Dinamica Actiunilor Teroriste

Încă din cele mai îndelungate timpuri, ordinea securitatea socială, protecția persoanelor și valorilor importante au constituit cerințe obligatorii pentru asigurarea unui climat propice dezvoltării indivizilor în cadrul societății din care fac parte. În perioada actuală societatea este fundamentată pe starea de ordine generală, toți membrii societății trebuind să fie responsabilizați în ceea ce privește asigurarea și menținerea acesteia.

Principala activitate care trebuie să fie întreprinsă în vederea organizării și asigurării securității cetățenilor este reprezentată de reglementarea unor norme imperative care să instituie ordinea publică. Noțiunea de ordine publică este susceptibilă de mai multe accepțiuni, pe de o parte în sens lărgit se evocă ideea de poliție generală, iar pe de altă parte în sens restrâns se face trimitere la ideea de poliții specializate.

Pornind de la această idee, precum și de la terminologia consacrată în Constituția României, se apreciază că prin ordine publică se înțelege starea de legalitate, de echilibru și de pace socială prin care se asigură liniștea publică, siguranța colectivă și individuală, sănătatea și morala publică, iar pentru realizarea acestui obiectiv sunt utilizate anumite măsuri de constrângere specifice poliției.

Activitatea de asigurare și menținere a ordinii publice constituie, poate, cea mai mare provocare pentru unitățile de poliție, cunoscut fiind faptul că nicio activitate umană nu se poate realizadecât într-o atmosferă de siguranță și de încredere.

Este de notorietate faptul că tendința de escaladare a fenomenului infracțional, a riscurilor și amenințărilor la securitatea națională, la ordinea și securitatea publică, va rămâne și în viitor, de aceea se impune perfecționarea sistemului de asigurare a ordinii publice, a siguranței persoanei și a securității publice.

Acest aspect conduce la ideea că, în cadrul activității de ordine publică sistemul legislativ trebuie să fie într-o stare continuă de adaptare și de perfecționare, iar acoperirea optimă a problematicilor de ordin legislativ se realizează atât prin adoptarea unor norme juridice adaptate la cerințele societății actuale, cât și prin elaborarea unor proceduri operaționale care să stabilească o modalitate unitară de aplicare a normelor legale.

Noțiuni Generale

În ultima perioadă, se poate observa că dinamica acțiunilor teroriste este din ce în ce mai amplă, iar organele abilitate în combaterea acestui fenomen trebuie să fie la înălțime.

Prezenta lucrare propune să aducă în prim plan modalitățile concrete de acțiune a structurilor de ordine publică și siguranță națională împotriva fenomenului terorismului. Este incontestabil faptul că în ultima perioadă acest fenomen a atins proporții epice, efectele acestuia fiind resimțite la nivel global, putând fi considerat una dintre cele mai mari amenințări la adresa stării de ordine și pace mondială.

În definirea terorismului există păreri diferite, ONU prezentându-l ca pe ,,o stare de anxietate inspirând acțiuni violente repetate, angajate de actori statali, grupări sau indivizi ce acționează clandestin, pentru motive foarte diverse, criminale sau politice în care, în deplin contrast cu asasinatele, ținta directă a violenței nu reprezintă și ținta principală”.

Potrivit cadrului legal existent în România, noțiunea de terorism reprezintă ansamblul de acțiuni și amenințări care prezintă pericol public și afectează securitatea națională. Terorismul are la originii cauze și motivații complexe. Unele sunt moșteniri ale trecutului care au fost aplanate pentru un timp, datorită imposibilității de manifestare în timpul războiului rece. Din această categorie, cele mai importante sunt: atitudinile ireconciliabile ale unor state sau comunități în domeniul etnicității, al autonomiei pe criterii etnice și al intoleranței religioase. Altele sunt determinate de performanțele economice modeste ale unor state, care au dus la sărăcie, șomaj, corupție, trafic de arme, persoane, droguri și bunuri.

În concepția unor autori, faptele de terorism prezintă următoarele caracteristici:

Sunt săvârșite premeditat de entități teroriste, motivate de concepții și atitudini extremiste și ostile față de alte entități, împotriva cărora acționează prin modalități violente și distructive;

Au ca scop realizarea uno obiective specifice de natură politică;

Vizează factori umani și factori materiali din cadrul autorităților și instituțiilor publice, populației civile sau al orcărui alt segment ce aparține acestora;

Produc stări cu un puternic impact psihologic asupra populației, menit să atragă atenția asupra scopurilor urmărite;

Pe lângă aceste caracteristici clasice, globalizarea a condus la generarea unor noi modalități de manifestare a terorismului, precum expansiunea terorismului politic, naționalist și religios; numărul în creștere al acțiunilor executate cu cinism și cruzime; perfecționarea dotării tehnice a grupărilor teroriste, prin aplicarea realizărilor științei și tehnicii; apariția de noi metode a activității teroriste, în particular, utilizarea mijloacelor netradiționale de acțiune violentă prin orientarea către locuri aglomerate; încercări permanente de a pune stăpânire pe arma biologică, chimică sau nucleară; pregătirea teroriștilor conform experienței de participare la diferite conflicte; utilizarea mercenarilor; nivelul înalt de finanțare a activității teroriste.

Date fiind aceste aspecte, la nivel mondial s-a conștientizat faptul că fenomenul terorismului reprezintă o amenințare reală asupra securității mondiale, motiv pentru care au fost demarate ample dezbateri la nivel internațional care s-au concretizat în semnarea unor tratate și acorduri privind prevenirea și combaterea eficientă a terorismului. Majoritatea statelor au conștientizat implicațiile grave ale acestui fenomen și și-au luat măsuri în ceea ce privește adaptarea și perfecționarea legislației interne astfel încât să contracareze eficient fenomenul terorismului.

Reglementările legislative ale României în ceea ce privește combaterea terorismului.

Statul român s-a raliat la această atitudine de maximă precauție în ceea ce privește terorismul, elaborând un sistem legislativ menit să prevină și să combată teorismul și formând organizații specializate în acest domeniu. Astfel, în legislația din România regăsim o clasificare faptelor care pot intra sub incidența legii privind prevenirea și combaterea terorismului, condiționând acest fapt de una dintre următoarele condiții:

Sunt săvârșite, de regulă, cu violență și produc stări de neliniște, nesiguranță, teamă, panică sau teroare în rândul populației;

Atentează grav asupra factorilor umani specifici și nespecifici, precum și asupra factorilor materiali;

Urmăresc realizarea unor obiective specifice, de natură politică, prin determinarea autorităților statului sau a unei organizații internaționale să dispună, să renunțe sau să influențeze luarea unor decizii în favoarea entității teroriste.

De asemenea, statul român a întreprins demersuri necesare pentru formarea Sistemului Național pentru Alertă Teroristă (SNAT), care monitorizează și clasifică situația operativă în funcție de stările de amenințare identificate pe cinci niveluri, după cum urmează:

Alertă verde- nivel scăzut-se instituie i se menține atât timp cât la nivel național este puțin probabilă organizarea unui atac terorist. Informațiile disponibile și evenimentele recente indică faptul că teroriștii au puține capacități și/sau intenții să realizeze un atentat.

Alertă albastră- nivel precaut- se instituie când se evidențiază existența unui risc de producere a unui atentat terorist.Informațiile disponibile și evenimentele recente indică faptul că un eventual atac terorist ar fi în concordanță cu intențiile generale ale organizațieiteorriste, dar punerea lui în aplicare este limitată de circumstanțele actuale.

Alertă galbenă- nivel moderat- se instituie când există risc general de producere a unui atentat terorist, estimându-se că acesta este posibil. .Informațiile disponibile și evenimentele recente indică faptul că există teroriști care au capacitatea de a realiza un atentat și că un asemenea atentat face parte din intențiile curente ale organizației teroriste.

Alertă portocalie- nivel ridicat- se declară când există risc semnificativ de producere a unui atentat terorist, estimându-se că acesta este probabil. .Informațiile disponibile și evenimentele recente indică faptul că teroriștii au capacități constituite de acțiune și intenția de a realiza un atentat.

Alertă roșie- nivel critic- se instituie când există risc iminent de producere a unui atentat terorist. Informațiile disponibile și evenimentele recente indică faptul că teroriștii au capacități constituite de acțiune și intenția actuală de a realiza un atentat.

În altă ordine de idei, statul român a stabilit ca autoritatea care să asigure gestionarea optimă a fenomenului terorismului să fie Serviciul Român de Informații. În cadrul acestuia a fost înființat Centrul de Cooperare Operativă Antiteroristă prin intermediul căruia se asigură coordonarea tehnică a Sistemului Național de Prevenire și Combatere a Terorismului, în componența căruia intră și Ministerul Afacerilor Interne. Totodată, în cadrul documentării activității infracționale în acest domeniu un rol important îl ocupă lucrătorii de poliție cu atribuții în ceea ce privește interacționarea directă cu deferite persoane.

Prevenirea pregătirii și comiterii unu atac terorist

Pregătirea prevenirii și comiterii unui atac terorist trebuie avută în vedere, în primul rând, în cadrul activităților curente desfășurate de polițiștii de ordine publică. Având în vedere că, pentru realizarea obiectivelor stabilite, teroriștii trebuie să se documenteze asupra zonelor, obiectivelor ori persoanelor asupra cărora își pot îndrepta atacul și asupra vulnerabilităților din sistemul de supraveghere, apărare și protecție a obiectivelor vizate, activitățile de prevenire trebuie orientate către următoarele aspecte:

culegerea de date și informații din toate mediile privind vulnerabilitațile existente, precum și despre orice persoană care se interesează de exploatarea acestora;

instruirea administratorilor sau patronilor localurilor publice cu privire la modul de comportare a personalului și a modalităților de sesizare a poliției, în cazul în care în local sunt persoane suspecte ori se informează cu privire la anumite particularități ale acestuia;

în funcție de informațiile primite activitatea se va concentra în locurile publice în special în cele aglomerate unde urmează să se desfășoare diferite activități publice, procedânu-se la legitimarea persoanelor suspecte și controlul bagajelor acestora, acționându-se, totodată, în vederea prevenirii abandonării de bunuri ce pot avea încărcături explozive;

verificarea imobilelor în care locuiesc sau desfășoară activități cetățenii străini, în special cei din spațiile cu problematică teroristă, interesându-se cu precădere de apartamentele în care locuiesc mai multe persoane și de cazurile în care acestea refuză să-și declare identitatea și prezența în imobil, sub diferite pretexte;

supravegherea imobilelor situate în apropierea unor obiective strategice (ambasade, reprezentațe diplomatice ori aparținând unor instituții internaționale, sedii ale instituțiilor cu atribuții pe linia siguranței naționale);

verificarea documentelor de identitate și de călătorie pentru cetățenii străini și însoțitorilor acestora, aflați în tranzit sau documentele de ședere pentru cei cazați în unități hoteliere și în special a acelora veniți din spații cu problematică teroristă;

monitorizarea activităților desfășurate de studenții străini în căminele (complexurile) studențești în care sunt cazați, în special a acelora veniți din țările situate în spații cu problematică teroristă sau musulmană și a relațiilor stabilite cu ceilalți studenți români sau străini.

Aceste activtăți efectuate în mod curent de către lucrătorii de poliție de ordine publică comportă o importanță deosebită deoarece pot fi descoperite în faza incipientă diferite locuri, medii sau persoane de interes în ceea ce privește activitatea teroristă, astfel că acestea devin cunoscute și pot fi documentate și destructurate. Pe de altă parte, frecvența prezenței polițiștilor de ordine publică în aceste locuri sau medii poate descuraja sau împiedica demararea unei activități teroriste.

Activități specifice desfăsurate după comiterea unui atac terorist sau după anunțarea unei amenințări teroriste.

În ceea ce privește faza post-atentat, procedurile operaționale în care este necesară prezența și aportul polițiștilor de ordine publică se referă în principal la activități de asigurare și conservare a locului faptei, dar și la activități care sunt specifice fiecărui tip de atentat. În funcție de cazuistica internațională, au fost identificate următoarele tipuri de atentate:

5.1. Atentat comis sau o amenințare reală prin amplasarea unui dispozitiv explozibil sau a unei bombe artizanale.

În acestă situație polițiștii de ordine publică participă la constituirea unui cordon de siguranță la 200 de metri față de centrul atentatului sau față de obectul folosit de autor pentru a lansa amenințarea. În interiorul acestui cordon de siguranță va fi permis doar accesul unităților specializate în manipularea substanțelor nucleare, biologice sau chimice și a serviciilor medicale de urgență pentru evacuarea răniților.

Scopurile efectuării acestui cordon de siguranță vor fi acelea de a proteja locul atentatului, de a facilita evacuarea în ordine a posibililor răniți, de a evita efectele provocate în eventualitatea unei noi explozii, precum și de a evita dispariția resturilor, urmelor, semnelor ce pot fi utilizate ulterior ca probe.

De asemenea, polițiștii de ordine publică participă și la formarea celui de-al doilea cordon de siguranță, la o distanță de 250 de metri de centrul atentatului sau de obiectul despre care este vorba. Ambele zone de siguranță vor fi delimitate cu bandă specială, stabilindu-se o singură cale de intrare și de ieșire, semnalizată cu conuri și trepiede către centrul atentatului, cale ce va fi comună tuturor forțelor de intervenție.

Distanțele indicate pentru fiecare dintre cordoanele de siguranță nu sunt standardizate, ci orientative datorită imposibilității de a stabili distanțe precise dinainte de a cunoaște caracteristicile locației respective sau probabilitatea de explozie a unui obiect detectat, iar acestea vor fi stabilite de către conducătorul acțiunii, stabilit prin planul de intervenție în caz de alertă teroristă.

Pe de altă parte, polițiștii de ordine publică au atribuții în ceea ce privește acordarea de sprijin pentru evacuarea răniților, colaborarea cu serviciile medicale de salvare și serviciile de urgență și interzic înregistrarea de către personalul neautorizat, a tehnicilor de acțiune a unității care manevrează substanțele nucleare, biologice sau chimice.

5.2. Atentat comis pe jos sau în orice mijloc mobil, cu arme de foc

În acest caz, polițiștii de ordine publică întreprind activități de delimitare a unui perimetru de securitate la 100 de metri de la locul atentatului pentru a asigura protejarea locului atentatului, facilitarea evacuării în ordine a posibililor răniți ,de a evita efectele provocate în eventualitatea unei noi explozii, precum și de a evita dispariția resturilor, urmelor, semnelor ce pot fi utilizate ulterior ca probe.

Concomitent, aceștia participă în cadrul dispozitivelor organizate de filtrare și închidere a zonei și orașului în funcție de topografia acestora, avându-se în vedere mobilitatea cu care teroriștii acționează și rapiditatea cu care aceștia părăsesc zona. Prin acestă activitate se urmărește acoperirea tuturor ieșirilor din oraș după comiterea atentatului pentru a-i identifica pe autorii acestuia și identificarea posibililor marotri care să poată oferi informații privind semnalmentele și caracteristicile autorilor.

Atentat comis cu dispozitiv artizanal cu agenți nucleari, radioactivi, biologici sau chimici cu dispozitiv artizanal mixt sau amenințări ce pot fi considerate reale

În ceea ce privește implicarea în acest tip de situații, polițiștii de ordine publică trebuie să țină cont de faptul că este vorba de un incident dinamic, a cărei evoluție în timp determină un anumit mod de acțiune. În plus, aceștia trebuie să acorde atenție următoarelor aspecte:

Colaborarea și se coordonarea cu alte servicii de urgență și cu alți experți sunt esențale atât în ceea ce privește măsurile preventive, cât și misiunile ce trebuie să se desfășoare la locul atentatului;

Măsurile polițienești aplicabile în situații convenționale pot să se dovedească insuficiente în cazul în care sut prezente astfel de substanțe,de unde reiese faptul că intervenția și consilierea din partea unităților specializate în manipularea acestor substanțe are o importanță deosebită;

Prezența unei situații de contaminare prin eliberarea unor astfel de substanțe face obligatorie luarea măsurii decontaminării preliminare a celor afectați, pentru a evita agravarea consecințelor.

Atentat sau amenințare considerată reală prin trimiterea unei scrisori sau unui pachet pentru eliberarea agenților nucleari, radioactivi, biologici sau chimici.

În situația în care a fost obținută o informație potrivit căreia există un plic sau un pachet suspect care ar putea conține una dintre aceste substanțe, se va lua legătura cu Serviciul Român de Informații și cu unitatea specializată în substanțe nucleare, biologice sau chimice din cadrul Poliției Române, care vor face recomandări procedurale de bază, până la sosirea specialiștilor. Polițiștilor de ordine publică le revin următoarele sarcini:

Asigură autoprotecția evitând expunerea inutilă la locul afectat;

Procedează la izolarea locului în care se află plicul sau pachetul suspectat;

Interzic pătrunderea altor persoane în zona respectivă;

Stabilesc identitatea persoanelor care au fost în contact cu obiectul suspectat;

Interzic părăsirea locației respective oricărei persoane;

Așteaptă specialiștii în substanțe nucleare, biologice sau chimice și după caz îndeplinesc activitățile solicitate de aceștia.

Atentat sau amenințare reală cu risc colectiv prin eliberarea în spațiu deschis de agenți nucleari, radioactivi, biologici sau chimici.

În aceste cazuri lucrătorii de ordine publică desfășoară următoarele activități:

Participă la constituirea unui cordon extern de securitate la aproximativ 600 de metri de centrul de diseminare a substanțelor, folosind materiale de bază pentru protecție( măști și mănuși) în scopul delimitării unei zone curate, pentru a evita pătrunderea une ieventuale persoane în această zonă și pentru a stabili un spațiu de izolare pentru persoanele care au fost în contact cu zona contaminată.

Participă la constituirea unui cordon intern de securitate la aproximativ 300 de metri de centrul de diseminare a substanțelor, folosind costume de protecție ușoară, măști și mănuși în scopul delimitării “zonei calde” de „zona rece”.

Acordă sprijin unităților specializate în manipularea de substanțe nucleare, biologice sau chimice și serviciilor de urgență.

Concluzii

Terorismul face parte din acele amenințări asimetrice permanente, flexibile, aleatoare, surprinzătoare, greu de anticipat, de supravegheat, de controlat și, mai ales, de contracarat, care mențin o stare permanentă de alertă, de nesiguranță și de teamă. Acest fenomen trebuie controlat și îngrădit de la nivelul global la cel regional, ulterior la nivel subregional și național, urmează apoi nivelul grup, până la ultima verigă – individul. Totuși se poate aprecia că terorismul individual are șanse foarte mici de a fi eradicat.

Pentru succesul în diminuarea și eradicarea fenomenului terorist, se impune ca, permanent, să fie monitorizate și analizate toate amenințările și riscurile de natură teroristă sau cele care pot facilita desfășurarea de acțiuni teroriste; accentul trebuie pus pe latura preventivă, astfel ca fenomenul să fie ținut sub control, nu să se aștepte situația de a interveni printr-o ripostă contrateroristă.

Astfel putem concluziona că unitățile de poliție din România, indiferent dacă ne referim la cele specializate în prevenirea și combaterea terorismului sau la cele nespecializate în acest domeniu, trebuie să asimileze cât mai multe cunoștințe în legătură cu acest fenomen, să ducă un proces de perfecționare continuă, să obțină informații care să contribuie la prevenirea acțiunilor teroriste și să acorde în continuare atenție sporită în ceea ce privește persoanele , locațiile sau mediile de risc.

Bibliografie

1.Legea 218/2002 privind organizare și funcționarea Poliției Române;

2.Legea nr. 51/1991 privind siguranța națională a României publicată în Monitorul Oficial nr. 163 din 07 august 1991;

3.Legea 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului publicat în Monitorul Oficial nr. 1161 din 8 decembrie 2004;

4.Hotărârea CSAT nr S/66/2004 pentru aprobarea Sistemului Național de Alertă Antiteroristă;

5.Neață E. Pruteanu M., Elemente de tactică polițienească și proceduri operaționale privind intervenția structurilor de ordine și siguranță publică, Ed. Hamangiu, București, 2013;

6.Ghidul de acțiune al polițistului de ordine publică pentru activitățile ce trebuie desfășurate pre-evenimet și post-atentat terorist