Dinamica Investitiilor Straine Si Rolul Acestora In Dezvoltarea Economiei Nationale, Analiza In Republica Moldova

CAPITOLUL II. DINAMICA INVESTIȚIILOR STRĂINE ȘI ROLUL ACESTORA ÎN DEZVOLTAREA ECONOMIEI NAȚIONALE, ANALIZA ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Evoluția situației economice și importanța investițiilor străine în procesul de relansare a economiei naționale

După un deceniu de recesiune acută determinată de transformări sistemice, din anul 2000 economia Republicii Moldova este în creștere, cu excepția anului de criză 2009 și 2012. În perioada 2000 – 2010, rata medie de creștere a fost de 5,3%. Cu toate acestea, în 2010 PIB-ul a atins 5,8 miliarde dolari sau 68% din nivelul atins în 1991. Dinamica anuală a PIB a intrat în teritoriu negativ în anul 2012 ca rezultat al evoluției nefavorabile pronunțate a sectorului agricol determinata de secetă, a unei cereri interne temperate, dar și a unui mediu extern mai puțin prielnic, în special a contractarii economiei europene.

Economia Republicii Moldova a revenit în forță în anul 2013, după declinul din anul 2012 cauzat de secetă. Conform datelor BNS, în anul 2013, PIB a înregistrat o creștere de 8,9% comparativ cu anul 2012, fiind cea mai mare creștere anuală din istoria Republicii Moldova.

În 2014 economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere relativ modestă. Astfel, PIB a sporit în 2014 cu 4,6% față de anul 2013, totalizând 111 mld. 501 mil. de lei, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Datele oferite de BNS depășesc anticipațiile experților și a organismelor financiare internaționale, care se așteptau la finele anului trecut la creșteri ale economiei moldovenești de 2 și 4%.

Figura 2.1. Rata de creștere a PIB-ului (variație procentuală față de anul precedent)

Sursa: Analiza creșterii economice din Moldova, www.expert-grup.org

Creșterea recentă s-a bazat doar parțial pe recuperarea unor capacități industriale pierdute. Cota sectorului industrial este redusă (sub 13%), fabricarea produselor alimentare, a băuturilor și a produselor din tutun constituind aproape jumătate din volumul total al producției industriale.

Fabricarea produselor minerale nemetalice (a sticlei și materialelor de construcție) reprezintă a doua activitate după volum, urmată de industria textilelor, a confecțiilor și a pielăritului. Construcția – cealaltă componentă principal a sectorului secundar – reprezintă 4% din PIB, în timp ce sectorul principal (aproape exclusiv agricultura) constituie 14%. Într-adevăr, cea mai mare parte a PIB (60% în 2014) revine serviciilor. Remitențele constituie principalul motor al creșterii, contribuind la prosperarea anumitor servicii oferite local și a importurilor. În anul 2013 remitențele au atins 1975,7 mil. dolari (24,9% în raport cu PIB), majorîndu-se cu 10,6%, față de anul 2012. Această valoare a depășit nivelul maxim înregistrat în anul 2008 (1888 mil. dolari). Partea majoră a transferurilor a venit din Rusia – 62,5% din valoarea totală (15,6% în raport cu PIB) (Anexa 1).

Economia Republicii Moldova este una deschisă, în care importul de bunuri și servicii constituie o cotă înaltă a PIB, depășind exporturile în raport de 2:1 (Anexa 2). Situația macroeconomică a țării este relativ stabilă. În special, raportul datoriei externe la PIB este scăzut, ceea ce constituie un avantaj major în situația de criză economică continuă.

Totuși, inflația, alimentată de remitențe și consum, este înaltă. Și rata reală a dobânzii este înaltă, cota economiilor fiind foarte scăzută, fapt ce împiedică investițiile interne.

Activitatea investițională în Republica Moldova este cel mai important factor, ce determină dezvoltarea social-economică a țării. Atragerea investițiilor străine ramâne a fi o sarcină actuală, de eficiența soluționării căreia depind mersul, ritmurile și rezultatele reformelor efectuate.

Ca și în alte țări, în R.Moldova, investițiile străine sunt considerate un factor de accelerare a progresului economic și tehnic; de renovare și modernizare a aparatului de producție; de cunoaștere a metodelor avansate de organizare a producției; de pregatire a cadrelor în corespundere cu necesitățile economiei de piață.

Republica Moldova nu dispune de resurse financiare suficiente și, de aceea, este constrânsă să recurgă la asistența externă, să caute noi și noi credite. Însă, precum arată experiența internațională, o astfel de politică este ineficientă din cauza necesității de a achita dobanda și lipsa mecanismelor eficiente de utilizare a fluxurilor bănești împrumutate. În asemenea condiții economia Republicii Moldova poate fi eficient finanțată din exterior doar prin intermediul investițiilor străine.

În opinia experților, Republica Moldova are nevoie de investiții străine din urmatoarele considerente:

potențialului investițional redus al Republicii Moldova, adică insuficiența resurselor interne ale sectorului privat;

necesitatea integrării Republicii Moldova în economia mondială în condiții avantajoase;

crearea mediului concurențial cu participarea investitorilor străini, sporirea competitivității producției naționale;

necesitatea implementării, în economia moldovenească, a tehnologiilor avansate și a knowhow-ului în activitatea economică, fapt ce devine posibil odată cu venirea investitorilor străini.

Investițiile străine au început să vină în economia moldovenească dupa ce, în anul 1992, Parlamentul țării a aprobat legea cu privire la investițiile străine, lege ce prevedea acordarea unor privilegii investitorilor străini. Totuși, în anii 1991-1997, Guvernul Moldovei pusese accentul pe obtinerea creditelor din exterior, de aceea, fluxurile de investiții străine în economia țării, în această perioadă, au fost foarte modeste. Creditele, însa, erau utilizate neeficient și nu potrivit destinației initiale, de aceea, ele au contribuit doar la cresterea datoriei externe a țării, nu și la dezvoltarea ei economică. Altfel nici nu putea fi, deoarece doar circa 10% din sumele de bani împrumutate de peste hotare, în temei de la organizațiile economice internaționale, erau folosite în calitate de investiții. Din această cauză, deja în anii 1998-1999, Guvernul Moldovei deplasează accentul de la contractarea noilor împrumuturi, pe atragerea investițiilor străine directe.

Investițiile străine reprezintă, pentru Republica Moldova, una din sursele ce asigură o creștere durabilă a economiei naționale. Influența acestora asupra economiei naționale este dublă. Pe de o parte este vorba de credite, împrumuturi și investiții prin intermediul cărora capitalul străin poate completa resursele financiare naționale în aplicarea programului de macro-stabilizare, iar pe de altă parte capitalul străin joacă un rol fundamental în restructurarea și modernizarea economiei naționale.

O creștere mai constantă a IS în economia Republicii Moldova a început abia în 2004. Începînd cu anul 2007, datorită înviorării economiei mondiale și stabilizării economice a principalelor țări-investitori în Republica Moldova, se remarcă sporirea interesului investitorilor străini, vis-a-vis de posibilitățile oferite de economia națională, fluxul investițiilor străine demonstrând o sporire considerabilă, însă numai în anul 2008 fluxurile de IS au înregistrat o creștere semnificativă, ce a depășit media regională și a atins 11% din PIB.

Conform datelor publicate de către Banca Națională a Moldovei, în perioada 2003-2008, fluxul net al investițiilor străine directe a fost ascendent, majorîndu-se de la 73,8 mil. dolari SUA pînă la 711,5 mil. dolari. Impactul negativ al crizei financiare globale din anul 2009 a redus drastic fluxul investițiilor străine directe pînă la 208,3 mil. dolari, urmată de o creștere moderată în următorii ani (Anexa 3). 

În anul 2013 investițiile străine directe atrase în economia națională (în valoare netă) au înregistrat 231,3 mil. dolari (2,9% în raport cu PIB), majorîndu-se comparativ cu anul 2012 cu circa 32,1%.

Figura 2.2. Investițiile străine directe în economia națională (în valoare netă)

Sursă: Evoluția social – economică a Republicii Moldova în anul 2013, www.mec.gov.md

Conform datelor publicate de către Banca Națională a Moldovei, pe parcursul primului semestru al anului 2014 fluxul net al  investițiilor străine directe în economia națională au constituit 74,5 mil. USD, în scădere cu 43,6% față de perioada respectivă a anului precedent. Totuși, în trimestrului II anul 2014 intrările de investiții străine directe în economia națională au crescut în comparație cu trimestrul I cu 45,2%, constituind 97,1 mil. dolari SUA, iar comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent acestea au crescut cu 19,4%. 

Este importantă și structuta ISD în economia națională. Cea mai mare parte a stocului de ISD în R.M. este sub forma capitalului statutar – 185.97 mil. dolari USD. În același timp, ponderea înaltă a venitului reinvestit în totalul ISD reflectă confidența de lungă durată a oamenilor de afaceri care deja au investit în economia locală. Venitul reinvestit de către nerezidenți în capitalul social în anul 2013 a însumat 19.20 mil. USD.

Investițiile de portofoliu au înregistrat intrări nete în valoare de 9.76 mil dolari USD, determinate de procurarea de către nerezidenți a acțiunilor băncilor rezidente – 14.00 mil. USD

Stocul de investiții străine directe la data de 31 decembrie 2013 a atins 3614.53 mil. USD, în creștere cu 4,3% comparativ cu cel de la finele anului 2012 (figura 2.3), din care: participațiile la capitalul social și venitul reinvestit – 2,639.53 mil. USD (73,0% din total) și împrumuturile intragrup (alt capital) – 975.00 mil. USD (27,0%).

Figura 2.3. Investițiile străine directe în economia națională, dinamică anuală (mil. dolari SUA)

Sursa: Conturile internaționale ale Republicii Moldova // anuar statistic 2013, http://www.bnm.md

Două treimi din capitalul străin prezent în Republica Moldova este investit în capitalul societăților pe acțiuni. Din punctul de vedere al concentrației proprietății, companiile cu capital străin sunt relativ concentrate, participațiile străine fiind între 75-100%. Aceasta indică faptul că investitorii străini preferă să controleze gestionarea companiilor cât mai mult posibil sau chiar integral.

Companiile cu capital străin sunt mai mari decât cele locale și promovează o politică investițională mai activă în comparație cu cele cu capital autohton. Producția la scară largă, performanțele economice și accesul mai mare la surse financiare externe, a făcut posibil pentru companiile cu capital străin să înregistreze intrări de active corporale și necorporale mai mari. În acea perioadă s-a demonstrat că, cu careva excepții, companiile orientate spre satisfacerea cererii interne promovează o politică investițională mai activă față de cele orientate preponderent spre export.

Conform datelor Conferinței Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCATD), stocul total al investițiilor pe cap de locuitor în Republica Moldova pentru anul 2013 este de aproximativ 1031 dolari SUA, respectiv, fiind mai mic de 14,34 ori decât cel al Bulgariei, de 20,91 ori decât cel al Ucrainei și de 23,06 ori decât cel al României.

În anul 2013, ponderea majoră în stocul investițiilor străine directe acumulate în capitalul social (52%) le-a revenit investitorilor din țările Uniunii Europene. Investitorilor din țările CSI le-a revenit 11,6% din stocul investițiilor străine directe în capitalul social, iar din alte țări – 36.4 la sută (figura 2.4).

Figura 2.4. Investițiile străine directe – capital social acumulat, pe zone geografice (mil. USD)

Sursa: Conturile internaționale ale Republicii Moldova // anuar statistic 2013, http://www.bnm.md

Principalii investitorii străini au provenit din Italia, Rusia, Germania, Olanda, România, Cipru, SUA. Repartiția geografică a stocului de investiții străine directe în capitalului social acumulat în economia națională la sfârșitul anului 2013 este reflectată în figura 2.5.

Figura 2.5. Distribuția geografică a investițiilor străine directe acumulate în capitalul social, pe principalele țări (mil.USD)

Sursa: Conturile internaționale ale Republicii Moldova // anuar statistic 2013, http://www.bnm.md

Potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei, România, Italia și Franța conduc topul investitorilor cu cele mai mari investiții în capitalul social al băncilor, în timp ce alte sectoare (industria, prelucrătoare, retail, telefonie) sunt dominate de plasatorii de capital din Federația Rusă, Olanda și SUA.

Pe țări, potrivit datelor statistice, în Republica Moldova sunt 812 întreprinderi din Federația Rusă cu un capital investit de 944,4 mil. lei. Printre cele mai mari companii rusești în Republica Moldova sunt Lukoil și Topaz. De asemenea Federația Rusă și-a plasat capitalul și într-un șir de companii vinicole.

România, printre cele mai mari investiții românești în Republica Moldova se numără Rompetrol, Petrom, Romstal și Metro Cash & Carry, iar capitalul investit al acestora este de 378,3 mil. lei.

Cele mai mari întreprinderi cu capital francez sunt din țara noastră sunt Mobiasbancă, grupul Lafarge și compania de telefonie mobilă Orange. Iar numărul total de întreprinderi franceze prezente în Republica Moldova este de 192, cu un capital investit de 125.5 mil. lei.

Germanii sunt prezenți în Republica Moldova cu 381 de întreprinderi cu un capital investit de peste jumătate de miliard de lei. Germania este pe locul șase după numărul întreprinderilor străine în țara noastră. Printre cele mai mari întreprinderi germane prezente în Republica Moldova sunt compania petrolieră TirexPetrol, Dräxlmaier Group Automotive, producător de sisteme auto electrice pentru renumitele branduri de automobile BMW și Mercedes Benz și Knauf – producător de materiale de construcții.

Olanda este unul din cei mai mari investitori străini în economia moldovenească cu o pondere de peste 18%. În R. Moldova sunt înregistrate circa 60 de companii mixte moldo-olandeze. Printre cea mai mare investiție olandeză în Republica Moldova se numără Holdingul olandez Easeur Holding BV, acționarul majoritar al portului liber internațional Giurgiulești cu o cotă de 80%.

Structura geografică a ISD injectate în țară (figura 2.6) reflectă amplasarea Republicii Moldova ca un pod între est și vest. Șase din zece cele mai importante surse de ISD sunt țările UE, deși poziția de lider este ocupată de Federația Rusă. Elveția, Turcia și Statele Unite de asemenea se află printre cele mai importante surse de ISD.

Figura 2.6. Cele mai mari 10 surse ale stocurilor de ISD atrase în Republica Moldova, 2013 (milioane dolari)

Sursa: Raportul anual 2013, http://www.bnm.md/md/annual_report

Distribuția pe ramuri a stocului de investiții străine directe sub formă de capital social acumulat în economia națională este prezentată în figura 2.7. Pe parcursul anului 2013, principala activitate economică care a beneficiat de investiții directe străine a fost industria prelucrătoare (25.4%), urmată de activitatea financiară (24.9%). Alte activități care au atras mijloace financiare de la investitori străini au fost comerțul, tranzacțiile imobiliare, transporturile și telecomunicațiile, industria energetică. Distribuția pe tipuri de activități economice a stocului de investiții străine directe sub formă de capital social acumulat în economia națională este prezentată în figura 2.7.

Figura 2.7. Investițiile străine directe – capital social acumulat la 31.12.2013, activități economice

Sursa: Raportul anual 2013, http://www.bnm.md/md/annual_report

Cu toate acestea, agricultura a beneficiat doar de 1% din volumul investițiilor străine directe, respectiv are un rol minor ca destinație pentru investițiile străine directe. Este un fapt într-un fel surprinzător ținând cont de perspectivele de dezvoltare ale acestui sector. Într-adevăr, Banca Mondială a identificat sectorul ‘Agro-Alimentar” ca fiind una din industriile în creștere a Moldovei (World Bank 2011). Mai mult decât atât, la moment acest sector reprezintă circa 13% din produsul intern brut care ar trebui să fie reflectate și în cota investițiilor străine directe.

Datele despre investițiile străine directe în Moldova sugerează o preferință a investitorilor pentru sectorul serviciilor. Investițiile în servicii au reprezentat aproape 70% din ISD în 2012 deși contribuie cu doar 50% la PIB-ul Moldovei. Acest lucru indică faptul că investitorii nu se simt suficient de confidenți pentru a investi în industriile producătoare care tind să necesite mai mult capital comparativ cu serviciile, respectiv solicită un angajament mai mare din partea investitorilor. Toate investițiile sunt valoroase, cu toate acestea, serviciile tind a fi consumate în țară și respectiv contribuie puțin la creșterea exportului – unele servicii precum comerțul cu amănuntul și cu ridicata pot determina creșterea importurilor. La celalalt capăt, industriile producătoare pot susține balanța de plăți deoarece bunurile produse în țară au o probabilitate mai mare să aibă destinația finală piețele internaționale.

Așadar, structura sectorială a investițiilor străine directe indică o preferință a investitorilor pentru sectorul serviciilor. Cu toate că fiecare categorie de investiții străine directe este valoroasă, această constatare pune unele semne de întrebare vizavi de motivul pentru care industria producătoare pare a fi subreprezentată. Într-adevăr, deși industriile producătoare necesită investiții de capital mai mari, acestea sunt surse mai bune de sporirea creșterii exportului comparativ cu serviciile care tind sa fie consumate în interiorul țării. Serviciile profesioniste, fiind deseori exportate, reprezintă o excepție.

Agricultura a fost evitată în mare parte de către investitori. Ținând cont de contribuția acestui sector pentru întreaga economie, precum și de potențialul industriei ca promotor pentru viitoarele creșteri economice și pentru export, este importat de identificat ce inhibă investițiile străine în acest domeniu.

Așadar, valoarea totală a investițiilor străine directe plasate în Republica Moldova de la independență și pînă în prezent, este sub 3 miliarde de dolari. Un raport recent al Băncii Mondiale indică că stocul investițiilor străine pe cap de locuitor în Moldova este în jur de 300 de dolari, comparativ cu Georgia sau Armenia cu un volum de peste 1000 de dolari per capita, România cu peste 3000 de dolari, nemaivorbind de Țările Baltice, unde în Estonia acest indicator este de peste 10.000 USD pe cap de locuitor.

Contribuția investițiilor străine în dezvoltarea economiei Republicii Moldova

Cea mai mare parte a ISD a fost atrasă între anii 2004 și 2008 și este încă relativ devreme să se evalueze pe deplin contribuția acestora asupra economiei naționale pe termen lung.

În ceea ce privește impactul ISD asupra creșterii economice, ISD au un rol considerabil. Estimările arată că contribuția filialelor străine în generarea PIB a crescut de la 1% în 1995 la 19% în 2008. În rezultatul crizei mondiale și micșorării fluxului investițiilor străine, acest indice a scăzut pînă la 2,67%, în anul 2009. Ulterior, în anii 2010-2011, în urma înviorării activității investitorilor străini, cota parte a investițiilor străine directe în PIB a început să se majoreze și a constituit 3,91%.

În anul 2013 investițiile străine directe atrase în economia națională (în valoare netă) au înregistrat 231,3 mil. dolari (2,9% în raport cu PIB), majorîndu-se comparativ cu anul 2012 cu circa 32,1% (Figura 2.2).

Deși Republica Moldova se plasează printre statele „codașe” conform stocului de ISD per capita (1031 USD per capita în 2013, în comparație cu 2406 USD în medie pe toate țările în tranziție și 4335 USD în țările Central și Est-europene care au aderat la UE), rolul benefic al acestora asupra economiei moldovenești nu poate fi neglijat.

În primul rând există câteva sectoare care s-au dezvoltat aproape exclusiv datorită ISD și în care ponderea acestora în prezent este de peste 20% (tabelul 2.2).

Printre acestea se numără și sectoare care au impact direct și vital pentru funcționarea normală a întregii economii. Astfel, participarea investitorului străin la privatizarea în sectorul de producție și distribuire a energiei electrice a rezolvat problema datoriilor reciproce în sector și a prevenit înrăutățirea situației până la proporții similar cu cea actuală din sectorul producției și distribuției de energie termică. Însă, sectorul de producție și distribuție a energiei electrice, deși este dominat de capital străin, este reprezentat de numai un singur agent economic cu investiții străine foarte mari. Situația este similară și în sectorul de cocsificare a cărbunelui, distilare a țițeiului și tratare a combustibililor nucleari unde există doar două companii străine, sau producția cimentului, unde există un singur mare producător cu capital străin. Un alt exemplu de sector economic care practic a fost creat de la zero de investitorii străini sunt telecomunicațiile mobile, reprezentat de două companii cu capital străin (plus una cu capital de stat).

Tabelul 2.2.

Ponderea capitalului străin în sectoarele economice cu peste 20% capital străin (%), 2012

Sursa: Impactul investițiilor străine directe asupra economiei Republicii Moldova, www.undp.md

Însă alte sectoare economice sunt mai puțin concentrate în jurul unui singur mare investitor străin. În unele sectoare dominate în prezent de ISD, investitorii străini au pătruns mai târziu, dar au fost mai numeroși, cum ar fi, de exemplu, fabricarea de articole de îmbrăcăminte. În acest sector investițiile străine directe au crescut după 2004 și au fost determinate de investițiile în întreprinderile de procesare externă a producției și pentru care Moldova a fost atractivă prin forța de muncă mai ieftină comparativ cu țările europene.

În afară de cele dominate integral de capitalul străin, mai sunt și alte sectoare atractive pentru investitori, deși cu o pondere mai mică a investițiilor străine, de peste 20%. Dintre acestea fac parte și unele sectoare tradiționale pentru economia moldovenească, cum ar fi fabricarea băuturilor, fabricarea produselor lactate. Totodată, majoritatea ramurilor industriei alimentare – considerată în perioada sovietică un sector deosebit de competitiv – nu au atras investiții străine semnificative, ponderea acestora în sector fiind relativ scăzută.

În sectorul agricol, un alt sector „tradițional” pentru economia moldovenească, investițiile străine au fost și rămân foarte mici. Aceasta este consecința directă a limitărilor la procurarea terenurilor agricole de către investitorii străini, ceea ce nu a permis exploatarea plenară a celei mai valoroase resurse naturale pe care o deține Republica Moldova – solul fertil. Astfel, în sectorul de cultură vegetală doar 5,5% din capital este capital străin, iar în sectorul de creștere a animalelor – doar 0,62%. Nici nu ne așteptăm ca investitorii străini să fie atrași de aceste sectoare atât timp cât aceștia legal nu pot intra în posesia elementului de bază a procesului tehnologic – terenurile agricole.

Totodată, există câteva sectoare care în general nu au fost atrăgătoare pentru ISD, inclusiv unele, dezvoltarea cărora se bazează integral pe tehnologii avansate și pe capital uman de cea mai înaltă calificare. Exemple de asemenea sectoare omise de pe agenda investitorilor străini sunt producția de aparatură și instrumente medicale, de precizie, optice și de ceasuri, producția de echipamente și aparate de radio, televiziune și comunicații, fabricarea de mijloace ale tehnicii de calcul și de birou.

Nu doar analizele bazate pe date sectoriale, dar și datele statistice din publicațiile ordinare ale BNS demonstrează că ISD au avut un rol major ca motor de creștere economică în Moldova. Astfel, un element important pentru asigurarea producerii de bunuri și servicii sunt investițiile în capitalul fix. În scopul soluționării problemelor de restructurare și creștere sustenabilă a economiei pe termen lung este necesar asigurarea sporirii stabile ale acestora. Aceluiași obiectiv servesc, conform experienței altor țări din regiune și investițiile străine directe.

Biroul Național de Statistică relatează că în anul 2013 întreprinderile și organizațiile de toate formele de proprietate, din contul tuturor surselor de finanțare, au  realizat investiții în capital fix în valoare de 18635,7 mil. lei (în prețuri curente). Comparativ cu anul 2012 volumul a crescut cu 1,5% (în prețuri comparabile). În medie pe locuitor au revenit 5236,9 lei investiții, față de 4819,2 lei în anul 2012.

Tabelul 2.3.

Structura investițiilor în capital fix în anul 2013

Sursa: http://www.statistica.md

În perioada de raport, analiza structurii investiționale pe forme de proprietate a arătat că intensificarea activității investiționale s-a produs, în fond, din contul sectorului privat al economiei naționale.

Agenții economici și persoanele fizice ai sectorului nominalizat au valorificat 9098,2 mil. lei investiții, fiind în creștere cu 2,5% față de anul 2012 și au executat lucrări de construcții-montaj în valoare de 4439,1 mil. lei (sau 48,8% și 46,9% din volumul total al investițiilor realizate și lucrărilor de construcții executate).

Cota-parte a entităților cu forma de proprietate publică a constituit 32,9% în volumul total al investițiilor realizate. Întreprinderilor mixte și celor cu proprietate străină le-au revenit 17,1% din investițiile utilizate în total pe țară, sau cu 2,9 puncte procentuale mai puțin față de realizările anului 2012.

Figura 2.8. Investițiile în active materiale pe forme de proprietate

Sursa: http://www.statistica.md

De asemenea, trebuie remarcat faptul că ISD au avut un impact și asupra exporturilor R.M., a cărui recesiune s-a evidențiat în anul 2009, dar cel mai mare volum al exporturilor din Moldova a fost înregistrat în anul 2011, care a devenit an record în ultimii 5 ani, ceea ce permite a concluziona despre o creștere a activității de afaceri, unde volumul exportului a crescut cu 909000 milioane de dolari SUA în această perioadă. În anul 2014 exporturile de mărfuri au totalizat 2339,5 mil. dolari  SUA, volum inferior celui realizat în anul 2013 cu 3,7%.

Figura 2.9. Evoluția indicilor valorici ai exporturilor

Sursa: www.statistica.md

Astfel, există o corelație foart strânsă între valoarea exportului unui sector economic și numărul de companii cu capital strain care activează în respectivul sector. În multe sectoare, creșterea numărului de companii cu capital străin într-adevăr a fost însoțit de creșterea exporturilor. De exemplu, în 2008-2013 creșterea exportului materialelor plastic (219%) a fost însoțită de o creștere puternică și a numărului de companii cu ISD care activează în sectorul respectiv (de la 15 în anul 2008 la 30 în anul 2013). Sectorul serviciilor informatice este un alt exemplu similar, unde creșterea medie anuală a exporturilor de circa 80% a fos însoțită de o creștere medie anuală cu 48% a numărului de companii cu capital străin. Un al sector interesant este exportul „produselor de metale”: în 2008-2013 valoarea medie anuală a exporturilor respective au crescut cu 80%, iar numărul de companii a ajuns de la 5 în anu 2008 la 24 în anul 2013.

Filialele străine au creat unele activități total noi, cum sunt telecomunicațiile mobile (Orange și Moldcell/TeliaSonera fiind printre principalii actori pe această piață), producerea orientată spre export (de ex.: producerea pieselor pentru automobile de către Lear și Dräxlmaier), și noul Port Internațional Liber Giurgiulești. În alte cazuri, cum este cel al Unión Fenosa, investitorii străini au contribuit la dezvoltarea și modernizarea bunurilor pe care le-au achiziționat. În cazul companiei Südzucker a fost modernizat întregul lanț valoric de producere a zahărului.

Efectele ISD sunt considerabile în diferite activități, inclusiv sectoarele confecțiilor și băuturilor sau industria alimentară, unde corporații transnaționale (CTN) mari ca Lactalis și Südzucker se bazează pe un număr mare de furnizori locali.

Influența ISD asupra producătorii locali. Investițiile străine directe pot să aibă diverse repercusiuni asupra producătorilor naționali. De exemplu, pe orizontală, companiile străine sau mixte pot avea efecte pozitive și negative. Efectele pozitive se materializează dacă know-how-ul companiilor străine până la urmă ajunge să fie învățat și însușit și de cele locale (inclusiv prin circulația forței de muncă și cadrelor de management de la companiile străine către cele locale). Însă efectele orizontale pot fi și negative dacă companiile străine intrate în țară, se orientează în special la piața internă și se angajează într-o competiție strategică cu cele locale, ultimele având toate șansele să nu reziste concurenței.

Pe verticală, ISD pot să aibă efecte pozitive dacă venirea acestora duce la apariția noilor lanțuri tehnologice în care furnizorii și clienții locali beneficiază de eficiența sporită a companiilor cu capital străin. Dar ISD pot să aibă și efecte verticale negative, dacă aceste companii preferă să lucreze cu furnizorii și clienții externi, fiind atrași în special de costul mai mic al unor factori de producție locali (în special, munca).

ISD au avut o contribuție majoră la dezvoltarea sectorului de fabricare a articolelor de îmbrăcăminte. Astfel, deși numărul întreprinderilor cu capital străin din sector reprezintă doar 26% din numărul total de întreprinderi, veniturile din vânzări ale acestor companii acoperă 64% din veniturile totale din vânzări ale sectorului. Concomitent cu creșterea înregistrată în sectorul de fabricare a articolelor de îmbrăcăminte s-a dezvoltat și industria textilă și de confecții.

Impactul ISD asupra pieței muncii. Întreprinderile cu capital străin au o contribuție deocamdată destul de modestă, dar în creștere, în ocuparea populației din Republica Moldova.

Conform calculelor centrului analitic Expert Grup întreprinderilor cu capital străin le revene o cotă de 14% din totalul populației ocupate în 2012. Acest nivel de ocupare a populației de către companiile cu capital străin este mai mic decât în țările central și est-europene: cota întreprinderilor cu capital străin în total ocupare în sectorul industrial în Cehia, România și Polonia este de circa 34%, iar în Ungaria – circa 45%9.

În conformitate cu cele relatate anterior, concluzionăm că investițiile străine directe, actualmente, trebuie să obțină caracter prioritar și este nevoie de atribuit un rol important părții componente a strategiei naționale de dezvoltare, ca cea mai importantă premisă a stabilității economice. Mai mult decât atât, în intențiile de perspectivă, investițiile străine directe ar trebui să fie analizate în cadrul factorilor de producere ca un catalizator pentru creșterea economică.

Analiza aprofundată a situației confirmă faptul, că intrarea Republicii Moldova pe piața investițională internațională și extinderea participării sale în funcționarea sa, cu scopul asigurării unei creșteri economice durabile, sunt determinate de un șir de factori. Studiile demonstrează, că cei mai valoroși dintre acești factori sunt: obținerea stabilității politice, asimilarea celor mai importante piețe financiare, elaborarea și realizarea mecanismelor economice legislative adecvate. Sunt necesare eforturi serioase pentru a depăși tendințele actuale ale concurenței pe piața investițională internațională, a utiliza resursele pieței pentru dezvoltarea economiei de piață la un nivel nou tehnologic și o implicare mai vastă a țării în economia de piață mondială.

Anexa 1

Transferurile persoanelor fizice (intrări)

Sursă: Evoluția social – economică a Republicii Moldova în anul 2013, www.mec.gov.md

Anexa 2

Evoluția comerțului exterior al Republicii Moldova

Sursa: Conturile internaționale ale Republicii Moldova, http://www.bnm.md

Anexa 3

Figura A3. Investițiile străine directe în economia națională, mil. dolari SUA

Sursa: Conturile internaționale ale Republicii Moldova // anuar statistic 2013, http://www.bnm.md

Anexa 4

Sursa: www.bnm.md

Anexa 1

Transferurile persoanelor fizice (intrări)

Sursă: Evoluția social – economică a Republicii Moldova în anul 2013, www.mec.gov.md

Anexa 2

Evoluția comerțului exterior al Republicii Moldova

Sursa: Conturile internaționale ale Republicii Moldova, http://www.bnm.md

Anexa 3

Figura A3. Investițiile străine directe în economia națională, mil. dolari SUA

Sursa: Conturile internaționale ale Republicii Moldova // anuar statistic 2013, http://www.bnm.md

Anexa 4

Sursa: www.bnm.md