Dificultati Intampinate Si Strategii Adoptate de Studentii Adulti din Cadrul Facultatii de Sociologie Si Asistenta Sociala In Urmarea Studiilor la Nivel de Licenta

LUCRARE DE LICENȚĂ

DIFICULTĂȚI ÎNTÂMPINATE ȘI STRATEGII ADOPTATE DE STUDENȚII ADULȚI DIN CADRUL

FACULTĂȚII DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ ÎN URMAREA STUDIILOR LA NIVEL LICENȚĂ

CUPRINSUL LUCRĂRII

1. PRECIZĂRI INTRODUCTIVE 2FUNDAMENTAREA TEORETICĂ-METODOLOGICĂ A PROIECTULUI DE CERCETARE ȘI INTERVENȚIE PSIHOSOCIALĂ

2.1. Educația adulților, educația permanentă, dezvoltarea continuă

2.2. Cursuri de formare profesională

2.3. Specificul educației adulților

2.4. Diferențe între învățarea studenților adulți și a studenților tineri

2.5. Management al stresului, autoreglare comportamentală, autoreglare emoțională

3. ETAPA CERCETĂRII DE INVESTIGARE ȘI EVALUARE

3.1 DESIGNUL METODOLOGIC AL CERCETĂRII ȘI INTERVENȚIEI

PSIHOSOCIALE

3.2 PREZENTAREA REZULTATELOR OBȚINUTE ÎN URMA CERCETĂRII DE INVESTIGARE ȘI EVALUARE

4. ETAPA INTERVENȚIEI PSIHOSOCIALE

4.1 PREZENTAREA REZULTATELOR OBȚINUTE ÎN URMA INTERVENȚIEI PSIHOSOCIALE

5.CONCLUZII SINTETICE DE ANSAMBLU ȘI RECOMANDĂRI DE ORDIN APLICATIV

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

1.PRECIZĂRI INTRODUCTIVE

Motivația mea pentru alegerea acestei teme a fost curiozitatea de a afla cu ce dificultăți se confruntă studenții adulți din cadrul Facultății de Sociologie și Asistență Socială în urmarea studiilor la nivel licență și strategiile pe care le adoptă pentru rezolvarea dificultăților. Aceste dificultăți cred că le întâmpină și studenții tineri de la facultate, însă metodele de a le face față pot fi diferite de cele ale adulților, în ceea ce privește de exemplu resimțirea amplificată a emoțiilor negative ca: îngrijorare, teamă, stres, confuzie, demoralizare, tristețe, frustrare, emoții pe care studenții adulți le pot simți mai amplificate sau nu, având în vedere experiența lor de viață diferită de a tinerilor.

Astfel doresc prin intermediul acestei lucrări să studiez strategiile folosite de studenți adulți pentru a face față dificultăților și emoților negative, însă vreau să aduc în cercetare și perspectivele sțudenților tineri, tocmai pentru a veni în completarea datelor și a scoate în evidență tema lucrării mele.

În cadrul acestei lucrări am ales să lucrez cu studenții, întrucât am mai mare acces la această categorie de persoane, iar pentru a interveni spre schimbarea situației lor în manegementul dificultăților întâmpinate în continuarea calificării profesionale am ales și urmez o intervenție complexă de management a stresului, reglare comportamentală și emoțională, pentru a acoperi nevoile adulților implicați în cercetare.

2.FUNDAMENTAREA TEORETICĂ-METODOLOGICĂ A PROIECTULUI DE CERCETARE ȘI INTERVENȚIE PSIHOSOCIALĂ

2.1. Educația adulților, educația permanentă, dezvoltarea continuă

Inainte de a da curs definirii acestor concepte despre educație îl voi aminti pe Kant care se referea la educație în felul umător citez:

„Educația este unul dintre fenomenele care au apărut o dată cu societatea umană, suferind pe parcursul evoluției sale, modificări esențiale. „Omul nu poate deveni om decât prin educație”, spune Kant, la modul imperativ. Tot ce ține de umanitate: limbaj, rațiune, sentimente, arta, morala se realizează numai prin educație.”

Termenul de „educația adulților”a apărut în România între anii 1993-1994 așa cum reiese din următorul paragraf în care este stipulat faptul că:

Din anul 1993, Asociația Universităților Populare Germane – DVV International –

sprijină instituțiile de cultură și de educație din România – case de cultură, universități

populare, cămine culturale, centre regionale de educație a adulților, atât instituții de stat,

cât și private.

În 1994, DVV International a adus pentru prima dată împreună reprezentanți ai

guvernului, societății civile, sindicatelor și patronatelor pentru a promova sintagma de

„educație a adulților” și pentru a face lobby in Parlamentul României în vederea

introducerii ei în legislație. Ca urmare a acestei inițiative, in 1995, educația adulților a fost

definită ca activitate educaționala distinctă în Legea învățământului.

În anul 2003, dezbaterile care au avut loc cu prilejul seminariilor organizate de

DVV International și-au adus contribuția la elaborarea Legii nr. 292/2003 privind

organizarea și funcționarea așezămintelor culturale. Prin această lege se definește

scopul așezămintelor culturale (cămine culturale, case de cultură, universități populare,

școli populare de arte si meserii, centre culturale, centre zonale, județene etc.), acela de

„păstrare și promovare a culturii tradiționale”.(Conferință Internațională privind Educația Adulților,p 6).

Educația adulților e conceptul care desemnează un domeniul global, cel al tuturor activităților educative desfășurate în beneficiul populației adulte, acoperind o arie vastă de practici și metode. Termenul de educație a adulților este utilizat pentru desemnarea unui domeniu general, „conviețuind” cu o serie de alte concepte specifice (educație populară, educație de formare profesională etc.), pe care voi încerca să le prezint pe scurt, în continuare (Răduț-Taciu, 2010).

Conceptele de educație și educația adulților au propuse spre definire și de UNESCO și care este aprobată formal în 1976 ca fiind:

„Dezvoltarea comunitară este procesul prin care eforturile oamenilor sunt unite cu cele ale autorităților guvernamentale

pentru îmbunătățirea condițiilor economice, sociale și culturale și să facă posibil ca acestea să contribuie în întregime la

progresul național. Acest proces complex este ansamblul a două elemente esențiale: participarea oamenilor înșiși la efortul

de a-și îmbunătăți propriul nivel de trai, cu cât mai multă încredere în propriile lor inițiative, și prevederea de servicii

tehnice și de alt tip pentru încurajarea inițiativelor, a auto-ajutorării și a cooperării.”(UNESCO,1980[1976]p114)

Educația populară este un termen utilizat pentru toate formele de educatie a adultilor care se realizeaza prin intermediul asociatiilor, fundatiilor, organizatiilor etc. Aceasta cuprinde forme de educatie nonformala, desemneaza fenomenul care mai este denumit si "animatie/educatie socio-culturala", avand uneori structura sa institutionala proprie (universitati populare, case/cluburi de tineret sau de cultura, cluburile de cartier etc.)activitatile fiind legate de petrecerea timpului liber (dans, muzica, teatru, yoga, pictura, sport etc.) sau privesc orice tip de activitate educativa destinata adutilor care doresc sa-si valorifice talentele sau competentele personale (Răduț-Taciu, 2010).

Consider că se pliază cel mai bine aceste concepte despre educație de aceea le-am amintit în lucrarea mea,fiindcă toate cele menționate de până acum fac referire la educație din cele mai vechi timpuri,adică de la apariția omului pe această planetă și până în zilele noastre,cu evoluțiile și modificăriile sale de-a lungul istoriei.

Încă din secolul al XVII-lea, Jan Amos Comenius (1592-1670) afirma în citatele și lucrările sale că „tota vita schola est” – reflecție teoretică, pe care realitatea obiectivă, practica, specialiștii și știința, aveau să o valideze ulterior. S-a afirmat că „pentru fiecare om, viața sa este o școală, de la leagăn până la mormânt”(Jan Amos Comenius).

Principiul educatiei permanente ofera posibilitatea realizarii unei educatii profund individualizate pe “trasee proprii” de educatie, pregatire sau formare, care sunt definite si alese nu in raport cu un nivel de cunostinte pre-determinat, ci mai ales in raport cu ritmul, necesitatile, aspiratiile proprii fiecarui individ. Principiul educatiei permanente ar trebui sa faca posibila articularea educatiei adultilor cu educatia copiilor, intr-un sistem coerent si coordonat (Răduț-Taciu, 2010).

Cercetările din psihologia educațională,psihologia vârstelor și a învățării au demonstrat științific: capacitatea indiviziilor de a învăța și de a se educa la orice vârstă,prin forme,modalități.tehnici etc.în ritmuri și intensități adecvate și nuanțate în funcție de particularitățiile lor psihosociale și individuale.

În contemporaneitate caracteristicile educației permanente sunt:

Caracterul continuu,permanent –ca activitate socială educația permanentă este analizată în:

-planul social-istoric reprezentând dezvoltării personalității umane și a umanizării omului;

-planul individual(ontogenetic)al membrilor societății,în sensul că educația este continuă,dispărând limita cronologică a învățării.Educația nu se termină la sfârșitul instrucției școlare,ci constituie un proces permanent.Educația permanentă acoperă întreaga existență a unei persoane;

Caracterul formativ-formarea,dezvoltarea și modelarea personalității umane și autoperfecționarea ei se realizează pe tot parcursul vieții,datorită caracterului său formativ,datorat influențelor formative sistematice și integratoare exercitate asupra ființei umane pe întreaga existență a unei persoane;

caracterul generalizat-educația permanentă reprezintă o activitate socială generalizată,omiprezentă și de amploare, care a pătruns în toate sferele societății contemporane;

Caracterul dinamic,evolutiv și integrator-educația permanentă angajează un ansamblu de activități și procese evolutive,care integrează și articulează toate formele și tipurile de educație cu care omul vine în contact,toate stadiile și formele educației,toate actele și experințele educative pe care acesta le trăiește,toate influențele și inrâurile educative care se exercită asupra lui,precum și autoeducația,întru-un ansamblu funcțional integrat,unitar și coerent,care contribuie la modelarea personalității umane;

Caracterul flexibil-oferta educațională a societății este extrem de diversificată și flexibilă,fiind modelată în sensul favorizării dezvoltării umane în direcția nevoilor sale educaționale,a aspirațiilor, intereselor,dorințelor,aptitudinilor,talentelor personale, a propriului de inteligență.(M.Ionescu,2003).

Educatia de-a lungul intregii vieti trebuia sa permita fiecaruia sa faca functionale informatiile si cunostintele, sa stie sa identifice sursele, sa le selectioneze, sa le ordoneze, sa le gestioneze si sa le utilizeze. Educatia trebuia sa se adapteze constant la mutatiile societatii, fara sa neglijeze transmiterea cunostintelor achizitionate, a bazelor experientei umane (Răduț-Taciu, 2010).

Formarea profesionala continua sau permanenta desemneaza componenta cea mai "tehnica" a educatiei adultilor si cea care se adreseaza formarii profesionale a acestora, implicand mecanisme si structuri care apelaza la resurse materiale importante (statul este unul dintre partenerii cei mai importanti in finantare) si la resurse umane calificate special pentru acest domeniu, urmarind diverse forme de pregatire profesionala a adultilor (calificare/recalificare profesionala, perfectionare profesionala, reorientare,reconversie profesionala etc.). Sunt concepute strategii specifice si sunt delimitate continuturi sistematic organizate si planificate, institutiile care ofera programe de acest tip fiind extrem de diverse (centre specializate de formare profesionala independente, ca si centre/ structuri afiliate sau aflate in parteneriat cu organisme guvernamentale responsabile pentru activitatea profesionala sau pentru educatie si agenti economici, departamente specializate ale universitatilor etc.) (Răduț-Taciu, 2010).

Educația permanentă reprezintă totalitatea activităților de învățare realizate de-a lungul vieții, de la educația timpurie, până la educația după pensionare, în scopul dezvoltării cunoștințelor, abilităților și competențelor dintr-o multiplă perspectivă: personală, civică, socială sau ocupațională. Educația permanentă se realizează în contexte formale, informale și non-formale (Răduț-Taciu, 2010).

Învățarea formală se desfășoară după obiective educaționale și curriculum explicit formulate, este intențională și presupune înmatricularea cursanților și certificarea rezultatelor îifice si sunt delimitate continuturi sistematic organizate si planificate, institutiile care ofera programe de acest tip fiind extrem de diverse (centre specializate de formare profesionala independente, ca si centre/ structuri afiliate sau aflate in parteneriat cu organisme guvernamentale responsabile pentru activitatea profesionala sau pentru educatie si agenti economici, departamente specializate ale universitatilor etc.) (Răduț-Taciu, 2010).

Educația permanentă reprezintă totalitatea activităților de învățare realizate de-a lungul vieții, de la educația timpurie, până la educația după pensionare, în scopul dezvoltării cunoștințelor, abilităților și competențelor dintr-o multiplă perspectivă: personală, civică, socială sau ocupațională. Educația permanentă se realizează în contexte formale, informale și non-formale (Răduț-Taciu, 2010).

Învățarea formală se desfășoară după obiective educaționale și curriculum explicit formulate, este intențională și presupune înmatricularea cursanților și certificarea rezultatelor învățării.

Învățarea informală se referă la acele cunoștințe, abilități și competențe dobândite în contextul activităților cotidiene, neinstituționalizate, legate de muncă, mediul social sau de timpul liber, dobândite fără un obiectiv educațional sau un curriculum explicit formulate.

Învățarea non-formală se referă la acele cunoștințe, abilități și competențe integrate în contextul unor activități planificate, instituționalizate, dar fără obiective educaționale sau curriculum explicit formulate.

Educația permanentă este o responsabilitate a persoanelor, grupurilor, organizațiilor și instituțiilor și este stimulată de către stat.

Finalitățile principale ale educației permanente vizează dezvoltarea plenară a persoanei și dezvoltarea sustenabilă a societății.

Educația permanentă reprezintă o direcție de evoluție a activității de formare-dezvoltare a personalității care vizează integrarea structural-funcțională a tuturor conținuturilor generale (cele cinci tipuri de educație: morală-intelectuală-tehnologică-estetică-fizică) și a formelor generale ale educației (formală-nonformală-informală), pe tot parcursul și în fiecare moment al existenței umane, pe coordonata verticală și orizontală a sistemului și a procesului de învățământ.(Sorin Cristea 2003,p 206).

Coordonata verticală a educației permanente probează deschiderea temporală nelimitată a activității de formare-dezvoltare a personalității, desfășurată longitudinal, pe toată durata vieții. Ea tinde să răspundă diferitelor aspecte și probleme ale vieții indivizilor și societăților.

Coordonata orizontală a educației permanente probează deschiderea spațială nelimitată a activității de formare-dezvoltare a personalității, desfășurată transversal în fiecare moment al vieții.

Educația permanentă se centrează pe formarea și dezvoltarea competențelor cheie, a competențelor specifice și a competențelor avansate, necesare într-o economie a cunoașterii și o societate democratică (Răduț-Taciu, 2010).

Educatorii, în toate timpurile, au oferit cel mai sugestiv exemplu privind educația permanentă. Dar nevoia de educație permanentă a devenit mult mai acută în zilele noastre. Societatea de mâine este efectul societății de astăzi. În acest sens, ar trebui să fim optimiști, deși ne aflăm într-o perioadă în care mulți sunt covârșiți de îndoieli în ceea ce privește șansele pe care le oferă educația. Întotdeauna educația oferă soluții când omenirea se confruntă cu situații de criză….. Așadar multiple motive sunt pentru a pune din nou accentul pe dimensiunile educației permanente.(M-Marinescu 2010).

2.2. Cursuri de formare profesională

Ordonanța nr.129 din 31 august 2000 privind formarea profesională a adulților

Art.1 În sensul prezentei ordonanțe adulții sunt persoanele care au vârsta la care pot stabili raporturi de muncă și pot participa la programe de formare profesională în condițiile legii.

Art.2 Adulții au drepruri egale de acces la formare profesională fără discriminări pe criterii de vârstă, sex, rasă, origine etnică, apartenență politică sau religioasă.

Cursurile de formare profesională pentru adulți sunt atât pentru salariați cât și pentru persoanele adulte aflate în căutarea unui loc de muncă.

În orașul nostru, cursurile de formare profesională pentru adulți au loc în Centrul Regional de Formare Profesională a Adulților Cluj-Napoca prin proiectul ,,Forță de muncă și protecție socială cofinanțat de Banca Mondială și Guvernul României, pentru formarea profesională în diferite meserii bucătar, brutar, cosmetic, electrician, confectăă metalice, confecții textile, lucrător commercial, asistent de gestiune, fierar-betonist, faianțar, sudor,etc.

Cursuri de formare profesională pentru adulți au loc și în cadrul facultăților noastre pentru personae care optează pentru promovarea profesională cauzată de competitia pe piață a forței de muncă și aici își spune cuvântul și vârsta, precum și pentru dezvoltarea personală. Adulții au posibilitatea descoperirii și evaluării calitățiilor personale , autocunoașterii și conștientizarea stimei de sine.

Scopul acestor cursuri este a oferi formare și reformare profesională persoanelor adulte conform standardelor ocupaționale și existente pe piața muncii prin cursuri de calificare în diferite meserii sau cursuri de pregătire profesională academic.

Obiectivele acestor cursuri sunt:

Dobândirea abilităților și cunoștințelor la locul de muncă conform cerințelor actuale.

Dobândirea și menținerea locului de muncă.

Adaptabilitatea și mobilitatea forței de muncă.

Promovarea forței de muncă în rândul adulților prin dezvoltarea personală.

Preșterea randamentului profesional prin formarea profesională.

Studiile superioare facilitează locul de muncă pentru persoanele adulte care au descoperit că au abilități înnăscute de care nu au stiut și, în urma cursurilor de formare profesională academică și-au format o nouă carieră.

Exemple Doamnă cunoscută, de 42 de ani, de la femeie de serviciu la Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu-Hațeganu Cluj, prin absolvirea studiilor superioare la Facultatea Administrație Publică Cluj, acum este secretară de department la UMF Cluj. Eu, de la meseria de bobinator motoare electrice , fiind constrânsă și de situația economico-socială, acum, la 50 de ani sunt studentă și încerc o reformare profesională de asistent social , momentan voluntar ceea ce este și o experiență de muncă în domeniu. Soțul meu, de la meseria de electrician, fiind constrâns de situația economico-socială, prin absolvirea facultății de psihologie, a masteratului și diverselor cursuri de perfecționare în domeniul adicțiilor, de 8 ani este terapeut în acest domeniu.

Curs de formare profesională pentru adulți poate fi și voluntariatul în anumite domenii, aceasta fiind o oportunitate de angajare.

2.3. Specificul educației adulților

La vârsta adultă, predomină în general munca.Educația este posibilă aici, doar dacă pleacă de la câmpul de aplicație al cunoașterii, aprecierii și activiății de la ce e util și accesibil.

Pedagogia adulților utilizează concepte ca: educația adulților, educația populară, educația permanentă, educația de-a lungul timpului, formarea profesională continuă.

Educația permanentă este un proces de perfecționare , a dezvoltării personale, sociale, și profesionale pe durata întregii vieți a indivizilor în scopul îmbunătățirii calității vieții atât a individului cât și a colectivității (Răduț-Taciu, 2010).

Educația permanentă este în relație directă cu dezvoltarea individuală și progresul social. R. H. Dave condensează esența educației permanente caracterizând-o ca „un proces de perfecționare a dezvoltării personale,sociale și profesionale pe durata întregii vieți a indivizilor, în scopul îmbunătățirii calității vieții atât a indivizilor, cât și a colectivității lor”. Idei cum sunt „a învăța să fii” și „o societate a învățării”, „o societate a cunoașterii” sau „o societate educativă” sunt asociate cu acest concept (R. H. Dave, 1991, pp. 47-48).

La vârsta adultă în procesul de învățare sau de urmare a studiilor s-a constatat că:

Adulții preferă să știe dinainte utilitatea celor ce lise predă, practibilitatea și aplicabilitatea lor în lumea reală.

Cunoștințe anterioare și experiența de conținuturile programului, cursului.

Adulții sunt motivați de valori intrinseci.

Instruirea adulților este bazată pe competență.

Adulții lucrează adesea independenți.

Adulții au deja acumulată o experiență de viață și o bază de cunoștințe.

Adulții caută relevanța.

Adulții sunt practici.

Cele 7 principii pentru pregătirea sau instruirea adulților propuse de( Răduț-Taciu 2010): „

Legați instruirea de locul de muncă.

Faceți ca întreg programul să fie distractiv.

Tratații pe cursanți ca adulți.

Apreciați cunoștințele și experiența adulților.

Implicați participați în activități.

Păstrați o atitudine flexibilă și adaptabilă.

Creați un mediu ambiental motivațional și funcțional.”

Obiectivul central al motivației este trebuința. În sfera motivației se mai află și interesele și idealurile pe lângă trebuințe. Iar , în funcție de aceastea, adultul își alege ce vrea să facă, cum să își petreacă timpul, ce scopuri are în viață, ce îi place, ce nu îi place, cum să își petreacă timpul, ce activități să realizeze.

Este foarte important pentru individ să realizeze activități care îi aduc satisfacții, care i se potrivesc, activități prin care poate învăța ceva sau se poate recrea,relaxa. Aici este evidentă importanța Pedagogiei Loasirului(Prodea C 2006).

Criterile pe care adulți le doresc atunci când optează pentru un curs de formare sau urmarea unor studii de specialitate:

Să aibe acces la programe de pregătire și educație adecvate.

Să beneficieze de facilitățile ambientalecare să le confere siguranță și să fie adaptabile la diferențele și nevoile personale.

Să aibe șanse dezvoltării întregului lor potențial.

Să aibe acces la toate resursele culturare, educaționale, spirituale, și de recreeere ale societății.

Să poată participa la desfășurarea și dezvoltarea servicilor comunitare, activând ca voluntari, de pe poziții conforme intereselor și capacităților lor.

Să aibă acces la tratament egal din partea profesorilor indiferent de vârsta lor.

2.4. Diferențe între învățarea studenților adulți și a studenților tineri

Deși adulții și tinerii împart anumite similitudini, ei diferă în preferințele de a învăța, necesitățile și răspunsul la diverse elemente ale procesului de învățare.

Adulții doresc să știe beneficiul a ceea ce învață. Ei cer adesea și doresc să li se spună care sunt valoarea adăugată și rezultatele proprii înainte de a li se prezenta concepte și idei. Ei doresc să vadă cum se regăsește ceea ce învață în lumea reală.Pe de altă parte, copii pot accepta „o să-mi trebuiască odată” ca motiv în a asculta.

Adulții se așteaptă să participe la învățare. Adesea, ei pot lega cunoștințele anterioare și experiența de conținutul programului și cu referire la ceea ce deja știu. În timp ce tinerii au experiență de viață limitată, ei depind mai mult de cunoștințele și îndrumarea profesorilor.

Adulții sunt motivați de nevoi intrinsece sau dorințe. În general, cursanții adulți participă la programe de instruire deoarece ei voi sau au nevoie de conținut informațional pentru a-și exercita meseria sau a se dezvolta personal. Tinerii urmăresc deoarece ei sunt îndrumați de alții.

Instruirea adulților este în mod normal bazată pe competență. În general, programele de instruire ajută adulții să-și exercite mai bine meseria. Învățarea copiilor tinde să fie de scurtă durată, cu un câștig imediat, orientată pe trecerea unui test.

Mediile de instruire a adulților sunt variate. Depinzând de program, conținut, activități planificate și instructor, configurația sălii adesea diferă. Mediile de instruire ale copiilor tind să fie rânduri de birouri cu fața la profesor care lecturează, cu mici diferențe” (Răduț-Taciu, 2010).

"Educația este acțiunea exercitată de generațiile adulte asupra celor care nu sunt încă coapte pentru viața socială. Ea are ca obiectiv să provoace și să dezvolte în copil un număr oarecare de stări fizice, intelectuale și morale, pe care le reclamă de la el atât societatea politică în întregul ei, cât și mediul special căruia îi este cu deosebire destinat" ( Ghidenss,Emil Durkheim, 1980, pag. 39).

2.5. Management al stresului, autoreglare comportamentală, autoreglare emoțională

Pentru a înțelege cât mai bine managementul stresului,autoreglarea comportamentală și autoreglarea emoțională voi încerca să prezint prin, a definii noțiunea de management atât științific,cât și cum apare el în viața de zi cu zi.Pentru aceasta voi face apel la literatura de specialitate unde găsim managementul definit ca fiind:

Managementul:definiție și caracteristici

Noțiunea de management este tot mai des folosită în România,dar destul de puțin definită.Unii autori folosesc cuvântul ca substantiv,desemnând acei oameni care dețin autoritatea stabilirii politicii,a standardelor și scopurilor organizaționale.Alții folosesc termenul management pentru a definii procesul prin care se realizează lucrurile.Cuvântul poate fi utilizat și pentru a face referire la un corp de cunoștiințe specfice.În continuare mă voi referii la managementul ca proces.

Făcând o sinteză a mai multor teorii contemporane care definesc managementul,rezultă următoarele caracteristici

a.managementul este un proces sau serii de activități continue și relaționate între ele

b.implică și se concentrează asupra realizării scopurilor organizaționale

c.îndeplinește aceste scopuri lucrând cu oamenii și prin intermediul acestora și a altor resurse organizaționale(Certo,1989,p15).

Scopurile organizațiilor sau instituțiilor derivă din misiunea acestora.”Misiunea organizațiilor nonprofit sau a instituțiilor de servicii publice servește atât un scop educațional cât și unul disciplinar prin stabilirea granițelor organizației/instituției în ce privește produsele/serviciile,beneficiarii,clienții,roluri și funcții. (Edwards și Eadie,1994 p15).

Pentru că am văzut până acum pe scurt ce înseamnă managementul într-o organizație și in instituții, care are la bază și care este condusă de oameni,indivizi,persoane,care zilnic sunt puși în fața unor situații dificile,stresante,voi încerca să definesc pe scurt ce înseamnă managementul stresului,autoreglarea comportamentală și autoreglarea emoțională.

Consider că pentru a avea o cât mai bună gestionare și management al stresului este important să amintesc aici și acum de adolescență, care este crucială în dezvoltarea fiecărei ființe umane,individ,om,persoană.În adolescență orice ființă umană este în formare,se produc schimbări la toate nivelurile ființei atât pentru prezent cât și pe mai departe,în viață.

“Adolescența este o perioadă cu schimbări importante în viața tânărului(modificări pubertale,influența crescută a grupului,modificări cognitive și emoționale etc.)care poate fi critică în trasarea traiectoriilor stilului de viață,cu implicații enorme pe termen lung pentru sănătatea adultului.Aceste traiectorii includ patternuri timpurii ale comportamentului în autoreglare și autoreglare emoțională.Adolescența este perioada pentru stabilirea de trasee educaționale,roluri de viață majore,relații și acționarea pe termen lung.De asemenea,adolescența este o perioadă importantă pentru studiu și dezvoltarea de intervenții preventive,pentru a opri dezvoltarea de probleme mai grave la vârsta adultă.(Steinberg,Dahl,Keating,Kupfer,Masten și Pin,2006).

:

3.ETAPA CERCETĂRII DE INVESTIGARE ȘI EVALUARE

În etapa cercetării de investigare și evaluare a lucrării mele de licență având tema

“DIFICULTĂȚI ÎNTÂMPINATE ȘI STRATEGII ADOPTATE DE STUDENȚII ADULȚI DIN CADRUL

FACULTĂȚII DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ ÎN URMAREA STUDIILOR LA NIVEL LICENȚĂ” am folosit mai multe metode, tehnici și instrumente utilizate în cercetare.Am folosit analiza critic constructivă a bibliografiei de specialitate,folosindu-mă de citări,parafrazări,sumarizări,reflecții personale unde mi-am spus direct părerea,iar ca instrument de testare evaluare am folosit chestionarul pe care l-am aplicat pe un număr reprezentativ de subiecți.În urma aplicării chestionarului am constatat care sunt dificultățiile întâmpinate și strategii adopte de studenții adulți din cadrul facultății de Sociologie și Asistență Socială în urmarea studiilor la nivel licență.

În urma aplicării chestionarului am primit o varietate de răspunsuri pe care le-am grupat,analizat,le-am interpretat,iar apoi le-am centralizat într-o bază de date în programul SPSS.În funcție de răspunsurle respondenților am realizat apoi niște tabele de frecvențe,în care sunt exprimate și explicate procentual rezultatul fiecărei întrebări în parte din chestionar,care corespund întrebărilor de crecetare.

Vă voi prezenta toate cele mai sus amintite în următorul capitol al lucrării mele de licență care se intitulează cam așa:

3.1 DESIGNUL METODOLOGIC AL CERCETĂRII ȘI INTERVENȚIEI PSIHOSOCIALE

ÎNTERPRETAREA REZULTATELOR CHESTIONARULUI

Relația pe care stundeții o au în prezent este de intraajutorare, de oferire de informații, o relație Am în cadrul proiectului am realizat un chestionar care vizează aspecte legate de reacțiile și emoțiile pe care le are o persoană când se lovește cu diferite situații problemetice în cadrul unui an universitar. Am aplicat chestionar la un număr de 10 persoane cu vârsta cuprinsă între 18-53 de ani, studenți la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială. Dintre aceste persoane 9 au fost de gen feminin și 1 de gen masculin.Am vizat prin aplicarea chestionarului toate specializările din cadrul Facultății de Sociologie și Asistență Socială precum și toți anii de studiu.

La prima întrebare Cum ați auzit de această specializare?, răspunsurile au fost:

-prin intermediul campaniilor de promovare mass-media,

-din timpul liceului au știut de acestă specializare,

– cunoștințe care au terminat această facultate

-locul de muncă

-de la o prietenă care a terminat

-programul unde desfășoară activități de voluntariat

Întrebarea 2 pune problema motivației intrinseci precum și pe cea extrinseacă pe care o are persoana atunci când a ales această specializare.(Care au fost motivele pentru care ați ales această facultate ?)

Motivele au fost diverse: unii au optat pentru această facultate deoarece are locuri multe la buget, alții le-au impus locul de muncă, frica de a pierde locul de muncă, nevoia de specializare, îmbunătățirea cunoștințelor legate de întraajutorare, deținea capacități si competențe în acest domeniu, perfecționare profesională, îmbunătățirea relațiilor, dorința de a ajuta familiile prin consiliere și terapie de grup.

Studenții aleg adesea o anumită specializare și în funcțiie de nevoile lor , astfel am identificat mai multe nevoi ca:

nevoia de a fi considerat o parte din comunitate

nevoia de a folosi timpul liber în condiții cât mai satisfăcătoare

nevoia de a fi recunoscut ca individualitate

nevoia de a-și manifesta propria personalitate

nevoia de a-și stimula capacitățile mentale

La întrebarea 3 am împărțit reacția familiei pe două coloane pozitive și negative asa cum reiese din chestionar,am avut reacții atât pozitive cât și negativi rezultate din partea celor chestionati.

Se observă că predomină reacțiile negative și acestea vin cel mai des din partea familiei nucleu.

Întrebarea 4 (Descrieți cum v-ați simțit atunci când ați auzit părerea celorlalți.), studenții au avut sentimente amestecate, gen: siguranță că se aștepta la acea reacție, încrezătoate în forțele proprii, stimă de sine crescută, descurajare, teamă, suspans, mulțunită, judecată, bucurie, stres , ambiție.

Aici se identifică mai multe emoții de bază.

Următoarea întrebare 5(Cum v-ați simțit în prima zi de facultate?) este legată de sentimetele pe care le-a avut studentul în prima zi de facultate, cum s-au simțit și care a fost reacția lor. Am observat interpretând chestionarul că adulții își identifică sentimetele și reacțiile mult mai bine și le definesc în raport cu situații concrete.

Sentimetele sau reacțiile identificate de studenții adulți au fos:

– singură și pierdută, încurcată, neliniștită

-încrezătoare, curioasă, dornică să înceapă, interesată,

-emoționată, teama de a face față, neliniștită

– teamă și curiozitate față de acest mediu nou,

Întrebarea 6,7 ridică problema legată de dificultăți din cauza vârstei pe care le-a întâmpinat studenții din cadrul Facultății de Sociologie și Asistență Socială(Ați avut probleme din cauza vârstei?Ce dificultați ați întâmpinat?).

Răspunsurile primite au fost în general legate de adresarea din partea studenților la persoana II pl, atitudinea colegilor fapt pentru care mulți studenți adulți s-au simțit ca un părinte nu ca un student, au avut dificultăți cu profesorii care au fost uimiți atunci când le-a spus vârsta, au încercat unii să îi menajeze sau au simțit presiunea indirectă din partea lor să vorbească primii la seminarii sau curs atunci când întrebau ceva.S-au simțit stigmatizați, marginalizați,nu s-au putut adapta , integra prin colectivul de studenți mai tineri în primul semestru. Un student a afirmat faptul că a fost confundată de mai multe ori cu o profesoară sau o seminaristă.

Întrebarea 8,9 vrea să scoată în evidență problemele din cauza vârstei în relaționarea cu profesorii și dificultățiile întâmpinate de la caz la caz.(Ați avut probleme din cauza vârstei în relaționarea cu profesorii?Ce dificultăți ați întâmpinat?)

Răspunsurile primite pentru categoria aceasta de întrebări au fost foarte variate,unii puneau accentul pe comunicare,alții pe adresare,sau pe relaționare sau in cazul unora pe integrare,etc.

Întrebarea 10 vizează felul cum s-au simțit în cadrul colectivului de studenți mai tineri(Cum v-ați simțit în cadrul studenților mai tineri? Dificultăți ați întâmpinat din partea lor?). .Majoritatea răspunsurilor au fost pozitive, s-au simțiti acceptați, mai tineri, ca la 20 de ani,egală, dornică de socializare, excelet-cu mai multă putere și curaj. Au fost răspunsuri care vizează sentimente negative ca:stingherită, frustrată, copleșită de așteptările studenților mai tineri, simțea presiunea grupului cu privire la cunoștințe, izolată.

. Aspecte legate de relația între colegul adult și cel tânăr, din prisma dificultăților impuse din cauza diferențelor de vârstă.

Dificultățile întâmpinate au fost: utilizarea politeței și a persoanei a II-a plural, vorbirea la pertu, dificultăți de comunicare și înțeleger din partea lor la copierea cursurilor și a seminarelor, ne înțelegerea anumitor deficiente: auz, vedere, de vorbire.

Întrebarea 11 se referă felul (Cum v-ati simțit în rândul studenților mai tineri?

Răspunsurile sunt vaste și variate cuprizâns o paletă variată de răspunsuri cum ar fi de exemplu bine, mai puțin bine,câte odată incomod,rău sau după caz nu știu.Fiecare persoană chestionată a ales ce a crezut că i se potrivește mai bine la acel moment.

Următoare întrebare12 a fost un pic prea personală după aprecierea noastră, cei care au răspuns acestui chestionar au avut ezitări în a răspunde, am observat acest lucru prin faptul că doreau să înceapă cu un cuvânt și apoi îl ștergeau iar 2 chestionare la această întrebare avea corecturi cu pasta de corectat.Întrebarea a fost: În ce contexte v-ați simțit stigmatizați și prejudecați de către ceilalți colegi?.

Răspunsurile au fost: răspunderea la simțul comun, teama de a vorbii, așteptări mult prea mari la seminarii, întârzierea la orele de curs, neînțelegerea anumitor concepte, dicutarea cu profesorul după ce se termina cursul, neinvitarea la serbarea zilei de naștere a colegelor.

Întrebarea 13 dorește să evidențieze dacă există o diferentă în ceea ce privește vârsta și stabilirea unei relații cu celilalți colegi.(Credeți că diferența de ani este o piedică în a vă stabilii o relație cu colegii?).Răspunsurile la această întrebare a fost în general de Nu, însă unii au răspuns că în unele cazuri există gen: la o onomastică invitație, este percepută ca o distanță.

Următoarea întrebare 14,15, vizează relația pe care o au acum studenții adulți, aici răspunsurile au fost mai ample ca la întrebarea anterioară.(În momentul de față cum se comportă ceilalți studenți cu dumneavoastră?bazată pe respect, amabili, acomodare, relații puternice ca asemenea unei familii.

Întrebarea 16 vizează tot relația pe care o au momentan, ce au dorit să se schimbe, ce au făcut ca să se schimbe relația lor. Unii susțin că ar dorii o relație de colaborare, implicare și ajutorare, bazată pe încredere și muncă în echipă. O sugestie de îmbunătățire este preluarea inițiativei de colaborare, socializare, timp liber de petrecut cu colegii, ieșirea din mediul universitar, într-un mediu mai familiar gen într-o cafenea sau la o pitza.

Întrebarea 17 vizează aspecte legate de mediul educațional respectiv de dificultățile pe care le întâmpină studenții adulți legat de cerințele profesorilor.(Ce dificultăți ați întâmpinat din cauza cerințelor profesorilor?).

Dificultățile întâmpinate la acest capitol au fost:

negăsirea materialelor,

neînțelegerea crințelor ăentru relazarea temelor de seminar, proiecte

pregătirea pentru sesiune

munca de grup

timpul de învățare

cerințele pentru proiectele în variantă electronică

parcurgerea bibliografiei

procurarea cărților necesare pentru cursuri

materiale în limba engleză

traduceri pentru seminarii

Următoarea întrebare18,19 vizează dificultățile pe care le-au întâmpinat studenții în cadrul sesiunii.(Ce dificultăți ați întâmpinat în sesiune?Cum ați trecut peste ele?):

-neînțelegerea cerințelor și întrebărilor pentru examen,

-oboseală

-timp mult prea mult alocat învățării

-indispoziție din cauza petrecerii prea puțin timp cu familia în această perioadă.

-modul lent și greoi de învățare

-oragnizarea timpului

-dificultăți în cadrul înțelegerii anumitor conținuturi din materie.

Vizează regretele pe care le-au avut studenții precum și dorința lor de a schimba ceva, ce ar fi dorit să facă mai mult, ce ar fi schimbat din sesiunea care a trecut, sau ce a dorit să realizeze și nu au reușit!Am grupat acestea întru-un tabel împărțit în două coloane.O coloană cu regrete și una conțiind dorința de schimbare.

Întrebarea 20 vizează dificultățile cu care se întâlnesc cel mai des studenții adulți de la asistență socială. Pe primul loc din lista sugerată de noi cu diverse dificultăți se află: utilizarea calculatorului(litera h), cu un număr de încercuire de 7 ori. Următoarea poziție este ocupată de litera j având ca dificultate planificarea timpului, cu 5 alegeri.Cu câte 4 alegeri fiecare se află dificultatea: realizarea temelor la timp și pregătirea pentru seminarii, cu câte 3 alegeri se află: înțelegere celor predate -citite și realizarea proiectelor, iar cu 2 alegeri fiecare se află procurarea materialelor și ajungerea la timp la cursuri.

Următoarea întrebare21 vizează capacitățile rezolutive pe care le are persoana pentru a face față problemelor sau dificultăților întâlnite, pe scurt căutăm să aflăm prin această întrebare care sunt strategiile folosite de adulți pentru a face față dificultăților precum și a emoțiilor negative produse de către acestea.

Strategiile:-au întrebat atunci când au întâmpinat o problemă

-au solicitat ajutorul atunci când aveau de scris la calculator proiecte, teme.

-au lucrat la teme până târziu pentru a le putea preda la timp.

-planificarea temelor din timp

-au încercat să nu mai lase activități pe ultima sută de metri

-au încercat să se documenteze suplimentar

-au întrebat colegii din anii mai mari

-au căutat informații suplimentare de la profesori

-au încercat să organizeze timpul mai bine , atât timpul alocat pentru familie cât și pentru școală, loc de muncă.

Penultima întrebare22 vizează aspecte legate de activitățile practică și de volunatriat, dacă studenții adulti alocă timp și acestei activități atât de importante în formare lor profesională.Din analiza chestionarelor ieșit că mai mult decît jumătate dintre stundeți realizează activități de volunatriat, alocând în medie pe săptămână până în 5 ore, locurile preferate sunt cele de întraajutorare, carritas și la scoala, dar și cele care vizează un domeniu mai puțin abordat cel al adicțiilor.

Ultima întrebare23. are următorul enunț:Ce sfaturi ați avea pentru următorii studenți adulți care vor venii la toamnă la această facultate?

Cu această întrebare dorim să oferim un suport studenților adulți care vor venii anul viitor la această facultate, să le oferim sugesti care să îi ajute să treacă peste momentele dificile pe care le vor întâmpina.Aici sunt enumărate câteva variate de răspuns cum ar fi e o alegere bună,merită încercat,e ceea ce-mi doresc,sau nu stiu,etc.Acestea sunt doar câteva variate pe baza cărora urmează câteva sugestii de suport în urmarea visului mult dorit.

Să ai încredere în tine!

Să continui chear dacă anul I ți se pare greu(perseverează)!

Să soliciți audiență la profesori atunci când ai o problemă în relizarea temelor!

Să ai curaj , să intrebi , să ceri ajutor de la colegii din anii mai mari.

Să încerci să te integrezi în grupa din care faci parte!

Continuă să mergi pe acest drum indiferent de obstacole!

Prietenia nu are vârstă!

Implicăte în activități de voluntariat!

Implicăte în activitățile de practică, vei dobândii multe cunoștințe de viață utilă atât în domeniu cât și în afara lui.

Să depună efor pentru a învăța!

Să își realizeze personal un program de studiu-relxare.

Să nu îți fie teamă să încerci ceva nou.

Unitate prin diversitate!

Să nu renunți, să nu îți pierzi motivația!

Să se înscrie cu încredere!

Viața de student trebuie trăită la maxim!

Să nu încerce să facă totul perfect, că este obositor!

Să mai chiulească din când în când, cu colegii!

Facultatea te întinerește!

Lucră în echipă, te ajută să te dezvolți și să te cunoști!

Implicăte la seminarii și cursuri!

Profită de ocazie de a te implica la seminarii, este o bună ocazie de a -ți dezvolta abilitatea de a vorbii în public!.

La înterpretarea Chestionarelor,cel pentru studenți tineri cât și cel pentru adulți am făcut o singură interpretare pentru amândouă fiindcă întrebările sunt identice doar grupa de persoane chestionate diferă,adică un chestionar e pentru studenții tineri,iar celălalt chestionar e pentru grupa de sutdenți adulții.

Unde s-a putut am grupat și întrebările.Se vede în interpretare.

Întrebările sau ipotezele de cercetare la care m-am gandit

1.Cu ce dificultăți se confruntă atât studenții tineri cât și cei adulți?

2.Cât de important este pentru ei găsirea de noi strategii?

3.Cu ce difficultăți se confruntă atât studenții tineri cât și cei adulți?

4.Cum percep atât studenții tineri cât și cei adulți dificultățiile întâmpinate în cadrul facultății de Sociologie și Asistență-Socială?

Cercetarea mea se continuă cu prezentarea și analizarea rezultatelor din tabelele de frecvențe așa cum au reieșit în urma efectuării bazei de date din SPSS.În această bază de date au fost introduse pe rând fiecare întrebare din chestionar cu răspunsul fiecărui respondent în parte,adică fiecare răspuns a fiecărui respondent a fost analizat.

Lucrarea mea se continuă cu un alt capitol care se numește:

3.2 PREZENTAREA REZULTATELOR OBȚINUTE ÎN URMA CERCETĂRII DE INVESTIGARE ȘI EVALUARE

În acest capitol al lucrării mele de licență voi face pe scurt discutarea întrebăriilor de cercetare care sunt 4,cărora le sunt subordonate diferite întrebări din chestionarul aplicat pe subiecții din cercetare.Chestionarul este compus din 23 de întrebări cu mai multe variante de răspuns,adică cu variante multiple.

Discutarea întrebăriilor de cercetare

Întrebarea 1 de cercetare

1.Cu ce dificultăți se confruntă atât studenții tineri cât și cei adulți?

La această întrebare de cercetare i se referă din chestionar următoarele întrebări-6,7,8,9,10,11,14,15,17,18,20,22.Acestea au fost luate din tabelele de frecvențe care au reieșit în urma introducerii chestionarelor în baza de date a programului SPSS.Â

Întrebarea 6 din tabelul de frecvențe se referă la Ați avut probleme din cauza vârstei în relaționarea cu ceilalți colegi?-ca frecvență avem că 28 au răspuns ca „nu”ceea ce procentual înseamnă „93,3”din cei chestionați,fiind cifra cea mai mare,iar cifra cea mai mică este ca frecvență de 2 au răspuns „uneori”,iar ca procent de „6,7.”

Întrebarea7 din tabelul de frecvențe este Ce dificultați ați întâmpinat?

Ca fecvență cea mai mare avem16 care au răspuns „nu stiu”

Ca procent avem 53,3.Alte variante de răspuns ar fi “de adresare” ca frecvență avem 5,iar procentual 16,7;la “de comunicare” ca frecvență avem 4,iar procentual 13,3.La “de relaționare”ca frecvență avem 3,iar procentual 10.

Întrebarea8 din tabelul de frecvențe 8.Ați avut probleme din cauza vârstei în relaționarea cu profesorii?

Din acest tabel voi lua doar frecvențele și procentele semnificative,adică frcvențele cele mai mari și procentele cele mai mari.

Frecvențele cele mai mari avem-26 au răspuns-nu

Procentele cele mai mari avem -86,7

Frecvențe cele mai mici avem-1 au răspuns-nu știu

Procentele cele mai mici avem -3,3

Întrebarea9 din tabelul de frecvențe .Ce dificultați ați întâmpinat?

Frecvențe cele mai mari-22 au răspuns-nu știu

Procente cele mai mari-73,3

Frecvențe cele mai mici avem-1-“de comunicare”

Procente cele mai mici avem-3,3

Întrebarea10 din tabelul de frecvențe .Cum v-ați simțit în rândul studenților mai tineri?

Frecvențe cele mai mari avem-27au răspuns-bine

Procente cele mai mari avem-90% dintre respondenți

Frecvențe cele mai mici avem-1 au răspuns-nu știu

Procente cele mai mici avem-3,3%

Întrebarea11 din tabelul de frecvențe .Cum v-ați simțit în rândul profesorilor mai tineri?

Frecvențe cele mai mari avem-24au răspuns-bine

Procente cele mai mari avem-80%dintre respondenți

Frecvențe cele mai mici avem-1au răspuns-rău;1-nu știu

Procente cele mai mici avem-3,3% în ambele cazuri

Întrebarea14 din tabelul de frecvențe .În momentul de față cum se comportă ceilalți studenți cu dumneavoastră?

Frecvențe cele mai mari avem-15au răspuns-foarte bine

Procente cele mai mari avem-50% dintre respondenți

Frecvențe cele mai mici avem-1a ales- mai puțin bine

Procente cele mai mici avem-3,3%

Întrebarea15 din tabelul de frecvențe. .Cum vă vedeți relația cu colegii?

Frecvențe cele mai mari avem-20 au răspuns-bună

Procente cele mai mari avem-66,7% dintre respondenți

Frecvențe cele mai mici avem-10 au răspuns-foarte bună

Procente cele mai mici avem-33,3%

Întrebarea17 din tabelul de frecvențe. .Ce dificultăți ați întâmpinat din cauza cerințelor profesorilor?

Frecvențele cele mai mari avem-14 au răspuns-alt stil de predare decât cel la liceu

Procentele cele mai mari avem-46,7% dintre respondenti

Frecvențele cele mai mici avem-2 au răspuns-nu știu

Procentele cele mai mici avem-6,7%dintre respondenți

Întrebarea18 din tabelul de frecvențe 18.Ce dificultăți ați întâmpinat în sesiune?

Frecvențele cele mai mari avem-13 au răspuns- gestionarea neadecvată a timpu

Procentele cele mai mari avem-43,3% dintrre cei chestionați

Frecvențele cele mai mici avem-1 a răspuns-nu știu

Procentele cele mai mici avem-3,3% dintre respondenți

Întrebarea22 din tabelul de frecvențe În cadrul orelor de practică desfășurate pe parcursul studiilor ce dificultăți ați întâmpinat?

Frecvențele cele mai mari avem-9 au ales câte două răspunsuri-primul răspuns așa cum apare în intrebarea din tabel afost-munca cu beneficiarii,-al doilea răspuns așa cum apare în întrebarea din tabel a fost-acomodarea cu anumite cerințe specifice locului de practică desfășurat

Procentele cele mai mari avem-30% pentru ambele răspunsuri

Frecvențele cele mai mici avem-5 au răspuns că-la început nu cunoșteam nimic

Procentele cele mai mici avem-16,7% dintre respondenți

Întrebarea20 din tabelul de frecvențe 20.Ați avut dificultăți sau probleme la

Frecvențele cele mai mari avem-5 au răspuns-realizarea temelor la timp,la această întrebare avem mai multe persoane care au ales mai multe variante de răspuns,adică cărora li s-a potrivit mai multe variante de la această întrebare,de aceea a ieșit așa.

Procentele cele mai mari avem-16,7%

Frecvențele cele mai mici avem-1 au răspuns,aici avem că au ales mai multe variante de răspuns-pregătirea pentru seminarii,realizarea proiectelor,ajungerea la timp la cursuri seminarii,utilizarea calculatorului,examene, perioada sesiunii.

Procente cele mai mici avem-3,3%

La întrebarea 1 de cercetare 1.Cu ce dificultăți se confruntă atât studenții tineri cât și cei adulți?-se referă la întrebările următoare din chestionarul aplicat pe subiecții de cercetare 6,7,8,9,10.11,14,15,17,18,20,22.

Întrebarea 1 de cercetare Cu ce dificultăți se confruntă atât studenții tineri cât si cei adulți-respondenții chestionați au dat răspunsuri variate în funcție cu dificultățile apărute pentru fiecare,în diverse situații.

Întrebarea 1 de cercetare împreună cu celelalte întrebări din chestionar mai sus amintite,au ajutat la identificarea diverselor dificultăți cu care se confruntă atât studenții tineri cât și cei adulți.

Întrebarea 2 de cercetare 2. 2.Cum percep atât studenții tineri cât și cei adulți dificultățile întâmpinate în cadrul Facultății de Sociologie și Asistență-Socială?- La această întrebare de cercetare i se referă din chestionar următoarele întrebări din chestionar 7,9,12,13

Întrebarea7 din tabelul de fecvențe. 7.Ce dificultați ați întâmpinat? Vezi relaționarea cu colegii.

Frecvențe cele mai mari avem-16 au răspuns că-nu știu,iar un procent mai mic,dar totuși important,acesta este de-5 respondenți au răspuns-de adresare

Procente cele mai mari avem-53,3%,iar cel de-al doilea de 16,7%

Frecvențe cele mai mici avem-2 care au răspuns-de integrare

Procente cele mai mici avem-6,7%

Întrbarea9 din tabelul de frecvențe. 9.Ce dificultați ați întâmpinat? Vezi relationarea cu profesorii mai tineri.

Frecvențele cele mai mari avem-22 au răspuns-nu știu,un alt de respondenți avem-3-de adresare

Procentele cele mai mari avem-73,3%,pentru celălalt segment e de 10%

Frecvențele cele mai mici avem-1 a răspuns-de comunicare

Procentele cele mai mici avem-

Întrebarea12 din tabelul de frecvențe. 12.În ce contexte v-ați simțit stigmatizați și prejudecați de către ceilalți colegi?

Frecvențele cele mai mari avem-20 au răspuns-nu s-a întâmplat.iar la o a doua frecvență avem 4 au răspuns-de mentalitate

Procentele cele mai mari avem-66,7%,13,3%

Frecvențele cele mai mici avem-2

Procentele cele mai mici avem-6,7%

Întrebarea13 din tabelul de frecvențe. 13.Credeți că diferența de ani este o piedică în a vă stabilii o relație cu colegii?

Frecvențele cele mai mari avem-29 au răspuns-nu

Proncentele cele mai mari avem-96,7%,

Frecvențele cele mai mici avem-1 a răspuns-da

Procentele cele mai mici avem-3,3%

Întrebarea 2 de cercetare

2.Cum percep atât studenții tineri cât și cei adulți dificultățile întâmpinate în cadrul Facultății de Sociologie și Asistență-Socială?-are la bază întrebările ajutătoare din chestionar7,9,12,13.Cele 4 întrebări din chestionar mai sus menționate m-au ajutat să disting și să înteleg modul cum percep atât studenții tineri cât și cei adulți dificultățiile întâmpinate în cadrul Facultâții de Sociologie și Asistență-Socială.Răspunsurile au fost diverse,adică la unele întrebări erau puncte comune între studenții aulți cât și între studenții tine,iar la alte întrebări răspunsuri difereau semnificativ,acest lucru rezultând și din tabelele de frecvențe ale fiecărei întrebări în parte,pe care l-am prezentat și explcat în lucrarea de față.

Întrebarea 3 de cercetare. 3.Care sunt strategiile pe care le adoptă atât studenții tineri cât și cei adulți pentru depășirea dificultățiilor întâmpinate?-are la bază 4 întrebări din chestinarul aplicat.Aceste întrebări sunt.16,19,21,23

Pentru a avea cât mai bune răspunsuri pentru întrebarea 3 de cercetare,în cele ce urmează voi prezenta,întrebările din chestionar care fac referire la această întrebare de cercetare,adică vom vedea care sunt strategiile pe care le adoptă atât studenții tineri cât și cei adulți pentru depăsirea dificultățiilor întâmpinate.

Întrebarea16 din tabelul de frecvențe. 16.Ce ați făcut pentru a să vă îmbunătățiți relația cu colegii?

Frecvențele cele mai mari avem-12 au ales două răspunsuri-comunicare deschisă,-implicarea în activități comune

Procentele cele mai mari avem-40% în ambele cazuri menționate

Frecvențele cele mai mici avem-2 au ales-nu știu

Procentele cele mai mici avem-6,7%

Întrebarea19 din tabelul de frecvențe 19.Cum ați trecut peste ele? (dificultati in sesiune)

Frecventele cele mai mari avem-27 au răspuns-cu bine

Procentele cele mai mari avem-90%

Frecvențele cele mai mici avem-3 au răspuns-greu

Procentele cele mai mici avem-10%

Întrebarea21 din tabelul de frecvențe. 21. La ce strategii ați apelat? (vezi intrebarea 20 cu multe dificultati)

Frecvențele cele mai mari avem-15 au răspuns-am apelat la ajutorul colegilor

Procentele cele mai mari avem-50%

Frecvențele cele mai mici avem-2 au ales două răspunsuri-primul este am apelat la ajutorul profesorilor,cel de-al doilea-nu știu

Procentele cele mai mici avem-6,7% în ambele cazuri

Întrebarea23 din tabelul de frecvențe. 23.Ce sfaturi ați avea pentru următorii studenți adulți care vor veni la toamnă la această facultate?

Frecvențele cele mai mari avem-17 au răspuns-merită încercat

Procentele cele mai mari avem-56,7%

Frecvențele cele mai mici avem-1 a răspuns-e ceea ce-mi doresc

Procentele cele mai mici avem-3,3%

Întrebarea 4 de cercetare

4.Cât de important este pentru ei găsirea de noi strategii? care să se referă- 3,4,5,1,2

Aceste întrebări sunt 3,4,5,1,2.

Pentru a avea cât mai bune răspunsuri pentru întrebarea 4 de cercetare,în cele ce urmează voi prezenta,întrebările din chestionar care fac referire la această întrebare de cercetare,adică vom vedea cât de important este pentru ei găsirea de noi strategii?

Întrebarea 1 din tabelul de frecvențe. 1.De unde ați auzit de specializarea de asistență socială?

Frecvențele cele mai mari avem-15 au răspuns-prieteni

Procentele cele mai mari avem-50%

Frecvențele cele mai mici avem-2 care au răspuns-rude

Procentele cele mai mici avem-6,7%

Întrebarea 2 din tabelul de frecvențe. 2.Care au fost motivele pentru care ați ales această facultate?

Frecvențele cele mai mari avem-aici am selectat două segmente din tabelul de frecvențe-la primul segment avem-16 care au răspuns- din plăcere,iar în cel de-al doilea segment avem-7 care au răspuns-pentru a avea studii superioare

Procentele cele mai mari avem-la prima grupă de răspunsuri avem-53,3%,în cea de-a doua grupă de răspunsuri avem-23,3%

Frecvențele cele mai mici avem-aici am selectat tot două segmente avem-1 și respectiv 6

Procentele cele mai mici avem-3,3% la primul segment,iar cel de-al doilea 20%

Întrebarea 3 din tabelul de frecvențe. 3.Care a fost reacția familiei când v-ați comunicat decizia?

Frecvențele cele mai mari avem-16 au răspuns-surprinși,iar apoi avem5 au răspuns-de mirare și-nu știu

Procentele cele mai mari avem-53,3%,16,7% pentru răspunsurile di n cel de-al doilea segment ales

Frecvențele cele mai mici avem-4 au răspuns-confuzi

Procentele cele mai mici avem-13,3%

Întrebarea 4 din tabelul de frecvențe. 4.Descrieți cum v-ați simțit atunci când ați auzit părerea celorlalți.

Frecvențele cele mai mari avem-14 au răspuns-derutată

Procentele cele mai mari avem-46,7%

Frecvențele cele mai mici avem-3 au răspuns-împlinită

Procentele cele mai mici avem-10%

Prin prezentarea celor menționate mai sus,adică prin luarea fiecărei întrebări de cercetare în parte și explicarea lor prin întrebările,care fac referire din chestionar la cele 4 întrebări de cercetare am încercat să fac referire la capitolul din lucrarea mea care se intitulează3.2.Prezentarea rezultatelor obținute în urma cercetării investigare și evaluare.

În urma celor învestiga am obsevat următoarele aspecte

1.Am descoperit care sunt emoțiile comune pe care studenții adulți din cadrul Facultății de Socilogie și Asistență-Socială le resimt pe parcursul unui an universitar

2.Am determinat cauzele care produc aceste sentimente,precum am evidențiat care sunt strategiile pe care studenții le adoptă pentru a face față,pentru a trece peste anumite probleme și dificultăți.

3.Sentimentele identificate ca fiind comune sunt epuizarea,stresul,oboseala,suprasolicitarea,deznădejdea,neliniște și teamă.

4. ETAPA INTERVENȚIEI PSIHOSOCIALE

Etapa de intervenție în lucrarea mea de licență având ca tema „ DIFICULTĂȚI ÎNTÂMPINATE ȘI STRATEGII ADOPTATE DE STUDENȚII ADULȚI DIN CADRUL

FACULTĂȚII DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ ÎN URMAREA STUDIILOR LA NIVEL LICENȚĂ” va consta într-un proiect de intervenție ipotetic

care va putea fi implementat.

Proiectul de intervenție se numeste “Pas cu pas”care are ca scop să-i ajute pe studenții adulți cât și pe cei tineri în găsirea de soluții de a-și continua studiile superioare, să nu renunțe la facultate,scoaterea în evidență a punctelor tari și a punctelor slabe și creșterea stimei de sine.Pentru evidențierea cât mai clară a punctelor tari și a punctelor slabe voi face apel la Analiza SWOT,care cred eu că pune în evidență cel mai bine aceste puncte.Pentru început voi încerca să definesc conceptul de Analiză Swot ce este ea și cum poate fi ea utilizată și unde anume.

Analiza Swot este definită în literatura de specialitate ca fiind instrumentul de analiză strategică,flexibil și ușor de aplicat pe o organizație sau o echipă de proiect pentru a identifica cele mai potrivite direcții de acțiune.Orice proiect nou ar trebui să aibă la bază, o astfel de analiză,pentru a i se stabilii gradul de oportunitate și de fezabilitate.

Scopul analizei Swot este de a realiza un plan strategic.de a găsii soluție sau soluții la problemă,luând în considerare factorii externi și interni ai echipei sau a unei organizații,de a descoperii punctele tari și punctele slabe ale acesteia.După ce s-au identificat punctele tari și punctele slabe ale organizației,echipei,grupurilor cu care se lucrează,urmează analiza swot propriu-zisă.

Analiza Swot se realizează punând accentul și analizând punctele tari și punctele slabe ale organizației,echipei,sau grupului.Această analiză a acestor puncte se face pe două planuri intern,extern,pozitiv,negativ.În planul intern-pozitiv avem punctele tari sau-strenghts,iar în planul intern-negativ sunt grupate punctele slabe sau weaknesses.

În planul extern-pozitiv avem oportunități sau opportunities,iar în planul extern-negativ avem amenințări sau threats.După această grupare se stabilesc direcțiile de acțiune,adică se va face intersecția punctelor tari cu oportunitățiile,însemnând potențarea punctelor tari pentru a valorifica la maxim oportunitățiile.Al doilea pas intersecția punctelor slabe cu oportunitățiile-aici se analizează dacă oportunitățiile respective sunt suficient de importante,pentru a merita să se investească în transformarea punctelor slabe în puncte tari,Al treilea pas în realizarea analizei swot este intersecția punctelor tari cu amenințările.Aceasta este faza în care amenințarea să fie depășită prin fortele echipei,iar dacă mediul nu oferă nici o oportunitate punctele tari nu se mențin și se adoptă retragerea.

Al patrulea pas este atunci când se face intersecția punctelor slabe cu amenintările.Aici avem de-a face cu o problemă gravă de urgență care poate pune în pericol funcționarea echipei sau a grupului după caz.Se vor identifica diverse soluții în caz de pericol dacă este cazul.(Nicoleta Neamțu 2012).Am făcut această prezentare a analizei swot,pentru că în decursul proiectului de intervenție voi încerca să inserez și o mică analiză swot prin care doresc să evidențiez punctele tari și punctele slabe ale celor chestionați.

Acum voi pune pe rol proiectul de intervenție,iar în decursul prezentării acestui proiect voi derula punctele tari și punctele slabe a subiecțiilor din lucrarea mea,mai exact a celor chestionați,în vederea depășirii dificultățiilor,obstacolelor,barierelor cu care se confruntă și găsirea,adoptarea de noi strategii,soluții în rezolvarea problemelor.

INTRODUCERE

În introducerea acestui proiect mă voi referii puțin la educație așa cum a fost văzută ea din cele mai vechi timpuri și până azi.Pentru aceasta voi face referire la Emil Durkheim

spunea despre educație că este citez:

"Educația este acțiunea exercitată de generațiile adulte asupra celor care nu sunt încă coapte pentru viața socială. Ea are ca obiectiv să provoace și să dezvolte în copil un număr oarecare de stări fizice, intelectuale și morale, pe care le reclamă de la el atât societatea politică în întregul ei, cât și mediul special căruia îi este cu deosebire destinat" (Emil Durkheim, 1980, pag. 39).

Emil Durkheim reliefa, dintru început, funcția socială a educației, precum și locul ei central și dublu generator (producerea personalității și producerea societății) în procesul socializării: sistemele de educație, formale și informale, sunt mijloace prin care societatea impune atât (1) eul social dezirabil cât și (2) structurile care îi asigură existența. Înțelegerea esenței sociale a educației, (prin efectele acesteia: individualizarea și socializarea), configurează tema educației ca fiind una centrală, intrinsecă.

Atât scopurile educaționale cât și mijloacele de educație au caracteristici sociale care impun, printr-o mutare de accent, fundamentarea socială a științelor educației.

MOTIVAȚIA

Am ales această temă de oarece consider că este una de actualitate. Motivația mea pentru alegerea acestei teme a fost curiozitatea de a afla cu ce dificultăți se confruntă studenții adulți cât și cei tineri din cadrul Facultății de Sociologie și Asistență Socială în urmarea studiilor la nivel licență și strategiile pe care le adoptă pentru rezolvarea dificultăților.

TITLU

Am ales titlul proiectului “Pas cu pas”pentru că fiecare lucru oricât de mic,mărut sau neânsemnat ar fi în lumea asta,trebuie luat încet pe-ndelete,în profunzime pas cu pas.

Așa cum se spune că orice problemă are și o rezolvare,pentru început trebuie căutată și aflată cauza,pentru a da de efect.

Așa că fiecare dificultate sau dificultăți cu care se confruntă studenții adulți cât și cei tineri trebuie luată “pas cu pas”și văzut cei de făcut în soluționarea dificultățiilor,în găsirea de soluții potrivite și pozitive.

SCOPUL PROIECTULUI

Oferirea de asistare psiho-socio-educațională a studenților adulți cât și a celor tineri după caz(consumarea energiei în lucruri pozitive:copying al stresului).Are ca scop să-i ajute pe studenții adulți cât și pe cei tineri în găsirea de soluții de a-și continua studiile superioare, să nu renunțe la facultate și creșterea stimei de sine.

OBIECTIVELE PROIECTULUI

-planificarea ședințelor de consiliere individuale sau de grup în funcție de nevoi,care să cuprindă tema ședinței,obiectivele ei,activitățile incluse etc.

-ședințele de consiliere vor fi in număr de 4,în decursul a 4săptămâni;câte o ședință pe săptămână;

-propunerea ședințelor individuale sau de grup,centrate pe găsirea de soluții la problemele întâmpinate;

-ce i-a ajutat până acum să meargă mai departe cu studiile,să nu renunțe,dacă peste noapte problemele lor s-ar rezolva și-ar continua studiile sau cum și-ar da seama că ele s-au rezolvat.

-discuții libere despre viziunea lor,întrebărilor lor,interesul legat de studii

prevenirea abondonului,renunțarea la studiile superioare

-crearea unui grup de socializare o dată pe săptămână în care sa fie discutate progresele sau regresele survenite în anumite probleme

-creșterea interesului pentru studiile superioare

-creșterea stimei de sine și a încrederii în sine

PERIOADA DE DESFĂȘURARE:

-4 săptămâni,adică o lună perioadă de testare

-eventual dacă proiectul este realizabil și are succes se poate organiza un grup de socializare pentru studenții adulți,cât și cei tineri unde dacă au apărut probleme să fie discutate deschis de către aceștia în vederea găsirii de soluții la problemele apărute pe parcursul studiilor în cazul în care sunt.

GRUPUL ȚINTĂ-al acestui proiect sunt studenții adulți și studenții tineri între 18-53 ani conform chestionarelor completate de aceștia,de unde reiese media de vârstă și dificultățile cu care s-au confruntat aceștia în decursul studenției și ce strategii au adoptat pentru a trece peste aceste dificultăți dacă au fost.Pentru că grupul țintă a fost identificat vă voi prezenta pe scurt punctele tari și punctele slabe care au reieșit conform chestionarelor respondenților.In chestionarele pe care le-au avut de completat cei chestionați au avut de răspuns la câteva întrebâri care vizau dificultățile întâmpinate de aceștia și strategii stategiile adoptate,adică în acest caz punctele tari pot fi grupate cu strategiile și punctele slabe cu dificultățiile.În cele ce urmează vă voi prezenta dificultățiile și strategiile asa cum au reieșit din analiza chestionarelor pe baza răspunsurilor date de respondenți.

Dificultăți-Puncte Slabe

-negăsirea materialelor cerute,neânțelegerea cerințelor pentru realizarea temelor de seminar,a proiectelor;

-pregătirea pentru sesiune

-munca de grup-lucrul în echipă a creat dificultăți unora

-timpul de învâțare;cerințele pentru proiecte în variantă electronică,parcurgerea bibliografiei,procurarea cărților necesare pentru cursuri,

-materiale în limba engleză,traduceri pentru seminarii

-neânțelegerea cerințelor și seminariilor necesare pentru examen,

-oboseală,timp mult prea mult alocat învățării,

-indispoziție din cauza petrecerii prea puțin timp cu familia în această perioadă.

-modul lent și greoi de învățare

-organizarea sau managementul timpului defectuos

-lipsa de consecvență în activitățiile propuse

Strategii-Puncte Tari

-au întrebat atunci când au întâmpinat o problemă,

-au solicitat ajutorul,atunci când aveau de scris la calculator proiecte,teme.

-au lucrat la teme până târziu pentru a le putea preda la timp.

-planificarea temelor din timp

-au în cercat să nu mai lase activități pe ultima sută de metrii;

-au încercat să se documenteze suplimentar

-au întrebat colegii din anii mai mari,

-au căutat informații suplimentare de la profesori

-au încercat să-și organizeze timpul mai bine,atât timpul alocat pentru familie,cât și pentru școală loc de muncă.

Oportunități

-să ai încredere în tine și în tot ceea ce faci,în tot ce ti-ai propus;

-să continui chiar dacă anulI ți se pare greu;perseverează spre ce ti-ai dorit cu adevărat

-să soliciți audiență și consultații atunci când ai o problemă în relizarea temelor;

-să termini ce ai început, ce ți-ai dorit cândva,pentru a putea merge mai departe;

-implică-te în diverse activități care te ajută la dezvoltarea personală pentru tine și pentru ceilalți

-să ai curaj,să întrebi, să ceri ajutor de la colegii din anii mai mari

-să încerci să te integrezi în grupa din care faci parte

-pretenia nu are vârstă!

-să te deschizi spre tot ceea ce este bun universal valabil pentru tine și pentru cei din jur

-să înveți să empatizezi atunci când trebuie și este cazul

-continuarea studiilor post-universitare în același domeniu cu specificul facultății terminate,adică mă refer aici studii de master sau doctorat în același domeniu cu facultatea terminată sau in alte domenii(ex.master în Asistență Socială etc.)

Amenințări

-abandonarea studiilor actuale în favoarea altor facultăți,

-abandonarea studiilor superioare actuale în favoarea familiei sau a locului de muncă

-abandonarea,renunțarea la studiilor superioare pe ultima sută de metri

Prin această analiză swot am încercat să văd care sunt punctele tari și punctele slabe, ale celor chestionați.Acum se poate stabili unele modificări,acolo unde este cazul,mă refer aici la ridicarea unor puncte slabe la nivel de puncte tari în funcție de posibilitățiile și oportunitățiile fiecăruia.

Mai exact vreau să spun că sau identificat resursele,apoi se trece la valorificarea resurselor în găsirea de soluții în rezolvarea de probleme,dificultăți întâmpinate de subiecții chestionați.

TIMPUL ACORDAT

-planificarea ședințelor de consiliere individuale sau de grup 4sedințe,pe parcursul a 4 săptămâni în funcție de nevoi,care să cuprindă tema ședinței,obiectivele ei,activitățile incluse(diverse jocuri de rol cu beneficiarii și între beneficiari,metode de relaxare în grup prin respirație în vederea eliminării stresului)etc.,în funcție de fiecare ședință în parte.Durata consilierii 4 săptămâni.

RECRUTAREA

Recrutarea beneficiariilor se face din rândul studențiilor adulți cât și tineri din cadrul Facultății de Sociologie și Asistență-Socială,bine înțeles cei care vor.

ECHIPA DE PROFESIONIȘTI

-2 psihologi voluntari pentru consiliere individuală sau de grup;studenți la Asistență care au terminat Psihologia(dintre colegele noastre).

-1 asistent social(supervizor);

-1 mediator(în cazul apariției unor conflicte interne)

PROGRAME

-program de consiliere pentru studenți cu durata a 4 săptămâni

– înființarea unui grup de socializare în cazul în care proiectul va fi realizabil,pentru a putea fi implementat

ACTIVITĂȚI PENTRU BENEFICIARI

-diverse jocuri de rol cu bineficiarii

-metode de relaxare prin respirație contra stresului

-toate aceste activități mai sus amintite se vor desfășura în cadrul întâlniriilor de consiliere,atât cât ne va permite timpul

SURSE DE FINANȚARE

-colaborarea cu studenții adulți cât și cu studenții tineri în depășirea dificultățiilor întâmpinate și a strategiilor adoptate de studenții mai sus amintiți din cadrul facultății de Sociologie și Asistență Socială.

-colaborare cu studenții care s-au implicat ca voluntari în acest proiect de intervenție

AȘTEPTĂRILE NOASTRE

-existența impactului pozitiv

-progresul proiectului

-atragerea studențiilor implicați în a atrage pe alții care s-ar putea confrunta cu aceleași probleme sau probleme asemănătoare

-grupul de studenți să vină cu inițiative de schimbare în bine și de eliminare a obstacolelor și a dificultățiilor

-implicarea noastră să fie model de rol pentru alții

-colaborarea între noi(echipa de voluntari)

EVALUAREA

Evaluarea acestui proiect va fi efectuată de către coordonatorii proiectului studenții voluntari și psihologii voluntari studenți din cadrul Facultății de Sociologie și Asistență-Socială.

Evaluarea inițială

În cadrul proiectului voi folosit ca instrument de testare chestionarul.În urma aplicării chestionarului putem constata dacă respondenții afirmă nevoia găsirii de strategii pentru dificultățiile întampinate în cadrul facultății.Datorotă conștientizării acestui fapt proiectul își propune să-și implementeze obiectivele bazându-se pe această nevoie.

Evaluarea intermediară

În cazul evaluarii intermediare,pe care o vom realiza după 4 săptămâni de activitate,vom urmării dacă metodele folosite sunt adecvate și dacă acestea duc la satisfacerea obiectivelor.Deci o îmbunătățire pe care și-ar propune-o proiectul este crearea unei pagini de Facebook cu tema proiectului,iar în cadrul acestei pagini de Facebook,studenții vor fi informați cu privire la noutățile apărute despre activitățiile derulate și vom avea posibilitatea de a crește vizibilitatea proiectului.

Evaluarea finală

Prin evaluarea finală a chestionarelor putem constata dacă proiectul și-a atins obiectivele propuse,dacă a reușit să vină în sprijinul studențiilor prin găsirea de soluții și strategii în depășirea dificultățiilor întâmpinate în decursul facultății.

RISCURI

-dependența beneficiariilor de profesiniști

-lipsa de interes a beneficiariilor

Am amintit la începutul acestui proiect de intervenție faptul că ședințele de consiliere individuale sau de grup se vor realiza”prin centrarea pe soluții”,adică metoda centrării pe soluții.

Convorbirea cu clienții în terapia centrată pe soluții este una dintre terapiile de scurtă durată cu relevanță în ameliorarea problemelor de viață ale unor clienți de vârste diferte,statusuri sociale,structuri de personalitate foarte diferite este terapia centrată pe soluții elaborată în anii 80 de Shazer și Insoo Kim Berg,specialiști ai clinicii de terapie din Milwankee(1980Shazer și Insoo Kim Berg SUA).

Esența modelului, este participarea clientului sau a cliențiilor pe tot parcursul terapiei la procesul de creare a soluțiilor pentru propriile lor probleme.Acest proiect de intervenție nu a fost încă implementat,dar se poate implementa,dacă va avea succes.

4.1.PREZENTAREA REZULTATELOR OBȚINUTE ÎN URMA INTERVENȚIEI PSIHOSOCIALE

Acest capitol din lucrarea mea va fi unul foarte scurt,deoarece lucrarea de față având ca temă

“DIFICULTĂȚI ÎNTÂMPINATE ȘI STRATEGII ADOPTATE DE STUDENȚII ADULȚI DIN CADRUL

FACULTĂȚII DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ ÎN URMAREA STUDIILOR LA NIVEL LICENȚĂ”

nu cuprinde și nu conține efectiv o etapă de intervenție propriu-zisă,deoarece nu am putut desfășura această etapă de intervenție în lucrarea mea din cauza timpului limitat pe care l-am avut la dispoziție,pentru a efectua cu succes această atât de necesară.

Limitele pe care cred că le-a avut intervenția mea de a nu se realiza,se datorează lipsei mele de experiență,lipsa unor deprinderi bine formate necesare în procesul de asistare.De asemeni contează faptul că nu am avut o supervizare specializată.Am încercat să realizez însă un proiect de intervenție ipotetic,care la finalul lui, are o mică schemă de intervenție referitoare cu tema proiectului și a lucrării mele de licență

5.CONCLUZII SINTETICE DE ANSAMBLU ȘI RECOMANDĂRI DE ORDIN APLICATIV

Concluzionând la finalul acestei mici lucrări de licență,am descoperit care sunt emoțiile comune pe care studenții adulți din cadrul Facultății de Socilogie și Asistență Socială le resimt pe parcursul unui an universitar.

Am determinat cauzele care produc aceste sentimente precum am evidențiat care sunt strategiile pe care studenții le adoptă,pentru a face față,pentru a trece peste anumite probleme și dificultăți.Sentimentele identificate ca fiind comune sunt: epuizarea,stresul,oboseala,suprasolicitare,deznădejdea,iritabilitatea,neliniște și teamă.

Cauzele acestor sentimente sunt legate de activitățiile pe care le au studenții într-o zi sau o săptămână,ei adesea își împart timpul între locul de muncă,timpul alocat gospodăriei(realizarea mâncării,curățeniei,hrănirea animalelor etc.),timpul alocat copiilor,timpul alocat soțului,soției,timpul alocat studiului și realizării temelor și proiectelor de seminarii,precum și timpul pentru a putea venii la cursuri.Aceste acțiuni pe care ei le realizează sunt adesea obositoare,suprasolicitante,fapt pentru care ei au dezvoltat mai multe strategii pentru a face față acestor dificultăți cum ar fi: consumul de cafea,gustări sănătoase,meditații prin întreținerea voinței,scrierea noaptea a proiectelor,trezirea dimineața mai devreme pentru a se putea pregăti pentru a doua zi,socializarea cu colegii.

O altă concluzie finală de ansamblu ar fi că am vrut să indic și să scot în evidență importanța educației permanente,educației continue și mai ales educația pe tot parcursul vieții.Trăim într-o perioadă în care suntem constrânși de situația socio-economocă,unde nu mai ai stabilitatea locului de muncă,fapt pentru care mulți optează spre urmarea unor cursuri de formare sau facultăți,având meserii care nu mai sunt așa de mult căutate pe piața muncii.

Spre exemplu

De la meseria de bobinator motoare electrice M,fiind constrânsă și de situația economico-socială,acum la 50 de ani este studentă și încearcă o reformare profesională de asistent-social, momentan voluntar ceea ce reprezintă și o experiență de muncă în domeniu.

Soțul dânsei,de la meseria de electricean,fiind constrâns de situația economico-socială,prin absolvirea facultății de psihologie și a masterului și diverse cursuri de perfecționare în domeniul adicțiilor,de 8 ani este terapeut în acest domeniu.

Ca concluzie sintetică de ansamblu în aș putea spune din cele studiate de până acum în tema mea de licență că studiile superioare facilitează locul de muncă pentru persoanele adulte care au descoperit că au abilități înnăscute de care nu au știut și în urma cursurilor de formare profesională academică și-au format o nouă carieră.

Am să închei prin următorul citat:

„Educația evoluează întru-un dublu demers,orientarea prioritară asupra procesului de învățare,de realizare adifertelor achiziții,a aobstacolelor care apar în calea instruirii.”(M.Marinescu,2009).

BIBLIOGRAFIE

Anthony Giddens(2010),Sociologie,Emil Durkheim

Anthony Giddens(2010),Sociologie,Kant

Conferința Internațională privind Educația Adulților(2008),Raport Privind Educația Adulților-România(p6).

Cristea Sorin(2003,p206),In D.Cicchetti and D.Cohen(Eds).Developmental psychopathology.Vol.2:Developmental neuroscience.Pp710-741.New York,Wiley.

Gal Denizia(2014),Consiliere în școli

Jan Amos Comenius(1592-1670),Educația Omului de Azi(2010)

M.Ionescu(2003,p405),Instrucție și educație

Mariana Marinescu(2010,p7),Educația Omului de Azi

Mariana Marinescu(2009),Tendințe și orientări în didactica modernă,Editura didactică și pedagogică,București

Neamțu-Nicoleta(2012,Certo,1989,EdwardșiEadie1994,p15),Managementul Serviciilor Sociale.Suport de curs,Facultatea de Sociologie și Asistență-Socială UBB Cluj-Napoca

Ordonanța nr.129 din 31 august 2000 privind formarea profesională a adulților.

Prodea, C. (2006), Didactica activităților de loasir la diferite categorii de vărstă. Suport de curs, Facultatea de Educație Fizică și Sport UBB Cluj-Napoca.

Răduț-Taciu, R. (2010), Pedagogia Adulților. Suport de curs, Facultatea de Psihologie UBB Cluj-Napoca.

R.H.Dave,(1991,p47-48),Educația Omului de Azi

Schifirneț, C. (1997), Educația adulților în schimbare, editura Fiat Lux, București.

UNESCO,(1980[1976]),Recomandațion on the Development of Adult Educațion,published in Canada(Ottawa;Canadian Commission for UNESCO.

ANEXE

Prezentarea rezultatelor cercetării-interpretarea lor , adică să răspundă la întrebarea de ce crezi că la fiecare întrebare lucrurile au reieșit așa. Care sunt motivele din spatele rezulatelor, care sunt explicatiile, așa cum a reieșit

În cadrul acestei cercetări am cuprins 30 de persoane. A căror date demografice se regăsesc în tabelul de mai jos.

O sã iau fiecare întrebare din chestionar și am sã prezint datele descriptive aferente ei.

Întrebarea 4 de cercetare

…interpretarea

…interpretare

…interpretare

…interpretare

Apoi vb. cum ti-a răspuns la întrebarea de cercetare legată de primele 4 întrebări din chestionar

-se lega totul de reacția familiei, care de multe ori ofera sprijin moral foarte mult/sentimentele lor, mai pozitive sau mai negative

4.Cat de important este pentru ei gasirea de noi strategii?-3,4,5,1,2

Întrebarea 2 de cercetare

2.Cum percep atât studenții tineri cât și cei adulți dificultățile întâmpinate în cadrul Facultății de Sociologie și Asistență-Socială?-7,9,12,13

…interpretarea

…interpretarea

…interpretarea

…interpretarea

+discutarea intrebarii de cercetare

Întrebarea 3 de cercetare

3.Care sunt strategiile pe care le adoptă atât studenții tineri cât și cei adulți pentru depășirea dificultățiilor întâmpinate?-16,19,21,23

…interpretarea

…interpretarea

…interpretarea

…interpretarea

+discutarea intrebarii de cercetare

Întrebarea 1

1.Cu ce dificultăți se confruntă atât studenții tineri cât și cei adulți?-6,7,8,9.10.11,14,15,17,18,20,22

…interpretarea

…interpretarea

…interpretarea

…interpretarea

…interpretarea

…interpretarea

…interpretarea

…interpretarea

…interpretarea

…interpretarea

…interpretarea

…interpretarea

Întrebările de cercetare

1.Cu ce dificultăți se confruntă atât studenții tineri cât și cei adulți?-6,7,8,9,10.11,14,15,17,18,20,22

2.Cum percep atât studenții tineri cât și cei adulți dificultățile întâmpinate în cadrul Facultății de Sociologie și Asistență-Socială?-7,9,12,13

3.Care sunt strategiile pe care le adoptă atât studenții tineri cât și cei adulți pentru depășirea dificultățiilor întâmpinate?-16,19,21,23

4.Cât de important este pentru ei găsirea de noi strategii? – care să se referă- 3,4,5,1,2

CHESTIONAR

Vârsta……………..

Genul………………

Anul de studiu……………..

Specialitatea …………………………………………..

1.De unde ați auzit de specializarea de asistență socială?

a.din mass media

b.T.V.

c.rude

d.prieteni

e.cunostinte

f.direct de la facultate

g.nu stiu

2.Care au fost motivele pentru care ați ales această facultate?

a.pentru a avea studii superioare

b.din placere

c.din curiozitate

d.pentru a gasi o ocupatie

e.nu stiu

3.Care a fost reacția familiei când v-ați comunicat decizia?

a.de mirare

b.surprinsi

c.confuzi

d.nu stiu

4.Descrieți cum v-ați simțit atunci când ați auzit părerea celorlalți.

a.bucuroasa

b.derutata

c.implinita

d.nu stiu

5.Cum v-ați simțit în prima zi de facultate?

a.emotinati

b.confuzi

c.bucurosi

d.nu stiu

6.Ați avut probleme din cauza vârstei în relaționarea cu ceilalți colegi?

a.da

b.uneori

c.nu

d.nu stiu

7.Ce dificultați ați întâmpinat?

a.de adresare

b.de comunicare

c.de relationare

d.de integrare

e.nu stiu

8.Ați avut probleme din cauza vârstei în relaționarea cu profesorii?

a.da

b.uneori

c.nu

d.nu stiu

9.Ce dificultați ați întâmpinat?

a.de adresare

b.de comunicare

c.de relationare

d.de integrare

e.nu stiu

10.Cum v-ați simțit în rândul studenților mai tineri?

a.bine

b.mai putin bine

c.cateodata incomod

d.rau

e.nu stiu

11.Cum v-ați simțit în rândul profesorilor mai tineri?

a.bine

b.mai putin bine

c.cate odata incomod

d.rau

e.nu stiu

12.În ce contexte v-ați simțit stigmatizați și prejudecați de către ceilalți colegi?

a.de varsta

b.de mentalitate

c.nu s-a intamplat

d.nu stiu

13.Credeți că diferența de ani este o piedică în a vă stabilii o relație cu colegii?

a.da

b.nu

c.nu stiu

14.În momentul de față cum se comportă ceilalți studenți cu dumneavoastră?

a.foarte bine

b.bine

c.mai putin bine

d.rau

e.nu stiu

15.Cum vă vedeți relația cu colegii?

a.foarte buna

b.buna

c.mai putin buna

d.nu stiu

16.Ce ați făcut pentru a să vă îmbunătățiți relația cu colegii?

a.relationare mai buna

b.comunicare deschisa

c.implicarea in activitati comune

d.nu stiu

17.Ce dificultăți ați întâmpinat din cauza cerințelor profesorilor?

a.alt stil de predare decat cel la liceu

b.materia condensata

c.din cauza prezentelor

d.nu stiu

18.Ce dificultăți ați întâmpinat în sesiune?

a.gestionarea neadecvata a timpului

b.materie multa intr-un interval scurt de timp

c.emotii

d.nu stiu

19.Cum ați trecut peste ele?

a.cu bine

b.greu

c.nu stiu

20.Ați avut dificultăți sau probleme la:

a. procurarea materialelor

b. xeroxarea materialelor

c. realizarea temelor la timp

d. pregatirea pentru seminarii

e. înțelegerea celor predate sau citite

f. realizarea proiectelor

g. ajungerea la timp la cursuri, seminarii

h. utilizarea calculatorului

i. locul de munca

j. planificarea timpului

k. examene, perioada sesiunii

l. colegii

j. altele……………………………………………………………………………………………….

21. La ce strategii ați apelat?

a.am apelat la ajutorul profesorilor

b.am apelat la ajutorul colegilor

c.m-am descurcat singur

d.nu stiu

22.În cadrul orelor de practică desfășurate pe parcursul studiilor ce dificultăți ați întâmpinat?

a.la inceput nu cunosteam nimic

b.munca cu beneficiarii

c.acomodarea cu anumite cerinte specifice locului de practica desfasurat

d.nu stiu

23.Ce sfaturi ați avea pentru următorii studenți adulți care vor veni la toamnă la această facultate?

a.e o alegere buna

b.merita incercat

c.e ceea ce-mi doresc

d.nu stiu

nrchest Numeric 8 0 numar chestionar None None 8 Right Nominal Input

varsta Numeric 8 0 varsta None None 8 Right Nominal Input

gen Numeric 8 0 genul respondentului {1, Feminin}… None 8 Right Nominal Input

an Numeric 8 0 an de studiu None None 8 Right Nominal Input

a1 Numeric 8 0 1.De unde ați auzit de specializarea de asistență socială? {1, mass media}… None 8 Right Nominal Input

a2 Numeric 8 0 2.Care au fost motivele pentru care ați ales această facultate? {1, pentru a avvea studii superioare}… None 8 Right Nominal Input

a3 Numeric 8 0 3.Care a fost reacția familiei când v-ați comunicat decizia? {1, de mirare}… None 8 Right Nominal Input

a4 Numeric 8 0 4.Descrie?i cum v-a?i sim?it atunci c?nd a?i auzit p?rerea celorlal?i. {1, bucuroasa}… None 8 Right Nominal Input

a5 Numeric 8 0 5.Cum v-a?i sim?it ?n prima zi de facultate? {1, emotionati}… None 8 Right Nominal Input

a6 Numeric 8 0 6.A?i avut probleme din cauza v?rstei ?n rela?ionarea cu ceilal?i colegi? {1, da}… None 8 Right Nominal Input

a7 Numeric 8 0 7.Ce dificulta?i a?i ?nt?mpinat? {1, de adresare}… None 8 Right Nominal Input

a8 Numeric 8 0 8.A?i avut probleme din cauza v?rstei ?n rela?ionarea cu profesorii? {1, da}… None 8 Right Nominal Input

a9 Numeric 8 0 9.Ce dificulta?i a?i ?nt?mpinat? {1, de adresare}… None 8 Right Nominal Input

a10 Numeric 8 0 10.Cum v-a?i sim?it ?n r?ndul studen?ilor mai tineri? {1, bine}… None 8 Right Ordinal Input

a11 Numeric 8 0 11.Cum v-a?i sim?it ?n r?ndul profesorilor mai tineri? {1, bine}… None 8 Right Ordinal Input

a12 Numeric 8 0 12.?n ce contexte v-a?i sim?it stigmatiza?i ?i prejudeca?i de c?tre ceilal?i colegi? {1, de varsta}… None 8 Right Nominal Input

a13 Numeric 8 0 13.Crede?i c? diferen?a de ani este o piedic? ?n a v? stabilii o rela?ie cu colegii? {1, da}… None 8 Right Nominal Input

a14 Numeric 8 0 14.?n momentul de fa?? cum se comport? ceilal?i studen?i cu dumneavoastr?? {1, foarte bine}… None 8 Right Ordinal Input

a15 Numeric 8 0 15.Cum v? vede?i rela?ia cu colegii? {1, foarte buna}… None 8 Right Ordinal Input

a16 Numeric 8 0 16.Ce a?i f?cut pentru a s? v? ?mbun?t??i?i rela?ia cu colegii? {1, relationare mai buna}… None 8 Right Nominal Input

a17 Numeric 8 0 17.Ce dificult??i a?i ?nt?mpinat din cauza cerin?elor profesorilor? {1, alt stil de predare decat cel din liceu}… None 8 Right Nominal Input

a18 Numeric 8 0 18.Ce dificult??i a?i ?nt?mpinat ?n sesiune? {1, gestionarea neadecvata a timpului}… None 8 Right Nominal Input

a19 Numeric 8 0 19.Cum a?i trecut peste ele? {1, cu bine}… None 8 Right Nominal Input

a20 Numeric 8 0 20.A?i avut dificult??i sau probleme la: {1, procurarea materialelor}… None 8 Right Scale Input

a20a Numeric 8 0 a. procurarea materialelor {1, a ales}… None 8 Right Scale Input

a20b Numeric 8 0 b. xeroxarea materialelor {1, a ales}… None 8 Right Scale Input

a20c Numeric 8 0 c. realizarea temelor la timp {1, a ales}… None 8 Right Scale Input

VAR00006 Numeric 8 0 d. pregatirea pentru seminarii {1, a ales}… None 8 Right Scale Input

VAR00008 Numeric 8 0 e. ?n?elegerea celor predate sau citite {1, a ales}… None 8 Right Scale Input

VAR00007 Numeric 8 0 f. realizarea proiectelor {1, a ales}… None 8 Right Scale Input

VAR00009 Numeric 8 0 g. ajungerea la timp la cursuri, seminarii {1, a ales}… None 8 Right Scale Input

VAR00010 Numeric 8 0 h. utilizarea calculatorului {1, a ales}… None 8 Right Scale Input

VAR00011 Numeric 8 0 i. locul de munca {1, a ales}… None 8 Right Scale Input

VAR00012 Numeric 8 0 j. planificarea timpului {1, a ales}… None 8 Right Scale Input

VAR00013 Numeric 8 0 k. examene, perioada sesiunii {1, a ales}… None 8 Right Scale Input

VAR00014 Numeric 8 0 l. colegii {1, a ales}… None 8 Right Scale Input

VAR00015 String 200 0 m. altele………………………………………………………………………………………………. None None 8 Left Nominal Input

a21 Numeric 8 0 21. La ce strategii a?i apelat? {1, am apelat la ajutorul profesorilor}… None 8 Right Scale Input

a22 Numeric 8 0 22.?n cadrul orelor de practic? desf??urate pe parcursul studiilor ce dificult??i a?i ?nt?mpinat? {1, la inceput nu cunosteam nimic}… None 8 Right Scale Input

a23 Numeric 8 0 23.Ce sfaturi a?i avea pentru urm?torii studen?i adul?i care vor veni la toamn? la aceast? facultate? {1, e o alegere buna}… None 8 Right Scale Input

1,3,7,8,17,21,22

BIBLIOGRAFIE

Anthony Giddens(2010),Sociologie,Emil Durkheim

Anthony Giddens(2010),Sociologie,Kant

Conferința Internațională privind Educația Adulților(2008),Raport Privind Educația Adulților-România(p6).

Cristea Sorin(2003,p206),In D.Cicchetti and D.Cohen(Eds).Developmental psychopathology.Vol.2:Developmental neuroscience.Pp710-741.New York,Wiley.

Gal Denizia(2014),Consiliere în școli

Jan Amos Comenius(1592-1670),Educația Omului de Azi(2010)

M.Ionescu(2003,p405),Instrucție și educație

Mariana Marinescu(2010,p7),Educația Omului de Azi

Mariana Marinescu(2009),Tendințe și orientări în didactica modernă,Editura didactică și pedagogică,București

Neamțu-Nicoleta(2012,Certo,1989,EdwardșiEadie1994,p15),Managementul Serviciilor Sociale.Suport de curs,Facultatea de Sociologie și Asistență-Socială UBB Cluj-Napoca

Ordonanța nr.129 din 31 august 2000 privind formarea profesională a adulților.

Prodea, C. (2006), Didactica activităților de loasir la diferite categorii de vărstă. Suport de curs, Facultatea de Educație Fizică și Sport UBB Cluj-Napoca.

Răduț-Taciu, R. (2010), Pedagogia Adulților. Suport de curs, Facultatea de Psihologie UBB Cluj-Napoca.

R.H.Dave,(1991,p47-48),Educația Omului de Azi

Schifirneț, C. (1997), Educația adulților în schimbare, editura Fiat Lux, București.

UNESCO,(1980[1976]),Recomandațion on the Development of Adult Educațion,published in Canada(Ottawa;Canadian Commission for UNESCO.

ANEXE

Prezentarea rezultatelor cercetării-interpretarea lor , adică să răspundă la întrebarea de ce crezi că la fiecare întrebare lucrurile au reieșit așa. Care sunt motivele din spatele rezulatelor, care sunt explicatiile, așa cum a reieșit

În cadrul acestei cercetări am cuprins 30 de persoane. A căror date demografice se regăsesc în tabelul de mai jos.

O sã iau fiecare întrebare din chestionar și am sã prezint datele descriptive aferente ei.

Întrebarea 4 de cercetare

…interpretarea

…interpretare

…interpretare

…interpretare

Apoi vb. cum ti-a răspuns la întrebarea de cercetare legată de primele 4 întrebări din chestionar

-se lega totul de reacția familiei, care de multe ori ofera sprijin moral foarte mult/sentimentele lor, mai pozitive sau mai negative

4.Cat de important este pentru ei gasirea de noi strategii?-3,4,5,1,2

Întrebarea 2 de cercetare

2.Cum percep atât studenții tineri cât și cei adulți dificultățile întâmpinate în cadrul Facultății de Sociologie și Asistență-Socială?-7,9,12,13

…interpretarea

…interpretarea

…interpretarea

…interpretarea

+discutarea intrebarii de cercetare

Întrebarea 3 de cercetare

3.Care sunt strategiile pe care le adoptă atât studenții tineri cât și cei adulți pentru depășirea dificultățiilor întâmpinate?-16,19,21,23

…interpretarea

…interpretarea

…interpretarea

…interpretarea

+discutarea intrebarii de cercetare

Întrebarea 1

1.Cu ce dificultăți se confruntă atât studenții tineri cât și cei adulți?-6,7,8,9.10.11,14,15,17,18,20,22

…interpretarea

…interpretarea

…interpretarea

…interpretarea

…interpretarea

…interpretarea

…interpretarea

…interpretarea

…interpretarea

…interpretarea

…interpretarea

…interpretarea

Întrebările de cercetare

1.Cu ce dificultăți se confruntă atât studenții tineri cât și cei adulți?-6,7,8,9,10.11,14,15,17,18,20,22

2.Cum percep atât studenții tineri cât și cei adulți dificultățile întâmpinate în cadrul Facultății de Sociologie și Asistență-Socială?-7,9,12,13

3.Care sunt strategiile pe care le adoptă atât studenții tineri cât și cei adulți pentru depășirea dificultățiilor întâmpinate?-16,19,21,23

4.Cât de important este pentru ei găsirea de noi strategii? – care să se referă- 3,4,5,1,2

CHESTIONAR

Vârsta……………..

Genul………………

Anul de studiu……………..

Specialitatea …………………………………………..

1.De unde ați auzit de specializarea de asistență socială?

a.din mass media

b.T.V.

c.rude

d.prieteni

e.cunostinte

f.direct de la facultate

g.nu stiu

2.Care au fost motivele pentru care ați ales această facultate?

a.pentru a avea studii superioare

b.din placere

c.din curiozitate

d.pentru a gasi o ocupatie

e.nu stiu

3.Care a fost reacția familiei când v-ați comunicat decizia?

a.de mirare

b.surprinsi

c.confuzi

d.nu stiu

4.Descrieți cum v-ați simțit atunci când ați auzit părerea celorlalți.

a.bucuroasa

b.derutata

c.implinita

d.nu stiu

5.Cum v-ați simțit în prima zi de facultate?

a.emotinati

b.confuzi

c.bucurosi

d.nu stiu

6.Ați avut probleme din cauza vârstei în relaționarea cu ceilalți colegi?

a.da

b.uneori

c.nu

d.nu stiu

7.Ce dificultați ați întâmpinat?

a.de adresare

b.de comunicare

c.de relationare

d.de integrare

e.nu stiu

8.Ați avut probleme din cauza vârstei în relaționarea cu profesorii?

a.da

b.uneori

c.nu

d.nu stiu

9.Ce dificultați ați întâmpinat?

a.de adresare

b.de comunicare

c.de relationare

d.de integrare

e.nu stiu

10.Cum v-ați simțit în rândul studenților mai tineri?

a.bine

b.mai putin bine

c.cateodata incomod

d.rau

e.nu stiu

11.Cum v-ați simțit în rândul profesorilor mai tineri?

a.bine

b.mai putin bine

c.cate odata incomod

d.rau

e.nu stiu

12.În ce contexte v-ați simțit stigmatizați și prejudecați de către ceilalți colegi?

a.de varsta

b.de mentalitate

c.nu s-a intamplat

d.nu stiu

13.Credeți că diferența de ani este o piedică în a vă stabilii o relație cu colegii?

a.da

b.nu

c.nu stiu

14.În momentul de față cum se comportă ceilalți studenți cu dumneavoastră?

a.foarte bine

b.bine

c.mai putin bine

d.rau

e.nu stiu

15.Cum vă vedeți relația cu colegii?

a.foarte buna

b.buna

c.mai putin buna

d.nu stiu

16.Ce ați făcut pentru a să vă îmbunătățiți relația cu colegii?

a.relationare mai buna

b.comunicare deschisa

c.implicarea in activitati comune

d.nu stiu

17.Ce dificultăți ați întâmpinat din cauza cerințelor profesorilor?

a.alt stil de predare decat cel la liceu

b.materia condensata

c.din cauza prezentelor

d.nu stiu

18.Ce dificultăți ați întâmpinat în sesiune?

a.gestionarea neadecvata a timpului

b.materie multa intr-un interval scurt de timp

c.emotii

d.nu stiu

19.Cum ați trecut peste ele?

a.cu bine

b.greu

c.nu stiu

20.Ați avut dificultăți sau probleme la:

a. procurarea materialelor

b. xeroxarea materialelor

c. realizarea temelor la timp

d. pregatirea pentru seminarii

e. înțelegerea celor predate sau citite

f. realizarea proiectelor

g. ajungerea la timp la cursuri, seminarii

h. utilizarea calculatorului

i. locul de munca

j. planificarea timpului

k. examene, perioada sesiunii

l. colegii

j. altele……………………………………………………………………………………………….

21. La ce strategii ați apelat?

a.am apelat la ajutorul profesorilor

b.am apelat la ajutorul colegilor

c.m-am descurcat singur

d.nu stiu

22.În cadrul orelor de practică desfășurate pe parcursul studiilor ce dificultăți ați întâmpinat?

a.la inceput nu cunosteam nimic

b.munca cu beneficiarii

c.acomodarea cu anumite cerinte specifice locului de practica desfasurat

d.nu stiu

23.Ce sfaturi ați avea pentru următorii studenți adulți care vor veni la toamnă la această facultate?

a.e o alegere buna

b.merita incercat

c.e ceea ce-mi doresc

d.nu stiu

nrchest Numeric 8 0 numar chestionar None None 8 Right Nominal Input

varsta Numeric 8 0 varsta None None 8 Right Nominal Input

gen Numeric 8 0 genul respondentului {1, Feminin}… None 8 Right Nominal Input

an Numeric 8 0 an de studiu None None 8 Right Nominal Input

a1 Numeric 8 0 1.De unde ați auzit de specializarea de asistență socială? {1, mass media}… None 8 Right Nominal Input

a2 Numeric 8 0 2.Care au fost motivele pentru care ați ales această facultate? {1, pentru a avvea studii superioare}… None 8 Right Nominal Input

a3 Numeric 8 0 3.Care a fost reacția familiei când v-ați comunicat decizia? {1, de mirare}… None 8 Right Nominal Input

a4 Numeric 8 0 4.Descrie?i cum v-a?i sim?it atunci c?nd a?i auzit p?rerea celorlal?i. {1, bucuroasa}… None 8 Right Nominal Input

a5 Numeric 8 0 5.Cum v-a?i sim?it ?n prima zi de facultate? {1, emotionati}… None 8 Right Nominal Input

a6 Numeric 8 0 6.A?i avut probleme din cauza v?rstei ?n rela?ionarea cu ceilal?i colegi? {1, da}… None 8 Right Nominal Input

a7 Numeric 8 0 7.Ce dificulta?i a?i ?nt?mpinat? {1, de adresare}… None 8 Right Nominal Input

a8 Numeric 8 0 8.A?i avut probleme din cauza v?rstei ?n rela?ionarea cu profesorii? {1, da}… None 8 Right Nominal Input

a9 Numeric 8 0 9.Ce dificulta?i a?i ?nt?mpinat? {1, de adresare}… None 8 Right Nominal Input

a10 Numeric 8 0 10.Cum v-a?i sim?it ?n r?ndul studen?ilor mai tineri? {1, bine}… None 8 Right Ordinal Input

a11 Numeric 8 0 11.Cum v-a?i sim?it ?n r?ndul profesorilor mai tineri? {1, bine}… None 8 Right Ordinal Input

a12 Numeric 8 0 12.?n ce contexte v-a?i sim?it stigmatiza?i ?i prejudeca?i de c?tre ceilal?i colegi? {1, de varsta}… None 8 Right Nominal Input

a13 Numeric 8 0 13.Crede?i c? diferen?a de ani este o piedic? ?n a v? stabilii o rela?ie cu colegii? {1, da}… None 8 Right Nominal Input

a14 Numeric 8 0 14.?n momentul de fa?? cum se comport? ceilal?i studen?i cu dumneavoastr?? {1, foarte bine}… None 8 Right Ordinal Input

a15 Numeric 8 0 15.Cum v? vede?i rela?ia cu colegii? {1, foarte buna}… None 8 Right Ordinal Input

a16 Numeric 8 0 16.Ce a?i f?cut pentru a s? v? ?mbun?t??i?i rela?ia cu colegii? {1, relationare mai buna}… None 8 Right Nominal Input

a17 Numeric 8 0 17.Ce dificult??i a?i ?nt?mpinat din cauza cerin?elor profesorilor? {1, alt stil de predare decat cel din liceu}… None 8 Right Nominal Input

a18 Numeric 8 0 18.Ce dificult??i a?i ?nt?mpinat ?n sesiune? {1, gestionarea neadecvata a timpului}… None 8 Right Nominal Input

a19 Numeric 8 0 19.Cum a?i trecut peste ele? {1, cu bine}… None 8 Right Nominal Input

a20 Numeric 8 0 20.A?i avut dificult??i sau probleme la: {1, procurarea materialelor}… None 8 Right Scale Input

a20a Numeric 8 0 a. procurarea materialelor {1, a ales}… None 8 Right Scale Input

a20b Numeric 8 0 b. xeroxarea materialelor {1, a ales}… None 8 Right Scale Input

a20c Numeric 8 0 c. realizarea temelor la timp {1, a ales}… None 8 Right Scale Input

VAR00006 Numeric 8 0 d. pregatirea pentru seminarii {1, a ales}… None 8 Right Scale Input

VAR00008 Numeric 8 0 e. ?n?elegerea celor predate sau citite {1, a ales}… None 8 Right Scale Input

VAR00007 Numeric 8 0 f. realizarea proiectelor {1, a ales}… None 8 Right Scale Input

VAR00009 Numeric 8 0 g. ajungerea la timp la cursuri, seminarii {1, a ales}… None 8 Right Scale Input

VAR00010 Numeric 8 0 h. utilizarea calculatorului {1, a ales}… None 8 Right Scale Input

VAR00011 Numeric 8 0 i. locul de munca {1, a ales}… None 8 Right Scale Input

VAR00012 Numeric 8 0 j. planificarea timpului {1, a ales}… None 8 Right Scale Input

VAR00013 Numeric 8 0 k. examene, perioada sesiunii {1, a ales}… None 8 Right Scale Input

VAR00014 Numeric 8 0 l. colegii {1, a ales}… None 8 Right Scale Input

VAR00015 String 200 0 m. altele………………………………………………………………………………………………. None None 8 Left Nominal Input

a21 Numeric 8 0 21. La ce strategii a?i apelat? {1, am apelat la ajutorul profesorilor}… None 8 Right Scale Input

a22 Numeric 8 0 22.?n cadrul orelor de practic? desf??urate pe parcursul studiilor ce dificult??i a?i ?nt?mpinat? {1, la inceput nu cunosteam nimic}… None 8 Right Scale Input

a23 Numeric 8 0 23.Ce sfaturi a?i avea pentru urm?torii studen?i adul?i care vor veni la toamn? la aceast? facultate? {1, e o alegere buna}… None 8 Right Scale Input

1,3,7,8,17,21,22