.Diferente dereactivitate psihofiziologica functiedegravitatea [622876]
KISSCSABA
PSIHOFIZIOLOGIE CRIMINALISTICA
DIFERENTE DEREACTIVITATE,
KissCsaba estenascut ladatade20.08.1968 inlocalitate
MediasjudetulSibiu,aabsolvit Liceul Militar MihaiViteazul dinAlb
Iulia,?iScoalaMilitara deOfiteriActivi ,,loanYoda" dinSibiu(1989)
Aurmat apoicursurile dezialeFacultatii dePsihologie ?iSociologir
dincadrulUniversitatii Hyperion (1995)?iaobtinutlicentainpsihologie
(1997)laFaculatea dePsihologie aUniversitatii dinBucuresti, S-?
perfectionat indomeniul Stiintelor Penale-Criminalistica (2001),al
Psihologiei Judiciare (2003)sialAnalizei Comportamentale- Profiling
(FBI-
Bucuresti) (2008).inanul2008aabsolvit Facultatea deDrepta
Universitatii dinBucuresti ?iaobtinuttitluldedoctor inpsihologie, in
urma sustinerii tezeicutema: .Diferente dereactivitate psihofiziologica functiedegravitatea
infractiunii ?irecidiva evidentiate prinmetoda Poligraf", Tezaafostprezentata incadrul
Universitatii dinBucuresti, Facultatea dePsihologie ?iStiinteleEducatiei,
Inintervalul 1998-1999 alucratca?icadrudidactic universitar (instructor sef')inCentrul
deCercetari Psihopedagogice sidePerfectionare aPersonalului dininvatamantul Militar din
Academia deInalteStudiiMilitare.
Din1999sipanainprezent ?i-adesfasurat activitatea incadrul Laboratorului ?ial
Compartimentului deDetectie Psihofiziologica aComportamentului Simulat dincadrulPolitiei
Capitalei incalitate deofiterpsiholog specialist (1999-2001 ),sefdelaborator (2002-2006) ?iin
urma desfiintarii functieianterioare, caofiterspecialist principal. intoataaceasta perioada a
examinat prinintermediul tehnicii poligrafun numar deaproximativ 3500depersoane.
Estelectoruniversitar ?ititularul disciplinelor ,,lntroducere inPsihologia Experimentala"
?i,,Metode ?iTehnici Experimentale inPsihologie" incadrul Facultatii dePsihologie a
Universitatii Hyperion (2008).Estetitular aldisciplinei ,,Psihologie Judiciara – Evaluarea
Comportamentului Simulat prinTehnica Poligraf' laMasterul dePsihologie Judiciara dincadrul
Universitatii Hyperion sialMasterului deCunoastere ?iCombatere aCriminalitatii dincadrul
Universitatii ,,Lucian Blaga"dinSibiu.(2008)
Aprezentat, incadrulConferintelor dePsihologie ?iCriminalistica lucrarile: ,,Gravitatea
infractiunii sirecidiva cafactori care influenteaza reactivitatea psihofiziologica" (Conferinta
Internationala deCriminalistica Bucuresti, 2003);,,Profilul psihologic alcriminalului K.P."
(Conferinta deCriminalistica Bucuresti, 2004);.Diferente dereactivitate psihofiziologica functie
degravitatea infractiunii ?irecidiva evidentiate prinmetoda Poligraf' ?i,,Dimensiuni aleutilizarii
tehnicii poligrafin spatiulcivil?ipenal"(Conferinta Intemationala dePsihologie Sibiu,2008);
,,Diagnosticul intehnica poligrafintre abordarea clinica ?iceanumerica" (Congresul International
dePsihologie, Sibiu2009).
Estemembru al:Comisiei depsihologie aplicata indomeniul securitatii nationale, a
Colegiului Psihologilor dinRomania (2009);British andEuropean Polygraph Association
(B.E.P.A. –
2008);Asociatiei Criminali?tilor dinRomania (A.C.R. –
2001)?ialAsociatiei
Romane Poligraf (A.RP.-
1999).Comisarul sefKissCsaba esteexpertautorizat alM.A.I. in
domeniul evaluarii comportamentului simulat printehnica poligraf (2009).
Dedic aceasta carte piirintilor meicaoinfimii
recompensii pentru diiruirea siefortul!or
permanent deamadesiivdrsi caom.
Diferente dereactivitate
CUPRINS
Introducere. …. .. … ….. …… .. . ….. .. … .. …. .. ….15
CAPITOLUL I- Reactivitatea psihofiziologici caracteristici unuisubiect supus
examinirii poligraf …. …. … . ………. … … …… ……. …21
1.1.Reactivitatea psihologica generala …21
1.2.Procese emotionale generate deoexaminare poligraf24
1.3.Modele dereactivitate psihofiziologica specifice comportamentului simulat 33
1.3.1. Modificari intfil.nite intraseele respiratorii33
1.3.1.1.Modificari deamplitudine aritmului respirator ….. .. .. ….34
1.3.1.2. Modificari aleduratei ritmului respirator……………………………………………..36
1.3.1.3. Modificari temporare alenivelului linieidebaza………………………………….. 37
1.3.2. Modificari intalnite intraseul reactieielectrodermale 37
1.3.2.1.Dimensiunea amplitudinala …… ….. …… … .. .. ……….40
1.3.2.2.Complexitatea raspunsului electrodermal … … . .. ……. ….40
1.3.2.3.Durata raspunsului electrodermal .. ….. ….. ….. ……… .41
1.3.3. Modificari intalnite intraseele cardiovasculare41
1.3.3.1. Modificari alenivelului linieidebaza 43
1.3.3.1.1. Modificari deraspuns fazic 43
1.3.3.1.2. Modificari deraspunstonic………………………………………………… 43
1.3.3.2. Modificari inlatimeatraseului cardiovascular 43
1.3.3.2.1. Dilatari, cresteriinlatimealetraseelor cardiace 44
1.3.3.2.2. Contractari, descresteri inlatimeatraseelor cardiovasculare 44
1.3.3.3. Modificari aleritmului cardiac……………………………………………………………44
1.3.3.3.1.Crestedaleritmului cardiac …. .. …. .. .. …. ……… …….44
1.3.3.3.2. Diminuarea valoriiritmului cardiac…………………………………….. 44
1.3.3.4. Contractia ventriculara prematura (PVC)……………………………………………..45
1.3.3.5. Durata reactieiintraseul cardiovascular……………………………………………… 45
1.3.3.6. Gradul dearousal alreactiei45
1.3.3.7. Suprafata cuprinsa substarea dearousal……………………………………………… 46
CAPITOLUL JJ-Factori care potgenera diferente dereactivitate psihofiziologici 48
2.1.Cercetari indomeniu …. …….. …. … . .. .. .. .. .. …. .. ..48
2.2.Factori caretindesubiect51
2.2.1. Trasaturile macrosociale alesubiectului ….. … . …. … .. ….. ….51
2.2.1.1. Variabila Rasa51
2.2.1.2. Variabila Varsta52
2.2.1.3. Variabila Sex ,……………………………………………………………….52
2.2.1.4. Variabila Nivelul descolarizare, educatie53
2.2.2. Trasaturi individuate55
2.3.Factori careaulegaturacuexpertul58
2.4.Factori care tindemediul examinarii59
CAPITOLUL III- Gravitatea Infractlunil tirecidiva cafactori care potInfluenta
reactivitate psihofl.Ziologici ……….. ……………….. …….. ……… .. … .. ……………………………………….61
3.1.Gravitatea saupericulozitatea socials afapteipenale61
7
Psihofiziologie criminalisticd
3.1.1. lnfractorul primarcare asav?itoinfractiune cuungraddepericulozitate socials
ridicat (grava)….. .. . .. . .. … .. ….. …. .. …… …. ….. .. ……..6
3.1.1.1. Aspecte comportamentale . .. .. . …….. .. … ……… ….. … … .. …6
3.1.1.2. Aspecte relevate dediagramele poligraf .. … … … .. …… .. .. . .. …. .. ..6.
3.1.2.Infractorul recidivist care asav?itoinfractiune cuniveldepericulozitate sociala
ridicat (grava). … . .. .. .. .. .. .. . .. .. .. … .. …. .. .6'.
3.1.2.1. Aspecte comportamentale 6:
3.1.2.2. Aspecte relevate dediagramele poligraf 6:
3.2.Nivelul scazut alpericulozitatii sociale alfapteipenale 6?
3.2.1. lnfractorul primarcare asav?itoinfractiune cuunnivelalpericulozitatii sociale
scazut…………………………………………………………………………………………………………… 63
3.2.1.1. Aspecte comportamentale 63
3.2.1.2. Aspecte relevate dediagramele poligraf 63
3.3.Recidiva versus primaritate 64
3.3.1.Atitudinea cafiltrualreactivitatii psihofiziologice …. . … . …. ….64
3.3.1.1. Atitudinea privindtestarea poligraf…………………………………………………….. 64
3.3.1.2.Atitudinea mraportcuautoritatea, cuinstitutiile deaplicarealegii……. ..65
3.3.2. Reactivitatea psihofiziologica specified subiectilor recidivisti 65
3.3.2.1. Aspecte comportamentale 65
3.3.2.2. Aspecte relevate dediagrame. Diagramele infractorului recidivist care a
sav?itoinfractiune cuunniveldepericulozitate socials scazut ……………66
CAPITOLUL W- Cercetarea ttiinfifici 67
4.1.Rezultatele cercetarii pilot 67
4.1.1. Ipotezele cercetarii .. ………. …. ……. . ………….67
4.1.2. Metoda utilizata.. …… .. .. .. .. ……. ………. … ……..67
4.1.3. Aparatura utilizata…………………………………………………………………………………………. 68
4.1.4. Masuratorile efectuate 68
4.1.5. Loturile desubiecti 69
4.1.5.1. Populatia investigata 69
4.1.6. Variabilele cercetarii 71
4.1.7. Analiza statistics inbazatestului TStudent………………………………………………………. 72
4.1.8. Concluziile cercetarii pilot……………………………………………………………………………… 74
4.1.9. Limitele cercetarii prealabile (pilot)…………………………………………………………………. 74
4.2.Obiectivele cercetarii fundamentale 75
4.2.1. Obiective teoretice 75
4.2.2. Obiective practice 75
4.3.Ipotezele cercetarii 75
4.4.Prezentarea metodei 75
4.4.1. Metoda Poligraf ?ietapeleexaminarii 75
4.4.2. Aparatura utilizata 79
4.5.Masuratorile efectuate 80
4.6.Lotuldesubiecti 81
4.6.1.Populatia investigata 81
4.6.2.Loturile desubiecti 82
4.6.3.Descrierea loturilor desubiecti 83
4.6.3.1. Sublotul 1-PU 83
4.6.3.2. Sublotul 2-RU 85
4.6.3.3. Sublotul 3-PG 87
4.6.3.4. Sublotul 4-RG 89
4.6.3.5. Lotulprimari- P 91
4.6.3.6. Lotulrecidivisti= R 93
8
Diferente dereactivitate
4.6.3.7. Lotulinfractorilor care ausav?itfaptepenalecugraddepericulozitate
sociala scazut (usoarej > U 96
4.7.3.8. Lotulinfractorilor care ausav?itfaptepenalecugraddepericulozitate
sociala ridicat (grave)- G .. .. … ……. ….. .. .. ………. …… …..98
4.7.Variabileleutilizate 99
4.7.1. Variabilele amplitudinale100
4.7.2. Variabilele longitudinale105
4.7.3. Variabilele temporale107
4.7.4.Variabilele figurale …. .. …. … .. … …… …… ……111
4.7.5. Variabilele tipscor113
4.8.Prezentarea ?iinterpretarea datelor 118
4.8.1.Analiza statistica descriptive ·······················································································118
4.8.1.1. Analiza statistica descriptive pentruloturile deinfractori primari- P?i
recidivisti – R………. … ……… ….. .. … … …………………………………………………….118
4.8.2. Analiza statistica corelationala 121
4.8.2.1. Coeficientul decorelatie Pearson (r) 121
4.8.2.2. Corelatii grupulprimaregrave- PG 122
4.8.3. Analiza statistica pebazatestului Tpentruesantioane independente 134
4.8.3.1. Predictia rezultatelor testului T 134
4.8.3.1.1. Variabilele cereprezinta reactiaelectrodermala 134
4.8.3.1.2. Variabilele cereprezinta reactiacardiovasculara…………………… 135
4.8.3.1.3. Variabilele cereprezinta respiratia 136
4.8.3.1.4. Variabilele figurale 139
4.8.3.1.5. Variabilele tipscor139
4.8.3.2. Rezultatele analizei statistice inbazaTestului Tpentru esantioane
independente … . ……. …………… ….. ………….140
4.8.3.2.1. Analiza statistica inbazatestului Tpentrugrupurile Primari ?i
Recidivisti (P-R),(PU-RU), (PG-RG) 140
4.8.3.2.2. Analiza statistica inbazatestului Tpentrugrupurile care au
savar?itinfractiuni cugraddepericulozitate sociala ridicat si
ceicare ausavaqit infractiuni cuungraddepericulozitate
sociala scazut (G-U),(PG-PU), (RG-RU) 144
4.8.3.2.3. Concluziile analizei 148
4.8.4. Analiza cantitativa afrecventei dereactivitate 148
4.8.4.1. Modalitatea destabilire areactieizero pentruvariabilele electrodermale …148
4.8.4.2. Modalitatea destabilire areactieizero pentruvariabilele cardiovasculare
(sanguine)……………………………………………………………………………………….. 149
4.8.4.3. Modalitatea destabilire areactieizero pentruvariabilele respiratorii 150
4.8.4.4. Modalitatea destabilire areactieizero pentruvariabilele figurale 151
4.8.4.5. Modalitatea destabilire areactieizero pentruvariabilele tipscor 151
4.8.4.6. Comparatia dintregrupurile PG?iPU…………………………………………………. 153
4.8.4.7. Comparatia dintregrupurile PGsiRG 154
4.8.4.8. Comparatia dintregrupurile PU?iRU………………………………………………… 154
4.8.4.9. Comparatia dintregrupurile RGsiRU………………………………………………… 154
4.8.4.10. Comparatia dintregrupurile PG?iRU 155
4.8.4.11. Comparatia dintreloturile primari?irecidivisti P-R 156
4.8.4.12. Comparatia intreloturile deinfractori care ausav?itinfractiuni grave-
G?iceicare ausavar?it infractiuni cugraddepericulozitate sociala
scazut – U·····································································································156
4.8.4.13. Concluziile analizei 156
4.8.5. Discutii157
4.8.5.1. Discutiicuprivirelaanaliza statistica descriptiva 157
9
Psihofiziologie criminalisticii
4.8.5.1.1. Variabilelerespiratorii 15
4.8.5.1.2. Variabilele cardiovasculare (sanguine)………………………………… 16
4.8.5.1.3. Variabilele electrodermale 16
4.8.5.1.4. Variabilele figurale 17.
4.8.5.1.5. Variabilele tipscor 17·
4.8.5.1.6. Concluzii 17:
4.8.5.2. Discutiicuprivirelarezultatele statisticii analizei corelationale 17'.
4.8.5.2.1. Diferente dereactivitate psihofiziologica relevate deanaliza de
corelatie …….. .. .. … ………………………………………………………………17?
4.8.5.2.2. Corelatiile semnificative ?ivalorile indicilor deinfluenta in
stabilirea unor diferente dereactivitate psihofiziologica …………17S
4.8.5.2.3. Concluzii 181
CONCLUZII 183
ANEXE:
1.Tabelcentralizator cuvalorile variabilelor pentrugrupuldesubiectiprimaricare ausav?it
infractiuni cuungraddepericulozitate sociala ridicat- PG……………………………………………… 191
2.Tabelcentralizator cuvalorile variabilelor pentrulotuldesubiectiinfractori recidivisti – R…197
3.Tabelcuvalorile coeficientului decorelatie pentruloturile mari(P,U,R,G) 209
4.Tabelcentralizator cuvalorile semnificative alecoeficientului decorelatie pentruloturile mici
(PU,PG,RU,RG) 217
5.Sectiuni dindiagrame poligraf pentrupatrusubiecti dinlotulinfractori primaricare au
savar?itinfractiuni cuungraddepericulozitate sociala scazut – PU………………………………….. 225
6.Sectiunidediagrame poligrafpentrupatrusubiectidinlotulinfractori recidivisti care au
savar?itinfractiuni cuungraddepericulozitate socials scazut – RU…… … ……….. …… ………. .. ..229
7.Sectiuni dediagrame poligraf pentrupatrusubiectidinlotulinfractori primaricare au
sav?itinfractiuni cuungraddepericulozitate sociala ridicat- PG 233
8.Sectiuni dediagrame poligraf pentrupatrusubiecti dinlotulinfractori recidivisti care au
sav?itinfractiuni cuungraddepericulozitate sociala ridicat- RG 237
9.Fisaexaminarii 241
Bibliografie .. .. . …….. …. . …. .. … . .. … … . .. … .. … ..242
10
Diferente dereactivitate
PREF ATA
Lucrarea estedeunincontestabil interes stiintific sidemare actualitate practica, datorita
faptuluica,instudiul personalitatii umane, atatsubaspectindividual, cat?idiferential –
global,
metodele sitehnicile delaborator, inmasura incare utilizarea loresteposibila, nefurnizeaza o
informatie cuungradmaiinaltdeobiectivitate decatchestionarele ?itehnicile proiective decare
sefaceuneori abuz.
Unadinvariabilele esentiale acareiinvestigare/evaluare oferaindicatori obiectivi
masurabili, care potdezvalui semnificatia realaaraspunsurilor ?iaactelor comportamentale
intentionate, controlate voluntar, estetocmai reactivitatea psihofiziologica bazala sau
constitutionala.
Inevolutia istorica apsihologiei stiintifice, studiul acesteia aconstituit opreocupare
permanenta, urmarindu-se cuconsecventa perfectionarea metodelor deinvestigatie. inprezent,
oasemenea metoda esteceaapoligrafului. Avandproprietatea deasurprinde ?irelevadisocierea
?idiscordanta dintreraspunsurile voluntare (construite constient desubiect)?iceleinvoluntare
(careseproducspontan ?iinconsonants custarea psihicainterna realaasubiectului) aceasta
metoda adobandit eticheta de,,detector deminciuni" siapatrunsampluinpracticajudiciara in
vederea descoperirii ?iidentificarii autorilor diferitelor tipurideinfractiuni,
Trebuie spusinsaca,inraportcuaceasta metoda continua saexisteincaatitudini exagerate
– deminimalizare saudeabsolutizare, ceeaceinplanstiintific, nuestedezirabil, lucrurile trebuind
asezateinmatca loradevarata. Ori,acestdeziderat nuesteposibildecatpebazaunor cercetari
concrete sistematice pediferite categorii desubiectigrupatiinesantioane statistice reprezentative.
Consider calucrarea domnului KissCsabaseinscrie perfectpeliniaacestui deziderat
metodologic ?iesteprimadeoasemenea amploare realizata panainprezent intaranoastra,
Insectiunea teoretica acarpi,autorul i?icreeaza premisele sifundamentul metodologic
generalpentrucercetarea experimentala atemei,abordand pebazaprelucrarii sivalorificarii
criticeabogateibibliografii studiate, treiprobleme mari:reactivitatea psihofiziologica, factorii
caregenereaza diferente dereactivitate psihofiziologica ?igravitatea infractiunii ?irecidiva ca
factori particulari cepotinfluenta nivelul reactivitatii psihofiziologice.
Incadrulprimeiprobleme seinsists,inmodspecial,peanaliza modelelor dereactivitate
psihofiziologica specifice comportamentului simulat evidentiate invariatiile celortreidimensiuni
principale: traseele respiratorii (amplitudine, durata, nivelul linieidebaza),traseul
electrodermal (amplitudinea, complexitatea ?idurata raspunsului), traseele cardiovasculare
(modificari alelinieidebaza-raspunstonic,fazic-modificari inlatiffleatraseului cardiovascular,
dilatari/contractari aleacestuia, modificari aleritmului cardiac –
cre?terea/diminuarea, contractia
ventriculara prematura, durata reacpeiintraseul cardiovascular, ?.a.).
Incadrul celeide-adouaprobleme suntdiscutate ?ianalizate treigropeprincipale de
factori carepotdetermina diferente interindividuale inreactivitatea psihofiziologica:
a)factori care tindesubiect –
distribuiti intr-odimensiune macrosociala (rasa,varsta,
sex,niveldeeducatie) ?itrasaturi individuate incareseaccentueaza asuprastudiilor careabordeaza
legatura dintrepersonalitatea subiectului ?irezultatele examinarilor poligraf;
11
Psihofiziologie criminalisticii
b)factori legatideexpert- depersonalitatea ?iexperienta lui,?i
c)factori care tindemediul examlnarli,
infine,incadrulceleide-atreiaprobleme, suntanalizate cucompetenta ?irigoareaspectel
comportamentului infractional care seconstituie infiltre?ifactori esentiali cepotinfluent
nivelul ?idinamica reactivitatii psihofiziologice latestulpoligraf. Printre acestea, atentiaprincipal
esteacordata gravitatii infractiunii, periculozitatii sociale ainfractiunii, caracterului singula
saurepetatalcomportamentului infractional (recidiva), atitudinii infractorului fatadeexaminare
poligraf. Uneledinaceste aspecte suntanalizate ?iilustrate pebazadatelor ?idiagramelor rezultan
dinexaminarile poligraf?iprezentate indiferite lucrari despecialitate, romanesti ?istraine,pt
care autorul le-aconsultat.
Pelangaosinteza necesara ?iutilaacercetarilor ?ipunctelor devedere particulare er
privirelareactivitatea psihofiziologica, ingeneral,?iincontextul comportamentului infractional,
inspecial,autorul reuseste siiintervina cuoseriedeconsideratii ?isupozitii originale inlegatura
cuvaloarea predictiva adiferitelor variabile princare sepotevidentia distinctiile intre
comportamentele simulate ?icelereale(adevarate), intreminciuna ?iadevar,
Ideeacaaceste distinctii nusepotstabili pebazaoricarei componente areactivitatii
psihofiziologice, impunenecesitatea intreprinderii unor cercetari sistematice specialepentrua
desprinde acea configuratie deindicatori caresaposedeeelmaibunniveldepredictie si,tocmai
unasemenea obiectiv majoresteurmarit deautorincercetarea pecareaintreprins-o ?icarene
esteprezentata insectiunea adouaacarpi.
Propunandu-si, pedeoparte,sapunainevidentadiferentele interindividuale inreactivitate,
iar,pedealtaparte,siidesprinda aceiinvarianti caresiiconstituie suportulpentruluareadeciziei
diagnostice finale,autorul s-aciilauzit dupadouaipotezeprincipale:
1- Estedeasteptat cainfractorii primarisaprezinte ungraddereactivitate mairidicat
decatinfractorii recidivisti, ?i
2- Estedeasteptat caceicare ausiiv?itinfractiuni grave, cuunnivelridicat de
periculozitate sociala,siiinregistreze unniveldereactivitate mairidicat decatceicareausavaqit
infractiuni u?oare, cuunnivelmaiscazut alpericulozitatii sociale.
Demersul ?tiintific aconstat, inprincipal, indouaetapedecercetare. 0primaetapa,
realizata inintervalul 2001-2003peunlotde124desubiectidistribuiti inpatrugrupuri,evaluati
dupaunnumar de22devariabile, ?ioadouaetapaacercetarii debaza,realizata inintervalul
2004-2007, peunlotde400desubiecµ?i28devariabile, constituind nucleul principal allucrarii.
Loturile cercetarii debaziiaufostinnumar deopt.Patrusubloturi totalindependente a
cate100desubiecti fiecare, constituite inbazavariabilelor enuntate inipoteze: sublotul de
subiecµinfractori primaricare ausiiv?itinfracµuni cuunnivelalpericulozitatii sociale ridicat
–
PG,sublotul desubiecµinfractori primaricare ausiivar?itinfracµuni cuunnivelscazut al
periculozitaµi sociale –
PU,sublotul deinfractori recidivi?ti care ausiivar?itin:fracµuni cuun
nivelridicat alpericulozitatii sociale – RG?isublotul desubiecµinfractori recidivi?ti care au
siivar?itinfractiuni cuunnivelscazut alpericulozitatii sociale – RU.Urmiitoarele patruloturiau
rezultat dincompunerea loturilor independente: lotuldesubiecµinfractori primari-P, rezultat
dincompunerea subloturilor primarigrave- PG?iprimari?oare-PU(P=PG+PU),lotulde
subiectiinfractori care ausav?itinfracµuni grave-
G,constituit dinlotulprimarigrave- PG
?irecidivi?ti grave- RG(G=PG+ RG)etc.
Lanivelul reactivitaµi bazale aufostidentificate numaiputinde28devariabile careau
fostgrupate incincicategorii: amplitudinale (amplitudinea reactiilor neurovegetative cunoscute ),
longitudinale (ex.lungimea linieirespiraµei, areactieielectrodermale sauastopuluirespirator),
temporale (duratareactieielectrodermale, duratareactieiintensiunea arterialii apulsului brahial,
12
Diferente dereactivitate
duratadiferentei dealtitudine intreciclurile respiratorii), figurale (ex.acterepetate voluntar,
respiratie eratica,patternuri reactive), variabile tipscor (scorulexpertului, scorulobtinutprin
sistemul obiectiv descalare sauscorultiprang).
Rezultatele inregistrarilor, traduse inunitatinumerice (cantitative) demasura, aufost
supuseladouatipurideprelucrari statistice: descriptive – calculandu-se mediile aritmetice ?i
abaterile standard pefiecare variabila ?ipentrufiecare sublotsilot,?icorelationale – stabilindu
selegatura dintrecele28devariabile subaspectul sensului ?ialtrainiciei. Aici,estedeapreciat
imensul volum demunca (lanivelul fiecarui sublot s-au inregistrat, inmedie,120decorelatii
semnificative) pecareautorul atrebuit sa-lpresteze pentruareusisasistematizeze ?isadesprinda
semnificatia psihologica auriasului material fapticrezultat.
Comparatia peliniagradului dereactivitate s-arealizat intrecele8loturi?isubloturi pe
bazaevaluarii cutestul,,T"-
,,adiferentelor dintremediile aritmetice". Aplicarea acestui procedeu
apermisconfirmarea ipotezelor cercetarii delacare s-apornit.Astfel,sepoateafirma ca,pe
langaparticularitatile individuale specifice, nivelul reactivitatii depinde, incazulinfractorilor,
degravitatea infractiunii ?idefrecventa ei.Numarul mare decorelatii semnificative sivalorile
inaltsemnificative alecoeficientilor corespunzatori atestacaracterul unitaralreactivitatii bazale,
inpofidadiversitatii variabilelor sauareactiilor particulare princareseexprima, Exista,totusi,
?idiferente intreacesticoeficienti, autorul formuland posibilitatea deareuniintr-un pattern
(cluster)unitarvariabilele intrecareexistacorelatia ceamaiputemica sidealuaacestpatternca
etaloninaprecierea raspunsurilor infractorilor latestulpoligraf. Aufostdesprinse, astfel,un
numar de9variabile care aparcvasi-permanent pefondul variatiilor ?iadiferentelor
interindividuale.
inconcluzie, apreciezcalucrarea secaracterizeaza printr-omaxima rigoare?iobiectivitate
?tiintifica ?iprinbogatiamaterialului faptic,pertinenta analizei siinterpretarii luimarcheaza o
contributie esentiala lastudiul reactivitatii psihofiziologice ?ilastabilirea valorii diagnostice a
metodei poligraf. Eavafiunveritabil ghidpentruceicelucreaza saudoresc sasespecializeze in
domeniul psihofiziologiei reactivitatii ?ialtehnicii poligrafului.
prof.univ. dr.MihaiGolu
13
Diferente dereactivitate
INTRODUCERE
inevolutia fenomenelor sociale deciziile buneauJostcelecare auavutlabazao
informare adecvata, inconsonanta curealitatea sociala investigata. Solutiile incare
adevarul aJosttrunchiat, denaturat saualipsitcudesavdrsire, decelemaimulteori,auJost
solutiifalse,demoment, iardeciziile auJosttotaleronate, cuconseciru enefastepentru
majoritatea actorilor sociali implicati infenomen. Deaceea nevoia deadevar asocietatii
omenesti acelorimplicati tndecizii sociale aJostuna permanenta. Cucotvalorile sau
drepturile asupracdrora s-au luatdecizii auJostmaiimportante, cuatdtnevoia deadevar a
Jostmaiputemica. incazulinvestigarii infractiunilor cafenomene sociale, mizaoreprezinta
libertatea persoanei, undreptfundamental, semnificativ, care nupoateflincalcat sideaceea
nevoia deadevar estemaxima.
inacest efortdeaflareaadeviirului s-au nascut §is-au dezvoltat tehnicile poligraf, ca
mijloace stitmtftce deverificare avertdicitatii declaratiilor persoanelor inc/use incercurile
debanuui,amartorilor, avictimelor.
Stiintapsihoflziologiei criminalistice esteuna dinputinele ramuri alepsihologiei in
care subiectul siexpertul psiholog segasescpepozitiidecontradictortalitate, fenomen ce
ducelacresterea gradului dedificultate alsarcinii pentru examinator. Deasemenea,
examinarea poligraf esteunadinaplicatiile legalealepsihofiztologiei alecareirezultate se
potverificatncdteva ore,zile,/uni,prinmijloacele probatoriului clasic. Testarea prin
intermediul tehnicii poligraf seconstituie intr-una dinramurile criminalisticii princare se
stabileste orelatiedecauzalitate directa tntreactulinfractional stautorul ei.Si,insfarsit,ea
esteuna dinmetodele care auoaplicabilitate largaasupra tuturor partlcipantilor lafapta
penalainvestigatii. Amenumerat doarcdteva motive care siiargumenteze onevoie acutii de
validitate ?iveracitate aacestei tehnici. Prinveracitate intelegem unraportdeconcordanta
deplinaintrerealitatea investigatii ?irezultatele oferiteprinexaminare.
Subiectii care seprezinta laoexaminare poligraf sunt,inrealitate, dihotomic extrem
deprecisdistribuiti insubiecti participanti sisubiectii neparticipanti lafaptapenala
investigatii.
Intr-ofoartemare masura sirezultatele tehnicii poligraf secalchiaza perealitatea
investigata. Ramone totu?iunprocent desubiecfipentrucare decizia esteimposibil deluat,?i
chiarsuntposibile decizii eronate. Dinexperienfa noastra, procentul acestei categorii
variaza fntre2-15% dintotalul subiecfilor apfipentru aflexaminafi. inaceastii categorie
intra:fal?ipozitivi, fal§inegativi §irezultatele fncare expertul nupoateemite oopiniecu
privirelasince?Hatea sau nesinc?tHEl_e_a subiectului investigat. Unrezultat def!!]snegativ,
adiciiun??JQr.diagnos_fj(:_ql_fgJincei' orienteazii organele decercetare penalii,eelpuf{ii·
pentru uninterval detimp,pepistegr?ite§idiiposibilitq:{§£!1!Jfi:E£!Orului siicomitii alte
infracfiuni. Unraspuns defElspozitiv,adiciiun/S.:ubiect sincer diagno;ti;;;;t?uioi}iz unei
faptepena/e,poateavea consecinfe nefasteasupra viefiisubiectului. Unnumiir crescut de
subiecfipentru care sestabile?te undiagnostic deimposibilitate punesubsemnul fntrebarii
valoarea tehnicii, profesionalismul expertului. Acestfenomen esteredatfnflguranr.1demai
jos.
15
Psiho.fiziologie criminalisticii
Fig.nr.1.
Dietribujia subiectBor fiarezultatelor
ex:aminilrilar poligraf
A.Diatribujia subiecJilor
Sinceri
B.D1atribu1ie rnultatelor
Slncerl
•Erorl
•lmposlbilitat- pronunt5rliNeaincarl
Dinaceste motive, unadinpreocupiirile permanente alecercetatorilor dindomeniu l
aconstituit stabilirea cauzelor unor asemenea rezultate #,maiales,giisireaposibilelor
remedii.
Lucrarea noastrii seincadreazii inacest efortgeneral dedecelare aunor factorice
interfereazii cureactivitatea genera/ii. Eadoreste siiveri.fice existenta unor diferente de
reactivitate psiho.fiziologicii generate degravitatea infractiunii #recidivd, precum #a
modului incare aceste dimensiuni influenteazd reactivitatea .fiziologicii. Eaesteunrezumat
altezeidedoctoral cutitlul"Diferente dereactivitate psihofizi,o/ogicii. funcpedegravitatea
infracpunii 1irecidivii evidenpate prinmetoda poligraf" sustinuta laFacultatea de
Psihologie aUniversitdtii dinBucuresti indatade27iunie2008.
inintervalul 1999-2008 amefectuat unnumiir deaproximativ 3500deexaminiiri de
psiho.fiziologie criminalisticii. Amincercat inpermanenta siirealizez examinari controlate,
adiciisiiinliitur dindesign-ul examinarii totiaceifactoricare, intr-un /elsaua/tu/,puteau
inter/era cuacuratetea examinarii. Chiarinciudaacestui efort,rezultatele obtinute auimpus
oseriedeconcluzii deabsen/iiaopiniei, laoprimaexaminare, inaproximativ 8-11%din
cazuri. 0partesemni.ficativii asubiectilor incazulcarora amoptatpentru acest diagnostic, a
Jostconstituit dininfractori recidivisti. Intuitiv siempiric, inbazaobservatiei, dar?ia
interpretiirii diagramelor amconstat ciiacestgrupdesubiecti aveau unniveldereactivitate
maisciizut.
16
Diferente dereactivitate
incercurile debanuitiinvestigati pentru comiterea unor infractiuni deosebit degrave
amconstat ciinivelul dereactivitate alsubiecsilor estemultmaiintens,uneori depasind chiar
realitatea investigata. inacest context, celedouadimensiuni observate, recidiva sigravitatea
infractiunii s-au constituit inpoliiadoifactoripecare i-amapreciat cafiindininterrelatie
cureactivitatea psihofiziologicd genera/a asubiectilor (vezifig.nr.2).
Fig.nr.2
Dl•tributia eubiecjllor cercedirl infuncti• devariabll•I•
lndependente (gravitat- infractlunli -recldivAI
p
G
R
p- Plfm•rl
U-
U9CM1re
R-Recldi..-U
G- Cl…,.
Rezultatele obtinute instudiul pilotefectuat denot tn2001-2003 ne-au intarit
convingerea ciiexista diferente dereactivitate psihofiziologicd functie degravitatea
infractiunii $irecidiva.
Prezenta lucrare si-apropussiidezvolte cercetarea pilotsisiistabileasca, inmod
cert,existenta saunuaunor diferente dereactivitate psihofiziologica determinate denivelul
ridicat sauscazut depericulozitate sociald alinfractiunii investigate, pede-oparte,iar,pede
altaparte,easi-apropussastudieze daca,caracterul deinfractor primarsaurecidivist sunt
variabile cepotinfluenta, lardndul /or,reactivitatea psihofiziologica asubiectilor examinati.
Aspectele teoretice auvizatprezentarea impactului pecare uncomportament simulat
iiareasupra proceselor psihicefundamentale pomind delacelesimple:senzatii, perceptii,
catreprocesele psihicecomplexe: gdndire, imaginatie, vointa,limbaj.Deoarece lucrarea
noastrd avizat,inprincipal, subiecti diagnosticati canesinceri, amapreciat canecesara
prezentarea tipurilor deprocese emotionale care insotesc examinarea poligraf asubiectului
mincinos. Conduita simulate aJostsiestedemonstrate intehnica poligraf tocmai prin
17
Psihofiziologie criminalistica
ansamblul decore/ate fiziologice detectate #colectate deaparatura. Analiza acestc
modificari amexpus-o prinintermediul categoriilor reprezentative demodificari fiziologic
care suntdeacum unanim recunoscute inrdndul comunitatii stiintifice apsihofiziologilc
criminalisti.
Atdtgravitatea infractiunii, catsicaracterul deinfractor recidivist sau ajlatla.
primaincalcare anormelor penale,amapreciat ciisuntdeterminanti detipmacrosocial i.
rdndul factorilor care potinteractiona cureactivitatea psihofiziologica asubiectulu
examinat. Dinaceste considerente, oricealtavariabila (genvdrsta, sex,niveldescolarizare
cuunniveldegeneralitate superior sau egalcueelalvariabilelor investigate, inmasura st
interfereze cuvariabilele cercetarii, amapreciat ciitrebuie prezentata.
inultima parteaabordarii teoretice amprezentat amsurprins anumite diferenu
comportamentale sifiziologice, selectionate inbazaexperientei personale, dinreactivitatec
unor subiecti primari, recidivisti care ausavdrsit infractiuni cuunniveldepericulozitate
sociald ridicat sauscazut.
inacest context amdemarat cercetarea noastra defonddelaurmatoarele ipoteze:
1.Sepresupune ciiinfractorii primari auungraddereactivitate mairidicat decal
infractorii recidivisti.
2.Cucatgravitatea infractiunii creste, cuatdtexista tendinta deacrestesinivelul de
reactivitate psihofiziologica apersoanelor testate.
3.Sepresupune cagravitatea infractiunii §icaracterul deinfractor primarsuntfactori
care duelacresterea nivelului dereactivitate.
4.Sepresupune ca,caracterul deinfractor recidivist sinivelul sciizut algravitdtli
infractiunii genereaza oreactivitate psihofiziologica diminuata.
Pentru demonstrarea ipotezelor amconstituit unnumiir de4subloturi independente §i
4loturicompuse:
1.Sublotul deinfractori primari care ausavarstt infractiuni cuunniveldepericulozitate
sociala ridicat – PG
2.Sublotul deinfractori primari care ausavdrsi: infractiuni cuunniveldepericulozitate
sociala scazut – PU
3.Sublotul deinfractori recidivisti care ausavdrsit infractiuni cuunnivelde
periculozitate socialii ridicat – RG
4.Sublotul deinfractori recidivisti care ausiivar§it infracfiuni cuunnivelde
periculozitate socialii sciizut – RU
5.Latu/deinfractori primari P,dinreunirea subiecfilor loturilor PG#PU
6.Latu/deinfractori recidivi§ti R,dinreunirea subiecfilor subloturilor RG#RU
7.Lotuldeinfractori care ausiivar§it infracfiuni cuunniveldepericulozitate socialii
ridicat G,prinreunirea subloturilor PG§iRG
8.Latu/deinfractori care ausiivar§it infracfiuni cuunnivelsciizut alpericulozitiifii
sociale U,prinreunirea subloturilor RU§iPU.
Pentru asintetiza amredatintabelul demaijosceleoptgrupuri alecercetiirii.
Elementul caracteristic altuturor subiecfilor selecfionafi I-aconstituit faptulcii
fiecare subiect arecunoscut siivar§irea fapteipenalepentru care era cercetat ladata
examiniirii.
Primari Grave – PG- Primari Usoare – PU PRIMARI-P
Recidivisti Grave – RG Recidi?ti Usoare – RU RECIDIVISTI – R
GRAVE-G USOARE-U
18
Diferentedereactivitate
Amconsiderat careactivitatea reprezentativii afiecarui subiect esteredata eelmai
expresiv deraspunsul fiziologic general inexaminarea poligraf, deconduita simulate in
raportcuactelesiJaptelepenaleulterior recunoscute. Dinacest motiv,intrebarea relevanta
puternica straspunsul fiziologic corespunzator luiauJostceleselectionate pentru
cuantificarea reactivitatii psihofiziologice.
Amoperationalizat conceptul dereactivitate psihofiziologica in28devariabile:
amplitudinale, temporale, longitudinale, figurale sau detipscor, tocmai pentru apermite
cuantificarea acestuia.
Pentru demonstrarea ipotezelor amcomparat pegrupuri specifice mediile reactivitiuii
psihofiziologice pentrufiecarevariabila inparte.Cu17exceptii, cele168decomparatii au
confirmat cele4ipoteze.
Dinexperienta, amconstatat caexista subiecti care prezinta oreactivitate mai
pronuntata intraseul tensiuni arteriale, pecdndaltiisuntmaireactivi intraseele respiratorii
sauelectrodermale. Deasemenea, amremarcat ciiocuantificare areactivitatii specifice unui
individ nesincer, prinintermediul unuinumar ridicat devariabile, laoanaliza atenta indica
reactiinule,eelputinlaofractiune avariabilelor. inconsecinta, amstabilit, pentrufiecare
variabila, care suntvalorile ceredaureactianu/ii.inbazaacestui demers, dintabelul de
frecvente areacttvitatii amexclus toate acelemodificari ceaucorespuns reactiei nule.
Valorile ramase auconstituit reactivitatea realaagrupului respectiv. Princompararea
rezultatelor pegrupuri specifice amconstat cadiferentele dereactivitate suntevidentiate
intotdeauna inJavoarea infractorilor primari incomparatie cuceirecidivisti, inJavoarea
infractorilor care ausiivdrsit infractiuni cuunnivelalpericulozitatii sociale ridicat
comparativ cuceicare ausavar§it infractiuni cuunnivelalpericulozitiitii sociale scazut.
Diferentele auvariat delaunnumar de27din28devariabile incomparatia dintre loturile
mari(P-R),la19din28devariabile incomparatiile realizate intresubloturile PG-RG siPU
-RU.Toatediferentele auindicat prezerua, pentrunumarul devariabile maisusmentionat, a
unuinumar mare desubiecti cureactivitate psihofiziologica diferitadereactia Opentru
grupurile deinfractori primari (P,PU,PG)incomparatie cugrupurile deinfractori
recidivisti (R,RU,RG).
Diferentele inregistrate intregrupurile desubiecti care ausavar§it infracfiuni cuun
niveldepericulozitate socialii ridicat §iceidingrnpurile care ausiivar§it infracfiuni cuun
nivelalpericulozitafii sociale scazut auJostcuprinse intre23devariabile laloturile mari§i
19-20variabile laloturile mici.Toatediferenfele auJostinregistrate inJavoarea loturilor §i
alsubloturilor deinfractori care ausavar§it infracfiuni cuunniveldepericulozitate socialii
ridicat (G,PG,RG)inraportculoturi/e desubiecfi care ausiivar§it infracfiuni cuunnivelal
periculozitafii sociale scazut.
Rezultate/e analizei corelafionale le-amJolosit,deasemenea, pentrn ademonstra
ipotezele lucriirii. inbazaacestei analize amconstatat ciiexistii unnumiir devariabile care
coreleazii lanivelul tuturor grnpurilor. Deasemenea, amconstatat ciiexista unnucleu de
variabile importante care coreleazii semnificativ cuunnumar mairidicat devariabile. Am
cuantificat tipuriledecorelafii inceea ceamdenumit indicele deinjluenfii §iamconstatat cii
insumand valorile indicilor deinjluenfa pentrn variabilele maiputernic corelative seobfin
diferenfe intregrnpuri/e cercetarii care vinsiiconfirme ipotezele enunfate.
inbazaanalizei statistice decomparafie realizata inbazatestului Tpentrn e§antioane
independente, amconstat cadiferenfele dereactivitate psihofiziologica suntprezente inmod
semnificativ intregrnpurile deinfractori primari §iinfractori recidivi§ti. Astfel,pentrn un
numiir de18din28devariabile diferenfele suntsemnificative pentrn comparafia dintre
loturile mariP§iR,pentrn unnumar de17variabile diferenfele suntsemnificative in
19
Psihofiziologie criminalistica
comparatia dintresubloturile PG#PU,iarpentru unnumdr de13variabile diferentele su.
semnificative pentru comparatia dintre subloturile PU#RUToatediferentele semnificativ
sunt infavoarea loturilor #subloturilor deinfractori primari. Analiza statistica a
comparatie, de-alungulceleide-adouaaxe acercetarii, ademonstrat ciiexista difererq
semnificative intreloturile cercetarii cesunt alcatuite dininfractori care ausiivar$,
infractiuni cuunniveldepericulozitate sociala ridicat comparativ culoturile sisubloturil
alcatuite dinsubiecti care ausdvdrsit irfractiuni cuunnivelalpericulozitatii sociale scdzut
IntreceledoualoturiG-U,numarul devariabile lacare diferentele suntsemnificative est.
19,intresubloturile PG-PU, numarul devariabile este17,iarintresubloturile RG-RU
numarul devariabile estede16.Toate aceste diferente auJostinfavoarea loturilor $
subloturilor cercetarii ceauJostconstituite dininfractori care ausavarsit infractiuni cuur
nivelalpericulozitatii sociale ridicat. Toateaceste analize indica,foradubiu,existenta unot
diferente semnificative cevinsiidemonstreze ipotezele cercetarii.
Ipotezele lucrarii fiindcorecte, eleexplica,pede-oparte, unnumar insemnat de
concluzii deimposibilitate apronuntarii stpotelucida, chiardaciiinmodpartial, cauzele
anumitor erori.Deasemenea, sugereazii nevoia uneiredimensionari asistemelor descorare,
care trebuie recorelate cuanumiti indici derecidiva sau gravitate ainfractiunit. Un
asemenea demers vaflutilpentru toate examindrile viitoare aleciiror rezultatele indica
valorices-arpozitiona altfelinplajadeabsentaaopiniei. Toateacestea voravea caejecto
crestere avaliditatii examinarilor.
inmodcolateral, am reusitsiistabilim stiintific care sunt celemaifrecvente
modificiiri psihofiziologice cereflecta comportamentul simulat. Acest cdstigopindm cii
trebuie transformat inelaborarea unuisetdeindicatori cevor constitui elementele
componente aleviitoarei scaledeevaluare obiectiva construita despecialisti romdni.
Suntmomentul siloculpotrivitpentru amultumi cdtorva persoane care aucontribuit
majorlacresterea mea §tiinfificii $iumana. A$vrea siimultumesc domnului profesor
universitar doctor Mihai Golu,coordonatorul $tiinfific altezeimelededoctoral. Sub
injluenfa lucrC1rilor Domniei saleaminfelescomplexitatea dimensiunii neuro-fzziologice a
comportamentului uman, ingeneral, $iaceluisimulat, inspecial.iisuntrecunosciitor pentru
intregulefortalDomniei sale,depuspentrudezvoltarea mea profesionalii.
VreauSCImulfumesc membrilor comisiei care auevaluat tezamea dedoctoral: d-ul
profesor universitar dr.Mitro/an Neculai, d-ulprofesor universitar dr.AnifeiMihai, d-ul
profesor universitar dr.Butoi Tudorel $id-ulconferenfiar universitar dr.Bu$loan.Sunt
onorat ciiauacceptat SCIevalueze teza#lesuntrecunosciitor pentru sugestii #aprecieri.
Colegilor mei,experfi intehnicii poligraf, care mi-aupusladispozifie examiniirile
/or,vreau siilemulfumesc inmoddeosebit. Fiiriiaportul /or,aceasta lucrare nuarfl
beneficial deoselecfie asubiecfilor denivelnational. Lesuntrecunosciitor deasemenea
pentru aprecierile $iintervenfiile pertinente realizate cuocazia citirii manuscrisului tezeide
doctoral. Mulfumesc a$adar: d-nelor scms. psih.AniMaria Gherghel, insp.pr.Alexa
Gianina #d-lorscms. psih.ChiruStefan,scms. psih.NegruCipian,ems. $e/psih.drd.Pasca
Viorel,ems. $e/psih.TClnase Ione/,scms. psih.drdTurcu Stiolicii Riizvan, ems. $efpsih.dr.
VaidaHadrian, scms. psih.VIC1dufAdrian, insp.pr.psih.drdMihiiilii Marius.
Doresc samulfumesc familiei mele,sofieiDaiana $icelordouiifiice,Andreea $i
Timeea, pentru infelegerea #dragostea manifestatii.
Autorul
20
Diferente dereactivitate
CAPITOLUL I.
REACTMTATEA PSIHOFIZIOLOGICA CARACTERISTICA UNUI
SUBJECT SUPUS UNEIEXAMINARI POLIGRAF
1.1.Reactivitatea psihologici generali
Reactivitatea reprezinta, ingeneral, capacitatea organismelor viidearaspunde la
stimuli cuefecte adaptative. Insens restrans, eareflecta capacitatea organismelor dea
raspunde situatiilor demediu care perturba homeostazia (PaulPopescu Neveanu, 1978).La
niveluman reac_tivi??a _vaf!?efmita ca§i-??J!?i?te? c.l?Ji™Imm:J? ..cu.un co.nmQita,lJ!(??t·
stmplu?i?ori<!?ntifl?l!l>.il launelement cons?!-?repetabil dinmediu,careesteingeneral
denumit stimul. Easemanifesta prinreactii,comportamente, concfuite, actiurii;cadimensiuni
f1mveie3tfente decomplexitate alemanifestarii umane. Dacastimulul esteneplacut, nociv,
dacaacesta creeaza ostaredepericolsauprefigureaza unnsc,reactiacomportan1entala,
conduita sauacfiunea umana aeviii-nespec1fice-:-Pnma reacµe·rnasemenea·srriiafii eiite.reacti_acd?arma cepresupune inpnnc1pa10 in.9]1J.izare gener:ala atutw:or resw:selor. Q.?11?:rnru:e la·
?
?'arme"atuturor componen??-?ml-?.Sihi?? .a..!?..9.fJWlismnb1i .&poarta demimh:ea 4?C,.,…,_,
reacim–ae· :lifp'tasa1.tlugt", trs_zirebioelectrica, aroussal etc.Inlaboratoarele dedetectie a1·
comportamenfului s1mulat, prinexammfui'pol1graf, se-u.rrn£re?te- 'cfecelarea prezentei sau
absentei tocmai aunor asemenea reactii.-Eleinsotesc intotdeauna conduita subiectului
simulant. Lanivelul "cutiei negre"interpretarea ?ianaliza stimulului, ansamblul proceselor
cognitive, afectiv-volitive ?imotivationale creeaza universul psihologic alconduitei simulate.
Inacestprimcapitoldorimsaredam impactul pecare apreciem caoconduita simulata iiare
asuprafiecarui proces psihologic inparte.
Minciuna esteopozitieinraportcuorealitate, cuuneveniment, oinformatie, Ea
reprezinta oatitudine princare orealitate esteascunsa, deformata, negata,eludata fatadeo
persoana, institutie, structura care aravea dreptullegal,moralsaocunoasca intotalitate ?i
fatadecarearexistaoobligatie desinceritate. Pedurata examinarii propriu-zise eareprezinta
oreactielaunstimul verbal. Ceimpactareunasemenea comportament asupra proceselor
psihicefundamentale?
Stimulul verbal prezentat subforma uneiintrebari estereceptat, transmis, evaluat si
procesat lanivel superior. Aceasta procesare presupuneinspecial treicomparatii
fundamentale.
0primacomparatie serealizeaza intreelementele dememorie alesubiectului ?i
continutul stimulului. Dacasubiectul esteparticipant lafaptapentrucare esteinvestigat exista
amintiri cuprivirelaeveniment. Intrebarile, stimulii verbali nufacdecatsaactiveze aceste
elemente dememorie ?ilereaduc inco?tiinta subiectului. Dacasubiectul nuarelegatura cu
faptainvestigata acest proces nuserealizeaza. Prezenta unor faptesimilare inmemoria
subiectului esteposibilsagenerezeactivari parazitare.
Adouacomparatie cearelocinprocesarea informatiilor estelegatadeconfruntarea
dintrepozitiarealaasubiectului relevata destructurile dememorie reactualizate ?ipozitiasa
declarata, manifesta, dinmomentul raspunsului. Adiacent acestei comparatii emergeinplanul
21
Psihofiziologie criminalistica
constiintei ceade-atreiaconfruntare, respectiv ceadintrematricea morala (eulmoral,suprae
etc.)simatricea infractionala (ansamblu deconduite realizate, interzise sipedepsite delege
Pentru subiectul nesincer, implicat infaptapentrucare esteinvestigat, celetreicomparat
suntadevarate coliziuni. Elereprezinta generatorul psihologic alstariideactivare, dearousa
specifice oricarei situatiisimilare incare integritatea fizicasaulibertatea individului suntpus
injoc.inacestmod,lanivelul sistemului psihic,alsubiectului nesincer, supusuneiexaminar
poligrafseproducoseriedeactivari, detransformari, caonevoie deafacefata,dearezolv:
situatiaamenintatoare. Intensitatea stariideactivare vaficuatdtmaimare cucatvaexistac
matrice morala maisolida asubiectului, cucatvarianta construita estemaiputincredibila, ct
catmijloacele probatiunii clasice suntmaiincriminatoare pentrusubiect, cucatinfractiunes
areungraddepericulozitatea sociala mairidicat iarconsecintele eidinpunctdevedere pena
suntmaigrave pentru acesta. Suntem deparerecaintoate procesele psihiceseproduc
schimbari filtrate deexperienta deviata,depersonalitatea subiectului. incercam saredam rn
continuare inmoddisparat aceste transformari. 0facem pomind delaprocesele psihice
simple,precum: senzatiile, perceptiile, catre celecomplexe: limbaj,gandire, memorie,
inteligenta etc.Ne-am orientat inprezentarea noastra, tnprincipal, asupra modificarilor
specifice unuisubiect mincinos, deoarece laacesttipdesubiect reactivitatea estemaiintensa,
Lanivelul proceselor senzoriale definite ca:,,reflectari activselective ?iideal
subiective aleinsusirilor particulare alestimulilor modali specifici lnformadecod-
imagine"
(Golu,2005),seproduccodari ?irecodari superioare alemesajului primejdios, tnvederea
discriminarii acestuia. Starea depericolrealizeaza osensibilizare atuturor analizatorilor
(vizual,auditiv,olfactiv, cutanat etc.).Vorbim despreodilatare apupilei,despreopiloerectie,
deohidratare aanalizatorului cutanat, pentru aaminti doarcateva transformari tnsfera
exteroreceptorilor; despreogastromotilitate, modificari deritmrespirator sicardiac
inregistrate deinteroreceptori. Modificarile produse aumaimultconotatii fiziologice decat
strictpsihologice. Dinacestmotivdeelenevom ocupamaipelargtncapitolele urmatoare.
Laetajulimediat superior, eelalperceptiilor seconstituie ostaredeset,subiectul
examinat pregatindu-se pentruaraspunde acestui ansamblu destimuli verbali subformade
intrebari. Starea desetperceptiv, caproces debaza,vafiimplicata Inmajoritatea proceselor
psihice,atentie,motivatie, personalitate activa(Floru,1978)?ieaexplicaanumite raspunsuri
anticipative, darsiintarziate alesubiectilor de-alunguluneiexaminari.
Observatia caperceptie organizata mfunctiedeunscop,specifica subiectului nesincer
investigat, seorienteaza indouadirectii. 0directie secundara estedatadenevoia dea
surprinde comportamentul expertului, subiectul testat mcercand sa-1analizeze ?isa-1
influenteze intr-un feldinainte stabilit. Inacela?itimp,inmodprioritar observafia este
orientata sprecontrolul proprieiconduite pentruaputeaascunde, simula elementele, actelede
comportament saudelimbajcarearputeasa-ifieincriminatoare.
Reprezentarile obiectelor, fenomenelor, evenimentelor investigate, tind,inrelatarile
subiectilor nesinceri safiedeformate msensul indepartarii deoriceelement care arputeasa
dema?te conduita simulata ?iparticiparea lafaptapenala.
Reprezentarea fapteiestediminuata dinperspectiva gravitatii ei,iarmcazul
infractiunilor realizate impotriva vietiiautorul areoreprezentare autoindusa sijustificativ
deformata asupra victimei, deexemplu: "Oricum erau batrani ?itrebuia samoara deceva"
(sustineV.I.autorul unuiomor mscopdejaf).
Imaginatia subiectului nesincer estemraportcunivelul saudeinteligenta sociala.
Subiectii ceimaiprolifici suntescrocii care auobunacapacitate devehiculare aimaginilor,
dereconstructie permanenta auneivariante explicative, aunuialibi,auneijustificari fiira
conotatii penale.
22
Diferente dereactivitate
Realitatea reconstruita imaginativ inscopdeaoferiprotectie arecateva elemente care,
structural, odeosebesc deevenimentul real.Evenimentul realareocurgere asecventelor sale
temporale. Orice analiza desuprafata sau dedetaliu demonstreaza caracterul unitar si
indestructibil. Evenimentul reconstruit are oaparenta coeziune sirezista laanalize
superficiale. Analiza deprofunzime vascoate lalamina ,,timpialbi",faptenemotivate,
comportamente neconcordante cuevenimentul investigat. Subpresiune aparelemente vadit
artificiale carenusepotrivesc inchiarrealitatea refacuta.
Gandirea §iinteligenta subiectului testat suntcelemaisolicitate procese psihice. in
intelectul persoanei nesincere serealizeaza unbaleiajcontinuu intrevarianta construita
artificial pentrualibi§ivarianta realaprivindinfractiunea investigata. Dinfericire, varianta
realaareoaltagreutate, consistenta inmemoria subiectului. Eaactioneaza asemeni unui
magnet carenupermiteabateri foartemarifaraderapaje decelabile.
Efortul devointaesteindreptat sprea-Iconvinge peexpert asupra veridicitatii
variantei prezentate.Inacestdemers seutilizeaza §idecelemaimulteoriseepuizeaza fara
succes unintregarsenal: delasugestia sinceritatii panalainvocarea marturiilor incare
realitatea esteinmodgrosolan contrafacuta. Stradania deaconvinge capatauneori accente
dramatice devehementa, cuodistributie ainstrumentelor delarugaminti, panalaatitudini
ostile,amenintatoare laadresa sistemului judiciar.
Vointaunuisubiect nesincer estepregatita initialsareziste unuiasaltdeintrebari, dar
pemasura ceevenimentele suntdescoperite indesfasurarea lorreala,pemasura ceactele,
argumentele saupersoanele pecare sebazeaza alibiul devinincerte, apar?ifisuriinpastrarea
fermaaproprieiversiuni.
Langamemoria faptelorseconstruieste omemorie artificiala bazata peimaginatie, dar
§ipeelemente reale. Caoconsecinta atntrebarilor seproducpermanente ajustariale
variantelor prezentate inintentiadeaobtinedimensiuni decredibilitate. Candaceste reajustari
determina situatiiincare evenimentele prezentate, dinpunctdevedere logic,devinpractic
nereale sauinopozitie absoluta cuevenimente demonstrate cafiinddejacerte,aparblocaje
sauconduite evazive detipul"nustiu".
Presiuni imense serealizeaza asupra limbajului care esteunvehiculator alinformatiei
redate. Voluntar §iconstient, subiectul mcearca satransmita informatii despreevenimentele
artificial construite, darinmodinvoluntar siuneori inconstient subiectul transmite informatii
despreevenimentele reale.inasemenea momente aparasociatii ve?le,act?rat?te, care
ate.ntioneaza asupra nesincerW\pi subiectuh1l-·
Motivatia principala aunuisubiect nesincer estetocmai ascunderea adevarului pentru
pastrarea libertatii. Caoconsecinta atestarii poligraf, aactivitatilor intreprinse indiferite faze
aleexaminarii, inmultesituatiiseobserva omodificare aatitudinii inraportcufapta,in
sensul recunoa§terii paqiale?iuneori totaleainfractiunilor savdr§ite.
Afectivitatea caproces care insote§te, sustine§i,uneori,ledezorganizeaza pecelelalte
J?!?e prezentate panaacum, arerolprimordial inactivarea subiectilor. Setitim?ntul sk
?esteeelmaiintalnit proces emotional pecare,deasemenea, ilvom analiza pelargin
capitolul unnator. Modul incare functioneaza corelat ?iintegrat toate aceste procese
prezentate, genereaza reactivitatea psihologica asubiectului nesincer supusuneiexaminari
poligraf. Prinexaminare vom intelege celetreimarietape:etapapretest, etapaintest
(examinarea propriu-zisa) §ietapaposttest. Specificul fiecarui procesanalizat secontureaza ?i
semanifesta inmodselectiv, functiedeetapa.inetapapretest suntmaisolicitate memoria,
imaginatia, limbajul; inetapadeexaminare propriu-zisa este maiintens solicitata
afectivitatea; inposttest, imaginatia, vointa, memoria, limbajul, reactivitatea generala.
Dimensiunile generale aleproceselor psihice, anterior prezentate creeaza uncorpcomun de
reactivitate cvasiidentic lanivelul tuturor persoanelor nesincere. Pentru fiecare subiect insa,
23
Psihofiziologie criminalistica
intensitatea stimulului, determinata, inprincipal, desemnificatia acordata acestuia, genereas
unintaritor sauunatenuator dereactivitate. Pentru subiectul nesincer, semnificatia estestrar
legatadestarea depericolpecare opoategenera stimulul. Deasemenea, rezonant
psihologica estedeterminata depraguldesensibilitate inraportcustimulul. Acestprageste
consecinta amodului incareesteconstruita matricea morala darsiaconstructiei experientelc
similare anterioare. Celedouaelemente – intensitatea stimulului ?ipraguldesensibilitate –
pc
fifactori potentatori sauinhibitori aireactivitatii psihologice generale. Eipotdetermin
modificari lanivelindividual siposibildegrup, functie, deexemplu, deintensitate
stimulului (gravitatea socials ainfractiunii ?iaconsecintelor penalealeacesteia), dar?id1
ansamblul experientelor judiciare (savarsirea unor infractiunii anterioare, calitatea deinvinuit
inculpat saucondamnat pentrusav?irea acestora).
Tocmai acest scopiiare?icercetarea noastra: deadecela prezenta sauabsentaunoi
diferente dereactivitate .
1.2.Procese emonenale generate deoexaminare poligraf
Dinamica evenimentelor exteme, ingeneral, ?ifiecare activitate umana, inspecial:
genereaza olegatura detipafectiv instructura sistemului psihicuman. Proiectia intemaa
obiectului, dar?iretrairea luidetermina "evenimente" afective cesuntdiferentiate prin
complexitate, durata,intensitate, polaritate si,bineinteles, referentialitate, Latura relationala a
activitatii umane reprezinta uncapitoldistinct dinperspectiva implicarii emotionale. inacest
sens sevorbeste chiardespreodimensiune relationala aafectivitatii (M.Golu,2005).Este
normal safieasadeoarece vorbim despreospecificitate aemotiilor generate de
interrelationarea umana. Princomunicarea cualternedefinim pozitiademoment sautendinta
emotionala fatadeacesta. Neplace,neesteteama,iliubim,neesteindiferent sauilapreciem
pealter,acesta, larandul sau,necomunica dacaneagreeaza, dacaneaccepta, dacaiieste
indiferenta persoana noastra, dacaneapreciaza saunu.0poatefaceonest,deschis, fiira
rezerve sau,dimpotriva, intr-o maniera ascunsa, falsa,simulata, Ansamblul decunostinte
desprealter,semnificatia pecare oacordam relatieicuacesta, importanta luiinviatanoastra,
toateacestea filtrate prinexperienta proprie,creeaza pozitia,atitudinea noastra emotionala in
raportcuel.Daciialteresteoinstitutie deaplicare alegii,oautoritate administrativa sau
educationala, launprimcontact majoritatea dintre noiresimtim ostarededisconfort, o
emotiedeteama,derespect. Chiar?iincadrul acestei claseexistiiooarecare diferenµere:
daciilacontactul cuuninaltfunctionar alautoritatilor educative (director de?coalii,rector de
universitate) saualcelorsanitare (medic) aparsentimente deu?oaraanxietate amestecate cu
respect, lacontactul cuautoritiitile deaplicare alegii(politie,procuratura, instante),procesele
emotionale debaziisuntceledeteamii,dedisconfort putemic resimtit.
Atunci candimpotriva unuiindivid seincepecercetarea penala,candasupra persoanei
planeazii obiinuialii, stiirile emotionale devinpersistente, eleputandafecta capacitatea de
muncii ?iderelationare asubiectului. Uneori, chiarsubiectii sinceri care suntadu?ipentruo
testare poligraf recunosc ininterviul pretest ca"numaiaulini?te"decandauinceput
cercetiirile asupra lor?idoresc caprinoricemijloace saseincheie acelcapitoldinviatalor.
Pentru subiectii nesinceri insacalvarul emotional seintensificii pemasura cecercetarea
penalaavanseaza ?iinspatiulprobaµunii seadauga,unulcateunul,noielemente cevin?i
reconstruiesc juridicrealitatea investigatii. infazeleavansate aleprocesului penal,infazelede
cercetare judecatoreascii, inpreajma uneisentinte inevitabile, teama atingecotedepanicace
devinvizibile chiarincomportamentul extern, aparent, inciudatuturor eforturilor deao
masc a.
24
Diferente dereactivitate
inacestcontext, ceestedefaptoexaminare poligraf? Examinarea depsihfiziologie
criminalisti,ca deyeracitate Q>CV),asacum estedenumita testarea pohgrafincelemairecente
tratatedespecialitate (Matte,1997),reprezinta unadintreramurile psihologiei aplicateincare
relatiapsihosomatica estefoarte bineevidentiata, Eareprezinta, inesenta, inregistrarea,
masurarea ?iinterpretarea unor functiifiziologice, somatice caoconsecinta auneistimulari
psihologice, verbale. Examinarea poligraf esteoevaluare psihofiziologica astariide
disconfort generata deraspunsurile subiectului cuprivirelaimplicarea saunuaacestuia in
faptapenalainvestigata. Masurarea gradului dedisconfort emotional serealizeaza prin
administrarea deeelputintreioriauneibaterii deintrebari ceconfineinprincipal:
– intrebiiri neutre= :f'araniciunfactordedisconfort (faralncarcatura emotionala);
– intrebiiri relevante –
cuprivirelafaptainvestigata si,bineinteles, cuIncarcatura
emotionala;
– intrebiiri decomparasie –
cuprivirelafaptesimilare cufaptainvestigata care este
posibilsafiavutlocundeva intrecutul subiectului, ?ilacare stimcucertitudine casubiectul
estenesincer sauareindoieli inceea. ceprivestesinceritatea sa.
Examinarea poligrafconfine, inesenta,treietapefundamentale:
– fazapretest;
– fazaintest;
– fazaposttest.
Pentru subiectii prezentati pentru oexaminare poligraf ?icare seaflalaprimele
contacte cuautoritatile deaplicare alegii,amsurprins, inprincipal, urmatoarele tipuride
emotii:
teama deautoritati;
teama denecunoscut, denoutate, deexaminare inansamblul ei;
teama caaparatulvagre?i.J.
Aceste procese emotionale sunt,practic, prezente lanivelul psihismului fiecarei
persoaneexaminate. Eleactiveaza structura bazala emotionala apersoanei testate ?iconstituie
campulafectiv incare debuteaza oexaminare poligraf. inextrem, incazulunor subiecti
anxiosi, labiliemotional, poateapareateama deconsecintele fizicesaupsihicealetestarii,
neincrederea intehnica, metoda sauexpert.Rolulexpertului, alinterviului pretestestetocmai
aceladealinistipersoana anxioasa, dealndeparta saumacar adiminua temerile printr-o
atitudine stiintifica ferma?iulterior, chiaragenera unsentiment deincredere inperformantele
siinobiectivitatea tehnicii.
Uneori, inmodinconstient, chiardupademersurile expertului dininterviul pretest, la
subiectul sincer ramane oemotieparazitara deteama, referitoare lafaptulcaaparatul va
gresii,intermeni despecialitate evenimentul emotional poartadenumirea deteama deeroare.
intr-unnumar redusdecazuriamconstat, maialesinsituatiaunor infractori recidivisti
neinformati corespunzator cuprivirelaproblematica pentrucare urmau safieexaminati, o
oarecare teama cuprivirelaposibilitatea capetimpulexaminarii saiifieadresate ?ialte
intrebari inafaracelorprestabilite (teamadetrecutul infracfional nedescoperit.).
Aceste procese emotionale suntcaracteristice ?isubiectilor sinceri ?inesinceri.
Speciali?tii intehnica poligraf(Reid,1977;Matte,1997)sustininsacatoateaceste emotiise
diminueaza incazulsubiectilor sinceri dupatestuldestimulare, testincare,inmodpractic,se
demonstreaza performantele realealetehnicii. ?irealitatea dinlaborator adovedit ca?astau
lucrurile inmarea majoritate acazurilor.
Atunci candinsaestetestat unsubiect nesincer, candelesteimplicat infaptelepentru
care estecercetat ?ielareoatitudine denegare aparticiparii, alaturi deprocesele emotive
prezentate anterior, aparoseriedealtestructuri emotionale distincte, inraportcucele
premergatoare. Suntdistincte pentrucaelesuntgenerate dealtesurse.
25
Psihofiziologie criminalisticii
Ceamaiputemica dintreaceste emotiiesteteama dedeteqiesi,corelata ei,teama t.
consecintele penale alefaptelor comise. Observam casetrece delaoemotiesimp.
nediferentiata, farareferential foarteclarprecizat, faramiza,dinprimacategorie desubiect
laemotiispecifice (situatia, obiectul suntclardiferentiate) cuungradderiseproxim. Acest
douaevenimente afective suntdeterminate, inprincipal, desav?irea infractiunii. inmo
secundar, teama dedetectie este?ioconsecinta acomportamentului simulat. Teama d
consecintele penalerezida dinposibilitate caprinintermediul examinarii poligraf safi
descoperit si,ulterior, pedepsit autorul infractiunii, Faptulcasubiectul areoatitudine d1
ascundere aevenimentelor cercetate, denegare aimplicarii luiinaceste evenimenn
determina, larandul ei,aparitiaemotieilegatedecomportamentul simulat.
Subiectul construieste inplanmental orealitate fictiva ceneagadesfasurarea reala?
evenimentelor sauaprobasisustinedesfasurarea unor evenimente nereale. Aceste procese st
amplifica inconditiile confruntarii directe dintre subiect, pede-oparte,tehnica poligraf ?:
expert,pedealtaparte.Elesedezvolta inmodgradat,pemasura desfasurarii testelor avand
unmare graddediferentiere inraportcurestul proceselor afective siunmare gradde
interiorizare.
Subiectul nesincer cauta sa-siascunda trairea afectiva, saomascheze sausao
rationalizeze si,deaceea, inmomentul raspunsului sau- moment demaxima negare – trairea
sicorelatele eifiziologice suntmaxime.
Caoriceproces emotional, teama dedetectieprezinta cele3dimensiuni clasice:
a- trairea afectiva;
b- manifestarile comportamentale;
c- modificarile organice vegetative.
a.Trairea afectivd
Dindiscutiile purtate cusubiectii care recunosc savarsirea faptelordupaexaminarea
poligraf, aureiesitcateva dimensiuni alemodului incareestetraitateama dedetectie,
Acestia resimt oputernica starededisconfort care crestepemasura ceIiseexplica
modul defunctionare, rezultatele, performantele tehnicii. Aceasta stareatingeunmoment
criticdupatestuldestimulare – candpractic,subiectul con?tientizeaza valoarea ?tiintifica a
tehnicii ?imomente maxime infazaintestdeadministrare efectiva aintrebarilor. Momente
critice caracterizeaza ?idiscutia post-test candsubiectului iseprezinta ?iiseexplica
diagramele rezultate cuocazia examinarii.
Subiectii nesinceri nusuntinmasura sadeaexplicatii pertinente privindprezenta
modificarilor dintraseele diagramelor lorlaintrebarile relevante. Teama estecea care
blocheaza, ingeneral, centrii cognitivi care arputeaproduce unraspuns construit,
cvasipertinent. Deaceea, raspunsul eelmaifrecvent este,,nu?tiu".
Subiectii intervievati care, ulterior, au?irecunoscut savar?irea faptelor, relateaza
despreostare deteama, deincordare, deefortintelectual inaconvinge expertul asupra
veridicitatii celordeclarate, deautocontrol asupra propriilor acte?icomportamente, despreo
nevoie deacunoa?te convingerea intima aexpertului ?ideaotransforma insensul doritde
subiect. Atunci, insa,candpozitia expertului esteferma,insensul caadescoperit
comportamentul simulat, subiectul nesincer aretendinta dearecuno?te comiterea fapteisau
deaparasicatmaicurand laboratorul.
Teama deconsecintele penaledevine evidenta inmomentele incare subiectul
con?tlentizeaza canumaipoateascunde adevarul sau caascunderea luipoatecrea
circumstante agravante. Momentul marturisirii esteeelcare iifacepesubiect saverbalizeze
aceasta teama: ,,?iacum cefac,madue20deaniinpu?carie?". Trairea afectiva estecuatat
26
Diferente dereactivitate
maidramatica cucatinpermanenta team.a deconsecintele penaleareunsustinator intern,
instinctul deconservare.
Dininterviul post-test purtatcuoseriedesubiecti amconstatat existenta ?iaunuialt
eveniment emotional pozitiv, ?ianume –
speranfa deeroare. Eaestespecifica tuturor
subiectilor nesinceri care,inprincipal, chiarinconditiile incare lisedemonstreaza acuratetea
rezultatelor tehnicii, i?idoresc cudisperare, caeelputinincazullor,aparatulsagreseasca.
b.Manifestarile comportamentale
De-alungultestului poligraf aparoseriedemanifestari comportamentale care sunto
consecinta directa aproceselor emotionale. Numeroase lucrari: I.Ciofu (1972),N.Mitrofan,
T.Butoi (1995),T.Butoi ?iI.Butoi (1999),Bus(2000),autratat aceste probleme. S-aufinalizat
listecomplete decomportamente care surprind zbuciumul exterior alsubiectului nesincer. Din
acestmotivnuvom insista asupralor.
Opinam caestenecesara intocmirea unuighid,auneigriledeobservatie princare,
practic,sasecuantifice modul incare reactioneaza individul petimpultestului, ingeneral,
dar,maiales,petimpulinterviului pretest. Exista oseriedeintrebari care constituie nucleul
interviului pretestincadrul examinarii realizata dinperspective clinica. Redam incontinuare
aceste intrebari subformatabelara in"F?adeobservatle ininterviul pretest".
Aceasta grilaconstruita inmaniera matriceala cuprinde, pede-oparte,principalele
comportamente aparente ca:evitarea privirii,spasm glotic,latentainraspunsuri, disconfort
psihic,cerintereflexe, prezenta sauabsentacapacitatii deabordare aproblemelor secundare, a
capacitatii deaconstientiza ?iverbaliza emotiile, iar,pedealtaparte,cuprinde intrebarile care
constituie modelul aproapealoricarui pretestrealizat inabordarea clinica,
Deasemenea, fisadeobservatie daposibilitatea inregistrarii raspunsurilor verbale ca
vehicule alemesajelor realetransmise desubiect. Cuantificarea comportamentelor ?i
interpretarea mesajelor sepottransform.a intr-un instrument obiectiv utilmaialespsihologilor
care debuteaza inspecialitatea poligraf. Elseconstituie intr-un cadrualexperientei care,
ulterior, vafiltratoateinterviurile pretestrealizate. Dupacompletarea unuinumar maimare
defise,paresasedepaseasca sidificultatea legatadeinregistrarea datelor ?idesfasurarea
interviului inmodconcomitent. Datele obtinute auroluldeacompleta rezultatele testarii
poligraf.
c.Modificarile organice vegetative
Acestea reprezinta ceade-atreiadimensiune. Pentru omaibunaintelegere aetiologiei
acestor modificari, redam incontinuare modul dedesfasurare aprocesului emotional in
substratul sauneuroendocrin.
Aceasta schema este,inprincipiu, valabila pentruoricegendeemotie,deci?ipentru
emotiadeteama resimtita cuocazia uneiexaminari poligraf.
Urmand sugestiile figuriinr.3,maijosprezentate, punctuldemaxima emotieiipoate
constitui perioada aflatainproximitatea unuiraspuns laointrebare relevanta, utilizata intest.
Eaestedegenul"Duminica seara, tu1-aiomorit peVasile?" -Raspuns: ,,Nu";,,Tuai
furatbaniidinbiroul luiGeorgescu ?"-Raspuns: ,,Nu";,,inseara de15august2003,tu
aitilharit ofemeie inbenzinaria OMV dinstrada ReginaMaria?" –
Raspuns: ,,Nu"etc.
inmodnormal, inmomentul lansarii unor asemenea intrebari, lanivelul scoartei
cerebrate seproduce oevaluare astimulului, oelaborare araspunsului nesincer prin
rationalizare. Apreciem caacesta este·
momentul criticalconflictului desfa?urat lanivel
con?tient. Eldecurgeinmaniera prezentata lacapitolul anterior.
27
FI?ADEOBSERVATIE iNINTERVIUL PRETEST
Modificiiri Spasm Uscarea Evitarea Tremurin Sudoratie LatentainDisconfort Contra- Cerinte Cap.deRaspunsuri Cuantificari
paloare glotic buzelor privirii voce raspunsuri psihic intrebari reflexe abordare verbale
probleme
secund ..
Aiauzitdesprefolosirea detectorului
deminciuni?
Aimaifostsupusunuitestladetector?
Stiiciiacesttestfacepartedinancheta
cazului?
Stiicineacomisaceasta faptii?
Banuiesti pecineva?
Crezicaesteoinscenare?
Tuaisavarsit fapta?
Te-aigsnditvreodati!. siifaciceva
asemiiniitor?
Existiivreun motivcavreun martor sii
spuniicate-avazutlaloculfaptei?
Existavreun motivcaamprentele tale
siifiedescoperite laloculfaptei?
Creziciisevadescoperi autorul faptei?
Cepedeapsa merita?
Cumcrezici!.sesimteautorul?
Carecreziciivafirezultatul testului
inceea cetepriveste?
Astiizi estiIntr-ostarenormal! din
punctdevedere medical?
Cesimtiinlegaturacufaptulcaveifi
examinat?
CuantificariN
00
Numele siprenumele–––––
Alteinformatii privindpersoana examinata:Infractiunea cercetata_?
s:
?N
c·
c'
OCl
?-
(":,
:::S.
;:!
[a·
;:;·i:::i(
Diferente dereactivitate
ISTIMUL VERBALI
IANALIZOR AUDITIVI
•
CORTEX
-Identificare, procesare;
-Reactualizarea secventei dinM.L.D. privindinfractiunea savar?ita;
-Conflict cognitivintrematricea infractionala simatricea morala;
-Elaborarea raspunsului.
l
I SISTEMUL LIMBIC, HIPOT ALAMUS
1,
SISTEMUL NERVOS SISTEMUL NERVOS
PARASIMPATIC SIMPATIC
11,,.
IHipofiza I IHormoni adrenalinici
11
IHormoniIIrReactiineurovegetative si
p
comportamentale –
raspunsul verbal
Fig.nr.3-
Desfasurarea procesului emotional insubstratul sauneuro-endocrin ,cao
consecinta aunuicomportament simulat. (adaptare dupdRadu,Drutu,Mare,1991)
Cortexul esteloculdeundeporneste acest influxspresistemul limbic ?ihipotalamus,
formatiuni implicate nemijlocit inemotie. Odata sistemul limbic pusinactiune, unmesaj
electrochimic estetrimis spreS.N.S. (Sistemul Nervos Simpatic). Comunicarea serealizeaza
prinneurotransmitatori, prinlantulcomplex desinapse.
Dupaintrarea inactiune aS.N.S., devine activ ?iS.N.P. (sistemul nervos
parasimpatic ),procesul emotional fiindcaracterizat printr-odescarcare variabila acelordoua
ramuri,decirealizarea uneianumite balanteneurovegetative.
Dupaactivarea S.N.S. suntstimulate glandele suprarenale, intervine, deci,unnucleu
neuroendocrin care genereaza hormoni (epinefrina, norepinefrina). Acestia intrainfluxul
29
Psihofiziologie criminalistica
sanguin exercitand oactiunelentadarcontinuaasupra organelor tinta(inima,plaman, vas
sanguine). Hormonii mentionati actioneaza inacelasisens ca?idescarcarile S.N.S.
intimpcemesajul electrochimic –
purtatdeneurotransmitatori –
actioneaza sipun
foarterapidinactiuneS.N.S. siorganele vizate,hormonii actioneaza lent?icontinuu, ceea c
facecaprocesul sanufieusorreversibil. inansamblu, seproduce ostare deactivar
fiziologica.
Neurotransmitatorii stimuleaza hipofiza, glandsceproduce hormonii antrenati 11
fluxul sanguin. Separecaacestihormoni daunotadeplaceresauneplacere aprocesulu
emotional.
inprocesele emotionale intervine unfeldebalantaacelordouaramuri alesistemulu
nervos vegetativ. Candactivarea S.N.S. estepredominanta, avem de-afacecuobalants
ergotropica, iarcandactivarea S.N.P. devine dominanta avem de-afacecuobalante
trofotropica, Activarea S.N.S. determina cresterea ritmului cardiac, atensiunii sanguine detip
sistolic, aconductantei electrice apielii,aritmului respirator. Suntem deparerecaintestarile
detippoligraf dominanta devine balantaergotropica inmomentul raspunsului laintrebarile
relevante saudecontrol. Testarile poligrafdovedesc cainmomentul unuiraspuns nesincer
cresteritmulcardiac, semodifica ritmulrespirator, cresteconductivitatea electrodermala,
Consideram utilaprezentarea modificarilor organice vegetative ceaulocinprocesul
emotional, ingeneral, realizata deI.Mare, I.Drutu, V.Mare (1991).Aceasta prezentare am
adaptat-o lanivelul posibilitatilor deredare araspunsului fiziologic printehnica poligraf:
a)Modificari intabloul E.E.G. subformaunor treziribioelectrice, auneiactivari cu
blocarea consecventa aritmului alfasincronizat; reactiaestenespecifica indicand doarnivelul
deactivare siaspectul dedesincronizare asociate emotieiingenere – fiindnespecifica, nueste
utilizata intehnica poligraf.
b)Potentialele evocate suntexpresia excitarii unor ariicorticale primaresausecundare
dupaceinfluxul nervos aparcurs caileascendente specifice.
intehnica poligraf auexistat Incercari deutilizare ametodei potentialelor evocate
endogene. Acesttipdepotential evocat apare, maiales,insituatiile incare subiectul este
implicatintr-oactivitate perceptiva legatadeunproces decizional.
Rezultatele partiale nuauincurajat, inmoddeosebit, continuarea cercetarilor in
domeniu.
c)Modificari ceaparinactivitatea cardiaca asistemului circulator (pulsul,tensiunea
sanguina, reactiile vasomotorii); caurmare, semodifica temperatura pielii.Poligraful
utilizeaza in2dincele5-7trasee inregistrari provenite dinacest gendemodificari. Se
inregistreaza modificarile aparute intensiunea arteriala –
pulsdistal?itensiunea arteriala –
pulsproximal.
Ultimul tipdepoligraf aparutdupaevenimentele dindatade11septembrie 2001se
parecautilizeaza modificari aletemperaturii epidermei lanivelul fetei.
d)Schimbari accentuate intervin inrespirafie (durata, ritm,amplitudine, raportul
inspiratie/expiratie), aparesuspinul, blocarea. Douadintraseele poligraf surprind modificari
determinate inrespiratia toracica ?iabdominala. Durata, ritmul, amplitudinea, raportul
inspiratie/expiratie, durata stopului respirator (blocarea) sunt,defapt,indicii princare se
masoara modificarile aparuteinrespiratia subiectului.
e)Seproducschimbari inmobilitatea gastrointestinala (insituatiadeteama -iritare,
neplacere –
mi?carile seinhiba,lasurpriza -seaccentueaza). Poligraful areposibilitatea sa
surprinda partialaceste modificari printubulpneumograf alrespirafiei abdominale.
f)Aparmodificari intensiunea musculara, decelabile prinelectromiograma. instari
emotionale marcante aparetremurul, datorita acfiuniinecoordonate amu?chilor antagoni?ti,
faptcare duceladezorganizarea raspunsului motor. Poligraful surprinde modificarile in
30
Diferente dereactivitate
tensiunea musculara dinpozitiasubiectului petimpultestului, darmaialesmodificarile in
tensiunea musculara induse inmodvoit.
g)Subinfluenta emotiei semodifica rezistenta (conductanta electrica apielii,un
indiciu alactivarii simpatice ).Aceste variatiisuntpuseindiagrama cuajutorulpoligrafului
prinintermediul inscriptorului dereactieelectrodermala.
h)Compozitia chimica asangelui seschimba subaspectul continutului deadrenalina,
zahar,alechilibrului acid-baza. Nuesteutilizat acestaspectintehnica poligrafdeoarece se
incalca principiul respectarii integritatii corporale apersoanei cercetate.
i)Secretia salivara descreste inemotiidefricasau demanie, seaccentueaza
transpiratia, aparetendinta deaesuaInlacrimi.
Unele dintreaceste aspecte suntvizibile ?imdiscutia pretestpurtata, fiindelemente
componente aletabloului comportamental aparent surprins de.Fisadeobservatie ininterviul
pretest".
Diviziunea simpatica esteoreminiscenta depescara evolutiei biologice. Dilatarea
pupilelor serealizeaza pentruasevedeamaibineadversarul, dilatarea vaselor sanguine se
realizeaza pentruaaccelera sangelecatremembre, glucoza seelibereaza morganism pentru
surplusul deenergienecesar uneieventuale confruntari. Confruntare este,inmodindiscutabil,
?iotestare poligraf.
d.Aspecte depsihoneurologia (cerebrologia) emo(iilor care tnsotesc
comportamentul simulat.
Dinpunctdevedere stiintific esteunanim acceptata ideeapotrivitcareia,creierul
uman esteceamaicomplexa entitate tncare sedesfasoara procese energetico-informationale
cevizeaza coordonarea starilor inteme aleorganismului, pede-oparte?icoordonarea,
controlul relatieiorganismului cumediul ambiant, pedealtaparte.Complexitatea sistemului
estedatadenumarul mare deelemente componente (neuroni), devolumul mare deconexiuni
neuronale, iarnumarul decombinatii posibileindicaunnumar practicinfinit. inacestcontext,
chiardacaaufostrealizate progrese colosale, existamcaoseriedeneintelegeri, opiniidiferite
cuprivirelalegaturile care exista practicintrecreier ?icomportament, tntrecreier si
fiziologic, lntrecreiersidimensiunea psihologica adiferitelor procese.inacest context
generalseinscriu ?istudiile cuprivirelarelatiacare existamtreactivitatea cerebrala, emotie
?iminciuna.
0calecare oferapromisiuni serioase estetehnica neuroimaginilor. Cateva studii
relativ recente sugereaza faptulcaactivitatea unor arealespecifice alecreierului potfilegate
deanumite comportamente ceindicaminciuna. Langleleben, Schroeder, Malaljaian (2002)au
folosittehnica FMRI pentruamregistra imaginicuprivirelacreierul subiectilor de-alungul
unuiTestdeCuno?terea aVinovatiei (TCV)specific examinarilor efectuate intehnica
poligraf. Subiectilor Iis-acerutsafiesinceri ?isamintacuprivirelaalegerea uneicaqide
joc.S-aumregistrat diferente semnificative alecelor32departicipanti functiedesinceritate
versus minciuna. Subiectii mincino?i aumregistrat, cuaceasta ocazie,ocre?tere semnificativa
aactivitatii cerebrale mzonele cortexului cingulatanterior, algirusului frontal superior, areale
care,mstudiile anterioare deneurologie, erau legatedeprezenta ?igradulconflictului la
nivelul raspunsului subiectului. Deasemenea, aufostactivate ?ialtezone care,neurologic,
suntlegatedeinitierea ?iefectuarea voluntara aunor functiimotorii. Semnificativ estefaptul
?aaceasta cercetare amcercat ?ire?itsaelimine frica(caelement emotional alexaminarii).
Inaceste conditiivorbim despreohartaaminciunii caprocesarestrictcognitiva. Redam, in
continuare infiguranr.4imaginile oferite deautori,tocmai pentruaindica aceste diferente.
Momentul !lParitieistimulilor curaspuns nesincer, mcadrul celor88destimuli selectati afost
aleatoriu. Inparteadejosaimaginilor, prinrezonanta magnetica suntredate imagini
31
Psihofiziologie criminalistica
inregistrate cuocazia unuicomportament simulat siinparteadesussuntimaginiinregistra
cuocazia comportamentului sinceralsubiectilor.
Fig.nr.4-
Distributia zone/or cerebrale care auJostactivate cuocazia comportamentului
sincer (sus)versus nesincer (jos)(Lang/eben, Shroeder, Gur,sicol.,2002)
Moll,Oliveira-Souza ?icol.(2002)intr-un studiu care urmarea descoperirea unor arii
cerebrale specifice emotiilor debaza,dar?iemotiilor morale, raporteaza ohartaaacestor
fenomene. Aceststudiu s-aefectuat peunnumar de7subiectifa.raantecedente neurologice
carora le-aufostprezentate, printrealtele,imagini cucontinut moral,imaginicucaracter
neutru siimaginicucaracter neplacut, Pentru imaginile care sugerau emotiimorale, subiectii
auprezentat activari aleurmatorilor centrii cerebrali: amigdala, zona superioara acreierului
mijlociu, talamusul drept,cortexul vizual,neocortexul temporal. lmaginile deacest tip
prezentau lncalcari grosiere alenormelor morale, infractiuni contra vietii?iintegritatii fizice,
scene derazboi. Imaginea dinfiguranr.5indica distributia zonelor incare seactiveaza
creierul incazulemotiilor morale.
Fig.nr.5-Distributia zone/or activate deemotiamorala
Studiile efectuate inasemenea conditii sunt,insa,strictorientative inprezentarea de
concluzii cuungradmare degeneralitate. Sustinem acest lucrudeoarece nuputempune
semnul deegalitate intreactivitatea desfasurata inlaboratorul poligraf siactivitatea
desfasurata inlaboratorul FMRI. Deasemenea, subiectii sunttotaldiferitidinperspectiva
motivului pentrucare suntexaminati. Pentru uniiexista omiza?iunrise,pentrualtii,nu
32
Diferente dereactivitate
exista. Numarul desubiecti esteredus. Chiar siinaceste conditii estelaudabil efortul
zolegilor neurologi inrealizarea acestor hartialeactivarii creierului incazulminciunii. Asa
cum astaziserealizeaza atlase dereactivitate fiziologica pentru examinarile poligraf, este
posibilsaasistam inviitorlaintroducerea unuisenzor deactivitate cerebrala si,decenu,la
descoperirea unor modele dereactivitate cerebrala incazdecomportament simulat sausincer.
Prima cercetare (Langleleben, Schroeder, Malaljaian) leagaminciuna deconflict, iar
ceade-adoua(Moll,Oliveira-Souza ?icol.)indica prezenta neurologica auneimatrici
morale. Ambele fenomene vinsasustinareactivitatea psihologica generala aunuisubiect
nesincer asacum afosteaprezentata panainacestmoment.
1.3.Modele dereactivitate psihoriziologici specitice comportamentului simulat
Unuldintre primele obiective alespecialistilor intehnica poligraf 1-aconstituit
descoperirea acelormodificari dintraseele inregistrarilor fiziologice care safiecorespunzatoare
comportamentului simulat alsubiectilor investigati, Dinansamblul reactivitatii decelabile, in
cazulunuisubiect nesincer s-aincercat separareademodele dereactivitate cvasiconstante si
cvasipermanente pentruoricesubiect examinat. Descoperirea acestor modele ainsemnat, defapt,
posibilitatea incadrarii examinarilor poligrafinrandul stiintelor criminalistice. Acestdemers a
fostnecesar deoarece nutoatemodificarile psihofiziologice careaparintraseele poligrafsunt
specifice unuicomportament simulat. Ansamblul reactivitatii psihologice, ingeneral, si
emotionale, inspecial(prezentate incapitolele anterioare) careinsoteste oexaminare poligrafar
trebuisaseproiecteze ininregistrarile tehnicii poligraf, darlucrurile nustauinmodobligatoriu
intotdeauna asa,Incercetarea noastra amfolositreactivitatea dinceletreitrasee utilizate inmod
obisnuit cuaceasta tehnica, sianume: traseele respiratorii, cardiovasculare ?ialreactiei
electrodermale. Amapreciatcanecesara prezentarea acestor modele deoarece eleconstituie baza
deselectie avariabilelor utilizate pentru cercetare. Partea destabilire avariabilelor ?i
masuratorile efectuate suntoperationalizari aleconceptului dereactivitate sialemodelelor
reprezentative.
1.3.1.Modijicari intlilnite intraseele respiratorii
Aparatul respirator estealcatuit dintotalitatea organelor care asiguramecanismul
respiratiei, alventilatiei pulmonare, casialschimburilor degazedelanivelul alveolelor
pulmonare. Elesteformat dincailerespiratorii extrapulmonare (foselenazale, faringe,
laringe,trahee sibronhiile primare) siplamani! caorgane principale aleactului respirator.
Plamanii ocupaaproapeinintregime cavitatea toracica, fiindsituatifiecare incateocavitate
pleurala-
dreapta?istanga-,separate peliniamedians decatremediastinul toracic. Fiecarui
plamanisepotdescrie anumite aspecte morfologice: obaza,unvarf,fetesimargini.
Segmentul pulmonar esteformat dinunitati?imaimici- lobulii pulmonari. inbronhiola
lobulului sedeschid bronhiolele terminale aleacinilor pulmonari, formatiintotalitate din
canalele alveolare ?ialveolele pulmonare, ultima unitatea structurala aplamanului.
Cavitatea pleurala estecap?ita pefatasaintema deoseroasa numita pleura.in
functiederegiunea pecare oacopera aceasta pleuraprime?te denumirea deparietala,
stemocostala saudiafragmatica. Eaeste,defapt,ocavitate virtuala incare seaflaolamafina
delichidpleuralcare ajutalaalunecarea pleurelor intreele?iunvidcare ajutaplamanul sa
urmeze pereteletoracic (Dutu,Teodorescu, 1982).
Deoarece lanivelul aparatului poligraf suntsurprinse elementele specifice ritmului
respirator, consideram utilaprezentarea dinamicii ventilatiei.
Variatiile alternative ?iritmice alevolumului toraco-pulmonar determina unfluxde
aerintreexterior ?ialveole. Ininspiraµa spontana, contractia mu?chilor inspiratori facesa
creasca celetreidiametre alecutieitoracice ?idatorita contactului intimdintrefoitelepleurale
plamanii urmeaza fidelimi?carile cutieitoracice ?ivolumul lorcre?te,concomitent dilatandu-
33
Psihofiziologie criminalistica
seatatspatiilealveolare cat?iconductele aerifere. Pemasura cevolumul pulmonar crest
aerulcontinut ineleserarefiaza sipresiunea intrapulmonara agazuluicoboara (potrivit leg
luiBoyle)subnivelul presiunii atmosferice. Cumspatiilealveolare comunica cuatmosfei
ambianta, depresiunea alveolara determina unfluxdeaerdinexterior (presiune atmosferici
inalveole fiindpresiune subatmosferica, volumul deaerintrapulmonar crestecuaceea:
marime ca?ivolumul plamanului sialcutieitoracice. Lasfarsitul inspiratiei presiunea di
alveole devenind egalacuceaatmosferica, fluxul deaerInceteaza. Inexpiratie, circulati
aerului arelocinsens invers. Inmomentul incare contractia muschilor inspiratori aIm
sfarsit,elementele elastice dinstructura plamanilor – intinse inexpiratie canisteresorturi
revinladimensiunile lorinitiale?ireaduc plamanii ?icutialanivelul derepaus.
Diminuarea volumului pulmonar comprima amestecul gazos dinalveole, aearn
presiune crestepestenivelul atmosferei si,caurmare, aerulvafiexpulzat dinalveole 1,
exterior. Curgerea aerului intr-un sens oriincelalalt este,deci,rezultatul unor diferente de
presiune (presiune barometrica –
presiune alveolara ininspiratie ?ipresiune alveolara –
presiune barometrica inexpiratie ).Contractia muschilor inspiratorii estefortacare provoact
miscarea aerului dinexterior catrealveole. Eaeste,asadar,fortamotrice ainspiratiei, iai
revenirea elastica estefortamotrice aexpiratiei derepaus (inexpiratia fortataseadauga?
contractia muschilor expiratori). Frecventa ventilatiei sauritmulrespirator inrepaus laadultu
normal estedeaproximativ 12cicli/sec. Fiecare cicluestealcatuit dintr-o inspiratie ?ic
expiratie, care dureaza aproximativ 5secunde, iarraportul dintre durata expiratiei sidurata
inspiratiei estede1,2.
Inconditiiobisnuite deviata"reglarea automata aventilatiei esterealizata decatreo
seriedestructuri nervoase situate informatiunea reticulata sipontina, insuficient delimitate
spatial,dotate cucapacitatea deadescarca ritmic impulsuri care,ajunsepecaleatracturilor
bulbo-spinale lamotoneuronii medulari, provoaca contractia ritmica amusculaturii
respiratorii" (Dutu,Teodorescu, 1982).insituatiauneiexaminari poligraf, incazulunui
comportament simulat, functia respiratorie semodifica. Pentru monitorizarea acestei
functiuni, a?acum amaratat,aparatul poligraf dispune dedouatuburi pneumograf care se
monteaza unulinzona toracica, iareelde-aldoilea inzona abdominala. inurma analizarii
diagramelor realizate cuocazia examinarilor, speciali?tii intehnica poligraf aiInstitutului
Poligraf alDepartamentului Apararii SUA(2004)auajunslaconcluzia caexista 3tipuri
majoredemodificari intraseele respiratorii determinate, inprincipal, decomportamentul
simulat alsubiectilor. Aceste tipuridemodificari sunturmatoarele:
1- modificari deamplitudine aritmului respirator;
2- modificari privinddurataciclului respirator;
3- modificari privindliniadebazaaciclului respirator.
Infigurileurmatoare, incare vom prezenta modificarile subfiecare imagine, vorapare
douabareverticale ?iolinieorizontala. Celedouabarereprezinta marcarea inceputului,
respectiv asiar?itului adresarii intrebarii relevante (stimulului), iarliniaorizontala reprezinta
marcarea tipului(Da=+?iNU=-
)?iamomentului raspunsului subiectului.
1.3.1.1. Modijicari deamplitudine aritmului respirator
Modificarile deamplitudine aritmului respirator constau, ingeneral, indiminuari,
descre?teri, stopuri, respectiv amplificari, cre?teri aleritmului respirator. Leredam in
continuare pentruomaibunaintelegere afenomenului.
34
Diferente dereactivitate
It-
Fig.nr.6- Diminuarea inamplitudine aritmului respirator
II-
Fig.nr.7-Descrestere progresiva inamplitudine curevenire ulterioara lanivelul initial
Apneea reprezinta absenta totalaaciclurilor respiratorii caoconsecinta ainfluentei
Sistemului Nervos Vegetativ (S.N.V). Dacaapneea aparelasfarsitul expiratiei, modificarea
vatidenumita ,,stoprespirator inexpiratie" sielreprezinta unelement seriosaldiagnosticului
deminciuna, Exista specialisti (Matte,1997, DODPI, 1998)care sustincapentrusiguranta
interpretarii, valoarea acestuia trebuie safiemaimare de3-5secunde.
II-
Fig.nr.8-Apnee-
stoprespirator inexpiratie
Dacaapneea aparede-alungulinspiratiei saulasfarsitul ei,aceasta nupoateti
considerata caelement aldiagnosticului fizio ic_? dareaapare,decelemai
multeori,cadimensiune comportamentala eeliidare aexrum..narii?ot incategoria eludarilor
vortiintroduse sistopurile respiratorii inexpiratie cuoduratamaimare de·20desecunde.
Modificarile decrestere inamplitudine aleciclului respirator suntmultmaides
intalnite decatapneele. Eleaparcasicresteri progresive saucamodificari detiperatic,
inconstante. Reprezentarea acestor tipuridemodificari oredam incontinuare.
II-
Fig.nr.9-Crestere aamplitudinii ciclurilor respiratorii
35
Psihofiziologie criminalistica
II-
Fig.nr.10-Crestere progresivii deamplitudine urmata deodescrestere progresivii de
amplitudine
11-
Fig.nr.11-Cresterea progresivii aamplitudinii urmata derevenirea lanivelul homeostatic
1.3.1.2. Modiflciiri aleduratei ritmului respirator
Ritmul respirator reprezinta numarul decicluri respiratorii peunitatea detimp.Pentru
oexaminare poligraf, subiectii, ingeneral,auvalorialeritmului respirator cuprinse intre,12-
18cicluri peminut.
Celemaidestntalnite suntmodificarile deincetinire aritmului respirator. Mairar,
aparsiaccelerarile deritmrespirator. Incetinirile deritmrespirator sepotmanifesta, in
principal, subdouaforme. Prima,ritmul respirator scadedatorita cresterii duratei atata
inspiratiei cat?iaexpiratiei inmodegalduparaspunsul nesincer alsubiectului, sauritmul
respirator scadecaoconsecinta acresterii doaraduratei expiratiei infiecare ciclurespirator.
infigurileurmatoare redam schematic fiecare gendemodificare.
II-
Fig.nr.12-Acce/erarea ritmului respirator
II-
Fig.nr.13-incetinirea ritmului respirator
36
Diferente dereactivitate
II-
Fig.nr.14-Incetinirea ritmului respirator caoconsecinta amodificiirii raportului dintre
durata inspiratiei sidurata expiratiei !IE
1.3.1.3. Modijiciiri temporare alenivelului linieidebazii
Liniadebazaestedreapta (curba)care uneste, mmodimaginar, toate punctele
inferioare deinflexiune pentrutrecerea delaexpiratie lainspiratie,
Pentru subiectul sincer,liniadebazaeste,mmarea majoritate acazurilor, olinie
dreapta ceuneste, imaginar, punctele maisus-mentionate. Eaare,deci,unnivelstrict
orizontal, faracresterisaudescresteri. Pentru subiectul nesincer, diagnosticul deminciuna
esteaproape certcandaparmodificari·
alenivelului linieidebaza,inceledouafiguridemai
josredamacesttipdemodificari .
…………………………………………………………………………………………………………,., .
II-
Fig.nr.15-Cresterea nivelului linieidebazii
II-
Fig.nr.16- Sciiderea nivelului linieidebazii
Nutoate modificarile nivelului linieidebazaaletraseelor respiratorii reprezinta
indicatori deminciuna detipfiziologic. 0modificare continua raraorevenire spreoliniede
bazapoatesanufieoconsecinta aunuicomportament simulat. Noiamprezentat aceste
modificari inmoddisparat. inpractica, decelemaimulteori,elenuaparinmodsingular, ci
conjunctiv. 0modificarea anivelului linieidebazaeste,decelemaimulteori,insotitadeo
modificare deamplitudine aciclurilor respiratorii.
1.3.2.Modijiciiri intalnite intraseul reacfieielectrodermale
Senumeste activitate electrodermala unraspuns, oreactiecare seraporteaza la
variatiile rezistentei sau conductivitatii electrice apieliipuseinrelatiecufenomene
psihologice. Eareprezinta ansamblul variatiilor caracteristicilor electrice aleepidermei
37
Psihofiziologie criminalistica
rezultand dinactivitatea glandelor sudoripare, inregistrate subforma devariatii a
potentialului sau devariatii alerezistentei cutanate. "Raspunsurile electrodermale sur
declansate deoricestimulare senzoriala, deactivitatea musculara, deactivitatea intelectuali
deemotii,indiferent degraduldeintensitatea alacestora. Latenta raspunsurilor estemaimar
deosecunda sisedatoreaza, ingeneral, conductiei nervoase dinfibrele postganglionan
Glandele sudoripare suntcomandate desistemul nervos vegetativ ortosimpatic. Dinpunctd
vedere neurologic, activitatea electrodermala seaflasubincidenta formatiunii reticulate
trunchiului cerebral, ahipotalamusului, asistemului limbic ?iacortexului motor" (Larousse
2006).Raspunsurile electrodermale seconstituie intr-un indiciu alactivarii sistemulu
reticulocortical sisuntasociate cumodificarile starilor devigilenta aleorganismului.
Denumit sireflex psihogalvanic are,deci,odubla determinare: efectul Fere-cs
diminuare arezistentei electrice subactiunea glandelor sudoripare ?iovariatie depotentia
(efectul Tarchanov). Electrodermografia, ca?tiintacare studiaza acest fenomen, sustined
REDpoatefiinregistrata subformadevariatiidepotential (unuldintreelectrozi esteplasat
inacest caz,intr-ozonalipsitadeglandesudoripare) sauprindoielectrozi plasatilanivelu'
epidermei, cemascara variatiile derezistenta (conductivitate ).inconformitate cuacelas
dictionar maisuscitat,principalii parametrii aiunuiraspuns electrodermal sunt:
,,-amplitudinea masurata inunitatiielectrice (minivolti, kiloohmi saumicroohmi);
–
latentamasurata insecunde, eareprezentand intervalul detimpdinmomentul
stimularii ?ipanalaobtinerea uneimodificari detraseu;
–
timpulderecuperare sautimpuldeinjumatatire. Estetimpulinsecunde care se
scurge intreatingerea punctului maxim ?imomentul incare raspunsul revine laamplitudinea
egalacujumatate dinamplitudinea samaxima". (Larousse 2006)
Nuaceleasi dimensiuni sauparametri suntutilizati decatrespecialistii intehnica
poligraf. Elementele care caracterizeaza oreactie electrodermala dinperspectiva
psihofiziologiei criminalistice sunt,ingeneral, modificari cetindeamplitudine, durata sau
complexitatea acestei reactii. Pentru omaibunamtelegere vom prezenta pescurt
psihofiziologia reactieielectrodermale.
Esteesentiala intelegerea sistemului electrodermal pentruoevaluare corecta adatelor
inregistrate degalvanometrul dincompunerea poligrafului. Lanivelul reactieielectrodermale
vorbim despremodificari spontane saufazicedeterminate dealtifactori,straini destimulul
verbal specificuneiexaminari. Deasemenea, vorbim despreschimbarile dinnivelul tonic
electrodermal caoconsecinta auneistimulari verbale specifice uneiexaminari poligraf.
Anatomia pieliiinclude treistraturi: epiderma saustratul exterior; derma,situata sub
epiderma ?iepiteliul saustratul subcutanat, undei?iauoriginea glandele sudoripare. Epiteliul,
care estestratul exterior alepidermei esteconstituit dincelulele moarte inmare parte;celulele
uscate alepieliiceprezinta omare rezistenta laoricesarcina electrica.
Derma, pedealtaparte,estebinedotata cunervi?ivase desange,intimpceepiteliul
serve?te casuport celordouatipurideglandesudoripare: endocrine ?iexocrine. Glanda
sudoripara endocrina seaflalasubsuoara ?iinzonele genitale, decizone improprii pentru
inregistrarea activitatii electrodermei. To?i,glandele sudoripare exocrine suntdistribuite pe
zone largipeintregcorpul,cuconcentratii speciale pesuprafata palmelor ?ipesuprafata
talpilorpicioarelor. Sudoarea ecrina,bogatainapa?iclorura desodiu,participa lareglarea
temperaturii corpului. Atunci candtemperatura tindesacreasca, SNVcomanda cre?terea
cantitatii desudoare acareievaporatie facesasepiardacaldura ?isascadatemperatura
organismului.
Glanda exocrina i?iareoriginea informele rasucite aleepiteliului saualestratului
subcutanat. Aceasta estealcatuita dinpoqiunea secretoare aglandei responsabila cu
difuziunea saumi?carea transpiratiei dinepiteliuinderma,?ipoqiunea excretoare aglandei
38
Diferente dereactivitate
exocrine, cunoscuta sisubnumele decanalul glandeisudoripare, acaruistructura s-aalungit
traversand prinvasele desange?iprinderma inervata spreepiderma. Aicicanalul serasuceste
prinepiteliupanaajungeinporiidelasuprafata pieliipeundetranspiratia iesedincorp.
Structura rasucita aglandelor inepiderma permitecresterea difuziunii transpiratiei in
celulele invecinate, maialescand stratul comos esteuscat. Dinmoment ce
neurotransmitatorul post-ganglionar asociat cuglandele sudoripare produce acetilcolina ?i
receptorul implicat esteclasificat dreptmuscarin, glandele sudoripare suntinervate numai de
sistemul nervos simpatic, farafibreparasimpatice. Astfel, reintoarcerea unuiraspuns
electrodermal lanivelul tonicdepinde dereabsorbtia pasivaaglandelor sau hidratarea
stratului comos ?ireabsorbtia activa.
Glanda sudoripara estegoalaintimpulstariihomeostatice,astfelincat,intr-o
examinare psihofiziologica acele GSC/GSR (Galvanic SkinConductance/Rezistance)
inregistreaza nivelul tonicsaunivelul mediu dehidratare asuprafetei pielii,?iatatavreme cat
pieleasementine hidratata aculvaramane (pluti)lacentrul mecanic, dacapieleaestesau
devine uscata,atunciaculsevamutasprelimitamecanica joasa(Matte,1997).
Aceasta ultima conditie esterezultatul unuigradmare derezistenta ?ilipsa
transpiratiei incanalul glandeisudoripare. Glanda sudoripara incepesasecrete transpiratia
atunci candprimeste unsemnal delasistemul nervos simpatic. Pemasura cetranspiratia se
deplaseaza princanal,unmecanism biologic cunoscut ?icareabsorbtia pasiva,previnepielea
deohidratare excesiva, Maiexistaunaltmecanism cunoscut careabsorbtia activainsarcinat
sainlature transpiratia dincanal?isareinstaleze starea homeostatica, Miscarea acelor
GSC/GSR insusindicaumplerea glandelor sudoripare pemasura cetranspiratia seindreapta
spresuprafata pielii.
Mediul incare sedesfasoara examinarea poateinfluenta functionarea acelor
GSC/GSR.
Ungradmaimare deumiditate poatecrestenivelul dehidratare apielii,unmediu fara
umiditate vaavea impactasupranivelului tonicalsubiectului. Schimbarile lanivelul tonic
apar,eelmaiprobabil, candtranspiratia sedeplaseaza princanalul glandelor sudoripare. 0
schimbare inamplitudinea inregistrarii electrodermale esterezultatul uneischimbari innivelul
detranspiratie dincanalul glandelor sudoripare, maiprecisacea portiune acanalului careintra
incontact custratul cornos alpielii.Esteimportant, asadar,ca,dupacereactiaglandelor
sudoripare afostinregistrata, saIisepermitaintoarcerea innivelul tonicpre-stimulator prin
intermediul reabsorbtiei pasive?iactive(Matte,1997).
Dupacum s-amentionat, durata inregistrarii depinde dedurata incare glandele
sudoripare continua saproducatranspiratie, astainsemnand mentinerea canalului plin.
Astfel,amplitudinea inregistrarii electrodermice esterezultatul cre?terii involum a
transpiratiei dincanalul sudoripar, durata inregistrarii reflecta continuitatea producerii de
transpiratie, mentinandu-se plincanalul. Nivelul toniccereprezinta graduldehidratare la
suprafata pielii,?ilatenta, care esteperioada detimpdintre aparitia stimulului ?iaparitia
raspunsului, suntinfluentate graduldehidratare almediului atuncicandstimulul esteaplicat.
intr-unmediu urned latentele vor fiscurte ?iamplitudinile inalte,deoarece pieleadeja
hidratata vafacilita cre?terea transpiratiei incanalul sudoripar ?ivaintarzia reabsorbtia
pasiva.Pedealtaparte,intr-un mediu uscat,amplitudinile vorfimici?ilatentele lungi.
Dupacum s-avazut,unelemecanisme masoara. ?iinregistreaza rezistenta galvanica a
pielii,intimpcealtelemasoara ?iinregistre?a ?onductihilitatea galvanidra pielii.Rezistenta
esteomasura somatica care determina dificui'ilitile intampinate decurentul electric intimpul
trecerii saleprinpiele.Conductibilitatea, care este,deasemenea, omasura somatica, reflecta
facilitatea cucare curentul trece prinpiele.intr-unstudiu esteimportant sasedetermine
valorile absolute ?inivelele absolute. Studiile decercetare suntmaipreocupate deevaluarea
39
Psihofiziologie criminalistica
datelor/informatiilor colectate delamaimultisubiecti decatdemetodologia unuisingi
subiect, care estedemare importanta pentru psihofiziologul criminalist. Masurile c
conductibilitate faciliteaza comparatiile si,astfel,conductibilitatea estepreferata camasura d
cercetare. Studiile nuauaratat diferente considerabile inraspunsurile inregistrate deace]
GSC?iGSR.Masurile deconductibilitate s-au dovedit afimaistabile, fiindnevoie dems
putinainterventie dinparteapsihofiziologului criminalist. Masurile deconductibilitate sur
maiputinafectate deanumite probleme asociate masurii derezistenta, cum arfipresiune
asupra liniilor debaza(Matte,1997).
infazadecolectare adatelor, intest,examinatorul vaaseza ceidoielectrozi pezon
palmara, avarfului degetelor, alemainii nedominante apersoanei examinate. Acestisenzor
suntconfectionati, ingeneral, dindouaplacutedeinox?iAgCl?isuntconectati laDAS(Dau
Aquisition Sistem – Sistemul deAchizitie aldatelor –
partedebazaapoligrafulu
computerizat) printr-un cabludelegatura. Inanaliza traseelor electrodermale, specialistii iI
tehnica poligraf studiaza ?ievalueaza treidimensiuni: amplitudinea, durata ?icomplexitater
fenomenului electrodermal.
1.3.2.1. Dimensiunea amplitudinala seprezinta subformauneiunde,auneicreste ce
poateavea ununghiascendent variabil. insituatiaincare pantatindecatre90°,formareactiei
esteasemanatoare unuidegetcuounghieascutita(eapoarta,dealtfel,denumirea de,,degetul
mortii" –
Kraphold ,Sturm, 1997).Inmodobisnuit REDareforma prezentata infigura
nr.17A.inreprezentarea graficaareactieielectrodermale sepotdeosebi reactiisimplesau
reactiicomplexe. Unraspuns electrodermal simpluesteunraspuns cuunsingurvarf
amplitudinal (fig.17A),iarunraspuns complex estecaracterizat prinmaimultevarfuri fig.
17B,17A,18B.
Fig.nr.17AII-
Fig.nr.17B
1.3.2.2. Complexitatea riispunsului electrodermal
Aceste reactiicomplexe (multiple varfuri, flexii)sugereaza existenta aunuia,adoua
saumaimulteprocese dereabsorbtie incadrul fenomenului deeliberare alichidului sudoral,
panalarevenirea definitiva lanivelul homeostatic. Asistam, asadar,inevolutia acestui proces
lareveniri vremelnice catrenivelul homeostatic urmate deunasaumaimultereactivari, adica
noieliberari delichid sudoral. A?acum estevizibil infiguriledemaijos,procesul de
reabsorbtie poatesaaparainplinproces deeliberare asubstantei sudorale fig.18Asauin
procesul dereabsorbtie pasivaaparnoieliberari delichidlanivelul glandei-
fig.18B.
40
II-
Fig.nr.18ADiferente dereactivitate
11-
Fig.nr.18B
Psihofiziologii criminalisti aiFBI(1998)sustincanuputemvorbidespreoreactie
complexa insituatiaincare,incazuluneireprezentari graficecurbaelectrodermala revine la
nivelul avutanterior stimularii saucoboara subacestnivel(fig.nr.19A?i19B).
II-
II-
Fig.nr.19A Fig.nr.19B
1.3.2.3 Durata rlispunsului electrodermal reprezinta intinderea intimpdinmomentul
incare glandatncepesafunctioneze eliberand secretia pecanalul sudoripar ?ipanain
momentul incare aceasta secretierevine definitiv lanivelul homeostatic (fig.20Asi208).
Momentul incare glandaincepesafunctioneze corespunde momentului inceperii punerii
mtrebarii. inactivitatea deexaminare amintalnit situatiiincare REDnurevine lanivelul
linieidebaza,cistabileste unnounivelallinieidebaza,Pentru aceste cazuridurata REDse
mascara panalamomentul stabilirii unuinounivelallinieidebaza.
II-
Fig.nr.20AII-
Fig.nr.20B
1.3.3.Modificari intlilnite intraseele cardiovasculare
Angiologia estestiintacare seocupadestudiul organelor lanivelul carora se
efectueaza circulatia sangelui ?ialimfei. Aceste organe realizeaza, inmodarmonios, aparatul
cardiovascular. Eleste alcatuit dintr-un organcentral care faceoficiul depompa
aspiratoare/respingatoare, inimasaucordul,siunsistem organizat desisteme tubulare numite
41
Psihoflziologie criminalisticd
vase sanguine, cuprinzand artere sivene, iarintreeleexista obogatareteadevas
intermediare foartefinenumite vase capilare.
,,Inima esteunorgan cavitar eminamente muscular, numit muschiul cardiac sa
miocardul, captusit lainterior cuendocard ?ilaexterior cuepicard?icare seaflaincontinu
?iritmica activitate. Areformaunuitrunchi deconglobulos cuaxullungindreptat oblicinjo
?isprestanga,cuocapacitate medie laadultde5-600 deml?iogreutate de250-300 g
(Dutu,Teodorescu, 1982).Dinpunctdevedere morfologic inimaesteimpaqitii deunsep
longitudinal in:inimadreaptacusangevenos pecare iitrimite inmicacirculatie ?iinim
stangacusangearterial care estetrimispecaleaortica inmarea circulatie. Deasemenea, in
septtransversal imparte fiecare sector incatedouacavitati: unaatriala situata sprebaza?i•
cavitate ventriculara situata sprevarful inimii. Sistemul circulator aortic conduce sangel.
oxigenat dinventriculul stang,pecaleaarterei aorte,inintregul organism. incazulune
examinari poligraf esteinregistrata functionarea sistemului circulator lanivelul artere
brahiale ?ialarterei digitalepalmare propriidegetului mic.Dinaceste motive, incercetarei
sistemului cardiovascular specialistii instiintapsihofiziologiei criminalistice suntinteresat
de:cailesistemului circulator, defunctionarea miocardului, defluxulcardiac, decontractiile
muschiului cardiac, deciclulcardiac, deout-
put-ulcardiac atatcamiscare avolumului de
sangecat?icapresiune sanguina. Deasemenea, eisuntinteresati deactivitatea dinauricule ?i
ventricule, deactivitatea valvei bicuspide ?itricuspide care faciliteaza controlul fluxului
sanguin. Unciclucardiac complet esteformat dintr-o contractie §.LQrelaxarea aambelor arii
ventriculare si.auriculare. Fazadecontractie estedenumita sisistol?:"iar ceaderelaxare este
denumita diastola; Caoconsecinta auneicontractii cardiace seproduceocrestere depresiune
(presiunea ventriculara excede presiune arteriala generand deschiderea valvelor semilunare si,
inconsecinta, sangeleesteejectatinafaraventriculelor). Pemasura ceventriculul incepesase
relaxeze sangeledinaortasiramura pulmonarii incepesacurgainvers sprevalvasemilunara
acum inchisa, Intoarcerea fluxului sanguin sprevalva semilunarii inchisa genereaza o
intrerupere afluxului desange?iou?oariicre?tere inpresiunea sanguina care aparesubforma
decrestiitura dicrotica_pe traseul redatdeaparatul poligrafcuocazia examinarii.
Ritmul cardia(i?ereferiilanumarul debatiiicardiace peunitatea detimp.inliteratura
despeeialitate. parerile cuprivirelavaloarea medie aritmului cardiac laadultul tanar?i
sanatos suntu?ordiferite. Aceste valoriseincadreaza intre60?i80debatiii/min. inmodcert,
incazuluneipersoane examinate cutehnica poligraf valoarea acestui ritmtindesacreasca.
Opinianoastra esteca,subiectul sincer?ineimplicat infaptainvestigatii are,inmedie,unritm
de70-80 debatiii/min. incazulincare aceste valori dep?esc valoarea de100debatiii/min
vorbim despretahicardie. Pentru valori cenudep?esc 60debatiii/min vorbim despreo
bradicardie. Cuocazia colectiirii datelor infazaintest,inregistrarea unor valori sub60de
batiii/min poatefiunsemnal seriosdealarma casubiectul seaflasubinfluenta unor substante
curolsedativ. Dinpacatesuntoseriedefactori care potdetermina diferente deritmcardiac.
Deexemplu, cre?terea temperaturii corpului poatedetermina otahicardie. Deasemenea,
sportivideperformanta, inrepaus, auunritmcardiac maidiminuat decatalpersoanelor care
nufacmi?care inmodregulat?isustinut (DODPI –
1998).
Primul locincare semonitorizeaza ?iinregistreaza activitatea cardiovasculara cu
ocazia uneiexaminari poligraf, estepeartera brahiala. Senzorul utilizat esteunman?ondin
celefolosite ininregistrarea tensiunii arteriale. Elestedirectconectat laDAS(Sistemul de
Achizitionare aDatelor). Senzorul estedotatcuunceas manometric pentrumonitorizarea
presiunii induse inman?on. Presiunea recomandatii areovaloare mediede50mmcol.Hg.
.
..('….
Q,<:k{)..
")i'\<f.J…….
42I
YIt
··.:…,?'.·.1/.·iI•'·'
lt
Diferente dereactivitate
Aldoilea locincare semonitorizeaza activitatea cardiaca estelanivelul degetului
mic.inregistrarea serealizeaza prinintermediul unuipletismograf optic'.incazulincare
vorbim despreexaminarea subiectului nesincer, intraseele cardiovasculare vorapareoserie
demodificari specifice indicilor decomportament simulat. Elepotfigrupate incateva modele
dereprezentare astfelincatfiecare modificare fiziologica poateficatalogata caapartinand
uneianumite categorii demodificari.
inliteratura despecialitate (Matte, 1997?iDODPI, 2002?i2004;DODCIFA,2004;
FBI,2001)sefacreferiri lamaimultecategorii demodificari intraseele cardiovasculare. 0
partemainumeroasa dinelesuntcategorii principale, iartreisuntcategorii demodificari
secundare. Categoriile principale sunturmatoarele:
1.3.3.1. Modijicari alenivelului linieidebazaareprezentarii graficeareactiei
cardiovasculare. inaceasta categorie, inultimele studii,sevorbeste despremodificari fazicesi
tonice.
1.3.3.1.1. Modijicarile deraspuns fazic.Acest gendemodificari presupun cresteri
relativ rapidesidescurta durata delanivelul anterior stimularii, Elesuntinsotitedereveniri
saunualetraseelor cardiovasculare lanivelul debazaavutanterior stimularii, (vezifig.nr.
21A).ingeneral, aroussalul fazicesteasociat cuactivarea Sistemului Nervos Simpatic ?i
reprezinta modul deraspuns specificunuisubiect care experimenteaza osituatiede,,luptasau
fugi".
II-
Fig.nr.21A Fig.nr.218
1.3.3.1.2. Modijicarile deriispuns tonicreprezinta cresterirelativ incete sauridicari
delaliniadebazaanterioara stimularii. Siinacest caz,liniadebazaareactieisepoate
intoarce saunulanivelul anterior stimularii. incazulincare aceasta intoarcere nuse
realizeaza, vorbim desprestabilirea unuinounivelallinieidebaza(vezifig.21B).Faptulca,
deregula,laraspunsul fazicasistam laorevenire lanivelul linieidebaza,iarlaraspunsul
tonic,deregula,asistam laostabilire aunuinounivelallinieidebaza,nuconstituie diferenta
semnificativa dintreceledouatipurideraspunsuri. Diferenta inopiniaspecialistilor americani
estedatadeviteza stariidearoussal inintervalul dintre actiunea stimulului ?ihomeostazie
(DODPI, 2002).
incercetarea noastra pentruadesemna acest gendemodificari vom folosiuntermen
intratinvocabularul specialistilor romani intehnica poligraf, ?ianume .modificari de
amplitudine aletensiunii arteriole". Celedouadenumiri desemneaza aceeasi realitate
investigata.
!.3.3.2.Modificiiri inlafimeatraseului cardiovascular
Inaceasta categorie vom intalni fiedilatari, cresteri inla.timeatraseului
cardiovascular, fiecontractari, ingustari aleaceluia?i traseu.
1
Pletismograf –
reprezintli uninstrument demlisurarea avolumului desangeexistent intr-opoqiune acorpului
(ArthurReeber – Thepengiundictionary ofpsychology, 1985)
43
Psihofiziologie criminalisticd
1.3.3.2.1. Dilatiiri, cresteri inlitime aletraseelor cardiace
inaceasta subgrupa vom mentionatoatecresterile latimiitraseelor cardiovasculare <
aparcaoconsecinta araspunsului nesincer. Latimea sereferalaamplitudinea reala,proprn
zisa,asegmentului cardiovascular masurat peaxanord- suddinpunctuleelmainordic ;
sistolei panainpunctuleelmaisudicaldiastolei :faraafiadaugate sauscazute modificari
generate deschimbarea linieidebazasaucontractii premature ventriculare. inconsecim
vorbim despremasurarea, inmodstrict,numai alatimiitraseului cardiovascular analizat (ve;
fig.nr.22A).
–1I-
Fig.nr.22A?-II-
Fig.nr.22B
1.3.3.2.2. Contractiiri, descresteri inlifimea traseelor cardiovascutare. inacesi
subgrup intramodificarile aparute intraseele cardiovasculare care secaracterizeaza prir
ingustari, diminuari alelatimiipropriu-zise atraseelor cardiovasculare (vezifig.nr.22B).
Aparitia unuiasemenea tipdemodificare poatefiexplicata prinschimbari alepresiunii
sanguine (Weinstein, 1994;apudDODPI, 2002).
1.3.3.3. Modijiciiri aleritmului cardiac
Ritmul cardiac aluneipersoane poatefiinfluentat deoseriedefactori cum arfi
varsta,temperatura medie,conditia fizicaaorganismului. inmodreal,ritmul cardiac este
influentat deexcitari –
contracturi, respectiv inhibari – relaxari alemuschilor cardiaci cao
consecinta astimularii acestora decatreSistemul Nervos Vegetativ. Deasemenea, ritmul
cardiac esteinfluentat desubstantele eliberate inorganism desistemul endocrin.
1.3.3.3.1. Cresteri aleritmului cardiac. Accelerarea ritmului cardiac duparaspunsul
subiectului poatefioconsecinta aunuicomportament simulat. infig.nr.23Aredamacesttip
demodificare. Elesteoconsecinta aactivarii Sistemului Nervos Vegetativ, ramura simpatica,
Seobserva orevenire lavaloarea ritmului cardiac avutadesubiect anterior stimularii,
II-
Fig.nr.23AWIIIIHfHIIM
II-
Fig.nr.23B
1.3.3.3.2. Contractari, descrqteri inlapmeatraseelor cardiovasculare. Caoconsecinta a
unuicomportament simulat, inactivitatea deexaminare potapare,intraseele cardiovasculare,
modificari ceintraincategoria diminuiirii valorii ritmului cardiac. Acestgendeschimbare
esteinsamultmaiputinfrecvent decateelanterior, decrestere, Reprezentarea acestui tipde
modificare esteredata defiguranr.23B
44
Diferente dereactivitate
1.3.3.4. Conmusie ventricularii prematurii (PVC)
Esteobataie cardiaca neregulata caoconsecinta afunctionarii nefiresti a
ventriculelor. PVCpoatefioconsecinta afunctionarii unuimiocard sanatos aflatintr-ostare
destress sauoconsecinta aunor tulburari denatura patologica. Eaaparesubforma unei
diastole maimari(extradiastola) cedepaseste latimeatraseului cardiovascular. Dinexperienta
noastra arezultat faptulca,atunci candcauza esteunapatologica prezenta PVCintraseele
diagramelor esteconstants latoate categoriile deintrebari. Pentru unmiocard sanatos am
constat fieprezenta unuiadevarat patemreactiv alsubiectului insensul caaceste PVCvor
aparenumai laintrebarile care iiproducostarededisconfort (laacelasiinterval detimpde
momentul raspunsului, ?iinaceeasi forma grafica), fiepemasura cecrestestarea de
anxietatea asubiectului supusuneiexaminari, acesttipdemodificari devine dinceincemai
prezent intraseele cardiovasculare. Ulterior extradiastolei voraparedeteriorari ?iiregularitati
aleritmului cardiac cetindesarevina lahomeostazie. Semnificativ estefaptulcain
majoritatea cazurilor prezenta acestor extradiastole poatefiobservata inambele trasee
cardiovasculare. Prezenta unor modificari genextradiastola atatinzona sistolica cat?iinzona
diastolica aunuisingurtraseu cardiovascular (eelde-aldoilea – traseul cardiovascular al
pulsului distal-seprezinta faramodificari) reprezinta, maidegraba, otentativa deeludare
princontractia musculaturii bratuluipecare segasestemansonul detensiune arterials. Redam
incontinuare acestgendemodificare infiguranr.24.
II-
Fig.nr.24-
Contractia ventriculara premature
Modificarile secundare suntconsiderate urmatoarele:
1.3.3.5. Durata reactieiintraseul cardiovascular
Acestparametru redaintinderea intimpaprincipalelor categorii demodificari. Else
mascara intraseele cardiovasculare dinmomentul perceperii stimulului (0,7secdela
finalizarea mtrebarii) ?ipanainmomentul revenirii lamodelul graficaltraseului, existent
anterior stimularii.
1.3.3.6. Gradul dearousal alreactieiesteoaltacategorie secundara deevaluarea a
uneireactiiintraseele cardiovasculare. Elesteutilizat, inspecial,insituatiile incare alte
modalitati dediferentiere nudaurezultate sauatunci candapreciem modificari complexe.
Gradul dearoussal poateflevidentiat prinvaloarea unghiului subcare semodifica nivelul
linieidebazaalreactieisauprinviteza stariidearousal, adicanumarul debataicaracteristice
stariidearousal peunitatea detimp.Acesttipdemodificare esteredatinfigurile25?i26.
45
Psihofiziologie criminalistica
II-
Fig.or.25II-
Fig.or.26
infiguranr.25,inraportcufiguranr.26,graduldearousal estemaiintens deoarec
atatunghiulcatsiviteza stariidearousal suntmaimari.
1.3.3.7. Suprafata cuprinsii substarea dearousal (areaundercurve).Reprezinta n
atatomodificare, catomodalitate deevaluarea complexa aunor reactiiasimetrice sai
neobisnuite. inacest context, modificarea nivelului linieidebazasidurata suntcomprimat
intr-omodalitate maielaborata demasurare aarealului desubcurbareactieicardiovasculare
Suprafata masurata amodificarii estedatadeperimetrul constituit pede-opartedinliniac1
unestecelemaiapropiate douapunctedehomeostazie (anterioare ?iposterioare stimulului) ct
liniaimaginara ceunestepunctele dediastole atraseului cardiac de-alungulreactieifazice.
Figuranr.27redaacesttipdeareal.
I1-
Fig.or.27
Dinexperienta noastra amconstatat caaceste modificari suntincvasimajoritatea
cazurilor oconsecinta astimularii realizate deramura simpatica aSNV.Exista insasituatiiin
care comportamentul unuisubiect nesincer sauderanjat decontinutul uneiintrebari, sepoate
materializa, lanivelul traseelor cardiovasculare, prinintrarea infunctiune aramurii
parasimpatice.
46II-
Fig.or.28II-
Fig.or.29
Diferente dereactivitate
Infiguranr.28redam omodificare determinata deramura simpatica comparativ cu
figuranr.29underedam omodificare determinata deramura parasimpatica.
Nuavem pretentia caamepuizattoate formele demanifestare alecomportamentului
simulat. Demersul nostru afostorientat spreasurprinde categoriile majoredemodificari care
aucea maimare incidenta, Aceasta este,inmajoritatea cazurilor, reactivitatea
psihofiziologica asubiectului nesincer. Dinaceste motive amincercat cafiecare asemenea tip
demodificare sa-ltransform intr-o variabila masurabila. Astfel afostconstituit grupulde
variabile alprezentei lucrari.
47
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: .Diferente dereactivitate psihofiziologica functiedegravitatea [622876] (ID: 622876)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.