DIMENSIUNEA S ECURITARĂ A PARTENERIATULUI STRATEGIC ANGLO -AMERICAN ÎNTRE 11 SEPTEMBRIE 2001 ȘI 20 MARTIE 2003 (Rezumat) COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:… [607409]

1
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE ISTORIE

TEZĂ DE DOCTORAT
DIMENSIUNEA S ECURITARĂ A PARTENERIATULUI
STRATEGIC ANGLO -AMERICAN ÎNTRE 11 SEPTEMBRIE
2001 ȘI 20 MARTIE 2003
(Rezumat)

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Prof. Univ. Dr. Mihai -Răzvan UNGUREANU

DOCTORAND: [anonimizat]
2015

2
Cuprins
Introducere ………………………………………………………………………………………………….. ………
1
Capitol metodologic ……………………………………………………………………………………………… 11
Metoda istorică/metoda reprezentărilor istorice………………………………………………………… 12
Metoda istorică ……… ……………………………………………………………………………………………. 13
Metoda reprezentării
istorice…………………………………………………………………………………………………….. …………..
14
Metoda analizei de conținut …………………………………………………………………………………… 16
Alte metode de cercetare ………………………………………………………………………………………. 21
Analiza critică a discursului ………………………………………………………………………………….. . 22
Profilul personalită ții politice ………………………………………………………………………………… 25
Analiza jocului pe două nivele (two -level game analysis) ………………………………………….
28
Capitolul I. Parteneriatul strate gic anglo -american între “relația specială” și amenințarea
teroristă ……………………………………………………………………………………………………. …………
31
Subcapitolul 1 Definirea termenilor ……………………………………………………………………….. 34
§1.1”Relația specială” ………………………………………………………………………………………… .. 34
§1.2.”Parteneriat strategic” ……………………………………………………………………………………. 43
§1.3.Terorism ………………………………………………………………………………………………… ……. 48
Subcapitolul 2. E lementele cooperării …………………………………………………………………….. 48
§2.1. Cooperarea dintre Marea Britanie și Statele Unite ale Americii până în 1989 ……… 57
§2.2. Cooperarea dintre Marea Britanie și Statele Unite ale Americii după 1989 …………. 67
§2.3. Evoluția "relației speciale" după 11 septembrie 2001 ……………………………………….. 70
§2.4. Între Europa și Statele Unite …………………………………………………….. …………………… 72
§2.5. Anti -americanism în Marea Britanie ………………………………………………………………. 75
§2.6. Asimetria de putere ………………………………………………………………………. ……………… 78
Concluzii ……………………………………………………………………………………………………. ………. 80

Capitolul 2. Terorismul și statutul său la nivelul comunității internaționale …………………. 85
Subcapitolul 1 Cadrul general al ”războiului global contra terorismului” ……………………. 88
§1.1.Războiul global împotriva terorismului ……………………………………………………………. 89
§1.2.De finiția terorismului și a teroristului ………………………………………………………………. 94
§1.2.1. Noul terorism …………………………………………………………………………………………. … 100
§1.3. Instrumente internaționale …………………………………………………………………………….. 105
Subcapitolul 2. Statutul juridic al teroristului …………………………………………………………… 110
§2.1.Cadrul teoretic oferit de dreptul umanitar ………………………………………………………… 111
§2.2. Puncte de întâlnire între dreptul umanitar, drepturile omului și dreptul
internațional penal în definirea acestui statut ……… ……………………………………………………
117
§2.3. Statutul de ”combatanți ilegali” al militanților Talibani și membrilor Al -Qaeda ….. 121
Concluzii …………………………………………………………………………………………………………….. 131

Capitolul 3. Securitatea și apărarea națională …………………………………………………………… 135
Subcapitolul 1. Viziunea Marii Britanii și a Statelor Unite asupra politicilor de
securitate și apărare națională după 11 septembrie 2001 …………………………………………….
137
§1.1.Relația dintre interese și strategie …………….. …………………………………………………….. 139

3
§1.2. Statele Unite ale Americii ……………………………………………………………………………… 146
§1.3.Regatul Unit al Marii Britanii …………………………………………………………………………. 154
Subcapitolul 2. Doctrina de apărare națională și manifestările acesteia ……………………….. 161
§2.1.Doctrina comunității internaționale/intervenționism . …………………………………………. 163
§2.2. Neoconservatorism și doctrina Bush ………………………………………………………………. 166
§2.3. Neoconservatorism, intervenționism și războiul din Irak din 2003 ………. ……………. 173
Subcapitolul 3. Ambiția imperială a Statelor Unite ale Americii ……………………………….. 178
Subcapitolul 4. Instrumentele utilizate pentru construirea doctrinei de securitate și
apărare națională ………………………………………………………………………………………………….
182
§4.1.Instituții implicate în securitatea și apărarea națională ………………………………………. 184
§4.2.Intelligence american ……………………………………………………………………………………. 186
§4.3.Intelligence britanic …………………………………………………………………………………….. .. 187
Subcapitolu l 5. Eficiența acestei politici de apărare și securitate națională ………………….. 189
Concluzii ……………………………………………………………………………………………………. ……… 192

Capitolul 4. Rolul religiei și al fundamentalismului islamic după 11 septembrie 2001 ….. 197
Subcapitolul 1.Rolul religiei în politica internațională ………………………………………………. 201
§1.1.Secularizarea religiei ……………………… …………………………………………………………….. 205
Subcapitolul 2. Explicarea conceptului de fundamentalism și a formelor sale de
manifestare ……………………………………………………………………………. ……………………………
207
§2.1.Fundamentalismul american ………………………………………………………………………….. 211
§2.2.Fundamentalismul islamic. Islamul politic și formele sale radicale de manifestare .. 213
Subcapitolul 3. Este Islamul o religie violentă? ……………………………………………………….. 217
§3.1. Ruptura Shia -Sunni și opoziția față de Occident ………………………………………………. 222
Subcapitolul 4. Ter orism în numele lui Allah. Originile terorismului în Orientul
Mijlociu după 11 septembrie 2001 ………………………………………………………………………….
223
§4.1. Reza Aslan și războiul cosmic ………………………………………………………………………. 226
§4.2. Politică și religie în Orientul Mijlociu …………………………………………………………….. 227
§4.3. Exprimarea ideologică a fundamentalismului și Jihadismului în Orientul Mijlociu . 231
Concluzii ……………………………………………………………………………………………………. ………. 239

Capitolul 5. Studiu de caz …………………. ………………………………………………………………….. 242
Subcapitolul 1. Scurtă prezentare a documentelor alese ……………………………………………. 242
§1.1. Patriot Act (2001) ………………………………………………………………………………………… 243
§1.2. Strategia Națională de Securitate a Statelor Unite ale Americii (2002) ……………….. 246
§1.3. Homeland Security Act (2002) ………. ……………………………………………………………… 248
§1.4. Anti -Terrorism, Crime and Security Act (2001) ………………………………………………. 252
§1.5. Delivering Security in a Changing World (2003) ………… …………………………………… 254
Subcapitolul 2. Metodologie …………………………………………………………………………………. 256
Subcapitolul 3. Analiza propriu -zisă ………………………………………………………………………. 258
Concluzii ……………………………………………………………………………………………………. ………. 295

Concluziile tezei …… …………………………………………………………………………………………….. 302

Anexe ……………………………………………………………………………………………………….. ………. 311
Anexa 1. Articolul 2 comun al celor patru Convenții de la Geneva ……………………………. 311

4
Anexa 2. Articolul 4 al celei de -a treia Convenții de la Geneva privind regimul
prizonierilor de război din 12 august 1949 ……………………………………………………………….
311
Anexa 3. Articolul 5 al celei de -a treia Convenții de la Geneva privind regimul
prizonierilor de război din 12 august 1949 …………………………………………….. ………………..
312
Anexa 4. Articolul 5 al celei de -a patra Convenții de la Geneva privind protecția
persoanelor civile în timp de război din 12 august 1949 …………………………………………….
313
Anexa 5. Articolul 33 al celei de-a patra Convenții de la Geneva privind protecția
persoanelor civile în timp de război din 12 august 1949 …………………………………………….
313
Anexa 6. Protocolul Adițional I la Convențiile de la Geneva din 12 august 1949 privind
protecția victimelor conflictelor armate internaționale, Articolele 43 și 44, Secțiunea II
Statutul de combatant și de prizonier de război …………………………………………………………

314
Anexa 7. Protocolul Adițional II la Convenț iile de la Geneva din 12 august 1949
privind protecția victimelor conflictelor armate fără caracter internațional …………………..
315
Anexa 8. Rezoluția Adunării Generale a ONU Nr. 3034/1972 …………………………………… 316
Anexa 9 . Rezoluția Consiliului de Securitate al ONU Nr. 1269/1999 …………………………. 317
Anexa 10. Rezoluția Adunării Generale a ONU Nr. 54/2000 Measures to eliminate
international terrorism …………………………………………………………………………………………..
318
Anexa 11. Codul Penal al Statelor Unite ale Americii, Articolul 18, Secțiunea 2331 (1).. 320
Anexa 12. Codul Penal al Statelor Unite ale Americi i, Articolul 22, Secțiunea 2656 f(d). 321
Anexa 13. Directiva Departamentului Apărării al Statelor Unite ale Americii 5100 -77…. 321
Anexa 14. Doctrine of the International Community, discurs al Premierului Tony Blair
susținut la Chicago, la 22 aprilie 1999 …………………………………………………………………….
322
Anexa 15. Tony Blair Statement at the Trade Union Conference on the 9/11 Attacks,
discurs susținut la data de 11 septembrie 2001 ………………………………………………………….
323
Anexa 16. Tony Blair Speech at the Labour Party Conference, discurs susținut la data
de 2 octombrie 2001 …………………………………………………………………. ………………………….
324
Anexa 17. President Bush’s Speech at Westpoint, discurs susținut la data de 1 iunie
2002 ………………………………………………………………………………………………………… …………
326
Anexa 18. The European Union Counter -Terrorism Strategy (Planul European de
Acțiune împotriva Terorismului), 17 ianuarie 2011 …………………………………………………..
328
Anexa 19. Patriot Act – ”Uniting and Strengthening America by Providing Appropriate
Tools Required to Intercept and Obstruct Terrorism”, 26 octombrie 2001 ………………….
329
Anexa 20. Anti -Terrorism, Crime and Security Act, 2001 ………………………………………… 334
Anexa 21. National Security Strategy of the United States of America, septembrie 2002. 335
Anexa 22. Homeland Security Act, 25 noiembrie 2002 …………………………………………….. 340
Anexa 23. Delivering Security in a Changing World, Defense White Paper, Decembrie
2003 ………………………………………………………………………………………………………… …………
341
Bibliografie ……………………………………………………………………… …………………………………. 343

5
Rezumat
Tema tezei de față pornește de la impactul avut de e venimente precum atacurile teroriste
de la 11 septembrie 2001 și intervențiile m ilitare din Afghanistan și Irak, care au urmat, asupra
dinamicii mediului internațional, într-o perspectivă generală, și asupra manierei în care
amenințările la adresa securității naționale sunt percepute și tratate la nivelul statelor, într -o
perspectivă particulară. Astfel, autorii au op tat pentru investigarea cazuril or particular e ale Statelor
Unite ale Americii și Marii Britanii, atât datorită rolului major avut de aceste două state în
contextul evenimentelor menționate, dar și parteneriatului istoric ce le leagă.
În acest sens, cercetarea de față s -a axat pe analiz area rezultatelor firești ale unor astfel de
evenimente. Aceste rezultate privesc, printre altele, manifestarea unei nevoi crescute de
parteneriat, precum și o mai amplă percepție asupra amenințărilor. Tratarea acestei percepții
necesită identificarea dive rselor categorii de amenințări, a factorilor care contribuie la dezvoltarea
amenințărilor, dar și analizarea strategiilor de securitate utilizate de state pentru a face față acestor
amenințări.
Astfel, teza de doctorat intitulată ”Dimensiunea securitară a parteneriatului strategic anglo –
american între 11 septembrie 2001 și 20 martie 2003 ” vizează analizarea manierei în care
strategiile de securitate ale celor două state menționate au evoluat în perioada aleasă. Această
evoluție se va vedea atât în cadrul c apitolelor teoretice , unde vor fi analizate o serie de variabile ,
dar și în studiul de caz, unde vom aplica dimensiunea teoretică asupra unor documente atent
selecționate. Deși au trecut paisprezece ani de la atacurile de la 11 septembrie, tema rămâne una
de actualitate, având în vedere faptul că în Strategia Națională de Securitate a Statelor Unite
publicată în 2015, terorismul este văzut ca o amenințare în continuă evoluție, atât la adresa Statelor
Unite ale Americii, dar și a aliaților săi. De asemenea, analiza vizează și parteneriatul tradițional
existent între cele două state sub forma ”relației speciale anglo -americane” , care a avut un rol
semnificativ în formularea politicilor externe ale celor două de -a lungul timpului, de la sfârșitul
secolul ui XIX și până în prezent.
Ideea de la care au pornit autorii în abordarea temei este aceea c ă ”relația specială anglo –
americană”, care a devenit din ce în ce mai vizibilă de la sfârșitul celui de -al doilea război mondial,
este responsabilă de influențarea mani erei de trasare a pol iticii externe de ambele părți ale
Oceanului Atlantic. Faptul că există această po sibilitate de consultare între liderii din Statele Unite

6
ale Americii și Marea Britanie a permis celor două să aibă, în multe ocazii, o opinie concertată
asupra chestiunilor de politică internațională. Desigur, se pune problema, având în vedere
diferențele în materie de putere economică și forță politică între cele două state, în ce măsură este
vorba despre o dezbatere între cei doi lideri, concretizată în decizii similare, sau o emulare de către
un stat a poziției celuilalt. În prezenta teză , autorii vor încerca să confere validitate uneia sau alteia
dintre variantele enumerate mai sus, folosind drept studiu d e caz evenimentele, negocierile și
deciziile luate în cele două state, în perioada de timp selectată spre analiză.
Alegerea momentului 11 septembrie 2001 ca punct de debut al cercetării noastre este
semnificativă, întrucât acest moment este u nul de referință pentru modalitățile de abord are a unei
crize în materie de securitate, dar și pentru maniera în care se vor trasa, de atunci încolo, strategiile
de securitate ale statelor.
De asemenea, perioada selectată – 11 septembrie 2001 – 20 martie 2003 – este o perioadă
foarte bogată în docume nte emise în materie de securitate. Aceste documente sunt interesante de
analizat întrucât surprind prin conținut și noutate. Momentul 11 septembrie și -a pus inevitabil
amprenta asupra conținutului acestor documente, iar tendința după acest moment este de a face din
ce în ce mai mult referire la amenințările la adresa securității statelor și la modalitățile concertate
prin care pot fi contracarate.
Alegerea prezentei teme spre dezvoltare într -o teză de doctorat s -a făcut și ținând cont de
situația sa la ni velul comunității academice internaționale și naționale. La nivel internațional, tema
a fost abordată constant din multiple perspective, astfel încât, în prezent, există suficiente lucrări
ce pot fi considerate adevărate expertize în domeniu și care pot s ervi drept instrumente de creare
a unui cadru de interpretare a evenimentelor. La nivel național, mediul de cercetare a abordat
porțiuni ale subiectului amplu în câteva articole apărute în revistele de specialitate. Constatând
acest vid de cercetare, am c onside rat că prezenta lucrare va avea un rol dublu. Pe de o parte, va
contribui la deschiderea unor noi direcții de cercetare în ceea ce privește subiectele abordate. De
cealaltă parte, acest efort academic se va constitui într -o manieră interdisciplinară de lucru asupra
unei teme de istorie recentă, îmbinând domenii precum istoria, teoria relațiilor internaționale,
studiile de securitate , studiile despre religie și sociologie.
Importanța prezentei teze pentru mediul de cercetare românesc rezidă în provocarea lansată
atât pentru cercetător – aceea de a încerca să demonstreze o serie de ipoteze de istorie recentă

7
bazându -se exclusiv pe surse deschise, dar și pentru ansamblul unor domenii precum istoria și
istoria relațiilor internaționale – aceea de a urma, pe viitor, noi direcții de studiu, mai aplicate, prin
recursul la metodologia unor domenii înrudite . Considerăm că utilizarea unor astfel de metode de
cercetare este benefică at ât pentru cei care intenționează o dezvoltare viitoare a unei cariere de
cercetare academică, dar și pentru cei care urmăresc o specializare practică în domeniul relațiilor
internaționale, diplomației, studiilor de securitate, etc. În acest sens, am consid erat necesar recursul
la studiul de caz aplicat de la finalul tezei. Totuși, acesta are un caracter orientativ, de exemplu ,
dorindu -se a fi un deschizător de drumuri în acest sens.
Bibliografia utilizată pentru această teză a constat în surse primare, dar și secundare. La
nivelul comunității academic e internaționale cercetarea în domeniu este extrem de avansată, fiind
disponibile numeroase lucrări privind terorismul, religia ca factor al relațiilor internaționale sau
strategiile naționale de securitate și apărare. Multe din aceste lucrări sunt considerate lucrări de
referință în domeniu și au fost utilizate în documentarea și redactarea prezentei t eze. Astfel, ca
surse secundare am utilizat cărți de analiză a fenomenelor abordate, articole publicate în revistele
de specialitate, extrase din enciclopedii sau dicționare, articole de ziar și analize de pe paginile
oficiale de Internet ale instituțiilo r de refer ință în domeniu din cele două state, după caz.
În ceea ce privește sursele primare utilizate am ales să folosim în zona studiului de caz
textele strategiilor de securitate și al e unor legi în domeniul securității naționale. Aceste surse sunt
considerate ”surse deschise”, fiind accesibile publicului larg, pe paginile de Internet ale instituțiilor
care le -au emis. Ne -am dorit ca în partea de studiu de caz să utilizăm surse primare, însă, având în
vedere faptul că documentele de arhivă privind eveni mentele de la 11 septembrie și deciziile luate
la nivelul statelor, vor fi desecretizate de -abia peste câțiva ani, am preferat să lucrăm cu
documentele disponibile publicului lar g. În acest sens, autorii consideră că lucrul cu surse deschise
se poate const itui într -o provocare pentru cercetător, cu -atât mai mult cu cât tema generală este în
continuă dezvoltare, iar cercetarea academică la nivel internațional emite permanent noi ipoteze
de analiză care trebuie, în timp, confirmate sau infirmate.
Teza de față se do rește a fi una analitică, dar are și o componentă narativă. Această
componentă narativă va fi extrem de utilă în conturarea unui cadru de ansamblu pentru noțiunile
discutate în porțiunile teoretice ale tezei. Prin urmare, teza va fi compusă din patru capitole cu o
pronunțată tentă teoretică, unde vor fi analizate câteva variabile relevante pentru tema aleasă,

8
urmate de un capitol -studiu de caz în care rezultatele analizei variabilelor vor fi aplicate asupra
unor documente în materie de securitate. Variabilele alese spre analizare sunt : ” relația specială
anglo -americană ”, ”terorism și statutul său juridic”, ”securitate și apărare națională” și
”fundamentalism islamic și rolul religiei în politica internațională”. Primele patru capi tole, deși
teoretice , vor îmbina analiza cu descrierea istor ică a faptelor. În ultimul capitol, analiza va fi
predominantă, cu excepția unei porțiuni în care va fi descris conținutul documentelor analizate.
Autorii și -au dorit ca fiecare dintre aceste capitole să poată fi perceput și interpretat ca o
entitate de cercetare de sine stătătoare, însă, odată privite în ansamblu, aceste capitole să contureze
tema largă a tezei. Astfel, pentru fecare capitol în parte au fost stabilite o serie de elemente:
obiective, stadiul ce rcetării, noutatea proiectului ( a se citi dre pt noutatea dezbaterii în domeniu ) și
metodologie. Aceste elemente se regăsesc și la nivelul major al tezei, însă autorii au considerat că
este necesară particularizarea lor pentru fiecare capitol în parte tocmai din dorința de a conferi acea
identitate se parată în cadrul larg al lucrării. De asemenea, fiecare capitol beneficiază și de un scurt
rezumat. În ceea ce privește partea de metodologie existentă la nivelul fiecărui capitol, aceasta
reia, în linii mari, indicațiile metodologice existente în capitolu l metodologic al tezei, pentru a
reaminti cititorului metodele folosite, precum și rolul lor în economia capitolului. În privința
obiectivelor stabilite pentru fiecare capitol, acestea au fost deduse din o biectivele majore ale teze i,
urmând ca la finalul lucrării , rezultatele testării obiectivelor și ipotezelor de lucru să fie analizate.
Obiectivul principal al acestei teze este de a realiza o analiză a evoluției dimensiunii
securitare a parteneriatului anglo -american în perioada de timp stabilită. Acea stă analiză va viza
întâi interogarea unor concepte care, fie au afectat securitatea celor două state, într -o formă sau
altă, fie au contribuit la sporirea ei. În al doilea rând, analiza va urmări evidențierea modului în
care aceste concepte se reflectă în documentele în materie de securitate redactate la nivelul
aparatului de stat. Dacă în cazul primei etape, analiza conceptelor va conduce la realizarea unei
grile de conținut și a unor ipoteze de lucru, în a doua etapă, această grilă de conținut, precum și
ipotezele elaborate vor fi aplicate/testate asupra documentelor în materie de securitate selectate.
Alături de acest obiectiv major al tezei se regăsesc și ipotezele de lucru, care vor fi validate
în partea teoretică a lucrării, și apoi testate în partea alocată studiului de caz.
O primă ipoteză de lucru privește ”relația specială” anglo -americană, despre care se spune
că a fost reactivată după 11 septembrie și care va avea un impact inevitabil asupra trasării politicii

9
de securitate națională la nivelul ambelor state implicate. Prin urmare, există prezumția că
strategiile de securitate britanice și americane, ce vor fi analizate comparativ, să fie aproape
identice, din punctul de vedere al identificării pericolelor, al abordării lor și al elaborării
mijlo acelor de contracarare.
A doua ipoteză de lucru se referă la terorism și armele de distrugere în masă. Prin prisma
”relației speciale” menționate mai sus, acestea ar trebui să fie un pericol perceput identic în ambele
state supuse analizei.
A treia ipoteză de lucru abordează cooperarea între cele două state, în cadrul ”relației
speciale”, dar și în perioada de după atacurile de la 11 septembrie. Ipoteza de la care pornesc autorii
este că această cooperare ar trebui să fie extrem de vizibilă în strate giile de securitate, dar și în
celelalte texte legislative selectate (toate aceste documente tratează aspecte legate de securitatea și
apărarea națională).
A patra ipoteză de lucru privește religia și fundamentalismul islamic. Aceste două concepte
se regăs esc atât în contextul istoric al evenimentelor, dar și în interiorul politicilor adoptate de stat e
în domeniul securității. Prin urmare, această ipoteză intenționează să verifice maniera în care
aceste două concepte sunt cuprinse în substanța formulării po liticii statelor.
În cele ce urmează vom prezenta, pe scurt, conținutul capitolelor tezei, urmând ca după
aceasta, să încheiem prezentul rezumat cu rezultatele investigării ipotezelor de lucru.
Capitolul metodologic a fost conceput pentru a prezenta pe larg metodele utilizate în
scrierea acestei teze. În realizarea unei teze de doctorat, aspectul metodologic trebuie să contribuie
la rafinarea cercetării și să transpară din text, f ără a trebui identificat expres în corpul lucrării . În
teza de față, din co nsiderente de timp și spațiu am optat pentru realizarea unei cercetări calitative
și nu cantitative. În consecință, metodele utilizate sunt metodele cercetării calitative. Au fost
utilizate predominant două metode – metoda analizei istorice/metoda reprezen tărilor istorice și cea
a analizei de conținut , urmate în plan secundar, de alte trei metode: profilul personalității politice,
analiza critică a discursului și metoda jocului pe două nivele – ”two -level game analysis”. În ceea
ce privește primele două me tode, metoda analizei istorice va fi utilizată mai ales în porțiunile de
text care reclamă un istoric al problemei, în timp ce metoda analizei de conținut va fi utilizată
exclusiv în capitolul destinat studiului de caz.

10
Atuurile metodei istorice/metodei reprezentărilor istorice constau în expunerea cronologică
a faptelor și în accentul pus pe maniera în care și de ce s -au petrecut aceste fapte. De asemenea,
metoda istorică privește modul în care istoricul utilizează surse primare și secundare pentru a put ea
nara și apoi analiza corespunzător anumite evenimente istorice. În absența unor informații
suficiente oferite de sursele interogate, istoricul poate recurge la metoda istorică pentru a suplini
această absență, dar și pentru a ajunge la anumite co nexiuni între evenimente, inaccesibile printr –
o simplă interogare a surselor. De cealaltă parte, metoda reprezentării istorice se referă la diversele
reprezentări în timp și spațiu ale obiectului supus analizei.
A doua metodă utilizată preponderent este cea a an alizei de conținut, menită a revela felul
în care simbolurile sunt utilizate de indivizi, iar comunicarea primește un conținut corespunzător.
Orice entitate care conține un mesaj ce trebuie transmis, poate fi analizată utilizând această metodă,
dar ținând cont neapărat de audiența avută în vedere la redactare. Aceasă metodă pune accent pe
datele care trebuie analizate, modalitatea de definire a acestor date, populația/publicul țintă de la
care au fost extrase precum și contextul în care datele respective au fost emise. De asemenea, în
aplicarea acestei metode sunt esențiale identificarea limitelor analizei (dacă există) și ținta
mesajului transmis de datele pentru care s -a optat spre analizare. Scopul acestei metode este, pe de
o parte, de a transmite inform ație de la sursă către receptor, iar pe de altă parte, de a analiza
conținutul acestei informații. Altfel spus, cine comunică, ce, de ce și ce efect are comunicarea?
Metoda analizei critice a discursului va fi utilizată pentru a insera în analiza amplă a tezei
tocmai rezultatele aplicării sale pe câteva texte atent selectate. Limbajul este un element puternic
al practicii sociale, articulat printr -o serie de elemente non -lingvistice. Din punct de vedere
lingvistic, ceea ce face un vorbitor are efect asupra ascultătorului . De aceea, analiza critică a
discursului (Critical Discourse Analysis – sau CDA) este o metodă care va face legătura directă
între analiza de text și condițiile în care a fost produs textul, alături de impactul avut de text asupra
mediului respectiv. Analiza de text este foarte importantă deoarece fiecare propoziție/frază este
multifuncțională, fiind o combinație de înțelesuri ideaționale, relaționale și textuale.
A patra metodă utilizată – profilul personalității politice – a fost dezvolt ată și aleasă aici
pentru a oferi o reprezentare psihologică a liderilor politici supuși analizei, reprezentare încadrată,
desigur, într -un context. Această metodă se desfășoară pe baza răspunsurilor la două întrebări
esențiale – ”Care sunt acele eveniment e și/sau experiențe care au contribuit la definirea

11
personalității liderului respectiv? ” și ”Care sunt forțele psihologice ale unei personalități care
determină un anumit comportament politic?”. Dincolo de elementele tradiționale ale unei evaluări
psiholog ice clinice, această metodă se referă și la stilul de conducere și negociere, luarea de decizii
strategice, mai ales în caz de criză, stilul retoric, etc. Prin îmbinarea acestora și stabilirea
contextului politic în care liderul politic operează, această m etodă îl ajută pe cercetător să
stabilească felul în care personalitatea liderului influen țează stilul său de conducere.
În fine, ultima metodă – ”two level game analysis” este esențialmente un proces intera ctiv,
care se manifestă atunci când decidenții p olitici trebuie să negocieze simultan pe două nivele – la
nivel internațional și național. În cazul unei negocieri desfășurate la nivel internațional (primul
nivel al analizei) liderul încearcă să ajungă la un consens cu ceilalți lideri, în timp ce pentru al
doilea nivel – intern, liderul trebuie să convingă ceilalți factori de decizie interni să accepte
consensul la care s -a ajuns la nivel internațional. Această metodă se regăsește în maniera în care
funcționază guvernul în interiorul unui stat. Dacă la ni vel intern, politicienii și grupurile de
presiune sunt cele care se ocupă de crearea politicilor de stat, la nivel internațional, guvernele
încearcă să -și maximizeze capacitatea de a satisface presiunile la nivel intern, în același timp în
care încearcă să reducă acele consecințe negative ale diverselor fenomene ce au loc la nivelul
comunității internaționale și care, inevitabil, se refrâng asupra mediului intern.
Primul capitol al tezei este intitulat ”Parteneriatul strategic anglo -american între <relația
specială > și amenințarea teroristă ” și își propune, la fel ca și celela lte trei capitole teoretice
următoare, să ofere cititorului o analiză a variabilei ”relația specială anglo -americană” în vederea
posibilității de a utiliza rezultatele acestui capitol în studiul de caz aferent. De asemenea,
principalul obiectiv este de a oferi o prezentare a acestei relații, atât din punctul de vedere al
evoluției sale istorice, dar și a condiților care au favorizat sau dezavantajat dezvoltarea sa de -a
lungul timpului. În acest capitol, autorii vor face un istoric al ”relației speciale”, dar vor și analiza ,
prin prisma acestei istorii, felul în care funcționează astăzi această relație, mai ales în contextul
nou creat de atacurile de la 11 septembrie. Capitolul cuprinde definițiile termenilor de ”relație
specială”, ”parteneriat strategic” și ”terorism” din perspectivă istorică, politică, militară și
sociologică, urmate de o analiză a formelor de cooperare (politică, militară, în materie de
intelligence) între Statele Uni te și Marea Britanie în maniera instituționalizată de ”relația specială”
atât înainte de 1989, cât și după 1989. Un alt subcapitol va trata cooperarea dintre cele două state

12
după 11 septembrie 2001, văzut ca un moment important în reactivarea acestei relaț ii (reactivarea
acestei relații trebuie citită în cheia ipotezei lansate la începutul acestei lucrări) . Al patrulea
subcapitol privește poziția Marii Britanii între Statele Unite și Europa, deoarece am considerat că
poziția Marii Britanii în această alianț ă nu va fi suficient investigată în absența poziției sale de stat
membru al Uniunii Europene și al continentului european. Tot prin prisma ”relației speciale” am
introdus în analiza acestui capitol două chestiuni – manifestările de anti -americanism care po t avea
loc în Marea Britanie ca urmare a poziției sale pro -americane, precum și asimetria de putere care
se manifestă în această relație.
Al doilea capitol analizează terorismul și statutul său la nivelul comunității internaționale ,
așa cum indică și tit lul său . Deși nu există o definiție general acceptată la nivelul comunității
internaționale asupra termenilor de ”terorism” și ”terorist”, ne -am propus în acest capitol să
adunăm cât mai multe definiții existente la nivelul statelor și organizațiilor inter naționale și să le
comparăm pentru a avea o viziune cât mai clară asupra termenului care va constitui un element în
analiza de conținut. Astfel, o miză importantă a acestui capitol o reprezintă conturarea elementelor
statutului juridic al ”teroristului”, p ornind de la o serie de ipoteze particulare. O primă ipoteză
privește statutul juridic al unui teroris t care comite acte de violență p e timp de pace/război (în cazul
de față este vorba despre contextul Războiului Global împotriva Terorismului), îndreptate
împotriva unor civili. A doua ipoteză de lucru se referă la cadrul legal existent de gestionare a
persoanelor ac uzate de comiterea de acte de t erorism. Ultima ipoteză abordează condițiile care
trebuie îndeplinite de un ”terorist/luptător pentru libertate” pentru a intra sub incidența prevederilor
dreptului umanitar.
Pentru a constitui acest cadru definitoriu, î n primul rând, am recurs la prezentarea
”Războiului Global împotriva T erorismului”, urmată de definițiile variate date până în prezent
termenilor de ”terorism” și ”terorist”, la nivelul comunității internaționale. Tot în această parte am
inclus și un subcapitol referitor la ”noul terorism”, referire care vizează manifestările teroriste de
după 11 septembrie 2001 și impactul lor internațional atât asupr a statelor dar și populației civile.
Modalitățile de luptă împotriva terorismului sunt și ele importante, astfel că am inclus un
subcapitol privind instrumentele internaționale disponibile pentru contracararea terorismului, care
cuprind nu numai organizați i, dar și elemente de legislație ce pot fi utilizate de state în eforturile
de con tracarare. De asemenea, pentru o mai bună analiză a eforturilor de contracarare, am alocat

13
un subcapitol nevoii cunoașterii statutului juridic al teroristului din perspectiva dreptului umanitar,
al drepturilor omului și al dreptului internațional penal – toate fiind ramuri ale dreptului
internațional public care reglementează asemenea chestiuni. În fine, am alocat un ultim subcapitol
analizei statutului de ”combatanți ilegali” al militanților Al -Qaeda și Talibani, un fel de studiu de
caz în interiorul acestui capitol, al manierei în care terorismul și teroriștii se manifestă în contextul
internațional de după 11 septembrie 2001.
Capitolul trei analizează conceptele de ”securita te și apărare națională”, atât din
perspectiva britanică, dar și din cea americană, făcând trimiteri nu numai la textele strategiilor de
securitate așa cum sunt ele formulate la nivelul unității de decizie a statului, dar și la resorturile
interne care sta u la baza formulării lor. În vederea realizării unei analize cât mai complex e, autorii
vor analiza acest con cept nu doar din perspectiva conținutului strategiei de securitate, așa cum este
ea formulată la nivelul ministerelor abilitate în acest sens, dar ș i din perspectiva resorturilor interne
care stau la baza formulării sale. Prin urmare, în acest capitol, autorii se vor concentra pe analiza
manierei în care cele două state înțeleg ideea de securitate națională, în relație cu propriul discurs
despre puter ea statului, atât la nivel intern, dar și extern. Pentru aceasta, autorii vor sublinia
diferența între două concepte esențiale analizei noastre – cel de ”national security” și cel de
”homeland security”, dar vor face și un scurt istoric al felului în care au evoluat amenințările în
textul strategiilor de securitate americane din 2001 până în prezent. De asemenea, vor fi făcute
referiri la instrumentele utilizate de state în acest sens, deopotrivă instituționale, dar și doctrinare,
precum și la succesul înregistrat de utilizarea acestora. În fine, vom recurge la utilizarea t extelor
documentelor de securit ate emise de ambele state pentru a sprijini o serie de ipoteze de lucru, cu
mențiunea că o analiză in extenso a acestor documente va fi realizată în ultimul capitol al tezei
destinat studiului de caz. Un alt element important, care se va regăsi în partea introductivă a acestui
capitol, este prezentarea strategiei urmărite de Al -Qaeda în lupta împotriva Statelor U nite pentru
a avea astfel un element de raportare al strategiilor celorlalte două state.
Un prim subcapitol este destinat viziunii Marii Britanii și Statelor Unite ale Americii asupra
politicilor de securitate și apărare națională după 11 septembrie 2001, analizând pe rând, în cazul
fiecărui stat, relația dintre interese de stat și formularea strategiei. Un alt subcapitol vizează
doctrina de apărare națională și formele sale de manifestare în ambele state – în această parte a
lucrării vom analiza, prin com parație, doctrina comunității internaționale lansată în 1999 de către

14
Premierul britanic Tony Blair, și Strategia Națională de Securitate a Statelor Unite ale Americii
din 2002, care se va transforma în Doctrina Bush. Un aspect întâlnit frecvent în literat ura de
specialitate privește caracterul ”imperial” al politicii externe a Statelor Unite, astfel că am
considerat util încredințarea unui subcapitol unei analize a ”ambiției imperiale” a Statelor Unite
ale Americii . Un alt subcapitol va trata chestiunea in strumentelor aflate la dispoziția statelor pentru
constituirea strategiei de securitate națională. De asemenea, am considerat necesar să introducem
un subcapitol care să analizeze eficiența acestor strategii de securitate și apărare, mai ales din
prisma ev enimentelor care au amenințat securitatea statelor.
Al patrulea capitol al tezei este ultimul capitol dedicat unei variabile, și ultimul capitol
teoretic. Acest capitol a fost încredințat analizei rolului religiei și fundamentalismului islamic după
11 sept embrie 2001. Alegerea acestei variabile a fost justificată de creșterea speculațiilor cu privire
la rolul jucat de religie și mai ales de fundamentalism în producerea atacurilor teroriste de la 11
septembrie și după . Astfel, principalul obiectiv al acestui capitol este de a face o prezentare a
rolului pe care rel igia și fundamentalismul islamic îl joacă în dezvoltarea evenimentelor la nivelul
comunității internaționale după atacurile de la 11 septembrie 2001. De asemenea, dincolo de
prezentarea dintr -o pers pectivă istorică a evoluției acestor termeni, autorii vor încerca să realizeze
o analiză a evoluției conceptelor, în concordanță cu evenimentele care au contribuit la dezvoltarea
lor. Pe scurt, va fi efectuată o analiză a felului în care religia acționează în cadrul oferit de domeniul
relațiilor internaționale, precum și a instrumentelor oferite de acest domeniu în vederea tratării
subiectului.
Prin urmare, acest capitol va urmări să clarifice anumite speculații existente la nivelul
cercetării academice, a bordând pe rând rolul religiei în politica internațională, secularizarea religiei
și explicarea conceptului de fundamentalism și a formelor sale de manifestare. În ceea ce privește
ultimul element, ne vom axa pe prezentarea comparativă a fundamentalismului american, dar și a
celui islamic, accentuând diferența dintre cele două , precum și formele radicale de manifestare ale
Islamului politic. O întrebare firească în cadrul unei asemenea analize este dacă Islamul este o
religie violentă? Răspunsul la o asemen ea întrebare va trebui asezonat cu o perspectivă istorică
asupra nașterii radicalismului și extremismului în cadrul Islamului. După clarificarea acestor
termeni și dileme vom încredința un subcapitol analizei originilor terorismului în Orientul
Mijlociu, m ai ales după 11 septembrie 2001, accentuând aici viziunea privind angajarea Orientului

15
Mijlociu într -un ”război cosmic”. Acest tip de război se manifestă în Orientul Mijlociu atât sub
forma fundamentalismului, dar și a Jihadismului, ambele fiind forme de e xprimare a Islamului
politic. Ca exemple ale exprimării acestor curente, vor fi făcute trimiteri constante la Al -Qaeda și
militanții Talibani.
Al cincilea capitol al tezei va fi destinat studiului de caz, în care cele patru variabile
discutate mai sus, precum și rezultatele analizării lor, vor fi aplicate asupra unor documente în
materie de securitate aparținând atât Statelor Unite ale Americii, cât și Marii Britanii. Moti vația
alegerii acestui studiu de caz rezidă în nevoia, în pri mul rând, de corelare a rezultatelor cercetărilor
academice efectuate asupra variabilelor studiate în capitolele anterioare cu documentele în materie
de securitate elaborate de decidenții politic i ai stat elor. De asemenea, efectuarea unei analize de
conținut asupra acestor documente este extrem de importantă deoarece o astfel de analiză va revela
impactul real pe care aceste variabile îl au asupra securității statului și, mai ales, asupra nevoii d e
a menține această securitate la standarde ridicate.
Documentele selectate spre analiză sunt: Patriot Act (2001), Homeland Security Act
(2002), Strategia Națională de Securitate a Statelor Unite ale Americii ( National Security Strategy
of the United Sta tes) (2002), Anti -terrorism, Crime and Security Act (2001) și Strategia britanică
de apărare – Delivering Security in a Changing World (2003). Pentru a fi un studiu de caz complet,
acesta va fi structurat astfel: o scurtă prezentare a cuprinsului fiecărui document, urmată de
reamintirea elementelor esențiale de metodologie aplicate în acest caz și apoi analiza propriu -zisă.
Analiza va consta în divizarea variabilelor în mai multe elemente, care vor fi apoi urmărite în
textele selectate și comparate dintr -o serie de perspective. Pentru a vedea în ce măsură se regăsesc
în textele selectate variabilele analizate anterior, autorii au realizat și o interogare cantitativă a lor,
numărând, cu ajutorul unui program de computer , incidența termenilor în text. Astfe l, în timp ce
există referiri numeroase la lucrul alături de state ”prietene” și/sau ”aliate”, nu există menționată
ca atare sau într -o formă similară ”relația specială” sau ”parteneriatul strategic anglo -american”.
Aceeași situație este și în cazul terme nilor ”fundamentalism islamic/religie”, care se regăsesc ca
atare de extrem de puține ori în textele selectate (1 mențiune în Patriot Act, 2 în Strategia Națională
de Securitate americană și 2 mențiuni în Anti -Terrorism, Crime and Security Act) . În schimb,
variabilele extrem de vizibile sunt ”terorism” (164 de mențiuni în Pat riot Act, 116 mențiuni în
Homeland Security Act , 32 în Strategia americană de Securitate Națională, 2 în Anti -Terrorism,

16
Crime and Security Act și 21 în Delivering Security in a Changi ng World ) și ”securitate/apărare
națională” (67 de mențiuni în Patriot Act, 622 în Homeland Security Act, 70 în Strategia americană
de Securitate Națională, 1 în Anti -Terrorism, Crime and Security Act și 62 în Delivering Security
in a Changing World).
Însă cercetarea majoritară este una de tip calitativ, astfel că au fost identificate acele
elemente comune aproape tuturor documentelor și analizate comparativ. Elementele comune celor
cinci documente sunt următoarele: importanța structurilor de informații în securitatea statului,
întărirea protecției granițelor, regimul controlului materialelor explozive, gestionarea fenomenului
imigrației (fonduri, control efectiv, relația cu terorismul), gestionarea situațiilor de urgență
(inclusiv răspunsul în astfel de si tuații), coordonarea cu alte entități, securitatea informațiilor,
securitatea tra nsportului aerian, securitatea domestică împotriva terorismului, procedura de
supraveghere, spălarea de bani și finanțarea terorismului, eliminarea obstacolelor în calea
inves tigării terorismului, protejarea victimelor terorismului, terorismul în dreptul penal intern,
instituțiile naționale în lupta împotriva terorismului, problema religiei, armele de distrugere în
masă și efectele statelor eșuate asupra politicilor de securita te ale celor două state.
Pe baza acestei cercetări minuțioase, ipotezele lansate în primele pagini ale tezei au fost
validate sau invalidate după caz. În cele ce urmează vom prezenta rezultatele cercetărilor noastre,
reamintindu -i cititorului ipotezele d e la care am pornit în efortul nostru academic.
O primă ipoteză de lucru privea maniera în care ”relația specială anglo -americană” ar fi
fost reactivată după 11 septembrie 2001 și ar fi avut un impact inevitabil asupr a trasării politicii
de securit ate naț ională la nivelul ambelor state implicate. Prin urmare, așteptările autorilor ar fi ca
respectivele strategii de securitate naționale să fie aproape identice.
Cu toate acestea, după ampla analiză realizată , autorii se află iarăși în fața unor întrebări
care au constituit corolarul primului capitol teoretic: în ce măsură se mai poate vorbi despre valori
comune, ce fel de relații au fost inaugurate între lideri (pentru că relația dintre Premierul Blair și
Președintele Bush Jr. a fost una mai degrabă de subordonare decât una de colaborare pe orizontală )
și dacă “relația specială” a fost într -adevăr reactivată la 11 septembrie 2001 sau este doar o reacție
firească la o criză mai specială? De asemenea, o altă problemă ridicată de sursele secundare
existente și de analiza noastră este aceea a nevoii de a menține activă ”relația specială”.

17
Prin prisma analizării valorilor comune și a relațiilor între factorii de decizie ai celor două
state, am ajuns la concluzia că ”relația specială” poate fi și trebuie menținută, însă trebuie să i se
aducă o serie de modificări și ajustări pentru ca această alianță să devină cu -adevărat o formă de a
păstra echilibrul politic. Vitală pentru asigurarea continuității acestei alianțe, mai ales în lumina
evenimentelor de la 11 septembrie 2001 și după această dată, este abordarea de către membrii
parteneriatului a patru aspecte importante: strategia, operațiunile militare, capabilitățile de apărare
și securitatea națională. Aceste elemente se vor regăsi ult erior în strategiile de securitate ale
statelor.
O concluzie rezultată din analiza ”relației speciale” este aceea că Marea Britanie are o
poziție subapreciată în cadrul acestei alianțe. Soluția pentru depășirea acestei poziții deloc flatante
constă în susț inerea consolidării Uniunii Europene (aceasta fiind o parte constitutivă a identității
Marii Britanii la nivelul comunității internaționale), mai ales din punct de vedere militar. O Uniune
Europeană puternică și dotată cu resurse, poate deveni cu succes un partener redutabil al Statelor
Unite ale Americii. Totuși, o astfel de atitudine poate fi una periculoasă, și trebuie înțeleasă ca o
formă de complement are eficientă a Statelor Unite, iar nu ca o încercare de concurare a forțelor
primei. De altfel, o prov ocare pentru ”relația specială” în acest secol turbulent este
operaționalizarea ei, într -un cadru care ar trebui să cuprindă și continentul european ca element
militar și politic ferm.
În ciuda asimetriei care predomină, faptul că acest parteneriat special este menționat din
când în când de factorii de decizie americani și britanici sub diverse forme (state aliate și/sau
prietene) , arată dorința de menținere a acestei relații. Pentru a se asigura supraviețuirea ei, ambele
state trebuie să îmbrățișeze noi va lori – echilibrul (ceea ce ar însemna o recunoaștere adecvată și
reciprocă a limitelor), precum și încrederea reciprocă, într -un grad semnificativ mai mare față de
experiențele trecute.
Cercetarea desfășurată în primul capitol al tezei ne-a arătat că atitu dinea Premierului Blair
față de Statele Unite Ale Americii, în virtutea ”relației speciale” a dus la confruntarea statului cu
o serie de provocări, unele dintre ele încheiate nefavorabil. Deși intenția vădită a Premierului era
de a face din Marea Britanie o punte de legătură între continentul european și Statele Unite,
acțiunile sale au eșuat în încercarea de a împăca două abordări ireconciliabile – aceea de a păstra
multilateralismul ca politică la nivelul comunității internaționale, consensul și respectul pentru

18
statul de drept, pe de o parte, și nevoia de a se supune unei ordini mondiale noi, dictată de
Washington și motivată de o viziune îngustă și profund dogmatică asupra Binelui și Răului.
Participarea Regatului Unit alături de Statele Unite în interve nțiile din Afghanistan și Irak,
în virtutea pârghiilor determinate de ”relația specială”, a determinat denumirea relației de față drept
o ”relați e de interdependență empatică”, potrivit cercetătorul ui Louise Richardson. Acest tip de
interdependență se man ifestă prin plasarea bunăstării celuilalt deasupra propriilor interese și
generarea unei prezumții de asistență reciprocă. Acesta nu a fost mereu cazul în ceea ce privește
”relația specială”, ci s -a manifestat masiv după 11 septembrie 2001, când relația sp ecială a fost
într-adevăr reactivată pentru a putea confrunta pericolul terorismului și armelor de distrugere în
masă.
A doua ipotez ă de lucru se refer ea la abo rdarea amenințărilor. Astfel, terorismul și armele
de distrugere în masă ar trebui să reprezinte, în numele ”relației speciale” menționate mai sus, un
pericol perceput identic în ambele state supuse analizei noastre.
Terorismul este un fenomen, care, așa cum am arătat în cupri nsul celui de -al doilea capitol,
nu datează doar de la 11 septembrie 2001 , dovadă stând tocmai demersurile făcute de -a lungul
timpului de organizațiile internaționale de a ajunge la un consens asupra unei definiții.
Evenimentele de la 11 septembrie 2001 a u adus în prim -plan faptul că statele sunt extrem de
vulnerabile în fața terorismului și că, în continuare, sunt lipsite de instrumente, atât fizice dar și
juridice, pentru a captura și judeca potențialii teroriști. Tot evenimentele de la 11 septembrie 2001
au adus în discuție un nou concept – ”Războiul Global împotriva Terorismului”, care se vrea
cuprinzător pentru amenințările la adresa statelor. Acest nou concept a creat un cadru de acțiune
al statelor, pe baza căruia autoritățile statelor chiar au reușit să rețină persoane le suspectate de a
fi teroriști sau să dejoace atentate.
Statele Unite ale Americii și Marea Britanie au experiențe diferite în ceea ce privește
acțiunile teroriste. În cazul Statelor Unite, terorismul a reprezen tat, până la 11 septembrie, o formă
de agresiune care se manifesta în afara granițelor statului, cu toate că victimele sale erau uneori
cetățenii americani aflați în străinătate. Prin urmare, atacurile teroriste de la 11 septembrie au fost
interpretate ca o declarație de război și considerate ca forma ultimă de agresiune ce poate fi
îndreptată asupra SUA. Evident, nevoia de contracarare justifica recursul la orice mijloace. În
cazul Marii Britanii, lungul șir de atentate teroriste ale Armatei Republicane Ir landeze în Irlanda

19
de Nord au determinat un grad mai mare cumpătare și prevedere în maniera de abordare a
terorismului ca amenințare la adresa securității statului.
Surprinzător, ”relația specială” anglo -americană nu a reușit să aibă un impact asupra
formulării unei retorici comune privind nevoia de contracarare a terorismului. Singura formă de
acord privește considerarea terorismului și a armelor de distrugere în mas ă ca fiind amenințări
principale la adresa securității naționale a celor două state, lăsând în plan secundar o serie de alte
amenințări. Aici se oprește acordul între cei doi parteneri de discuție. Dacă în cazul Statelor Unite,
contracararea terorismului și a armelor de distrugere în masă necesită eforturi susținute precum și
crearea unei infrastructuri instituționale, care va reglementa strict atribuțiile noilor formule
instituționale însărcinate cu eforturile de luptă împotriva unor asemenea amenințări , în cazul Marii
Britanii, într-un document al cărui scop este tocmai să reformeze o lege privind terorismul (este
vorba aici despre Anti -Terrorism, Crime and Security Act), nu se menționează decât în titlu acest
termen, în timp ce Strategia Britanică de Apă rare pune un accent semnificativ pe utilizarea forțelor
armate în combaterea terorismului. Aceeași abordare se regăsește și în cazul armelor de distrugere
în masă – în documentul britanic sunt enumerate toate tipurile de arme de distrugere în masă, în
timp ce în Strategia americană de Securitate din 2002 , conce ptul este amintit cu mult patos, însă
nevoia de contracarare a utilizării acestora este insuficient descrisă.
Deși unele documente, precum Patriot Act sau Anti -Terrorism, Crime and Security Act
stabil esc o serie de norme care reglementează posibilitatea reținerii sau chiar a supravegherii
persoanelor suspectate de acte de terorism, se menține nevoia de a stabili o serie de norme juridice
unitare la nivelul comunității internaționale privind statutul ac estor persoane, precum și
modalitatea ulterioară de gestionare a lor.
Astfel, în afară de identificarea comună a amenințărilor la adresa securității naționale, cele
două state își rezervă dreptul de a avea propriile abordări asupra gestionării efective a acestor
amenințări.
Mai t rebuie menționate aici două chestiuni. În micul studiu de caz efectuat în cadrul celui
de-al doilea capitol am recurs la statutul de ”combatanți ilegali” al Talibanilor și membrilor Al –
Qaeda pentru a demonstra nevoia stabilirii unu i statut unic, general acceptat, al acestora. În
momentul realizării capitolului destinat studiului de caz al tezei, analiza documentelor nu a făcut
trimitere la niciuna dintre cele două categorii, ceea ce poate fi interpretat, cel puțin în cazul

20
documente lor americane, ca fiind o mostră de maturitate a politicii de securitate a statului,
dovedind înțelepciunea de a nu considera exclusiv aceste două categorii drept o amenințare, și
trasând un cadru mai amplu de analiză care poate fi aplicat și altor grupări , dacă respectivele vor
fi considerate periculoase .
A doua chestiune care trebuie menționată se referă la moderația documentului Patriot Act.
Deși emis la aproximativ o lună de la atacurile teroriste, acest document păstrează
proporționalitatea evenimentel or și trage un semnal de alarmă asupra unor chestiuni care,
negestionate, amenință să scape de sub controlul autorităților – de exemplu, discriminarea
manifestată împotriva cetățenilor americani de origine musulmană este aspru condamnată chiar în
debutul d ocumentului. De asemenea, ținând cont de contextul temporal în care a fost emis
documentul, acesta este foarte cuprinzător și are o serie de trimiteri la elemente care pot deveni
favorizante ale unor amenințări – scopul trimiterilor fiind de a le contracara sau gestiona înainte de
a dobândi potențialul amenințător.
Ar mai trebui menționat aici faptul că nu există o ierarhizare a amenințărilor în documentele
supuse analizei , un lucru care poate face lectura dificilă pentru cititor. Principalele amenințări
menționate sunt terorismul și armele de distrugere în masă, în timp ce alte amenințări precum
statele eșuate, statele ticăloase (rogue states), posibilitatea utilizării explozivilor și a agenților
patogeni la producerea de noi atacuri teroriste/nuclear e/radio logice/chimice/biologice sunt
încadrate într -un cadru mai mare pe care l -am putea denumi ”Diverse”. Cu toate că, în cazul
Statelor Unite, Strategia Națională de Securitate din 2002 pune un mare accent pe contracararea
eforturilor statelor ticăloase de a de stabiliza comunitatea internațională, în timp ce documentul
omolog britanic acordă un spațiu larg eforturilor făcute de statele eșuate în acest sens, considerăm
că o ierarhizare a acestor amenințări ar fi fost utilă pentru a asigura mai multă autonomie de
interpretare cititorului.
A treia ipoteză de lucru privește rezultatele cooperării dintre cele două state. Astfel,
influența cooperării celor două state atât în cadrul ”relației speciale”, dar și în perioada de după
atacurile de la 11 septembrie 2001 ar trebui să se reflecte extrem de mult în strategiile de securitate
precum și în celelalte texte legislative selectate, care tratează aspecte legate de securitatea și
apărarea națională.

21
Este dificil de stabilit care este procentul care arată că ”relația sp ecială” este responsabilă
de identificarea unor amenințări comune și care este procentul care justifică această identificare
prin prisma faptului că ambele state supuse analizei se confruntă cu asemenea amenințări.
Studiul de caz ne -a arătat, prin divizar ea variabilelor alese în mai multe sub -variabile /,
faptul că toate cele cinci documente selectate au o serie de elemente comune. Astfel, am reușit să
identificăm o serie de elemente comune documentelor americane și britanice: importanța
structurilor de inf ormații în asigurarea securității statului, nevoia întăririi protecției granițelor,
reglementarea controlului materialelor explozive, gestionarea imigrației ca potențială sursă de
amenințare la adresa securității statului, gestionarea și răspunsul statelor la situațiile de urgență,
nevoia întăririi securității transportului aerian, securitatea informațiilor și a procedurilor de
supraveghere, necesitatea consolidării securității interne împotriva unor atacuri teroriste ,
contracararea spălării banilor și a fa lsificării de monedă, mai ales dacă acestea sunt făcute în scopul
finanțării terorismului, gestionarea armelor de distrugere în masă, nevoia constituirii de instituții
naționale pentru a eficientiza lupta împotriva terorismului, dar și nevoia coordonării c u alte entități
ale statului și cu organizațiile internaționale în domeniu, etc. De altfel, identificarea comună a
acestor amenințări nu presupune implicit și o abordare comună asupra felului de a o gestiona ca
atare. Prin recursul la citate ample, sau cel puțin prin menționarea referințelor textuale privind o
problemă identificată ne -am propus să oferim cititorului o imagine a felului în care identificarea
comună a unei chestiuni nu înseamnă neapărat o tratare similară a ei.
Cititorul trebuie să rețină dif erența între cele două elemente: regăsirea unor chestiuni
comune în strategiile de securitate se poate datora atât confruntării cu aceste chestiuni, în timp ce
cooperarea în vederea gestionării eficiente a acestora este menționată insuficient. De altfel,
chestiunea cooperării, mai ales sub forma ”relației speciale” nu este menționată și nici măcar
intuită în documentele americane de securitate, în timp ce în cele britanice se menționează într -un
singur rând cooperarea expresă cu Statele Unite (într -un conte xt mai amplu privind cooperarea cu
diverse state, Statele Unite ocupă un loc fruntaș, ceea ce poate fi interpretat ca o trimitere la ”relația
specială”). În cazul documentelor americane de securitate, cel mai frecvent există referințe privind
nevoia cooper ării cu ”aliați”, ”parteneri” și ”prieteni”, însă considerăm că termenul de ”relație
specială” este un termen mult prea aparte, însoțit de un istoric pe măsură, pentru a putea fi încadrat
sau asimilat unuia din cei trei termeni menționați anterior.

22
În conc luzie, ”relația specială” nu se reflectă ca atare în modalitatea de a identifica
problemele și amenințările, și nici în gestionarea lor. Tonul documentelor de securitate este și el
un indicativ în acest sens. În timp ce documentele americane de securitate sunt dominate de un
fundamentalism aparte, accentuând faptul că pericolul abătut asupra SUA este unul generat de ura
manifestată expres de state împotriva valorilor americane și a poziției preeminente a acesteia la
nivelul comunității internaționale, docum entele de securitate britanice accentuează nevoia
cooperării pentru contracararea amenințărilor și nevoia recursului la instrumente predominant
militare. Din acest punct de vedere, ambele tipuri de documente nu oferă o viziune echilibrată
asupra gestionări i securității și apărării naționale.
Ultima ipoteză de lucru se referea la rolul pe care l -ar avea în ecuația apărării statului
concepte precum religia și fundamentalismul islamic. În acest sens, ipoteza lansată de autori
considera că religia și fundamentalismul islamic sunt două concepte care se regăsesc atât în
contextul istoric al evenimentelor, dar și în interiorul politicilor adoptate de stat e în domeniul
securității. Influența religiei și a fundamentalismului este una mascată, dar cuprinsă în substanța
formulării politicii de apărare națională a statelor.
Cercetările desfășurate în prezenta teză ne -au arătat că în cazul Orientului Mijlociu, Islamul
politic este cel care oferă un sprijin considerabil atacurilor teroriste, ca reacție naturală la eșecurile
sociale și economice din zonă. De asemenea, Islamul politic nu trebuie interpretat ca fiind elocvent
pentru credința în sine, deoarece rădăci nile credinței au fost distorsionate de nașterea a două
curente d iferite – Islamism și Jihadism. Astfel, c ercetările noastre ne -au pus în fața unui număr
mare de elemente contradictorii. În primul rând, atitudinea divizată a statelor occidentale asupra
situației din Orientul Mijlociu – din 2003 încoace, este foarte puțin probabil să ducă la atingerea
unui compromis în zonă, care să aducă pace și liniște în aceste state. În al doilea rând, grupările
transnaționale din zonă vor continua să recurgă la acțiuni de terorism alimentat e de Islamism, în
încercarea zadarnică de a reduce și chiar elimina intervențiile militare occidentale în zonă.
Un element adus de cercetarea de față, care poate fi o ipoteză de lucru pentru un viitor
studiu, este posibilitatea de a ut iliza religia ca instrument de negociere. Deși secularizarea religiei
este o realitate care ia cât mai mult avânt la nivelul comunității internaționale, atât Statele Unite,
dar și țările Orientului Mijlociu sunt dominate de un fundamentalism religios care se manifestă
pregnant. Reconcilierea a două retorici fundamentaliste la bază ar presupune o descreștere în

23
influență a celor două, însă ea reprezintă o cale viabilă a soluționării procesului de pace în Orientul
Mijlociu.
Deși Statele Unite ale Americii au interese răspândite la nivel global, dar pe care eșuează
în a le percepe la adevărata lor dimensiune (care, dincolo de aspectul economic, cuprinde și aspecte
sociale, culturale și politice), atacurile de la 11 septembrie 2001 , precum și evoluția fulminantă a
fundamentalismului islamic s -au produs ca urmare a unei lipse acute de capacitate de identificare
corectă a amenințărilor.
Dat fiind eșecul încercărilor de a menține un echilibru de putere în Orientul Mijlociu,
Statele Unite și aliații săi ar trebui să se axeze mai mult pe nevoia acordării de asistență populațiilor
din zonă care se confruntă cu o serie de probleme de ordin economic și social și recurg la violență
și acțiuni teroriste ca singura soluție. De aceea, autori precum Bruce Kun iholm susțin ideea că
Statele Unite trebuie să acționeze în aceste zone cât mai ferm și pe mai multe planuri, introducând
chiar nevoia unui plan similar Planului Marshall , de data această pentru Orientul Mijlociu.
Un element care trebuie subliniat într -o analiză a Islamului și a comportamentului său de –
a lungul timpului este acela că deși originile sale sunt arabe, în prezent, Islamul reprezintă o
comunitate de credincioși în care arabii sunt o minoritate. Jihadismul islamic se manifestă atât la
nivel internațional, cât la n ivel domestic. Principalul scop al grupării Al -Qaeda, sub conducerea
lui Osama Bin Laden era de a purifica credința și de a o exporta întâi în statele musulmane și apoi
la nivel global.
De asemenea, mai trebuie accentuat și faptul că, deși religia și funda mentalismul sunt
elemente importante în trasarea unei politici de apărare națională, deoarece se pot constitui în
factorii de alimentare ai unor atacuri, ele nu se regăsesc ca atare în documentele selectate spre
analizare. Totuși, influența lor este una su b-textuală, deoarece dogmatismul opiniilor exprimate a
atras atenția autorilor asupra faptului că religia și fundamentalismul religios, mai ales în cazul
documentelor de securitate americane, se află impregnate în modalitatea de formulare a politicii la
nivelul statului. De pildă, în cazul Strategiei Naționale de Securitate a Statelor Unite emise în
2002 , prezența maniheismului Bine -Rău, precum și constantele referiri la ura viscerală a
inamicului față de valorile reprezentate de Statele Unite fac trimiter e la fundamentalismul de secol
XVIII -XIX, care a predominat în politica americană.

24
Cercetarea efectuată în prezenta teză a fost una exploratorie și descriptivă, datorită
metode lor de cercetare selectate. Folosind studiul de caz s-a putut face trecerea de la un nivel
particular la unul general, deoarece , prin recursul la urmărirea variabilelor și diviziunilor acestor
variabile în textul documentelor selectate , autorii au reușit să refacă tocmai conceptul de
„securitate de stat ” sub influența unor evenimente și amenințări. De asemenea, din rațiuni de timp,
am preferat o cercetare calitativă, și nu una cantitativă, ceea ce înseamnă că nu am putut explora
în profunzime tema mai ales în arii precum impactul său asupra opiniei publice și în canalele de
mass media . Acesta rămâne un deziderat pentru un efort de cercetare viitor . Totuși, pentru a ne
susține cercetarea calitativă , am efectuat și o mică cercetare cantitativă, încercând să stabilim astfel
frecvența cu care apar anumiți termeni în textele selectate. Acea stă frecvență a apariției lor trebuie
interpretată restrictiv, deoarece o frecvență mare nu este neapărat un indicativ al unei abordări
ample a variabilei respective. De asemenea, cele patru variabile sunt menționate în documentele
selectate sub diverse fo rme, astfe l că o analiză cantitativă cu acuratețe a fost împiedicată tocmai
de diversitatea termenilor u tilizaț i.
Obiectivul major al acestei teze a fost de a realiza o analiză critică asupra dimensiunii
securitare a parteneriatului strategic ales, prin ap licarea unor variabile studiate anterior asupra unor
texte legislative și strategii, pentru a stabili , întâi de toate , impactul variabilelor respective asupra
textului, precum și gradul de impact al formei aparte a parteneriatului – ”relația specială”, asu pra
formulării politicii de securitate și apărare națională, dar și gestionării amenințărilor. Cercetarea
noastră a fost restrânsă la un interval temporal de aproximativ 19 luni – 11 septembrie 2001 – 20
martie 2003 , interval care s -a dovedit insuficient pe ntru tragerea unor concluzii ferme în demersul
de față. Cu toate acestea, intervalul selectat a fost emblematic din punctul de vedere al
documentelor elaborate în perioada respectivă, al strategiilor puse în aplicare, și, mai ales, al
manierei de desfășura re a politicii externe a statelor selectate la nivelul comunității internaționale.
Cercetarea aprofundată ne-a arătat că autoritățile au încercat , în documentele alese de noi
spre analiză, să amendeze multe dintre prevederile deja existente în legislația anterioară
momentului 11 septembrie, și, cu excepția Homeland Security Act unde se pune un accent
considerabil pe nevoia constituirii de instituții noi care să abordeze fiecare segment al amenințării,
conducând astfel la o inflație de instituții a căror eficiență în timp este îndoielnică, celelalte

25
documente nu introduc prea multe eleme nte noi, inedite, care să se constituie în abordări inovative
ale amenințărilor.
Prin urmare, recomandarea noastră ar fi de a extinde cercetarea pe o perioadă mult mai
largă, în care cercetătorul să poată compara mai multe evenimente (o comparație cu eveni mentele
de la Madrid din 2004 și de la Londra din 2005 ar fi fost binevenită), mai multe documente în
materie (eventual chiar compararea cu documentele de securitate ale altor state ale Uniunii
Europene, precum și cu Strategia de Securitate a Uniunii Europ ene), și să aibă o perspectivă mai
amplă asupra felului în care funcționează, pe termen lung, strategiile de securitate ale celor două
state, implementate după 11 septembrie 2001, mai ales în contextul confruntării cu noi amenințări
de atacuri teroriste (î n cazul Statelor Unite), dar și cu noi atacuri (în cazul Marii Britanii). De
asemenea, aducerea în ecuație, într -o manieră amănunțită, a noilor amenințări care se profilează în
strategiile de securitate apărute după 2003, atât în spațiul american, dar și î n cel britanic, ar
reprezenta un element de plus -valoare unei cercetări viitoare. Având în vedere producerea unui
atac terorist în Marea Britanie în iulie 2005, atac revendicat tot de Al -Qaeda, o altă recomandare
interesantă ar fi efectuare a unui studiu co mparativ între reacțiile statelor partenere din cadrul
”relației speciale” și slab afectate din punctul de vedere al numărului victimelor survenite în cazul
evenimentelor din septembrie 2001 și iulie 2005.
Tot din rațiuni de timp, teza prezentă a lăsat ne soluționate o serie de probleme, care pot
constitui viitoare propuneri de eforturi de investigație academică. Astfel, elemente precum: analiza
producțiilor canalelor mass -media cu privire la documentele de securitate emise de cele două
administrații, impac tul asupra opiniei publice din Marea Britanie și Statele Unite atât a
evenimentelor de la 11 septembrie, dar și a documentelor de securitate care au fost emise ca o
consecință a acestor evenimente, dar și ca instrumente de luptă, reflectarea acestor docume nte în
geopolitica Orientului Mijlociu, se pot constitui în propuneri de cercetare viitoare sau chiar pentru
extinderea subiectului tezei de față în cadru l unei cercetări post -doctorale, și, eventual, într -un
volum de cercetare.
Pentru a completa această t eză am selectat ca anexe o serie de documente, sau fragmente
din documentele utilizate pe parcursul cercetării, despre care autorii au considerat că ar oferi o
imagine mai bună cititorului. Prin urmare, în anexele prezentei teze se vor regăsi atât fragment e
de documente sau documentele in extenso (acolo unde dimensiunea restrânsă a permis redarea lor

26
în întregime), după cum urmează: diverse articole din Convențiile de la Geneva și Protocoalele
Adiționale la acestea, rezoluții ale Consiliului de Securitate ș i Adunării Generale a ONU, secțiuni
din Codul Penal al Statelor Unite, discursuri susținute de Premierul Blair și Președintele Bush Jr.,
directive ale Departamentului american al Apărării, Planul European de Acțiune împotriva
Terorismului, precum și extras e din documentele utilizate în studiul de caz: Patriot Act – ”Uniting
and Strengthening America by Providing Appropriate Tools Required to Inte rcept and Obstruct
Terrorism” , Anti-Terrorism, Crime and Security Act, National Security Strategy of the United
States of America, Homeland Security Act, și Delivering Security in a Changing Wor ld, Defense
White Paper.

27
Bibliografie
Documente
1. Anti-Terrorism, Crime and Security Act , 14 Decembrie 2001, disponibil la
http://www.legislation.gov.uk/ukpga/2001/24/contents .
2. A treia Convenție de la Geneva ,
http://www.crucearosie.ro/uploads/images/Conventia%20de%20la%20Geneva%20pdfuri/Conve
ntia%20de%20la%20Geneva%20III.pdf .
3. A patra Convenție de la Geneva ,
http://www.crucearosie.ro/uploads/images/Conventia%20de%20la%20Geneva%20pdfuri/Conve
ntia%20de%20la%20Geneva%20IV.pdf .
4. Barosso, Jose Manuel, ” The European Union and the Emerging World Order –
Perceptions and Strategiei ”, Speech by the President of the European Commission at the 7th
ECSA, World Conference, Brussels, November 30, 2004,
http:// www.europaworld.org/week203/speechbarosso31204.htm .
5. Blair, Tony, ” Statement at the Trade Union Conference on the 9/11 Attacks ”, 11 September
2001, http://www.americanrhetoric.com/sp eeches/tblair9 -11-01.htm .
6. Blair, Tony, Speech at Labour Party Conference , 2nd October 2001,
http://www.theguardian.com/politics/2001/oct/02/labourconference.labour6 .
7. Blair, Tony, Speech to Chicago Council on Global Affairs , în The Office of Tony Blair
Website, 23rd April 2009, disponibil la http://www.t onyblairoffice.org/speeches/entry/tony -blair-
speech -to-chicago -council -on-global -affairs/ .
8. Cabinet Office, The United Kingdom and the Campaign against International Terroris m,
Progress Repor t, London, Cabinet Office, 2002.
9. Charter of the United Nations and Statute of the International Court of Justice, United
Nations, New York, 2008.
10. CONTEST: The United Kingdom’s Strategy for Countering Terrorism . HM Government,
https://www.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/97994/contest –
summary.pdf , July 2011.
11. Delivering Security in a Changing World, Defense White Paper , Decembrie 2003,
disponibil la

28
http://www.mocr.army.cz/images/Bilakniha/ZSD/UK%20Defence%20White%20Paper%202003
.pdf.
12. Doctrine of the International Community , Chicago Economic Club, April 22nd, 1999,
http://www.number -10.gov.uk/output/Page1297.asp .
13. Eu Action Plan on Combatting Terrorism , Council of the European Union, Brussels, 17th
January 2011, disponibil la
http://register.consilium.europa.eu/doc/srv?l=EN&f=ST%2015893%202010%20REV%201 .
14. Homeland Security Act , 25 Noiembrie 2002, disponibil la
http://www.dhs.gov/xlibrary/assets/hr_5005_enr.pdf .
15. Joint Doctrine and Concepts Centre , British Defence Doctrine, Joint Doctrine Publi cation
0-01, London: HMSO, 2008.
16. National Security Strate gy of the United States of America , September 2002, disponibil la
http://www.state.gov/documents/organization/63562.pdf .
17. The National Security Strategy of the United States of America, March 2006, disponibil la
http://nssarchive.us/national -security -strategy -2006/ .
18. National Security Strategy, May 2010, disponibil la
https://www.whitehouse.gov/sites/default/files/rss_viewer/national_security_strategy.pdf .
19. National Security Strategy, February 2015, disponibil la
https://www.whitehouse.gov/sites/default/files/docs/2015_national_security_strategy.pdf .
20. Patriot Act, ”Uniting and Strengthening America by Providing Approp riate Tools
Required to Intercept and Obstruct Terrorism” , 26 Octombrie 2001, disponibil la
http://www.gpo.gov/fdsys/pkg/BILLS -107hr3162enr/pdf/BILLS -107hr3162enr.pdf .
21. President Bush's speech at Westpoint , June 2000, http://georgewbush –
whitehouse.arch ives.gov/news/releases/2002/06/20020601 -3.html .
22. Project on National Security Reform , Turning Ideas into Action , 2009,
www.pnsr.org/data/files/pnsr_turning_ideas_into_action.pdf .
23. Protocolul Adițional I la Convențiile de la Geneva ,
http://www.crucearosie.ro/uploads/images/Conventia%20de%20la%20Geneva%20pdfuri/Protoc
olul%20Aditional%20I.pdf .

29
24. Protocolul Adițional II la Convențiile de la Geneva ,
http://www.crucearosie.ro/uploads/images/Conventia%20de%20la%20Geneva%20pdfuri/Protoc
olul%20Aditional%20II.pdf .
25. ”Sir Christopher Meyer” , The Iraq Inquiry, 26 November 2009, pp.69 -71,
http://www.iraqinquiry.org.uk -media/40453/20091126am -final.pdF .
26. Status of Taliban Forces under Article 4 of the Third Geneva Conv ention of 1949 ,
disponibil la http://www.justice.gov/olc/2002/pub -artc4potusdetermination.pdf .
27. Strategic Defense Re view. Ministry of Defense, http://mod.uk/NR/rdonlyres/65F3D7AC –
4340 -4119 -93A2 -20825848E50E/0/SDR1998_complete.pdf , July 1998.
28. ***, Targetted Killings, Supreme Court of Israel, disponibil la
http://elyon1.court.gov.il/Files_ENG/02/690/007/A34/02007690.A34.pdf .
29. Uniform Code of Military Justice , disponibil la
http://www.au.af.mil/au/awc/awcgate/ucmj.htm .
30. UN GA Resolution 3034/1972, disponibil la
http://www.un.org/documents/ga/docs/27/ares3034(xxvii).pdf .
31. UN GA Resolution 54/110/2000 , disponibil la
http://www.un.org/en/terrorism/resolutions.shtml .
32. UN SC Resolution 1269/1999, disponibil la http://daccess -dds-
ny.un.org/doc/UNDOC/GEN/N99/303/92/PDF/N9930392.pdf?OpenElement .
33. UN SC Resolution 1368/2001, disponibil la http://dacce ss-dds-
ny.un.org/doc/UNDOC/GEN/N01/533/82/PDF/N0153382.pdf?OpenElement .
34. UN SC Resolution 1373/2001, disponibil la http://daccess -dds-
ny.un.org/doc/UNDOC/GEN/N01/557/43/PDF/N0155743.pdf?OpenElement .
35. UN SC Resolution 1377/2001, disponibil la http://daccess -dds-
ny.un.org/do c/UNDOC/GEN/N01/633/01/PDF/N0163301.pdf?OpenElement .
36. U.S. Army Regulation 190 –8 Enemy Prisoners of War, Retained Personnel, Civilian
Internees and Other Detainees , disponibil la http://publicintelligence.net/usarmy -internment –
detainee -regulation/ .
37. US Department of Defense Directive 5100 -77, disponibil la
http://dspace.wrlc.org/doc/get/2041/63334/0009 5display.pdf .
38. US Code, disponibil la http://www.law.cornell.edu/uscode/text .

30
39. US Constitution , disponibil la http://www.usconstitution.net/const.html .

Enciclopedii și dicționare
40. Evans, Graham, Newnham, Jeffrey, Dictionary of International Relations , London,
Penguin, 1 998.
41. Hook, Steven W. și Christopher M. Jones (eds.), Routledge Handbook of American Foreign
Policy, New Y ork and London, Routledge, 2012.
42. Kushner, Harvey W., Encyclopedia of Terrorism , SAGE Publications, 2003.
43. Religions. The World Factbook , CIA. 2012, https:/ /www.cia.gov/library/publications/the –
world -factbook/fields/2122.html .

Presă
44. Homeland Security and Terrorism , PBS,
http://www.pbs.org/newshour/indepth_coverage/terrorism/homeland/securityact.htm , May 15th,
2003.
45. Wallison, Peter J., Iraq and Neoconservatism , The Spectator , 2004.
46. Tony Blair Speech at Labour Party Confere nce, 2 October 2001, The Guardian ,
http://www.guardian.co.uk/politics/2001/oct/02/labourconference.labour6 .
47. Yoo, John, Terrorists have no Geneva Rights , în Wall Street Journal , May 26th, 2004,
disponibil la http://www.aei.org/article/foreign -and-defense -policy/international –
organizations/terrorists -have -no-geneva -rights/ .

Lucrări speciale
48. Abbott, Chris, Rights and Responsibilities: The Dilemma of Humanitarian Inte rvention, în
Global Dialogue , Volume 7, Number 1 –2,—Humanitarian I ntervention, Winter/Spring 2005.
49. Abbott, Lyman, The Basis of an Anglo -American Understanding , în The North American
Review , Vol.166, No.498 (May, 1898), pp. 513 -521.

31
50. Abrahms, Max, Why Terrorism Does Not Work , în International Security , vol.31, no.2,
2006.
51. _____________, What Terrorists Really Want. Terrorist Motives and Counter -terrorism
Strategies , în International Security , Vol. 3 2, No.4, Spring 2008, pp.78 -105.
52. Ali, Tariq, Ciocnirea fundamentalismelor. Cruciade, jihaduri și modern itate, Editura Antet
XX Press, 2006.
53. Allen, H.C., The Anglo -American Relationship in the Sixties , în International Affairs , vol.
39, No.1(January, 1963), pp. 37 -48.
54. Appleby, Scott, Gabriel A. Almond și Emmanuel Sivan, Strong Religion: The Rise of
Fundamentalisms Around the World , Chicago, Un iversity of Chicago Press, 2003.
55. Aslan, Reza, How to win a cosmic war? Confronting radic al religion , Arrow Books, 2010.
56. Bacevich, Andrew J. și Elizabeth H. Prodromou, “ God is not Neutral. Religion and US
Foreign Policy after 9/11. ”, Orbis 1 (2004), pp. 43 -53.
57. Bateman, Jeffrey S., Bushwachers and Terrorists: Combatant Status Policy in the Ci vil
War and Global War on Terror, USAWC Strategy Research Project . US Army War Colle ge,
Carlile, Pennsylvania, 2006.
58. Bellinger, John B. III, Legal Issues in the War on Terrorism – A Reply to Silja N.U. Vöneky,
în German Law Journal , Vol.8, No.9, 735, (20 07), pp.871 -878.
59. Bickerill, Jenny și Frank Webster, The Anti -War/Peace Movement in Britain and the
Conditions of Information War , în International Relations , 2006, No. 20, p.407.
60. Biddle, Stephen, American Grand Strategy After 9/11: An Assessment , Carlisle, Strategic
Studies Insti tute, US Army War College, 2005.
61. Bilkova, Veronika, Talking about Unlawful Combatants? A short and concise assessment
of a long and multifaceted debate , în Central European Journal of International and Security
Studies 2(3) 2009, pp.29 -44, disponibil la adresa
http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=2080470 .
62. Bradley, Curtis A., The United States, Israel and Unlawful Combatants , Duke Un iversity,
School of Law, 2009, disponibil la http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=1408135 .
63. Bruce, Steve, Fundamentalism , United Kingdom, Polity, 2011.
64. Bull, Hedley și Louis, Roger W.M. (eds.), The Special Relationship. Anglo -American
Relations since 1945 , Oxford, Clarendon Press, 1989.

32
65. Burke, Jason, Al-Qaeda: Casting a Shadow of Te rror, London, I.B.Tauris, 2003.
66. Bybee, Jay S., Status of Taliban Forces un der Article 4 of the Third Geneva Convention of
1949 , February 7th, 2002, disponibil la http://www.justice.gov/olc/2002/pub –
artc4potusdetermination.pdf ;.
67. Carney, Thomas, Conten t Analysis. A Technique for Systematic Inference from
Communications , Winnipeg, Uni versity of Manitoba Press, 1972.
68. Choueiri, Youssef M., Islamic Fundamentalism , London, Pinter Publishers, 1990.
69. Dawson, Raymond și Richard Rosencrance, Theory and Reality in the Anglo -American
Alliance , în World Politics , Vol.19, No.1 (October, 1966), pp.21 -51.
70. Deeks, Ashley S., ““Unwilling or Unable”. Toward a Normative Framework for
Extraterritorial Self -Defense.” în Virginia Journal of International Law , 52 (2012), p.483.
71. Denning, Alfred Thompson, Geneva Conventions: Privileged Terrorists, Deprived
Soldiers , Sunday Island, Online Edition, 2008, disponibil la
http://www.island.lk/2008/01/13/features6.html .
72. Dinstein, Y., The Distinction Between Unlawful Combatants and War Criminals . în
Dinstein, Y. (ed.). International Law in Time of Perplexity, Essays in Honour of Shabtai Rosenne.
Martinus Nijhoff Publishers , Dordrecht/Boston/London, 1989.
73. Dobson, Alan P., Labour or Conservative: Does it Matter in Anglo -American Relations? ,
în Journal of Contemporary History , Vol.25, No.4, (Oct, 1990), pp. 387 -407.
74. Doran, Michael, The pragmatic fanaticism of Al -Qaeda: an anatomy of Extremism in the
Middle East Politics , în Political Science Quarterly , Vol. 117, N o. 2, Summer 2002, pp. 177 – 190.
75. Dorrien, Gary, Neoconservatism and the New Pax Americana , Oxfordshire, Routledge,
2004.
76. Dumbrell, John, A Special Relationship. Anglo -American Relations in the Cold War and
After , New York, Palgrave Macmillan, 2006.
77. ____________, The US -UK Special Partnership Taking the 21st Century Temperature , în
British Journal of Politics and International Relations , 11 (1), pp.64 -78.
78. Dunne, Tim, ‘ Fighting for Values’ Atlanticism, Internationalism and the Blair Doctrine ,
Paper presented to the ISA Con ference Hawaii, March 1 -5, 2005.
79. Duyvesteyn, Isabelle, How New is the New Terrorism? , în Studies in Conflict and
Terrorism , vol.27, no.5, 2004 .

33
80. El-Sarraj, Eyad și Linda Butler, Suicide Bombers: Dignity, Despair and the Need for Hope:
An Interview with Eyad El -Sarraj , în Journal of Palestine Studies , Vol. 3 1, No.4, Summer 2002,
pp. 71 -76.
81. Elden, Stuart, Blair, Neo-Conservatism and the War on Territorial Integrity , în
International Politics, No. 44, 2007, pp. 37 -57.
82. Fairclough, N., Blair’s contribution to elaborating a new ‘doctrine of international
community’ , în Lilie Chouliaraki(ed), The soft power of war , Amsterdam, John Benjamins, 2007.
83. Ferrero, Mario, Martyrdom Contracts , în The Journal of Conflict Re solution , Vol. 50, N o.6,
December 2006, pp. 855 -877.
84. Flournoy, Michele E.(ed.) QDR 2001: Strategy Driven Choices for America’s Security .
Washington D.C.: National Defense University Press, 2001.
85. Freedman, Lawrence D., The Special Relationship. Then and Now . From the Falklands to
Iraq, în Foreign Affairs , May/June 2006.
86. Haddad, Simon și Hillal Khashan, Islam and terrorism: Lebanese Muslim views on
September 11 , în Journal of Conflict Resolution , Vol. 46, No . 6, December 2002, pp. 812 -828.
87. Haine, Jean –Yves și Gustav Lindstrom, An analysis of The National Security Strategy of
the United States of America , 18 September 2002, disponibil la
http://www.iss.europa.eu/publications/detail/article/an -analysis -of-the-national -security -strategy –
of-the-united -states -of-america/ .
88. Haines, Steven, ‘ A Word Full Of Terror To The British Mind’: The Blair Doctrine And
British Defence Policy , in D. Brown (Ed), The Development of British Defence Policy: Blair,
Brown and Beyond , Ashgate, UK, 2010.
89. Harris, Robin, The State of the Special Relationship , în Policy Review , No.113, June 2002,
disponibil la http://www.hoover.org/publications/policy -review/article/7661 .
90. Hazbun, Waleed, Beyond the Bush Doctrine , în Middle East Report , No. 249, Shrinking
Capital: The US in the Middle East (Winter, 2008 ), pp. 38 -44.
91. Hillel Frisch și Efraim Inbar (ed.), Radical Islam and International Security. Challenges
and Responses , Londo n and New York, Routledge, 2008.
92. Howorth, Jolyon, A New Institutional Architecture for the Transatlantic Relationship? ,
June 2009, I FRI Bruxelles.

34
93. Huntington, P. Samuel, The Clash of Civilizations? , în Foreign Affairs , Vol.72, No.3,
1992, pp. 22-49.
94. Jervis, Robert, Understanding the Bush Doctrine , în Political Science Quarterly , vol. 118,
No.3 (Fall, 2003), pp. 365 -388.
95. ___________, Why the Bush Doctrine Cannot be Sustained , în Political Science Quarterly ,
Vol. 120, No. 3 (Fall, 2005), pp. 351 -377.
96. Karsh, Efraim, Islamic Imperialism. A History , New Haven and London, Yale University
Press, 2007 .
97. Kirby, Dianne, Divinely Sanctioned: The Anglo -American Cold War Alliance and the
Defence of Western Civilization and Christianity, 1945 -1948 , în Journal of Contemporary History ,
2000, No. 35, p.385.
98. Klotz, Audie și Deepa Prakash (eds.), Qualitative Methods in International Relations, A
Pluralist Guide , Hampshire and New York, Palgrave Macmillan, 2008.
99. Kopstein, Jeffrey S., Anti-Americanism and the Transatlantic Relationship , în Perspectives
on Politics , June 2009, Vol.7, No.2.
100. Krippendorff, Klaus, Content Analysis. An Introduction to Its Methodol ogy, Thousand
Oaks, CA, Sage, 2004.
101. Kuniholm, Bruce R., 9/11, The Great Game and the Vision Thing: The Need for (and
Elements of) a More Comprehensive Bush Doctrine , în The Journal of American History , Vol. 89,
No.2 History and September 11: A Special Issu e, (September, 2002), pp. 426 -438.
102. Laqueur, Walter, New Terrorism: Fanaticism and the Arms of Mass Destruction , Oxford,
Oxford University Press, 2000.
103. ____________, No End to War: Terrorism in the 21st Century , New York, Continuum,
2003.
104. Levie, Howard S., Prisoners of War in International Armed Conflict , în International Law
Studies , Naval War College, 1977, pp.36 -37.
105. Lewis, Bernard, Licence to Kill: Usama Bin Laden’s Declaration of Jihad , în Foreign
Affairs , no. 77, November -December 1998.
106. Luong, May T.N., The Rise of Neoconservatism: The Project for the New American
Century and the Military -Industrial Complex , pp.1 -24, în Conservatism in North America,
University of Alberta, Faculty of Arts, Department of Political Science, disponibil la

35
http://www.politicalscience.ualberta.ca/en/TeachingExcellence/InnovativeTeachingandLearning/
ConservatisminNorthAmerica.aspx .
107. McCausland, Jeffrey D. și Douglas T. Stuart, US-UK Relations at the Start of the 21st
Century , All Strategic Studies Institute , January 2006.
108. McCormick, James M. și Jorgen Rassmussen, British Mass Perceptions of the Anglo –
American Special Relationship , în Political Science Quarterly , Vol.108, No.3 (Autumn, 1993).
109. Meyers, H.(ed), Tony Blair, Doctrine of the International Community: Ten Years Lat er, în
Yale Journal of International Affairs , Spring – Summer 2009.
110. Milanovic, Marko, Lessons for human rights and humanitarian law in the war on terror:
comparing Hamdan and the Israeli Targeted Killings case , în International Review of the Red
Cross , Volume 89 Nu mber 866 June 2007, pp. 373 -393.
111. Mongrenier, Jean -Sylvestre, La politique de defense britannique et le “sp ecial
relationship” anglo -americain. L’hypothetique reequilibrage euro -atlantique , în Herodote,
no.137, La Decouverte, 2eme tr imestre, 2010.
112. Monten, Jonathan, The Roots of the Bush Doctrine: Power, Nationalism And Democracy
Promotion in US Strategy, în International Security , Vol. 29, No .4, (Spring, 2005), pp. 112 -156.
113. Mottola, Kari (ed.), Transatlantic Relations and Global Governance , Center for
Transatlantic Relations, Johns Hopkins Univeristy, 2006.
114. _____________ , The Transatlantic Partnership and the Liberal Quest , Paper prepared for
the 7th Pan-European International Relations Conference, Stockholm, 9 -11 September 2010.
115. Murray, Donette, Kennedy, Macmillan and Nuclear Weapons , Great Britain, Macmillan
Press, 2000.
116. Pape, Robert, The Strategic Logic of S uicide Terrorism , în The American Political Science
Review , Vol. 97 , No.3, August 2003, pp.343 -361.
117. Peters, Rudolph, Jihad in Classical and Modern Islam: A Reader , Princeton, Markus
Weiner, 1996 .
118. Pedahzur, Ami, Perliger, Arie, The changing nature of suicid e attacks. A social network
perspective , în Social Forces , Vol. 84, No.4, June 2006, pp. 1987 -2008.
119. Philpot, Daniel, The Challenge of September 11 to Secularism , în International Relations ,
Vol. 55, No.1, 2002, pp. 66 -95.

36
120. Pouliot, Vincent, The Alive and W ell Transatlantic Security Community: A Theoretical
Reply to Michael Cox , în European Journal of International Relations , 2006, No. 12, p.19.
121. Ralph, J., Tony Blair’s ‘new doctrine of international community’ and the UK decision to
invade Iraq , in POLIS Working Paper No. 20, Leeds, 2005.
122. Reese, Shawn, Defining Homeland Security: Analysis and Congressional Considerations ,
Congressional Research Service, 2013, disponibil la
https://www.fas.org/s gp/crs/homesec/R42462.pdf .
123. Reynolds, David, A “Special Relationship”? America, Britain and the International Order
since the Second World War , în International Affairs , Vol. 62, No.1, (Winter, 1985 -1986), pp. 1 –
20.
124. _____________, Rethinking Anglo -America n Relations , în International Affairs, Vol.65,
No.1 (Winter 1988 -1989), pp. 89 -111.
125. Rice, Condoleezza, ” Open New Chapter in Our Alliance ”, Remarks at the Institut d’Etudes
Politiques de Paris, February 8th, 2005, disponibil la http://2001 –
2009.state.gov/secretary/rm/2005/41973.htm .
126. Richardson, Louise, When Allies Differ. Anglo -American Relations during the Suez and
Falkland Crises , Houndmills, Macm illan Press Ltd., 1986.
127. Rossbach, Niklas H., Heath, Nixon and the Rebirth of the Special Relationship. Britain,
the United States and the European Community, 1969 -1974 , United Ki ngdom, Palgrave
Macmillan, 2009.
128. Rubin, Barry și Judith Colp Rubin (ed.), Anti-Americanism, Terrorism and the Middle East.
A Documentary Reader , New York , Oxford University Press, 2002.
129. Sacks, Jonathan, The Dignity of Difference: Avoiding the Clash of Civilizations , în Foreign
Policy Research Institute Wire , vol 10, nr.3, iulie 200 2.
130. Said, Edward, Orienta lism, Timișoara, Amarcord FSD -România CEU, 2001.
131. Sarkesian, Sam C., Williams, John Allen, Cimbala, Stephen J. (eds.) , US National Security:
Policymakers, Processes and Politics , Boulder, Lynne Rienner Publishers, 2008.
132. Silva, Marlene Y., Still a Special Re lationship? The Significance of US -UK Relations in
the 21st Century , Thesis at the Naval Postgraduate School, Monterrey, California, December 2011 .
133. Smith, Peter, Anglo -American Religion and Hegemonic Change in the World System, c.
1870 -1980 , în The British Journal of Sociology, Vol.37, No.1 (Mar, 1986), pp.88 -105.

37
134. Sookhdeo, Patrick, Global Jihad. The Future in the Face of Militant Islam , Isaac
Publi shing, 2007.
135. Stark, Rodney, Secularization, R.I.P ., în Sociology of Religion , Vol. 60, No. 3, 1999, pp.
249-274.
136. Teodorescu Nicu, Relația specială anglo -americană încotro ?, în Revista 22 , 06.09.2011,
disponibil la http://www.revista22.ro/relatia -speciala -angloamericana –ncotro-11271.html .
137. Thayer, Bradley A. și Valerie M. Hudson, Sex and the Shaheed: Insights from the Life
Sciences on Islamic Suicide Terrorism , în International Security , Vol. 34, No. 4, 2010, pp. 37 -62.
138. Tomkins, Adam, 'Legislating Against Terror: The Anti -Terrorism, Crime and Security Act
2001' , în Public Law , Vol.205, No.20, 2002.
139. Tracy, Jonathan, Detention and Prosecution of Alleged Terrorists and Combatants ,
disponibil la http://www.wcl.americ an.edu/hrbrief/16/3tracy.pdf .
140. V., An English View of Anglo -American Relations , în Foreign Affairs , Vol.1, No.2 (Dec.
15, 1922).
141. Van Agellen, Johannes, A Response to John C. Yoo ”The Status of Soldiers and Terrorists
under the Geneva Conventions ”, în Chinese Journal of International Law , Vol. 4, No. 1, 2005, pp.
167–181.
142. Zachary, S., Between the Geneva Conventions: Where Does the Unlawful Combatant
Belong , în Israel Law Review 38(1-2), 2005, pp.378 –417.
143. Zubaida, Sami, Islam and Secularization , în Asian Journal of Social Science , Vol. 33, No.
3, 2005. pp 438 -448.
144. Wallace, William, As Viewed from Europe: Transatlantic Sympathies, Transatlantic Fears ,
în International Relations , 2002, 16, pp.281 -286.
145. Wheeler John N. și Tim Dunne, East Timor and the Ne w Humanitarian Interventionism , în
International Affairs (Royal Institute of International Affairs 1944 -), Vol. 77, No. 4 (Oct., 2001),
pp. 805 -827.
146. White, Arthur Silva, An Anglo -American Alliance , în The North American Revie w, Vol.158,
No.449, (April, 18 94), pp. 484 -493.
147. Williams C., M. și B. C. Schmidt, The Bush Doctrine and the Iraq War: Neoconservatives
vs. Realists , paper presented by Michael C. Williams at the American Univers ity of Paris, February
13, 2008.

38
148. Wright, L., The Looming Tower, Al -Qaeda an d the Road to 9/1 1, New York, Alfred Knopf,
2006 .

Lucrări generale
149. Adler, Emanuel și Michael Barnett (ed.), Security Communities , Cambridge, Cambridge
University Press , 1998.
150. Agathangelou, Anna M., și L.H.M. Ling, Power, borders, security, wealth: lessons of
violence and desire from September 11 , în International Studies Quarterly , Vol. 48., No. 3 ,
September 2004, pp. 517 – 538.
151. Art, Robert, A Grand Strategy for America , Ithaca & London, Cornell University Press,
2003.
152. Barber, Benjamin A., Imperiul fricii , București, Editura Incitatus, 2005.
153. Benjamin, Daniel și Steve Simon, The Age of Scared Terror: Radical Islam’s War Against
America , New York, Random House, 2003.
154. Berger, Mauritz, Religion and Islam in Contemporary International Relations , The
Netherlands Institute of Internati onal Relations, The Hague, 2010.
155. Betts, Richard K., American Force. Danger, Dillemas and Delusions in National Security ,
Columbia University Press , 2012.
156. Blair, Tony, A Journey , London, Hutchinson, 2010.
157. Bobbitt, Philip, Terror and Co nsent, The wars for the twenty -first century , Unite d
Kingdom, Penguin Books, 2009.
158. Boulton, Adam, Tony’s Ten Years. Memories of the Blair Administration , United
Kingdo m, Pocket Books, 2009.
159. Boyle Mahle, Melissa, Denial and Deception. An Insider’s View of the CIA , New York,
Nation Books, 2006.
160. Brivati, Brian, The End of Decline. Blair and Brown in Power , Lond on, Politico’s
Publishing, 2007.
161. Broad, Roger, Labour’s European Dilemmas. From Bevin to Blair , New York, Palgrave
MacMillan, 2001.
162. Bush, George, Decision Poin ts, Uni ted Kingdom, Virgin Books, 2010.

39
163. Campbell, Alastair, The Blair Years , London, Hutchinson, 2007.
164. Coman, Cristina, Relații publice – principii și strategii , Iași, Editura Polirom, 2006.
165. Chin, Warren, Britain and the War on Terror. Policy, Strategy and Operations , Ashgate,
2013.
166. Central Intelligence Agency, Fact Book on Intelligence , Langley, Office of Public Affairs,
Central Intelligence Agency, 1991.
167. Cooley, John, Unholy Wars: Afghanistan, America and International Terrorism , London,
1999 .
168. Cox, Michael, Beyond the West: Terrors in Transatlantia , în European Journal of
International Relations , 2005, No.11, p.203..
169. Crenshaw, Marta(ed.) Terrorism in Context , Pennsylvan ia State University Press, 1995.
170. ________________, The Causes of Terrorism , în Comparative Politics , vol.13, no.4, 1981.
171. ______________, How Terrorism Declines , în Terrorism and Political Violence , Vol. 3,
No.1, 1991, pp. 69 -87.
172. ________________, The Psychology of Terrorism: An Agenda for the 21st Century , în
Political Psychology , Vol. 21, No.2, 2000, pp. 405 -420.
173. Cryer, Robert, Hakan Friman, Darryl Robinson și Elizabeth Wilmshurst, An Introduction
to International Criminal Law and Procedure , Cambridge, C ambridge University Press, 2010.
174. Daguzan, Jean Francois, Terrorisme et allian ces de securite , în La Revue Internationale et
Strategique , no. 72, Hiver 2008/2009, pp.108 -119.
175. Davidson, Jason W., Transatlantic Alliance Burden and Sharing: From Vietnam to Iraq ,
Paper prepared for presentation at the 2008 Transatlantic Studies Association Annual Conference,
Dundee, Scotland .
176. Dawisha, Adeed, Arab Nationalism in the Twentieth Century:From Triumph to Despair ,
Princeton University Press, 2005.
177. Derrida, Jacques și Gianni Vattimo, Religion , Stanford, Stanford University Press, 1998.
178. Durkheim, Emile, Formele elementare ale vieții religioase , Iași, Editura Polirom, 1995.
179. Feldman, Fred, On Dying as a Process , în Philosophy and Phenomenological Research , Vol.
50, no.2, De cember 1989, pp. 375 -390.
180. Filipescu, Nicolae, Consecințele războiului din Irak , în Revista 22 , 07.04.2003, disponibil
la http://www.revista22.ro/consecintele -razboiului -din-irak-417.html .

40
181. Frank, Thomas M., Criminals, Combatants, or What? An Examination of the Role of Law
in Responding to the Threat of Terror , în The American Journal of International Law , Vol.98,
No.4, Octombrie 2004, pp.686 -688.
182. Fukuyama, Francis, America la răscruce. Democrația, puterea și moștenirea
neoconservatoare , Bucu rești,ed. ANTET XX PRESS, 2006 .
183. _________________, After Neoconservatism , în The New York Times , 19 February 2006,
disponibil la http://www.nytimes.com/2006/02/19/magaz ine/neo.html?pagewanted=all&_r=0 .
184. Gaskarth, Jamie, British Foreign Policy , United Kingdom, Polity, 2013.
185. Gellner, Ernst, Națiuni și naționalism , București, Editura Antet, 1997.
186. ___________, Postmodernism, Reason and Religion , London, Routledge, 1992.
187. Gerstein, Daniel, Bioterror in the 21st Century , Annapol is, Naval Institute Press, 2009.
188. Grimmett, Richard F., War Powers Resolution: Presidential Compliance , Congressional
Research Service, September 5th, 2012, disponibil la www.fas.org .
189. Halper, Stefan și Jonathan Clarke, America Alone. The Neo -Conservatives and the Global
Order , Cambridge U niversity Press, New York, 2004.
190. Hamilton, Nigel, Lives of the US Presidents – From Franklin D. Roosevelt to George W.
Bush , Random House, 2010.
191. Hoffman, Bruce, Inside terrorism , 2 ed., Columbia University Press, 2006.
192. Huntington, Samuel P., Cine suntem? Provocările la adresa identității naționale
americane , Ed. Antet XX Press, 2004.
193. Ikenberry, John G., Liber al Internationalism 3.0. America and the Dilemmas of Liberal
World Order , în Perspectives on Politics , Vol.7, No.1 (March, 2009), pp.71 -87.
194. Immerman, Richard, Empire for Liberty. A History of American Imperialism from
Benjamin Franklin to Paul Wolfowitz , Princeton University Press, 2010.
195. Jackson, Richard B., The Terrorist as a Belligerent under International Law, A Thesis
presented to the Judge Advocate General’s School , US Army, Aprilie 1987.
196. ________________, The Core Commitments of Critical Terrorism Studies , în European
Political Science , Vol. 6, No.3, 2007, pp. 244 -251.
197. ________________, The Study of Terrorism after 11 September 2001: Problems,
Challenges and Future Developments , în Political Studies Review , Vol.7, 2009, pp. 171 -184.

41
198. Jenkins -Smith, H ank C., Neil J. Mitchell și Kerry G. Herron, Foreign and Domestic Policy
Belief Structures in the United States and British Publics , în Journal of Conflict Resolution , 2004,
No. 48, p. 287.
199. Jones, Brian , Failing Intelligence. The True Story of How We Were Fooled into Going to
War in Iraq , Biteback, 2010.
200. Juergensmeyer, Mark, Terror in the Mind of God: The Global Rise of Religious Violence ,
Berkeley, Unive rsity of California Press, 2000.
201. Kampfner, John, Blair’s Wars , Grea t Britain, The Free Press, 2004.
202. Kant will, Paul E. și Sean Watts, Hostile Protected Persons or “Extra -Conventional
Persons:” How Unlawful Combatants in the War on Terrorism Posed Extraordinary Challenges
for Military Attorneys and Commanders , în Fordham International Law Journal , Volume 28, I ssue
3, 2004, pp. 681-741.
203. Kavanagh, Dennis, Richards, David, Smith, Martin, Geddes, Andrew, British Politics ,
Fifth Edition, New York , Oxford University Press, 2006.
204. Keller, Jonathan W., Leadership Style, Regime Type, and Foreign Policy Crisis Behavior:
A Contingent Monadic Peace? , în International Studies Quarterly , Vol 49, No.2, pp. 205 -232.
205. Kellogg, Davida E., International Law and Terrorism , în Military Review , September –
October 2005, pp. 50 -57.
206. Keohane Robert and Joseph Nye, Power and Interdependence , 4th Edition, United
Kingdom, Pearson, 2011.
207. Kesler, Ron C., Iraq and the Neoconservatives , în Claremont Review of Books , Summer
2007.
208. Klabbers, Jan, Rebel with a Cause? Terrorists and Humanitarian Law , în European
Journal of International Law , Vol.14, No.2, 2003, pp.299 -312.
209. Koechler, Hans, The United Nations, the International Rule of Law and Terrorism ,
Fourteenth Centenial Lecture, Supreme Court of the Phillipines and Phillipines Judicial Ac ademy,
Manila, March 12th, 2002.
210. Lupulescu, Nicolae, Drept umanitar , Buc urești, Editura C.H. Beck, 2009.
211. Lutz, James M. și Brenda J. Lutz, Global Terrorism , London, Routledge, 2008.
212. Mandelson, Peter, The Third Man. Life at the Heart of New Labour , Uni ted Kingdom,
Harper Press, 2010.

42
213. Mandeville, Peter, Transnational Muslim Politics: Reimagining the Umma , Routledg e,
2001.
214. Marranci, Gabriele, Understanding Muslim identity. Rethinking fundamentalism , Palgrave
Macmillan, 2009.
215. Marret, Jean -Luc, Tehnicile terorismului , București, Editura Corint, 2002.
216. Matei, Mihaela, Islamul politic și democrația. Între Reformă, Interpretare și Jihad ,
București, Editura Rao, 2011.
217. McGrath, Keith, Confronting Al -Qaeda: New Strategies to Combat Terrorism , Annapol is,
Naval Institute Press, 2011.
218. Mix, Derek E., The United Kingdom : Issues for the United States , Congressional Research
Service, 29th June, 2010.
219. Năstase, Adrian, Bogdan Aurescu și Cristian Jura, Drept internațional public, Sinteze
pentru examen , Ediția 4, Buc urești, Editura C.H. Beck, 2006.
220. Nouzille, Vincent, Dans le s ecret des presidents, CIA, Maison -Blanche, Elysee: les
dossiers confidentiels, 1981 -2010 , Paris, Fayard, 2010.
221. Nukhet, Ahu Sandal, Patrick, James, Religion and international relations theory: Towards
a mutual understanding , în European Journal of Internati onal Relations , Vol. 17, No. 1, 2011, pp.
3-25.
222. Pantuliano, Sara, Kate Mackintosh, Samir Elhawary și Victoria Metcalfe, Counter –
terrorism and humanitarian action. Tensions, impact and ways forward , în HPG Policy Brief 43,
October 2011, pp. 1 -12.
223. Pillar, Paul, Intelligence and the US Foreign Policy. Iraq, 9/11 and Misguided Reform ,
New York, Columbia University Press, 2011.
224. Powell, Jonathan, The New Machiavelli: How to Wield Power in the Modern World , Uni ted
Kingdom, Random House, 2012.
225. Ralph, J., Another doctrine of international community? UK foreign policy and the Obama
administration , în POLIS , Leeds, 2009.
226. Redissi, Hamadi, L’exception islamique , Paris, Editions du Seuil, 2004.
227. Rockefeller, David, Memorii , București, Editura Rao, 2007.
228. Rumsfeld, Donald, Known and Unknown. A Memoir , Sentinel, 2011.

43
229. Ryan, Maria, Neoconservatism and the New American Century , Palgrave Macmillan, New
York, 2005.
230. Scott, Reid, Terrorists as Enemy Combatants: An Analysis of how the United States applies
the Law of Armed Conflict in the Global War on Terrorism , Newport R.I., Naval War Coll ege,
2004.
231. Schelling, Thomas și Morton Halperin, Strategy and Arms Control , New Yor k, Twentieth
Century Fund, 1961.
232. Seldon, Anthony, Blair Unbound , London, Pocket Books, 2007.
233. Shakman H urd, Elizabeth, The Politics of Secularism in International Relations , Princeton,
NJ, P rinceton University Press, 2008.
234. Shaw, Malcolm, Public International Law , Cambridge, C ambridge University Press, 2008.
235. Sitaru, Laura, Gândirea politică arabă: concepte -cheie între tradiție și inovație , Iași,
Polirom, 2009.
236. Slaughter, Anne Marie, A Duty to Prevent , 2009, sidponibil la
http://www.lbouza.net/feins.htm .
237. Steele -Commager, Henry, Spiritul american. O interpretare a gândirii și caracterului
american începând din anii 1880 , București, Editura Enciclo pedică, 1998.
238. Stromseth, Jane E. , Law and Force after Iraq: A Transitional Moment , în The American
Journal of International Law , Vol. 97, N o. 3, (Jul., 2003), pp. 628 -642.
239. Svendsen, Adam D.M., Intelligence Cooperation and the War on Terror , Routledge, 2010 .
240. Taylor, Charles, A Secular Age , The Belknap Press of Harvard University Press, 2007 .
241. Thrall, A. Trevor și Jane K. Cramer(ed.), American Foreign Policy and the Politics of Fear.
Threat Inflation since 9/11 , Routledge, 2009.
242. DeTocqueville, Alexis, Despre democrație în America , București, Humanitas, 1995.
243. Vasquez, John A. și Marie Henehan, Territorial Disputes and the Probability of War, 1819 –
1992 , în Journal of Peace Resea rch, Vol. 38, No. 2, 2001, pp. 123 -138.
244. De Vries, Raymond G., Birth and Death: Social Construction at the Poles of Existence , în
Social Forces , Vol. 59, No.4, Special Issue, June 1981, pp. 1074 -1093.
245. Zakaria, Fareed, Viitorul libertății , Iași, Polirom, 200 9.
246. Walt, Stephen, Originile alianțelor , Iași, Institutul European, 2008.

44
247. Wallerstein, Immanuel, Declinul puterii americane. Statele Unite într -o lume haotică ,
Editura Incitatus, 2005 .
248. Weber, Max, Sociologia religiei , București, Editura Teora, 1998.
249. Whittaker, David J., Terrorists and Terrorism in the Contemporary World , London and
New York , Routledge, 2004.
250. Yoo, John, Authority to Use Military Force to Combat Terrorist Activities within the
United States , 23 October 2 001, National Security Archives.
251. Yoo, John C și James C. Ho, The Status of Terrorists , în Virginia Journal of International
Law, Vol.44:2003, pp.207 -228.
252. _______________________, The Status of Terrorists , UC Berkeley School of Law
253. Public Law and Legal Theor y, Research Paper No. 136, 2003.
254. Yoo, John C., The Status of Soldiers and Terrorists under the Geneva Convention , în
Chinese Journal of International Law , Vol.3, 2004, pp.135 -150.
255. ***, The United Nations Today , New York, United Nations Departm ent of Public
Information, 2008.
256. ***, Terrori sm and International Law: Challenges and Responses , Contributions
presented at the “Meeting of independent experts on Terrorism and International Law: Challenges
and Responses. Complementary Nature of Human Rights Law, International Humanitarian Law
and Re fugee Law” organized by the International Institute of Humanitarian Law , Sanremo, 30
May – 1 June 2002.
257. ***, British Ministry of Defense Manual of the Law of Armed Conflict , disponibil la
https://www.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/27874/JSP383200
4Edition.pdf .

Surse electronice
258. Consiliul Europei – www.coe.int .
259. Hansard, http://www.parliament.uk/business/publications/hansard/ .
260. MI5, https://www.mi5.gov.uk/ .
261. MI6, https://www.sis.gov.uk/ .
262. Organizația Atlanticului de Nord – www.nato.int .

45
263. Organizația Națiunilor Unite – www.un.org .
264. Special Tribunal for Lebanon – http://www.stl -tsl.org/en/ .
265. Uniunea Europeană – www.europa.eu .
266. US Department of Defense – www.defense.g ov.
267. US Department of State, http://www.state.gov/ .