Diferenta Dintre Actorul de Teatru Si Actorul de Film

Instrumentele de bază ale actorului sunt corpul, vocea și psihicul. În funcție de cadrul unde activează, teatru sau film, actorul folosește aceste instrumente cu sensibilă diferență.

În teatru, cu unele excepții, corpul actorului este întodeauna la vedere. Libertatea de mișcare nu este constrânsă ca în cazul filmului, existând anumite puncte de reper. Gesturile sunt mai ample, neimpunându-se o exigență a exactității execuției de la un spectacol la altul. Este esențial ca actorul să fie văzut și auzit clar. El trebuie să aibă o voce flexibilă și impostată. Pentru a transmite nuanțe de dialog actorul trebuie să aibă o varietate a expresivității vocale. Frazarea și respirație sunt foarte importante pentru a fi credibil. Adeseori actorii fac roluri de compoziție, existând diferențe mari între vârsta personajului și vârsta bilogică a actorului.

În teatru acțiunea se desfășoară în timp real. Prin urmare, actorul trebuie să-și dozeze energia pentru fiecare scenă. El trebuie să creeze iluzia de „prima dată" pentru fiecare spectacol. Actorul trebuie să mențină un nivel de energie de la scena, la scena pe toată durata spectacolului.

Actorul de film, în esență, are nevoie de expresivitate. Trebuie să aibă un chip fotogenic. Tehnica presupune firescul și naturelețea, spre deosebire de teatru unde în unele situații se uzitează exagerarea. Există o strictă limitare a mișcării, actorul trebuind să refacă fidel mișcarea pentru fiecare dublă.

Vorbirea este una naturală diferită de intensitatea pe care o necesită scena teatrului. Actorul de film nu este dependent de o flexibilitate vocală. Chiar și calitatea vocii unui actor de film poate fi comandată electronic, sau se pot face dublaje de voce.

În film, de multe ori cronologia scenariului nu este identică cu cronologia secvențelor filmate. De aceea actorul de film trebuie să aibă un grad ridicat de concentrare pentru a putea activa și dezactiva emoții. Dacă în teatru unele ezitări pot fi acoperite, în film, camera va trăda cea mai mică greșeală, cel mai mic detaliu.

Viorel Lungu-Baron

Similar Posts

  • Educatia Fizica Nonformala

    Cuprins Lista abrevierilor Lista tabelelor Lista figurilor Mulțumiri ARGUMENT CAPITOLUL I. FUNDAMENTE TEORETICE 1.Educația –matrice sustenabilă a dezvoltării armonioase a personalității umane 1.1. Componentele și formele educației – orientări valorice și acționale 1.1.1. Educația nonformală– educație complementară, flexibilă și continuă 1.2. Educația și învățarea permanentă – valori, orientări, strategii 2.Analiza conceptuală. Valori operaționale în educația…

  • Motivarea In Munca

    Motivația, importanța și metodologia cercetării Lucrarea de față își propune să prezinte principalele aspecte teoretice și practice în legătură cu a doi dintre factorii comportamentului organizațional în administrația publică și anume: motivația și satisfacția în muncă. Motivul temei alese este de a aprofunda cunoștințele mele legate de acest subiect, deoarece consider că este important să…

  • Spatiul Rural al Judetului Suceava

    Introducere Un vechi proverb românesc spune că „Omul sfințește locul, omul înnobilează locul și-i transmite toate elementele pozitive care-l fac mai frumos, mai îmbietor și mai plin de noblețe.” Așezat într-un cadru pitoresc, județul Suceava oferă un bogat patrimoniu natural, cultural și istoric, renumit pe plan național și internațional prin mănăstirile deosebite, tradițiile, obiceiurile și…

  • Materiale Inteligente In Arhitectura

    LUCRARE DE DISERTAȚIE Materiale inteligente in Arhitectură Cuprins: Rezumat Justificarea temei A. Plan de idei B. Materiale inteligente aplicate în arhitectură B.a Introducere B.b Caracteristici si tipuri ale materialelor inteligente B.b.a Clasa materialelor care își pot schimba proprietațile B.b.b Clasa materialelor care fac schimb de energie B.c Aplicații în arhitectură și design ale materialelor inteligente…

  • Silogismul Categoric

    Cuprins Introducere …………………………………………………………………………………………………………………. 1 I. Partea teoretică Generalități despre silogism și câteva metode de validare care folosesc semnele distribuției 1. Inferența mediată deductivă – Silogismul categoric. Generalități …………………………………… 3 1.1. Legile silogismului …………………………………………………………………………………………….. 8 1.2. Figurile și modurile silogistice …………………………………………………………………………….. 9 1.3. Rolul distribuțiilor ……………………………………………………………………………………………… 12 1.4. Metode care utilizează distribuția termenilor …………………………………………………………. 13 II….

  • Publicitatea Si Mesajul Publicitar

    CUPRINS Introducere I. Publicitatea si mesajul publicitar I.1. Publicitatea I.1.1. Generalități, definiții, tipuri de publicitate I.1.2. Rol in economia de piata; valoare economica si sociala I.2. Persuasiune vs. Manipulare in publicitate (ramas de facut) I.3 Campaniile publicitare I.4. Teorii si metode in studiul comunicarii publicitare I.5. Comportamentul consumatorului (ramas de facut) II. Elemente de psihologia…