Dinamica Principalilor Indicatori Economico Financiari Reflectati In Notele Explicative LA Situatiile Financiare Anuale

DINAMICA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI REFLECTAȚI ÎN NOTELE EXPLICATIVE LA SITUAȚIILE FINANCIARE ANUALE

CUPRINS

Introducere

CAPITOLUL 1

Aspecte teoretice privind situațiilor financiare anuale potrivit Standardelor Internaționale de Contabilitate

Aspectele normative care reglementează modalitățile de întocmire,

analiză și certificarea situațiilor financiare anuale în România

1.2. Notele explicative la situațiile financiare anuale

1.3. Politici contabile

CAPITOLUL 2

Prezentarea societății comerciale

2.1. Istoricul firmei și activitatea curentă

2.2. Obiectul de activitate

2.3. Organizarea contabilității la SC GENERAL CONCRETE CERNAVODĂ SRL

CAPITOLUL 3

Studiu de caz privind dinamica principalilor indicatori economico-financiari

la SC GENERAL CONCRETE CERNAVODĂ SRL

3.1. Dinamica principalelor elemente de activ, capitaluri și datorii reflectate în bilanț

3.2. Dinamica principalilor indicatori reflectați în contului de profit si pierdere

3.3. Dinamica principalilor indicatori economico-financiari înregistrați în NOTA 9

la Situațiile Financiare Anuale

3.4. NOTA 6. Principii și politici contabile

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Motto: “Cine cunoaște cauza este stăpânul efectului” 

Helvetius (1715-1771)

Intrarea în Uniunea Europeană a României, impune în mod inevitabil, armonizarea reglementărilor legale financiar-contabile cu principiile și normele dreptului contabil practicate de statele membre ale Uniunii. Acțiunea de armonizare la nivel transnațional a fost inițiată, pentru prima dată, prin Directivele a IV-a, a VII-a și a VIII-a ale C.E.E. la care a fost conexată întreaga reformă a sistemului financiar contabil cea privind organizarea profesiunii contabile. Orice sistem contabil este determinat de mediul economic, politic, juridic, financiar și cultural al țării în care operează. El evoluează în funcție de transformările acestui mediu și de tendințele de evoluție a contabilității la nivel mondial. Libertatea pieței se bazează pe liberul acces la informații corecte.

Actualitatea temei de cercetare. Situațiile financiare reprezintă cea mai importantă modalitate de a prezenta periodic terților informațiile colectate și prelucrate de sistemul contabil. Prin lege, situațiile financiare trebuie să reflecte ceea ce reprezintă în opinia lor o imagine fidelă a societății, obiectiv fundamental și chiar principiul suprem al contabilității. Reglementările românești precizează faptul că „documentele oficiale de prezentare a situației economico-financiare sunt situațiile financiare anuale, care trebuie să ofere o imagine fidelă a poziției financiare, performanței financiare, fluxurilor de trezorerie și a celorlalte informații referitoare la activitatea desfășurată”. Denumirea de situații financiare este utilizată atât în Standardele Internaționale de Contabilitate (SIC) și normele europene, cât și în cadrul OMFP nr.3055/2009. În consecință, situațiile financiare anuale reprezintă documente de sinteză prin care se prezintă într-o structură formalizată informații de natură contabil-financiară necesară majorității utilizatorilor. În reglementările contabile conform cu directivele europene, aprobate prin OMFP nr.3055/2009, se precizează că situațiile financiare anuale reprezintă un tot unitar. În aceste condiții, notele la situațiile financiare anuale au aceiași importanță ca și bilanțul, omiterea prezentării de informații sau prezentarea eronată a acestora fiind la fel de grave ca și completarea eronată sau necompletarea bilanțului. Contabilitatea urmărește furnizarea de informații, care să reflecte imaginea fidelă a patrimoniului, a performanțelor și a fluxurilor de trezorerie, în scopul utilizării acestora de către diferite categorii de utilizatori. Informațiile furnizate de contabilitate stau la baza procesului decizional atât în interiorul societăților comerciale cât și în exteriorul acestora, informația reprezentând un instrument de cunoaștere pentru cei interesați și cei care știu să-l folosească.

Prezenta lucrare de licență, intitulată, Dinamica principalilor indicatori economico-financiari reflectați în notele explicative la situațiile financiare anuale, se dorește a lua forma unei lucrări de cercetare științifică, ce conține abordări de natură teoretică, dezbateri atente ce reliefează aspectele fragile ale implementării Standardelor Internaționale de Contabilitate.

Lucrarea de licență este structurată în trei capitole și se urmărește punctarea anumitor concepte teoretice specifice ce sunt aplicate în studiul de caz desfășurat la SC GENERAL CONCRETE CERNAVODA SRL prezentată în capitolele doi și trei.

Primul capitol debutează prin prezentarea situațiilor financiare anuale potrivit Standardelor Internaționale de Contabilitate și actele normative care reglementează modalitățile de întocmire, analiză și certificarea situațiilor financiare anuale în România.

Capitolul 2 prezintă organizarea și activitatea SC GENERAL CONCRETE CERNAVODA SRL.

Capitolul 3 cuprinde un studiu de caz privind dinamica principalilor indicatori economico-financiari reflectați în notele explicative la situațiile financiare anuale ale SC GENERAL CONCRETE CERNAVODA SRL.

Concluziile îmbracă forma unui minim de recomandări pe care mi-am permis să le fac echipei manageriale în urma studiului realizat în calitate de expert contabil.

Sub auspiciul aspectelor relevate anterior, este de menționat efortul și rapiditatea, cu care profesioniștii români au înțeles că implementarea Standardelor Internaționale de Contabilitate, constituie premisa atragerii unui număr mai mare de investitori străini și alinierea entităților patrimoniale românești la cele europene dacă nu chiar internaționale. Toate aceste aspecte sunt urmărite permanent, deoarece ele reprezintă un factor a cărui îndeplinire exemplară și cât mai rapidă, conduce țara noastră la integrarea în Uniunea Europeană.

CAPITOLUL 1

ASPECTE TEORETICE PRIVIND

SITUAȚIILOR FINANCIARE ANUALE POTRIVIT STANDARDELOR INTERNAȚIONALE DE CONTABILITATE

1.1. Aspectele normative care reglementează modalitățile de întocmire, analiză și certificarea situațiilor financiare anuale în România

Referindu-ne la realitățile țării noastre, conform reglementărilor actuale în materie contabilă, se are în vedere, pentru întocmirea unor documente financiare, durata unui an calendaristic. Ansamblul aspectelor legate de situația entității la sfârșitul anului și al exercițiului financiar este reflectat cu ajutorul bilanțului contabil. Elaborarea acestuia trebuie să respecte anumite reguli de întocmire, verificare, aprobare și publicare în scopul utilizării unei terminologii precise și identice pentru toți utilizatorii informației contabile.

Bilanțul contabil este o sinteză a informațiilor ce caracterizează la un moment dat elementele constitutive ale patrimoniului fiecărei entități în parte. El cuprinde un sistem de indicatori a căror elaborare se bazează pe datele furnizate de contabilitate, preluate direct sau în prealabil prelucrate.

Bilanțul contabil marchează etapa finală cu care se încheie lucrările dintr-o perioadă dată și prezintă punctul de plecare al contabilității din perioada următoare de gestiune. Pentru acest lucru pledează și principiul intangibilității bilanțului de deschidere.

Acoperind prin conținutul său totalitatea aspectelor legate de activitatea unei entități într-o perioadă dată, bilanțul contabil își demonstrează rolul important prin funcțiile sale: este un mijloc de conducere și analiză, reprezintă principalul mijloc de informare a tuturor celor interesați în ceea ce privește activitatea entității , constituie un instrument pentru calcularea indicatorilor micro și macroeconomici și a elaborării prognozelor.

În cadrul sistemului de contabilitate actual aspectele legate de întocmirea bilanțului contabil sunt reglementate de Legea nr. 82/1991 republicată, modificată și completată .

În acest sens a fost aprobat OMFP nr.3055/2009 pentru persoanele juridice care aplică Reglementările Contabile conforme cu directivele europene. Așa cum arătam, acest ordin stipulează categoriile de persoane juridice care fac obiectul aplicării acestuia.

Persoanele juridice care la data bilanțului depășesc limitele a două dintre următoarele trei condiții (criterii de mărime) :

total active pentru anul anterior 3.650.000 euro;

cifra de afaceri netă 7.300.000 euro pentru anul anterior;

număr mediu de salariați ai anului anterior 50.

întocmesc situațiile financiare anuale care cuprind :

bilanț ,

contul de profit și pierdere,

situația modificărilor capitalului propriu ,

situația fluxurilor de trezorerie ,

note explicative la situațiile financiare anuale .

Aceste situații sunt auditate conform legii .

Persoanele juridice care la data bilanțului nu depășesc limitele a două dintre criteriile de mărime prevăzute mai sus întocmesc situațiile financiare anuale simplificate care cuprind:

bilanț prescurtat ,

contul de profit și pierdere,

note explicative la situațiile financiare anuale simplificate.

Responsabilitatea întocmirii situațiilor financiare anuale în conformitate cu Reglementările contabile, conforme cu directivele europene (a IV-a și a-VII-a) revine conducerii entității și este comunicată printr-o declarație scrisă atașată acestora.

Opțional ele pot întocmi situația modificărilor capitalului propriu /situația fluxurilor de trezorerie. Potrivit legii contabilității, situațiile financiare anuale trebuie însoțite de o declarație scrisă de asumare a răspunderii conducerii persoanei juridice pentru întocmirea situațiilor financiare anuale în conformitate cu Reglementările contabile cu Directiva a patra a Comunităților Economice Europene.

Situațiile financiare anuale constituie un tot unitar, se întocmesc în mod clar și în concordanță cu prevederile în vigoare, oferă o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziției financiare, profitului sau pierderii entității .

Sinteza cerințelor de întocmire a situațiilor financiare de către entități

.

1.2. Notele explicative la situațiile financiare anuale

Aspecte generale

Notele explicative conțin informații suplimentare, relevante pentru necesitățile utilizatorilor în ceea ce privește poziția financiară și rezultatele obținute. Notele explicative trebuie prezentate într-o manieră sistematică. Fiecare element semnificativ al bilanțului, contului de profit si pierdere, situației fluxurilor de trezorerie si al situației modificărilor capitalului propriu trebuie să fie însoțit de o trimitere la nota care cuprinde informații legate de acel element semnificativ. Pe lângă informațiile ce trebuie prezentate conform acestor reglementări si a celor cuprinse în vol.3, notele explicative trebuie să includă, de asemenea, cel puțin informațiile relevante în ceea ce privește poziția financiară și rezultatele obținute.

Următoarele informații trebuie prezentate cu claritate și repetate ori de câte ori este necesar, pentru buna lor înțelegere:

a) numele întreprinderii care face raportarea;

b) faptul că situațiile financiare sunt proprii întreprinderii și nu grupului;

c) data la care s-au încheiat sau perioada la care se referă situațiile financiare;

d) moneda în care sunt întocmite situațiile financiare;

e) exprimarea cifrelor incluse în raportare ( de exemplu, mii lei ).

Pentru elementele menționate în notele explicative se va prezenta, de regulă, și suma corespunzătoare anului precedent celui la care se referă acesta.

În situația în care suma corespunzătoare nu este comparabilă, aceasta trebuie ajustată, prezentându-se rezultatul ajustării, modul de efectuare și motivele pentru care aceasta a fost efectuată.

Prezentarea politicilor contabile

Notele explicative trebuie să prezinte politicile contabile adoptate de întreprindere pentru a determina valorile elementelor din bilanț, ale profitului sau pierderii aferente fiecărui exercițiu, ale fluxurilor de trezorerie si modificărilor capitalului propriu. În acest sens se vor menționa următoarele:

pentru buna lor înțelegere:

a) numele întreprinderii care face raportarea;

b) faptul că situațiile financiare sunt proprii întreprinderii și nu grupului;

c) data la care s-au încheiat sau perioada la care se referă situațiile financiare;

d) moneda în care sunt întocmite situațiile financiare;

e) exprimarea cifrelor incluse în raportare ( de exemplu, mii lei ).

Pentru elementele menționate în notele explicative se va prezenta, de regulă, și suma corespunzătoare anului precedent celui la care se referă acesta.

În situația în care suma corespunzătoare nu este comparabilă, aceasta trebuie ajustată, prezentându-se rezultatul ajustării, modul de efectuare și motivele pentru care aceasta a fost efectuată.

Prezentarea politicilor contabile

Notele explicative trebuie să prezinte politicile contabile adoptate de întreprindere pentru a determina valorile elementelor din bilanț, ale profitului sau pierderii aferente fiecărui exercițiu, ale fluxurilor de trezorerie si modificărilor capitalului propriu. În acest sens se vor menționa următoarele:

a) dacă imobilizările sunt incluse în situațiile financiare la costul istoric, la valoare reevaluată sau la valoarea ajustată la inflație, determinată potrivit IAS 29;

b) politicile contabile specifice adoptate, adecvate pentru a permite o corectă înțelegere a situațiilor financiare.

Se va menționa tot odată dacă situațiile financiare au fost întocmite în conformitate cu Legea contabilității nr.82/1991, republicată, și cu prevederile cuprinse în vol.1, 2 si 3.

Entitățile trebuie să menționeze în notele exlicative orice modificări ale politicilor contabile, pentru ca utilizatorii să poată aprecia dacă noua politică contabilă a fost aleasă în mod adecvat.

În notele explicative trebuie cuprinse, de asemenea, următoarele informații:

denumirea și sediul social ale fiecăreia dintre entitățile în care entitatea deține fie direct, fie printro persoană care acționează în nume propriu, dar în contul entității, interese de participare;

denumirea, sediul principal sau sediul social și forma juridică ale fiecăreia dintre entitățile la care entitatea este asociat cu răspundere nelimitată.

Trebuie să se menționeze dacă situațiile financiare anuale au fost întocmite în conformitate cu Legea contabilității nr. 82/1991, republicată.

Notele explicative prezintă natura și scopul comercial ale angajamentelor entității, care nu sunt incluse în bilanț, și impactul financiar al acelor angajamente asupra entității, atunci când riscurile sau beneficiile provenind din asemenea angajamente sunt semnificative.

Notele explicative trebuie să cuprindă:

duratele de viață utilă sau ratele de amortizare utilizate;

metodele de amortizare utilizate;

creșterile de valoare a imobilizărilor, cu indicarea separată a acelora apărute din procesul de dezvoltare internă;

valoarea imobilizărilor necorporale în curs.

Atunci când imobilizările necorporale prezentate în bilanț cuprind cheltuieli de dezvoltare, în notele explicative trebuie prezentate următoarele informații:

perioada pe parcursul căreia valoarea cheltuielilor imobilizate este sau urmează să fie amortizată, și

motivele care au determinat recunoașterea acestora ca active ( beneficii economice viitoare)

Notele explicative trebuie să prezinte, pentru fiecare grupă de imobilizări corporale, următoarele informații:

bazele de evaluare folosite în determinarea valorii contabile brute ( cost istoric sau valoare reevaluată);

metodele de amortizare folosite;

valoarea imobilizărilor corporale în curs.

Se prezintă în notele explicative costul de achiziție sau costul de producție al stocurilor evidențiate în bilanț și metodele de evaluare a stocurilor. De asemenea, trebuie prezentată și valoarea stocurilor gajate în contul datoriilor.

În notele explicative se menționează sumele datorate de entitate care devin exigibile după o perioadă mai mare de cinci ani, precum și valoarea totală a datoriilor entității acoperite cu garanții reale depuse de aceasta.

Valoarea totală a oricăror angajamente financiare, în cazul în care nu îndeplinesc condițiile pentru a fi recunoscute în bilanț, trebuie să fie prezentate în mod clar în notele explicative, în măsura în care aceste informații sunt utile pentru evaluarea poziției financiare a entității.

Referitor la capitalul entității se oferă următoarele informații:

dacă entitatea nu are capital autorizat, valoarea capitalului subscris;

dacă, conform actului de înființare, entitatea are capital autorizat, valoarea acestuia, precum și valoarea capitalului subscris în momentul înființării entității, și în momentul oricărei modificări a capitalului autorizat;

numărul și valoarea acțiunilor subscrise în cursul exercițiului financiar în limitele unui capital autorizat

dacă există mai multe clase de acțiuni sau părți sociale, numărul și valoarea nominal pentru fiecare clasă.

Pentru fiecare categorie de rezerve inclusă în capitalurile proprii, se descrie natura sa și scopul pentru care a fost constituită.

Notele explicative trebuie să cuprindă informații privind cifra de afaceri netă, defalcată pe segmente de activități și pe piețe geografice, ținând seama de modul de organizare a vânzării de produse și a furnizării de servicii rezultate din activitățile curente ale entității.

De asemenea în notele explicative trebuie incluse informații privid numărul mediu de personae angajate în cursul exercițiului financiar, defalcat pe categorii, și dacă acestea nu sunt prezentate distinct în contul de profit și pierdere, cheltuielile cu personalul aferente exercițiului financiar.

În notele explicative trebuie să se prezinte separate propunerea de pepartizare a profitului nei pe destinații, astfel:

sumele repartizate la reserve;

sumele repartizate pentru acoperirea pierderilor contabile din anii precedenți;

dividende;

alte repartizări.

Informații care vin în completarea bilanțului

Capitalul social

În legătură cu capitalul social al întreprinderii se vor furniza următoarele informații:

a) capitalul social subscris;

b) numărul și valoarea totală a fiecărui tip de acțiuni emise, în cazul în care există mai multe tipuri de acțiuni emise.

În cazul în care capitalul social cuprinde și acțiuni răscumpărabile se vor furniza următoarele informații:

a) data cea mai apropiată și data limită la care întreprinderea poate răscumpăra respectivele acțiuni;

b) dacă acele acțiuni trebuie răscumpărate în mod obligatoriu sau dacă răscumpărarea este la alegerea întreprinderii sau acționarilor;

c) dacă trebuie plătită o primă de răscumpărare și, în caz afirmativ, care este valoarea acesteia.

În situația în care întreprinderea a emis acțiuni în timpul exercițiului financiar, în notele explicative se vor prezenta următoarele informații:

a) tipul de acțiuni emise;

b) pentru fiecare tip de acțiune, numărul de acțiuni emise, valoarea lor nominală totală și valoarea încasată de întreprindere la distribuirea lor.

În ceea ce privește eventualele drepturi legate de distribuirea acțiunilor se vor furniza următoarele informații:

a) numărul, descrierea și valoarea acțiunilor care fac obiectul exercitării acestor drepturi;

b) perioada pe parcursul căreia drepturile pot fi exercitate;

c) prețul care trebuie plătit pentru acțiunile distribuite.

Obligațiuni

În cazul în care întreprinderea a emis alte instrumente de capital pe parcursul exercițiului financiar se vor prezenta următoarele informații:

a) tipul instrumentelor de capital emise;

b) pentru fiecare tip de instrument de capital emis: valoarea emisă și suma primită la emitere de către întreprindere.

În cazul în care obligațiunile emise de o întreprindere sunt deținute de o persoană nominalizată sau împuternicită de acea întreprindere, în notele explicative se vor menționa valoarea nominală a obligațiunilor respective și valoarea contabila a acestora.

Rezerve

Pentru fiecare rezervă inclusă în capitalurile proprii se vor descrie natura acesteia și scopul pentru care a fost constituită.

Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

Dacă în timpul exercițiului financiar o sumă este transferată la sau de la provizioane pentru riscuri si cheltuieli, următoarele informații vor fi prezentate în notele explicative:

a) valoarea provizioanelor la începutul exercițiului financiar;

b) sumele transferate la sau de la provizioane în timpul exercițiului financiar;

c) natura, sursa sau destinația oricăror astfel de transferuri;

d) valoarea provizioanelor la sfârșitul exercițiului financiar.

Informații privind datoriile

Pentru fiecare element care figurează în conturile de datorii din bilanțul întreprinderii se va menționa valoarea totală a datoriilor incluse în acel post din bilanț, care au termen de plată după 5 ani de la data închiderii exercițiului financiar.

În ceea ce privește datoriile care sunt incluse în categoria prevăzută anterior trebuie menționate clauzele legate de achitarea sau rambursarea respectivei datorii, precum și rata dobânzii aferente.

Pentru fiecare element care figurează în conturile de datorii din bilanțul întreprinderii se vor menționa, de asemenea:

a) valoarea totală a datoriilor incluse la acel post din bilanț pentru care întreprinderea a depus anumite garanții;

b) informații privind natura acestor garanții depuse.

Garanții si alte obligații contractuale financiare

În notele explicative se vor specifica toate cazurile în care întreprinderea a depus garanții sau a gajat, respectiv a ipotecat active proprii pentru garantarea unor obligații în favoarea unui terț, menționându-se, dacă este posibil, și valoarea acestora.

Pentru orice obligație eventuală pentru care nu s-a constituit provizion se vor prezenta următoarele informații:

a) valoarea precisă sau estimată a acelei obligații;

b) aspectul juridic al obligației și efectul acesteia;

c) dacă întreprinderea a depus o garanție semnificativă cu privire la acea obligație și, în caz afirmativ, natura acelei garanții.

Totodată se vor prezenta detalii privind: a) obligațiile contractuale viitoare privind plata pensiilor, pentru care s-au constituit provizioane incluse în bilanțul întreprinderii.

Informații privind anumite elemente de cheltuieli

Valoarea diferenței dintre cheltuiala cu impozitul pe profit pentru exercițiul financiar curent și pentru exercițiile financiare anterioare, pe de o parte, și valoarea impozitului rămas de plată aferent acelor ani, pe de alta parte, se va prezenta în notele explicative dacă aceasta diferență este semnificativă pentru scopul calculării impozitelor viitoare.

Dacă elementele bilanțiere de natura activelor imobilizate și activelor circulante constituie obiectul unor corecții valorice semnificative doar pentru aplicarea legislației fiscale, suma lor trebuie prezentată în notele explicative, cu o bună argumentare a acestor corecții.

De asemenea, în cazul în care calculul rezultatului exercițiului a fost afectat de o evaluare a elementelor bilanțiere, efectuată în exercițiul de raportare sau într-un exercițiu anterior în vederea obținerii unei reduceri de impozit, influența respectivă se prezintă în notele explicative ori de câte ori efectul unei astfel de evaluări asupra cheltuielii fiscale viitoare este semnificativă. Se vor prezenta în același timp și informații cu privire la proporția în care impozitul pe profit revine rezultatului activității ordinare, respectiv rezultatului activității extraordinare. De asemenea, se va include reconcilierea dintre rezultatul contabil al exercițiului financiar și rezultatul fiscal, așa cum este prezentat în declarația de impozit.

Detalii privind cifra de afaceri

În cazul în care pe parcursul exercițiului financiar întreprinderea și-a desfășurat activitatea în doua sau mai multe segmente de activitate care, în opinia administratorilor, sunt substanțial diferite între ele din punct de vedere al beneficiilor si al riscurilor aferente, potrivit IAS 14, este necesar să se menționeze pentru fiecare, cu descrierea de rigoare, valoarea cifrei de afaceri corespunzătoare.

În cazul în care pe parcursul exercițiului financiar întreprinderea a furnizat produse și servicii pe două sau mai multe segmente geografice care, în opinia administratorilor, sunt substanțial diferite între ele din punct de vedere al riscurilor si al beneficiilor aferente, este necesar să se menționeze valoarea cifrei de afaceri corespunzătoare acelor segmente.

Identificarea sursei și a naturii riscurilor și beneficiilor aferente segmentelor de activitate și, respectiv, segmentelor geografice se bazează pe sistemul de raportare financiară internă și servește prezentării de informații destinate utilizatorilor situațiilor financiare cu scop general. În vederea aplicării corespunzătoare a prevederilor anterioare cu privire la desfășurarea activității pe două sau mai multe segmente de activitate, sau în cazul furnizării bunurilor și serviciilor pe două sau mai multe segmente geografice, dacă în opinia administratorilor segmentele de activitate sau geografice nu diferă substanțial între ele, acestea se vor trata ca și cum ar fi un singur segment de raportare.

Orice valoare a cifrei de afaceri provenite dintr-un anumit segment de activitate, respectiv geografic, care însă nu este semnificativă, poate fi inclusă în valoarea cifrei de afaceri corespunzătoare acelui segment.

Dacă în opinia administratorilor prezentarea oricărei informații ar putea prejudicia interesele economice ale respectivei întreprinderi, aceștia pot renunța la furnizarea acelei informații, cu condiția ca acest fapt să fie menționat în situațiile financiare.

Detalii privind salarizarea administratorilor și directorilor

În notele explicative se vor cuprinde detalii legate de salariile plătite sau care urmează să fie plătite administratorilor și directorilor care dețin aceste funcții pe parcursul exercițiului financiar. De asemenea, se vor menționa distinct obligațiile contractuale în care întreprinderea este implicată, cu privire la plata pensiilor către foștii directori si administratori, indicându-se valoarea totală a obligației pentru fiecare categorie de mai sus.

Se va menționa totodată valoarea avansurilor și creditelor acordate de întreprindere directorilor și administratorilor săi în timpul exercițiului financiar, indicându-se rata dobânzii aplicate, principalele clauze ale creditului, suma rambursată până la acea dată, existența oricăror obligații viitoare de genul garanțiilor pe care întreprinderea si le-a asumat în numele acestora, precum și valoarea totală pentru fiecare categorie.

Orice persoană care este sau a fost administrator ori director al întreprinderii pe o perioada de 5 ani anteriori perioadei de raportare are obligația de a anunța întreprinderea cu privire la orice elemente legate de ea însăși, care ar putea fi necesare în scopul respectării detaliilor priind salarizarea administratorilor și directorilor.

Detalii privind salariații

În notele explicative se vor menționa următoarele informații cu privire la salariații întreprinderii:

a) numărul mediu de salariați angajați în cursul exercițiului financiar;

b) numărul mediu de salariați pentru fiecare categorie de personal.

Numărul mediu de salariați cu contract de muncă se determină ca medie aritmetică simplă a numărului zilnic al salariaților, corespunzătoare zilelor calendaristice din luna respectivă, inclusiv zilele de repaus săptămânal sau sărbătorile legale pentru care se ia în calcul numărul salariaților din ziua precedentă, împărțită la numărul total al zilelor calendaristice.

Numărul mediu de salariați va fi, pentru fiecare lună a exercițiului, următorul:

a) numărul persoanelor angajate de întreprindere cu contract de munca în luna respectivă, indiferent dacă acestea au lucrat toată luna sau doar o parte din ea;

b) numărul persoanelor, pentru fiecare categorie de salariați, însumându-se pentru fiecare caz numărul de salariați din fiecare lună.

Pentru toți salariații care sunt luați în considerare la determinarea numărului mediu anual trebuie prezentate valorile totale ale:

a) salariilor plătite sau de plătit aferente acelui exercițiu financiar;

b) cheltuielilor cu asigurările sociale suportate de întreprindere pentru salariații respectivi;

c) altor cheltuieli reprezentând contribuțiile întreprinderii pentru pensiile salariaților, cu excepția cazurilor în care aceste valori sunt deja prezentate în cadrul contului de profit și pierdere.

Categoriile de salariați pentru care se cere numărul mediu anual se vor determina în funcție de decizia directorilor și administratorilor întreprinderii, ținându-se seama de modul în care este organizată activitatea acesteia.

Alte aspecte

În cazul în care anumite elemente exprimate inițial într-o monedă străină au fost înregistrate în contabilitatea întreprinderii, reflectate în bilanț sau în contul de profit si pierdere, se va menționa baza folosită pentru exprimarea acelor elemente în raport cu moneda națională.

Întreprinderea va prezenta următoarele date, în cazul în care ele nu au fost prezentate în situațiile financiare:

a) sediul și forma juridică ale întreprinderii, țara unde s-a înființat și adresa sediului oficial (sau a principalului loc unde își desfășoară activitatea, dacă este diferit de sediul oficial);

b) o descriere a naturii activității desfășurate de întreprindere și principalele domenii de activitate;

c) numele societății-mamă și cel al deținătorului final în cadrul grupului;

d) totalul activelor, respectiv al pasivelor bilanțiere;

e) orice altă informație care, în opinia directorilor și administratorilor, ajută la furnizarea unei imagini fidele asupra întreprinderii respective.

Atunci când evenimente ulterioare datei bilanțului au o asemenea importanță încât neprezentarea lor ar afecta capacitatea utilizatorilor situațiilor financiare de a face evaluări și de a lua decizii corecte, o întreprindere trebuie să prezinte următoarele informații pentru fiecare categorie semnificativă de evenimente neajustate, ulterioare datei bilanțului:

a) natura evenimentului; și

b) o estimare a efectului financiar sau o declarație conform căreia o astfel de estimare nu poate fi făcută.

Pentru fiecare filială, întreprindere asociată sau alte întreprinderi în care se dețin titluri de participare strategice pe care directorii și administratorii le consideră semnificative pentru activitatea societății în cauză trebuie prezentate următoarele informații:

a) numele filialei, al întreprinderii asociate sau al altor întreprinderi în care se dețin titluri de participare strategice;

b) adresa sediului și țara unde a fost înființată;

c) natura activității desfășurate;

d) tipul de acțiuni și procentul pe care întreprinderea raportoare îl deține în cadrul respectivei societăți;

e) data închiderii ultimului exercițiu financiar al societății în care se dețin titluri;

f) profitul sau pierderea acesteia pentru acel exercițiu;

g) totalul capitalului social si al rezervelor acesteia la sfârșitul acelui exercițiu financiar.

1.3. Politici contabile

Politicile contabile reprezintă principiile, bazele, convențiile, regulile specifice aplicate de o entitate la întocmirea și prezentarea situațiilor financiare anuale.

Exemple de politici contabile sunt următoarele: amortizarea imobilizărilor( alegerea metodei și a duratei de amortizare), reevaluarea imobilizărilor corporale sau păstrarea costului istoric al acestora, capitalizarea dobânzii sau recunoașterea acesteia drept cheltuială, alegerea metodei de evaluare a stocurilor,etc.

Conducerea fiecărei entități trebuie să stabilească politici contabile pentru operațiunile derulate. Aceste politici trebuie elaborate tinând cont de specificul activității, de către specialiști în domeniul economic și tehnic, cunoscători ai activității desfășurate și ai strategiei adoptate de entitate.

La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate principiile contabile generale prevăzute de OMFP 3055/2009: principiul continuității activității, principiul permanenței metodelor, principiul prudenței, principiul independenței exercițiului, principiul evaluării separate a elementelor de activ și de datorii, principiul intanbibilității, principiul necompensării, principiul prelevanței economicului asupra juridicului, principiul pragului de semnificație.

Politicile contabile trebuie elaborate astfel încât să se asigure furnizarea, prin situațiile financiare anuale, a unor informații care trebuie să fie:

relevante pentru nevoile utilizatorilor în luarea deciziilor, și

credibile în sensul că reprezintă fidel activele, datoriile, poziția financiară și profitul sau pierderea entității, sunt neutre, sunt prudente, sunt complete sub toate aspectele semnificative.

Modificarea politicilor contabile este permisă doar dacă este cerută de lege sau are ca rezultat informații mai relevante sau mai credibile referitoare la operațiunile entității.

Conducerea întreprinderii trebuie să aleagă și să aplice politicile contabile astfel încât situațiile financiare să fie în acord cu cerințele fiecărei norme și fiecărei interpretări a SIC-Comitetul pentru interpretarea standardelor. Standardul impune întreprinderilor să adopte politici contabile care să ducă la întocmirea de situații financiare care să furnizeze informații relevante și credibile.

Informațiile sunt relevante dacă influențează deciziile economice, în sensul că îi ajută pe utilizatori să evalueze evenimentele trecute, prezente sau viitoare. Relevanța este influențată de pragul de semnificație al unui element, ținându-se cont și de natura acestuia. Pentru a fi credibile, situațiile financiare trebuie să îndeplinească o serie de cerințe calitative:

Reprezentarea fidelă a rezultatelor și poziției financiare a întreprinderii

Prevalența economicului asupra juridicului

Neutralitatea, ceea ce înseamnă că nu există elemente care să conducă la interpretări eronate

Prudența, fără ca o astfel de atitudine să meargă până acolo încât să contravină neutralității

Integralitatea, prin luarea în considerare a tuturor aspectelor importante

Concepte de bază:

Continuitatea activității:

În vederea întocmirii situațiilor financiare, conducerea trebuie ă facă o evaluarea a capacității întreprinderii de a continua activitatea sa. Situațiile financiare sunt întocmite presupunând că activitatea sa continuă, exceptând situația în care conducerea are intenția să o întrerupă sau să lichideze întreprinderea.

Când situațiile financiare nu sunt întocmite pe baza principiului continuității activității, acest fapt trebuie să fie comunicat, întreprinderea explicând totodată motivele necontinuării activității și indicând metodele utilizate pentru elaborarea conturilor.

În aprecierea continuității activității, conducerea trebuie să țină cont de toate informațiile disponibile pentru viitorul previzibil, care trebuie să fie de cel puțin 12 luni de la data bilanțului. Atunci când o întreprindere dispune de un istoric al operațiilor generatoare de profit și de un acces rapid la resursele financiare, continuitatea activității este considerată adecvată fără a face recurs la analize detaliate. În alte cazuri, întreprinderea trebuie să țină cont de o gamă largă de factori ce determină profitabilitatea curentă și viitoare, eșalonarea plății datoriilor și resursele potențiale de finanțare.

Independența exercițiilor:

Situațiile financiare trebuie să fie întocmite făcând abstracție de datele referitoare la încasări și plăți. Operațiile contabile sunt înregistrate în momentul în care au loc, fără a se ține seamă de data decontării. Acest principiu nu se aplică tabloului fluxului de trezorerie deoarece funcția acestuia este tocmai de a informa asupra încasărilor și plăților.

Conform independenței exercițiilor, toate consecințele unei operații sunt înregistrate simultan cu operația în cauză. Cheltuielile sunt contabilizate în același timp cu veniturile la care se conectează. Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit și pierdere pe baza asocierii directe între costurile angajate și veniturile corespunzătoare.

Permanența prezentării:

Prezentarea și clasificarea elementelor situațiilor financiare trebuie să rămână aceeași de la un exercițiu la altul, exceptând situațiile când:

o schimbare semnificativă în natura operațiilor întreprinderii sau o revizuire a prezentării situațiilor financiare probează că o schimbare va genera o prezentarea mai adecvată a evenimentelor sau tranzacțiilor; sau

o schimbare în prezentare este solicitată de o normă contabilă internațională sau de o interpretare a SIC (Comitetul pentru interpretarea Standardelor).

Dacă o examinare a modalităților de prezentare reținute de către o întreprindere demonstrează că ar putea fi obținută o ameliorare a relevanței informațiilor printr-o schimbare a prezentării, atunci această schimbare trebuie efectuată. Când este realizată o schimbare în prezentare, întreprinderea respectivă își reclasifică informațiile sale comparative în concordanță cu alineatele principiului „informațiile comparative”.

O schimbare în prezentare în acord cu cerințele naționale este permisă atâta timp cât prezentarea nouă este coerentă cu cerințele normei IAS 1.

Importanța relativă și cumularea soldurilor:

Orice element semnificativ poate fi prezentat separat în situațiile financiare. Valorile nesemnificative pot să fie cumulate cu valorile de o natură sau cu o funcție similară și nu trebuie să fie prezentate separat.

O informație se consideră semnificativă dacă poate afecta în mod rezonabil evaluările și deciziile cu privire la întreprinderea raportoare, sau dacă omiterea sau declararea lor eronată ar putea influența deciziile economice ale utilizatorilor. Informația mai poate fi semnificativă și atunci când tranzacția sau evenimentul este de așa natură sau s-a produs în atare circumstanțe încât utilizatorii situațiilor financiare trebuie avertizați cu privire la aceasta.

La evaluarea semnificației unui activ, în practică se folosesc reguli simple cum ar fi aplicarea unor procente din active, venituri sau profit net, sau dintr-un element relevant din situațiile financiare. Astfel de limite cantitative trebuie aplicate cu mare atenție fiecărui caz în parte având în vedere și factori calitativi (ca natura și frecvența apariției unui element, posibile efecte pe termen lung, etc.

Necompensarea

Compensarea între un activ și un pasiv este interzisă, exceptând situația în care o atare compensare este prescrisă sau autorizată printr-o normă specială. Compensarea între active și pasive ar împiedica utilizatorii conturilor să anticipeze corect fluxurile de trezorerie viitoare. Este motivul pentru care IASC nu consideră că prezentarea stocurilor sau creanțelor la valori nete nu constituie o compensare, deoarece aceste valori reflectă corect baza de plecare pentru încasările viitoare. Elementele de venituri și cheltuieli nu pot fi compensate, exceptând situația în care o astfel de compensare ar fi cerută sau autorizată printr-o normă. Compensarea veniturilor și cheltuielilor are loc de asemenea atunci când pierderile, câștigurile și cheltuielile ce provin din tranzacții identice sau apropiate nu sunt semnificative, individual sau global. Mărimile în cauză sunt cumulate și prezentate în mod compensat, atunci când acest tip de prezentare permite să se pună în evidență substanța(realitatea economică) a operației.

În legătură cu prezentarea contului de profit și pierdere, norma IAS 1 furnizează câteva exemple de compensări:

imputarea valorii contabile a unei imobilizări cedate cu prețul ei de vânzare, obținându-se astfel plusul sau minusul de valoare din cesiune;

deducerea dintr-o rambursare de cheltuieli, în cadrul unei convenții cu un terț, a cheltuielilor corespunzătoare;

prezentarea unui element extraordinar, după deducerea efectului său fiscal și a dobânzilor minoritare;

compensarea pierderilor și profiturilor din diferențele de curs;

prezentarea compensată a câștigurilor și pierderilor provenite dintr-un portofoliu de tranzacții cu instrumente financiare, deținute în scopuri comerciale.

Ultimele două exemple se referă la operații în care câștigurile și pierderile trebuie să fie raportate separat dacă mărimea, natura sau incidența lor este prezentată separat, conform normei IAS 8 ” Profitul sau pierderea netă a perioadei, erorile fundamentale și schimbările în politicile contabile”.

Informații comparative:

Exceptând situația în care o normă nu permite sau cere altceva, toate informațiile numerice ce compun situațiile financiare trebuie să fie comparabile cu cele care vizează perioada anterioară. Pentru o înțelegere relevantă a situațiilor financiare ale perioadei curente, în informarea narativă și descriptivă a întreprinderii trebuie incluse informații comparative.

Informațiile narative aferente perioadelor precedente trebuie prezentate atunci când încă sunt relevante pentru utilizatorii situațiilor financiare ale perioadei curente. Această prevedere se aplică în special situațiilor și conjuncturilor economice ce se întind pe mai mult de o perioadă contabilă, de exemplu, litigiile, contractele de construcții pe termen lung sau reorganizarea sau integrarea activității.

Informațiile numerice ale perioadei precedente sunt reclasificate pentru a permite comparațiile. În acest sens sunt indicate natura și mărimile elementelor reclasificate, precum și motivele reclasificării. Când reclasificarea informațiilor numerice ale perioadei nu se poate realiza, această imposibilitate trebuie să fie justificată.

CAPITOLUL 2

PREZENTAREA SOCIETĂȚII COMERCIALE

2.1. Istoricul firmei și activitatea curentă

SC General Concrete Cernavoda SRL, s-a înființat pe data de 3 februarie 1994, în temeiul Legii nr.31/1990, care reglementează modul de constituire și funcționare a societăților comerciale, având număr de înregistrare la Registrul Comerțului J13/726/1994, Cod Unic de Înregistrare RO 5160991. Forma juridică este cea de societate cu răspundere limitată.

Capitalul social este integral privat român și a rămas neschimbat în anul 2013, în valoare de 1.975.000 lei, fiind emise un număr de 19.750 părți sociale cu o valoare nominală de 100 lei.

Sediul societății se află pe strada Unirii, din orașul Cernavoda, Județul Constanța. Societatea își desfășoară activitatea într-un mediu economic dinamic și agresiv, fiind expusă unor factori de risc general, lucru ce îngreunează previzionarea viitorului potențial al societății de a genera cu consecvență venituri la nivelul proiectat. Entitatea patrimonială are ca activitate preponderentă Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale CAEN: 4120.

Cu toate aceste greutăți, managementul societății a considerat și consideră în continuare, oportună, pregătirea situațiilor financiare în conformitate cu principiul continuității activității la parametrii stabiliți prin strategie, considerând că societatea dispune de suficiente resurse materiale și umane, pentru a-și onora obligațiile patrimoniale și realiza în continuare o activitate profitabilă.

Societatea are un total de 224 salariați care participă la cursurile de pregătire profesională organizate de instituțiile autorizate pe diverse domenii de activitate.

General Concrete este un grup independent de companii care a format o echipa ce oferă servicii integrate pentru fiecare proiect pe care l-a dezvoltat încă din anul 1993.

Misiunea companiei este de a oferi soluții eficiente și profitabile pentru clienții firmei. General Concrete realizează proiecte și investiții în lucrări precum: construcții civile, ferme eoliene, industria nucleară, dezvoltare imobiliară, design și arhitectură.

2.2. Obiectul de activitate

Societatea comercială General Concrete Cernavoda SRL cu o experiență de peste 10 ani în domeniul lucrărilor rezidențiale și nerezidențiale, poate asigura prin specialiștii și dotările sale o întreaga gamă de reparații, confecții și servicii, purtând cod CAEN (prezentarea schematică a clasificării activităților din economia națională) 4120.

Proiecte derulare în cadrul companiei și beneficiarii acestora:

Centrala Nucleară Electrica din Romania :

Sistemului de răcire a apei de la Centrala Nucleară Electrica din Cernavodă

Stația de epurare a apelor uzuale de la Centrala Nucleară Electrica din Cernavodă 34.000 LE (Q = 200 l/secunda)

Rezervele de hidrogen de la Centrala Nucleară Electrica din Cernavodă

Clădirea administrativa a Centralei Nucleare Electrice din Cernavodă

Călărași, Oltenița și Negru-Vodă:

Construcția de rețele de reabilitare canalizări și apă potabilă

Stații de pompare

Stații de Epurare a apelor uzate

Comitetul Olimpic Român:

Complexul Olimpic Român

4. Compania Petrom:

Construcții de benzinării din România

5. Compania Națională de Investiții:

Complexul Multifuncțional Sportiv Dinamo București

Săli de sport din Constanța, Buzău, Giurgiu, Călărași, Dâmbovița și Ilfov

Autoritatea Națională Vamală:

Clădiri de birouri din orașele: Giurgiu, Arad, Călărași, Buzău și Pantelimon.

Energia eoliană

România a fost recunoscută ca fiind una dintre cele mai mari resurse cu potențial eolian din Europa. Având experiența în realizarea de proiecte integrate complexe de inginerie, compania a decis ca în anul 2009 să se extindă și în domeniul de activitate al energiei regenerabile/eoliene.

Obiectivul companiei a fost de a construi un parc eolian independent de 28 MW, folosind mori de vânt noi și de asemenea, pentru a crea una dintre cele mai durabile portofolii de energie pentru General Concrete. Datorită cercetării intense, expertizei tehnologice puternice și a unei bune coordonări de management a luat naștere un proiect de succes care se numește astăzi General Concrete.

Garanti Bank și Gamesa Corporation sunt partenerii companiei General Concrete și au contribuit la succesul proiectului. Dezvoltarea unui proiect eolian necesită eforturi coordonare de o echipa extinsă cu personal adecvat și parteneri externi. General Concrete folosește capitalul său pentru a finanța proiecte eoliene și de asemenea, pentru proiecte de energie regenerabilă.

Proiectul presupune parcurgerea mai multor etape:

Evaluarea puterii eoliene

Forța vântului și consecvența sunt factorii care ar trebui să fie măsurați în scopul de a determina potențialul viitorului parc eolian.

Achiziționarea terenului

Compania noastră a decis ca pentru un proiect eolian de lungă durată cea mai buna strategie este de a deveni proprietarii terenului pe care parcul eolian va fi amplasat.

Analiza impactului asupra mediului

Cu ajutorul experților de mediu și agențiilor guvernamentale, am efectuat analize ample pentru a evalua și a reduce impactul negativ ecologic al unui proiect de energie eoliana.

Obținerea autorizațiilor

In scopul de a obține toate autorizațiile necesare, am creat legături cu agențiile de reglementare locale și de stat pentru a definitiva dezvoltarea, construirea și operarea proiectului.

Clienții

In România, principalul client este Guvernul. In prezent, au fost finalizate acorduri privind aprovizionările de energie eoliana și se răspunde corespunzător la toate cererile de pe piață.

Finanțarea

După dobândirea documentației, respectiv contractele și autorizațiile, se procedează la combinarea resurselor financiare ale companiei cu împrumuturile și fondurile europene obținute de la Uniunea Europeana, și de asemenea, de la partenerul companiei de finanțare și garantare cu care s-au creat legături strânse, Garanti Bank.

Construirea și constituirea

Echipele de ingineri ale companiei și echipele de construcții lucrează în acord de parteneriat cu echipa furnizorului de mori de vânt, Gamesa Corporation. Construcția poate dura pana la un an.

Exploatarea și întreținerea

Personalul companiei, care dobândește o experiență amplă și furnizorii de servicii specializate operează și mențin proiectele eoliene ale companiei pentru asigurarea faptului că ele își continuă rularea și eficiența la performanțe și standarde înalte de calitate.

Figura nr. 2.1. Etapele parcurse în construirea unui parc eolian

Servicii nucleare

In România a fost operat proiectul Centrala Nucleară Electrica Cernavodă, finalizat în anul 1996, ce produce anual 5 TWh. Din cele cinci unități nucleare, în prezent, operează doar două, și restul de trei vor fi finalizate în următorii ani.

Centrala Nucleară Electrica Cernavodă utilizează tehnologia canadiana CANDU și este situată în Cernavodă, județul Constanța, o locație favorabilă pentru că folosește pentru procesul de răcire apa din Dunăre. Apa grea este utilizată ca moderator pentru obținerea unui produs la nivel local, în România prin compania ROMAG PROD Drobeta Turnu Severin.

General Concrete a fost aleasă de către Autoritatea Nucleară din România ca fiind unul dintre cei mai buni furnizori de proiecte, iar în anul 1999, a devenit partener permanent al Autorității Nucleare din România.

Servicii oferite:

Design și Arhitectură

Proiectele derulate de către General Concrete sunt dezvoltate de către o echipa de profesioniști flexibili și experți în lucrări de construcții civile și industriale.

Arhitectura reprezintă materializarea intervenției umane asupra mediului natural, iar componentele fenomenului arhitectural: funcțiunea, structura și plastica, reflectă armonizarea comenzii sociale cu posibilitățile materiale, cu gradul de civilizație, în contextul unor condiții de mediu natural, sociale și politice date. Arhitectura este arta de a construi sau arta construirii edificiilor, în proporții și conform unor reguli determinate.

Prin urmare, în anul 1998 a fost creat Grupul de Proiecte General Concrete, care astăzi, este alcătuit din 15 arhitecți și ingineri ce furnizează soluții eligibile și durabile pentru fiecare proiect pe care compania îl derulează.

Arhitecții, designerii, planificatorii și consultanții au creat legături de parteneriat durabile cu clienții companiei. Munca reflectă un angajament care se caracterizează prin durabilitate și convingerea că designul oferit este unul dintre cele mai puternice instrumente de strategie care asigură un avantaj competitiv durabil.

Servicii oferite:

2.3. Organizarea contabilității la SC General Concrete Cernavodă SRL

Organizarea contabilității la SC General Concrete Cernavodă SRL se realizează în conformitate cu Legea Contabilității nr. 82/1991 republicată.

Organizarea activității financiar-contabile se sprijină pe două sectoare principale:

activitatea financiară cu atribuții de previziune, mai ales în privința asigurării de fonduri, de control privitor la modul de respectare a disciplinei financiare, precum și atribuții de stabilire a drepturilor salariale, operațiuni de încasări și plăți, urmărirea și încasarea debitelor.

activitatea contabilă cu atribuții de control post-operativ și control operativ curent, de evidență, analiza inventarelor care să reflecte situația mijloacelor și resurselor, întocmirea arhivei contabile.

După cum este cunoscut contabilitatea este organizată în dublu circuit și anume contabilitatea financiară și contabilitatea de gestiune.

Organizarea contabilității pe cele două circuite se poate prezentă astfel:

Figura 2.2. Organizarea contabilității pe cele două circuite

Contabilitatea financiară asigură și gestionează informațiile necesare completării bilanțului contabil, contului de profit și pierdere.

Contabilitatea de gestiune oferă informații destinate întreprinzătorului, ca beneficiar intern, preocupat de utilizarea eficientă a resurselor.

Modul de organizare a contabilității de gestiune este la latitudinea unității patrimoniale, în funcție de specificul și necesitățile proprii. În consecință în firmă s-a dezvoltat acest domeniu al contabilității prin care se realizează: gestiunea analitică a stocurilor, calcularea costurilor produselor, serviciilor, previziunea cheltuielilor și veniturilor prin întocmirea de bugete interne, controlul costurilor.

Societatea comerciala General Concrete Cernavoda S.R.L., la sfârșitul lunii decembrie 2013 avea un număr de 224 salariați, într-o structura echilibrata sub aspectul pregătirii profesionale. Numărul mediu de salariați în anul 2013 a fost de 212 persoane.

Figura 2.3. Numărul mediu al salariaților în perioada 2012 – 2013

In cursul anului 2013, întreg personalul firmei cu atribuții de conducere a urmat cursuri de perfecționare profesională în cadrul firmei. Nu s-au înregistrat situații conflictuale de munca sau altă natură, salariații manifestându-se în general participativ în activitatea societății.

Contractarea unui volum mare de lucrări și executarea acestora la un ridicat nivel tehnic este rezultatul unei bune organizări a activității și dotării cu personal de înaltă calificare profesională, precum și a achiziționării și folosirii unor utilaje și echipamente performante.

Calitatea lucrărilor executate, respectarea termenelor de predare, calificarea și specializarea personalului tehnic și operativ asigură satisfacerea celor mai exigente solicitări ale beneficiarilor, recomandând societatea General Concrete Cernavodă S.R.L. ca una dintre cele mai competitive de pe piață.

CAPITOLUL 3

STUDIU DE CAZ PRIVIND

DINAMICA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI LA SC GENERAL CONCRETE CERNAVODĂ SRL

Întocmirea situațiilor financiare în conformitate cu reglementările legale românești prevăzute în OMFP 3055/2009 reprezintă un proces îndelungat, care impune o atenție sporită pentru a se evita redactarea unui număr excesiv de versiuni preliminare.

Elementele prezentate în situațiile financiare anuale se evaluează în conformitate cu principiile contabile generale prevăzute de reglementările legale în vigoare pe fondul contabilității de angajamente.

La întocmirea și prezentarea situațiilor financiare au fost aplicate reglementările contabile conforme cu directivele europene, cu legea contabilității și reglementările în domeniu emise de Ministerul Finanțelor Publice din România. Prezentele situații financiare au fost întocmite pe baza costului istoric. Toate înregistrările sunt întocmite în conformitate cu legislația românească, în limba română. Situațiile financiare anuale au fost întocmite pe baza principiului continuității activității. Informațiile sunt prezentate, în situațiile financiare, în lei românești.

3.1. Dinamica principalelor elemente de activ,

capitaluri și datorii reflectate în bilanț

Tabel 3.1. Dinamica principalelor elemente de activ, capitaluri si datorii reflectate în bilanț – lei

Sursa: Situațiile financiare anuale.

Figura 3.1. Evoluția elementelor de activ

Figura 3.2. Structura elementelor de activ

Figura 3.3. Evoluția elementelor de capitaluri și datorii

3.2. Dinamica principalilor indicatori reflectați

în contului de profit si pierdere

Tabel 3.2. Dinamica principalilor indicatori reflectați în contului de profit si pierdere – lei

Sursa: Situațiile financiare anuale.

Figura 3.4. Evolutia principalilor indicatori pe baza contului de profit și pierdere

Figura 3.5. Structura cheltuielilor de exploatare

3.3. Dinamica principalilor indicatori economico-financiari înregistrați

în NOTA 9 la Situațiile Financiare Anuale

1. Indicatori de lichiditate

Acești indicatori scot în evidență capacitatea întreprinderii de a-și onora obligațiile de plată pe termen scurt sau într-un interval mai lung de timp. Categoriile mai des utilizate sunt: Lichiditatea curentă și Lichiditatea imediată.

Lichiditatea curentă =

Acest indicator oferă garanția acoperirii datoriilor curente din active curente, cu condiția încasării la termen a creanțelor. Valoarea recomandată acceptabilă se află în jurul valorii 2.

Tabel 3.3. Lichiditatea curentă

Sursa: Situațiile financiare anuale.

Lichiditatea curentă în anul 2012 a cunoscut o scădere cu 30% față de 2011 datorită faptului că datoriile curente au crescut cu 20,35 % . Lichiditatea curentă este sub limita valorii recomandată acceptabilă (în jurul valorii de 2).

Lichiditatea curentă în anul 2013 a cunoscut o scădere cu 5% față de 2012 datorită faptului că datoriile curente au crescut cu 10,76 % și cu 35% față de 2011. Lichiditatea curentă este sub limita valorii recomandată acceptabilă (în jurul valorii de 2).

Lichiditatea imediată =

Acest indicator se mai regăsește sub denumirea de TEST ACID și are o arie mai restrânsă decât indicatorul precedent.

El arată modul în care întreprinderea va fi capabilă să-și continue activitatea fără să beneficieze de credite, sau altfel spus, să-și achite datoriile curente din valorile de trezorerie disponibile și din cele ce se vor încasa potrivit decontării creanțelor ajunse la scadență.

Valoarea recomandată acceptabilă pentru acest indicator este minim 1. Dacă valoarea se situează cu mult sub 1, există riscul ca societatea să nu poată achita datoriile la scadență.

Tabel 3.4. Lichiditatea imediată

Sursa: Situațiile financiare anuale.

Lichiditatea imediată este sub limita valorii recomandată acceptabilă respectiv 1, demonstrând că societatea are nevoie de surse de finanțare externe.

Acest indicator a cunoscut o scădere continuă cu 40% în 2012 față de 2011 respectiv cu 32% în 2013 față de 2012.

Lichiditatea la vedere =

Tabel 3.5. Lichiditatea la vedere

Sursa: Situațiile financiare anuale.

Indicatorul lichidității la vedere este la un nivel foarte scăzut demonstrând că societatea are nevoie de surse de finanțare externe .

Figura 3.6. Dinamica Indicatorilor de lichiditate

Sursa: Datele din Tabelele 3.1, 3.2, 3.3

Indicatori de risc

Acești indicatori ilustrează capacitatea întreprinderii de a face față obligațiilor de plată, deci a de a fi solvabilă și se exprimă cu ajutorul următorilor indicatori principali:

Gradul de îndatorare =

Cuantifică capacitatea firmei de a finanța activele fie prin intermediul surselor atrase, fie prin cele proprii.

Tabel 3.6. Gradul de îndatorare

Sursa: Situațiile financiare anuale.

sau

Gradul de îndatorare =

Tabel 3.7. Gradul de îndatorare

Sursa: Situațiile financiare anuale.

Unde: – capital împrumutat = credite peste un an

– capital angajat = capital împrumutat + capital propriu

Societatea a apelat la alte surse de finanțare externe, contractând în anul 2011 un credit pe termen lung în valoare de 9.375.000 euro pe o perioada de 5 ani.

Rata solvabilității globale =

Reflectă capacitatea firmei de a face față tuturor scadențelor sale, atât pe termen scurt cât și pe termen mediu și lung. Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe seama activelor totale; reflectă și posibilitatea de a transforma activele în lichiditățti în vederea onorării obligațiilor de plată.

Tabel 3.8. Rata solvabilității globale

Sursa: Situațiile financiare anuale.

Rata solvabilității globale, peste nivelul 1, ne arată că oricând firma își poate acoperi datoriile, chiar și pe cele pe termen lung, din activele pe care le deține.

Rata solvabilității patrimoniale =

Tabel 3.9. Rata solvabilității patrimoniale

Sursa: Situațiile financiare anuale.

Solvabilitatea este bună dacă indicatorul are valori mai mari de 0,5 și slabă dacă are valoarea sub 0,3. În acest caz indicatorul are valoarea apropiată de limita inferioară.

Acoperirea dobânzilor =

Determină de câte ori entitatea poate acoperi cheltuielile cu dobânda – cu cât valoarea indicatorului este mai mică cu atât poziția societății este mai riscantă.

Tabel 3.10. Acoperirea dobânzilor

Sursa: Situațiile financiare anuale.

Acest indicator arată că sociatatea își poate achita din profitul realizat cheltuielile cu dobânda, ceea ce demonstrează o poziție cu riscuri minime.

Figura 3.7. Dinamica Indicatorilor de risc

Indicatori de activitate (indicatori de gestiune)

Acești indicatori sunt numiți și indicatori de eficiență sau de gestiune, furnizând informații cu privire la:

viteza de intrare sau de ieșire a fluxurilor de numerar ale societății;

capacitatea societății de a controla capitalul circulant și activitățile sale comerciale de bază.

3.1. Viteza de rotație a debitelor – clienți == nr. zile

Cunoscut și sub nuumele de viteza de rotație a creanțelor comerciale, exprimă eficiența societății în colectarea creanțelor sale, respective numărul de zile până la data la care clienții își achită datoriile către aceasta.

Urmărește intervalul mediu în care se asigură recuperarea creanțelor. Pentru a considera o activitate corespunzătoare, acest interval nu trebuie să depășească 30-40 zile.

Tabel 3.11. Viteza de rotație a debitelor – clienți

Sursa: Situațiile financiare anuale.

Deși numărul de zile înregistrează o creștere în anul 2012 cu 35,59% față de anul 2011, și cu 5% în anul 2013 față de anul 2012, în toată perioada analizată se constată că acest indicator are valoarea mai mica decât viteza de rotație a furnizorilor.

O valoare în creștere a acestui indicator denotă problem legate de controlul creditului commercial acordat clienților, respective client rău platnici care pot devein incerți.

3.2. Viteza de rotație a creditelor – furnizor =nr.zile

Este cunoscut și sub numele de rotația datoriilor comerciale și aproximează numărul de zile de creditare pe care entitatea îl obține de la furnizorii săi.

Tabel 3.12. Viteza de rotație a creditelor – furnizor

Sursa: Situațiile financiare anuale.

Calculată la cifra de afaceri, viteza de rotație a furnizorilor, reprezintă numărul de zile de creditare pe care managementul le-a obținut de la furnizorii săi, de la data prestării serviciilor și până la data achitării facturii. Aceasta demonstrează că achitarea furnizorilor se face într-un număr de zile mai mare decât încasarea clienților ceea ce presupune o bună negociere cu partenerii și nu se creează dezechilibre temporare de lichidități. În condițiile economice ale anului 2012 se constată o creștere a numărului de zile în care se achită furnizorii cu 36 de zile față de 2011. În condițiile economice ale anului 2013 se constată o scadere a numărului de zile în care se achită furnizorii cu 23 de zile față de 2012.

3.3. Viteza de rotație a activelor imobilizate = [rotații/an]

Evaluează eficacitatea managementului activelor imobilizate prin examinarea valorii cifrei de afaceri generată de o anumită cantitate de active imobilizate. Arată măsura în care eforturile făcute de societate justifică efectele generate de activitatea acesteia.

Tabel 3.13. Viteza de rotație a activelor imobilizate

Sursa: Situațiile financiare anuale.

Indicatorul cunoaște o scădere cu 32,95% față de anul 2011, datorită scăderii cifrei de afaceri dar continuării programului de investiții.

Viteza de rotație a activelor totale = [rotații/an]

Tabel 3.14. Viteza de rotație a activelor totale

Sursa: Situațiile financiare anuale.

Indicatorul cunoaște o scădere cu 50,72% față de anul 2011 pe fondul scăderii cifrei de afaceri dar continuării programului de investiții.

3.5. Perioada de recuperare a creanțelor = nr. zile

Tabel 3.15. Perioada de recuperare a creanțelor

Sursa: Situațiile financiare anuale.

Perioada de rambursare a datoriilor = nr. zile

Tabel 3.16. Perioada de rambursare a datoriilor

Sursa: Situațiile financiare anuale.

Perioada de rambursare a datoriilor curente, a crescut în anul 2012 cu 130 zile, față de anul 2011. Perioada de rambursare a datoriilor curente, a scazut în anul 2013 cu 16 zile, față de anul 2012.

Figura 3.8. Dinamica Indicatorilor de gestiune

Indicatori de profitabilitate

Acești indicatori exprimă capacitatea societății în realizarea de profit din sursele disponibile

4.1. Rentabilitatea capitalului angajat =

*100***1000

Tabel 3.17. Rentabilitatea capitalului angajat

Sursa: Situațiile financiare anuale.

Exprimă profitul obținut din banii investiți.

Rentabilitatea capitalului angajat a scăzut în anul 2012 față de anul 2011 datorită scăderii profitului înaintea plații dobânzii și a impozitului pe profit cu 16,95%.

Rentabilitatea capitalului angajat a crescut în anul 2013 față de anul 2012 datorită cresterii profitului înaintea plații dobânzii și a impozitului pe profit cu 102,31%.

Nota: capitalul împrumutat a fost utilizat pentru investiții în curs.

4.2. Rata rentabilității economice =

Exprimă eficiența utilizării activului pentru obținerea profitului de exploatare.

Tabel 3.18. Rata rentabilității economice

Sursa: Situațiile financiare anuale.

Pentru ca activitatea din exploatare să fie considerate eficientă, trebuie ca indicatorul să fie superior indicelui de inflație.

Rata profitului net =

Tabel 3.19. Rata profitului net

Sursa: Situațiile financiare anuale.

Analiza tuturor indicatorilor de profitabilitate evidențiați reflectă o poziție financiară cu o scădere considerabilă față de anul 2011 în condițiile efectelor crizei economice.

Analiza tuturor indicatorilor de profitabilitate evidențiați reflectă o poziție financiară cu o crestere considerabilă față de anul 2012 datorita cresterii cifrei de afaceri cu 16,18% si a profitului brut cu 136,15%.

Putem considera că societatea dispune de suficiente resurse materiale și umane pentru a-și onora obligațiile patrimoniale și a realiza în continuare o activitate profitabilă.

Figura 3.9. Dinamica Indicatorilor de profitabilitate

3.4. NOTA 6. Principii și politici contabile

Elementele prezentate în situațiile financiare anuale se evaluează în conformitate cu principiile contabile generale prevăzute de reglementările legale în vigoare pe fondul contabilității de angajamente.

Reglementări contabile aplicabile la întocmirea și prezentarea situațiilor financiare. La întocmirea și prezentarea situațiilor financiare au fost aplicate reglementările contabile conforme cu directivele europene, cu legea contabilității și reglementările în domeniu emise de Ministerul Finanțelor Publice din România. Prezentele situații financiare au fost întocmite pe baza costului istoric. Toate înregistrările sunt întocmite în conformitate cu legislația românească, în limba română. Situațiile financiare anuale au fost întocmite pe baza principiului continuității activității.

Moneda de prezentare. Informațiile sunt prezentate, în situațiile financiare, în lei românești.

Continuitatea activității. Situațiile financiare au fost întocmite pe baza principiului continuității activității, conducerea apreciind faptul că prezumția referitoare la acest aspect este adecvată. Activitatea profitabilă derulată de societate în anul 2013, a creat concluzia că prezumția continuității activității este adecvată, fără o analiză detaliată. În alte situații, conducerea ar fi fost obligată să ia în considerare, aprecierea continuității activității și alți factori, precum: capacitatea de rambursare a datoriilor, sursele potențiale de refinanțare, etc. În aceste circumstanțe, au fost luate în considerație toate informațiile disponibile despre viitor, pentru o perioadă minimă, dar nu limitată la cel puțin 12 luni de la data bilanțului. Societatea își desfășoară activitatea într-un mediu economic dinamic și agresiv, fiind expusă unor factori de risc general, lucru ce îngreunează previzionarea viitorului potențial al societății de a genera cu consecvență venituri la nivelul proiectat. Entitatea patrimonială are ca activitate preponderentă Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale CAEN: 4120. Cu toate aceste greutăți, managementul societății a considerat și consideră în continuare, oportună, pregătirea situațiilor financiare în conformitate cu principiul continuității activității la parametrii stabiliți prin strategie, considerând că societatea dispune de suficiente resurse materiale și umane, pentru a-și onora obligațiile patrimoniale și realiza în continuare o activitate profitabilă. Din analiza comparativă a informațiilor financiare și a poziției managementului față de strategia viitoare a societății, precum și a raționamentului nostru profesional, considerăm că nu se întrevede un risc inerent specific, care să afecteze activitatea entității, principiul continuității activității fiind astfel asigurat într-un viitor previzibil. Recomandăm managementului societății să se focalizeze în continuare pe minimizarea factorilor de risc, pe asigurarea echilibrului financiar, prin gestionarea optimă a resurselor existente, asigurând astfel desfășurarea fără sincope a activității și aplicarea unei strategii flexibile care să permită entității patrimoniale SC GENERAL CONCRETE CERNAVODA SRL să se adapteze permanent la mutațiile din mediul de afaceri românesc și internațional pe zi ce trece tot mai dinamic și mai agresiv.

Conducerea și organizarea contabilității. Conducerea și organizarea contabilității a fost în conformitate cu Legea Contabilității nr.82/1991 republicată.

Organizarea activității financiar-contabile se sprijină pe două sectoare principale:

activitatea financiară cu atribuții de previziune, mai ales în privința asigurării de fonduri, de control privitor la modul de respectare a disciplinei financiare, precum și atribuții de stabilire a drepturilor salariale, operațiuni de încasări și plăți, urmărirea și încasarea debitelor.

activitatea contabilă cu atribuții de control post-operativ și control operativ curent, de evidență, analiza inventarelor care să reflecte situația mijloacelor și resurselor, întocmirea arhivei contabile.

După cum este cunoscut contabilitatea este organizată în dublu circuit și anume contabilitatea financiară și contabilitatea de gestiune. Contabilitatea financiară asigură și gestionează informațiile necesare completării bilanțului contabil, contului de profit și pierdere. Contabilitatea de gestiune oferă informații destinate întreprinzătorului, ca beneficiar intern, preocupat de utilizarea eficientă a resurselor.

Modul de organizare a contabilității de gestiune este la latitudinea unității patrimoniale, în funcție de specificul și necesitățile proprii. În consecință în firmă s-a dezvoltat acest domeniu al contabilității prin care se realizează: gestiunea analitică a stocurilor, calcularea costurilor produselor, serviciilor, previziunea cheltuielilor și veniturilor prin întocmirea de bugete interne, controlul costurilor.

Principalele registre ce se folosesc în contabilitatea sunt:

a) Registrul – jurnal un document contabil obligatoriu în care se înregistrează, în mod cronologic operațiunile patrimoniale prin respectarea succesiunii documentelor după data de întocmire sau intrare a acestora în unitate. Înregistrările operațiunilor patrimoniale au la bază elemente cu privire la felul, numărul și data documentului justificativ, sumele parțiale și totale, explicațiile și conturile debitoare și creditoare corespunzătoare operațiunilor efectuate.

b) Registrul – inventar un document contabil obligatoriu în care se înregistrează toate elementele patrimoniale de activ și pasiv, grupate în funcție de natura lor, conform posturilor din bilanțul contabil, inventariate potrivit normelor legale. Elementele patrimoniale înscrise în registrul inventar au la bază listele de inventariere sau alte documente care justifică conținutul fiecărui post din bilanțul contabil.

c) Registrul – cartea mare un document contabil obligatoriu în care se înscriu lunar, direct sau prin regrupare pe conturi corespondente, înregistrările efectuate în registrul jurnal, stabilindu-se situația fiecărui cont, respectiv soldul inițial, rulajele debitoare, rulajele creditoare și soldurile finale. Cartea mare stă la baza întocmirii balanței de verificare.

Balanța de verificare este un document care servește pentru întocmirea situațiilor financiare anuale. Cu ajutorul balanței de verificare se verifică corelațiile dintre egalitățile generate de dublă înregistrare a operațiunilor patrimoniale. Balanța de verificare se întocmește atât pentru conturile sintetice cât și pentru cele analitice. Prin intermediul balanței de verificare analitice se verifică concordanța dintre conturile sintetice și conturile lor analitice.

Imobilizările corporale și necorporale.

Cost

Imobilizările corporale sunt prezentate în situațiile financiare la valoare netă, ultima reevaluare efectuată și reflectată în contabilitate a fost în decembrie 2011, potrivit rapoartelor de evaluare efectuate de un evaluator independent. La intrare în patrimoniu, imobilizările corporale se înregistrează în contabilitate la costul din momentul achiziției (denumit cost istoric), care include în el totalitatea costurilor până la punerea în funcțiune a acestora. Pentru imobilizările corporale achiziționate în sistem de leasing financiar, nu sunt incluse în valoarea contabilă dobânzile, asigurările, etc.; acestea sunt incluse în cheltuieli numai în măsura în care sunt aferente exercițiului.

Imobilizările corporale care sunt casate sau nu se mai folosesc sunt scoase din bilanț împreună cu amortizarea acumulată corespunzătoare. Orice câștig sau pierdere rezultând din astfel de operații este inclus în rezultatul curent.

b) Amortizare

Politica de amortizare utilizată pentru categoriile de imobilizări de natura clădirilor a fost cea liniară, iar pentru restul categoriilor a fost degresivă potrivit deciziei administratorului. Amortizarea este calculată pentru imobilizările corporale, începând cu luna următoare din momentul în care sunt puse în funcțiune, pentru a se calcula costul sau evaluarea valorilor reziduale estimate pentru durata de amortizare rămasă.

Amortizarea se calculează la cost prin metoda liniară sau degresiva de-a lungul duratei utile de viață estimată a activelor, potrivit reglementărilor în vigoare privind amortizarea (Legea 15/1994 republicată și HG 2139/2004), după cum urmează:

Terenurile sunt înregistrate la valoarea reevaluată. Terenurile nu se amortizează și se presupune a avea o viață nelimitată. Câștigurile și pierderile generate de cedarea terenurilor și imobilizărilor corporale sunt determinate prin raportare la valoarea lor contabilă și sunt luate în considerare la determinarea profitului din exploatare.

Imobilizările necorporale au fost supuse amortizării.

Imobilizările financiare. Imobilizările financiare reprezentând titluri de participare în capitalul social al altor societăți sunt reflectate la valoarea de achiziție.

Creanțe comerciale. Creanțele comerciale sunt înregistrate la valoarea realizabilă anticipată. Pentru creanțele incerte se face o estimare bazată pe o analiză a tuturor sumelor restante la sfârșitul anului.

Alte creanțe. Acestea sunt înregistrate la valoarea estimată a fi recuperată

Numerar și echivalente de numerar. Situația fluxului de numerar cuprinde: numerarul și echivalentele acestuia inclusiv numerar în casă, depozite la vedere la bănci și altele asimilate. Disponibilitățile în valută au fost reevaluate la cursul BNR de la sfârșitul anului, respectiv 1Euro – 4.4847 lei și 1 USD – 3.2551 lei.

Utilizatorii situațiilor financiare ale unei entități sunt interesați de modul în care entitatea generează și folosește numerarul și echivalentele de numerar. Entitățile au nevoie de numerar, pentru a-și desfășura activitățile, a-și plăti obligațiile și pentru a asigura rentabilitate investitorilor. În consecință Standardul de Contabilitate IAS 7, cere tuturor entităților să prezinte o situație a fluxurilor de numerar, ca parte integrantă a situațiilor financiare.

Stocuri. Stocurile entității prezente în situațiile financiare la 31.12.2013 au fost înregistrate la cost de achiziție. Metoda de evaluare la ieșirea din gestiune a bunurilor de natura stocurilor, utilizată pe parcursul anului 2013 a fost metoda FIFO.

Impozitare. Societatea înregistrează trimestrial impozitul pe profit, conform legislației în vigoare referitoare la impozitul pe profit. Entitatea este plătitoare de impozit pe profit 16% și TVA. În anul 2013 impozitele și taxele au fost achitate, calculându-se dobânzi în cazul plăților cu întârziere.

Capitalul social și rezervele. Capitalul social este integral privat român și a rămas neschimbat în anul 2013, în valoare de 1.975.000 lei, fiind emise un număr de 19.750 părți sociale cu o valoare nominală de 100 lei. Rezervele legale au fost constituite conform legii în procent de 20% din capitalul social și nu au existat modificări în anul 2013.

Recunoașterea veniturilor și a cheltuielilor. Veniturile și cheltuielile sunt înregistrate în contabilitate folosindu-se contabilitatea de angajamente. Emiterea facturilor se face pe baza corespondenței cu beneficiarii în funcție de contractele și înțelegerile încheiate.

Veniturile includ valoarea bunurilor livrate și a serviciilor oferite și finalizate până la finele perioadei. Veniturile din toate livrările și din toate serviciile sunt înregistrate pe măsură ce sunt efectuate sau acordate. Costurile sunt înregistrate în perioada în care au fost efectuate.

Beneficii și drepturi pentru salariați. Societatea face plăți pentru salariați în contul asigurărilor de sănătate, fondul de pensii și fondul de șomaj în conformitate cu ratele legale din timpul anului, pe baza salariului brut. Cheltuielile cu aceste plăți au fost înregistrate în contul de profit și pierdere pentru perioada aferentă costurilor cu salariile. Toți angajații societății sunt membri ai planului de pensii al statului român.

Datorii. Datoriile sunt prezentate în situațiile financiare la cost istoric și reprezintă datorii curente în cuantum de 52,67 % și 47,33 % datorii pe termen mediu și lung către societățile de leasing și credite bancare. Elementele de datorii echivalente în valută privind contractele de leasing au fost ajustate la cursul valabil la 31 decembrie 2013, diferențele de curs înregistrându-se pe venituri sau cheltuieli financiare, după caz.

Inventarierea patrimoniului. Inventarierea s-a desfășurat în baza deciziei nr.1884 din 20.12.2013 emisă de conducerea societății și a fost realizată conform prevederilor Legii contabilității 82/1991, republicată și a OMFP 2861/2009 privind inventarierea elementelor patrimoniale de activ și de pasiv. Au fost inventariate toate elementele patrimoniale, iar diferențele constatate au fost înregistrate în contabilitate.

Raportul administratorului. Raportul administratorului a fost elaborat pe baza situațiilor financiare și a cuprins principalele aspecte ale activității entității pentru exercițiul financiar 2013.

Concluzii

Conducerea afacerii spre succes în condițiile în care se urmărește și realizarea responsabilităților sociale, încadrarea afacerii în mediul economic și social pe o scară cât mai înaltă a credibilității sociale, încercându-se soluții de echilibru în realizarea intereselor utilizatorilor situațiilor financiare, dar și în etica în afaceri, devine nodul gordian care frământă întreg publicul afacerii.

Situațiile financiare întocmite conform Standardelor Internaționale de Contabilitate au ca scop final prezentarea fidelă a rezultatelor și a poziției financiare a unei entități patrimoniale la sfârșitul exercițiului financiar, oferind informații pertinente și utile unei game largi de utilizatori în vederea luării de decizii economice.

În România legea contabilității nr.82/1991, republicată prevede: responsabilitatea organizării și conducerii contabilității revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligația gestionării unității.

Analizând atent situațiile financiare anuale, modul de întocmire, corectitudinea informațiilor prezentate, prezentarea fidelă a rezultatelor și poziției financiare, propun următoarele pentru îmbunătățirea situațiilor financiare:

Anexarea situației bugetului de venituri și cheltuieli – bugetul activității generale la situațiile financiare anuale. Prin această situație se vor prezenta în detaliu veniturile totale și cheltuielile totale ale întreprinderii, ceea ce va imbunătății prezentarea filelă a rezultatelor financiare.

Pentru dezvoltarea și completarea informatiilor prezentate în bilant, contul de profit și pierdere, situatia fluxurilor de numerar și situatia modificarii capitalului propriu s-au intocmit notele la situatiile financiare.

Notele la situatiile financiare au fost prezentate într-un mod sistematic.Fiecare element din bilanț, contul de profit și pierdere și situația fluxurilor de numerar a facut trimitere la toate informațiile aferente în note.

Exemple de calcul și analiza principalilor indicatori economico-financiari, propun pentru o mai bună analiză economico-financiară a activității întreprinderii adaugarea următorilor indicatori:

– Indicatori de performanță : rata rentabilității;

– Indicatori de eficiență: durata medie de plată a creditelor, durata medie de stocare a produselor finite, a materiilor prime;

– Indicatori de îndatorare (solvabilitate) : ponderea capitalului împrumutat în total capital propriu;

– Analiza indicatorilor acțiunilor și dividendelor: profit net /acțiune, dividend /acțiune.

Aceste propuneri privind îmbunătățirea situațiilor financiare anuale consider că ajută utilizatorii de informații financiar-contabile, precum și întreprinderea, în vederea înțelegerii mai bine a informațiilor prezentate în situațiile financiare anuale.

Bibliografie

I Tratate și cursuri:

1.Asaloș,N., Mirea.M.(2004), Contabilitate financiară-Ciclul de exploatare, Editura Ex Ponto, Constanța,

2.Dumitru,C.,G., Ioanaș,C.(2005), Contabilitatea de gestiune și evaluarea performanțelor, Editura Universitară, București,

3.Duțescu,A.(2001), Ghid pentru înțelegerea și aplicarea Standardelor Internaționale de Contabilitate, Editura CECCAR, București.

4.Feleagă,N., Feleagă,(Malciu),L.(2005), Contabilitate financiară o abordare europeană și internațională, vol. 1 și 2, Editura Infomega, București

5.Feleagă,N., Feleagă,(Malciu),L.(2002), Politici și opțiuni contabile, Editura Economică, București

6.Feleagă,N.(2000), Sisteme contabile comparate, Vol. II-III, Normele contabile internaționale, Editura Economică, București.

7.Gîrbinǎ,M.M., Bunea,Ș.(2006), Sinteze, studii de caz și teste grilă privind aplicarea IAS (revizuite) – IFRS volumul I, ediția aII-a, Editura CECCAR, Colecția Standarde Internaționale de Contabilitate, București,

8.Greceanu-Cocoș,V.(2006), Contabilitatea întreprinderilor – actualizată și simplificată, Editura Economică, București,

9.Ionașcu,I.(2003), Control de gestiune, Editura Economică, București

10.Horomnea,E.(2004), Bazele contabilității. Concepte și aplicații, Editura Sedcom Libris, Iași.

11.Malciu,L.(2000), Contabilitate aprofundată, Editura Economică, București.

12.Petcu, M., David-Sobolevschi, I.(2009), “Demers Matricial de Poziționare Strategică a Entităților în Industria Ospitalității”, Revista Economie Teoretică și Aplicată, Supliment, mai 2009, ISSN 1841-8678.

13.Vîlceanu,Gh., Robu,V., Georgescu,N.(2005), Analiză economico-financiară, Editura Economică, București.

II Legislație:

14.*** Legea nr.571/2003 republicată privind Codul Fiscal.

15.***Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr.3055/2009 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu Directivele Europene.

16.*** Situațiile financiare anuale și evidențele contabile ale societății comerciale.

Bibliografie

I Tratate și cursuri:

1.Asaloș,N., Mirea.M.(2004), Contabilitate financiară-Ciclul de exploatare, Editura Ex Ponto, Constanța,

2.Dumitru,C.,G., Ioanaș,C.(2005), Contabilitatea de gestiune și evaluarea performanțelor, Editura Universitară, București,

3.Duțescu,A.(2001), Ghid pentru înțelegerea și aplicarea Standardelor Internaționale de Contabilitate, Editura CECCAR, București.

4.Feleagă,N., Feleagă,(Malciu),L.(2005), Contabilitate financiară o abordare europeană și internațională, vol. 1 și 2, Editura Infomega, București

5.Feleagă,N., Feleagă,(Malciu),L.(2002), Politici și opțiuni contabile, Editura Economică, București

6.Feleagă,N.(2000), Sisteme contabile comparate, Vol. II-III, Normele contabile internaționale, Editura Economică, București.

7.Gîrbinǎ,M.M., Bunea,Ș.(2006), Sinteze, studii de caz și teste grilă privind aplicarea IAS (revizuite) – IFRS volumul I, ediția aII-a, Editura CECCAR, Colecția Standarde Internaționale de Contabilitate, București,

8.Greceanu-Cocoș,V.(2006), Contabilitatea întreprinderilor – actualizată și simplificată, Editura Economică, București,

9.Ionașcu,I.(2003), Control de gestiune, Editura Economică, București

10.Horomnea,E.(2004), Bazele contabilității. Concepte și aplicații, Editura Sedcom Libris, Iași.

11.Malciu,L.(2000), Contabilitate aprofundată, Editura Economică, București.

12.Petcu, M., David-Sobolevschi, I.(2009), “Demers Matricial de Poziționare Strategică a Entităților în Industria Ospitalității”, Revista Economie Teoretică și Aplicată, Supliment, mai 2009, ISSN 1841-8678.

13.Vîlceanu,Gh., Robu,V., Georgescu,N.(2005), Analiză economico-financiară, Editura Economică, București.

II Legislație:

14.*** Legea nr.571/2003 republicată privind Codul Fiscal.

15.***Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr.3055/2009 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu Directivele Europene.

16.*** Situațiile financiare anuale și evidențele contabile ale societății comerciale.