Dinamica Sectorului Serviciilor de It

Capitolul 1 Aspecte teoretice privind serviciile de IT

1.1 IT – Tehnologia informației

Tehnologia informației (IT) este denumirea pentru un ansamblu de instrumente și resurse tehnologice utilizate pentru a comunica și pentru a crea, difuza, stoca și gestiona informația. Prin fuziunea informaticii cu telecomunicațiile, birotica, robotică s-a realizat un conglomerat de industrii și servicii cunoscute sub numele de tehnologie informațională (Information Technology).

Orice societate nu poate există fără informație. Cantitatea de informație este în continuă creștere și aceasta este caracteristica evoluției societății umane care se află în faza societății informaționale. Alimentarea oamenilor cu informația de care au nevoie are darul de a duce la generarea unor noi și noi fapte, adică tot informație.

Termenul de societate informațională reflectă concepția cu privire la modificările sociale și organizaționale care au loc ca urmare a evoluției din domeniul tehnologiilor informaționale. Societatea informațională este acea societate în care economia se dezvoltă datorită progreselor tehnologice, în care informația joacă un rol pe care altădată (în societatea industrială) îl aveau bunurile materiale. Ea posedă trei caracteristici principale: informația este cea mai importantă resursă economică, consumul de informații este intens și dezvoltarea infrastructurii informaționale globale este primordială.

Noțiunea de informație este complexă și de mare generalitate, toate științele operând cu informații ca elemente ale cunoașterii senzoriale sau raționale. Cunoașterea umană, transmiterea cunoștințelor vehiculează informații.

În sens larg, informația este noțiunea prin care se definește fiecare din elementele noi conținute în semnificația unui simbol sau grup de simboluri, într-o comunicare, știre, semnal, imagine etc. prin care se exprimă o situație, o stare, o acțiune.

1.2 Evaluarea informației

Pentru evaluarea calitativă a informației pot fi luate în considerare trei aspecte: dimensiunea temporală, conținutul și forma informației.

Dimensiunea temporală. O bună informație trebuie să fie obținută la momentul potrivit (adică să fie oportună) și la anumite intervale stabilite (adică să aibă o anumită frecvență). În plus, informația trebuie să reflecte realitatea din momentul (sau cât mai aproape de momentul) utilizării sale, ceea ce definește actualitatea să. Perioadă la care se raportează informația constituie un atribut temporal de mare importanță. Din acest punct de vedere, în diverse situații sunt necesare informații despre trecut, despre o situație prezentă sau o prognoză a evoluției anumitor mărimi.

Conținutul este, de obicei, considerat a fi cea mai importantă dimensiune a informației. Exactitatea este un atribut vital al acesteia. Cu toate acestea, o informație exactă nu este de mare folos dacă nu răspunde unei nevoi specifice a utilizatorului, altfel spus dacă nu este pertinentă. Însă, chiar pertinentă, informația poate fi inadecvată dacă nu este și completă. De asemenea, exhaustivitatea este, la fel de importantă ca și conciziunea informației, în sensul furnizării utilizatorului exact a informației de care are nevoie, fără a-l sufoca cu un șuvoi informațional din care să fie incapabil să selecteze ceea ce îi este necesar.

Forma definește modalitatea de prezentare a informației, fiind cea care face informația atrăgătoare, ușoar de utilizat și înțeles. De multe ori, informații actuale, oportune, exacte, pertinente, exhaustive și concise nu au fost valorificate deplin datorită unei prezentări necorespunzătoare. În ultimul timp, însă, efortul a fost canalizat în direcția ameliorării modului de prezentare pentru a face informațiile mai atractive, comprehensibile și mai ușor de folosit. Din punctul de vedere al formei, informațiile trebuie să fie clare, precise, ordonate, prezentate într-o modalitate adecvată (text, grafice, scheme etc) și pe un suport accesibil (hârtie, transparențe, ecranul unui calculator etc.).

1.3 Informația și întreprinderea

Într-un mediu supra-abundent în informații, o întreprindere performantă trebuie să-și dezvolte capacitatea de a identifica sursele importante, de a selecta, stoca, gestiona, prelucra și folosi inteligent informația, de a-și dezvolta fluxurile de informații (interne și externe) în calitate de generator de informație și de a-și alege cele mai favorabile strategii și suporturi de comunicare.

Întreprinderea nu poate exista fără informație. Aceasta prezintă într-o întreprindere patru roluri principale:

– Măsură a succesului: de exemplu, informația cu privire la profitabilitatea întreprinderii poate fi folosită pentru evaluarea succesului acelei firme pe o anumită perioadă de timp;

– Semnal de alarmă: Unele informații reflectă schimbări însemnate în volumul vânzărilor, nivelul costurilor, nivelul profitului, constituind astfel semnale de alarmă pentru manageri, determinându-i să ia decizii și să declanșeze acțiuni pentru remedierea neajunsurilor. Sistemul informațional al întreprinderii are rolul de a dirija informațiile spre locul unde acestea sunt necesare, evitându-se aglomerarea managerilor cu informații inutile;

– Bază pentru aprofundarea analizei activității: Investigarea și analiza operațiunilor curente ale unei întreprinderi, în urma cărora sunt evidențiate punctele ei forte și aspectele vulnerabile ale activității, au la bază informații pertinente, atât din mediul intern cât și din cel extern;

– Bază pentru planificare: Pentru a fi realiste și eficace, obiectivele și acțiunile viitoare ale organizației trebuie proiectate pe baza unor informații adecvate. De exemplu, informațiile cu privire la structura personalului unei companii (după vârstă, sex, categorii de calificare etc.) pot arăta că este necesar un program de recrutare activă și perfecționare a personalului. Planurile pentru realizarea acestui program trebuie coordonate cu planurile de producție ale firmei și cu bugetele proiectate.

Astăzi este recunoscută de toată lumea importanța deosebită pe care o are informația în dezvoltarea economică și socială. Pentru a deveni utilă în orice domeniu de activitate, informația trebuie colectată, stocată, prelucrată și transmisă celor care au nevoie. Aici intervin tehnologiile informaționale care au înregistrat în ultimele decenii progrese remarcabile, greu de controlat și care au provocat profunde transformări la nivelul societății, al organizațiilor și al indivizilor. Utilizarea tehnologiei informaționale ameliorează oportunitățile în valorificarea informației și determină apariția a noi abordări cu privire la ce este o organizație și cum se comportă aceasta.

O definiție uzuală a tehnologiei informaționale a fost dată de Departamentul de Comerț și Industrie al Marii Britanii care precizează că tehnologiile informaționale permit colectarea, prelucrarea, stocarea și transmiterea informațiilor sub forma de voce, imagine, text și numerică pe baza microelectronicii, prin intermediul combinării informaticii cu telecomunicațiile.

O definiție mai cuprinzătoare consideră tehnologia informațională o paradigmă a dezvoltării tehnico-economice ce include comunicațiile, fotonică, informatică, sistemele de fabricație, rețelele, softul, echipamentele de stocare a informației și memoriile.

Tehnologiile informaționale cuprind procesele, metodele, tehnicile și operațiile necesare prelucrării automate a datelor. Ele întrunesc un bogat set de funcții, aspecte, activități care pot fi grupate în următoarele categorii:

– colectarea, reprezentarea, înregistrarea (scrierea) și identificarea (citirea) informațiilor;

– organizarea în memorie și păstrarea informațiilor;

– prelucrarea informațiilor;

– căutarea și extragerea informațiilor;

– transmiterea informațiilor;

– securitatea informațiilor;

– redarea informațiilor.

Tehnologiile informaționale prezintă anumite particularități :

– Sunt tehnologii multiforme care se pot adapta majorității activităților umane. Tehnologia informatică s-a pulverizat într-o multitudine de activități, ramuri industriale și servicii, mărindu-și considerabil portofoliul de aplicații;

– Sunt tehnologii complexe în care serviciile ocupă o parte considerabilă. Prin utilizarea acestora în cadrul unei organizații, specialiștii interni sau externi recurg foarte des la serviciile de asistență. Acest lucru se întâmplă mai ales în faza de implementare, decât în faza operațională. Nevoile întreprinderilor și ale indivizilor se schimbă, tehnologia progresează și câmpul de aplicare a tehnologiilor informaționale se lărgește continuu. În cazul achiziționării unui produs complex, orice cumpărător sau utilizator IT trebuie să se informeze pentru a înțelege tendințele și presiunile la care trebuie să facă față;

– Sistemele informaționale nu pot transforma singure maniera de funcționare a unei organizații, ele reprezintă doar un mecanism catalizator. Indivizii lucrează cu tehnologiile informaționale la toate nivelurile ierarhice pentru a-și realiza obiectivele propuse. Dar deseori aceștia consideră sistemele informatice ca fiind “cutia neagră” a organizației, neînțelegând de fapt în totalitate rolul și avantajele utilizării noilor tehnologii. De aceea, se impune o colaborare permanentă între informaticieni și utilizatori la nivelul unei firme.

În prezent se constată, ca urmare a dezvoltării explozive a tehnologiei informaționale, o incapacitate a firmelor de a beneficia pe deplin de facilitățile oferite de noile tehnologii. De asemenea, trebuie avut în vedere că nu este suficientă simpla introducere a unor noi tehnologii, ci și formarea unei noi atitudini față de utilizarea lor prin crearea unei arhitecturi informaționale adecvate.

Progresul și ritmul de evoluție al tehnologiei este greu de anticipat astăzi. Mulți specialiști nu mai cred că tehnologia informațională poate oferi un avantaj de durată, ea transformându-se adesea într-o necesitate strategică. Experiența multor întreprinderi a demonstrat că ceea ce astăzi reprezintă un avantaj față de concurență, mâine poate fi o obligație, o necesitate pentru a rămâne în competiție. Din punct de vedere al activităților și proceselor economice, prima întrebare care trebuie pusă este dacă tehnologia informațională poate să sprijine procesele economice și dacă da, în ce măsură.

Tehnologiile informaționale s-au dezvoltat ca răspuns la necesitățile de prelucrare a informațiilor, fenomen cauzat de industrializarea societății. Astăzi, puține aspecte ale vieții cotidiene au rămas în afara sferei de influență a tehnologiei informaționale, iar pentru organizații ele reprezintă cu adevărat o miză strategică din care pot decurge numeroase avantaje concurențiale. Cadrul general de analiză a impactului tehnologiilor informaționale asupra organizației economice este prezentat următoarea figură :

. Cadrul general de analiză a impactului organizațional al tehnologiilor informaționale

Unii specialiști atribuie un rol primordial tehnologiei informaționale în schimbarea organizațională, neglijând aportul altor factori de mediu, adică factorii sociali, politici, economici. Într-adevăr, tehnologia informațională reprezintă cea mai importantă pârghie în realizarea schimbării, ea însă este completată de factorii organizaționali, cum ar fi cultura organizațională (este necesară o cultură care să fie dinamică și să încurajeze inițiativa și inovarea) și structura organizatorică (structura trebuie să permită coordonarea și colaborarea interfuncțională), precum și de resursele umane (aceasta implică instruirea, motivarea, evaluarea și compensarea personalului).

Tehnologiile informaționale oferă noi soluții în domeniul comunicațiilor, hardware, software, precum și în reproiectarea proceselor economice în întreprinderi.

Tendința majoră a comunicațiilor contemporane o constituie dezvoltarea comunicațiilor celulare și potențiala integrare a acestora cu rețele digitale de servicii integrate, ceea ce duce la posibilitatea conectării diferitelor echipamente: fax, video, PC-uri, stații de lucru ale reganizațională (este necesară o cultură care să fie dinamică și să încurajeze inițiativa și inovarea) și structura organizatorică (structura trebuie să permită coordonarea și colaborarea interfuncțională), precum și de resursele umane (aceasta implică instruirea, motivarea, evaluarea și compensarea personalului).

Tehnologiile informaționale oferă noi soluții în domeniul comunicațiilor, hardware, software, precum și în reproiectarea proceselor economice în întreprinderi.

Tendința majoră a comunicațiilor contemporane o constituie dezvoltarea comunicațiilor celulare și potențiala integrare a acestora cu rețele digitale de servicii integrate, ceea ce duce la posibilitatea conectării diferitelor echipamente: fax, video, PC-uri, stații de lucru ale rețelelor locale (LAN).

1.4 Internetul- de la apariție până în prezent

Se spune de regulă ca istoria Internet-ului începe odată cu ARPAnet, uitând istoria de un secol și jumătate a telegrafului care a condus la dezvoltarea primelor rețele de comunicație, precum și istoria de 60 de ani a calculatoarelor electronice. Vechile sisteme telegrafice erau, în terminologia actuală, legături punct-la-punct, folosind banda de hârtie perforată pentru a transmite informația pe următoarea legătură spre destinație. Din 1962, cam odată cu apariția calculatoarelor tranzistorizate, Paul Baran și colegii săi de la Rând Corporation atacă problema construirii unei rețele care să supraviețuiască unui război nuclear. În 1967 este publicat proiectul ARPAnet (Lawrence Roberts). Leonard Kleinrock și Paul Baran inițiază comutarea de pachete, iar în 1969 conducerea ARPA (Departamentul Apărării) contractează cu Bolt, Beranek și Newman dezvoltarea acestui sistem de comunicație. Proiectul inițial legă calculatoarele de la Univ. of California din Los Angeles, institutul Stanford din Menlo Park și Universitatea Utah din Salt Lake City.

Independent de ARPAnet, în același timp, la Laboratoarele Bell în Murray Hills (New Jersey) apare sistemul de operare UNIX, creat de Brian W. Kernigham și Dennis M. Ritchie. Sistemul UNIX s-a dezvoltat în paralel și pe baza limbajului de programare C.

În proiectul inițial al ARPAnet se asigurau doar 3 servicii de comunicație: conectarea la distanța – telnet (Remote login), transferul de fișiere și tipărirea la distanță. Abia în 1972, când se ajunsese la o rețea cu 37 de calculatoare, a fost introdus și serviciul de poștă electronică – e-mail . Tot în 1972, în Octombrie, la Conferință Internațională de la Washington DC, ARPAnet este prezentat în public' și se fac demonstrații.

Anul 1975 înseamnă pe de o parte apariția calculatoarelor personale și pe de altă parte, ca urmare a restricțiilor în conectarea la ARPAnet impuse de Agenția Militară de Comunicații , apariția primelor rețele comerciale precum TELENET-ul firmei BBN. Este și anul apariției Microsoft, când Paul Allen și Bill Gates, pornind de la experiențele cu Altair dezvolta BASIC-ul pentru noua lume a PC- urilor. Un an mai târziu, CCITT (Comitetul consultativ pentru telegrafia și telefonia internațională) anunța X.25 ca standard de comunicație.

În 1992, CERN (Laboratorul European pentru Fizică Particulelor) și Tim Berners-Lee au făcut o demonstrație a unui concept numit World Wide Web (WWW), urmată un an mai târziu de lansarea unui client WWW denumit Mosaic. Împreună, aceste două evenimente au permis Internetului să treacă de la un instrument pur textual folosit de oameni de știință și studenți la un instrument grafic folosit astăzi de milioane de oameni.

În aprilie 1995, NFSNet a fost închisă și înlocuită cu o magistrală comercială, competitivă. Acest lucru a redus restricțiile asupra conectării unui calculator gazda la Internet și a deschis Internetul unui tip de utilizator complet nou – utilizatorul comercial.
Protocolul Punct-la-Punct a fost creat în 1994 și devenea un lucru obișnuit în 1995. PPP permitera folosirea protocolului TCP/IP prin liniile telefonice, ceea ce a facilitat accesul la Internet al utilizatorilor de acasă. Aceasta a coincis în mod fericit cu o creștere explozivă a numărului de furnizori de servicii Internet pregătiți să conecteze utilizatorii de acasă sau de la birou, iar perioada de avânt a utilizării Internetului de acasă a început.

Internetul creștea și mai crește cu alarmantă rată de 100% pe an. Astăzi, o scurtă incursiune în WWW ne permite să observăm consecințele evoluției Internetului. Internetul nu mai este folosit exclusiv pentru cercetare și comunicații universitare sau militare. Astăzi putem face cumpărături și ne putem administra conturile bancare online. Putem căuta rețetele culinare preferate sau putem citi cărți prin Web. Utilizările de astăzi ale Internetului sunt nelimitate.

Cpitolul 2 Sectorul serviciilor IT in Romania

2.1 Piața IT

Piața TIC conține șase segmente majore: echipamente IT, software, servicii IT, echipamente de telecomunicații, și servicii de transport. Piața IT este suma de echipamente IT, software și servicii IT.

Prezentare generală de segmentare a pieței IT

Echipamente IT

Echipamentele IT includ servere, PC-uri desktop, notebook-uri, Multifunction Printers (MFP), imprimante, copiatoare, monitoare, si alte echipamente IT.

Servere (x86): PC sau Mac sunt sisteme hardware de calculator care furnizează servicii (depozitare, drepturile de acces, aplicații, etc.) pentru alte sisteme de calcul într-o rețea. Acesta include sisteme bazate pe procesoare PC-uri Intel / AMD sau Mac. Include servere blade, cu cel puțin un procesor x86, cum ar fi AMD sau Intel.

Stațiile de lucru (PC / Mac)sunt High-PC-urile destinate în primul rând pentru a oferi performanțe superioare, în special cu privire la grafica, puterea de procesare, capacitatea de multitasking și fiabilitatea; certificarile sunt de obicei furnizate.

Notebook-urile sunt computerele personale portative pentru a fi utilizate în mișcare, factor de forma pliabila cu built-in cu ecran plat. Aceasta include statii de lucru mobile, sub-notebook-uri, și dispozitive de touchscreen (de exemplu, Tablet PC-uri).

Monitoare și Informare Publică Displays (PID): LCD-based (Liquid Crystal Display) afișează pentru utilizarea cu un computer sau ca o monitorizare de afișare. LCD include si monitoarele CRT touchscreen.

Alte echipamente IT hardware care nu sunt incluse în segmentele de mai sus: hardware de server, inclusiv servere de volum, servere mid-range, high-servere sfârșitul anului, și add-on de stocare pentru servere, precum și alte Firefox (de exemplu, de memorie upgrade-uri); mici produsele deținute (de exemplu, Digital Assistants personale – PDA-uri); non-stații de lucru PC (Unix); sisteme de călit, low-server spec pe bază de clienți, precum și calculatoare specializate pentru medii specifice (PC-uri industriale, ATM-uri, terminale , Thin Clients, Puncte de echipamente vandute, etc); high-end imprimante: imprimante cu jet de cerneală, cu formate mai mari de A3, alte imprimante cu viteze mai mari de 55 de pagini pe minut (ppm); alte programe de completare – produse hardware nu dobândite în achiziționarea inițială și nu sunt incluse în alte categorii (de exemplu, înlocuire sau hardware-ul de upgrade, upgrade-uri de memorie).

2.1.2 Servicii IT

Serviciile IT includ sisteme hardware de întreținere și sistemul de instalarea software-ului, repararea si suport pentru toate tipurile de hardware, precum și programe în legătură cu sistemul.

Consultanta IT in seamna planificarea, caietul de sarcini, precum și proiectarea sistemelor de informare. În plus față de pur IT-servicii conexe (de audit a sistemului de informații, de proiectare, alegerea tehnologiilor și produselor), aceasta include, de asemenea consultanță proces, componentă a proiectelor, cum ar fi punerea în aplicare ERP.

2.1.3 Echipamente de comunicare

Echipamentele de comunicare include telefoane mobile (toate telefoane care au o funcție de comunicații. Această categorie nu include date pur / e-mail, dispozitive sau PDA-uri, în timp ce include toate smartphone-uri (de exemplu, telefoane Blackberry).

Routerele și switch-urile LAN reprezinta echipamentul de la rețele LAN (routere, switch-uri, poduri si hub-uri); wireless LAN punctele de acces și switch-uri de rețea.

WAN routere și switch-uri de datesunt echipamente de rutare si comutare prin metode tradiționale (ATM, Frame Relay) și multi-protocoale de serviciu instalate pe marginea rețelei sau în rețeaua de bază de operatori.

Wireline infrastructurii de acces: echipament de acces pentru echipamente de bandă îngustă (dial-up de telefonie, viteza de acces redus la internet); echipamente de acces de bandă largă prin intermediul tehnologiei xDSL.

Echipamentele de transmisie sunt: sisteme de multiplexare / de-terminale de multiplexare sau să adăugați / picătură; sisteme optice de transmisie utilizate în rețelele terestre; adâncime rețelele de echipamentele aferente; fără fir sistemele de racordare de transmisie.
Din categoria echipamentelor de comunicatii intalnim si sistemele de sprijin si serviciile de infrastructură.

2.2 Analiza eficientei sistemului IT

Avand in vedere cresterea numarului de utilizatori de calculatoare si faptul ca in acest moment practic nu mai exista companie care sa nu detina cel putin un calculator, putem spune ca am evoluat. Pentru a putea evolua trebuie sa intelegem ca fiecare dispozitiv este conceput sa fie eficient, nu sa justifice cheltuielile. Daca pana acum am inteles ca avem nevoie de calculator, este momentul sa intelegem si cum sa il utilizam pentru a merge inainte.

Sa luam decizii bune in afacerile pe care le facem este la fel de important ca si in viata particulara. In fiecare zi trebuie sa luam decizii care sa determine directia si eficienta activitatilor din organizatia noastra. Luam decizii in legatura cu productia, marketingul, personalul, etc. Deciziile pe care le luam afecteaza costurile, vanzarile, profitul, etc. Organizatiile trebuie sa ia decizii eficiente.

Deciziile eficiente sunt acele alegeri care duc organizatia mai aproape de obiectivele stabilite in timp util. Luand in consideratie definitia de mai sus putem observa trei componente importante care ne ajuta sa luam decizii eficiente:

stabilirea obiectivelor ;

stabilirea unor marimi de masurat pentru stabilirea abaterii de la obiective ;

stabilirea termenelor in care trebuie atinse obiectivele .

Aceste informatii reprezinta baza de plecare pentru luarea deciziilor, dar si o metoda de evaluare a calitatii deciziilor luate.

Sistemului IT este extrem de dynamic si efficient. dar trebuie sa țină cont mereu de modificările aparute la nivelul legislației si regulamentelor UE precum și în recomandările Comisiei Europene.. Anual apar foarte multe noi dezvoltari ale sistemului, IT care aduc beneficii pentru oamenii. De asemenea, exista nevoia actualizarii continue a informatiilor din baza de date, folosind multiple surse de informații. Practic, operarea acestor schimbări constituie in sine un mijloc de control retroactiv, întrucât istoricul datelor introduse în sistem pot fi oricând reverificate.

Prin noile descoperiri de ordin tehnic, accesul la Internet devine mult mai facil, iar contactul direct cu restul lumii conduce la cunoastere si la noi oportunitati de cariera. Daca in alte industrii, precum cea a extractiei de petrol, exista o stransa legatura intre resursele locale si dezvoltarea industriei respective, industria IT-ului poate fi dezvoltata indiferent de zona geografica, depinzand doar de educatie si expertiza. Acest lucru poate fi demonstrat prin transferarea diferitelor competente de la o regiune la alta. Spre exemplu, daca astazi Romania este recunoscuta prin expertii sai in .Net, maine acest lucru poate sa nu mai fie de actualitate, acesti experti fiind gasiti in Ucraina.

Este impresionanta legatura intre dezvoltarea tehnologica, globalizare, accesul la piata muncii internationale si dezvoltarile regionale generate. Angajatii pregatiti pe o anumita tehnologie determina concentrari ale unor industrii in regiunea din care provin, ceea ce duce la crestere economica regionala, stabilitatea populatiei, influentand astfel economia unei tari.

Ca urmare a statisticilor oferite de o importanta organizatie de certificare pe partea tehnica, Romania ocupa locul 5 in lume ca numar de certificari utilizate atat de candidati, cat si de angajatori in procesul de selectie, fiind precedata in acest top de tari precum SUA, India, Federatia Rusa si Ucraina..

Pe partea de certificari tehnice, putem mentiona faptul ca Romania detine 3% din totalul mondial de certificari pe partea de SQL Fundamentals si 1% pe partea de programare DB2.

Ca si limbaj de programare in 2006, C# s-a aflat in topul certificarilor, C# fiind un limbaj de programare aparut in urma cu cinci ani, ajungand ca astazi sa concureze sau chiar sa depaseasca alte limbaje dominante si mai vechi precum C++ sau Cobol. Platforma .Net este in top 10 al celor mai utilizate platforme in lume, iar ASP. Net este liderul mondial in dezvoltarea web. In ceea ce priveste sistemele de operare, Linuxul continua sa fie cel mai popular sistem de operare in SUA si la nivel international, depasind astfel Microsoftul. Acest lucru intareste trendul catre limbaje open source, datorita controlului care se poate exercita pe sistemele open, sporindu-se astfel securitatea si ajutand platformele sa fie mai putin susceptibile virusilor si hackerilor.

Eficienta unui sistem IT este data de masura in care sistemele si aplicatiile beneficiarului sunt conforme cu necesitatile, eficiente si adecvat controlate pentru a asigura ca datele introduse, procesarile si raportarile sistemului sunt valide, precise, sigure si optime la toate nivelele sistemului IT

2.3 Politica in domeniul IT

În scopul dezvoltării Societății Informaționale ca instrument de bază pentru Societatea bazată pe cunoaștere, în contextul Strategiei de la Lisabona și în contextul cadrului legislativ european, obiectivele strategice ale guvernării în domeniul IT sunt:

– creșterea competitivității economiei românești, prin încurajarea utilizării celor mai noi tehnologii informaționale;

– consolidarea industriei de profil ;

– creșterea performanței instituționale a administrației publice, prin implementarea coerentă și generalizată de sisteme informatice integrate;

– creșterea confortului cetățenilor.

Astfel, România și cetățenii ei vor avea în 2009:

– telecomunicații de calitate la un preț accesibil;

– acces la servicii în bandă largă;

– investiții în „Noua Economie” cu mai multe locuri de muncă bine plătite;

– facilități extinse de informare, care oferă cetățeanului posibilități superioare de

interacțiune și integrare în societate;

– o administrație mai eficientă cu o viteză de răspuns mărită la cererile cetățenilor.

Guvernul României va promova un set de măsuri care vor permite îmbunătățirea indicatorilor IT, flexibilizarea structurilor administrației centrale și locale pentru inițierea, susținerea și derularea de proiecte IT din partea IMM-urilor, precum și deschiderea unor programe de finanțare a proiectelor în colaborare cu instituții interne și internaționale. Totodată va fi promovat un proiect pentru informatizarea coerentă, eficientă și în condiții de interoperabilitate a administrației publice locale și centrale.

Pentru atingerea obiectivelor strategice, Guvernul României are următoarele priorități:

– extinderea gradului de acces la servicii, acoperire națională :

– instalarea, în localitățile cu densitate scăzută a accesului la servicii, de Centre de Acces Public care să permită acces în rețeaua publică de telefonie (PSTN) și la Internet;

– încurajarea operatorilor regionali alternativi în vederea dezvoltării buclei locale;

– dezvoltarea comunicațiilor în bandă largă .

– dezvoltarea de „Orașe digitale” – City Net bazată pe rețeaua metropolitană formată din:

– serviciile municipalității;

– rezidenți;

– servicii comerciale;

– optimizarea infrastructurii informaționale naționale .

– educație și cultură pentru societatea informațională :

– introducerea „alfabetizării digitale” încă din ciclul primar de studiu;

– pregătirea și reținerea specialiștilor, deficitul de resurse umane atât în zona „creatorilor” cât și în zona universitară fiind evident;

– privatizarea participațiunilor statului :

– privatizarea totală a ROMTELCOM, POST-TELECOM și a Societății Naționale de Radiocomunicații ;

– privatizarea Poștei Române;

– crearea unei singure autorități autonome de reglementare și control în sectorul IT si punerea ei sub control parlamentar.

2.4 Organizarea și funcționarea IMI

Cetătenii europeni si întreprinderile beneficiază zilnic de numeroasele oportunităti atractive pe care le oferă piata unică. Acestia îti pot vinde serviciile sau produsele în alte tări sau îsi pot înfiinta unităti locale pe alte piete. Cetătenii au acces la serviciile oferite în alte state membre si beneficiază de pe urma acestora. Un cetătean poate, dacă doreste, să muncească într-un alt stat membru al UE ca farmacist, dentist sau profesor, deoarece calificarea sa profesională este recunoscută.

Aceasta este esenta pietei unice – un spatiu fără bariere în care întreprinderile pot să prospere, în care persoanele îsi pot atinge telurile si în care efortul si dinamismul aduc recompense. Piata unică este una dintre pietrele de temelie ale economiei europene, oferind avantaje legate de crestere si locuri de muncă, precum si de competitivitate si de posibilitatea consumatorilor de a alege. Însă piata unică îsi poate dovedi pe deplin utilitatea numai dacă legislatia produce efectele dorite.

Libera circulatie a mărfurilor, serviciilor, persoanelor si capitalurilor se bazează pe un cadru juridic constând în aplicarea directă a normelor prevăzute de tratat, a normelor europene armonizate si a normelor nationale. În practică, sarcina implementării si a garantării respectării acestor norme le revine unui număr mare de autorităti publice si de alt fel din cele 27 de state membre ale UE si din cele 3 tări membre ale AELS care participă la Spatiul Economic European (SEE).

Lipsa de încredere în cadrul juridic si în supravegherea exercitată în alte state membre a dus la multiplicarea regulilor si la repetarea controalelor privind activitătile transfrontaliere. Acesta a fost unul dintre principalele obstacole în calea bunei functionări a pietei unice până acum.

Autoritătile din statele membre trebuie să colaboreze strâns si să construiască încrederea reciprocă în sistemele lor. Aceasta nu numai că ar garanta o supraveghere efectivă a furnizorilor de servicii, ci ar contribui, de asemenea, la evitarea multiplicării controalelor cu care se confruntă un mare număr de cetăteni, întreprinderi si furnizor de servicii. Însă cooperarea efectivă si încrederea reciprocă pot fi stabilite numai pe baza regularitătii contactelor si a facilitătii accesului la informatii.

Organizarea retelei necesare pentru a exploata pe deplin beneficiile legislatiei privind piata internă reprezintă o provocare importantă, dată fiind diversitatea autoritătilor de limbi si a complexitătii ca urmare a extinderii UE au sporit dificultatea acestei provocări si au accentuat necesitatea unui sistem de informare destinat să sustină interconectarea dintre statele membre.

Statelor membre le revine sarcina de a se asigura că legislatia privind piata internă este aplicată efectiv pe teritoriul lor. Ele au însă nevoie de instrumente care să le permită să coopereze între ele si cu Comisia pentru a se asigura că cetătenii si întreprinderile beneficiază de toate avantajele cadrului juridic. Sistemul de informare al pietei interne (IMI) a fost conceput ca reactie atât la această necesitate, cât si la obligatia legală prevăzută în directiva privind serviciile, de a institui un system electronic pentru schimbul de informatii între statele membre1.

IMI va permite statelor membre să îsi îndeplinească obligatiile legale în materie de schimb de informatii. De asemenea, sistemul va permite aparitia unor forme noi de cooperare administrativă, care nu ar fi posibile în absenta unui sistem electronic de informare. IMI îsi propune să reprezinte un mijloc efectiv si eficient de reducere a costului unitar al comunicării dintre statele membre, comunicare necesară pentru implementarea corespunzătoare a legislatiei privind piata internă. IMI va contribui astfel la crearea unui mediu bazat pe încrederea necesară pentru a garanta buna functionare a pietei unice si concretizarea beneficiilor acesteia.

Context juridic si politic

În martie 2006, statele membre au adoptat o propunere care viza dezvoltarea IMI. Această decizie a fost luată avându-se în vedere importanta cooperării administrative pentru o piată unică dinamică, cum preconizează strategia de la Lisabona care afirmă că aceste măsuri, asociate cu directiva privind serviciile si cu o cooperare administrativă sporită între statele membre, vor contribui la crearea unei noi dinamici în UE în materie de întreprinderi si ocupare a fortei de muncă.

De asemenea, IMI va ajuta la ameliorarea aplicării legislatiei comunitare la nivel national, contribuind astfel la programul UE privind o mai bună legiferare3. IMI ar trebui, de asemenea, să fie considerat din perspectiva Planului de actiune in 2010 privind e-guvernarea4 si a obiectivelor acestuia de a „face în asa fel încât randamentul si eficacitatea să devină o realitate.

IMI este un instrument multilingv conceput pentru o Uniune Europeană cu 27 de state membre si 23 de limbi oficiale. În timp ce multilingvismul poate fi o sursă de beneficii si de bogătie, el prezintă si o serie de provocări. Prin utilizarea noilor tehnologii asociate serviciilor de traducere umană si automată, IMI este un bun exemplu pentru măsurile concrete pe care UE le poate adopta pentru a minimaliza aceste obstacole si pentru a reduce distanta de comunicare între administratiile din Europa.

În contextul modernizării guvernării pietei unice pentru a răspunde la nevoile secolului XXI, după cum se stabileste în reexaminarea pietei unice, prezentată de Comisie în noiembrie 2007, IMI va sprijini o abordare mai eficientă, descentralizată, bazată pe interconexiuni, a cooperării transfrontaliere.

IMI a fost conceput ca un instrument pentru a sprijini cooperarea administrativă pentru corpul legislatiei privind piata internă în general. Într-o primă fază, el va fi utilizat pentru noua directivă privind recunoasterea calificărilor profesionale si directiva privind serviciile .

Dezvoltarea sistemului IMI, precum si măsurile aferente indispensabile, cum ar fi atelierele de formare si materialul de studiu în format electronic, sunt finantate de programul IDABC, care promovează serviciile europene de e-guvernare. Finantarea totală care a fost alocată sistemului IMI de către acest program se ridică la 1,82 milioane EUR.

Modul de functionare

Sistemul de informare al pietei interne (IMI) este un instrument electronic constând într-un sistem de schimb de informatii, care permite statelor membre să se angajeze într-o cooperare zilnică mai eficace în vederea implementării legislatiei privind piata internă. IMI sprijină autoritătile competente din statele membre în efortul de a depăsi unele bariere practice importante din calea comunicării, cum ar fi diferentele culturale în ceea ce priveste mediul administrativ si de lucru, utilizarea de limbi diferite si lipsa de parteneri bine identificati din alte state membre. Obiectivul este acela de a spori randamentul si eficacitatea cooperării zilnice dintre statele membre.

IMI este o aplicatie online sigură, aflată la dispozitia administratiilor tuturor celor 30 de tări din SEE. Sistemul este disponibil în toate limbile oficiale ale UE si constituie un mijloc de schimb de informatii între administratiile din întregul SEE. Utilizarea IMI nu necesită cunostinte prealabile privind structura administrativă dintr-un alt stat membru.

IMI pune la dispozitia autoritătilor competente din statele membre un mijloc simplu de a căuta autoritătile din alte state membre si de a le trimite o cerere de informatii prin intermediul unui set structurat de întrebări bazate pe anumite domenii ale legislatiei UE. Întrebările au fost în prealabil traduse în toate limbile oficiale de către serviciile de traducere ale Comisiei Europene, oferind astfel un sprijin lingvistic de încredere si valabil din punct de vedere legal.

Principii cheie

Dezvoltarea sistemului IMI se bazează pe trei principii cheie:

– Sistemul IMI nu impune statelor membre obligatii suplimentare de cooperare administrativă pe lângă cele prevăzute deja de legislatia corespunzătoare pietei interne;

– Acesta oferă flexibilitatea necesară respectării diverselor structuri administrative si culturi din Europa;

– El este un sistem unic bazat pe elemente constitutive reutilizabile. IMI este conceput ca un sprijin pentru numeroase acte legislative privind piata internă, permitând astfel evitarea proliferării sistemelor de informare.

IMI contribuie la exploatarea beneficiilor pietei unice prin cooperare administrativă sporită în felul următor:

– Statele membre întretin o singură relatie cu o retea în loc de 29 de relatii bilaterale;

– Statele membre comunică printr-o metodă de lucru clară, transparentă si adoptată de comun acord;

– Statele membre pot localiza interlocutorul potrivit dintr-un alt stat membru;

– Problemele lingvistice sunt reduse datorită ecranelor de informatii structurate si traduse în prealabil, precum si sprijinului informal acordat sub formă de traducere automată de text liber;

– Domenii de cooperare administrativă care până acum erau inaccesibile devin fezabile;

– Se economisesc resurse si timp în schimbul de informatii cu alte state membre;

– Calitatea serviciilor este îmbunătătită printr-un grad mai mare de transparentă si de predictibilitate;

Prin utilizarea unor elemente constitutive generice si reutilizabile, sistemului IMI i se pot adăuga, cu costuri suplimentare minime, aplicatii specifice pentru noile directive (cu conditia să nu fie necesare noi fluxuri de lucru complexe). Astfel, IMI evită repetitii inutile, reduce costurile si permite crearea unei veritabile retele de schimb de informatii.

Protectia datelor

Deoarece IMI este folosit pentru schimbul de date cu caracter personal, este importantă existenta unui înalt grad de protectie a datelor. Legislatia în vigoare privind protectia datelor se aplică pe deplin în cazul IMI11. Sistemul IMI contribuie la garantarea respectării legislatiei, atunci când administratiile nationale trebuie să facă schimb de date cu caracter personal, dat fiind că oferă un cadru clar cu privire la ce informatii pot face obiectul unui schimb de informatii, între cine si în ce conditii.

O decizie specifică a Comisiei defineste, de asemenea, functiile, drepturile si obligatiile actorilor din sistemul IMI în legătură cu protectia datelor. Această decizie transpune în termeni juridici functionarea sistemului IMI.

Grupul de lucru care întruneste autoritătile nationale competente în materie de protectie a datelor si Autoritatea Europeană pentru Protectia Datelor (AEPD), a emis un aviz cu privire la modul în care poate fi asigurată cel mai bine coerenta dintre IMI si legislatia aplicabilă cu privire la protectia datelor.

AEPD a elaborat, de asemenea, un aviz referitor la decizia Comisiei cu privire la IMI. Având în vedere că domeniul de aplicare si utilizarea IMI se vor extinde pe viitor, AEPD consideră că va fi necesar să se prevadă dispozitive de sigurantă specifice pentru protectia datelor în actele comunitare cu putere de lege, care să depăsească legislatia actuală aplicabilă în domeniul protectiei datelor. AEPD recunoaste însă că o anumită experientă în utilizarea practică a IMI ar putea fi necesară înainte de a fi decise norme specifice suplimentare. Prin urmare, Comisia a decis să adopte o abordare progresivă.

Într-o primă fază, Comisia va elabora liniile directoare cu privire la IMI si la protectia datelor pentru autoritătile competente care vor utiliza IMI. Aceste linii directoare ar putea lua forma unei recomandări a Comisiei care ar urma să fie adoptată la începutul lui 2009 si care ar completa decizia Comisiei privind IMI, oferind explicatii cu privire la modul în care normele actuale de protectie a datelor pot fi aplicate cel mai bine atunci când autoritătile competente utilizează sistemul IMI. Comisia va evalua efectul practic al acestor linii directoare, în colaborare cu Autoritatea Europeană pentru Protectia Datelor, pentru a putea determina nevoia de legislatie comunitară suplimentară obligatorie din punct de vedere juridic.

Situatia actuala

Începând din martie 2006, statele membre si Comisia au colaborat strâns prin intermediul Comitetului consultativ pentru piata internă pentru a conveni asupra cerintelor detaliate referitoare la IMI. Acest proces constituie el însusi un bun exemplu al noilor relatii de muncă si al noilor abordări necesare pentru a ajunge la rezultate în cadrul unei piete unice mai descentralizate si bazate pe interconexiuni. Avantajele unui sistem precum IMI pot fi oferite doar printr-o astfel de abordare bazată pe parteneriat.

IMI a fost lansat in noiembrie 2007 pentru a corobora dispozitiile de cooperare administrativă ale noii directive privind recunoasterea calificărilor profesionale. Initial, statele membre s-au concentrat asupra identificării si înregistrării autoritătilor competente pertinente pentru utilizarea IMI. S-a considerat că până în februarie 2008 o masă critică suficientă de autorităti competente au fost înregistrate pentru a putea demara un proiect pilot pentru schimbul de informatii. Proiectul pilot s-a limitat la patru profesii (doctori, farmacisti, fizioterapeuti si contabili). Toate cele 30 de tări din SEE au luat parte la proiectul pilot. Scopul proiectului pilot privind calificările profesionale era acela de a determina dacă IMI este adecvat scopului său. De asemenea, proiectul a oferit statelor member ocazia de a testa structurile potrivite de organizare necesare pentru a sustine utilizarea pe scară mai largă a IMI pe viitor. In iunie 2008, Comisia a lansat un exercitiu de evaluare a proiectului pilot, bazat pe date statistice si pe reactii din partea

utilizatorilor sistemului IMI.

Utilizatorii sistemului IMI confirmă faptul că IMI este usor de utilizat si adecvat pentru a sprijini cooperarea administrativă transfrontalieră. Nivelul de utilizare a crescut în timpul proiectului pilot, indicând faptul că autoritătile competente înteleg valoarea adăugată pe care o aduce utilizarea sistemului16. Reactiile au fost deosebit de pozitive cu privire la sprijinul lingvistic si la posibilitatea de a căuta autorităti competente. Dezvoltarea sistemului va trebui însă continuată pentru a putea fi îndeplinite toate cerintele statelor membre.

Urmatoarele etape

Comisia consideră că rezultatele proiectului pilot referitor la directiva privind recunoasterea calificărilor profesionale indică faptul că IMI oferă sprijinul necesar pentru a întări cooperarea administrativă si ar trebui să fie considerat drept un sistem operational pentru respectiva directivă. În vederea asigurării tranzitiei dinspre un sistem pilot înspre un sistem operational eficient, într-o primă fază, el ar trebui să se extindă la celelalte cinci profesii (infirmiere, tehnicieni dentari, chirurgic veterinari, moase si arhitecte) cărora li se aplică principiul recunoasterii automate. În plus, vor fi selectionate alte două profesii aflate sub incidenta sistemului de recunoastere generală. Odată ce sistemul va functiona în mod corespunzător pentru toate aceste profesii, el va fi deschis progresiv altor profesii pe baza unei cereri.

IMI a fost constituit de către Comisie si statele membre pentru a sprijini schimbul de informatii necesar. O serie de autorităti competente la nivel local, regional si national vor trebui să schimbe informatii în legătură cu directiva privind serviciile. Din acest motiv, Comisia si statele membre pregătesc un proiect pilot pentru directiva privind serviciile. Proiectul pilot al directivei privind serviciile va demara în ianuarie 2009 si va continua până la 28 decembrie 2009, dată la care IMI trebuie să fie pe deplin operational pentru directiva privind serviciile.

Provocari

În timp ce Comisia va oferi ajutor, principala responsabilitate pentru implementarea si buna functionare a sistemului IMI le revine statelor membre. Fiecare dintre acestea trebuie sa decidă cu privire la mijlocul cel mai potrivit prin care să instituie si să administreze sistemul in contextul national. Efortul necesar pentru a face acest lucru ar trebui privit din perspectiva avantajelor disponibile. Proiectul pilot pentru directiva privind calificările profesionale a arătat că este necesar să se îndeplinească importante preconditii:

+ Statele membre trebuie să constientizeze flexibilitatea pe care o oferă IMI, pentru a găsi ajustarea cea mai potrivită a structurilor lor administrative la sistemul IMI;

+ O masă critică suficientă de autorităti competente trebuie să fie înregistrate ca utilizatori ai IMI;

+ Trebuie să fie luate măsuri adecvate pentru a spori gradul de sensibilizare a publicului si pentru a forma autoritătile competente.

Îndeplinirea acestor conditii prealabile este esentială pentru a reusi cu succes tranzitia spre un sistem pe deplin operational, care vine în sprijinul atât al directivei privind calificările profesionale, cât si al directivei privind serviciile. Este evident că principala provocare în procesul de implementare a IMI si de creare a unei retele de cooperare functionale pe teritoriul UE nu este de natură tehnică, ci organizatională. Pentru ca IMI să aducă beneficiile preconizate în ceea ce priveste intensificarea cooperării administrative, nu este suficientă instituirea unui system computerizat. Pentru o utilizare reusită sunt necesare măsuri însotitoare suplimentare. In special, autoritătile competente vor trebui să fie constiente de beneficiile pe care le aduce IMI si de felul în care trebuie utilizat sistemul în conformitate cu actele comunitare în domeniu, precum si cu legislatia privind protectia datelor. Pe baza experientei lor legate de proiectul pilot al directivei privind calificările profesionale, statele membre au subliniat formarea si sensibilizarea publicului ca fiind factorii de succes cei mai importanti pentru IMI.

Aspectul tehnic

Aplicatia IMI trebuie dezvoltată în continuare pentru a putea sprijini dispozitiile

privind asistenta reciprocă prevăzute de directiva privind serviciile. Directiva privind reutilizează fluxurile de lucru elaborate pentru directiva privind calificările profesionale, ci si prevede noi fluxuri specifice, cum ar fi o procedură pentru recurgerea la derogarea individual si la mecanismul de alertă. Ajustările specifice necesare pentru directiva privind serviciile sunt în prezent elaborate în strânsă cooperare cu statele membre.

Deoarece volumul anticipat al autoritătilor care utilizează IMI pentru directive privind serviciile este cu mult mai mare decât în cazul calificărilor profesionale, se caută modalităti de a permite autoritătilor să se înregistreze ele însele în sistemul IMI. Comisia intentionează, de asemenea, să ofere o interfată statelor membre care dispun deja de baze de date nationale online continând numele autoritătilor competente si care doresc să transfere aceste date către sistemul IMI.

Aspectul organizațional

Formarea si sensibilizarea publicului vor fi esentiale pentru implementarea corectă a dispozitiilor de cooperare administrativă din directiva privind serviciile. Asistenta reciprocă prevăzută de directiva privind serviciile va presupune un număr important de autorităti competente. Aceste autorităti actionează la nivel national, regional si, în anumite cazuri, la nivel local. Acest fapt s-ar putea traduce printr-un volum extreme de mare si de o extremă diversitate a utilizatorilor finali ai IMI. Toti acestia trebuie să înteleagă în ce fel IMI îi poate ajuta în procesul zilnic de cooperare administrativă.

O provocare cheie este garantarea faptului că la începutul anului 2010 un număr important de autorităti competente vor fi în măsură să utilizeze IMI în vederea dispozitiilor referitoare la asistenta reciprocă din directiva privind serviciile. Prin urmare, un proiect pilot al directivei privind serviciile va fi pus în practică pe parcursul anului 2009. Scopul proiectului pilot este acela de a garanta, până la 28 decembrie 2009 (data limită pentru implementarea directivei), înregistrarea unei mase critice de autorităti competente, existenta structurilor organizationale adecvate si posibilitatea tuturor statelor membre de a utiliza IMI pentru obligatiile de asistentă reciprocă prevăzute în directiva privind serviciile.

Comisia consideră că nivelul actual de investitii în activităti de formare si de sensibilizare a publicului trebuie intensificat pentru a putea obtine rezultatele dorite. Proiectul pilot al directivei privind serviciile pentru IMI va fi o ocazie importantă de a explora diferitele abordări posibile ale formării si sensibilizării publicului si de a determina care este mijlocul cel mai eficient de a sprijini autoritătile competente în procesul de utilizare a IMI. În 2009, Comisia va efectua o evaluare ex ante pentru a analiza diferitele optiuni si pentru a determina dacă este necesar să se instituie un posibil program multianual de formare si de schimburi în vederea aplicării dispozitiilor de cooperare administrativă din directiva privind serviciile.

Capitolul 3 Evolutia si dinamica sectorului de IT in Romania

3.1 Evolutia sectorului IT in Romania

În 2005 in România existau 8.100 firme care operează în sectorul Tehnologiei Informațiilor și Comunicațiilor (ITC), cu peste 86.000 salariați. La sfârșitul anului 2002, IMM-urile reprezentau 92% din totalul societăților care operează în acest sector. Cu doar 2% din firmele active (circa 385.000) la sfârșitul lui 2002, veniturile înregistrate de către firmele care operează în sectorul ITC reprezintă peste 4% din totalul încasărilor la nivel național și peste 7,6% din profitul net.

Valoarea investițiilor directe 2001-2004 cu un impact semnificativ în economia națională (exprimate în milioane de dolari), împărțite pe arii principale de interes.

Piața IT a crescut în 2003 cu 12%, ajungând la o valoare de 719 milioane de euro. Între timp, datorită liberalizării pieței telefoniei fixe și creșterii numărului de abonați la telefonia mobilă și Internet, piața serviciilor a crescut cu 7% în 2003, cu estimări pozitive pentru următorii trei ani.

Liberalizarea pieței de telefonie fixă a înregistrat mari succese la începutul anului 2003. Competiția în acest sector este mult mai ridicată față de cea a țărilor limitrofe. Cu toate că 25% din populație este abonată la telefonia mobilă (dată din anul 2003), gradul de pătrundere a unor asemenea servicii este semnificativ redus în România față de alte țări. Liberalizarea pieței telecomunicațiilor, pregătirea pentru aderarea la UE și îmbunătățirea indicatorilor macroeconomici vor incide asupra proiectelor IT ale sectoarelor telecomunicații, bancar, de administrație guvernamentală și de producție. Se menționează în plus o creștere a serviciilor din sectorul IT. Firmele române au început să înțeleagă importanța consultanței, a aplicațiilor integrate și a formării pentru îmbunătățirea serviciilor și optimizării business-ului.

Piața comunicațiilor electronice a fost liberalizată 100% de la 1 ianuarie 2003, moment de scadență a drepturilor de exclusivitate, aferente furnizării de servicii de telefonie fixă și liniilor închiriate de la RomTelecom. Piața românească a telecomunicațiilor s-a dezvoltat puternic în ultimii 10 ani, datorită liberalizării pieței. Valoarea de 1,78 miliarde de euro înregistrată în 2002 a avut o influență ascendentă asupra PIB-ului serviciilor de telecomunicații, care au trecut de la 1,15% în 1995 la 3,44% în 2000. Procentul sectorului privat în sectorul telecomunicațiilor este în prezent de 70%, față de 45,3% din 1995. Structura de segmentare a pieței este similară aceleia a altor țări din Europa de Est, cu deosebirea că înregistrează un nivel al telefoniei mobile (49%) mai înalt față de cel al telefoniei fixe (42%). Conform datelor din 2004 din European Information Technology Observatory, sectorul IT&C în România a înregistrat o creștere semnificativă. Liberalizarea comunicațiilor a permis apariția spontană a firmelor concurente, în comparație cu țările vecine (unde fenomenul a fost mai lent), și scăderea tarifelor.

De la începutul lui 2003, odată cu liberalizarea totală a pieței comunicațiilor electronice, nu mai este necesar să se dispună de o autorizație specifică pentru a furniza servicii de comunicație electronică. Este suficientă o simplă informare oficială a ANRC (Autoritatea Națională de Reglementare în Comunicații). În primele luni ale anului 2004, 2.032 de societăți au avizat ANRC pentru a putea furniza servicii conform autorizației generale. Din numărul societăți care au avizat, 1.148 sunt acum autorizate în a furniza rețele și servicii de comunicație electronică. 191 companii au fost autorizate să furnizeze servicii de telefonie, 425 servicii de transmisie date și 475-servicii de acces la internet.

Cifra de afaceri a furnizorilor de servicii și rețele de comunicație care au anunțat la ANRC începutul activității, depășește, la sfârșitul lui martie 2005, 1,8 miliarde de euro. Tabelul 9 evidențiază importanța sectorului Telecom, care a atras în cei trei ani, 2001-2004, investiții egale cu 459 milioane de dolari, în economia națională.

Românii au cheltuit in anul 2006 1,1 milliarde dolari, reprezentând o creștere cu 10,2%, pentru achiziții de echipamente de calcul, aplicații software și servicii IT, cifră care ne plasează spre sfârșitul unui clasament european.

În 2006, din totalul vânzărilor de pe piața IT din România, 69,5 % au fost vânzări de echipamente, 12,4% aplicații informatice și 18,1% servicii.

Numărul calculatoarelor desktop, laptop-urilor și serverelor vândute anul trecut a crescut cu numai 5,4% pentru că programul guvernamental "Sistemul Educațional Informatizat" s-a încheiat.

Numărul de calculatoare personale vândute anul trecut s-a ridicat la 641.117, cu o creștere relativ mică, de sub 10%, față de 2005 când au fost vândute 607.719, potrvit datelor prezentate de reprezentanții IDC.

Numărul calculatoarelor desktop vândute a scăzut față de 2005 de la 505.440 la 489.585 unități, iar serverele s-au vândut în număr de 11.201, în scădere ușoară față de 2005 când au fost vândute 12.427.

O creștere importantă s-a înregistrat la vânzările de laptopuri care au crescut cu peste 50%, până la 140.331 de unități, față de 89.852 vândute în 2005.
Piata de IT in 2007 a fost estimate la 1,6 miliarde dolari, in crestere cu 12,1% fata de 2006. Investitiile in software au fost in valoare de 200 milioane de dolari. Aproximativ 70% din piata romaneasca de IT a fost reprezentata de cheltuielile in hardware, in timp ce serviciile si software-ul au reprezentat circa 30 de procente din totalul cheltuielilor.

Piata de IT din Romania era inca in etapa de maturizare a continuat sa creasca cu peste 10%, de la an la an. Principalele segmente industriale care contribuie la investitiile in IT sunt productia, sectorul financiar, telecomunicatiile si utilitatile. Cheltuielile in software reprezinta numai 11% din totalul pietei de IT, insa 48% din totalul angajatilor sunt implicati direct in crearea, distributia, instalarea sau mentenanta de software.

In anul 2008 piata IT a ajuns de la 16,7% în 2007 la peste 1,37 miliarde Euro. Numărul de calculatoare vândute pe piața locală a fost de aproximativ 600.000 în 2005, aproximativ 640.000 în 2006, din care notebook-uri 23%. În 2007 s-au vândut aproximativ 800.000 de PC-uri, poate chiar un pic în plus pentru că T4 se anunță foarte bun, cu o creștere a penetrării notebook.

Serviciile IT au crescut cu 19,6%, creștere aproape dublă față de anul 2007. Serviciile de suport si integrare de sistem au dominat piața serviciilor IT, iar contractele de tip proiect au devenit din ce in ce mai răspândite în decursul anului. Asta a incuraja competiția, deoarece contractele de tip proiect cu un termen de finalizare clar stabilit înseamnă că beneficiarii pot migra de la un furnizor la altul mult mai ușor decât în cazul unor contracte de servicii pe termen lung.

Rata de creștere a software a fi de 11%. Competiția pe piața software a fost foarte puternică, companiile mari străine considerând piața românească drept foarte atractivă. Șansa firmelor IT românești este să se specializeze pe segmente înguste de piață.

Piata locala de IT se va contracta anul acesta cu 22%, pana la 1,53 miliarde de euro, dupa ce in 2008 a inregistrat o crestere de 19%. Desi media de crestere a pietei IT din ultimii patru ani a depasit 20%, este inca imatura in conditiile in care peste 70% din cheltuieli merg in zona hardware, insa rata de penetrare a PC-urilor este de doar 25%, printre cele mai reduse din Europa.

Sectorul de stat are un rol critic anul acesta in evolutia pietei locale de IT, in conditiile in care investitiile statului in IT depasesc 10 procente. Guvernul are suficiente parghii pentru a stimula economia si cererea de IT.

Romaniei i-au fost aprobate imprumuturi externe de 20 de miliarde de euro, ceea ce asigura Guvernului resurse suficiente pentru a continua dezvoltarea proiectelor IT, inclusiv a serviciilor e-guvernamentale. MCSI a anuntat recent ca va lansa proiectul eRomania de informatizare si interconectare a serviciilor publice, parte din strategia nationala de dezvoltare a societatii informationale ce implica investitii de 1,25 miliarde de euro pana in 2015, numai din bani publici. „Pe termen lung totusi, rolul de motor pentru investitiile in IT trebuie sa se translateze dinspre stat si corporatii, spre intreprinderile mici si mijlocii. Acest proces va fi unul de durata si reprezinta o provocare pentru Guvern si o oportunitate pentru companiile locale care vor trebui sa construiasca solutii customizate pentru acest segment de piata.

Scaderea abrupta din 2009, care s-a resimtit din plin pe partea de aplicatii, este partial compensata de cresterea (slaba, dar totusi pozitiva) pe zona de infrastructura – atat mentenanta traditionala, cat mai ales serviciile de outsourcing de echipamente si servicii.

Valoarea pietei IT in milioane euro : evolutie 2005-2009

Valoarea pieței ITC în milioane de euro : evoluția în perioada 2001 – 2008

Din punct de vedere al distribuției pe teritoriu, firmele IT sunt în principal grupate în București (cel puțin ca și cifră de afcaeri), considerând și faptul că principalele firme din sector au sediile principale în capitală.

Repartiția geografică regională a firmelor din sectorul TIC

În general, stadiul de dezvoltare al unei industrii rezultă din nivelul cererii existente pe piață și al producției și din diseminarea conceptului de know-how. În România, industria comunicațiilor și a tehnologiei informației se află la începutul unei perioade de ascensiune. Stadiul introducerii produselor în sectorul tehnologiei informației a fost depășit. Penetrarea pieței crește, produsele devin cât mai standardizate și analiștii economici estimează că acest proces va conduce în viitor la o scădere a prețurilor.

Analizand evolutia pe termen mediu si lung a pietei de servicii IT din Romania, se observa un potential mare in sectorul public – conform studiului SITSI Romania, volumul de servicii IT cumparate in administratia publica ar trebui sa ajunga la 180 milioane euro in 2013, ceea ce va reprezenta o treime din totalul vanzarilor din Romania.

Astfel, se explica si concurenta acerba pentru proiectele publice, chiar daca, deocamdata, ele sunt extrem de timid lansate, inca foarte centrate pe infrastructura si fara o coerenta tehnologica si de proces pentru armonizarea sistemelor la nivel national.

Al doilea sector cu putere de absorbtie a serviciilor IT este cel bancar, cu o cota de 18%, dupa o rata medie de cre; tere de 13% intre 2008 și 2013. Sectorul bancar, spre deosebire de cel public, va fi dominat de proiecte cu valoare adaugata ridicata, in special in zona de aplicatii si unelte de masurare, control si previzionare.

Dominatia investitorilor straini, precum si competitia crescuta si cresterea gradului de sofisticare pentru serviciile cerute de consumatorul local, vor avea ca si consecinta adoptarea solutiilor IT ce inglobeaza ultimele tehnologii folosite in bancile mama. Apropiata de valoarea din sectorul bancar este si piata de servicii IT pentru industrie, verticala care a cunoscut o crestere foarte mare odata cu privatizarile marilor companii din Romania, dar care este foarte afectata de criza economica si financiara.

Potrivit PAC, contractile cu statul vor reprezenta, in 2011, circa 14% din piata de software si servicii informatice, estimate la 250 milioane de euro, fata de 11% in 2006 pe o piata de 100 milioane euro.

Structura pietei pe sectoare 2006 vs 2011

3.2 Proiecte majore in domeniul IT

Mai multi reprezentanti ai industriei IT, ale caror afaceri depind si de sectorul public printre care filialele locale ale HP sau Fujitsu au comentat faptul ca segmentul proiectelor IT&C a fost practic inexistent de la sfarsitul anului 2008. ERomania, un proiect anuntat la inceputul anului 2009, presupune informatizarea si interconectarea sistemelor de servicii publice, ce tin de domeniul sanatatii si al educatiei, al platii electronice a taxelor, precum si programul "Economia bazata pe cunoastere" (care urmareste conectarea la internet a institutiilor din localitatile rurale).

Programul face parte din strategia nationala de dezvoltare a societatii informationale, ce curpinde 13 directii si presupune cheltuieli publice de 1,25 mld. Euro pana in 2015, pentru ca Romania sa atinga nivelul mediu de dezvoltare al tarilor UE din 2007.

Dupa rectificarile bugetare din luna aprilie, MCSI are alocat anul acesta un buget de 313,9 mil. lei (78,5 mil. euro). Ministrul a mai precizat ca una dintre principalele prevederi ale programului este interconectarea sistemelor informatice existente in administratiile centrale si locale. Lipsa acesteia ingreuneaza comunicarea intre institutiile statului si a fost intens criticata de reprezentantii industriei IT&C.

Ministerul Comunicatiilor va lansa un nou apel de proiecte IT de 83 milioane lei

Ministerul Comunicatiilor va lansa, in 23 noiembrie, un nou apel pentru proiecte din domeniul invatamantului online (e-learning), suma totala alocata ridicandu-se la circa 83 milioane de lei. Operatiunea 3.2.3 – sustinerea implementarii de aplicatii de e-learning are ca beneficiari autoritatile administratiei publice centrale si locale, parteneriate intre autoritatile publice centrale, precum si asociatii de dezvoltare intercomunitara si universitati publice acreditate. Marimea maxima a grantului la nivel central este de 15 milioane de lei si cinci milioane de lei la nivel local. Rata maxima de co-finantare este de 100% pentru ordonatorii de credite finantati integral de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale, bugetul asigurarilor pentru somaj, dupa caz 98% pentru celelalte categorii de solicitanti eligibili. Perioada indicativa de inregistrare a proiectelor este 23 noiembrie 2009-23 ianuarie 2010.

Permisul European de Conducere a Computerului – ECDL

ECDL – European Computer Driving Licence – este cel mai raspandit program de certificare a abilitatilor de operare pe computer in lume, recunoscut international in peste 146 de tari.

Permisul atesta cunoasterea unei baze standard de cunostinte IT necesara in noua societate informationala ce se afla intr-o permanenta dezvoltare.

Programa ECDL este produsul unor studii realizate pe parcursul mai multor ani de un grup condus de CEPIS (Consiliul European al Societatilor Profesionale Informatice), organizatie care reprezinta aproximativ 200.000 de experti in IT lucrand in diverse sectoare de activitate : industrial, de instruire, educatie sau guvernamental.

Reputatia Fundatiei ECDL se bazeaza pe rolul sau de pionierat in identificarea si dezvoltarea unor programe si metodologii de testare care respecta cele mai inalte standarde de calitate.

Un alt factor de success al programului ECDL este acela ca prezinta o programa generica, unic acceptata. ECDL este sprijinit puternic de un numar tot mai mare de guverne, corporatii si institutii in intreaga lume, indeplinind cerintele tot mai diverse privind o calificare globala care se bazeaza pe aptitudini bine definite, masurabile si relevante. Printre cei care folosesc programul ECDL sunt departamente guvernamentale, ministere ale apararii, producatori de automobile, companii farmaceutice, companii din industria petrolului, institutii financiare, scoli, universitati si multe altele care s-au convins de eficienta ECDL in a certifica aptitudini IT reale si se pregatesc sa faca fata cerintelor viitorului.

Aderarea ATIC la CEPIS, a permis aderarea Rom�niei la programul ECDL.
ATIC a primit dreptul exclusiv de licenta si sub-licenta pentru ECDL in Rom�niei, iar ECDL ROMANIA este cea care administreaza licenta ECDL si gestioneaza autorizarea de centre de testare pe teritoriul Romaniei.

Centrele de testare acreditate sunt nucleul programului ECDL. Daca rolul Fundatiei ECDL la nivel international si al ECDL ROMANIA la nivel local este de a asigura respectarea standardelor impuse si a asigura astfel calitatea si credibilitatea programului, centrele de testare sunt cele care realizeza propriu-zis testarile si activitatile conexe acestora, respectiv sesiunile de simulare a testarilor si instruirea.

Desi este un program de certificare si reglementeaza in primul rand calitatea testarii candidatilor, standardul ECDL a avut un impact semnificativ asupra calitatii cursurilor IT oferite prin centrele acreditate ECDL. Folosirea unei programe analitice unice, relevante, actualizata periodic fata de evolutia tehnologiei in acest domeniu foarte dinamic si a cererii de pe piata muncii, urmarita continuu la nivel national si international printr-o serie de studii, implementarea suporturilor de curs acreditate, o garantie in plus a calitatii acestora, au reprezentat primii pasi in aceasta directie.

Exista o gama de 9 produse dezvoltate de Fundatie, de la nivelul de initiere- Equalskills, la nivelul specialist. Permisul ECDL Complet reprezinta o referinta si pentru celelalte certificari standardizate dezvoltate in acest moment de Fundatia ECDL.

Certificarile ECDL se impart in 4 categorii, acoperind o gama foarte larga de nevoi.

1- ECDL Initiere – EqualSkills

2- ECDL nivel de baza ECDL complet (7 module):

– Concepte generale ale TI;

– Utilizarea computerului si organizarea fisierelor;

– Procesare de text;

– Calcul tabelar;

– Baze de date;

– Prezentari;

– Informatie si Comunicare.

ECDL Start (4 module)

3- ECDL Avansat :

 ECDL Avansat Procesare de text;

 ECDL Avansat Calcul tabelar;

 ECDL Avansat Baze de date;

 ECDL Avansat Prezentari.

4- ECDL Specialist :

– ECDL CAD;

– ECDL Certified Training Professional (CTP);

– ECDL WebStarter;

– ECDL ImageMaker.

ECDL este pentru domeniul IT similar cu certificari de genul Toefl sau Cambridge pentru atestarea cunostintelor de limbi straine. Cu ajutorul Permisului European de Conducere a Computerului se poate creste gradul de mobilitate profesionala la orice varsta, indiferent de profesie sau domeniu de activitate.

SIVECO Romania furnizeaza servicii IT pentru Comisia Europeana

Infiintata la inceputul anului 1992, SIVECO Romania SA este liderul caselor de software din Romania, asigurand o mare parte din proiectele informatice de anvergura din Romania, precum si un volum important al exporturilor de produse software din Romania in tari din Europa Centrala si de Est, din Uniunea Europeana, spatiul Comunitatii Statelor Independente, in Orientul Mijlociu si Apropiat, in nordul Africii. Intre actionarii SIVECO Romania se numara Intel Capital, Polish Enterprise Fund V (fond de investitii administrat de Enterprise Investors), SIVECO Netherlands B.V. Adresandu-se cu precadere organizatiilor mari si mijlocii, compania ofera solutii eficiente EAS, Document Management, Business Inteligence, eLearning, eHealth, eGovernment, eAgriculture, eCustoms si eBusiness, atat pentru piata locala, cat si pentru cea internationala. De asemenea, compania s-a specializat in executia de proiecte informatice de mare complexitate si amploare. In prezent, solutiile SIVECO Romania sunt utilizate de catre beneficiari din tari de pe 4 continente. 550 dintre acesti beneficiari sunt localizati in Romania si includ atat institutii publice importante cat si companii private de referinta.

Prin castigarea licitatiei organizate de Oficiul pentru Publicatii al Uniunii Europene, SIVECO Romania isi reconfirma calitatea de deschizator de drumuri pentru industia romaneasca de software, acesta fiind cel mai important proiect de servicii IT de pana acum, dezvoltat de o companie romaneasca pentru Comisia Europeana. Consortiul format din SIVECO Romania, compania Reggiani din Italia si compania Artemis din Luxemburg, va furniza servicii de dezvoltare software si mentenanta pentru o perioada de pana la 4 ani in cadrul a doua contracte-cadru. Bugetul anuntat oficial pentru activitatile mentionate (Contract 2008/S 242-321376 publicat de Official Journal la 12.12.2008) este de 7,8 milioane euro. CORDIS este portalul cercetarii europene si dezvoltarii de programe cadru.
Misiunea portalului este de a facilita participarea la activitatile de cercetare europene, fiind sursa oficiala de informare pentru cererile de oferte lansate in cadrul celui de-al 7-lea Program Cadru pentru cercetare, dezvoltare tehnologica si activitati demonstrative. De asemenea, portalul urmareste imbunatatirea exploatarii rezultatelor cercetarii, punand accentul pe sectoarele vitale pentru competitivitatea europeana, si promovarea cunostintelor dobandite, stimuland performantele companiilor in domeniul inovarii si facilitand recunoasterea publica a noilor tehnologii.

Strategia națională pentru export de software

Tendința mondială de externalizare off-shore și interesul omniprezent pentru tehnologia IT&C oferă posibilitatea ca România să-și îmbunătățească piața de software prin a face din excelență o prioritate, cât și a beneficia de know-how-ul extern.

Piața de software românească este mică și această stare de începător nu favorizează specializarea pe anumite nișe : unul dintre puținele sub-sectoare unde dezvoltarea de software este stimulată, este în domeniul contabilității și managementului financiar. Externalizarea reprezintă 95% din exporturile naționale de software, ceea ce înseamnă că doar 5% din exporturi sunt licențe de produse românești. Dezvoltarea sectorului întâmpină încă obstacole importante : – lipsa de parteneriate între industria software și mediul academic. – Puține stimulente financiar bancare care ar permite dezvoltarea explozivă a industriei (a se vedea acțiunile de succes din India, China și Irlanda). – Lipsește un portal informațional centralizat despre industria de IT românească. – Infrastructură de Internet și telecomunicații este subdezvoltată și scumpă. – Nu există studii de piață relevante care să identifice piețe nișă în UE și în lume. – Deși exista brand-uri IT românești performante la nivel de firmă, procesul de creare a unui brand sectorial unitar și coerent la nivelul întregii industrii se afla încă în faza incipientă. Ca urmare „Strategia româneasca de export în domeniul furnizării de programe informatice” vizează specializarea în exportul de soluții cu mai multă valoare adăugată prin creșterea competențelor pe lanțul valoric, spre servicii ce implică soluții creative care să formeze proiecte complete. Măsurile ce trebuie înterprinse pentru îndeplinirea acestui obiectiv sunt : – dezvoltarea firmelor inovative și stimularea introducerii în producție a invențiilor. – Atragerea investitorilor majori care să aducă tehnologii cât mai moderne. – Externalizarea activităților de dezvoltare software și servicii. – Întărirea potențialului de cercetare-dezvoltare prin participarea mai activă la programele naționale și europene. – Îmbunătățirea ratei de pătrundere a IT în economia și în societatea românească. – Eforturi de îmbunătățire a proceselor interne pentru a îmbunătăți competitivitatea (adoptarea ISO și alte standarde recunoscute internațional). – Dezvoltarea aptitudinilor manageriale pentru companiile IT, menite a le îmbunătăți competivitatea internațională. – Îmbunătățirea finanțării și a investițiilor în companiile de servicii IT. – dezvoltarea de capacități de marketing internațional. – Folosirea mai bună a resurselor existente. – Construirea unui brand IT românesc solid. – Încurajarea investițiilor IT românești în alte țări.

3.3 10 motive pentru care firmele de productie au nevoie de solutii de informatizare

Pe o piata aflata intr-o schimbare accentuata, solutiile de informatizare destinate sectorului de productie tin tot mai mult seama de nevoile imediate ale clientilor. Companiile productive – fie ca e vorba de firme cu productie pe comanda, firme cu productie continua sau care fabrica produse de serie mica – au nevoie de instrumente de control al costurilor procesului de productie si de evidentiere cat mai corecta a acestora. Managementul Productiei, componenta de baza din cadrul Sistemului Informatic Integrat SIVECO Applications 2011, a fost dezvoltat la exigente de competitivitate internationala, acest sistem fiind unul dintre cele mai performante de pe piata romaneasca. Sunt cel putin 10 motive pentru care componenta de Productie merita sa fie in atentia firmelor : 1. Planificarea productiei pe baza termenelor contractuale si a comenzilor de productie in curs, previzionarea necesarului de materii prime si materiale; 2. Reducerea stocurilor de materii prime, materiale si productie neterminata cu 30% prin urmarirea componentei stocului si a costurilor se imbunatateste gradul de folosire a bugetului destinat productiei; 3. Cresterea vitezei de procesare a documentelor pentru produsele de complexitate medie care genereaza 300-400 de bonuri de consum de la 5 zile la 5 ore. 4. Reducerea cu 25% a timpului pentru inregistrarea si emiterea documentelor contabile generate din productie; 5. Reducerea de la 1-2 ore la 15 minute a timpului necesar obtinerii tuturor documentelor de livrare prin generarea automata a facturilor/avizelor de expeditie si utilizarea listelor de preturi cu posibilitatea gestionarii discount-urilor pentru fiecare client; 6. Cresterea cu 50% a controlului fluxurilor de numerar prin evidentierea in rapoarte a necesarului de disponibilitati pe perioade si scadente, planificarea necesarului de disponibilitati pe baza situatiei documentelor de incasare primite sau a situatiei facturilor emise dupa scadente. 7. Micsorarea timpului de introducere a datelor de la 3 zile la 1 zi prin generarea unor documente din alte documente existente in sistem si simplificarea fluxurilor de operare a documentelor; 8. Eliminarea timpului de distribuire si arhivare a documentelor prin integrarea cu Managementul Documentelor si al Fluxurilor de lucru. 9. Eliminarea timpului necesar pentru inregistrarea contarilor pe documente prin generarea automata a contarilor predefinite in momentul salvarii documentelor (ex : contarea automata a bonurilor de consum in momentul operarii iesirii de stoc pentru productie); 10. Eliminarea timpului utilizat pentru furnizarea de analize complexe (vanzari pe tipuri de produse, profitabilitate pe produs/client), care se obtin prin indicatorii specifici de raportare catre management.

3.4 7 sfaturi pentru eficientizarea IT-ului in perioada de criza

La vremuri grele, masuri dificile. Concedierile si reducerile de costuri sunt pe buzele tuturor. Chiar daca bugetul dumneavoastra IT este relativ stabil, probabil vi se va cere sa faceti mai mult cu mai putin. Dar poate ca o solutie mai buna ar fi sa faceti mai putin cu putin – sa renuntati la servicii, software si extinderi de capital care nu sunt necesare. Poate fi o oportunitate pentru a arata companiei in care lucrati cum poate economisi bani folosind software open-source, virtualizare, cloud computing sau SaaS.
Iata 10 metode prin care puteti obtine aceleasi rezultate sau unele mai bune folosind mai putine resurse, in timp ce va pastrati echipa intacta :

1. Faceti o analiza clara. Primul pas spre a realiza mai multe este sa intelegeti incarcatura reala a IT-ului. Cu alte cuvinte, sa luati in calcul toate resursele de care aveti nevoie pentru a functiona precum si toate proiectele de dezvoltare pe care le aveti in gand.

2. Concentrati-va pe obiective pe termen scurt. Ani la randul, managerii din IT au fost invatati cum sa gandeasca strategic si sa faca planuri pe termen lung. Dar pentru multe organizatii, viitorul este acum. Un proiect care aduce un profit semnificativ in trei sau cinci ani nu are sens daca obiectivul unui CIO este sa reduca costurile in acest an. Daca lucrati cu proiecte mari, aflati care parti aduc profit imediat si incepeti cu acestea.

3. Analizati cu atentie capacitatea de stocare. Chiar daca nevoile de stocare ale companiei cresc, cel mai probabil nu trebuie sa investiti in mai multa capacitate de stocare acum. Majoritatea companiilor utilizeaza numai 30-45% din stocarea pe care si-au alocat-o deja lasand in urma o capacitate neexploatata. Companiile trebuie sa analizeze cu atentie de cata stocare au nevoie. Trebuie sa va convingeti angajatii sa treaca prin toate informatiile stocate si sa renunte sau sa le arhiveze pe cele pe care nu le mai utilizeaza.

4. Apelati la open source. Beneficiile open source sunt bine cunoscute, la fel si riscurile. Vestea buna este ca software-ul open source a evoluat mult in ceea ce priveste adaptarea la nevoile companiilor. Baze de date open source, ca MySQL, atunci cand sunt completate de solutii de management a datelor in-memory, pot inlocui baze de date scumpe si deci economisi sume semnificative.

5. Luati in considerare hardware-ul vechi. Bugetele pentru invetitii in capital sunt tot mai mici asa ca o inlocuire generala a centrului de date mai poate astepta. Dar puteti creste capacitatea apeland la echipamente deja folosite. Imbunatatirea serverelor si retelelor cere mult timp si bani asa ca aveti grija sa alegeti sa lucrati la ce aveti deja nu sa apelati la un upgade complet.

6. Apelati la vitualizare- dar alegeti cu atentie zonele. Virtualizand chiar si o parte din centrul de date puteti face economii in ceea ce priveste spatiul, puterea, racirea si recuperarea in caz de dezastru si puteti profita de o mai mare flexibilitate. Serverele care se apropie de sfarsitul ciclului de viata sunt cele mai bune candidate pentru virtualizare. Totusi, aceasta miscare implica investitii iar amortizarea se face in timp.

7. Renuntati la aplicatii care nu sunt necesare. Vestea buna legata de bugete reduse se refera la oportunitatea de a scapa de aplicatii redundante, mostenite pe care utilizatorii le mai pastreaza chiar daca nu va mai puteti permite sa le oferiti suport. Trebuie sa identificati aplicatii care sunt folosite rar sau deloc dar necesita infrastructura, suport, taxe pentru licenta si administrare si sa renuntati la ele.

Bibliografie

Drăgănescu, M., Societatea informației sau societate informațională, cotidianul Dimineața nr.97 /29.04.1998.

Stoica, I., Informație și cultură, Editura Tehnică, București, 1997.

Grama A., Informatizarea întreprinderilor mici și mijlocii, Editura Ankarom, Iași, 1998.

Jerry Honeycutt, Utilizare internet, Editura Teora, 1999.

www.mcsi.ro

www.atic.org.ro

www.oracle.com

www.mobile-news.ro

www.romaniait.ro

www.computerworld.ro

www.comunic.ro