DINAMICA SPAȚIILOR REZIDENȚIALE ȘI IMPACTUL INDUS ASUPRA MEDIULUI ÎN MUNICIPIUL TECUCI [303873]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

DINAMICA SPAȚIILOR REZIDENȚIALE ȘI IMPACTUL INDUS ASUPRA MEDIULUI ÎN MUNICIPIUL TECUCI

BUCUREȘTI,2018

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. [anonimizat]

: Localizare geografică

: Cadrul natural

: [anonimizat]. METODOLOGIE

CAPITOLUL III. REZULTATE ȘI DISCUȚII

3.1 Analiza dinamicii categoriilor de spații construite în municipiul Tecuci

3.1.1 : Categorii de spații construite

3.1.2 : [anonimizat] –

Comparație 1965 – 2017

3.2 Impactul negativ produs de spațiile construite

3.2.1 : Extinderea teritorială și impactul adus asupra mediului

3.2.2 : Categorii de poluatori

3.3 Conflicte de mediu :

3.3.1 : Probleme de organizare administrativ teritorială

3.3.2 : SC. Rampa Rateș Tecuci SRL/ Stația de sortare a deșeurilor

3.3.3 : [anonimizat]. [anonimizat] a elabora un studiu asupra situației generale a statutului orașului.

Modificările apărute în perioada dintre anii 1965-2017 în structura fondului funciar al muniipiului Tecuci reprezintă obiectivul esențial al lucrării date. Acestea impun o [anonimizat] (evoluția propriu zisă) și negative (modificări ale calității mediului) ale procesului de evoluție și dezvoltare a orașului.

Extinderea teritorială a orașului și nevoia satisfacerii optime a [anonimizat] a [anonimizat]-se accentul pe zona rezidențială.

Zona rezidențială sau de locuit reprezintă spațiul destinat locuințelor care ocupă cea mai mare întindere în cadrul unui oraș. Acesta poate ocupa frecvent 40%-60% [anonimizat](Guvernul României,2002).

Spațiile rezidențiale se caracterizează printr-o complexitate ridicată din punct de vedere economic și social (Ianoș 2007), determinată de varietatea extrem de mare a [anonimizat]-un teritoriu. Rezidențialul reprezintă componenta în jurul căreia gravitează existența locuitorilor unui oraș și căreia i se subordonează în mare măsură celelalte funcții și structuri ale așezării umane (Ianoș 2000).

[anonimizat] a caracteristicilor și relațiilor componentelor naturale. [anonimizat], ce se proiectează în calitatea vieții populației rezidente.(Iojă,2012).

Caracteristicile și aspectele mediului înconjurător se modifică o dată cu evoluția unui oraș. Multe dintre problemele generate de activitățile produse de către populația din spațiile rezidențiale se întorc amplificate la nivelul lor. [anonimizat], alimentată din ce în ce mai puternic de vectori de agresivitate prezenți în spațiile rezidențiale și viceversa(Iojă,2012).

Protecția mediului este fundamentală în zilele noastre, trebuie să ne gândim atât la noi cât și la necesitățile viitoarelor generații. Se cunoaște faptul că, în prezent, cantitatea de resurse neregenerabile este în scădere astfel că trebuie să apelăm la o dezvoltare durabilă a orașelor.

Pentru îndeplinirea obiectivelor, lucrarea a fost structurată în patru capitole ce urmăresc identificarea de cauze-efecte ale diferitelor subiecte de analiză.

În acest sens capitolul I abordează aspectele teoretice cu privire la caracteristicile geografice ale orașului : localizarea geografică, limite și vecini, caracteristici ale stratului litologic, a morfologiei reliefului, climei, hidrologiei, a potențialului edafic și a caracteristicilor domeniului vegetative dar și aspeste ce țin de atestarea documentară și dezoltarea orașului.

Capitolul al-II-lea descrie metodologia utilizată pentru îndeplinirea obiectivelor lucrării de față, locurile de unde au fost prelevate datele științifice, perioadele în care s-a făcut muncă de teren și descrierea acesteia, sistemele informaționale geografice utilizate pentru realizarea de hărți și schițe.

Capitolul al-III-lea descrie evoluția teritorială a orașului din ultimii 50 de ani, cu ajutorul unei comparații realizate prin analiza a două hărți tematice, dar și a datelor preluate de la administrația locală a orașului, în care se identifică principalele arii de expansiune și dezvoltare locală de după 1950. Se observă aici procesul de dezindustrializare ce are loc în favoarea sectorului serviciilor. Subcapitolul intitulat ”Impactul negativ indus de spațiile construite asupra mediului ” impune analiza unor aspecte legate de diminuarea spațiilor verzi în favoarea spațiilor rezidențiale, tipurile de spații verzi existente astăzi în municipiul Tecuci dar și identificarea categoriilor de poluatori și efectele acestora asupra sănătății umane.

În ultimul subcapitol se abordează problematica referitoare la conflictele de mediu prezente în oraș. Acestea sunt datorate în mod principal de către nerespectarea administrației locale a anumitor particularități privitoare la caracteristicile ce trebuiesc îndeplinite de către un oraș pentru a i se acorda rangul de municipiu. Pe lângă această problemă, se discută și despre gestionarea necorespunzătoare a gropii și stației de sortare a produselor reciclabile, dar și de aspectul depozitelor necontrolate de deșeuri de la periferiile orașului.

Scopul acestei lucrări este acela de a identifica și evalua impactul indus asupra mediului de către densifierea spațiilor construite în municipiul Tecuci.

Pentru îndeplinirea acestui scop se propune rezolvarea următoarelor obiective :

Obiectivul 1: Analiza dinamicii categoriilor de spații construite în municipiul Tecuci

Obiectivul 2: Identificarea și evaluarea impacturilor negative determinate de spațiile construite

Obiectivul 3: Analiza principalelor conflicte de mediu manifestate în cadrul municipiului Tecuci

CAPITOLUL I : CADRUL NATURAL ȘI SOCIO-ECONOMIC

– Localizare geografică

Din perspectivă administrativ teritorială, orașul este localizat în județul Galați, în partea central-nord vestică a acestuia, fiind alături de Târgu Bujor, singurele municipii de județ.

Din punct de vedere geografic, municipiul Tecuci se află în apropiere de limita sudică a Colinelor Tutovei, la contactul cu Piemontul Poiana Nicorești. Acesta se află se află în câmpia de terase a Tecuciului, la confluența râului Bârlad cu afluentul acestuia pârâul Tecucel (Fig.1), în apropierea văi Siretului.(Andronache,1999)

Figura 1 – Localizarea geografică a orașului

Raportându-ne la așezările importante din jur, municipiul se află la 20 km de Mărășești, 40 km de Focșani, 50 km de Bârlad și Tg. Bujor, 80 km de Galați, 180 km de Iași, 240 km de București etc.

Cu o suprafață teritorială de 86,76 km² , și o altitudine medie de cca 55 m , la nivelul municipiului Tecuci se întâlnesc artere de comunicații foarte importante, care mijlocesc legături rapide și sigure pe Valea Bârladului, sau între aceasta și Valea Siretului, deservind în același timp întreaga zonă înconjurătoare a Tecuciului.

Municipiul Tecuci este unul din puținele noduri feroviare ale țării care dispune de patru direcții de orientare a liniilor ferate (spre Galați, Iași, Mărășești și Făurei) si tot atâtea pentru șosele (spre Galați, Bârlad, Tișița, Tg. Bujor) cărora li se adaugă drumuri locale precum DN25, DJ242, DJ252, spre localitățile rurale vecine, reliefându-se poziția de intersecție (răscruce) a orașului Tecuci dar și E581 care leagă orașul cu localitățile din sudul și din nordul țării..

Cadrul natural

1.2.1 Potențialul litologic și hidrogeologic

În zona Tecuciului se evidențiază două mari unități geologice: fundamentul cristalin și cuvertura sedimentară acoperitoare.

-Fundamentul Cristalin : După schița tectonică a Depresiunii Bârladului observăm că cea mai mare parte a fundamentului Depresiunii Bârladului(de origine nord-dobrogeană)este fragmentat în stucturi bazate pe șisturi cristaline cu intruziuni magmatice intens metamorfozate și peneplenizate. Principalele falii care separă Câmpia Tecuciului de alte forme de relief sunt : falia amplasată pe Valea Geru care separă câmpia de Podișul Covurlui și falia Crivești-Valea Bârladului-Țepu de Jos-Nicorești-Ionășeștii din Deal care separă câmpia de Podișul Bârladului.(Bâgu,1984)

-Cuvertura sedimentară : Forajele ce s-au efectuat în această zonă evidențiază prezența unor depozite paleozoice superioare(permiene) ce sunt ușor cutate și constituite din șisturi argiloase negre, șisturi cărbunoase cu pirită fin sedimentată, cuarțite, șisturi greoase violacee și conglomerate cu elemente de șisturi cristaline alterate. De asemeni într-un foraj executat la adâncimea de 106 m apare un strat de lignit în grosime de 1.7 m ce este considerat a fi de vârstă levantină.(Bâgu,1984)

1.2.2 Potențialul morfologic

Lunca Bârladului. Pe teritotiul municipiului Tecuci lunca are o lățime care variază între 2-3 km, este ușor înclinată de la nord spre sud pe o pantă de 0,6-0,7 m/km, detinând o suprafață de 28 kmp. Înclinarea foarte slabă a talvegului albiei râului Bârlad a dus la meandrarea cursului de apă în lungul luncii. Pe suprafața luncii se pot observa vechi alibi parasite ale râului Bârlad care la ploi se trannsformă în bălți.(Obreja,1967)

Terasa Cernicari (inferioară). Această terasă cupă 35 kmp pe interfluviul Siret-Bârlad. Obreja Al. (1956) precizează că s-au găsit fildeși de Elephas primigenius ceea ce conduce la concluzia că terasa s-ar fi format în perioada glaciară Wurn I. Pe această terasă se găsesc în cea mai mare parte nisipuri care au fost transportate de râul Bârlad în timpul formării terasei.

Terasa Tecuci (de luncă). Pe această terasă este amplasat în mare municipiul Tecuci. Pe terasă nu se mai păstrează aproape nimic nemodificat de om deoarece este ocupată în mare măsură de intravilan. Pe această terasă, în cartierul Satul Nou, istoricii au descoperit două topoare de mână, cel mai probabil din neolitic dar și fauna fosilă constituită din Unio crasus, Planorbis corneus, pe baza cărora Obreja Al. apreciază vărsta terasei la nivelul glaciarului Wurm II adică aproximativ 10.000 de ani. (Obreja,1967)

1.2.3 Potențialul climatic

Datorită așezării pe latitudine, teritoriul municipiului Tecuci se încadrează în zona climatică temperată și face parte din sectorul de provincie climatică cu influențe de ariditate, ținutul climatic de câmpie, subținutul climatic al Câmpiei Române, districtul cu vegetație de stepă, topoclimatul complex al Câmpiei Tecuciului și Vâii Bârladului unde se pot întâlni topoclimate elementare de vale, de terase, de dune, de lacuri , urba etc. și fenomene climatice marcate de viscol(iarna) și secete prelungite în celelalte anotimpuri, mai cu seamă vara.(Fig2)

Influențele de ariditate sunt specific climatului continental și se caracterizează prin advecții de aer deosebit de rece din ținuturile polare și subpolare însoșite toamna și primăvara de înghețuri, brume și ninsori timpurii sau târzii, iar în lunile reci de iarnă(ianuarie, februarie) pot determina scăderea temperaturii aerului până la -30 grade C.(Coadă,2010)

Temperatura medie anuală este de circa 10 °C, cantitatea medie de precipitații inregistrează o valoare de cca 50 mm existând totuși și zile când cantitatea poate ajunge până la 100 mm. Masele de aer sunt transportate cu o viteză medie a vântului de 20 km/h, această valoare scăzând vara, și crescând iarna datorită influențelor Crivățului.

Fig. 2 – Graficul temperaturilor și precipitațiilor medii lunare ale anului 2017(Stația meteorologică Tecuci)

1.2.4 Potențilul hidrologic

Ape subterane și ape stătătoare

Fiind așezat pe o stivă de sedimente, orașul Tecuci deține bogate ape subterane freatice și de adâncime. Există cantități însemnate de apă potabilă în regiune care pot satisfice necesarul de consum pentru populație.

Ape curgătoare Râul Bârlad(Fig.3) este cel mai important curs permanent de apă care traversează teritoriul municipiului(are o lungime de 10,8 km pe teritoriul municipiului, valoarea debitului multiannual fiind de circa 9,6 mc/s). La intrarea în Tecuci primește, pe partea dreaptă, Pârâul Prisaca cu un debit de aproximativ 0.05 mc/s și apoi Pârâul Tecucel(Fig.4) cu un debit de 0,145 mc/s cu care confluează în vecinătatea Liceului Agricol Tecuci, precum și Pârâul Rateș cu care confluează pe partea stângă la limita sudică a teritoriului (Punctul hidrometric Tecuci).

Apele stătătoare au o mică însemnătate economică. Unele lacuri și bălți au rezultat în urma amenajărilor hidrotehnice executate de oameni pentru diminuare suprafețelor cu mlaștini(Balta Bondoc de la Satul Nou, Lacul de Agrement”Ocaua lui Cuza”) sau pentru corectarea cursului Râului Bârlad(Lacul “Meandru” de lângă Liceul Agricol Tecuci cu Insula Cercetașillor în centru.

Fig. 4 – Pârâul Tecucel – noimbrie 2017 Fig. 3 – Râul Bârlad – aprilie 2018

1.2.5 Potențialul edafic

La Tecuci se pot menționa mai multe clase de soluri care se împar în tipuri și subtipuri de sol. În anul 1988 Oficiul Județean pentru Studii Pedologice și Agricultură a efectuat un studiu pedologic complex în urma căruia s-a constatat ca pe raza municipiului Tecuci găsim următoarele 4 clase de soluri : 1. Clasa molisoluri, 2. Clasa solurilor hidromorfe, 3. Clasa solurilor halomorfe, 4. Clasa solurilor neevoluate, trunciate sau desfundate.

Depozitele de suprafață pe care s-u format și evoluat solurile regiunii sunt de vârstă cuaternară. Materialul parental este alcătuit în mod principal din nisip în cadrul cartierului Cernicari iar în Lunca Bărladului este constituit din depozite aluviale sau aluvio-proluviale cu textură variată, grosieră (Florea,1958).

1.2.6 Caracteristicile vegetației și lumii animale

În ceea ce privește domeniul biogeografic, municipiul Tecuci se află în aria etajului de de vegetație al stejarului și în zona de vegetație a silvostepei.

În zona nordică a municipiului găsim păduri de stejar(Quercus robur), stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) stejar pufos sau tufan(Quercus pubescens), în vreme ce în sud și sud-est unde relieful este mai puțin înalt, pădurea ocupă suprafețe foarte reuse fiind reprezentată doar sub formă de petice, predominând în aceată zonă pajiștile stepizate, puternic antropizate alcătuite din specii de origine pontică : pirul(Agropyron repens), papura îngustă (Typha angustifolia), penița apei( Myriophylum spicatum), trifoiul cu foi mici (Trifolium parviflorum), busuiocul sălbatic (Galinsoga parviflora), holera (Xanthium spinosum), loboda (Atriplex hortensis) (Gavrilescu,2012).

În cuprinsul teritoriului municipiului Tecuci sunt prezente diferite grupe de animale, de la cele inferioare, nevertebrate, la cele superioare, mamifere. Ca și specie mai deosebită întălnim gușterul (Lacerta viridis) specie protejată de lege încadrată în România ca specie amenințată cu dispariția.

Avifauna este probabil cea mai dezvoltată datorită localizării municipiului în proximitatea unor culoare de migrație(Valea Siretului la cca 10 km, dar și Delta Dunării sau Prutul) printre care putem aminti : dumbrăveanca (Coracias garrulus), albinărelul (Merops apiaster), rândunica (Hirundo rustica), aușelul (Oriolus), barza (Ciconia), stârcul cenușiu (Ardea cinerea), stârcu purpuriu (Ardea purpurea).

Cadrul socio-economic

Istoricul locuirii și al dezvoltării

Prima atestare documentară a orașului datează din anul 1435, când numele orașului apare într-o scrisoare adresată regelui Poloniei, scrisoare ce vorbește despre buna organizare internă Moldovei, cu precădere a moșiilor orașelor Chilia, Bârlad, Vaslui, Tecuci.

De-a lungul secolelor orașul este afectat, distrus chiar din temelii de invaziile turcilor(1538, 1650, 1769) dar și a dezastrelor naturale (1611 – inundații, 1711 – incendiu, 1802 – cutremur), dar fiind un important centru de legătură pe teritoriul Moldovei orașul sa ”reconsolidat”.

Printre cele mai importante etape ale dezvoltării orașului putem enumera :

-1659 – prima recunoaștere ca ”oraș”, până acum având rangul de municipiu ;

-1855 – acordarea rangului de municipiu ;

-1870-1900 – se înființează prima cale ferată ce face legătura cu Galați, se produce iluminarea orașului cu lămpi de gaz, se introduce alimentarea cu apă potabilă ;

-1900-1950 – S-a construit podul din beton peste Bârlad , armat cu boltă dublu încastrată, proiectat de inginerul Elie Radu, a cărei deschidere era de 50 m. În momentul inaugurării, podul era unica construcție de acest fel din România ; orașul suferă din cauza Primului Război Mondial; se efectuează primul salt cu parașuta ceea ce v-a avea să devină prima femeie parașutist cu brevet din România Smaranda Brăescu, se construiește primul bloc din oraș;

-1950-2000 – A luat naștere Aeroclubul „Smaranda Brăescu", ce organizează primele lansări cu parașuta ; se dezvoltă foarte mult industria, printre care cele mai importante centre fiind fabrica de conserve, cea de textile și de prelucrare a materialelor feroase.

-2000-prezent – Dezvoltarea orașului constă mai mult în domeniul serviciilor prin reabilitarea spitalului municipal și construcția a două clinici private de medicină, a noi spații de locuit dar și construirea a numeroase spații de petrecere a timpului liber, spații comerciale.

Dinamica populației

Încă din cele mai vechi timpuri orașul a fost ca un pol de atragere pentru populația din împrejurimi deoarece era amplasat ca târg la jumătatea drumului dintre două regiuni istorice (Țara Românească și Moldova).

Însă orașul începe să aibă cu adevărat o creștere a numărului de locuitori începând cu perioada anului 1900 când se deschid primele școli în oraș, iar populația din împrejurimi începe să se mute pentru a oferi condiții mai bune familiilor, ajungând la circa 15.000 de persoane.

Poate cea mai importantă etapă a creșterii populației este cea de după cel de-al Doilea Război Mondial, când începe să se dezvolte foarte mult industria orașului dar și expansiunea teritorială a acestuia, și devine din nou un centru polarizator pentru satele din jurul său oferind numeroase locuri de muncă atât în fabrici cât și pe noile șantiere de construcții, populația ajungând în această perioadă să atingă pragul de 40.000 de locuitori.

Dar, odată cu căderea sistemului comunist se produce și o stagnare și ușoară scădere a numărului de locuitori numărul populației fluctuând între 45.000 și 50.000 de persoane(Fig.5), datorită faptului că domeniul industrial își reduce semnificativ activitatea, producându-se astfel un exod al populației către orașe ce pot oferi noi locuri de muncă, lucru ce se poate observa și din stabilirea sau mutarea de domicilii.(Fig.6)

Fig. 5 – Evoluția numărului de locuitori în perioada 1992-2017, Tecuci(www.insse.ro)

Fig. 6 – Stabilirea și mutarea de domicilii în perioada 1990-2016, Tecuci (www.insse.ro)

1.3.3 Caracteristici economice

Fiind amplasat într-o zonă de câmpie municipiul Tecuci este renumit mai ales pentru fabricile sale de conserve din legume, fructe și carne reprezentate de către SC.Contec Foods SRL cunoscute mai ales sub denumirea mărcii de ”Olympia”, iar mai nou pentru numeroasele firme producătoare de muștar. În ultimul timp, municipiul a cunoscut o creștere economică deosebită, care se datorează în mare parte investițiilor străine directe, acordate modernizării spațiilor de producție, astfel fabrica atingând un apogeu devenind cel mai mare producător de conserve de legume și fructe din România.

Pe lângă industria alimentară, o altă ramură este constituită de industria textilă reprezentată de către firma SC. Pandora Prod.SRL care mai are un centru și în orașul Focșani, este o fabrică de confecții ce datează încă din perioada comunistă fabrică ce a fost de multe ori în pragul de închidere dar care a primit finanțări străine de la țări precum Turcia și China, impiedicându-se astfel falimentul companiei.

Îndustria grea este reprezentată de către SC.Vitimas.SA datând din anul 1951, un important producător de piese de schimb și echipamente destinate industriei constructoare de mașini, metalurgie cele mai bine cotate produse fiind diferitele tipuri de cisterne și rezervoare de stocare.

Domeniul serviciilor este reprezentat de numeroase centre comerciale destinate fie domeniului alimentar(hipermarketuri-Kaufland, Lidl, Penny Market), centre destinate vânzării de electonice și electrocasnice, diverse materiale pentreu casă și grădină, ateliere auto. textile(centre de desfacere precum Takko, Deichman ș.a), un număr de peste 70 de restaurante, baruri, pub-uri destinate petrecerii timpului liber, hotele și pensiuni cu o capacitate de cca 1000 de locuri de cazare, saloane de înfrumusețare etc.

O altă ramură este cea a serviciilor de securitate și sănătate. În oraș există un spital municipal(Spitalul Municipal ”Anton Cincu”) acesta fiind un spital general pentru bolnavi acuți și cronici, organizat într-o structură de 5 secții cu specialitatile: medicină internă, chirurgie, ATI, pediatrie și obstetrică ginecologie și 7 compartimente: ORL, oftalmologie, dermatologie, boli infecțioase, ortopedie-traumatologie, gastro-enterologie și neonatologie cu posibilitatea continuării supravegherii medicale prin consultații în ambulatoriul de specialitate (policlinică). Servicii paraclinice asigurate : laboratoare clinice de analize medicale, anatomie-patologică și Radiologie/imagistică Medicală, plus un corp separat ce servește strict neunatologiei.(www.spital-tecuci.blogspot.ro).

Pe lângă spital, orașul deține un sediu al Inspectoratului Județean Galați pentru Situații de Urgență ”general Eremia Grigorescu” alcătuit din Secția 1 de Pompieri Tecuci și secția 1 de intervenții de urgență Tecuci care deservesc atât municipiul cât și localitățile vecine. Alături de aceasta servesc securitatea locuitorilor secția de Poliție nr.6 Tecuci și inspectoratul de Jandarmi Tecuci aflate sub jurisdincția județeană Galați.

CAPITOLUL II. METODOLOGIE

Metodologia geografică este esențială în înțelegerea specificului cunoașterii științifice, a principiilor și regulilor care stau la baza demersului de cercetare și a elaborării teoriilor și proiectelor stiintifice.

Pentru îndeplinirea primului obiectiv intitulat ”Analiza dinamicii de spații construite în municipiul Tecuci” a fost folosită metoda comparației, atât de ansamblu asupra orașului (categoriile de spații construite și evoluția lor ) cât și de detaliu (anumite clădiri culturale, sedii ale diverselor instituții etc).

În primul rând a fost nevoie de obținerea unor suporturi cartografice mai vechi pentru a putea realiza o comparație cu ajutorul unor hărți tematice realizate personal în vederea observării diferențelor dintre densitatea spațiilor construite din anul 1965 și prezent

Pentru realizarea hărții tematice 1965 s-a utilizat ca suport, harta topografică a României scara : 1:25.000; foaia : L-65-081 obținută de la profesorul îndrumător. A fost nevoie de prelucrarea acesteia în programul Arc.Map 10.3.1.

În primul rând a fost nevoie de prelucrarea mai multor shapefille-uri de tip ”polygon” sau ”polyline”(Catalog – Click dreapta pe folderul în care lucrăm – New-New shapefille – Type – Polyline/Polygon)pentru fiecare tip de spațiu construit (rețea rutieră, rețea feroviară, rețea hidrografică, spații verzi, spații rezidențiale, spații industriale etc. )(Fig.7)

Fig. 7 – Crearea de Shapefille-uri pentru fiecare element cartografiat în programul ArcMap

Apoi cu ajutorul funcției „Editor” s-a început vectorizarea elementelor de pe hartă în categoria corespunzătoare(Editor-Start editing- Create Features- click pentru a selecta în ce shapefille dorim să efectuăm vectorizarea-click pe tipul de polygon sau linie.).

După finalizarea vectorizării tuturor elementelor de pe hartă, se pregătește aceasta pentru finalizare/exportare : se inserează titlu, legendă, scară etc. (Insert-Title; Insert-North Arrow ; Insert-Scale bar- selectăm tipul de scare pe care îl dorim; Insert-Legend-Selectăm elementele ce le dorim să fie reprezentate la legendă și în ce ordine)(Fig.8).

Fig. 8 – Crearea legendei hărții în programul ArcMap

Pentru efectuarea celei de-a doua hărți respectiv cea din prezent, s-au urmat aceiași pași cu diferența cî, de această dată s-a folosit ca bază de hartă un ortofotoplan din anul 2016 primit de la primăria locală.

A urmat apoi comparația propriu-zisă. Această etapă a constat în aplicarea metodei analizei și comparației pentru a putea identifica arealele și tipurile de spații construite care ți-au mărit suprafața în această perioadă de aproximativ 55 de ani.

S-au analizat de asemeni și factorii determinanți expansiunii în anumite sectoare (zona mai depărtată de centrul orașului care poate fi sursă de zgomot, amplasamentul în proximitatea unui alt cartier sau drum de legătură cu o localitate învecinată).

O altă comparație s-a efectuat pentru a vedea evoluția centrelor de cultură sau alte atracții din oraș. În acest scop s-a folosit metoda observației pe teren și fotografierea principalelor sedii culturale (muzeul, primăria locală etc.) și efectuarea de colaje comparative cu imagini mai vechi primite de la sediul asociației ”Foto-Club Tecuci”.

Al doilea obiectiv intitulat ”Impactul negativ indus asupra mediului de către densifierea spațiilor construite” presupune analiza principalelor aspecte negative aduse mediului, mai precis diminuarea spațiilor verzi și identificarea categoriilor de poluatori.

Pentru acest obiectiv s-a folosit metoda observației pe teren pentru a identifica locurile unde există importante puncte de poluare, efectuându-se deplasări pe teren în lunile noiembrie 2017, aprilie și mai 2018.

Pentru aceasta s-au folosit date cartografice(harta topografică a României scara : 1:25.000, un ortofotoplan din anul 2016). Deși la primărie există o hartă tipărită a spațiilor verzi în format A0 formatul digital nu este disponibil pentru a putea fi prelucrat, astfel s-au putut efectua doar observații pe baza celui tipărit.

În urma deplasărilor pe teren s-au efectuat analize ale elementelor mediului ce sunt expuse poluării : apa, aerul, solul dar și proveniența acestor surse de degradare și categorisirea lor după cum urmează :

Poluarea apei : deșeuri solide, ape uzate, surse neidentificate;

Poluarea aerului : industria, transporturile, activitățile casnice;

Poluarea solului : deșeuri solide de proveniență antropică, deșeuru agricole.

Pentru analiza spațiilor verzi a fost nevoie de o nouă analiză comparativă utilizând cele două hărți folosite și la obiectivul anterior. S-a putut analiza doar spațiile verzi din categoria ”spațiilor verzi publice cu acces nelimitat” respectiv scuaruri, parcuri pentru repaos și parcuri de agrement.

S-a observat aici o diminuare a unor categorii în defavoarea altora. Aliniamentele stradale s-au diminuat datorită extinderii spațiilor construite și necesitatea efectuării de noi lucrări la rețeaua de canalizare, alimenmtare cu apă potabilă și gaz. Deși acestea nu acoperă o suprafață mare precum un parc, sunt necesare pentru populație deoarece calitatea aerului este mai bună și diminuează temperaturile de la nivelul trotuarului ce se înregistrează vara.

Dar există și un aspect pozitiv, prin faptul că s-au construit și noi spații verzi, respectiv un parc dendrologic amplasat în zona sudică a orașului, acest amplasament datorându-se și faptului că în această zonă s-a construit un nou cartier rezidențial.

O altă zonă verde este ”Baza sportivă R.O.T” realizată în anul 2014 cu ajutorul fondurilor europene ce este alcătuită din : 1 teren de fotbal cu gazon verde, 1 teren sintetic de fotbal si 2 terenuri acoperite (tenis și sporturi ce necesită sală- handball, basket etc.).

Cel de-al treilea obiectiv intitulat ”Analiza pricncipalelor conflicte de mediu manifestate în municipiul Tecuci” a presupus identificarea surselor potențiale de declanșsare a unui conflict de mediu și analiza celor deja existente și analiza acestora.

În vederea realizării acestui obiectiv s-au folosit atât date statistice (efectuarea unui sondaj cu privire la amplasamentul și administrarea gropii de gunoi SC.RAMPA RATEȘ TECUCI și a stației de sortare), dar și bibliografice (consultarea bibliografiei de specialitate pentru definirea unor anumite concepte și termeni).

Principalele metode utilizate au fost cea a analizei, interpretării unor date statistice observației pe teren și a interrelaționării personale (discuțiile cu locuitorii din anumite zone defavorizate sau afectate de administrația locală).

În ceea ce privește amplasamentul necorespunzător, dar și gestionarea și funcționarea gropii de gunoi s-au efectuat mai multe deplasării pe teren pentru a putea analiza aspectele ce țin de respectarea normelor europene pentru autorizația de funcționare. S-a constatat astfel că principalul motiv al închiderii acesteia a fost faptul că este amplasată la mai puțin de 200 de metri de o sursă de apă curgătoare și astfel infiltrațiile de deșeuri pot ajunge atât în pânza freatică cât și la suprafața apei, în prezența unor surse de declanșare favorabile precum vântul.

S-a efectuat un sondaj la nivelul populației ce locuiește în apropierea zonei în urma căruia s-a constatat faptul că populația este nemulțumită de mirosul persistențial ce este emanat de către deșeuri și totodată de nerespectarea legii (încă mai sunt persoane care îsi duc deșeurile cu autovehicule de tipul ”căruțelor” deșeuri menajere sau animaliere în schimbul unei anumite sume de bani acordate ofițerilor de pază ai gropii, acest lucru întâmplându-se noaptea).

Pentru îndeplinirea acestui obiectiv s-au mai folosit și date de la administrația locală cu privire la zonele de impozitare și caracteristicile acestora. Conform acestui sistem, Zona A de impozitare are tariful cel mai ridicat datorită faptului că aici sunt cele mai bune condiții de trai (străzi astfaltate, rețea de canalizare și apă potabilă, centre comerciale etc.). Aici se naște un alt conflict, cel între populație și administrație deoarece nu sunt îndeplinite aceste criterii, mai precis cel al rețelei de drumuri.

Există numeroase străzi ce sunt prevăzute în planul de impozitare ca fiind astfasltate dar realitatea arată cu totul diferit : singurul material ce acoperă carosabilul este pietrișul și nisipul, în timpul ploilor fiind greu de străbătut datorită bălților ce se formează.

CAPITOLUL 3 – REZULTATE ȘI DISCUȚII

Conflictele de mediu s-au diversificat în timp în raport direct cu multiplicarea și intensificarea presiunii umane asupra mediului înconjurător, pe măsură ce acesta a fost transformat în mediu al existenței umane.(Iojă,2015)

3.1 ANALIZA DINAMICII CATEGORIILOR DE SPAȚII CONSTRUITE ÎN MUNICIPIUL TECUCI

3.1.1 : Categorii de spații construite

Luând în vedere dimensiunea și complexitatea municipiului Tecuci, acesta a fost împărțit conform Planului Urbanistic General în 17 U.T.R-uri(Unități Teritoriale de Referință), delimitate prin străzi, elemete de cadru natural sau limite de proprietate.

A) Zona de locuințe: este alcătuită în mod principal din locuințe individuale de tip case, locuințele colective de tip bloc fiind prezente doar în zona centrală a orașului și în noul cartier ANL.

B) Zona administrativă și de servicii publice este alcătuită din următoarele instituții : sediul primăriei și al consiliului local, sediul poliției, sediul tribunalului, sediile notariale, sediile bancilor(BCR, BRD, Reiffeisen Bank, Banca Transilvania, Aliantz Group, Credite Europe Agricole,) și al circumscripției financiare.(Fig. 9, 10)

Fig. 9 – Sediul BCR, mai 2018 Fig. 10 – Sediul BRD, mai 2018

C) Zona culturală compusă din clădirea bibliotecii municipale Ștefan Petică, a muzeului mixt Teodor Cincu, casa de cultură, clubul elevilor și sala de spectacole Ioan Petrovici.

D) Zona unităților de învățământ : grădinițe în număr de 9, școli gimnaziale în număr de 10, 6 licee, 2 școli postliceale și o școală cu program special pentru copii cu dizabilități.

E) Zona centrelor sanitare : Spitalul Municipal ”Anton Cincu” ce are și o clădire separată dedicată pediatriei, policlinica municipală, cabinete medicale individuale de stomatologie, ginecologie, medicină generală și de familie.

F) Zona de spații comerciale, alimentație publică și prestări servicii : Piața Agroalimentară, magazine universale, restaurante, baruri, saloane de înfrumusețare(Fig. 11, 12), toate acestea fiind amplasate de obicei la parterul blocurilor dar existând și corpuri de clădire individuale.

Fig. 11 – Salon de frizerie, mai 2018 Fig. 12 – Centru de cosmetice, mai 2018

G) Zona pentru turism, spații de cazare, baze sportive : Hotel Bacsoridana, Hotel Parc, Hotel Andra(Fig. 13, 14), Hotel Matrix, Pensiunea Miia Tour, Baza Sportivă ROT, terenul municipal de fotbal, parcuri.

H) Zona cu dotări de gospodărie și utilitate locală : stația de epurare a apei, stația meteorologică, cimitire.

I) Zona dotărilor de transport : Autogara Gegi, Gara Tecuci, Halta Tecuci Nord.

J) Zona religioasa : numeroase biserici ortodoxe dar și una romano-catolică.

K) Zona unităților productive, reparații și depozite : este reprezentată de saloane de mobila, magazine universale, depozite materiale de construcții, ateliere mecanice, vulcanizări, stații de tip benzinârie etc..

3.1.2 : Evoluția spațiilor rezidențiale, industriale și de servicii – Comparație 1965 – 2017

Ca orice alt spațiu geografic orașul Tecuci a suferit modificări în timp, a evoluat astfel încât astăzi oferă locuitorilor săi într-o mai mică sau mai mare măsură necesarul pentru desfașurarea tuturor activităților, din toate cele trei sectoare, fapt ce era inexistent acum 100 de ani. Activitățile antropice desfășurate în teritoriul analizat au condus la apariția tuturor tipurilor de spații sau zone funcționale, unele având o mai mare desfașurare, altele una mai mică.

Atestat documentar încă din 1435, municipiul Tecuci a fost un centru de legătură între cele două provincii istorice Moldova și Țara Românească deoarece era amplasat la jumătatea distanței dintre aceste provincii acesta urmând să devină un important târg al provinciei.(Andronache,1999)

Deși de-a lungul timpului municipiul a fost devastat atât de dezastre naturale(incendii naturale și inundații) cât și de invaziile migratoare ce au avut loc, acesta a reuțit să se reconsolideze ți să devină un ”pol” de atracție pentru populația din împrejurimi. (Andronache,1999)

Acest lucru se datorează în mod principal datorită industriei foarte dezvoltate în perioada comunistă. Această conducere și-a făcut simțită prezența prin realizarea de mai multe fabrici atât de industrie grea(fabrică de prelucrare a materialelor feroase) cât și ușoară sau alimentară(fabrică de prelucrare a materiei prime rezultate din CAP-uri) reușind să atragă populația din împrejurimi.

Aceste centre industriale au avut un amplasament neadecvat – fabrica de prelucrare a materialelor fieroase fiind amplasată chiar în centrul orașului datorită faptului că a fost prima unitate industrială construită, în schimb fabrica de conserve a fost construită la marginea orașului pentru a afecta mai puțin populația.

Această migrație a populației de la comunele înconjurătoare pentru a ajunge la locurile de muncă a dus la dorința acestora de a se muta definitiv pentru a nu mai fi nevoiți să parcurgă distanțe mari zilnice. Astfel conducerea locală a încercat să vină în ajutorul populației și a construit mai multe blocuri oferind apartamente în special pentru muncitorii din siderurgie dar oferindu-le și persoanelor din celelalte domenii de activitate terenuri pentru a-și putea construi locuințe.

Zonele rezidențiale erau reprezentate în mod principal prin locuințe individuale, singurele locuințe de tip colectiv fiind blocurile realizate pentru muncitori. În jurul anului 1980 datorită creșterii tot mai mari a numprului populației s-a luat decizia construirii de noi blocuri pentru a veni în ajutorarea celor ce doreau să se mute în oraș.

Principalele areale de concentrație urbană erau centrul orașului, cartierul Nicolae Bălcescu și Crivițeni(Fig.15), acestea din urmă fiind alcătuite predominant din locuințe individuale de tip case. Cartierul Tecuciul nou a inceput să fie construit prin revalorificarea terenului, în trecut acesta fiind destinat agriculturii

Cartierul Crivițeni este amplasat în zona Estică a orașului cel mai probabil datorită faptului ca există o sursă de apă care să ajute populația la irigarea culturilor agricole. Totodată acesta era locuit predominant de popuație evreiască a căror rădăcina este rămasă din timpul invaziilor migratoare,fapt pentru care a fost așa zis delimitat de restul orașului folosind ca barieră naturală râul Bârlad.

Cartierul Nicolae Bălcescu îsi datorează amplasamentul în zona Sud-Vestică datorită favorabilității date de către sol, clasa predominantă fiind cea a molisolurilor, de tipul cernoziomurilor, soluri foarte bogate în humus utilizat intens pentru practicarea legumiculturii.

Cartierul Zona Industrială începe să se dezvolte odată cu dezvoltarea industriei. Primele locuri de casă sunt vândute de către către administrația locală ca și locuri pentru amplasarea de corturi, mai apoi aceasta urmând să ia măsuri de oferire a unor locuințe adecvate celor ce doresc să nu mai practice navetismul.

Între anii 1969-1986 se construiesc blocuri ce însumează aproximativ 7000 de apartamente care să servească populației. Tot în această perioadă s-au ridicat clădiri care deservesc nevoile societății precum : primăria locală, policlinica, liceul ”Calistrat Hogaș” și ”Spiru Haret” dar și construcții de natură strict comercială precum magazinul ”Unirea” sau restaurantul ”Moldova”.

În prezent evoluția municipiului se remarcă prin extinderea în mod predominant a cartierelor Tecuciul Nou, Zona Industrială și Cernicari. Acest lucru se datorează datorită faptului că sunt amplasate în apropierea unor căi de comunicații cu localitățile din vecinătate dar și pentru că nu există bariere naturale care să împiedice această expansiune(Fig.16).

Dacă în trecut râul Bârlad era considerat o importantă sursă pentru irigații astăzi este evitat deoarece și-a mărit debitul, și la precipitații bogate este predispus inundațiilor, atât acesta cât și afluentul său, pârâul Tecucel existând mereu plângeri la administrația locală pentru a se lua măsuri de prevenție.

Fig. 15 – Harta spațiilor construite în municipiul Tecuci, anul 1965

Fig. 16 – Harta spațiilor construite în municipiul Tecuci, 2017

Cartierul Tecuciul Nou(Fig. 17), este cel care are cea mai mare rată de extindere în prezent. Acesta este localizat în partea nordică a orașului fiind alcătuit doar din spații rezidențiale individuale, existând o arhitectură liniară a rețelei de străzi și automat a caselor. Majoritatea celor ce au locuințe aici, sunt tineri ce au plecat o anumită perioadă de timp în străinătate pentru un loc mai bun de muncă ce s-au întors pe meleagurile natale.

Fig. 17 – Cartierul Tecuciul Nou, Munteanu Viorel-2016

Spațiie rezidențiale de tip colectiv au cunoscut o extindere în zona sudică a orașului unde s-au construit blocuri de tip ANL(Fig. 18) în anii 2007, 2009, 2012, 2015 cu o capacitate de cca 200 de apartamente. Deși este amplasat în proximitatea zonei industriale(Fig.19), administrația locală a luat măsuri doar în privința orarului de funcționare pentru a diminua cantitatea de zgomot interceptată de locuitori.

Fig. 18 – Blocurile ANL, aprilie 2018

Fig. 19 – Cartierul Zona Industrială, Munteanu Viorel – 2016

Un alt cartier ce a avut parte de o extindere teritorială destul de importantă este Cernicari(Fig. 20), amplasat în partea de Sud-Est a orașului. Acest lucru se datorează și faptului că era mai mult spațiu și s-au putut construi atât locuințe cât și depozite pentru materiale de construcții. De asemeni există și terenuri ce sunt folosite pentru practicarea agriculturii.

Fig. 20 – Cartierul Cernicari, Munteanu Viorel – 2016

În ceea ce privește zonarea funcțională a municipiului în cadrul acestuia sunt prezente toate tipurile de spații, cu preponderență spațiul rezidențial, alături de celelalte spații care asigură locuitorilor o bună desfășurare a activităților și totodată posibilități de dezvoltare a acestora.

Spațiile rezidențiale, au răspândire pe toată suprafața orașului, unele fiind poziționate inadecvat, în apropierea zonei industriale sau a zonei de transport, fiind afectate atât de poluarea fonică cât și de cea a aerului, problematice pentru liniștea și sănatatea oamenilor ce trăiesc în apropierea acestor zone. Conform datelor generate de primăria locală, acest tip de spațiu ocupă 47% din intravilan, fiind reprezentat de locuințe individuale P ÷ P+1 și de locuințe colective cu un regim de înălțime cuprins între P+4 ÷ P+10.

Spațiul industrial, ocupă o suprafață importantă (10,5%), fiind constituit din unități productive industriale, inclusiv depozite și servicii aferente, care în ultimii ani au cunoscut o dezvoltare majoră, mai ales industria materialelor de construcții care are și va avea o mare cerere atât timp cât se vor extinde construcțiile.

Spațiul aferent circulației și transporturilor, ocupă terenuri pentru circulația rutieră (4,8%) și feroviară (1,6%), țesutul urban actual dispunând de o tramă stradală ordonată, excepție făcând centrul orașului și zona de pe malul stâng al Bârladului, care au cunoscut o dezvoltare spontană.

Se remarcă de asemeni traseele pentru trafic greu, care sunt amplasate inadecvat, pe străzi interioare ale orașului, înguste care suferă treptat o degradare din cauza vehiculelor de mare tonaj care le traversează zilnic. Afectate nu sunt doar străzile ci și locuințele din jur și populația. În prezent există un proiect realizat cu fonduri europene pentru realizarea unei variante ocolitoare pentru vehiculele grele(Fig.21).

Fig. 21 – Lucrări la nivelul centurei vestice de ocolire, noiembrie 2017

Spațiul terenurilor cu destinație specială ocupă 7% din teritoriul Tecuciului, fiind aplasat în zona de N-V, se propune o redimensionare a acestora prin cedarea terenurilor adiacente DN 24 Mărășești- Focșani (zona de vest), pentru construcțiile de locuințe. Dacă aceste terenuri ar avea o amenajare judicioasă s-ar produce o omogenizare funcțională, precum și o completare adecvată la nivelul rețelei stradale cu efecte benefice și de durată pentru întreaga localitate.

Această dezvoltare a orașului nu ține doar extinderea teritorială ci și de evoluția anumite clădiri de patrimoniu, unele dintre ele fiind reconsolidate, altele lăsate în acțiunea factorilor externi sau demolate.

Printre acestea putem enumera Casa de cultură(Fig.22), Muzeul Mixt ”Teodor Cincu” (Fig. 23), fosta clădire a restaurantului Moldova, cândva un important centru de petrecere a timpului liber sau clădirea teatrului de vară(Fig. 24).

Fig. 24 – Muzel Mixt ”Teodor Cincu”, Munteanu Viorel 2012 vs prezent, mai 2018

3.2 IMPACTUL NEGATIV PRODUS DE SPAȚIILE CONSTRUITE

Dezvoltarea unui oraș aduce cu sine probleme asupra mediului înconjurător. Conceptul de dezvoltare durabilă desemnează totalitatea formelor și metodelor de dezvoltare socio-economică care se axează în primul rând pe asigurarea unui echilibru între aspectele sociale, economice și ecologice și elementele capitalului natural.

Dezvoltarea durabilă urmărește și încearcă să găsească un cadru teoretic stabil pentru luarea deciziilor în orice situație în care se regăsește un raport de tipul om – mediu, fie ca e vorba de mediul înconjurător, mediul economic sau mediul social.

Atunci când nu se respectă această armonie ce trebuie să existe între om și natură, cea din urmă poate avea de suferit, printre acestea putem enumera ca principale probleme : diminuarea spațiilor verzi și poluarea mediului cu diverși poluatori.

3.2.1 Extinderea teritorială și impactul indus asupra spațiilor verzi

Conform legii 24/2007 există următoarele categorii de spații verzi :

a) spații verzi publice cu acces nelimitat: parcuri, grădini, scuaruri, fâșii plantate;

b) spații verzi publice de folosință specializată:

-grădini botanice și zoologice, muzee în aer liber, parcuri expoziționale, zone ambientale și de agrement pentru animalele dresate în spectacolele de circ;

-cele aferente dotărilor publice: creșe, grădinițe, școli, unități sanitare sau de protecție socială, instituții, edificii de cult, cimitire;

-baze sau parcuri sportive pentru practicarea sportului de performanță;

c) spații verzi pentru agrement: baze de agrement, poli de agrement, complexuri și baze sportive;

d) spații verzi pentru protecția lacurilor și cursurilor de apă;

e) culoare de protecție față de infrastructura tehnică;

f) păduri de agrement.

Conform datelor furnizate serviciul spațiilor verzi al municipiului, acesta are o suprafață totală de spații verzi de aproximativ 20 kmp aceștia împărțindu-se astfel : parcuri(parcuri ambientale, zone de agrement, parc dendrologic) cu o suprafață totală ce se apropie de 9 kmp, spațiile verzi aferent scuarurilor, aliniamentelor stradale ocupă 3 kmp, spațiile verzi aferente clădirilor 2,7 kmp iar cimitirele 3,4 kmp.

Principalele probleme aduse spațiilor verzi sunt diminuarea unora categorii în favoarea altora sau degradarea lor. Una dintre aceste categorii este cea a aliniamentelor stradale, acestea sunt o importantă sursă de umbră pentru populația ce frecventează trotuarele. Vara temperaturile medii lunare pot ajunge până la 27 de grade celsius, temperatură ce la nivelul astfaltului poate crește cu până la 5 grade.

Acestă diminuare s-a produs datorită necesității tot mai mari de spațiu pentru locuințe, datorită noilor lucrări de alimentare cu apă potabilă, rețea de canalizare și de gaze. După cum se poate vedea în imaginile(Fig. 24 a,b) de mai jos care sunt efectuate în zona centrală a orașului acolo unde traficul pietonal este intens, aceste aliniamente stradale lipsesc sau sunt degradate prin utilizarea de pietriș în loc de covor vegetal. Prezența unui covor vegetal poate diminua cantitatea de pulberi în suspensie deoarece la nivelul solului nu s-ar mai forma așa zise bălți de praf care la o ușoară briză se pot ridica cu ușurință în atmosferă.

Fig. 24 – a. Deteriorarea aliniamentelor stradale; b. Lipsa aliniamentelor stradale noiembrie 2017,mai 2018

O altă problemă a spațiilor verzi este legată de nerespectarea integrității ariilor protejate. La nivelul municipiului există o rezervație paleontologică ”Lacul fosilifer Rateș”, unică în țară datorită faptului că aici s-a descoperit singurul schelet întreg de mamut. Aceasta este încadrată în categoria IV IUCN, ocupând o suprafață de cca. 1,5 ha.(Oancea,1980)

Poluarea se manifestă prin depozite de deșeuri la suprafața lacului(Fig. 25 a), neexistând o îngrădire a acestuia sau o altă formă de protejare. Pe lângă aceasta, datorită faptului că nu există garduri de protecție în zonă încă se sapă după nisip sau argilă(Fig. 25 b) de către localnicii din zonă, mulți dintre aceștia neștiind că există o zonă protejată la nivelul acelui areal.

3.2.2 Categorii de poluare

”Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale care interferează cu sănătatea umană, calitatea vieții sau funcția naturală a ecosistemelor (organismele vii și mediul în care trăiesc). Chiar dacă uneori poluarea mediului înconjurător este un rezultat al cauzelor naturale, cea mai mare parte a substanțelor poluante provine din activitățile umane.”(www.naturalist.ro)

Pentru a analiza nivelul de bunăstare a mediului în municipiul Tecuci, a fost nevoie de clasificarea poluanților pe categorii de mediu respectiv ai apei, aerului și ai solului.

Poluarea apei : Poluarea apelor reprezintă un fenomen care a cunoscut o amploare deosebită în ultimul timp. Creșterea nivelului de trai, urbanizarea accentuată, evoluția rapidă a unor domenii industriale și agricole noi, a condus la diversificarea poluanților din mediul înconjurator, la agravarea impactului acestora asupra echilibrelor din ecosistemelor naturale.

La nivelul municipiului Tecuci domeniul apelor curgătoare este reprezentat de către râul Bârlad și afluenții săi Tecucel, Prisaca și Rateș, dintre aceștia cei mai afectați de către poluare fiind Bârladul și Tecucelul.

Poluarea se produce atât prin depozite de deșeuri cât și prin deversări ale apelor uzate în acesta. Sistemul de canalizare al municipiului Tecuci cuprinde rețeaua de canalizare, colectorul principal care preia apele uzate din rețea și le dirijează către stația de epurare unde sunt epurate, respectiv evacuarea apelor uzate epurate în emisar. Apele meteorice sunt colectate prin rețeaua de canalizare meteorică și deversate în râurile Bârlad și Tecucel. Apele uzate colectate de către rețeaua de canalizare sunt deversate în râul Bârlad.

Conform datelor furnizate de către conducerea stației de epurare debitul total de ape uzate menajere evacuate prin canalizare este de cca 150l/s. Acestă stașie de epurae este amplasată în zona industrială pentru ca apele de proveniență industrială să nu fie nevoite să fie transportate pe o distanță mare, pentru a putea evita eventualele scurgeri.

Totuși deși stația de epurare este conformă normelor europene există infiltrații la nivelul apei datorită scurgerilor de la gropa de gunoi deoarece aceasta este amplasată la mai puțin de 150 de m de cursul Bârladului, iar pe lângă infiltrații pot ajunge și deșeuri transportate de către vănt. Pe lângă aceasta apele mai sunt folosite și pentru a ”spăla animalele”, proprietarii de stăne de oi sau de cirezi de vaci preferând să facă acest lucru direct în cursul râului in schimb să le curețe acasă.

Poluare solului : Solul este suport și mediu de viatață pentru plantele superioare terestre, principalul mijloc de productie vegetală și forestieră. Activitățile de producție au provocat și provoacă fenomene care deteriorează solurile în diferite moduri.

Poluarea solului constă în orice acțiune care produce dereglarea funcționării normale a acestuia ca suport și mediu de viață pentru plantele terestre superioare din cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau antropice (create de om).(Sabău,2002)

Degradarea solului la nivelul municipiului este datorată în mod principal activităților antropice. Fiind amplasat într-o zonă de câmpie aici este practicată intens agricultura de tip cerealier și legumicol, acest lucru reflectându-se și asupra calității solului.

Compactarea este una din formele de degradare prezente, aceasta rezultând în urma utilizării de vehicule agricole ce au un mare tonaj dar și practicării păstoriltului, cele mai importante urmări ale acestui fenomen fiind scăderea permeabilității solului la apă și aer, dar și creșterea riscului de exces de apă, și creșterea rezistenței la penetrare și inhibarea dezvoltării sistemului radicular.(Rusu,2007)

O altă metodă de degradare a solului este cea a aplicării de compuși chimici, atât compuși ai azotului care dau o fertilitate mai mare dar pe o perioadă mai scurtă de timp cât și substanțe folosite pentru prevenția unor anumiți daunători(de tipul pesticidelor și erbicidelor care nu sunt aplicate doar pe frunzele plantelor ci o cantitate destul de importantă ajungând și pe suprafața solului).

Aplicarea necorespunzătoare a acestor compuși chimici poate duce pe viitor la o totală schimbare a caracteristicilor solului și în mod principal modificarea Ph-ului. Datorită faptului că lucrările de întreținere a pământului nu se efectuează în mod corect(aratul să se efectueze la adânicme și nu la suprafață) orizontul A, cel din care plantele își iau cea mai importantă cantitate de nutrienți, nu v-a mai fi favorabil practicării agriculturii.(Sabău,2002)

Fie că rămân la suprafață sau se infiltrează acești compuși sunt extrem periculoși deoarece nu afectează doar stratul de suprafață, aceștia reuțind să pătrundă până în stratul acvifer și să îi modifice și acestuia caracteristicile.

Nu doar agricultura afectează calitatea solului ci și depozitele necontrolate de deșeuri. Problema depozitării în mod neadecvat a deșeurilor a fost mereu o problemă la nivelul municipiului. Teoretic aceste tipuri de depozitare sunt interzise și se sancționează cu amenzi dar realitatea arată altfel, acestea existând atât la periferia orașului(Fig.26 a) cât și în interiorul acestuia(Fig.26 b).

Fig. 26 a – Depozite de deșeuri la periferia orașului Fig. 26 b – Depozite în interiorul orașului – aprilie 2018

Poluarea aerului : Poluarea aerului reprezintă una dintre formele de poluare ale cărei efecte sunt majore, dezastruoase, asupra mediului înconjurător. Din punct de vedere tehnic, orice modificare fizică, biologică sau chimică ce se produce în atmosferă poate fi denumită poluare a aerului și se produce atunci când intră în contacty cu atmosfera orice gaz nociv, praf sau fum, afectând astfel plantele, animalele precum și ființele umane.(Tișcovschi,2006)

Printre cei mai importanți dăunători ai sănătății umane se numără pulberile în suspensie(PM) și dioxidul de azot acestea provenind din activitatea rutieră, din arderile combustibilului, dar și din urma unor activități industriale.(Agenția Europeană de Mediu)

Aaerul reprezintă element vital pentru viață. Sursele poluatoare ale aerului de natură industrială constau în cele două fabrici, cea alimentară Olympia, care are drept menire fabricarea conservelor de legume, bulion, borș și muștar. Aceasta prelucrează prin ardere cutiile metalice pentru conservare și borcanele din sticlă, acțiune ce emite următorii poluanți: monoxid de carbon, dioxid de carbon, oxizi de sulf și de azot și aerosoli fini. Cea de-a doua fabrică poluatoare este Vitimas care prin prelucrarea materialelor feroase rezultă cantități destul de importante de reziduri ale căror diametre mici le permit dispersia acestora în atmosferă.

O altă sursă de poluare constă în modalitățile de încălzire a locuințelor. Unii oameni preferă centrala termică (ce folosește ca materie primă cărbunele și lemnul), alții centralele pe gaz. În cazul centralelor termice pe cărbune, este poluată zona de utilizare, deoarece prin ardere, sunt emiși poluanți cum ar fi: dioxidul de carbon (care generează efectul de zeră), oxizii de sulf și de azot, zgură, pulberi în suspensie și sedimentare.

Traficul nu este nici el de neglijat când vine vorba de poluare, pentru că potențează destul de mult degradarea calității aerlui prin poluanții binecunoscuți: monoxid de carbon, dioxid de carbon, amestecuri de hidrocarburi, oxizi de azot și sulf, pulberi în suspensie și sedimentare. Traficul în Tecuci nu este foarte intens, dar când vine vorba de anumite locuri cheie ce sunt afectate de poluare, ne putem gândi la: zonele din jurul celor două gări, Autogara ”Gegi” și, în apropiere de aceasta, Strada Transilvaniei. Această stradă leagă intrarea în Tecuci dinspre București și ieșirea din oraș spre Galați, unde este frecvent circulată de mașini de mare tonaj.

Pe lângă acestea o altă sursă de producere a pulberilor în suspensie este reprezentată de clădirile ce nu au fost finalizate de o perioadă lungă de timp, aproximativ 10 respectiv 5 ani și lăsate la acțiunea agenților climatici. Cel mai grav este faptul că, două dintre acestea care au cele mai mari dimensiuni sunt amplasate în centrul orașului, acestea fiind și locuri favorabile depozitării de deșeuri.

Fig. 27 – Clădiri nefinalizate, aprilie 2018

3.3 CONFLICTE DE MEDIU

Indiferent de scara de manifestare, de durată, de diversitatea actorilor implicați, de complexitatea cauzelor și a impactelor, de interesele angrenate, conflictele de mediu sunt definite printr-o dimensiune socială, economică, ecologică și administrativă.

În funcție de dimensiunea pregnantă a conflictelor de mediu, Mola-Yudego & Gritten (2010) definesc trei clase în care pot fi integrate conflictele de mediu: socioecologice (de utilizare a terenurilor și/sau a resurselor asociate), economico-ecologice (determinate de planurile și proiectele de dezvoltare) și socio-economice (relaționate în special de drepturile de proprietate).

Declanșatorii conflictelor de mediu sunt legați de: credințe (percepția a ceea ce este corect și incorect), interese (competiția pentru resurse ori putere), date (informațiile deficitare pentru înțelegerea conflictului), relații (modalități de comunicare deficitare, neînțelegeri între părți) și proceduri (reglementări neclare, lipsa de transparență ori participarea deficitară în procesul de luare a deciziei).(Iojă,2013)

3.3.1 Probleme induse de organizarea locală

Din punct de vedere administrativ teritorial, Tecuci se încadrează în categoria orașelor municipiu. Acest lucru poate fi demonstrat prin caracteristicile date de Legea 351/2001 privind ” Aprobarea planului de amenajare a teritoriului național”, secțiunea a-IV-a – rețeaua de localități. În ceea ce privența amenajării teritoriale municipiul dispune de un Plan Urbanistic General din anul 1994. În prezent există depuse documentele necesare realizării unui alt proiect deaorece orașul și-a schimbat aspectul teritorial în ultimii 20 de ani.

Fig. 28 – Caracteristicile unui municipiu conform Legii 351/2001 și corespondențele municipiului Tecuci

Conform tabelului de mai sus se observă faptul ca orașul îndeplinește majoritatea ”condițiilor” pentru a fi trecut a rangul de municipiu, chiar dacă unele caracteristici sunt atinse la limită, de aici rezultând mai multe conflicte locale.

O problemă la nivelul orașului ține de dotarea sistemului rutier cu asfalt. Deși teoretic unele străzi sunt prevăzute ca fiind asfaltate conform sistemului de impozitare pe 2017(Fig.29), în realitate lucrurile arată altfel.

Putem lua ca exemplu strada Tecucel situată în partea vestică a orașului este încadrată în zona de impozitare A(cele mai mari taxe) și prevăzută cu asfalt, lucru total fals(Fig.30 a) Cel mai probabil, încadrarea a fost facută deoarece pe această stradă este un flux crescut de activități industriale : un restaurant cu o capacitate de 250 de persoane, o firmă de catering, o stație e alimentare cu GPL, 2 minimarketuri, biserica romano-catolică Nașterea Sf. Fecioare Maria dar este utilizat și ca drum de legătura a cartierului Nicolae Bălcescu cu zona centrală a orașului.

Fig.29 – Zonele de impozitare ale orașului conform PUG

Exemplele pot continua cu strada Focșa de la numărul 61(Fig), strada Arinului(Fig) în zona blocurilor ANL(ceea ce este un paradox-cartier nou de blocuri dar făra străzi asfaltate),mai multe stăzi din cartierul Tecuciul Nou, precum Vornicului, Bucovinei ș.a.

O altă problemă ce ține de administrația locală este cea a neamenajarii corespunzătoare a cursurilor râului Bârlad și a afluentului acestuia. Datotită faptului că nu s-au aplicat amenzi pentru depozitarea ilegală de deșeuri ”cu gândul că le spală apa” populația își duce chiar și în prezent diverse tipuri de materiale ce sunt depozitate sau mai bine spus aruncate direct în cursul apelor. Acest lucru, alimentat cu lipsa sau insuficiența indiguirilor și cantitățile mari de precipitații ce au avut loc în primăvara anului 2007 au produs inundații cu un grad ridicat de daune(Fig.31 a, b).

Fig. 31 Inundațiile din 2007 sursa : www.automarket.ro

3.3.2 SC. Rampa Rateș Tecuci SRL/ Stația de sortare a deșeurilor

În municipiul Tecuci funcționează mai mule firme ce au ca drept scop colectarea respectiv prelucrarea deșeurilor : RAMPA RATEȘ S.R.L, ECOGRUP TEC S.R.L, ECOPREST TEC S.R.L și sucursala ROMPREST.

Societatea RAMPA RATEȘ S.R.L. este o societate înființată în anul 2013 prin reorganizarea pe cale administrativă a S.C. SERVICII ZONE VERZI ECOTEC S.R.L., care a avut în administrare și exploatare bunuri aferente serviciului de salubrizare a municipiului Tecuci. Societatea a avut autorizație de mediu valabilă doar până la data de 16.07.2017.

Groapa de gunoi a fost închisă deoarece nu respecta normele europene de funționare, fiind o sursă de poluare pentru mediul înconjurător. Una dintre cauzele principale ale închiderii a fost determinată de autoaprinderile ce au avut loc.

În data de 02.05.2017, în jurul orei 07.00, s-a produs din cauza autoaprinderii un incendiu în cadrul depozitului de deșeuri Rateș Tecuci, care a afectat o suprafață de cca 1000 mp (pe care nu se mai depozitau deșeuri). Personalul societății a intervenit pentru stingerea incendiului.(www.apepaduri.gov.ro)

În data de 06.10.2017, în jurul orei 15:00 s-a produs din cauza autoaprinderii un incendiu în cadrul depozitului de deșeuri Rateș Tecuci, care a afectat o suprafață de cca 500 mp.Un alt caz de incendiu a fost datorat unei țigări, ce a avut loc pe data de 13.07.2017, afectând o suprafață de circa 700 mp.(www.apepaduri.gov.ro)

O alta cauză a închiderii este amplasamentul în apropierea unei surse de apă. Conform normelor UE, o groapă de gunoi nu trebuie să fie amplasată la mai puțin de 200 de m în jurul unei surse de apă, dar cea din Tecuci se află lângă cursul Bârladului(Fig. 32), astfel deșeurile pot ajunge cu ușurință în apă.

Depozitarea neselectivă produce și o poluare a zonei dimprejurul gropii. Atunci când vântul are viteze mai mari deplasează deșeurile mai ușoare, depozitându-le pe terenurile agricole din apropiere.

Pe lângă problemele de administrare și funcționare, groapa Rateș reprezintă și un conflict cu populația locală. Una dintre nemulțumirile populației este faptul că, în urma închiderii au rămas fără loc de muncă circa 50 de persoane, nefiindu-le atribuite alte posturi.

O altă nemulțumire a populației este dată de mirosul emanat de către materialele aflate în stare de putrecafție care se simte zilnic dar mai ales în perioadele cu temperaturi ridicate deși stația este amplasată la o distanță destul de mare de cartierele de locuințe.

A

Acest lucru se datorează depozitării excesive a deșeurilor, până la închidere, groapa colectând o cantitate de deșeuri dublă față de capacitatea acesteia, deoarece primea și deșeuri din județul Vrancea.

Deoarece groapa de gunoi nu mai are autorizație de funcționare, în prezent, deșeurile nepericuloase sunt cântărite la cântarul de la Tecuci, iar mai apoi transportate la groapa de gunoi privată ”Muchea” din municipiul Brăila, municipalitatea plătind aproximativ 2000 de lei pe zi pentru deșeurile transportate. Deșeurile colectate selectiv sunt prelucrate de către stația de sortare.

Pentru a încuraja colectarea selectivă a deșeurilor în oraș au fost împărțite un număr de aproximativ 678 pubele pentru colectare selectivă la populație, iar la agenții economici 518 pubele. Colectarea deșeurilor de la populație se realizează săptămânal în ziua de joi.

Pe lângă acestea au fost achiziționate de către Romprest un număr de 42 de eurocontainere ce sunt amplasate în diverse puncte ale orașului.

Stația de sortare, deține autorizația de mediu nr. 8/09.11.2010, valabilă până la data de 09.11.2020, emisă de către Agenția pentru Protecția Mediului Galați pentru următoarele activități: colectarea deșeurilor nepericuloase, recuperarea materialelor reciclabile sortate, comerț cu ridicată al deșeurilor și resturilor.

Populația este nemulțumită de amplasamentul stației de sortare, aceasta fiind localizată lângă Parcul dendrologic/Parcul tineretului(FiG. 32). Aceștia spun ca există un miros persistențial de la deșeuri, astfel ”în loc să respire aer proaspăt aceștia sunt nevoiți să reziste mirosului.”

Depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor este o altă problemă majoră. Pe lângă problemele din oraș, periferia este un adevărat dezastru, existând numeroase depozite, localizate fie în spatele noului cartier de blocuri, fie pe malurile râului Bârlad, sau pe terenurile agricole acestea reprezentând o importantă sursă de degradare a mediului.(Fig.33)

Fig. 33 – Depozite necontrolate de deșeuri, noiembrie 2017

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

Andronache ȘT., 1999 Monografia orașului Tecuci, Ed. Pentru artă și geneze, Galați;

Bâgu Gh., Mocanu Al., 1984, Geologia Moldovei, Ed. Tehnologică, București ;

Coadă A., 2010, Clima, topoclima și bioclima Tecuciului, Lucrare de licență, manuscris, Tecuci ;

Cîrțînă D., 2005, Poluarea apelor, Ed. SITECH, Craiova;

Florea N., 1958, Geografia solurilor României, Ed. Științifică, București

Gavrilescu F.D, 2012, Municipiul Tecuci (aspecte fizico-geografice, privire specială asupra florei), Ed. GraphoPress, Tecuci

Ianoș I. 2000, Sisteme teritoriale. O abordare geografică. București, Editura Tehnică;

Ianoș I. 2000, A Major Challenge for Romanian Towns: The large habitats. In Global Perspectives on Urbanization, Ed. G. Pomoroy & W. G., 106–135. Lanham: University Press of America.

Iojă C., 2013, Metode de evaluare și cercetare a stării mediului, Ed. Etnologică, București;

Iojă C., 2012, Evaluarea integrată a stării mediului în spațiile rezidențiale, Ed. Academiei Române, București;

Oancea D., 1980, Colecția Județele Patriei- Galați, Ed. Academiei, București;

Obreja Al., 1967, Câmpia Tecuciului. Studiu fizico-geografic, Rezumatul tezei de doctorat, Iași ;

Rusu T., 2007, Compactarea solurilor-procese și consecințe, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca;

Sabău N., 2002, Geneza, degradarea și poluarea solului. Ed. Universității din Oradea, Oradea;

Tișcovshi A., 2006, Clima și poluarea aerului în Dobrogea de Sud, Ed. Universitară, București

https://www.eea.europa.eu/ro/themes/air/intro

https://stiritecuci.wordpress.com/2015/03/01/rampa-rates-srl-tecuci-o-gropa-de-nereguli-incompetenta-inginerii-financiare-actiuni-in-zona-penala/ accesat la 29.12.2017 ora 20:13

http://apepaduri.gov.ro/raport-hidro-meteo-29-03-2017-ora-08-00-30-03-2017-ora-08-00/ accesat la 29.12.2017 ora 20:36

http://www.tecuci.eu/presa-locala-nationala/stirile-saptamanii/distribuirea-pubelor-prim-plan.html – accesat la 29.12.2017 ora 21:07

http://www.vitimas.ro/ro/prezentare.html accesat la 23.04.2018 ora 13:27

http://contec.ro/scurt-istoric/ accesat la 23.04.2018 ora 16:30

https://spital-tecuci.blogspot.ro/p/prezentare.html accesat la 23.04.2018 ora 17:12

http://www.naturalist.ro/ecoblogging/definitie-poluare/