Diferentele de Implementare a Unui Software Intre Institutii Publice

=== 1af8b9a5ef42286080612cb54d7de0d355b113f3_688264_1 ===

UNIVERSITATEA……………………………

FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

MANAGEMENTUL SECTORULUI PUBLIC

ESEU LA DISCIPLINA…………

Profesor(i) coordonator(i):………………

Student (ă):

, 2018

Pagina de gardă

UNIVERSITATEA……………………………

FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

MANAGEMENTUL SECTORULUI PUBLIC

´´Diferențele de implementare a unui software între instituții publice´´

Profesor(i) coordonator(i):………………

Student (ă):

, 2018

´´Diferențele de implementare a unui software între instituții publice´´

Introducere: Constrângerile și provocările de la începutul secolului al XXI-lea, globalizarea și europenizarea, criza economică globală reală, precum și nevoile din ce în ce mai complexe și diferite ale societății contemporane necesită cu strictețe transferul practicilor de guvernanță corporativă către sectorul public ca forma de exprimare a noului management public . Societatea românească se confruntă cu o serie de probleme și provocări pe care administrația publică trebuie să le găsească răspunsuri. Astfel, considerăm că inovarea socială a întreprinderilor poate fi o alternativă eficientă și eficientă de coordonare a administrației publice din România și un răspuns la problemele și provocările actuale. După anul 2007, anul integrării în Uniunii Europene, sistemele informatice ating un nivel ridicat influențat de programele de finanțare finanțate de Uniunea Europeană și Guvernul României și de politicile și acquis-ul comunitar. Administrația publică este responsabilă de gestionarea afacerilor publice, de satisfacerea nevoilor și de soluționarea problemelor cu care se confruntă cetățenii săi. Având în vedere contextul social actual, care se află într-o continuă mișcare, autoritățile și instituțiile publice se confruntă deseori cu provocări și / sau noi probleme sau sunt nevoite să găsească soluții noi pentru a rezolva problemele vechi, care încă nu sunt rezolvate. În aceste condiții, modelele clasice de coordonare a administrației publice se dovedesc a fi ineficiente și, uneori, ele nu răspund la problemele actuale ale societății (culturale, sociale, economice și de mediu) și la provocările actuale (europenizarea și globalizarea) deoarece considerăm că această modalitate de abordare este utilă pentru a promova implementarea unui nou model de coordonare – modelul de inovare socială corporativă.

Implicațiile implementării software asupra managementului public

Forma noului management public, inovația socială a întreprinderilor poate fi o metodă eficientă și eficientă de gestionare a problemelor sociale în actualul context social și o alternativă la coordonarea tradițională. În procesul de transfer al celor mai bune practici din sectorul privat către sectorul public, inovația socială corporativă poate fi un model alternativ de coordonare a sectorului public din România, combinând scopurile și principiile, rolul și caracteristicile sistemelor informatice. Inovația este un concept care inspiră oamenii și factorii de decizie politică, deoarece oferă promisiunea schimbării radicale. Ca atare, dorința de inovare a sectorului public are o istorie îndelungată, uneori legată de programele de reformă pentru a face față reducerilor bugetare, pentru a răspunde introducerii unor noi ideologii de management și guvernare introducerea noilor tehnologii de informare și comunicare (cum ar fi e-guvernarea). Într-un interviu pentru The Guardian în 2010, Primul Ministru al Marii Britanii, David Cameron, vorbește despre "Societatea Mare" bazată pe ideea antreprenorialului social și a SI ca o alternativă la guvernarea clasică. Potrivit acestuia, comunitățile locale ar trebui să aibă mai multă putere și oamenii ar trebui să fie încurajați să se implice activ în comunități pentru a crea cooperare, caritate, ajutor reciproc și companii mutuale, care trebuie să răspundă nevoilor locale și concrete cu care se confruntă cetățenii.

Metodologie

Pentru scopul acestei lucrări: analizarea diferențelor de implementare software în domeniul învățământului public în România și Marea Britanie, voi avea doar trei faze. Ca atare, voi argumenta asupra următoarelor etape ale implementării softului una este cea mai simplă și comună utilizare la toate nivelurile și aceasta este informația. Această primă etapă se adresează departamentelor și agențiilor care folosesc World Wide Web pentru a posta informații în numele utilizatorilor externi. A doua, interacțiunea, permite o comunicare bidirecțională, utilizatorii pot încărca și actualiza informațiile. Procesarea este mult mai complexă și necesită o mai mare responsabilitate din partea instituțiilor publice. Aici utilizatorii pot schimba valori utilizând un site web (cum ar fi plata unui impozit, de exemplu) – în aproape toate cazurile este nevoie de o a treia parte pentru a garanta securitatea tranzacției. Mai rar se utilizează a treia fază, completarea formularelor on-line și efectuarea și altor tranzacții, cum ar fi plata unei taxe pentru autoritățile publice, și on-line. Încrederea populației este și va fi întotdeauna o barieră în implementarea platformelor.

Aceste servicii ar trebui să fie o prioritate majoră cu un sistem informatic integrat universitar implementat în universitate. Aceste servicii ar trebui să fie, de asemenea, accesate de diferite dispozitive. Universitățile noastre pot alege următoarele metode de integrare: dezvoltarea internă a planului de integrare IT și utilizarea primară a resurselor interne; dezvoltarea unei soluții ERP; adoptarea unei arhitecturi orientate spre servicii (SOA). Fiecare dintre acestea are numeroase faze de proiect cu niveluri diferite de complexitate și costuri. Mulți factori pot influența fiecare abordare și fiecare fază a proceselor de planificare, proiectare și implementare. Lucrarea prezintă rezultatele celei de-a doua faze a proiectului național de cercetare

Implementarea:

Soluțiile ERP sunt pachete software complexe. Pentru a îmbunătăți șansele de succes, acestea trebuie evaluate și selectate cu atenție, necesitând un cadru adecvat de evaluare și analiză. Comparația celor patru soluții a arătat că toate acestea sunt soluții complexe, oferind caracteristici asemănătoare. Diferențe semnificative pot rezulta din condițiile de preț și cerințele specifice și așteptările fiecărei instituții de top management. Abordând o privire mai aprofundată asupra funcționalității oferite, devine evident că nici una dintre ele nu corespunde nevoilor actuale ale universităților românești. Soluțiile analizate sunt aliniate la standardele internaționale, astfel încât implementarea uneia dintre ele să forțeze și să accelereze alinierea la standardele internaționale și rafinarea proceselor de afaceri. După alegerea soluției celei mai potrivite, efortul de adaptare și personalizare ar fi semnificativ. Având în vedere că majoritatea universităților din România sunt universități publice, efortul financiar al unei astfel de inițiative ar fi foarte ridicat pentru oricare dintre ele. O soluție posibilă, adoptată în alte țări europene, ar fi înființarea unui consorțiu universitar care să sprijine, să promoveze și să gestioneze întregul proces de cumpărare, localizare și implementare a soluției în universitățile interesate. Implementarea ERP va fi probabil cel mai complex proiect tehnologic realizat vreodată în campus. Prin urmare, directorii din comunitatea universitară și universitară trebuie să știe la fel de mult despre sistemele ERP și despre proiectul ERP. Cu toate acestea, un sistem ERP în sine nu oferă un avantaj competitiv într-un mediu universitar. Serviciul pentru elevi ar trebui să fie o prioritate majoră cu un sistem ERP implementat în cadrul universității. Așadar, putem spune că utilizarea Internetului va fi la fel de folosită. Deci, educația va ajuta la schimbarea mentalităților, ridicarea cetățenilor să accepte implementarea și atunci când acest lucru este făcut, rămâne doar să treci la următoarele bariere, care, desigur, sunt multe și diferite, dar probabil nu atât de dificil de manevrat. Așa cum am arătat aici, populația românească nu este atât de conectată, însă 74% (a se vedea Anexă) dintre companiile românești au acces la internet și le utilizează. O idee bună, pentru a pune în aplicare o strategie e-guvernare adecvată, va fi dezvoltarea mai întâi a sectorului B2G și prin aceasta cetățenii vor lua legătura (nu în mod direct, bineînțeles) cu aceste noi tehnologii și pas cu pas vor o va folosi și singur, individual. Aceasta reprezintă începutul "reformei digitale", un plan foarte mare al guvernului român, care are ca misiune promovarea transparenței, eficientizarea administrației prin reducerea costurilor și a birocrației, asigurarea accesului la informație și a serviciilor publice care nu depind de timp și de a preveni și combate corupția prin metode electronice. Ultima fază pe care am menționat-o mai devreme ca fiind cea mai complexă în implementarea și procesarea, de fapt, reduce organizarea publică la dimensiunile unui computer (când vine vorba de interacțiunea cetățeanului) și este cea în care cetățeanul nu interacționează fizic cu organizația, totul de la completarea unui formular, plata unei facturi și primirea unui serviciu public (primirea unui nou buletin de identitate sau a unei autorizații de construcție etc.) se face fără a fi nevoie de hârtie. În anii următori, cea mai mare provocare a universităților noastre va fi încercarea de a gestiona complexitatea într-o viziune sistematică printr-un sistem informatic care poate fi adaptat și actualizat cu evoluția tehnologiei. Pentru a utiliza un sistem ERP cu succes, trebuie să dezvolte și să pună în aplicare un plan de sunet. Acest lucru va necesita o cantitate semnificativă de timp, energie și resurse. Este important să se determine și să se pună de acord asupra obiectivelor inițiativei ERP. Obiectivele care pot fi asociate cu o inițiativă a sistemului ERP includ: dezvoltarea unui simulator de afaceri bazat pe computer, expunerea studenților la lumea reală din clasă. Simularea activității consultantului de implementare Utilizarea modelelor de afaceri existente (de ex., Planuri) pentru a compara cele mai bune practici și să dezvolte scenarii de tip as-este și de a fi pentru un anumit proces într-o organizație. Piața pentru persoanele care pot lucra cu aceste sisteme, poate implementa aceste sisteme și înțelege modul în care aceste sisteme transformă organizațiile sunt puternice și în creștere. Multe firme de consultanță recrutează din programe universitare și universitare de la universități din întreaga lume pentru a umple lacune considerabile în personalul lor de consultanță ERP. În trecutul recent, multe programe IS(software) au cunoscut o schimbare semnificativă în tipul de carieră disponibil pentru studenți. Chiar dacă o proporție semnificativă și tot mai mare de absolvenți IS vor fi implicați integral în proiectarea, dezvoltarea, implementarea, operarea, suportul și managementul sistemelor standard de software pentru întreprinderi, sistemele ERP rămân în mare parte absente din programele IS. Această lucrare susține că există oportunități semnificative de utilizare a unui curriculum bazat pe ERP pentru îmbunătățirea sau redefinirea unui program IS.

Concluzii

Știind că educația din România, dar și în UK, se află încă în proces de dezvoltare, putem spune că fiecare aspect caracteristic țării noastre este în curs de dezvoltare, inclusiv aici sectorul IT. Chiar dacă eficiența este unul dintre cele mai importante atribute ale administrației publice, este încă în discuție dacă, fără IT, putem vorbi corect despre acest aspect. Folosirea corectă a invențiilor guvernamentale va determina implementarea cu succes a software-ului va deschide, de asemenea, o nouă perspectivă asupra domeniului managerierii sectorului public.

Anexe, cercetare studiu

SURSE ANEXE: The Centre for Social Innovation of Toronto, Canada, http://www.socialinovation.ca/about/social-innovation, The Innovation Policy Platform, https://innovationpolicyplatform.org/content/social-innovation.

Bannister Frank; Deep E‐Government, Performance‐oriented Reforms in Budgeting, Auditing and Evaluation, EGPA Annual Conference; 2004:

Mulgan, G. and Albury, D., Innovation in the Public Sector, The Strategy Unit, Cabinet Office, London, UK, 2013, http://www.sba.oakland.edu/faculty/mathieson/mis524/resources/readings/innovation/innovation_in_the_public_sector.pdf.

Leadbeater, C., Understanding Social Innovation, paper presented at Melbourne Centre for Social Impact, Sept 16th, 2008, at:http://www.charlesleadbeater.net/cms/xstandard/Understanding%20Social%20Innovation.pdf.

Ani Matei and Ciprian Drumasu / Procedia Economics and Finance 23 ( 2015 ) 406 – 411 411

Pfitzer, M. and Bockstette, V. , Five keys to corporate social innovation. In The Guardian, available at: http://www.theguardian.com/sustainable-business/corporate-social-innovation., 2013.

Bibliografie:

Zamfir, C., Inovatia socială: context și tematică. In No. 1/2009 (pg. 1-11) of Social Innovation Magazine, available at: http://inovatiasociala.ro/index.php/jurnal/article/view/14

Matei, A. and Drumasu, C. , Romanian Public Sector. A corporate approach. In Procedia-Social and Behavioral Sciences 109(2014) 1120- 1124. Paper presented at WCBEM 2013 2nd World Conference on Business, Economics and Management Antalya, 25-28 April 2013
The Guardian , Cameron’s ‘big society’ is a town 14-04-2010,http://www.guardian.co.uk/commentisfree/2010/apr/14/davidcameron-big-society-conservatives,

Zamfir, C. Contextul social, sociologia și tematica inovației sociale. In No. 1-2/2009 (pg. 8-18) of Social Innovation Magazine,: http://www.revistacalitateavietii.ro/2009/CV-1-2-2009/CV-1-2-2009.pdf.

Bekkers, V.J.J.M., Tummers, L.G., Voorberg, W.H. (2013). From public innovation to social innovation in the public sector: A literature review of relevant drivers and barriers. Rotterdam: Erasmus University Rotterdam. Paper presented at EGPA 2013 Conference Edinburgh, 11-13 September 2013.

Mulgan Geoff , The Process of Social Innovation in Innovations. Technology, Governance, Globalization, Spring 2006, MIT Press, pp. 145-62 http://www.policyinnovations.org/ideas/policy_library/data/TheProcessofSocialInnovation/_res/id= sa_File1/INNOV0102_p145-162_mulgan.pdf

Mulgan, G. with Tucker, S., Ali, R., Sanders, B. , Social Innovation. What It Is, Why It Matters and How It Can Be Accelerated. Oxford, 2017,

Phills, Jr.J.A., Deiglmeier, K., Miller, D.T., Rediscovering Social Innovation. In Stanford Social Innovation Review Fall 2008, http://www.ssireview.org/images/articles/2008FA_feature_phills_deiglmeier_miller.pdf.

Criado J. Ignacio, Public Sector Innovation and the Europeanization of eGovernment. An Institutional Approach, Innovation in the Public Sector, EGPA Conference Rotterdam, the Nederland, September 2008.

Stănescu, I. and Matei, A., Politici privind inovatia sociala in Marea Britanie. In Revista Inovatia Sociala Nr. 1-2/2009 (pp. 28-39), available at: http://www.revistacalitateavietii.ro/2009/CV-1-2-2009/CV-1-2-2009.pdf.

Said Business School, Skoll Center for Social Entrepreneurship, Working Paper: http://youngfoundation.org/wpcontent/uploads/2012/10/Social-Innovation-what-it-is-why-it-matters-how-it-can-be-accelerated-March-2007.pdf