Dieta la bolnavii cu ciroza hepatica [623884]

Dieta la bolnavii cu ciroza hepatica

Ciroza hepatica reprezinta stadi ul evolutiv al bolilor hepatice cronice cand
leziunile hepatice su nt ireversibile.
Este important sa aveti o dieta corecta si echilibrata (aceasta fiind aproap e la
fel de importanta ca tratamentul me dicame ntos care v-a fost prescris).
La bolna vii cu ciroza hepatica compensat a nu se impune un regim
dietetic sev er.
In acest stadiu de boala trebui e sa aveti o alimentatie sanatoasa, aceasta
insemn and o ratie alimentara care sa asigure neces arul energetic al organismul ui, sa
contina toate princ ipiile nutritive (protein e, gras imi, glucide) si sa fie bin e tolerata.
Alcoolul este compl et interzis (bere, vin, tuica, vodca etc., chiar daca este
"natura la").
Nu trebuie sa va impuneti o restricite la protein e (carne), aceasta restrictie
daca este autoimp usa poate fi chiar d aunato are.
Modul de de preparare al alimentelor este de asemen ea important. Evitati
alimentele preparate prin prajire (rantasuri le), pe care le veti tolera mai rau. Sunt de
preferat alimentel e gatite prin fierbere, la cuptor, microun de, in vase sub presiune
sau in folie d e aluminiu
Ciroza decompensata este un stadiu avansat de boala, cand apar: icterul,
ascita, edemel e, scad erea pondera la, varicel e esofagi ene, encefal opatia hepatica
(scaderea memori ei, somn olenta, dezori entare, confuz ie etc.). In acest stadi u al bolii
este importa nta asigurarea unui necesar caloric corespu nzator. Datorita apetitu lui
scazut, a senzati ei de satietate rapida, (care poate fi datorata ascite i) si obose lii,
bolnavii au o tend inta de a-si red uce ratia cal orica.
In aceste con ditii, la masur ile anter ioare se im pune:
1.restricti a consumu lui de pr oteine si al egerea corecta a tipului de protei ne
2.suplimentarea ap ortului e nergetic
3.reducere a consumu lui de sar e
4.reducere a cantitatii de li chide
5.aport cresc ut de potasiu
6.aport cresc ut de fibre alimentare

Restricita consumului de proteine. Protein ele sunt constitue ntul de baza al
celulelor org anismu lui, 1g de pr oteine conti ne 4 Kcalor ii.
In cirozel e decompens ate consum ul mare de protei ne poate determ ina
apariti a encefalo patie i, motiv pentru care in aceasta etapa consumu l lor va trebui
redus de la 60—8 0 g/zi (cat este permis in stadiul compe nsat) la 30—50 g/zi sau mai
putin. Alimente bogate in protei ne: carne si preparate de carne, peste, oua, lapte,
branza. Alimente sarace in prote ine: ulei, unt, margarin a, zahar, fructe, legume,
fainoase. Este important sa retineti:
—unele protei ne sunt "mai bune"(ce le vegetale si din produse le lactate) iar altele
sunt "rele"(cele din produsele de carne, oua, peste) deoarece sunt mai toxice.
—puteti sa diminuati efectul toxic al prote inelor evitand consti patia (cons umati
alimente care contin fibre al imentar e sau folositi interm itent lactuloz a)
Suplimentarea aportului energetic.
Majoritatea pacientilor cu hepatop atii cronice au o dieta gresita. Frica de a manca
ceva interzis si dietele excesiv de restrictive duc la aparitia subnutritie i (scadere a
progres iva in greutate, pe seam a mase i muscu lare)). Surp lusul ponderal usor nu
trebuie corectat ci chiar i ncura jat.
Glucidele (carbohidrati) reprezinta cea mai importanta sursa de energi e
pentru organism: 1 g de glucide contin e 4 Kcalorii.
—Alimente bogate in glucude: zahar, dulceata, gem, miere de albine, paine,
fainoase, fructe dulci, lapte, starch, legume, cartofi.
—Alimente sarac e in glucude: unt, margarin a, ulei, carne, peste, branza.
Consum ul de gl ucide va fi lim itat num ai in cazu l apariti ei diabetul ui zahar at.
Lipidele (grasimi) —1 g lipide contine 9 Kcalorii. Sunt necesar e pentru
absorbtia vitamine lor A, D, E, K.
—Alimente bogate in lipide: unt, marg arina, ulei, maioneza, carne, branza,
smantana, frisca.
—Alimente sarac e in lipide: zahar, paine, fructe, legume.
—grasimi le de origine anim ala au continut mare de protein e (care trebuiesc evitate in
cazul encefalo patie i). Alegeti grasim i vegetale.
veti limita consum ul de grasimi numai in caz de intoler anta digestiva sau
colestero lemie mar e (exception ala in sa la pac ientii cir otici).
Sodiul
Limitare a consumu lui de sare este esentiala in tratam entul ascite i si edeme lor.
—Nu exista aliment fara sare; trebu ie alese insa cele care au un conti nut cat mai
mic.
—Alimente le de origine anim ala au in general contin ut mai mare de sare decat cele
vegetale.
—Puteti sa supliniti oarecum lipsa sarii folosim d: suc de lamaie, ceap a, lama i, marar,
patrunje l,
—Consum ati alimente proaspete sau congelate (alte metode de conservare
presupu n utilizarea sarii)
Alimente cu conti nut mare de sare: concentrate de supe (Delikat, Vegeta etc),
muraturi, alimente semipre parate, masline, alimente conservate altfel decat prin

congelare, mustar, apa minerala. Nu uitati de bicarb onatul de sodiu, folosit deseori
pentru arsuri le din p iept, care contine mu lt sodiu.
Regim cu 80 g proteine :
Mic dejun: 1 00 g pa ine + 20 g unt + 25 g g em + 30 g pre parat de carne (su nca de
Praga, crenvurst) + cafea sa u ceai cu zahar
La ora 10: 150 g ia urt + un fruct
Pranz: 200 g cartofi sau orez + 250 g legume + 100 g carne + 10 g ulei + 120 g
pandispan cu frisca
La ora 17: 100 g chec sau pr ajitura cu fructe.
Cina: 100 g p aine + 20 g unt + 30 g carne + 40 g branza gras a + 100 g salata + un
fruct
Regim cu 60 g proteine si restrictie de sare
Mic dejun: 100 g paine + 20 g unt + 25 g gem + 30 g carne de vita + cafea sau ceai
cu za har si lapte
La ora 10: un mar
Pranz: 200 g cartofi sau orez + 250 g legume + 15 g proteine (7 5 g cotl et de p orc,
sau 150 g fructe sau 20 g branza gr asa sau smantan a sau 150 g peste) + 10 g ule i
La ora 17: 150 g ia urt cu fructe
Cina: 100 g p aine + 20 g unt + 50 g branza gras a (sau 100 g sal ata) + o ban ana sau
alt fruct
ALIMENTE PERMISE LA BOLN AVII CU CIROZ A
Băuturi: lapte dulce, lapte cu cafea de orz sau cu ceai, lapte cu carbonat de calciu (o
linguriță la un pahar), iaurt, decoct de tărâțe, sucur i de fructe sau de zarzavaturi (suc
de sfeclă), chisel d in lapte sau d in sosuri d e fructe.
Supe și ciorbe: (de preferin ță câte o jumătate de porție de supe de zarzavaturi
îngroșate cu făinoas e ca: griș, orez, fulgi de ovăz, tăiței, găluște de griș; supe cu
perișo are de brânz ă de vaci sau de car ne (acestea se vor fierbe a parte).
Pâine: pâine alb ă prăjită, sau pâ ine al bă veche de o zi.
Carne: Carne slabă de vacă sau vițel, preparată rasol. Rasol de găină sau de pui.
Perișoar e sau chiftelu țe fierte la aburi sau în sosuri dietetice. Grătar preparat cu
carne mai întâi fiartă și friptă la cuptor fără coajă. Mânc ăruri de carne preparate
dietetic: musaca, chiftele mari nate, ardei ump luți.
Pește: pește alb slab, raso l sau perișoare de pește fierte la a buri.
Ouă: zdren țe de albuș în supă, omletă dietetică numai din albuș cu zahăr, cremă de
albuș cu lapte, bezele. Gălbe nușul e permis numa i o dată sau de două ori pe
săptămână în prep arate.
Brânzeturi: brânză de vaci, telem ea desărată (indicată numai la bolnavii fără edem e
sau ascită), urdă, caș slab nesăr at și nefermentat.

Făinoase: orez, griș, macaroa ne, tăiței, fidea, foarte bine fierte și limpezite în apă
fierbinte, preparate mai ales sub formă de budinci sau albuș bătut. Mămă ligă moale,
bine fiartă.
Zarzavat și legume: pireuri, sosuri, budinci de zarzavaturi, prepar ate cu albuș bătut
spumă. Cartofi i se vor da de prefer ință fierți în coajă. Măncărur i din zarzavaturi ca
dovlecei, morc ovi, , fasole verde, preparate cu sosur i dietetice. Toate legumele vor fi
bine fierte și în cantităț i moderate, de preferin ță servite cu garnitură lângă rasol sau
friptur ă.
Salat e: sfeclă coaptă la cuptor și măru nțită, salată verde bine mărunțită, morcovi rași
mărunt pe răzătoare, roși i bine co apte, fără coj i și sâmbur i.
Fructe: crude foarte bine coapte, rase pe răzătoare în cantitate moderată, fără coji
și sâmbur i. De preferin ță sucuri de fructe preparate cu gelatină, compoturi scăzute
sau date prin sită, preparate din fructe fără coajă. Fructe coapte la cuptor fără coji și
sâmburi.
Grăsimi: grăsimi proasp ete ca unt și untdelemn, care constitu ie grăsimea cea mai
indicată pentru cirotici. Untul se adaugă la mâncarea pregătită fără grăsime, iar
untdelem nul se va fierb e în sosu l mâncări i sau se va adăuga crud la sa late.
Se va respecta cantitatea de grăsime prescris ă de medic (în medi e 50 g/zi)
socotindu-s e și grăsim ile pe care le conține laptele și brânza, având în vedere că:
500 g lapte conțin 20 g grăsim i; 100 g telemea de primăvară conține 20 g grăsimi;
100 g teleme a de toamnă con ține 30 g grăsim i.
Sosuri: preparate dietetic, fără grăsim e prăjită, cu zeamă de zarzavat, cu lapte, cu
verde țuri, cu suc de roșii.
Dulciuri: miere de albine, peltea, făinoase cu lapte, cremă de lapte și albuș, biscuiți
din albuș, budinc i din făinoase îndulcite, sufleuri de fructe cu gelatină, chiselur i,
gelatine dulci din brânză de vaci sau iaurt din sucuri sau pireuri de fructe, spum ă de
albuș, beze le, aluat uscat prep arat cu br ânză de vaci, cu je leuri sa u fructe.
Sare: în cantitate moder ată (daca nu este ascita).
Diverse: pentru a acri supele, sosur ile, salate le, se va folosi sucul de lămâi e sau
sarea, de lămâie diluată; de asem enea borșu l, iaurtu l și chiar oțetul de fructe, în
cantitate mică. Se vor folos i toate condim entele arom ate, verdeț uri ca: pătrunje l,
mărar, tarho n, leuștean, dafin și cimbru. Pentru deserturi sunt indicate vanili a și coaja
de lămâie sau de portoca le.
Conserve: se pot folosi conservele de legume din comerț, care nu conțin grăsimi, ca
dovlecei, fasole verde, ardei grași – arunc ând apa în care sunt cons ervate și
fierbând u-le din nou, pentru a înlătura sarea. De asemen ea, se poate folosi sucul de
roșii crud e, cât și bulionul de foarte bună ca litate și mai pu țin săr at.
Pentru cei cu ascită sau edeme, supele sau ciorbe le vor fi preparate fără sare și vor
fi socotite în cantitatea de li chide permisă d e medic.

În ciroz ele cu ascită se exclude total sarea d e bucătări e și sarea de lăm âie.
Alimente interz ise
Băuturi: orice fel de băutură cu alcool (țuică, drojdie, lichior, vermut, vin, etc.) precum
și băuturi le gazoas e sau băutur ile pre a reci.
Pâine: pâi ne alb ă sau nea gră necoa ptă sau caldă.
Carne: carne grasă de vacă sau carne de porc, carne de oaie, carne de gâsc ă, și
rață, orice vânat sau carne afumată, sărată, conservată, mezel uri, zgârciur i, mom ițe,
creier, uger, ficat. Orice fel de mâncăr uri sărate, picante, iuți.
Pește gr as: sărat, afumat, cons ervat, prăjit.
Ouă: gă lbenușul în exces, omletă de ou ă prăjite, ochi urile prăjite, mai oneze le.
Brânzeturi: brânzeturi le sărate, grase, fermentate ca: brânza de putină, brânza de
Dorna, brânz a de burduf, cașcavalul etc.
Făinoase le: insufic ient fierte și nelimpezite, prepar ate cu grăsime prăjită și
gălbenușur i multe.
Zarzavaturi și legume: zarzavaturi cu partea lemnoas ă (celuloza) groso lană, ca
ridichile, guliile, castraveți i, varza și conop ida, mai ales crude, nemăru nțite sau
nerase pe răzătoare. Toate legume le uscate ca fasole a, lintea, bobul, murăturile,
varza acră de putin ă. Orice le gumă pră jită sau pre parată cu sosuri cu râ ntaș.
Fructe: verzi, necoa pte, crude, tari, în cantitate mare, necurățite de coji și sâmburi.
Nuci, alune.
Grăsim i: untură, slănină, margarin ă, orice grăsim e prăjită, gă lbenuș în exces.
Sosuri: toate sosurile preparate cu grăsim e încinsă sau cu grăsime peste cantitatea
permisă or i cu ce apă pră jită, muștar, pi per, vin sau boi a iute.
Dulciuri: prăjiturile cu cremă de unt, plăcintel e cu grăsime, baclavalele, aluaturile
proaspete, dospite, prăjituri le cu cioco lată, caca o, clătitele, gogoș ile, prăjituri le cu
multe nuci.
Diverse: sare în cantitate peste 5 g pe zi, boia, ardei iute, piper, muștar, oțet, ceapă
crudă sau pră jită etc