DIN MOLDOVA REVISTA ȘTIINȚIFICĂ Nr.12015 [611731]

UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE VECTOR EUROPEAN
DIN MOLDOVA REVISTA ȘTIINȚIFICĂ Nr.1/2015
RETROSPECTIVE ASUPRA PARTENERIATULUI ESTIC
RETROSPECTIVE ON THE EASTERN PARTNERSHIP
Natalia PERCINSCHI, Dr., INCE
Gheorghe RÎCIU,
Master în Științe politice,
Academia de Administrare Publică
[anonimizat]
Rezumat : Odată cu mărirea numărului de state membre, Uniunea Europeană a lansat un șir de inițiative de asistență și
suport pentru statele în curs de dezvoltare din regiune. Una din cele r ecente initiative este Parteneriatul Estic, lansat la
Praga, Cehia în 2009, care vizează dialogul strategic al uniunii cu 6 state: Republica Moldova, Georgia, Ucraina,
Armenia, Azerbaidjan și Belarus. Acest articol prezintă o analiză scurtă o evoluției programului menționat și enumeră
rezultatele atinse de fiecare stat partener în procesul de democratizare și implementare a reformelor interne.
32A se vedea: J. Schmidt-Szalewski, La force obligatoire à l’épreuve des avant -contrats, în „Revue trimestrielle de droit
civil‖ nr . 1/2000, p. 44.
33 A se vedea: D. Chirică, Condițiile de validitate și efectele promisiunii sinalagmatice de vînzare cumpărare, în „Studia
Universitatis Babeș -Bolyai‖, Iurisprudentia, nr. 2/2001, p. 51; P. – H. Antonmattei, J. Raynard, Droit civil. Contrats
spéciaux , Litec, Paris, 1997, nș. 61, p. 61 -62; J. Schmidt-Szalewski, op. cit., p. 44.

UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE VECTOR EUROPEAN
DIN MOLDOVA REVISTA ȘTIINȚIFICĂ Nr.1/2015

Cuvinte cheie: Parteneriat Estic, Uniunea Europeană, Republica Moldova, Ucraina, Georgia, Belarus, Armenia,
Azerbai djan.

Abstract : Along with enlarging the number of member states, the European Union launched several initiatives to support
and assist developingcountries in their way to democratization. One of the most recentinitiatives is Eastern Partnership
which was released in 2009 inPrague, Czech Republic, targeting the strategic dialogue of union with6 countries:
Moldova, Georgia, Ukraine, Armenia, Azerbaijan andBelarus. This research analyzes the evolution of the program and
liststhe results achieved by each of t he partner countries.
Key words: Eastern Partnership, European Union, Moldova, Ukraine, Georgia, Armenia, Azerbaijan.

Introducere :
Parteneriatul Estic (PaE) este inițiativa Uniunii Europene de dezvoltare și aprofundare a
relațiilor cu statele din fosta Un iune Sovietică, și anume: Belarus, Ucraina, Republica Moldova,
Georgia, Armenia și Azerbaidjan. Ideea lansării programului a venit din partea Poloniei și Suediei
care, bazându -se pe propria experiență de reformare internă a economiei și politicii naționale , au
definit prevederile parteneriatul, punctând scopurile și obiectivele acestui program, prezentate
ulterior în fața Consiliului Afacerilor Externe a Uniunii Europene de către dl Radoslaw SIKORSKI,
Ministru al Afacerilor Externe a Poloniei și dl Carl BIL DT, Ministru al Afacerilor Externe al Suediei
la 26 mai 2008 în Bruxelles, Belgia. Inițiativa prezentată s -a bucurat de o dezvoltare dinamică, fiind
intens discutatăși analizată ulterior de către comisiile de resort.În luna iunie a aceluiași an, Consiliul
European a acceptat unanim propunerea Polono -Suedeză, delegând Comisia Europeanăsă
conceptualizeze detaliile noului program. În decembrie 2008, Comisia Europeană a prezentat
conceptul final al EaP, votat ulterior unanim de către Consiliul European în luna martie 2009 [25]. La
summitul de la Praga, Cehia din 7 mai 2009 [19] este lansat oficial programul Uniunii Europene
destinat statelor post -sovietice, numit Parteneriatul Estic.
Cu prilejul lansării PaE, Jose Manuel BARROSO, președintele Comisiei la acel m oment, a
declarat că„obiectivele de asociere politicăși integrare economică a statelor din parteneriatul estic nu
pot fi realizate decât dacă ambele părți dau dovadă de o voințăși un angajament politic ferm. Trebuie
să investim și mai mult în stabilitatea și prosperitatea reciprocă. Aceste eforturi vor fi compensate
rapid prin beneficii politice și economice importante și vor duce la o mai mare stabilitate și securitate
atât pentru Uniunea Europeană, cât și pentru partenerii noștri răsăriteni‖. În același c ontext, Benita
FERRERO -WALDNER, în calitate de comisar pentru relații externe și politica europeană de
vecinătate, a menționat că‖politica Uniunii Europene față de aceste țări ar trebui să fie fermă,
proactivăși neambiguă. Este momentul potrivit să deschid em un nou capitol în relațiile cu vecinii
noștri‖.
Primaședință a reprezentanților Uniunii Europene, a statelor membre UE și a celor șase state incluse
în Parteneriatul Estic a avut loc peste o lună de la summit -ul de la Praga, iar prima ședință a
ministri lor afacerilor externe s -a desfășurat în decembrie 2009. Aceste ședințe reprezintă inițierea
implementării practice a noului concept al politicii de vecinătate a Uniunii Europene în relațiile cu
cele șase state post sovietice [11].
Rezultate și discuții:
Per general, obiectivele Parteneriatul Estic au fost formulate în conformitate cu prevederile
Politicii Europene de Vecinătate (PEV), dezvoltatăîn anul 2004. Totuși, autorii au insistat pe
formularea unei inițiative mai ambițioase și clar definită. PEV este adresată celor 16 vecini din sudul
și estul Uniunii Europene, având ca scop consolidarea securității și stabilității în regiune, precum și
consolidarea relațiilor Uniunii Europene cu statele din regiune [70]. Însă, luând în considerație
extinderea numărul ui de state membre, precum și faptul că UE ajunsese să aibă hotar comun cu 3 din
statele membre a PaE, s -a simțit necesitatea de a elabora un program separat pentru aceste state. Prin
urmare, Parteneriatul Estic reprezintă o formă calificativ superioară a Politicii Europene de
Vecinătate.
Statele incluse în Parteneriatul Estic pot fi caracterizate prin anumite puncte comune, și
anume:
 Ele sunt incluse în programul politicii de vecinătate atât a Federației Ruse cât și a Uniunii
Europene, prezintând interes i nclusiv din aspecte de securitate;

UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE VECTOR EUROPEAN
DIN MOLDOVA REVISTA ȘTIIN ȚIFICĂ Nr.1/2015

 Cinci din cele șase state (cu excepția Belarusului) au conflicte teritoriale, Armenia și Azerbaidjan
se confruntă pentru regiunea Nagorno – Karabakh, Georgia – Abkhazia și Osetia de Sud,
Republica Moldova – conflictul din regiunea Trasnistreană iar Ucraina, începând cu anul 2014,
Crimea și Donbass;
 Toate statele sunt în proces de reformare, de promovare a democrației și statului de drept, luptă
cu corupția și eliminarea sistemul oligarhic de la conducere;
 Politica externăș i internă a statelor – partenere, incluse în Parteneriatul Esticeste puternic
influențată de către poziția Federației Ruse, inclusiv și datorită faptului că toate au făcut parte din
Uniunea Sovietică [17].
În același timp, obiectivele Parteneriatului Estic sunt definite după cum urmează:
 Intensificarea relațiilor politice și economice cu țările partenere;
 Promovarea securității, stabilității și a bunei guvernări în regiune;
 Facilitarea parteneriatului între organizațiile societății civile cu guvernele parte nere;
 Încurajarea contactelor între oameni prin liberalizarea regimului de vize pe termen lung, pe
bază individualăși în condițiile stabilite;
 Consolidarea securității energetice;
 Promovarea reformelor în sectoarele vulnerabile în statele partenere.
În realizarea acestor obiective, au fost definite câteva valori comune, și anume:
 Promovarea democrației și a statului de drept;
 Respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului;
 Promovarea și susținerea dezvoltării economiei de piață [24].
Obiec tivele Parteneriatului Estic sunt realizate prin intermediul a două dimensiuni: bilaterală,
care prevede semnarea cu statele partenere a acordurilor bilaterale de asociere, care reprezintă o
formă mai avansată a acordurile deja existente, și multilaterală, care include colaborarea comunăîn
cadrul platformelor de cooperare și implementarea inițiativelor directorii, după cum urmează:
1. Bilateral , orietant către aprofundarea cooperării dintre Uniunea Europeanăși statele partenere:
consolidarea noilor relații con tractuale; aprofundarea integrării economice a statelor PaE în economia
Uniunii Europene; facilitarea călătoriilor pe teritoriul UE; cooperarea în domeniul energetic și a
transporturilor; dezvoltarea economicăși socială, precum și acordarea suportului fina nciar pentru
îndeplinirea reformelor interne.
Pentru realizarea acestor prerogrative, în perioada 2010 – 2013, din partea Uniunii Europe au fost
alocate diferite sume de bani:

Diagrama 1. Asistența financiară acordată de cătr e UE statelor partenere, 2010 – 2013,
mln. Euro
Sursă: Realizată de autor în baza datelor oferite de Comisia Europeană.

2. Multilateral , aducerea statelor partenere împreunăîn cadrul rețelei de cooperare și schimb de
experie nță, dezvoltând colaborareaîn cadrul a patru platforme: democrație, bună guvernare și

UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE VECTOR EUROPEAN
DIN MOLDOVA REVISTA ȘTIINȚIFICĂ Nr.1/2015

stabilitate; integrare economicăși armonizarea cu politicile Uniunii Europene; securitatea energetică;
contacte interumane.
Prerogativele de dezvoltare a relațiilor dint re Uniunea Europeană cu statele partenere, stabilite
la summit -ul de la Praga au fost discutate ulterior la summit -ul de la Varșovia, Polonia din
septembrie 2011 și summit -ul de la Vilnius, Lituania din noiembrie 2013 [12], unde au fost
prezentate rezultat ele atinse și definite prioritățile de dezvoltare ulterioară a programului.
Unul din punctele de bază ale Parteneriatului Estic se bazează pe asigurarea liberei circulații a
cetățenilor, pentru realizarea căruia a fost lansat procesul de liberalizare a re gimului de vize dintre
Uniunea Europeanăși statele partenere. Dialogul de liberalizare a regimului de vize a fost lansat de
către Uniunea Europeană cu trei din cele șase state: Ucraina, Republica Moldova și Georgia. În
pofida faptului că discuțiile au fost lansate concomitent cu toate statele, nivelul și intensitatea
negocierilor diferă gradual de la stat la stat. Negocierile sunt purtate pe patru blocuri de bază, și
anume: securitatea documentelor, inclusiv a celor biometrice; imigrația ilegală, inclusiv r eadmisia;
ordinea și securitatea publică, precum și relațiile externe și respectarea drepturilor fundamentale ale
omului [14]. Conform datelor prezentate de Uniunea Europeană, Republica Moldova este lider la
toate criteriile, fapt pentru care a primit regi m liberalizat de vize în 2014.
Statele Parteneriatului Estic sunt primele state care au beneficiat de Parteneriatul de
Mobilitate cu Uniunea Europeană care reprezintă unul din cele mai complexe cadre a relațiilor
bilaterale dintre UE și statele partenere, bazat pe obligațiuni asumate mutual și inițiative comune.
Inițierea și semnarea acordurilor de facilitare a circulației cetățenilor statelor incluse în PaE a avut loc
înainte de lansarea nemijlocită a programului. Analizând relațiile fiecărui stat inclus în cadrul
Parteneriatului Estic cu Uniunea Europeană pe acest segment se poate de subliniat că:
 Acordurile privind Facilitarea și Readmiterea Regimului de Vize dintre Ucraina și Uniunea
Europeană au fost semnateși au intrat în vigoare în 2007[23]. Ulterior , în 2013 a intrat în
vigoare un nou amendament la acord privind facilitarea regimului de vize, care prevede o
procedură simplificată pentru obținerea vizelor pentru călătorii de scurtă durată (până la 90 de
zile) în statele membre UE de către cetățenii Uc raineni. Pânăîn prezent, Ucraina n -a reușit să
obțină regim liberalizat de vize cu UE, deși încăîn 2005, autoritățile de la Kiev au adoptat o
decizie prin care cetățenii Uniunii Europene pot intra pe teritoriul Ucrainei fără viză [4].
 În 2007, Moldova a abolit în mod unilateral regimul de vize pentru statele membre UE, în
același an, autoritățile de la Bruxelles și Chișinău au încheiat Acordurile privind Facilitarea și
Readmiterea Regimului de Vize, fapt care facilita obținerea vizelor de către cetățenii
Moldoveni [21]. În iulie 2013, a intrat în vigoare un nou amendament privind facilitarea
regimului de vize iar la 28 aprilie 2014, Republica Moldova obține regim liberalizat de vize
pentru călătorii de scurtă durată (până la 90 de zile) pentru cetățenii ca re dețin pașaport
biometric [8].
 Uniunea Europeană a semnat Parteneriatul de Mobilitate cu Georgia în 2009, ulterior, în martie
2011 au intrat în vigoare Acordurile privind Facilitarea și Readmiterea Regimului de Vize [1].
În prezent, autoritățile de la T bilisi sunt preocupate de îndeplinirea reformelor pentru
obținerea regimului liberalizat de vize pentru călătorii de scurtă durată (până la 90 de zile) în
statele Uniunii Europene pentru cetățenii Georgieni, conform unor pronosticuri, aceasta s -ar
puteaînt âmpla la începutul anului 2016. La 1 iunie 2006, Georgia a abolit în mod unilateral
regimul de vize pentru cetățenii Europeni. Este necesar de menționat că, conform datelor
statistice prezentate de Comisia Europeană, Georgia rămâne a fi statul cu cel mai m are
procentaj a refuzurilor de eliberare a vizelor de intrare pe teritoriul UE, în 2013, circa 12 %
din totalul de cereri au primit refuz [9].
 Uniunea Europeană a semnat Parteneriatul de Mobilitate cu Armenia în 2011, iar Acordul
privind Facilitarea Regim ului de Vize în decembrie 2012 și Acordul privind Readmiterea
Regimului de Vize în aprilie 2013, ambele au intrat în vigoare în ianuarie 2014. În același
timp, începând cu 10 ianuarie 2013, cetățenii Uniunii Europene sunt scutiți de necesitatea
vizelor pe ntru călătorii de scurtă durată (până la 90 de zile) sau tranzitarea teritoriului
Armeniei [2].

UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE VECTOR EUROPEAN
DIN MOLDOVA REVISTA ȘTIIN ȚIFICĂ Nr.1/2015

 Azerbaidjanul a semnat Acordurile privind Facilitarea și Readmiterea Regimului de Vize cu
Uniunea Europeanăîn 2013 și au intrat în vigoare în septembrie 2014. În același timp,
Parteneriatul de Mobilitate dintre UE și Azerbaidjan a fost semnat în decembrie 2013. La
moment, atât cetățenii Uniunii Europene cât și cei azeri au nevoie de vize pentru călătorii pe
teritoriul părților partenere [3].
 În urma cooperării d intre Republica Belarusși Uniunea Europeană n -au fost adoptate careva
acte normative importante privind facilitarea regimului de vize dintre părțile partenere [22].
În procesul de implementare a prerogativelor Parteneriatului Estic, autoritățile Uniunii
Europene conștientizează faptul că Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și
Ucraina sunt la diferite faze de implementare a reformelor. Mai mult ca atât, fiecare dintre aceste
state are diferite planuri și deziderate cu privire la relații le cu statele membre UE: unele din ele își
doresc doar sporirea relațiilor bilaterale, altele însă, au ca scop obținerea ulterioară a statutului de stat
membru al Uniunii Europene. În acest context, PaE este structurat pe diferite nivele de dezvoltare a
relațiilor bilaterale dintre UE și statele partenere, iar pentru a trece la un nou nivel, trebuie
săîndeplinești în proporție de 100 % reformele prevăzute în nivelul la care te afli. Progresul făcut de
fiecare dintre state este influențat nemijlocit de dorin ța politică, dar și de influențele din exterior. Încă
de la lansarea Parteneriatului Estic se cunoștea dorința Georgiei și a Ucrainei de a -și aprofunda
relațiile cu Uniunea Europeană. Republica Moldova oarecum balansa între estși vest, însă odată cu
schimb area guvernării, a fost conturatăși dorința societății de a -și dezvolta parteneriatul strategic cu
statele membre UE. Azerbaidjan și Belarus au fost cele mai rezervate în relațiile sale cu vestul,
orientându -se mai mult spre bunele relații cu Federația Rus ă. Cea mai mare și radicală oscilare a
politicii externe a avut -o Armenia, care inițial s -a antrenat în procesul de realizare a reformelor și
ajustare a normelor interne la cele europene însă, în urma presiunilor din exterior, a cedat,
reorientându -și vect orii politicii externe către Federația Rusă.
Pe 3 septembrie 2013, după ce negocierile privind parafarea Acordului de Asociere cu
Uniunea Europeană, inclusiv Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, au fost finalizate
cu succes, președintele Arm eniei, dl Serzh SARGSYAN a anunțat decizia de a renunța la idea
integrării Armeniei în Uniunea Europeană, alegând integrarea în nou creata Uniune Economică
EuroAsiatică [5]. În același timp, deși inițial se planifica ca la Summit -ul de la Vilnius din 28
noiembrie 2013, Ucraina să semneze Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, iar Republica
Moldova și Georgia să -l ratifice, pe 26 noiembrie președintele ucrainean, dl Victor YANUKOVYCH
declară că nu va semna acordul [20]. În declarația sa, YANUKOVYCH face referință la faptul că
Ucraina a rămas restanțieră la anumite capitole, subliniind că aceasta nu înseamnă ruperea relațiilor
cu Bruxelles, ci amânarea trecerii la o nouă fază de colaborare.
Pe 27 iunie 2014, la Bruxelles a fost semnat Acordul de Asociere dintre Uniunea Europeanăși
Republica Moldova, Georgia și Ucraina. Din partea Republicii Moldova, acordul a fost semnat de
către dl Iurie LEANCĂ, care deținea funcția de prim -ministru, din partea Georgiei a semnat prim –
ministrul Irakli GARIBAȘVILI, iar sem nătura din partea Ucrainei a fost pusă de către nou alesul
președinte, dl Petro POROȘENCO. În același timp, Uniunea Europeană a fost reprezentată de către dl
Herman van ROMPUY, președintele Consiliului European, dl Jose Manuel BARROSO, președintele
Comisie i Europene și dna Catherine ASHTON, Înaltul Reprezentant pentru Politica Externăși de
Securitate al Uniunii Europene. Celelate trei state, membre ale parteneriatului estic, Armenia,
Azerbaidjan și Belarus n -au întreprins careva măsuri specifice pentru a se mna acest acord.
Odată cu semnarea Acordului de Asociere, a fost semnat și Acordul de Liber Schimb
Aprofundat și Cuprinzător. Acordul introduceun regim de comerț preferențial între Uniunea
Europeanăși fiecare stat semnatar în parte, numit convențional Zon a de Liber Schimb Aprofundat și
Cuprinzător (ZLSAC) [15]. Această colaborare este bazată pe condiții mutual avantajoase, acordând
fiecărei din aceste părți acces liber pe piață partenerului. Acordul de Liber Schimb urmărește
eliminarea taxelor vamale de im port și export în comerțul cu produse între aceste părți, asigurând
cadrul normativ necesar pentru modernizarea relațiilor comerciale și dezvoltarea economică. ZLSAC
presupune liberalizarea graduală (până la 10 ani din momentul semnării) a comerțului cu bu nuri și
servicii, libera circulație a forței de muncă, reducerea barierelor tehnice și netarifare, precum și
abolirea restricțiilor cantitative. Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător a fost semnat la

UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE VECTOR EUROPEAN
DIN MOLDOVA REVISTA ȘTIINȚIFICĂ Nr.1/2015

27 iunie 2014 de către Uniunea Europeană cu R epublica Moldova, Georgia și Ucraina. Pentru
Republica Moldova și Georgia prevederile acordului au început a fi aplicate profizoriu,începând cu 1
septembrie 2014, pentru Ucraina s -a decis păstrarea regimului de comerț privilegiat până la 31
decembrie 2015 iar ulterior, începând cu ianuarie 2016 să fi aplicate pevederile ZLSAC [10].
Summit -ul Uniunii Europene cu statele Parteneriatului Estic este organizat odată la doi ani,
reprezentând o platformă interactivăde discuții, de -a lungul cărora sunt făcute total urileși definite
noile prerogativele de dezvoltare a relațiilor de cooperare pe viitor. În acest sens, pe 21 și 22 mai
2015, la Riga, Letonia a fost organizat al patrulea summit a PaE, unde au fost prezentate rapoartele
de progres de la summit -ul de la Vil nius, Lituania din noiembrie 2013 pânăîn prezent. La întrunire au
participat înalții reprezentanți ai Uniunii Europene și a statelor incluse în Parteneriatului Estic. Una
dintre principalele teme a summit -ului, pe lângă evidentele discuții referitoare la p osibilitățile de
extindere și aprofundare a parteneriatului, a constituit -o conflictele teritoriale din regiunea statelor
incluse în Parteneriatul Estic. Acest subiect a declanșat și unșir de neânțelegeri și nemulțumiri din
partea reprezentanților Armeniei și Belarusului, care au atenționat că nu vor semna declarația finală a
summit -ului dacăîn text va figura expresia ‖anexarea ilegală a Crimeei de către Federația Rusă‖ [6],
ulterior și reprezentantul Azerbaidjanului a prezentat careva rezerve referitor la semnarea declarației
finale a summit -ului, nespecificând direct care ar fi motivele [7].
Declarația Comună a Summit -ului Parteneriatului Estic desfășurat la Riga, Letonia pe 21 și 22
mai 2015, reiterează importanța strategică a PaE și rolul primordialîn c adrul Politicii UE de
vecinătate, bazându -se pe interesele reciproc avantajoase și prerogativele comune de dezvoltare,
inclusiv continuarea reformelor în sectorul public, promovarea valorilor democratice și statului de
drept, respectarea drepturilor și lib ertăților omului, precum și principiile dreptului internațional. În
același context se menționează că părțile semnatare recunosc suveranitatea națională a statelor
participante, precum și dreptul acestora de a -și determina individual dezideratele de dezvol tare a
politicii externe.
Cu referire la conflictele teritoriale, în declarație se evidențiază necesitatea de respectare a
suveranității și integrității teritoriale a statelor, respectând principiile de bază a dreptului
internaționalși acordurile semnate. Reprezentații Uniunii Europene își reiterează poziția referitor la
anexarea ilegală a Crimeei și Sevastopului, conform Declarației Comune a Summit -ului Uniunea
Europeană – Ucraina din 27 aprilie 2015, iar statele Parteneriatului Estic își reafirmă pozițiile
prezentate în Rezoluția Organizației Națiunilor Unite 68/262 privind integritatea teritorialăa Ucrainei.
În același context, este prezentată deschiderea părților pentru aprofundarea colaborării bilaterale și
devoltarea proiectelor comune [18].
Evoluția r elațiilor Uniunii Europene cu statele incluse în Parteneriatul Estic este influențată de
unșir de factori politici, economici, culturali, dar și de impactul presiunilor făcute de statele
considerate mari puteri. Pe lângă relațiile politice și dialogul dipl omatic, importanța și necesitatea
dezvoltării relațiilor dintre statele membre a Uniunii Europene și Armenia, Azerbaidjan, Belarus,
Georgia, Republica Moldova și Ucraina este caracterizatăși de evoluția relațiilor comerciale. Prin
urmare, conform datelor o ferite de biroul de statistică Eurostat, valoarea exporturile din statele UE
către statele PaE a crescut de la 16.365 milioane Euro în 2004 până la 33.069 milioane Euro în 2014.
În aceeași perioadă de timp, importurile au crescut de la 13.578 milioane Euro până la 32.445
milioane Euro. Analizând datele separat pentru fiecare stat din Parteneriatul Estic, este necesar de
menționat că Azerbaidjan este singurul stat care are balanța comercialăîn favoarea sa, astfel încât
valoarea exporturile statelor UE în Aze rbaidjan a crescut de la 1.246 milioane Euro în 2004 până la
3.482 milioane Euro în 2014. În același timp, valoarea importurilor a crescut de la 1.292 milioane
Euro până la 13.159 milioane Euro [13]. Acest fapt, deși între Uniunea Europeanăși Azerbaidjan nu
este semnat un acord de liber schimb de produse, poate fi explicat prin faptul că, Azerbaidjan deține
importante resurse energetice, care sunt tot mai des importate de către statele UE ca alternativă
pentru resursele energetice din Federația Rusă. În ca zul celorlalte state, balanța comercialăesteîn
favoarea Uniunii Europene, înregistrându -se o creștere importantă a schimburilor de produse.
Despre succesul, importanța dar și ineficiența Parteneriatului Estic s -au exprimat mai mulți
analiști ai contempor anițății, însă o valoare aparte o are publicația Indicele Integrării Europene a
statelor Parteneriatului Estic pentru 2014, care reprezintă o analiză comprehensivă a progresului făcut

UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE VECTOR EUROPEAN
DIN MOLDOVA REVISTA ȘTIIN ȚIFICĂ Nr.1/2015

de fiecare stat în parte în procesul de îndeplinire a reformelor și ajus tare a situației interne la cerințele
Uniunii Europene. Analiza prezintă rezultatele monitorizării acțiunilor întreprinse în perioada
ianuarie 2013 – iunie 2014 și a fost realizată cu participarea a peste 50 de experți din diferite state,
inclusiv cele mem bre a PaE. Publicația analizează peste 800 de indicatori și este divizatăîn trei
dimensiuni, după cum urmează:
1. Interdependența , care analizează aprofundarea relațiilor politice, economice și sociale dintre
fiecare state în parte și Uniunea Europeană;
2. Aprox imația, care urmărește ajustarea legislației și activității instituțiilor statelor partenere la
standardele Europene; respectarea recomandărilor și cerințelor înaintate de către Comisia
Europeană;
3. Managementul, evaluează evoluția structurilor de gestionare și a politicilor statelor EaP.
În urma analizei tuturor indicatorilor și sumării punctajului obținut, per general, Republica
Moldova s -a clasat pe prima poziție, deși a cedat Georgiei la anumite aspecte. Ucraina, din cauza
conflictului intern și instabili tății politice aînregistrat rezultate mai slabe, ocupând poziția a treia. În
același timp, în urma stopării procesului de integrare în Uniunea Europeanăși a reformelor, Armenia
s-a distanțat foarte mult de statele lidere, continuând totuși să rămână pe poz iția a patra. Azerbaidjan
și Belarus s -au clasat respectiv pe poziția a cincea și a șasea.
Analizând rezultatele obținute pe fiecare dimensiune în parte, se poate de menționat că deși la
Interdependență , Republica Moldova se plasează pe prima poziție, ea n u a înregistrat careva progres
față de perioada anterioară, înregistrând același punctaj, 0.70. Pe poziția a doua se plasează Ucraina
care a reușit să acumuleze 0.66 puncte, Georgia s -a clasat pe poziția a treia cu 0.59. Clasamentul este
urmat de Armenia c u 0.51, Azerbaidjan cu 0.41 și într -un final, Belarus cu un punctaj de 0.31.
La dimensiunea ce vizează Aproximația , Republica Moldova se clasează la egal cu Georgia,
acumulând câte 0.69 puncte, urmate de către Ucraina și Armenia care au câte 0.60 puncte.
Clasamentul esteîncheiat de către Azerbaidjan și Belarus care au acumulat respectiv, 0.44 puncte și
0.34 puncte.
La dimensiunea Management , pe prima poziție se situează Georgia – 0.74 puncte, urmată de
Republica Moldova cu 0.71, Ucraina cu 0.50, Armenia c u 0.48, Azerbaidjan cu 0.3 și Belarus cu
0.25. În același timp, trebuie de menționat că Georgia și Republica Moldova au înregistrat un proces
destul de important, acumulând respectiv cu 0,16și 0.12 puncte mai mult, Belarus reușește să
acumuleze o sutime -n plus la punctajul său final, în timp ce Ucraina, Armenia și Azerbaidjan
înregistrează regres [16].
Concluzii:
Analizând caracteristicile și evoluția Partneriatului Estic, precum și rezultatele obținute de statele
partenere în procesul de implementare a r eformelor scontate, se poate de concluzionat că:
– Uniunea Europeană a lansat Parteneriatul Estic cu scopul de a -și dezvolta relațiile de cooperare
cu 6 state partenere, foste republicii a URSS: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica
Moldova și Uc raina, mizând pe deschiderea acestora pentru democratizare și implementarea
reformelor interne, promovând drepturile și libertățile fundamentale ale omului și principiile statului
de drept.
– Politicile dezvoltate în cadrul Partneriatului Estic intersectează direct interesele Federației Ruse
în regiune, cauzând un șir de conflicte și presiuni a statelor mari asupra conducerei celor șase state
partenere. Influența fatorilor externi marchează deciziile luate de guvernele statelor partenere, în
cazul Ucrainei ac esta a cauzat amânarea semnarii Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană,
determinând inițierea revoltelor masive, iar în cazul Armeniei, s -a reușit schimbarea vectorului
politicii externe.
– Partneriatul Estic, în esența sa, presupunere dezvoltarea dialog ului direct dintre Uniunea
Europeanăcu fiecare stat partener în parte, în cadrul discuțiilor se analizează problemele stringente ce
afectează societate șise elaborează un șir de propuneri privind amelioarea situației. În același context,
statele partenere sunt încurajate să conlucreze împreunăîn lupta cu deficiențele de sistemcomune.
– Nivelul de implicareîn programși implementare a propunerilor elaborate în cadrulsummit -urilor
și ședințelor comune a Parteneriatul Estic diferă de la stat la stat. Procesul est e îngreunat inclusiv de
problemele interne, precum: corupția, instabilitatea politicăși determinarea superficială a vectorilor

UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE VECTOR EUROPEAN
DIN MOLDOVA REVISTA ȘTIINȚIFICĂ Nr.1/2015

de dezvoltare. Chiar dacă Republica Moldova,Georgia și Ucraina au fost declarați lideri în cadrul
parteneriatului, nici o țară n -a atins rezultate semnificative, care să ne permită catalogarea
Parteneriatului Estic drept o inițiativă de succes în democratizarea fostelor republici sovietice.
– Parteneriatul Estic reprezintăposibilitatea statelor partenere de a avansa în procesul de
democratizare a societății și reformare a sistemului de administrare publică, având ca partener un
important actor internațional – Uniunea Europeană.

Referințe bibliografice:
1. Agreement between the European Union and Georgia on the facilitation of the issuanc e of
visas.
2. Agreement between the European Union and the Republic of Armenia on the facilitation of
the issuance of visas.
3. Agreement between the European Union and the Republic of Azerbaijan on the facilitation
of the issuance of visas.
4. Agreement betwee n European Community and Ukraine on the facilitation of the issuance of
visas .
5. Armenia – European Union bilateral relations .http://www.mfa.am/en/country -by-
country/eu/ .
6. Armenia, Belarus reguse t o sign EU – Eastern Partnership due to its stance on Crimea.
http://www.sott.net/article/296715 -Armenia -Belarus -refuse -to-sign-EU-Eastern -Partnership –
due-to-its-stance -on-Crimea
7. Azerbaijan refuses to sign the final declaration of the summit of „Eastern
Partnership‖ http://www.contact.az/docs/2015/Poli tics/052200116804en.htm#.VWApqPntmk
o
8. Benedyczak J., Mrozek K. EU – EaP visa liberalization. Summary of recent developments.
May –july 2014 .
9. Chkhikvadze V., Mrozek K. It’s Georgia’s time .
10. Countries and Regions. http://ec.europa.eu/trade/policy/countries -and-regions/countries/
11. Eastern Partnership Summit. Facts and figures about the Eastern Partners of the European
Union .
12. Eastern Partnership Visa Liberalisation Index .
13. EU forges closer ties with Ukraine, Georgia and Moldova.
14. European integration index 201 4 for Eastern Partnership countries .http://www.eap –
index.eu/sites/default/files/EaP%20Index%202014.pdf
15. European Neighborhood Policy Strategy Paper, COM (2004) 373.
16. Joint Declaration of the Eastern Partnership Summit (Riga, 21 – 22 May, 2015)
http://www.consilium.europa.eu/en/meetings/international -summit/2015/05/21 -22/
17. Joint De claration of the Prague Eastern Partnership Summit. Prague, 7 May 2009.
http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/er/107589.pdf
18. Krol M. What now for EU – Ukraine relations.
http://www.ecipe.org/app/uploads/2014/12/ECIPE_bulletin1113Krol.pdf
Litra L. Moldova pe calea liberalizării regimului de vize cu UE : un invetar al realizărilor și
eșecurilor. Studiu în profunzime . Chișinău: IDIS Viitorul, 2011. 30 p.
19. Mobility partnership, visa facilitation and readmission agreements.
20. Mrozek K. Ukraine towards visa -free regime.
21. Rinnert D. The Eastern Partnership in G eorgia. http://www.swp –
berlin.org/fileadmin/contents/products/arbeitspapiere/Rinnert_EUEasternPartnership
Georgia.pdf .
22. The Eastern Partnership. http://www.enpi -info.eu/maineast.php?id_type=2&id=743
Recomandat spre publicare: 05.03.2015