DINAMICA PROFILULUI ANTREPRENORIAL IN SISTEMELE TERITORIALE CU FUNCȚIE TURISTICĂ [302160]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie

Domeniul: Geografie

Programul de studii: Geografia Turismului

LUCRARE DE DIPLOMA

Îndrumător științific:

Conf.univ.dr. Daniel PEPTENATU

Absolvent: [anonimizat]

2016

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie

Domeniul: Geografie

Programul de studii: Geografia Turismului

DINAMICA PROFILULUI ANTREPRENORIAL IN SISTEMELE TERITORIALE CU FUNCȚIE TURISTICĂ

STUDIU DE CAZ: ORAȘUL PREDEAL

Îndrumător științific:

Conf.univ.dr. Daniel PEPTENATU

Absolvent: [anonimizat]

2016

[anonimizat], [anonimizat], sunt indicatori puternici ai performanței economice și a trăsăturilor cantitative și calitative pentru economia sistemului respectiv. Tot mediul antreprenorial este cel care determină capacitatea de polarizare la nivel local și regional sau locul pe care un sistem teritorial îl ocupă în cadrul ierarhiei rețelei economice din care face parte. [anonimizat], studiile demonstrând aria largă de influență pe care centrele urbane o au din punct de vedere economic. [anonimizat]. (Bosmaab & Sternberg 2014)

Un profil antreprenorial productiv este rezultatul interacțiunii dintre 14 elemente care asigură formarea unui context favorabil dezvoltării inițiativei antreprenoriale. Acești subindicatori sunt: [anonimizat]-up, [anonimizat], [anonimizat], capacitatea de concepere a [anonimizat] a [anonimizat] o creștere favorabilă și internaționalizarea alături de capitalul de risc (Herman & Szabo 2014). [anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat] o fizionomie aparte a [anonimizat]. O [anonimizat], este cea a [anonimizat] o dimensiune demografică redusă.

[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] 2000 și 2012. Se încearcă, deasemenea, prezentarea raportului între domeniul turismului și restul activităților economice, în scopul determinării rolului pe care turismul l-a avut în cadrul economiei, pe parcursul perioadei analizate. Cercetarea s-a realizat asupra orașului Predeal, fiind un sisitem teritorial cu tradiție în activitatea turistică și care s-a consacrat ca destinație în cadrul turismului național.

Dezvoltarea orașului Predeal se datorează poziționării sale pe una dintre cele mai importante axe de transport transcarpatice. În ultimii ani activitatea turistică din Predeal a cunoscut o dezvoltare accelerată, devenind una dintre cele mai importante stațiuni din țară și un nod de referință pentru traseele montane. Acest context a stat la baza evoluției conformației urbane a orașului. Deasemenea, s-a produs și consolidarea sectorului economic al seviciilor, aproximativ 90% din populația activă făcând parte din acesta în prezent.

Transformările dimensinii urbane experimentate în ultimii ani de către oraș au ținut de dezvoltarea infrasturcturii de cazare, ajungându-se ca în anul 2012, conform datelor de la Institutul Național de Statistică, capacitatea de cazare din Predeal să se ridice la 3833 de locuri dintre care 1774 în hoteluri, iar în anul 2015 capacitate de cazare a ajuns la 5352 de locuri, 2432 dintre acestea revenind hotelurilor. Ținând cont de populația de aproximativ 4800 locuitori a orașului și de datele referitoare la cazare, putem constata ușor că industria ospitalității stă la baza economiei orașului Predeal. Cabanele și hotelurile orașului Predeal au impus o limită superioara a amenajărilor la peste 1400 m. Fluxul turistic este caracterizat de două perioade de vârf, vara și iarna, populația orașului fiind în aceste perioade dublată.

Conform strategiei de dezvoltare a orașului Predeal, din totalul suprafeței, 25,8% este reprezentată de suprafața intravilană (14,7 km2) în anul 2009. Doar 5% din suprafața totală a fondului funciar din Predeal este reprezentată de teren agricol (283 km2). Din totalul suprafeței agricole însă, 92% este ocupată de pășuni (259 km2), 7,5% este reprezentată de fânețe (21 km2) și 0,5% de livezi și pepiniere pomicole (3 km2).

2. CONTEXT STIINȚIFIC

Contextul regional este un factor fundamental pentru evolutia mediului antreprenorial, intrucat relatiile dintre sistemele teritoriale, care impart acelasi cadru regional, au impact asupra dinamicii social-economice aferente acestora. Profilul antreprenorial este influentat si de gradul de urbanizare, studiile demonstrand aria larga de influenta pe care centrele urbane o au din punct de vedere economic. Aceasta influenta transcede prin favorabilitatea insemnata a sistemelor urbane, datorata volumului pietei si a gradului de instruire a populatiei. In functie de intensitatea centralizarii teritoriale la care raportam contextul regional, dinamica profilului antreprenorial din cadrul unui sistem urban poate oscila, acest fapt datorandu-se ierarhiei impuse sistemelor teritorale la nivel regional, de catre raportul dintre conformația demografica si gradul de centralizare. Economia urbană este definită de concentrarea spațială a firmelor din diferite sectoare economice și din diferite domenii de activitate. Diversitatea economică și orientarea către un mediu propice pentru apariția unor noi firme, sunt trăsături atribuite de dimensiunea așezărilor sau concentrărilor urbane.

Aașezările specializate într-un singur domeniu de activitate, pot părea limitate din punct de vedere economic, însă, pot beneficia de anumite aspecte pozitive care transced din această mono specializare. Un prim exemplu în acest sens este reprezentat de gradul ridicat de atractivitate pe care aceste unități teritoriale îl au pentru forța de muncă specializată, acest fapt asigurând profesionalism și pregătire adecvată pentru mediul profesional. În al doilea rând, o concentrare mare a firmelor care activează în același domeniu de activitate presupune o concurență intensă, fapt ce poate duce la îmbunătățirea calității bunurilor și serviciilor. În al treilea rând, o inițiativă antreprenorială recent pusă în aplicare poate beneficia de pe urma exemplelor și modelelor de activitate ale firmelor din domeniul respectiv, existent pe piața locală de mai mult timp. Un alt exemplu este modul în care acest tip de unități teritoriale pot reprezenta un model de dezvoltare și management teritorial și economic, pentru alte unități, mai puțin competitive din punct de vedere economic. (Niels Bosmaab, Rolf Sternberg 2014)

Cea mai dezvoltata latura economica din centrele urbane actuale este cea tertiara, proportia ei din cadrul economiei oraselor prezentand variatii, in profil teritorial, in functie de: dimensiunea urbana, competitivitate, accesibilitate si dinamica economica. Aceasta tipologie se aplica doar la situatii generalizate pentru sectorul tertiar, importante diferente regionale existand in functie de sub-ramuri specifice din cadrul acestui sector (José A. Camacho-Ballesta, Yulia Melikhova & Manuel Hernández-Peinado, 2014).

Un bun exemplu de economie urbana bazata pe o continua creștere în domeniul tertiar este orașul Leeds, după cum este relevat de catre Richard Meegan. A treia mare zona metropolitana din Regatul Unit a oscilat, în perioada recenta, către valente economice post industriale, mai ales înspre ramurile domeniului financiar. În ceea ce privește politica de management teritorial se distinge initiativa autoritatilor locale de incurajare a antreprenoriatului civic în conditiile unei economii afectate de recesiunea financiara (Richard Meegan, 2014).

Un exemplu mai precis de centru polarizator este Belgrad, oras care cade in tipologia capitalei nationale, centru economic si principal pol de atractie si de desfasurare a activitatilor antreprenoriale. Cpitala Serbiei prezinta o dinamica semnificativa in domeniul turismului, fapt evidentiat prin difuzia spatiala, odata cu fenomenul turistic, a firmelor si activitatilor orientate catre aceasta ramura economica. Politica autoritatilor a constat in reabilitarea obiectivelor turistice (parcuri, monumente) si incurajarea si sustinearea complexelor hoteliere din imediata vecinatate a orasului. Cu toate acestea, turismul nu ocupa un loc privilegiat in cadrul economiei orsului, sau a tarii. Politica și investițiile din domeniul hotelier indică o tendință pronunțată de transformare a orașului într-o destinație de importanță internațională, consumulprodusului turistic și chiar politica de angajare a firmelor din domeniu, fiind bazate pe turiști și angajați străini. Strategia de ansamblu din puct de vedere turistic este un efort concentrat pe aplicarea modelului de destinație urbană consacrată. Cu toate acestea, rolul turismului pentru economia capitalei Serbiei, trebuie definit mai bine. Promovarea Belgradului într-o destinație urbană include o abordare de management integrat , în general acceptată , bazată pe principii și o viziune strategică a competitivității. (Marko Joksimović, Rajko Golić, Snežana Vujadinović, Dejan Šabić, Dejana Jovanović Popović & Graham Barnfield, 2014).

Turismul are capacitatea de a genera profit pentru multe alte sectoare economice conexe, fapt care il plaseaza in postura de important contribuitor economic. Dezvoltarea potentialelor destinatii ca suport pentru aceasta activitate, depinde de mediul economic favorabil antreprenorilor, mediu generat de catre factorii decidenti (Mastura Jaafar, Abdul Rashid Abdul-Aziz, Siti Aishah Maideen, Siti Zaleha Mohd, 2011)

Un caz de centru polarizator care, prin turism asigura sustenabilitate economica atat in cadrul propriei economii cat si la nivelul regiunii, este Barcelona. Analizele teritoriale demonstreaza cum, intr-o proportie de, 27% din profitul total si 19% din locurile de munca generate de fluxul turistic din Barcelona, profita intreaga regiune a Cataluniei. Activitatea turistica genereaza fluxuri de capital si in domeniile conexe turismului, astfel in Barcelona, in sectorul hotelier, turismul asigura 92% din profit, 19% pentru domeniul transporturilor si 17% pentru domeniul serviciilor de recreere, iar la capitolul locurilor de munca, turismul sustine aproximativ 84.000 de locuri de munca in Barcelona si 104.000 in Catalunia (Joaquim Murillo, Esther Vayá, Javier Romani and Jordi Suriñach, 2011). Catalunia, impreuna cu centrul sau polarizator Barcelona, reprezinta una dintre cele mai performante regiuni, din punct de vedere economic, din Uniunea Europeana, fapt care accentueaza potentialul industriei turistice ca model de economie urbana.

Politica economica a centrelor urbane, vis-a-vis de initiativele antreprenoriale, este un alt element important. Frankfurt, un centru economic de traditie, la nivel european si proverbial pol international in domeniul finantelor s-a remarcat recent ca mediu de relationare intre politicile de management teritorail si elemente ale conceptului de economie creativa. Aceasta pe o initiativa de diversificare a economiei metropolei, fara ca domeniul financiar, atat de inradacinat in peisajul si identitatea sistemului teritorial, sa fie afectat din perspectiva performantei. Catre acest scop se merge prin cooperarea mai multor institutii cu profiluri si atributii cat mai diverse (Iris Dzudzek & Peter Lindner 2015).

Dinamica și structura activităților economice, indică gradul de dezvoltare calitativă, din punct de vedere economic, al unui sistem teritorial, prezența industriei creative fiind un indicator în acest sens. Pentru România se remarcă o creștere constantă a acestor activități la nivelul numărului de firme, a valorii profitului, precum și a numărului de angajați, fapt ce asigură un nivel mai mare de complexitate economică pentru sistemele teritoriale. Cele mai impresionante ritmuri de creștere se constată în zona București-Ilfov. Creșteri însemnate au fost înregistrate de activități precum arhitectura, producția de filme sau în domeniul publicității. Aceste activități s-au dovedit importante în procesul de lărgire a capacității de polarizare. Ritmul de dezvoltare al acestor activități în condițiile crizei economice este impresionant, iar capacitatea lor de adaptare s-a dovedit a fi superioară altor activități din economia națională. (Pintilii et. al. 2014)

Un exemplu mai concret de dinamica a economiei creative este cel italian. Intr-un context teritorial cu un grad mai redus de centralizare si cu o economie complexa, performanta in functie de regiune in toate sectoarele economice principale (per ansamblu), activitatile din cadrul economiei creative, cum ar fi designul, activitatile moderne de mestesug si industriile creative bazate pe servicii, par sa sfideze influenta centrelor polarizatoare. Acesta realitate se manifesta in clusterul Milano unde activitatile enumerate anterior tind sa graviteze catre complexele suburbane, unde dezvolta o dinamica proprie, reflectata daor la nivel local (Bertacchini & Borrione, 2013).

Multe orașe își reorientează activitatea economică în scopul consolidării perspectivelor de dezvoltare, strategie venită ca reflex la degradarea activităților industriale și la decalajul produs de competitivitatea economică interurbană. Pentru realizarea acestui obiectiv, administrațiile locale lasă în urmă viziunea holistă asupra orașului, alegând o abordare mai particulară, în care atenția este concentrată asupra relațiilor complexe dintre dimensiunea enviromentală, mediul economic, cel politico-administrativ și cel socio-cultural. Politicile pro-antreprenoriale pot genera fenomenul de gentrificare sau pot creea disensiuni la nivel social, dupa cum este relevat in cazul orasului Frederikshavn. Municipalitatea a dat dovada de o planificare lipsita de coerenta, bazata pe atragerea investitiilor private in centrul orasului, o strategie care ignora programele de dezvoltare sociala (Hans Peter Therkildsen, Carsten Jahn Hansen & Anne Lorentzen 2009).

Dintr-o perspectivă la nivel național asupra întregului domeniu antreprenorial, în România se remarcă necesitatea abordării acestei noțiuni printr-o metodă cât mai productivă, pentru a asigura o creștere economică, mai multe locuri de muncă și îmbunătățiri la nivel social prin asigurarean coeziunii și evitarea excluiunii sociale. În anul 2011 România avea un indicator GEDI (index global al antreprenoriatului și dezvoltării) de 47,6%, această valoare reprezentând raportul de eviciență față de liderii Uniunii Europene, situație pe care o împarte cu restul țărilor din fostul bloc comunist. Pentrurectificarea acestei situații România trebuie să-și îmbuătățească aspectele ce țin de mediul antreprenorial, atât la nivelul atitudinii populației ct și la nivel instituțional. Un mediu antreprenorial cu adevărat productiv, poate fi atins doar în condiții de infrastructură dezvoltată și de eficiență instituțională. Se remarcă nevoia de politici care să stimuleze gândirea inovatoare și eficientă pentru inițiativa antreprenorială, iar la nivel strategic este necesară îmbunătățirea nivelului tehnologic și percepției față de oportunitatea atreprenorială, aceștia fiind pilonii indicatorului GEDI la care România are cel mai mare decalaj. Pe lângă îmbunătățirea nivelului tehnologic la nivel economic, este recomandată și încurajarea innițiativei antreprenoriale în domeniul inovațiilor tehnologice. Ponderea foarte scăzută a românilor care identifica oportunități bune pentru a începe o afacere în zona în care locuiesc necesită îmbunătățirea educației antreprenoriale, astfel încât atitudinile și intențiile antreprenoriale sunt stimulate. (Herman & Szabo 2014).

METODOLOGIA CERCETĂRII

Pentru realizarea contextului științific am alcătuit o bibliografie de articole de profil folosind bazele de date științifice Science Direct Journals și Thomson Web of Knowledge. Articolele culese au fost folosite pentru fundamentarea și exemplificarea unor concepte precum dinamica profilului antreprenorial în sisteme teritoriale, sau fizionomia activitaților economice în diferite contexte teritoriale. Pentru realizarea cadrului geografic și pentru scurtul istoric m-am documentat din alte surse bibliografice, precum Geografia României-VOLUMUL III, Strategia de dezvoltare a orasului Predeal 2009-2020, Institutul Național de Statistică etc.

Datele pe baza cărora am realizat figurile și tabelele mi-au fost puse la dispoziție prin intermediul unui proiect de cercetare la care a luat parte coordonatorul acestei lucrări. Datele CAEN au fost ordonate pe domeniile de activități prezente în Predeal în perioada 2000-2012 și centralizate în matricile de tendință dedicate următorilor indicatori: numărul de firme, numărul de salariați, valoarea profitului și valoarea cifrei de afaceri. Pentru oferirea unei imagini de ansamblu am obținut și valorile minime, maxime și medii pentru fiecare domeniu de activitate și sector economic. Fiecărei matrici de tendință îi corespunde câte o matrice de dinamică a rangurilor care reflectă poziția fiecărui domeniu de activitate, în fiecare an, în ierarhia orașului Predeal, în funcție de indicatorul ales.

Matricile au reprezentat, deasemenea, baza pentru realizarea figurilor. În acest fel am putut reprezenta grafic ponderile, prin intermediul diagramelor plăcintă pentru numărul de salariați și pentru numărul de firme în funcție de sectoarele economice. Prin diagramele în coloane sau a celor cu linie, am reprezentat evoluția diverșilor indicatori, în funcție de sectoarele economice principale, sau în funcție de domenii precise de activitate. Pin această abordare am putut reprezenta și valorile medii sau a tendinței de evoluție a datelor. Combinând aceste metode am putut realiza analogii între doi indicatori diferiți, sau am comparat valorile și evoluția a două elemente.

Harta localizării a fost realizată în programul QGIS 2.8.1 prin utilizarea unui fișier DEM, obținut de pe site-ul http://www.jspacesystems.or.jp/library/archives/ersdac/GDEM/E/index.html. Pentru reprezentarea treptelor de relief am utilizat opițiunea singleband pseudocolor, selectând 8 clase de culori. Am aplicat vectori de tip poligon pentru reprezentarea localităților, folosind ca referință o hartă topografică a regiunii respective. Am aplicat și dpuă strate vectoriale de tip lnie pentru reprezentarea drumurilor rutiere și a căilor ferate, utilizănd librăria de simboluri a programului pentru atribuirea unor simboluri. Denumirile și toponimele au fost puse prin intermediul opțiunii labels care perite etichetarea vectorilor cu unul dintre atributele specifice fiecăruia. Schița de hartă utilizată pentru localizarea generală a fost realizată prin utilizarea unui vector preexistent. Legenda a fost generată prin interfața Prin Composer a programului QGIS.

Harta turistică a fost realizată în programul CorelDRAW X7 prin utilizarea unor hărți preexistente pentru localitățile Predeal și Timișul de Jos. În acest fel am putut aplica vectori pentru străzile, obiectivele turistice și pentru structurile relevante pentru deplasare turiștilor în oraș.

4. REZULTATE

4.1. Contextul geografic

Situat în zona de interferență a Carrpaților Orientali și a Carpaților Meridionali, în partea superioară a Văii Prahovei, orașul Predeal este plasat într-un context peisagistic montan deosebit, conturat de preznța munților Bucegi, Piatra Mare și Postăvaru care se impun față de Valea Prahovei cu o diferență de nivel de peste 900 m.

Situate în extremitatea vestică a Grupei Sudice a Carpaților Orientali, masivele Postăvaru (1799 m) și Piatra Mare (1843 m) se impun în peisajul limitrof stațiunii Predeal. Apar în literatura de specialitate sub mai multe denumiri, cea mai acceptată fiind “Munții Timișului”, datorită faptului că valea Timișului separă cele două masive. Munții Timișului se leagă de Clăbucetele Predealului prin suprafețe de nivelare și prin pante structurale. În acest areal de contact se individualizează areale depresionare supuse unei modelări intense din partea Prahovei, Timișului și Râșnoavei. Din punct de vedere petrografic, Munții Timișului sunt alcătuiți din unitatea getică în partea internă, șisturi cristaline de Leaota în partea vestică a masivului Postăvaru și din depozite de vârstă cretacică și paleogenă. Mai apar stratele de Sinaia, alături de unitatea getică, fiind asociate de aceasta prin intermediul conglomeratelor de Bucegi. Conglomeratele și calcarele se remarcă în peisajul Munților Timișului. Calcarele aflate pe creasta Postăvaru sunt afectate de fenomenl de gelifracție, contribuind astfel la apariția unor mase de grohotiș și a unor râuri de pietre, aceleași condiții fiind întâlnite și în Piatra Mare.

Masele de grohotiș scad nivelul superior al pădurii cu 70-100 m, unele văi marginale fiind umplute cu materiale grosiere. Creasta Postăvarului este caracterizată de martori reziduali, iar versantul vestic al masivului Piata Mare este decupat de văi. Prezența văilor de tip horoabe și a sectoarelor cu marmite etajate din Valea Cheii, confirmă capacitatea mare de drenaj de care dispun calcarele și conglomeratele, astfel Timișul dispunând de condițiile necesare adâncirii continue. Acest drenaj este confirmat și de prezența peșterilor din Munții Timișului. Peșterile de pe Cheile Râșnoavei, șase la număr, au o configurație și o pozoție care indică spre o evoluție comună. De menționat este Peștera de Gheață din masivul Piatra Mare, unde se găsește o pană de gheață menținută în condiții topoclimatice specifice. Expoziția nordcă a Văii Timișului face posibilă circulația maselor de aer reci din Depresiunea Brașov și producerea inversiunilor termice, influențând dezvoltarea pădurilor de molid până la baza versanților.

Poziția acestor masive în apropierea unei concentrări importante de populație din Depresiunea Brașov a dus la dezvoltarea în peisaj a mai multor tipologii de activități economice. În apropierea munților s-au dezvoltat așezări bazate pe activități tradiționale de tip silvopastoral, care s-au restrâns cu timpul, fiind înlocuite de activități specifice turismului, fenomen datorat dezvoltarii centrlor urbane și a căilor de comunicații din Depresiunea Brașov și Valea Prahovei. Un exemplu în acest sens este stațiunea Pârâul Rece, dezvoltată în sud-vestul Masivului Postăvaru, fiind componentă din punct de vedere adminisrativ a orașului Predeal, declarată în 2002, prin hotărâre de guvern, stațiune de interes local.

Masivul Bucegi se impune în peisaj prin abruputurile ce se diferențiază de zonele limitrofe prin o diferență de nivel de 1000 m. Limita sa estică, Culoarul Prahovean, se individualizează prin prezența abrupturilor și a unui aliniament de cascade și izvoare. Acest culoar iese în evidență și prin caracterul antropizat al peisajului, fiind o importantă axă economică, brăzdată cu așezări umane legate de o intensă circulație rutieră și feroviară. Aspectul Masivului Bucegi sugerează importanța structurii și a litologiei în desăvârșirea sa teritorială. Dinspre principalul nod orografic, constituit de Vârful Omu, unde masa de conglomerate include și blocuri de roci crisatline și calcaroase, se desprind celelalte aliniamente de vârfuri. Partea aferentă Culoarului Prahovei se individualizează prin abruptul prahovean, impus în peisaj prin vârfuri semețe precum: Coștila 2498 m, Caraiman 2384 m, Jepii Mici 2143 m, Jepii Mari 2072 m, Piatra Aarsă 2001 m, Furnica 2103 m, Vârful cu Dor 2030 m, Vânturiș 1851 m. Suprafețele de nivelare, restrânse ca areal sunt reprezentate în aria studiată sub forma unor pinteni, pe baza cărora a fost identificată suprafața Gornovița, denumită local, nivelul Predeal de către G. Vâlsan în 1938 și de Valeria Velcea în 1965.

Reprezentativ pentru Masivul Bucegi este și relieful de cuestă, aceste forme de relief fiind grupate, după geneza lor în două categorii: cueste tectonice și de eroziune și cueste de eroziune. Frontul estic de cueste a suferit modificări din cauza conglomeratelor puțin rezistente și a nivelului de bază coborât al Prahovei, context care a facilitat dezvoltarea văilor care au desprins martori de eroziune din sistemul de cueste. Contactul cuestelor cu o rețea hidrografică tributară Prahovei și pătrunderea în interiorul masivului este o trăsătură caracteristică pentru flancul estic al masivului, caracteristică prezentă în valea Jepilor care a captat rețeaua hidrografică din spatele cuestelor. Alternanța dintre gresii și conglomerate a dus la apariția cuestelor etajate, cum sunt cele de sub Vânturiș, Vârful cu Dor, Piatra Arsă sau Caraiman.

Valea Prahovei se individualizează printr-un peisaj aparte, datorită obârșiei difuze de la nivelul Predealului, de conformația îngustă de la Azuga și Posada și de un bazinet cu dezvoltarea amplă. De remarcat este și aspectul antropizat datorat dezvoltării așezărilor uname, a activităților economice și a căilor de transport.

Culoarul Prahovei, încadrat de munții Bucegi, Gârbova, Piatra Mare, Postăvaru și de depresiunea de contact a Comarnicului, are un aspect abrupt dominat de unitățile montane. Are un caracter accidentat și condiții distincte de climă și vegetație, precum și o rețea hidrografică abundentă. Relieful, format datorită caracteristicilor petrografice și tectonice, de nivelul de bază care a oscilat între între zona subcarpatică și Depresiunea Brașov, prezintă similarități cu relieful din zona vecină a Văii Timișului. Adâncirea văii s-a realizat în strate de Sinaia și de Azuga, caracterizate de eterogenitate din punct de vadere petrografic și de prezența marno-calcarelor puternic cutate și diaclazate și de o tectonică a blocurilor de calcare din aceste formațiuni. Nivelul de bază coborât al Prahovei a impulsionat eroziunea regresivă, iar afluenții veniți din Bucegi au scos la zi izvoarele de la baza formațiunilor congomeratice, sporind debitul râurilor și în consecință eroziunea.

În zona de obârșie a râului Prahova se reamacă un areal depresionar cu deschidere către vest, încadrat de masivele Postăvaru, Piatra Mare, Gârbova și Bucegi, fiind suspendat față de Depresiunea Brașov. Aflat la o altitudine mai coborâtă cu 800- 1000 m față de Bucegi, nivelul Clăbucetelor este caracterizat de o fragmentare ridicată, putând fi identificat pe direcția est-vest sub forma unor șei și a unor martori de eroziune calcaroși. Din punct de vedere geologic se suprapun flișului cretacic, iar la limita de nord-vest, cuverturii posttectonice a zonei cristaline specifice masivelor Leaota, Bucegi și Piatra Mare. Această unitate, denumită în literatura de specialitate și Clăbucetele Predealului, sunt o zonă de tranziție alcătuită din caracteristicile specifice formelor modelate pe fliș din Munții Gârbovei, cele din masivele de tip sinclinal suspendat specifice în Bucegi și în Postăvaru și Piatra Mare. Modelarea treptelor superioare din Munții Clăbucetelor, la altitudine de circa 1300 m, s-a realizat în pleistocenul inferior, în contextul formării incipiente a Depresiunii Brașov. În pleistocenul superior, Prahova înaintează cu izvoarele pe versantul sudic al Masivului Piatra Mare, formând un culoar larg situat la altitudinea de 1000 m, formând astfel nivelul Predeal. În același timp, are loc adâncirea Timișului între masivele Postăvaru și Piatra Mare.

Eroziunea holocenă, cauzată de ușoare schimbări climatice a dus la scoaterea la zi a pânzelor de apă asociate conglomeratelor de Bucegi și adâncirea afluenților. Depresiunea de obârșie a Prahovei este alcătuită din nivelele Predeal și Clăbucetelor, prezentându-se sub forma unei suprafețe slab denivelate. Este supendată la aproximativ 1000 m, fiind adăpostiă de Munții Gârbovei în est, Munții Timișului în nord și de Bucegi în partea sudică, având o deschidere în partea vestică. Acest context a dus la creearea unor condiții climatice prielnice pentru o zonă montană. Temperatura medie anuală se situează în jurul valorii de 4,9o C, precipitațiile ajung la 932 mm și cele peste 100 de zile pe an custrat de zăpadă, asigură un cadru favorabil dezvoltării activităților turistice.

Sectorul Predeal-Azuga are aspectul unui culoar, situat la 1300 m altitudie, unde Prahova își mărește debitul prin aportul văii Azuga de 1,48 m3/s. Bazinul Bușteni-Poiana Țapului se deosebește de celelalte sectoare, prin dezvoltarea amplă a culoarului de vale, în care sunt prezente cele trei terase ale Prahovei, prin prezența unei lunci extinse și a unui număr însemnat de confluențe. Sectorul Sinaia-Posada prezintă trăsăturile unui bazin larg și supendat adiacent zonelor de confluență Prahova-Peleș și Prahova-Izvorul Dorului, dar și trăsăturile unui culoar îngust cu aspect de defileu în zona plasată între Sinaia și Posada.

În ansamblul său, Culoarul superior al Prahovei, rperezintă și o axă importantă de circulație, deservită drumuri naționale și căi ferate, care prin acest sector leagă două zone imortante pentru România, anume zona constituită de municipiile București și Ploiești și zona Depresiunii Brașov. Dotările turistice și trăsăturile peisagistice au fătut din acest culoar și din munții din imediata apropiere una dintre cele mai importante unități turistice din Carpații românești.

Clima este specific montană cu veri răcoroase și ierni friguroase, caracteristici careau transformat această localitate într-o importantă stațiune de interes național. Un alt aspect important al climei pentru Predeal este perioada bogată în precipitații sub formă de zăpadă, care a facilitat dezvoltarea practicării sporturilor de iarnă, duarata medie a stratului de zăpadă fiind de 118 zile. Durata medie de producere a primei ninsori este prima decadă a lunii octombrie, iar data medie pentru utima ninsoare este luna mai.

Principalul bazin hidrografic al orașului Predeal este bazinul Timișului care colectează ape precum: Timișu Sec Mic, Timișu Sec Mare, Piatra Mică, Piatra Mare, Susai, Vlădeț, Postăvaru, Valea Dracului, Valea Dragă, Lamba Mare, Varna Mare, Valea Lungă, Chilera, etc. Un aspect negativ este faptul că pârâul Timiș este, potrivit Strategiei de dezvoltare durabilă a județului Brașov, unul dintre cursurile de apă cele mai poluate din județ, în special pe tronsonul situat între deversorul aflat la ieșirea din municipiul Brașov și confluența Ghimbășel, afluent al Oltului mijlociu.

Din Predeal izvorăște și râul Prahova cu o lungime de 193 km și un bazin de recepție de 3.738 km2. Prahova colectează văile Poliștoaca și Clăbucet de pe versantul estic și văile Joiței și Râșnoavei de pe versantul vestic. Rețeaua hidrografică din Masivul Piatra Mare are o dispunere radiară, partea de vest și sud-vest fiind localizată pe teritoriul orașului Predeal. Râurile din acest segment prezintă însă numeroase rupturi de pantă, mai proeminente în zonele străbătute de roci calcaroase. Masivul Postăvaru este străbătut de o rețea hidrografică destul de densă, apele din zona de est fiind colectate tot de Timiș. Per ansamblu, apele curgătoare din Predeal înregistrează debite mai ridicate primăvara, cu precădere în luna aprilie până la debutul verii. Acest fenomen este explicat prin topirea zăpezilor, dar și a ploilor de lungă durată. Pe de altă parte, sfârșitul verii și toamna reprezintă perioada în care debitele sunt mai scăzute. În orașul Predeal, asemenea orașelor Râșnov și Rupea, apa pentru consum este asigurată din surse subterane și de suprafață.

Pe teritoriul orașului Predeal se află și Rezervația Muntele Postăvaru, o rezervație naturală mixtă ce se întinde pe o suprafață de 1.236 hectare. Această rezervație este deosebit de importantă pentru speciile de plante protejate: Smirdarul (Rhododendron kotschyi), Floarea de colț (Leontopodium alpinum), Gențiana galbenă (Gentiana lutea), Papucul Doamnei (Cypripedium calceolus), Iedera albă (Daphne blagayana), Sângele Voinicului (Nigritella nigra), Bulbucul de munte (Trollius europaeus), Angelica (Angelica arhangelica), Dedițeii ( Pulsatilla montana). Rezervația Muntele Postăvaru deține și o serie de animale ocrotite de lege: Urs brun, Cerb carpatin, Corbul (Corvus corax), Șorecarul comun (Buteo buteo), Găinușa de alun (Tetrastes bonasia),Cocoșul de munte (Tetrao urogallus)

Canionul Șapte Scări atrage mii de turiști din toate colțurile țării, fiind situat la o altitudine de 980 metri, pe Strategia de Dezvoltare a orașului Predeal, perioada 2009-2020 19 pârâul Șapte Scări, afluent de stânga a Voii Șipoaie. Lungimea cascadei este de 160 m, diferența de nivel fiind de circa 58 m. Înălțimea treptelor variază între 8 și 35m. Adâncite în calcare jurasice, Cheile Șapte Scări prezintă urmele evoluției morfologice a întregului masiv Piatra Mare. Peștera de gheață este considerată a fi cea mai importantă cavitate din Masivul Piatra Mare, fiind localizată în zona muntelui Gâtul Chibei. Dezvoltată pe o fisură verticală, peștera are o deschidere de 50 m, cu orientare spre nord. În interiorul ei temperatura este scăzută pe toată perioada anului, existând uneori și zăpadă.

Orașul Predeal este renumit la nivel național prin faptul că este orașul situat la cea mai ridicată altitudine din țară, aceasta variind între 1.030 și 1.107 metri. Dezvoltarea acestei localități pare însă a fi conjunctura dezvoltării infrastructurii din regiune, respectiv construirea drumului și, mai apoi, a căii ferate care lega orașul Brașov de regiunea istorică Țara Românească.

4.2. Contextul istoric

Realizarea drumului Ploiești-Predeal în anul 1864 a avut un impact semnificativ asupra creșterii populației, prin aportul adus de grăniceri și vameși. Mai mult decât atât, darea în folosință a căii ferate pe același tronson, în anul 1879, și înființarea unei stații în Predeal ridică notorietatea localității la nivel național. Alt factor important în popularea localității Predeal a reprezentat-o mișcarea de împroprietărire din anul 1882, care a dus la creșterea numărului de gospodării în special în zona de nord a Predealului, la Malul Ursului, către Valea Joiței, poalele Clăbucetului Taurului, Susaiului și Cioplei. Există însă dovezi ale existenței populației în zona Predealului încă din perioada neoliticului. Săpăturile în regiunea Predealului au confirmat existența unui depozit de bronz ce datează din perioada 1200-800 Î.H., depozit ce include printre altele 26 topoare din bronz. Numele localității a stârnit anumite controverse de-a lungul timpului, majoritatea analiștilor considerând totuși că denumirea provine din limba latina, traducând sintagma „Pre Deal” prin „mai presus decât dealul”, „în fața dealului” sau chiar „moșie dependentă”. Până în anul 1864, Predealul, pe atunci sat, făcea parte din comuna Podul Neagului, care cuprindea toate localitățile de pe valea superioară a Prahovei. Abia în 7 mai 1885, Predealul capătă statutul de comună, unindu-se cu Bușteni, Azuga și Poiana Țapului (circa 22 km lungime). Anul 1889 marchează mutarea reședinței comunei Predeal la Azuga, motivația acestui fapt fiind necesitatea ca reședința comunei să fie mai aproape de locuitorii din Bușteni și Poiana Țapului. În anul 1908 însă, Bușteni și Poiana Țapului se desprind, astfel încât comuna Predeal va fi formată doar din Predeal și Azuga. 4 ani mai târziu însă, Predealul rămâne comună independentă, prin separarea de Azuga. În prezent, Predealul are statutul de oraș și potrivit Legii nr.2/1968 este format din următoarele localități: Predeal (reședința localității), Timișu de Sus, Timișu de Jos și Pârâul Rece.

4.3. Dinamica profilului economic

Figurile de la 2 până la 9 ne arată o imagine de ansamblu asupra economiei orașului Predeal, polarizată, în mod nesurprinzător, de sectorul terțiar, care la rândul său este polarizat de către domeniul hotelurilor și restaurantelor. Situația este evedintă în Fig. 2, unde se observă în mod cert dominanța sectorului menționat anterior. Sectorul terțiar se impune în toți anii reprezentați în figură datorită numărului mare de firme din domeniile comerțului și hotelurilor. Acestea par să fie constant cele mai importante domenii de activitate, fiind urmate, în cea mai mare parte din perioada analizată de către domeniul construcțiilor, care a susținut sectorul secundar al economiei locale.

Același raport în mediul antreprenorial se remarcă și în distribuția numerică a salariaților pe sectoare economice și pe domenii de activitate din Fig. 4. Sectorul terțiar se reamacă drept principalul angajator, deținând pe parcursul perioadei analizate o medie de 571 de salariați, următorul domeniu ca importanță, comenrțul, are o medie de 261 de salariați, statutul domeniului hotelier ca principal angajator al Predealului fiind evident.

Figura 7 relevă în mod cert performanța financiară superioară a sectorului terțiar, acesta înregistrând cel mai mare profit pe tot parcursul perioadei analizate. Numărul mare de firme din cadrul acestui sector economic și statutul de stațiune turistică de interes național, alături de lipsa unei moșteniri industriale semnificative, au dus la consolidarea perpetuă a secorului terțiar.

Ierarhia sectoarelor economice este aceeași și pentru cifra de afacei, diferența dintre sectorul terțiar și celelate sctoare economice fiind însă mai mare. Pentru sectorul terțiar se observă o creștere acceantuată până în anul 2006, perioadă în care cifra de afaceri crește de la 23596254 lei în anul 2000, până la 132227051 lei în anul 2006, perioadă în care domeniul comerțului a avut aproape mereu cea mai mare cifră de afaceri, fiind depășit doar în anul 2005 de către domeniul hotelurilor și restaurantelor.

Fig. 9 Dinamica rangurilor cifrei de afaceri Sursa: PN-II-RU-TE-2014-4-0835

Figurile de mai sus prezintă o ușuară tendință de diversificare a activităților economice, dominate, la începutul perioadei analizate de sectorul terțiar. Ponderea slabă a activităților din sectorul primar nu este surprinzătoare, ținând cont de statutul de așezare urbană, care caracterizează Predealul și de contextul geografic și economic în care se află. Atât relieful montan cât și dezvoltarea și modernizarea infrastructurii turistice, au reprezentat piedici în calea dezvoltării agriculturii. Apariția sporadică a unor firme în acest domeniu, pe parcursul perioadei analizate, se datorează incurajării ințiativei antreprenoriale în alte domenii, cadrul natural fiind nefavorabil. Conform datelor de la Institutul Național de Statistică, în Predeal predomină, în ultimii ani, terenurile complet neagricole și suprafețele forestiere, iar producția agricolă se rezumă la cantități mici de cartofi și legume.

Sectorul secundar se bucură de o evoluție datorată în principal dezvoltării domeniului construcțiilor care ocupă locul 3 în clasamentul numărului de firme pe domenii de activitate în toți anii reprezentați pe figurile de mai sus. Sectorul terțiar se impune în toți anii reprezentați, datorită numărului mare de firme din domeniile comerțului și hotelurilor. Acestea par să fie constant cele mai importante domenii de activitate, în special hotelurile și restaurantele care au dus la reconturarea specificului de stațiune turistică a orașului Predeal, inițiativă susținută de autorități prin desemnarea Predealului ca stațiune de interes național, iar a localităților componente ca stațiuni de intres local, conform Hotărârii de Guvern 1122/2002.

Dacă, în cazul evoluției ponderii firmelor pe domenii de activitate, se reamrcă o diversificare a domeniilor de activitate, în cazul salariaților, situația este mult mai constantă. Sectorul primar pare să fie cel mai puțin atractiv pentru forța de muncă din Predeal, acesta având o pondere reală,dar infimă, de sub 0% abia în anul 2012, cu un număr de doar trei salariați. Sectorul secundar este singurul care inregistrează creșteri în toți cei trei ani reprezentați, fapt datorat creșterii însemnate a numărului de firme din domeniul construcțiilor, care au adus și o creștere proporționată a numărului de salariați din domeniu, de la 71 de salariați în anul 2000 până la 137 de salariați în anul 2006.

Sectorul terțiar se reamacă drept principalul angajator, deținând pe parcursul perioadei analizate aproximativ 90% din totalul populației active pe piața muncii în Predeal. Acest fapt se datorează numărului însemnat de firme din sectorul terțiar, precum și a multitudinii domeniilor de activitate. Scăderea ponderii din anul 2006 se poate explica datorită dezvoltării sectorului secundar, iar scăderea din 2012 este datorată unei regresii generale la nivelul numărului de salariați, care a afectat aproape toate domeniile de activitate din sectorul terțiar. Cel mai afectat a fost domeniul comerțului, a doua cea mai importantă activitate economică din Predeal, care scade de la 320 de salariați în anul 2006, până la 190 de salariați în anul 2012. Singurul domeniu de activitate, din sectorul terțiar, care înregistrează o creștere importantă a numărului de salariați, este domeniul activităților profesionale, științifice și tehnice.

Figura de mai sus relevă în mod cert performanța financiară superioară a sectorului terțiar, acesta înregistrând cel mai mare profit pe tot parcursul perioadei analizate. Numărul mare de firme din cadrul acestui sector economic și statutul de stațiune turistică de interes național, alături de lipsa unei moșteniri industriale semnificative, au dus la consolidarea perpetuă a secorului terțiar. Subdezvoltarea sectorului primar se datorează unui context natural și economic nefavorabil, explicat anterior, iar sectorul secundar este susținut de domeniul construcțiilor, Predeal reprezentâd o piață atractivă pentru acest domeniu, datorită investițiilor făcute în unitățile de cazare și datorită construirii de case de vacanță pentru persoanele care au domiciliul în alte localități.

Perioada dintre anii 2000-2007 prezintă o creștere economică semnificativă pentru toate sectoarele, anii 2006 și 2007 înregitrând cele mai mari valori ale profitului. Cifrele exacte sunt de 9810615 lei pentru sectorul terțiar în anul 2006 și 2480298 lei pentru sectorul secundar, respectiv 1434585 lei pentru sectorul primar în anul 2007. Începând cu anul 2008 se produce instalarea și declinul aferent crizei financiare în toate sectoarele economice.

Între anul 2007 și anul 2009, declinul sectorului terțiar este alimentat de căderea domeniului aferent activităților turistice, activități precum comerțul și construcțiile ajungând să fie, în mod episodic, domeniile cu cel mai mare profit din Predeal, situație întâlintă în anul 2009 pentru comerț și în anul 2011 pentru construcții, domeniul hotelurilor și restaurantelor ocupând a doua poziție în clasamentul pe profit în anii respectivi.

Creșterile înregistrate de firmele din domeniu terțiar au condus la o revenire, consolidată și de revitalizarea domeniului hotelurilor și restaurantelor. Sectorul secundar este caracterizat de o stagnare, datorată unei capacități mai mici de adaptare la noile condiții economice, din cauza versatilității raduse la nivelul domeniilor componente. Sectorul primar nu arată semne de revenire, acest fiind caracterizat de o fragilitate accentuată.

Ierarhia sectoarelor economice este aceeași și pentru cifra de afacei, diferența dintre sectorul terțiar și celelate sctoare economice fiind însă mai mare. Pentru sectorul terțiar se observă o creștere acceantuată până în anul 2006, perioadă în care cifra de afaceri crește de la 23596254 lei în anul 2000, până la 132227051 lei în anul 2006, perioadă în care domeniul comerțului a avut aproape mereu cea mai mare cifră de afaceri, fiind depășit doar în anul 2005 de către domeniul hotelurilor și restaurantelor. Cea mai mare valoare este atinsă în anul 2008, cifra de afaceri a sectorului terțiar fiind de 137911020 lei, comerțul finnd și de data aceasta pe primul loc, având o cifră de afaceri de 64243310 lei. Cea mai mare valoare a cifrei de afaceri nu corespunde temporal cu cea mai mare valoare a profitului, înregistrată în anul 2006. Acest decalaj se datorează fluxului turisticdin anul 2006, care a dus la cel mai mae profit pentru domeniul hotelier, impulsionând astfel întregul sectorul terțiar. Efectele crizei financiare impun scăderi ale cifrei de afaceri. Astfel, din anul 2008 se ajunge la o valoare a cifrei de afaceri de 102744749 lei pentru anul 2012, domeniul hotelurilor și restaurantelor având acum cea mai mare cifră de afaceri, 45676472 lei. Sectorul secundar se înscrie în același trend ascendent până în anul 2008, înregistrând o evoluție a cifrei de afaceri de la 1616042 lei în anul 2000, până la 21025051 lei în 2008. Din acest moment și până la finalul perioadei analizate se produce o scădere, precedată de oscilări, valoarea cifrei de afaceri a sectorului secundar fiind în 2012 de 9171707 lei. Domeniul care se impune cu cea mai mare cifră de afaceridin sectorul secundar, este cel al construcțiilor. Sectorul primar este, în mod evident neperformant pe toată perioada analizată.

Analiza celor patru parametrii indică o tendință clară de ascensiune a industriei construcțiilor în Predeal până în perioada 2007-2008, urmată de undeclin cauzat fară îndoială de criza economică din care nu a ieșit până la finalul perioadei analizate. Numărul de firme din acest domeniu a cunoscut o creștere constantă din anul 2000 până în anul 2009, perioadă în care numărul firmelor a crescut de la 13 până la 34. Urmează o perioadă de scădere până în anul 2012 când numărul firmelor ajunge la 24. Prezintă o scădere atenuată în ultima perioadă, comparativ cu celelalte elemente analizate, în ierarhia numărului de firme pe domenii de activitate, industria construcțiilor plasându-se în mod constant pe locul al treilea.

Numărul de salariați are o creștere accelerată până în anul 2008, când se ajunge la un număr de 217 angajați în acest domeniu. După doar un an numărul salariaților din construcții scade până la 144, scădere cauzată de efectele puternice ale crizei financiare asupra pieței imobiliare. Continuă să scadă pâna la 129 în anul 2012 ajungând să fie al patrulea cel mai mare angajator din Predeal.

Profitul are o evoluție relativ oscilantă, atingăndu-și valoarea maximă în anul 2007 înregisrând 2233018 lei, fiind al doilea cel mai porfitabil domeniu economic al acelui an. Instalarea crizei economice alimentează o scădere consolidată până în anul 2010, ajungând astfel la un profit de 817370 lei. A urmat o creștere în anul 2011 de până la 1279030 lei, urmată, însă, de o scădere accentuată, ajungân în anul 2012 la valoarea de 318743 lei, fiind pentru prima oară depășit în sectorul secundar de cătreindustria prelucrătoare.

Ținând cont de dimnsiunea demografică redusă a orașului Predeal, putem deduce că activitatea firmelor de construcții se rezumă la lucrări edilitare, locuințe secundare pentru persoane din afara localității și construcția unităților de cazare. Având în vedere declinul și stagnarea domeniului hotelier din ultimii ani ai perioadei analizate constatăm că acesta este motivul principal al declinului din domeniul construcțiilor. Până la instalarea crizei numărul de unități de cazare a fost în permanentă creștere, fapt ce a constituit principala activitate a firmelor din domeniul construcțiilor.

Consultând figura putem observa o creștere constantă a numărului de firme din domeniul hotelurilor și restaurantelor, din anul 2000 până în anul 2008. Numărul de firme evoluează în această perioadă de la 57 până la 102. Această creștere este alimentată de tradiția pe care orașul Predeal o are în domeniul activităților economice legate de turism, tradiție care îi asigură vizibilitate permanentă în acest domeniu pentru potențialii turiști, fapt care la rândul său a conferit perspectiva rentabilității financiare pentru potențialii investitori, dornici să materializeze inițiativa antreprenorială. Între 2008 și 2009 se observă o stagnare care reprezintă instalarea efectelor crizei financiare. Începând cu anul 2010 se remarcă scăderea numărului de firme din acest domeniu de la 102 la 94. Această scădere se datorează efectelor crizei financiare, firmele mai puțin performante fiind nevoite să-și încheie activitatea.

Numărul de salariați din domeniul hotelurilor și restaurantelor se menține relativ constant, ușor descendent între anii 2000 și 2003, ajungând de la un număr de 480 de salariați la 472. După anul 2003 se obervă o creștere semnificativă, uniformă cu ritmul de creștere al numărului de firme din acest domeniu. De la 472 de salariați în anul 2003 se ajunge la un număr de 695 în anul 2007. Anii 2008 și 2009 marchează începutul crizei financiare și o scădere abruptă a numărului de salariați, acesta ajungând la 507. Acest fapt se datorează strategiei de reduere a personalului în vederea atenuării pierderilor. Această scădere se poate explica și datorită dispariției unor firme de pe piața locală.

O revitalizare a numarului de salariați se poate observa după anul 2009, revitalizare care a dus până în anul 2012 la un număr de 641 de salariați. Această creștere se poate explica pe baza adaptării agenților economici la condițiile de criză, și a reorientării politicior de angajare a firmelor rămase, în condițiile îmbunătățirii perspectivelor financiare.

O analiză comparativă a evoluției numărului de firme din domeniul hotelier și a numărului de restaurante, arată o tendință ascendentă pentru ambele domenii. Se remarcă un raport de aproximativ 2 la 1, pe tot parcursul perioadei analizate, în favoarea numărului de hoteluri. Ambele domenii au o evoluție constantă până la perioada 2008-2009 când își ating maximul, urmând o perioadă de ușor regrs și stagnare, datorată crizei economice. Este de menționat tendința de asociere restaurantelor în cadrul hotelurilor, acest aspect fiind considerat o valoare adăugată pentru unitățile de cazare.

Figura de mai sus prezintă evoluția profitului înregistrat de firmele din domeniul hotelurilor și al restaurantelor din Predeal și evoluția numărului de înnoptări. Pe figură se poate observa o creștere constantă și semnificativă a profitului până în anul 2006. În acest interval s-a înregistrat o creștere de la 128853 lei până la 3716084 lei. Această creștere este conformă cu evoluția numărului de înnoptări, suprapunându-se unei perioade de stabilitate economică și de încurajare a inițiativelor antreprenoriale. În această perioadă hotelurile și restaurantele au reprezentat cea mai profitabilă activitate economică din Predeal.

Tendința descendentă care se instalează din anul 2007 până în anul 2010, perioadă în care profitul a scăzut de la 3716084 lei până la 917601 lei, se suprapune perioadei de recesiune financiară. Scăderea nivelului de trai și creșterea șomajului au atras în mod natural scăderea numărului de înnoptări, acestea scăzând semnificativ din anul 2006, vârful perioadei analizate, până în anul 2010, recordul negativ al intervalului, mai exact, de la 389319 de înnoptări, până la 221897 de înnoptări. Sectorul hotelier și activitatea turistică par să fie revitalizate după anul 2010 până la finalul perioadei analizate, profitul crescând de la valoarea de 917601 lei până la 2084057 lei. Această perioadă de revenire se datorează unui context economic în curs de stabilizare. Evoluția numărului de înnoptări confirmă tendința ascendentă din punct de vedere economic a domeniului hotelier, remarcându-se o evoluție de la 265848 de înnoptări n anul 2010 până la 283499 în anul 2012.

Consultând figura de mai sus putem remarca ponderea însemnată a salariaților din domeniul hotelurilor și restaurantelor, acesta cuprinzând peste jumătate din totalul salariaților din sectorul terțiar din Predeal. Cu un număr de 641 de salariați în anul 2012 domeniul hotelier ocupă o proporție de 54%, în condițiile în care în același an, în Predeal, mai erau alte 12 domenii de activitate din domeniul serviciilor. Această proporție relevă privilegiul de care sectorul hotelier și cel al unităților de alimentație publică, se bucură în cadrul populației, orientarea economică a orașului către activitățile turistice persistând.

Acest fapt se poate explica datorită fondului turistic natural care a oferit orașului atractivitate turistică și un context rentabil pentru potențialii investitori, context care a dus la apariția unui număr însemnat de firme la nivelul orașului Predeal în domeniul hotelurilor și restaurantelor, mai exact 94 în anul 2012. Acest context alături de faptul că unitățile hoteliere și cele de alimentație publică necesită un personal numeros care să acopere activitățile variate și specifice din cadrul lor, au făcut din acest domeniu principalul angajator al orașului.

Cu un număr de 94 de firme, domeniul hotelier ocupă o proporție de 38% din ponderea totală a firmelor din sectorul terțiar din Predeal, fiind urmat de domeniul comerțului cu ridicata și cu amănuntul, care ocupă o pondere de 28% cu 68 de firme existente în anul 2012. Această proporție ridicată a firmelor din domeniul hotelier și al restaurantelor se datorează valențelor turistice însemnate pe care orașul Predeal le are la nivelul zonei turistice a Văii Prahovei, mai ales în sectorul montan al acesteia.

Predeal dispune de o lungime totală a pârtiilor de schi de peste 8000 m, a doua lungime, în zona amintită anterior, după Sinaia cu 14000 m și peste Bușteni și Azuga, care au 1500 m, respectiv 1996 m lungime a pârtiilor de schi. Această trăsătură, alături de o durată medie a stratului de zăpadă de 118 zile, conferă orașului Predeal un loc important în cadrul polului de atracție turistică reprezentat de Valea Prahovei. Acest context a ordonat constant cea mai mare parte a inițiativei antreprenoriale către domeniul unităților de cazare și de alimentație publică, domeniu care oferă oportunitatea capitalizării potențialului financiar reprezentat de fluxul turistic.

Diagramele de mai sus relevă contribuția însemnată a domeniului hotelurilor și restaurantelor la profitul sectorului terțiar. Cu un ritm de evoluție uniform până în ultimul an analizat, domeniul hotelier se remarcă drept pincipala activitate economică din Predeal, inclusiv din perspectivă financiară. Evoluția celor două elemente analizate, între anii 2000 și 2005, arată ritmul de creștere mai stabil al domeniului hotelier, comparativ cu restul sectorului terțiar, acesta rămânând ascendent pe parcursul intervalului respectiv, în timp ce restul sectorului terțiar înregistrează o scădere semnificativă în anul 2005 de 739492.1 lei față de anul precedent, datorită pierderilor din domenii precum transporturile, activitățile de spectacole, informații și comunicații, tranzacții imobiliare sau activități de servicii administrative. Ambele elemente reprezentate iși ating vârful performanțelor financiare în 2006, urmând scăderi constante pe fondul crizei economice.

Anul 2012, ultimul din perioada analizată, ieise în evidență, datorită faptului că este singurul an în care profitul domeniului hotelier dapășește profitul cumulat al tuturor celorlalte activități din sectorul serviciilor. În acest an, cu un profit de 2084057 lei, domeniul hotelurilor și restaurantelor ocupă o proporție de 53% din profitul total realizat în domeniul terțiar. Aacest fapt se datorează tot stabilității domeniului hotelurilor și restaurantelor, acesta fiind caracterizat de un trend ascendent, spre deosebire de alte activități ale domeniului terțiar, precum ditribuția apei, gestionarea deșeurilor sau informații și comunicații, care înregistrează un regres financiar.

Importanța domeniului hotelurilor și restaurantelor reiese și din perspectiva cifrei de afaceri, întrucât ocupă proporții importante în cadrul sectorului terțiar pe parcursul întregii perioade analizate. Este o trăsătură importantă și pentru dimensiunea sectorului terțiar, ținând cont de faptul că cea mai importantă activitate din perspectiva cifrei de afaceri, a fost, în cea mai mare parte a perioadei analizate, comerțul, fapt care conturează o dimensiune a cifrei de afaceri dominată de doi poli, atât pentru sectorul terțiar, cât și pentru toate domeniile de activitate economică din Predeal.

Perioada cuprinsă între anii 2000-2005 este caracterizată de o tendință asendentă pentru ambele elemente reprezentate, anul 2005 reprezentând cea mai mică diferență dintre cele două elemente. În 2005 domeniul hotelurilor și restaurantelor și-a atins cea mai mare cifră de afaceri, având vaoare de 61872824 lei, depășind pentru prima oară comerțul. Următorul an prezintă o creșter a cifrei de afaceri pentru restul sectorului trețiar și o scădere pentru domeniul hotelurilor și restaurantelor. Creșterea înregistrată în restu sectorului terțiar este alimentată de domeniul comerțului, care înregistrează o creștere de la 49506479 lei în anul 2005, până la 62810828 lei în anul 2006, revenind pe prima poziție în clasamentul cifrei de afaceri.

Perioada care urmează este caracterizată de ritmuri descendente pentru ambele elemente reprezentate, înscriindu-se în trendul negativ al economiei din acea perioadă. În anii 2011 și 2012 putem remarca o creștere domeniului hotelurilor și restaurantelor în raport cu restul sectorului terțiar, tendință uniformă cu evoluția profitului, demonstrând capactatea adaptativă și rolul principal pe care domeniul hotelierși unitățile de alimentație publică îl au în cadrul economie orașului Predeal. În această perioadă deomeniul hotelurior și restaurantelor devansează comerțul din perspectiva cifrei de afaceri.

Cele două domenii de activitate economică legate de turism, prezete în Predeal, se află într-o relație de disproporționalitate în ceea ce înseamnă raportul numeric al firmelor. Ambele domenii de activitate au fost prezente în cadrul orașului pe întreaga peroiadă analizată, având o tendință de evoluție asemănătoare. Ambele domenii se bucură de o creștere relativ constantă până în 2008-2009, când este atins numărul maxim de firme din ambele domenii, având o perioadă de stagnare la gradul respectiv de dezvoltare, urmând o perioadă de declin. Între anii 2000 și 2009 numărul de firme din domeniul activităților de spectacole și agrement a crescut de la o singură firmă până la 5.

Este de menționat că activitatea firmelor din acest domeniu, în Predeal, se axează pe sevicii de organizare a taberelor private pentru școlari sau pe servicii de organizare a serbărilor și evenimentelor locale, precum zilele orașului sau ziua muntelui.

Din această perspectivă putem explica numărul redus al firmelor din acest domeniu. Întrucât, popularitatea taberelor a scăzut pe parcursul anilor, se poate explica inițiativa antreprenorială mai puțin semnificativă. Un alt aspect care explică numărul redus al acestor firme, este și faptul că ele sunt afectate într-o proporție mai mare de sezonalitatea fenomenului turistic, în comparație cu domeniul hotelier sau al restaurantelor.

Pe lângă acest fapt, firmele din acest domeniu nu se înscriu în tiparul general de manifestare al fluxului turistic, mai exact, nu se pliază pe circulația turistică caracteristică stațiunii Predeal, în perioada sărbătorilor de iarnă, hotelurile intruducând în ofertă evenimente și festivități organizate pe cont propriu, fară să apeleze la firme specializate exclusiv pe acestă activitate.

Domeniul activităților de spectacole și agrement are, dinperspectiva profitului, o evoluție oscilantă, în ansamblu descendentă și performanțe modeste, comparativ cu domeniul hotelurilor și restaurantelor. Pe grafic, ies în evidență anii 2003 și 2006, aceștia situându-se cu mult peste media profitului din acest domeniu (8902 lei). Profitul înregistrat în anul 2003 de 37428.4 lei, situând acest domeniu de activitate pe locul 9 în anul respectiv, se datorează faptului că Predeal a fost declarată stațiune de interes național în anul precedent. Anul 2006, când firmele au înregistrat un rofit de 36637 lei, de data acesta ocupând locul 11 în clasamentul profitului, coincide cu cel mai mare număr de înnoptări înregistrat în Predeal.

Perspectivele de dezvoltare ale acestui domeniu se pot îmbunătății, ținând cont de strategia de dezvoltare a rașului Predeal pentru anii 2009-2020 unde se menționează ca obiectiv dezvoltarea turismului de evenimente prin organizarea de lobby-uri pentru găzduirea unor competiții sportive consacrate la nivel internațional și organizarea de evenimente cultural-artistice și sportive cu impact național și internațional, aspecte care ar reprezenta o oportunitate pentru dezvoltarea acestui domeniu de activitate turistică. Perioada de implementare a inițiativei este 2011-2020, având un buget estimat de 2 milioane de euro.

Numărul de firme din domeniul agențiilor turistice este modest comparativ cu cel al firmelor din domeniul hotelurilor și restaurantelor, având totuși, o tendință ascendentă, aceasta fiind a a doua cea mai practicată activitate din domeniul turistic din Predeal. Cel mai mare număr de firme din acest domeniu, de 10, a fost înregistrat în anii 2008 și 2009, fapt ce le aliniază tendinței generale de evoluție a numărului firmelor. Această evoluție este încurajată de contextul economic favorabil, premergător crizei financiare, care nu a avut efecte la fel de mari asupra număruui acestor firme, cel puțin la nivelul domeniului turistic.

Un alt considerent care ar putea explica tendința pozitivă a evoluției numărului de firme din acest domeniu este Ordonanța de urgență nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, publicată în Monitorul Oficial nr. 328 din 25 aprilie 2008.

Luând în considerare că Legea nr. 300/2004, cu modificările și completările ulterioare, prevede obligativitatea parcurgerii unei proceduri de înregistrare în registrul comerțului, în procedura emiterii autorizației de către autoritățile publice locale, prezentul act normativ conduce la reducerea birocrației, combaterea corupției și la scurtarea termenelor de eliberare a autorizațiilor, întrucât cuprinde dispoziții care conduc la simplificarea procesului de autorizare și înregistrare a celor care doresc să desfășoare o activitate economică în una dintre cele mai simple forme ale acesteia, fiind stabilite criterii care nu lasă loc interpretării arbitrare și fiind mutată procedura de autorizare și înregistrare în întregime la registrul comerțului, ceea ce scurtează etapele pe care trebuie să le parcurgă un solicitant și vine în întâmpinarea acestuia cu personal calificat și cu o procedură care deja și-a dovedit eficiența în cazul societăților comerciale. Astfel s-a putut creea un context favorabil inițiativei antreprenoriale din domeniul agențiilor de turism.

Evoluția pozitivă a acestui domeniu de activitate turistică este doar aparentă, deoarece numărul mare de agenții nu a asigurat și o ocupare a forței de muncă. Numărul de salariați din cadrul agențiilor de turism din Predeal este într-o scădere aproape constantă, cu o medie de 50 de slariați, un maxim de 112 atins chiar la începutul perioade analizate și o minimă înregistrată în anul 2012. Legislația favorabilă a permis apariția numărului firme, într-un domeniu care nu este ofertant pentru piața muncii din Predeal. Ușuara rupere de ritm surmenită în anul 2008 se datorează numărului mare de agenții înregistrate în anul respectiv.

Această evoluție negtivă poate fi pus pe seama statututui de stațiune turistică de interes național, care conferă orașului Predeal calitatea de receptor al fluxului turistic, alcătuit din persoane care iși oragnizează sejurul apelând direct la unitățile de cazare, sau din persoane care au apelat la intermediere făcută de firme specializate din zonele emițătoare.

Într-un mod similar cu evoluția profitului din domeniul firmelor cu activități de spectacole și agrement, agențiile turistice au înregistrat un profit cu tendință descendentă în ansamblul perioadei analizate,având doi ani care depășesc semnificativ valoarea medie de 230517.7 lei. Anul 2002 a reprezentat cel mai profitabil an pentru aceste firme, profitul înregistrat fiind de 952811.7 lei, cauzat probabil de omologare stțiunii Predeal ca stațiune de interes național. În anul următor se constată o prăbușire a profitului, ajungând la valoarea de 28460.4 lei. Perioada dintre anii 2003 și 2006 este caracterizată de fluctuații ale profitului, sub medie.

Anul 2007 este al doilea an important din perspectiva profitului, valoarea acestui crescând de la 79444 lei, din anul precedent, la 851423 lei, acesta fiind al doilea cel mei profitabil an. Putem explica acest lucru pe baza fluxului turistic, anii 2006 și 2007 reprezentând perioada în care s-au înregistrat cele mai multe înnoptări în Predeal. Urmează o nouă tendință, predominant descendentă până la finalul perioadei analizate, valoarea profitului ajungând de la 851423 lei în 2007, până la 24951 lei în 2012, scădere cauzată de efectele recesiunii economice.

Valoarea cifrei de afaceri pentru agențiile turistice și firmele care se ocupă cu organizarea de evenimente sau spectacole, indică rolul redus pe care aceste domenii îl au doar în economia loacală, dar și în cadrul turismului din Predeal. Cu o evoluție oscilantă, dar în ansamblu descendentă, cifra de afaceri a agențiilor turistice arată fragilitatea tot mai accentuată a domeniului, în ciuda numărului în creștere de firme. Valoarea maximă a cifrei de afaceri înregistrată în acest domenui a fost în anul 2001 cu 3178000.8 lei este urmată de o perioadă de scăderi și creșteri cu mult sub nivelul perioadei de vârf. Ceilalți ani care a prezentat creșteri mai imprtante au fost: 2004 cu o valoare de 1858848.1 lei care reprezintă adoua cea mai mare valoare, 2006 cu o cifră de afaceri de 1050142 lei și 2008 cu o sumă de 1470583 lei. În ansamblu, valoarea cifrei de afaceri din domeniul agențiilor turistice a scăzut pe parcursul peroadei analizate de la 1924287.1 lei în anul 2000, până la 392378 lei în anul 2012.

Evoluția valorii cifrei de afaceri a firmelor din dmeniul activităților de spectacole și agrement este mai puțin oscilantă cu cifre reduse pe întreaga perioadă analizată, fapt datorat activității și prezenței restrânse a acestui domeniu în economia orașului Predeal. Tendința ascendentă a acestui domeniu de activitate nu înseamnă o contribuție însemnată la economia orașului, fiind cel mai slab dezvoltat domeniu cu aplicabilitate în turism din Predeal.

4.5. Perspectivele dezvoltării turismului ca factor de multiplicare în economia locală

Conform strategie de dezvoltare a orașului Predeal pentru perioada 2009-2020, economia orașului, privită în special din perspectiva dezvoltării turismului, este supusă unei dezvoltări planificată de mai multe programe. Unul dintre aceste programe este Strategiei Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României, Orizonturi 2013-2020 care are în vedere pentru stațiunile turistice de interes național creșterea economică prin dezvoltarea durabilă și promovarea turismului. Pentru existența stațiunii Predeal, mediul de afaceri este vital, deoarece serviciile turistice oferite reprezintă o pondere importantă din totalul firmelor din sectorul terția, mai exact 38%, angrenând 54% din totalul salariaților din cadrul acestui sector.

Un alt plan de dezvoltare care implică orașul Predeal este Startegia de de dezvoltare durabilă a Județului Brașov, conform căreia spațiile județului, adecvate pentru turism și recreere aflate în special în zonele de munte și de pădure, trebuie păstrate și amenajate în mod compatibil cu mediul, această strategie fiind axată mai mult pe nuanțarea modului de desfășurare a activităților turistice din cadrul regiunilor montane ale județului. De asemenea, pentru eficientizarea activității turistice, formele de turism practicate, vor trebui să respecte caracterul fiecărei zone. În aceste spații trebuie asigurată o infrastructură înalt calitativă drept bază pentru activitățile antreprenoriale din domeniul turismului. Unul dintre obiectivele principale în sectorul turistic, enunțate în Master Planul pentru Turismul Național al României 2007-2026 este dezvoltarea zonelor montane și a stațiunilor montane în direcția aplanării sezonalității turistice

Abordarea viitoare a dezvoltării durabile a economiei locale va plasa în centrul priorităților valorificarea resurselor turistice existente și exploatarea notorietății de care stațiunea Predeal se bucură la nivel național. În acest sens, se va sprijini dezvoltarea și extinderea gamei de produse și servicii oferite la nivel local, astfel încât beneficiile sociale care rezidă din eventuala creștere economică, să fie valorificate în primul rând de către comunitatea locală, mozându-se în mod prioritar pe generarea de noi locuri de mincă. Turismul reprezintă un sector economic de prim rang pentru Predeal, angrenând prin resursele pe care le are majoritatea sectoarelor economice dezvoltate la nivel local. Fiind principala resursă a comunității, se consideră fundamentală aplicarea principiilor dezvoltării durabile în practica activităților turistice, cu atât mai mult cu cât atractivitatea ridicată a Predealului este dată în principal de resursele naturale existente. Turismul este un factor stimulator al economiei locale, generând mare parte din locurile de muncă, cei 641 de salariați din domeniul hotelurilor și restaurantelor ocupând 54% din populația activă a sectorului terțiar. Datorită condițiilor de mediu, cea mai dezvoltată formă de turism din stațiunea Predeal este turismul pentru practicarea sporturilor de iarnă. Este necesară însă diminuarea sezonalității turistice prin dezvoltarea și a altor forme de turism practicabile.

Un prim pas care trebuie realizat pentru creșterea atractivității Predealului și diminuarea sezonalității turistice existente ar fi sporirea notorietății stațiunii. Pentru aceasta trebuie realizată strategie de dezvoltare turistică care să indice direcțiile principale pe care ar trebui să meargă Predealul, definitivarea brandului stațiunii și desfășurarea unor ample campanii de promovare atât în plan intern cât și în plan extern. Pentru etapa de promovare indicată ar fi participarea stațiunii la târgurile naționale și internaționale de turism, dar și elaborarea unor materiale de promovare precum: pagină web, ghid turistic, pliante, broșuri, spoturi radio-TV.

În prezent, Predealul dispune de o lungime totală de pârtii de schi de aproximativ 8.000 m. Proiectul de modernizare a pârtiilor existente presupune realizarea unor investiții atât în extinderea pârtiilor pe segmentele în care este posibil, cât și în achiziționarea de instalații de iluminat, mașini de bătut zăpada, mașini de produs zăpadă artificială, sisteme electronice de bilete. Amenajarea de noi pârtii de schi trebuie realizată nu doar pentru a crește lungimea totală a pârtiilor de schi, ci și pentru a atrage turiști pe perioada sezonului de iarnă și în alte zone decât cea a Clăbucetului unde este amplasată, actualmente, infrastructura de practicare a sporturilor de iarnă. Astfel, zone oportune pentru amenajarea unor noi pârtii de schi ar fi zona Susai sau zona Olăreasa.

O dată cu dezvoltarea fondului schiabil, trebuie asigurată și modernizarea infrastructurii de transport pe cablu. Astfel, acest proiect presupune achiziționarea de instalații moderne de transport cu teleschiul, telescaunul sau telecabina, extinderea traseelor pe segmentele în care a fost extinsă și pârtia, construirea de trasee pe cablu pe pârtiile nou amenajate și achiziționarea de Baby-lifturi. Acest proiect va crește capacitate de transport pe cablu, asigurând fluidizarea acestuia și pe perioadele aglomerate. Predealul dispune în prezent de notorietatea unei stațiuni potrivite pentru practicarea sporturilor de iarnă. Tocmai din acest motiv, în perioada martie – noiembrie numărul turiștilor se reduse, principala formă de turism practicabilă fiind turismul montan. Pentru atragerea unui număr mai mare de turiști și în intervalul anterior enunțat este oportună amenajarea unor pârtii artificiale care să fie funcționale pe tot parcursul anului.

Se considră utilă și anemajarea de de Snow Park și Snowtubing. Acest proiect constă în amenajarea unui poligon cu rampe pentru sărituri și obstacole naturale sau artificiale modelate în zăpadă pentru schiori și skateborderi. În cadrul Snowpark-ului o secțiune aparte va fi dedicată copiilor, adaptându-se rampele și obstacolele la nivelul de dificultate admis pentru categoriile mici de vârstă. De asemenea, pentru diversificarea posibilităților de petrecere a timpului liber va fi amenajată și o pârtie pentru snowtubing.

.

Concluzii

Evoluția profilului antreprenorial în orașul Predeal între anii 2000 și 2012 a fost, în primă fază, caracterizată de o creștere constantă a numărului de firme, al salariaților a profitului și a cifrei de afaceri. Creștera numărului de firme de la 71, în anul 2000, până la 139 în anul 2012 a asigurat și o ușoară dversificare a activităților economice, domenii precum intermedieri financiare, asistența socială, și chiar agricultura având firme înregistrate până în anul 2012, situație care nu a avut loc în 2000. Schimbări majore nu au avut loc în structura populației active, numărul salariaților crescând de la 1044, în anul 2000 la 1328 în 2012, proporția pe sectoare economice ramânând constant în favoarea sectorului terțiar.

Din datele analizate rezultă în mod cert că cel mai important domeniu economic din Predeal este reprezenat de hoteluri și restaurante. Reprezintă domeniul cu cea mai mare creștere a numărului de firme și cel mai important angajator din Predeal, pe parcursul întregii perioade analizate. Acest fapt nu este surprinzător, ținând cont de statutul de stațiune de interes național dobândit în 2002 sau de localizarea orașului într-o regiune cu tradiție pentru activitățile turistice. În anul 2012, acestui domeniu îi revenea 54% din totalul populației active din sectorul terțiar, în cifre exacte fiind 641 salariați hoteluri și restaurante din 1187 salariați din întregul sector terțiar. Acest domeniu ocupa și o pondere importantă din totalul firmelor din sectorul serviciilor, mai exact 38%. În ceea ce privește profitul, hotelurile și restaurantele au generat au generat întotdauna o parte însemnată din profitul sectorului terțiar. Din această perspectivă putem deduce calitatea de principală activitate economică la nivel local a acestui domeniu, care a ajuns în anul 2012, cu un profit de 2084057 lei să reprezinte 53% din profitul total înregistrat în sectorul terțiar. Acest fapt demonstrează capacitatea de adaptare a turismului în condițiile crizei financiare, fiind domeniul cu cea mai mare creștere a profitului față de anul precedent.

Sectorul industrial a fost alimentat de evoluția ascendentă a domeniului construcțiilor. Evoluția acestui domeniu este sinonimă cu evoluție pozitivă din punct de vedere economic a activită ților turistice, numărul unităților de cazare crescând constant, piața pentru domeniul construcțiilor fiind în expansiune. Acest context s-a tradus printr-o creștere atuturor parametrilor analizați, pentru domeniul construcțiilor devenind pentru o perioadă însemnată, din intervalul analizat, al treilea cel mai performant domeniu din economia orașului Predeal. În același timp cu instalarea crizei financiare, domeniul construcțiilor a înregistrat scăderi, din care nu a reușit să revină, din cauza stagnării și declinului numărului de firme din domeniulhotelurilor și restaurantelor, venitul generat de construcții ajungând să scadă până la nivelul industriei prelucrătoare. Aastfel putem constata faptul că dezvoltarea numărului de firme din cadrul domeniului hotelurilor și restaurantelor a atras, într-o proporție importantă, creșterea domeniului construcțiilor și, în consecință, a întregului sector industrial.

În ceea ce privește turismul, activitatea care polarizează activitatea economică din Predeal, este la rândul ei polarizată de domeniul restaurantelor și hotelurilor. Celelalte activități specifice turismului, precum agențiile de turism și organizatorii de spectacole sunt mut mai puțin importante pentru economia orașului Predeal, fiind cu mult devansate de multe alte domenii de activitate.

În ansamblu putem constata că profilul antreprenorial al orașului Predeal a înregistrat mai mult o evoluție cantitativă a parametrilor analizați, remarcându-se o diversificare mai mică a activităților economice. Activitatea principală a orașului s-a detașat din perspectiva performanței economice de celelalte activități, arătând semne de revenire după declinul aferent perioadei de recesiune economică.

Bilbliografie

Bosma N. & Sternberg R., (2014) “Entrepreneurship as an Urban Event? Empirical Evidence from European Cities”, Regional Studies Vol. 48, No. 6, 1016–1033

Enrico E. & Borrione Paola, (2013), The Geography of the Italian Creative Economy: The Special Role of the Design and Craft-based Industries, Regional Studies Vol. 47, No. 2, 135–147

Iris Dzudzek & Lindner P., (2015), Performing the Creative-Economy Script: Contradicting Urban Rationalities at Work, Regional Studies Vol. 49, No. 3, 388–403

Jaafar M., Abdul R., Siti M., Siti Z., (2011), Entrepreneurship in the tourism industry: Issues in developing countries

José A., Yulia Melikhova & Hernández-Peinado M., (2014), Localization of Business Services in European Regions: Large Urban Areas Stand Out, European Planning Vol. 22, No. 10, 2094–2115

Marko J., Rajko G., Snežana V., Dejan Š., Dejana M., Popović J. & Barnfield G., (2014) Restoring tourist flows and regenerating city's image: the case of Belgrade, Current Issues in Tourism 2014 Vol. 17, No. 3, 220–233

Meegan R., (2014) City profile – Leeds, European Institute for Urban Affairs, Liverpool John Moores University

Murillo J.,Vayá E., Romani J., & Suriñach J., (2011) How Important to a City Are Tourists and Daytrippers? The Economic Impact of Tourism on The City of Barcelona, Institut de Recerca en Economia Aplicada Regional i Pública

Pintilii R., Peptenatu D., Draghici C., Saghin Irina, Stoian Daniela-Rodica, (2014), Structural Changes in The Entrepreneurial Profile of The Creative Industries in Romania, Procedia Economics and Finance 23 ( 2015 ) 1147 – 1151

Therkildsen H., Hansen C. & Lorentzen A., (2009) The Experience Economy and the Transformation of Urban Governance and Planning, European Planning Studies 17:6, 925-941

Emilia Hermana, Zsuzsanna K. Szabo, (2014), Considerations on Romania’s Entrepreneurial Profile: Barriers to Productive Entrepreneurship, Procedia Economics and Finance 15 ( 2014 ) 1740 – 1750

Săndulache I., (2014), Curs de Carpați: pentru anul III specializarea Geografia turismului- Facultatea de Geografie, Universitatea București, Edit. Cetatea Doamnei, Piatra Neamț

Ielenicz M., Comănescu Laura, (2006), România: potențial turistic, Edit. Universitară, București