Din lucr ările Comisiei de la Snagov [608167]
Din lucr ările Comisiei de la Snagov
– martie-iunie 1995 –
Coperta: Nicolae LOGIN
III
ISSN 1222-5401
COMISIA DE FUNDAMENTARE
A STRATEGIEI NA ȚIONALE
DE DEZVOLTARE ECONOMIC Ă
Din lucr ările
Comisiei de la Snagov
– martie-iunie 1995 –
Documentar întocmit de
Valeriu IOAN-FRANC
CENTRUL DE INFORMARE ȘI DOCUMENTARE ECONOMIC Ă
Bucure ști – 2000
VI
Sumar
Notă asupra edi ției…………………………………………………………………………………VII
Aria tematic ă a lucr ărilor Comisiei ……………………………………………………1
– Academician Tudorel POSTOLACHE –
De la identificarea problemelor, la identificarea solu țiilor,
Adev ărul economic, nr. 24/170, 10-16 iunie 1995
1. Ciclul lung în economia mondial ă și paradoxul lui
în economia româneasc ă………………………………………………………….3
2. Programul "multilingvism"………………………………………………………..8 3. Să stop ăm hemoragia de avu ție na țional ă……………………………………9
4. Despre aria tematic ă a lucr ărilor Comisiei………………………………..10
Aprecieri, opinii, ecouri din presa economic ă
– Cristian Tudor POPESCU – Sfârșitul reformei buimace?
Adev ărul, nr. 1509, 10 martie 1995 …………………………………………………..19
– Discu ții despre strategie înainte de toate , interviul acad. Tudorel
POSTOLACHE, pre ședintele Comisiei de la Snagov
cu Joseph Lorent, pre ședintele Uniunii Ziari știlor din Luxemburg
(Luxemburger Wort, 10 martie 1995) ………………………………………………..21
– Viorel S ĂLĂGEAN – Fără prejudec ăți, suspiciuni și orgolii pentru
construirea programului strategic na țional
Adev ărul economic, nr. 12, 18-24 martie 1995……………………………………23
– Cultur ă și societate. Locul culturii în strategia dezvolt ării
României și a integr ării țării în Uniunea European ă (extras din
stenograma emisiunii TV Studioul economic din 1 iunie 1995) Participan ți: acad. Tudorel Postolache,
acad. Zoe Dumitrescu Bu șulenga, Dan H ăulică, membru
corespondent al Academiei Române, Mircea Co șea,
Înalt Prea Sfin ția Sa Daniel, Mitropolitul Moldovei
și al Bucovinei, Liviu Maior, Mugur Is ărescu …………………………………….25
– Gheorghe CERCELESCU – Integrarea european ă
între dorin țe și posibilit ăți
VII
Adev ărul, 4 iulie 1995 ……………………………………………………………………..39
– România și Uniunea European ă – un interviu al
acad. Tudorel POSTOLACHE, pre ședintele Comisiei de la Snagov
cu dl. Roger Schmal, directorul prestigioasei publica ții
comunitare Europerspectives, Bruxelles…………………………………………….41
– Silviu BRUCAN – Strategia Postolache – O examinare critic ă
Adev ărul, nr. 1631, 2 august 1995…………………………………………………….45
– Nicolae NISTORESCU – Despre spiritul de la Snagov
Adev ărul economic, Nr. 37, 13-19 septembrie 1996…………………………….49
– Aurel IANCU – Un proiect deschis pentru
integrarea european ă
Economistul, Anul X, nr. 279 (1305), 8 februarie 1999………………………..57
Documente
– Declara ția de la Snagov ………………………………………………………………….63
– Cadrul general al Strategiei na ționale de preg ătire a ader ării
României la Uniunea European ă……………………………………………………..64
– Con ținutul tematic al studiilor preg ătitoare ………………………………………67
VIII
Notă asupra edi ției
Lucrarea de fa ță are un pronun țat caracter documentar , autorul ei impunându-
și să se plaseze cât mai departe de orice comentariu asupra documentelor
incluse.
Pornind de la obiectivul principal al acestei lucr ări – acela de a oferi membrilor
Comisiei de fundamentare a Strategiei na ționale de dezvoltare economic ă
câteva din considera țiile unor anali ști care și-au publicat opiniile asupra
Strategiei na ționale de preg ătire a ader ării României la Uniunea European ă –
am optat pentru includerea în volumul de fa ță atât a acelor materiale din mass-
media care au avut, dup ă părerea noastr ă, importan ță asupra mersului elabor ării
strategice de la Snagov din martie-iunie 1995, cât și comentariile rezultatelor.
De asemenea, dincolo de Declara ția politic ă de la Snagov am optat – și să fie
iertat ă înclina ția personal ă a autorului pentru materiale cu o strict ă încărcătură
documentar ă – să complet ăm sumarul cu cadrul tematic general al Strategiei și
conținutul tematic al studiilor de fundamentare ( toate studiile , fără nici o
excep ție).
În inserarea aprecierilor, opiniilor, punctelor de vedere, extraselor și ecourilor
din pres ă a fost respectat ă cu stricte țe selec ția cronologic ă, pentru a sublinia
atât mersul lucr ărilor Comisiei, cât și reflectarea lor pe parcursul celor 105 zile
câte a însumat exerci țiul consensual de la Snagov din martie-iunie 1995.
Reflectarea cea mai autorizat ă a rezultatelor proiectului este con ținută în
Declara ția de la Snagov:
“Semnatarii Declara ției apreciaz ă spiritul în care a avut loc elaborarea
Strategiei și a lucr ărilor de fundamentare a acesteia, confruntarea pe
deplin liber ă de opinii, într-un climat de dezbateri constructiv, de înalt ă
rigoare științifică, ceea ce a permis ca, prin dialog, s ă fie cultivat ă
convingerea c ă rena șterea României, redresarea ei general ă se decid
acum.
IX
Acest spirit se cere a fi promovat în continuare, în vederea instaur ării
unui climat de realism politic, de solidaritate activ ă, care s ă orienteze
confruntarea de opinii în sens constructiv, în slujba interesului na țional,
a destinului României în lumea contemporan ă.”
Aceast ă concluzie , sus ținută de liderii tuturor partidelor parlamentare de
guvern ământ și de opozi ție, capătă o rezonan ță și acuitate deosebite și în
contextul actual .
Valeriu IOAN-FRANC
Directorul Centrului de Informare
și Documentare Economic ă
Aria tematic ă
a lucr ărilor Comisiei*
De la identificarea problemelor,
la identificarea solu țiilor
1. Ciclul lung în economia mondial ă și paradoxul lui
în economia româneasc ă…………………………………………………………………3
2. Programul "multilingvism"……………………………………………………………….8 3. Să stop ăm hemoragia de avu ție na țional ă…………………………………………..9
4. Despre aria tematic ă a lucr ărilor Comisiei ………………………………………10
*Discurs rostit de academician Tudorel Postolache în Ședința plenar ă a Comisiei pentru elaborarea
strategiei na ționale de preg ătire a ader ării României la Uniunea European ă, 22 mai 1995 (text
prescurtat). O cronic ă a acestei reuniuni consacrate problemelor privind aria tematic ă a lucr ărilor
Comisiei a fost realizat ă de redac ția revistei Adev ărul economic, în num ărul s ău din 10-16 iunie
1995 (nr. 24/170), decupându-se ca probleme principale: un ecran cuprinz ător în timp și spa țiu;
despre societatea informa ției; paradoxul decalajului de productivitate; pia ța audio-vizualului și
cultura comunica ției; programul multilingvism; stoparea hemoragiei de avu ție na țional ă; câmpul
central – cre șterea nivelului de trai; ac țiunile concrete din programul de lucru al Comisiei (n. red.)
3
Domnule Prim-ministru,
Stima ți membri ai Comisiei,
Aceast ă informare asupra stadiului actual al lucr ărilor Comisiei
inten ționeaz ă, pe de o parte, s ă contureze activitatea desf ășurată sub un întreit
unghi organizatoric, metodologic și de fond, pe de alt ă parte, î și propune s ă se
constituie într-o introducere, fie ea cât de sumar ă, la celelalte dou ă puncte la
ordinea de zi, Programul cadru de aderare a României la Uniunea European ă
– obiectivul principal al schimburilor de p ăreri de ast ăzi – și Raportul dintre
cultur ă și societate – subiectul pasionant al reuniunii de mâine.
Noi am f ăcut s ăptămânal, iar în anumite perioade chiar zilnic, evalu ări
asupra stadiului lucr ărilor Comisiei, în cadrul colectivului de permanen ță al
Comisiei, care reprezint ă, în fapt, un consiliu științific constituit pe cale
organic ă.
Am prezentat, de asemenea, dou ă inform ări în cadrul Guvernului, o
informare în fa ța Biroului Prezidiului Academiei Române, dou ă inform ări în
fața exper ților desemna ți de partide parlamentare, de guvern ământ și de opo-
ziție, o informare în fa ța a 57 de tineri laurea ți la olimpiadele na ționale și
interna ționale, o informare în fa ța pre ședinților și vicepre ședinților
principalelor organiza ții sindicale.
Și totu și, o evaluare de ansamblu în reuniunea de azi a Comisiei am
considerat a fi necesar ă din mai multe considerente.
Noi suntem în prezent în faza în care p ășim din faza identific ării
problemelor în aceea a identific ării solu țiilor, din faza analizelor realizate de
autori și dezb ătute cu exper ți, în faza încerc ării de asamblare a unor proiecte
coerente și a dezbaterii lor în plenul Comisiei.
Au fost lansate și se afl ă în diferite stadii de elaborare peste 40 de studii
pe sectoare și domenii, care îmbr ățișează, practic, toate punctele nodale ale
economiei și societ ății române ști, tezele preliminare ale celorlalte asemenea
studii au fost deja discutate în 217 dezbateri cu autori și exper ți, cu
participarea colectivului permanent al Comisiei și se lucreaz ă în prezent pe un
front larg la definitivarea lor.
Desigur, diversele sectoare, domenii, teme elaborate au un timp istoric
propriu, deci și lucr ările pe care Comisia are un fapt de efectuat au un timp
istoric diferen țiat, iar noi suntem acum în m ăsură să le definim în bun ă cu-
noștință de cauz ă.
1. Ciclul lung în economia mondial ă și paradoxul lui
în economia româneasc ă
Prima grup ă de probleme pe care doresc s ă le prezint în fa ța
dumneavoastr ă astăzi, legat ă de stadiul actual al lucr ărilor Comisiei, vizeaz ă
unele aspecte metodologice și de con ținut.
Atât identificarea problemelor, cât și identificarea solu țiilor încerc ăm să
le plas ăm pe un ecran suficient de cuprinz ător, atât sub raportul timpului, cât
și al spa țiului, pentru c ă numai în felul acesta pot fi eliminate limit ările și
încărcătura emo țional ă, care ar putea deforma conturul și con ținutul real al
proceselor urm ărite.
4
Utilizând un asemenea ecran, cuprinz ător ca timp și spa țiu, urm ărim ca
la nivelul elabor ării strategice s ă nu explic ăm procesele prin simple gre șeli,
prin inten ții – bune sau rele – prin factori conjuncturali, cu toate c ă, evident,
fiecare dintre ace știa are rolul s ău în realitatea practic ă imediat ă, concret ă.
Mai mult:
Urm ărim aducerea fiec ărei variante luate în discu ție la forma ei
rațional ă și aș spune chiar la forma ei ideal ă, adic ă eliberat ă de gre șeli, de
imperfec țiuni etc., care capteaz ă în mod firesc, de multe ori, aten ția principal ă
în dezbateri imediate, pentru ca imperfec țiunile, puse în eviden ță în mod
inevitabil în confrunt ările politice s ă nu complice în mod inutil clarificarea
fondului proceselor studiate.
Modalitatea general ă de abordare a strategiei, atât la nivel de
ansamblu, cât și pe fiecare lucrare în parte, este aceea de a c ăuta s ă fixăm cât
mai bine trei puncte nodale: punctul de pornire, punctul de sosire dezirabil și
căile de parcurgere a drumului între aceste dou ă puncte, inclusiv evaluarea
costurilor a nodurilor de incompatibilit ăți, a efectelor scontate.
La scar ă global ă, cele dou ă puncte – de pornire și de sosire – sunt
marcate actualmente de trecerea economiei mondiale de la faza lung ă,
descendent ă, la o nou ă fază lung ă, ascendent ă, de circa 20-25 de ani, început ă
cu o relansare conjunctural ă de acum bine conturat ă, dar care în țările
avansate este alimentat ă de factori structurali, proprii unei noi economii,
bazat ă pe cultur ă și informa ție și care vor conduce la o nou ă societate –
societatea informa ției.
Acesta este fundalul global pe care îl ofer ă economiile avansate, inclusiv
cele din Uniunea European ă.
Istoria economic ă a lumii descrie predominan ța succesiv ă a câtorva
genera ții de produse – naturale, munc ă-intensive, sciento-intensive, cultural-
informa țional-intensive – preg ătind, la rându-le, genera ția produselor cultural-
artistic-intensive.
Corespunz ător, pe deasupra disputelor filosofice, ideologice,
succesiunea la scar ă global ă, mondial ă a societ ății ar putea fi considerat ă,
după societatea primitiv ă, societatea agrar ă, societatea industrial ă în secolul
XIX, societatea tehnico- științifică a secolului XX, societatea cultural-
informa țional ă în secolul XXI.
De observat c ă aici sunt con ținuți toți factorii de produc ție principali:
natura, munca și capitalul, știința, cultura și informa ția, arta.
Ceea ce în timp se succede, în spa țiu coexist ă și coexist ă în dublu sens:
în centrele dezvoltate fiecare societate nou ă ridic ă pe o scar ă superioar ă
factorul de produc ție anterior determinant; societatea agrar ă a solicitat din
plin natura, societatea industrial ă, determinat ă de capital, a creat agriculturile
cele mai dezvoltate, societatea tehnico- științifică a poten țat capital-intensivi-
tatea. Aceasta este coexisten ța organic ă, iar societatea informa ției, în pragul
căreia ne afl ăm, va ridica industria și cercetarea la un nou nivel.
Ceea ce a ș denumi coexisten ță mecanic ă este simultaneitatea unor meca-
nisme economice și societale cu timpi istorici diferi ți. De exemplu, coexisten ța
5
țărilor industriale cu țări agrare, cu paradoxul aparent c ă agricultura
avansat ă a fost tot timpul apanajul primelor și așa mai departe.
Și tocmai pe acest ecran global, în timp și spa țiu, apar adev ăratele
noastre probleme, independent de inten ții, bune sau rele, de dorin țe și alte
considerente emo ționale sau de ordin conjunctural.
Dintre toate, v ă voi re ține aten ția cu ceea ce a ș putea numi problema
cardinal ă în planul strategiei pentru noua faz ă ascendent ă de lung ă durat ă, în
care se înscrie și economia na țional ă și cea mondial ă și care este, dup ă
părerea mea, problema cardinal ă a economiei române ști și a societ ății
române ști în ansamblu.
Despre ce este vorba? Economia mondial ă se dezvolt ă ciclic, în faze
lungi de 20-25 de ani, cu alternan ța fazelor ascendente și descendente.
Explica ția teoretic ă o putem l ăsa în acest cadru deoparte.
Dar r ămân cifrele, care arat ă indubitabil aceast ă alternan ță. Dac ă vom
compara mi șcarea economiei române ști cu mi șcarea economiei mondiale, vom
constata c ă în toate fazele ascendente, economia româneasc ă, independent de
regimuri politice, de guverne, de rele sau bune inten ții etc., în toate fazele
ascendente, f ără excep ție, s-a dezvoltat într-un ritm mediu peste media
mondial ă și european ă, iar în toate fazele descendente ale ciclului lung,
economia româneasc ă s-a situat, de asemenea, peste media european ă și
mondial ă, dar rezultatul paradoxal a fost c ă decalajul de productivitate a
crescut constant.
Aceasta este tendin ța secular ă pe care trebuie s-o înfrunt ăm pe plan
strategic. Ea este atestat ă de calcule minu țioase, efectuate pentru serii lungi,
cu utilizarea statisticilor interna ționale de c ătre reputa ți cercet ători – a ș cita
pe profesorul Axenciuc, pe profesorul Constantin Grigorescu Institutul de Economie Na țional ă și, bineîn țeles, Comisia Na țional ă de Statistic ă.
Explica ții, desigur, sunt multe și identificarea lor formeaz ă chiar substan ța
analizelor strategice din Comisie.
Între ele eu a ș men ționa faptul c ă fazele descendente de lung ă durat ă, în
cazul economiei române ști, nu și-au îndeplinit func ția obiectiv ă, anume aceea
de descurajare a aparatului de produc ție perimat, func ție pe care și-a
îndeplinit-o în țările avansate, în a șa fel încât la relansarea fazei de lung ă
durat ă să se porneasc ă cu restructur ările efectuate în faza de criz ă structural ă.
Nici în cadrul ultimei faze descendente în economia româneasc ă, 1971-
1989, când noi am avut, de asemenea, un ritm superior mediei mondiale, funcția obiectiv ă a crizei structurale nu s-a îndeplinit, pentru c ă s-a reprodus
un aparat de produc ție dep ășit. Din cauza aceasta, toate fazele ascendente de
lung ă durat ă nu și-au îndeplinit nici ele func ția obiectiv ă pentru c ă trebuiau s ă
preia func ția de restructurare a aparatului de produc ție, pe care fazele
descendente nu și-au îndeplinit-o.
Așadar, repet, în toate fazele ascendente ale ciclului secular, considerat
ca ciclu mondial, economia româneasc ă s-a dezvoltat într-un ritm superior,
dar și în fazele descendente ale acestui ciclu, economia româneasc ă s-a
dezvoltat, de asemenea, într-un ritm superior mediei mondiale și europene, iar
rezultatul, paradoxal, a fost o cre ștere a decalajelor economice fa ță de țările
6
avansate, considerate dup ă criterii de eficien ță.
Aceasta este problema fundamental ă și în prezent.
Cum se prezint ă aceste decalaje fa ță de țările Uniunii Europene? Voi
folosi datele din studiile enun țate anterior. Produsul na țional brut pe locuitor,
în pre țuri curente, cu doi ani în urm ă: 1120 dolari SUA în România și 19094
dolari SUA, media pe cele 12 țări ale Uniunii Europene, adic ă decalajul este
de 1 la 17. Dac ă vom lua cele mai pu țin dezvoltate țări din Uniunea European ă
– Islanda, Portugalia și Grecia – decalajul este de 1 la 10,4. Dac ă vom lua în
considera ție produsul na țional brut pe locuitor, calculat nu prin cursuri de
schimb, ci la paritatea puterii de cump ărare, acesta este evaluat pentru
România la 2910 dolari, ceea ce indic ă un nivel de 2,6 ori mai mare decât cel
stabilit prin cursul de schimb. Dar decalajele se men țin redutabile, 1 la 6,1
decalaj real fa ță de media celor 12 și 1 la 14 fa ță de media celor patru țări mai
puțin dezvoltate din Uniunea European ă.
Decalajele României fa ță de țările Uniunii Europene în privin ța altor
indicatori – exportul pe locuitor și așa mai departe – sunt considerabil mai
mari decât cele la care m-am referit anterior.
Din îns ăși formularea problemei și încercarea de a o m ăsura se
profileaz ă și căile înfrunt ării ei – și scenarii multiple. Aceste c ăi se vor
concretiza oricum. Ele, a ș putea spune, vizeaz ă: a) conservarea superiorit ății
tradi ționale de ritm, dar de data aceasta amendat ă cu; b) a șezarea relans ării
pe factorii structurali, specifici noului val al progresului economiei cultural-informa țional-intensive, la scar ă mondial ă.
Problema fundamental ă a momentului istoric este determinarea
capacit ății noastre intelectuale, politice și societale pentru crearea condi țiilor
de armonizare, a c ăilor concrete de armonizare real ă a avântului conjunctural
cu cel structural și de armonizare în fapt a celor dou ă tipuri de tranzi ție –
tranzi ția la economia de pia ță și tranzi ția la societatea informa ției.
În Comisie am avut schimburi de p ăreri și analize aprofundate asupra
societ ății informa ționale, asupra economiei cultural-informa ționale, asupra
pieței proprii economiei și societ ății informa ționale.
Exist ă de pe acum o pia ță sectorial ă care prefigureaz ă caracteristicile
viitoarei pie țe proprii economiei și societ ății informa ției. Este vorba de pie țe
proprii economiei și societ ății informa ției. De exemplu pia ța audio-vizualului.
Pe lâng ă faptul c ă se prezint ă cu dinamica cea mai accentuat ă pentru
viitoarele decenii, ea este o pia ță din start interna ționalizat ă și mondializat ă,
detașată total de limitele geografico-teritoriale ale pie ței. Luxemburgul, de
pildă, are 400 de mii de locuitori, dar pia ța RTL este de 180 milioane de
receptori, iar dac ă vom lua în calcul pia ța sateli ților de televiziune, cu sediul
în Luxemburg, caracteristica devine și mai pregnant ă.
Piața aceasta nu mai poate fi reglat ă de legile schimbului echivalent,
pentru c ă avem dovada palpabil ă că la aceea și surs ă de impuls – textul ini țial
al unei emisiuni TV – recep ția este absolut inegal ă, în func ție de for ța creativ ă
a fiec ărui receptor.
Consumul noilor tipuri de m ărfuri devine produc ție pentru c ă în procesul
7
televiziunii interactive produsul oferit de canalul unic devine produc ție
cultural-intensiv ă nou ă, în func ție de receptor.
Genera ția produselor audio-vizualului nu mai sufer ă nici acela și tip de
uzur ă fizic ă (prin consum ele nu dispar, cum se întâmpl ă cu alimentele etc.);
mai mult, prin consum se multiplic ă și se p ăstreaz ă la infinit în lumea lor
multiplicat ă.
Este o pia ță î n c a r e m ărfurile pot fi individualizate. De pild ă, se
anticipeaz ă a avea cea mai rapid ă creștere canalele specializate pe segmente,
pe genera ții (pensionari, copii, sport etc.).
Dar un aspect cu totul și cu totul special pentru proiec țiile noastre
strategice se refer ă la faptul c ă forța de munc ă ocupat ă cu producerea și
distribu ția acestor m ărfuri noi este, dup ă unele aprecieri, în propor ție de 80%
cu preg ătire artistic ă.
Dezvoltarea acestei noi pie țe pune în fa ța societ ății probleme de ordin
cultural specifice. De pild ă, înc ă de pe acum s-a produs o adev ărată revolu ție
în ceea ce prive ște timpul social: timpul pe care o familie îl acord ă
programelor TV dep ășește timpul de munc ă (mă refer la țările RTL). Aceasta
este adev ărat, dac ă ne referim la capul familiei, care munce ște circa 38 de ore
pe săptămână și se uit ă la televizor circa 30 de ore pe s ăptămână (sâmb ăta și
duminica fiind zile cu multe ore de TV), dar este cu totul adev ărat dac ă luăm în
calcul membrii de familie nelucr ători, înainte de toate genera ția a IV-a și
genera ția I.
Pentru genera ția I, timpul de privit la televizor tinde s ă egaleze și chiar s ă
depășească orele petrecute la școală.
Pentru genera ția a IV-a reprezint ă cel mai important segment al zilei și
al săptămânii.
Evident c ă se pun probleme pe care nici un actor al pie ței mass-media nu
le va putea rezolva singur, dar pe care societatea trebuie s ă le rezolve cu
privire la structura timpului social și individual.
Interna ționalizarea și mondializarea acestei pie țe este de o alt ă natur ă
decât interna ționalizarea pie țelor tradi ționale de m ărfuri (automobile etc.).
Interna ționalizarea pie ței audio-vizualului ridic ă mari probleme tocmai în
sfera dimensiunii culturale și poate c ă este una dintre cele mai acute probleme
ale Uniunii Europene în prezent.
În orice caz, economia de pia ță spre care ne îndrept ăm trebuie constant
privit ă ca economie de pia ță a viitorului, preg ătind, sub raportul cultural
intensivit ății fiecare cet ățean, pentru a putea recepta cultura exterioar ă a co-
munica țiilor, în concordan ță cu valorile culturii interioare.
După convingerea mea profund ă, șansa sigur ă ca economia româneasc ă
să poat ă deveni o economie competitiv ă avansat ă este tocmai de a se înscrie în
tendin țele economiei de pia ță a viitorului, adic ă în condi țiile unei economii de
piață cultural-informa țional-intensive.
Încheind exemplificarea noului tip de pia ță, aș mai ad ăuga un alt aspect
fundamental. România de ast ăzi duce tratative cu Uniunea European ă de
8
astăzi, în vederea integr ării dar, evident c ă în Uniunea European ă de mâine se
va integra România de mâine, ori în aceast ă perspectiv ă se ridic ă problema
strategic ă cea mai adânc ă a Uniunii Europene – raportul economic-social.
Ori tocmai aparatul de produc ție propriu societ ății informa ției se pare
că pentru prima dat ă în istorie va oferi surplusul capabil s ă concilieze în fapt
eficien ța economic ă cu cea social ă.
Trebuie s ă fim curajo și în proiectele pe care le fundament ăm și pe care
va trebui s ă le supunem cofinan țării Uniunii Europene.
2. Programul "multilingvism"
Eu a ș cita un singur posibil proiect care ar putea s ă devin ă un atu al
nostru, pe lâng ă însu și modul în care preg ătim aderarea, un proiect care s ă
vizeze chiar miezul economiei și societ ății viitorului, pe care l-am putea numi
“multilingvism”,
La prima vedere, unii exper ți încrunta ți ar putea spune c ă nu are nici o
legătură cu economia. Dar, a șa să fie oare?
În ce ar consta programul “multilingvism”?
1. Înv ățarea de c ătre întreaga popula ție – genera țiile active – a cel pu țin
două limbi str ăine – scris, vorbit, citit.
2. Înv ățarea de c ătre întreaga popula ție a limbajului calculatoarelor și
al informa ției.
3. Înv ățarea de c ătre întreaga popula ție a limbajului artelor,
bineîn țeles, prin sistemul școlar, cel pu țin trei limbaje; care s ă fie ele
– este problema colectivit ății să o stabileasc ă, dar aceast ă necesitate
devine tot mai evident ă în condi țiile în care 80% din munca din
sectoarele informa țional intensive este munc ă cu preg ătire artistic ă,
iar tendin ța secular ă se pare a fi aceea c ă dup ă economia cultural-
intensiv ă va urma economia cultural-artistic-intensiv ă.
4. Studierea de c ătre întreaga popula ție a României a limbii și
civiliza ției române. Toate aceste 4 paliere la un loc, în perspectiva
integr ării s-ar putea s ă devin ă un factor esen țial al p ăstrării
identit ății na ționale în contextul largii integr ări europene.
Acesta este un program care, în func ție de sursele de finan țare, poate fi
realizat în diferite limite de timp, dar poate transforma România într-un partener nu pur și simplu admis, ci într-un partener dorit în Uniunea Eu-
ropean ă.
Sigur, s-ar putea obiecta – sunte ți prea s ăraci ca s ă vă propune ți un ase-
menea program. Eu r ăspund: noi suntem prea s ăraci ca s ă nu ni-l propunem.
Și apoi, cu doar câteva s ăptămâni în urm ă a avut loc o sesiune a mini ș-
trilor educa ției din cele 15 țări ale UE, care au adoptat recomandarea ca în
toate țările comunitare, pe lâng ă limba matern ă, să fie studiate dou ă limbi
străine.
Aș mai ad ăuga la acest posibil tip de obiec ții că la penultimul plan
francez s-a f ăcut o comisie interna țional ă de mari oameni de finan țe, bancheri,
industria și, oameni de stat care s ă testeze planul, comisie prezidat ă de Gaston
9
Thorn, fostul pre ședinte al Comisiei Europene și pre ședinte, director general
al RTL.
Care a fost principala recomandare pentru relansarea economiei
franceze? Înv ățarea de c ătre popula ție a dou ă limbi str ăine.
Este un exemplu de proiect structural dar nu este singurul, m-am referit
la el deoarece este concordant cu toate cele trei puncte aflate la ordinea de zi.
3. Să stop ăm hemoragia de avu ție na țional ă
Dar preocuparea pentru tendin ța secular ă, care reprezint ă problema
cardinal ă a strategiei na ționale, nu înseamn ă să ignor ăm problemele fierbin ți
ale momentului, dimpotriv ă, acestea trebuie abordate, dar din perspectiv ă
strategic ă. În analizele efectuate în Comisie acestea au fost evocate în zeci și
zeci de ore, evident nu voi încerca s ă le men ționez pe toate, dar voi sugera aria
lor invocând exemplul acesta, s-a denumit un gen de canibalism al întreprinderilor care- și mănânc ă în bun ă parte fondurile circulante trecând
acum la consumul celor fixe, pân ă la o adev ărată cangren ă a mecanismului
economic și a organismului social reprezentat ă de hemoragia intern ă și
extern ă de avu ție na țional ă.
Pot fi persoane și chiar grupuri care s ă beneficieze dar fibra de baz ă a
societ ății se anemiaz ă și antreneaz ă în criz ă mecanismul economic, starea de
criză a mecanismului economic amenin țând s ă cuprind ă, treptat, articula țiile
economiei na ționale, pân ă la anchilozarea întregului organism social:
erodarea ra ționalit ății economice, prin forma de verigi și structuri care
contrazic sistemul și intr ă în flagrant ă contradic ție reciproc ă; “perfec ționări”
parțiale cu consecin țe derivate nescontate, inverse celor a șteptate sau
perverse, ce conduc la un gen sui-generis la “laisser-faire”, astfel încât mecanismul real contrazice pe cel “construit”; inven ții ad-hoc, care erodeaz ă
eficien ța pârghiilor financiare și bancare, dar și valorile fundamentale
specifice func ționării sistemului economiei de pia ță, în ansamblul s ău (exemple
au fost, repet, cu zecile, în cursul dezbaterilor).
Trebuie evident comb ătute și manifest ările, dar în elaborarea strategic ă
ne concentr ăm mai ales asupra izvoarelor c ăci nu sunt lucruri ap ărute peste
noapte și care ar putea dispare instantaneu.
Ce ne-am propus?
Simplificând, este vorba de o list ă cu principalele probleme “fierbin ți”,
la care s ă fie inventariate remediile pe care știința și practica universal ă le
oferă drept solu ții.
Aceste m ăsuri se contureaz ă a merge de la elemente efectiv strategice –
aș cita trei: trecerea la un sistem de planificare propriu economiei de pia ță
avansat ă, trecerea la inventarierea avu ției na ționale (în primul rând
restituibil ă și privatizabil ă), trecerea la aplicarea unor programe concrete al
căror numitor comun este accelerarea reformei.
În acest proces apare îns ă o problem ă fundamental ă și anume care sunt
criteriile acceler ării reformei.
10
Cel pu țin patru grupe:
1. Compatibilitatea reformelor par țiale.
2. Suportabilitate, durabilitate, cost social. 3. Succesiunea m ăsurilor care este esen țială, ea rezolvând și
priorit ățile.
4. Credibilitatea reformei, care este alimentat ă de succesul s ău. Nici o
reform ă nu se poate dezvolta progresiv dac ă în plan social dup ă o
anumit ă perioad ă nu d ă rezultate.
Este pentru noi un mare punct de sprijin faptul c ă ne putem orienta dup ă
experien ța țărilor avansate din Occident.
Aceasta nu din cauz ă că ar exista un model universal; dac ă acesta ar
exista într-adev ăr, dac ă o experien ță reu șită ar putea fi copiat ă, imitat ă,
transplantat ă ca atare, acest lucru ar trebui s ă-l facem.
Dar ceea ce în istoria civiliza ției e convenit a fi numit “model” se
dovede ște a fi “irepetabil”, netransplantabil și chiar neimitabil.
Dar trebuie trase concluzii din experien țele reu șite.
Dacă ne vom cantona în istoria modern ă și contemporan ă propriu-zis ă,
vor ap ărea cu pregnan ță “miracolele” republicilor comerciale din secolele
XV-XVI, “miracolul” olandez din sec.XVII, “miracolul” englez din sec.XVIII, “miracolul” american din sec.XIX și, mai aproape de noi, dup ă cel de-al
doilea r ăzboi mondial “miracolele” vest-german și japonez.
După Alain Peyrefitte, cauzele profunde care explic ă aceste “miracole”
economice sunt “de ordin cultural, conjugate cu voin ța încrâncenat ă de a ie și
din mizerie și înfrângere, spirit de ini țiativ ă, convingerea c ă restabilirea se va
juca pe câmpul economic” (“Du miracle en économie. Leçons au Coll čge de
France”, Editions Odile Jacob, 1995, cit.pag.43).
Este interesant de luat în considera ție și alte dou ă experien țe:
Luxemburgul și Portugalia. De ce? Pentru c ă unul reprezint ă țara cea mai
bogat ă dintre cele 12. Cealalt ă reprezint ă, împreun ă cu Grecia, țara cea mai
puțin dezvoltat ă a Uniunii Europene.
Și, cu toate acestea, ambele arat ă un lucru, c ă restructurarea profund ă
din economia na țional ă și integrarea lor în Uniunea European ă – una ca
membru fondator, cealalt ă în urma unor tratative îndelungate – au fost înso țite
de cre șterea nivelului de trai.
Iată câmpul prioritar al preocup ărilor de strategie.
4. Despre aria tematic ă a lucr ărilor Comisiei
Al doilea grup de probleme al inform ării mele se refer ă la aria tematic ă
a lucr ărilor Comisiei.
Ne amintim cât de intense și cât de aprinse au fost schimburile de p ăreri
cu privire la acest subiect în perioada ini țială a croirii acestei Comisii.
Pozi țiile limit ă conturate atunci ar putea fi rezumate astfel:
Prima pozi ție avea în vedere ca strategia ader ării să fie elaborat ă, în
esen ță, prin fixarea m ăsurilor de adoptat în lumina strategiei Uniunii
Europene pentru integrarea țărilor asociate. Este vorba, în special, de
documentul adoptat la Essen.
11
O a doua pozi ție limit ă avea în vedere s ă realiz ăm o investigare
complet ă a economiei na ționale și a societ ății române ști, din care s ă decup ăm
și strategia integr ării României în Uniunea European ă.
Fiecare dintre cele dou ă variante prezentau și plusuri și inconveniente,
pe care acum le în țelegem mai bine.
Varianta de lucru adoptat ă de Comisie și care s-a precizat chiar în
cursul activit ății ei, este una pragmatic ă, având ambi ția să revin ă într-o
măsură cât mai mare plusurile din variantele amintite mai sus, eliminând pe
cât posibil inconvenien țele lor.
Am pornit în esen ță cu 41 de studii pe domenii și teme, studiul 41 fiind
chiar programul-cadru al ader ării României la Uniunea European ă, înscris
astăzi la ordinea de zi.
Cele 40 de studii, f ără să-și propun ă realizarea unei strategii complete a
economiei na ționale au în vedere în special evaluarea implica țiilor în profil de
ramur ă, sectorial etc. a ader ării țării la Uniunea European ă. Reunirea lor
organic ă va fi de natur ă să constituie o adev ărată Carte Alb ă a societ ății
române ști pe termen mediu și lung privit ă din unghiul specific al integr ării
europene.
În acest fel s-au conturat dou ă lucr ări mari pe care Comisia le
realizeaz ă, lucr ări aflate într-o continu ă legătură:
Prima – o Carte Alb ă privind economia na țional ă și societatea
româneasc ă la începutul secolului XXI;
A doua – programul cadru de preg ătire a ader ării României la Uniunea
European ă.
Fiecare din aceste dou ă lucr ări va reprezenta partea vizibil ă,
publicabil ă, supus ă opiniei publice, care presupun îns ă un șir de elabor ări
interne, preg ătitoare.
Cele dou ă puncte înscrise la ordinea de zi în sesiunea noastr ă de lucru
vizeaz ă fiecare nucleul dur al celor dou ă șiruri de lucr ări – ast ăzi Programul-
cadru, mâine, Cultura, care este vârful de lance al strategiei dezvolt ării
economiei na ționale și societ ății române ști în noua faz ă în care intr ă economia
mondial ă și implicit și economia noastr ă național ă.
Ce ar presupune, în mod concret realizarea celor dou ă lucr ări, așa cum
s-au conturat ele din activitatea de pân ă în prezent.
Realizarea “C ărții Albe” – România la începutul secolului XXI
presupune 6 tipuri de lucr ări preg ătitoare, fiecare din ele având totodat ă o
valoare și un profil distinct. Da ți-mi voie s ă vi le prezint pe scurt.
Primul tip de lucr ări preg ătitoare sunt studiile pe domenii, pe probleme
și ramuri; ele sunt a șa cum am spus, în num ăr de 41.
Care este ambi ția principal ă a acestui tip de lucr ări preg ătitoare? S ă
identifice probleme reale de solu ționat, s ă identifice totodat ă punctele de
vedere coexistente în societatea noastr ă cu privire la solu țiile de adoptat. Su-
bliniez: toate punctele de vedere care s-au conturat în leg ătură cu respectivele
probleme și modalit ățile de solu ționare a lor.
12
Aceste lucr ări pe domenii, în final, vor fi prefa țate de o sintez ă care s ă
prezinte, pe baza unei fi șe-cadru care a fost distribuit ă, principalul con ținut de
idei, și, de asemenea, va fi realizat ă în urm ătoarele dou ă săptămâni și o pre-
sintez ă care s ă se constituie în izvor pentru realizarea studiului 41 și anume
Programul-cadru de preg ătire a României în vederea ader ării la Uniunea Eu-
ropean ă.
Un al doilea tip de lucr ări preg ătitoare este seria “Tezaur” care î și
propune s ă identifice studiile cu voca ție strategic ă efectuate în ultimii 5 ani în
diferite institu ții.
Desigur, am mai spus-o ar fi simplu și chiar foarte comod, s ă ignor ăm
aceste acumul ări, dar un asemenea lux iresponsabil ar antrena inevitabil un
greu tribut societal, iar pe de alt ă parte, evident c ă nimeni nu poate s ă-și aroge
dreptul absurd de a decreta o elaborare sau alta inconsistent ă încă mai înainte
chiar de a fi consultat.
Au fost editate pân ă acum câteva volume din Tezaur, ele au fost puse la
dispozi ția membrilor Comisiei, sunt în lucru alte câteva zeci, iar în final vor fi
elabor ări de câteva sute de volume.
Al treilea tip de lucr ări preg ătitoare sunt micromonografiile elaborate în
unități teritoriale sau în mari unit ăți industriale, agricole, de cultur ă, pe o fi șă
cadru concordant ă cu metodologia general ă de elaborare a studiilor par țiale
și a celor de sintez ă.
Domnul pre ședinte al Academiei Române, dore ște ca în cadrul
interven ției Domniei sale de ast ăzi să ne prezinte macheta “Monografia
Academiei Române”*, o strategie a acestui punct de sprijin fundamental al
oricărei elabor ări strategice na ționale ( și care va fi continuat ă cu o a doua
parte, privind strategiile finan țării programelor Academiei, inclusiv testarea
ansamblului problematicii retroced ării propriet ăților confiscate, chestiune pe
care am analizat-o preliminar cu domnul pre ședinte și cu domnul secretar
general).
Tot aici am putea include și ancheta gândit ă a fi efectuat ă în rândul tine-
retului. Ambele lucr ări au fost preg ătite sub raport metodologic de un puternic
colectiv de reputa ți speciali ști din sânul comisiei.
Al patrulea tip de lucr ări preg ătitoare este ceea ce am putea denumi
modest o list ă cu probleme stringente ale economiei na ționale, grupate astfel:
a) Probleme la care știința și practica mondial ă și bineîn țeles na țional ă
are r ăspunsuri clare și trebuie f ăcute variante de aplicare, corelate
între ele.
b) Probleme “deschise”, la care știința și practica mondial ă și deci și
național ă nu are r ăspunsuri, dar unde trebuie f ăcută o inventariere a
ceea ce exist ă în arsenalul teoriei și practicii inclusiv în viziunea
* Este vorba de “Cartea alb ă privind strategia cercet ării științifice în Academia Român ă”, finalizat ă
în iunie 1995 și editat ă în dou ă ediții succesive, în limba român ă și în limba englez ă în septembrie
1995 și respectiv mai 1997 de Centrul de Informare și Documentare Economic ă (n.red.).
13
partenerilor sociali, a for țelor sociale și politice din România.
O bun ă introducere în acest tip de lucr ări sunt tabelele sinoptice difuzate
membrilor comisiei privind solu țiile oferite problemelor cardinale ale
economiei și societ ății actuale de marile curente ale gândirii economice uni-
versale, pe de alt ă parte de c ătre marile curente ale gândirii politice
universale – respectiv studiile doamnei Sorica Sava și ale domnului Aurel
Iancu*, o consistent ă invita ție la eforturile presupuse de acest al patrulea tip de
lucrări, pe cât de complicate, pe atât de necesare și tocmai aici este nevoie de
gândirea, de experien ța fiec ăruia dintre noi.
Al cincilea tip de lucr ări este o list ă a obiectivelor strategice prioritare
pentru trei subperioade: 1995-1999; 2000-2004 și obiective strategice
prioritare care dep ășesc orizontul lui 2004.
Aceste trei subetape au condi ționări obiective asupra c ărora am insistat
îndelung și în mod repetat și care acum într-un fel se impun deja cu for ța
eviden ței.
O list ă a cercet ărilor începute în Comisie, dar care prin natura
lucrărilor, dep ășesc orizontul de timp al func ționării acesteia, cer un efort de
cercetare continuu; dar noi dorim s ă fixăm în aceast ă listă stadiul la care s-a
ajuns sub raport teoretic, metodologic și practic, cu investigarea temelor din
aceast ă categorie.
Exemplul tipic al acestui gen de lucr ări este lucrarea început ă din plin
de inventariere a avu ției na ționale. Este o lucrare care se va face ca atare,
prima dat ă în istoria țării noastre și care, în variant ă optimist ă, ar presupune 3
ani de preg ătire, în variant ă pesimist ă se consider ă că nici nu ar putea fi
făcută, dar într-o variant ă realist ă, necesit ă undeva între 7 și 10 ani. Cea mai
urgent ă treapt ă este îns ă inventarierea avu ției na ționale privatizate sau
“restituibil ă” și privatizabil ă; ea trebuie realizat ă cu orice pre ț și trebuie fixat
în aten ția societ ății stadiul la care noi am ajuns cu demararea acestei teme în
Comisie.
În sfâr șit, a șaptea lucrare este chiar Cartea Alb ă propriu-zis ă, care va fi
publicat ă și în care se inten ționeaz ă să fie re ținute momentele nodale, organic
asamblate din toate analizele par țiale întreprinse, cu fixarea punctului de
pornire, a punctului dezirabil de sosire, c ăile magistrale și alternativele de
parcurgere a drumului între cele dou ă puncte.
Cât prive ște lucr ările preg ătitoare ale elabor ării strategiei na ționale de
aderare a României la Uniunea European ă, aceasta are dou ă izvoare
principale: pe de o parte strategia Uniunii Europene pentru țările asociate,
fixat ă în documentul de la Essen pe care l-am difuzat tuturor membrilor
Comisiei prin Buletinul informativ nr.1 și Cartea Alb ă recent ă, a c ărei
* Se face referire la lucrarea prof. Aurel Iancu membru corespondent al Academiei Române, referitor
la tabloul sinoptic al principalelor arhetipuri de doctrine de politic ă economic ă în spa țiul
euroatlantic. Dezbaterile îndelungate și mig ăloase asupra acestui subiect care au avut loc în
Comisie, au adus clarific ările recunoscute de autor pe parcursul realiz ării ulterioare a c ărții sale
“Bazele teoriei politicii economice” Editura All, 1998.
14
introducere am difuzat-o prin Caietul de lucru nr.5, partea ei de baz ă cu-
prinzând 500 de pagini și care st ă la dispozi ția celor interesa ți, a tuturor
membrilor Comisiei.
Dar, îns ăși strategia Uniunii Europene pentru integrarea țărilor asociate
este conceput ă de noi într-un sens larg și de aceea ne vom axa și pe studierea
tendin țelor și dezbaterilor care se desf ășoară în interiorul țărilor comunitare și
în instan țele comunitare cu privire la viitorul Uniunii Europene. Pentru c ă,
repet, noi ne vom integra în Uniunea European ă de mâine, astfel încât
dilemele care fr ământ ă țările comunitare și Uniunea European ă în ansamblul
ei – și la care nimeni nu de ține în prezent r ăspunsuri gata elaborate – le
consider ăm ca pe propriile noastre preocup ări.
Pe de alt ă parte, strategia integr ării României în Uniunea European ă
este fondat ă tocmai pe clarificarea destinului economiei și al societ ății
române ști, întreg setul de lucr ări amintite la punctul 1 servind acestui scop.
Care sunt, enumerativ vorbind, lucr ările preg ătitoare presupuse de
elaborare a strategiei na ționale de preg ătire a ader ării României la Uniunea
European ă?
Dacă vom face abstrac ție de documentele specifice ale Uniunii Europene
care sunt elaborate și stau la dispozi ția noastr ă, precum și de Acordul de
asociere care de asemenea este un punct esen țial de pornire, atunci
principalele lucr ări preg ătitoare sunt urm ătoarele:
1. Cele 40 presinteze pe teme și domenii.
2. Studii teoretico-metodologice speciale de genul celor care a fost
difuzate (studiile domnului academician Aurel Iancu, cel al doamnei Sorica Sava), sau difuzate pentru discu ția de ast ăzi și datorate
domnului academician Cosmovici ca și multe altele care nu au fost
difuzate înc ă.
3. Rapoarte asupra experien ței na ționale acumulate de diverse țări
comunitare în procesul negocierilor – este vorba în primul rând de Portugalia, Grecia, Spania, Austria, Suedia – în care se deplaseaz ă
membri ai Comisiei, cu o tematic ă special ă.
4. Sinteze documentare asupra strategiilor fiec ăruia dintre cele 15 țări
membre despre pozi țiile privitoare la configurarea viitoare a Uniunii
Europene și despre integrarea asocia ților, lucr ări elaborate de
Ambasadele României în țările respective.
5. Presintez ă asupra liniilor strategice privind pozi ția României în
problematica viitorului Uniunii Europene, care în mod natural revine Ministerului Afacerilor Externe și Departamentului de Integrare
European ă.
6. Pozi ții ale sindicatelor și ale patronatului în țările membre (ceea ce
am f ăcut pân ă acum este cu torul preliminar; acest punct va deveni
coloan ă vertebral ă în perioada de dup ă adoptarea “Programului-
cadru”).
7. În sfâr șit, Programul-cadru de preg ătire a ader ării României la
15
Uniunea European ă care probabil va fi o lucrare de câteva sute de
pagini, prefa țată sau înso țită de o scurt ă sintez ă care s ă poat ă circula
și în mod independent, aceste ultime dou ă lucr ări împreun ă
reprezentând strategia na țional ă de preg ătire a ader ării României la
Uniunea European ă.
Activitatea zilnic ă în colectivul de permanen ță al Comisiei împreun ă cu
toți factorii direct interesa ți în perioada imediat urm ătoare va fi concentrat ă
tocmai pe definitivarea acestei lucr ări, astfel încât în jurul datei de 8 iunie s ă
putem discuta textul într-o nou ă sesiune de lucru a Comisiei.
În toat ă aceast ă perioad ă vom continua și lucr ările pentru Cartea Alb ă,
în a șa fel încât în prima decad ă a lunii iulie s ă putem face o evaluare a
stadiului lucr ărilor pentru Cartea Alb ă și să stabilim modalit ățile de finalizare
a ei.
În încheierea acestei inform ări trebuie s ă subliniez c ă modul în care s-a
constituit Comisia noastr ă, ca o trilateral ă cuprinzând exper ți desemna ți de
partide, desemna ți de Guvern și personalit ăți din lumea academic ă,
universit ăți, societate civil ă în general a avut un ecou deosebit de favorabil
atât în interiorul țării, cât și în cercurile Uniunii Europene. Pe lâng ă cele trei
laturi, în cursul activit ății s-a ad ăugat și o a patra – reprezentarea ca atare a
tineretului pe un criteriu pe care îl ,consider important și anume laurea ții
olimpiadelor de matematic ă, fizic ă, chimie și informatic ă, precum și laurea ții
cu aur la olimpiadele na ționale la disciplinele unde nu se organizeaz ă
olimpiade mondiale, precum și tineri cu rezultate de excelen ță care au f ăcut
studii la marile universit ăți ale lumii occidentale în ultimii 5 ani, bineîn țeles pe
baza voin ței liber exprimate.
În felul acesta este subliniat ă opțiunea ferm ă a Comisiei pentru
promovarea valorii.
Aș vrea s ă mai precizez c ă însăși logica lucr ărilor a condus la faptul c ă
pe lâng ă membrii Comisiei la realizarea lucr ărilor enumerate ca tipuri mai
sus, particip ă de pe acum mii de speciali ști care doresc s ă-și aduc ă propria
contribu ție la regândirea destinului și societ ății române ști.
Cea mai îmbucur ătoare constatare este aceast ă larg ă disponibilitate
existent ă în societatea noastr ă față de obiectivul și activitatea comisiei
începând cu guvernul, partidele de guvern ământ și de opozi ție, lumea
academic ă și universitar ă, cercuri largi de speciali ști și organiza ții ne-
guvernamentale, presa și opinia public ă. Mul țumirile noastre respectuoase
sperăm să fie dublate de rezultatele pe care cu to ții le dorim și pe care am
încercat s ă le schi țez.
Aprecieri, opinii,
ecouri din presa economic ă*
– Cristian Tudor Popescu- Sfârșitul reformei buimace?
Adev ărul, nr. 1509, 10 martie 1995 …………………………………………………..19
– Discu ții despre strategie înainte de toate , interviul acad. Tudorel
Postolache, pre ședintele Comisiei de la Snagov cu Joseph Lorent,
președintele Uniunii Ziari știlor din Luxemburg
(Luxemburger Wort, 10 martie 1995) ………………………………………………..21
– Viorel S ĂLĂGEAN – Fără prejudec ăți, suspiciuni și orgolii pentru
construirea programului strategic na țional
Adev ărul economic, nr. 12, 18-24 martie 1995……………………………………23
– Cultur ă și societate. Locul culturii în strategia dezvolt ării
României și a integr ării țării în Uniunea European ă (extras din
stenograma emisiunii TV Studioul economic din 1 iunie 1995) Participan ți: acad. Tudorel Postolache,
acad. Zoe Dumitrescu Bu șulenga, Dan H ăulică, membru
corespondent al Academiei Române, Mircea Co șea,
Înalt Prea Sfin ția Sa Daniel, Mitropolitul Moldovei
și al Bucovinei, Liviu Maior, Mugur Is ărescu …………………………………….25
– Gh. CERCELESCU – Integrarea european ă
între dorin țe și posibilit ăți
Adev ărul, 4 iulie 1995 ……………………………………………………………………..39
– România și Uniunea European ă – un interviu al
acad. Tudorel Postolache, pre ședintele Comisiei de la Snagov
cu dl. Roger Schmal, directorul prestigioasei publica ții
comunitare Europerspectives, Bruxelles…………………………………………….41
*Din cele peste 100 de articole din pres ă din țară și străinătate includem în continuare câteva opinii
care au avut, dup ă părerea noastr ă, o înrâurire aparte asupra mersului elabor ării strategice de la
Snagov, sau care, ulterior încheierii lucr ărilor au constituit un comentariu deosebit de p ătrunz ător.
– Silviu BRUCAN – Strategia Postolache – O examinare critic ă
Adev ărul, nr. 1631, 2 august 1995…………………………………………………….45
18
– Nicolae NISTORESCU – Despre spiritul de la Snagov
Adev ărul economic, Nr. 37, 13-19 septembrie 1996…………………………….49
– Aurel IANCU Un proiect deschis pentru
integrarea european ă
Economistul, Anul X, nr. 279 (1305), 8 februarie 1999………………………..57
19
Cristian Tudor Popescu
Sfârșitul reformei buimace?
Se poate r ăspunde în multe moduri la un sondaj cu întrebarea: ce anume
din ceea ce constituie actualitatea momentului crede ți că poate determina
viitorul României pe termen foarte lung? De pild ă: tratatul de baz ă cu
Ungaria, scandalul AGA, vot pe liste – vot uninominal, restructurarea Opozi ției
sau, era s ă uit, cutremur ătorul caz Patapievici-Soare. Fiecare din aceste
răspunsuri are îndrept ățirea lui. Infinit de pu țini vor fi îns ă cei care vor
răspunde: tentativa academicianului Tudorel Postolache de a închega o
Comisie pentru elaborarea strategiei na ționale de preg ătire a ader ării la
Uniunea European ă. Și aceast ă trecere cu vederea este un lucru cu adev ărat
grav.
Președintele Iliescu n-a exagerat deloc – de data aceasta – spunând:
"este cea mai mare ac țiune de dup ă Revolu ția din 1989". Ea presupune un
lucru elementar, de care nu se putea lipsi nici omul primitiv când î și cioplea o
ghioag ă, dar care nu face trebuin ță foarte multora dintre cei care conduc
astăzi România: a- ți construi în minte modelul a ceea ce vrei s ă realizezi.
Teribil e c ă noi to ți am început s ă ne obi șnuim cu aceast ă reform ă buimac ă, cu
aceast ă bâjbâial ă spre o nebuloas ă "economie de pia ță", spre o în șelătoare
"democra ție", care con ține o doz ă uria șă de absurd cotidian. Demersul pro-
fesorului Postolache e o încercare de a ne trezi la realitate.
În esen ță, lucrurile stau cam a șa: exist ă în istoria macroeconomic ă a
lumii ultimelor dou ă secole perioade de recesiune și perioade de avânt, care
alterneaz ă matematic. În secolul nostru, dup ă cel de-al doilea r ăzboi mondial,
a început o perioad ă de avânt economic mondial, manifestat ă atât în sistemul
capitalist, cât și în cel socialist. Ea a luat sfâr șit la începutul anilor '70, fiind
urmat ă de o depresiune care a durat, în mare, pân ă cu vreun an în urm ă, când
s-a conturat o nou ă relansare. Aceast ă relansare are dou ă componente: una
temporar ă, "local ă" pe graficul general, presupunând doar o cre ștere pe
structuri economice existente, și un trend profund, cu perioad ă lung ă, care
presupune schimb ări calitative esen țiale în structurile economice mondiale. La
capătul celei de-a doua tendin țe se afl ă societatea informa țional ă a viitorului.
De fiecare dat ă în istorie, aceast ă a doua tendin ță a venit pe creasta unui val
de produse noi, mai întâi agricole, apoi industriale. Acum, genera ția de
produse care duce valul cu ea rezult ă din ceea ce Alvin Toffler numea
economie simbolic ă și supersimbolic ă: computere, televiziune, autostr ăzi
informa ționale mondiale. Primele averi în topul revistei "Fortune" nu mai sunt
ale proprietarilor de fabrici de ma șini sau de rafin ării, ci ale marilor moguli ai
tehnologiei informa ției. Rolul determinant devine cel al vânz ării, care
comand ă produc ției (idee imediat calificabil ă drept reac ționar ă la noi în
20
țară!). Marea putere st ă în prelucrarea automat ă a datelor oferite de codul de
bare, imprimat pe fiecare produs. Astfel, vânz ătorul știe ce, cum și cât se vinde,
știe ce s ă-i cear ă produc ătorului și dă, de fapt, muncitorului de lucru.
Marele pericol pentru România este s ă se situeze cu arme și bagaje pe
prima component ă a relans ării, cea "local ă", comod ă și cu priz ă la mase, dar
care nu presupune nici o schimbare esen țială. Altfel e folositoare, se poate
eventual câ știga o campanie electoral ă cu ea. Mare parte din mafia politico-
economic ă româneasc ă are banii b ăgați, în clipa de fa ță, în acest tip de
structur ă economic ă menit ă dispari ției: va frâna deci, din r ăsputeri,
modific ările de esen ță.
Iar marea șansă, unic ă în dou ă secole de istorie modern ă, ar fi s ă nu mai
venim, ca întotdeauna la români, cu un pas în urma tendin ței mondiale (când
alții treceau la industrializare, noi puneam accentul pe agricultur ă etc.), ci s ă
ne sincroniz ăm pe cât putem cu "vârful de val". Ținta noastr ă, Uniunea
European ă, e la rândul ei în mi șcare, deci trebuie s ă ochim ceva mai în fa ță.
Pentru asta, profesorul Postolache propune lucruri aiuritoare pentru mul ți…
un program na țional de înv ățare intensiv ă a cel pu țin dou ă limbi str ăine de
circula ție, un program na țional de instruire în utilizarea noilor tehnici
informa ționale: computere, limbaje, re țele de comunica ții, multimedia… Mai
departe nu mai spun, întrucât riscul e s ă fii luat nu numai de reac ționar ("ce-
mi vii mie, domne, cu de-astea, când eu am probleme cu produc ția, cu infla ția,
cu index ările…"), ci și de nebun.
Primul pas s-a f ăcut miercuri, 8 martie, în Sala Unirii din Palatul
Cotroceni. A fost convocat și a venit întreg spectrul politic, ceea ce mi se pare
un semn bun, care mai atenueaz ă din disperarea melancolic ă în care te arunc ă
discursul pronun țat cu acest prilej de domnul Nicolae V ăcăroiu, prim-ministru,
o perfect ă ilustrare a pericolului amintit mai sus, al scoaterii din nou a
României, pe zeci de ani, de pe pista de concurs planetar ă pe gazon, loc
luminat, loc cu verdea ță…
Adev ărul, nr. 1509, 10 martie 1995
21
“Rumänien will seine Integration
in die Europäische Union
sorgfältig vorbereiten
Rumänische Botschafter in Luxemburg ist Vorsitzender der alle Parteien
umfassenden Kommission, die bereits im Juni ein erstens Synthesepapier
ihrer Strategiediskussionen vorlegen will”
Discu ții de strategie,
înainte de toate
“România realizeaz ă complexitatea obiec-
tivului integr ării europene și laturii economice în
acest context. Pentru preg ătirea minu țioasă a
obiectivului propus și transformarea ideii de
integrare european ă într-un
larg consens na țional, la începutul acestui an a
luat fiin ță o Comisie Na țional ă de Strategie. Sarcina principal ă a acesteia const ă din
elaborarea unui studiu aprofundat asupra strategiilor de dezvoltare ale economiei na ționale
și societ ății române ști în direc ția unei integr ări
depline a României în Uniunea European ă”.
“În calitatea sa de Pre ședinte al Comisiei,
Ambasadorul Postolache sper ă în sprijinul
Uniunii Europene și statelor sale membre în
marile discu ții de strategie preparative… În acest
sens se subliniaz ă, cu deosebire, rolul Luxembur-
10.03.1995
22
gului… Un bun sf ătuitor în acest sens a fost
Președintele de Onoare al Guvernului
Luxemburghez, Pierre Werner, cu ale c ărui
cuvinte Pre ședintele Comisiei a început discursul
la sesiunea inaugural ă d e l a B u c u r e ști din 8
martie 1995: “… situa țiile economice cele mai
dificile, chiar cele mai disperate, sunt susceptibile de a- și
modifica radical tendin ța sub tripla influen ță a
unei voin țe de redresare, a jocului for țelor
economice și a factorului timp…”
“Sunt de eviden țiat întâlnirile Pre ședintelui
Comisiei cu alte personalit ăți luxemburgheze și
cu al ți conduc ători ai institu țiilor europene cu
sediul în Luxemburg, precum Pre ședintele Cur ții
Europene de Justi ție . . ., Pre ședintele Cur ții
Europene de Conturi…, Directorul general al Oficiului Publica țiilor Comunitare…”
23
Viorel S ĂLĂGEAN
Fără prejudec ăți, suspiciuni
și orgolii pentru construirea
programului strategic na țional*
S-ar putea ca istoria s ă înregistreze aceast ă prim ăvară ca un nou
început de drum lung al României c ătre lumea civiliza ției moderne. Un început
pe care l-am sperat și ni l-am dorit cu cinci ani în urm ă, dar care și-a
spulberat toate inten țiile la scurt timp, țara r ămânând f ără o busol ă istoric ă,
împotmolit ă în haosul unei reforme bezmetice, agresive și fără orizont.
Acest nou început, vital acum atât pentru cet ățeanul de rând, cât și
pentru țară, poate la fel ca desc ătușarea produs ă de Revolu ția din ‘89, a fost
marcat de constituirea și începerea oficial ă a lucr ărilor “Comisiei de
elaborare a strategiei na ționale de preg ătire a ader ării României la Uniunea
European ă”. Comisia este coordonat ă de distinsul universitar, academicianul
Tudorel Postolache, solicitat s ă-și întrerup ă exerci țiul diplomatic înalt din
Luxemburg spre a se dedica conceperii acestei strategii.
Academicianul Tudorel Postolache este, la ora actual ă, unul dintre cei
mai prestigio și economi ști pe care îi avem, om cu o anvergur ă și profunzime
profesional ă remarcabile și, tocmai de aceea, cred c ă el este și omul cel mai
potrivit pentru a da contur acestui nou program economic. F ără îndoial ă că în
luarea acestei decizii au contribuit mult experien ța pe care profesorul
Postolache o are în construc ția și analiza de macrosisteme economice, în
studierea, timp de ani de zile, a fenomenelor specifice economiei de pia ță și, nu
în ultimul rând, consistentele și proaspetele cuno ștințe în materie dobândite în
ultimii trei ani de când este ambasador la intersec ția celor mai importante
drumuri care duc și aduc spre și dinspre Europa viitoare.
Desigur, academicianul Tudorel Postolache nu va reu și de unul singur în
finalizarea acestui uria ș program strategic. Nu întâmpl ător, domnia sa a f ăcut
un apel de-a dreptul patetic, foarte sincer, c ătre to ți acei speciali ști, indiferent
de profil – economi ști, juri ști, profesori, medici, ingineri, cercet ători, sociologi,
diploma ți de carier ă ș.a. – îndemnându-i s ă renun țe, fie și numai pentru
moment, la orice prejudec ăți, la orice suspiciuni sau orgolii, s ă dep ășeasc ă
orice grani țe ideologice și să se dedice înf ăptuirii acestui obiectiv strategic
fundamental acum pentru țară și vital pentru poporul român.
Cât despre dimensiunile de-a dreptul uria șe ale acestui program, este
suficient s ă intuim doar câteva din segmenetele sale care presupun o abordare
nouă, în conexiune cu realit ățile Uniunii Europene, a celor mai complexe
* Editorial ap ărut în Adev ărul economic, nr. 12, 18-24 martie 1995, cu titlul “Postolache”.
24
probleme ale vie ții economice, sociale, politice, culturale ș.a.: stabilizarea
macroeconomic ă, transformarea structurilor de proprietate, restructurarea de
ansamblu a produc ției na ționale, consolidarea suportului legislativ al
reformei, perfec ționarea cadrului juridic și institu țional, politica fiscal ă,
continuarea reformei pre țurilor, politica bugetar ă, politica valutar ă, politica
monetar ă, politica veniturilor salariale, politica în domeniul comer țului
exterior, protec ția social ă, reforma în domeniul s ănătății publice, reforma
învățământului, restructurarea cercet ării științifice, interna ționalizarea
economiilor na ționale, integrarea în cooperarea economic ă european ă,
reforma în armat ă, integrarea euro-atlantic ă și multe, multe altele.
Important este faptul c ă s-a dat startul unui nou început. Poate va fi
începutul unei reforme reale, a unei reforme profunde, a unei reforme elaborate atent spre a putea fi administrat ă coerent, pas cu pas, indiferent de
ce culoare politic ă va avea guvernul care se va instala la Palatul Victoria. O
reform ă rațional ă, clar ă, transparent ă, o reform ă în care atât societatea, cât și
cetățeanul s ă știe ce ne a șteapt ă la “cap ătul tunelului”.
După cum, la fel de important mi se pare a manifesta maxim ă
receptivitate și angajare profesional ă în finalizarea programului de integrare
european ă ce va fi conturat și adoptat. Insist asupra acestui ultim aspect, vital
i-aș spune, având în vedere trista experien ță privind strategia perioadei de
tranzi ție, elaborat ă, în anul 1990, de un colectiv larg, condus tot de
academicianul Tudorel Postolache. Nici nu s-au încheiat bine studiile ample și
proiectele riguros fundamentate în leg ătură cu evolu țiile, restric țiile și solu țiile
posibile ale perioadei de tranzi ție, c ă prima grij ă a celor obliga ți să
materializeze conceptele strategice a fost ignorarea lor aproape cu desăvârșire.
O spun și acum c ă, dac ă guvernele post-revolu ționare ar fi manifestat
atenția cuvenit ă și profesionalismul adecvat pentru implementarea “Strategiei
Postolache”, ast ăzi România se afla, cu siguran ță, în primul e șalon al țărilor
central și est-europene în planul rezultatelor tranzi ției. Dar, ca un blestem, în
locul unei reforme ra ționale, coerente și specifice României, ne-a fost dat s ă
aplic ăm o reform ă bezmetic ă, superficial ă și dureroas ă.
Primii ani de dup ă revolu ție vor r ămâne în domeniul administr ării
economiei drept anii celui mai p ăgubos și stupid neprofesionalism, anii unui
diletantism care cred c ă n-a fost întrecut nici de perioada proletcultismului
începuturilor comuniste.
Cunoscându-l bine pe profesorul Tudorel Postolache și apreciindu-i
forța sa intelectual ă și organizatoric ă de excep ție, sunt convins c ă în vara
acestui an țara va avea strategia de preg ătire a ader ării României la Uniunea
European ă.
Rămâne de v ăzut care va fi soarta ei.
Sper ca istoria trist ă de acum cinci ani s ă nu se mai repete!
Adev ărul economic, nr. 12, 18-24 martie 1995
25
Cultur ă și societate. Locul culturii în strategia dezvolt ării
României
și a integr ării țării în Uniunea European ă*
Reporter
Bună seara, stima ți telespectatori. Poate niciodat ă atâtea personalit ăți
cu totul și cu totul deosebite, nu s-a întâmplat s ă fie prezente într-o emisiune
economic ă. Academicieni, economi ști, dar și elite din domeniul vie ții culturale
și spirituale. Strategia de dezvoltare economico-social ă a României în
perspectiva începutului de secol și a intr ării în Uniunea European ă. Raportul
între economic și cultur ă. Influen ța culturii asupra economicului. Iat ă deci ce
vă propunem în aceast ă ediție a "Studioului economic".
Vă rog, domnule academician Postolache, s ă începe ți dumneavoastr ă –
gazd ă fiind – cu o scurt ă sintez ă, nu a ceea ce s-a discutat în cele dou ă zile* ale
desfășurării lucr ărilor, ci poate a întregii activit ăți desf ășurate de Comisie de
la început și pân ă acum.
Academician Tudorel Postolache
În primul rând, Comisia s-a structurat, și s-a structurat într-un mod
exemplar care a re ținut aten ția și opiniei publice interne și cercurilor
comunitare; ea s-a structurat ca o trilateral ă la care particip ă exper ții desem-
nați de toate partidele parlamentare de guvern ământ și opozi ție, exper ții
desemna ți de guvern și personalit ăți ale lumii academice, universitare,
organiza ții neguvernamentale, societate civil ă în general, astfel încât în
Comisie am putut beneficia de experien ța întregului spectru societal. Pe
parcursul lucr ărilor s-a ad ăugat o a patra component ă la Comisia noastr ă și
care a fost destul de remarcat ă în cursul acestei ultime sesiuni, este vorba de
* Emisiunea a fost înregistrat ă în 23 mai, dup ă Reuniunea plenar ă a Comisiei, desf ășurată în 22-23
mai, timp în care pe lâng ă o sintez ă a lucr ărilor la zi, au avut loc și alte dezbateri din calendarul
Comisiei, cum a fost acea cu tema “Cultur ă și societate. Locul culturii în strategia dezvolt ării
României și a integr ării țării în Uniunea European ă”. La aceast ă dezbatere, a c ărei stenogram ă
constituie ea îns ăți un document de o valoare excep țional ă, au avut interven ții (în ordinea înscrierii
la cuvânt): acad. Tudorel Postolache, Dan H ăulică – membru corespondent al Academiei Române,
acad. Zoe Dumitrescu-Bu șulenga, acad. Eugen Simion, acad. Mircea Mali ța, prof.univ.dr. Mircea
Coșea, prof.univ.dr. Radu Vasile, Înalt Prea Sfin ția Sa Daniel – Mitropolitul Moldovei și Bucovinei,
prof.univ.dr. Doru Dumitru Palade, prof.univ.dr. Mugur Is ărescu, dr. Radu Rey, Mircea Petrescu,
Sfinția Sa Preot Dumitru Popescu, dr. Aurel Ghibu țiu, prof.univ.dr. Liviu Maior. Emisiunea
televizat ă în seara zilei de1 iunie 1995 ( și reluat ă o s ăptămână mai târziu și în programele de
diminea ță) a surprins p ărerile unora din participan ți. În paginile urm ătoare este prezentat ă
stenograma emisiunii televizate.
26
tineret, pe un criteriu unanim convenit și acceptat, laurea ții la olimpiadele
interna ționale de fizic ă, matematic ă, chimie, informatic ă, precum și laurea ții
cu aur la olimpiadele na ționale la care nu se organizeaz ă olimpiade
interna ționale, inclusiv tineri cu rezultate de excelen ță, care au f ăcut studii
universitare la mari universit ăți din Occident. Eu cred c ă aceast ă component ă
a Comisiei reprezint ă un cadru foarte puternic și sub raportul competen ței și
sub raportul for ței morale. El ofer ă un cadru de vis pentru a confrunta
experien țele, solu țiile. Cred c ă unul din principalele atuuri la prezentarea
cererii României de aderare la Uniunea European ă, va fi tocmai acest mod de
a preg ăti cu toate for țele societ ății noastre, programul de aderare. Activitatea
s-a desf ășurat sub semnul principiului subsidiarit ății – principiu mult vehiculat
în construc ția Uniunii Europene – adic ă o serie de lucr ări au fost lucr ări de
autori, lucr ări elaborate de institute, de grupe de autori. Am avut apoi
dezbateri între autori, ale autorilor cu exper ții – 217* dezbateri de la
constituirea Comisiei – și principalele rezultate ale acestei foarte intense
activit ăți au fost prezentate în cadrul acestei sesiuni de lucru a Comisiei, care
marcheaz ă, dup ă părerea mea, trecerea de faza identific ării problemelor, ceea
ce este extraordinar de important. Eu a ș spune c ă sesiunea recent ă a ar ătat c ă
noi am identificat problemele reale cu care suntem confrunta ți. Lucr ările
acestei sesiuni – colegii mei vor fi de acord – ne-au ar ătat problemele reale pe
care trebuie s ă le solu ționăm, și eu cred c ă s-au și conturat deja solu ții de fond
la aceste probleme reale. A ș mai ad ăuga în foarte scurtul timp care îmi st ă la
dispozi ție că ne-am precizat și asupra profilului celor dou ă lucr ări pe care
Comisia noastr ă trebuie s ă le supun ă societ ății: o lucrare este " Programul de
preg ătire a ader ării României " și noi sper ăm ca, în jurul datei de 10 iunie, s ă
prezent ăm la o nou ă sesiune de lucru a Comisiei proiectul acestei lucr ări; cea
de-a doua lucrare mare este o "Carte alb ă" asupra strategiei economiei
naționale și a societ ății române ști în pragul secolului XXI, lucrare care va
sintetiza cele 41 de studii care sunt în plin proces de desf ășurare.
Reporter
Veți evalua rezultatele muncii depuse pân ă acum ale Comisiei? A șa ca
profesor, a ți putea da o not ă?
Academician Tudorel Postolache
Eu a ș rămâne în nota Comisiei, adic ă o not ă de maxim ă seriozitate și
circumspec ție. Este vorba de o încordare extrem ă a eforturilor intelectuale ale
participan ților și, dac ă vre ți, principalul rezultat este un început bun de
spargere a unui anumit blocaj intelectual. Am constatat și ast ăzi că solu ții –
unele foarte rafinate – exist ă, dar exist ă foarte slab ă comunicabilitate între ele,
și un mare plus pe care l-a ș aprecia cu not ă maxim ă, super-maxim ă, este c ă a
stabilit acest context între cele mai diverse compartimente ale societ ății
noastre, pentru c ă – eu repet – convingerea mea este c ă toate blocajele
* La data emisiunii. În total, în Comisie au avut loc 221 dezbateri (n.red.).
27
concrete, inclusiv blocajul financiar, î și au undeva izvorul într-un blocaj
mental pe care aceast ă Comisie l-a înfruntat și îl face s ă reculeze zilnic. În
sfârșit, independent de întrebarea dumneavoastr ă, aș spune c ă eu consider c ă
am avut o șansă deosebit ă astăzi să asist la discutarea unei teme tulbur ătoare:
cultur ă și economie. De altfel, însu și faptul c ă la emisiunea dumneavoastr ă
dedicat ă economiei vom vorbi despre cultur ă, este remarcabil pentru
orientarea general ă a strategiei pe care vrem s ă o facem.
Reporter
Și să vorbim. Doamn ă academician Bu șulenga, a ți avut o interven ție
urmărită cu foarte mult interes, nu numai pentru originalitate, ci cred, în
special, pentru valoarea ideilor. A ți putea s ă ne face ți o mic ă sintez ă?
Academician Zoe Dumitrescu Bu șulenga
E cam greu într-un timp a șa de scurt, dar vreau s ă spun din capul locului
că eu nu m-am gândit niciodat ă pân ă acum la alt raport între economie și
cultur ă, decât la acela al lament ării mele proprii în leg ătură cu lipsa de
fonduri pentru activit ățile de cultur ă. E prima oar ă când, datorit ă planului
extraordinar de interesant și presupun și de eficace, pentru raportul între
economie și cultur ă, al academicianului Postolache, m-am gândit c ă lucrurile
ar putea s ă capete un sens invers, adic ă să fie cultura aceea care s ă dea într-
un anumit fel, știu eu, hran ă, sau din esen ța culturii s ă țâșneasc ă economia;
cam asta este imaginea pe care a ș folosi-o.
Eu, în pu ținele pagini pe care le-am citit, dup ă ce mi-am exprimat
evident stupoarea, am încercat s ă stabilesc ni ște particularit ăți ale integr ării
posibile a României în Europa, în scopul acesta al modific ării raportului
dintre economie și cultur ă. Adic ă am definit foarte pe scurt particularit ățile
culturii române ști, pentru c ă așa șade bine etniei române ști, pornind de la
etnogenez ă, calitatea noastr ă de popor latin, ortodox, mergând mai departe și
demonstrând o prezen ță a noastr ă aici, care s-a ar ătat aproape în toate
ipostazele existen ței ei, ca o cultur ă – am eu o fixa ție mai veche – pân ă și
cultura noastr ă este mediteranean ă și apolitic ă. Ca atare, suntem aici un pion
al unei Europe evidente pentru cine are ochi de v ăzut și, ca atare, trebuie s ă
fim privi ți cu o mare aten ție de c ătre ni ște cunosc ători din afar ă. Ar trebui s ă
avem și cunosc ători mai mul ți înăuntru, ai particularit ăților noastre, ai
specificit ăților noastre. Ei bine, aceste specificit ăți sunt mai pu țin compatibile
cu civiliza ția computerului. M ă rog, asta-i altceva, dar tocmai pentru c ă
suntem pu țin altfel decât ceilal ți care se pot supune, s ă spunem a șa, unei
clasific ări, unei sistematiz ări mai simple. Noi suntem altceva. Noi suntem
mioritici, noi suntem sofianici, noi suntem într-un anume fel a șezați pe un
acoperi ș care une ște cerul cu p ământul, într-o sintez ă și o situa ție special ă.
Și atunci am stabilit vreo trei puncte care însemnau punctele de leg ătură
între noi și Europa și punctele pe care stau pilonii care trebuiau s ă ușureze, s ă
faciliteze leg ătura noastr ă cu Europa și cunoa șterea noastr ă despre Europa.
28
Punctul întâi era descoperirea și fixarea perfect ă a identit ății, deci
cunoa șterea de sine; noi trebuie s ă stabilim aceast ă identitate perfect ă cu toate
elementele ei, de la cele posibil de trecut pe computer, adic ă natur ă, muzee,
artă vizual ă, arhitectur ă etc., pân ă la inefabilul care trebuie trecut prin alte
instrumente, cum ar fi cartea.
Al doilea punct era acela al cunoa șterii reciproce, al comunic ării în
sensul transmiterii particularit ăților noastre c ătre afar ă, dup ă ce stabilim
identitatea, s ă facem a șa încât s ă transmitem valorile noastre cele mai
importante, acelea care evident ar influen ța sau ar prezenta ni ște avantaje și
pentru economia noastr ă, care ar recro șa, ar reliefa prezen ța noastr ă din
multe puncte de vedere în afar ă. Și ultimul punct era acela pe care îl numeam
descoperirea r ădăcinilor, adic ă descoperirea r ădăcinilor cele mai adânci ale
ființei, ale r ădăcinilor care ne leag ă de umanitate în general. Deci identitate
ca etnie, comunicare cu celelalte, și aici comparativismul, nu pentru c ă sunt eu
comparativ ă, dar comparativismul are foarte multe de spus în aceast ă materie
foarte ginga șă.
Și în al treilea rând, descoperirea universalului uman din noi. Și îl
dădeam exemplu pe Brâncu și, în care toate aceste trei niveluri se reg ăsesc
admirabil. A șa poate vom fi utili pentru rela ția invers ă dintre cultur ă și
economie, cultura devenind postamentul edificiului economic.
Reporter
Domnule H ăulică, s-a spus ast ăzi că puterea economic ă și puterea
cultural ă, nu știu dac ă mai întâi cultural ă și apoi economic ă, sau mai întâi
economic ă și apoi cultural ă, ne va permite, ne va da puterea nega ției și a
interoga ției cu partenerii din Uniunea European ă. Cum vede ți acest lucru?
Cum? Când? Concret.
Dan H ăulică
Membru corespondent al Academiei Române
Vede ți, mie mi se pare c ă interesul acestei dezbateri este tocmai de a ne
scoate din rela țiile de putere. Noi batem la por țile Europei cu sentimentul unor
drepturi care ne vin din apartenen ța la universal. Diferen ța de putere este
secundar ă într-un asemenea context. Și tot ceea ce am izbutit în adunarea
noastr ă, acest osp ăț de idei – cum îndr ăzneam s ă spun în expunerea mea -, era
tocmai o încercare de a ne dep ăși, de a dep ăși ceea ce este limitativ, reductiv
aș spune, în fiecare din competen țele noastre. Am încercat s ă nu fim exper ți ai
unui domeniu și am încercat, dimpotriv ă, să ne manifest ăm, să ne revendic ăm
de la partea de universal din noi pe care încerc ăm să o comunic ăm și s-o
facem un obiect de împ ărtășire european ă. În acest sens, cred c ă am evitat
spiritul de sistem și o anume prezum ție ra ționalist ă în dezbaterea noastr ă. Un
mare scriitor în r ăspăr și cu recompensele oficiale și cu orice complezen ță de
tip monden spunea: "În art ă nu exist ă reguli, exist ă numai exemple." Și mie mi
se pare c ă într-adev ăr noi am evocat, cum spunea mai înainte doamna Zoe și
29
am f ăcut-o eu însumi, astfel de exemple paradigmatice, un "parangon de plaid"
al creativit ății, ca Brâncu și, care este un parangon în acela și timp al unui
anume sentiment metafizic. Un sentiment al fiin ței române ști.
În fond, ce trebuie s ă demonstr ăm? Nu numai c ă avem ni ște aptitudini de
crea ție, dar avem ceva de spus lumii. Un artist nu este numai o prob ă, un mare
artist și un creator în câmpul culturii, nu este un fabro , nu este numai un
exemplu în ceea ce prive ște capacitatea de a face, ci de a exista, un mod de a
exista. Or, cei foarte mari, și de-asta îl citam pe Brîncu și, ne ofer ă asemenea
exemple. O întreag ă gândire, de pild ă, proprie ortodoxiei noastre care aduce o
modalitate sufleteasc ă culminând în filocaliile pe care le evoca Înalt Prea
Sfințitul Daniel, ne duc spre asemenea puneri ale problemelor, care dep ășesc
și simpla abilitate. În acest sentiment al fiin ței exist ă puterea de a nega, subor-
donat ă însă afirma ției. Brâncu și spunea: "Arta este un mare <da> spus lumii."
Într-o epoc ă de sarcasm negativ, Picasso spunea: "le contre vient avant le
pour" și iat ă un mare român aducea ni ște sentimente care nu elimin ă
problematica și gravitatea existen ței, dar aduce curajul acesta de afirmare. Și
cred c ă în acest curaj intr ă împreun ă și imediat pragmatismul afirm ării
economice și în acela și timp puterea vizionar ă și forța aceasta de a ținti esen țe și
de a ținti viitorul. Încât s-a vorbit despre valorile complexe ale civiliza ției
noastre, eu n-a ș spune c ă e numai o polemic ă, o civiliza ție care are expresii de o
asemenea vehemen ță cum sunt c ălușarii, de pild ă; particip ă și de la dionisiac, în
acela și timp – gândi ți-vă la Țuculescu -, cu o întreag ă dimensiune a creativit ății;
suntem mai boga ți și eu cred c ă trebuie s ă avem curajul s ă punem amândou ă
aceste dimensiuni în fa ță, dar în orice caz, important este s ă avem curajul s ă ne
raport ăm la aceast ă mare contribu ție care nu are nici un raport cu nivelul
economic al unei țări la un moment dat. Gândi ți-vă la Floren ța, care era o
putere economic ă, sau la Atena, care erau totu și neînsemnate în epoci istorice,
când au dat maximul de creativitate fa ță de imperiile din jur și care totu și au
marcat un loc extraordinar în câmpul creativit ății. Arnold Hauser, marii istorici
din perspectiv ă economic ă ai artei n-au rela ționat niciodat ă în chip simplist și n-
au redus valoarea artei la dimensiunea economic ă a suportului lor istoric, încât
în sensul acesta este foarte important c ă am fost convoca ți, o spun f ără trufie, ne-
am sim țit utili, și îi mul țumesc înc ă o dat ă academicianului Postolache pentru a
fi creat aceast ă ambian ță în care fiecare venea cu specificul s ău și în care
fiecare nu uita c ă Europa însemna la cei vechi, etimologic, "puterea de a vedea
departe". În Homer, "europos" era epitetul care înso țea numele lui Zeus, era
"Zeus care vedea departe". Și, eu cred, cam asta am încercat în exerci țiul
desfășurat acum, am încercat s ă ne desp ărțim pentru a vedea cu to ții mai
departe.
Reporter
Domnule ministru Co șea, haide ți să vedem, cu specificul muncii
dumneavoastr ă, cum vede ți dumneavoastr ă, cum vede un economist raportul
între cultur ă și economic? Care este influen ța culturii asupra economicului?
30
Prof. dr. univ. Mircea Co șea Ministru de Stat
Prin specificul muncii mele – asta înseamn ă cinci ani de reform ă – am
fost implicat în reforma asta și eu am f ăcut-o cu toat ă inima și am încercat s ă-
mi pun și capul la contribu ție, nu numai inima, a șa încât am în țeles c ă
probabil ceea ce ne lipse ște nou ă în reform ă ca s ă aibă rezultate mai rapide și
mai bune este elementul cultural.
Reforma a suferit din cauza acestei subestim ări a elementului cultural și
întrebarea care se na ște este: Dac ă România este o țară, cum s-a afirmat odat ă
și cum to ți sim țim, o țară cu un poten țial cultural foarte mare, este o țară cu o
cultur ă și o spiritualitate extraordinar ă bazat ă pe existen ța ei, pe lupta acestui
popor de a se men ține în spa țiul și în aria în care este, atunci de ce dezvoltarea
economic ă nu este la nivelul acestei dezvolt ări culturale?
Eu am încercat s ă arăt că, pe baza unei credin țe pe care o am, mai mult
pe o parte de sensibilitate decât de studiu; nu s-a prea studiat mult. N-am avut încă o rela ție foarte puternic ă cu cei care sunt implica ți în acest proces, cu
sociologii, cu biserica, cu oamenii de cultur ă, dar va trebui s ă o facem de
acum înainte. Eu am încercat s ă arăt că exist ă în România un suport cultural
extrem de valoros. Eu l-am numit o cultur ă tradi țional ă, care înseamn ă ceea ce
ne reprezint ă pe noi ca popor: spiritualitate. Am acordat o aten ție deosebit ă și
un spa țiu foarte larg factorului cultural care vine prin cre știnitatea și
ortodoxia noastr ă.
Arătam c ă aceast ă uniune între un spirit latin și o religie ortodox ă a dat
ceva care în economie se simte și se vede. Exist ă o tr ăsătură a dezvolt ării
noastre economice care ține tocmai de ideea pe care o expuneam, reu șită prin
moralitate. Biserica ne înva ță și a luptat sute de ani ca s ă avem aceast ă
moralitate a reu șitei în afaceri. În acela și timp am ar ătat c ă exist ă încă un
foarte important element de cultur ă rural ă în România, care are o specificitate
și o importan ță extraordinar ă și am ar ătat c ă exist ă și elemente care provin
din ultima etap ă a comunismului care a imprimat anumite elemente de cultur ă
și pe care ast ăzi, în contextul dezvolt ării unei economii cu totul noi decât cea
pe care am conceput-o pân ă acum, au plusurile și minusurile lor.
Ceea ce m-a preocupat cel mai mult a fost impactul, ciocnirea dintre
aceast ă cultur ă tradi țional ă, care este esen țială pentru noi și pe care trebuie s-
o păstrăm și s-o îmbog ățim, cu o nou ă cultur ă care vine din alt ă parte, o
cultur ă, spuneam eu atunci, a științei de a face bani. O cultur ă care este foarte
viguroas ă, care este atât de simpl ă și de liniar ă, încât e acceptat ă de oricine.
Place pentru c ă e în țeleas ă ușor și e sim țită ușor. Și spuneam c ă acest impact
de care nu putem sc ăpa e un impact care probabil deja s-a și resim țit, care a
fost absorbit în parte, pentru c ă oamenii no ștri de afaceri, și în general ceea ce
numim acum "agen ți economici" sau "manageri", se comport ă în 1995 altfel
decât în 1990, sunt mult mai competen ți, în țeleg altfel, sunt parteneri și
negociatori mai buni, dar – spuneam în final – și este un lucru pe care vreau s ă
îl sus țin, c ă aceast ă legătură dintre cele dou ă elemente de cultur ă ne poate da
nouă o șansă mai mare în integrare. Adic ă România poate veni ca partener în
31
integrare cu un tezaur mai bogat decât al ții, și spuneam c ă acest element de
cultur ă poate s ă fie un factor de cre ștere și, în acela și timp, un factor de
avantaj comparativ fa ță de al ții.
Vă rog s ă nu îl lua ți ca un fel de patriotism ieftin – românii sunt cei mai
buni, cei mai de ștepți, cei mai frumo și – nu, eu cred c ă suntem a șa, dar n-o
spun pentru c ă nu cred c ă e bine, dar exist ă o cultur ă româneasc ă care ne
poate salva de foarte multe lucruri. Ast ăzi s-a spus un lucru care mi-a pl ăcut și
l-am în țeles imediat: România poate deveni o mare putere cultural ă. Și cred în
asta. M ă îndoiesc c ă în viitorii ani vom putea deveni o mare putere tehnologic ă
sau militar ă. Dar cultural, avem toate posibilit ățile să devenim, și ține de noi
acum s ă putem s ă transform ăm aceast ă șansă în realitate, s ă ne prezent ăm în
lupta cu al ții – lupta de concuren ță, bineîn țeles – înarma ți cu ceea ce al ții mai
greu pot ob ține. De ce? Pentru c ă suntem un popor vechi, suntem un popor
care a înv ățat foarte mult. Sfin ția Sa spunea ast ăzi un lucru care mi-a pl ăcut
extraordinar, mi-am notat și o să-l țin minte: suntem un popor care prin religie
am știut s ă suport ăm istoria atunci când n-am putut s-o facem. Și asta ne d ă o
putere mai mare decât a altora, de a ne încadra în ni ște calit ăți pe care al ții nu
le au, în cazul de fa ță, cultura.
Reporter
Șansele și exigen țele integr ării în Uniunea European ă în viziunea
bisericii ortodoxe.
Înalt Prea Sfin ția Sa DANIEL
Mitropolitul Moldovei și al Bucovinei
Sinteza și dialogul sunt componente ale identit ății și voca ției noastre, a
românilor. Și de aceea nu ne temem nici de dialog, nici de sinteze. Întreaga
noastr ă cultur ă este marcat ă de sinteze atât la origini, cât și în d ăinuirea ei.
Dialogul cu Occidentul sperie pe unii, fascineaz ă în mod excesiv pe al ții. Cred c ă
noi trebuie s ă avem un dialog f ără agresivitate și fără complexe cu Occidentul și
asta însemneaz ă o cunoa ștere profund ă a identit ății noastre și o cunoa ștere
profund ă a Occidentului și mai ales a domeniilor în care noi putem s ă aducem
un aport în ansamblul culturii europene și, de asemenea, s ă recept ăm selectiv, și
accentuez selectiv, ceea ce ofer ă cultura occidental ă.
În mod concret a ș vedea ca șanse și în acela și timp exigen țe de preg ătire a
noastr ă, mai multe sinteze.
Prima: dialogul între știință și credin ță. În acest dialog cred c ă este pe de
o parte, important ă experien ța deja existent ă a Occidentului, mai ales în ultimele
două decenii, și în acela și timp, contribu ția sau sensibilitatea ortodox ă privind
creația. Dumnezeu nu este prezent doar în biseric ă și numai duminica, ci este
prezent în toat ă crea ția sa. De aceea, mân ăstirile noastre sunt pictate și în
exterior. Exist ă o dimensiune cosmic ă a credin ței cre știne, exist ă o vedere a
lumii în Dumnezeu, în prezen ța lui, și acest lucru ne ajut ă pe noi și îi ajut ă și pe
occidentali s ă depășească ispita seculariz ării.
32
A doua sintez ă – R ăsărit/Apus sau Europa R ăsăritean ă și Europa
Occidental ă – ar fi aceea dintre via ța spiritual ă sau liturgic ă, pe de o parte, și
diaconia social ă, asisten ța social ă a bisericilor ast ăzi. Admir ăm faptul c ă mul ți
tineri ast ăzi sunt implica ți în înv ățământul religios în școli de stat, acolo unde
altădată se spunea c ă nu exist ă Dumnezeu. Preo ți sunt prezen ți în spitale, în
orfelinate, în case de b ătrâni și în închisori și, sper ăm că în curând, și în armat ă.
Prin aceasta, redescoperim dimensiunea social ă a Evangheliei inspirându-ne, pe
de o parte, din exemplul bisericilor din Occident, iar pe de alt ă parte, redesco-
perind ceea ce biserica ortodox ă român ă a avut înainte de venirea
comunismului.
Și desigur, în al treilea rând, exist ă o posibil ă sintez ă sau chiar ne afl ăm
într-o sintez ă legat ă de percep ția universalului și naționalului. Foarte adesea în
istorie, universalul a fost v ăzut ca suprana țional. Ei bine, nu exist ă universal
suprana țional, exist ă o întrep ătrundere, o con ținere reciproc ă, o d ăruire
reciproc ă între cultura unei na țiuni și ceea ce prime ște ea din alte culturi.
Aici am putea spune c ă, pe un plan mai concret, biserica noastr ă poate
contribui ar ătând ata șamentul între credin ță și destinele na ționale ale unui popor,
dar pe de alt ă parte, poate înv ăța de la alte biserici modul de organizare a
solidarit ății cre știne universale. O solidaritate între diferite na țiuni.
Iată câteva din aceste posibile sinteze și șanse de dialog de a aduce un aport
și de a recepta selectiv din partea cealalt ă, însă pentru toate acestea trebuie s ă fim
bine preg ătiți. Deci, integrarea european ă este pentru noi un risc, numai atunci
când nu suntem bine preg ătiți.
Reporter
Eu am s ă vă rog frumos s ă-mi îng ăduiți să vă sâcâi pu țin și să vă
reamintesc c ă suntem mai mult decât onora ți să participa ți la o emisiune, dar
economic ă. Așadar, din punctul de vedere al telespectatorilor unei astfel de
emisiuni economice, înc ă o precizare din partea dumneavoastr ă. Deci viziunea
bisericii ortodoxe române cu privire la viitorul, viitorul nostru – dac ă vreți
spiritual-cultural, dar nu numai – ci economic?
Înalt Prea Sfin ția Sa Mitropolitul DANIEL
În teologie, cuvântul "economie" sau "iconomie" este un termen tehnic și
însemneaz ă "purtarea de grij ă a lui Dumnezeu fa ță de lume". Se vorbe ște
despre "economia" sau "iconomia mântuirii". Deci iubirea lui Dumnezeu fa ță
de lume se nume ște economie. De aceea, din punct de vedere al Evangheliei,
biserica aduce un corectiv unei economii care devine idolatr ă, care devine
singura preocupare a unei societ ăți. Noi am v ăzut ce a însemnat economia din
punct de vedere materialist-dialectic. Acum exist ă ispita de a trece la
dialectica materialismului și, de aceea, sinteza aceasta între economie și
spiritualitate însemneaz ă umanizare a economiei. Pe de alt ă parte, nu putem
face abstrac ție de economic, cantonându-ne într-un spiritualism aistoric. Un
teolog ortodox spunea: "când îmi lipse ște mie pâinea, este o problem ă
economic ă de familie, când lipse ște semenului meu pâinea, este o problem ă de
33
etică, o problem ă spiritual ă". Deci exist ă o leg ătură în ceea ce prive ște modul
de a folosi bunurile acestei lumi. Biserica trebuie s ă fie de partea și a celor
care sunt slabi din punct de vedere economic și care în toat ă sărăcia lor
economic ă nu însemneaz ă că sunt mai pu țin umani decât cei care sunt boga ți.
Avem foarte mult de lucru. În Europa, bisericile au de jucat un rol critic în ceea ce prive ște economia.
Reporter
Ce ar trebui s ă facem noi, s ă ieșim din starea asta economic ă î n c a r e n e
aflăm?
Înalt Prea Sfin ția Sa Mitropolitul DANIEL
Da, s ă stabilim leg ătura care exist ă între criza moral ă și criza
economic ă. Și aceea și întrebare ar trebui s ă și-o pun ă țările occidentale, cu o
economie dezvoltat ă: Cum ele care au o economie puternic ă au ajuns totu și la
o criz ă moral ă? Deci nu putem sc ăpa, noi trebuie s ă vedem ce am putea face
acum ca s ă dep ășim criza economic ă, dar Occidentul are și el o criz ă – criza
spiritual ă – și deci poate Dumnezeu a voit ca fiecare s ă fim în stare de criz ă ca
să ne ascult ăm reciproc și ca s ă ne ajut ăm reciproc.
Reporter
Vă mul țumesc. Domnule ministru Maior, în procesul de înv ățământ, pe
ce ar trebui s ă punem accent mai mult, pe educa ția tehnologic ă sau educa ția
cultural ă general ă?
Prof.univ.dr. Liviu Maior, Ministrul Înv ățământului
Cred c ă și pe una și pe alta, mai cu seam ă că înv ățământul, prin
specificul s ău, este chemat s ă preg ăteasc ă speciali ști în toate domeniile. Deci
aici, în cazul discu ției care a avut loc ast ăzi, în raportul cultur ă-societate,
învățământul î și are un rol foarte bine definit.
Eu am afirmat pe parcursul discu țiilor c ă, în înv ățământul din România,
o lips ă este aceast ă educa ție tehnologic ă pe care s-o fac ă și elevii și studen ții
de la facult ățile sau școlile de profil pur umanist, și ceilal ți de asemenea.
Educa ția tehnologic ă este o realitate a lumii contemporane. În casele
oamenilor, dac ă stăm și ne gândim bine, au ap ărut tot felul de aparaturi, una
mai sofisticat ă decât cealalt ă, și simpla cunoa ștere a lor ajut ă pe membrii
familiei ca via ța să le fie mai u șoară și să nu p ățeasc ă vreun accident în unele
cazuri.
Europa Occidental ă la aceast ă dat ă este confruntat ă cu o mare
problem ă, pe care ne-a transmis-o și nou ă acum, și ca un semnal de alarm ă:
învățământul acesta voca țional-profesional. Acesta a fost obiectul unei
rezolu ții a conferin ței mini ștrilor educa ției din Europa. Este o tem ă întâlnit ă în
programele electorale. Candida ții la pre ședinția Fran ței au de pus un accent
deosebit pe aceast ă component ă.
S-a creat un sistem a șa-numit "sandwich". Deci cultur ă general ă –
cultur ă sau educa ție voca țional ă, preg ătirea în diferite meserii, dar f ără să
lipseasc ă componenta aceasta cultural ă. Și cred c ă acest fapt spune foarte
34
mult. Deci noi, în reforma înv ățământului profesional-voca țional, reform ă
programat ă să se termine în trei ani, avem finan țare extern ă, avem finan țare
intern ă, avem expertiza Germaniei pentru aceasta, vom folosi și noi acest
sistem "sandwich". Nu este indiferent dac ă dintr-o școală tehnic ă iese un
maistru sau tehnician care s ă aibă cuno ștințe și în limbi str ăine, fiindc ă în mod
obligatoriu va trebui s ă știe o limb ă străină, fiindc ă o d ă și la bacalaureat
conform noii legi. Trebuie și el s ă aibă o cultur ă, să-i permit ă o mai u șoară
percep ție a lumii în care tr ăiește și a lumii spre care tindem. Nu este suficient
să fii un foarte bun meseria ș dar s ă nu ai cuno ștințe, de exemplu din domeniul
managementului micii întreprinderi.
Spuneam ast ăzi că dorim s ă facem acest lucru. Elevul când termin ă o
școală să știe tot mecanismul prin care el s ă-și poat ă deschide un mic atelier în
care s ă lucreze el și apoi s ă-și atrag ă și alți colegi.
Deci subiectul, pentru timpul pe care îl avem pentru discu ție, este foarte
larg. Înv ățământul din România, în mod paradoxal și din ignoran ță – și nu
vreau s ă spun cine este vinovat – , în propor ție de 22% se autofinan țează, în
condi țiile unei economii aflate într-o perioad ă de tranzi ție și cu problemele ei.
Am avut o expozi ție a produc ției școlare la Palatul Copiilor. Am fost eu singur
acolo, am apelat la mijloacele mass-media s ă vină. Copiii ace știa, în virtutea
unei preocup ări mai vechi, produc mai ieftin decât alte întreprinderi; în unele
orașe au deschis magazine proprii și își valorific ă produc ția pe care o au; și
datorit ă acestor școli și produc ția me șteșugăreasc ă, arta popular ă, în școală
este cultivat ă fără nici un fel de restric ții.
Sigur c ă pentru mijloacele mass-media este mai interesant s ă descopere
o gaur ă într-un tavan într-o școală sau un bec care nu arde, un geam spart,
decât s ă acorde importan ță acestor lucruri. Sunt zeci de mii de copii din
aceast ă țară care sunt integra ți într-un proces. Pe de alt ă parte, faptul c ă nu
sunt educa ți, nu exist ă componenta cultural ă la care ne-am referit noi, îi face
pe unii dintre ei s ă refuze munca. Știți că au fost întreprinderi care au oferit
unei promo ții întregi de la un grup tehnic posturi cu un salariu mediu între
175000 și 200000 și întreaga promo ție a refuzat s ă mearg ă să lucreze în
întreprinderile respective, de și aveau calificarea necesar ă. Sigur, acum nu mai
putem for ța pe nimeni s ă-și ia o reparti ție într-o întreprindere sau alta, dar
cred c ă lipsa aceasta a unei educa ții și a unei științe despre lumea în care
intrăm, despre care societatea în care intr ăm, joac ă din acest punct de vedere
un rol foarte important. Sau la Șantierul naval din Mangalia. Eram la
ridicarea Mangaliei de la rangul de ora ș la municipiu. Directorul Șantierelor
navale din Mangalia are deschis ă de o jum ătate de an o ofert ă pentru angajare
de for ță de munc ă, dar nu se duce nimeni. Și salariul este cam de 250$ pe
muncitor, cel pu țin așa ne-a spus acolo.
Deci st ăm și ne întreb ăm, acum și noi tr ăim un moment de derut ă din
acest punct de vedere: Care este realitatea totu și? Care sunt instrumentele prin
care s ă determin ăm, nu printr-o educa ție din aceasta de tip demagogic, s ă
iubeasc ă munca? De muncit vor trebui s ă munceasc ă vrând-nevrând, c ă lumea
în care am intrat are alte instrumente s ă-i fac ă să ajung ă acolo. Dar vede ți,
strict aceast ă profesionalizare a lor și îns ăși faptul c ă elementul de cultur ă
35
intră în aceste școli într-o propor ție rezonabil ă. Pentru a- și cump ăra o carte
trebuie s ă munceasc ă astăzi.
Academician Tudorel Postolache
Aș vrea s ă revin la întrebarea pe care a ți pus-o acum câteva momente:
Ce ar trebui f ăcut ca s ă dep ășim starea de criz ă? Și întâmpl ător, absolut
întâmpl ător, am în fa ță cartea unui reputat academician francez Peyreffitte,
care studiaz ă toate miracolele economice semnificative care s-au succedat în
istoria omenirii, sfâr șind cu studiul am ănunțit al celor dou ă miracole: japonez
și vest-german. Și concluzia la care ajunge este foarte interesant ă: ia to ți
factorii care ar putea explica injec ția de capital american și în Germania și în
Japonia, sigur c ă a jucat un rol, îns ă spune "injec ția a fost mai puternic ă de
capital american în țările latino-americane", numai c ă acolo nu a f ăcut nimic
altceva decât a alimentat infla ția și practicile clientelare. Concluzia principal ă
a autorului este c ă tocmai situa ția de criz ă, pentru c ă și Germania și Japonia
erau cu economia la p ământ la terminarea celui de-al doilea r ăzboi mondial, a
împins cele dou ă societ ăți la punerea în valoare a factorului mental cultural:
conștientizarea necesit ății consensului na țional asupra consider ării economiei
ca terenul principal al redres ării. Cartea a ap ărut acum câteva zile, dar sensul
principal al activit ății Comisiei, eu cred c ă este s ă redescopere aceast ă
concluzie.
Noi suntem într-un punct de criz ă atât de puternic încât suntem obliga ți
ca, venind dup ă filosofii diferite, s ă ajungem s ă redescoperim acest numitor
comun al tuturor miracolelor economice pe care le-a cunoscut omenirea – ne-cesitatea de a considera economia ca principal teren al dep ășirii crizei, este
vorba de factorul cultural, de ceea ce el nume ște factorul mental, și eu cred c ă
aici, pe acest teren, se situeaz ă câmpul principal al rezultatelor Comisiei.
Reporter
Domnule guvernator, iat ă am discutat foarte mult într-o emisiune
economic ă despre dimensiunea cultural ă, dimensiunea spiritual ă,
educa țional ă, în aceast ă perioad ă de tranzi ție. Eu v-a ș propune s ă revenim la
dictatura adev ărului crud, și anume la dictatura banilor. Deci din acest punct
de vedere bancar, care este condi ția pentru integrare european ă?
Prof.univ.dr. Mugur Is ărescu
Guvernatorul B ăncii Na ționale a României
Dacă ați spus condi ția, vreau s ă fac un joc de cuvinte și fără să exagerez
aș spune c ă, condi ția din punct de vedere bancar este succesul activit ății
acestei Comisii. Și nu exagerez deloc, v ă mărturisesc c ă ceea ce se face în
aceast ă Comisie este un lucru extraordinar. Este un lucru extraordinar inclusiv
pentru faptul c ă înainte de a m ă întreba pe mine ce trebuie f ăcut pentru
redresarea economic ă a României, l-a ți întrebat pe Sfin ția Sa, și asta denot ă
36
că dup ă numai dou ă sau trei particip ări la aceast ă Comisie, deja se în țelege
mai bine cum problemele economice depind de cele culturale.
Este de asemenea extraordinar și pentru ceea ce a spus profesorul
Postolache și anume c ă trebuie spart acest blocaj mental care este cauza
adânc ă a multor crize din societatea româneasc ă. Și eu cred c ă activitatea
acestei Comisii este un pas important în spargerea blocajului mental și de
comunicare. A ș spune c ă este important ă aceast ă Comisie și pentru un alt
motiv legat pân ă la urm ă și de dictatura banilor, pentru c ă ea preg ătește
societatea româneasc ă în vederea integr ării sau mai bine zis "preg ătește"
preg ătirea societ ății române ști în vederea integr ării, întrucât dup ă activitatea
Comisiei va urma dialogul Comisiei cu publicul, cu societatea româneasc ă. Și
aici lucrurile sunt extrem de importante; sunt importante pentru c ă integrarea
ar aduce foarte multe schimb ări. Și orice schimbare poate s ă însemne durere.
Și însemnând durere, poate s ă fie respins ă schimbarea. Respins ă de
organismul social. Noi avem înc ă de pe acum, dup ă numai cinci ani de
tranzi ție spre o economie de pia ță, deci o economie european ă, fenomene clare
de respingere inclusiv în domeniul bancar. Or, noi trebuie s ă ne integr ăm
firesc în Europa. Firesc, p ăstrându-ne firea – n-o s ă ne schimb ăm firea de
român, frumuse țea – și pentru c ă s-a discutat cât de frumo și sunt românii, în
orice caz, s ă ne p ăstrăm farmecul. Pentru c ă acest popor și aceast ă țară are un
farmec deosebit. Or, în acest sens, preg ătirea integr ării și acceptarea, a ș spune
aprioric ă, de c ătre societate a schimb ărilor joac ă un rol esen țial. Și aici
intervine poate mai mult decât orice, dimensiunea cultural ă. Și uita ți, vorbesc
prea mult, dar m ă apropii de esen ța întreb ării dumneavoastr ă, și de ce cred eu
că activitatea acestei Comisii, acceptarea schimb ărilor și schimbarea cu cât
mai pu țină durere, va ajuta și sistemul bancar românesc. Întrucât economia –
economia modern ă de pia ță, cum îi spunem noi – care func ționeaz ă în Europa
integrat ă, are în centrul ei mecanismul banului și al b ăncilor.
Or, popula ția, societatea, trebuie nu numai s ă accepte acest lucru,
trebuie s ă înve țe să lucreze cu aceste no țiuni, repet, într-o manier ă fireasc ă,
natural ă chiar, și cred c ă aici este vorba de mult ă cultur ă. Nu neap ărat cultur ă
așa cum câteodat ă, în mod strict, definim noi aceast ă noțiune. În plus este
vorba de încredere. Încredere – cuvântul are și conota ții religioase și culturale
-, încrederea, de exemplu, în moneda na țional ă este esen țială și cred c ă acum
românii în țeleg mai bine cât de important ă este, pentru c ă și noi am trecut
printr-o experien ță de infla ție ridicat ă, nu catastrofal ă, îndr ăznesc s ă spun,
cum a fost de exemplu în Germania în anii '20.
Mulți anali ști, referindu-m ă și la cartea pe care a men ționat-o profesorul
Postolache, spun c ă puterea Bundesbank-ului – b ăncii centrale din Germania –
și transformarea m ărcii germane într-un adev ărat zeu pentru germani, deriv ă
și din acea tragedie na țional ă care a fost hiperinfla ția din anii '20 când a
apărut și bancnota care nu se putea citi. Se spunea numai c ă sunt 24 de
zerouri. Acea traum ă extraordinar ă prin care a trecut societatea german ă a
fost transmis ă în timp și acum, dup ă multe decenii, germanii consider ă infla ția
37
cel mai mare necaz care se poate întâmpla unei societ ăți. Și de aici toate
forțele culturale, economice, financiare, sunt îndreptate spre încrederea în
moneda na țional ă și spre o infla ție cât mai sc ăzută. Sper c ă noi f ără să fi
trecut prin acea experien ță, total nefericit ă, a Germaniei în anii '20, dup ă
aceast ă experien ță a anilor '91, '92, '93, am înv ățat ce înseamn ă infla ția și cât
de important ă este încrederea în moneda na țional ă.
Și ca s ă termin cu o remarc ă în sensul corela ției între cultur ă și banc ă,
cred c ă românii au înv ățat că Marin Preda are dreptate și că acolo unde nu
este încredere în moneda na țional ă nu func ționeaz ă nici un mecanism
economic.
Reporter
Vă mul țumesc.
Prof.univ.dr. Liviu Maior, Ministrul Înv ățământului
Aș vrea s ă spun doar dou ă lucruri: faptul c ă noi pl ătim aloca țiile de stat
pentru copii prin cec, adic ă-i dăm un cec copilului care se duce la Bancpost și
și-l completeaz ă el, nu crede ți că este un mijloc de educa ție în folosirea mijloa-
celor moderne bancare? Și în al doilea rând, îmi place s ă mai dau un exemplu:
exist ă o facultate în România – nu spun unde – de agricultur ă al c ărui profit pe
anul 1994 a fost de 680 milioane lei, în timp ce Uzina Electroputere din Craiova a raportat 400 milioane lei profit. Deci iat ă educa ția și ce poate face
ea.
Academician Tudorel Postolache
Eu cred c ă-i semnificativ din cauz ă că, cuvântul "agricultur ă" con ține în
sine "cultura" – tema noastr ă.
Reporter
Domnule profesor academician Postolache v-a ș ruga s ă încheiem și să
trage ți dumneavoastr ă o concluzie, dar s ă nu omite ți și urm ătoarea idee. Deci
vă întreb: crede ți că solu țiile care vor fi conturate în urma muncii acestei
Comisii vor fi îmbr ățișate de opinia public ă?
Academician Tudorel Postolache
Dumneavoastr ă îmi oferi ți posibilitatea s ă trag în mod liber concluzii,
dar mi le impune ți prin întrebare. Nu cred c ă sunt în situa ția să formulez
acum concluzii. Noi suntem în alt stadiu înc ă. Dar a ș putea spune câteva
cuvinte în încheierea acestei discu ții.
Într-un fel, Comisia noastr ă este ea îns ăși un miracol pentru c ă
atmosfera care domne ște în Comisie și dorin ța aceasta de a uni zestrea
intelectual ă a participan ților pentru a identifica problemele reale și a
identifica solu țiile care exist ă la aceste probleme reale, cred c ă, în bun ă
măsură, este un miracol, ținând cont de faza ciclului electoral general pe
38
care trebuie s-o parcurgem și noi ca oricare alt ă democra ție. Miracole cred
că Comisia nu va face, dar ceea ce este ambi ția ei elementar ă, primar ă,
minimal ă, aș spune, este de a oferi r ăspunsuri pe care le poate formula la
problemele fundamentale în fa ța cărora suntem. Este o munc ă foarte dur ă,
aceea de a identifica solu ții la problemele reale. La unele probleme nici nu
exist ă în lume o solu ție.
De pild ă, la șomaj, știința mondial ă și practica mondial ă nu ofer ă
soluție clar ă la acest cancer al economiei și societ ăților contemporane, dup ă
cum în medicin ă și în discu ția precedent ă spuneam, cercetarea nu a dat
soluție cancerului. Chirurgii trebuie s ă opereze cancerul, economi știi trebuie
să gestioneze șomajul, dar la asemenea teme, cum este șomajul, în Comisie,
noi vom c ăuta s ă identific ăm experien țele existente pe plan interna țional, și
asta se refer ă și la problemele la care știința universal ă și na țional ă are
răspunsuri și tocmai pe marginea discu țiilor de ast ăzi, s ă spunem, acolo
unde exist ă solu ții, noi trebuie s ă le identific ăm, s ă le supunem aten ției
societ ății și aplicarea lor devine cu atât mai mult în obiectivul societ ății,
care ar fi îns ă ambi ția nu minimal ă a acestei Comisii, și eu sper c ă obiectivul
acesta ar putea fi realizat.
Nu știu de unde ni s-a inoculat c ă transform ările pe care trebuie s ă le
facem în acest proces de tranzi ție, realizatorii acestor transform ări n-ar
putea s ă beneficieze de rezultatele lor. Dimpotriv ă, eu cred c ă toate
exemplele care ne stau la îndemân ă, fie ale unor țări foarte bogate, fie ale
unor țări mai s ărace, cum e Portugalia, și care au f ăcut restructur ări foarte
profunde în economiile lor, în procesul integr ării, au cunoscut, dup ă un
anumit efort, și o cre ștere notabil ă a nivelului de trai. Și eu cred c ă ambi ția
soluțiilor pe care noi va trebui s ă le fundament ăm, evitând pericolul
populismului ieftin, care se accentueaz ă în fazele preelectorale și electorale,
totuși să putem ar ăta ce anume, pe lâng ă costuri care sunt necesare, putem
aștepta pozitiv de la restructur ările în economie și de la procesul integr ării.
Eu cred c ă dac ă alte țări au reu șit ca în procesul restructur ărilor și
integr ării în Uniunea European ă să realizeze o cre ștere a nivelului de trai,
mă refer iar ăși la Portugalia, de pild ă, la Grecia, care sunt cele mai pu țin
dezvoltate țări ale Uniunii Europene, drept c ă de 4-5 ori mai dezvoltate
decât noi la PIB/locuitor, nu v ăd de ce noi ar trebui s ă ne împ ăcăm cu un alt
gen de destin. Cred c ă altminteri nici nu-i nevoie de nici o Comisie de
strategie, de nici o strategie și de nici o tactic ă ca s ă realiz ăm inversul.
Deci asta și în plus solu ția solu țiilor la problemele de criz ă multiple
este accelerarea reformei. Dar o reform ă poate fi accelerat ă numai dac ă este
alimentat ă de succesul ei în plan social. Deci ceea ce am spus anterior nu
este o pur și simpl ă pioas ă dorin ță, ci este chiar condi ția elementar ă a
acceler ării succesului și este și condi ția elementar ă a integr ării în Uniunea
European ă care este o economie de pia ță și dac ă noi nu avem și nu vom avea
o clas ă de mijloc, nu vom avea pia ță și toat ă economia de pia ță devine un
nonsens.
Chiar faptul c ă la emisiunea economic ă dumneavoastr ă ave ți oaspe ți
39
precum Înalt Prea Sfin ția Sa, doamna Zoe Bu șulenga și academicianul Dan
Hăulică arat ă o anumit ă schimbare de optic ă asupra economiei. Cu doi ani în
urmă eu îi explicam, discutam cu doamna Bu șulenga în Luxemburg, uneori și
împreun ă cu domnul Pierre Werner, care e un mare admirator și al României
și al doamnei Bu șulenga, dar la un moment dat, îi explicam cam ce ar însemna
economie cultural-intensiv ă, spunându-i c ă într-un asemenea viitor, ministrul
economiei ar trebui s ă fie doamna Bu șulenga și ministrul finan țelor, domnul
Hăulică.
40
Gh. CERCELESCU
Integrarea european ă
între dorin țe și posibilit ăți
După ce, s ăptămâna trecut ă, și-a prezentat oficial cererea de adereare
la Uniunea European ă, România are din nou posibilitatea s ă pun ă în eviden ță
lipsa de echivoc a angajamentului s ău politic fa ță de Comunitatea celor 15.
Prilejul îi este oferit de Consiliul European, ce a început ieri la Cannes, și la
care au fost invita ți, pentru un dejun de lucru, liderii tuturor țărilor asociate la
UE. Pre ședintele Ion liescu, care a plecat azi spre vestita localitate de pe
riviera francez ă, va prezenta probabil modul în care în țelege România s ă se
preg ăteasc ă în continuare pentru aderare. O sarcin ă, fire ște, mai u șoară acum,
când avem o strategie na țional ă de integrare, când toate for țele politice
responsabile s-au angajat s ă contribuie la realizarea obiectivelor ei.
Mult mai greu va fi totu și să-i convingem pe “cei 15” c ă vom reu și ceea
ce ne-am propus. Pentru c ă trebuie s ă facem o diferen țiere net ă între
posibilit ățile noastre de integrare în domeniul politic și în cel economic. În
primul domeniu, este vorba de voin ță politic ă, care, a șa cum o atest ă și
Declara ția de la Snagov, ea exist ă. În al doilea, îns ă situa ția e atât de
complex ă și de dificil ă, încât realizarea la timp a parametrilor economici
necesari ader ării nu depinde exclusiv de un guvern sau altul, în ansamblu,
care va decide când ne vom integra. De aceea, fiecare cet ățean trebuie s ă știe
ce-l a șteapt ă.
Prezentarea cererii de aderare nu deschide automat procesul de
negocieri. Austria, de exemplu, a a șteptat aproape patru ani din momentul
depunerii cererii pân ă au început negocierile, iar alte state chiar mai mult.
Nici actualii candida ți la aderare nu vor putea s ă se a șeze la masa tratativelor
înainte de sfâr șitul anilor ‘90. Pân ă atunci, înse și statele membre ale UE vor
trebui s ă dep ășeasc ă unele dificult ăți și să decid ă asupra unor probleme. Una
dintre cele mai controversate este crearea monedei unice, care a fost discutat ă
și ieri de șefii de stat și de guvern ai “celor 15”, f ără însă a se putea lua o
decizie în ce prive ște gr ăbirea realiz ării ei. Parisul, sprijinit de Bonn și
Londra, apreciaz ă că nu este realist s ă se prevad ă trecerea la moneda unic ă
încă din 1997, în condi țiile în care majoritatea țărilor membre, inclusiv
Fran ța, nu vor reu și pân ă atunci s ă îndeplineasc ă criteriile de convergen ță
economic ă cerute de Tratatul de la Maastricht. În asemenea condi ții, “cei 15”
s-au mul țumit s ă-și reafirme inten ția de a crea o moned ă unic ă cel mai târziu
în 1999.
Țările asociate dispun, a șadar, de o bun ă bucat ă de vreme în care pot
lua m ăsurile capabile s ă le fac ă compatibile cu standardele europene. De
modul cum va fi folosit ă perioada de preg ătire va depinde și succesul
41
integr ării. C ăci, dac ă Uniunea European ă s-a decis asupra statelor care vor
candida, negocierile în vederea ader ării vor debuta în func ție de
performan țele fiec ărei țări care aspir ă la statutul de membru al UE.
Principalul obstacol în calea integr ării îl constituie uria șul decalaj
economic fa ță de “cei 15”. Dac ă luăm cazul României, venitul pe locuitor este
de 17 ori mai mic decât media comunitar ă. Apropierea de nivelul de dezvoltare
al țărilor din Uniunea European ă presupune enorme eforturi financiare
îndreptate spre restructurarea și modernizarea aparatului de produc ție.
Calcule ale unui grup de exper ți occidentali arat ă că, pentru a se ridica în
următorul sfert de veac la un nivel comparabil cu cel al Germaniei, cele 6 țări
asociate din Europa Central ă ar avea nevoie de peste 13.000 miliarde de
dolari. Numai României i-ar trebui circa 3.000 miliarde.
Uniunea European ă, de și are propriile dificult ăți, acord ă țărilor
asociate un important sprijin atât pentru tranzi ția la economia de pia ță, cât și
pentru preg ătirea în vederea ader ării. Problema sporirii asisten ței va fi
discutat ă și azi la Cannes. Dar, oricât de generoase vor țările donatoare,
finan țarea extern ă nu va putea dep ăși câteva procente din nevoile globale. Iar
cine mizeaz ă prea mult pe al ții risc ă să aibă chiar surprize. Danemarca a ratat
aderarea la începutul anilor ‘60 pentru c ă a prezentat o list ă prea mare de
cereri și excep ții. Scurtarea ei a costat-o 10 ani.
Singura modalitate de a apropia momentul ader ării este accelerarea
reformelor, îndeosebi pe baza eforturilor interne. A eforturilor, dar și a
recompenselor. Pentru c ă, dac ă costul social al tranzi ției se va dovedi
nejustificat de mare, el va deveni un obstacol în calea ader ării. Fiecare din
“cei 15” a procedat, la vremea sa, la profunde restructur ări în economie, în
vederea integr ării în UE. În toate cazurile îns ă, procesul de transform ări a fost
însoțit de cre șterea nivelului de trai. Pentru competen ța lor, guvernele de
atunci sunt pomenite și azi…
Adev ărul, 4 iulie 1995
42
43
La Roumanie face à l’Union Européenne
Le directeur d’Europerspectives, Roger Schmal, a questionné
M.l’Ambassadeur de la Roumanie, sur les problèmes de son pays.
Europerspectives : Quel est le problème essentiel de l’économie et de la
société roumaine?
Tudorel Postolache : Le problème essentiel de l’économie et de la société
roumaine dans son ensemble et, en même temps, le problème essentiel de la stratégie nationale de préparation de l’adhésion à l’Union Européenne, est tel qu’il pourrait sousentendre une large solidarité. Car il s’agit d’affronter une triple tendance de longue durée: la tendance qui engendrait constamment des écarts de productivité entre la Roumanie et les pays développés tout au long du XXe siècle, la tendance séculaire à “grignoter” la classe moyenne de la société, et la tendance perverse, qui veut que malgré sa latinité, ses aspirations européennes et la vocation de synthèse de sa spiritualité, la Roumanie se retrouve pour des longues périodes découplée du circuit naturel des valeurs dans l’espace général européen.
Le sens le plus profond de la stratégie de Snagov consiste en ceci qu’elle
propose s’attaquer non pas à des aspects dérivés, mais au problème stratégi-que fondamental même, avec ses trois volets dont je viens de vous en faire part.
Europerspectives : Qui du volet économique?
Tudorel Postolache : Si l’on compare le mouvement de l’économie rou-
maine à l’évolution de l’économie mondiale, force est de constater que l’économie roumaine, dans toutes les phases ascendantes, sans exception aucune, s’est développée à des taux supérieurs à la moyenne européenne et mondiale, et dans toutes les phases descendantes du cycle long, les taux de l’économie roumaine ont été supérieurs à la moyenne européenne et mondiale aussi. Si cette supériorité de rythme n’a jamais été un don du ciel et si elle est le fait des efforts assumés par ce peuple, il n’en reste pas moins qu’elle se retrouve incarnée dans un résultat paradoxal: les écarts de productivité par rapport aux pays avancés n’ont pas cessé à se reproduire.
S’il est vrai qu’après la prédominance successive des générations des
produits à forte intensité de travail, à forte intensité de capital et à forte intensité de science, une nouvelle génération de produits, à savoir les produits à forte intensité de culture et d’information se profile comme prévalente à l’horizon de l’économie mondiale, il s’en sort que tout pays qui souhaite mettre un terme à l’approfondissement de l’écart de productivité dont il souffre, comme c’est le cas de la Roumanie, doit promouvoir avec esprit de suite les valeurs propres à une économie où la culture et l’information deviennent la sphère privilégiée et décisive.
C’est ma conviction profonde que la chance de l’économie roumaine de
devenir une économie compétitive réside justement dans ce qu’elle fera pour
44
s’inscrire dans les tendances de l’économie concurrentielle de l’avenir, donc
dans une économie de marché à forte intensité de culture et d’information.
Europerspectives : Quelles sont les conclusions que la commission a ti-
rées?
Tudorel Postolache : La conclusion de la Commission, inscrite dans la
stratégie, est que l’adhésion de la Roumanie à l’Union Européenne devient un point essentiel de solidarité nationale. Par les efforts persévérants, il y a la prémisse qu’à l’horizon de l’an 2000, la Roumanie, tout comme d’autres pays associés, dispose de la capacité d’accomplir les conditions essentielles requises par l’adhésion, notamment:
1. la compatibilité de systèmes politique et économique; 2. l’harmonisation de la législation nationale avec “l’acquis commu-
nautaire” portant sur le marché intérieur;
3. l’ajustement structurel dont les coûts sont ressentis à court terme,
tandis qu’en général les avantages se manifestent à moyen et long terme;
4. la réorientation de toute infrastructure physique, sociale et pour la
protection de l’environnement vers l’espace de l’Union Européenne.
L’option irréversible pour l’intégration de la Roumanie à l’Union Euro-
péenne, vise comme objectif essentiel à la promotion d’une politique qui, se fondant sur nos propres efforts, mais aussi sur la coopération internationale, puisse garantir un développement économique ayant comme pendant l’accroissement du bien-être et l’amélioration générale de la qualité de vie.
La stratégie de l’Union Européenne ne vise pas à se substituer aux pro-
grammes de réforme et de transformation des pays associés, ou de tracer les lignes directrices de leurs politiques économiques et ni à établir des calen-driers précis avec des termes de mise en oeuvre.
Nous avons pris cependant pour point de départ l’idée de l’interaction
entre les deux processus et la nécessité d’accélérer le processus de réforme, ce qui à son tour soulève le problème des critères quant à l’accélération même,
notamment: la compatibilité des réformes partielles; la supportabilité sociale;
la durabilité, le coût social, la sequence des mesures, qui est essentielle, permettant aussi d’établir les priorités; la crédibilité de la réforme qui est nourrie par son succès , vu qu’aucune réforme ne peut aller de l’avant si, passé
un certain temps, elle ne porte pas ses fruits au plan social.
Europerspectives : Quelle est l’importance de l’expérience et de
l’assistance de l’Union Européenne?
Tudorel Postolache : Je voudrais souligner combien enrichissantes sont
pour nous l’expérience et l’assistance de l’UE et des Etats membres. Sans doute aucun ne peut y avoir un modèle universel, nulle expérience ne pouvant être répétée comme telle, transplantée ou illimitée.
Il n’en reste pas moins que certaines expériences réussies et certaines stra-
tégies matures élaborées par l’UE sont susceptibles d’éloigner les ombres qui nous empêchent si souvent d’y voir clair.
45
De surcroît, cette expérience permettrait une meilleure corrélation des
efforts, une meilleure coordination des mesures.
En tout état de cause, traiter les mêmes problèmes liés à l’élargissement
de l’Union Européenne et le faire à partir de deux approches – celle de l’UE et celle des candidats d’adhésion, voilà ce qui ne peut être que de tous les points de vue profitable et je crois que l’idée finale de notre Commission concernant les coûts et les opportunités de l’intégration de la Roumanie est en pleine concordance avec la conclusion formulée, il y a peu de temps, par le Président de la Commission Européenne, M.Jacques Santer, qui, se référant aux efforts des pays communautaires pour l’intégration des pays associés disait “ quelle
que soient les conclusions sur les coûts supplémentaires, on ne saura oublier les avantages qui découleront du développement et de l’intégration de ces pays dans l’Union Européenne .”
Déclaration de la Commission d’élaboration de la “Stratégie nationale
de préparation pour l’adhésion de la Roumanie à l’Union Européenne”:
“Réunis aujourd’hui, le 21 Juin 1995 à Snagov, les signataires de cette
Déclaration constatent que la ”Stratégie nationale de préparation pour l’adhésion de la Roumanie à l’Union Européenne", élaborée par la Commis-sion spécialement créée à cet effet et comprenant des représentants des partis politiques parlementaires, du Gouvernement, des milieux académiques, de la société civile, exprime l’engagement ferme de la Roumanie de centrer son développement sur la promotion des attributs d’une société démocratique: Etat de droit, pluralisme politique, séparation des pouvoirs, élections libres, respect des droits de l’homme, y compris des droits des personnes appartenant aux minorités nationales, création d’une économie de marché efficiente et durable, et qui soit compatible avec les principes, les réglementations, les mécanismes, les institutions et les politiques de l’Union Européenne.
L’objectif stratégique national de l’adhésion de la Roumanie à l’Union
Européenne représente un point central des convergences et des solidarités des forces politiques et sociales du pays, une chance historique de promouvoir, par une large ouverture internationale, les idéaux et les intérêts fondamentaux du peuple roumain, son identité et ses traditions, une opportunité de faire en sorte que, – par nos propres efforts soutenus et par une large coopération, – les décalages vis-à-vis des pays avancés soient diminués voire éliminés, d’accomplir la modernisation de la Roumanie, en accord avec les exigences de la transition à la société de l’information et de créer, sur cette base, les conditions nécessaires pour l’accroissement du niveau et de la qualité de la vie pour tous les citoyens de la Roumanie.
Les signataires font leur la conclusion de la Commission qui veut que,
par les efforts persévérants, la Roumanie, de pair avec d’autres pays associés, soit à même de réunir vers l’an 2000 les conditions essentielles requises pour l’adhésion.
Les signataires de la Déclaration saluent l’esprit qui a présidé à
l’élaboration de la stratégie et des études préparatoires – la confrontation tout
46
à fait libre des opinions, climat constructif des débats, et leur rigueur
scientifique – ce qui a permis de cultiver, par le dialogue, la conviction que la renaissance de la Roumanie, son redressement général se jouent à présent.
Ils appellent de leur voeux la préservation de cet esprit, afin d’établir un
climat de réalisme politique, de solidarité active, qui puisse imprimer à la confrontation des opinions une direction constructive, au service de l’intérêt national, de l’insertion efficace de la Roumanie dans le monde contemporain."
47
Silviu BRUCAN
Strategia Postolache
– O examinare critic ă –
S-a subliniat pe bun ă dreptate c ă Strategia Na țional ă de Preg ătire a
Ader ării României la Uniunea European ă este o premier ă științifică, fiind
primul document de analiz ă și prognoz ă privitor la dezvoltarea României
elaborat pe baza metodologiilor moderne și o premier ă politic ă, deoarece a
fost semnat de to ți liderii politici al ături de reprezentan ții puterii.
Principala concluzie a Comisiei de la Snagov sun ă astfel: Prin eforturi
perseverente, exist ă premise pentru ca, la orizontul anului 2000, România s ă
dispun ă de capacitatea de a îndeplini condi țiile esen țiale de aderare la
Uniunea European ă. Dat fiind c ă pia ța comun ă a U.E. a fost creat ă și
funcționeaz ă cu succes pe baza faptului c ă statele membre se afl ă la un nivel
relativ egal de dezvoltare tehnologic ă și bog ăție, iar Comisia a apreciat c ă
România, sub acest raport, se afl ă la un nivel de 1:6 fa ță de media U.E. și 1:4
față de Grecia și Portugalia, țările mai pu țin dezvoltate ale U.E., se pune o
întrebare legitim ă cu privire la realismul orizontului 2000.
Înainte de a proceda la analiz ă, să subliniem c ă prognozele social-
economice nu implic ă certitudine în definirea viitorului, deoarece în formarea
acestuia apar factori imprevizibili și în orice caz el este rezultatul ac țiunii
oamenilor. Cu alte cuvinte, viitorul unei țări nu pic ă din cer, ci este f ăurit de
cetățenii s ăi. Desigur, analiza corect ă a situa ției social-economice existente,
identificarea judicioas ă a posibilit ăților și tendin țelor de dezvoltare constituie
condi țiile elabor ării unei prognoze științifice, iar Comisia academicianului
Postolache a satisf ăcut pe deplin aceste condi ții. Dar în ultim ă instan ță,
primordial în determinarea viitorului este factorul uman, iar acesta nu poate fi prezis; el trebuie stimulat și dirijat în direc ția dorit ă, sarcin ă care revine
politicului. Aceasta r ămâne, a șa cum se va vedea, problema nerezolvat ă a
strategiei Postolache.
I.
Comisia constat ă că, deocamdat ă, ponderea industriei în P.I.B. (Produs
Intern Brut) al României (36,3%) este superioar ă celei medii existente în U.E.
(26,5%), dar pe cap de locuitor aceea și compara ție este de aproape 6 ori în
defavoarea României. De aceea, remodelarea și restructurarea industriei în
scopul asigur ării competitivit ății acesteia pe pia ța european ă constituie
obiectivul major al reformei. Fa ță de 10%, cât reprezint ă în prezent produc ția
industrial ă în sectorul privat, se preconizeaz ă ca pân ă în 1999 circa 60% din
salaria ții din industria prelucr ătoare vor lucra în întreprinderi cu capital
privat. Cu asemenea generalit ăți sunt de acord toate partidele politice. Prima
decizie critic ă menit ă a afecta interese diferite și a stârni rezisten țe prive ște
48
soarta mamu ților industriali construi ți de Ceau șescu în dispre țul legilor pie ței,
pe care documentul o analizeaz ă în capitolul intitulat calmant și tehnic:
"Restructurarea sectoarelor cu supracapacit ăți", adic ă metalurgie, chimie și
petrochimie, construc ții de ma șini – întreprinderi care n-au nici o șansă pe
piața U.E. și constituie în prezent o piatr ă de moar ă care trage în jos bugetul
țării. Aici trebuie t ăiat în carne vie cu efect social dureros ( șomaj masiv),
motiv pentru care m ăsura se tot amân ă din 1990. Este o treab ă pe care o poate
face numai un guvern de centru-dreapta.
În rest, strategia se pronun ță în favoarea investi țiilor în sectoare
industriale cu șanse de cre ștere și poten țial de export: tractoare și ma șini
agricole, îngr ășăminte chimice, mijloace de transport, textile și confec ții,
electrotehnic ă etc. Se prev ăd de asemenea investi ții în industria extractiv ă, în
special dac ă se confirm ă existen ța unor depozite de petrol și gaze. Industria
turismului apare de asemenea ca o ramur ă de viitor.
Între scenariile de viitor, dou ă ultraoptimiste și unul optimist, s ă ne
oprim la acesta din urm ă care prevede o cre ștere anual ă a produc ției
industriale cu 10,1% pentru a atinge nivelul mediu al Greciei și Portugaliei în
anul 2004, asumând c ă aceste țări vor realiza rata medie anual ă a U.E. Se
argumenteaz ă că asemenea dinamici superioare de cre ștere au fost realizate în
deceniul trecut de Coreea de Sud (12,4%), Indonezia (12,3%), China (11,1%), Malaiezia și Thailanda (9,4-9,6%). Dar acolo nu a fost vorba numai de
"politici industriale adecvate", ci și de ceea ce se nume ște "etica muncii", care
se exprim ă și în aceea c ă muncitorii din aceste țări lucrau în medie 50 de ore
pe săptămână. De aceea, având în vedere c ă la noi se porne ște de la 48,1% din
nivelul anului 1989, cred c ă pentru a realiza acest salt extraordinar se impune
reintroducerea s ăptămânii de lucru de 6 zile pân ă în 1999. M ăsura nu
constituie doar un imperativ economic, ci și acel mesaj psihosocial menit a
insufla celor ce muncesc spiritul de sacrificiu care trebuie s ă caracterizeze
efortul lor în perioada urm ătoare. Dar care partid politic se va prezenta la
alegeri cu un astfel de program?
Drept stimulent, s ă men ționez urm ătorul calcul: potrivit cre șterii P.I.B.
și ținând seama de experien ța polonez ă din ultimii trei ani, am ajuns la
concluzia c ă față de 130-140 dolari, cât este salariul mediu lunar în prezent,
dacă se realizeaz ă cre șterea industrial ă proiectat ă, în anul 2000 salariul
mediu lunar în industrie va atinge 400-500 dolari, ceea ce în lei 1995 ar însemna un milion pe lun ă.
Și în agricultur ă se cere un efort extraordinar. Aici, un program de
ansamblu, deosebit de m ăsurile pompiere ști totdeauna tardive din prezent, ar
putea ameliora radical situa ția dominat ă de gospod ării agricole de subzisten ță
cu o medie de 2,2 ha și un num ăr minim de animale. Pentru a atinge
parametrii europeni, dimensiunea exploata țiilor trebuie s ă creasc ă prin
încurajarea formei familiale, asocierilor, arend ării, cump ărării de p ământ,
facilit ăților financiare și fiscale. Se poate ajunge astfel în anul 2000 la un dis-
ponibil pentru export de peste 6 milioane tone cereale în varianta minim ă și
peste 8 milioane tone cereale în varianta maxim ă, plus mari cantit ăți de
legume, fructe, carne, brânzeturi etc., ceea ce va reprezenta un export agricol
49
de 2-3 miliarde dolari anual.
La capitolul investi ții, Comisia pune cap ăt iluziilor finan țării externe,
care va fi modest ă, stabilind c ă ponderea principal ă va apar ține surselor
interne circa – 70% din total. Investi țiile directe de capital urmeaz ă o linie
ascendent ă, ajungând la 13% în 2000-2004. În ce prive ște U.E., suma total ă
din buget alocat ă țărilor asociate de summitul de la Cannes pentru urm ătorii 5
ani a fost stabilit ă la 6,12 miliarde ECU. Dac ă împ ărțim la 9, înseamn ă că
România va primi vreo 200 milioane dolari anual, cam cât ar fi necesar pentru a moderniza D ămăroaia. În contrast izbitor, mica Portugalie cu numai 9
milioane locuitori a primit în cei 5 ani de preg ătire a intr ării în Pia ța Comun ă
12 miliarde dolari, adic ă mai mult decât primesc toate țările asociate din Est
cu cei aproape 100 milioane locuitori ai lor.
II.
Este meritul academicianului Postolache de a fi conceput strategia ca o
realizare simultan ă a unei duble tranzi ții: la economia de pia ță și la societatea
informa țional ă. Într-adev ăr, la finele secolului se profileaz ă o nou ă diviziune
interna țional ă a muncii: țările dezvoltate din Nord se computerizeaz ă și
informatizeaz ă, în timp ce industriile energo-intensive, care folosesc masiv
materii prime și bra țe de munc ă, sunt mutate sau construite în țările
subdezvoltate. Potrivit unor calcule recente, informatizarea asigur ă o cre ștere
de trei ori a productivit ății și bog ăției na ționale.
"Orice țară care dore ște s ă stopeze adâncirea decalajelor de
productivitate de care sufer ă, cum este și cazul României – subliniaz ă
Postolache – trebuie s ă promoveze cu perseveren ță valorile proprii unei
economii în care cultura și informatica devin sfera de activitate determinant ă."
Evident, dac ă nu vrem s ă rămânem un hinterland al Europei Occidentale,
trebuie s ă facem tranzi ția spre societatea informa țional ă. Proiectul care
îmbr ățișează întreg orizontul acestei strategii este "multilingvism –
multilimbaj" și const ă în înv ățarea de c ătre întreaga popula ție activ ă a dou ă
limbi str ăine și a limbajului calculatoarelor, a doua alfabetizare tot atât de
important ă ca și prima (computer-litteracy). Sunt sigur c ă prima reac ție a
cititorului va fi sceptic ă. Îmi amintesc c ă dup ă revolu ție chiar o revist ă ca "22"
lua în b ășcălie insisten ța cu care sus ținusem în interviurile la "Europa liber ă"
și "Vocea Americii" din 1988 ca în România s ă se introduc ă pe scar ă larg ă
computerul și informatica. Ideea p ărea un fel de "tichie de m ărgăritar" și,
foarte probabil, a șa vor reac ționa mul ți concet ățeni la ideea lui Postolache.
Numai c ă astăzi acest tip de reac ție echivaleaz ă cu condamnarea pe veci a
României la statutul de țară înapoiat ă. Aș sugera doar ca pentru prima etap ă
să ne mul țumim cu o singur ă limb ă străină, dar înv ățată bine – scris, citit,
vorbit. S-a scris mult despre jalnica presta ție a parlamentarilor no ștri la
Strasbourg, dar s-a omis un lucru esen țial. Pentru a putea folosi "dreptul la
replic ă", ce se acord ă imediat dup ă ce un vorbitor a atacat țara ta, trebuie s ă
fii în stare s ă mergi la tribun ă și să improvizezi într-o perfect ă englez ă sau
50
francez ă. Câ ți dintre delega ții no ștri sunt capabili de o asemenea
performan ță? 4 s-au înscris la cuvânt pentru a doua zi numai dup ă ce peste
noapte și-au tradus textul într-una din cele dou ă limbi. Deci, propunerea
Comisiei trebuie luat ă cu toat ă seriozitatea. Nu e un simplu deziderat, ci o
necesitate vital ă.
III.
Trăim într-o lume în care factorii externi influen țează tot mai puternic
evolu ția politic ă și economic ă a statelor. Ce promite orizontul 2000 în plan
politico-strategic pe continentul nostru?
În Vest, vom asista la eforturi sus ținute de adâncire a integr ării pe liniile
indicate în Tratatul de la Maastricht. Accentul va c ădea probabil pe unificarea
monetar ă, care se dovede ște mai complicat ă decât s-a crezut, și pe dezvoltarea
forței militare a U.E. independent ă de NATO.
În Est, va deveni din ce în ce mai clar c ă drumul Rusiei este diferit de cel
al țărilor vest-europene. Premisa cancelariilor occidentale c ă economia de
piață combinat ă cu pluralismul politic vor îmblânzi ursul rusesc, permi țând
Occidentului s ă-l duc ă de sfoar ă, s-a dovedit iluzorie. În timp ce mecanismul
sistemului economic mondial sile ște țările est-europene s ă se adapteze
regulilor jocului de pe pia ța mondial ă, sub supravegherea strict ă a Fondului
Monetar Interna țional, în cazul Rusiei, dinamica competi ție pentru suprema ție
mondial ă genereaz ă în sânul ei, ca mare putere, voin ța de a rezista tendin ței
Occidentului de a-i dicta cursul politicii și dezvolt ării ei.
Pe m ăsură ce Rusia î și va pune pe picioare economia, bizuindu-se pe
imensele ei resurse, se va afirma și mai viguros politica ei de mare putere
euro-asiatic ă. Încerc ările Moscovei de a reconstrui domina ția politico-militar ă
asupra republicilor independente au e șuat, dar sunt semne din ce în ce mai
clare c ă se formeaz ă o pia ță comun ă, la care a aderat deja Belarus și urmeaz ă
Ucraina. Dependen ța energetic ă, precum și logica ap ărării intereselor comune
în fa ța ofensivei economice a Occidentului determin ă aceste țări să strâng ă
rândurile și să se uneasc ă economic într-o form ă adecvat ă. Apari ția în Est a
unui challenger va fi de natur ă a produce o schimbare sensibil ă în atitudinea
U.E. fa ță de țările est-europene tratate în prezent la Bruxelles ca ni ște ostateci
fără alternativ ă. Interesul strategic sub amenin țarea expansionismului sovietic,
care în anii '80 a cauzat ajutorarea masiv ă a Portugaliei, Spaniei și Greciei,
va fi reactualizat într-o nou ă versiune. Se va crea astfel o conjunctur ă
geopolitic ă, în care o politic ă extern ă abil ă a României va putea manevra cu
succes pentru a accelera progresul ei economic, implicit aderarea la Uniunea European ă. Pe scurt, dac ă românii au nevoie de 20 de ani pentru a se deprinde
cu democra ția, timpului necesar pentru a face tranzi ția la o economie modern ă
dezvoltat ă ar putea fi mai redus.
Adev ărul, nr. 1631, 2 august 1995
51
Nicolae NISTORESCU
Despre s piritul de la Snagov*
Traseul unei digresiuni introductive
Desigur c ă problemele cu care se confrunt ă economia României în
legătură direct ă cu procesele de integrare și de globalizare din economia
mondial ă se pot aborda în diferite feluri. Am s ă încep cu o mic ă digresiune în
abordarea acestui subiect atât de incitant. Digresiunea este, într-un fel, sugerat ă în titlul interven ției și dore ște s ă ne conduc ă de la „spiritul
schumpeterian“, de dimensiune universal ă, la „spiritul de Oxford“ și la
„spiritul de Snagov“, de dimensiuni europene.
Joseph Alois Schumpeter este un economist care revine în celebritate. La
numai 26 de ani, în anul 1909, Schumpeter devenea profesor la Universitatea din Cern ăuți-Bucovina. Peste 3 ani el publica faimoasa sa carte intitulat ă
„Teoria dezvolt ării economice“. Alte 5 lucr ări de referin ță și o carier ă
strălucit ă, încheiat ă ca profesor permanent la Universitatea din Harvard între
anii 1932-1950, i-au conferit acestui „enfant terrible“ al școlii economice
austriece un renume mondial.
Deschiz ător de drumuri în numeroase domenii ale științei economice,
Schumpeter este celebru, printre altele, și pentru termenul „distrugere
creatoare“, pe care îl întâlnim în lucrarea “Capitalism, Socialism and Democracy“. Procesul de „distrugere creatoare“ este considerat esen țial
pentru capitalism și se refer ă la modificarea continu ă a structurii economice a
acestui sistem din interiorul s ău, prin distrugerea a ceea ce este vechi și prin
crearea a ceea ce este nou. Pentru Schumpeter sursa progresului economic pe termen lung este mai degrab ă concuren ța între întreprinz ători decât no țiunea
abstract ă a concuren ței perfecte, reprezentat ă de „mâna invizibil ă“ a lui Adam
Smith. Dar, mai bine s ă-l lăsăm pe Schumpeter s ă ne vorbeasc ă despre
concuren ța dintre întreprinz ători ca surs ă a inova ției și cre șterii economice:
„Concuren ța care conteaz ă este aceea determinat ă de noile m ărfuri, noile
tehnologii, noile surse de ofert ă, noile tipuri de organizare, deci concuren ța al
cărei rezultat este un avantaj decisiv în ceea ce prive ște costul și calitatea și
care modific ă însu și fundamentul și existen ța firmelor. Acest tip de concuren ță
* În cadrul manifest ării științifice “De la informa ția european ă la parteneriat”, organizat ă de
rețeaua Euro Info Centre, CE și Camera de Comer ț și Industrie a României, Centru Euro Info
Bucure ști, directorul Institutului de Economie Mondial ă a prezentat o ampl ă analiz ă pe tema
șanselor de integrare a României în Uniunea European ă. În cele ce urmeaz ă prezent ăm stenograma
interven ției sale, a șa cum a fost ea consemnat ă de Adev ărul economic din 10 septembrie 1996, sub
titlul “De la spiritul schumpeterian la spiritul de Oxford și de Snagov”.
52
este mult mai efectiv decât cel ălalt tip de concuren ță (n.a. – este vorba de
concuren ța perfect ă), așa cum este un bombardament comparativ cu for țarea
unei u și“.
În esen ță, mesajul lui Schumpeter, asemenea tuturor mesajelor de geniu,
este extraordinar de simplu: transform ările fundamentale din economiile de
piață, inova ția și cre șterea sunt determinate în primul rând de concuren ța între
întreprinz ători și mai pu țin de concuren ța în domeniul pre țurilor. Rezult ă că
performan ța economic ă poate fi abordat ă atât într-un cadru static, cât și într-
unul dinamic. Eficien ța static ă a unei economii este capacitatea acesteia de a
obține nivelul maxim de satisfacere a consumatorilor cu resursele și tehnologia
existent ă. Practic, eficien ța static ă măsoar ă cât de aproape este o economie de
frontier ă de posibilit ățile sale de produc ție. În schimb, eficien ța dinamic ă a
unei economii este cre șterea satisfacerii consumatorilor prin cre ștere și
inova ție. Pe termen lung, eficien ța dinamic ă este mult mai important ă,
măsurând dinamica deplas ării spre exterior a frontierei posibilit ăților de
produc ție, deci ritmurile de cre ștere economic ă.
Spiritul schumpeterian î și găsește în prezent aplica ții remarcabile pentru
că una din întreb ările fundamentale pentru orice economie este aceea
referitoare la resorturile dinamismului și eficien ței acesteia și este evident c ă
unul din aceste resorturi, dac ă nu chiar cel mai important, îl reprezint ă
concuren ța dintre întreprinz ători. În definitiv, întreprinz ătorii sunt aceia care
iau decizii, organizeaz ă produc ția, î și asum ă riscul și inoveaz ă continuu,
lansând noi produse, noi tehnologii, noi procese și noi modalit ăți de
management. Prin aceasta ei reu șesc s ă-și creeze temporar un profit economic
(deci un profit peste cel normal), care îi determin ă de fapt s ă acționeze în acest
mecanism al pie ței.
Acest concept, potrivit c ăruia o figur ă central ă, în orice sistem bazat pe
economia de pia ță, pornind de la cel japonez la cel american sau vest-
european, este întreprinz ătorul, se încadreaz ă de minune în tema reuniunii
„De la informa ția european ă la parteneriat“. De fapt, întreprinz ătorul este
acela care tot timpul este atent la „informa ție“ și care pre țuiește la maxim
aceast ă component ă cu o cre ștere „exploziv ă“, decisiv ă pentru func țiile sale.
Ne putem continua acum traseul propus trecând de la „spiritul
schumpeterian“, de inovare continu ă, la „spiritul de Oxford“. Studentul de la
Oxford este studentul care munce ște 70 de ore pe s ăptămână, știind c ă pentru a
pătrunde în viitoarea elit ă a lumii europene sau în elita mondial ă trebuie s ă
concureze al ături de al ți zeci de mii de studen ți care doresc acest lucru. În
bibliotecile studen țești, cu orar permanent de 24 de ore, din Oxford, munca la
cele dou ă eseuri, care trebuie elaborate s ăptămânal de fiecare student pentru a
fi apoi dezb ătute individual cu unul din profesori, poate începe seara la ora 7
și se poate încheia a doua zi la prânz, cu pu ține minute înainte de termenul-
limit ă pentru prezentare. Dar, a fi bun numai la înv ățătură înseamn ă a face o
figur ă ștears ă la Oxford. Alte 250 de activit ăți obligatorii sau op ționale sunt
deschise studen ților care sunt preg ătiți să devin ă adev ărate personalit ăți.
Aten ție îns ă! Concuren ța în domeniul educa ției începe de la na șterea
53
copilului, dac ă nu chiar înainte de na ștere. Știința actual ă este f ără echivoc în
sublinierea importan ței decisive a primilor ani de via ță pentru educa ția
individului. La na ștere, crea ția divin ă pe care o reprezint ă superbii
dumneavoastr ă copii, începe imediat un proces grandios de „înv ățare“, care
cunoa ște „etape sensibile“ în care se produc, într-o manier ă exploziv ă, noi
legături. Comunicarea dintre celulele creierului se perfec ționeaz ă continuu.
Fiecare celul ă dă impulsuri la al ți 15 mii de neuroni, din care unii se afl ă la
mare dep ărtare. Apare astfel una dintre cele mai complexe opere ale
universului, cu pân ă la 100 miliarde conexiuni informa ționale.
Pentru multe aptitudini exist ă la copil etape specifice, foarte timpurii, de
învățare, dup ă care capacitatea de însu șire a aptitudinilor respective se dimi-
nueaz ă sau dispare. S ă luăm doar exemplul vorbirii și al înv ățării limbilor
străine.
În lucrarea sa, „Instinctul vorbirii“, Steven Pinkler, cercet ător la
Massachusetts Institute of Technology din Boston, arat ă entuziasmat c ă
„vorbirea este o minune a naturii…
Noi ne însu șim vorbirea a șa cum p ăianjenii înva ță să țeasă un p ăienje-
niș. La cinci ani, copiii posed ă în subcon știent cuno ștințe gramaticale, care
sunt mai complexe decât îi înva ță orice manual, evident numai în limba cu care
cresc“.
Neuropsihologul Angela Friederici consider ă că acei copii care sunt
crescu ți înv ățând dou ă limbi, reu șesc s ă le vorbeasc ă pe amândou ă fără vreun
accent, deoarece modelul de conexiuni din creier nu s-a fixat pe o prim ă limb ă.
Probabil c ă bazele procesului înalt automatizat al structur ării sintactice se pun
până în al patrulea an de via ță. De aceea, șansa de a st ăpâni o limb ă străină
ca pe limba matern ă este redus ă dup ă împlinirea vârstei de 10-11 ani.
Pornind de la „spiritul schumpeterian“ și de la „spiritul de Oxford“,
munca titanic ă de la Snagov pentru a elabora „Strategia na țional ă de
preg ătire a ader ării României la UE (Uniunea European ă)“ cap ătă noi
interpret ări. „Spiritul de la Snagov“, n ăscut sub bagheta magic ă a
academicianului Tudorel Postolache, a impus clar faptul c ă opțiunea complex ă
pentru integrare este accentuat ă de necesitatea realiz ării simultane a unei
duble tranzi ții la economia de pia ță și la societatea informa țional ă, menit ă să
stopeze adâncirea decalajului de productivitate fa ță de țările avansate și să
marcheze începutul invers ării acestei tendin țe seculare. În spiritul de la
Snagov reg ăsim din plin „spiritul schumpeterian“ și „spiritul de la Oxford“,
pentru c ă opțiunea și strategia ader ării în „spiritul de la Snagov“ a avut ca
piese centrale crearea unei societ ăți informa ționale bazate pe concuren ță în
„spirit schumpeterian“ și pe educa ția în care înv ățarea de timpuriu a dou ă
limbi str ăine s ă fie obligatorie, „spiritul de la Oxford“ p ătrunzând astfel
definitiv în societatea româneasc ă.
54
Cele patru puncte cardinale ale oric ărei strategii
de relansare a economiei române ști
O întrebare obsesiv ă a prezentului este: de ce economia României a
înregistrat un insucces pe termen lung în atingerea unui nivel ridicat de venit pe locuitor și dac ă urm ătoarele dou ă-trei decenii pot inversa acest trend
nefast, reducând decalajul care o separ ă de lumea dezvoltat ă? Digresiunea
introductiv ă a prezentei expuneri nu a fost decât un punct de plecare în a ar ăta
că explica ția succesului sau insuccesului are o diversitate de modalit ăți de
abordare. De aceea, r ăspunsul la întrebarea privind economia româneasc ă nu
este deloc simplu, iar în continuare vom prezenta extrem de succint doar una din multiplele variante de abordare. Astfel, dac ă ar fi s ă schematiz ăm la
maximum problematica actual ă pe care o ridic ă modernizarea rapid ă a eco-
nomiei române ști, atunci se poate considera c ă aceasta are patru puncte cardi-
nale: 1. Continuarea și adâncirea transform ării sistemice; 2. Realizarea unei
creșteri economice accelerate pe termen lung; 3. Integrarea rapid ă în
structurile europene; 4. Accentuarea particip ării la procesul de globalizare din
economia mondial ă. Cele patru componente se intercondi ționeaz ă reciproc.
Adâncirea transform ării sistemice este o premis ă a cre șterii eficiente și de
durat ă, dar și o viz ă pe pa șaportul unei țări care dore ște să adere la UE. În
acela și timp, de preg ătirea și aderarea la UE se leag ă speran ța unor
stimulente decisive pentru transformarea sistemic ă, dar și declan șarea unor
procese de convergen ță între economia României și Europa Occidental ă, deci
o cre ștere mai accelerat ă a economiei române ști, care s ă reduc ă substan țial
decalajul fa ță de lumea dezvoltat ă.
Totodat ă, globalizarea economiei mondiale și mutarea centrului de
creștere și de greutate c ătre Asia – Pacific transmite mesajul c ă economia
României va putea avea o dinamic ă accelerat ă doar dac ă va aborda global și
nu numai regional sau subregional integrarea sa în fluxurile interna ționale de
mărfuri, capital și cuno ștințe.
O obsesie universal ă: cre șterea economic ă accelerat ă
pentru înl ăturarea s ărăciei
Definit ă într-un mod cât mai simplu, cre șterea reprezint ă pentru
economi ști „majorarea capacit ății productive a unei economii pe baza
progresului tehnologic și a unor resurse productive suplimentare (ma șini,
echipamente, fabrici etc.)“. Cre șterea înseamn ă că o societate va avea în viitor
venituri mai mari pe un locuitor, ceea ce reprezint ă un standard de via ță
ameliorat pentru dumneavoastr ă și copiii dumneavoastr ă.
Creșterea este o obsesie universal ă întâlnind-o atât la na țiunile bogate,
cât și la cele s ărace. Remarca lui John Fitzgerald Kennedy c ă „un flux în
creștere ridic ă toate b ărcile“ a devenit un obiectiv na țional proeminent al
națiunii americane la începutul anilor ‘60, când s-a considerat c ă prin cre ștere
se poate înl ătura s ărăcia cu care se confruntau unele segmente ale popula ției
americane, dar se putea realiza și păstrarea suprema ției mondiale. Dup ă anii
55
‘70, când accentul s-a îndreptat c ătre alte obiective (ca de exemplu protec ția
mediului), problema cre șterii a revenit obsesiv în timpul administra ției
Reagan. Cu atât mai mult, cre șterea economic ă constituie o problem ă central ă
a țărilor în curs de dezvoltare și inclusiv a României pentru care cre șterea
accelerat ă rămâne singura șansă de a reduce decalajul fa ță de lumea
dezvoltat ă, dar și față de grupul țărilor în curs de dezvoltare, recent
industrializate, din Asia.
Conform datelor furnizate de ultimul raport al B ăncii Mondiale (World
Development Report 1996), în 1994 produsul na țional brut pe locuitor,
calculat în dolari la paritatea puterii de cump ărare, era de 4.090 dolari pentru
România, comparativ cu 25.880 dolari pentru SUA, 21.900 dolari pentru Singapore, 15.300 dolari pentru Israel, 13.740 dolari pentru Spania, 11.970 dolari pentru Portugalia, 10.930 dolari pentru Grecia, 10.330 dolari pentru Republica Coreea, 8.440 dolari pentru Malaiezia și 6.970 dolari pentru
Thailanda. Decalajul dintre România și țările men ționate a crescut în perioada
1985-1994.
Care este modelul pentru ca o țară să străpung ă cercul „vicios“ al
sărăciei care perpetueaz ă, datorit ă veniturilor mici, un volum sc ăzut de investi ții,
un progres tehnologic lent, pie țe interne cu putere sc ăzută de absorb ție și
stagnante, lipsa de infrastructur ă etc. Dac ă am lua în considerare opinia
exper ților japonezi, atunci, modelul neortodox al unei cre șteri de durat ă și
accelerate are patru poli: stabilitatea macroeconomic ă, microeconomie
concuren țială, deschidere global ă spre exterior și investi ții în oameni. Între
aceste patru componente exist ă o puternic ă interac țiune. Stabilizarea
macroeconomic ă este baza pentru procesul ulterior, de ajustare
microeconomic ă. În acela și timp, concuren ța extern ă este adesea o for ță motrice
principal ă a procesului de creare a unei microeconomii concuren țiale. Pe
aceea și orientare, profesorul japonez Seisaburo Sato a identificat nou ă trăsături
ale modelului prototip al dezvolt ării: 1. Concuren ță într-un sistem de pia ță, bazat
pe proprietatea privat ă; 2. Rolul Guvernului de a stabili și stimula industriile
strategice; 3 Strategia de cre ștere bazat ă pe substituirea importurilor; 4.
Stimularea p ătrunderii capitalurilor și tehnologiilor str ăine; 5. Sprijinirea
firmelor produc ătoare mici și mijlocii; 6. Politica de redistribuire a veniturilor,
pentru a preîntâmpina cre șterea decalajului între veniturile diferitelor grupuri
ale popula ției; 7. Reforma agrar ă; 8. Stimularea educa ției elementare și
secundare; 9. Existen ța unei birocra ții eficiente și mai pu țin corupte, angajate în
procesul de dezvoltare economic ă na țional ă. Dar enigma rezultatelor
miraculoase, ob ținute în procesul de cre ștere și dezvoltare economic ă de un
număr relativ restrâns de țări în perioada postbelic ă, continu ă să ocupe un loc
central într-o literatur ă economic ă cu cre ștere exploziv ă. Iată o opinie recent ă
exprimat ă de renumitul profesor Mancur Olson de la Universitatea din
Maryland: „Explica ția cea mai important ă a diferen țelor de venit între țări o
reprezint ă diferen ța în politicile lor economice și institu țiile existente. Succesul
economic de durat ă depinde de crearea unei economii de pia ță concuren țiale“.
56
Transformarea sistemic ă: noi genera ții
de probleme legate de adâncirea schimb ării
Cuvintele „reform ă“ sau „tranzi ție“ sunt prea pu țin relevante pentru
schimbarea prin care trece în prezent România. De aceea, prefer ăm utilizarea
termenului de „transformare sistemic ă“, avansat de oamenii de știință germani
și care eviden țiază mai îndeaproape esen ța proceselor din țările Europei
Centrale și de Est, inclusiv România.
Inițial, transformarea sistemic ă a cunoscut o abordare standard, care a
inclus, de regul ă, șapte principale componente: reforma legislativ ă și institu-
țional ă, liberalizarea pre țurilor, macrostabilizarea, privatizarea și
restructurarea, liberalizarea schimburilor comerciale externe, liberalizarea pieței financiare interne și liberalizarea fluxului de capital. Evolu ția de pân ă
acum eviden țiază diferen țieri în rapiditatea, secven țialitatea și metodele de
atingere a obiectivelor transform ării și, evident, în rezultatele ob ținute.
Exper ții Băncii Mondiale consider ă că evaluarea progresului realizat pe calea
transform ării are patru mari dimensiuni: liberalizarea (pre țurile și pie țele
interne, comer țul exterior și convertibilitatea monedei, facilitatea intr ării pe
piață a unor firme); drepturile de proprietate și proprietatea privat ă (ponderea
sectorului particular în economie este un indicator de baz ă, dar deosebit de
important ă este ini țierea unui proces de creare a unei structuri eficiente a
propriet ății); reforma institu țional ă (reforma institu țiilor juridice și
mecanismele de aplicare a legilor sunt întârziate, corup ția a devenit o
problem ă acut ă în unele țări, creditele neperformante ridic ă mari probleme,
reformele în domeniul administra ției fiscale, administra ției publice și
descentraliz ării fiscale se afl ă încă la început); politicile sociale (reforma
acestora r ămâne o prioritate pentru viitor). Se eviden țiază astfel apari ția unor
noi genera ții de probleme ale transform ării sistemice, care includ, pe lâng ă as-
pectele men ționate mai sus, și alte componente legate de crearea condi țiilor
pentru o cre ștere economic ă accelerat ă, rolul viitor al unor societ ăți implicate
în procesul de privatizare, privatizarea pe mai departe a sectorului bancar, activitatea pie țelor de valori, rolul fondurilor de investi ții etc.
Rolul politicilor guvernamentale în procesul de transformare sistemic ă și
dezvoltare este imens. Astfel, concluzia la care a ajuns proiectul de cercetare al B ăncii Mondiale asupra miracolului est-asiatic este deosebit de
semnificativ ă: economiile est-asiatice au prosperat deoarece guvernele au
aplicat o combina ție de politici fundamentale și interven ționiste în trei direc ții
principale. O prim ă direc ție este politica de acumulare de capital fizic și uman,
realizat ă îndeosebi prin: concentrarea cheltuielilor publice asupra educa ției
de baz ă (școala primar ă și secundar ă); utilizarea fondurilor publice limitate
pentru educa ția universitar ă, cu prec ădere în profilul știință și tehnologie și
promovarea unei ponderi ridicate a înv ățământului particular pentru educa ția
universitar ă umanist ă și economico-social ă; importul pe scar ă larg ă de
servicii educa ționale; încurajarea unei rate ridicate a economiilor popula ției
prin asigurarea, în general, de dobânzi real-pozitive la depuneri; sisteme institu ționale de atragere a micilor depun ători; încurajarea investi țiilor printr-
57
un mix de politici fiscale și măsuri de men ținere la pre țuri relativ sc ăzute a
bunurilor de investi ții. O a doua direc ție este politica de alocare a capitalului
fizic și uman c ătre investi ții înalt productive prin încercarea de direc ționare a
creditelor spre activit ăți prioritare, dar pe baza unor criterii stricte de
performan ță sau ținând cont de firmele cu rol major de r ăspândire a
progresului. O a treia direc ție este dobândirea și stăpânirea tehnologiei și
obținerea unei cre șteri rapide a productivit ății, realizate prin asimilarea
tehnologiilor str ăine, utilizând toate cele trei forme de baz ă binecunoscute
(import de licen țe și brevete, importul de bunuri de capital, promovarea
investi țiilor str ăine directe), precum și promovarea pân ă la un anumit nivel a
unor politici industriale și stimularea exporturilor de manufacturate.
Rolul guvernului în procesul dezvolt ării este subliniat și de exper ții
japonezi. Astfel, profesorul Seizaburo Sato nuan țează importan ța guvernului,
eviden țiind cinci planuri fundamentale de ac țiune a acestuia: 1. Sprijinul și
promovarea întreprinz ătorilor din sectorul particular, ace știa reprezentând
forța motrice cea mai important ă a dezvolt ării; 2. Protejarea și promovarea
propriet ății private și a libert ății activit ăților economice bazate pe mecanismul
de pia ță, având în vedere c ă acestea constituie un stimulent puternic pentru
întreprinz ătorii din sectorul privat; 3. Mecanismul de pia ță nu poate func ționa
fără securitate na țional ă și stabilitate intern ă, care, la rândul lor, nu pot fi
asigurate decât de un guvern eficient; 4. Concuren ța liber ă bazat ă pe
mecanismul de pia ță tinde s ă produc ă un decalaj neadecvat între boga ții,
puțini la num ăr, și săracii care formeaz ă majoritatea, astfel c ă, dac ă aceast ă
inegalitate crescând ă nu este reajustat ă prin politicile guvernamentale de
redistribuire, stabilitatea politic ă și social ă nu se va mai putea men ține; 5.
Asigurarea infrastructurilor socioeconomice, ca de exemplu drumuri, porturi, electricitate, aprovizionare cu ap ă, re țele de telecomunica ții, asisten ță
medical ă și educa ție politic ă, acestea, în marea lor majoritate nefiind posibil
să fie asigurate de sectorul particular.
Aderarea la UE: speran țe în efectele dinamice
și eliminarea par țială a decalajelor
În limbajul obi șnuit, cuvântul integrare înseamn ă combinarea (unirea)
părților într-un întreg. În limbajul economic termenul de integrare a șa cum
arată Bela Balassa, unul din teoreticienii integr ării economice, „nu are un
înțeles atât de clar și direct. La o extrem ă, simpla existen ță a rela țiilor
comerciale între economii na ționale independente este considerat ă o form ă de
integrare economic ă; la cealalt ă extrem ă, sensul este dat de unificarea
complet ă a economiilor na ționale“. Conform defini ției aceluia și autor,
integrarea economic ă interstatal ă „poate fi considerat ă ca un proces și ca o
stare de lucruri”. Considerat ă ca un proces, ea cuprinde m ăsuri destinate
elimin ării discrimin ării între unit ățile economice care apar țin unor state
naționale diferite; considerat ă ca o stare de lucruri, integrarea reprezint ă
absen ța diferitelor forme de discriminare între economiile na ționale.
Integrarea între România și Uniunea European ă are, pân ă în prezent, drept
58
component ă esen țială acordul european de asociere la comunit ățile europene
prin care se creeaz ă o zon ă de comer ț liber România – UE, în esen ță pentru
produse industriale. O viz ă important ă pe pa șaportul României pentru include-
rea într-un prim grup de țări foste socialiste, care s ă negocieze aderarea, o
reprezint ă încheierea acordurilor de liber schimb cu toate țările CEFTA
(Asocia ția Central-European ă de Comer ț Liber), care s ă permit ă obținerea
statutului de membr ă CEFTA începând cu 1 ianuarie 1997.
Opțiunea de aderare a României la UE este legat ă, în primul rând de
speran ța acceler ării procesului de convergen ță dintre economia româneasc ă și
cea vest-european ă. Evolu ția postbelic ă a integr ării europene pare s ă fie
favorabil ă acestei speran țe. În afara efectelor statice (crearea sau deturnarea
de comer ț), integrarea are și efecte dinamice benefice pentru țările
participante. Tocmai pe aceste efecte dinamice (economia de scar ă, stimularea
concuren ței și stimularea investi țiilor) se bazeaz ă și promovarea integr ării la
scară european ă.
Declan șarea negocierilor de aderare cu totalitatea sau cu un prim grup
de țări din Europa Central ă și de Est va depinde în bun ă măsură de progresul
acestora în ceea ce prive ște transformarea sistemic ă și accelerarea cre șterii.
În 1995, conform estim ărilor Institutului din Viena pentru Studii
Economice Comparate, Produsul intern brut pe locuitor al României la paritatea puterii de cump ărare era de 4.346 dolari, reprezentând doar 24% din
media pe ansamblul Uniunii Europene (cei 15) care se situa la 18.272 dolari. Dacă România ar înregistra o cre ștere anual ă de 5% pân ă la 2010, iar UE o
creștere de numai 2%, în anul 2010 PIB pe locuitor al României s-ar situa la
9.036 dolari, reprezentând 37% din media UE (în cazul Greciei, acest procent ar fi de 63%, al Portugaliei de 69%, iar al Spaniei de 76%). Men ținerea
decalajului, precum și ponderea relativ ridicat ă a agriculturii în PIB al
României înseamn ă că, în cazul ader ării, datorit ă politicii structurale și
agricole a UE, va trebui s ă aibă loc un transfer net de resurse financiare de
ordinul a câtorva miliarde de dolari pe an c ătre România.
În acela și timp, evolu ția comer țului exterior al României cu UE arat ă în
mod evident tendin ța ca specializarea la export s ă se orienteze c ătre produse
care folosesc în mod intensiv for ța de munc ă ieftin ă din România. În 1995
circa 50% din exportul României c ătre UE era format din produse care
reprezint ă oferta unor industrii ce utilizeaz ă intensiv factorul for ță de munc ă
(ca de exemplu, confec ții, mobil ă, înc ălțăminte etc.), comparativ cu 25% în
1990. Dac ă pe termen scurt și mediu continuarea unei astfel de specializ ări
este inevitabil ă, pe termen lung este necesar ă o cre ștere a ponderii la export a
unor ramuri care s ă utilizeze intensiv al ți factori, cum sunt cercetarea-
dezvoltarea, for ță de munc ă înalt calificat ă, capitalul, economiile de scar ă.
Participarea la procesul de globalizare
Un scenariu macroeconomic recent realizat de Centrul de Studii
Prospective și de Informa ții Interna ționale, la comanda Comisiei Europene,
arată că în perioada 1995-2030 ponderea țărilor OECD în PIB mondial
59
(calculat la paritatea puterii de cump ărare) se va reduce de la 52% la 29%, în
timp ce ponderea țărilor în curs de dezvoltare va cre ște de la 42% la 64%.
Țările în curs de dezvoltare din Asia vor realiza în 2030 circa 47% din PIB
mondial, comparativ cu 26% în 1995. În felul acesta 50% din cre șterea
mondial ă pân ă în 2030 va reveni Asiei în curs de dezvoltare, în timp ce
contribu ția OECD la cre șterea mondial ă va sc ădea la numai 20% în anii 2020-
2030. Mesajul pentru România este aproape f ără echivoc: Dinamismul
creșterii sale economice poate fi asigurat numai printr-o deschidere global ă,
integrarea regional ă și subregional ă la nivel european fiind doar una din
componentele integr ării rapide în economia mondial ă.
Adev ărul economic, Nr. 37, 13-19 septembrie 1996
60
Aurel IANCU
Un proiect deschis
pentru integrarea european ă
În calitatea mea de fost participant la lucr ările Comisiei de elaborare a
strategiei na ționale de preg ătire a ader ării României la Uniunea European ă
(1995) și de cercet ător implicat, în ultimul timp, în elaborarea unor studii
privind integrarea european ă, mi-a atras aten ția în mod special apari ția, în
limba francez ă, a c ărții “Un projet ouvert. Discours sur l’intégration
européenne” de acad. Tudorel Postolache. Ea con ține discursurile ținute de
autor la deschiderea și închiderea lucr ărilor Comisiei de la Snagov, precum și
o list ă a lucr ărilor elaborate care au fundamentat documentele, inclusiv
strategia na țional ă. Lucrarea, prezentat ă într-o form ă foarte sintetic ă de însu și
șeful comisiei, ne introduce în laboratorul miraculos al elabor ării unuia dintre
proiectele na ționale menite s ă schimbe însu și cursul istoriei României, s ă
anun țe și să creioneze trecerea țării într-o nou ă epoc ă, cea a noii civiliza ții
europene. Ținând seama de obiectivul urm ărit și modul de înf ăptuire, proiectul
este dinamic, deschis la modific ările cerute de schimbarea condi țiilor
concrete. Totodat ă, elaborarea și aplicarea acestuia este și trebuie s ă fie rodul
unui efort na țional ce implic ă consensul tuturor for țelor politice din România.
Aceast ă carte are o dubl ă valen ță: ca document istoric și ca instrument
de lucru actual în ceea ce prive ște modul de a pune problemele și de a le
soluționa. Referindu-m ă la valoarea istoric ă, este cazul s ă men ționez c ă ideile
acesteia au contribuit, în mod practic, la realizarea unui consens na țional între
toate for țele politice ale țării în ce prive ște integrarea României în Uniunea
European ă, ele (for țele politice) în țelegând atât caracterul ireversibil al
acestui proces, cât și faptul c ă viitorul țării, independen ța sa și prosperitatea
poporului român sunt indisolubil legate de procesul integr ării. Totodat ă, ideile
acestei c ărți au contribuit la coagularea unui colectiv de lucru de înalt ă
calificare, la mobilizarea a mii de speciali ști pentru elaborarea studiilor la
nivel macro și la nivel sectorial și regional și, în fine, ele au dat consisten ță
întregului demers în elaborarea strategiei na ționale și au contribuit la
formularea, cu rigoare matematic ă, a întregului program de m ăsuri și de
acțiuni e șalonate în timp.
În condi țiile unei societ ăți puternic dezbinate, a unor partide care
refuzau orice dialog, chiar și pe problemele fundamentale ale țării, în
condi țiile existen ței unor partide și grupuri sociale care se suspectau reciproc,
ideile lansate și practicate în cadrul comisiei și con ținute în aceast ă carte
precum și în alte studii elaborate și analizate la Snagov au avut darul de a Anul X, nr. 279 ( 1305),
8 februarie 1999
61
schimba climatul de lucru, de a crea și consolida convingerea c ă singura
soluție este dialogul și că minimul de consens este absolut necesar, mai ales
când este vorba de interesele fundamentale ale țării.
Ca premis ă important ă pentru crearea noului climat de dialog și de
conlucrare între toate for țele politice a fost modul de alc ătuire a comisiei. A șa
cum se subliniaz ă în lucrare, din structura acesteia au f ăcut parte trei cercuri
de participan ți:
1. Exper ți desemna ți de partidele politice parlamentare, atât de la
guvernare, cât și din opozi ție;
2. Reprezentan ții și exper ții sistemului guvernamental, desemna ți de
guvern;
3. Personalit ăți ale vie ții academice, științifice și, de asemenea, a
organiza țiilor nonguvernamentale, ținând seama de angajamentele
lor benevole, direct asumate, de a elabora o anumit ă temă sau alta și
de a participa la elaborarea și definitivarea sintezei.
Ceea ce este extrem de important, subliniaz ă autorul, este faptul de a ne
reuni nu numai pentru a solu ționa o anumit ă problem ă parțială, fie ea cât de im-
portant ă, ci pentru a crea o oper ă durabil ă, deci de a concepe liniile fundamen-
tale ale strategiei economice și sociale ale integr ării României în Uniunea
European ă.
Întrucât integrarea presupune mai înainte de toate și adoptarea de c ătre
noile țări venite a unor maniere de convie țuire și de lucru și a unor mecanisme
politice și economice similare cu cele din cadrul U.E., era firesc ca la
elaborarea strategiei de integrare a României s ă se adopte modelul de lucru al
U.E., care, dup ă aprecierea avizat ă a acad. Tudorel Postolache, este un
exemplu str ălucit de strategie elaborat ă și aplicat ă cu un minimum de consens
între diverse orient ări politice (cre ștină, socialist ă, liberal ă etc.); este o
ilustrare a tezei c ă o strategie economic ă și chiar social ă poate fi elaborat ă cu
un minimum de consens între diferite concep ții politice și cu cât diferen țele de
substan ță sunt mai mari cu atât spa țiul consensului strategic este mai întins,
fără ca aceasta s ă conduc ă la uniformitate, dimpotriv ă, noi oportunit ăți de a- și
manifesta individualitatea lor sunt oferite partidelor și personalit ăților
politice.
Confrunt ările politice dirijate spre confrunt ări de idei
Stăruințele și talentul diplomatic ale dlui Postolache au dat roadele
scontate întrucât, în ciuda puternicelor rivalit ăți politice și a lipsei de dialog
ce a caracterizat și caracterizeaz ă viața politic ă din România, toate partidele
parlamentare, prin exper ții lor, nu numai c ă au fost prezente la lucr ările
comisiei de la Snagov, ci s-au și implicat efectiv la elaborarea strategiei și la
preg ătirea documentelor oficiale pentru sus ținerea cererii de aderare și a
declara ției de la Snagov. Confrunt ările politice au fost dirijate spre
confrunt ări de idei în scopul de a g ăsi sau de a delimita, releva și proteja sfera
interesului na țional fundamental. De altfel, însu și prof. Perre Werner –
62
membru de onoare al Academiei Române și părintele Uniunii Monetare
Europene, în mesajul s ău către Academia Român ă din noiembrie 1998, f ăcând
referire la acad. T. Postolache, men ționeaz ă că “…on ne saurait oublier ses
efforts constants et son action méritoire en vue d’une participation de l’économie Roumaine aux nouveaux modes de convivialité entre économies nationales prévalant en Europe de l’Ouest dont la Roumanie ne devrait pas s’exclure ni ętre exclue”.
Problema minimului de consens în elaborarea și aplicarea strategiei
naționale de integrare nu trebuie clasat ă numai la capitolul de istorie. Ea pare
să fie mai prezent ă decât oricând în via ța politic ă româneasc ă, mai ales în ce
prive ște necesitatea stringent ă de a uni eforturile na ționale care s ă fac ă
posibil ă îndeplinirea condi țiilor economice și politice pe care le implic ă
aderarea României la UE, în calitatea sa de asociat ă, condi ții precizate de
Consiliul European la Copenhaga, Madrid și Essen, deopotriv ă pentru toate
țările care au înaintat cerere de aderare.
Documentele Consiliului Europei de la Copenhaga (1993) precizeaz ă
criteriile politice și economice folosite pentru examinarea cererilor de aderare
înaintate de țările asociate din Europa Central ă și de Est. Pe de o parte,
aderarea fiec ărei țări va avea loc de îndat ă ce aceasta va fi capabil ă să-și
asume obliga țiile ce-i revin prin satisfacerea condi țiilor economice și politice
pe care le implic ă aceast ă aderare și anume:
− existen ța unor institu ții stabile care garanteaz ă democra ția, primatul
legii, drepturile omului, respectarea protec ției minorit ăților;
− existen ța unei economii de pia ță func ționale cu capacitatea de a face
față la presiunile concuren țiale și la for țele de pia ță din cadrul
Uniunii Europene;
− capacitatea de a- și asuma obliga țiile ce rezult ă în urma ader ării, in-
clusiv aderarea la obiectivele Uniuni politice, economice și monetare.
Consiliul Europei de la Madrid (1995) a subliniat necesitatea ca în
contextul strategiei de preaderare s ă fie create condi țiile pentru o integrare
gradat ă și armonioas ă a țărilor candidate, în special prin: dezvoltarea unei
economii de pia ță, adoptarea structurilor administrative; constituirea unui
mediu economic și monetar stabil.
Pe de alt ă parte, la aprobarea ader ării se are în vedere și capacitatea
Uniunii de a asimila noile state membre. Aceasta este considerat ă ca o alt ă
categorie de criterii. De și acest criteriu nu se etaleaz ă și nu se dezvolt ă în
documentele oficiale diplomatice, el, totu și, în realitate devine esen țial dac ă nu
chiar hot ărâtor în evaluarea general ă a situa ției și a perspectivelor fiec ărei
țări în ceea ce prive ște condi țiile de aderare la Uniune și în recomandarea în
legătură cu negocierile de aderare și cu aprobarea ader ării propriu-zise.
Acestea sunt judecate prin prisma intereselor Uniunii, a capacit ății sale de a se
angaja la costuri suplimentare și la modific ările ce vor avea loc în compozi ția
țărilor și a viitoarelor mecanisme decizionale în cadrul Uniunii. În condi țiile
ader ării a înc ă cel pu țin zece noi membri ( țările central și est europene), cu un
nivel de dezvoltare mult mai sc ăzut, cu o pondere mult mai mare a popula ției
63
agrare în totalul popula ției ocupate și cu mari diferen țe de dezvoltare
economic ă și sociale între regiuni și zone ale aceleia și țări, Uniunea va fi
supus ă la mari presiuni din interior în ce prive ște ocuparea for ței de munc ă,
nivelul veniturilor salariale, nevoia de a sus ține dezvoltarea sectorial ă și
regional ă etc.
Eforturile țărilor Europei de Est nu vor fi preluate de UE
În concluzie, ambele categorii de criterii și condi ții de aderare cer
eforturi suplimentare foarte mari atât din partea țărilor asociate, cât și din
partea țărilor din cadrul Uniunii. Optimismul afi șat de unii politicieni și
diploma ți că țările Uniunii Europene vor fi acelea care vor suporta aceste
costuri sau o mare parte din acestea ar trebui privit cu mult mai mult ă
circumspec ție. Este adev ărat c ă Jacques Santer atr ăgea aten ția că oricare ar fi
concluziile asupra costurilor suplimentare … nu vor fi uitate avantajele care decurg din dezvoltarea și din integrarea acestor țări în UE. Avantajele fiind
însă reciproce, aceasta nu înseamn ă că eforturile pe care trebuie s ă le fac ă
țările Europei de Est ar fi preluate de UE. R. Baldwin – specialist în
problemele integr ării – atrage aten ția înc ă din 1994 c ă însu și mecanismul de
funcționare al Uniunii Europene frâneaz ă atât transferul veniturilor de la
Uniune c ătre țările asociate cele mai s ărace, cât și promovarea acestor țări în
cadrul clubului UE. În primul rând, opozan ții cei mai activi sunt tocmai acei
membri ai UE care beneficiaz ă cel mai mult de aceste fonduri și care refuz ă să
le împart ă cu poten țialii noi veni ți mai s ăraci decât ei, iar în al doilea rând,
primirea unor noi țări membre mai s ărace ar diminua puterea de decizie a
țărilor bogate în favoarea celor dintâi.
De aici reiese cu claritate concluzia fundamental ă potrivit c ăreia efortul
propriu r ămâne factorul hot ărâtor al îndeplinirii condi țiilor de aderare la UE.
De aici, apar dou ă necesit ăți importante:
a) realizarea unui consens na țional în probleme fundamentale pentru
țara noastr ă care s ă asigure realizarea obiectivului de integrare;
b) realizarea și înt ărirea coeziunii sociale în vederea atingerii obiec-
tivului men ționat pe care clasa politic ă trebuie s ă le aib ă în vedere.
Dacă vom analiza cu aten ție con ținutul tematic al strategiei na ționale și
al studiilor preg ătitoare, redate în lucrarea analizat ă, reies cu claritate
directivele și sarcinile serioase care stau în fa ță și care trebuie realizate
practic în toate domeniile vie ții economice și sociale, legislative, administra ție,
infrastructur ă, educa ție, organizare social ă, restructur ări sectoriale,
dezvoltare economic ă general ă și regional ă ș.a.
Dar nici Uniunea nu st ă pe loc. Și aici au loc schimb ări rapide și
profunde ca și în alte regiuni ale lumii. De aceea, a șa cum precizeaz ă
T. Postolache, Comisia a trebuit s ă reflecte complexitatea realit ății și
dificultatea sarcinii de a armoniza trei procese simultane: tranzi ția la
economia de pia ță, tranzi ția la societatea informa ției, tranzi ția la o dezvoltare
economic ă de lung ă durat ă. Dintr-o asemenea problematic ă vast ă a trebuit
sistematizat ă o list ă cu obiectivele cele mai reprezentative care s ă fie cuprinse
64
în strategia na țional ă și care s ă-i defineasc ă obiectul și direc ția de urmat.
“Esprit de Snagov”
Problema pe care Comisia a avut-o în vedere a fost aceea c ă procesele
economico-sociale (sistematizate în obiective) nu puteau fi l ăsate s ă se
desfășoare la întâmplare, în mod spontan, anarhic, ci sub o orientare
sistematic ă, ghidat ă spre o țintă precis ă – integrarea în UE.
Aceasta a presupus efectuarea a dou ă opera ții importante: prima –
definirea și fixarea tuturor reperelor comunitare ce trebuie atinse în anumite
intervale de timp, a doua – elaborarea de politici și de m ăsuri ce trebuie
adoptate la nivel na țional și local și la nivel societal.
Climatul de perfect ă colaborare numit de autor “Esprit de Snagov”
(asigurat în cea mai mare parte de însu și coordonatorul Comisiei) a dat
posibilitatea ca, într-un interval de numai trei luni, s ă se adopte și să se
respecte urm ătoarele proceduri care s ă asigure calitatea și viabilitatea
strategiei:
1. Plasarea problemelor în contextul global al științei universale, la
care au participat masiv oameni de știință și speciali ști de la
Academia Român ă, institute de cercet ări, universit ăți și speciali ști de
la institu ții guvernamentale.
2. Valorificarea cercet ărilor na ționale care însumeaz ă peste 300 de
volume, multe din ele reprezentând cercet ări cu voca ție strategic ă.
3. Încurajarea libert ății de exprimare a tuturor punctelor de vedere ce
au existat asupra problemelor, fapt ce a dovedit o dat ă în plus
existen ța bog ățiilor de studii, de solu ții și de idei, îns ă o lips ă acut ă
de comunicare între acestea și între cei chema ți să le verifice.
4. Identificarea problemelor reale și a contradic țiilor, precum și a
soluțiilor oferite de știință și de practica mondial ă și național ă, ceea
ce asigur ă un câmp larg oferit de convergen ță, fără a se ajunge la o
uniformizare a direc țiilor politice.
5. Fixarea la fiecare problem ă sau tem ă, atât la nivel global, cât și la
nivel sectorial, a trei puncte nodale: punctul de pornire, punctul de sosire dezirabil și drumul de parcurs între cele dou ă puncte-limit ă cu
variante alternative (evaluarea costurilor, a nodurilor de incompatibilitate și a efectelor scontate).
În leg ătură cu strategia dezvolt ării economice, autorul atrage aten ția că
în cadrul noii faze ascendente a ciclului lung, dup ă predominan ța succesiv ă a
genera țiilor de produse cu mare intensitate de munc ă, de capital și de știință,
la orizontul economiei se profileaz ă o nou ă genera ție, dominant ă de produse,
cele cu o mare intensitate de cultur ă și de informa ție. De aceea, în cadrul
preocup ărilor de reducere a ecartului productivit ății, fa ță de țările dezvoltate
ale comunit ății europene, trebuie promovate valorile proprii unei economii,
unde cultura și informa ția devin sfera privilegiat ă și decisiv ă. Este
convingerea profund ă a autorului c ă șansa economiei române ști de a deveni
65
competitiv ă rezid ă tocmai în ceea ce ea va face pentru a se înscrie în tendin țele
proprii economiei de pia ță, întemeiat ă pe produse cu o mare intensitate de
cultur ă și de informa ții. Aceast ă idee nou ă ar merita pe deplin s ă fie preluat ă
și dezvoltat ă de literatura și de practica noastr ă economic ă.
O alt ă idee, de o excep țional ă valoare, legat ă de integrare, pe care acad.
Postoloache o dezvolt ă în cartea sa, este aceea a “Proiectului multilingvism-
multilimbaj”, care ar trebui s ă facă parte integrant ă din strategia na țional ă.
Acest proiect, de mare actualitate, care a fost sus ținut în unanimitate în cadrul
Comisiei, se refer ă la antrenarea întregii popula ții (și în special a celei active),
pentru înv ățarea: a cel pu țin dou ă limbi str ăine – scris, citit și vorbit; a dou ă-
trei limbaje artistice și pentru aprofundarea cuno ștințelor de limb ă și de
civiliza ție româneasc ă.
Numai prin punerea în oper ă a unui asemenea proiect se poate p ăstra și
afirma identitatea na țional ă în contextul integr ării europene, va fi posibil ă
transformarea României într-un partener al UE, care este nu numai acceptat, dar și dorit, conchide autorul.
Așa cum se precizeaz ă în lucrare, strategia na țional ă pentru preg ătirea
ader ării României la UE reprezint ă și trebuie s ă reprezinte un proiect deschis,
întrucât el va trebui completat și îmbog ățit permanent odat ă cu evolu ția
construc ției comunitare și cu progresul României pe linia democratiz ării și a
transform ării economice și institu ționale, precum și cu extinderea globaliz ării.
În cele de mai sus am prezentat doar câteva idei con ținute în aceast ă
lucrare de o excep țional ă importan ță și actualitate. Ea trebuie s ă constituie
cartea de nelipsit din biblioteca nu numai a fiec ărui economist, ci chiar și a
fiecărui cet ățean român care, nu peste mult timp, va deveni și cet ățean
european. În asemenea perspectiv ă nu numai economi știi, ci și celelalte
profesii trebuie s ă cunoasc ă problematica integr ării și mai ales con ținutul
proiectelor de integrare, proiecte care trebuie s ă devin ă cât mai rapid și cu
adev ărat bunuri publice.
Economistul, Anul X, nr. 279 (1305), 8 februarie 1999
Documente
– Declara ția de la Snagov ………………………………………………………………64
– Cadrul tematic al Strategiei na ționale de preg ătire a ader ării
României la Uniunea European ă………………………………………………….66
– Con ținutul tematic al Studiilor preg ătitoare …………………………………..67
67
Declara ția
de la Snagov
Întruni ți astăzi, 21 iunie 1995, la Snagov, semnatarii prezentei Declara ții
constat ă că "Strategia na țional ă de preg ătire a ader ării României la Uniunea
European ă" elaborat ă de Comisia special constituit ă în acest scop, din
reprezentan ți ai partidelor politice parlamentare, ai Guvernului, ai cercurilor
academice, ai societ ății civile exprim ă orientarea ferm ă a României de a- și
axa dezvoltarea pe promovarea atributelor unei societ ăți democratice – statul
de drept, pluralismul politic, separarea puterilor, alegeri libere, respectarea drepturilor omului, inclusiv ale persoanelor apar ținând minorit ăților
naționale, crearea unei economii de pia ță eficiente și durabile, compatibile cu
principiile, normele, mecanismele, institu țiile și politicile Uniunii Europene.
Obiectivul strategic na țional al ader ării României la Uniunea
European ă constituie un punct nodal al solidarit ăților și convergen țelor
forțelor politice și sociale ale țării, reprezentând o șansă istoric ă de a promova
idealurile și interesele fundamentale ale poporului român, identitatea și
tradi țiile sale, într-o larg ă deschidere interna țional ă, posibilitatea ca prin
eforturi proprii, sus ținute de o ampl ă cooperare, s ă poat ă fi atenuate și elimi-
nate în timp decalajele fa ță de țările avansate, s ă se realizeze modernizarea
României, în pas cu exigen țele tranzi ției la societatea informatic ă și crearea,
pe aceast ă baz ă, a condi țiilor pentru ridicarea nivelului de trai și a calit ății
vieții tuturor cet ățenilor României.
Semnatarii sus țin concluzia Comisiei conform c ăreia, prin eforturi
perseverente, exist ă premise ca la orizontul anului 2000, al ături de alte țări
asociate, România s ă dispun ă de capacitatea de a îndeplini condi țiile esen țiale
de aderare.
Semnatarii Declara ției apreciaz ă spiritul în care a avut loc elaborarea
strategiei și a lucr ărilor de fundamentare a acesteia, confruntarea pe deplin
liber ă de opinii, într-un climat de dezbateri constructive, de înalt ă rigoare
științifică, ceea ce a permis ca prin dialog s ă fie cultivat ă convingerea c ă
rena șterea României, redresarea ei general ă se decid acum.
Acest spirit se cere a fi promovat în continuare, în vederea instaur ării
unui climat de realism politic, de solidaritate activ ă, care s ă orienteze
68
confruntarea de opinii în sens constructiv, în slujba interesului na țional, a
destinului României în lumea contemporan ă.
69
Cadrul general al Strategiei na ționale
de preg ătire a ader ării României
la Uniunea European ă
1. Corelarea “tranzi ție-reform ă” și “integrare”
2. Punctul de pornire și obiectivele generale
3. Direc țiile de ac țiune
4. Programul de armonizare legislativ ă pentru integrarea în “pia ța
intern ă”: m ăsurile prioritare
5. Mecanismele de asigurare a conformit ății cu legisla ția comunitar ă în
materie de proiecte de legi
6. Statul, ONG-urile și cetățeanul
7. Pentru un sistem îmbun ătățit și mai eficace de gestiune a asisten ței
primite din partea Uniunii Europene
8. Cadrul institu țional. Necesitatea unei permanente adapt ări a
“Strategiei …” la dinamica proceselor interne, europene și mondiale
70
Conținutul tematic
al studiilor preg ătitoare
1. Probleme de ansamblu:
I: Starea și perspectivele economiei na ționale
în contextul strategiei de aderare
la Uniune European ă
A. Punct de pornire
I. Între cele dou ă războaie
1. Economie de pia ță de tip european
2. Industrie 3. Agricultur ă
4. Rela ții economice externe
II. Economie centralizat ă după război
1. Structur ă a propriet ății
2. Planificare centralizat ă
3. Rol al statului 4. Politic ă de acumulare
5. Apari ția și aprofundarea dezechilibrelor
6. Rat ă scăzută de productivitate și calitate mediocr ă a produselor
7. Politici financiare, monetare și a pre țurilor
8. Dezvoltare întârziat ă a ter țiarului și a infrastructurii
9. Tendin țe seculare a evolu ției economice
9.1. Dezvoltarea ciclic ă a economiei na ționale și tendin țe seculare
9.2. Alternan ța fazelor ciclului lung în economia mondial ă și
național ă
9.3. Ratele de cre ștere a economiei mondiale și a economiei
române ști
9.4. Paradoxul economiei române ști
III. Tranzi ția la economia de pia ță: stare actual ă
1. Evolu ție macroeconomic ă în 1990-1994
1.1. Produs intern brut
1.2. Resurse energetice ale economiei na ționale
1.3. Dinamici și schimb ări structurale ale industriei
1.4. Evolu ția în construc ții
1.5. Produc ția agricol ă
1.6. Transport de m ărfuri și de persoane
1.7. Comer ț interior și servicii comerciale
1.8. Comer ț exterior
1.9. Infla ție, curs de schimb și situa ție monetar ă
2. Stare social ă
3. Calcule de fezabilitate (64 domenii)
71
B. Punct de sosire dezirabil. Analiza op țiunilor strategice
I. "Societate postindustrial ă" și "societatea informa ției"
II. Societate global ă a informa ției
III. Uniunea European ă și societatea informa ției
IV. Infrastructuri ale informa ției
V. Op țiuni strategice și politici industriale de dezvoltare a
infrastructurilor informa ției în România
2. Strategie de aderare și tehnologii ale informa ției
I. Specificitatea domeniului tehnologiilor de informa ție
II. Analiza comparativ ă a stadiului actual și perspectivele domeniului
tehnologiei informa ției
III. Analiza comparativ ă a politicilor în domeniul tehnologiei informa ției
IV. Tendin țe ale pie țelor la nivel mondial, european și național
V. Acord european de asociere și implica ții în domeniul tehnologiilor
informa ției
VI. Strategie de aderare la Uniunea European ă și domeniul tehnologiilor
de informa ție
1. Punct de plecare (anul 1994) 2. Punct de sosire dorit 3. Probleme de rezolvat între cele dou ă puncte limit ă
VII. Nevoi de finan țare
1. Evaluare general ă
2. Modalitate de finan țare
2.1. Intervalul 1995-1999 2.2. Intervalul 2000-2004 2.3. Evaluarea "eforturi-efecte" a programului prioritar de
informatizare în anii 1995-1999
VIII. Consecin țe
1. Implica ții generale în domeniul tehnologiilor informa ției
2. Costuri specifice 3. Avantaje comparative ale tehnologiilor române ști ale informa ției
4. Efecte secundare
IX. Concluzii
3. Acordul european de asociere
I. Raportul juridic de asociere
II. Natura juridic ă a asocierii la Comunit ățile Europene
III. Obiective ale Uniunii Europene și Acordul de asociere
IV. Acordul de asociere și calitatea de membru cu drepturi depline
V. Concep ția general ă
VI. Zona liberului schimb VII. Circula ția lucr ătorilor. Drept de stabilire și de prestare de servicii
72
VIII. Dialogul po litic
IX. Cooperarea în domeniul justi ției
X. Armonizarea legisla ției actuale și viitoare a României cu legea
comunitar ă – condi ție sine qua non a integr ării
4. Accelerarea reformei
I. Stadiul de dezvoltare și criteriile de aderare
II. Procesul de "tranzi ție-reform ă" și de "integrare"; clarific ări
conceptuale
III. Unele probleme f undamentale ale reformei și unele solu ții posibile
(tabele sinoptice comentate)
1. Decalajul secular de productivitate
2. Organizarea și func ționarea mecanismului socio-economic
3. Investi țiile
4. Investi ția uman ă
5. Industria și politica industrial ă
6. Agricultura și politicile agricole
7. Ocuparea for ței de munc ă și șomajul
8. Întreprinderile mici și mijlocii
9. Dezvoltarea clasei mijlocii; nivelul și calitatea vie ții
Addenda
A. Indicatori-cheie ai situa ției economiei române ști în tranzi ție
I. Dinamica macroeconomic ă
II. Mecanisme economico-financiare
1. Structura veniturilor și cheltuielilor bugetare
2. Masa monetar ă și creditul
3. Probleme valutare 4. Pre țurile
III. Protec ția social ă și serviciile publice
IV. Contextul interna țional
1. România și alte țări europene: compara ții interna ționale
2. Trendul în economia mondial ă
B. Previziuni privind evolu ția socio-economic ă în România în 1996
I. Introducere
II. Perspectivele economiei mondiale în 1995- 1996
III. Tendin țe și procese macroeconomice în România
IV. Evolu ția pre țurilor
V. Rezerva de devize; rela țiile economice externe
VI. Echilibrul energetic VII. Industria VIII. Agricultura IX. Silvicultura X. Protec ția mediului, p ădurilor și gospod ărirea apelor
73
XI. Construc țiile
XII. Transporturile XIII. Comunica țiile
XIV. Turismul
D. Considera ții ale Camerei de Comer ț și Industrie din România asupra
strategiei de dezvoltare a țării în 2000-20 10
E. România în 2020. Considera ții ale Academiei Române
5. Muta ții în economia mondial ă. Sfidare și oportunit ăți pentru România
I. Cre șterea în economia mondial ă – tendin țe pe termen lung, impact
asupra dezvolt ării economice române ști
II. Globalizare și regionalizare în economia interna țional ă
1. Câteva reguli generale de baz ă
2. Globalizarea și principalele sale forme
III. Po litici macroeconomice – noi abord ări teoretice
1. Stabilizarea macroeconomic ă
1.1. Triada stabilizare macro-restructurare-privatizare 1.2. Stabilizarea macroeconomic ă în țările Europei Centrale și
Orientale
1.3. Program-cadru de stabilizare macroeconomic ă
1.4. Efectele politicilor de stabilizare macroeconomic ă
− Elementele fundamentale ale unui program de stabilizare
macroeconomic ă
− Politici în domeniul institu țional. Ajust ări structurale
− Scurt bilan ț al programelor de stabilizare în alte țări în
tranzi ție
− Stabilizarea macroeconomic ă în România
2. Unele considera ții asupra teoriei macroeconomice și procesul de
tranzi ție la economia de pia ță
IV. Calcule de fezabilitate (3 1 de domenii)
V. Deschiderea României c ătre Statele Unite ale Americii, Canada și
zona Asia-Pacific. Considera țiile Domnului Pierre Werner privind
rolul esen țial al României pentru refacerea “drumului m ătăsii”
C. Dinamica economiei mondiale și impactul s ău asupra economiei
naționale a României în perspectiva integr ării țării în Uniunea
European ă
I. Transform ări și fenomene majore în economia mondial ă. Începutul
unui nou ciclu lung
II. Teoria economic ă, experien ța național ă și tendin țele economiei
interna ționale ca repere în alegerea strategic ă de cre ștere economic ă și
de dezvoltare a României
III. Analiza comparativ ă a comportamentului indicatorilor-cheie în era
economic ă față de era ecologic ă
IV. Tendin țe în integrarea comer țului mondial
74
V. Evolu ția întreprinderii în 1900- 1970, 1971-2000 și previziuni pentru
2001-2020
VI. Decalaje economice și sociale între România și țările europene
6. Inventarierea avu ției na ționale. Proprietatea
I. Probleme teoretice și metodologice generale:
– punct de pornire – 1938 sau 1947
– punct intermediar – 3 1 decembrie 1989
– punct dezirabil de sosire
II. Inventarierea avu ției na ționale privatizabile
III. Protec ția avu ției na ționale. Sfidarea tripticului, hemoragie intern ă de
venit na țional, hemoragie extern ă de avu ție na țional ă, corup ție
7. Dinamica privatiz ării
I. Schimb ări în dinamica privatiz ării
II. Transform ări socio-economice macrostructurale
III. Întreprinderi mici și mijlocii
8. Organizarea și generalizarea pie țelor
I. Pie țele bunurilor și serviciilor
II. Pie țele financiare
III. Pia ța muncii. Retrospective și perspective
9. Tranzi ția ca proces de schimbare a sistemului institu țional
I. Probleme ale transform ării sistemului institu țional
II. Statul în perioada de tranzi ție
III. Societatea civil ă
IV. Partidele politice: natur ă, rol, doctrine
Addenda
10. Politici sectoriale. Strategia de dezvoltare a industriei
I. Punct de pornire: analiza comparativ ă a stării actuale a industriei și a
politicilor industriale române ști față de politicile industriale ale
Uniunii Europene și ale statelor membre
1. Starea actual ă a industriei
2. Poten țial și performan ță
3. Politica industrial ă a Uniunii Europene
4. Politicile industriale în țările membre ale Uniunii Europene
5. Op țiuni de politici industriale în România
− Obiectivele cercet ării-dezvolt ării în vederea strategiei
− Perspectivele comer țului exterior
− Protec ția mediului
a) Zone intens poluate
75
b) Localit ăți cu pulberi în suspensie
c) Starea principalelor sta ții de epurare a apelor
d) Amplasarea depozitelor de de șeuri industriale
e) Evaluarea efortului financiar pentru aplicarea
programului de lucr ări pentru protec ția mediului
f) Investi țiile pentru protec ția mediului în 1995
g) Programul de armonizare cu normele și standardele
Uniunii Europene în domeniul mediului înconjur ător
II. Tendin țe previzibile pe pia ța național ă, european ă și mondial ă
III. Implica ții (oportunit ăți și restric ții) derivând din Acordul european de
asociere și de aderare și obiective strategice pentru aderarea la
Uniunea European ă
IV. Evaluarea fondurilor de investi ții necesare pentru restructurarea și
modernizarea selectiv ă a industriei
V. Punct de sosire dezirabil: Integrarea în Uniunea European ă: avantaje,
dezavantaje, costuri
1. Dinamici ale valorii ad ăugate brute și politici industriale; scenarii
și variante
2. Op țiuni în materie de produc ție industrial ă, valorificarea
produselor și diminuarea cheltuielilor materiale și de energie
3. Dinamica produc ției industriale pe sectoare industriale; estim ări
4. Implica ții și efecte
11. Politici în domeniul energiei electrice și termice
I. Punct de pornire: Analiza comparativ ă a politicilor energetice la
nivelul Uniunii Europene și în România
II. Tendin țe previzibile pe pie țele na țional ă, european ă și mondial ă
III. Implica țiile Acordului de asociere
IV. Evaluarea fondurilor necesare programelor concrete de finan țare
V. Punct de sosire dezirabil: Integrarea în Uniunea European ă: avantaje,
dezavantaje, costuri
12. Politica agricol ă
I. Coordonatele politicii agricole
1. Obiective de politic ă agricol ă româneasc ă în perspectiva integr ării
europene a țării
2. Ac țiuni și măsuri privind asigurarea competitivit ății agriculturii
române ști
3. Folosirea instrumentelor prev ăzute de Acordul de asociere a
României și de Actul final al Rundei Uruguay pentru aplicarea
politicii agricole
II. Contextul macroeconomic și tendin țele în dezvoltarea agricol ă pe
termen mediu și lung
1. Punct de plecare: Dezvoltarea agriculturii în 1989-1994
2. Punct de sosire dorit: M ăsuri privind reducerea decalajului între
agricultura româneasc ă și cea a țărilor Uniunii Europene
76
− o nou ă structur ă a propriet ății și înt ărirea sectorului privat,
compatibil ă cu UE
− o nou ă structur ă a exploata țiilor agricole
− ajustarea structural ă a produc ției agricole; scenarii de
structur ă și niveluri ale produc ției agricole și ale utiliz ării sale
în 2000-2004
III. Cercetarea științifică și tehnologic ă și învățământul agricol
IV. Mecanisme economico-financiare V. Garantarea unor dezvolt ări rurale durabile și a unui nivel de via ță
echitabil pentru agricultori
VI. Obiectivele pentru anii 1996- 1999 și pân ă în anul 2004 – analiz ă
comparativ ă între agricultura din România și agricultura Uniunii
Europene
VII. Preg ătirea ader ării României la Uniunea European ă și impactul
asupra agriculturii țării: avantaje, dezavantaje, costuri
1. Obiectivele și condi țiile prealabile
2. M ăsuri privind punerea în aplicare a sistemului de rela ții cu
Uniunea European ă privind agricultura
2.1. La nivel macro și structural sectorial
2.1.1. Armonizarea politicilor și instrumentelor financiare și fiscale cu
normele pertinente ale legisla ției europene
2.1.2. Elaborarea și aplicarea programelor sectoriale privind asimilarea
de noi tehnologii și armonizarea cu standardele comunitare de
calitate și performan țele produselor agricole
2.1.3. Restructur ări sectoriale
2.1.4. Programe sectoriale pentru modernizarea tehnologic ă a produc ției
agricole și a industriei alimentare pentru reducerea consumului de
energie, ameliorarea randamentelor echipamentelor și diminuarea
efectelor ecologice negative
2.1.5. Punerea în aplicare a re țelei na ționale informatice destinat ă să
furnizeze date statistice organismelor de decizie na ționale comu-
nitare și altor institu ții interesate
2.1.6. Armonizarea politicii de subven ționare a agriculturii cu criteriile
acceptate și derog ările admise în cadrul Uniunii Europene
2.1.7. Preg ătirea cadrului institu țional și legal pentru valorificarea
oportunit ăților și a rezultatelor cooper ării cu Uniunea European ă
în domeniul cercet ării științifice
2.2. În domeniul rela țiilor comerciale
2.2.1. Elaborarea strategiilor pe produse și grupe de produse a
programelor de stimulare a exporturilor ținând cont de dispozi țiile
Acordului de asociere
− evitarea fluctua țiilor nivelului de tarife vamale
− armonizarea reglement ărilor comerciale și vamale române ști cu
prevederile actelor juridice la care România este parte
2.3. În domeniul institu țional și juridic
2.3.1. Armonizarea legisla ției în vederea accesului la pia ța unic ă, în
special în domeniul sanitar-veterinar, fitosanitar și al standardelor
77
și normelor de calitate
2.3.2. Punerea în aplicare a unui sistem de formare universitar ă și
postuniversitar ă pentru speciali știi în domeniul integr ării europene
2.3.3. Înfiin țarea asocia țiilor produc ătorilor la nivel de ramuri în
vederea dialogului cu autorit ățile publice și a parteneriatului cu
asocia țiile similare din Uniunea European ă
13. Strategia de dezvoltare a zonei montane în perspectiva ader ării la
Uniunea European ă
I. Punct de pornire: Considera ții generale privind zona montan ă
II. Punct de sosire dezirabil: Obiective strategice pentru dezvoltarea
zonei montane în anii 1995-2004
1. Cadrul institu țional de organizare și legislativ
2. Implica ții ale ader ării la Uniunea European ă pentru zona montan ă
din România
3. Implica ții pentru ramurile conexe
3.1. Costuri de participare ale zonei montane din România la
integrarea european ă a țării
3.2. Efecte secundare posibile în procesul de preg ătire a
programului de integrare
3.3. Incompatibilit ăți, contradic ții, solu ții anticipative
Addenda: Indicatori de baz ă ai dezvolt ării zonei montane în anii 1995-2004
III. Studii, cercet ări și proiecte pentru preg ătirea unei strategii de
dezvoltare a zonei montane
1. Studii pentru delimitarea mai adecvat ă a zonei montane
2. Studii privind p ădurile
3. Agroturismul 4. Activitatea legislativ ă
5. Cooperarea interna țional ă
IV. Starea actual ă și perspectivele zonelor montane din Europa
V. Tendin țe previzibile la nivel mondial, european și național
14. Transporturile în perspectiva ader ării la Uniunea European ă
I. Politici, ac țiuni și măsuri pentru asimilarea experien ței comunitare în
domeniul transporturilor
1. Punct de pornire: Analiza comparativ ă a stării actuale
2. Tendin țe previzibile pe pie țele na țional ă, european ă și mondial ă
privind serviciile de transport
3. Implica țiile Acordului european de asociere și ale obiectivelor
strategice ale Uniunii Europene
4. Evaluarea obiectivelor strategice și a proiectelor prioritare
5. Integrarea european ă în domeniul transporturilor: avantaje,
dezavantaje, costuri
78
6. Obiective strategice specifice
II. Transporturile în perspectiva integr ării
1. Analiza st ării actuale
2. Perspective în domeniul transporturilor
2.1. Integrarea transporturilor române ști în sistemul european al
transporturilor
Acțiuni pe etape:
2.1.1. Etapa I
− armonizarea cu principiile și politicile generale ale
transporturilor din Uniunea European ă
− acțiuni în vederea ader ării la acordurile și conven țiile
interna ționale de transporturi
− alte acorduri și conven ții interna ționale
− includerea a patru coridoare plurimodale în coridoarele
transeuropene (G-24)
− noile coridoare rutiere și includerea lor în re țelele TER și TEM
dezvoltate sub auspiciile CEE-ONU
− noile coridoare feroviare și includerea lor în re țelele europene
de trenuri de mare vitez ă
− punerea la punct a unui program de modernizare pe etape a
porturilor Constan ța, Constan ța-Sud, Br ăila, Giurgiu și
Drobeta Turnu Severin
− punerea la punct a unui program de modernizare pe etape a
zonelor libere
− punerea la punct a unui program de modernizare pe etape a
transporturilor aeriene
− punerea la punct a unui program de reabilitare și diversificare
a serviciilor în domeniul transportului feroviar
2.1.2. Etapa a II-a
− măsuri privind aplicarea stipul ărilor Acordului CEE-România
2.1.3. Etapa a III-a
− finalizarea Programului de reabilitare a drumurilor și demara-
rea lucr ărilor prev ăzute în prima etap ă a programului respectiv
− finalizarea re țelei de autostr ăzi prev ăzute în prima etap ă a
Programului de autostr ăzi
− finalizarea Programului de reabilitare, amenajare și
semnalizare a Dun ării și a porturilor fluviale pentru anii 1995-
2000
15. Strategia de preg ătire a ader ării în sectorul de po ștă și telecomunica ții
I. Politica general ă privind asimilarea normelor, practicilor și
standardelor comunitare
1. Starea actual ă și perspectivele în Uniunea European ă
2. Implica ții pentru România din Acordul de asociere și obiectivele
strategice ale Uniunii Europene
3. Avantaje și dezavantaje ale integr ării
79
II. Restructurarea sectorului de po ștă
și telecomunica ții
1. Reforme interne
2. Obiective strategice
III. Punct de pornire și punct de sosire dezirabil
1. Starea actual ă
2. Perspectivele dezvolt ării; principalele obiective ale dezvolt ării
sectorului de po ștă și telecomunica ții pân ă în 2000
3. Integrarea în re țelele transeuropene
4. Evaluarea efectelor și fondurilor necesare punerii în aplicare a
programului de preg ătire pentru aderarea la Uniunea European ă
în sectorul de po ștă și telecomunica ții
5. Consecin țe pe plan social
IV. Aspecte specifice în perioada de asociere și în perspectiva integr ării
1. Rolul dual al telecomunica țiilor
2. Tranzi ția la societatea informa ției
16. Strategia de preg ătire a ader ării în sectorul construc țiilor
I. Sectorul construc țiilor în Uniunea European ă
1. Structur ă și caracteristici generale
2. Evolu ții recente
3. For ța de munc ă
4. Tehnologie și cercetare
5. Mediu 6. Scenarii ale evolu ției cererii
II. Modernizarea infrastructurilor și dezvoltarea locuin țelor în România
1. Infrastructura energetic ă
2. Infrastructura transporturilor 3. Infrastructura comunica țiilor
4. Infrastructura apelor și a protec ției mediului
5. Infrastructura hidroameliora țiilor și a îmbun ătățirilor funciare
6. Construc ția locuin țelor
7. Infrastructura tehnic edilitar ă a localit ăților
17. Cercetare și dezvoltare: elemente de strategie
I. Punct de pornire: Starea actual ă
1. Cercetarea-dezvoltarea și locul s ău în economia na țional ă
2. Structura actual ă a sistemului de cercetare-dezvoltare
3. Rezultate ob ținute
II. Tendin țele cercet ării și previziunile științifice mondiale
1. Pia ța cercet ării
2. Tipologia modelelor de dezvoltare macro și social
III. Oportunit ăți și restric ții legate de aderarea României la Uniunea
European ă
1. Domenii cu mare intensitate de inovare
2. Prevederi ale programului-cadru IV al țărilor comunitare
IV. Obiective strategice ale restructur ării activit ății de cercetare-
80
dezvoltare
1. Un model de dezvoltare bazat pe inovare
2. Transform ări ale componentelor sistemului de cercetare-dezvoltare
3. Direc ții prioritare în activitatea de cercetare-dezvoltare
V. Politici, etape și acțiuni de restructurare a activit ății de cercetare-
dezvoltare
1. Politici și etape
2. Procesul de reform ă
3. Cercetarea-dezvoltarea în ansamblul reformei
4. Articularea structurilor na ționale la structurile europene de
cercetare-dezvoltare
VI. Resurse necesare pentru aplicarea programului de reform ă în
domeniul cercet ării-dezvolt ării
1. Decalaje între resurse și necesit ăți de finan țare în materie de
cercetare-dezvoltare
2. Sistemul-cadru de finan țare
VII. Punct de sosire dezirabil: Integrarea cercet ării-dezvolt ării: avantaje,
restric ții, contradic ții
1. Avantajele integr ării
1.1. Construirea unui sistem competitiv în materie de cercetare-
dezvoltare
1.2. Un rol crescut al cercet ării în dezvoltarea și consolidarea
economiei na ționale
1.3. Oportunit ăți la scar ă mondial ă pentru cercetarea-dezvoltarea
național ă
1.4. Integrarea în circuitul științific interna țional
2. Restric ții și contradic ții
VIII. Strategia de reform ă a cercet ării științifice în cadrul Academiei
Române. Problema finan țării și a restituirii propriet ăților Academiei
Române
18. Strategia în materie de comer ț
A. COMER Ț EXTERIOR
I. Privire general ă asupra evolu ției comer țului exterior
II. Obiectivele comer țului exterior din România în anii 1996-2000 și la
orizontul anului 2005
1. Schimbarea mecanismului de comer ț în procesul reformei și
armoniz ării cu experien ța comunitar ă a GATT/OMC
2. Obiective legate de calitatea de membru al Organiza ției Mondiale a
Comer țului
B. COMER Ț INTERIOR
I. Privire general ă asupra evolu ției comer țului interior în 1990- 1994
II. Tendin țe pe plan interna țional
1. Comer țul cu am ănuntul
2. Comer țul de gros
81
III. Strategia dezvolt ării comer țului interior din România în perspectiva
aderării la Uniunea European ă
19. Finan țe publice și fiscalitate
I. Punct de pornire: Situa ția financiar ă a României la sfâr șitul anului
1994
II. Obiective în preg ătirea ader ării la Uniunea European ă
− adaptarea instrumentelor, metodelor și legisla ției financiare la
exigen țele mecanismelor pie ței unice și ale Uniunii Economice și
Monetare
− relațiile cu organismele financiare interna ționale, în special cu
Fondul Monetar Interna țional: inciden ța asupra strategiei pe
termen lung a reformei
− proiec ții ale cheltuielilor publice necesare aplic ării obiectivelor
economice, sociale și de alt ă natur ă în anii 1995-1999 și 2000-
2004
III. Armonizarea cu experien ța comunitar ă în materie de servicii
financiare
1. Institu ții de credit
2. Sectorul valorilor mobiliare 3. Asigur ări
4. Probleme deschise în strategia serviciilor financiare (UE și SUA)
20. Standardele sociale și protec ția mediului, munca și protec ția social ă
I. Strategia de reform ă în domeniul muncii și protec ției sociale
1. Resursele de mân ă de lucru și nevoile de formare
2. Utilizarea for ței de munc ă
3. O protec ție social ă diferen țiată
II. Sistemul și elementele sale
III. U tilizarea for ței de munc ă
1. Construirea unei pie țe a muncii
1.1. Parteneriatul patronat-sindicate 1.2. Sistemul drepturilor și obliga țiilor salariale
1.3. O alt ă viziune a legisla ției muncii
− Reform ă și salarii
− Pentru o politic ă liberalizat ă a salariilor
− Flexibilizarea politicii salariilor
− Protec ția și securitatea muncii
− Strategia pe termen lung a protec ției muncii
− Armonizarea cu directivele UE și cu practicile europene
− Dezvoltarea institu țional ă
2. Dialog social. Tripartitism. Consiliul Economic și Social
IV. Protec ția social ă
82
21. "Modelul" demografic al României
I. Structura demografic ă a popula ției României și schimb ările de dup ă
război
II. Evolu ții demografice recente
− Migra ția intern ă
− Migra ția interna țional ă
III. Proiec ția popula ției României pentru anii 1995-2000
1. Tendin țe demografice recente
2. Evalu ări previzibile pentru anii 1995-2020
− Trei variante (minimal ă, medie, maximal ă)
22. Sistemul de protec ție a s ănătății
I. Punct de pornire: Starea s ănătății publice și a gestiunii sanitare în
ultimii cinci ani
1. Sănătate public ă
1.1. Indicatori sintetici ai s ănătății
1.1.1. Speran ța de via ță la na ștere
1.1.2. Mortalitatea infantil ă
1.1.3. Indicatorii dezvolt ării fizice a copiilor și
adolescen ților
1.2. Caracteristici principale ale st ării de s ănătate
1.2.1. Structura popula ției pe grupe de vârst ă
1.2.2. Natalitatea 1.2.3. Mortalitatea 1.2.4. Cre șterea natural ă a popula ției
1.2.5. Mortalitatea infantil ă
1.2.6. Mortalitatea matern ă
1.3. Boli care constituie probleme majore de s ănătate
1.4. Problemele de s ănătate pe anumite grupe de popula ție
1.5. Modul de via ță
2. Gestiunea sistemului sanitar
II. Tendin țe previzibile la scar ă interna țional ă
III. Punct de sosire dezirab il: Obiective generale și modalit ăți de a le
atinge
IV. Evaluarea investi țiilor necesare
V. Implica ții pentru ramurile conexe
VI. Costuri economice, financiare, sociale și ecologice
VII. Posibile efecte secundare ale procesului integr ării și modalit ăți de
prevenire
VIII. Unele obiective și acțiuni deosebite pentru anii 2000-2004 și în
domeniul s ănătății infantile: "Laboratorul pentru igiena copiilor și
tinerilor"; "Centrul de Calcul și Statistic ă Medical ă"
23. Protec ția consumatorilor
I. Starea actual ă la scar ă național ă
II. Starea actual ă la scar ă european ă
83
III. Tendin țe previzibile la nivel na țional, european și mondial
IV. Obiective și modalit ăți de a le atinge
1. Obiective pentru anii 1995-1999
2. Obiective pentru anii 2000-2004
− Cadrul legislativ și institu țional
− Organisme neguvernamentale
V. Evaluarea investi țiilor necesare pe surse de finan țare
24. Înv ățământul
I. Înv ățământul în România în perspectiva integr ării în Uniunea
European ă
1. Restructurarea sistemului de înv ățământ
2. Obiectivele reformei în înv ățământ
3. Unele probleme specifice
− Promovarea standardelor și valorilor europene
− Asimilarea cuno ștințelor privind drepturile și obliga țiile
cetățeanului european
− Modernizarea demersului pedagogic din punctul de vedere al
obiectivelor programelor, strategiilor didactice, structurilor și
cadrului normativ
− Stimularea înv ățării limbilor str ăine începând cu înv ățământul
primar
II. Direc ții de ac țiune pentru restructurarea înv ățământului în anii 1995-
2004
− Adaptarea cadrului legislativ
− Dezvoltarea programelor specifice de reform ă
III. Formarea și perfec ționarea cadrelor implicate în integrare
− Tipuri de formare și întinderea programului de formare-
perfec ționare
25. Cultur ă și societate – locul culturii în strategia dezvolt ării României și a
integr ării în Uniunea European ă
I. Cultur ă și artă
− Identitatea na țional ă în contextul integr ării europene și programul
multilingvism-multilimbaj
II. Raportul economie-cultur ă
1. Economia, form ă de cultur ă
2. Cultura și spiritualitatea ca factori de cre ștere economic ă
3. Spiritualitatea ortodox ă și economia
4. Influen ța culturii tradi ționale asupra dezvolt ării și comportamentului
economic
5. Avantaje comparative pe plan cultural în procesul de aderare a
României la Uniunea European ă
III. Cultura și societatea informa ției
− Armonizarea cu standardele țărilor Uniunii Europene în domeniul
84
informa ției
IV. Dimensiunea cultural ă a cercet ării-dezvolt ării
− Integrarea României în fluxurile tehnologice interna ționale
V. Raportul între religie și cultur ă în România
1. Religia cre ștină – parte constitutiv ă a culturii române ști
2. Sinteza și dialogul – dimensiuni ale spiritualit ății române ști
3. Deschiderea ecumenic ă
4. Integrarea european ă între complexul de izolare și teama de
absorb ție: șanse de valorificat
VI. Cultur ă, învățământ și educa ție: evaluarea priorit ăților și a urgen țelor
− Reforma înv ățământului preuniversitar și universitar
− Nevoia de coordonare și de o viziune unitar ă pe termen lung
26. Ortodoxia și integrarea european ă
I. Teologia cre ștină oriental ă și teologia occidental ă
II. Rolul religiei în via ța public ă
III. Cre știnătatea românilor ca sintez ă între culturile Occidentului și
Orientului
IV. Concluzii principale
1. Ortodoxia favorizeaz ă integrarea european ă
2. Opozi ția și concilierea acumul ării și a carit ății
3. Logica ortodox ă și voca ția armoniz ării contrariilor
V. Cultele în România și integrarea european ă*
27. Sport și tineret
I. Punct de pornire: Scurt bilan ț
II. Strategii în materie de sport III. Strategii în materie de tineret
− Programe și subprograme specifice
− Modalit ăți de aplicare, costuri și efecte scontate
28. Strategia protec ției mediului
I. Considera ții generale
II. Punct de pornire: Bilan ț la sfâr șitul anului 1989 și pentru anii 1990-
1994
III. Obiective în perspectiva ader ării la Uniunea European ă
IV. Armonizarea cu experien ța comunitar ă
V. Fondurile de investi ții necesare pentru aplicarea programelor de
protec ție a mediului; ac țiuni prev ăzute
VI. Avantaje și constrângeri
VII. M ăsuri de prim ă etap ă
29. Dezvoltarea durabil ă și politicile de protec ție a mediului în România
I. Concepte și premise
* Acest punct nu fusese realizat pân ă la data de 21 iunie 1995.
85
II. Factori favorabili
III. Factori restrictivi IV. Scenarii posibile V. Criterii de selec ție a scenariilor
VI. Analiza scenariului ales pentru politica mediului. Cadrul institu țional
30. Strategia dezvolt ării în materie de standardizare
I. Punct de pornire: Starea standardiz ării la nivel na țional
− La 31.12.1989
− La 31.12.1994
II. Starea actual ă la nivel european și mondial
III. Tendin țe previzibile în organizarea standardiz ării
− La nivel na țional
− La nivel mondial și european
IV. Obiective și măsuri
− Pentru anii 1995-1999
− Pentru anii 2000-2004
V. Investi ții necesare
VI. Implica ții pentru ramurile conexe
VII. Posibile efecte secundare VIII. Restric ții, contradic ții și modalit ăți de prevenire
31. Amenajarea teritoriului, urbanism și lucr ări publice
I. Punct de pornire: Starea actual ă – evaluare
1. Amenajarea teritoriului și urbanism
1.1. Dezvoltarea infrastructurii comunica țiilor
1.2. Administrarea ra țional ă a resurselor de ap ă
1.3. Patrimoniul natural și construit al țării
1.4. Dezvoltarea re țelei localit ăților țării
2. Lucr ări publice
2.1. Infrastructura tehnico-edilitar ă a localit ăților
2.2. Hidroameliora țiile și îmbun ătățirile funciare
2.3. Infrastructura energetic ă
2.4. Infrastructura transporturilor 2.5. Infrastructura comunica țiilor
2.6. Gospod ărirea apelor și protec ția mediului
3. Problemele locuin țelor
3.1. Construc ția de locuin țe
3.2. Investi țiile
3.3. Privatizarea 3.4. Accesul popula ției la locuin țe
3.5. Dezvoltarea pie ței interne a locuin țelor
II. Analiza comparativ ă a situa ției fa ță de țările comunitare
III. Tendin țe previzibile la nivel european
1. Amenajarea teritoriului și urbanismul
86
2. Lucr ările publice și de construc ții
IV. Obiective și măsuri de armonizare cu standardele europene pentru
anii 1995- 1999 și 2000-2004
1. Probleme de ansamblu
1.1. Direc ții prioritare în amenajarea teritoriului
1.1.1. Salubritate
1.1.2. Ape 1.1.3. Zone protejate, naturale și construite
1.2. Restructurarea sistemului indicatorilor statistici 1.3. Politici privind locuin țele
2. Armonizarea legislativ ă
3. M ăsuri în domeniul lucr ărilor publice și al amenaj ării teritoriului
− Resurse financiare necesare în urm ătorii zece ani
32. Micromonografii în profil teritorial (Schi țe de strategii de dezvoltare
socio-economic ă a jude țelor și a municipiului Bucure ști în 1999-2004)
I. Orient ări și direc ții principale
II. Popula ția și resursele de munc ă
III. Industrie
IV. Agricultura și silvicultura
V. Infrastructura regional ă
VI. Urbanism și locuin țe
VII. Comer ț interior
VIII. Educa ție, înv ățământ, cercetare
IX. S ănătate
X. Revitalizarea tradi țiilor și dezvoltarea proiectelor cu voca ție
interna țional ă
XI. Valorificarea poten țialului turistic
XII. Protec ția mediului
XIII. Administra ția public ă local ă
XIV. Aderarea la UE și obiectivele specifice în profil teritorial
33. Afaceri interne
I. Domenii specifice
1. Sp ălarea banilor
2. Droguri 3. Furt și comer ț ilicit de substan țe radioactive și nucleare
4. Filiere de emigrare clandestin ă
5. Trafic de fiin țe umane
6. Transferuri ilegale de autovehicule
II. Domenii de responsabilitate ale Ministerului de Interne
1. Retrospectiv ă istoric ă 1929-1947
2. Particularit ăți în anii 1948-1989
3. Anii 1990-1994
III. Situa ția la nivel european și mondial în materie de lupt ă contra crimei
87
organizate
1. Traficul de droguri – component ă esen țială a crimei organizate
2. Furt și trafic de autovehicule furate
3. Falsificarea banilor și a cărților de credit
4. Infrac țiuni legate de mediu
5. Trafic de persoane și escrocherie în materie de for ță de munc ă
IV. Obiective și măsuri
1. Obiectiv strategic general
2. Obiective strategice de impact
2.1. Perfec ționarea cadrului normativ
2.2. Ra ționalizarea structurilor organiza ționale
2.3. Politica de personal 2.4. Activitatea financiar ă și logistic ă
V. O nou ă abordare în materie de organizare a desf ășurării activit ăților
specifice: asimilarea experien ței și standardelor europene
VI. Costuri economice și financiare
VII. Implica ții pentru domeniile conexe
VIII. Posibile efecte "sec undare"
IX. Restric ții, posibile incompatibilit ăți și modalit ăți de prevenire
34. Securitate și apărare na țional ă
I. Structuri de securitate și de ap ărare în țările membre ale Uniunii
Europene
II. Starea actual ă a ap ărării în România
III. Strategia de modernizare a armatei în perspectiva ader ării la Uniunea
European ă
1. Obiectivele procesului de reform ă
1.1. Construirea unei armate moderne compatibile din punct de
vedere structural și func țional cu armatele țărilor membre
ale Uniunii Europene
1.2. Etape de aplicare a obiectivelor
1.2.1. Finalizarea în termen scurt a procesului de creare a
cadrului legislativ și structural specific
1.2.2. Continuarea pe termen mediu a programelor de
armonizare cu standardele NATO/UEO; interope-rabilitatea cu structurile militare ale statelor membre NATO/ UEO; punerea în aplicare a programelor proprii de modernizare a tehnicii de lupt ă și a
anumitor categorii de armament
1.2.3. Accesul și participarea armatei române pe termen
lung la structurile UEO și NATO, precum și la
acțiunile organismelor de securitate și de ap ărare
comun ă european ă și euroatlantic ă
2. Concep ția dezvolt ării armatei în anii 1995-2004
2.1. O armat ă performant ă din punct de vedere opera țional
− Un cadru legal armonizat cu normele de ap ărare european ă
88
− Lărgirea și diversificarea cooper ării cu institu țiile
integrate ale UEO/ NATO și cu armatele statelor lor
membre
2.2. Punerea în aplicare a unei configura ții structurale
funcționale și de instruire, de conducere și de ac țiuni
compatibile cu cea a statelor membre ale NATO/UEO
2.3. Evolu ția procesului de reform ă structural ă a armatei
3. Armonizarea conceptual ă și legislativ ă
3.1. Identificarea diferen țelor conceptuale și legislative
specifice ap ărării între România și țările membre ale
Uniunii Europene
3.2. Modific ări de ordin doctrinar și legislativ
4. Modernizarea dot ării armatei
5. Formarea și perfec ționarea cadrelor și instruirea trupelor
IV. Rela țiile militare cu armatele statelor membre ale UEO
V. Resursele necesare punerii în aplicare a reformei structurale a armatei
în anii 1996-2000
VI. Implica țiile procesului de reform ă structural ă și func țional ă
35. Program de armonizare legislativ ă
I. Cele patru libert ăți
II. Libera circula ție și securitatea produselor industriale
III. M ăsuri în materie de concuren ță
IV. Politica social ă și acțiunea social ă
V. Agricultura
1. Legisla ția în domeniul veterinar și fitosanitar
2. Pie țele agricole
VI. Transporturile
1. Transporturi rutiere
1.1. Accesul la pia ță
1.2. Tehnologie și securitate
1.3. Armonizare fiscal ă
1.4. Armonizare social ă
2. Transporturi feroviare
3. Transporturi pe c ăile navigabile interioare
4. Transporturi maritime 5. Securitatea transporturilor maritime și protec ția mediului
6. Transporturi aeriene
VII. Audiovizual
VIII. Mediu IX. Telecomunica ții
X. Taxare direct ă
XI. Libera circula ție a m ărfurilor în sectoarele nearmonizate sau par țial
armonizate
XII. Achizi ții publice
89
XIII. Servicii financiare
XIV. Date personale XV. Legea societ ăților
XVI. Contabilitate XVII. Legisla ția civil ă
XVIII. Rec unoa șterea reciproc ă a calific ărilor profesionale
XIX. Proprietatea intelectual ă
XX. Energia XXI. Tarife vamale și accize
XXII. Taxare indirect ă
XXIII. Protec ția consumatorilor
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Din lucr ările Comisiei de la Snagov [608167] (ID: 608167)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.