Dimensionarea Si Finantarea Nevoii de Fond de Rulment a Intreprinderii

Economie

Dimensionarea Si Finantarea Nevoii de Fond de Rulment a Intreprinderii

Byadmin ianuarie 1, 2024

LUCRARE DE LICENȚĂ

DIMENSIONAREA ȘI FINANȚAREA NEVOII DE FOND DE RULMENT A ÎNTREPRINDERII

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. PREZENTAREA GENERALĂ A S.C. MERCUR S.A.

1.1. Scurt istoric și aspecte generale ale S.C. MERCUR S.A.

1.2. Activitatea SC MERCUR SA

1.2.1. Activitatea de comercializare marfă în nume propriu

1.2.2. Activitatea de închiriere spații comerciale

1.3. Elemente de evaluare

1.3.1. Evaluarea activității de aprovizionare

1.3.2. Evaluarea activității de vânzare

1.3.3. Evaluarea aspectelor legate de personalul societății

1.3.4. Elemente de perspectivă privind activitatea societății

1.4. Date privind managementul societății si evoluția indicatorilor economico-financiari

1.4.1. Activele corporale ale societății

1.4.2. Piața valorilor mobiliare emise de S.C. MERCUR S.A.

1.4.3. Conducerea societății

1.4.4. Evoluția de ansamblu în perioada 2010 – 2013

CAPITOLUL II : STUDIU PRIVIND DIMENSIONAREA ȘI FINANȚAREA NEVOII DE FOND DE RULMENT A SC MERCUR SA

2.1. Analiza principalilor indicatori economico-financiari

2.2.Dimensionarea și finanțarea nevoii de fond de rulment a SC MERCUR SA

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Întreprinderea ca entitate organizatorică cu un triplu caracter tehnico-productiv, economic și social reprezintă locul de desfășurare al fenomenelor și proceselor economice cu scopul de a produce bunuri sau de a presta servicii solicitate pe piață .

Scopul principal al acestei lucrări il reprezintă dimensionarea nevoilor de exploatare necesare desfășurării activităților SC MERCUR SA . Acesta constă în determinarea activelor ce asigură o continuitate productivă a proceselor de la nivelul societății , cum sunt determinate aceste active, cum sunt finanțate , precum și calculul indicatorilor economico-financiari pe baza acestora.

Mediul economic este intr-o continuă schimbare , condițiile pieței se modifică în mod accelerat, astfel fiind necesar pentru întreprindere sa aibă acea capacitate de adaptare la orice intervenție care îi poate periclita activitatea ce o desfășoară, flexibilitetea , dar și mobilitatea acesteia, astfel încât aceasta să își mențină un nivel optim al profitabilității precum și capacitatea de a face față concurenței tot mai mari și mai puternice.

Acest echilibru financiar este dat de necesitatea întreprinderii de a face tot posibilul sa aiba o trezorezie neta aproape de zero și să o mențină pe toată perioada la o valoare aproape de zero .

Pentru a se observa dimensionarea necesarului de fond de rulment este obligatorie analiza fondului de rulment, a necesarului de fond de rulment, cât și a trezoreriei nete.

Nevoia de fond de rulment reprezintă excedentul de nevoi ciclice de finanțare rămase după acoperirea activelor curente pe seama resurselor curente și care vor trebui să fie acoperite din resursele permanente . Practic, reprezintă partea din din activele ciclice ce trebuie finanțate din resurse stabile.

Fondul de rulment este un indicator clasic , foarte utilizat în analiza financiară. Conținutul și interpretarea acestuia au evoluat în timp și variază încă , în prezent , în funcție de utilizator. În ciuda varietății de calificative adăugate noțiunii de fond de rulment ( brut,economic,total ,propriu,strain,etc.) s-au impus conceptele de fond de rulment net (sau fond de rulment patrimonial ) , respectiv fond de rulment net global ( fond de rulment funcțional ).

Trezoreria netă este dată de relația dintre fondul de rulment și necesarul de fond de rulment, reflectând situația financiară a întreprinderii atật pe termen lung cât și pe termen scurt.

Trezoreria netă pozitivă semnifică un excedent monetar al exercițiului financiar și, dacă acesta se menține în cadrul mai multor exerciții financiare succesive, respectiva situație demonstrează o rentabilitate economică ridicată și posibilitatea plasării rentabile a disponibilităților bănești pentru întărirea poziției firmei pe piată .Dacă necesarul de fond de rulment este constant , atunci trezoreria netă pozitivă este echivalentul profitului net, diminuat cu dividendele plătite în aceleași perioade la care se adună amortizarea.

Cunoașterea necesarului de fond de rulment prezintă o importanță majoră pentru managerul trezoreriei, deoarece i se permite pe această cale cunoașterea nevoilor curente ce trebuiesc finanțate, acesta urmând să decidă prioritățile de finanțat și sursele de finanțare.

Managerul trezoreriei este interesat să cunoască atât capitalul disponibil la un moment dat (fondul de rulment net), cât și capitalul necesar (necesarul de fond de rulment) pentru asigurarea continuității activității societății comerciale. Astfel, daca majorarea fondul de rulment duce la creșterea capitalului destinat finanțării activelor circulante și implicit a trezoreriei nete, majorarea necesarul de fond de rulment duce la creșterea nevoilor curente ce necesită a fi finanțate, deci implicit la reducerea trezoreriei nete. De aici rezulta legatura invers proporțională dintre necesarul de fond de rulment și trezoreria netă.

Pentru a majora trezoreria, managerul trezoreriei, poate sa acționeze și asupra necesarului de fond de rulment, în sensul diminuării acestuia și reducând pe cât posibil nivelul stocurilor, al creanțelor si crescând ritmicitatea încasarilor și durata creditului furnizori.

După cum am arătat între necesarul de fond de rulment și trezoreria netă este o relație de inversă proporționalitate, de aceea , este bine ca managerul trezoreriei , sa cunoască în permanență marimea acestuia (NFR) și mai mult, să intervină în sensul diminuării lui.

În continuare, voi prezenta SC MERCUR SA și voi face analiza indicatorilor de gestiune, de rentabilitate, de solvabilitate si analiza fondului de rulment, a necesarului de fond și a trezoreriei nete .

CAPITOLUL I. PREZENTAREA GENERALĂ A S.C. MERCUR S.A.

Scurt istoric și aspecte generale ale S.C. MERCUR S.A.

Actuala S.C. „MERCUR” S.A. a fost înființată în data de 01.11.1990 în baza deciziei Prefecturii Dolj prin preluarea activului și pasivului fostei I.C.S. „Magazin Universal MERCUR, funcționând în prezent conform prevederilor Legii 31/1990.

Operator activ pe piața de retail a orașului Craiova, având ca obiectiv prioritar creșterea veniturilor acționarilor săi, S.C. „MERCUR” S.A. a urmărit structurarea unor relații de aprovizionare cu mărfuri a căror comercializare să conducă la sporirea valorii activelor deținute concomitent cu satisfacerea celor mai diverse și exigente necesități ale consumatorului final.

Unul dintre reperele Craiovei a fost dintotdeauna magazinul universal MERCUR. Inaugurat pe data de 16 octombrie 1975, magazinul avea la acea dată o suprafață construită desfășurată de 11.000 m.p. și o suprafață de vânzare totalizând aproximativ 6.000 m.p..

În anul 1983 s-a realizat lângă clădirea magazinului o altă construcție pentru comercializarea produselor industriale, ambele formând un complex comercial cu o suprafață construită desfășurată de peste 24.000 m.p., din care suprafață utilă cca. 17.000 m.p.

În perioada 2002-2004 centrul comercial a fost supus unui amplu proces de modernizare în sensul schimbării plafoanelor, pavimentului, instalației electrice, instalării unui sistem de climatizare , încălzire și ventilație, devenind cea mai modernă locație pe piața regiunii.

Datele de identificare ale societății sunt:

S.C. MERCUR S.A.

Sediul social: Craiova, Calea Unirii nr. 14 J16/91/1991

CUI2297960, atribut fiscal RO

Capital social subscris și vărsat 2.958.210 lei

Obiectul de activitate – 4.719 și 6.820

Structura acționariatului este la 31.12.2013 aceeași cu cea din anii anteriori și anume:

Tabel 1.1.

Structura acționariatului

Actul constitutiv al societății MERCUR S.A. este înocmit în conformitate cu prevederile legale în vigoare și hotărârilor adoptate de Adunarea Generală a Acționarilor.

Activitatea SC MERCUR SA

S.C. MERCUR S.A. desfășoară activitate de comercializare cu amănuntul a mărfurilor nealimentare, activitate de alimentație publică și prestarea de servicii de închiriere spații comerciale către terțe persoane juridice. Veniturile din aceste activități însumează 99,34% din cifra de afaceri realizată în exercițiul financiar 2013.

Activitatea societății s-a desfășurat conform prevederilor statutului societății, a Legii 31/1990 cu modificările și completările actuale, a Legii 297/2004 cu modificările și completările sale și a altor acte normative cu incidență asupra obiectului de activitate statutar.

Activitatea de comercializare marfă în nume propriu

Această activitate se derulează prin 9 raioane amplasate în Centrul Comercial Mercur, in care se comercializează confecții, lenjerie și galanterie, marochinărie, decorațiuni interioare, articole menaj și articole sport-voiaj și produse de alimentație publică prin Restaurantul Mercur situat la etajul V al centrului.

În anul 2013 obiectivele urmărite prin această activitate au fost obținerea unei marje comerciale care să acopere cheltuielile directe generate de desfășurarea sa în condițiile optimizării stocului de marfă, atât cantitativ cât și calitativ.

Veniturile din comercializare marfă realizate în anul 2013 au fost de 1.843.483 lei, cu 2,41% peste nivelul planificat prin BVC și cu 6,93% sub nivelul realizat în anul anterior.

Stocul de marfă, în prețuri de vânzare cu amănuntul s-a diminuat cu 5.312 lei față de cel de la începutul anului, dar valoarea realizabilă netă a stocului este la 31.12.2013 cu 35.169 lei mai mare decât cea de la 01.01.2013.

Valoarea totală a aprovizionărilor de marfă a fost în anul 2013 de 2.280.748 lei (prețuri de vânzare cu amănuntul), respectiv 1.402.752 lei (prețuri de achiziție inclusiv TVA).

Principalii furnizori au fost:

Triumph International București (7,98%),

Confecții Bârlad (4,81%),

Sequoia Impact București (3,85%),

Aby Kids (3,54%),

Proartimar Bistrița (2,96%),

Lanexim 2000 București (2,48%),

Doll Fashion (2,45%),

Metter Brașov (2,03%).

Activitatea de închiriere spații comerciale

S.C. MERCUR S.A. închiriază spații comerciale (sală de vânzare și magazii) în activele deținute, către terțe societăți comercianți de mărfuri nealimentare – în principal, dar și alimentare – demisolul Centrului Comercial Mercur tronson vechi ce are destinație de supermaket.

Contractele încheiate au în general valabilitate până la 31 decembrie și prevăd facturarea chiriei lunare ca echivalentul în lei a unui tarif în euro/mp. sau sumă lunară în euro, precum și facturarea utilităților și serviciilor prestate pentru buna desfășurare a acestei activități.

În anul 2013 s-au realizat venituri din închirieri în valoare totală de 6.086.775 lei structurate astfel:

chirii spații comerciale: 4.590.893 lei

chirii spații publicitare: 73.662 lei

costuri de exploatare: 1.422.220 lei

Pe parcursul anului 2013 un numar de 4 societati au renuntat la spatiile inchiriate, rezultand o diferenta in minus cu 243 mp.

In Centrul Comercial Mercur suprafata spatiilor libere la data de 31.12.2013 era de 2786 mp, din care sala de vanzare 2.167 mp si magazie 619 mp. Suprafata medie ocupata de locatari a fost de 7000 mp.

La data de 08.03.2013 pentru spatiul de la demisolul tronsonului vechi al Centrului Comercial cu destinatia de supermarket s-a incheiat contract cu S.C. Lactag S.A. Costesti pentru intreaga suprafata de 1353 mp.

Principalii clienți ai entității pe acest segment de activitate, în funcție de valoarea veniturilor facturate, au fost:

Lactag S.A. Costesti Arges – 6,80% (pe o perioada de 8 luni)

Altex România S.R.L. Piatra Neamț – 5,62% din total

B&B Collection S.R.L. București – 5,58%

Staff Collection S.R.L. București – 5,03%

Tehnorul S.R.L. Craiova – 4,22%

Elvila S.A. – 2,97%

Steilmann – 2,75%

Scăderea vânzărilor pe piața retailului de fashion sau bunuri de folosință îndelungată a determinat presiuni asupra reducerii chiriilor lunare, fenomen ce nu a putut fi evitat nici în anul 2013, cu atât mai mulnta in minus cu 243 mp.

In Centrul Comercial Mercur suprafata spatiilor libere la data de 31.12.2013 era de 2786 mp, din care sala de vanzare 2.167 mp si magazie 619 mp. Suprafata medie ocupata de locatari a fost de 7000 mp.

La data de 08.03.2013 pentru spatiul de la demisolul tronsonului vechi al Centrului Comercial cu destinatia de supermarket s-a incheiat contract cu S.C. Lactag S.A. Costesti pentru intreaga suprafata de 1353 mp.

Principalii clienți ai entității pe acest segment de activitate, în funcție de valoarea veniturilor facturate, au fost:

Lactag S.A. Costesti Arges – 6,80% (pe o perioada de 8 luni)

Altex România S.R.L. Piatra Neamț – 5,62% din total

B&B Collection S.R.L. București – 5,58%

Staff Collection S.R.L. București – 5,03%

Tehnorul S.R.L. Craiova – 4,22%

Elvila S.A. – 2,97%

Steilmann – 2,75%

Scăderea vânzărilor pe piața retailului de fashion sau bunuri de folosință îndelungată a determinat presiuni asupra reducerii chiriilor lunare, fenomen ce nu a putut fi evitat nici în anul 2013, cu atât mai mult cu cât s-a întărit concurența pe piața spațiilor disponibile închirierii prin deschiderea parcului de retail Electroputere.

Elemente de evaluare

Activitatea S.C. Mercur S.A. în anul 2013 se caracterizează succint în următoarele nivele ale indicatorilor economico-financiari:

Cifra de afaceri = 7.982.316 lei, cu 21,64% mai mică, decât cea înregistrată în anul 2012 pe seama scăderii veniturilor din comercializare marfă (- 6,93%) și a celor din închirieri (-25,21%).

Venituri totale = 11.883.264 lei, cu 4,04% peste nivelul realizat în 2012.

Cheltuieli totale = 10.293..761 lei, cu 26,82% mai mari decât totalul cheltuielilor efectuate în 2012.

Profitul brut = 1.589.503 lei, cu 51,90% sub valoarea obținută în anul anterior, dar cu 68,20% mai mare decât nivelul planificat prin bugetul de venituri și cheltuieli.

La 31.12.2013 societatea are datorii totale de 887.286 lei, exigibile într-o perioadă de un an, obligații curente, în termenul de scadență și un disponibil bănesc în valoare de 14.472.579 lei.

La 31.12.2013 societatea are constituite depozite bancare pe termen de 1-3 luni la B.R.D. Craiova si Banca Transilvania la dobanzi negociate intre 2,80 si 3,75%.

Evaluarea activității de aprovizionare

Aprovizionarea cu mărfuri, utilități, materiale și contractarea serviciilor de la terți se desfășoară conform procedurilor și reglementărilor interne.

Furnizorii de marfă sunt reprezentanți în proporție de 90% de producători interni sau distribuitori naționali a unor branduri internaționale, fiind evaluați în funcție de calitatea produselor, prețurile practicate, modalitatea de transport și modalitatea de plată.

Furnizorii de utilități sunt furnizori locali sau regionali, excepție furnizorul de energie electrică, înlocuit în anul 2011 datorită tarifului mai mic.

Activitatea de aprovizionare se derulează în baza unor contracte anuale și ocazional în baza unor comenzi ferme ale căror condiții financiare au fost anterior stabilite.

Evaluarea activității de vânzare

La nivelul societății activitatea de vânzare are două componente:

comercializarea mărfurilor prin raioanele proprii;

vânzarea/ofertarea serviciilor de închiriere spații comerciale.

În primul caz clientul principal îl reprezintă populația orașului Craiova. Faptul că județul Dolj prezintă o rată ridicată a șomajului caracterizează nivelul puterii de cumpărare a clienților care sunt direct interesați de prețurile mărfurilor și mai puțin interesați de calitate. Raportat la această tendință S.C. Mercur S.A. a aplicat o politică de reducere a prețurilor, cu consecințe asupra adaosului comercial realizat.

În ultimii trei ani veniturile din comercializare marfă au scăzut constant, de la 2.738.328 lei în 2011 la 1.843.483 lei în 2013 fără să opereze o reducere de activitate. Corespunzător acestei scăderi a scăzut și adaosul comercial realizat de la 1.078.660 lei la 722.504 lei.

In cazul serviciilor de inchiriere acestea se adreseaza societatilor cu activitate de comert en detail,care isi pot desfasura cativitatea in conditii de confort, ambient si eficienta in cadrul Centrului Comercial Mercur – principalul activ. In cursul anului 2013 structura chiriasilor nu a suferit modificari esentiale in sensul ca nu s-a imbunatatit prin atragerea unor branduri importante. Acest obiectiv nu s-a putut materializa ca urmare faptului ca nu s-a demarat actiunea de modernizare a interiorului centrului.

Evaluarea aspectelor legate de personalul societății

În anul 2013 S.C Mercur S.A. a avut un număr mediu de personal de 120 salariați, cu 4% mai mic decât în 2012, structurat astfel:

personal direct productiv (vânzători și gestionari) = 43 persoane

personal indirect productiv (de întreținere) = 54 persoane

personal TESA = 23 persoane

Din cei 120 salariați un număr de 99 persoane fac parte din Sindicatul Dreptatea. Relațiile de munca s-au derulat conform prevederilor contractelor individuale de muncă, a contractului colectiv pe unitate, a regulamentului intern și a celui de organizare și funcționare în vigoare.

Încadrarea salariaților se efectuează conform organigramei aprobată de Adunarea Generală a Acționarilor și statului de funcțiuni stabilit de către Consiliul de Administrație.

În cursul anului 2013 organigrama nu a fost modificată, conform hotărârii nr.51 din 25.04.2013 a Adunării Generale a Acționarilor.

La 31.12.2013 numarul persoanelor angajate cu contract individual de munca este 118.

În 2013 fondul total de salarii realizat a fost de 2.391.132 lei, la care s-a adăugat și cota de participare la realizarea și depășirea profitului net al anului 2012 in suma bruta de 173.000 lei. Salariații au beneficiat de tichete de masă în valoare totală de 239.497 lei.

Elemente de perspectivă privind activitatea societății

Analizând evoluția indicatorilor principali ai activității S.C. Mercur S.A. pe perioada ultimilor trei ani rezultă că veniturile sunt într-o permanentă scădere pe fondul menținerii costurilor ceea ce impune o nouă abordare a condițiilor de derulare a activităților principale. În primul rând este necesar un nou concept al design-ului interior iar implementarea sa presupune un program investițional privind modernizarea Centrului Comercial Mercur – principalul activ al societății -(inclusiv construcția unei parcări auto pentru clienți), cu obiectiv final atragerea în calitate de chiriași a unor branduri internaționale.

Date privind managementul societății si evoluția indicatorilor economico-financiari

Activele corporale ale societății

La 31.12.2013 imobilizările corporale ale S.C. Mercur S.A. sunt în valoare brută de 15.338.705 lei reprezentate de:

terenuri = 5.391.037 lei situate în Craiova în trei locații: str. Brestei nr 185, Calea Unirii nr. 14 și str. Caracal nr. 105.

constructii (clădiri și construcții speciale aferente) = 7.754.421 lei, detaliate astfel:

Centrul Comercial Mercur situat în centrul orașului, clădire construită în 1975 (tronsonul vechi) și 1983 (tronsonul nou) și modernizată în 2002-2004, cu o suprafață construită desfășurată de 24.000 mp.

Depozite în str. Caracal și în str. Brestei

Spații comerciale la parterul blocurilor P3 – P5 în Calea București nr 40-44

Spații de depozitare situate în Craiova, str. Madona Dudu – subsol Bl. 2, 4 și 6.

instalații tehnice, mașini, utilaje și mobilier comercial = 2.193.247 lei.

Imobilizările corporale, la valoare rămasă (9.526.817 lei) reprezintă 34,81% din activul net la 31.12.2013.

Piața valorilor mobiliare emise de S.C. MERCUR S.A.

Acțiunile S.C. Mercur S.A. sunt listate din anul 1997 pe bursa Rasdaq piața XMBS categoria III R. În anul 2013 acțiunile s-au tranzacționat între 30,00 lei/acțiune (12.03.2013) și 22,00 lei/acțiune (19.09.2013) și s-au închis la 25,00 lei/acțiune (12.11.2013~30.12.2013), volumul tranzacționat fiind mic – sub 1% din numărul total de 1.183.284 acțiuni.

La 30.12.2013 activul net pe acțiune este de 23,12 lei, cu 4,60% mai mic decât cel înregistrat la 31.12.2012. Profitul net obținut în anul 2013 se ridică la 1.443.393,33 lei și se propune a fi repartizat ca dividende 709.970,40 lei, iar diferența de 723.422.93 lei sa ramana nerepartizata.

În cursul anului societatea și-a îndeplinit obligațiile de raportare în piață conform prevederilor Regulamentului CNVM 1/2006 cu modificările și completările ulterioare.

Conducerea societății

S.C. MERCUR S.A. este condusă de un Consiliu de Administrație format din trei membri.In cursul anului 2013 componenta Consiliului de Administratie a fost urmatoarea:

a) perioada 01.01-12.08.2013

VIGARU IOAN – președinte

BICA LEANA – membru

BLIDARU GHEORGHE – membru;

b) perioada 13.08-31.12.2013

VIGARU IOAN – președinte

SICHIGEA ELENA – membru

BUCUR VASILICA – membru;

Din cei trei doar dl. Vigaru Ioan deține un număr de 111 acțiuni emise de entitate.

Conform actului constitutiv Președintele Consiliului de Administrație este și director general al societății.

Activitatea financiar-contabilă este condusă de Căruntu Adelina – director financiar-contabil, angajată cu contract de muncă.

Evoluția de ansamblu în perioada 2010 – 2013

Tabel 1.2.

Principalii indicatori în perioada 2010 – 2013

Condițiile economico-sociale în care s-a desfășurat activitatea entității au avut un impact semnificativ asupra comerțului cu amănuntul (derulat în nume propriu sau de către chiriașii din centrul Comercial Mercur), în sensul scăderii valorii vânzărilor realizate, astfel că cifra de afaceri realizată în proporție de 99% din comerț și închirieri, este de 7.982.616 lei, cu 0,35% sub nivelul planificat.

Profitul net obținut în exercițiul financiar 2013 este de 1.443.393 lei, societatea reușind să depășească nivelul aprobat pentru acest an cu 82,71%.

Cheltuieli generale efectuate pentru buna desfășurare a activității sunt:

cheltuieli materiale = 1.907.276 lei, cu 4,63% sub nivelul planificat datorită unui consum cantitativ mai mic de energie electrică (spații comerciale neutilizate);

cheltuieli cu marfa vândută = 1.120.980 lei, cu 1,90% mai mari decât valoarea planificată, datorita depășirii veniturilor din comercializare marfa;

cheltuiala salarială totală (inclusiv tichetele de masă) = 3.627.669 lei, cu 2,90% mai mare decât nivelul prevăzut în BVC ;

cheltuieli servicii terți = 1.123.027 lei- cu 7,63% mai mici ca nivelul bugetat;

cheltuieli cu impozitele și taxele = 191.445 lei, cu 10,96% sub valoarea planificată;

cheltuieli cu amortizarea = 366.946 lei- cu 2% mai mică.

La 31.12.2013 patrimoniul S.C. Mercur S.A. este constituit din:

Imobilizări necorporale = 8.579 lei ( valoare neta contabila), reprezentând 0,03% din total active;

Imobilizări corporale = 9.526.817 lei (valoare neta contabila), adică 34,81% din total active;

Imobilizări financiare = 3.609.668 lei (valoare justă la data bilanțului), adică 13,19% din total active;

Stocuri = 676.196 lei (valoare realizabilă netă), reprezentând 2,47% din total active;

Valoare in preturi de vanzare cu amanuntul = 1.292.673 lei

Valoare in preturi de achizitie ( exclusiv TVA) = 750.366 lei

Ajustari pentru depreciere inregistrate ( aferente stocurilor cu vechime mai mare de trei ani) = 74.170 lei.

Creanțe = 290.393 lei (valoare probabilă de încasat);

Conform precizarilor din situatiile financiare ale anului 2013:

-valoare bruta = 770.855 lei

-ajustari pentru depreciere aferente creantelor cu vechime si aflate in litigiu ( estimate la valoarea bruta inregistrata in contabilitate) = 480.462 lei

Disponibil bănesc = 14.472.579 lei, adică 52,88% din total;

Datorii curente = 887.286 lei;

Capitaluri proprii = 27.366.765 lei.

Activul net/acțiune a înregistrat următoarele valori:

22,85 lei în 2010

24,07 lei în 2011

24,30 lei în 2012

23,12 lei in 2013

REPARTIZAREA PROFITULUI

Profitul net obținut in anul 2013, in suma de 1.443.393,33 lei se propune a fi repartizat astfel:

valoarea de 709.970,40 lei sub forma dividendelor cuvenite actionarilor societatii inscrisi in Registrul Actionarilor la data de inregistrare stabilita de Adunarea Generala a Actionarilor, reprezentand un dividend brut pe actiune de 0,60 lei;

valoarea de 723.422,93 lei profit nerepartizat.

CAPITOLUL II : STUDIU PRIVIND DIMENSIONAREA ȘI FINANȚAREA NEVOII DE FOND DE RULMENT A SC MERCUR SA

Analiza principalilor indicatori economico-financiari

Principalii indicatori economico-financiari utilizați în aprecierea eficienței activității desfășurate de o întreprindere sunt următorii :

Indicatori de structură

Indicatori de echilibru financiar

Indicatori de gestiune

Indicatori de rentabilitate

Indicatori ai fondului de rulment.

S.C. MERCUR S.A. este o societate comercialǎ cu capital majoritar privat, principalul acționar fiind SIF OLTENIA S.A. (85,53%).

Principalele activități ale societății sunt: comercializarea mărfurilor prin raioanele proprii, servicii de alimentație publicǎ și închirierea spațiilor comerciale. Aceste activități se desfășoară în Centrul Comercial MERCUR, spațiul din Calea București, parterul blocurilor P3, P4, P5 și depozitele din str. Caracal.

Cifra de afaceri netǎ a fost în anul 2013 de 7.982.316 lei, cu 21,64% mai micǎ decât în anul 2012, structuratǎ astfel:

– venituri din vânzare marfǎ – 23,09%

– venituri din închirieri – 76,25%

– venituri din alte servicii prestate – 0,66%

Capitalul social este la 31.12.2013 de 2.958.210 lei reprezentând 1.183.284 acțiuni cu valoare nominalǎ de 2,5 lei.

Acțiunile S.C. MERCUR S.A. sunt tranzacționate de BVB – piața Rasdaq, simbol MRDO. Ultimul preț de tranzacționare a fost de 25,00 lei în data de 12.11.2013.

La 31.12.2013 activul net/acțiune este de 23,12 lei.

Datoriile și creanțele societǎții sunt evaluate la 31.12.2013 la valoarea de platǎ/de încasat . Datoriile reprezinta obligatii curente cu termen de exigibilitate de un an, iar valoarea creantelor a fost ajustata pentru sumele care prezinta risc mare de neincasare.

La 31.12.2013 societatea a constituit un provizion in suma de 220.000 lei reprezentand cota de participare la realizarea si depasirea profitului net planificat pentru anul 2013, provizion ce va fi supus aprobarii adunarii generale a actionarilor.

În anul 2013 societatea nu a avut în derulare contracte de credit bancar sau contracte de leasing și nu a emis obligațiuni.

Impozitul pe profit a fost stabilit conform prevederilor Codului Fiscal si a Normelor de aplicare ale acestuia în vigoare pentru anul 2013 astfel :

Venituri din exploatare = 8.791.245 lei

Cheltuieli de exploatare = 8.682.691 lei

Venituri financiare = 4.068.667 lei

Cheltuieli financiare = 2.587.718 lei

I. Rezultat net = 1.443.393 lei

II. Deduceri (amortizare fiscalǎ) = 221.975 lei

III. Venituri neimpozabile (dividende primite, venituri din anulare provizioane pentru care nu s-a acordat deducere, anulare cheltuieli nedeductibile în anii anteriori) = 1.178.226 lei

IV.Cheltuieli nedeductibile (impozit profit, amenzi și penalitǎți, sponsorizǎri, ajustǎri pentru deprecierea imobilizǎrilor financiare, a activelor circulante, plata despagubiri, constituire provizion,etc.) = 667.472 lei

V. Profit impozabil = 931.936 lei

VI. Impozit profit = 149.110 lei, din care se scade valoarea sponsorizǎrilor ( 3.000 lei) rezultând 146.110 lei.

De asemenea, pe baza elementelor patrimoniale, am determinat ratele specifice pentru fiecare componentă a activelor firmei, așa cum este redat în continuare.

Indicatorii de structură – sunt acei indicatori meniți să analizeze structura economică și financiară a societății.

A.1. Indicatorii de structură ai activului . Aceștia cuprind :

Rata activelor imobilizate – Reflectă ponderea elementelor patrimoniale aflate permanent în patrimoniu și măsoară gradul de imobilizare a elementelor de capital.

( Active imobilizate/Active totale*100)

Tabel 2.1.

Evoluția ratei activelor imobilizate

Conținutul tabelar se gasește în Bilanț și Contul de profit și pierdere, aflate la anexele lucrării

Grafic 2.1.

Rata activelor imobilizate

Rata activelor imobilizate a crescut de la 41,98%, in anul 2011, la 46,05%, în anul 2013,ceea ce înseamnă că gradul de investire al capitalului a crescut de la o perioada la alta. Acest lucru s-a întâmplat deoarece valoarea absoluta a activelor imobilizate a crescut, activul total a scazut, iar activele circulante au scăzut cu aproximativ 2 milioane de lei între 2011-2013, acest lucru observându-se în rata activelor imobilizate.

Rata imobilizărilor necorporale – arată ponderea valorii activelor intangibile întotal imobilizări. ( Imobilizări necorporale/Active totale*100)

Rata imobilizărilor corporale- arată ponderea valorii activelor corporale în total imobilizări. (Imobilizări corporale/Active totale*100)

Rata imobilizărilor financiare – reflecta ponderea imobilizarilor financiare în activul total al întreprinderii. (Imobilizări financiare/Active totale*100)

Tabel 2.2.

Rata imobilizărilor

Grafic 2.2.

În ceea ce privește rata imobilizărilor necorporale, se observă o ușoară creștere pe perioada celor trei ani anaizați însă ramane tot la o valoare foarte mica, acest lucru fiind negativ pentru o intreprindere deoarece acestea sunt dovada progresului tehnologic, creativității si cercetării științifice .

Rata imobilizărilor corporale se menține oarecum asemănătoare pe parcursul anilor analizați, cu o mică diferență negativă în anul 2012 (-1 procent ) .

Rata imobilizărilor financiare înregistrează o creștere de 4 pct. procentuale în perioada analizată insă, rămâne tot la o valoare redusă , lucru ce semnifică o activitate restrânsă a activității de investiții financiare.

Rata creanțelor – reflectă importanța creanțelor în activul total al întreprinderii . (Creanțe/Active totale*100)

Tabel 2.3.

Rata creanțelor

Grafic 2.3.

Se constată o ușoară scădere în ceea ce privește evoluția acestei rate în perioada analizată, de la 1,28 % in 2011 ajungandu-se la 0,85% în anul 2013 . Acest lucru semnifică un regres în politica de vânzare , datorându-se pierderii unor clienți importanți (DOMO) și totodată imposibilității de închiriare a intregului spațiu comercial . Acest indicator trebuie menținut la un nivel care sa permită o bună organizare a firmei, o buna analizare a acesteia, fără ca stabilitatea financiară sa fie afectată de creanțele mai vechi .

Rata disponibilităților bănești – reflecta ponderea disponibilitatilor în patrimoniul firmei. (Disponibilități bănești/Active totale*100)

Tabel 2.4.

Rata disponibilităților bănești

Grafic 2.4.

Rata disponibilităților bănești are un trend descrescător pe toată perioada de analiză, nivelul acesteia fiind mult sub nivelul optim acceptat (80%) , oscilând între 54, 31 % (2011) și 50,71% (2013) . Acest lucru se datorează scăderii ponderii clienților importanți și veniturilor din închirierea spațiilor comerciale .

Rata activelor circulante – Arată ponderea pe care o dețin utilizările cu caracter ciclic în total activ. Această ratăexprimă în mărimi relative nivelul capitalului imobilizat în procesul de exploatare. (Active circulante/Active totale*100)

Tabel 2.5.

Rata activelor circulante

Grafic 2.5.

Se observă o scădere în ceea ce privește analiza acestor rate, diferența cea mai vizibilă fiind între anii 2011-2012 (diferență de aproximativ 4 procente) . Din acest punct de vedere situația întreprinderii este negativă, deoarece scăderea valorii activului total se datorează în cea mai parte creșterii activelor imobilizate și nu a activelor circulante, acest lucru rezultând din obiectul de activitate întreprins de SC Mercur SA .

Rata stocurilor – arată ponderea stocurilor în activul total al SC Mercur SA . Ținând cont de sfera de activitate a întreprinderii în cauză ( de natura comerțului cu amănuntul) ne așteptăm ca valoarea ratei stocurilor să fie mare și datorită faptului că ciclul de exploatare este relativ mare. Trebuie luați înconsiderare și factorii conjuncturali ai pieței pe care acționează întreprinderea luată în calcul. (Stocuri/Active totale*100)

Tabel 2.6.

Rata stocurilor

Grafic 2.6.

Evoluția acestui indicator pare sa oscileze, plecând de la 2,41% în anul 2011 , trecând prin punctul de 2,12 % în urmatorul an și ajungând la 2,36% în anul 2013 . Stocurile au scăzut în 2012 comparativ cu 2011 ( stocurile au fost valorificate, astfel au crescut vânzările si, implicit, cifra de afaceri ), însă tind sa își revină în 2013, ajungând aproape de același nivel înregistrat în 2011 .

A.2. Indicatori de structură ai pasivului . Aceștia cuprind :

Rata stabilității financiare – arată măsura în care firma dispune de resurse financiare cu caracter permanent față de resursele totale de finanțare. (Capital permanent/Pasiv total*100)

Tabel 2.7.

Rata stabilității financiare

Grafic 2.7.

În toți cei trei ani de analiză, întreprinderea înregistrează un nivel ridicat de stabilitate financiară, nivelul acestei rate situându-se peste nivelul minim acceptat(66%) și totodata, trebuie menționat faptul ca pe întreg intervalul analizat SC Mercur SA urmează un curs ascendent al stabilității financiare ( 93,14% – 94,26% – 94,97% ) .

Rata de îndatorare globală – Măsoară ponderea datoriilor totale în patrimoniul firmei. De asemenea arată în ce măsurăsursele împrumutate și atrase participă la finanțarea activității. (Datorii totale/Pasiv total*100)

Tabel 2.8.

Rata de îndatorare globală

Grafic 2.8.

În toată perioada analizată rata îndatorării globale s-a situat sub valoarea maximă admisă, dar înregistrându-se pe toată perioada o scădere a valorii acesteia. În anul 2013, valoarea ratei este minimă, deoarece nivelul datoriilor totale este cel mai mic, indicele de creștere al datoriilor totale devansând ritmul de creștere al pasivului total. Și din acest punct de vedere întreprinderea este viabilă putând oricând apela la împrumuturi.

Rata autonomiei financiare globale – Această rată arată cât din patrimoniul firmei este finanțat pe baza resurselor proprii. Reflectând ponderea capitalurilor proprii în total surse de finanțare, este dorit ca nivelul ratei să fie cât mai mare. Este totuși dificil de stabilit un nivel optim al ratei, dar ținând cont de politica financiară a fiecărei întreprinderi, se consideră satisfăcătoare o rată a autonomiei financiare globale care să fie mai mare decât 1/3. (Capital propriu/Pasiv total*100)

Tabel 2.9.

Rata autonomiei financiare globale

Grafic 2.9.

Rata autonomiei financiare globale a luat de-a lungul celor trei ani ai perioadei de analiză valori care depășesc valoarea minima acceptată ( în cazul SC Mercur SA , aceste rate oscileaza între 93 și 95 % ) , întreprinderea prezentând garanții pentru a beneficia de credite.

Indicatori de lichiditate – acei indicatori cu ajutorul cărora se măsoară capacitatea societăților de a-și onora totalitatea obligațiilor pe termen scurt . Acești indicatori sunt :

Lichiditatea generală – evidențiază gradul de acoperire a datoriilor pe termen scurt de către activele circulante. (Active circulante/Datorii pe termen scurt)

LG se poate încadra între urmatoarele valori:

LG >1,8 ísituatie buna si indica existenta unor active circulante mai mari decât datoriile pe termen scurt, ceea ce înseamna ca o parte a capitalului permanent este utilizat pentru finantarea activitatii de exploatare;

1,2 < RSG <1,8 ísituatie satisfacatoare;

LG <1,2 ísituatie nesatisfacatoare, dar nu prezinta pericol daca gradul de lichiditate al activelor circulante este mai mare decât cel de exigibilitate al datoriilor pe termen scurt. Aceasta înseamna ca stocurile se reduc treptat pentru achitarea datoriilor pe termen scurt fara a stânjeni continuitatea productiei, iar datoriile se reînnoiesc constant.

Tabel 2.10.

Lichiditatea generală

Grafic 2.10.

În perioada anilor analizați, se observă că lichiditatea generală este la un nivel mult peste cel considerat a fi foarte bun ( 17% in 2013 ˃ 1,8% nivel minim recomandat ) , acest lucru indicând capacitatea societății de a-și achita într-un timp foarte scurt datoriile curente deoarece deține suficiente lichidități .

Lichiditatea imediată – reflectă disponibilitățile ce participă la acoperirea datoriilor curente, imediate , si nu pe termen scurt asemeni indicatorului precedent . (Active circulante-stocuri/Dpts)

Tabel 2.11.

Lichiditatea imediată

Grafic 2.11.

Din analiza acestui indicator reiese faptul că societatea își poate onora obligațiile curente si imediate datorită disponibilului de lichidități aflat peste nivelul minim recumandat .

Rata solvabilității generale – această rată prezintă capacitatea societății de a-și utiliza toate activele , pentru ca astfel sa își poată acoperi datoriile totale în termenele stabilite prin intermediul contractelor . (Active totale/Dpts)

Tabel 2.12

Rata solvabilității generale

Grafic 2.12

Se observă că acest indicator depășește cu mult valoarea optimă recomandată ( cel puțin 1,5%) pe toată perioada analizată , asadar , se poate afirma că societatea dispune de resurse proprii însemnate , având o situație favorabilă .

Indicatori de echilibru financiar – un ansamblu de corelații care se formează în procesul de rotație al capitalului pentru a asigura o bună funcționare a societății , îndeplinind totodată criteriile financiare stabilite la nivel de firmă .

Rata autonomiei financiare – reflectă ponderea surselor proprii de finanțare în cadrul surselor stabile ale întreprinderii (permanente) , exprimând astfel gradul de independență față de creditorii permanenți. (Capital propriu/Capital permanent*100)

Tabel 2.13

Rata autonomiei financiare

Grafic 2.13.

Acest indicator s-a menținut constant pe perioada celor 3 ani analizați, acest lucru însemnând că societatea nu a contractat datorii pe termen mediu și lung .

Rata datoriilor financiare – arată ponderea datoriilor pe termen mediu și lung în totalul capitalurilor permanente , arătând gradul de dependență al firmei față de creditorii financiari, per total fiind o rată complementară precedentei . (Datorii pe termen mediu și lung/Capital permanent*100)

Tabel 2.14.

Rata datoriilor financiare

Rata datoriilor – reflecta partea din activul total care este finanțată din datoriile întreprinderii, atât pe termen scurt cât și pe termen lung. Este important ca indicatorul sa aibă o valoare subunitară pentru că în caz de lichidare a societății datoriile trebuiesc platite mai întâi, iar dacă valoarea firmei este sub cea a datoriilor, plata acestora nu va putea fi posibilă. (Datorii totale/Active totale)

Tabel 2.15.

Rata datoriilor

Grafic 2.15.

Rata datoriilor , în perioada analizată, este oarecum asemănătoare, putin mai mare în anul 2011 ca urmare a datoriilor curente contractate ăn acel an.

Rata de finanțare a stocurilor – reflectă în ce proporție stocurile sunt acoperite pe seama fondului de rulment . Raportul trebuie sa aiba valori de circa 0,66 . (Capitaluri permanente – Active imobilizate/Stocuri)

Tabel 2.16

Rata de finanțare a stocurilor

Grafic 2.16.

Din analiza indicatorului pe cei trei ani rezultă că fondul de rulment este pozitiv , iar apogeul fondului de rulment se atinge în anul 2012 când atinge procentul de 24,61% .

Rata capitalului propriu față de activele imobilizate – exprima finantarea proprie a imobilizarilor, autonomia de care da dovada întreprinderea în finantarea investitiilor sale.O valoare apropiată de 1 este cea mai recomandată. (Capital propriu/Active imobilizate)

Tabel 2.17.

Rata capitalului propriu față de activele imobilizate

Grafic 2.17.

Se observă o valoare unitară în analiza celor 3 ani, ceea ce înseamnă că există suficiente capitaluri proprii pentru finanțarea activelor imobilizate .

Rata de rotație a obligațiilor – arată influența datoriilor asupra miscării bilanțiere .O valoare ridicată a acestei rate este nefavorabilă pentru societate.

(Datorii totale/CA*100)

Tabel 2.18.

Rata de rotație a obligațiilor

Grafic 2.18.

Din analiza acestui indicator reiese faptul că societatea are un nivel al datoriilor nu tocmai redus, ceea ce înseamnă o situație nu tocmai favorabilă, cu precădere în anii 2012 și 2013 .

Indicatorii de rentabilitate

Rata rentabilității economice ( Profit brut / Capital permanent )- capacitatea întreprinderii de a obține profit din întreaga sa activitate .

Tabel 2.19.

Rata rentabilității economice

Grafic 2.19.

În intervalul analizat rentabilitatea economică urmează un curs descrescător, fiind o diferență de aproape 10 procente între anul 2011 și anul 2013 . Acest lucru se datorează scaderii profitului net si a capitalului permanent .

Rata de rentabilitate financiară ( Profit net / Capital propriu ) – arată randamentul capitalurilor proprii.

Tabel 2.20.

Rata de rentabilitate financiară

Grafic 2.20

Rata rentabilității resurselor consumate (Profit net / Cheltuieli totale ) – arată eficiența activității desfașurate de societate prin prisma consumului de resurse, pentru a se arăta capacitatea lor de a degaja profit brut.

Tabel 2.21.

Rata rentabilității resurselor consumate

Grafic 2.21.

Rata rentabilității comerciale sau a vânzărilor ( profit net/cifra de afaceri ) – prezintă cât de eficientă este politica de prețuri și eficiența valorificării produselor .

Tabel 2.22.

Rata rentabilității comerciale sau a vânzărilor

Grafic 2.22

În urma analizării , se observă că rentabilitatea comerciala a fost mai mare în anii 2011 si 2012, iar în 2013 aceasta a scăzut dramatic cu aproximativ 10 procente, acest lucru datorându-se pierderii clienților foarte importanți si cunoscuți la nivel național.

2.2.Dimensionarea și finanțarea nevoii de fond de rulment a SC MERCUR SA

Fondul de rulment este un indicator clasic , foarte utilizat în analiza financiară. Conținutul și interpretarea acestuia au evoluat în timp și variază încă , în prezent , în funcție de utilizator. În ciuda varietății de calificative adăugate noțiunii de fond de rulment ( brut,economic,total ,propriu,strain,etc.) s-au impus conceptele de fond de rulment net (sau fond de rulment patrimonial ) , respectiv fond de rulment net global ( fond de rulment funcțional ).

Fondul de rulment net (FRN) face referire la excedentul de resurse financiare care se degajă în urma acoperirii activelor permanente din resursele permanente și care poate fi folosit pentru finanțarea activelor curente . Fondul de rulment net este acea parte din capitalul permanent care depașește valoarea imobilizărilor nete fiind destinată finanțării activelor circulante .

Fondul de rulment se poate determina astfel:

Frn = Capital permanent – Active imobilizate ( calcul în partea superioară a bilanțului )

Frn = Active circulante – Datorii pe termen scurt ( calcul în partea inferioară a bilanțului ) .

Operațiile ciclului de exploatare (cumpărări, vânzări, producție), precum și operațiile din afara exploatării, dau naștere la fluxuri reale (de mărfuri , de materii, de produse finite) având drept contrapartidă fluxuri monetare.

Decalajele în timp care există între aceste două categorii de fluxuri explică existența creanțelor și a datoriilor, și anume :

-decalajele între cumpărări și vânzări care antrenează constituirea stocurilor

-decalajele între veniturile contabile (de ex. Vânzările) și plățile corespunzătoare (ex.plata clienților) dau naștere la creanțe.

Nevoia de fond de rulment este cu toate acestea atenuată prin decalajul de sens opus dintre cheltuieli (ex.cumpărările) și plățile corespunzătoare (cum ar fi plata furnizorilor). Decalajele între cheltuieli și plățile lor dau naștere la datorii.

Nevoile și resursele induse prin operațiunile întreprinderii nu se echilibrează. În general nevoile depășesc resursele, această diferență reprezentậând o nevoie de „finanțare reziduală” care apelează o resursă corespunzătoare. Această resursă este în mod natural fondul de rulment ,de unde și denumirea de ‘’nevoie de fond de rulment’’.

Nevoia de fond de rulment (Nfr) reprezintă excedentul de nevoi ciclice de finanțare rămase după acoperirea activelor curente pe seama resurselor curente și care vor trebui să fie acoperite din resursele permanente . Practic, reprezintă partea din din activele ciclice ce trebuie finanțate din resurse stabile.

Nfr = nevoi ciclice ( active circulante cu excepția lichidităților : stocuri și creanțe) – resurse ciclice ( datoriile pe termen scurt : datorii de exploatare și credite de trezorerie).

La nivel de firmă se pot întalni următoarele situații :

Nevoial de fond de rulment este pozitivă , acest lucru ănsemnând că există un surplus de nevoi temporare(ciclice) în raport cu sursele temporare.

Această situație este normală dacă este determinată de :

-politica de investiții care atrage creșterea nevoii de finanțare a ciclului de exploatare

-creșterea vânzărilor

-mărirea duratei ciclului de fabricație datorită creșterii complexității produselor.

Este o situație nefavorabilă dacă este determinată de :

-existența unui decalaj nefavorabil între lichiditatea activelor circulante și exigibilitatea datoriilor din exploatare (S-a încetinit încasarea și s-a urgentat plata obligațiilor)

-existența unor stocuri fără mișcare sau cu mișcare lentă.

Nevoial de fond de rulment este negativă ceea ce marcheză un surplus de resurse temporare în raport cu nevoile temporare.

Este o situație pozitivă dacă este determinată de :

-accelerarea vitezei de rotație a stocurilor și a creanțelor

-angajarea unor datorii de exploatare cu termene de plată mai relaxante.

Necesarul de fond de rulment are doua componente : necesarul de fond de rulment aferent activității de exploatare (NFR) și necesarul de fond de rulment din afara exploatării (NFRAE).

[ NFR = NFRE + NFRAE ]

Necesarul de fond de rulment din exploatare este dată de excedentul de nevoi ciclice de finanțare ce rămân după acoperirea activelor curente pe seama resurselor curente provenite din activitatea de exploatare și care , vor trebui să fie acoperite din resurse permanente . Se determină ca diferență dintre nevoile curente de exploatare și resursele curente de exploatare .

NFRE = Nevoi curente din exploatare – Resurse curente din exploatare

Nevoile curente din exploatare sunt legate în mod direct de ciclul din exploatare , reînnoindu-se în același timp în care se derulează ciclul de exploatare ( stocuri , avansuri acordate clienților , clienți și conturi asimilate , cheltuielile efectuate în avans ) .

La resursele curente de exploatare sunt atașate datoriile de exploatare ( furnizori și conturi asimilate , avansuri acordate de clienți , datorii fiscale și sociale , venituri înregistrate în avans ce privesc activitatea de exploatare ) .

Necesarul de fond de rulment în afara exploatării înseamnă excedentul de nevoi ciclice de finanțare rămase după acoperirea activelor curente pe seama resurselor curente provenite din afara activității de exploatare și care vor trebui acoperite din resurse permanente .

Se determină ca diferență între nevoia de fond de rulment și nevoia de fond de rulment din exploatare sau ca diferența între nevoile ciclice din afara exploatarii și resursele ciclice din afara exploatarii.

NFRAE=NFR-NFRE

Trezoreria netă este dată de relația dintre fondul de rulment și necesarul de fond de rulment, reflectând situația financiară a întreprinderii atật pe termen lung cât și pe termen scurt.

Pe baza bilanțului patrimonial ea se calculează după următoarea formulă :

TN=FR-NFR

Trezoreria se poate calcula și pe baza bilanțului funcțional după următoarea formulă :

TN=FRNG-NFR

Trezoreria netă pozitivă semnifică un excedent monetar al exercițiului financiar și, dacă acesta se menține în cadrul mai multor exerciții financiare succesive, respectiva situație demonstrează o rentabilitate economică ridicată și posibilitatea plasării rentabile a disponibilităților bănești pentru întărirea poziției firmei pe piată .Dacă necesarul de fond de rulment este constant , atunci trezoreria netă pozitivă este echivalentul profitului net, diminuat cu dividendele plătite în aceleași perioade la care se adună amortizarea.

Dacă în calculul necearului de fond de rulment nu s-au luat în considerare creditele pe termen scurt, trezoreria netă negativă reflectă un dezechilibru financiar la sfarșitul anului, care a fost acoperit pe seama creditelor pe termen scurt. Dacă necearul de fond de rulment este constant , trezoreria netă negativă este efectul înregistrării de pierderi. Totuși, atunci când întreprinderea realizează produse rentabile dispune de piață (de aprovizionare și de desfacere) dar, înregistrează o creștere a necesarului de fond de rulment ca urmare a dezvoltării activității.

Existența unei trezorerii nete negative nu semnifică o situație economico-financiară nefavorabilă ci înregistrarea unui decalaj între termenul mediu de transformare a stocurilor și creanțelor în lichididăți și durata medie de onorare a obligațiilor pe termen scurt.

În ceea ce privește analiza dimensionării și finanțării necesarului de fond de rulment a SC MERCUR SA , se realizează calculul următoarelor tipuri de indicatori :

Indicatori de gestiun

Indicatori ai fondului de rulment

Indicatori de gestiune :

Rotația activelor circulante – (Cifra de afaceri / Active circulante ) ; (Active circulante/CA*360 ) .

Rotația activelor totale – (Cifra de afaceri / Active totale ) ; (Active totale/CA*360)

Durata medie de recuperare a creanțelor – (CA/media creanțelor totale) ; (Media creanțelor totale/CA*360)

Rotația activelor imobilizate – (CA/Active imobilizate) ; (Active imobilizate/CA*360)

Tabel 2.23.

Indicatori de gestiune

Grafic 2.23.

În perioada analizată se observă o creștere a vitezei de rotație a activelor circulante, ceea ce înseamna, de altfel, o creștere a transformării activelor circulante în lichidități . Cu cât numarul de rotații este mai mare , cu atât activitatea este mai eficientă , deoarece , cu același volum de active circulante , se poate realiza un volum mai mare de desfacere de mărfuri și un profit mai mare .Indicatorul –rotația activului total- evaluează eficiența managementului activelor totale prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de activele entității, precizând numărul de zile necesar activelor totale pentru a se putea transforma în lichidități . Se observă o creștere a acestui indicator în cursul perioadei analizate .

Durata medie de recuperare a creanțelor arată numărul de zile necesare pentru ca societatea să își recupereze creanțele deținute. În perioada analizată se observa o diminuare cu 3 zile în anul 2012 raportat la anul 2011, însă în 2013 se revine la valoarea celui din 2011 , adică 11 zile .Rotația activelor imobilizate arată care este rezultatul, privit prin cifra de afaceri, al banilor investiți în active pe termen lung, de altfel, putându-se observa o creștere a acestui indicator în perioada analizată (de la 367 zile în 2011 la 593 zile în 2013) .

Indicatori ai fondului de rulment :

Fondul de rulment total – (Total active – Active imobilizate)

Fondul de rulment permanent – (Capitaluri proprii + Datorii pe termen mediu și lung) – Total active imobilizate

Fondul de rulment propriu – (Capitaluri proprii – Active imobilizate )

Gradul de acoperire a Activelor Circulante cu Capital propriu – (Fond de rulment propriu/Fond de rulment total*100)

Necesar de fond de rulment – (Stocuri + Creanțe – Datorii curente )

Fondul de rulment net global – (Capitaluri permanente – Active imobilizate)

Trezoreria netă – (Fondul de rulment net global – Necesarul de fond de rulment)

Tabel 2.24.

Indicatori ai fondului de rulment

Grafic 2.24.

FRT- Se observă o ușoara scădere în 2012 comparativ cu 2011, aici intervenind scăderea surselor proprii de finanțare din anul 2012. Pentru ca întrprinderea să aibă echilibru financiar, acest indicator trebuie sa fie pozitiv și după cum se observă în analiza celor 3 ani, acest indicator este unul pozitiv.

FRper- înregistrează o creștere în anul 2012 comparativ cu 2011, iar în 2013 se înregistrează o scadere. Cu toate astea, acesta rămâne pozitiv și prezintă o situație favorabilă pentru societate.

FRpr- Întreprinderea nu deține datorii pe termen mediu și lung, de aceea FRpr este egal cu cel permanent , de unde reiese că activele durabile se finanțează integral din sursele proprii ale societății . Rata fondului de rulment propriu are o evoluție descrescătoare datorită scăderii capitalului propriu care în 2013 este mai mic cu 3,96 % față de cel din 2011, în timp ce valoarea activelor imobilizate a scăzut în aceeași perioadă cu 10,89 % datorită înregistrării anuale a amortizării.

Grafic 2.25.

FRglobal – este pozitiv și usor în scădere în anul 2013 comparativ cu 2012, acest lucru indicând destule resurse permanente ce pot fi utilizate în finantarea nevoilor întreprinderii .

TN – indică un echilibru financiar în activitatea SC Mercur SA , fiind pozitivă , asta însemnând că societatea dispune de fonduri pentru susținerea investițiilor financiare ce sunt necesare în dezvoltarea financiară a societătii și în lupta cu concurenții .

NFR – În anii 2011 și 2012 aceasta are valori negative , lucru ce indică un surplus de nevoi temporare în raport cu nevoile corespunzătoare de active circulante . În anul 2013 aceasta este pozitivă, ceea ce înseamnă un surplus de nevoi de stocuri și creanțe în raport cu sursele temporare posibile de mobilizat .

CONCLUZII

În urma realizării aceste lucrări de licență am înțeles mult mai bine ce condiții sunt impuse de conducerea societății privind rentabilitatea si profitabilitatea acesteia în concordanță cu obiectivele așteptate, fie ele pe termen scurt sau fie pe termen lung.

Operațiile ciclului de exploatare (cumpărări, vânzări, producție), precum și operațiile din afara exploatării, dau naștere la fluxuri reale (de mărfuri , de materii, de produse finite) având drept contrapartidă fluxuri monetare.

Decalajele în timp care există între aceste două categorii de fluxuri explică existența creanțelor și a datoriilor, și anume :

-decalajele între cumpărări și vânzări care antrenează constituirea stocurilor

-decalajele între veniturile contabile (de ex. Vânzările) și plățile corespunzătoare (ex.plata clienților) dau naștere la creanțe.

Nevoia de fond de rulment este cu toate acestea atenuată prin decalajul de sens opus dintre cheltuieli (ex.cumpărările) și plățile corespunzătoare (cum ar fi plata furnizorilor). Decalajele între cheltuieli și plățile lor dau naștere la datorii.

Nevoile și resursele induse prin operațiunile întreprinderii nu se echilibrează. În general nevoile depășesc resursele, această diferență reprezentậând o nevoie de „finanțare reziduală” care apelează o resursă corespunzătoare. Această resursă este în mod natural fondul de rulment ,de unde și denumirea de ‘’nevoie de fond de rulment’’.

Necesarul de fond de rulment reprezintă o condiție ce trebuie respectată și tratată ca atare , dacă se dorește o stabilitate economică și financiară la nivelul afacerii , toate acestea pentru că nevoia de fond de rulment reprezintă excedentul de nevoi ciclice de finanțare rămase după acoperirea activelor curente pe seama resurselor curente și care vor trebui să fie acoperite din resursele permanente . Practic, reprezintă partea din din activele ciclice ce trebuie finanțate din resurse stabile.

Nfr = nevoi ciclice ( active circulante cu excepția lichidităților : stocuri și creanțe) – resurse ciclice ( datoriile pe termen scurt : datorii de exploatare și credite de trezorerie).

Fondul de rulment net face referire la excedentul de resurse financiare care se degajă în urma acoperirii activelor permanente din resursele permanente și care poate fi folosit pentru finanțarea activelor curente . Fondul de rulment net este acea parte din capitalul permanent care depașește valoarea imobilizărilor nete fiind destinată finanțării activelor circulante .

În urma analizei situației financiare și economice a SC MERCUR SA și calculării indicatorilor, mai sus prezentați, am înteles mai bine o parte a literaturii de specialitate și , de altfel, am aprofundat tainele dezvoltării economico-financiare puse în practică de conducerea societătii .

Trebuie menționat faptul că S.C. MERCUR S.A. desfășoară activitate de comercializare cu amănuntul a mărfurilor nealimentare, activitate de alimentație publică și prestarea de servicii de închiriere spații comerciale către terțe persoane juridice. Veniturile din aceste activități însumează 99,34% din cifra de afaceri realizată în exercițiul financiar 2013 .

Activitatea S.C. Mercur S.A. în anul 2013 se caracterizează succint în următoarele nivele ale indicatorilor economico-financiari:

Cifra de afaceri = 7.982.316 lei, cu 21,64% mai mică, decât cea înregistrată în anul 2012 pe seama scăderii veniturilor din comercializare marfă (- 6,93%) și a celor din închirieri (-25,21%).

Venituri totale = 11.883.264 lei, cu 4,04% peste nivelul realizat în 2012.

Cheltuieli totale = 10.293..761 lei, cu 26,82% mai mari decât totalul cheltuielilor efectuate în 2012.

Profitul brut = 1.589.503 lei, cu 51,90% sub valoarea obținută în anul anterior, dar cu 68,20% mai mare decât nivelul planificat prin bugetul de venituri și cheltuieli.

În anul 2013 S.C Mercur S.A. a avut un număr mediu de personal de 120 salariați, cu 4% mai mic decât în 2012, structurat astfel:

personal direct productiv (vânzători și gestionari) = 43 persoane

personal indirect productiv (de întreținere) = 54 persoane

personal TESA = 23 persoane

Analizând evoluția indicatorilor principali ai activității S.C. Mercur S.A. pe perioada ultimilor trei ani rezultă că veniturile sunt într-o permanentă scădere pe fondul menținerii costurilor ceea ce impune o nouă abordare a condițiilor de derulare a activităților principale. În primul rând este necesar un nou concept al design-ului interior iar implementarea sa presupune un program investițional privind modernizarea Centrului Comercial Mercur – principalul activ al societății -(inclusiv construcția unei parcări auto pentru clienți), cu obiectiv final atragerea în calitate de chiriași a unor branduri internaționale.

Acțiunile S.C. Mercur S.A. sunt listate din anul 1997 pe bursa Rasdaq piața XMBS categoria III R. În anul 2013 acțiunile s-au tranzacționat între 30,00 lei/acțiune (12.03.2013) și 22,00 lei/acțiune (19.09.2013) și s-au închis la 25,00 lei/acțiune (12.11.2013~30.12.2013), volumul tranzacționat fiind mic – sub 1% din numărul total de 1.183.284 acțiuni.

La 30.12.2013 activul net pe acțiune este de 23,12 lei, cu 4,60% mai mic decât cel înregistrat la 31.12.2012. Profitul net obținut în anul 2013 se ridică la 1.443.393,33 lei și se propune a fi repartizat ca dividende 709.970,40 lei, iar diferența de 723.422.93 lei sa ramana nerepartizata.

SC MERCUR SA rămâne în topul preferințelor craiovenilor, oferind o gamă largă de produse și, cu siguranță, asa o sa rămână și pe viitor.

BIBLIOGRAFIE

Sichigea , N., Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed. Universitaria, Craiova , 2008

Sichigea , N. ;Vasilescu, L.G. , Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed. Universitaria, Craiova , 2009

Spulbăr, C. , Management bancar, Ed. Sitech, Craiova , 2013

Sichigea, N. ; Drăcea, N , Management financiar, Ed. Universitaria, Craiova 2010

Berceanu , Dorel , Deciziile financiare ale firmei – Ediția a II-a, Ed. Universitaria, Craiova, 2006

Hoanță N. , Gestiunea financiară a întreprinderii. Ed. C.H. Beck, București , 2011

Avram Laura, Gestiunea financiară a firmei – note de curs, Ed. Dimitrie Cantemir, Tîrgu-Mureș, 2008

Dragotă V., Mitrică E ș.a. , Basic Finance ,Ed. ASE, București, 2009

Stancu I. , Finanțe – ediția a patra , Ed. Economică, București , 2007

Brezeanu , P. , Gestiunea financiară a întreprinderii , Ed. Repografia ASE , București , 2000

Nistor, I. , Finanțele întreprinderii , Ed. Universitaria Petru Maior, Tg. Mureș , 2008

Turiliuc , V. , Dimensiunea financiară a întreprinderii , Ed. Eco Art , Iași , 1995

Sichigea , N.; Drăcea , M. ; Berceanu , D. ; Ciurezu , T. ; Vasilescu , L. , Gestiunea financiară a întreprinderii , Ed. Universitaria , Craiova, 2001

Avram , L. ; Mărginean , A. ; Pintican , V., Finanțe publice , Ed. NAPOCA STAR , Cluj Napoca , 2010

http://www.mercurcraiova.ro/