Dieacioana@yahoo.com 941 Blueguide Ro Text
KN-04-14-735-CS-C FEPAMFEADRFONDUL DE COEZIUNEFSEFondul social european Fondul european pentru pescuit și afaceri maritimeFEDRFondul european de dezvoltare regională Fondul european agricol pentru dezvoltare ruralăCTECooperare teritorială europeană FONDURILE STRUCTURALE ȘI DE INVESTI/uni021AII EUROPENE 2014/Hyphen2020: texte oficiale și comentarii Noiembrie 2015EVROPSKÉ STRUKTURÁLNÍ A INVESTIČNÍ FONDY 2014/Hyphen2020: OFICIÁLNÍ TEXTY A KOMENTÁŘEThe European Structural and Inve stme nt (ESI) Funds make avai lable more than EUR 450 billion in 20 14-2020 to suppor t Member State s and r egions’ eff orts towards the Europe 2020 strate – gy, as well as to promot e econo mic, social and territorial cohesion, sustainable development of rural and mariti me areas and sustainable management of natural res ources. Compared to 200 7-2013 cohesion policy, this new framew ork proposes a number of new mechanisms to ensur e the ESI Funds deliver on their objecti ves: a sound strategic approach through Partne rship Agre ements and programmes, thematic concentratio n, the performance framew ork, ex ante conditionalities, a closer link to European economic governance , increased opportunities for the use of financ ial instruments, support to institutional capacity , minimum shar es for ESF contributio n and a Youth Employment Initiative specifically set out to combat youth unemplo yment. This guide covers the texts of the main regulations in force (Common Provisions Regulatio n, European Regional Development Fund, Europe an Social Fund, Cohes ion Fund, European Agricul- tural Rural Deve lopme nt Fund , European Mariti me and Fisheries Fund and European Territorial Cooperation) and presents a c ommentary on each one.ROPolitică Regională și Urbană AVIZ JURIDIC Nici Comisia Europeană, nici alte persoane care acționează în numele acesteia nu pot fi consid-erate responsabile de modul în care pot fi utilizate informațiile conținute în prezenta publicație și nici de erorile care pot apărea în ciuda pregătirii și a verificării atente.Prezenta publicație nu reflectă neapărat viziunea sau poziția Uniunii Europene. Europe Direct este un serviciu destinat să vă ajute să găsiți răspunsuri la întrebările pe care vi le puneți despre Uniunea Europeană. Un număr unic gratuit (*): 00 800 6 7 8 9 10 11 (*) Informațiile primite sunt gratuite, la fel ca și cea mai mare parte a apelurilor telefonice (unii operatori și unele cabine telefonice și hoteluri taxează totuși aceste apeluri). Informații suplimentare privind Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet(http://europa.eu). Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2016Comisia Europeană, Direcția Generală Politică Regională și Urbană REGIO DG 02 – ComunicareDna Ana-Paula LaissyAvenue de Beaulieu 11160 Bruxelles ISBN: 978-92-79-39470-6 (print) ISBN: 978-92-79-39447-8 (PDF)doi:10.2776/16511 (print)doi:10.2776/13444 (PDF) Ilustrația copertei: © iStockphoto © Uniunea Europeană, 2016 Reproducerea textului este autorizată cu condiția menționării sursei. Printed in Belgium FONDURILE STRUCTURALE ȘI DE INVESTIȚII EUROPENE 2014-2020: TEXTE OFICIALE ȘI COMENTARII Informații actualizate periodic privind regulamentele aplicabile fondurilor structurale și de investiții europene sunt disponibile pe site-ul web Inforegio: http://ec.europa.eu/regional_policy/ro/information/legislation/regulations Adoptarea acordurilor de parteneriat și a programelor pentru fondurile structurale și de investiții europene (ESI) constituie un important pas înainte pentru sprijinul acordat de Uniunea Europeană strategiei de creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii (strategia Europa 2020). Noile programe pun la dispoziție peste 450 de miliarde de euro1, care vor permite statelor membre și regiunilor să își valorifice întregul potențial pentru a atinge acest obiectiv triplu, asigurând în același timp o contribuție substanțială la obiec-tivele specifice ale fondurilor ESI, în special cele ce privesc coeziunea economică, socială și teritorială, dezvoltarea durabilă a zonelor rurale și maritime și gestionarea durabilă a resurselor naturale. În perioada de programare 2014-2020, Uniunea Europeană se va confrunta cu mai multe provocări, și anume încurajarea redresării din criza economică prin generarea de locuri de muncă, dar și soluționarea provocărilor legate de protecția mediului și schimbările climati-ce, remedierea decalajelor educaționale persistente și combaterea sărăciei și a excluziunii sociale. Aceste provocări afectează sau amenință milioane de concetățeni europeni și necesită crearea unor instrumente noi, care să răspundă aspirațiilor lor. Din aceste motive, noul cadru este puternic centrat pe rezultate. Acesta include mecanis- me noi, care ar trebui să asigure condițiile necesare pentru producerea unei schimbări: abordarea strategică solidă prin acorduri de parteneriat și programe, concentrarea temati-că, cadrul de performanță, condiționalitățile ex ante , consolidarea legăturii cu guvernanța economică europeană, creșterea oportunităților de utilizare a instrumentelor financiare, sprijinirea capacității instituționale, cote minime pentru contribuția din Fondul social eu-ropean și o Inițiativă privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, creată special pentru a combate șomajul. De asemenea, noul cadru oferă mai multe instrumente care permit combinarea sprijinu- lui din partea diferitelor fonduri ESI pentru o mai bună adaptare la necesitățile fiecărui teritoriu, la nivel național, regional, local sau transfrontalier. Prin urmare, autoritățile de management sunt încurajate să utilizeze aceste instrumente, în cea mai mare măsură posibilă, în scopuri precum investițiile teritoriale integrate, planurile de acțiune comune sau dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității, dar și pentru proiecte finanțate parțial din Fondul european pentru investiții strategice, în contextul Planului de investiții pentru Europa. S-au prevăzut dispoziții specifice privind implementarea pentru a se asigura că diferitele autorități care răspund de punerea în aplicare a fondurilor ESI co-laborează pentru a maximiza impactul sprijinului din partea Uniunii, consolidând în același timp buna gestiune financiară și corectitudinea cheltuielilor. În final, cadrul juridic al fondurilor ESI prevede un sistem simplificat de aplicare ce cu- prinde reguli de implementare raționalizate, posibilitatea beneficiarilor de a efectua toate demersurile administrative prin mijloace electronice, un domeniu de aplicare extins pentru a permite utilizarea de opțiuni simplificate în materie de costuri și, mai presus de toate, obligația autorităților de management de a lua măsuri specifice pentru a reduce sarcinile administrative care revin beneficiarilor. Acestea sunt mijloacele puse la dispoziția statelor membre și regiunilor din Uniunea Euro- peană în această perioadă de șapte ani. În continuare, fiecare autoritate de management răspunde de valorificarea la maximum a acestor mijloace prin mobilizarea parteneriatelor teritoriale la scară largă și reunirea tuturor forțelor în vederea construirii unor strategii de dezvoltare care să realizeze obiectivele strategiei Europa 2020. 1 351,8 miliarde de euro pentru politica de coeziune (FEDR, FSE și Fondul de coeziune), 99,6 miliarde de euro pentru dezvoltare rurală în cadrul politicii agricole comune și 5,7 miliarde de euro pentru Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului. CUVÂNT INTRODUCTIV CORINA CREȚU Comisar european pentru politică regională KARMENU VELLA Comisar pentru mediu, afaceri maritime și pescuit PHIL HOGAN Comisar pentru agri-cultură și dezvoltare ruralăMARIANNE THYSSEN Comisar pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mo-bilitatea forței de muncă 6CUPRINS INTRODUCERE ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………. 8 INFORMAȚII GENERALE …………………………………………………………………………………………………………………………………. 13 1. OBIECTIVELE POLITICII ȘI PRINCIPIILE DE INTERVENȚIE ……………………………………………………….. 15 2. ABORDAREA STRATEGICĂ …………………………………………………………………………………………………………………….. 16 2.1. Aliniere consolidată la strategia Europa 2020 …………………………………………………………………………………………………. 16 2.2. Documente strategice pentru fondurile ESI …………………………………………………………………………………………………….. 19 2.2.1. Cadrul strategic comun …………………………………………………………………………………………………………………………. 19 2.2.2. Acorduri de parteneriat și programe ………………………………………………………………………………………………. 20 3. ÎMBUNĂTĂȚIREA EFICACITĂȚII ……………………………………………………………………………………………………………… 22 3.1. Cadrul și rezerva de performanță …………………………………………………………………………………………………………………………. 22 3.2. Condiționalități ex ante …………………………………………………………………………………………………………………………………………….. 22 3.3. Condiționalitatea legată de buna guvernanță economică ………………………………………………………………………….. 22 3.4. Instrumente financiare …………………………………………………………………………………………………………………………………………… 23 4. SIMPLIFICARE ……………………………………………………………………………………………………………………………………………….. 24 5. GESTIUNE ȘI CONTROL …………………………………………………………………………………………………………………………. 27 6. GESTIUNE FINANCIARĂ …………………………………………………………………………………………………………………………. 27 1 Angajamente și plăți ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………. 27 6.2. Cofinanțarea ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… 28 6.3. Eligibilitatea cheltuielilor ……………………………………………………………………………………………………………………………………….. 28 7. RESURSE FINANCIARE ……………………………………………………………………………………………………………………………. 29 7.1. Regiuni mai puțin dezvoltate ………………………………………………………………………………………………………………………………….. 32 7.2. Regiuni de tranziție …………………………………………………………………………………………………………………………………………………….. 34 7.3. Regiuni mai dezvoltate și alte regiuni …………………………………………………………………………………………………………………. 36 7.4. Fondul de coeziune …………………………………………………………………………………………………………………………………………………….. 38 7.5. Obiectivul de cooperare teritorială europeană …………………………………………………………………………………………………. 40 7.6. Prezentare de ansamblu a resurselor financiare ……………………………………………………………………………………………. 44 REGULAMENTUL DISPOZIȚII COMUNE ……………………………………………………………………………………………………. 47 72FONDUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE REGIONALĂ ………………………………………………………… 199 1. Domeniu de aplicare și priorități de investiții …………………………………………………………………………………………………….. 201 2. Concentrarea tematică ………………………………………………………………………………………………………………………………………………. 201 3. Caracteristici teritoriale speciale ……………………………………………………………………………………………………………………………. 201 REGULAMENTUL PRIVIND FEDR ……………………………………………………………………………………………………………… 202 3 FONDUL SOCIAL EUROPEAN ………………………………………………………………………………………………………. 217 1. Domeniul de aplicare și concentrarea tematică ……………………………………………………………………………………………….. 219 2. Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI) ………………………………………………………….. 219 REGULAMENTUL PRIVIND FSE ………………………………………………………………………………………………………………… 220 4 FONDUL DE COEZIUNE ………………………………………………………………………………………………………………….. 239 1. Domeniu de aplicare și priorități de investiții …………………………………………………………………………………………………….. 241 2. Sprijin pentru Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) ……………………………………………………………….. 241 REGULAMENTUL PRIVIND FONDURILE DE COEZIUNE ………………………………………………………………….. 242 5 FONDUL EUROPEAN PENTRU PESCUIT ȘI AFACERI MARITIME ……………………………….. 251 REGULAMENTUL PRIVIND FEPAM ………………………………………………………………………………………………………….. 254 6 FONDUL EUROPEAN AGRICOL PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ……………………….. 321 REGULAMENTUL PRIVIND FEADR ………………………………………………………………………………………………………….. 324 7COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ ……………………………………………………………………………….. 387 1. Eligibility …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………. 389 2. Concentrare și priorități de investiții ……………………………………………………………………………………………………………………… 389 3. Simplificare …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… 389 4. Construirea sinergiilor ………………………………………………………………………………………………………………………………………………… 390 5. Colaborarea în rețea și schimbul de experiență ……………………………………………………………………………………………….. 390 REGULAMENTUL PRIVIND CTE ………………………………………………………………………………………………………………… 391 GLOSAR ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… 413 DATE DE CONTACT DIN ȚARA DUMNEAVOASTRĂ …………………………………………………………………………… 416 8 FONDURILE STRUCTURALE I DE INVESTIII EUROPENE 2014-2020: TEXTE OFICIALE ȘI COMENTARIIINTRODUCERE Norme comune pentru cele cinci fonduri ESI în perioada 2014-2020 În prezent, există un singur set de norme de reglementare a celor cinci fonduri structurale și de investiții ale UE (fondurile ESI). Aceste norme au scopul de a stabili o legătură clară cu strategia Europa 2020 pentru stimularea creșterii inteligente, durabile și favorabile incluziunii în UE, de a îmbunătăți coordonarea, de a asigura consecvența punerii în aplicare și de a simplifica la maximum accesarea fondurilor ESI de către beneficiarii potențiali. Perioada de programare 2014-2020 a introdus un cadru legislativ nou pentru cele cinci fonduri, care intră în sfera politicii de coeziune, a politicii agricole comune și a politicii comune în domeniul pescuitului de la nivelul UE. Cele cinci fonduri ESI sunt: • Fondul european de dezvoltare regională (FEDR); • Fondul social european (FSE); • Fondul de coeziune; • Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR); • Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM). Noul cadru politic vizează îmbunătățirea cooperării și coordonării între fondurile ESI. Acest obiectiv va fi realizat prin Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune privind fondurile structurale și de investiții europene [Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, denumit în continuare RDC], care a introdus norme aplicabile tuturor celor cinci fonduri. Este im-portant de menționat faptul că nu toate normele prevăzute în RDC se aplică tuturor celor cinci fonduri ESI. În plus față de prevederile RDC, regulamentele specifice fondurilor cuprind norme separate. Pentru a se asigura claritatea, RDC a introdus o terminologie specifică (utilizată și în prezentul material) și o ierarhie a actelor legislative ce privesc fondurile ESI, după cum urmează: • fondurile ESI: astfel cum sunt descrise mai sus; • fondurile structurale: FEDR și FSE; • următoarele fonduri: cele trei fonduri din cadrul politicii de coeziune: FEDR, FSE și Fondul de coeziune; • regulamentele specifice fondurilor: stabilesc norme specifice privind fondurile ESI și reglementează aspecte suplimentare care nu sunt acoperite de prevederile RDC, precum domeniul de aplicare și prioritățile de investiții ale fiecărui fond sau normele privind concentrarea tematică. Fondurile ESIFEDR, FSE, Fondul de coeziune (politica de coeziune) FEPAM (politica comună în domeniul pescuitu- lui, politica maritimă integrată)FEADR (pilonul II al politicii agricole comune) REFERINȚE Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, denumit în conti- nuare RDC, articolul 1 9Regulamentele specifice fondurilor sunt: • Regulamentul privind FEDR (nr. 1301/2013); • Regulamentul privind FSE (nr. 1304/2013); • Regulamentul privind Fondul de coeziune (nr. 1300/2013); • Regulamentul privind FEADR (nr. 1305/2013); • Regulamentul privind FEPAM (nr. 508/2014). Pe lângă acestea, Regulamentul privind cooperarea teritorială europeană (CTE) (nr. 1299/2013) se aplică programelor de cooperare cofinanțate din FEDR. REGLEMENTĂRILE PRINCIPALE RELEVANTE PENTRU FIECARE FOND ESI FEDR FSEFondul de coeziuneFEADR FEPAM RDC Partea I ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ RDC Partea II ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ RDC Partea III ✓ ✓ ✓ RDC Partea IV ✓ ✓ ✓ ✓ RDC Partea V ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ Regulamente specifice fondurilorRegulamentul privind FEDR Regulamentul privind CTERegulamentul privind FSERegulamentul privind Fondul de coeziuneRegulamentul privind FEADRRegulamentul privind FEPAM Alte regula- mente relevanteRegulamentul privind GECTRegulamentul orizontal privind PAC Regulamentul de stabilire a unor dispoziții tranzi- torii privind PACRegulamentul privind PCP 10 FONDURILE STRUCTURALE I DE INVESTIII EUROPENE 2014-2020: TEXTE OFICIALE ȘI COMENTARIITEMELE PRINCIPALE ABORDATE DE RDC ȘI DE REGULAMENTELE PRIVIND FEADR ȘI FEPAM Norme aplicabile tuturor fon- durilor ESINorme aplicabile doar fon- durilorNorme aplicabile fondurilor și FEPAMNorme apli- cabile doar FEADRNorme aplica- bile doar FEPAMNorme aplicabile doar FEDRNorme aplicabile doar FSENorme aplicabile doar Fon- dului de coeziuneNorme aplicabile doar CTE RDC Părțile I, II și VRDC Partea IIIRDC Partea IVRegulamen-tul orizontal privind PAC, Regulamen-tul privind FEADR și Regulamen- tul privind dispozițiile tranzitorii Regulamen-tul privind FEPAMRegulamen- tul privind FEDRRegulamen- tul privind FSERegulamen- tul privind Fondul de coeziuneRegula-mentul privind CTE Definiții ✓ ✓ ✓ Principii generale ✓ ✓ ✓ Abordare strategică, concentrare tematică și sferă de intervenție✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ Programare ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ (YEI) ✓ Instrumente financiare ✓ ✓ Condiționalități ex ante ✓ ✓ ✓ Examinarea perfor-manțelor✓ În legătură cu buna guvernanță economică✓ 11Dezvoltarea locală plasată sub responsa-bilitatea comunității și dezvoltarea teritorială (inclusiv urbană)✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ Monitorizare, evaluare și indicatori✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ Norme de sprijin (inclusiv cofinanțare, generare de venituri, eligibilitate și costuri simplificate)✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ Asistență tehnică ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ (YEI) ✓ Gestiune și control ✓ ✓ ✓ ✓ Gestiune financiară ✓ ✓ ✓ ✓ Misiuni, acoperire geo-grafică și resurse ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ (YEI) ✓ ✓ Informare și comu-nicare ✓ ✓ ✓ ✓ (YEI) Dispoziții de punere în aplicare și dispoziții tranzitorii și finale✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ Comisia este împuternicită să adopte acte delegate și de punere în aplicare pentru completarea și, respectiv, modificarea anumitor elemente neesențiale din RDC și regulamentele specifice fondurilor și să ia unele decizii cu privire la acorduri de parteneriat și programe. INFORMAȚII GENERALE 14 FONDURILE STRUCTURALE ȘI DE INVESTIȚII EUROPENE 2014-2020: TEXTE OFICIALE ȘI COMENTARII 15 INFORMAȚII GENERALE 1. OBIECTIVELE POLITICII ȘI PRINCIPIILE DE INTERVENȚIE UE și-a asumat angajamentul de a crea locuri de muncă mai numeroase și de calitate mai bună și o societate favorabilă in- cluziunii sociale. Aceste obiective constituie nucleul strategiei Europa 2020. Scopul fondurilor ESI este acela de a sprijini re-alizarea strategiei menționate, precum și a misiunilor specifice fondurilor, inclusiv coeziunea economică, socială și teritorială. În timp ce misiunile generale ale fondurilor ESI sunt definite clar în Tratate, reformele în materie de politici în peri- oada 2014-2020 decurg din strategia Europa 2020. În ceea ce privește politica de coeziune, în urma reformei s-au stabilit două obiective cheie: • investiții pentru creștere economică și creare de locuri de muncă, un obiectiv comun tuturor celor trei categorii de regiuni: regiuni mai puțin dezvoltate, regiuni de tranziție și regiuni mai dezvoltate (sprijinite din FEDR, FSE și Fondul de coeziune); • cooperarea teritorială europeană, care va fi sprijinită din FEDR. 2007-2013 2014-2020 ConvergențăInvestiții pentru creștere economică și creare de locuri de muncă Competitivitate regională și ocuparea forței de muncă Cooperare teritorială europeană Cooperare teritorială europeană În ceea ce privește FEADR, reforma politicii agricole comune a stabilit trei obiective: • favorizarea competitivității agriculturii; • gestionarea durabilă a resurselor naturale și a schimbărilor climatice, inclusiv furnizarea de bunuri publice în zonele rurale și conservarea peisajelor europene; • dezvoltarea teritorială echilibrată a economiilor rurale și ocuparea forței de muncă. FEPAM urmărește să realizeze obiectivele politicii comune revizuite din domeniul pescuitului și sprijină punerea în aplicare a politicii maritime integrate. De asemenea, acest fond se concentrează asupra dezvoltării durabile în sectorul pescuitului și acvaculturii, precum și pe promovarea creșterii și creării de locuri de muncă în comunitățile costiere din întreaga UE. Principiile de intervenție din perioada de finanțare anterioară continuă să se aplice și în perioada 2014-2020. Printre acestea se numără: • complementaritatea și coerența; • gestiunea partajată și coordonarea; • parteneriatul, proporționalitatea și subsidiaritatea; • conformitatea cu dreptul Uniunii și legislația națională referitoare la aplicarea sa; • egalitatea între bărbați și femei; • nediscriminarea; • dezvoltarea durabilă. Principiile generale au fost completate cu eficacitatea, buna gestiune financiară și reducerea sarcinii administrative pentru beneficiari, în timp ce principiul adiționalității, care se aplică doar politicii de coeziune, a fost mutat în Partea III (articolul 95) din RDC. Pentru a evidenția importanța principiului de parteneriat și guvernanță pe mai multe niveluri, RDC împuternicește tot- odată Comisia să adopte un act delegat pentru a oferi un cod european de conduită privind parteneriatul. REFERINȚE Articolele 4-8 din RDC Articolele 40, 162, 176 și 177 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).Regulamentul delegat (UE) nr. 240/2014 al Comisiei din 7 ianuarie 2014 privind Codul european de conduită referitor la parteneriat, în cadrul fondurilor structurale și de investiții europene. 16 FONDURILE STRUCTURALE ȘI DE INVESTIȚII EUROPENE 2014-2020: TEXTE OFICIALE ȘI COMENTARII2. ABORDAREA STRATEGICĂ Deși pentru perioada 2014-2020 obligația statelor membre de a elabora și de a pune în aplicare planuri strategice privind accesarea fondurilor ESI se menține, acest proces este acum mai simplu și mai eficient. Noul cadru juridic consolidează semnificativ legăturile cu strategia Europa 2020 și crește eficacitatea principiului de coordonare între fondurile ESI și alte instrumente ale UE. În special, RDC: • instituie un cadru strategic comun cu rol de ghid strategic pentru fondurile ESI la nivel european; • solicită statelor membre să elaboreze un document comun pentru fondurile ESI la nivel național: acordul de parteneriat; • definește standarde comune pentru toate programele acestora. În vederea direcționării investițiilor alocate din fondurile ESI în direcția realizării strategiei Europa 2020, articolul 9 din RDC definește 11 obiective tematice (OT). Alte instrumente ale UE contribuie, la rândul lor, la realizarea acestor obiective tematice, iar statele membre sunt încurajate să stimuleze sinergiile și coordonarea eficace între toate in-strumentele de finanțare disponibile la nivel european, național, regional și local. Deoarece statele membre trebuie să elaboreze și să pună în aplicare planuri strategice care să acopere cele cinci fonduri ESI (acorduri de parteneriat), există posibilitatea de a completa resursele fondurilor ESI cu alte instrumente ale UE. 2.1. Aliniere consolidată la strategia Europa 2020 Reforma fondurilor ESI în perioada de programare 2014-2020 vizează maximizarea contribuției lor la strategia Europa 2020. Strategia definește trei obiective socio-economice generale de urmărit de către Uniunea Europeană în perioada 2010-2020: RDC transpune aceste obiective generale într-un set de 11 obiective tematice, definind sectoare și arii de intervenție în care sprijinul acordat de UE prin intermediul fondurilor ESI poate să genereze cel mai ridicat nivel de valoare adăugată. La nivelul UE și al statelor membre, aceste obiective tematice servesc drept referință pentru toate fondurile ESI și con-stituie punctul de pornire pentru coordonarea în cadrul acordurilor de parteneriat și al programelor. REFERINȚE Articolele 4, 9, 15, 23, 27, 53, 96 din RDC CREȘTERE INTELIGENTĂ dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare CREȘTERE FAVORABILĂ INCLUZIUNII promovarea unei economii cu un nivel ridicat de ocupare a for/uni021Bei de muncă, care să îndeplinească obiectivele de coeziune socială și teritorialăCREȘTERE DURABILĂ promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al resurselor, mai ecologice și mai competitive EUROPA 2020 STRATEGIA 17 INFORMAȚII GENERALE Trebuie menționat faptul că, deoarece politica de coeziune în ansamblu este orientată spre strategia Europa 2020, sfera intervenției fondurilor nu se mai diferențiază în funcție de categoriile de regiuni, aceleași tipuri de investiții fiind disponibile în toate regiunile1. Cu toate acestea, regulamentele specifice fondurilor prevăd contribuția minimă din fiecare fond ESI la o anumită zonă de investiții (de ex., sprijin pentru inovare, energie, TIC și IMM-uri în cadrul FEDR și, respectiv, promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei în cazul FSE). Nivelul contribuției depinde uneori de categoria unei regiuni (pentru detalii suplimentare, consultați secțiunile dedicate fiecărui fond ESI și regulamentele specifice fondurilor). De asemenea, regulamentele specifice fondurilor descriu mai detaliat modul în care fiecare fond ESI poate contribui la obiectivele tematice prin priorități de investiții (în cazul fondurilor) sau prin priorități ale Uniunii (în cazul FEADR și FEPAM), aliniate la obiectivele lor specifice. Cele 11 obiective tematice sunt: OBIECTIVELE EUROPA 2020 OBIECTIVE TEMATICE Creștere inteligentă1. Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării; 2. Îmbunătățirea accesului și a utilizării și creșterea calității TIC; 3. Îmbunătățirea competitivității IMM-urilor, a sectorului agricol (în cazul FEADR) și a sectorului pescuitului și acvaculturii (pentru FEPAM); Creștere durabilă1. Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele; 2. Promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii și a gestionării riscurilor; 3. Conservarea și protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor; 4. Promovarea sistemelor de transport durabile și eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor rețelelor majore; Creștere favorabilă incluziunii1. Promovarea sustenabilității și calității locurilor de muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă; 2. Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de discrim-inare; 3. Investițiile în educație, formare și formare profesională pentru competențe și învățare pe tot parcursul vieții; 4. Consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și a părților interesate și o administrație publică eficientă. RDC integrează fondurile ESI în semestrul european, care reprezintă un ciclu anual de raportare, analiză și luare de decizii la nivelul UE cu privire la progresul înregistrat în îndeplinirea obiectivelor strategiei Europa 2020. Semestrul european stabilește obiectivele de urmărit în anul următor în întreaga UE și furnizează un set de recomandări specifice pentru fiecare țară, care abordează provocările socio-economice cheie din fiecare stat membru. În etapa de programare (etapa acordurilor de parteneriat și a programelor), statele membre trebuie să stabilească o legătură clară între intervenția fondurilor ESI și strategia Europa 2020, acordând o atenție deosebită recomandărilor specifice țării respective. O schimbare semnificativă față de perioadele de programare anterioare este cerința ca această legătură să fie menținută pe întreaga durată a etapei de punere în aplicare. În cazul în care se emit noi recomandări relevante specifice fiecărei țări și acestea necesită sprijin din fondurile ESI, Comisia poate solicita ca statele membre să ajusteze corespunzător acordurile de parteneriat și programele (a se vedea capitolul privind condiționalitatea legată de buna guvernanță economică). Rapoartele anuale de implementare pe care statele membre le vor prezenta pentru fiecare program începând din anul 2016 se vor concentra într-o măsură mult mai mare pe progresul înregistrat în atingerea acelor obiective ale progra-mului care au legătură cu strategia Europa 2020. 1 Cu excepția investițiilor în capacitatea instituțională și administrația publică din FSE care sunt limitate la statele membre eligibile pentru Fondul de coeziune și pentru regiunile mai puțin dezvoltate [articolul 3 alineatul (1) literele (d) și (i) din Regulamentul (UE) nr. 1304/2013]. REFERINȚE Recomandările specifice adresate fiecărei țări și adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE și reco-mandările relevante ale Consiliului adoptate în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE. 18 FONDURILE STRUCTURALE ȘI DE INVESTIȚII EUROPENE 2014-2020: TEXTE OFICIALE ȘI COMENTARIIÎn plus, statele membre vor prezenta două rapoarte – în 2017 și în 2019 – privind progresul înregistrat în punerea în aplicare a fondurilor ESI la nivel de acord de parteneriat. Aceste rapoarte de progres trebuie să evalueze contribuția fondurilor ESI la punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice fiecărei țări, precum și progresul înregistrat în realizarea priorităților strategiei Europa 2020. Până la sfârșitul anului 2017 și, respectiv, 2019, Comisia va prezenta propriul raport strategic și concluziile extrase din rapoartele de progres Consiliului, Parlamentului European, Comitetului Regiunilor (CoR) și Comitetului Economic și Social European (CESE) în cadrul semestrului european. În final, raportul privind coeziunea va continua să fie publicat la fiecare trei ani în conformitate cu articolul 175 din TFUE. RAPOARTE CHEIE PREZENTATE DE STATELE MEMBRE ȘI DE COMISIE RAPOARTE 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 Prezentate de statele membreRapoarte anuale de imple-mentare pentru fiecare POMai/ Iunie(*)IunieMai/ Iunie(*)IunieMai/ Iunie(*) Rapoarte de progres pentru acordurile de parteneriatAugust August Prezentate de ComisieRaport privind rezultatul negocierilor referitoare la acordurile de parteneriat și la programeDecem- brie. Rapoarte de sinteză pe baza rapoartelor anuale de implementare prezentate de statele membreToamna Toamna Toamna Toamna Toamna Raportul privind coeziunea Fără dată exactăFără dată exactă Rapoarte strategice pe baza rapoartelor de pro- gres prezentate de statele membreDecem-brie.Decem-brie. Sinteza rapoartelor de evaluare ex ante (doar pentru FEPAM)Decembrie.Decem-brie.Decem-brie. Dezbateri privind rapoar-tele strategice: Parlamentul European, Consiliul, CoR, CESERaport privind implemen-tarea cadrului comun de monitorizare și de evaluare a PAC Raport privind implemen- tarea unui raport de moni-torizare și de evaluarePrimă- varaPrimă- vara (*) În ceea ce privește politica de coeziune și FEPAM, rapoartele anuale de implementare pentru 2016, 2018, 2020 trebuie depuse până la sfârșitul lunii mai, în timp ce pentru FEADR – până la sfârșitul lunii iunie. REFERINȚE Articolele 16, 50, 52, 53 și 113 din RDC; articolul 110 alineatul (5) din Regulamentul nr. 1306/2013 (Regulamentul orizontal privind PAC); articolul 107 alineatul (4) din Regulamentul FEPAM. 19 INFORMAȚII GENERALE DIFERENȚELE PRINCIPALE ÎNTRE PERIOADELE 2007-2013 ȘI 2014-2020 2007-2013 2014-2020 Strategia de la Lisabona Politica de coeziune a fost corelată cu strategia de la Lisabona prin cerința ca fondurile alocate să cuprindă contribuția fondurilor din cadrul politicii de coeziune (60-75 %) care să fie utilizată în zonele de investiții din cadrul strategiei de la Lisabona.Strategia Europa 2020 Toate intervențiile fondurilor ESI trebuie să contribuie la strategia Europa 2020, însă noile norme privind concentra-rea tematică au prevăzut nivelul minim al resurselor care pot fi utilizate în anumite zone de intervenție specifice, pre- cum și o alocare minimă în cazul FSE. Legătură indirectă între politica de coeziune și strategia de la Lisab- ona prin programele de reformă naționale care privesc doar etapa de programare.Legături directe și explicite între recomandările specifice fiecărei țări și acordurile de parteneriat și programe în etapa de programare și implementare. Rapoarte strategice separate pentru politica de coeziune, FEADR și Fondul european pentru pescuit (FEP), având legături vagi cu raportările privind strategia de la Lisabona.Rapoartele de progres din 2017 și 2019 se vor referi la toate fondurile ESI și sunt integrate în semestrul european. Fiecare fond are propriul domeniu tematic definit printr-un set de priorități. Se introduce un set de obiective tematice comune celor cin- ci fonduri ESI, în conformitate cu care sfera de intervenție a fiecărui fond este transpusă în priorități de investiții con- crete (în cazul politicii de coeziune) sau priorități ale Uniunii (în cazul FEADR și al FEPAM). 2.2. Documente strategice pentru fondurile ESI 2.2.1. Cadrul strategic comun Cadrul strategic comun, instituit în conformitate cu anexa I la RDC, este succesorul orientărilor strategice comunitare privind politica de coeziune și pentru dezvoltare rurală din perioada 2007-2013, însă acoperă toate cele cinci fonduri ESI. Cadrul oferă statelor membre și regiunilor orientări strategice pentru a valorifica pe deplin oportunitățile oferite de fondurile ESI și de celelalte politici și instrumente ale UE prin acordurile de parteneriat și programele lor, menținând totodată orientarea clară spre prioritățile strategiei Europa 2020. Cadrul are scopul de a facilita coordonarea și complementaritatea între intervențiile sprijinite din fondurile ESI. Statele membre sunt încurajate să asigure cooperarea dintre autoritățile de management responsabile pentru fiecare fond ESI în toate etapele de programare, implementare, monitorizare și evaluare a sprijinului din partea acestora, atât la nivel strategic, cât și la nivel operațional. RDC oferă următoarele instrumente noi: • combinarea fondurilor într-un singur program; • investiția teritorială integrată (ITI) • dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC); • planurile de acțiune comune (PAC). Aceste instrumente sunt promovate ca mijloace practice de coordonare între fondurile ESI. Cadrul strategic comun ofe- ră îndrumări suplimentare privind implementarea practică a principiilor orizontale și a obiectivelor politice transversale, precum guvernanța pe mai multe niveluri, nediscriminarea și atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea. REFERINȚE CPR Article 10-13, Annex I 20 FONDURILE STRUCTURALE ȘI DE INVESTIȚII EUROPENE 2014-2020: TEXTE OFICIALE ȘI COMENTARIIDe asemenea, cadrul strategic comun definește modalități practice de construire a sinergiilor între fondurile ESI și alte politici și instrumente ale UE: Dimensiunea teritorială a sprijinului din fondurile ESI este mult mai pronunțată în comparație cu perioada de programare anterioară. Aceasta corespunde obiectivului derivat din Tratat, de realizare a coeziunii economice, sociale și teritoriale. De exemplu, cadrul strategic comun conține o secțiune dedicată abordării provocărilor teritoriale cheie: statele membre tre-buie să efectueze o analiză bazată pe situația din teren cu privire la potențialul și capacitatea de dezvoltare și provocările majore întâmpinate la nivel național, regional sau local în timpul pregătirii acordurilor de parteneriat și a programelor. De asemenea, statele membre trebuie să ia în considerare strategiile relevante macroregionale și privind bazinele maritime și să asigure complementaritatea între programele de cooperare teritorială europeană și programele specifice fiecărei țări din cadrul obiectivului de investiții pentru creștere și locuri de muncă. La nivel de implementare, statele membre sunt încurajate să utilizeze pe deplin instrumentele nou introduse – ITI și DLRC 2 – care au scopul de a oferi soluții adaptate la provocările teritoriale specifice fiecărei regiuni prin implicarea partenerilor locali în elaborarea și implementarea lor. 2.2.2. Acorduri de parteneriat și programe Cadrul strategic național de referință (CSNR) aplicabil fondurilor și Planul strategic național (PSN) aplicabil FEADR și FEP în perioada 2007-2013 au fost înlocuite cu acordul de parteneriat. Acordul de parteneriat are rolul de document strategic general oferind o prezentare de ansamblu a modurilor în care se vor utiliza fondurile ESI în fiecare stat membru în perioada de programare 2014-2020. Acordul de parteneriat a fost introdus pentru a reflecta noul sistem de guvernanță îmbunătățit al strategiei Europa 2020, precum și reforma politicii de coeziune, a FEADR și a FEPAM, menită să sporească eficacitatea și eficiența fondu-rilor ESI. Schimbarea principală vizează domeniul de aplicare al acordului de parteneriat. În timp ce documentele CSNR și PSN separate anterior conțineau doar informații de bază privind complementaritatea fondurilor UE vizate, acordul de parteneriat prezintă o strategie cuprinzătoare și coerentă ce acoperă toate cele cinci fonduri ESI. 2 DLRC se bazează pe experiența LEADER din perioadele de programare anterioare.politica agricolă comună politica comună în domeniul pescuitului programele Orizont 2020 LIFE ERASMUS+ Mecanismul pentru Interconectarea Europei Instrumentul de asisten/uni021Bă pentru preaderare Instrumentul european de vecinătate Fondul european de dezvoltare FONDURILE ESI REFERINȚE Articolele 15 17 din RDC 21 INFORMAȚII GENERALE În prezent, statele membre trebuie să definească cu mai mare precizie contribuția planificată a fondurilor ESI la rea- lizarea priorităților UE, astfel cum sunt definite de strategia Europa 2020, de programele de reformă naționale și de recomandările specifice relevante adresate fiecărei țări. Pe lângă alocarea orientativă a contribuției UE în funcție de programe și obiective tematice – acordul de parteneriat trebuie să prezinte un rezumat general al modului în care s-au implementat noile elemente: • aplicarea principiilor orizontale și a obiectivelor de politică ale fondurilor ESI, inclusiv principiul parteneriatului și obiectivele legate de schimbările climatice; • alocarea rezervei de performanță defalcată pentru fiecare fond ESI și categorie de regiune și modul în care se asigură consecvența în funcționarea cadrului de performanță; • un rezumat al stadiului actual al condiționalităților ex ante aplicabile; • o evaluare a capacității administrative a autorităților implicate în implementarea fondurilor ESI, precum și, dacă este cazul, un rezumat al acțiunilor de îmbunătățire de întreprins; • un rezumat al acțiunilor ce vizează reducerea sarcinii administrative pentru beneficiari; • doar cu privire la fonduri, informațiile necesare pentru verificarea ex ante a respectării normelor privind adiționalitatea; • principalele domenii prioritare în materie de cooperare în cadrul fondurilor ESI, ținând seama, după caz, de strate-giile macroregionale și de strategiile privind bazinele maritime. Orice fel de modificare a acestor elemente în perioada de implementare trebuie să fie aprobată oficial de Comisie. Ca- talogul actual este mult mai amplu decât cel din perioada 2007-2013, când decizia Comisiei acoperea doar părțile din CSNR și PSN referitoare la lista programelor și alocarea anuală orientativă în funcție de program pentru fiecare fond. Aceasta demonstrează îmbunătățirea semnificativă a legăturii strategice dintre acordurile de parteneriat și programe în comparație cu perioada 2007-2013. Toate elementele acordului de parteneriat prezentate mai sus trebuie să fie transpuse și implementate corespunzător prin programe specifice. Deoarece toate programele trebuie să fie conforme cu acordul de parteneriat, RDC a introdus un conți-nut de bază comun tuturor celor cinci fonduri ESI. Aceasta constituie o schimbare majoră față de perioada de programare anterioară, deoarece consolidează legăturile strategice între toate programele fondurilor ESI dintr-un anumit stat membru. În plus, normele specifice fondurilor descriu în detaliu structura programelor din cadrul politicii de coeziune, al FEADR și al FEPAM, ținând seama de misiunile și instrumentele lor specifice. Trebuie menționat faptul că, în cazul fondurilor, anumite elemente ale programelor rămân în responsabilitatea exclusivă a statelor membre și, ca atare, pot fi modificate fără a fi necesară aprobarea oficială a Comisiei [a se vedea articolul 96 alineatul (10) din RDC pentru lista completă]. Aceasta reprezintă o simplificare importantă față de perioada de programare 2007-2013, când orice modificare a unui program trebuia să fie adoptată oficial de către Comisie. În final, combinarea sprijinului din FSE și FEDR (sau din FSE și Fondul de coeziune) într-un singur program este posibilă în prezent. DIFERENȚELE PRINCIPALE ÎNTRE DOCUMENTELE STRATEGICE DIN PERIOADA 2007-2013 ȘI CELE DIN PERIOADA 2014-2020 2007-2013 2014-2020 Orientările strategice comunitare privind politica de coeziune. Orientările strategice comunitare privind dezvoltarea rurală. Cadrul strategic comun care acoperă cele cinci fonduri ESI. Cadrul strategic național de referință acoperă, în principal, cele trei fonduri din cadrul politicii de coeziune și doar anumite părți au fost aprobate oficial de către Comisie. Planurile strategice naționale care acoperă programele de dez- voltare rurală și programele în domeniul pescuitului sunt elaborate de statele membre în strânsă colaborare cu Comisia și cu partenerii.Acordul de parteneriat acoperă toate cele cinci fonduri ESI și majoritatea elementelor sale necesită aprobarea oficială a Comisiei, inclusiv în caz de modificare. Conținut diferit al programelor din cadrul politicii de coeziune, al FEADR și al FEPAM.Set de elemente de bază comun tuturor programelor din cadrul fondurilor ESI. Programe separate pentru FEDR (+FC) și FSE. Se permite totodată finanțarea din fonduri multiple pent-ru programele FSE-FEDR (sau FSE-FC). REFERINȚE RDC: articolele 26 30 și 96 99; Regulamentul privind FEADR: articolul 8; Regulamentul privind FEPAM: articolele 17-20. 22 FONDURILE STRUCTURALE ȘI DE INVESTIȚII EUROPENE 2014-2020: TEXTE OFICIALE ȘI COMENTARII3. ÎMBUNĂTĂȚIREA EFICACITĂȚII Noul cadru normativ a creat stimulente noi pentru ca statele membre să realizeze prioritățile UE și, astfel, să maximi- zeze impactul contribuției Uniunii, în special prin următoarele mecanisme: • cadrul și rezerva de performanță; • condiționalități ex ante; • condiționalitatea legată de buna guvernanță economică; • instrumente financiare. 3.1. Cadrul și rezerva de performanță În vederea monitorizării adecvate a progreselor în direcția atingerii obiectivelor și țintelor stabilite pentru fiecare prioritate, ar trebui ca fiecare program să instituie un cadru de performanță pe baza unui set de indicatori și să definească obiective de etapă și ținte clare, realiste și măsurabile. Informațiile actualizate cu privire la progresele în direcția atingerii acestor obiective de etapă și ținte vor fi prezentate în rapoartele de implementare în fiecare an și, respectiv, în rapoartele de pro-gres până în 2017 și 2019. Până la jumătatea anului 2019, Comisia va examina performanțele acestor programe pe baza rapoartelor anuale de im- plementare prezentate de statele membre până la 30 iunie 2019 cu privire la performanțele înregistrate până la sfârșitul anului 2018. În urma acestei examinări, rezerva de performanță, care reprezintă între 5 și 7 % din resursele alocate pentru fiecare prioritate, va fi alocată programelor și priorităților care și-au atins obiectivele de etapă. În cazul programelor și pri-orităților care nu și-au îndeplinit obiectivele de etapă, statele membre propun realocarea resurselor către prioritățile care și-au îndeplinit obiectivele de etapă, în conformitate cu cerințele de concentrare tematică și cu alocările minime. În plus, dacă există dovezi rezultate din indicatorii financiari și de realizare că s-a eșuat în mod grav în atingerea obiecti- velor de etapă ale unei priorități din cauza unor deficiențe de implementare, Comisia poate suspenda integral sau parțial plățile intermediare pentru prioritatea respectivă. La sfârșitul perioadei de programare se pot aplica corecții financiare dacă a existat o neîndeplinire gravă a țintelor. 3.2. Condiționalități ex ante Pentru a se asigura că statele membre îndeplinesc condițiile necesare pentru eficacitatea sprijinului acordat prin fon-durile ESI, regulamentele au prevăzut un set de cerințe legale, de politică și instituționale (condiționalități ex ante) care ar trebui îndeplinite, în mod ideal, înainte de depunerea acordurilor de parteneriat și a programelor. Condiționalitățile ex ante sunt fie tematice (legate de investiții sau priorități ale Uniunii specifice, așa cum se prevede în normele și regulamentele specifice fondurilor, de exemplu, existența unui plan cuprinzător pentru investițiile în transporturi), fie condiționalități ex ante generale (care nu sunt legate de investiții sau priorități ale Uniunii specifice, de exemplu, existența unei capacități administrative pentru punerea în aplicare a legislației Uniunii privind egalitatea de gen și a politicii în materie de fonduri ESI). Statele membre trebuie să evalueze dacă au fost îndeplinite condiționalitățile ex ante aplicabile programelor lor. Dacă acestea nu sunt îndeplinite până la data depunerii programului, statul membru trebuie să elaboreze un plan care să definească acțiunile de întreprins pentru a asigura îndeplinirea cel târziu până la 31 decembrie 2016. Comisia are competența să decidă, atunci când adoptă un program, suspendarea integrală sau parțială a plăților intermediare pentru prioritatea programului, în așteptarea finalizării acțiunilor. Sarcina probei cu privire la neîndeplinirea condițio-nalităților ex ante revine Comisiei. REFERINȚE Articolul 19 din RDC Articolele 20-22 din RDCArticolul 23 din RDC 23 INFORMAȚII GENERALE 3.3. Condiționalitatea legată de buna guvernanță economică Pentru a se asigura că fondurile ESI sunt utilizate consecvent cu prioritățile stabilite în contextul semestrului european, statele membre trebuie să țină seama de: • programele naționale de reformă, după caz; • cele mai recente recomandări specifice fiecărei țări; • recomandările relevante ale Consiliului, inclusiv cele bazate pe Pactul de stabilitate și de creștere și pe programele de ajustare economică. În urma adoptării acordurilor de parteneriat și a programelor, consecvența cu semestrul european se va asigura prin intermediul celor două mecanisme prevăzute la articolul 23 din RDC: REPROGRAMAREA Comisia poate solicita unui stat membru să își re-vizuiască acordul de parteneriat și programele rel-evante și să propună modificări la acestea, dacă acest lucru este necesar pentru a sprijini punerea în aplicare a recomandărilor relevante ale Consil-iului sau pentru a maximiza impactul fondurilor ESI asupra creșterii și competitivității în statele membre care beneficiază de asistență financiară. Dacă statul membru nu ia măsuri ca răspuns la această solicitare, Consiliul, hotărând la propunerea Comisiei, poate suspenda parțial sau integral plățile pentru programele sau prioritățile respective. Deci-zia privind ridicarea suspendării plăților se va lua de îndată ce statul membru propune amendamentele solicitate de Comisie.RESPECTAREA PROCEDURILOR GUVERNANȚEI ECONOMICE Comisia prezintă Consiliului o propunere de suspen-dare parțială sau integrală a angajamentelor sau a plăților pentru programele unui stat membru în caz de nerespectare a regulilor privind procedura de deficit excesiv, procedura de dezechilibru excesiv sau, în cazul statelor membre care beneficiază de asistență financiară, programul de ajustare aferent. Consiliul decide suspendarea și, în cazul în care statul membru a luat măsurile corective adecvate, ridicarea suspendării. În orice caz, suspendările trebuie să fie proporțion- ale și supuse pragurilor stabilite la articolul 23 alin-eatul (11) din RDC. 3.4. Instrumente financiare Programele din cadrul fondurilor ESI vor contribui la realizarea obiectivelor Planului3 de investiții prin utilizarea mai eficientă a finanțării și prin dublarea utilizării instrumentelor financiare (IF) în perioada 2014-2020 comparativ cu perioada de programare anterioară. Obținerea acestui rezultat va fi facilitată de normele noi, mai cuprinzătoare și mai coerente, adoptate pentru IF în perioada 2014-2020, cu scopul de a sprijini și de a încuraja utilizarea IF ca o formă mai eficientă și mai durabilă a contribuției UE. Aceste norme nu au caracter obligatoriu în ceea ce privește sectoarele, be-neficiarii finali, tipurile de proiecte și de activități care urmează să fie sprijinite. Statele membre pot utiliza instrumente financiare în legătură cu toate obiectivele tematice care intră sub incidența programelor și pentru toate fondurile ESI, în cazul în care acest lucru este eficient și eficace. Noul cadru conține, de asemenea, norme privind combinarea instrumentelor financiare cu alte forme de sprijin, în special cu granturi, întrucât aceasta facilitează și mai mult elaborarea de sisteme de asistență bine adaptate, care vin în întâmpinarea necesităților specifice ale statelor membre sau regiunilor. 3 Planul de investiții pentru Europa se axează pe combaterea obstacolelor în calea investițiilor, asigurarea vizibilității și a asistenței tehnice pentru proiectele de investiții și utilizarea mai inteligentă a resurselor financiare noi și existente. REFERINȚE Articolele 37-46 din RDC 24 FONDURILE STRUCTURALE ȘI DE INVESTIȚII EUROPENE 2014-2020: TEXTE OFICIALE ȘI COMENTARII4. SIMPLIFICARE4 Simplificarea este importantă pentru Comisie din mai multe puncte de vedere: • este necesară pentru a asigura aplicarea fără probleme a politicii și interesul permanent al beneficiarilor; • poate avea un impact pozitiv asupra rezultatelor politicii prin asigurarea unei distribuiri eficiente a eforturilor administrative necesare la nivel național, regional și la nivelul UE, reducând timpul și costurile necesare atingerii obiectivelor și permițând concentrarea pe rezultate; • prin instituirea unor norme mai simple, care sunt mai ușor înțeles de către actorii implicați, consolidându-se astfel securitatea juridică, simplificarea poate contribui, de asemenea, la reducerea erorilor și sporirea asigurării oferite de sistemele naționale de aplicare. Din aceste motive, cadrul normativ al fondurilor ESI în perioada 2014-2020 a introdus mai multe modificări: Următoarele modificări se aplică tuturor fondurilor ESI: • armonizarea normelor între fondurile ESI: de exemplu, în ceea ce privește normele în materie de eligibilitate și durabilitate; • proporționalitate sporită: privind modalitățile de punere în aplicare și de utilizare a fondurilor ESI, în ceea ce privește raportarea, evaluarea, gestionarea și controlul; • securitate juridică prin norme mai clare: de exemplu, cu privire la proiectele generatoare de venituri; • realizarea mai eficientă a obiectivelor și simplificarea raportării: prin concentrare în special pe indicatorii de bază comuni care facilitează agregarea datelor și raportarea privind rezultatele obținute la nivelul UE. • reducerea sarcinii administrative pentru autoritățile de management și beneficiari: de exemplu, prin extinderea posibilităților de utilizare a opțiunilor simplificate în materie de costuri (a se vedea tabelul de mai jos). Și mai concret, pentru fonduri: • mai multă flexibilitate în instituirea programelor și sistemelor: printre care programele sau proiectele finanțate din fonduri multiple, investițiile teritoriale integrate, transferul financiar între categorii de regiuni, forumurile comune și investițiile în asistență tehnică; • simplificări ce privesc proiectele majore: pragurile de 50 de milioane de euro (75 de milioane de euro pentru in-frastructura de transport) se calculează pe baza costurilor eligibile și nu pe baza costurilor totale, ca în trecut. Mai mult, atunci când un proiect major primește o evaluare pozitivă din partea unui expert independent, autoritatea de management poate să notifice pur și simplu Comisia cu privire la proiectul respectiv. O notificare similară ce nu necesită evaluarea independentă a calității este posibilă și în cazul proiectelor etapizate; • evoluția către gestionarea bazată pe rezultate (planul de acțiune comun): atunci când plățile contribuțiilor din partea EU se bazează pe progrese și pe rezultate și nu pe prezentarea documentelor contabile tradiționale. Astfel se reduce sarcina administrative atât pentru statul membru, cât și pentru beneficiar (a se vedea tabelul de mai jos care arată diferențele dintre opțiunile simplificate în materie de costuri și planurile de acțiune comune); • e-Coeziune: până la sfârșitul anului 2015, ar trebui ca toți beneficiarii să poată să efectueze toate schimburile de informații cu diferitele autorități și organisme responsabile pentru fiecare program operațional prin sisteme de schimb electronic de date; • efectuarea la timp a plăților către beneficiari: articolul 132 din RDC prevede că, sub rezerva disponibilității fondu-rilor, autoritățile de management trebuie să asigure că beneficiarul primește valoarea totală a cheltuielilor publice eligibile cel târziu la 90 de zile de la data depunerii cererii de plată. 4 RDC și regulamentele specifice fondurilor. 25 INFORMAȚII GENERALE COMPARAȚIE ÎNTRE NORMELE PRIVIND OPȚIUNILE SIMPLIFICATE ÎN MATERIE DE COSTURI ÎN PERIOADA 2007-2013 ȘI ÎN PERIOADA 2014-2020 2007-2013 2014-2020 Fonduri care utilizează costuri simplificate FSE, FEDR și FEADR Cele 5 fonduri ESI Forma de sprijin Nespecificat Grant și asistență rambursabilă Opțiune În cazul granturilor, utilizarea costurilor simplificate este opțională. Opțional, cu excepția operațiunilor minore din cadrul FSE, care beneficiază de sprijin public sub 50 000 de euro, unde este ob- ligatoriu sau nu este posibil (cu excepția sistemelor de ajutor de stat). Metode de calcul Ex ante, pe baza unei metode de calcul juste, echitabile și verificabile. Ex ante, pe baza unei metode de calcul juste, echitabile și ve-rificabile. Se introduc metode de calcul suplimentare: utilizarea schemelor UE existente pentru tipuri similare de op- erațiuni și beneficiari; utilizarea propriilor schemele naționale existente pentru tipuri similare de operațiuni și beneficiari; utilizarea ratelor și metodelor specifice consacrate de regula- ment sau de un act delegat [a se vedea, de exemplu, articolul 68 alineatul (1) litera (b) din RDC sau articolul 14 alineatul (2) din Regulamentul privind FSE]; Pentru FSE: utilizarea unui proiect de buget. Ipoteze standard privind costurile suplimentare și veniturile neîncasate, articolul 41 litera (d) din Regulamentul FEADR pen- tru măsurile legate de suprafețe Finanțare forfetară Finanțarea forfetară se utilizează doar la calcularea costurilor indirecte. Finanțarea forfetară se poate utiliza pentru a calcula orice categorie de costuri. Pentru FSE: rată forfetară de până la 40 % din costurile cu personalul eligibile directe pentru a calcula toate celelalte costuri ale proiectului. Pentru CTE: rată forfetară de până la 20 % din costurile directe, altele decât costurile cu personalul, pentru a calcula costurile cu personalul directe. Finanțare forfetară pent-ru costurile indirecte Rată forfetară maximă pentru rambursarea costurilor indirecte = 20 % din costurile directe. Rată forfetară maximă pentru rambursarea costurilor indirecte cu cerință de calculare = 25 % din costurile directe sau 15 % din costurile cu personalul directe. Rată forfetară și metodă adoptate prin act delegat privind metodele aplicabile în cadrul altor politici ale UE (de exemplu: H2020, LIFE) pentru tipuri similare de operațiuni și beneficiari. Prag pentru sumele forfetare Maximum 50 000 de euro Maximum 100 000 de euro din contribuție publică. Costuri unitarePentru costurile cu personalul se prevede o metodă specifică de calcul pe bază de bareme standard pentru costurile unitare: Cost cu personalul pe oră = cele mai recente costuri brute doc- umentate pentru un an în legătură cu angajarea de personal/ 1 720 de ore. Bareme standard pentru costurile unitare și sume forfetare pentru ram- bursările către statele membre Opțiune suplimentară prevăzută la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul privind FSE, care permite Comisiei să rambur-seze cheltuielile statelor membre pe baza baremelor standard pentru costuri unitare sau a sumelor forfetare definite de Comi- sie printr-un act delegat. REFERINȚE Articolele 67-68 din RDC; articolul 14 din Regulamentul privind FSE, articolul 19 din Regulamentul privind CTE 26 FONDURILE STRUCTURALE ȘI DE INVESTIȚII EUROPENE 2014-2020: TEXTE OFICIALE ȘI COMENTARIIOSC în temeiul articolelor 67-68 RDC și articolul 14 alineate- le (2)-(4) din Regulamentul privind FSE (în cazul în care OSC acoperă toate costurile operațiunii și este o valoare predefinită)Planuri de acțiune comune (PAC)Articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul privind FSE Tipul de OSC Finanțare forfetară, bareme standard pentru costurile uni-tare și sume forfetare.Bareme standard pentru cos-turile unitare și sume forfe-tare. Nu există un prag pentru su- mele forfetare. Bareme standard pentru costurile unitare și sume forfetare. Nu există un prag pentru sumele forfetare. Aprobarea Comisiei Fără aprobare oficială. Aprobat în cadrul deciziei PAC.OSC sunt adoptate de Comisie prin intermediul unui act delegat. Metoda de calculPe baza unei metode de calcul juste, echitabile și verificabile. Utilizarea schemelor UE sau naționale existente pentru tipuri similare de operațiuni și beneficiari. Utilizarea ratelor și metod- ologiilor stabilite în regula-mente [articolul 67 alineatul (5), articolul 68 din RDC și articolul 14 alineatele (2) și (3) din Reg-ulamentul privind FSE]. Pe baza unei metode de cal-cul juste, echitabile și verifi- cabile. Utilizarea schemelor UE sau naționale existente pentru ti-puri similare de operațiuni și beneficiari. Utilizarea ratelor și metod- ologiilor stabilite în regula-mente [articolul 67 alineatul (5), articolul 68 alineatul (2) din RDC și articolul 14 aline-atele (1)-(3) din Regulamen-tul privind FSE].Regulamentele nu stabilesc o metodologie specifică pentru definirea OSC în temeiul articolului 14 ali neatul (1) din Regu- lamentul privind FSE. Cu toate acestea, Comisia intenționează să utilizeze următoarele metodologii: pe baza unei metode de calcul juste, echitabile și verificabile; utilizarea schemelor UE sau naționale existente pentru tipuri similare de operațiuni și beneficiari; utilizarea ratelor și metodologiilor stabilite în regulamente. RambursareRambursarea între Comisie și AM și între AM și beneficiar se bazează pe același sistem de OSC. Rambursarea între Comisie și statul membru și între statul membru și beneficiar se ba-zează pe același sistem de OSC.Rambursările între Comisie și statul membru și între statul membru și beneficiar se bazează pot avea o bază diferită. Achiziții publiceNu se aplică proiectelor de achiziții exclusive.Se aplică și proiectelor de achiziții exclusive.Se aplică și proiectelor de achiziții exclusive. DIFERENȚELE DINTRE OPȚIUNILE SIMPLIFICATE ÎN MATERIE DE COSTURI (OSC) ȘI PLANURILE DE ACȚIUNE COMUNE 27 INFORMAȚII GENERALE 5. GESTIUNE ȘI CONTROL UE și-a asumat angajamentul de a asigura legalitatea și regularitatea depline ale cheltuielilor, precum și de a combate fraudele, corupția și alte activități ilegale care ar putea avea impact asupra bugetului său. Sistemele de gestionare și control instituite de autoritățile din statele membre urmăresc să prevină, să identifice și să corecteze toate neregulile. RDC stabilește principiile generale aplicabile sistemelor de gestiune și control pentru fonduri și FEPAM. Principiile care se aplică în comun celor patru fonduri sunt similare cu cele în vigoare în perioada 2007-2013. Cu toate acestea, s-au introdus mai multe modificări ce privesc modalitățile de punere în aplicare a acestor principii: • S-au clarificat responsabilitățile și sarcinile diferitelor autorități: responsabilitatea autorităților de man- agement a crescut prin cerința ca acestea să elaboreze o declarație de gestiune anuală, însoțită de un rezumat anual al auditurilor și controalelor finale efectuate. De asemenea, autoritățile de management trebuie să instituie măsuri eficace și proporționale de prevenire a fraudei, ținând seama de riscurile identificate. • S-a înlocuit evaluarea conformității sistemelor de gestiune și control: s-a instituit un nou proces național de desemnare a autorității de management (și a autorității de certificare, după caz). Comisia revizuiește procesul de desemnare doar în trei cazuri: atunci când cuantumul total al contribuției din partea celor patru fonduri în cad-rul programului aferent depășește o anumită sumă5, în urma analizei riscurilor sau la inițiativa statului membru. • Conturile se pregătesc, se examinează și se acceptă în fiecare an: exercițiul contabil începe la 1 iulie și se încheie la 30 iunie (cu excepția primei perioade contabile). Autoritatea de certificare pregătește conturile anuale pen-tru programul operațional și le prezintă Comisiei împreună cu declarația de asigurare de gestiune, rezumatul anual al controalelor întocmit de autoritatea de management și raportul de control conex și opinia de audit, întocmite de autoritatea de audit. Comisia examinează aceste documente în vederea emiterii declarației de asigurare anuale. Comisia aplică corecții financiare nete atunci când sunt îndeplinite cele două condiții de mai jos. În aceste cazuri, spriji- nul din partea UE nu poate fi realocat altor operațiuni: • Auditul efectuat de UE demonstrează existența unei deficiențe semnificative în funcționarea eficace a sistemelor de gestiune și control, care afectează o perioadă contabilă cu privire la care statul membru a depus deja atât o declarație de gestiune, cât și o opinie de audit care nu au identificat problema (dată limită 15 februarie). • Statul membru nu a identificat problema în alte raporturi de audit prezentate Comisiei sau nu a luat măsurile de remediere adecvate înainte ca auditurile efectuate de UE să depisteze problema. În ceea ce privește schimbul de date între autorități și beneficiari, până la 31 decembrie 2015 statele membre trebuie să asigure existența sistemelor adecvate care să permită beneficiarilor să efectueze toate schimburile necesare de date cu autoritățile relevante. Concret, aceasta înseamnă că, odată ce s-a acordat un grant, beneficiarul ar trebui să poată să îndeplinească toate cerințele de informare prin schimb electronic de date. 6. GESTIUNE FINANCIARĂ Diferitele forme de sprijin prevăzute pentru fondurile ESI, enumerate la articolul 66 din RDC, includ granturi, asistență rambursabilă și instrumente financiare. Asistența rambursabilă și IF sunt reglementate prin norme diferite. 1 Angajamente și plăți Angajamente Prima rată din angajamentul bugetar este disponibilizată automat de către Comisie în urma adoptării programului. Anga- jamentele anterioare se asumă anual și se adaptează dacă intervin modificări ale programului. Angajamentele care nu sunt acoperite de prefinanțare sau de o cerere de plată în termen de trei ani sunt dezangajate. Plăți Plățile efectuate de Comisie reprezentând contribuții din fondurile ESI pentru fiecare program se realizează sub forme diferite și sub rezerva disponibilității fondurilor. Acestea includ: 5 250 de milioane de euro pentru fonduri și 100 de milioane de euro pentru FEPAM. REFERINȚE Articolele 122-128 din RDC 28 FONDURILE STRUCTURALE ȘI DE INVESTIȚII EUROPENE 2014-2020: TEXTE OFICIALE ȘI COMENTARII• prefinanțare, • plăți intermediare și • plata soldului final. În urma adoptării programului de către Comisie, se plătește o sumă de prefinanțare inițială în mai multe tranșe anuale, între 2014 și 2016, așa cum se arată în tabelul de mai jos6. Sumele de prefinanțare inițiale se vor plăti între 2017 și 2023 numai pentru fonduri și FEPAM. FOND(URI) 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020-2023 DR – FSE FC – FEPAM Inițial 1 % sau 1,5 %1% sau 1,5 %1% – – – – Annual – – 2 % 2,625 % 2,75 % 2,875 % 3 % FEADR Inițial 1 % 1 % 1 % (fără prefinanțare anuală) Pentru fonduri și FEPAM, rambursarea plăților intermediare este limitată la 90 % din suma rezultată din aplicarea ratei de cofinanțare relevante la cheltuielile declarate în cererea de plată. Restul de 10 % se va disponibiliza după finalizarea procedurii anuale pentru examinarea și acceptarea conturilor. 6.2. Cofinanțarea Decizia Comisiei de adoptare a unui program stabilește rata de cofinanțare pentru fiecare prioritate și, după caz, în funcție de categoria regiunii și de fond. Rate maxime de cofinanțare: • FEDR și FSE: între 50 % și 85 % în funcție de categoria de regiuni (sunt posibile unele majorări în conformitate cu normele specifice FSE); • Obiectivul de cooperare teritorială europeană: 85 %; • Fondul de coeziune: 85 %; • FEPAM: 75 % (sunt posibile unele majorări în anumite condiții); • FEADR: între 53 % și 85 % (sunt posibile unele majorări în anumite condiții). Se stabilesc dispoziții specifice în cazul programelor implementate prin intermediul instrumentelor financiare sau prin dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității, precum și al Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI). 6.3. Eligibilitatea cheltuielilor Cheltuielile sunt eligibile dacă au fost suportate de un beneficiar și plătite între data transmiterii programului către Co-misie sau data de 1 ianuarie 2014, oricare dintre aceste date este mai apropiată, și 31 decembrie 2023. În cazul Iniția-tivei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, cheltuielile sunt eligibile cu începere de la 1 septembrie 2013. Eligibilitatea cheltuielilor se stabilește pe baza normelor naționale, cu excepția cazului în care RDC sau normele specifice fondurilor stabilesc dispoziții specifice, în special în cazul CTE, cu privire la care s-a introdus o ierarhie nouă a normelor. Deoarece Comisia examinează și acceptă conturile anual, procedurile de închidere a programelor nu vor mai fi la fel de intense ca în perioada 2007–2013. Plata soldului final se supune aceluiași proces anual de examinare și de acceptare a conturilor pentru ultimul exercițiu contabil. 6 Regulamentul (UE) nr. 2015/779 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1304/2013 prevede plata unei sume de prefinanțare suplimentare pentru programele operaționale sprijinite din Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI). Această plată de prefinanțare suplimentară nu este inclusă în tabel deoarece acoperă doar alocarea specifică pentru YEI. REFERINȚE CPR Article 65 CPR Articles 120 – 121 CPR Articles 129-136. 29 INFORMAȚII GENERALE 7. RESURSE FINANCIARE La fel ca în perioada de programare anterioară, fiecare regiune europeană poate să beneficieze de sprijin din fondurile ESI în perioada 2014 2020. Cu toate acestea, s-au introdus mai multe modificări ce privesc cadrul de politică al fon-durilor ESI, cu consecințe financiare importante. S-a redefinit legătura dintre obiectivele de politică, sfera intervenției și metoda de alocare a resurselor financiare din partea UE. În ceea ce privește politica de coeziune, s-a decis că toate tipurile de regiuni vor avea un obiectiv comun de politică – investiții pentru creștere și locuri de muncă, astfel cum este prevăzut în strategia Europa 2020. În vederea îndeplinirii acestui obiectiv, toate regiunile pot să beneficieze de aceeași sferă de intervenție (catalogul priorităților de investiții pentru fonduri), însă la niveluri diferite ale intensității, astfel cum prevăd normele privind concentrarea tematică. Obiectivul de cooperare teritorială europeană a devenit un obiectiv separat, alături de obiectivul de investiții pentru creștere și locuri de muncă. În ceea ce privește dezvoltarea rurală, obiectivele strategiei Europa 2020 sunt transpuse în șase priorități ale Uniunii, dintre care cel puțin patru trebuie să fie incluse în fiecare program de dezvoltare rurală, ca regulă generală. Nivelul sprijinului acordat depinde în continuare de poziția fiecărei regiuni în raport cu PIB-ul mediu pe cap de locuitor al UE-27. În cazul politicii de coeziune și al FEADR, în prezent RDC face distincție între trei categorii de regiuni în loc de cele două prevăzute de reglementarea anterioară (convergență și competitivitate regională și ocupare a forței de muncă în perioada 2007 2013). Cele trei categorii de regiuni sunt: • regiuni mai puțin dezvoltate: al căror PIB pe cap de locuitor este mai mic de 75 % din PIB-ul mediu al UE-27; • regiuni de tranziție: al căror PIB pe cap de locuitor este între 75 % și 90 % din PIB-ul mediu al UE-27, categorie care a înlocuit mecanismele de eliminare progresivă și de introducere progresivă a asistenței aplicate în perioada de finanțare anterioară; • regiuni mai dezvoltate: al căror PIB pe cap de locuitor este mai mare de 90 % din PIB-ul mediu al UE-27. Pentru a se asigura o cotă din FSE, ca procentaj din resursele fondurilor la nivel european, de cel puțin 23,1 %, s-a prevăzut o cotă minimă din acest fond pentru fiecare stat membru. În cazul FEPAM, situația este diferită. Deoarece FEPAM susține politica comună în domeniul pescuitului, alocările fi- nanciare se determină pe baza unor criterii specifice acestui sector, precum dimensiunea și relevanța socio-economică a sectorului pescuitului și acvaculturii din fiecare regiune. Nivelul sprijinului acordat nu depinde de PIB-ul pe cap de locuitor. Prin urmare, în perioada 2014 2020 nu se mai face distincție între categoriile de regiuni de convergență și alte regiuni din afara celor de convergență. REFERINȚE Articolul 90 din RDC, anexa VII la RDC 30 FONDURILE STRUCTURALE ȘI DE INVESTIȚII EUROPENE 2014-2020: TEXTE OFICIALE ȘI COMENTARIIREPARTIZAREA FONDURILOR ESI ÎNTRE OBIECTIVELE DE POLITICĂ ÎN PERIOADA 2007 2013 ȘI CATEGORIILE DE REGIUNI ÎN PERIOADA 2014-2020 2007-2013 2014-2020 Obiectiv de politică Fond Obiectiv de politică Categorie de regiuni Fond Obiectivul de convergență în domeniul politicii de coeziune.Fondul de coeziune FEDR FSEInvestiții pentru obiectivul de creștere economică și creare de locuri de muncă în domeniul politicii de coeziune Misiune, obiective și prio – rități în domeniul dezvoltării rurale.Nivel de stat membru Fondul de coeziune Obiectivul de convergență în domeniul pescuitului.FEDR FSE FEADRObiectivul de convergență în domeniul pescuitului.FEP Regiuni de tranziție FEDR FSE FEADRObiectivul de convergență în domeniul dezvoltării rurale.FEADR Mai dezvoltate în domeniul politicii de coeziune și alte regiuni în domeniul dezvoltării rurale.FEDR FSE FEADR Competitivitate regională și ocuparea forței de muncă în domeniul politicii de coeziune.FEDR FSEPromovarea pescuitului și acvaculturii durabile. Încurajarea punerii în apli – care a PCP și PMI. Promovarea dezvoltării teri – toriale a zonelor de pescuit.Nivel de stat membru FEPAM Obiectivul nelegat de convergență în domeniul pescuitului.FEP Obiectivul nelegat de convergență în domeniul dezvoltării rurale.FEADR 31 INFORMAȚII GENERALE HARTA 1: CATEGORII DE REGIUNI PENTRU FEDR, FSE ȘI FEADR ÎN PERIOADA 2014-2020 Guadeloupe MartiniqueCanarias Guyane AçoresMayotteRéunion Madeira Regiuni mai puțin dezvoltate (PIB/cap de locuitor < 75 % din media UE-27) Regiuni de tranziție (PIB/cap de locuitor între >= 75 % și < 90 % din media UE-27) Regiuni mai dezvoltate (PIB/cap de locuitor >= 90 % din media UE-27)Categorie Sursa: Direc/uni021Bia Generală Politică Regională și Urbană © EuroGeographics Association for the administrative boundaries0 500KmREGIOgis 32 FONDURILE STRUCTURALE ȘI DE INVESTIȚII EUROPENE 2014-2020: TEXTE OFICIALE ȘI COMENTARII7.1. Regiuni mai puțin dezvoltate Aproximativ jumătate din totalul resurselor pentru obiectivul de investiții pentru creștere și locuri de muncă se alocă regiunilor mai puțin dezvoltate. Acestea sunt regiunile al căror PIB pe cap de locuitor este mai mic de 75 % din PIB-ul mediu al UE-277. PRINCIPALELE MODIFICĂRI ALE POLITICII CU PRIVIRE LA REGIUNILE MAI PUȚIN DEZVOLTATE ÎN PERIOADA 2014-2020 FAȚĂ DE PERIOADA 2007-2013 2007-2013 2014-2020 Convergență Regiuni în care PIB-ul pe cap de locuitor este mai mic de 75 % din PIB-ul mediu pe cap de locuitor al UE-27. Regiuni care ar fi fost eligibile pentru obiectivul de conver-gență dacă pragul ar fi rămas de 75 % din PIB-ul mediu pe cap de locuitor al UE-15, iar nu din cel al UE-25 (asistență pentru eliminare progresivă).Regiuni mai puțin dezvoltate Regiuni în care PIB-ul pe cap de locuitor este mai mic de 75 % din PIB-ul mediu al UE- 27. LISTA REGIUNILOR MAI PUȚIN DEZVOLTATE Bulgaria: Severozapaden, Severen tsentralen, Severoiztochen, Yugoiztochen, Yugozapaden, Yuzhen tsentralen Republica Cehă: Střední Čechy, Jihozápad, Severozápad, Severovýchod, Jihovýchod, Střední Morava, Moravskoslezsko Estonia: întreg teritoriul țării Grecia: Anatolikí Makedonía, Thráki, Kentrikí Makedonía, Thessalía, Ípeiros, Ditikí Elláda Spania: Extremadura Franța: Guadeloupe, Martinique, Guyane, Réunion, MayotteCroația: Jadranska Hrvatska, Kontinentalna Hrvatska Italia: Campania, Puglia, Basilicata, Calabria, Sicilia Letonia: întreg teritoriul țării Lituania: întreg teritoriul țării Ungaria: Közép-Dunántúl, Nyugat-Dunántúl, Dél-Dunántúl, Észak-Magyarország, Észak-Alföld, Dél-Alföld Polonia: Łódzkie, Małopolskie, Śląskie, Lubelskie, Podkarpackie, Świętokrzyskie, Podlaskie, Wielkopolskie, Zachodnio- pomorskie, Lubuskie, Dolnośląskie, Opolskie, Kujawsko-Pomorskie, Warmińsko-Mazurskie, Pomorskie Portugalia: Norte, Centro, Alentejo, Região Autónoma dos Açores România: Nord Vest, Centru, Nord Est, Sud-Est, Sud Muntenia, Sud Vest Oltenia, Vest Slovenia: Vzhodna Slovenija Slovacia: Západné Slovensko, Stredné Slovensko, Východné Slovensko Regatul Unit: Cornwall and Isles of Scilly, West Wales and The Valleys 7 52,45 % din resursele pentru obiectivul de investiții pentru creștere și locuri de muncă sau 164 de miliarde de euro. 33 INFORMAȚII GENERALE Guadeloupe MartiniqueCanarias Guyane AçoresMayotteRéunion Madeira Regiuni mai puțin dezvoltate (PIB/cap de locuitor < 75 % din media UE-27)Categorie Sursa: Direc/uni021Bia Generală Politică Regională și Urbană © EuroGeographics Association for the administrative boundaries0 500KmREGIOgisHARTA 2: REGIUNI MAI PUȚIN DEZVOLTATE – ELIGIBILITATE PENTRU FONDURILE STRUCTURALE ȘI DE INVESTIȚII EUROPENE (FEDR, FSE ȘI FEADR) ÎN PERIOADA 2014-2020 34 FONDURILE STRUCTURALE ȘI DE INVESTIȚII EUROPENE 2014-2020: TEXTE OFICIALE ȘI COMENTARII7.2. Regiuni de tranziție Aproximativ 10 % din resursele pentru obiectivul de investiții pentru creștere și locuri de muncă se alocă regiunilor de tranziție, și anume regiunilor al căror PIB pe cap de locuitor este între 75 % și 90 % din PIB-ul mediu al UE-277. Aceasta este o categorie de regiuni nou creată. LISTA REGIUNILOR DE TRANZIȚIE Belgia: Prov. Hainaut, Prov. Liège, Prov. Luxembourg, Prov. Namur Danemarca: Sjælland Germania: Brandenburg–Nordost, Brandenburg–Südwest, Mecklenburg-Vorpommern, Lüneburg, Chemnitz, Dresden, Sachsen-Anhalt, Thüringen Grecia: Ditikí Makedonía, Iónia Nisiá, Stereá Elláda, Pelopónnisos, Vório Egéo, KrítiSpania: Castilla-La Mancha, Andalucía, Región de Murcia, Ciudad Autónoma de Melilla, CanariasFranța: Picardie, Basse-Normandie, Nord-Pas-de-Calais, Lorraine, Franche-Comté, Poitou-Charentes, Limousin, Auvergne, Languedoc-Roussillon, Corse Italia: Abruzzo, Molise, Sardegna Malta: întreg teritoriul țăriiAustria: Burgenland Portugalia: Algarve Regatul Unit: Tees Valley and Durham, Cumbria, Lancashire, Merseyside, East Yorkshire and Northern Lincolnshire, South Yorkshire, Lincolnshire, Shropshire and Staffordshire, Devon, Highlands and Islands, Northern Ireland 7 10,24 % din resursele pentru obiectivul de investiții pentru creștere și locuri de muncă sau 32 de miliarde de euro. 35 INFORMAȚII GENERALE HARTA 3: REGIUNI DE TRANZIȚIE – ELIGIBILITATE PENTRU FONDURILE STRUCTURALE ȘI DE INVESTIȚII EU - ROPENE (FEDR, FSE ȘI FEADR) ÎN PERIOADA 2014-2020 Guadeloupe MartiniqueCanarias Guyane AçoresMayotteRéunion Madeira Regiuni de tranziție (PIB/cap de locuitor între >= 75 % și < 90 % din media UE-27)Categorie Sursa: Direc/uni021Bia Generală Politică Regională și Urbană © EuroGeographics Association for the administrative boundaries0 500KmREGIOgis 36 FONDURILE STRUCTURALE ȘI DE INVESTIȚII EUROPENE 2014-2020: TEXTE OFICIALE ȘI COMENTARII7.3. Regiuni mai dezvoltate și alte regiuni Doar puțin peste 15 % din resursele pentru obiectivul de investiții pentru creștere și locuri de muncă se alocă regiunilor mai dezvoltate, și anume regiunilor al căror PIB pe cap de locuitor este mai mare de 90 % din PIB-ul mediu al UE-279. 2007-2013 2014-2020 Competitivitate regională și ocuparea forței de muncăToate regiunile care nu intră în sfera obiectivului de conver-gență și care nu sunt incluse în asistența tranzitorie pentru elim- inare progresivă. Regiuni care au intrat în sfera obiectivului 1 în perioada 2000-2006, însă al căror PIB a depășit 75 % din PIB-ul mediu pe cap de locuitor al UE-15 (asistență pent- ru introducere progresivă).Regiuni mai dezvoltate/alte regiuniRegiuni al căror PIB pe cap de locuitor este mai mare de 90 % din PIB-ul mediu pe cap de lo- cuitor al UE-27. LISTA REGIUNILOR MAI DEZVOLTATE Belgia: Région de Bruxelles-Capitale/Brussels Hoofdstedelijk Gewest, Prov. Antwerpen, Prov. Limburg, Prov. Oost-Vlaanderen, Prov. Vlaams-Brabant, Prov. West-Vlaanderen, Prov. Brabant WallonRepublica Cehă: PrahaDanemarca: Hovedstaden, Syddanmark, Midtjylland, NordjyllandGermania: Stuttgart, Karlsruhe, Freiburg, Tübingen, Oberbayern, Niederbayern, Oberpfalz, Oberfranken, Mittelfranken, Unterfranken, Schwaben, Berlin, Bremen, Hamburg, Darmstadt, Gießen, Kassel, Braunschweig, Hannover, Weser-Ems, Düsseldorf, Köln, Münster, Detmold, Arnsberg, Koblenz, Trier, Rheinhessen-Pfalz, Saarland, Leipzig, Schleswig-HolsteinIrlanda: Border, Midland and Western, Southern and Eastern Grecia: AttikíSpania: Galicia, Principado de Asturias, Cantabria, País Vasco, Comunidad Foral de Navarra, La Rioja, Aragón, Comunidad de Madrid, Castilla y León, Cataluña, Comunidad Valenciana, Illes Balears, Ciudad Autónoma de CeutaFranța: Île-de-France, Champagne-Ardenne, Haute-Normandie, Centre, Bourgogne, Alsace, Pays de la Loire, Bretagne, Aquitaine, Midi-Pyrénées, Rhône-Alpes, Provence-Alpes-Côte d'AzurItalia: Piemonte, Valle d'Aosta/Vallée d'Aoste, Liguria, Lombardia, Provincia Autonoma Bolzano/Bozen, Provincia Autonoma Trento, Veneto, Friuli-Venezia Giulia, Emilia-Romagna, Toscana, Umbria, Marche, LazioCipru: întreg teritoriul țăriiLuxemburg: întreg teritoriul țăriiUngaria: Közép-MagyarországȚările de Jos: Groningen, Friesland, Drenthe, Overijssel, Gelderland, Flevoland, Utrecht, Noord-Holland, Zuid-Holland, Zeeland, Noord-Brabant, LimburgAustria: Niederösterreich, Wien, Kärnten, Steiermark, Oberösterreich, Salzburg, Tirol, VorarlbergPolonia: MazowieckiePortugalia: Lisboa, Região Autónoma da MadeiraRomânia: București–IlfovSlovenia: Zahodna SlovenijaSlovacia: Bratislavský krajFinlanda: Itä-Suomi, Pohjois-Suomi, Etelä-Suomi, Länsi-Suomi, ÅlandSuedia: Stockholm, Östra Mellansverige, Småland med öarna, Sydsverige, Västsverige, Norra Mellansverige, Mellersta Norrland, Övre NorrlandRegatul Unit: Northumberland and Tyne and Wear, Cheshire, Greater Manchester, North Yorkshire, West Yorkshire, Der-byshire and Nottinghamshire, Leicestershire, Rutland and Northamptonshire, Herefordshire, Worcestershire and Warwic-kshire, West Midlands, East Anglia, Bedfordshire and Hertfordshire, Essex, Inner London, Outer London, Berkshire, Buckin-ghamshire and Oxfordshire, Surrey, East and West Sussex, Hampshire and Isle of Wight, Kent, Gloucestershire, Wiltshire and Bristol/Bath area, Dorset and Somerset, East Wales, Eastern Scotland, South Western Scotland, North Eastern Scotland 9 15,67 % din resursele pentru obiectivul de investiții pentru creștere și locuri de muncă sau 49 de miliarde de euro. 37 INFORMAȚII GENERALE HARTA 4: REGIUNI MAI DEZVOLTATE – ELIGIBILITATE PENTRU FONDURILE STRUCTURALE ȘI DE INVESTIȚII EUROPENE (FEDR, FSE ȘI FEADR) ÎN PERIOADA 2014-2020 Guadeloupe MartiniqueCanarias Guyane AçoresMayotteRéunion Madeira Regiuni mai dezvoltate (PIB/cap de locuitor >= 90 % din media UE-27)Categorie Sursa: Direc/uni021Bia Generală Politică Regională și Urbană © EuroGeographics Association for the administrative boundaries0 500KmREGIOgis 38 FONDURILE STRUCTURALE ȘI DE INVESTIȚII EUROPENE 2014-2020: TEXTE OFICIALE ȘI COMENTARII7.4. Fondul de coeziune Fondul de coeziune sprijină statele membre al căror venit național brut (VNB) pe cap de locuitor este mai mic de 90 % din VNB mediu pe cap de locuitor din UE-27. De asemenea, fondul sprijină statele membre care au fost eligibile pentru finan- țare din Fondul de coeziune în 2013, dar al căror VNB nominal pe cap de locuitor depășește 90 % din VNB mediu pe cap de locuitor din UE-27. În mod excepțional, Cipru, care nu mai îndeplinește cerința privind VNB pe cap de locuitor, beneficiază de sprijin pe bază tranzitorie. Aproximativ 21 % din resursele pentru obiectivul de investiții pentru creștere și locuri de muncă provin din Fondul de coeziune și se alocă statelor membre eligibile 10. STATELE MEMBRE ELIGIBILE PENTRU FINANȚARE DIN FONDUL DE COEZIUNE BulgariaCipru (asistență pentru eliminare progresivă)Republica CehăEstoniaGreciaCroațiaLetoniaLituaniaUngariaMaltaPoloniaPortugaliaRomâniaSloveniaSlovacia 10 21,19 % din resursele pentru obiectivul de investiții pentru creștere și locuri de muncă sau 66 de miliarde de euro. 39 INFORMAȚII GENERALE Guadeloupe MartiniqueCanarias Guyane AçoresMayotteRéunion Madeira VNB/cap de locuitor < 90 % din media UE-27 Asistență pentru eliminare progresivă Alte state membreCategorie Cifre VNB/cap de locuitor: media 2008-09-10 Surse: Eurostat, Direc/uni021Bia Generală Politică Regională și Urbană © EuroGeographics Association for the administrative boundaries0 500KmREGIOgisHARTA 5: STATELE MEMBRE ELIGIBILE PENTRU FINANȚARE DIN FONDUL DE COEZIUNE ÎN PERIOADA 2014-2020 40 FONDURILE STRUCTURALE ȘI DE INVESTIȚII EUROPENE 2014-2020: TEXTE OFICIALE ȘI COMENTARII7.5. Obiectivul de cooperare teritorială europeană CTE, denumită și Interreg, este unul dintre cele două obiective ale politicii de coeziune. Interreg este finanțată din FEDR. Pachetul său financiar total de 10,1 miliarde de euro reprezintă 2,75 % din politica de coeziune, repartizat între 107 programe. Acest buget care sprijină cooperarea transfrontalieră, cooperarea transnațională și cooperarea interregiona - lă, include totodată alocarea din FEDR pentru participarea statelor membre la programele de cooperare la frontierele externe ale UE sprijinite din alte instrumente (Instrumentul de asistență pentru preaderare și Instrumentul european de vecinătate). 41 INFORMAȚII GENERALE HARTA 6: PROGRAME DE COOPERARE TRANSFRONTALIERĂ ÎN PERIOADA 2014-2020 © EuroGeographics Association for the administrative boundaries0 500 KmREGIOgis Această hartă prezintă zona vizată de programele transfrontaliere cofinan/uni021Bate din FEDR. Fiecare zonă vizată de program este prezentată cu o culoare specifică. Zonele hașurate fac parte simultan din două sau mai multe zone vizate de program. Sursa: Direc/uni021Bia Generală Politică Regională și Urbană0 500 Km 0 500 Km0 500 Km 42 FONDURILE STRUCTURALE ȘI DE INVESTIȚII EUROPENE 2014-2020: TEXTE OFICIALE ȘI COMENTARII Marea Nordului Marea Baltică Europa de Nord-Vest Regiunea Dunării Regiunea Oceanului AtlanticSpa/uni021Biul AlpinPeriferia nordică și regiunea Arctică Programe de cooperare transna/uni021Bională din FEDR în perioada 2014-2020 Zonele din afara UE sunt men/uni021Bionate doar cu titlu orientativ © EuroGeographics Association for the administrative boundariesHARTA 7: PROGRAME DE COOPERARE TRANSNAȚIONALĂ ÎN PERIOADA 2014-2020 43 INFORMAȚII GENERALE Europa Centrală Regiunea Mării Adriatice și a Mării Ionice Europa de Sud-Vest Regiunea balcano-mediteraneanăRegiunea Mării Mediterane Regiunea Caraibilor Amazonia Regiunea Oceanului Indian 44 FONDURILE STRUCTURALE ȘI DE INVESTIȚII EUROPENE 2014-2020: TEXTE OFICIALE ȘI COMENTARII7.6. Prezentare de ansamblu a resurselor financiare * Fondul de coeziuneRegiunile mai puțin dezvol- tateRegiunile de tranzițieRegiunile mai dezvoltateRegiunile ultraperiferice și regiunile nordice slab populateCooperarea teritorială europeanăInițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul ti- nerilor (resurse suplimentare)TOTAL Cooperarea transfrontalierăCooperarea transnațională BELGIA 1.039,7 938,6 219,0 44,2 42,4 2.283,9 BULGARIA 2.278,3 5.089,3 134,2 31,5 55,2 7.588,4 REPUBLICA CEHĂ 6.258,9 15.282,5 88,2 296,7 43,0 13,6 21.982,9 DANEMARCA 71,4 255,1 204,2 22,7 553,4 GERMANIA 9.771,5 8.498,0 626,7 338,7 19.234,9 ESTONIA 1.073,3 2.461,2 49,9 5,5 3.590,0 IRLANDA 951,6 150,5 18,3 68,1 1.188,6 GRECIA 3.250,2 7.034,2 2.306,1 2.528,2 185,3 46,4 171,5 15.521,9 SPANIA 2.040,4 13.399,5 11.074,4 484,1 430,0 187,6 943,5 28.559,5 FRANȚA 3.407,8 4.253,3 6.348,5 443,3 824,7 264,6 310,2 15.852,5 CROAȚIA 2.559,5 5.837,5 127,8 18,3 66,2 8.609,4 ITALIA 22.324,6 1.102,0 7.692,2 890,0 246,7 567,5 32.823,0 CIPRU 269,5 421,8 29,5 3,3 11,6 735,6 LETONIA 1.349,4 3.039,8 84,3 9,3 29,0 4.511,8 LITUANIA 2.048,9 4.628,7 99,9 13,9 31,8 6.823,1 LUXEMBURG 39,6 18,2 2,0 59,7 UNGARIA 6.025,4 15.005,2 463,7 320,4 41,4 49,8 21.905,9 MALTA 217,7 490,2 15,3 1,7 725,0 ȚĂRILE DE JOS 1.014,6 321,8 67,9 1.404,3 AUSTRIA 72,3 906,0 222,9 34,4 1.235,6 POLONIA 23.208,0 51.163,6 2.242,4 543,2 157,3 252,4 77.567,0 PORTUGALIA 2.861,7 16.671,2 257,6 1.275,5 115,7 78,6 43,8 160,8 21.465,0 ROMÂNIA 6.935,0 15.058,8 441,3 364,0 88,7 106,0 22.993,8 SLOVENIA 895,4 1.260,0 847,3 54,5 8,4 9,2 3.074,8 SLOVACIA 4.168,3 9.483,7 44,2 201,1 22,3 72,2 13.991,7 FINLANDA 999,1 305,3 139,4 21,9 1.465,8 SUEDIA 1.512,4 206,9 304,2 38,1 44,2 2.105,8 REGATUL UNIT 2.383,2 2.617,4 5.767,6 612,3 253,3 206,1 11.839,9 Cooperarea interregională 571,6 Acțiuni urbane inovatoare 371,9 Asistență tehnică 1.217,6 EU-28 63.399,7 182.171,8 35.381,1 54.350,5 1.555,4 7.548,4 2.075,0 3.211,2 351.854,2 TOTALUL ALOCĂRILOR UE DIN POLITICA DE COEZIUNE ÎN PERIOADA 2014-2020 (MILIOANE EUR, PREȚURI CURENTE) 45 INFORMAȚII GENERALE TOTAL FEADR 2014-2020 (unitate EUR, prețuri curente) BELGIA 647.797.759 BULGARIA 2.366.716.966 REPUBLICA CEHĂ 2.305.673.996 DANEMARCA 918.803.690 GERMANIA 9.445.920.050 ESTONIA 823.341.558 IRLANDA 2.190.592.153 GRECIA 4.718.291.793 SPANIA 8.297.388.821 FRANȚA 11.384.844.249 CROAȚIA 2.026.222.500 ITALIA 10.444.380.767 CIPRU 132.244.377 LETONIA 1.075.603.782 LITUANIA 1.613.088.240 LUXEMBURG 100.574.600 UNGARIA 3.430.664.493 MALTA 97.326.898 OLANDA 765.285.360 AUSTRIA 3.937.551.997 POLONIA 8.697.556.814 PORTUGALIA 4.058.460.374 ROMÂNIA 8.127.996.402 SLOVENIA 837.849.803 SLOVACIA 1.559.691.844 FINLANDA 2.380.408.338 SUEDIA 1.763.565.250 REGATUL UNIT 5.199.666.491 TOTAL EU-28 99.347.509.365 Asistență tehnică (0,25 %) 238.942.629 TOTAL 99.586.451.994TOTALUL ALOCĂRILOR DIN FEDR, FSE ȘI FONDUL DE COEZIUNE ÎN PERIOADA 2014-2020 Fondul de coeziuneRegiunile mai puțin dezvol- tateRegiunile de tranzițieRegiunile mai dezvoltateRegiunile ultraperiferice și regiunile nordice slab populateCooperarea teritorială europeanăInițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul ti- nerilor (resurse suplimentare)TOTAL Cooperarea transfrontalierăCooperarea transnațională BELGIA 1.039,7 938,6 219,0 44,2 42,4 2.283,9 BULGARIA 2.278,3 5.089,3 134,2 31,5 55,2 7.588,4 REPUBLICA CEHĂ 6.258,9 15.282,5 88,2 296,7 43,0 13,6 21.982,9 DANEMARCA 71,4 255,1 204,2 22,7 553,4 GERMANIA 9.771,5 8.498,0 626,7 338,7 19.234,9 ESTONIA 1.073,3 2.461,2 49,9 5,5 3.590,0 IRLANDA 951,6 150,5 18,3 68,1 1.188,6 GRECIA 3.250,2 7.034,2 2.306,1 2.528,2 185,3 46,4 171,5 15.521,9 SPANIA 2.040,4 13.399,5 11.074,4 484,1 430,0 187,6 943,5 28.559,5 FRANȚA 3.407,8 4.253,3 6.348,5 443,3 824,7 264,6 310,2 15.852,5 CROAȚIA 2.559,5 5.837,5 127,8 18,3 66,2 8.609,4 ITALIA 22.324,6 1.102,0 7.692,2 890,0 246,7 567,5 32.823,0 CIPRU 269,5 421,8 29,5 3,3 11,6 735,6 LETONIA 1.349,4 3.039,8 84,3 9,3 29,0 4.511,8 LITUANIA 2.048,9 4.628,7 99,9 13,9 31,8 6.823,1 LUXEMBURG 39,6 18,2 2,0 59,7 UNGARIA 6.025,4 15.005,2 463,7 320,4 41,4 49,8 21.905,9 MALTA 217,7 490,2 15,3 1,7 725,0 ȚĂRILE DE JOS 1.014,6 321,8 67,9 1.404,3 AUSTRIA 72,3 906,0 222,9 34,4 1.235,6 POLONIA 23.208,0 51.163,6 2.242,4 543,2 157,3 252,4 77.567,0 PORTUGALIA 2.861,7 16.671,2 257,6 1.275,5 115,7 78,6 43,8 160,8 21.465,0 ROMÂNIA 6.935,0 15.058,8 441,3 364,0 88,7 106,0 22.993,8 SLOVENIA 895,4 1.260,0 847,3 54,5 8,4 9,2 3.074,8 SLOVACIA 4.168,3 9.483,7 44,2 201,1 22,3 72,2 13.991,7 FINLANDA 999,1 305,3 139,4 21,9 1.465,8 SUEDIA 1.512,4 206,9 304,2 38,1 44,2 2.105,8 REGATUL UNIT 2.383,2 2.617,4 5.767,6 612,3 253,3 206,1 11.839,9 Cooperarea interregională 571,6 Acțiuni urbane inovatoare 371,9 Asistență tehnică 1.217,6 EU-28 63.399,7 182.171,8 35.381,1 54.350,5 1.555,4 7.548,4 2.075,0 3.211,2 351.854,2 * repartizare pe categorii de alocări conform Deciziei de punere în aplicare a Comisiei din 3.4.2014 [C(2014)2082]. Supusă transferurilor între categorii la solicitarea statelor membre. Pentru a afla mai multe despre modul în care statele membre au pus în aplicare alocările inițiale, vă rugăm să con- sultați platforma de date a fondurilor ESI(https://cohesiondata.ec.europa.eu/) 46 FONDURILE STRUCTURALE ȘI DE INVESTIȚII EUROPENE 2014-2020: TEXTE OFICIALE ȘI COMENTARII2014201520162017201820192020TOTAL BELGIA5.722.1305.795.2295.848.2045.942.9916.081.2796.122.8616.233.35741.746.051 BULGARIA12.071.28912.225.49812.337.25312.537.21412.828.94212.916.66313.149.76388.066.622 REPUBLICA CEHĂ4.263.9754.318.4464.357.9224.428.5554.531.6024.562.5884.644.92731.108.015 DANEMARCA28.559.27028.924.11129.188.51029.661.59630.351.79030.559.32831.110.815208.355.420 GERMANIA30.100.05430.484.57730.763.24231.261.85031.989.28132.208.01632.789.256219.596.276 ESTONIA13.840.01214.016.81614.144.94614.374.20514.708.67914.809.25315.076.507100.970.418 IRLANDA20.231.79820.490.25620.677.56121.012.70121.501.64521.648.66922.039.349147.601.979 GRECIA53.289.77653.970.54354.463.89655.346.64456.634.50357.021.75658.050.796388.777.914 SPANIA159.223.336161.257.387162.731.468165.369.007169.216.972170.374.037173.448.6821.161.620.889 FRANȚA80.594.42381.624.00382.370.14083.705.19085.652.92386.238.59787.794.897587.980.173 CROAȚIA34.629.78635.072.17635.392.77735.966.42036.803.32137.054.97437.723.684252.643.138 ITALIA73.642.56174.583.33275.265.11176.485.00278.264.72878.799.88480.221.941537.262.559 CIPRU5.443.7625.513.3065.563.7035.653.8805.785.4405.824.9995.930.11939.715.209 LETONIA19.167.00619.411.86219.589.30919.906.81020.370.02120.509.30720.879.427139.833.742 LITUANIA8.694.6538.805.7258.886.2209.030.2479.240.3719.303.5559.471.45163.432.222 UNGARIA5.358.9285.427.3875.477.0005.565.7705.695.2805.734.2235.837.70539.096.293 MALTA3.101.5403.141.1623.169.8763.221.2533.296.2083.318.7463.378.63722.627.422 ȚĂRILE DE JOS13.915.78814.093.55914.222.39114.452.90614.789.21114.890.33615.159.053101.523.244 AUSTRIA954693966.888975.727991.5411.014.6131.021.5511.039.9876.965.000 POLONIA72.814.23373.744.42274.418.53275.624.70277.384.41077.913.54779.319.610531.219.456 PORTUGALIA53.797.96954.485.22954.983.28855.874.45357.174.59357.565.53958.604.393392.485.464 ROMÂNIA23.085.51223.380.42523.594.15023.976.56224.534.47124.702.23225.148.019168.421.371 SLOVENIA3.400.5843.444.0263.475.5093.31.8393.614.0223.638.7343.704.40024.809.114 SLOVACIA2.163.6492.191.2902.211.3212.247.1622.299.4512.315.1742.356.95315.785.000 FINLANDA10.197.06910.327.33510.421.73910.590.65310.837.08710.911.18811.108.09774.393.168 SUEDIA16.469.77916.680.17816.832.65417.105.47717.503.50317.623.18817.941.225120.156.004 REGATUL UNIT33.327.11433.752.86334.061.40334.613.46835.418.88735.661.07336.304.629243.139.437 EU-27*788.060.689798.128.031805.423.852818.478.098837.523.233843.250.018858.467.6795.749.331.600 * Luxemburg este exclus deoarece nu beneficiază de FEPAM. RESURSELE GLOBALE PER STAT MEMBRU PENTRU FONDUL EUROPEAN PENTRU PESCUIT ȘI AFACERI MARITIME PENTRU PERIOADA 2014-2020. 47 INFORMAȚII GENERALE REGULAMENTUL (UE) NR. 1303/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispozi ții comune privind Fondul european de dezvoltare regional ă, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rural ă și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispozi ții generale privind Fondul european de dezvoltare regional ă, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, având în vedere Tratatul privind funcț ionarea Uniunii Europene, în special articolul 177, având în vedere propunerea Comisiei Europene, după transmiterea proiectului de act legislativ c ătre parlamentele naționale, având în vedere avizele Comitetului Economic și Social Euro pean ( 1 ), având în vedere avizele Comitetului Regiunilor ( 2 ), având în vedere avizele Cur ții de Conturi ( 3 ), hotărând în conformitate cu procedura legislativ ă ordinară, întrucât: (1) Articolul 174 din Tratatul privind func ționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede că , în vederea consolidă rii coeziunii economice, sociale și teritoriale, Uniunea urmărește reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni și a rămânerii în urm ă a regiunilor sau insulelor defavorizate, precum și că se acordă o atenț ie deosebit ă zonelor rurale, zonelor afectate de tranzi ția industrial ă, și regiunilor afectate de un handicap natural și demografic grav și permanent. Articolul 175 din TFUE prevede c ă Uniunea trebuie s ă susțină realizarea acestor obiective prin ac țiunea pe care o întreprinde prin intermediul Fondului European de Orientare și Garantare Agricol ă, secțiunea „Orientare”, al Fondului social european, al Fondului european de dezvoltare regional ă, al Bă ncii Europene de Investi ții și al altor instrumente. (2) Pentru a îmbun ătăți coordonarea și a armoniza imple mentarea fondurilor care furnizeaz ă contribu ții în temeiul politicii de coeziune, și anume Fondul european de dezvoltare regional ă (FEDR), Fondul social european (FSE) și Fondul de coeziune, cu implementarea fondului pentru dezvoltarea rural ă, și anume Fondul european agricol pentru dezvoltare rural ă (FEADR), și cu cea a fondului pentru sectorul maritim și al pescuitului, și anume m ăsurile finan țate în cadrul gestiunii partajate prevăzută in Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), ar trebui s ă fie stabilite dispozi ții comune pentru toate aceste fonduri (denumite în continuare „fondurile structurale și de investi ții europene – fondurile ESI”). În plus, prezentul regulament conține dispozi ții generale care se aplic ă pentru FEDR, FSE și Fondul de coeziune, dar nu se aplic ă FEADR și FEPAM, precum ș i dispoziții generale aplicabile pentru FEDR, FSE, Fondul de coeziune și FEPAM, dar care nu se aplică pentru FEADR. Având în vedere particularit ățile fiecărui fond ESI, este necesar ca norme specifice apli cabile fiec ărui fond ESI și obiectivului de cooperare teri torială european ă în cadrul FEDR s ă fie specificate în regulamente separate. (3) În conformitate cu concluziile Consiliului European din 17 iunie 2010, în cadrul c ăruia a fost adoptat ă Strategia Uniunii pentru o cre ștere inteligent ă, durabilă și favo rabilă incluziunii, este necesar ca Uniunea și statele membre s ă realizeze o cre ștere inteligent ă, durabilă și favorabilă incluziunii, promovând în acela și timp dezvoltarea armonioas ă a Uniunii și reducerea decalajelor regionale. Fondurile ESI ar trebui s ă joace un rol important în realizarea obiectivelor Strategiei Uniunii pentru o cre ștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă inclu ziunii. (4) În ceea ce prive ște politica agricol ă comună (PAC), s-a obținut deja o sinergie semnificativ ă prin armonizarea și alinierea normelor privind gestiunea și controlul pentru primul pilon (Fondul European de Garantare Agricol ă - FEGA) și pentru al doilea pilon (FEADR) al PAC. Prin urmare, este necesar s ă se men țină legătura puternic ă dintre FEGA și FEADR și să se păstreze structurile deja existente în statele membre. (5) Regiunile ultraperiferice ar trebui s ă beneficieze de m ăsuri specifice și de o finan țare suplimentar ă pentru a se compensa situa ția lor structural ă, socială și economic ă, împreună cu handicapurile provocate de factorii menționaț i la articolul 349 din TFUE. (6) Regiunile nordice slab populate ar trebui s ă beneficieze de măsuri specifice și de o finan țare suplimentar ă pentru a compensa situa ția lor puternic defavorabil ă, inclusiv din punct de vedere natural sau demografic, men ționată la articolul 2 din Protocolul nr. 6 la Actul de aderare din 1994.RO L 347/320 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 ( 1 ) JO C 191, 29.6.2012, p. 30, JO C 44, 15.2.2013, p. 76 și JO C 271, 19.9.2013, p. 101. ( 2 ) JO C 225, 27.7.2012, p. 58 și JO C 17, 19.1.2013, p. 56. ( 3 ) JO C 47, 17.2.2011, p. 1, JO C 13, 16.1.2013, p. 1 și JO C 267, 17.9.2013, p. 1.INFORMAȚII GENERALE (7) Pentru a asigura interpretarea corect ă și coerent ă a dispozițiilor și pentru a contribui la securitatea juridic ă pentru statele membre și a beneficiari, este necesar ă definirea anumitor termeni care sunt utiliza ți în prezentul regulament. (8) Atunci când se stabile ște un termen pentru adoptarea sau modificarea de c ătre Comisie a unei decizii, în confor mitate cu prezentul regulament, termenul pentru adoptarea sau modificarea unei astfel de decizii nu ar trebui să includă perioada care începe la data la care Comisia și-a transmis observa țiile către statul membru și care dureaz ă până când statul membru r ăspunde la observațiile respective. (9) Prezentul regulament este organizat în cinci p ărți: prima parte stabile ște obiectul și definițiile, a doua parte conț ine normele aplicabile tuturor fondurilor ESI, a treia parte include dispozi ții care se aplic ă numai FEDR, FSE și Fondul de coeziune (denumite în continuare „fondurile”), a patra parte con ține dispozi ții aplicabile doar fondurilor și FEPAM, iar a cincea include dispoziț iile finale. Pentru a asigura consecven ța în interpretare între diversele p ărți ale prezentului regulament și între prezentul regulament și regulamentele specifice fondurilor, este important s ă se precizeze clar rela țiile dintre ele. În plus, anumite norme specifice stabilite în regulamentele specifice fondurilor pot fi complementare dispozi țiilor din prezentul regu lament, dar ar trebui sa deroge de la dispozi țiile cores punzătoare din prezentul regulament doar dac ă derogarea în cauz ă este prev ăzută în mod expres în prezentul regulament. (10) În temeiul articolului 317 din TFUE și în contextul gestiunii partajate, ar trebui stabilite condi ții care să permită Comisiei să îș i exercite competen țele de executare a bugetului Uniunii și să se precizeze respon sabilitățile legate de cooperarea cu statele membre. Aplicarea acestor condi ții ar putea să permit ă Comisiei să se asigure că fondurile ESI sunt utilizate de c ătre statele membre în mod legal și constant și în confor mitate cu principiul bunei gestiuni financiare, în sensul Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parla mentului European și al Consiliului ( 1 ) („Regulamentul financiar”). Statele membre, la nivelul teritorial corespun zător, în conformitate cu cadrul lor institu țional, juridic și financiar și organismele desemnate de ele în acest sens ar trebui să fie responsabile pentru preg ătirea și imple mentarea programelor. Aceste condi ții ar trebui, de asemenea, să garanteze că se acord ă atenț ie necesit ății de a asigura complementaritatea și coerența intervenț iei relevante a Uniunii, de a respecta principiul proporționalității și de a lua în considerare scopul general de a reduce sarcina administrativ ă. (11) Pentru acordul de parteneriat și, respectiv, pentru fiecare program, fiecare stat membru ar trebui s ă organizeze un parteneriat cu reprezentan ții autorit ăților regionale, locale, urbane competente și ai altor autorit ăți publice, cu partenerii economici și sociali și cu alte organisme relevante care reprezint ă societatea civil ă, inclusiv partenerii în domeniul protec ției mediului, organiza țiile neguvernamentale și organismele responsabile pentru promovarea incluziunii sociale, a egalit ății între femei și bărbați și a nediscrimin ării, inclusiv, dup ă caz, cu „orga nizații-umbrelă” ale acestor autorit ăți și organisme. Scopul acestor parteneriate este asigurarea respect ării principiului guvernan ței pe mai multe niveluri și a prin cipiilor subsidiarit ății și proporționalității și a caracteris ticilor specifice diferitelor cadre institu ționale și legale ale statelor membre, precum și asigurarea asum ării inter vențiilor programate de că tre pă rțile interesate și valori ficarea experien ței și know-how-ului actorilor relevan ți. Statele membre ar trebui s ă identifice cei mai relevan ți parteneri reprezentativi. Printre ace știa ar trebui s ă se numere institu țiile, organiza țiile și grupurile care au capa citatea de a influen ța pregătirea sau care ar putea fi afectate de preg ătirea și implementarea programelor. În acest context, statele membre ar trebui, de asemenea, s ă aibă posibilitatea de a identifica, dup ă caz, ca parteneri relevanți, „organiza ții-umbrelă” care sunt asocia ții, federații sau confedera ții ale unor autorit ăți regionale, locale și urbane relevante sau alte organisme, în confor mitate cu dreptul și practicile na ționale aplicabile. Comisia ar trebui împuternicit ă să adopte un act delegat care să prevad ă un cod european de conduită privind parteneriatul pentru a sprijini și facilita organizarea, de către statele membre, a parteneriatului, în scopul de a garanta implicarea partenerilor relevan ți în preg ătirea, implementarea, monitorizarea și evaluarea acordurilor de parteneriat și a programelor, în mod consecvent. Acest act delegat adoptat nu ar trebui interpretat, în nicio situa ție și în niciun fel, astfel încât s ă producă un efect retroactiv și nici nu ar trebui s ă constituie baza pentru stabilirea unor nereguli care s ă conduc ă la corecții financiare. Actul delegat adoptat nu ar trebui s ă prevadă o data de aplicare anterioara datei adopt ării sale. Actul delegat adoptat ar trebui s ă permit ă statelor membre s ă decidă care sunt modalit ățile detaliate cele mai adecvate pentru implementarea parteneriatului în conformitate cu cadrul lor juridic și instituțional, precum și cu competen țele lor na ționale și regionale, cu condiț ia ca obiectivele acestuia, astfel cum sunt prevăzute în prezentul regulament, s ă fie îndeplinite. (12) Activit ățile fondurilor ESI și operațiunile pe care acestea le sprijină ar trebui s ă fie conforme cu dreptul Uniunii aplicabil și cu dreptul na țional aferent care pune în aplicare în mod direct sau indirect prezentul regulament și normele specifice fondurilor. (13) În contextul efortului s ău de m ărire a coeziunii economice, teritoriale și sociale, Uniunea ar trebui, în toate etapele de implementare a fondurilor ESI, s ă urmă rească eliminarea inegalit ăților și promovarea egalit ățiiRO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/321 ( 1 ) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) Nr. 1605/2002 al Consiliului (JO L 298, 26.10.2012, p. 1). 49 INFORMAȚII GENERALE dintre femei și bărbați, integrarea aspectelor legate de gen și combaterea discrimin ării pe criterii de sex, origine etnică sau rasial ă, religie sau credin ță, handicap, vârst ă sau orientare sexual ă, în conformitate cu articolul 2 din Tratatul privind Uniunea European ă (TUE), articolul 10 din TFUE și articolul 21 din Carta drepturilor funda mentale a Uniunii Europene, ținând seama în special de accesibilitatea pentru persoanele cu handicap, precum și articolul 5 alineatul (2) din Carta drepturilor funda mentale care prevede că nimeni nu poate fi constrâns să efectueze o munc ă forț ată sau obligatorie. (14) Obiectivele fondurilor ESI ar trebui s ă fie urm ărite în cadrul dezvolt ării durabile și al promov ării de către Uniune a obiectivului de conservare, protec ție și îmbună tățire a calit ății mediului, în conformitate cu articolul 11 și cu articolul 191 alineatul (1) din TFUE, având în vedere principiul „poluatorul pl ătește”. În acest scop, statele membre ar trebui s ă furnizeze informa ții cu privire la sprijinul acordat obiectivelor legate de schim bările climatice, în conformitate cu inten ția de a aloca cel puțin 20 % din bugetul Uniunii acestor obiective, utilizând o metodologie bazat ă pe categoriile de inter venție, domeniile de interes sau pe m ăsuri adoptate de Comisie prin intermediul unui act de punere în aplicare care să reflecte principiul propor ționalității. (15) Pentru a contribui la strategia Uniunii pentru o cre ștere inteligentă , durabil ă și favorabil ă incluziunii și la misiunile specifice fondului în temeiul obiectivelor bazate pe tratate, inclusiv coeziunea economic ă, socială și teritorial ă, fondurile ESI ar trebui s ă își direcționeze sprijinul că tre un num ăr limitat de obiective tematice comune. Domeniul de aplicare precis al fondurilor ESI ar trebui stabilit în norme specifice fondurilor. Ar trebui să fie posibil ă limitarea domeniului de aplicare numai la unele dintre obiectivele tematice definite în prezentul regulament (16) Pentru a optimiza contribu ția din partea fondurilor ESI și pentru a elabora principii directoare strategice care s ă faciliteze procesul de programare la nivelul statelor membre și la nivel regional, ar trebui s ă fie instituit un cadru strategic comun („CSC”). CSC ar trebui s ă faciliteze coordonarea sectorial ă și teritorial ă a interven ției Uniunii în temeiul fondurilor ESI și coordonarea cu celelalte politici și instrumente relevante ale Uniunii, în concordan ță cu țintele și obiectivele strategiei Uniunii pentru o cre ștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă inclu ziunii, ținând seama de provoc ările teritoriale cheie ale diferitelor tipuri de teritorii. (17) CSC ar trebui s ă stabileasc ă modul în care fondurile ESI vor contribui la strategia Uniunii pentru o cre ștere inte ligentă, durabilă și favorabil ă incluziunii, la m ăsurile de promovare a utiliz ării integrate a fondurilor ESI, la măsurile de coordonarea între fondurile ESI și alte politici și instrumente relevante ale Uniunii, la principiile orizontale și la obiectivele politice transversale pentru implementarea fondurilor ESI, la m ăsurile pentru abordarea provoc ărilor teritoriale cheie și domeniile de interes pentru, activit ățile de cooperare din cadrul fondurilor ESI. (18) Statele membre și regiunile se confrunt ă tot mai des cu provocări legate de impactul globaliz ării, de preocup ările din domeniul mediului și al energiei, de îmb ătrânirea populației și schimbările demografice, de transform ările tehnologice și cerințele în materie de inovare, precum și de inegalit ățile sociale. Din cauza caracterului complex și corelat al acestor provoc ări, fondurile ESI ar trebui s ă sprijine soluț ii integrate, multisectoriale și multidimen sionale. În acest context și pentru a spori eficacitatea și eficiența politicilor, ar trebui s ă fie posibil ă combinarea fondurilor ESI în pachete integrate adaptate pentru a răspunde nevoilor teritoriale specifice. (19) Se așteaptă ca scăderea popula ției active, combinat ă cu creșterea propor ției de pensionari, precum și problemele asociate cu dispersia popula ției să continue s ă exercite presiuni, printre altele asupra structurilor educa ționale și de asisten ță socială ale statelor membre și, prin urmare, asupra competitivit ății economice a Uniunii. Adaptarea la astfel de schimb ări demografice constituie una dintre provocările esențiale cu care se vor confrunta statele membre și regiunile în urmă torii ani și, ca atare, ar trebui să se acorde o aten ție deosebit de mare regiunilor celor mai afectate de schimb ările demografice. (20) Pe baza CSC, fiecare stat membru ar trebui s ă pregă tească, în cooperare cu partenerii s ăi și în dialog cu Comisia, un acord de parteneriat. Acordul de parteneriat ar trebui s ă transpun ă elementele prev ăzute de CSC în contextul na țional și să prevad ă angajamente ferme privind îndeplinirea obiectivelor Uniunii prin programarea fondurilor ESI. Acordul de parteneriat ar trebui să prevadă dispoziții pentru a asigura alinierea cu Strategia Uniunii pentru o cre ștere inteligent ă, durabilă și favorabilă incluziunii, precum și cu misiunile specifice fondurilor în conformitate cu obiectivele lor bazate pe tratate, dispozi ții pentru a asigura o implementare eficace și eficientă a fondurilor ESI și dispoziții privind aplicarea principiului parteneriatului și a unei abordă ri integrate a dezvoltării teritoriale. Ar trebui s ă se facă o distinc ție între elementele esen țiale ale acordului de parteneriat care sunt supuse deciziei Comisiei și alte elemente care nu sunt supuse deciziei Comisiei ș i care pot fi modificate de statele membre. Este necesar s ă se aibă în vedere măsuri specifice pentru prezentarea și adoptarea acordului de parteneriat și a programelor în cazul în care s-ar amâna sau s-ar preconiza amânarea intră rii în vigoare a unuia sau mai multor regulamente specifice fondurilor. Acest lucru implic ă adoptarea unor dispozi ții care să permit ă prezentarea și adoptarea acordului de parteneriat chiar și în absen ța anumitor elemente în legătură cu un fond sau cu fondurile ESI afectate de întârziere și prezentarea ulterioar ă a unui acord de parte neriat revizuit dup ă intrarea în vigoare a regulamentului sau a regulamentelor specifice fondurilor afectate de întârzieri. Deoarece programele cofinanț ate de un fondRO L 347/322 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 (7) Pentru a asigura interpretarea corect ă și coerent ă a dispozițiilor și pentru a contribui la securitatea juridic ă pentru statele membre și a beneficiari, este necesar ă definirea anumitor termeni care sunt utiliza ți în prezentul regulament. (8) Atunci când se stabile ște un termen pentru adoptarea sau modificarea de c ătre Comisie a unei decizii, în confor mitate cu prezentul regulament, termenul pentru adoptarea sau modificarea unei astfel de decizii nu ar trebui să includă perioada care începe la data la care Comisia și-a transmis observa țiile către statul membru și care dureaz ă până când statul membru r ăspunde la observațiile respective. (9) Prezentul regulament este organizat în cinci p ărți: prima parte stabile ște obiectul și definițiile, a doua parte conț ine normele aplicabile tuturor fondurilor ESI, a treia parte include dispozi ții care se aplic ă numai FEDR, FSE și Fondul de coeziune (denumite în continuare „fondurile”), a patra parte con ține dispozi ții aplicabile doar fondurilor și FEPAM, iar a cincea include dispoziț iile finale. Pentru a asigura consecven ța în interpretare între diversele p ărți ale prezentului regulament și între prezentul regulament și regulamentele specifice fondurilor, este important s ă se precizeze clar rela țiile dintre ele. În plus, anumite norme specifice stabilite în regulamentele specifice fondurilor pot fi complementare dispozi țiilor din prezentul regu lament, dar ar trebui sa deroge de la dispozi țiile cores punzătoare din prezentul regulament doar dac ă derogarea în cauz ă este prev ăzută în mod expres în prezentul regulament. (10) În temeiul articolului 317 din TFUE și în contextul gestiunii partajate, ar trebui stabilite condi ții care să permită Comisiei să îș i exercite competen țele de executare a bugetului Uniunii și să se precizeze respon sabilitățile legate de cooperarea cu statele membre. Aplicarea acestor condi ții ar putea să permit ă Comisiei să se asigure că fondurile ESI sunt utilizate de c ătre statele membre în mod legal și constant și în confor mitate cu principiul bunei gestiuni financiare, în sensul Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parla mentului European și al Consiliului ( 1 ) („Regulamentul financiar”). Statele membre, la nivelul teritorial corespun zător, în conformitate cu cadrul lor institu țional, juridic și financiar și organismele desemnate de ele în acest sens ar trebui să fie responsabile pentru preg ătirea și imple mentarea programelor. Aceste condi ții ar trebui, de asemenea, să garanteze că se acord ă atenț ie necesit ății de a asigura complementaritatea și coerența intervenț iei relevante a Uniunii, de a respecta principiul proporționalității și de a lua în considerare scopul general de a reduce sarcina administrativ ă. (11) Pentru acordul de parteneriat și, respectiv, pentru fiecare program, fiecare stat membru ar trebui s ă organizeze un parteneriat cu reprezentan ții autorit ăților regionale, locale, urbane competente și ai altor autorit ăți publice, cu partenerii economici și sociali și cu alte organisme relevante care reprezint ă societatea civil ă, inclusiv partenerii în domeniul protec ției mediului, organiza țiile neguvernamentale și organismele responsabile pentru promovarea incluziunii sociale, a egalit ății între femei și bărbați și a nediscrimin ării, inclusiv, dup ă caz, cu „orga nizații-umbrelă” ale acestor autorit ăți și organisme. Scopul acestor parteneriate este asigurarea respect ării principiului guvernan ței pe mai multe niveluri și a prin cipiilor subsidiarit ății și proporționalității și a caracteris ticilor specifice diferitelor cadre institu ționale și legale ale statelor membre, precum și asigurarea asum ării inter vențiilor programate de că tre pă rțile interesate și valori ficarea experien ței și know-how-ului actorilor relevan ți. Statele membre ar trebui s ă identifice cei mai relevan ți parteneri reprezentativi. Printre ace știa ar trebui s ă se numere institu țiile, organiza țiile și grupurile care au capa citatea de a influen ța pregătirea sau care ar putea fi afectate de preg ătirea și implementarea programelor. În acest context, statele membre ar trebui, de asemenea, s ă aibă posibilitatea de a identifica, dup ă caz, ca parteneri relevanți, „organiza ții-umbrelă” care sunt asocia ții, federații sau confedera ții ale unor autorit ăți regionale, locale și urbane relevante sau alte organisme, în confor mitate cu dreptul și practicile na ționale aplicabile. Comisia ar trebui împuternicit ă să adopte un act delegat care să prevad ă un cod european de conduită privind parteneriatul pentru a sprijini și facilita organizarea, de către statele membre, a parteneriatului, în scopul de a garanta implicarea partenerilor relevan ți în preg ătirea, implementarea, monitorizarea și evaluarea acordurilor de parteneriat și a programelor, în mod consecvent. Acest act delegat adoptat nu ar trebui interpretat, în nicio situa ție și în niciun fel, astfel încât s ă producă un efect retroactiv și nici nu ar trebui s ă constituie baza pentru stabilirea unor nereguli care s ă conduc ă la corecții financiare. Actul delegat adoptat nu ar trebui s ă prevadă o data de aplicare anterioara datei adopt ării sale. Actul delegat adoptat ar trebui s ă permit ă statelor membre s ă decidă care sunt modalit ățile detaliate cele mai adecvate pentru implementarea parteneriatului în conformitate cu cadrul lor juridic și instituțional, precum și cu competen țele lor na ționale și regionale, cu condiț ia ca obiectivele acestuia, astfel cum sunt prevăzute în prezentul regulament, s ă fie îndeplinite. (12) Activit ățile fondurilor ESI și operațiunile pe care acestea le sprijină ar trebui s ă fie conforme cu dreptul Uniunii aplicabil și cu dreptul na țional aferent care pune în aplicare în mod direct sau indirect prezentul regulament și normele specifice fondurilor. (13) În contextul efortului s ău de m ărire a coeziunii economice, teritoriale și sociale, Uniunea ar trebui, în toate etapele de implementare a fondurilor ESI, s ă urmă rească eliminarea inegalit ăților și promovarea egalit ățiiRO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/321 ( 1 ) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) Nr. 1605/2002 al Consiliului (JO L 298, 26.10.2012, p. 1). ESI afectat de întârzieri ar trebui depuse și adoptate, în acest caz, doar dup ă intrarea în vigoare a regulamentului specific fondului în cauz ă, ar trebui prev ăzute termene adecvate pentru depunerea programelor afectate. (21) Statele membre ar trebui s ă-și concentreze sprijinul pentru a asigura o contribu ție semnificativ ă la obiectivele Uniunii, în conformitate cu necesit ățile lor specifice de dezvoltare la nivel na țional și regional. Ar trebui definite condiț ionalități ex ante, precum și un set concis și exhaustiv de criterii obiective pentru evaluarea lor, pentru a garanta existen ța condițiilor prealabile necesare pentru utilizarea eficace și eficientă a sprijinului Uniunii. În acest sens, ar trebui aplicat ă o condiț ionalitate ex ante pentru o prioritate a unui anumit program numai atunci când are o leg ătură veritabil ă și directă cu realizarea eficace și eficientă a unui obiectiv specific al unei prio rități de investi ții sau al unei priorit ăți a Uniunii precum și un impact direct asupra realiz ării obiectivului în cauz ă, dat fiind că nu toate obiectivele specifice sunt în mod necesar corelate cu o condi ționalitate ex ante prev ăzută în normele specifice fondurilor. Analiza aplicabilit ății unei condi ționalități ex ante ar trebui s ă țină seama de principiul propor ționalității față de nivelul sprijinului alocat, dac ă este cazul. Îndeplinirea condi ționalității ex ante aplicabile ar trebui s ă fie evaluat ă de statele membre atunci când preg ătesc programele și, după caz, acordul de parteneriat. Comisia ar trebui s ă evalueze coerența și caracterul adecvat al informa țiilor furnizate de către statul membru. În cazul în care o condiț ionalitate ex ante aplicabil ă nu este îndeplinit ă în termenul stabilit, Comisia ar trebui s ă aibă competen ța de a suspenda pl ățile intermediare pentru priorit ățile relevante ale programului, în condi ții clar definite. (22) În 2019, Comisia ar trebui s ă realizeze, în cooperare cu statele membre, o examinare a performan țelor pe baza unui cadru de performan ță. Cadrul de performan ță ar trebui definit pentru fiecare program, pentru a moni toriza progresele în direc ția atingerii obiectivelor și țintelor stabilite pentru fiecare prioritate în cursul perioadei de programare 2014 - 2020 („perioada de programare”). Pentru a se asigura c ă bugetul Uniunii nu este risipit sau folosit în mod ineficient, atunci când există dovezi c ă o prioritate nu îndepline ște nici pe departe obiectivele de etap ă referitoare doar la indicatorii financiari, indicatorii de realizare și etapele principale ale implement ării stabilite în cadrul de performan ță, din cauza unor deficien țe de implementare clar identificate, pe care Comisia le-a comunicat în prealabil, iar statul membru nu a întreprins m ăsurile corective necesare, Comisia ar trebui s ă poată suspenda pl ățile pentru program sau, la sfâr șitul perioadei de programare, s ă poată aplica corec ții financiare. La aplicarea corec țiilor financiare ar trebui s ă se ia în considerare, cu respectarea principiului propor ționalității, nivelul de absorb ție și factorii externi care au contribuit la neîndeplinirea obiec tivelor. Corec țiile financiare nu ar trebui s ă se aplice atunci când țintele nu sunt atinse din cauza impactului socioeconomic sau a factorilor de mediu, a unor schimbări semnificative de ordin economic sau de mediu survenite într-un stat membru sau din motive de forță majoră care afecteaz ă grav realizarea respectivelor priorități. Indicatorii de rezultat nu ar trebui s ă fie luați în considerare în scopul suspend ărilor sau al corec țiilor financiare. (23) Pentru a facilita concentrarea pe performan țe și pe atingerea obiectivelor Strategiei Uniunii pentru o creștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii, pentru fiecare stat membru ar trebui s ă se constituie o rezervă pentru performan ță, constând în 6 % din totalul alocărilor pentru obiectivul „investiț ii pentru cre ștere și locuri de munc ă”, precum și pentru FEADR, și pentru măsurile finan țate în cadrul gestiunii partajate în confor mitate cu un viitor act juridic al Uniunii privind stabilirea condiț iilor pentru sprijinul financiar pentru politica pentru afaceri maritime și pescuit pentru perioada de programare 2014-2020 („Regulamentul privind FEPAM”). Având în vedere diversitatea și caracterul lor plurinațional, nu ar trebui s ă existe o rezerv ă de performan ță pentru programele din cadrul obiectivului de cooperare teritorial ă european ă. Resursele alocate Inițiativei privind ocuparea for ței de munc ă în rândul tinerilor (YEI), în sensul defini ției din programul operațional în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliu lui) ( 1 ) (Regulamentul privind FSE); asisten ței tehnice la inițiativa Comisiei; transferurilor de la pilonul 1 al PAC către FEADR în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliu lui ( 2 ); transferurilor c ătre FEADR în temeiul dispozi țiilor privind ajustarea voluntar ă a plăților directe in 2013 si privind transferul c ătre FEADR prev ăzute in Regula mentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului ( 3 ) pentru anii calendaristici 2013 și 2014; transferurilor din Fondul de coeziune c ătre Mecanismul pentru Interconectarea Europei; transferurilor din Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane, astfel cum este definit într-un viitor act juridic al Uniunii și acțiunilor inovatoare pentru dezvoltarea urban ă durabilă în confor mitate cu articolul 92 alineatul (8) ar trebui s ă fie excluse la calcularea rezervei de performan ță. (24) Este necesar s ă se consolideze legă tura dintre politica de coeziune și guvernan ța economic ă a Uniunii pentru a garanta că eficacitatea cheltuielilor în temeiul fondurilorRO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/323 ( 1 ) Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 (A se vedea pagina 470 din prezentul Jurnal Oficial). ( 2 ) Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului (A se vedea pagina 608 din prezentul Jurnal Oficial) ( 3 ) Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune și de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regu lamentelor (CE) nr. 1290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003. 51 INFORMAȚII GENERALE ESI este susț inută de politici economice solide și că fondurile ESI pot, dac ă este necesar, s ă fie redirec ționate pentru abordarea problemelor economice cu care se confruntă un stat membru. În cadrul primei componente de măsuri de corelare a eficacit ății fondurilor ESI cu buna guvernanță economic ă, Comisia ar trebui s ă fie în m ăsură să solicite introducerea unor modifică ri ale acordului de parteneriat și ale programelor pentru a sprijini punerea în aplicare a recomand ărilor relevante ale Consiliului sau pentru a maximiza impactul fondurilor ESI disponibile asupra cre șterii și competitivit ății în statele membre care beneficiaz ă de o asisten ță financiar ă relevant ă. Reprogramarea ar trebui s ă fie folosit ă numai în cazurile în care aceasta ar putea într-adev ăr să influențeze în mod direct corectarea aspectelor problematice identi ficate în recomand ările relevante ale Consiliului în cadrul mecanismelor de guvernan ță economic ă, cu scopul de a evita reprogramarea frecvent ă, care ar submina previzibi litatea gestion ării fondurilor. În cadrul celei de a doua componente de m ăsuri care leag ă fondurile ESI de o guvernanță economica să nătoasă , în cazul în care un stat membru nu reu șește să ia m ăsuri eficace în contextul procesului de guvernan ță economic ă, Comisia ar trebui s ă propun ă Consiliului s ă suspende par țial sau total angajamentele sau pl ățile pentru programele statului membru respectiv. Este necesar s ă se stabileasc ă proceduri diferite pentru suspendarea angajamentelor și a plăților. Cu toate acestea, în ambele cazuri, atunci când prezintă o propunere de suspendare, Comisia ar trebui s ă țină seama de toate informa țiile relevante și să acorde atenț ia cuvenit ă oricăror elemente ap ărute pe baza dialogului structurat cu Parlamentul European și oricăror opinii exprimate în cadrul acestui dialog. Domeniul de aplicare și nivelul unei suspend ări ar trebui să fie propor ționale și eficace și ar trebui s ă respecte egalitatea de tratament între statele membre. În plus, suspendarea ar trebui s ă țină seama de circumstan țele economice și sociale ale statului membru în cauz ă, precum și de posibilul impact economic global asupra unui stat membru care rezult ă în urma aplic ării diferitelor etape ale procedurii de deficit excesiv și ale procedurii de dezechilibru excesiv. (25) În temeiul Protocolului nr. 15 privind unele dispozi ții referitoare la Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, anexat la TUE și la TFUE, anumite dispozi ții privind deficitul excesiv și procedurile aferente nu se aplică Regatului Unit. Prin urmare, dispozi țiile privind suspendarea total ă sau par țială a angajamentelor sau plăților nu ar trebui s ă se aplice Regatului Unit. (26) Având în vedere importan ța crucială a principiului cofi nanțării pentru utilizarea fondurilor ESI astfel încât s ă se asigure asumarea politicilor pe teren, și în conformitate cu aplicarea propor țională a suspend ărilor, orice decizie de suspendare în cadrul celei de-a doua componente de masuri care leag ă fondurile ESI de o guvernanta economica s ănătoasă ar trebui luat ă ținând seama de cerințele specifice aplicabile statului membru în cauz ă pentru asigurarea cofinan țării pentru programele finanț ate din fondurile ESI. Suspendă rile sunt încetate, iar fondurile sunt puse din nou la dispozi ția statului membru în cauz ă de îndat ă ce acesta ia m ăsurile necesare. (27) Fondurile ESI ar trebui s ă fie implementate prin programe care să vizeze perioada de programare în conformitate cu acordul de parteneriat. Programele ar trebui să fie întocmite de statele membre pe baza unor proceduri transparente și în conformitate cu cadrul lor instituțional și juridic. Statele membre și Comisia ar trebui să coopereze pentru a asigura coordonarea și coerența modalit ăților de programare pentru fondurile ESI. Deoarece con ținutul programelor este corelat îndea proape cu cel al acordului de parteneriat, programele ar trebui să fie prezentate în termen de trei luni de la prezentarea acordului de parteneriat. Pentru prezentarea programelor din cadrul obiectivului de cooperare teri torială european ă ar trebui prev ăzut un termen de nou ă luni de la data intr ării în vigoare a prezentului regu lament, pentru a se ține seama de caracterul plurina țional al programelor respective. În special, ar trebui s ă se facă diferența între elementele de baz ă ale acordului de parte neriat și ale programelor care ar trebui s ă facă obiectul unei decizii a Comisiei și alte elemente care nu fac obiectul deciziei Comisiei și care pot fi modificate sub ră spunderea statului membru. Programarea ar trebui s ă asigure coeren ța cu CSC și cu acordul de parteneriat, coordonarea dintre fondurile ESI, precum și cu celelalte instrumente de finan țare existente și contribu ția Băncii Europene de Investi ții, dacă este cazul. (28) În vederea asigur ării coerenței între programe sprijinite de diferite fonduri ESI, în special în contextul asigur ării unei contribuții la strategia Uniunii pentru o cre ștere inteli gentă, durabilă și favorabil ă incluziunii, este necesar s ă se stabileasc ă cerințe minime comune în ceea ce prive ște conținutul programelor, care pot fi completate prin norme specifice fondurilor pentru a ține seama de natura specific ă a fiecărui fond ESI. (29) Este necesar s ă se stabileasc ă proceduri clare pentru evaluarea, adoptarea și modificarea programelor de către Comisie. Pentru a asigura coeren ța între acordul de parteneriat și programe, ar trebui s ă se specifice faptul că programele, cu excep ția programelor din cadrul obiectivului de cooperare teritorial ă european ă, nu pot fi aprobate înainte de adoptarea de c ătre Comisie a unei decizii de aprobare a acordului de parte neriat. Pentru a reduce sarcina administrativ ă pentru statele membre, orice aprobare a unei modific ări a anumitor p ărți a unui program de că tre Comisie ar trebui să ducă automat la o modificare a p ărților relevante ale acordului de parteneriat. În plus, mobi lizarea imediat ă a resurselor alocate YEI ar trebui s ă fie, de asemenea, garantat ă prin stabilirea unor norme speciale privind procedura de prezentare și aprobare a programelor opera ționale dedicate YEI men ționate în Regulamentul privind FSE.RO L 347/324 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 ESI afectat de întârzieri ar trebui depuse și adoptate, în acest caz, doar dup ă intrarea în vigoare a regulamentului specific fondului în cauz ă, ar trebui prev ăzute termene adecvate pentru depunerea programelor afectate. (21) Statele membre ar trebui s ă-și concentreze sprijinul pentru a asigura o contribu ție semnificativ ă la obiectivele Uniunii, în conformitate cu necesit ățile lor specifice de dezvoltare la nivel na țional și regional. Ar trebui definite condiț ionalități ex ante, precum și un set concis și exhaustiv de criterii obiective pentru evaluarea lor, pentru a garanta existen ța condițiilor prealabile necesare pentru utilizarea eficace și eficientă a sprijinului Uniunii. În acest sens, ar trebui aplicat ă o condiț ionalitate ex ante pentru o prioritate a unui anumit program numai atunci când are o leg ătură veritabil ă și directă cu realizarea eficace și eficientă a unui obiectiv specific al unei prio rități de investi ții sau al unei priorit ăți a Uniunii precum și un impact direct asupra realiz ării obiectivului în cauz ă, dat fiind că nu toate obiectivele specifice sunt în mod necesar corelate cu o condi ționalitate ex ante prev ăzută în normele specifice fondurilor. Analiza aplicabilit ății unei condi ționalități ex ante ar trebui s ă țină seama de principiul propor ționalității față de nivelul sprijinului alocat, dac ă este cazul. Îndeplinirea condi ționalității ex ante aplicabile ar trebui s ă fie evaluat ă de statele membre atunci când preg ătesc programele și, după caz, acordul de parteneriat. Comisia ar trebui s ă evalueze coerența și caracterul adecvat al informa țiilor furnizate de către statul membru. În cazul în care o condiț ionalitate ex ante aplicabil ă nu este îndeplinit ă în termenul stabilit, Comisia ar trebui s ă aibă competen ța de a suspenda pl ățile intermediare pentru priorit ățile relevante ale programului, în condi ții clar definite. (22) În 2019, Comisia ar trebui s ă realizeze, în cooperare cu statele membre, o examinare a performan țelor pe baza unui cadru de performan ță. Cadrul de performan ță ar trebui definit pentru fiecare program, pentru a moni toriza progresele în direc ția atingerii obiectivelor și țintelor stabilite pentru fiecare prioritate în cursul perioadei de programare 2014 - 2020 („perioada de programare”). Pentru a se asigura c ă bugetul Uniunii nu este risipit sau folosit în mod ineficient, atunci când există dovezi c ă o prioritate nu îndepline ște nici pe departe obiectivele de etap ă referitoare doar la indicatorii financiari, indicatorii de realizare și etapele principale ale implement ării stabilite în cadrul de performan ță, din cauza unor deficien țe de implementare clar identificate, pe care Comisia le-a comunicat în prealabil, iar statul membru nu a întreprins m ăsurile corective necesare, Comisia ar trebui s ă poată suspenda pl ățile pentru program sau, la sfâr șitul perioadei de programare, s ă poată aplica corec ții financiare. La aplicarea corec țiilor financiare ar trebui s ă se ia în considerare, cu respectarea principiului propor ționalității, nivelul de absorb ție și factorii externi care au contribuit la neîndeplinirea obiec tivelor. Corec țiile financiare nu ar trebui s ă se aplice atunci când țintele nu sunt atinse din cauza impactului socioeconomic sau a factorilor de mediu, a unor schimbări semnificative de ordin economic sau de mediu survenite într-un stat membru sau din motive de forță majoră care afecteaz ă grav realizarea respectivelor priorități. Indicatorii de rezultat nu ar trebui s ă fie luați în considerare în scopul suspend ărilor sau al corec țiilor financiare. (23) Pentru a facilita concentrarea pe performan țe și pe atingerea obiectivelor Strategiei Uniunii pentru o creștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii, pentru fiecare stat membru ar trebui s ă se constituie o rezervă pentru performan ță, constând în 6 % din totalul alocărilor pentru obiectivul „investiț ii pentru cre ștere și locuri de munc ă”, precum și pentru FEADR, și pentru măsurile finan țate în cadrul gestiunii partajate în confor mitate cu un viitor act juridic al Uniunii privind stabilirea condiț iilor pentru sprijinul financiar pentru politica pentru afaceri maritime și pescuit pentru perioada de programare 2014-2020 („Regulamentul privind FEPAM”). Având în vedere diversitatea și caracterul lor plurinațional, nu ar trebui s ă existe o rezerv ă de performan ță pentru programele din cadrul obiectivului de cooperare teritorial ă european ă. Resursele alocate Inițiativei privind ocuparea for ței de munc ă în rândul tinerilor (YEI), în sensul defini ției din programul operațional în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliu lui) ( 1 ) (Regulamentul privind FSE); asisten ței tehnice la inițiativa Comisiei; transferurilor de la pilonul 1 al PAC către FEADR în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliu lui ( 2 ); transferurilor c ătre FEADR în temeiul dispozi țiilor privind ajustarea voluntar ă a plăților directe in 2013 si privind transferul c ătre FEADR prev ăzute in Regula mentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului ( 3 ) pentru anii calendaristici 2013 și 2014; transferurilor din Fondul de coeziune c ătre Mecanismul pentru Interconectarea Europei; transferurilor din Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane, astfel cum este definit într-un viitor act juridic al Uniunii și acțiunilor inovatoare pentru dezvoltarea urban ă durabilă în confor mitate cu articolul 92 alineatul (8) ar trebui s ă fie excluse la calcularea rezervei de performan ță. (24) Este necesar s ă se consolideze legă tura dintre politica de coeziune și guvernan ța economic ă a Uniunii pentru a garanta că eficacitatea cheltuielilor în temeiul fondurilorRO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/323 ( 1 ) Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 (A se vedea pagina 470 din prezentul Jurnal Oficial). ( 2 ) Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului (A se vedea pagina 608 din prezentul Jurnal Oficial) ( 3 ) Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune și de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regu lamentelor (CE) nr. 1290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003. (30) Pentru a optimiza valoarea ad ăugată a investi țiilor finanț ate integral sau par țial din bugetul Uniunii în domeniul cercet ării și al inov ării, ar trebui create sinergii în special între func ționarea fondurilor ESI și cea a programului Orizont 2020, instituit prin Regula mentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 ), respectându-se totodată obiectivele specifice ale acestora. Printre mecanismele-cheie destinate ob ținerii acestor sinergii ar trebui s ă se numere recunoa șterea ratelor forfetare aplicabile costurilor eligibile din Orizont 2020 pentru opera țiuni și beneficiari similari, precum și posibilitatea de a combina în aceea și operațiune finan țările provenite de la diferite instrumente ale Uniunii, inclusiv fondurile ESI și Orizont 2020, evitând totodat ă dubla finan țare. Pentru a consolida capacit ățile în domeniul cercet ării și inovării ale actorilor na ționali și regionali și pentru a atinge obiectivul de a crea o „cale c ătre excelen ță” în regiunile mai pu țin dezvoltate și în statele membre și regiunile cu un nivel insuficient de cercetare, dezvoltare și inovare (CDI), ar trebui instituite sinergii strânse între fondurile ESI și Orizont 2020 în cadrul tuturor priori tăților relevante ale programului. (31) Coeziunea teritorial ă a fost ad ăugată alături de obiectivele privind coeziunea economică și socială din TFUE, și este necesar să se abordeze rolul oraș elor, delimit ările geografice func ționale și zonele subregionale care se confruntă cu probleme geografice sau demografice specifice. În acest scop, și pentru a mobiliza mai bine potențialul la nivel local, este necesar s ă se consolideze ș i să se faciliteze dezvoltarea local ă plasată sub responsabi litatea comunit ății prin stabilirea unor norme comune și asigurarea unei coordonă ri strânse între toate fondurile ESI relevante. Dezvoltarea local ă plasată sub responsabi litatea comunit ății ar trebui s ă țină seama de nevoile și potențialul de la nivel local, precum și de caracteristicile socioculturale relevante. Responsabilitatea pentru elaborarea și implementarea strategiilor de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunit ății ar trebui să revină grupurilor de ac țiune local ă care reprezint ă interesele comunit ății, acesta constituind un principiu esențial. Modalit ățile detaliate privind definirea suprafe ței și a popula ției care fac obiectul strategiilor de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunit ății ar trebui să fie stabilite în programele relevante în conformitate cu normele specifice fondurilor. (32) Pentru a facilita o abordare fezabil ă a integr ării dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunit ății în procesul de programare, dezvoltarea local ă poate să se facă în cadrul unui obiectiv tematic unic care s ă urmă rească fie promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei, fie promovarea ocup ării și mobilității forț ei de muncă, în ciuda faptului că ac țiunile finan țate ca parte a dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunit ății ar putea contribui la toate celelalte obiective tematice. (33) Dacă o strategie de dezvoltare urban ă sau teritorial ă necesită o abordare integrat ă pentru c ă implică investiții în cadrul mai multor axe prioritare aferente unuia sau mai multor programe opera ționale, ar trebui s ă fie posibil ca ac țiunile sprijinite de fonduri, care pot fi completate cu sprijin financiar din partea FEADR sau FEPAM, s ă se desfășoare sub forma unei investi ții teri toriale integrate într-un program opera țional sau în programe opera ționale. (34) Instrumentele financiare sunt tot mai importante ca urmare a efectului lor de pârghie asupra fondurilor ESI, a capacității lor de a combina diferite forme de resurse publice și private pentru a sprijini obiectivele în materie de politici publice, precum și a faptului c ă formele de finanț are reînnoibile m ăresc viabilitatea pe termen lung a acestei asisten țe. (35) Instrumentele financiare sprijinite de fondurile ESI ar trebui să fie utilizate pentru a r ăspunde anumitor nevoi ale pieței într-o manier ă eficientă din punct de vedere al costurilor, în conformitate cu obiectivele programelor, și nu ar trebui s ă excludă finanț area privat ă. Prin urmare, decizia de a finan ța măsurile de sprijin prin intermediul instrumentelor financiare ar trebui s ă fie luat ă pe baza unei evalu ări ex ante prin care s-au stabilit probe privind deficiențele pieței sau situa țiile de investi ții sub nivelul optim, precum și nivelul estimat și proporțiile necesi tăților de investi ții publice. Elementele esenț iale ale evaluărilor ex ante ar trebui definite în mod clar în prezentul regulament. Având în vedere caracterul detaliat al evalu ării ex-ante , ar trebui s ă se prevad ă posi bilitatea ca realizarea evalu ării ex-ante s ă fie efectuat ă în etape, precum și revizuirea și actualizarea evalu ării ex- ante pe parcursul implement ării. (36) Instrumentele financiare ar trebui concepute și imple mentate astfel încât s ă promoveze participarea substanțială a investitorilor din sectorul privat și a insti tuțiilor financiare pe o baz ă adecvată în ceea ce prive ște partajarea riscurilor. Pentru a fi suficient de atractive pentru sectorul privat, este esen țial ca instrumentele financiare s ă fie concepute și implementate în mod flexibil. Prin urmare, autorit ățile de management ar trebui să decidă cu privire la cele mai adecvate forme de implementare a instrumentelor financiare, pentru a aborda nevoile specifice ale regiunilor țintă, în confor mitate cu obiectivele programului relevant, rezultatele evaluării ex ante și normele aplicabile în materie de ajutoare de stat. În cazurile în care este aplicabil ă o astfel de m ăsură, această flexibilitate ar trebui s ă prevadă și posibilitatea de a se reutiliza par țial resursele restituite de-a lungul perioadei de eligibilitate, pentru a se prevedea remunerarea preferen țială a investitorilor priva ți sau a investitorilor publici care funcț ionează după prin cipiul economiei de pia ță. O astfel de remunerare par țială ar trebui s ă țină seama de standardele de pia ță și să garanteze că orice ajutor de stat respect ă legislația Uniunii și legislația națională aplicabile și este limitat la valoarea minim ă necesară pentru a compensa lipsa capi talului privat disponibil, luând în considerare disfuncționalitățile pieței sau situa țiile de investi ții sub nivelul optim.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/325 ( 1 ) Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de 11 decembrie 2013 instituire a Programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 (2014 - 2020) și de abrogare a Deciziei nr. 1982/2006/CE (A se vedea pagina 104 din prezentul Jurnal Oficial). 53 INFORMAȚII GENERALE (37) Pentru a lua în considerare caracterul rambursabil al spri jinului acordat prin intermediul instrumentelor financiare și pentru a se asigura alinierea la practicile de pe pia ță, sprijinul din fondurile ESI acordat destinatarilor finali sub formă de investi ții de capitaluri proprii sau de cvasicapi taluri, împrumuturi sau garan ții sau alte instrumente de partajare a riscurilor ar trebui s ă poată acoperi în întregime investi țiile efectuate de destinatarii finali, f ără a diferenția costurile legate de TVA. În consecin ță, modul de luare în considerare a TVA la nivelul destinatarului final ar trebui s ă fie relevant pentru determinarea eligibi lității cheltuielilor aferente subven țiilor numai în cazurile în care instrumentele financiare sunt combinate cu granturi. (38) Atunci când anumite p ărți ale unei investi ții nu genereaz ă rezultate financiare directe, ar putea fi justificat ă combinarea instrumentelor financiare cu acordarea de granturi, în m ăsura în care aceste lucru este permis de normele aplicabile privind ajutorul de stat, pentru ca programele să fie sustenabile din punct de vedere economic. Ar trebui adoptate condi ții specifice care s ă evite dubla finan țare în astfel de cazuri. (39) Pentru a se asigura c ă resursele alocate instrumentelor financiare în favoarea IMM-urilor ating o masă critic ă eficace și eficient ă de noi finan țări prin îndatorare pentru IMM-uri, ar trebui sa fie posibila utilizarea acelor resurse pe întregul teritoriu al statului membru în cauză fără a se ț ine seama de categoriile de regiuni de pe acest teritoriu. Cu toate acestea, ar trebui s ă existe si posibilitatea negocierii acordului de finan țare dintre statul membru și BEI pentru a permite o restituire proporțională unei regiuni sau unui grup de regiuni din același stat membru, ca parte a unui singur program național specific pentru fiecare contribuț ie din FEDR și FEADR. (40) Contribu țiile statelor membre la garan ția neplafonata comuna si la instrumentele financiare de securitizare in favoarea IMM-urilor ar trebui defalcate pe 2014, 2015 și 2016, iar sumele pe care statele membre trebuie s ă le plătească BEI ar trebui programate în consecin ță în acordul de finan țare, în conformitate cu practica bancară standard și cu scopul de a distribui efectele asupra creditelor de plat ă în fiecare exerci țiu financiar. (41) În cazul tranzac țiilor de titlurizare, ar trebui s ă se asigure faptul că, la închiderea programului, cel pu țin suma ce corespunde contribu ției Uniunii a fost utilizat ă pentru obiectivul de a sprijini IMM-urile, în conformitate cu principiile referitoare la instrumentele financiare stabilite în Regulamentul financiar. (42) Autorit ățile de management ar trebui s ă dispună de flexi bilitatea necesar ă pentru a contribui cu resurse din programe la instrumentele financiare instituite la nivelul Uniunii și gestionate, în mod direct sau indirect, de c ătre Comisie sau la instrumentele create la nivel na țional, regional, transna țional sau transfrontalier și gestionate de autoritatea de management sau sub responsabilitatea acesteia. Autorit ățile de management ar trebui, de asemenea, să aib ă posibilitatea de a implementa instru mentele financiare în mod direct, prin intermediul unor fonduri existente sau nou create sau prin fonduri ale unor fonduri. (43) Pentru a se asigura dispozi ții de control propor ționate și a se garanta valoarea ad ăugată a instrumentelor finan ciare, destinatarii finali viza ți nu ar trebui s ă fie descurajați de existen ța unei sarcini administrative excesive. Organismele responsabile de auditarea programelor ar trebui, în primul rând, s ă efectueze audituri la nivelul autorit ăților de management și al orga nismelor de implementare a instrumentelor financiare, inclusiv fondurile de fonduri. Pot exista îns ă cazuri specifice în care documentele necesare pentru finalizarea unor astfel de audituri nu sunt disponibile la nivelul autorităților de management sau la nivelul organismelor de implementare a instrumentelor financiare sau în cazul în care aceste documente nu constituie o eviden ță exactă a sprijinului oferit. Prin urmare, în astfel de cazuri specifice, este necesar ă stabilirea anumitor dispozi ții care să permită de asemenea efectuarea de audituri și la nivelul destinatarilor finali. (44) Cuantumul resurselor transferate în orice moment de la fondurile ESI că tre instrumentele financiare ar trebui s ă corespund ă cuantumului necesar efectu ării investi țiilor planificate și plăților către beneficiarii finali, incluzând costurile și comisioanele de gestionare. În consecin ță, cererile de pl ăți intermediare ar trebui onorate treptat. Suma care trebuie pl ătită sub form ă de plată intermediar ă ar trebui s ă facă obiectul unui plafon maxim de 25 % din suma total ă a contribu țiilor din program angajate pentru instrumentul financiar în temeiul acordului de finan țare relevant, pl ățile intermediare ulterioare fiind condi ționate de utilizarea pentru cheltuieli eligibile a unui procentaj minim din sumele efective incluse în cererile anterioare. (45) Este necesar ă stabilirea de norme specifice privind sumele care urmeaz ă a fi acceptate drept cheltuieli eligibile la închiderea unui program, pentru a se asigura c ă sumele, inclusiv costurile și comisioanele de gestionare plătite din fondurile ESI c ătre instrumentele financiare, sunt utilizate efectiv pentru investi ții către beneficiarii finali. Normele ar trebui s ă fie suficient de flexibile pentru a permite sprijinirea de instrumente bazate pe participații în beneficiul întreprinderilor vizate și, prin urmare, ar trebui s ă țină seama de anumite caracteristici specifice acestor instrumente bazate pe participa ții pentru întreprinderi, cum ar fi practicile de pia ță în legătură cu furnizarea de finan țare ulterioar ă în domeniul fondurilor de capital de risc. Sub rezerva condi țiilor prev ăzute în prezentul regulament, întreprinderile vizate ar trebui s ă poată beneficia în continuare de sprijinul din Fondurile ESI pentru astfel de instrumente dup ă terminarea perioadei de eligibilitate.RO L 347/326 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 (30) Pentru a optimiza valoarea ad ăugată a investi țiilor finanț ate integral sau par țial din bugetul Uniunii în domeniul cercet ării și al inov ării, ar trebui create sinergii în special între func ționarea fondurilor ESI și cea a programului Orizont 2020, instituit prin Regula mentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 ), respectându-se totodată obiectivele specifice ale acestora. Printre mecanismele-cheie destinate ob ținerii acestor sinergii ar trebui s ă se numere recunoa șterea ratelor forfetare aplicabile costurilor eligibile din Orizont 2020 pentru opera țiuni și beneficiari similari, precum și posibilitatea de a combina în aceea și operațiune finan țările provenite de la diferite instrumente ale Uniunii, inclusiv fondurile ESI și Orizont 2020, evitând totodat ă dubla finan țare. Pentru a consolida capacit ățile în domeniul cercet ării și inovării ale actorilor na ționali și regionali și pentru a atinge obiectivul de a crea o „cale c ătre excelen ță” în regiunile mai pu țin dezvoltate și în statele membre și regiunile cu un nivel insuficient de cercetare, dezvoltare și inovare (CDI), ar trebui instituite sinergii strânse între fondurile ESI și Orizont 2020 în cadrul tuturor priori tăților relevante ale programului. (31) Coeziunea teritorial ă a fost ad ăugată alături de obiectivele privind coeziunea economică și socială din TFUE, și este necesar să se abordeze rolul oraș elor, delimit ările geografice func ționale și zonele subregionale care se confruntă cu probleme geografice sau demografice specifice. În acest scop, și pentru a mobiliza mai bine potențialul la nivel local, este necesar s ă se consolideze ș i să se faciliteze dezvoltarea local ă plasată sub responsabi litatea comunit ății prin stabilirea unor norme comune și asigurarea unei coordonă ri strânse între toate fondurile ESI relevante. Dezvoltarea local ă plasată sub responsabi litatea comunit ății ar trebui s ă țină seama de nevoile și potențialul de la nivel local, precum și de caracteristicile socioculturale relevante. Responsabilitatea pentru elaborarea și implementarea strategiilor de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunit ății ar trebui să revină grupurilor de ac țiune local ă care reprezint ă interesele comunit ății, acesta constituind un principiu esențial. Modalit ățile detaliate privind definirea suprafe ței și a popula ției care fac obiectul strategiilor de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunit ății ar trebui să fie stabilite în programele relevante în conformitate cu normele specifice fondurilor. (32) Pentru a facilita o abordare fezabil ă a integr ării dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunit ății în procesul de programare, dezvoltarea local ă poate să se facă în cadrul unui obiectiv tematic unic care s ă urmă rească fie promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei, fie promovarea ocup ării și mobilității forț ei de muncă, în ciuda faptului că ac țiunile finan țate ca parte a dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunit ății ar putea contribui la toate celelalte obiective tematice. (33) Dacă o strategie de dezvoltare urban ă sau teritorial ă necesită o abordare integrat ă pentru c ă implică investiții în cadrul mai multor axe prioritare aferente unuia sau mai multor programe opera ționale, ar trebui s ă fie posibil ca ac țiunile sprijinite de fonduri, care pot fi completate cu sprijin financiar din partea FEADR sau FEPAM, s ă se desfășoare sub forma unei investi ții teri toriale integrate într-un program opera țional sau în programe opera ționale. (34) Instrumentele financiare sunt tot mai importante ca urmare a efectului lor de pârghie asupra fondurilor ESI, a capacității lor de a combina diferite forme de resurse publice și private pentru a sprijini obiectivele în materie de politici publice, precum și a faptului c ă formele de finanț are reînnoibile m ăresc viabilitatea pe termen lung a acestei asisten țe. (35) Instrumentele financiare sprijinite de fondurile ESI ar trebui să fie utilizate pentru a r ăspunde anumitor nevoi ale pieței într-o manier ă eficientă din punct de vedere al costurilor, în conformitate cu obiectivele programelor, și nu ar trebui s ă excludă finanț area privat ă. Prin urmare, decizia de a finan ța măsurile de sprijin prin intermediul instrumentelor financiare ar trebui s ă fie luat ă pe baza unei evalu ări ex ante prin care s-au stabilit probe privind deficiențele pieței sau situa țiile de investi ții sub nivelul optim, precum și nivelul estimat și proporțiile necesi tăților de investi ții publice. Elementele esenț iale ale evaluărilor ex ante ar trebui definite în mod clar în prezentul regulament. Având în vedere caracterul detaliat al evalu ării ex-ante , ar trebui s ă se prevad ă posi bilitatea ca realizarea evalu ării ex-ante s ă fie efectuat ă în etape, precum și revizuirea și actualizarea evalu ării ex- ante pe parcursul implement ării. (36) Instrumentele financiare ar trebui concepute și imple mentate astfel încât s ă promoveze participarea substanțială a investitorilor din sectorul privat și a insti tuțiilor financiare pe o baz ă adecvată în ceea ce prive ște partajarea riscurilor. Pentru a fi suficient de atractive pentru sectorul privat, este esen țial ca instrumentele financiare s ă fie concepute și implementate în mod flexibil. Prin urmare, autorit ățile de management ar trebui să decidă cu privire la cele mai adecvate forme de implementare a instrumentelor financiare, pentru a aborda nevoile specifice ale regiunilor țintă, în confor mitate cu obiectivele programului relevant, rezultatele evaluării ex ante și normele aplicabile în materie de ajutoare de stat. În cazurile în care este aplicabil ă o astfel de m ăsură, această flexibilitate ar trebui s ă prevadă și posibilitatea de a se reutiliza par țial resursele restituite de-a lungul perioadei de eligibilitate, pentru a se prevedea remunerarea preferen țială a investitorilor priva ți sau a investitorilor publici care funcț ionează după prin cipiul economiei de pia ță. O astfel de remunerare par țială ar trebui s ă țină seama de standardele de pia ță și să garanteze că orice ajutor de stat respect ă legislația Uniunii și legislația națională aplicabile și este limitat la valoarea minim ă necesară pentru a compensa lipsa capi talului privat disponibil, luând în considerare disfuncționalitățile pieței sau situa țiile de investi ții sub nivelul optim.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/325 ( 1 ) Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de 11 decembrie 2013 instituire a Programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 (2014 - 2020) și de abrogare a Deciziei nr. 1982/2006/CE (A se vedea pagina 104 din prezentul Jurnal Oficial). (46) În plus, este necesar s ă se prevad ă norme specifice privind reutilizarea resurselor puse la dispozi ție din fondurile ESI pân ă la încheierea perioadei de eligibilitate și norme suplimentare privind utilizarea resurselor rămase dup ă expirarea perioadei de eligibilitate. (47) În general, sprijinul din fondurile ESI nu ar trebui utilizat pentru finan țarea investi țiilor care au fost încheiate în mod fizic sau implementate integral la data deciziei de a investi. Totuș i, în cazul investi țiilor în infrastructuri care au drept obiectiv sprijinirea dezvoltă rii urbane sau a reabilitării urbane ori în cazul investi țiilor în infras tructuri similare care au drept obiectiv diversificarea acti vităților de alte tipuri decât cele agricole desfășurate în mediul rural, ar putea fi necesar un anumit cuantum de sprijin pentru reorganizarea unui portofoliu de creanț e în raport cu infrastructuri care fac parte dintr-o nou ă investiție. În astfel de cazuri, ar trebui s ă fie posibil ă utilizarea sprijinului din fondurile ESI pentru reorga nizarea unui portofoliu de crean țe în limitele unui plafon de maximum 20 % din cuantumul total al contri buției la program din partea instrumentului financiar în favoarea investi ției. (48) Statele membre ar trebui s ă monitorizeze programele pentru a evalua implementarea lor și progresele înre gistrate în direc ția realizării obiectivelor programului. În acest scop, statele membre ar trebui s ă instituie comitete de monitorizare, în conformitate cu propriile cadre insti tuționale, legale și financiare, și să se defineasc ă structura și funcțiile acestora în ceea ce prive ște fondurile ESI. Având în vedere caracterul specific al programelor din cadrul obiectivului de cooperare teritorial ă european ă, ar trebui s ă fie stabilite norme specifice pentru comitele de monitorizare pentru respectivele programe. Ar putea fi instituite comitete de monitorizare comune pentru a facilita coordonarea între fondurile ESI. Pentru asigurarea eficacității, un comitet de monitorizare ar trebui s ă aibă competenț a de a adresa observa ții autorităților de mana gement în ceea ce prive ște implementarea și evaluarea programului, inclusiv ac țiunile legate de reducerea sarcinii administrative pentru beneficiari și ar trebui s ă monitorizeze ac țiunile adoptate ca urmare a observa țiilor sale. (49) Este necesar ă alinierea modalit ăților de monitorizare și raportare pentru fondurile ESI pentru a simplifica moda litățile de gestiune la toate nivelurile. Este important s ă se asigure cerin țe de raportare propor ționale, dar și dispo nibilitatea unor informa ții cuprinz ătoare privind progresele înregistrate în punctele-cheie de reexaminare. Prin urmare, este necesar ca cerinț ele privind raportarea să reflecte necesit ățile în materie de informa ții din anumiți ani și să fie aliniate cu programarea examin ării performan țelor. (50) În vederea monitoriz ării evoluției programelor, ar trebui să aibă loc o reuniune anual ă de examinare între fiecare stat membru și Comisie. Statul membru și Comisia ar trebui să aibă posibilitatea de a renun ța la organizarea reuniunii în al ți ani decât 2017 și 2019, pentru a evita o sarcină administrativ ă inutilă. (51) Pentru a permite Comisiei s ă monitorizeze progresele realizate în vederea îndeplinirii obiectivelor Uniunii, precum și a misiunilor specifice fondurilor, conform obiectivelor lor bazate pe tratate, statele membre ar trebui să prezinte rapoarte de progres în ceea ce privește punerea în aplicare a acordurilor lor de parte neriat. Pe baza acestor rapoarte, Comisia ar trebui s ă pregătească un raport strategic de progres, în 2017 și în 2019. Pentru a asigura dezbateri politice strategice periodice referitoare la contribu ția fondurilor ESI la realizarea strategiei Uniunii privind cre șterea inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii și pentru a îmbun ătăți calitatea cheltuielilor și eficacitatea politicii în confor mitate cu semestrul european, rapoartele strategice ar trebui să fie discutate în Consiliu. Pe baza acestor dezbateri, Consiliul ar trebui s ă aibă posibilitatea de a aduce o contribu ție la evaluarea care are loc la reuniunea de prim ăvară a Consiliului European cu privire la rolul tuturor politicilor și instrumentelor Uniunii în generarea unei cre șteri economice durabile care creeaz ă locuri de munc ă în întreaga Uniune. (52) Este necesar s ă se evalueze eficacitatea, eficien ța și impactul asisten ței din fondurile ESI, pentru a îmbun ătăți calitatea elabor ării și a implement ării a programelor și pentru a determina impactul programelor în ceea ce privește țintele strategiei Uniunii pentru o cre ștere inteli gentă, durabilă și favorabil ă incluziunii, precum și, având în vedere dimensiunea programului în raport cu produsul intern brut (PIB) și cu țintele legate de șomaj din zona vizată de program, dup ă caz. Ar trebui precizate respon sabilitățile statelor membre și ale Comisiei în acest sens. (53) Pentru a îmbun ătăți calitatea elabor ării fiecărui program și pentru a verifica dac ă obiectivele și țintele sale pot fi atinse, ar trebui efectuat ă o evaluare ex ante a fiec ărui program. (54) Ar trebui elaborat un plan de evaluare de c ătre auto ritatea de management sau statul membru. Ar trebui ca planul de evaluare s ă poată viza mai multe programe. În timpul perioadei de programare, autorit ățile de mana gement ar trebui s ă se asigure de efectuarea unor evaluări pentru a examina eficacitatea, eficien ța și impactul unui program. Ar trebui s ă se informeze comitetul de monitorizare și Comisia în legă tură cu rezultatele evalu ărilor, pentru a facilita deciziile în materie de gestionare. (55) Ar trebui s ă desfășoare evalu ări ex post pentru a examina eficacitatea și eficiența fondurilor ESI și impactul lor asupra obiectivelor generale ale fondurilor ESI și ale stra tegiei Uniunii pentru o cre ștere inteligent ă, durabilă și favorabilă incluziunii, ținându-se seama de obiectivele stabilite pentru aceast ă strategie a Uniunii. Comisia ar trebui să elaboreze, pentru fiecare dintre fondurile ESI, un raport de sintez ă în care s ă fie prezentate pe scurt principalele concluzii ale evalu ărilor ex post.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/327 55 INFORMAȚII GENERALE (56) Ar trebui s ă se specifice tipurile de acț iuni care pot fi adoptate la ini țiativa Comisiei și a statelor membre ca asistență tehnică din fondurile ESI. (57) Pentru a asigura o utilizare eficient ă a resurselor Uniunii și pentru a evita finan țarea excesiv ă a operațiunilor gene ratoare de venituri nete ulterior finaliz ării lor, ar trebui utilizate diferite metode de stabilire a veniturilor nete generate de astfel de opera țiuni, inclusiv o abordare simplificat ă bazată pe sume forfetare pentru sectoare sau subsectoare. Sumele forfetare ar trebui s ă se bazeze pe datele istorice aflate la dispozi ția Comisiei, pe potențialul de recuperare a costurilor și pe principiul „poluatorul pl ătește”, după caz. Ar trebui s ă se prevad ă, de asemenea, extinderea sumelor forfetare la sectoare noi, introducerea unor subsectoare sau revizuirea sumelor pentru opera țiuni viitoare atunci când date noi devin disponibile prin intermediul unui act delegat. Utilizarea sumelor forfetare ar putea fi adecvat ă în special în cazul operațiunilor din domeniile tehnologiilor informa ției și comunica țiilor (TIC), al CDI și al eficien ței energetice. În plus, pentru a se asigura aplicarea principiului proporționalității și a se ț ine seama de alte dispozi ții de reglementare sau contractuale care ar putea s ă se aplice, este necesar s ă se stabileasc ă derogările de la aceste norme. (58) Este important s ă se asigure o abordare propor ționată și să evite verificarea repetat ă a necesit ăților de finan țare în cazul opera țiunilor care genereaz ă venituri nete dup ă finalizare și care sunt supuse, de asemenea, normelor privind ajutoarele de stat, având în vedere c ă normele în cauză stabilesc și ele limite pentru sprijinul care poate fi acordat. Prin urmare, normele privind calcularea veniturilor nete nu ar trebui s ă se aplice în cazurile în care este vorba de un ajutor de minimis , de ajutoare de stat acordate unor IMM-uri care sunt supuse unei limite privind intensitatea sau cuantumul ajutorului sau de ajutoare de stat compatibile acordate unor întreprinderi mari și în care s-a f ăcut o evaluare individual ă a necesi tăților de finan țare în conformitate cu normele aplicabile privind ajutoarele de stat. Cu toate acestea, fiecare stat membru ar trebui s ă aibă posibilitatea să aplice metodele de calculare a veniturilor nete în cazurile prev ăzute de dispozițiile de drept intern. (59) Parteneriatele public-privat (PPP) pot constitui mijloace eficace de implementare a unor opera țiuni care asigur ă îndeplinirea unor obiective în materie de politici publice prin faptul c ă grupeaz ă diferite forme de resurse publice și private. Pentru a facilita utilizarea fondurilor ESI în vederea finan țării de opera țiuni structurate sub form ă de PPP, prezentul regulament ar trebui s ă țină seama de anumite caracteristici specifice ale PPP-urilor prin adaptarea unora dintre dispozi țiile comune ale fondurilor ESI. (60) Ar trebui s ă se specifice datele ini țiale și finale de eligi bilitate a cheltuielilor, astfel încât s ă existe o norm ă uniformă și echitabil ă aplicabil ă utilizării fondurilor ESI în întreaga Uniune. Pentru a se facilita execu ția progra melor, ar trebui s ă se specifice faptul că data începând cu care cheltuielile devin eligibile poate fi o dat ă anterioar ă datei de 1 ianuarie 2014, în cazul în care statul membru în cauză prezintă un program înaintea acestei date. Luând în considerare nevoia urgentă de a mobiliza resursele alocate YEI, pentru a sprijini aplicarea imediat ă a acesteia, în mod excep țional, data începând cu care chel tuielile devin eligibile pentru aceast ă inițiativă ar trebui s ă fie 1 septembrie 2013.Pentru a asigura o utilizare eficientă a fondurilor ESI și pentru a reduce riscul pentru bugetul Uniunii, este necesar s ă se instituie restricții privind contribu țiile pentru opera țiunile fina lizate. (61) În conformitate cu principiul subsidiarit ății și sub rezerva anumitor excep ții prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European si al Consiliu lui ( 1 ), de regulamentul privind FSE, de Regulamentul (UE) nr. 1300/2013 al Parlamentului European si al Consiliului ( 2 ), de Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European si al Consiliului ( 3 ), de Regula mentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European si al Consiliului ( 4 ) și de regulamentul privind FEPAM statele membre ar trebui s ă adopte norme la nivel național privind eligibilitatea cheltuielilor. (62) În vederea simplific ării utilizării fondurilor ESI și a reducerii riscului de eroare, concomitent cu asigurarea unei diferen țieri atunci când este necesar pentru a reflecta elementele specifice politicilor, se recomand ă să se defineasc ă formele de contribu ție, condițiile armo nizate de rambursare a granturilor și a asisten ței rambur sabile, finan țările prin sume forfetare, normele specifice de eligibilitate pentru granturi și asistență rambursabil ă și condiț iile specifice privind eligibilitatea opera țiunilor, în funcție de zon ă. (63) Ar trebui s ă fie posibil s ă se acorde sprijin din fondurile ESI sub formă de granturi, premii, asisten ță rambursabil ă sau instrumente financiare ori o combina ție între acestea, astfel încât organismele responsabile s ă poată alege cea mai adecvat ă formă de sprijin pentru a r ăspunde nevoilor identificate.RO L 347/328 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 ( 1 ) Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de dezvoltare regional ă și dispozițiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investi țiile pentru cre ștere economic ă și locuri de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006 (A se vedea pagina 289 din prezentul Jurnal Oficial). ( 2 ) Regulamentul (UE) nr. 1300/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1084/2006 (A se vedea pagina 281 din prezentul Jurnal Oficial). ( 3 ) Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind dispozi ții specifice pentru sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare teritorial ă european ă (A se vedea pagina 259 din prezentul Jurnal Oficial). ( 4 ) Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rural ă acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rural ă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului (FEADR) (A se vedea pagina 487 din prezentul Jurnal Oficial).(46) În plus, este necesar s ă se prevad ă norme specifice privind reutilizarea resurselor puse la dispozi ție din fondurile ESI pân ă la încheierea perioadei de eligibilitate și norme suplimentare privind utilizarea resurselor rămase dup ă expirarea perioadei de eligibilitate. (47) În general, sprijinul din fondurile ESI nu ar trebui utilizat pentru finan țarea investi țiilor care au fost încheiate în mod fizic sau implementate integral la data deciziei de a investi. Totuș i, în cazul investi țiilor în infrastructuri care au drept obiectiv sprijinirea dezvoltă rii urbane sau a reabilitării urbane ori în cazul investi țiilor în infras tructuri similare care au drept obiectiv diversificarea acti vităților de alte tipuri decât cele agricole desfășurate în mediul rural, ar putea fi necesar un anumit cuantum de sprijin pentru reorganizarea unui portofoliu de creanț e în raport cu infrastructuri care fac parte dintr-o nou ă investiție. În astfel de cazuri, ar trebui s ă fie posibil ă utilizarea sprijinului din fondurile ESI pentru reorga nizarea unui portofoliu de crean țe în limitele unui plafon de maximum 20 % din cuantumul total al contri buției la program din partea instrumentului financiar în favoarea investi ției. (48) Statele membre ar trebui s ă monitorizeze programele pentru a evalua implementarea lor și progresele înre gistrate în direc ția realizării obiectivelor programului. În acest scop, statele membre ar trebui s ă instituie comitete de monitorizare, în conformitate cu propriile cadre insti tuționale, legale și financiare, și să se defineasc ă structura și funcțiile acestora în ceea ce prive ște fondurile ESI. Având în vedere caracterul specific al programelor din cadrul obiectivului de cooperare teritorial ă european ă, ar trebui s ă fie stabilite norme specifice pentru comitele de monitorizare pentru respectivele programe. Ar putea fi instituite comitete de monitorizare comune pentru a facilita coordonarea între fondurile ESI. Pentru asigurarea eficacității, un comitet de monitorizare ar trebui s ă aibă competenț a de a adresa observa ții autorităților de mana gement în ceea ce prive ște implementarea și evaluarea programului, inclusiv ac țiunile legate de reducerea sarcinii administrative pentru beneficiari și ar trebui s ă monitorizeze ac țiunile adoptate ca urmare a observa țiilor sale. (49) Este necesar ă alinierea modalit ăților de monitorizare și raportare pentru fondurile ESI pentru a simplifica moda litățile de gestiune la toate nivelurile. Este important s ă se asigure cerin țe de raportare propor ționale, dar și dispo nibilitatea unor informa ții cuprinz ătoare privind progresele înregistrate în punctele-cheie de reexaminare. Prin urmare, este necesar ca cerinț ele privind raportarea să reflecte necesit ățile în materie de informa ții din anumiți ani și să fie aliniate cu programarea examin ării performan țelor. (50) În vederea monitoriz ării evoluției programelor, ar trebui să aibă loc o reuniune anual ă de examinare între fiecare stat membru și Comisie. Statul membru și Comisia ar trebui să aibă posibilitatea de a renun ța la organizarea reuniunii în al ți ani decât 2017 și 2019, pentru a evita o sarcină administrativ ă inutilă. (51) Pentru a permite Comisiei s ă monitorizeze progresele realizate în vederea îndeplinirii obiectivelor Uniunii, precum și a misiunilor specifice fondurilor, conform obiectivelor lor bazate pe tratate, statele membre ar trebui să prezinte rapoarte de progres în ceea ce privește punerea în aplicare a acordurilor lor de parte neriat. Pe baza acestor rapoarte, Comisia ar trebui s ă pregătească un raport strategic de progres, în 2017 și în 2019. Pentru a asigura dezbateri politice strategice periodice referitoare la contribu ția fondurilor ESI la realizarea strategiei Uniunii privind cre șterea inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii și pentru a îmbun ătăți calitatea cheltuielilor și eficacitatea politicii în confor mitate cu semestrul european, rapoartele strategice ar trebui să fie discutate în Consiliu. Pe baza acestor dezbateri, Consiliul ar trebui s ă aibă posibilitatea de a aduce o contribu ție la evaluarea care are loc la reuniunea de prim ăvară a Consiliului European cu privire la rolul tuturor politicilor și instrumentelor Uniunii în generarea unei cre șteri economice durabile care creeaz ă locuri de munc ă în întreaga Uniune. (52) Este necesar s ă se evalueze eficacitatea, eficien ța și impactul asisten ței din fondurile ESI, pentru a îmbun ătăți calitatea elabor ării și a implement ării a programelor și pentru a determina impactul programelor în ceea ce privește țintele strategiei Uniunii pentru o cre ștere inteli gentă, durabilă și favorabil ă incluziunii, precum și, având în vedere dimensiunea programului în raport cu produsul intern brut (PIB) și cu țintele legate de șomaj din zona vizată de program, dup ă caz. Ar trebui precizate respon sabilitățile statelor membre și ale Comisiei în acest sens. (53) Pentru a îmbun ătăți calitatea elabor ării fiecărui program și pentru a verifica dac ă obiectivele și țintele sale pot fi atinse, ar trebui efectuat ă o evaluare ex ante a fiec ărui program. (54) Ar trebui elaborat un plan de evaluare de c ătre auto ritatea de management sau statul membru. Ar trebui ca planul de evaluare s ă poată viza mai multe programe. În timpul perioadei de programare, autorit ățile de mana gement ar trebui s ă se asigure de efectuarea unor evaluări pentru a examina eficacitatea, eficien ța și impactul unui program. Ar trebui s ă se informeze comitetul de monitorizare și Comisia în legă tură cu rezultatele evalu ărilor, pentru a facilita deciziile în materie de gestionare. (55) Ar trebui s ă desfășoare evalu ări ex post pentru a examina eficacitatea și eficiența fondurilor ESI și impactul lor asupra obiectivelor generale ale fondurilor ESI și ale stra tegiei Uniunii pentru o cre ștere inteligent ă, durabilă și favorabilă incluziunii, ținându-se seama de obiectivele stabilite pentru aceast ă strategie a Uniunii. Comisia ar trebui să elaboreze, pentru fiecare dintre fondurile ESI, un raport de sintez ă în care s ă fie prezentate pe scurt principalele concluzii ale evalu ărilor ex post.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/327 (64) Pentru a garanta eficacitatea, corectitudinea și impactul durabil al interven țiilor din partea fondurilor ESI, ar trebui instituite dispozi ții care să garanteze că investi țiile în întreprinderi și infrastructur ă sunt de durat ă și să se prevină utilizarea fondurilor ESI pentru avantaje necu venite. Experien ța a arătat că o perioad ă de cinci ani reprezintă o perioad ă minimă adecvat ă care se poate aplica, cu excep ția cazurilor în care normele privind ajutoarele de stat prev ăd o perioad ă diferită. Cu toate acestea, în conformitate cu principiul propor ționalității, ar putea fi justificat ă o perioad ă mai scurt ă, de trei ani, atunci când investi ția vizează menținerea unor investi ții sau a unor locuri de munc ă create de IMM-uri. În cazul unei opera țiuni care const ă în investi ții în infrastructur ă sau în produc ție și care nu are ca beneficiar un IMM, o astfel de opera țiune ar trebui s ă ramburseze contribu ția din fondurile ESI dac ă, în termen de 10 ani de la efec tuarea pl ății finale c ătre beneficiar, activitatea de producție în cauz ă este delocalizat ă în afara Uniunii. Este adecvat s ă se exclud ă acțiunile sprijinite de FSE și cele care nu implic ă investiții productive sau investi ți în infrastructur ă de la cerin ța general ă privind caracterul durabil, cu excep ția cazurilor în care aceste cerin țe sunt derivate din normele aplicabile privind ajutoarele de stat, și să se exclud ă contribu țiile la sau din instrumentele financiare. Sumele pl ătite nejustificat ar trebui s ă fie recu perate și ar trebui s ă facă obiectul procedurilor aplicabile neregulilor. (65) Statele membre ar trebui s ă adopte m ăsuri adecvate pentru a garanta realizarea și funcționarea corect ă a sistemelor lor de gestiune și control, pentru a oferi asigurare în ceea ce prive ște utilizarea conform ă legislației și reglementar ă a fondurilor ESI. Ar trebui s ă se specifice obligațiile statelor membre în ceea ce prive ște sistemele de gestiune și control, precum și de prevenire, detectare și corectare a neregulilor și a încălcărilor dreptului Uniunii. (66) În conformitate cu principiul gestiunii partajate, statele membre și Comisia ar trebui s ă ră spundă de manage mentul și controlul programelor. Aplicarea și controlul operațiunilor din cadrul programelor ar trebui s ă revină în principal statelor membre, prin sistemele lor de gestiune și control. Pentru a consolida eficien ța controlului asupra selec ției și realizării operațiunilor și a funcționării sistemului de gestiune și control, ar trebui specificate func țiile autorit ății de management. (67) Statele membre ar trebui s ă îndeplineasc ă obligațiile de gestiune, de control și de audit și să își asume responsa bilităț ile aferente astfel cum sunt prev ăzute de normele privind gestiunea partajat ă stabilite în prezentul regu lament, în Regulamentul financiar și în normele specifice fondurilor. Statele membre ar trebui s ă se asigure, în conformitate cu condi țiile prevăzute în prezentul regulament, c ă s-au luat m ăsuri eficace pentru examinarea reclama țiilor privind fondurile ESI. În confor mitate cu principiul subsidiarit ății, la cererea Comisiei, statele membre ar trebui s ă examineze reclama țiile depuse la Comisie care se încadreaz ă în sfera de acțiune a mecanismelor lor și să informeze Comisia cu privire la rezultatele examin ărilor la cerere. (68) Ar trebui s ă fie stabilite competen țele și responsabilit ățile Comisiei în ceea ce prive ște verificarea func ționării eficiente a sistemelor de gestiune și control, precum și în ceea ce prive ște solicitarea întreprinderii de ac țiuni de către statele membre. De asemenea, Comisia ar trebui s ă aibă competenț a de a efectua audituri la fa ța locului și controale vizând aspecte legate de buna gestiune finan ciară, pentru a avea capacitatea s ă formuleze concluzii privind performan ța fondurilor ESI. (69) Angajamentele bugetare ale Uniunii ar trebui asumate o dată pe an. Pentru a asigura o gestiune eficace a progra melor, este necesar s ă se stabileasc ă norme comune pentru prefinan țare, cererile de pl ăți intermediare și soldul final, f ără a aduce atingere normelor specifice pentru fiecare dintre fondurile ESI. (70) Plata de prefinan țare la începutul programelor garanteaz ă că un stat membru are mijloacele necesare pentru a oferi sprijin beneficiarilor înc ă de la începutul implement ării programului, astfel încât respectivii beneficiari s ă primească avansuri atunci când acestea sunt necesare pentru realizarea investi țiilor planificate, iar ramburs ările să fie efectuate rapid dup ă depunerea cererilor de plat ă. Prin urmare, ar trebui stabilite dispozi ții privind sumele inițiale de prefinan țare din fondurile ESI. Prefinan țarea inițială ar trebui lichidat ă în totalitate la închiderea programului. (71) Pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii, ar trebui să se prevad ă măsuri limitate în timp și care să permit ă ordonatorului delegat s ă întrerup ă plățile în cazul în care există probe clare care sugereaz ă o deficien ță semnifi cativă care afecteaz ă buna func ționare a sistemelor de gestiune și control, probe privind nereguli legate de o cerere de plat ă sau nu au fost prezentate documente necesare pentru examinarea și acceptarea conturilor. Durata întreruperii ar trebui s ă fie de maximum șase luni, cu o posibil ă prelungire a perioadei respective până la nouă luni cu acordul statului membru, pentru a permite solu ționarea cauzelor întreruperii și a evita astfel aplicarea de suspend ări. (72) Pentru a proteja bugetul Uniunii, este posibil ca Comisia să fie nevoit ă să aplice corec ții financiare. Pentru a asigura securitatea juridic ă pentru statele membre, este important să se defineasc ă circumstan țele în care neres pectarea dreptului Uniunii și a legisla ției naționale care vizează aplicarea acestuia poate determina corec ții financiare din partea Comisiei. Pentru a se asigura c ă eventualele rectific ări financiare pe care Comisia le impune statelor membre sunt legate de protec ția inte reselor financiare ale Uniunii, acestea ar trebui s ă se limiteze la cazurile în care înc ălcarea dreptului UniuniiRO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/329 57 INFORMAȚII GENERALE aplicabil sau a legisla ției naționale care vizeaz ă aplicarea dreptului relevant al Uniunii prive ște eligibilitatea, regu laritatea, gestiunea sau controlul opera țiunilor și cheltu ielilor corespunz ătoare declarate Comisiei. Pentru a garanta propor ționalitatea, este important ca, atunci când decide asupra unei corec ții financiare, Comisia s ă ia în considerare natura și gravitatea înc ălcării și impli cațiile financiare aferente pentru bugetul Uniunii. (73) Pentru a încuraja disciplina financiar ă, ar trebui definite modalitățile de dezangajare pentru oricare parte a anga jamentului bugetar pentru un program, în special dacă o sumă poate fi exclus ă din dezangajare, îndeosebi atunci când întârzierile în implementare rezult ă din circum stanțe independente de partea în cauz ă, excepționale sau neprev ăzute și ale căror consecin țe nu pot fi evitate în ciuda eforturilor f ăcute sau în situa ții în care s-a depus o cerere de plat ă dar pentru care termenul de plata a fost întrerupt sau plata a fost suspendat ă. (74) Procedura de dezangajare constituie, de asemenea, o component ă necesar ă a mecanismului de alocare a rezervei de performan ță, iar în astfel de cazuri ar trebui să fie posibil să se reconstituie creditele în vederea angajării ulterioare a acestora în cadrul altor programe și priorități. De asemenea, în cazul implement ării anumitor instrumente financiare specifice în favoarea IMM-urilor, dac ă dezangaj ările au fost provocate de între ruperea particip ării unui stat membru în cadrul acestor instrumente financiare, ar trebui s ă se prevad ă reconsti tuirea ulterioar ă a creditelor în vederea angaj ării acestora în cadrul altor programe. Având în vedere c ă va fi necesară introducerea unor dispoziț ii suplimentare în cuprinsul Regulamentului financiar, pentru a permite o astfel de reconstituire a creditelor, aceste proceduri ar trebui să devină aplicabile numai dup ă intrarea în vigoare a modific ării respective aduse Regulamentului financiar. (75) Sunt necesare dispozi ții generale suplimentare în leg ătură cu funcționarea specific ă a fondurilor. În special, pentru a spori valoarea lor ad ăugată și pentru a sus ține contribu ția lor la priorit ățile strategiei Uniunii pentru o cre ștere inte ligentă, durabil ă și favorabil ă incluziunii și pentru misiunile specifice fondurilor în temeiul obiectivelor prevăzute în tratat, func ționarea fondurilor ar trebui simplificat ă și concentrat ă asupra obiectivului „investi ții pentru cre ștere și locuri de munc ă” și a obiectivului „cooperare teritorial ă european ă”. (76) Dispozi ții suplimentare privind func ționarea specific ă a FEADR și a FEPAM sunt prev ăzute în legisla ția specific ă sectoarelor relevante. (77) Promovarea obiectivelor de coeziune economic ă, socială și teritorial ă, prevăzute în TFUE, presupune c ă obiectivul „investiții pentru cre ștere economic ă și ocuparea for ței de muncă” ar trebui s ă includă toate regiunile. Pentru a oferi o asistență echilibrat ă și nuanțată și pentru a reflecta nivelul de dezvoltare economic ă și socială, resursele pentru acest obiectiv ar trebui alocate din FEDR și FSE între regiunile mai pu țin dezvoltate, regiunile de tranzi ție și regiunile mai dezvoltate în func ție de PIB-ul pe cap de locuitor raportat la media UE-27. Pentru a garanta caracterul durabil pe termen lung al investi țiilor din fondurile structurale, pentru a consolida dezvoltarea înre gistrată și a stimula cre șterea economic ă și coeziunea socială a regiunilor Uniunii, regiunile ale c ăror PIB pe cap de locuitor pentru perioada de programare 2007 - 2013 era mai mic de 75 % din media UE-25 pentru perioada de referin ță dar al c ăror PIB pe cap de locuitor a devenit mai mare de 75 % din media UE-27 ar trebui s ă primeasc ă cel puțin 60 % din alocarea lor anuală orientativ ă medie pentru 2007 - 2013. Alocarea totală din FEDR, FSE și Fondul de coeziune pentru un stat membru ar trebui s ă corespund ă unui procent de cel puțin 55 % din alocarea total ă individual ă a acestuia pentru perioada 2007 - 2013. Statele membre al c ăror venit național brut (VNB) pe cap de locuitor este mai mic de 90 % din cel al mediei Uniunii ar trebui s ă beneficieze de asisten ță pentru obiectivul „investi ții pentru cre ștere economic ă și ocuparea for ței de munc ă” din Fondul de coeziune. (78) Ar trebui stabilite criterii obiective de definire a regiunilor și zonelor eligibile pentru sprijin din partea fondurilor. În acest scop, identificarea regiunilor și a zonelor la nivelul Uniunii ar trebui s ă se bazeze pe sistemul comun de clasificare a regiunilor stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliu lui ( 1 ), modificat prin Regulamentul (CE) nr. 105/2007 al Comisiei ( 2 ). (79) În scopul stabilirii unui cadru financiar adecvat pentru fonduri, Comisia ar trebui s ă stabileasc ă, prin acte de punere în aplicare, defalcarea anual ă orientativ ă a creditelor de angajament disponibile în conformitate cu o metodă obiectiv ă și transparent ă, în vederea orient ării către regiunile a c ăror dezvoltare a r ămas în urm ă, inclusiv cele care primesc sprijin tranzitoriu. Pentru a ține seama de situa ția extrem de dificil ă a statelor membre care sufer ă din cauza crizei și în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului ( 3 ), Comisia ar trebui s ă reanalizeze aloc ările tuturor statelor membre în 2016 pe baza celor mai recente statistici disponibile în acel moment și, în cazul în care exist ă o divergen ță cumulată de peste +/- 5 %, s ă le reajusteze. Ajust ările necesare ar trebui s ă fie distribuite în părți egale pe parcursul perioadei 2017 - 2020.RO L 347/330 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 ( 1 ) Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 mai 2003 privind instituirea unui nomenclator comun al unit ăților teritoriale de statistic ă (NUTS) (JO L 154, 21.6.2003, p. 1). ( 2 ) Regulamentul (CE) nr. 105/2007 al Comisiei din 1 februarie 2007 de modificare a anexelor la Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea unei nomenclaturi comune a unit ăților teritoriale de statistic ă (NUTS) (JO L 39, 10.2.2007, p. 1). ( 3 ) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014 - 2020 (A se vedea pagina 884 din prezentul Jurnal Oficial)(64) Pentru a garanta eficacitatea, corectitudinea și impactul durabil al interven țiilor din partea fondurilor ESI, ar trebui instituite dispozi ții care să garanteze că investi țiile în întreprinderi și infrastructur ă sunt de durat ă și să se prevină utilizarea fondurilor ESI pentru avantaje necu venite. Experien ța a arătat că o perioad ă de cinci ani reprezintă o perioad ă minimă adecvat ă care se poate aplica, cu excep ția cazurilor în care normele privind ajutoarele de stat prev ăd o perioad ă diferită. Cu toate acestea, în conformitate cu principiul propor ționalității, ar putea fi justificat ă o perioad ă mai scurt ă, de trei ani, atunci când investi ția vizează menținerea unor investi ții sau a unor locuri de munc ă create de IMM-uri. În cazul unei opera țiuni care const ă în investi ții în infrastructur ă sau în produc ție și care nu are ca beneficiar un IMM, o astfel de opera țiune ar trebui s ă ramburseze contribu ția din fondurile ESI dac ă, în termen de 10 ani de la efec tuarea pl ății finale c ătre beneficiar, activitatea de producție în cauz ă este delocalizat ă în afara Uniunii. Este adecvat s ă se exclud ă acțiunile sprijinite de FSE și cele care nu implic ă investiții productive sau investi ți în infrastructur ă de la cerin ța general ă privind caracterul durabil, cu excep ția cazurilor în care aceste cerin țe sunt derivate din normele aplicabile privind ajutoarele de stat, și să se exclud ă contribu țiile la sau din instrumentele financiare. Sumele pl ătite nejustificat ar trebui s ă fie recu perate și ar trebui s ă facă obiectul procedurilor aplicabile neregulilor. (65) Statele membre ar trebui s ă adopte m ăsuri adecvate pentru a garanta realizarea și funcționarea corect ă a sistemelor lor de gestiune și control, pentru a oferi asigurare în ceea ce prive ște utilizarea conform ă legislației și reglementar ă a fondurilor ESI. Ar trebui s ă se specifice obligațiile statelor membre în ceea ce prive ște sistemele de gestiune și control, precum și de prevenire, detectare și corectare a neregulilor și a încălcărilor dreptului Uniunii. (66) În conformitate cu principiul gestiunii partajate, statele membre și Comisia ar trebui s ă ră spundă de manage mentul și controlul programelor. Aplicarea și controlul operațiunilor din cadrul programelor ar trebui s ă revină în principal statelor membre, prin sistemele lor de gestiune și control. Pentru a consolida eficien ța controlului asupra selec ției și realizării operațiunilor și a funcționării sistemului de gestiune și control, ar trebui specificate func țiile autorit ății de management. (67) Statele membre ar trebui s ă îndeplineasc ă obligațiile de gestiune, de control și de audit și să își asume responsa bilităț ile aferente astfel cum sunt prev ăzute de normele privind gestiunea partajat ă stabilite în prezentul regu lament, în Regulamentul financiar și în normele specifice fondurilor. Statele membre ar trebui s ă se asigure, în conformitate cu condi țiile prevăzute în prezentul regulament, c ă s-au luat m ăsuri eficace pentru examinarea reclama țiilor privind fondurile ESI. În confor mitate cu principiul subsidiarit ății, la cererea Comisiei, statele membre ar trebui s ă examineze reclama țiile depuse la Comisie care se încadreaz ă în sfera de acțiune a mecanismelor lor și să informeze Comisia cu privire la rezultatele examin ărilor la cerere. (68) Ar trebui s ă fie stabilite competen țele și responsabilit ățile Comisiei în ceea ce prive ște verificarea func ționării eficiente a sistemelor de gestiune și control, precum și în ceea ce prive ște solicitarea întreprinderii de ac țiuni de către statele membre. De asemenea, Comisia ar trebui s ă aibă competenț a de a efectua audituri la fa ța locului și controale vizând aspecte legate de buna gestiune finan ciară, pentru a avea capacitatea s ă formuleze concluzii privind performan ța fondurilor ESI. (69) Angajamentele bugetare ale Uniunii ar trebui asumate o dată pe an. Pentru a asigura o gestiune eficace a progra melor, este necesar s ă se stabileasc ă norme comune pentru prefinan țare, cererile de pl ăți intermediare și soldul final, f ără a aduce atingere normelor specifice pentru fiecare dintre fondurile ESI. (70) Plata de prefinan țare la începutul programelor garanteaz ă că un stat membru are mijloacele necesare pentru a oferi sprijin beneficiarilor înc ă de la începutul implement ării programului, astfel încât respectivii beneficiari s ă primească avansuri atunci când acestea sunt necesare pentru realizarea investi țiilor planificate, iar ramburs ările să fie efectuate rapid dup ă depunerea cererilor de plat ă. Prin urmare, ar trebui stabilite dispozi ții privind sumele inițiale de prefinan țare din fondurile ESI. Prefinan țarea inițială ar trebui lichidat ă în totalitate la închiderea programului. (71) Pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii, ar trebui să se prevad ă măsuri limitate în timp și care să permit ă ordonatorului delegat s ă întrerup ă plățile în cazul în care există probe clare care sugereaz ă o deficien ță semnifi cativă care afecteaz ă buna func ționare a sistemelor de gestiune și control, probe privind nereguli legate de o cerere de plat ă sau nu au fost prezentate documente necesare pentru examinarea și acceptarea conturilor. Durata întreruperii ar trebui s ă fie de maximum șase luni, cu o posibil ă prelungire a perioadei respective până la nouă luni cu acordul statului membru, pentru a permite solu ționarea cauzelor întreruperii și a evita astfel aplicarea de suspend ări. (72) Pentru a proteja bugetul Uniunii, este posibil ca Comisia să fie nevoit ă să aplice corec ții financiare. Pentru a asigura securitatea juridic ă pentru statele membre, este important să se defineasc ă circumstan țele în care neres pectarea dreptului Uniunii și a legisla ției naționale care vizează aplicarea acestuia poate determina corec ții financiare din partea Comisiei. Pentru a se asigura c ă eventualele rectific ări financiare pe care Comisia le impune statelor membre sunt legate de protec ția inte reselor financiare ale Uniunii, acestea ar trebui s ă se limiteze la cazurile în care înc ălcarea dreptului UniuniiRO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/329 (80) Pentru a încuraja accelerarea necesar ă a dezvolt ării infras tructurii în transport și energie, precum și a TIC în Uniune, se recomand ă crearea unui Mecanism pentru Interconectarea Europei (MIE), în conformitate cu Regu lamentul (UE) nr. 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 ). Ar trebui s ă se acorde sprijin din Fondul de coeziune pentru proiectele de realizare a rețelelor de baz ă sau pentru proiectele și activitățile orizontale identificate în partea I din anexa la respectivul regulament. (81) Alocarea de credite anuale din fonduri c ătre un stat membru ar trebui limitate la un plafon care urmeaz ă să fie stabilit în func ție de PIB-ul respectivului stat membru. (82) Este necesar ă stabilirea limitelor resurselor pentru obiectivul „investi ții pentru cre ștere economic ă și ocuparea forț ei de munc ă” și adoptarea de criterii obiective de alocare că tre regiuni și state membre. Statele membre ar trebui s ă concentreze sprijinul, pentru a asigura că sunt direc ționate suficiente investi ții către ocuparea for ței de munc ă în rândul tinerilor, mobi litatea for ței de munc ă, cunoaștere, incluziunea social ă și combaterea să răciei, garantând astfel c ă cota din FSE, ca procentaj din resursele totale combinate disponibile pentru fondurile structurale și Fondul de coeziune la nivelul Uniunii, exceptând sprijinul acordat din Fondul de coeziune pentru infrastructura de transport în cadrul MIE și sprijinul din fondurile structurale pentru ajutorul destinat persoanelor celor mai defavorizate, nu este mai mică de 23,1 % în statele membre. (83) Având în vedere prioritatea urgent ă de a aborda șomajul în rândul tinerilor în cele mai afectate regiuni ale Uniunii, precum și în Uniune în integralitatea sa, se instituie o YEI, creat ă și finanț ată printr-o alocare specific ă și prin investiții orientate din FSE, care s ă se adauge la sus ținerea deja considerabil ă acordat ă prin intermediul fondurilor ESI și să o consolideze. YEI ar trebui s ă aibă ca scop sprijinirea tinerilor, în special pe cei f ără loc de munc ă, educație sau formare care locuiesc în regiunile eligibile. YEI ar trebui s ă fie implementat ă ca parte a obiectivului privind investi țiile pentru cre ștere economic ă și locuri de muncă. (84) În plus, în conformitate cu obiectivul principal privind reducerea s ărăciei, este necesar ă reorientarea Fondului de ajutor european pentru persoanele cele mai defavorizate pentru a promova incluziunea social ă. Ar trebui înfiin țat un mecanism care s ă transfere resurse c ătre acest instrument din aloc ările destinate fiec ărui stat membru din fondurile structurale. (85) Având în vedere circumstan țele economice actuale, nivelul maxim al transferurilor (plafon) din fonduri către fiecare stat membru nu ar trebui s ă dea naștere la alocări pe stat membru mai mari de 110 % din nivelul lor în termeni reali pentru perioada de programare 2007 - 2013. (86) Pentru a asigura alocarea adecvat ă către fiecare categorie de regiuni, resursele din fonduri nu ar trebui s ă fie trans ferate între regiunile mai pu țin dezvoltate, regiunile de tranziț ie și regiunile mai dezvoltate, cu excep ția cazurilor justificate în mod corespunz ător, legate de îndeplinirea a unuia sau mai multor obiective tematice. Aceste trans feruri nu ar trebui s ă implice mai mult de 3 % din creditele totale pentru respectiva categorie de regiune. (87) Pentru a asigura un impact economic real, contribu ția din partea fondurilor nu ar trebui s ă se substituie cheltuielilor structurale publice sau echivalente ale statelor membre în temeiul prezentului regulament. În plus, pentru a se asigura că sprijinul din partea fondurilor ia în considerare contextul economic general, nivelul cheltuielilor publice ar trebui s ă fie stabilit în func ție de condi țiile macroeco nomice generale în care se acord ă finanț area, pe baza indicatorilor prev ăzuți de programele de stabilitate și de convergen ță prezentate anual de c ătre statele membre în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1466/1997 al Consiliului ( 2 ). Verificarea de c ătre Comisie a principiului adiționalității ar trebui s ă se concentreze asupra statelor membre în care regiunile mai pu țin dezvoltate acoper ă cel puțin 15 % din popula ție, din cauza nivelului resurselor financiare alocate acestora. (88) Este necesar ă stabilirea unor dispoziț ii suplimentare privind programarea, gestiunea, monitorizarea și controlul programelor opera ționale care beneficiaz ă de contribuții din fonduri, în scopul de a consolida orientarea c ătre rezultate. În special, este necesar s ă se stabilească cerin țe detaliate pentru con ținutul programelor opera ționale. Acest lucru ar trebui s ă faci liteze prezentarea unei logici de intervenț ie consecvente pentru a aborda necesit ățile de dezvoltare identificate, a stabili cadrul pentru evaluarea performan țelor și pentru a sprijini implementarea eficace și eficientă a fondurilor. Ca principiu general, o ax ă prioritar ă ar trebui s ă cuprind ă un obiectiv tematic, un fond și o categorie de regiuni. După caz și pentru a spori eficacitatea în cadrul unei abordări integrate coerente din punct de vedere tematic, ar trebui ca o ax ă prioritar ă să poată viza mai multe categorii de regiuni și să poată combina una sau mai multe priorit ăți de investi ții complementare din FEDR, FSE și Fondul de coeziune în cadrul unuia sau al mai multor obiective tematice. (89) În cazul în care un stat membru preg ătește maxim un program opera țional pentru fiecare fond, astfel încât și programele, și acordul de parteneriat sunt pregă tite la nivel național, ar trebui prev ăzute dispozi ții specifice pentru a asigura complementaritatea unor astfel de docu mente.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/331 ( 1 ) Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 913/2010 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 680/2007 și (CE) nr. 67/2010 (JO L 348, 20.12.2013, p. 129). ( 2 ) Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii poziț iilor bugetare și suprave gherea și coordonarea politicilor economice (JO L 209, 2.8.1997, p. 1). 59 INFORMAȚII GENERALE (90) Pentru a reconcilia necesitatea unor programe operaționale concise care s ă prevadă angajamente clare din partea statelor membre cu necesitatea asigur ării flexi bilităț ii de ajustare la circumstan țele în schimbare, ar trebui să se facă o distinc ție între elementele esen țiale ale programului opera țional care sunt supuse deciziei Comisiei și alte elemente care nu sunt supuse deciziei Comisiei și care pot fi modificate de statele membre. În consecință, ar trebui s ă se prevad ă proceduri care să permită modificarea acestor elemente neesen țiale fără o decizie a Comisiei. (91) În vederea îmbun ătățirii complementarit ății și simpli ficării execut ării, ar trebui s ă fie posibil s ă se combine sprijinul din Fondul de coeziune și din FEDR cu sprijinul din FSE în cadrul programelor opera ționale comune în temeiul obiectivului „Investi ții pentru cre ștere și locuri de muncă”. (92) Proiectele majore reprezint ă o parte substan țială din chel tuielile Uniunii și au frecvent o importan ță strategică în ceea ce prive ște realizarea strategiei Uniunii pentru o creștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii. Prin urmare, este justificat ca opera țiunile care dep ășesc anumite praguri s ă continue s ă facă obiectul unor proceduri de aprobare specifice în temeiul prezentului regulament. Pragul ar trebui instituit în leg ătură cu costul eligibil total dup ă luarea în considerare a veni turilor nete preconizate, cu un prag mai ridicat pentru proiectele din domeniul transporturilor din cauza mărimii de obicei mai mari a investi țiilor din respectivul sector. Pentru a se asigura claritatea, este oportun s ă se precizeze con ținutul cererii pentru un proiect major în acest scop. Cererea ar trebui s ă conțină informa țiile necesare pentru a da asigur ări că contribu ția financiar ă din fonduri nu va conduce la o pierdere semnificativ ă de locuri de munc ă în amplasamente existente din Uniune. (93) Pentru a se promova preg ătirea și implementarea unor proiecte majore pe o baz ă economic ă și tehnică solidă și pentru a se încuraja utilizarea recomand ărilor exper ților într-o faz ă incipient ă, în cazul în care exper ți inde pendenț i sprijiniți de Comisie prin asistență tehnică sau, în acord cu Comisia, de al ți experți independen ți sunt în măsură să ofere indica ții clare privind fezabilitatea și viabilitatea economică a proiectului major, ar trebui simplificat ă procedura de aprobare de c ătre Comisie. Comisia ar trebui s ă fie în m ăsură să refuze aprobarea contribuției financiare doar în cazul în care constat ă o deficiență semnificativ ă la nivelul analizei independente a calității. (94) În cazurile în care nu s-a efectuat o analiz ă independent ă a calității unui proiect major, statul membru ar trebui s ă transmită toate informaț iile necesare, iar Comisia ar trebui să evalueze proiectul major cu scopul de a stabili dacă este justificat ă contribu ția financiar ă solicitat ă. (95) Din motive de asigurare a continuit ății implement ării, pentru a evita o sarcin ă administrativ ă inutilă și pentru a asigura alinierea cu decizia Comisiei privind orient ările referitoare la închiderea perioadei de programare 2007 - 2013, se stabilesc dispozi ții de etapizare pentru proiectele majore aprobate în cadrul Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului ( 1 ) a căror perioad ă de implementare se preconizeaz ă că va depăși perioada de programare reglementat ă de prezentul regulament. Sub rezerva anumitor condi ții, ar trebui s ă existe o procedură accelerat ă pentru notificarea și aprobarea unei a doua etape sau a unei etape ulterioare a unui proiect major a c ărui etapă anterioar ă sau ale c ărui etape anterioare au fost aprobate de Comisie în cadrul perioadei de programare 2007 - 2013. Fiecare etap ă a operațiunii etapizate, care urm ărește același obiectiv general, ar trebui s ă fie implementat ă în conformitate cu normele perioadei de programare relevante. (96) Pentru a oferi statelor membre posibilitatea de a implementa o parte a unui program opera țional utilizând o abordare bazat ă pe rezultate, este util s ă se prevadă un plan de ac țiune comun care s ă cuprind ă un proiect sau un grup de proiecte de realizat de c ătre un beneficiar pentru a contribui la obiectivele programului operațional. Pentru a simplifica și consolida orientarea către rezultate a fondurilor, gestionarea planului de acțiune comun ar trebui s ă se bazeze exclusiv pe obiective de etap ă, realizări și rezultate stabilite de comun acord, astfel cum este definit în decizia Comisiei de adoptare a planului de ac țiune comun. Controlul și auditul unui plan de ac țiune comun ar trebui să fie, de asemenea, limitate la întrebarea dac ă își îndeplinește obiectivele de etap ă, realizările și rezultatele. Prin urmare, este necesar s ă se stabileasc ă dispozi ții privind elaborarea sa, con ținutul, adoptarea, gestiunea și controlul financiar al planurilor de ac țiune comune. (97) Este necesar ă adoptarea unor norme specifice în leg ătură cu funcțiile comitetului de monitorizare și rapoartele anuale privind implementarea programelor opera ționale sprijinite de fonduri. Dispozi ții suplimentare privind funcționarea specific ă a FEADR sunt prev ăzute în legi slația specific ă sectoarelor relevante. (98) Pentru a asigura disponibilitatea informa țiilor esențiale și actualizate privind implementarea programelor, este necesar ca statele membre s ă furnizeze Comisiei datele- cheie în mod regulat. Pentru a evita impunerea unei sarcini administrative suplimentare asupra statelor membre, acest lucru ar trebui s ă se limiteze la datele colectate în mod continuu, iar transmisia ar trebui efectuată prin schimb electronic de date.RO L 347/332 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 ( 1 ) Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispozi ții generale privind Fondul European de Dezvoltare Regional ă, Fondul Social European și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999 (JO L 210, 31.7.2006, p. 25).(80) Pentru a încuraja accelerarea necesar ă a dezvolt ării infras tructurii în transport și energie, precum și a TIC în Uniune, se recomand ă crearea unui Mecanism pentru Interconectarea Europei (MIE), în conformitate cu Regu lamentul (UE) nr. 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 ). Ar trebui s ă se acorde sprijin din Fondul de coeziune pentru proiectele de realizare a rețelelor de baz ă sau pentru proiectele și activitățile orizontale identificate în partea I din anexa la respectivul regulament. (81) Alocarea de credite anuale din fonduri c ătre un stat membru ar trebui limitate la un plafon care urmeaz ă să fie stabilit în func ție de PIB-ul respectivului stat membru. (82) Este necesar ă stabilirea limitelor resurselor pentru obiectivul „investi ții pentru cre ștere economic ă și ocuparea forț ei de munc ă” și adoptarea de criterii obiective de alocare că tre regiuni și state membre. Statele membre ar trebui s ă concentreze sprijinul, pentru a asigura că sunt direc ționate suficiente investi ții către ocuparea for ței de munc ă în rândul tinerilor, mobi litatea for ței de munc ă, cunoaștere, incluziunea social ă și combaterea să răciei, garantând astfel c ă cota din FSE, ca procentaj din resursele totale combinate disponibile pentru fondurile structurale și Fondul de coeziune la nivelul Uniunii, exceptând sprijinul acordat din Fondul de coeziune pentru infrastructura de transport în cadrul MIE și sprijinul din fondurile structurale pentru ajutorul destinat persoanelor celor mai defavorizate, nu este mai mică de 23,1 % în statele membre. (83) Având în vedere prioritatea urgent ă de a aborda șomajul în rândul tinerilor în cele mai afectate regiuni ale Uniunii, precum și în Uniune în integralitatea sa, se instituie o YEI, creat ă și finanț ată printr-o alocare specific ă și prin investiții orientate din FSE, care s ă se adauge la sus ținerea deja considerabil ă acordat ă prin intermediul fondurilor ESI și să o consolideze. YEI ar trebui s ă aibă ca scop sprijinirea tinerilor, în special pe cei f ără loc de munc ă, educație sau formare care locuiesc în regiunile eligibile. YEI ar trebui s ă fie implementat ă ca parte a obiectivului privind investi țiile pentru cre ștere economic ă și locuri de muncă. (84) În plus, în conformitate cu obiectivul principal privind reducerea s ărăciei, este necesar ă reorientarea Fondului de ajutor european pentru persoanele cele mai defavorizate pentru a promova incluziunea social ă. Ar trebui înfiin țat un mecanism care s ă transfere resurse c ătre acest instrument din aloc ările destinate fiec ărui stat membru din fondurile structurale. (85) Având în vedere circumstan țele economice actuale, nivelul maxim al transferurilor (plafon) din fonduri către fiecare stat membru nu ar trebui s ă dea naștere la alocări pe stat membru mai mari de 110 % din nivelul lor în termeni reali pentru perioada de programare 2007 - 2013. (86) Pentru a asigura alocarea adecvat ă către fiecare categorie de regiuni, resursele din fonduri nu ar trebui s ă fie trans ferate între regiunile mai pu țin dezvoltate, regiunile de tranziț ie și regiunile mai dezvoltate, cu excep ția cazurilor justificate în mod corespunz ător, legate de îndeplinirea a unuia sau mai multor obiective tematice. Aceste trans feruri nu ar trebui s ă implice mai mult de 3 % din creditele totale pentru respectiva categorie de regiune. (87) Pentru a asigura un impact economic real, contribu ția din partea fondurilor nu ar trebui s ă se substituie cheltuielilor structurale publice sau echivalente ale statelor membre în temeiul prezentului regulament. În plus, pentru a se asigura că sprijinul din partea fondurilor ia în considerare contextul economic general, nivelul cheltuielilor publice ar trebui s ă fie stabilit în func ție de condi țiile macroeco nomice generale în care se acord ă finanț area, pe baza indicatorilor prev ăzuți de programele de stabilitate și de convergen ță prezentate anual de c ătre statele membre în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1466/1997 al Consiliului ( 2 ). Verificarea de c ătre Comisie a principiului adiționalității ar trebui s ă se concentreze asupra statelor membre în care regiunile mai pu țin dezvoltate acoper ă cel puțin 15 % din popula ție, din cauza nivelului resurselor financiare alocate acestora. (88) Este necesar ă stabilirea unor dispoziț ii suplimentare privind programarea, gestiunea, monitorizarea și controlul programelor opera ționale care beneficiaz ă de contribuții din fonduri, în scopul de a consolida orientarea c ătre rezultate. În special, este necesar s ă se stabilească cerin țe detaliate pentru con ținutul programelor opera ționale. Acest lucru ar trebui s ă faci liteze prezentarea unei logici de intervenț ie consecvente pentru a aborda necesit ățile de dezvoltare identificate, a stabili cadrul pentru evaluarea performan țelor și pentru a sprijini implementarea eficace și eficientă a fondurilor. Ca principiu general, o ax ă prioritar ă ar trebui s ă cuprind ă un obiectiv tematic, un fond și o categorie de regiuni. După caz și pentru a spori eficacitatea în cadrul unei abordări integrate coerente din punct de vedere tematic, ar trebui ca o ax ă prioritar ă să poată viza mai multe categorii de regiuni și să poată combina una sau mai multe priorit ăți de investi ții complementare din FEDR, FSE și Fondul de coeziune în cadrul unuia sau al mai multor obiective tematice. (89) În cazul în care un stat membru preg ătește maxim un program opera țional pentru fiecare fond, astfel încât și programele, și acordul de parteneriat sunt pregă tite la nivel național, ar trebui prev ăzute dispozi ții specifice pentru a asigura complementaritatea unor astfel de docu mente.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/331 ( 1 ) Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 913/2010 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 680/2007 și (CE) nr. 67/2010 (JO L 348, 20.12.2013, p. 129). ( 2 ) Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii poziț iilor bugetare și suprave gherea și coordonarea politicilor economice (JO L 209, 2.8.1997, p. 1). (99) Pentru a consolida monitorizarea progreselor înregistrate cu privire la implementarea fondurilor și pentru a facilita gestiunea financiar ă, este necesar s ă se asigure disponibi litatea din timp a unor date financiare de baz ă privind progresele înregistrate în implementare. (100) În conformitate cu articolul 175 din TFUE, Comisia urmează să prezinte, o dată la trei ani, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor rapoarte privind coeziunea, în leg ătură cu progresele înregistrate în ceea ce privește coeziunea economic ă, socială și teritorial ă a Uniunii. Este necesar s ă se formuleze dispozi ții cu privire la conținutul raportului men ționat. (101) Este important ca realiz ările fondurilor Uniunii s ă fie aduse în aten ția publicului larg și să organizeze campanii de sensibilizare cu privire la obiectivele politicii de coeziune. Cet ățenii ar trebui s ă aibă dreptul să cunoasc ă modul în care sunt investite resursele financiare ale Uniunii. Responsabilitatea privind comu nicarea informaț iilor corespunz ătoare către public ar trebui să revină atât autorit ăților de management, cât și beneficiarilor, precum și instituțiilor și organismelor consultative ale Uniunii. Pentru a îmbun ătăți eficiența comunicării către public și pentru a asigura o sinergie mai ampl ă și mai puternic ă între activit ățile de comu nicare întreprinse la iniț iativa Comisiei, resursele alocate acțiunilor de comunicare în temeiul prezentului regu lament ar trebui s ă contribuie, de asemenea, la acoperirea comunicării institu ționale a priorit ăților politice ale Uniunii, în m ăsura în care acestea sunt legate de obiec tivele generale ale prezentului regulament. (102) În vederea consolid ării accesibilit ății și transparen ței informațiilor privind oportunit ățile de finan țare și bene ficiarii proiectelor, în fiecare stat membru ar trebui s ă fie disponibil un site sau portal unic con ținând informa ții privind toate programele opera ționale, inclusiv listele de operațiuni sus ținute în cadrul fiec ărui program operațional. (103) În vederea asigur ării unei difuz ări la scară largă a infor mațiilor privind realiz ările fondurilor și contribu ția Uniunii la aceste realiz ări, precum și a inform ării potențialilor beneficiari în privin ța oportunit ăților de finanț are, prezentul regulament ar trebui s ă defineasc ă, ținând seama de dimensiunea programelor opera ționale în conformitate cu principiul propor ționalității, norme detaliate privind m ăsurile de informare și comunicare, precum și anumite caracteristici tehnice ale unor astfel de măsuri. (104) Pentru a asigura concentrarea aloc ării pentru fiecare fond asupra strategiei Uniunii pentru o cre ștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii și a misiunilor specifice fondului în conformitate cu obiectivele lor bazate pe tratate, este necesar s ă se stabileasc ă plafoane pentru alocarea destinat ă asistenței tehnice a statului membru. Este, de asemenea, necesar s ă se asigure faptul c ă, prin cadrul juridic pentru programarea asisten ței tehnice, se facilitează crearea unor mecanisme de implementare simplificate, în contextul în care statele membre imple mentează mai multe fonduri în paralel și ar trebui ca acest cadru s ă poată viza mai multe categorii de regiuni. (105) Ar trebui s ă se determine elementele care permit modularea ratei de cofinan țare din fonduri pentru axele prioritare, în special pentru a se consolida efectul de pârghie al resurselor Uniunii. Este, de asemenea, necesar să se stabileasc ă rate maxime de cofinan țare pentru fiecare categorie de regiune, pentru a garanta respectarea principiului cofinan țării printr-un nivel adecvat al contri buțiilor naționale publice sau private. (106) Este necesar ca statele membre s ă desemneze o autoritate de management, o autoritate de certificare și o autoritate de audit independent ă din punct de vedere func țional pentru fiecare program opera țional. Pentru a oferi flexi bilitate statelor membre în ceea ce prive ște instituirea sistemelor de control, este adecvat s ă se prevad ă posibi litatea ca func țiile autorit ății de certificare s ă fie înde plinite de autoritatea de management. Ar trebui, de asemenea, s ă se permit ă ca statele membre s ă poată desemna organisme intermediare care s ă efectueze anumite sarcini ale autorit ății de management sau ale autorității de certificare. Statele membre ar trebui în acest caz să precizeze responsabilit ățile și funcț iile orga nismelor respective. (107) Pentru a ține cont de organizarea specific ă a sistemelor de gestiune și control pentru fonduri și FEPAM și de necesitatea de a asigura o abordare propor țională, ar trebui stabilite dispozi ții specifice în ceea ce prive ște desemnarea autorit ății de management și a autorit ății de certificare. Pentru a se evita o sarcin ă administrativ ă inutilă, verificarea ex ante a conformit ății cu criteriile de desemnare indicate în prezentul regulament ar trebui s ă se limiteze la autoritatea de management și de certificare și, în anumite condi ții stabilite în prezentul regulament, nu ar trebui s ă fie necesar ă nicio activitate de audit supli mentară dacă sistemul este, în esență , același ca în perioada de programare 200 - 2013. Nu ar trebui s ă existe cerin țe pentru aprobarea desemn ării de către Comisie. Totu și, pentru a consolida securitatea juridic ă, statele membre ar trebui s ă aibă opțiunea de a prezenta Comisiei documente privind desemnarea, în anumite condiț ii stabilite în prezentul regulament. Monitorizarea conformităț ii cu criteriile de desemnare, realizat ă prin măsuri de audit și de control, ar trebui s ă conduc ă, în cazul în care se constat ă nerespectarea criteriilor, la măsuri de remediere și, eventual, la încetarea desemn ării. (108) Autoritatea de management are principala responsabi litate pentru implementarea eficace și eficient ă a fondurilor și a FEPAM și, prin urmare, de ține un număr substan țial de func ții legate de gestionarea și monitorizarea programului, de gestiunea și de controalele financiare, precum și de selectarea proiectelor. În consecință, este necesar s ă se stabileasc ă responsabilit ățile și funcțiile autorit ății de management.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/333 61 INFORMAȚII GENERALE (109) Autoritatea de certificare ar trebui s ă întocmeasc ă și să prezinte Comisiei cererile de plat ă. Ea ar trebui s ă întoc mească conturile, atestând integralitatea, acurate țea și veridicitatea acestora și faptul c ă cheltuielile înscrise în conturi sunt în conformitate cu normele Uniunii și naționale aplicabile. Este necesar s ă se stabileasc ă respon sabilitățile și funcțiile autorit ății de certificare. (110) Autoritatea de audit ar trebui s ă se asigure că se efec tuează audituri ale sistemelor de gestiune și control pe un eșantion adecvat de opera țiuni și pe conturi. Este necesar să se stabileasc ă responsabilit ățile și funcțiile autorit ății de audit. Auditurile cheltuielilor declarate ar trebui efectuate asupra unui e șantion reprezentativ de opera țiuni pentru a permite extrapolarea rezultatelor. Ca regul ă generală, ar trebui utilizat ă o metod ă de eșantionare statistic ă pentru a obține un eșantion reprezentativ fiabil. Cu toate acestea, autoritățile de audit ar trebui s ă poată utiliza, în circum stanțe justificate corespunz ător, o metod ă de eș antionare nestatistic ă, cu condi ția să fie respectate condi țiile prevăzute în prezentul regulament. (111) Fără a aduce atingere competen țelor Comisiei în materie de control financiar, ar trebui s ă se consolideze cooperarea între statele membre și Comisie în acest domeniu și să se precizeze criteriile care permit Comisiei să determine, în cadrul strategiei sale de control al sistemelor na ționale, nivelul de asigurare pe care ar trebui s ă îl obțină de la organismele na ționale de audit. (112) În completarea regulilor comune privind gestiunea financiară pentru fondurile ESI, ar trebui stabilite dispoziții suplimentare pentru fonduri și FEPAM. În special, pentru a garanta o asigurare rezonabil ă pentru Comisie înainte de acceptarea conturilor, cererile de pl ăți intermediare ar trebui s ă fie rambursate la o rat ă de 90 % din suma rezultat ă prin aplicarea ratei de cofinan țare pentru fiecare prioritate, astfel cum s-a stabilit în decizia de adoptare a programului opera țional, la cheltu ielile eligibile pentru prioritate. Sumele restante datorate ar trebui s ă fie plătite statelor membre dup ă acceptarea conturilor, cu condi ția ca Comisia să fie în m ăsură că concluzioneze c ă conturile sunt complete, exacte și corecte. (113) Beneficiarii ar trebui s ă primeasc ă sprijinul integral în termen de 90 de zile de la data la care au depus cererea de plat ă, sub rezerva disponibilit ății fondurilor din prefinan țarea inițială și anuală și plățile intermediare. Autoritatea de management ar trebui s ă poată întrerupe termenul dac ă documentele justificative sunt incomplete sau dacă există dovezi ale unor nereguli care necesit ă investigații suplimentare. Prefinan țarea inițială și anuală ar trebui asigurate astfel încât statele membre s ă dispună de mijloace suficiente pentru implementarea programelor în temeiul unor astfel de modalit ăți. Prefi nanțarea anual ă ar trebui lichidat ă în fiecare an la momentul accept ării conturilor. (114) Pentru a reduce riscurile de declarare a unor cheltuieli neconforme, ar trebui s ă fie posibil ca o autoritate de certificare, f ără să fie necesare justific ări suplimentare, să includă sumele care trebuie s ă facă obiectul unor veri ficări suplimentare într-o cerere de plat ă intermediar ă după exercițiul contabil în care acestea au fost înregistrate în sistemul s ău contabil. (115) Pentru a asigura aplicarea corespunz ătoare a normelor generale privind dezangajarea, normele stabilite pentru fonduri și FEPAM ar trebui s ă prezinte detaliat modul de stabilire a termenelor-limită pentru dezangajare. (116) Pentru a aplica cerin țele Regulamentului financiar în cadrul gestiunii financiare a fondurilor și a FEPAM, este necesar să se instituie proceduri pentru preg ătirea, examinarea și acceptarea conturilor care s ă asigure un temei clar pentru aceste modalităț i și să le confere secu ritate juridic ă. În plus, pentru a putea s ă își îndeplineasc ă în mod adecvat responsabilit ățile, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a exclude sumele care fac obiectul unor evalu ări în curs privind legalitatea ș i regu laritatea lor. (117) Pentru a reduce sarcina administrativ ă pentru beneficiari, ar trebui stabilite termene-limit ă specifice în care autori tățile de management s ă fie obligate s ă asigure disponi bilitatea documentelor pentru opera țiuni dup ă prezentarea cheltuielilor sau finalizarea unei opera țiuni. În conformitate cu principiul propor ționalității, perioada de pă strare a documentelor ar trebui s ă difere în func ție de cuantumul total al cheltuielilor eligibile ale unei operațiuni. (118) Întrucât procesul de verificare și acceptare a conturilor se realizează anual, ar trebui simplificat ă semnificativ procedura de închidere. Închiderea final ă a programului ar putea astfel s ă se bazeze doar pe documente referitoare la ultimul exerci țiu contabil și pe raportul final de imple mentare sau pe cel mai recent raport anual de imple mentare, f ără a fi necesar ă prezentarea altor documente. (119) În scopul de a proteja interesele financiare ale Uniunii și de a oferi mijloacele de a asigura implementarea efectiv ă a programelor, ar trebui stabilite dispozi ții care să permită suspendarea de că tre Comisie a pl ăților la nivel de priorit ăți sau de programe opera ționale. (120) Pentru a asigura securitatea juridic ă pentru statele membre, este recomandabil s ă se stabileasc ă modalit ățile și procedurile specifice pentru corec țiile financiare de către statele membre și de către Comisie, în ceea ce privește fondurile și FEPAM, respectându-se principiul proporționalității.RO L 347/334 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 (99) Pentru a consolida monitorizarea progreselor înregistrate cu privire la implementarea fondurilor și pentru a facilita gestiunea financiar ă, este necesar s ă se asigure disponibi litatea din timp a unor date financiare de baz ă privind progresele înregistrate în implementare. (100) În conformitate cu articolul 175 din TFUE, Comisia urmează să prezinte, o dată la trei ani, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor rapoarte privind coeziunea, în leg ătură cu progresele înregistrate în ceea ce privește coeziunea economic ă, socială și teritorial ă a Uniunii. Este necesar s ă se formuleze dispozi ții cu privire la conținutul raportului men ționat. (101) Este important ca realiz ările fondurilor Uniunii s ă fie aduse în aten ția publicului larg și să organizeze campanii de sensibilizare cu privire la obiectivele politicii de coeziune. Cet ățenii ar trebui s ă aibă dreptul să cunoasc ă modul în care sunt investite resursele financiare ale Uniunii. Responsabilitatea privind comu nicarea informaț iilor corespunz ătoare către public ar trebui să revină atât autorit ăților de management, cât și beneficiarilor, precum și instituțiilor și organismelor consultative ale Uniunii. Pentru a îmbun ătăți eficiența comunicării către public și pentru a asigura o sinergie mai ampl ă și mai puternic ă între activit ățile de comu nicare întreprinse la iniț iativa Comisiei, resursele alocate acțiunilor de comunicare în temeiul prezentului regu lament ar trebui s ă contribuie, de asemenea, la acoperirea comunicării institu ționale a priorit ăților politice ale Uniunii, în m ăsura în care acestea sunt legate de obiec tivele generale ale prezentului regulament. (102) În vederea consolid ării accesibilit ății și transparen ței informațiilor privind oportunit ățile de finan țare și bene ficiarii proiectelor, în fiecare stat membru ar trebui s ă fie disponibil un site sau portal unic con ținând informa ții privind toate programele opera ționale, inclusiv listele de operațiuni sus ținute în cadrul fiec ărui program operațional. (103) În vederea asigur ării unei difuz ări la scară largă a infor mațiilor privind realiz ările fondurilor și contribu ția Uniunii la aceste realiz ări, precum și a inform ării potențialilor beneficiari în privin ța oportunit ăților de finanț are, prezentul regulament ar trebui s ă defineasc ă, ținând seama de dimensiunea programelor opera ționale în conformitate cu principiul propor ționalității, norme detaliate privind m ăsurile de informare și comunicare, precum și anumite caracteristici tehnice ale unor astfel de măsuri. (104) Pentru a asigura concentrarea aloc ării pentru fiecare fond asupra strategiei Uniunii pentru o cre ștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii și a misiunilor specifice fondului în conformitate cu obiectivele lor bazate pe tratate, este necesar s ă se stabileasc ă plafoane pentru alocarea destinat ă asistenței tehnice a statului membru. Este, de asemenea, necesar s ă se asigure faptul c ă, prin cadrul juridic pentru programarea asisten ței tehnice, se facilitează crearea unor mecanisme de implementare simplificate, în contextul în care statele membre imple mentează mai multe fonduri în paralel și ar trebui ca acest cadru s ă poată viza mai multe categorii de regiuni. (105) Ar trebui s ă se determine elementele care permit modularea ratei de cofinan țare din fonduri pentru axele prioritare, în special pentru a se consolida efectul de pârghie al resurselor Uniunii. Este, de asemenea, necesar să se stabileasc ă rate maxime de cofinan țare pentru fiecare categorie de regiune, pentru a garanta respectarea principiului cofinan țării printr-un nivel adecvat al contri buțiilor naționale publice sau private. (106) Este necesar ca statele membre s ă desemneze o autoritate de management, o autoritate de certificare și o autoritate de audit independent ă din punct de vedere func țional pentru fiecare program opera țional. Pentru a oferi flexi bilitate statelor membre în ceea ce prive ște instituirea sistemelor de control, este adecvat s ă se prevad ă posibi litatea ca func țiile autorit ății de certificare s ă fie înde plinite de autoritatea de management. Ar trebui, de asemenea, s ă se permit ă ca statele membre s ă poată desemna organisme intermediare care s ă efectueze anumite sarcini ale autorit ății de management sau ale autorității de certificare. Statele membre ar trebui în acest caz să precizeze responsabilit ățile și funcț iile orga nismelor respective. (107) Pentru a ține cont de organizarea specific ă a sistemelor de gestiune și control pentru fonduri și FEPAM și de necesitatea de a asigura o abordare propor țională, ar trebui stabilite dispozi ții specifice în ceea ce prive ște desemnarea autorit ății de management și a autorit ății de certificare. Pentru a se evita o sarcin ă administrativ ă inutilă, verificarea ex ante a conformit ății cu criteriile de desemnare indicate în prezentul regulament ar trebui s ă se limiteze la autoritatea de management și de certificare și, în anumite condi ții stabilite în prezentul regulament, nu ar trebui s ă fie necesar ă nicio activitate de audit supli mentară dacă sistemul este, în esență , același ca în perioada de programare 200 - 2013. Nu ar trebui s ă existe cerin țe pentru aprobarea desemn ării de către Comisie. Totu și, pentru a consolida securitatea juridic ă, statele membre ar trebui s ă aibă opțiunea de a prezenta Comisiei documente privind desemnarea, în anumite condiț ii stabilite în prezentul regulament. Monitorizarea conformităț ii cu criteriile de desemnare, realizat ă prin măsuri de audit și de control, ar trebui s ă conduc ă, în cazul în care se constat ă nerespectarea criteriilor, la măsuri de remediere și, eventual, la încetarea desemn ării. (108) Autoritatea de management are principala responsabi litate pentru implementarea eficace și eficient ă a fondurilor și a FEPAM și, prin urmare, de ține un număr substan țial de func ții legate de gestionarea și monitorizarea programului, de gestiunea și de controalele financiare, precum și de selectarea proiectelor. În consecință, este necesar s ă se stabileasc ă responsabilit ățile și funcțiile autorit ății de management.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/333 (121) Este necesar s ă se stabileasc ă un cadru juridic care s ă prevadă sisteme de gestiune și control solide la nivel național și regional și o împărțire adecvat ă a rolurilor și responsabilit ăților în contextul gestiunii partajate. Prin urmare, rolul Comisiei ar trebui specificat și clarificat și ar trebui instituite norme propor ționale privind aplicarea de corecții financiare de că tre Comisie. (122) Frecven ța auditurilor opera țiunilor ar trebui s ă fie proporțională cu nivelul contribu ției Uniunii din fonduri și din FEPAM. În special, num ărul auditurilor efectuate ar trebui s ă fie redus în cazul în care totalul cheltuielilor eligibile pentru o opera țiune nu dep ășește 200 000 EUR pentru FEDR și pentru Fondul de Coeziune, 150 000 EUR pentru FSE și 100 000 EUR pentru FEPAM. Cu toate acestea, ar trebui s ă fie posibilă efectuarea de audituri oricând exist ă indicii privind o neregul ă sau o fraud ă sau, în urma închiderii unei opera țiuni finalizate, în cadrul unui e șantion de audit. Comisia ar trebui s ă poată examina pista de audit a autorit ății de audit sau s ă ia parte la auditurile la fața locului realizate de autoritatea de audit. Atunci când nu ob ține asigur ările necesare privind func ționarea eficace a autorit ății de audit prin aceste mijloace, Comisia ar trebui s ă poată repeta activitatea de audit în cazurile în care acest lucru este conform cu standardele de audit acceptate la nivel interna țional. Pentru ca nivelul auditării de către Comisie s ă fie propor țional cu riscul, Comisia ar trebui s ă-și poată reduce activitatea de audit în ceea ce prive ște programele opera ționale în cazul c ărora nu există deficien țe semnificative sau dac ă autoritatea de audit este fiabil ă. Pentru a reduce sarcina administrativ ă asupra beneficiarilor, ar trebui introduse norme specifice pentru a reduce riscul suprapunerii între audituri ale acelorași operațiuni efectuate de diferite institu ții, și anume de Curtea de Conturi European ă, de Comisie și de autoritatea de audit. (123) Pentru a completa și a modifica anumite elemente neesențiale din prezentul regulament, competen ța de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui s ă fie delegat ă Comisiei în ceea ce prive ște un cod de conduit ă european privind parteneriatul, comple tările și modificările aduse sec țiunilor 4 și 7 din CSC, criteriile de determinare a nivelului corec ției financiare care trebuie aplicat ă, normele specifice privind achiziționarea de terenuri și combinarea de asisten ță tehnică cu instrumente financiare, rolul, r ăspunderea și responsabilit ățile organismelor care implementeaz ă instrumentele financiare, gestiunea și controlul instru mentelor financiare, retragerea plăț ilor către instru mentele financiare, și adaptările efectuate în consecin ță la cererile de plat ă, instituirea unui sistem de capitalizare a ratelor anuale pentru instrumentele financiare, normele specifice de determinare a criteriilor de stabilire a costurilor și a comisioanelor de gestionare pe baza performan țelor și pragurilor aplicabile, precum și norme privind rambursarea costurilor și a comisioanelor de gestionare capitalizate pentru instrumentele bazate pe participații și microcredite, ajustarea ratei forfetare pentru operațiunile generatoare de venituri nete in anumite sectoare, precum și stabilirea unei taxe forfetare pentru anumite sectoare sau subsectoare in domeniile TIC, cercetare, dezvoltare si inovare si eficienta energetica si ad ăugarea de sectoare sau subsectoare, metodologia de calcul a valorii actuale a venitului net actualizat pentru operațiunile generatoare de venituri, norme suplimentare privind înlocuirea unui beneficiar in cadrul opera țiunilor PPP, cerin țele minime pentru a fi inclus in acordurile PPP care sunt necesare pentru aplicarea unei derog ări privind eligibilitatea cheltuielilor, definirea ratei forfetare aplicate costurilor indirecte aferente granturilor pe baza metodelor existente și a ratelor corespunz ătoare apli cabile în cadrul politicilor Uniunii, metodologia care trebuie utilizat ă în efectuarea analizei calit ății unui proiect major, criteriile de stabilire a neregulilor care trebuie raportate, datele care trebuie furnizate și condiț iile și procedurile care trebuie aplicate pentru a stabili daca sumele care sunt de nerecuperat se rambursează in baza responsabilit ății statelor membre, datele care trebuie înre gistrate și stocate sub forma electronica în cadrul sistemului de monitorizare stabilit de autorit ățile de gestionare, cerin țele minime privind pistele de audit, sfera de aplicare și conținutul auditurilor și metodologia pentru eșantionare, utilizarea datelor colectate cu ocazia auditurilor, criterii pentru identificarea deficien țelor semnificative în func ționarea eficace a sistemelor de gestiune și control, pentru stabilirea nivelului de corecție financiar ă care trebuie aplicat și pentru aplicarea corec țiilor financiare forfetare sau extrapolate. Este deosebit de important ca, în timpul lucr ărilor pregă titoare, Comisia să organizeze consult ări adecvate, inclusiv la nivel de exper ți. Atunci când preg ătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui s ă asigure o transmitere simultan ă, în timp util și adecvată a docu mentelor relevante c ătre Parlamentul European și Consiliu. (124) În ceea ce prive ște toate fondurile ESI, Comisia ar trebui să fie împuternicit ă să adopte, prin acte de punere în aplicare, decizii de aprobare a elementelor acordurilor de parteneriat si a modific ărilor acordurilor de parte neriat, decizii de aprobare a elementelor din acordul de parteneriat revizuit, decizii privind programele si priori tățile care si-au atins obiectivele de etapa si pot beneficia de alocarea rezervei de performan ță, decizii privind modi ficarea programelor ca urmare a ac țiunilor corective privind transferul aloca țiilor financiare c ătre alte programe, decizii privind planurile anuale de ac țiune care urmeaz ă să fie finan țate din asisten ța tehnică la inițiativa Comisiei și, în cazul dezangaj ării, decizii de modificare a deciziilor de adoptare a programelor; și în privința FEDR, FSE și Fondul de coeziune, decizii de identificare a regiunilor și statelor membre care înde plinesc criteriile investi țiilor pentru cre ștere și locuri de muncă, decizii de stabilire a defalc ării anuale a creditelor de angajament că tre statele membre, decizii de stabilire a sumei de transferat din alocarea Fondului de coeziune a fiecărui stat membru c ătre MIE, decizii de stabilire aRO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/335 63 INFORMAȚII GENERALE sumei de transferat din alocarea din fondurile structurale a fiecărui stat membru pentru ajutorul alimentar pentru persoanele cele mai defavorizate, decizii de acceptare a transferurilor de p ărți de credite pentru obiectivul de cooperare teritoriala europeana c ătre obiectivul de investiții pentru cre ștere si locuri de munca, decizii privind efectuarea sau nu a unei corec ții financiare în cazul nerespectării principiului adi ționalității, decizii de adoptare și modificare a programelor opera ționale, decizii de refuz a contribuț iei financiare pentru un proiect major, decizii privind aprobarea unei contribu ții financiare la un proiect major selec ționat si prelungirea termenului pentru realizarea condi ției legate de aprobarea proiectelor majore și decizii privind planuri de ac țiune comune; si în privin ța FEDR, FSE, Fondului de coeziune și FEPAM, decizii privind neacceptarea conturilor și privind suma exigibil ă în cazul în care conturile nu sunt acceptate, decizii de suspendare a pl ăților inter mediare și decizii privind corec țiile financiare. (125) Pentru a asigura condi ții uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament, competen țele de punere în aplicare ar trebui conferite Comisiei cu privire la, modelul care se utilizeaz ă atunci când este transmis raportul de progres, modelul de program opera țional pentru fonduri, metodologia care se utilizează la efec tuarea analizei cost-beneficii a proiectelor majore, formatul pentru informa țiile privind proiectele majore, modelul planului de ac țiune comun, modelul rapoartelor de implementare anuale și finale, frecventa raport ării neregulilor si formatul care se utilizeaz ă pentru raportare, modelul pentru declara ția de gestiune și modelele pentru strategia de audit, avizul și raportul anual de control. Respectivele competen țe ar trebui s ă fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 ). (126) Pentru a asigura participarea și implicarea adecvat ă a statelor membre atunci când Comisia îș i exercită compe tențele de executare în vederea punerii în aplicare a prezentului regulament în anumite domenii de politic ă deosebit de sensibile legate de fondurile ESI și pentru a consolida rolul statelor membre în adoptarea de condiț ii uniforme în acest sens sau a altor m ăsuri de executare cu implicații semnificative sau cu un impact poten țial semni ficativ asupra economiei na ționale, a bugetului na țional ori a bunei func ționări a administra ției publice din statele membre, actele de punere în aplicare referitoare la meto dologia de furnizare a informa țiilor privind sprijinul pentru obiectivele în materie de schimbă ri climatice, măsurile detaliate pentru a asigura o abordare consecvent ă în ceea ce prive ște stabilirea obiectivelor de etapă și a ț intelor din cadrul de performan ță pentru fiecare prioritate și evaluarea atingerii obiectivelor de etapă și a țintelor, clauze si condi ții standard pentru monitorizarea instrumentelor financiare, acordurile detaliate pentru transferul si gestionarea contribu țiilor la program gestionate de organismele care implementeaz ă instrumentele financiare, un model de acord de finan țare privind instrumentele financiare comune de garantare și titlurizare neplafonate destinate IMM-urilor, modelele de utilizat atunci când se furnizeaz ă informa ții suplimentare privind instrumentele financiare in cadrul cererilor de plăți către Comisie si atunci când se raporteaz ă cu privire la instrumentele financiare Comisiei, clauzele si condiț iile pentru sistemul electronic de schimb de date aferent sistemului de gestiune si control, nomenclatura pe baza căreia se pot defini categorii de interven ții pentru axa prioritar ă în programele opera ționale, formatul de notificare a unui proiect major selectat, caracteristicile tehnice ale masurilor de informare si comunicare pentru operare si instruc țiunile pentru crearea emblemei si pentru definirea culorilor sale standard, modelul de utilizat atunci când se transmit date financiare Comisiei in scopuri de monitorizare, dispozi ții detaliate privind schimbul de informa ții intre beneficiari si autorit ățile de management, autorit ățile de certificare, autorit ățile de audit si organismele intermediare, modelul de raport si de aviz al organismului independent de audit si descrierea funcțiilor si procedurilor in vigoare pentru autorit ățile de management si, dup ă caz, pentru autorit ățile de certi ficare, specifica țiile tehnice pentru sistemul de gestiune și control, modelul de cereri de pl ăți si modelul pentru conturi ar trebui adoptate în conformitate cu procedura de examinare prev ăzută la articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011. (127) Adoptarea anumitor acte de punere în aplicare în confor mitate cu procedura de examinare prev ăzută la articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 ar putea avea un impact și implicații atât de importante pentru statele membre încât se justific ă o excep ție de la regula generală. Conform acestei excep ții, în cazurile în care comitetul nu emite un aviz, Comisia nu ar trebui s ă adopte proiectul de act de punere în aplicare. Respec tivele acte de punere în aplicare vizeaz ă stabilirea meto dologiei pentru furnizarea de informa ții privind sprijinul pentru obiectivele din domeniul schimb ărilor climatice, determinarea metodologiei pentru obiectivele de etap ă din cadrul de performan ță, stabilirea clauzelor și condiț iilor standard pentru instrumentele financiare, stabilirea modalit ăților detaliate de transfer și gestionare a contribu țiilor la programe pentru anumite instrumenteRO L 347/336 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 ( 1 ) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și princi piilor generale privind mecanismele de control de c ătre statele membre al exercit ării competen țelor de executare de c ătre Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).(121) Este necesar s ă se stabileasc ă un cadru juridic care s ă prevadă sisteme de gestiune și control solide la nivel național și regional și o împărțire adecvat ă a rolurilor și responsabilit ăților în contextul gestiunii partajate. Prin urmare, rolul Comisiei ar trebui specificat și clarificat și ar trebui instituite norme propor ționale privind aplicarea de corecții financiare de că tre Comisie. (122) Frecven ța auditurilor opera țiunilor ar trebui s ă fie proporțională cu nivelul contribu ției Uniunii din fonduri și din FEPAM. În special, num ărul auditurilor efectuate ar trebui s ă fie redus în cazul în care totalul cheltuielilor eligibile pentru o opera țiune nu dep ășește 200 000 EUR pentru FEDR și pentru Fondul de Coeziune, 150 000 EUR pentru FSE și 100 000 EUR pentru FEPAM. Cu toate acestea, ar trebui s ă fie posibilă efectuarea de audituri oricând exist ă indicii privind o neregul ă sau o fraud ă sau, în urma închiderii unei opera țiuni finalizate, în cadrul unui e șantion de audit. Comisia ar trebui s ă poată examina pista de audit a autorit ății de audit sau s ă ia parte la auditurile la fața locului realizate de autoritatea de audit. Atunci când nu ob ține asigur ările necesare privind func ționarea eficace a autorit ății de audit prin aceste mijloace, Comisia ar trebui s ă poată repeta activitatea de audit în cazurile în care acest lucru este conform cu standardele de audit acceptate la nivel interna țional. Pentru ca nivelul auditării de către Comisie s ă fie propor țional cu riscul, Comisia ar trebui s ă-și poată reduce activitatea de audit în ceea ce prive ște programele opera ționale în cazul c ărora nu există deficien țe semnificative sau dac ă autoritatea de audit este fiabil ă. Pentru a reduce sarcina administrativ ă asupra beneficiarilor, ar trebui introduse norme specifice pentru a reduce riscul suprapunerii între audituri ale acelorași operațiuni efectuate de diferite institu ții, și anume de Curtea de Conturi European ă, de Comisie și de autoritatea de audit. (123) Pentru a completa și a modifica anumite elemente neesențiale din prezentul regulament, competen ța de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui s ă fie delegat ă Comisiei în ceea ce prive ște un cod de conduit ă european privind parteneriatul, comple tările și modificările aduse sec țiunilor 4 și 7 din CSC, criteriile de determinare a nivelului corec ției financiare care trebuie aplicat ă, normele specifice privind achiziționarea de terenuri și combinarea de asisten ță tehnică cu instrumente financiare, rolul, r ăspunderea și responsabilit ățile organismelor care implementeaz ă instrumentele financiare, gestiunea și controlul instru mentelor financiare, retragerea plăț ilor către instru mentele financiare, și adaptările efectuate în consecin ță la cererile de plat ă, instituirea unui sistem de capitalizare a ratelor anuale pentru instrumentele financiare, normele specifice de determinare a criteriilor de stabilire a costurilor și a comisioanelor de gestionare pe baza performan țelor și pragurilor aplicabile, precum și norme privind rambursarea costurilor și a comisioanelor de gestionare capitalizate pentru instrumentele bazate pe participații și microcredite, ajustarea ratei forfetare pentru operațiunile generatoare de venituri nete in anumite sectoare, precum și stabilirea unei taxe forfetare pentru anumite sectoare sau subsectoare in domeniile TIC, cercetare, dezvoltare si inovare si eficienta energetica si ad ăugarea de sectoare sau subsectoare, metodologia de calcul a valorii actuale a venitului net actualizat pentru operațiunile generatoare de venituri, norme suplimentare privind înlocuirea unui beneficiar in cadrul opera țiunilor PPP, cerin țele minime pentru a fi inclus in acordurile PPP care sunt necesare pentru aplicarea unei derog ări privind eligibilitatea cheltuielilor, definirea ratei forfetare aplicate costurilor indirecte aferente granturilor pe baza metodelor existente și a ratelor corespunz ătoare apli cabile în cadrul politicilor Uniunii, metodologia care trebuie utilizat ă în efectuarea analizei calit ății unui proiect major, criteriile de stabilire a neregulilor care trebuie raportate, datele care trebuie furnizate și condiț iile și procedurile care trebuie aplicate pentru a stabili daca sumele care sunt de nerecuperat se rambursează in baza responsabilit ății statelor membre, datele care trebuie înre gistrate și stocate sub forma electronica în cadrul sistemului de monitorizare stabilit de autorit ățile de gestionare, cerin țele minime privind pistele de audit, sfera de aplicare și conținutul auditurilor și metodologia pentru eșantionare, utilizarea datelor colectate cu ocazia auditurilor, criterii pentru identificarea deficien țelor semnificative în func ționarea eficace a sistemelor de gestiune și control, pentru stabilirea nivelului de corecție financiar ă care trebuie aplicat și pentru aplicarea corec țiilor financiare forfetare sau extrapolate. Este deosebit de important ca, în timpul lucr ărilor pregă titoare, Comisia să organizeze consult ări adecvate, inclusiv la nivel de exper ți. Atunci când preg ătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui s ă asigure o transmitere simultan ă, în timp util și adecvată a docu mentelor relevante c ătre Parlamentul European și Consiliu. (124) În ceea ce prive ște toate fondurile ESI, Comisia ar trebui să fie împuternicit ă să adopte, prin acte de punere în aplicare, decizii de aprobare a elementelor acordurilor de parteneriat si a modific ărilor acordurilor de parte neriat, decizii de aprobare a elementelor din acordul de parteneriat revizuit, decizii privind programele si priori tățile care si-au atins obiectivele de etapa si pot beneficia de alocarea rezervei de performan ță, decizii privind modi ficarea programelor ca urmare a ac țiunilor corective privind transferul aloca țiilor financiare c ătre alte programe, decizii privind planurile anuale de ac țiune care urmeaz ă să fie finan țate din asisten ța tehnică la inițiativa Comisiei și, în cazul dezangaj ării, decizii de modificare a deciziilor de adoptare a programelor; și în privința FEDR, FSE și Fondul de coeziune, decizii de identificare a regiunilor și statelor membre care înde plinesc criteriile investi țiilor pentru cre ștere și locuri de muncă, decizii de stabilire a defalc ării anuale a creditelor de angajament că tre statele membre, decizii de stabilire a sumei de transferat din alocarea Fondului de coeziune a fiecărui stat membru c ătre MIE, decizii de stabilire aRO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/335 financiare; adoptarea modelului pentru acordul de finanț are privind instrumentele financiare comune de garantare neplafonat ă și titlurizare în favoarea IMM- urilor, stabilirea modelelor care trebuie utilizate pentru rapoartele prezentate Comisiei privind instrumentele financiare, stabilirea nomenclaturii pe baza c ăreia se pot defini categorii de interven ții pentru axa prioritar ă în programele opera ționale; privind caracteristicile tehnice ale măsurilor de informare și comunicare referitoare la operațiune și instrucțiunile pentru crearea logo-ului și definirea culorilor standard;, stabilirea specifica țiilor tehnice pentru înregistrarea și stocarea datelor în legătură cu sistemul de gestiune și control. Prin urmare, acestor acte de punere în aplicare ar trebui s ă li se aplice articolul 5 alineatul (4) al treilea paragraf din Regula mentul (UE) nr. 182/2011. (128) Deoarece prezentul regulament înlocuie ște Regulamentul (CE) nr. 1083/2006, regulamentul în cauz ă ar trebui abrogat. Cu toate acestea, prezentul regulament nu ar trebui să afecteze continuarea sau modificarea proiectelor în cauză, până la închiderea acestora, sau a asisten ței aprobate de c ătre Comisie în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 sau a oric ăror alte dispozi ții legi slative aplicabile asisten ței respective la 31 decembrie 2013. Prin urmare, cererile prezentate sau aprobate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 ar trebui s ă rămână valabile. De asemenea, ar trebui s ă se stabileasc ă norme tranzitorii speciale prin derogare de la articolul 59 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 în ceea ce prive ște situațiile în care o autoritate de management poate s ă exercite func țiile autorității de certificare pentru programele opera ționale, implementate în condi țiile cadrului legislativ anterior, în scopul evalu ării Comisiei în conformitate cu articolul 73 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 atunci când se aplic ă articolul 123 alineatul (5) din prezentul regulament și privind procedura de aprobare a proiectelor majore în temeiul articolului 102 alineatul (1) litera (a) din prezentul regulament. (129) Întrucât obiectivul prezentului regulament, și anume consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale, nu poate fi realizat în mod satisf ăcător de statele membre, ținând seama de amploarea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare ale diverselor regiuni, de rămânerea în urm ă a regiunilor celor mai defavorizate și de mijloacele financiare limitate de care dispun statele membre și regiunile, dar, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta m ăsuri, în conformitate cu principiul subsidiarit ății, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul propor ționalității, prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu dep ășeș te ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv. (130) Pentru a asigura aplicarea cu promptitudine a m ăsurilor prevăzute de prezentul regulament, acesta ar trebui s ă intre în vigoare în ziua urm ătoare datei public ării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene . ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT: PARTEA ÎNTÂI OBIECT ȘI DEFINI ȚII Articolul 1 Obiect Prezentul regulament stabile ște norme comune aplicabile Fondului european de dezvoltare regional ă (FEDR), Fondului social european (FSE), Fondului de coeziune, Fondului european agricol pentru dezvoltare rural ă (FEADR) și Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), care funcționează în temeiul unui cadru comun („fondurile struc turale și de investi ții europene” – „fondurile ESI”). De asemenea, prezentul regulament stabile ște dispozi țiile necesare pentru asigurarea eficacit ății fondurilor ESI și coordonarea între acestea și cu alte instrumente ale Uniunii. Normele comune aplicabile fondurilor ESI sunt stabilite în partea a doua. Partea a treia stabile ște normele generale privind FEDR, FSE (denumite împreun ă „fondurile structurale”) și Fondul de coeziune privind sarcinile, obiectivele prioritare și organizarea fondurilor structurale și a Fondului de coeziune („fondurile”), criteriile pe care trebuie s ă le îndeplineasc ă statele membre și regiunile astfel încât s ă fie eligibile pentru contribu ție din partea fondurilor, resursele financiare disponibile și criteriile pentru alocarea lor. Partea a patra stabile ște normele generale aplicabile fondurilor și FEPAM în ceea ce prive ște gestionarea și controlul, gestiunea financiară, conturile și corecțiile financiare. Normele prev ăzute în prezentul regulament se aplic ă fără a aduce atingere dispozi țiilor prev ăzute în Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 ) și a dispozi țiilor specifice stabilite în urm ătoarele regulamente („reglement ările specifice fondurilor” în conformitate cu al cincilea alineat de la prezentul articol: 1. Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 („Regulamentul privind FEDR”); 2. Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 („Regulamentul privind FSE”); 3. Regulamentul (UE) nr. 1300/2013 („Regulamentul privind FC”); 4. Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 („Regulamentul privind CTE”); 5. Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 („Regulamentul privind FEADR”), precum șiRO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/337 ( 1 ) Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finan țarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regula mentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului (A se vedea pagina 549 din prezentul Jurnal Oficial). 65 INFORMAȚII GENERALE 6. un act juridic viitor al Uniunii de stabilire a condi țiilor pentru sprijinul financiar pentru politica în domeniul afacerilor maritime și al pescuitului pentru perioada de programare 2014 - 2020 („Regulamentul privind FEPAM”). Partea a doua din prezentul regulament se aplic ă tuturor fondurilor ESI, cu excep ția cazurilor în care prevede derog ări în mod explicit. Partea a treia și partea a patra din prezentul regulament stabilesc dispozi ții complementare celor din partea a doua pentru fonduri și, respectiv, pentru fonduri și FEPAM și poate permite în mod explicit derog ări de la regulamentele specifice fondurilor în cauz ă. Regulamentele specifice fondurilor pot stabili norme complementare p ărții a doua din prezentul regulament pentru fondurile ESI, pă rții a treia din prezentul regulament pentru fonduri și părții a patra din prezentul regu lament pentru fonduri și FEPAM. Normele complementare din regulamentele specifice fondurilor nu contravin p ărților a doua, a treia și a patra din prezentul regulament. În cazul unor dubii privind aplicarea acestor dispozi ții, partea a doua a prezentului regulament prevaleaz ă asupra normelor specifice fondurilor, iar părțile a doua, a treia ș i a patra din prezentul regulament prevalează asupra regulamentelor specifice fondurilor. Articolul 2 Definiții În sensul prezentului regulament, se aplic ă următoarele defini ții: 1. „Strategia Uniunii pentru o cre ștere inteligent ă, durabilă și favorabilă incluziunii” înseamn ă țintele și obiectivele comune care orienteaz ă acțiunea statelor membre și a Uniunii stabilite în concluziile adoptate de Consiliul European de la 17 iunie 2010 ca anexa I (Noua strategie europeană pentru cre ștere economic ă și ocuparea for ței de muncă, țintele principale ale UE), în Recomandarea Consiliului din 13 iulie 2010 ( 1 ) și în Decizia 2010/707/UE a Consiliului ( 2 ), precum și orice revizuire a acestor ținte și obiective comune; 2. „un cadru politic strategic” înseamn ă un document sau un set de documente stabilite la nivel na țional sau regional care definesc un num ăr limitat de priorit ăți coerente stabilite pe baz ă de dovezi și un termen de implementare a priorităților respective și care pot include un mecanism de monitorizare; 3. „strategie de specializare inteligent ă” înseamn ă strategii naționale sau regionale în domeniul inov ării care stabilesc priorități în scopul de a crea un avantaj competitiv prin dezvoltarea punctelor tari proprii cercet ării și inovării și prin corelarea acestora cu nevoile întreprinderilor în vederea abord ării coerente a oportunit ăților emergente și a evoluțiilor pieței, evitând suprapunerea și fragmentarea eforturilor; o astfel de strategie de specializare inteligent ă poate lua forma unui cadru politic strategic în domeniul cercetării și inovării (C&I) la nivel na țional sau regional sau poate fi inclus ă într-un astfel de cadru; 4. „norme specifice fondurilor” înseamn ă dispozițiile stabilite în sau prev ăzute în temeiul p ărții a treia sau a patra din prezentul regulament sau într-un regulament care regle mentează unul sau mai multe fonduri ESI men ționate sau enumerate la articolul 1 al patrulea paragraf; 5. „programare” înseamn ă procesul de organizare, de luare a deciziilor și de alocare a resurselor financiare în mai multe etape, cu implicarea partenerilor în conformitate cu articolul 5, care vizeaz ă punerea în aplicare, pe o baz ă multianual ă, a acțiunii comune a Uniunii și a statelor membre pentru realizarea obiectivelor strategiei Uniunii pentru o cre ștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă inclu ziunii; 6. „program” înseamn ă un „program opera țional” astfel cum este menționat în partea a treia sau în partea a patra din prezentul regulament și în regulamentul FEPAM și un „program de dezvoltare rural ă” astfel cum este men ționat în Regulamentul privind FEADR; (7) „zona vizat ă de program” înseamn ă o zonă geografic ă acoperită de un program specific, sau în cazul unui program care acoper ă mai multe categorii de regiuni, zona geografic ă corespunz ătoare fiec ărei categorii de regiuni separate; 8. „prioritate” în p ărțile a doua și a patra din prezentul regu lament înseamn ă „axa prioritar ă” menționată în partea a treia din prezentul regulament pentru FEDR, FSE și Fondul de coeziune, și „prioritatea Uniunii” men ționată în regulamentul FEPAM și în Regulamentul privind FEADR; 9. „opera țiune” înseamn ă un proiect, un contract, o ac țiune sau un grup de proiecte selectate de autorit ățile de mana gement ale programelor în cauz ă sau sub responsabilitatea acestora, care contribuie la realizarea obiectivelor unei prio rități sau unor priorit ăți aferente; în contextul instru mentelor financiare, o opera țiune este constituit ă de contri buțiile financiare dintr-un program la instrumentele financiare și la sprijinul financiar ulterior oferit de respec tivele instrumente financiare; 10. „beneficiar” înseamn ă un organism public sau privat și, exclusiv în scopul regulamentului privind FEADR și al regu lamentului FEPAM, o persoan ă fizică responsabil ă pentru inițierea sau care ini țiază și implementeaz ă operațiunile; și în contextul sistemelor de ajutor de stat, conform defini ției de la punctul 13 din prezentul articol, organismul care primește ajutorul; și în contextul instrumentelor financiare de la partea a doua titlul IV din prezentul regulament, înseamnă organismul care implementeaz ă instrumentul financiar sau fondul de fonduri, dup ă caz; 11. „instrumente financiare”: înseamn ă instrumentele financiare, astfel cum sunt definite în Regulamentul financiar, cu excepția cazurilor în care prezentul regulament prevede altfel;RO L 347/338 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 ( 1 ) Recomandarea Consiliului din 13 iulie 2010 privind orient ările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii (JO L 191, 23.7.2010, p. 28). ( 2 ) Decizia 2010/707/UE a Consiliului din 21 octombrie 2010 privind orientările pentru politicile de ocupare a for ței de munc ă ale statelor membre (JO L 308, 24.11.2010, p. 46).financiare; adoptarea modelului pentru acordul de finanț are privind instrumentele financiare comune de garantare neplafonat ă și titlurizare în favoarea IMM- urilor, stabilirea modelelor care trebuie utilizate pentru rapoartele prezentate Comisiei privind instrumentele financiare, stabilirea nomenclaturii pe baza c ăreia se pot defini categorii de interven ții pentru axa prioritar ă în programele opera ționale; privind caracteristicile tehnice ale măsurilor de informare și comunicare referitoare la operațiune și instrucțiunile pentru crearea logo-ului și definirea culorilor standard;, stabilirea specifica țiilor tehnice pentru înregistrarea și stocarea datelor în legătură cu sistemul de gestiune și control. Prin urmare, acestor acte de punere în aplicare ar trebui s ă li se aplice articolul 5 alineatul (4) al treilea paragraf din Regula mentul (UE) nr. 182/2011. (128) Deoarece prezentul regulament înlocuie ște Regulamentul (CE) nr. 1083/2006, regulamentul în cauz ă ar trebui abrogat. Cu toate acestea, prezentul regulament nu ar trebui să afecteze continuarea sau modificarea proiectelor în cauză, până la închiderea acestora, sau a asisten ței aprobate de c ătre Comisie în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 sau a oric ăror alte dispozi ții legi slative aplicabile asisten ței respective la 31 decembrie 2013. Prin urmare, cererile prezentate sau aprobate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 ar trebui s ă rămână valabile. De asemenea, ar trebui s ă se stabileasc ă norme tranzitorii speciale prin derogare de la articolul 59 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 în ceea ce prive ște situațiile în care o autoritate de management poate s ă exercite func țiile autorității de certificare pentru programele opera ționale, implementate în condi țiile cadrului legislativ anterior, în scopul evalu ării Comisiei în conformitate cu articolul 73 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 atunci când se aplic ă articolul 123 alineatul (5) din prezentul regulament și privind procedura de aprobare a proiectelor majore în temeiul articolului 102 alineatul (1) litera (a) din prezentul regulament. (129) Întrucât obiectivul prezentului regulament, și anume consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale, nu poate fi realizat în mod satisf ăcător de statele membre, ținând seama de amploarea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare ale diverselor regiuni, de rămânerea în urm ă a regiunilor celor mai defavorizate și de mijloacele financiare limitate de care dispun statele membre și regiunile, dar, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta m ăsuri, în conformitate cu principiul subsidiarit ății, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul propor ționalității, prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu dep ășeș te ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv. (130) Pentru a asigura aplicarea cu promptitudine a m ăsurilor prevăzute de prezentul regulament, acesta ar trebui s ă intre în vigoare în ziua urm ătoare datei public ării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene . ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT: PARTEA ÎNTÂI OBIECT ȘI DEFINI ȚII Articolul 1 Obiect Prezentul regulament stabile ște norme comune aplicabile Fondului european de dezvoltare regional ă (FEDR), Fondului social european (FSE), Fondului de coeziune, Fondului european agricol pentru dezvoltare rural ă (FEADR) și Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), care funcționează în temeiul unui cadru comun („fondurile struc turale și de investi ții europene” – „fondurile ESI”). De asemenea, prezentul regulament stabile ște dispozi țiile necesare pentru asigurarea eficacit ății fondurilor ESI și coordonarea între acestea și cu alte instrumente ale Uniunii. Normele comune aplicabile fondurilor ESI sunt stabilite în partea a doua. Partea a treia stabile ște normele generale privind FEDR, FSE (denumite împreun ă „fondurile structurale”) și Fondul de coeziune privind sarcinile, obiectivele prioritare și organizarea fondurilor structurale și a Fondului de coeziune („fondurile”), criteriile pe care trebuie s ă le îndeplineasc ă statele membre și regiunile astfel încât s ă fie eligibile pentru contribu ție din partea fondurilor, resursele financiare disponibile și criteriile pentru alocarea lor. Partea a patra stabile ște normele generale aplicabile fondurilor și FEPAM în ceea ce prive ște gestionarea și controlul, gestiunea financiară, conturile și corecțiile financiare. Normele prev ăzute în prezentul regulament se aplic ă fără a aduce atingere dispozi țiilor prev ăzute în Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 ) și a dispozi țiilor specifice stabilite în urm ătoarele regulamente („reglement ările specifice fondurilor” în conformitate cu al cincilea alineat de la prezentul articol: 1. Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 („Regulamentul privind FEDR”); 2. Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 („Regulamentul privind FSE”); 3. Regulamentul (UE) nr. 1300/2013 („Regulamentul privind FC”); 4. Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 („Regulamentul privind CTE”); 5. Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 („Regulamentul privind FEADR”), precum șiRO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/337 ( 1 ) Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finan țarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regula mentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului (A se vedea pagina 549 din prezentul Jurnal Oficial). 12. „destinatar final” înseamn ă orice persoan ă fizică sau juridic ă ce beneficiaz ă de sprijin financiar de la un instrument financiar; 13. „ajutor de stat” înseamn ă ajutorul care intr ă sub incidenț a articolului 107 alineatul (1) din TFUE care, în scopul prezentului regulament, se consider ă că include și ajutorul de minimis în sensul Regulamentului (CE) nr. 1998/2006 al Comisiei ( 1 ), al Regulamentului (CE) nr. 1535/2007 al Comisiei ( 2 ) și al Regulamentului (CE) nr. 875/2007 al Comisiei ( 3 ); 14. „opera țiune finalizat ă” înseamn ă o opera țiune care a fost încheiată în mod fizic sau implementat ă integral ș i pentru care toate pl ățile aferente au fost efectuate de beneficiari, iar contribuția publică relevant ă a fost pl ătită beneficiarilor; 15. „cheltuial ă publică” înseamn ă orice contribu ție publică la finanț area unor opera țiuni, care provine de la bugetul auto rităților naționale, regionale sau locale, bugetul Uniunii alocat fondurilor ESI, bugetul unor organisme de drept public sau bugetul unor asocia ții de autorit ăți publice sau organisme de drept public și, pentru calcularea ratei de cofinanțare pentru programele FSE sau priorit ăți, poate include orice resurse financiare la care contribuie în mod colectiv angajatorii și lucrătorii; 16. „organism de drept public” înseamn ă orice organism guvernat de dreptul public în sensul articolului 1 punctul 9 din Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 4 ) și orice grupare european ă de cooperare teri torială (GECT) înfiin țată în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1082/2006 al Parlamentului European și al Consiliului ( 5 ), indiferent dacă în raport cu dispozi țiile naționale de punere în aplicare relevante GECT este considerat un organism de drept public sau de drept privat; 17. „document” înseamn ă un suport de hârtie sau electronic care conț ine informaț ii relevante în contextul prezentului regulament; 18. „organism intermediar” înseamn ă orice organism public sau privat care ac ționează sub responsabilitatea unei autorit ăți de management sau de certificare sau care îndepline ște sarcini în numele unei astfel de autorit ăți în raport cu operațiunile implementate de beneficiari; 19. „strategie de dezvoltare local ă plasată sub responsabilitatea comunităț ii” înseamn ă un set coerent de opera țiuni cu scopul de a r ăspunde obiectivelor și nevoilor locale și care contribuie la îndeplinirea strategiei Uniunii pentru o creștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii și care este conceput și realizat de un grup de ac țiune local; 20. „acord de parteneriat” înseamn ă un document preg ătit de un stat membru cu implicarea partenerilor, în conformitate cu abordarea bazat ă pe guvernan ța pe mai multe niveluri, care stabile ște strategia, priorit ățile și modalit ățile statului membru în ceea ce prive ște utilizarea fondurilor ESI într- un mod efectiv și eficient, astfel încât s ă urmeze strategia Uniunii privind cre șterea inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii; acordul de parteneriat este aprobat de Comisie în urma unei evalu ări și a unui dialog cu statul membru în cauză; 21. „categorie de regiuni” înseamn ă clasificarea regiunilor ca „regiuni mai pu țin dezvoltate”, „regiuni de tranzi ție” sau „regiuni mai dezvoltate”, în conformitate cu articolul 90 alineatul (2); 22. „cerere de plat ă” înseamn ă o cerere de plat ă sau o declara ție de cheltuieli prezentat ă de statul membru Comisiei; 23. „BEI” înseamn ă Banca European ă de Investi ții, Fondul European de Investi ții sau oricare filial ă a Bă ncii Europene de Investi ții; 24. „parteneriatele public-privat” (PPP) înseamn ă forme de cooperare între organismele publice și sectorul privat care urmăresc să îmbun ătățească realizarea investi țiilor în proiecte de infrastructur ă sau în alte tipuri de opera țiuni care furnizeaz ă servicii publice prin partajarea riscurilor, prin punerea în comun a cuno ștințelor specializate din sectorul privat sau prin surse de capital suplimentare; 25. „opera țiune PPP” înseamn ă o opera țiune care este pus ă în aplicare sau urmeaz ă să fie pusă în aplicare în cadrul unei structuri de parteneriat public-privat: 26. „cont de garan ție” înseamn ă un cont bancar reglementat de un acord scris între autoritatea de management sau un organism intermediar și organismul care implementeaz ă instrumentul financiar sau, în cazul unei opera țiuni PPP, un acord scris între organismul de drept public beneficiar și partenerul privat aprobat de autoritatea de management (sau un organism intermediar) deschis special pentru a menține fonduri care s ă fie pl ătite după perioada de eligi bilitate, exclusiv în scopurile prev ăzute la articolul 42 alineatul (1), articolul 42 alineatul (2), articolul 42 alineatul (3) și articolul 64, sau un cont bancar înființ at în condiții care ofer ă garanții echivalente pentru pl ățile din fonduri;RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/339 ( 1 ) Regulamentul (CE) nr. 1998/2006 al Comisiei din 15 decembrie 2006 privind aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat ajutoarelor de minimis (JO L 379, 28.12.2006, p. 5). ( 2 ) Regulamentul (CE) nr. 1535/2007 al Comisiei din 20 decembrie 2007 privind aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratatul CE ajutoarelor de minimis în sectorul produc ției de produse agricole (JO L 337, 21.12.2007, p. 35). ( 3 ) Regulamentul (CE) nr. 875/2007 al Comisiei din 24 iulie 2007 privind aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratatul CE în cazul ajutorului de minimis în sectorul pescuitului și de modificare a Regu lamentului (CE) nr. 1860/2004 (JO L 193, 25.7.2007, p. 6). ( 4 ) Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achizi ții publice de lucr ări, de bunuri și de servicii (JO L 134, 30.4.2004, p. 114). ( 5 ) Regulamentul (CE) nr. 1082/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind o grupare european ă de cooperare teritorial ă (GECT); (JO L 210, 31.7.2006, p. 19). 67 INFORMAȚII GENERALE 27. „fond de fonduri” înseamn ă un fond instituit în scopul de a acorda sprijin, din partea unui program sau a unor programe, mai multor instrumente financiare. Atunci când instrumentele financiare sunt implementate printr-un fond de fonduri, organismul care implementeaz ă fondul de fonduri este considerat a fi singurul beneficiar în sensul alineatului (10) al prezentului articol; 28. „IMM” înseamn ă o microîntreprindere sau o întreprindere mică sau mijlocie, conform defini ției din Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei ( 1 ); 29. „exerci țiu contabil” înseamn ă, în sensul p ărții a treia și al părții a patra, perioada de la 1 iulie pân ă la 30 iunie, cu excepția primului exerci țiu contabil al perioadei de programare, pentru care înseamn ă perioada de la începutul datei de eligibilitate a cheltuielilor pân ă la 30 iunie 2015. Ultimul exerci țiu contabil se desf ășoară între 1 iulie 2023 și 30 iunie 2024; 30. „exerci țiu financiar” înseamn ă, în sensul p ărții a treia și al părții a patra, perioada de la 1 ianuarie la 31 decembrie; 31. „strategie macroregional ă” înseamn ă un cadru integrat aprobat de Consiliul European, care poate fi sprijinit de fondurile ESI, printre altele, pentru a aborda provoc ări comune cu care se confrunt ă o zonă geografic ă definită care afecteaz ă state membre și țări terțe situate în aceea și zonă geografic ă, care beneficiază astfel de o cooperare consolidat ă ce contribuie la realizarea coeziunii economice, sociale și teritoriale; 32. „strategie pentru bazinul maritim” înseamn ă un cadru structurat de cooperare cu privire la o anumit ă zonă geografică, dezvoltat de institu țiile Uniunii, statele membre, regiunile acestora și, după caz, țările terțe care împart acela și bazin maritim; strategia pentru bazinul maritim ține cont de particularit ățile geografice, climatice, economice și politice ale bazinului maritim; 33. „condi ționalitate ex ante aplicabil ă” înseamn ă un factor critic concret predefinit cu exactitate, care reprezint ă o condiț ie prealabil ă și are o leg ătură directă și reală și un impact direct asupra îndeplinirii eficace și eficiente a obiec tivului specific al unei priorit ăți de investi ții sau al unei priorități a Uniunii; 34. „obiectivul specific” înseamn ă rezultatul la care contribuie o prioritate de investi ții sau o prioritate a Uniunii într-un context na țional sau regional specific prin acț iuni sau măsuri luate în cadrul unei astfel de priorit ăți; 35. „recomand ări relevante specifice fiec ărei țări adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE” și „recomand ări relevante ale Consiliului adoptate în confor mitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE” înseamn ă recomand ări privind dificult ățile structurale care este oportun să fie abordate prin intermediul unor investi ții multianuale care se înscriu în mod direct în domeniul de aplicare al fondurilor ESI, astfel cum se prevede în regle mentările specifice fondurilor; 36. „neregul ă” înseamn ă orice înc ălcare a dreptului Uniunii sau a dreptului na țional în leg ătură cu aplicarea sa care rezult ă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic implicat în implementarea fondurilor ESI, care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului Uniunii prin imputarea unei cheltuieli necorespunz ătoare bugetului Uniunii; 37. „operator economic” înseamn ă orice persoan ă fizică sau juridică sau o alt ă entitate care particip ă la implementarea asistenței din fondurile ESI, cu excep ția unui stat membru care își exercită prerogativele în calitate de autoritate publică; 38. „neregul ă sistemic ă” înseamn ă orice neregul ă, care poate avea o natur ă recurent ă, cu o probabilitate ridicat ă de apariție în tipuri de opera țiuni similare, care decurge dintr-o deficien ță semnificativ ă în func ționarea eficace a sistemelor de gestiune și control, inclusiv din neinstituirea unor proceduri adecvate în conformitate cu prezentul regu lament și cu normele specifice fondurilor; 39. „deficien ță semnificativ ă în funcționarea eficace a sistemului de gestiune și control” înseamn ă, în sensul aplic ării fondurilor și a FEPAM în cadrul p ărții a patra, o deficien ță pentru care sunt necesare îmbun ătățiri semnificative ale sistemului, care expune fondurile și FEPAM la riscuri ridicate de nereguli și a căror existen ță este incompatibil ă cu o opinie de audit f ără rezerve referitoare la func ționarea sistemului de gestiune și control. Articolul 3 Calcularea termenelor pentru deciziile Comisiei Atunci când, în conformitate cu articolul 16 alineatele (2) și (3), articolul 29 alineatul (3), articolul 30 alineatele (2) și (3), articolul 102 alineatul (2), articolul 107 alineatul (2) și articolul 108 alineatul (3), se stabile ște un termen pentru adoptarea sau modificarea de c ătre Comisie a unei decizii, prin intermediul unui act de punere în aplicare, termenul respectiv nu include perioada care începe în ziua urm ătoare datei la care Comisia transmite observa țiile sale c ătre statul membru și se încheie la data la care statul membru a răspunde la observa ții.RO L 347/340 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 ( 1 ) Recomandarea Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîn treprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (JO L 124, 20.5.2003, p. 36).12. „destinatar final” înseamn ă orice persoan ă fizică sau juridic ă ce beneficiaz ă de sprijin financiar de la un instrument financiar; 13. „ajutor de stat” înseamn ă ajutorul care intr ă sub incidenț a articolului 107 alineatul (1) din TFUE care, în scopul prezentului regulament, se consider ă că include și ajutorul de minimis în sensul Regulamentului (CE) nr. 1998/2006 al Comisiei ( 1 ), al Regulamentului (CE) nr. 1535/2007 al Comisiei ( 2 ) și al Regulamentului (CE) nr. 875/2007 al Comisiei ( 3 ); 14. „opera țiune finalizat ă” înseamn ă o opera țiune care a fost încheiată în mod fizic sau implementat ă integral ș i pentru care toate pl ățile aferente au fost efectuate de beneficiari, iar contribuția publică relevant ă a fost pl ătită beneficiarilor; 15. „cheltuial ă publică” înseamn ă orice contribu ție publică la finanț area unor opera țiuni, care provine de la bugetul auto rităților naționale, regionale sau locale, bugetul Uniunii alocat fondurilor ESI, bugetul unor organisme de drept public sau bugetul unor asocia ții de autorit ăți publice sau organisme de drept public și, pentru calcularea ratei de cofinanțare pentru programele FSE sau priorit ăți, poate include orice resurse financiare la care contribuie în mod colectiv angajatorii și lucrătorii; 16. „organism de drept public” înseamn ă orice organism guvernat de dreptul public în sensul articolului 1 punctul 9 din Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 4 ) și orice grupare european ă de cooperare teri torială (GECT) înfiin țată în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1082/2006 al Parlamentului European și al Consiliului ( 5 ), indiferent dacă în raport cu dispozi țiile naționale de punere în aplicare relevante GECT este considerat un organism de drept public sau de drept privat; 17. „document” înseamn ă un suport de hârtie sau electronic care conț ine informaț ii relevante în contextul prezentului regulament; 18. „organism intermediar” înseamn ă orice organism public sau privat care ac ționează sub responsabilitatea unei autorit ăți de management sau de certificare sau care îndepline ște sarcini în numele unei astfel de autorit ăți în raport cu operațiunile implementate de beneficiari; 19. „strategie de dezvoltare local ă plasată sub responsabilitatea comunităț ii” înseamn ă un set coerent de opera țiuni cu scopul de a r ăspunde obiectivelor și nevoilor locale și care contribuie la îndeplinirea strategiei Uniunii pentru o creștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii și care este conceput și realizat de un grup de ac țiune local; 20. „acord de parteneriat” înseamn ă un document preg ătit de un stat membru cu implicarea partenerilor, în conformitate cu abordarea bazat ă pe guvernan ța pe mai multe niveluri, care stabile ște strategia, priorit ățile și modalit ățile statului membru în ceea ce prive ște utilizarea fondurilor ESI într- un mod efectiv și eficient, astfel încât s ă urmeze strategia Uniunii privind cre șterea inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii; acordul de parteneriat este aprobat de Comisie în urma unei evalu ări și a unui dialog cu statul membru în cauză; 21. „categorie de regiuni” înseamn ă clasificarea regiunilor ca „regiuni mai pu țin dezvoltate”, „regiuni de tranzi ție” sau „regiuni mai dezvoltate”, în conformitate cu articolul 90 alineatul (2); 22. „cerere de plat ă” înseamn ă o cerere de plat ă sau o declara ție de cheltuieli prezentat ă de statul membru Comisiei; 23. „BEI” înseamn ă Banca European ă de Investi ții, Fondul European de Investi ții sau oricare filial ă a Bă ncii Europene de Investi ții; 24. „parteneriatele public-privat” (PPP) înseamn ă forme de cooperare între organismele publice și sectorul privat care urmăresc să îmbun ătățească realizarea investi țiilor în proiecte de infrastructur ă sau în alte tipuri de opera țiuni care furnizeaz ă servicii publice prin partajarea riscurilor, prin punerea în comun a cuno ștințelor specializate din sectorul privat sau prin surse de capital suplimentare; 25. „opera țiune PPP” înseamn ă o opera țiune care este pus ă în aplicare sau urmeaz ă să fie pusă în aplicare în cadrul unei structuri de parteneriat public-privat: 26. „cont de garan ție” înseamn ă un cont bancar reglementat de un acord scris între autoritatea de management sau un organism intermediar și organismul care implementeaz ă instrumentul financiar sau, în cazul unei opera țiuni PPP, un acord scris între organismul de drept public beneficiar și partenerul privat aprobat de autoritatea de management (sau un organism intermediar) deschis special pentru a menține fonduri care s ă fie pl ătite după perioada de eligi bilitate, exclusiv în scopurile prev ăzute la articolul 42 alineatul (1), articolul 42 alineatul (2), articolul 42 alineatul (3) și articolul 64, sau un cont bancar înființ at în condiții care ofer ă garanții echivalente pentru pl ățile din fonduri;RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/339 ( 1 ) Regulamentul (CE) nr. 1998/2006 al Comisiei din 15 decembrie 2006 privind aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat ajutoarelor de minimis (JO L 379, 28.12.2006, p. 5). ( 2 ) Regulamentul (CE) nr. 1535/2007 al Comisiei din 20 decembrie 2007 privind aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratatul CE ajutoarelor de minimis în sectorul produc ției de produse agricole (JO L 337, 21.12.2007, p. 35). ( 3 ) Regulamentul (CE) nr. 875/2007 al Comisiei din 24 iulie 2007 privind aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratatul CE în cazul ajutorului de minimis în sectorul pescuitului și de modificare a Regu lamentului (CE) nr. 1860/2004 (JO L 193, 25.7.2007, p. 6). ( 4 ) Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achizi ții publice de lucr ări, de bunuri și de servicii (JO L 134, 30.4.2004, p. 114). ( 5 ) Regulamentul (CE) nr. 1082/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind o grupare european ă de cooperare teritorial ă (GECT); (JO L 210, 31.7.2006, p. 19). PARTEA A DOUA DISPOZI ȚII COMUNE APLICABILE FONDURILOR ESI TITLUL I PRINCIPII PRIVIND CONTRIBU ȚIA UNIUNII LA FONDURILE ESI Articolul 4 Principii generale (1) Fondurile ESI ofer ă sprijin, prin programe multianuale, venind în completarea interven țiilor de la nivel na țional, regional și local, pentru a îndeplini strategia Uniunii pentru creștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii, precum și prin misiuni specifice fondurilor, în conformitate cu obiec tivele lor stabilite prin tratate, inclusiv coeziunea economic ă, socială și teritorial ă, ținând seama de Orient ările integrate privind Europa 2020 relevante și de recomand ările specifice relevante adresate fiec ărei țări și adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE, precum și de recomand ările relevante ale Consiliului adoptate în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE și, acolo unde este cazul, la nivel na țional, cu programul na țional de reform ă. (2) Ținând cont de contextul specific al fiec ărui stat membru, Comisia și statele membre se asigur ă că sprijinul din partea fondurilor ESI este consecvent cu politicile relevante, cu prin cipiile orizontale men ționate la articolele 5, 7 și 8 și cu priori tățile Uniunii și că acesta este complementar altor instrumente ale Uniunii. (3) Sprijinul din partea fondurilor ESI este aplicat în strâns ă cooperare între Comisie și statele membre, în conformitate cu principiului subsidiarit ății. (4) Statele membre, la nivelul teritorial corespunz ător, în conformitate cu cadrul lor institu țional, juridic și financiar, și organismele desemnate de ele în acest scop sunt responsabile pentru preg ătirea și implementarea programelor ș i îndeplinirea sarcinilor care le revin, în parteneriat cu partenerii relevan ți menționaț i la articolul 5, în conformitate cu prezentul regu lament și cu normele specifice fondurilor. (5) Măsurile pentru implementarea și utilizarea fondurilor ESI, și în special resursele financiare și administrative necesare pentru preg ătirea și implementarea de programe, în ceea ce privește monitorizarea, raportarea, evaluarea, gestiunea și controlul respect ă principiul propor ționalității, având în vedere nivelul contribu ției alocate și țin seama de obiectivul general de reducere a sarcinii administrative pentru organismele implicate în managementul și controlul programelor. (6) În conformitate cu responsabilit ățile lor, Comisia și statele membre asigur ă coordonarea dintre fondurile ESI, precum și dintre fondurile ESI și alte politici, strategii și instrumente relevante ale Uniunii, inclusiv cele din cadrul ac țiunii externe a Uniunii. (7) Partea din bugetul Uniunii alocat ă fondurilor ESI este executată în cadrul gestiunii partajate între statele membre și Comisie, în conformitate cu articolul 59 din Regulamentul financiar, cu excep ția cuantumului sprijinului din Fondul de coeziune transferat c ătre MIE men ționat la articolul 92 alineatul (6) din prezentul regulament, a ac țiunilor inovatoare la inițiativa Comisiei în conformitate cu articolul 8 din Regula mentul privind FEDR, a asisten ței tehnice la ini țiativa Comisiei și sprijinul pentru gestiune direct ă în conformitate cu regula mentul FEPAM. (8) Comisia și statele membre respect ă principiul bunei gestiuni financiare în conformitate cu articolul 30 din Regula mentul financiar. (9) Comisia și statele membre asigur ă eficacitatea fondurilor ESI în cursul preg ătirii și implement ării, în legătură cu monito rizarea, raportarea și evaluarea. (10) Comisia și statele membre î și îndeplinesc rolurile care le revin în legă tură cu fondurile ESI, urmă rind reducerea sarcinii administrative a beneficiarilor. Articolul 5 Parteneriat și guvernan ță pe mai multe niveluri (1) Pentru acordul de parteneriat și pentru fiecare program, fiecare stat membru încheie un parteneriat cu autorit ățile regionale și locale competente, în conformitate cu cadrul s ău instituțional și juridic. Parteneriatul include și partenerii următori: (a) autorit ăți urbane și alte autorit ăți publice competente; (b) parteneri economici și sociali; și (c) organisme relevante care reprezint ă societatea civil ă, inclusiv parteneri în domeniul protec ției mediului, organiza ții negu vernamentale și organisme îns ărcinate cu promovarea inte grării sociale, egalit ății de gen și nediscrimin ării. (2) În conformitate cu abordarea bazat ă pe guvernan ța pe mai multe niveluri, partenerii men ționați la alineatul (1) sunt implicați de către statele membre în preg ătirea acordurilor de parteneriat și a rapoartelor de progres privind progresele înre gistrate pe toat ă durata preg ătirii și implement ării programelor, inclusiv prin participarea la comitetele de monitorizare pentru programe, în conformitate cu articolul 48. (3) Comisia este împuternicit ă să adopte un act delegat în conformitate cu articolul 149 pentru a oferi un cod european de conduit ă privind parteneriatul („codul de conduit ă”), în scopul sprijinirii și al facilit ării activității desfășurate de stateleRO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/341 69 INFORMAȚII GENERALE membre pentru organizarea parteneriatului în conformitate cu alineatele (1) și (2) de la prezentul articol. Codul de conduit ă stabilește cadrul în care statele membre urm ăresc implementarea parteneriatului, în conformitate cu cadrul lor institu țional și juridic, precum și cu competen țele lor na ționale și regionale. Codul de conduit ă, respectând pe deplin principiile subsidia rității și proporționalității, stabilește următoarele elemente: (a) principiile de baz ă privind procedurile transparente de urmat în vederea identific ării partenerilor relevan ți, inclusiv, dac ă este cazul, organiza țiile lor umbrelă , cu scopul de a ajuta statele membre la desemnarea celor mai reprezentativi parteneri relevan ți, în conformitate cu cadrul lor institu țional și juridic; (b) principiile de baz ă și bunele practici privind implicarea dife ritelor categorii de parteneri relevan ți în preg ătirea acor durilor de parteneriat și a programelor, stabilite la alineatul (1), informa țiile ce trebuie oferite cu privire la implicarea lor, precum și în diferitele etape ale implemen tării; (c) bunele practici privind formularea normelor referitoare la apartenen ța la comitetele de monitorizare și la procedurile interne ale acestora, care trebuie decise, după cum este cazul, de statele membre sau de comitetele de monitorizare a programelor în conformitate cu prevederile pertinente ale prezentului regulament și cu normele specifice fondurilor; (d) principalele obiective și bunele practici în cazurile în care autoritatea de management implic ă partenerii relevan ți în pregătirea cererilor de propuneri și, în special, bunele practici pentru evitarea conflictelor poten țiale de interese în cazurile în care exist ă posibilitatea ca partenerii relevanți să fie și beneficiari poten țiali și pentru implicarea partenerilor relevan ți în pregătirea rapoartelor de progres și în legătură cu monitorizarea și evaluarea programelor în conformitate cu dispozi țiile relevante din prezentul regu lament și cu normele specifice fondurilor; (e) domeniile, temele și bunele practici orientative privind modul în care autorit ățile competente din statele membre pot utiliza fondurile ESI, inclusiv asisten ța tehnică pentru consolidarea capacit ății institu ționale a partenerilor relevanți în conformitate cu dispozi țiile pertinente din prezentul regulament și cu normele specifice fondurilor; (f) rolul Comisiei în diseminarea bunelor practici; (g) principiile de baz ă și bunele practici apte s ă sprijine statele membre în ceea ce prive ște evaluarea implement ării parte neriatelor și a valorii ad ăugate. Prevederile codului de conduit ă nu contrazic, în niciun fel, dispozițiile pertinente din prezentul regulament sau normele specifice fondurilor. (4) Comisia notific ă până la 18 aprilie 2014 concomitent Parlamentului European și Consiliului actul delegat men ționat la alineatul (3) de la prezentul articol, referitor la codul european de conduit ă privind parteneriatul,. Actul delegat respectiv nu poate specifica o dat ă de aplicare anterioar ă datei la care a fost adoptat. (5) O înc ălcare a oric ăreia dintre obliga țiile impuse statelor membre fie prin acest articol, fie printr-un act delegat adoptat în temeiul alineatului (3) din prezentul articol nu poate constitui o neregulă care să conduc ă la o corec ție financiar ă în temeiul articolului 85. (6) Cel pu țin o dată pe an, pentru fiecare fond ESI, Comisia consultă organiza țiile care reprezint ă partenerii la nivelul Uniunii în ceea ce prive ște executarea contribu ției din partea fondului ESI respectiv și raporteaz ă Parlamentului European și Consiliului cu privire la rezultate. Articolul 6 Conformitatea cu dreptul Uniunii și legislația națională Operațiunile sprijinite de fondurile ESI sunt conforme cu dreptul Uniunii și cu legisla ția națională care vizează punerea sa în aplicare („dreptul aplicabil al Uniunii și legislația națională aplicabilă”). Articolul 7 Promovarea egalit ății între b ărbați și femei și nediscriminarea Statele membre și Comisia asigur ă luarea în considerare și promovarea egalit ății dintre b ărbați și femei și a integr ării perspectivei egalit ății de gen pe toat ă durata preg ătirii și imple mentării a programelor, inclusiv în ceea ce prive ște monitori zarea, raportarea și evaluarea. Statele membre și Comisia iau m ăsurile necesare pentru a preveni orice discriminare pe criterii de sex, origine rasial ă sau etnică, religie sau convingeri, handicap, vârst ă sau orientare sexuală în timpul preg ătirii și implement ării programelor. Pe toat ă durata preg ătirii și implement ării programelor se va ține seama în special de accesibilitatea pentru persoanele cu handicap. Articolul 8 Dezvoltarea durabil ă Obiectivele fondurilor ESI sunt urm ărite în concordanță cu prin cipiul dezvolt ării durabile și al promov ării de către Uniune a obiectivului de conservare, protec ție și îmbunătățire a calit ății mediului, în conformitate cu articolul 11 și cu articolul 191 alineatul (1) din TFUE, având în vedere principiul „poluatorul plătește”.RO L 347/342 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 PARTEA A DOUA DISPOZI ȚII COMUNE APLICABILE FONDURILOR ESI TITLUL I PRINCIPII PRIVIND CONTRIBU ȚIA UNIUNII LA FONDURILE ESI Articolul 4 Principii generale (1) Fondurile ESI ofer ă sprijin, prin programe multianuale, venind în completarea interven țiilor de la nivel na țional, regional și local, pentru a îndeplini strategia Uniunii pentru creștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii, precum și prin misiuni specifice fondurilor, în conformitate cu obiec tivele lor stabilite prin tratate, inclusiv coeziunea economic ă, socială și teritorial ă, ținând seama de Orient ările integrate privind Europa 2020 relevante și de recomand ările specifice relevante adresate fiec ărei țări și adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE, precum și de recomand ările relevante ale Consiliului adoptate în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE și, acolo unde este cazul, la nivel na țional, cu programul na țional de reform ă. (2) Ținând cont de contextul specific al fiec ărui stat membru, Comisia și statele membre se asigur ă că sprijinul din partea fondurilor ESI este consecvent cu politicile relevante, cu prin cipiile orizontale men ționate la articolele 5, 7 și 8 și cu priori tățile Uniunii și că acesta este complementar altor instrumente ale Uniunii. (3) Sprijinul din partea fondurilor ESI este aplicat în strâns ă cooperare între Comisie și statele membre, în conformitate cu principiului subsidiarit ății. (4) Statele membre, la nivelul teritorial corespunz ător, în conformitate cu cadrul lor institu țional, juridic și financiar, și organismele desemnate de ele în acest scop sunt responsabile pentru preg ătirea și implementarea programelor ș i îndeplinirea sarcinilor care le revin, în parteneriat cu partenerii relevan ți menționaț i la articolul 5, în conformitate cu prezentul regu lament și cu normele specifice fondurilor. (5) Măsurile pentru implementarea și utilizarea fondurilor ESI, și în special resursele financiare și administrative necesare pentru preg ătirea și implementarea de programe, în ceea ce privește monitorizarea, raportarea, evaluarea, gestiunea și controlul respect ă principiul propor ționalității, având în vedere nivelul contribu ției alocate și țin seama de obiectivul general de reducere a sarcinii administrative pentru organismele implicate în managementul și controlul programelor. (6) În conformitate cu responsabilit ățile lor, Comisia și statele membre asigur ă coordonarea dintre fondurile ESI, precum și dintre fondurile ESI și alte politici, strategii și instrumente relevante ale Uniunii, inclusiv cele din cadrul ac țiunii externe a Uniunii. (7) Partea din bugetul Uniunii alocat ă fondurilor ESI este executată în cadrul gestiunii partajate între statele membre și Comisie, în conformitate cu articolul 59 din Regulamentul financiar, cu excep ția cuantumului sprijinului din Fondul de coeziune transferat c ătre MIE men ționat la articolul 92 alineatul (6) din prezentul regulament, a ac țiunilor inovatoare la inițiativa Comisiei în conformitate cu articolul 8 din Regula mentul privind FEDR, a asisten ței tehnice la ini țiativa Comisiei și sprijinul pentru gestiune direct ă în conformitate cu regula mentul FEPAM. (8) Comisia și statele membre respect ă principiul bunei gestiuni financiare în conformitate cu articolul 30 din Regula mentul financiar. (9) Comisia și statele membre asigur ă eficacitatea fondurilor ESI în cursul preg ătirii și implement ării, în legătură cu monito rizarea, raportarea și evaluarea. (10) Comisia și statele membre î și îndeplinesc rolurile care le revin în legă tură cu fondurile ESI, urmă rind reducerea sarcinii administrative a beneficiarilor. Articolul 5 Parteneriat și guvernan ță pe mai multe niveluri (1) Pentru acordul de parteneriat și pentru fiecare program, fiecare stat membru încheie un parteneriat cu autorit ățile regionale și locale competente, în conformitate cu cadrul s ău instituțional și juridic. Parteneriatul include și partenerii următori: (a) autorit ăți urbane și alte autorit ăți publice competente; (b) parteneri economici și sociali; și (c) organisme relevante care reprezint ă societatea civil ă, inclusiv parteneri în domeniul protec ției mediului, organiza ții negu vernamentale și organisme îns ărcinate cu promovarea inte grării sociale, egalit ății de gen și nediscrimin ării. (2) În conformitate cu abordarea bazat ă pe guvernan ța pe mai multe niveluri, partenerii men ționați la alineatul (1) sunt implicați de către statele membre în preg ătirea acordurilor de parteneriat și a rapoartelor de progres privind progresele înre gistrate pe toat ă durata preg ătirii și implement ării programelor, inclusiv prin participarea la comitetele de monitorizare pentru programe, în conformitate cu articolul 48. (3) Comisia este împuternicit ă să adopte un act delegat în conformitate cu articolul 149 pentru a oferi un cod european de conduit ă privind parteneriatul („codul de conduit ă”), în scopul sprijinirii și al facilit ării activității desfășurate de stateleRO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/341 Statele membre și Comisia se asigur ă că cerințele privind protecția mediului, utilizarea eficient ă a resurselor, atenuarea și adaptarea la schimb ările climatice, biodiversitatea, rezisten ța în fața dezastrelor și prevenirea și gestionarea riscurilor sunt luate în considerare în cursul preg ătirii și punerii în aplicare a acor durilor de parteneriat și programelor. Statele membre furnizează informații privind sprijinul pentru obiectivele în materie de schimbări climatice, utilizând metodologia bazat ă pe categoriile de interven ții, domenii de interes sau m ăsuri, după cum este cazul pentru fiecare fond ESI. Aceast ă metodologie const ă în atribuirea unei ponderi specifice sprijinului acordat în cadrul fondurilor ESI la un nivel ce reflect ă măsura în care sprijinul în cauză contribuie la obiectivele legate de schimb ările climatice. Ponderea specific ă atribuit ă se diferenț iază în func ție de contribuția – semnificativ ă sau moderat ă – pe care sprijinul o aduce la obiectivele privind schimb ările climatice. Atunci când sprijinul nu contribuie deloc sau are o contribu ție nesemnifi cativă la aceste obiective, se atribuie ponderea zero. În cazul FEDR, FSE și Fondul de coeziune, ponderile se coreleaz ă cu categoriile de interven ții stabilite în nomenclatura adoptat ă de Comisie. În cadrul FEADR, ponderile se coreleaz ă cu domeniile de interes stabilite în Regulamentul privind FEADR, iar în cazul FEPAM, cu m ăsurile stabilite în Regulamentul privind FEPAM. Comisia stabile ște condiții uniforme pentru fiecare dintre fondurile ESI pentru aplicarea metodologiei men ționate la al doilea paragraf prin intermediul unui act de punere în aplicare. Actul de punere în aplicare respectiv se adopt ă în conformitate cu procedura de examinare men ționată la articolul 150 alineatul (3). TITLUL II ABORDAREA STRATEGIC Ă CAPITOLUL I Obiective tematice ale fondurilor ESI și ale cadrului strategic comun Articolul 9 Obiective tematice Pentru a contribui la strategia Uniunii pentru o cre ștere inteli gentă, durabilă și favorabil ă incluziunii precum și la misiunile specifice fondului în temeiul obiectivelor bazate pe tratate, inclusiv coeziunea economic ă, socială și teritorial ă, fiecare fond ESI sprijin ă următoarele obiective tematice: 1. consolidarea cercet ării, dezvolt ării tehnologice și inovării; 2. îmbun ătățirea accesului și a utilizării și creșterea calit ății TIC; 3. îmbun ătățirea competitivit ății IMM-urilor, a sectorului agricol (în cazul FEADR) și a sectorului pescuitului și acva culturii (pentru FEPAM); 4. sprijinirea tranzi ției către o economie cu emisii scă zute de dioxid de carbon în toate sectoarele; 5. promovarea adapt ării la schimb ările climatice, a prevenirii și a gestion ării riscurilor; 6. conservarea și protecția mediului și promovarea utiliz ării eficiente a resurselor; 7. promovarea sistemelor de transport durabile și eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor re țelelor majore; 8. promovarea sustenabilit ății și calității locurilor de munc ă și sprijinirea mobilit ății forței de munc ă; 9. promovarea incluziunii sociale, combaterea s ărăciei și a oricărei forme de discriminare; 10. investi țiile în educa ție, formare și formare profesional ă pentru competen țe și învăț are pe tot parcursul vie ții; 11. consolidarea capacit ății instituționale a autorit ăților publice și a părților interesate și o administra ție publică eficientă. Obiectivele tematice sunt transpuse în priorit ăți specifice pentru fiecare dintre fondurile ESI și sunt stabilite în normele specifice fondurilor. Articolul 10 Cadrul strategic comun (1) Pentru a promova dezvoltarea armonioas ă, echilibrat ă și durabilă a Uniunii, se instituie un cadru strategic comun (CSC), în conformitate cu anexa I la prezentul regulament. CSC stabilește principii directoare strategice pentru facilitarea procesului de programare și a coordon ării sectoriale și teritoriale a interven ției Uniunii în temeiul fondurilor ESI și cu celelalte politici și instrumente relevante ale Uniunii în conformitate cu țintele și obiectivele strategiei Uniunii pentru o cre ștere inteli gentă, durabilă și favorabil ă incluziunii, ținând cont de provo cările teritoriale cheie ale diferitelor tipuri de teritorii. (2) Principiile directoare strategice, conform celor stabilite în CSC, se stabilesc în concordan ță cu scopul și în cadrul sferei de aplicare a sprijinului oferit de fiecare fond ESI și în conformitate cu normele care reglementeaz ă funcționarea fiec ărui fond ESI, astfel cum sunt definite în prezentul regulament, și al normelor specifice fondurilor. CSC nu impune statelor membre obliga ții suplimentare fa ță de cele stabilite în cadrul politicilor sectoriale relevante ale Uniunii. (3) CSC faciliteaz ă preparativele în vederea acordului de parteneriat și a programelor în conformitate cu principiile proporționalității și subsidiarit ății și ținând cont de compe tențele naționale și regionale pentru a se decide în privin ța politicii specifice și adecvate și a măsurilor de coordonare.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/343 71 INFORMAȚII GENERALE Articolul 11 Conț inut CSC stabile ște: (a) mecanisme pentru asigurarea contribu ției fondurilor ESI la strategia Uniunii pentru o cre ștere inteligent ă, durabilă și favorabilă incluziunii și la coeren ța și consecven ța programării fondurilor ESI în raport cu recomand ările relevante specifice fiec ărei țări adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE și cu recomand ările relevante ale Consiliului adoptate în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE și, atunci când este cazul la nivel na țional, cu programul na țional de reform ă; (b) modalit ăți de promovare a utiliz ării integrate a fondurilor ESI; (c) modalit ăți de coordonare a fondurilor ESI cu alte politici și instrumente relevante ale Uniunii, inclusiv instrumentele externe pentru cooperare; (d) principii orizontale men ționate la articolele 5, 7 și 8 și obiective de politic ă transversale pentru implementarea fondurilor ESI; (e) dispozi ții pentru abordarea provoc ărilor cheie la nivel teri torial pentru zonele urbane, rurale, de coast ă și de pescuit, provocărilor demografice ale regiunilor sau necesit ățile specifice ale zonelor geografice care sufer ă de pe urma unor handicapuri naturale sau demografice grave și perma nente, men ționate la articolul 174 din TFUE, precum și a provocărilor specifice regiunilor ultraperiferice în sensul arti colului 349 din TFUE; (f) domeniile prioritare pentru activit ățile de cooperare din cadrul fondurilor ESI, dup ă caz, având în vedere strategiile macro-regionale și strategiile privind bazinele maritime. Articolul 12 Reexaminare Dacă intervin modific ări majore ale situa ției sociale și economice din Uniune sau se efectueaz ă modificări ale strategiei Uniunii pentru o cre ștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă inclu ziunii, Comisia poate prezenta o propunere de reexaminare a CSC sau Parlamentul European ori Consiliul, ac ționând în conformitate cu articolele 225 sau, respectiv, 241 din TFUE, îi pot cere Comisiei s ă prezinte o astfel de propunere. Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate în confor mitate cu articolul 149, pentru a completa sau modifica secțiunile 4 și 7 din anexa I, acolo unde este necesar pentru a ține seama de modific ările suferite de politicile sau instru mentele Uniunii men ționate în sec țiunea 4 sau de modific ările survenite în activit ățile de cooperare men ționate în sec țiunea 7 sau pentru a ține seama de introducerea unor noi politici, instrumente sau activit ăți de cooperare ale Uniunii. Articolul 13 Orientări pentru beneficiari (1) Comisia elaboreaz ă orientări privind modalit ățile efective de acces și utilizare a fondurilor ESI și modalitățile de exploatare a complementarit ății cu alte instrumente ale politicilor relevante ale Uniunii. (2) Orient ările se elaboreaz ă până la 30 iunie 2014 și oferă, pentru fiecare obiectiv tematic, o imagine de ansamblu asupra instrumentelor pertinente disponibile la nivelul Uniunii, cu surse detaliate de informa ții, cu exemple de bune practici de combinare a instrumentelor de finan țare disponibile în cadrul domeniilor de politic ă și între acestea, cu descrierea autorit ăților relevante și a organismelor implicate în gestionarea fiec ărui instrument, cu o list ă de verificare destinat ă beneficiarilor potențiali pentru a-i ajuta s ă identifice cele mai adecvate surse de finanț are. (3) Orient ările se pun la dispozi ția publicului pe site-urile direcțiilor generale pertinente ale Comisiei. Comisia și autori tățile de management, ac ționând în conformitate cu normele specifice fondurilor și în colaborare cu Comitetul Regiunilor, asigură difuzarea orient ărilor în rândul poten țialilor beneficiari. CAPITOLUL II Acordul de parteneriat Articolul 14 Pregătirea acordului de parteneriat (1) Fiecare stat membru preg ătește un acord de parteneriat pentru perioada cuprins ă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020. (2) Acordul de parteneriat este elaborat de statele membre în cooperare cu partenerii men ționați la articolul 5. Acordul de parteneriat este elaborat în dialog cu Comisia. Statele membre redactează acordul de parteneriat pe baza unor proceduri trans parente în raport cu publicul și în concordan ță cu cadrul lor instituțional și juridic. (3) Acordul de parteneriat acoper ă toate contribu țiile fondurilor ESI în statul membru în cauz ă. (4) Fiecare stat membru transmite acordul s ău de parteneriat Comisiei pân ă la 22 aprilie 2014 (5) Atunci când unul sau mai multe regulamente specifice nu intră în vigoare sau se preconizeaz ă că nu va(vor) intra în vigoare pân ă la 22 februarie 2014, acordul de parteneriat prezentat de un statul membru men ționat la alineatul (4) nu este necesar s ă conțină elementele specificate la articolul 15 alineatul (1) litera (a) punctele (ii), (iii), (iv) și (v) pentru fondul ESI afectat de intrarea în vigoare cu întârziere sau de întârzierea preconizat ă a respectivului regulamentul specific unui fond.RO L 347/344 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 Statele membre și Comisia se asigur ă că cerințele privind protecția mediului, utilizarea eficient ă a resurselor, atenuarea și adaptarea la schimb ările climatice, biodiversitatea, rezisten ța în fața dezastrelor și prevenirea și gestionarea riscurilor sunt luate în considerare în cursul preg ătirii și punerii în aplicare a acor durilor de parteneriat și programelor. Statele membre furnizează informații privind sprijinul pentru obiectivele în materie de schimbări climatice, utilizând metodologia bazat ă pe categoriile de interven ții, domenii de interes sau m ăsuri, după cum este cazul pentru fiecare fond ESI. Aceast ă metodologie const ă în atribuirea unei ponderi specifice sprijinului acordat în cadrul fondurilor ESI la un nivel ce reflect ă măsura în care sprijinul în cauză contribuie la obiectivele legate de schimb ările climatice. Ponderea specific ă atribuit ă se diferenț iază în func ție de contribuția – semnificativ ă sau moderat ă – pe care sprijinul o aduce la obiectivele privind schimb ările climatice. Atunci când sprijinul nu contribuie deloc sau are o contribu ție nesemnifi cativă la aceste obiective, se atribuie ponderea zero. În cazul FEDR, FSE și Fondul de coeziune, ponderile se coreleaz ă cu categoriile de interven ții stabilite în nomenclatura adoptat ă de Comisie. În cadrul FEADR, ponderile se coreleaz ă cu domeniile de interes stabilite în Regulamentul privind FEADR, iar în cazul FEPAM, cu m ăsurile stabilite în Regulamentul privind FEPAM. Comisia stabile ște condiții uniforme pentru fiecare dintre fondurile ESI pentru aplicarea metodologiei men ționate la al doilea paragraf prin intermediul unui act de punere în aplicare. Actul de punere în aplicare respectiv se adopt ă în conformitate cu procedura de examinare men ționată la articolul 150 alineatul (3). TITLUL II ABORDAREA STRATEGIC Ă CAPITOLUL I Obiective tematice ale fondurilor ESI și ale cadrului strategic comun Articolul 9 Obiective tematice Pentru a contribui la strategia Uniunii pentru o cre ștere inteli gentă, durabilă și favorabil ă incluziunii precum și la misiunile specifice fondului în temeiul obiectivelor bazate pe tratate, inclusiv coeziunea economic ă, socială și teritorial ă, fiecare fond ESI sprijin ă următoarele obiective tematice: 1. consolidarea cercet ării, dezvolt ării tehnologice și inovării; 2. îmbun ătățirea accesului și a utilizării și creșterea calit ății TIC; 3. îmbun ătățirea competitivit ății IMM-urilor, a sectorului agricol (în cazul FEADR) și a sectorului pescuitului și acva culturii (pentru FEPAM); 4. sprijinirea tranzi ției către o economie cu emisii scă zute de dioxid de carbon în toate sectoarele; 5. promovarea adapt ării la schimb ările climatice, a prevenirii și a gestion ării riscurilor; 6. conservarea și protecția mediului și promovarea utiliz ării eficiente a resurselor; 7. promovarea sistemelor de transport durabile și eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor re țelelor majore; 8. promovarea sustenabilit ății și calității locurilor de munc ă și sprijinirea mobilit ății forței de munc ă; 9. promovarea incluziunii sociale, combaterea s ărăciei și a oricărei forme de discriminare; 10. investi țiile în educa ție, formare și formare profesional ă pentru competen țe și învăț are pe tot parcursul vie ții; 11. consolidarea capacit ății instituționale a autorit ăților publice și a părților interesate și o administra ție publică eficientă. Obiectivele tematice sunt transpuse în priorit ăți specifice pentru fiecare dintre fondurile ESI și sunt stabilite în normele specifice fondurilor. Articolul 10 Cadrul strategic comun (1) Pentru a promova dezvoltarea armonioas ă, echilibrat ă și durabilă a Uniunii, se instituie un cadru strategic comun (CSC), în conformitate cu anexa I la prezentul regulament. CSC stabilește principii directoare strategice pentru facilitarea procesului de programare și a coordon ării sectoriale și teritoriale a interven ției Uniunii în temeiul fondurilor ESI și cu celelalte politici și instrumente relevante ale Uniunii în conformitate cu țintele și obiectivele strategiei Uniunii pentru o cre ștere inteli gentă, durabilă și favorabil ă incluziunii, ținând cont de provo cările teritoriale cheie ale diferitelor tipuri de teritorii. (2) Principiile directoare strategice, conform celor stabilite în CSC, se stabilesc în concordan ță cu scopul și în cadrul sferei de aplicare a sprijinului oferit de fiecare fond ESI și în conformitate cu normele care reglementeaz ă funcționarea fiec ărui fond ESI, astfel cum sunt definite în prezentul regulament, și al normelor specifice fondurilor. CSC nu impune statelor membre obliga ții suplimentare fa ță de cele stabilite în cadrul politicilor sectoriale relevante ale Uniunii. (3) CSC faciliteaz ă preparativele în vederea acordului de parteneriat și a programelor în conformitate cu principiile proporționalității și subsidiarit ății și ținând cont de compe tențele naționale și regionale pentru a se decide în privin ța politicii specifice și adecvate și a măsurilor de coordonare.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/343 Articolul 15 Conținutul acordului de parteneriat (1) Acordul de parteneriat prevede: (a) proceduri de asigurare a alinierii cu strategia Uniunii pentru o creștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii, precum și cu misiunile specifice fondurilor în conformitate cu obiectivele lor bazate pe tratat, printre care coeziunea economic ă, socială și teritorial ă, inclusiv: (i) o analiz ă a decalajelor, nevoilor de dezvoltare și potențialelor de cre ștere cu raportare la obiectivele tematice și la provoc ările teritoriale și ținând cont de programul na țional de reform ă, după caz, și de reco mandările specifice relevante adresate fiec ărei țări, adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE și de recomand ările relevante ale Consiliului adoptate în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE; (ii) un rezumat al evalu ărilor ex ante ale programelor sau al principalelor constat ări ale evalu ării ex ante a acordului de parteneriat atunci când evaluarea ex ante a acordului de parteneriat este realizata de statul membru din proprie ini țiativă; (iii) obiective tematice selectate, și, pentru fiecare dintre obiectivele tematice selectate, un rezumat al princi palelor rezultate preconizate pentru fiecare dintre fondurile ESI; (iv) alocarea orientativ ă a contribu ției Uniunii la nivel național, în func ție de obiective tematice, pentru fiecare dintre fondurile ESI, precum și suma total ă indi cativă avută în vedere pentru obiectivele privind schim bările climatice; (v) aplicarea principiilor orizontale men ționate la articolele 5, 7 și 8 și a obiectivelor de politic ă pentru imple mentarea fondurilor ESI; (vi) lista programelor din cadrul FEDR, FSE și Fondului de coeziune, cu excep ția celor din cadrul obiectivului de cooperare teritorial ă european ă, precum și a programelor FEADR și FEPAM, cu aloc ările anuale orientative pentru fiecare fond ESI; (vii) informaț ii privind alocarea în ceea ce prive ște cuantumul rezervei de performan ță, defalcat pe fond ESI și, dacă este cazul, pe categorii de regiuni, precum și privind resursele excluse în scopul calcul ării rezervei de performan ță în temeiul articolului 20; (b) modalit ăți de asigurare a unei aplic ări efective a fondurilor ESI, inclusiv: (i) modalit ățile, în concordan ță cu cadrul institu țional al statelor membre, care asigur ă coordonarea între fondurile ESI și alte instrumente de finan țare ale Uniunii și naționale, precum și cu BEI; (ii) informaț iile necesare pentru verificarea ex ante a respectării normelor privind adi ționalitatea astfel cum sunt definite în partea a treia; (iii) un rezumat al evalu ării îndeplinirii condi ționalității ex ante aplicabile în conformitate cu articolul 19 și anexa XI la nivel na țional și, în cazurile în care condi țiile ex ante nu sunt îndeplinite, a ac țiunilor de întreprins, orga nismele responsabile, precum și calendarul pentru implementarea respectivelor ac țiuni; (iv) metodologia și mecanismele de asigurare a consecven ței în ceea ce prive ște funcționarea cadrului de performan ță în conformitate cu articolul 21; (v) o evaluare a necesit ății consolid ării capacit ății adminis trative a autorit ăților implicate în gestionarea și controlul programelor și, dacă este cazul, a beneficia rilor, precum și un rezumat al ac țiunilor de întreprins în acest scop, dac ă acesta este necesar; (vi) un rezumat al ac țiunilor planificate în programe, inclusiv un calendar orientativ pentru realizarea unei reduceri a sarcinii administrative pentru beneficiari; (c) modalit ățile principiului parteneriatului, astfel cum se menționează la articolul 5; (d) o listă orientativ ă a partenerilor men ționaț i la articolul 5 și un rezumat al ac țiunilor întreprinse pentru a-i implica în conformitate cu articolul 5 și rolul acestora în preg ătirea acordului de parteneriat și a raportului de progres, astfel cum este men ționat la articolul 52. (2) Acordul de parteneriat indic ă și: (a) o abordare integrat ă a dezvolt ării teritoriale sus ținută din fondurile ESI sau un rezumat al abord ărilor integrate ale dezvoltării teritoriale pe baza con ținutului programelor, stabilind: (i) modalit ățile de asigurare a unei abord ări integrate privind utilizarea fondurilor ESI pentru dezvoltarea teri torială a unor zone subregionale specifice, în special modalitățile de punere în aplicare a articolelor 32 și 33 și 36 înso țite de principiile de identificare a zonelor urbane în care urmeaz ă să fie implementate acțiuni integrate în favoarea dezvoltă rii urbane suste nabile;RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/345 73 INFORMAȚII GENERALE (ii) principalele domenii prioritare în materie de cooperare în cadrul fondurilor ESI, ținând seama, dup ă caz, de strategiile macroregionale și de strategiile privind bazinele maritime; (iii) acolo unde este cazul, o abordare integrat ă a nevoilor specifice ale zonelor geografice cel mai grav afectate de sărăcie sau ale grupurilor țintă supuse celui mai ridicat risc de discriminare sau de excludere social ă, acordându- se o deosebit ă atenț ie comunităț ilor marginalizate, persoanelor cu handicap, persoanelor aflate în șomaj pe termen lung și tineretului care nu este încadrat profesional și nu urmeaz ă niciun program educa țional sau de formare; (iv) acolo unde este cazul, o abordare integrat ă a provo cărilor demografice ale regiunilor sau a necesit ăților specifice ale zonelor geografice care sufer ă de pe urma unor handicapuri naturale sau demografice grave și permanente, astfel cum sunt men ționate la articolul 174 din TFUE; (b) modalit ăți de asigurare a unei implement ări eficiente a fondurilor ESI, inclusiv o evaluare a sistemelor existente pentru schimbul electronic de date și un rezumat al acțiunilor planificate pentru a permite în mod treptat tuturor schimburilor de informa ții dintre beneficiari și auto ritățile responsabile de managementul și controlul programelor să se desf ășoare prin schimb electronic de date. Articolul 16 Adoptarea și modificarea acordului de parteneriat (1) Comisia evalueaz ă conformitatea acordului de parteneriat cu prezentul regulament, ținând seama de programul na țional de reform ă, după caz, de recomand ările relevante specifice adresate fiec ărei țări, adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE, și de recomand ările relevante ale Consiliului adoptate în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE, precum și de evalu ările ex-ante ale programelor, și formuleaz ă observa ții în termen de trei luni de la data trans miterii, de că tre statul membru, a acordului s ău de parteneriat. Statul membru în cauz ă furnizeaz ă toate informaț iile supli mentare necesare și, după caz, revizuie ște acordul de parteneriat. (2) Comisia adopt ă o decizie, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, de aprobare a elementelor acordului de parteneriat care intr ă sub incidenț a articolului 15 alineatul (1) și a articolului 15 alineatul (2), în cazul în care un stat membru a utilizat dispozi țiile de la articolul 96 alineatul (8), pentru elementele care necesit ă o decizie a Comisiei în temeiul arti colului 96 alineatul (10), în termen de maximum patru luni de la data depunerii de c ătre statul membru a acordului s ău de parteneriat, cu condi ția ca orice observa ții formulate de Comisie să fi fost luate în considerare în mod corespunz ător. Acordul de parteneriat intr ă în vigoare cel mai devreme la 1 ianuarie 2014. (3) Comisia preg ătește un raport privind rezultatul nego cierilor referitoare la acordurile de parteneriat și la programe, incluzând o prezentare de ansamblu a aspectelor cheie pentru fiecare stat membru, pân ă la 31 decembrie 2015. Respectivul raport este înaintat concomitent Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comi tetului Regiunilor. (4) În cazul în care un stat membru propune o modificare a elementelor din acordul de parteneriat vizate de decizia Comisiei menționată la alineatul (2), Comisia realizeaz ă o evaluare în conformitate cu alineatul (1) și, după caz, adopt ă o decizie, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, de aprobare a modific ării în termen de trei luni de la data transmiterii propunerii de modificare de c ătre statul membru. (5) În cazul în care un stat membru modific ă elemente din acordul de parteneriat care nu sunt vizate de decizia Comisiei menționată la alineatul (2), statul membru aduce acest lucru la cunoștința Comisiei în termen de o lun ă de la data deciziei de a opera modificarea. Articolul 17 Adoptarea unui acord de parteneriat revizuit în cazul intrării în vigoare cu întârziere a unui regulament specific unui fond (1) Atunci când se aplic ă articolul 14 alineatul (5), fiecare stat membru prezint ă Comisiei un acord de parteneriat revizuit care să includă elementele lips ă din acordul de parteneriat pentru fondul ESI în cauz ă, în termen de dou ă luni de la data intr ării în vigoare a regulamentului specific fondului care a suferit întâr zieri. (2) Comisia evalueaz ă coerența dintre acordul de parteneriat revizuit și prezentul regulament în conformitate cu articolul 16 alineatul (1) și adoptă o decizie, prin acte delegate, prin care aprobă acordul de parteneriat în conformitate cu articolul 16 alineatul (2). CAPITOLUL III Concentrarea tematic ă, condiționalități ex ante și examinarea performan țelor Articolul 18 Concentrarea tematic ă În conformitate cu normele specifice fondurilor, statele membre își concentreaz ă sprijinul asupra interven țiilor care genereaz ă cel mai ridicat nivel de valoare ad ăugată în ceea ce prive ște strategia Uniunii pentru o cre ștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă inclu ziunii, ținând seama de provoc ările teritoriale cheie pentru diversele tipuri de teritorii, în concordan ță cu CSC, provoc ările identificate în programele na ționale de reform ă, acolo unde este cazul, și în recomand ările specifice relevante adresate fiec ărei țări în temeiul articolului 121 alineatul (2) din TFUE și în recoman dările relevante ale Consiliului adoptate în temeiul articolului 148 alineatul (4) din TFUE. Dispozi țiile privind concentrarea tematică în temeiul normelor specifice fondurilor nu se aplic ă asistenței tehnice.RO L 347/346 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 Articolul 15 Conținutul acordului de parteneriat (1) Acordul de parteneriat prevede: (a) proceduri de asigurare a alinierii cu strategia Uniunii pentru o creștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii, precum și cu misiunile specifice fondurilor în conformitate cu obiectivele lor bazate pe tratat, printre care coeziunea economic ă, socială și teritorial ă, inclusiv: (i) o analiz ă a decalajelor, nevoilor de dezvoltare și potențialelor de cre ștere cu raportare la obiectivele tematice și la provoc ările teritoriale și ținând cont de programul na țional de reform ă, după caz, și de reco mandările specifice relevante adresate fiec ărei țări, adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE și de recomand ările relevante ale Consiliului adoptate în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE; (ii) un rezumat al evalu ărilor ex ante ale programelor sau al principalelor constat ări ale evalu ării ex ante a acordului de parteneriat atunci când evaluarea ex ante a acordului de parteneriat este realizata de statul membru din proprie ini țiativă; (iii) obiective tematice selectate, și, pentru fiecare dintre obiectivele tematice selectate, un rezumat al princi palelor rezultate preconizate pentru fiecare dintre fondurile ESI; (iv) alocarea orientativ ă a contribu ției Uniunii la nivel național, în func ție de obiective tematice, pentru fiecare dintre fondurile ESI, precum și suma total ă indi cativă avută în vedere pentru obiectivele privind schim bările climatice; (v) aplicarea principiilor orizontale men ționate la articolele 5, 7 și 8 și a obiectivelor de politic ă pentru imple mentarea fondurilor ESI; (vi) lista programelor din cadrul FEDR, FSE și Fondului de coeziune, cu excep ția celor din cadrul obiectivului de cooperare teritorial ă european ă, precum și a programelor FEADR și FEPAM, cu aloc ările anuale orientative pentru fiecare fond ESI; (vii) informaț ii privind alocarea în ceea ce prive ște cuantumul rezervei de performan ță, defalcat pe fond ESI și, dacă este cazul, pe categorii de regiuni, precum și privind resursele excluse în scopul calcul ării rezervei de performan ță în temeiul articolului 20; (b) modalit ăți de asigurare a unei aplic ări efective a fondurilor ESI, inclusiv: (i) modalit ățile, în concordan ță cu cadrul institu țional al statelor membre, care asigur ă coordonarea între fondurile ESI și alte instrumente de finan țare ale Uniunii și naționale, precum și cu BEI; (ii) informaț iile necesare pentru verificarea ex ante a respectării normelor privind adi ționalitatea astfel cum sunt definite în partea a treia; (iii) un rezumat al evalu ării îndeplinirii condi ționalității ex ante aplicabile în conformitate cu articolul 19 și anexa XI la nivel na țional și, în cazurile în care condi țiile ex ante nu sunt îndeplinite, a ac țiunilor de întreprins, orga nismele responsabile, precum și calendarul pentru implementarea respectivelor ac țiuni; (iv) metodologia și mecanismele de asigurare a consecven ței în ceea ce prive ște funcționarea cadrului de performan ță în conformitate cu articolul 21; (v) o evaluare a necesit ății consolid ării capacit ății adminis trative a autorit ăților implicate în gestionarea și controlul programelor și, dacă este cazul, a beneficia rilor, precum și un rezumat al ac țiunilor de întreprins în acest scop, dac ă acesta este necesar; (vi) un rezumat al ac țiunilor planificate în programe, inclusiv un calendar orientativ pentru realizarea unei reduceri a sarcinii administrative pentru beneficiari; (c) modalit ățile principiului parteneriatului, astfel cum se menționează la articolul 5; (d) o listă orientativ ă a partenerilor men ționaț i la articolul 5 și un rezumat al ac țiunilor întreprinse pentru a-i implica în conformitate cu articolul 5 și rolul acestora în preg ătirea acordului de parteneriat și a raportului de progres, astfel cum este men ționat la articolul 52. (2) Acordul de parteneriat indic ă și: (a) o abordare integrat ă a dezvolt ării teritoriale sus ținută din fondurile ESI sau un rezumat al abord ărilor integrate ale dezvoltării teritoriale pe baza con ținutului programelor, stabilind: (i) modalit ățile de asigurare a unei abord ări integrate privind utilizarea fondurilor ESI pentru dezvoltarea teri torială a unor zone subregionale specifice, în special modalitățile de punere în aplicare a articolelor 32 și 33 și 36 înso țite de principiile de identificare a zonelor urbane în care urmeaz ă să fie implementate acțiuni integrate în favoarea dezvoltă rii urbane suste nabile;RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/345 Articolul 19 Condiționalități ex ante (1) Statele membre evalueaz ă în conformitate cu cadrul lor instituțional și juridic și în contextul preg ătirii programelor și, după caz, a acordului de parteneriat, dac ă condiționalitățile ex ante prevăzute în normele specifice fondurilor corespunz ătoare și condiționalizățile ex ante generale prev ăzute în anexa XI partea II sunt aplicabile obiectivelor specifice urm ărite în cadrul priorit ăților programelor lor și dacă sunt îndeplinite condiț ionalitățile ex ante aplicabile. Condiționalitățile ex ante se aplic ă numai în m ăsura și cu condiț ia respect ării definiției prevăzute la articolul 2 punctul 33 referitor la obiectivele specifice urm ărite în cadrul priori tăților programului. Evaluarea aplicabilit ății, fără a aduce atingere defini ției prevăzute la articolul 2 punctul 33, ține seama de principiul propor ționalității în conformitate cu articolul 4 alineatul (5), având în vedere nivelul contribu ției alocate, dup ă caz. Evaluarea îndeplinirii se limiteaz ă la criteriile prevăzute în normele specifice fondurilor, precum ș i în anexa XI partea II. (2) Acordul de parteneriat cuprinde un rezumat al evalu ării îndeplinirii condi ționalităților ex ante aplicabile la nivel na țional și pentru cele care, in temeiul evalu ării menționate la alineatul (1), nu sunt îndeplinite la data transmiterii acordului de parte neriat, ac țiunile care urmeaz ă să fie realizate, organismele responsabile și calendarul de implementare a ac țiunilor în cauză. Fiecare program stabile ște care dintre condi ționalitățile ex ante prev ăzute în normele relevante specifice fondurilor și care dintre condi ționalitățile generale ex ante prev ăzute la anexa XI partea II sunt aplicabile în cazul s ău și care dintre acestea, conform evalu ării menționate la alineatul (1), sunt îndeplinite la data transmiterii acordului și a programelor de parteneriat. În cazul în care nu se îndeplinesc condi ționalitățile ex ante apli cabile, programul cuprinde o descriere a ac țiunilor care urmeaz ă să fie realizate, în care se indic ă organismele responsabile și se expune calendarul de implementare a ac țiunilor în cauz ă. Statele membre îndeplinesc respectivele condiț ionalități ex ante pân ă la 31 decembrie 2016, cel târziu, și raporteaz ă cu privire la înde plinirea lor cel târziu în raportul anual de implementare din 2017 în conformitate cu articolul 50 alineatul (4) sau în raportul de progres din 2017, în conformitate cu articolul 52 alineatul (2) litera (c). (3) Comisia evalueaz ă coerența și adecvarea informa țiilor furnizate de statele membre în ceea ce prive ște aplicabilitatea condiț ionalităților ex ante și îndeplinirea condi ționalităților ex ante aplicabile în cadrul evalu ării programelor și, după caz, a acordului de parteneriat. În conformitate cu articolul 4 alineatul (5), aceast ă evaluare a aplicabilit ății efectuat ă de către Comisie ține seama de principiul proporționalității având în vedere nivelul contribu ției alocate, după caz. Evaluarea efectuat ă de către Comisie privind înde plinirea se limiteaz ă la criteriile enun țate în normele specifice fondurilor, precum și în anexa XI partea II, și respectă compe tențele naționale și regionale de decizie privind m ăsurile politice specifice și adecvate, inclusiv privind con ținutul strategiilor. (4) În cazul unui dezacord între Comisie și un stat membru privind aplicabilitatea unei condi ționalități ex ante la obiectivul specific al priorit ăților unui program sau la îndeplinirea acestuia, Comisia demonstreaz ă atât aplicabilitatea în conformitate cu definiția de la articolul 2 punctul 33, cât și neîndeplinirea condiț ionalității ex ante. (5) Comisia poate decide, atunci când adopt ă un program, să suspende integral sau par țial plățile intermediare pentru prio ritatea relevant ă a programului respectiv, în a șteptarea finaliz ării acțiunilor men ționate la alineatul (2) dac ă este necesar s ă se evite aducerea de prejudicii grave eficacit ății și eficienței înde plinirii obiectivelor specifice ale priorit ății în cauz ă. Nefina lizarea unor ac țiuni menite s ă ducă la realizarea unei condiț ionalități ex ante aplicabile, care nu a fost îndeplinit ă la data depunerii acordului de parteneriat și a programelor respective, pân ă la termenul prev ăzut la alineatul (2), constituie un motiv de suspendare a pl ăților intermediare de c ătre Comisie pentru priorit ățile programului în cauz ă care sunt afectate. În ambele cazuri, domeniul de aplicare suspend ării este proporțional cu m ăsurile care trebuie luate și cu fondurile expuse riscului. (6) Alineatul (5) nu se aplic ă în cazul unui acord între Comisie și statul membru privind inaplicabilitatea unei condiț ionalități ex ante sau privind faptul c ă o condiț ionalitate ex ante aplicabil ă a fost îndeplinit ă, astfel cum se precizeaz ă în aprobarea programului și a acordului de parteneriat sau în absența observa țiilor Comisiei în termen de 60 de zile de la prezentarea raportului relevant prev ăzut la alineatul (2). (7) Comisia ridic ă fără întârziere suspendarea pl ăților inter mediare pentru o prioritate dac ă un stat membru a desfășurat acțiuni referitoare la îndeplinirea condi ționalității ex ante apli cabile programului în cauz ă și care nu fuseser ă îndeplinite la momentul lu ării deciziei de suspendare de c ătre Comisie. De asemenea, Comisia ridic ă fără întârziere suspendarea dac ă, în urma modific ării programului legat de prioritatea în cauz ă, condiț ionalitatea ex ante respectiv ă nu mai este aplicabil ă. (8) Alineatele (1) - (7) nu se aplic ă programelor din cadrul obiectivului de cooperare teritorial ă european ă. Articolul 20 Rezerva de performan ță 6 % din resursele alocate FEDR, FSE și Fondului de coeziune în cadrul obiectivului „Investi ții pentru cre ștere și locuri de munc ă” menționate la articolul 89 alineatul (2) litera (a) din prezentul regulament, precum ș i FEADR și măsurile finan țate în cadrul gestiunii partajate din Regulamentul privind FEPAM, constituie o rezervă de performan ță care se stabile ște în cadrul acordului de parteneriat și al programelor și se alocă unor priorit ăți specifice în conformitate cu articolul 22 din prezentul regulament.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/347 75 INFORMAȚII GENERALE Următoarele resurse sunt excluse de la calcularea rezervei de performan ță: (a) resursele alocate ini țiativei YEI, astfel cum sunt definite în programul opera țional în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul privind FSE; (b) resursele alocate asisten ței tehnice la ini țiativa Comisiei, (c) resursele transferate de la pilonul 1 al PAC c ătre FEADR în temeiul articolului 7 alineatul (2) și al articolului 14 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013; (d) transferurile c ătre FEADR în temeiul articolelor 10b, 136 și 136b din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului pentru anii calendaristici 2013 și, respectiv, 2014, (e) resursele transferate din Fondul de coeziune MIE în confor mitate cu articolul 92 alineatul (6) din prezentul regulament; (f) resursele transferate c ătre Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane în conformitate cu articolul 92 alineatul (7) din prezentul regulament; (g) resursele alocate pentru ac țiuni inovatoare în domeniul dezvoltării urbane durabile în conformitate cu articolul 92 alineatul (8) din prezentul regulament. Articolul 21 Examinarea performan țelor (1) Comisia, în cooperare cu statele membre, examineaz ă performan țele programelor în fiecare stat membru în 2019 („examinarea performan țelor”), făcându-se trimitere la cadrul de performan ță stabilit în programele respective. Metoda de stabilire a cadrului de performan ță este prezentat ă în anexa II. (2) Examinarea se refer ă la îndeplinirea obiectivelor de etap ă ale programelor la nivelul priorit ăților, pe baza informaț iilor și evaluărilor prezentate în raportul anual de implementare prezentat de statele membre în 2019. Articolul 22 Aplicarea cadrului de performan ță (1) Rezerva de performan ță reprezint ă între 5 și 7 % din alocarea pentru fiecare prioritate dintr-un program, cu excepția priorit ăților care vizeaz ă asisten ța tehnic ă și programelor dedicate instrumentelor financiare în conformitate cu articolul 39. Cuantumul total al rezervei de performanță alocată pentru fiecare fond ESI și categorie de regiune este de 6 %. Cuantumul corespunz ător rezervei de performan ță se menționează în programe defalcat pe priorit ăți și, dacă este cazul, pe fond ESI și categorii de regiuni. (2) Pe baza examin ării performan ței, Comisia adopt ă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare și în termen de două luni de la primirea rapoartelor anuale de implementare pentru 2019, o decizie care stabile ște, pentru fiecare fond ESI și fiecare stat membru, programele și prioritățile care și-au atins obiectivele de etap ă, prezentând informa țiile defalcate pe fonduri ESI și pe categorii de regiuni ori de câte ori o prioritate acoperă mai multe fonduri ESI sau categorii de regiuni. (3) Rezerva de performan ță se alocă doar programelor și priorităților care și-au îndeplinit obiectivele de etap ă. Cuantumul rezervei de performan ță stabilit pentru fiecare dintre priorit ățile care și-au îndeplinit obiectivele de etap ă se consideră definitiv alocat pe baza deciziei Comisiei men ționate la alineatul (2). (4) În cazul priorit ăților care nu și-au îndeplinit obiectivele de etapă, statele membre propun realocarea cuantumului cores punzător rezervei de performan ță priorităților enumerate în decizia Comisiei men ționată la alineatul (2), precum și alte modificări ale programului ce decurg din realocarea rezervei de performan ță, în termen de trei luni de la adoptarea deciziei menționate la alineatul (2). Comisia aprob ă modificarea programelor în cauz ă, în confor mitate cu articolul 30 alineatele (3) și (4). Dacă un stat membru nu transmite informa țiile în conformitate cu articolul 50 alineatele (5) și (6), rezerva de performan ță pentru programele sau priorit ățile în cauz ă nu se aloc ă programelor sau priori tăților în cauz ă. (5) Propunerile statelor membre de realocare a rezervei de performan ță sunt consecvente cu cerin țele de concentrare tematică și alocările minime prev ăzute în prezentul regulament și normele specifice fondurilor. Prin derogare, dac ă una sau mai multe priorit ăți legate de cerin țele de concentrare tematic ă sau alocările minime nu și-au îndeplinit obiectivele de etap ă, statele membre pot propune o realocare a rezervei care nu respect ă cerințele menționate și alocările minime. (6) Atunci când, în urma examin ării performan ței pentru o prioritate, apar dovezi c ă a eș uat în mod grav atingerea obiec tivelor de etap ă referitoare la acea prioritate privind exclusiv indicatorii financiari, indicatorii de realizare și etapele principale de realizarea stabilite în cadrul de performan ță și că această situație a fost cauzat ă de deficien țe de implementare clar iden tificate, pe care Comisia le-a comunicat în prealabil în temeiul articolului 50 alineatul (8) în urma unor consult ări strânse cu statul membru vizat, iar statul membru nu a întreprins ac țiunea corectivă necesar ă pentru a aborda aceste deficien țe, Comisia poate suspenda integral sau par țial o plată intermediar ă a prio rității unui program în conformitate cu procedura stabilit ă de normele specifice fondurilor, nu mai devreme de cinci luni de la respectiva comunicare.RO L 347/348 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 Articolul 19 Condiționalități ex ante (1) Statele membre evalueaz ă în conformitate cu cadrul lor instituțional și juridic și în contextul preg ătirii programelor și, după caz, a acordului de parteneriat, dac ă condiționalitățile ex ante prevăzute în normele specifice fondurilor corespunz ătoare și condiționalizățile ex ante generale prev ăzute în anexa XI partea II sunt aplicabile obiectivelor specifice urm ărite în cadrul priorit ăților programelor lor și dacă sunt îndeplinite condiț ionalitățile ex ante aplicabile. Condiționalitățile ex ante se aplic ă numai în m ăsura și cu condiț ia respect ării definiției prevăzute la articolul 2 punctul 33 referitor la obiectivele specifice urm ărite în cadrul priori tăților programului. Evaluarea aplicabilit ății, fără a aduce atingere defini ției prevăzute la articolul 2 punctul 33, ține seama de principiul propor ționalității în conformitate cu articolul 4 alineatul (5), având în vedere nivelul contribu ției alocate, dup ă caz. Evaluarea îndeplinirii se limiteaz ă la criteriile prevăzute în normele specifice fondurilor, precum ș i în anexa XI partea II. (2) Acordul de parteneriat cuprinde un rezumat al evalu ării îndeplinirii condi ționalităților ex ante aplicabile la nivel na țional și pentru cele care, in temeiul evalu ării menționate la alineatul (1), nu sunt îndeplinite la data transmiterii acordului de parte neriat, ac țiunile care urmeaz ă să fie realizate, organismele responsabile și calendarul de implementare a ac țiunilor în cauză. Fiecare program stabile ște care dintre condi ționalitățile ex ante prev ăzute în normele relevante specifice fondurilor și care dintre condi ționalitățile generale ex ante prev ăzute la anexa XI partea II sunt aplicabile în cazul s ău și care dintre acestea, conform evalu ării menționate la alineatul (1), sunt îndeplinite la data transmiterii acordului și a programelor de parteneriat. În cazul în care nu se îndeplinesc condi ționalitățile ex ante apli cabile, programul cuprinde o descriere a ac țiunilor care urmeaz ă să fie realizate, în care se indic ă organismele responsabile și se expune calendarul de implementare a ac țiunilor în cauz ă. Statele membre îndeplinesc respectivele condiț ionalități ex ante pân ă la 31 decembrie 2016, cel târziu, și raporteaz ă cu privire la înde plinirea lor cel târziu în raportul anual de implementare din 2017 în conformitate cu articolul 50 alineatul (4) sau în raportul de progres din 2017, în conformitate cu articolul 52 alineatul (2) litera (c). (3) Comisia evalueaz ă coerența și adecvarea informa țiilor furnizate de statele membre în ceea ce prive ște aplicabilitatea condiț ionalităților ex ante și îndeplinirea condi ționalităților ex ante aplicabile în cadrul evalu ării programelor și, după caz, a acordului de parteneriat. În conformitate cu articolul 4 alineatul (5), aceast ă evaluare a aplicabilit ății efectuat ă de către Comisie ține seama de principiul proporționalității având în vedere nivelul contribu ției alocate, după caz. Evaluarea efectuat ă de către Comisie privind înde plinirea se limiteaz ă la criteriile enun țate în normele specifice fondurilor, precum și în anexa XI partea II, și respectă compe tențele naționale și regionale de decizie privind m ăsurile politice specifice și adecvate, inclusiv privind con ținutul strategiilor. (4) În cazul unui dezacord între Comisie și un stat membru privind aplicabilitatea unei condi ționalități ex ante la obiectivul specific al priorit ăților unui program sau la îndeplinirea acestuia, Comisia demonstreaz ă atât aplicabilitatea în conformitate cu definiția de la articolul 2 punctul 33, cât și neîndeplinirea condiț ionalității ex ante. (5) Comisia poate decide, atunci când adopt ă un program, să suspende integral sau par țial plățile intermediare pentru prio ritatea relevant ă a programului respectiv, în a șteptarea finaliz ării acțiunilor men ționate la alineatul (2) dac ă este necesar s ă se evite aducerea de prejudicii grave eficacit ății și eficienței înde plinirii obiectivelor specifice ale priorit ății în cauz ă. Nefina lizarea unor ac țiuni menite s ă ducă la realizarea unei condiț ionalități ex ante aplicabile, care nu a fost îndeplinit ă la data depunerii acordului de parteneriat și a programelor respective, pân ă la termenul prev ăzut la alineatul (2), constituie un motiv de suspendare a pl ăților intermediare de c ătre Comisie pentru priorit ățile programului în cauz ă care sunt afectate. În ambele cazuri, domeniul de aplicare suspend ării este proporțional cu m ăsurile care trebuie luate și cu fondurile expuse riscului. (6) Alineatul (5) nu se aplic ă în cazul unui acord între Comisie și statul membru privind inaplicabilitatea unei condiț ionalități ex ante sau privind faptul c ă o condiț ionalitate ex ante aplicabil ă a fost îndeplinit ă, astfel cum se precizeaz ă în aprobarea programului și a acordului de parteneriat sau în absența observa țiilor Comisiei în termen de 60 de zile de la prezentarea raportului relevant prev ăzut la alineatul (2). (7) Comisia ridic ă fără întârziere suspendarea pl ăților inter mediare pentru o prioritate dac ă un stat membru a desfășurat acțiuni referitoare la îndeplinirea condi ționalității ex ante apli cabile programului în cauz ă și care nu fuseser ă îndeplinite la momentul lu ării deciziei de suspendare de c ătre Comisie. De asemenea, Comisia ridic ă fără întârziere suspendarea dac ă, în urma modific ării programului legat de prioritatea în cauz ă, condiț ionalitatea ex ante respectiv ă nu mai este aplicabil ă. (8) Alineatele (1) - (7) nu se aplic ă programelor din cadrul obiectivului de cooperare teritorial ă european ă. Articolul 20 Rezerva de performan ță 6 % din resursele alocate FEDR, FSE și Fondului de coeziune în cadrul obiectivului „Investi ții pentru cre ștere și locuri de munc ă” menționate la articolul 89 alineatul (2) litera (a) din prezentul regulament, precum ș i FEADR și măsurile finan țate în cadrul gestiunii partajate din Regulamentul privind FEPAM, constituie o rezervă de performan ță care se stabile ște în cadrul acordului de parteneriat și al programelor și se alocă unor priorit ăți specifice în conformitate cu articolul 22 din prezentul regulament.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/347 Comisia ridic ă fără întârziere suspendarea pl ăților intermediare atunci când statul membru întreprinde ac țiunea corectiv ă necesară. Atunci când ac țiunea corectiv ă privește transferul alocărilor financiare că tre alte programe sau priorit ăți care și- au îndeplinit obiectivele de etap ă, Comisia aprob ă, printr-un act de punere în aplicare, modificarea necesar ă a programelor vizate în conformitate cu articolul 30 alineatul (2). Prin derogare de la articolul 30 alineatul (2), într-un astfel de caz, Comisia hot ărăște în ceea ce prive ște modificarea în termen de cel mult dou ă luni de la prezentarea cererii de modificare a statului membru. (7) În cazul în care Comisia, pe baza examin ării raportului final privind implementarea programului, stabile ște că a existat o neîndeplinire grav ă a țintelor referitoare numai la indicatorii financiari, indicatorii de realizare și etapele principale de imple mentare stabilite în cadrul de performan ță din cauza unor defi ciențe de implementare clar identificate, pe care Comisia le-a comunicat în prealabil în temeiul articolului 50 alineatul (8) în urma unor consult ări strânse cu statul membru vizat, iar statul membru nu a întreprins ac țiunea corectiv ă necesar ă pentru a aborda aceste deficien țe, Comisia poate impune, f ără a aduce atingere articolului 85, corec ții financiare în leg ătură cu priori tățile în cauz ă, în conformitate cu normele specifice fondurilor. Atunci când aplic ă corecții financiare, Comisia ia în considerare, cu respectarea principiului propor ționalității, nivelul de absorbție și factorii externi care au contribuit la neîndeplinirea respectivă. Corecțiile financiare nu se aplic ă atunci când țintele nu sunt atinse din cauza impactului socio-economic sau a factorilor de mediu, a unor schimb ări semnificative de ordin economic sau ambiental survenite în statul membru în cauz ă sau din motive de forță majoră care afecteaz ă grav implementarea respectivelor priorități. Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate în confor mitate cu articolul 149 cu scopul de a stabili norme detaliate privind criteriile de determinare a nivelului corec ției financiare care trebuie aplicat ă. Comisia adopt ă acte de punere în aplicare prin care stabile ște modalitățile detaliate pentru a asigura o abordare consecvent ă în ceea ce prive ște stabilirea obiectivelor de etap ă și a țintelor din cadrul de performan ță pentru fiecare prioritate și evaluarea atingerii obiectivelor de etap ă și a țintelor. Respectivele acte de punere în aplicare se adopt ă în conformitate cu procedura de examinare men ționată la articolul 150 alineatul (3). CAPITOLUL IV Măsuri vizând buna guvernan ță economic ă Articolul 23 Măsuri de corelare între eficacitatea fondurilor ESI și buna guvernan ță economic ă (1) Comisia poate solicita unui stat membru s ă își revizuiasc ă acordul de parteneriat și programele relevante și să propun ă modificări la acestea, dac ă acest lucru este necesar pentru a sprijini punerea în aplicare a recomandă rilor relevante ale Consiliului sau pentru a maximiza impactul fondurilor ESI asupra cre șterii și competitivit ății în statele membre care bene ficiază de asisten ță financiar ă. O astfel de solicitare poate fi f ăcută din urm ătoarele motive: (a) pentru a sprijini punerea în aplicare a unei recomand ări relevante adresat ă fiecărei țări și adoptată în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE și a unei reco mandări relevante a Consiliului adoptat ă în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE, adresat ă statului membru în cauz ă: (b) pentru a sprijiniri punerea în aplicare a recomand ărilor relevante ale Consiliului, adresate statului membru în cauză și adoptate în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) sau cu articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliu lui ( 1 ), cu condi ția ca aceste modific ări să fie considerate necesare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice; sau (c) pentru a maximiza impactul fondurilor ESI disponibile asupra cre șterii și competitivit ății, dacă un stat membru îndeplinește una dintre urmă toarele condi ții: (i) asisten ța financiar ă a Uniunii îi este furnizat ă în temeiul Regulamentului (UE) nr. 407/2010 al Consiliului ( 2 ); (ii) asisten ța financiar ă îi este furnizat ă în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 332/2002 al Consiliului ( 3 ); (iii) beneficiaz ă de o asisten ță financiar ă care declan șează programul de ajustare macroeconomic ă în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 472/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 4 ) sau care declan șează o decizie a Consiliului în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din TFUE. În sensul literei (b) a celui de-al doilea paragraf, fiecare dintre condiț iile respective este considerat ă îndeplinit ă dacă asistența în cauză este acordat ă statului membru înainte sau dup ă 21 decembrie 2013 și îi este în continuare disponibil ă.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/349 ( 1 ) Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice, cu condi ția ca aceste modific ări să fie considerate necesare pentru corectarea dezechilibrelor macroeco nomice (JO L 306, 23.11.2011, p. 25). ( 2 ) Regulamentului (UE) nr. 407/2010 al Consiliului din 11 mai 2010 instituire a unui mecanism european de stabilizare financiar ă (JO L 118, 12.5.2010, p. 1). ( 3 ) Regulamentul (CE) nr. 332/2002 al Consiliului in 18 februarie 2002 de înființare a unui mecanism de asisten ță financiar ă pe termen mediu pentru balan țele de pl ăți ale statelor membre (JO L 53, 23.2.2002, p. 1). ( 4 ) Regulamentul (UE) nr. 472/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind consolidarea supravegherii economice și bugetare a statelor membre din zona euro care întâmpină sau care sunt amenin țate de dificult ăți grave în ceea ce privește stabilitatea lor financiar ă (JO L 140, 27.5.2013, p. 1). 77 INFORMAȚII GENERALE (2) Orice solicitare adresat ă de Comisie statelor membre în conformitate cu alineatul (1) este justificat ă, cu trimitere la necesitatea de a sprijini punerea în aplicare a recomand ărilor relevante sau de a maximiza impactul fondurilor ESI asupra creșterii și competitivit ății, după caz, și indică programele și prioritățile pe care Comisia le consider ă vizate și natura modi ficărilor preconizate. Astfel de solicit ări nu sunt adresate înainte de 2015 sau dup ă 2019 și nu vizeaz ă aceleași programe în doi ani consecutivi. (3) Statul membru r ăspunde la solicitarea men ționată la alineatul (1) în termen de dou ă luni de la primirea acesteia, menționând modific ările la acordul de parteneriat și programe pe care le consider ă necesare și motivele acestor modific ări, identificând programele vizate și prezentând natura modifi cărilor propuse și efectele lor preconizate asupra punerii în aplicare a recomand ărilor și asupra utiliz ării fondurilor ESI. Dacă este cazul, Comisia face observa ții în termen de o lun ă de la primirea r ăspunsului. (4) Statul membru depune propunerea de modificare a acordului de parteneriat și a programelor relevante în termen de două luni de la trimiterea r ăspunsului men ționat la alineatul (3). (5) În cazul în care Comisia nu a formulat observaț ii sau este pe deplin satisf ăcută că observa țiile sale au fost luate în considerare în mod corespunz ător, Comisia adopt ă o decizie de aprobare a modific ărilor la acordul de parteneriat și la programele relevante, f ără întârzieri nejustificate, în orice caz nu mai târziu de trei luni dup ă depunerea lor de că tre statul membru în conformitate cu alineatul (3). (6) Dac ă statul membru nu ia m ăsuri eficace ca r ăspuns la solicitarea ce îi este adresat ă în conformitate cu alineatul (1) în termenele prev ăzute la alineatele (3) și (4), Comisia poate să propună Consiliului, prin acte de punere în aplicare și în termen de trei luni de la formularea observa țiilor prevăzute la alineatul (3) sau dup ă depunerea propunerii statului membru prevăzută la alineatul (4), suspendarea par țială sau integral ă a plăților pentru programele sau priorit ățile în cauz ă. În propunerea sa, Comisia prezint ă motivele care se bazeaz ă concluzia sa conform c ăreia statul membru nu a luat m ăsuri eficace. La elaborarea propunerii sale, Comisia ține seama de toate informa țiile relevante și acordă atenț ia cuvenit ă oricăror elemente care reies din dialogul structurat prev ăzut la alineatul (15), precum și oricăror opinii exprimate în cadrul dialogului în cauză. Consiliul decide asupra propunerii respective prin intermediul unor acte de punere în aplicare. Actul de punere în aplicare se aplică doar pentru cererile de plat ă depuse dup ă data adopt ării actului de punere in aplicare respectiv. (7) Domeniul de aplicare și nivelul suspend ării plăților impuse în conformitate cu alineatul (5) sunt propor ționale și eficace, asigurând egalitatea de tratament între statele membre, în special în ceea ce prive ște impactul suspend ării asupra economiei statului membru vizat. Programele care urmeaz ă să facă obiectul suspend ării se determin ă pe baza nevoilor identi ficate în solicitarea men ționată la alineatele (1) și (2). Suspendarea pl ăților nu dep ășește 50 % din pl ățile pentru fiecare dintre programele vizate. Decizia poate prevedea cre șterea nivelului suspend ării până la 100 % din pl ăți dacă statul membru nu ia m ăsuri eficace ca r ăspuns la o solicitare primită în conformitate cu alineatul (1) în termen de trei luni de la suspendarea pl ăților menționată la alineatul (6). (8) În cazul în care statul membru a propus amendamente la acordul de parteneriat și la programele relevante la solicitarea Comisiei, Consiliul, hot ărând la propunerea Comisiei, decide ridicarea suspend ării plăților. (9) Comisia prezint ă Consiliului o propunere de suspendare parțială sau integral ă a angajamentelor sau a pl ăților pentru programele unui stat membru dac ă: (a) Consiliul decide, în conformitate cu articolul 126 alineatul (8) sau cu articolul 126 alineatul (11) din TFUE, c ă statul membru în cauz ă nu a întreprins ac țiuni eficace pentru corectarea deficitului s ău excesiv; (b) Consiliul adopt ă două recomand ări succesive în cadrul aceleiași proceduri de dezechilibru, în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, pe motiv c ă statul membru a transmis un plan de ac țiuni corective nesatisf ăcător. (c) Consiliul adopt ă două decizii succesive în cadrul aceleia și proceduri de dezechilibru în conformitate cu articolul 10 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 prin care constat ă un caz de nerespectare de c ătre statul membru pe motiv c ă acesta nu a întreprins ac țiunile corective recomandate; (d) Comisia concluzioneaz ă că statul membru nu a luat m ăsuri de implementare a programului de ajustare men ționat în Regulamentul (UE) nr. 407/2010 sau în Regulamentul (CE) nr. 332/2002 și, prin urmare, decide s ă nu autorizeze plata asistenței financiare acordate statului membru respectiv; (e) Consiliul decide c ă un stat membru nu respect ă programul de ajustare macroeconomic ă menționat la articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 472/2013 sau m ăsurile solicitate printr-o decizie a Consiliului adoptat ă în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din TFUE. La elaborarea propunerii sale, Comisia respect ă dispozițiile de la alineatul (1), ținând seama de toate informa țiile relevante în acest sens, și acordă atenț ia cuvenit ă oricăror elemente care reies din dialogul structurat prev ăzut la alineatul (15), precum și oricăror opinii exprimate în cadrul dialogului în cauz ă.RO L 347/350 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 Comisia ridic ă fără întârziere suspendarea pl ăților intermediare atunci când statul membru întreprinde ac țiunea corectiv ă necesară. Atunci când ac țiunea corectiv ă privește transferul alocărilor financiare că tre alte programe sau priorit ăți care și- au îndeplinit obiectivele de etap ă, Comisia aprob ă, printr-un act de punere în aplicare, modificarea necesar ă a programelor vizate în conformitate cu articolul 30 alineatul (2). Prin derogare de la articolul 30 alineatul (2), într-un astfel de caz, Comisia hot ărăște în ceea ce prive ște modificarea în termen de cel mult dou ă luni de la prezentarea cererii de modificare a statului membru. (7) În cazul în care Comisia, pe baza examin ării raportului final privind implementarea programului, stabile ște că a existat o neîndeplinire grav ă a țintelor referitoare numai la indicatorii financiari, indicatorii de realizare și etapele principale de imple mentare stabilite în cadrul de performan ță din cauza unor defi ciențe de implementare clar identificate, pe care Comisia le-a comunicat în prealabil în temeiul articolului 50 alineatul (8) în urma unor consult ări strânse cu statul membru vizat, iar statul membru nu a întreprins ac țiunea corectiv ă necesar ă pentru a aborda aceste deficien țe, Comisia poate impune, f ără a aduce atingere articolului 85, corec ții financiare în leg ătură cu priori tățile în cauz ă, în conformitate cu normele specifice fondurilor. Atunci când aplic ă corecții financiare, Comisia ia în considerare, cu respectarea principiului propor ționalității, nivelul de absorbție și factorii externi care au contribuit la neîndeplinirea respectivă. Corecțiile financiare nu se aplic ă atunci când țintele nu sunt atinse din cauza impactului socio-economic sau a factorilor de mediu, a unor schimb ări semnificative de ordin economic sau ambiental survenite în statul membru în cauz ă sau din motive de forță majoră care afecteaz ă grav implementarea respectivelor priorități. Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate în confor mitate cu articolul 149 cu scopul de a stabili norme detaliate privind criteriile de determinare a nivelului corec ției financiare care trebuie aplicat ă. Comisia adopt ă acte de punere în aplicare prin care stabile ște modalitățile detaliate pentru a asigura o abordare consecvent ă în ceea ce prive ște stabilirea obiectivelor de etap ă și a țintelor din cadrul de performan ță pentru fiecare prioritate și evaluarea atingerii obiectivelor de etap ă și a țintelor. Respectivele acte de punere în aplicare se adopt ă în conformitate cu procedura de examinare men ționată la articolul 150 alineatul (3). CAPITOLUL IV Măsuri vizând buna guvernan ță economic ă Articolul 23 Măsuri de corelare între eficacitatea fondurilor ESI și buna guvernan ță economic ă (1) Comisia poate solicita unui stat membru s ă își revizuiasc ă acordul de parteneriat și programele relevante și să propun ă modificări la acestea, dac ă acest lucru este necesar pentru a sprijini punerea în aplicare a recomandă rilor relevante ale Consiliului sau pentru a maximiza impactul fondurilor ESI asupra cre șterii și competitivit ății în statele membre care bene ficiază de asisten ță financiar ă. O astfel de solicitare poate fi f ăcută din urm ătoarele motive: (a) pentru a sprijini punerea în aplicare a unei recomand ări relevante adresat ă fiecărei țări și adoptată în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE și a unei reco mandări relevante a Consiliului adoptat ă în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE, adresat ă statului membru în cauz ă: (b) pentru a sprijiniri punerea în aplicare a recomand ărilor relevante ale Consiliului, adresate statului membru în cauză și adoptate în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) sau cu articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliu lui ( 1 ), cu condi ția ca aceste modific ări să fie considerate necesare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice; sau (c) pentru a maximiza impactul fondurilor ESI disponibile asupra cre șterii și competitivit ății, dacă un stat membru îndeplinește una dintre urmă toarele condi ții: (i) asisten ța financiar ă a Uniunii îi este furnizat ă în temeiul Regulamentului (UE) nr. 407/2010 al Consiliului ( 2 ); (ii) asisten ța financiar ă îi este furnizat ă în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 332/2002 al Consiliului ( 3 ); (iii) beneficiaz ă de o asisten ță financiar ă care declan șează programul de ajustare macroeconomic ă în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 472/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 4 ) sau care declan șează o decizie a Consiliului în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din TFUE. În sensul literei (b) a celui de-al doilea paragraf, fiecare dintre condiț iile respective este considerat ă îndeplinit ă dacă asistența în cauză este acordat ă statului membru înainte sau dup ă 21 decembrie 2013 și îi este în continuare disponibil ă.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/349 ( 1 ) Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice, cu condi ția ca aceste modific ări să fie considerate necesare pentru corectarea dezechilibrelor macroeco nomice (JO L 306, 23.11.2011, p. 25). ( 2 ) Regulamentului (UE) nr. 407/2010 al Consiliului din 11 mai 2010 instituire a unui mecanism european de stabilizare financiar ă (JO L 118, 12.5.2010, p. 1). ( 3 ) Regulamentul (CE) nr. 332/2002 al Consiliului in 18 februarie 2002 de înființare a unui mecanism de asisten ță financiar ă pe termen mediu pentru balan țele de pl ăți ale statelor membre (JO L 53, 23.2.2002, p. 1). ( 4 ) Regulamentul (UE) nr. 472/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind consolidarea supravegherii economice și bugetare a statelor membre din zona euro care întâmpină sau care sunt amenin țate de dificult ăți grave în ceea ce privește stabilitatea lor financiar ă (JO L 140, 27.5.2013, p. 1). Se acord ă prioritate suspend ării angajamentelor; pl ățile se suspendat ă numai în cazul în care se urm ărește adoptarea unor măsuri imediate și în caz de neconformitate semnificativ ă. Suspendarea pl ăților se aplic ă cererilor de plat ă depuse pentru programele în cauz ă după data deciziei de suspendare. (10) O propunere a Comisiei privind suspendarea angaja mentelor în conformitate cu alineatul (9) se consider ă adoptată de Consiliu cu excep ția cazului în care Consiliul decide, printr-un act de punere în aplicare, s ă resping ă propunerea în cauz ă cu majoritate calificat ă în termen de o lună de la depunerea ei de c ătre Comisie. Suspendarea angaja mentelor se aplic ă angajamentelor din fondurile ESI pentru statul membru în cauz ă începând cu 1 ianuarie a anului care urmează deciziei de suspendare. Consiliul adopt ă decizia, printr-un act de punere în aplicare, pe baza propunerii Comisiei privind suspendarea pl ăților menționate la alineatul (9). (11) Domeniul de aplicare și nivelul suspend ării angaja mentelor sau pl ăților impuse în conformitate cu alineatul (10) sunt propor ționale, asigur ă egalitatea de tratament între statele membre și țin cont de circumstan țele economice și sociale în care se afl ă statul membru în cauz ă, în special de nivelul șomajului din statul membru în cauz ă comparativ cu media la nivelul Uniunii și de impactul suspend ării asupra economiei statului membru în cauză . Impactul suspend ării asupra programelor de importan ță critică pentru corectarea condi țiilor economice sau sociale nefavorabile este un factor specific care se ia în seam ă. Dispozițiile detaliate pentru determinarea domeniului de aplicare și a nivelului suspend ărilor sunt prev ăzute în anexa III. Suspendarea angajamentelor se face până la cel mai mic dintre următoarele dou ă praguri: (a) maximum 50 % din angajamentele aferente fondurilor ESI pentru urm ătorul exerci țiu financiar la primul caz de neres pectare a procedurii de deficit excesiv conform alineatului (9) primul paragraf litera (a) și maximum 25 % din angaja mentele aferente fondurilor ESI pentru urm ătorul exerci țiu financiar în primul caz de nerespectare a planului de ac țiuni corective din cadrul unei proceduri de dezechilibru excesiv conform alineatului (9) primul paragraf litera (b) sau de nerespectare a ac țiunilor corective recomandate în cadrul unei proceduri de dezechilibru excesiv conform alineatului (9) primul paragraf litera (c). Nivelul suspend ării crește treptat pân ă la maximum 100 % din angajamentele aferente fondurilor ESI pentru urm ătorul exercițiu financiar în cazul unei proceduri de deficit excesiv și până la 50 % din angajamentele aferente fondurilor ESI pentru urm ătorul exerci țiu financiar în cazul unei proceduri de dezechilibru excesiv, în funcț ie de gravitatea nerespect ării; (b) maximum 0,5 % din PIB-ul nominal pentru primul caz de nerespectare a unei proceduri de deficit excesiv conform alineatului (9) primul paragraf litera (a) și maximum 0,25 % din PIB-ul nominal pentru primul caz de neres pectare a planului de ac țiuni corective din cadrul unei proceduri de dezechilibru excesiv conform alineatului (9) primul paragraf litera (b) sau de nerespectare a ac țiunilor corective recomandate în cadrul unei proceduri de deze chilibru excesiv conform alineatului (9) primul paragraf litera (c). Dacă nerespectarea ac țiunilor corective men ționată la alineatul (9) primul paragraf literele (a), (b) și (c) persist ă, procentajul acestei plafon ări față de PIB se majoreaz ă treptat până la: — maximum 1 % din PIB-ul nominal pentru nerespectarea persistentă a unei proceduri de deficit excesiv în confor mitate cu alineatul (9) primul paragraf litera (a) și — maximum 0,5 % din PIB-ul nominal pentru neres pectarea persistent ă a unei proceduri de dezechilibru excesiv conform alineatului (9) primul paragraf litera (b) sau (c), în func ție de gravitatea nerespect ării; (c) maximum 50 % din angajamentele aferente fondurilor ESI pentru urm ătorul exerci țiu financiar sau maximum 0,5 % din PIB-ul nominal pentru primul caz de nerespectare conform alineatul (9) primul paragraf literele (d) și (e). La determinarea nivelului suspend ării și pentru a alege suspendarea angajamentelor sau a pl ăților, se ține seama de etapa în care se afl ă programul, în special de perioada rămasă pentru utilizarea fondurilor dup ă rebugetarea anga jamentelor suspendate. (12) Fără a aduce atingere normelor privind dezangaj ările prevăzute la articolele 86 - 88, Comisia ridic ă fără întârziere suspendarea angajamentelor dac ă: (a) procedura privind deficitul excesiv este suspendat ă în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului ( 1 ) sau Consiliul a decis în confor mitate cu articolul 126 alineatul (12) din TFUE s ă abroge decizia privind existen ța unui deficit excesiv;RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/351 ( 1 ) Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea și clarificarea aplic ării procedurii de deficit excesiv (JO L 209, 2.8.1997, p. 6). 79 INFORMAȚII GENERALE (b) Consiliul a aprobat planul de ac țiune corectiv ă prezentat de statul membru în cauză în conformitate cu articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, procedura de dezechilibru excesiv este suspendat ă în confor mitate cu articolul 10 alineatul (5) din regulamentul menționat anterior sau Consiliul a închis procedura de deze chilibru excesiv în conformitate cu articolul 11 din regula mentul men ționat anterior; (c) Comisia a concluzionat c ă statul membru în cauză a luat măsuri adecvate pentru aplicarea programului de ajustare menționat la articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 472/2013 sau m ăsurile solicitate printr-o decizie a Consiliului adoptat ă în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din TFUE. Atunci când ridic ă suspendarea angajamentelor Comisia reînscrie în buget angajamentele suspendate în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului. Consiliul adopt ă decizia de ridicare a suspend ării plăților la propunerea Comisiei dac ă sunt îndeplinite condi țiile aplicabile prevăzute la primul paragraf literele (a), (b) și (c). (13) Alineatele (6) - (12) nu se aplic ă Regatului Unit în măsura în care suspendarea angajamentelor sau pl ăților are legătură cu aspecte men ționate la alineatul (1) al doilea paragraf literele (a), (b) si (c) punctul (iii) sau la alineatul (9) primul paragraf literele (a), (b) sau (d). (14) Prezentul articol nu se aplic ă programelor din cadrul obiectivului „Cooperarea teritorial ă european ă”. (15) Comisia informează Parlamentul European cu privire la punerea in aplicare a prezentului articol. În special, Comisia informeaz ă imediat Parlamentul European atunci când una dintre condi țiile prevăzute la alineatul (6) sau la alineatul (9) primul paragraf literele (a) - (e) este îndeplinită pentru un stat membru, dând detalii despre fondurile ESI și programele care ar putea face obiectul unei suspend ări a angajamentelor sau a plăților. Parlamentul European poate invita Comisia la un dialog structurat privind aplicarea prezentului articol, ținând seama în special de informaț iile transmise în conformitate cu primul paragraf. Comisia transmite propunerea de suspendare a angajamentelor sau plăților sau propunerea de ridicare a suspend ării Parla mentului European și Consiliului imediat dup ă adoptarea sa. Parlamentul European poate invita Comisia s ă explice motivele care stau la baza propunerii sale. (16) În 2017, Comisia analizeaz ă aplicarea prezentului articol. În acest sens, Comisia elaboreaz ă un raport pe care îl transmite Parlamentului European și Consiliului, înso țit, dacă este necesar, de o propunere legislativ ă. (17) Dac ă intervin modific ări majore ale situa ției sociale și economice din Uniune, Comisia poate prezenta o propunere de reexaminare a punerii în aplicare a prezentului articol sau Parla mentul European ori Consiliul, ac ționând în conformitate cu articolele 225 sau, respectiv, 241 din TFUE, îi poate cere Comisiei să prezinte o astfel de propunere. Articolul 24 Mărirea cuantumului pl ăților pentru un stat membru având probleme bugetare temporare (1) La cererea unui stat membru, pl ățile intermediare pot fi mărite cu 10 puncte procentuale peste rata de cofinan țare apli cabilă fiecărei priorit ăți pentru FEDR, FSE și Fondul de coeziune sau fiecărei măsuri pentru FEADR și FEPAM. În cazul în care un stat membru îndepline ște una dintre urmă toarele condi ții după 21 decembrie 2013, rata de cofinanț are mărită, care nu poate depăși 100 %, se aplic ă cererilor sale de plat ă transmise pentru perioada de pân ă la 30 iunie 2016: (a) dacă statul membru în cauză beneficiaz ă de un împrumut din partea Uniunii, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 407/2010; (b) dacă statul membru în cauză beneficiaz ă de asisten ță financiară pe termen mediu în conformitate cu Regula mentul (CE) nr. 332/2002, cu condi ția implement ării unui program de ajustare macroeconomic ă; (c) dacă asisten ța financiar ă se pune la dispozi ția statului membru în cauz ă, condiț ionată de implementarea unui program de ajustare macroeconomic ă, astfel cum se specifică în Regulamentul (UE) nr. 472/. Prezentul alineat nu se aplic ă programelor în temeiul regula mentului CTE. (2) Fără a aduce atingere alineatului (1), contribu ția Uniunii prin plățile intermediare și prin plata soldului final nu poate depăși sprijinul public sau suma maxim ă a contribu ției din partea fondurilor ESI pentru fiecare prioritate în cazul FEDR, FSE și Fondului de coeziune sau pentru fiecare m ăsură în cazul FEADR și FEPAM, astfel cum se prevede în decizia Comisiei de aprobare a programului. (3) Comisia examineaz ă aplicarea alineatelor (1) și (2) și prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport cuprinzând evaluarea sa și, dacă este necesar, o propunere legi slativă în acest sens pân ă la 30 iunie 2016.RO L 347/352 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 Se acord ă prioritate suspend ării angajamentelor; pl ățile se suspendat ă numai în cazul în care se urm ărește adoptarea unor măsuri imediate și în caz de neconformitate semnificativ ă. Suspendarea pl ăților se aplic ă cererilor de plat ă depuse pentru programele în cauz ă după data deciziei de suspendare. (10) O propunere a Comisiei privind suspendarea angaja mentelor în conformitate cu alineatul (9) se consider ă adoptată de Consiliu cu excep ția cazului în care Consiliul decide, printr-un act de punere în aplicare, s ă resping ă propunerea în cauz ă cu majoritate calificat ă în termen de o lună de la depunerea ei de c ătre Comisie. Suspendarea angaja mentelor se aplic ă angajamentelor din fondurile ESI pentru statul membru în cauz ă începând cu 1 ianuarie a anului care urmează deciziei de suspendare. Consiliul adopt ă decizia, printr-un act de punere în aplicare, pe baza propunerii Comisiei privind suspendarea pl ăților menționate la alineatul (9). (11) Domeniul de aplicare și nivelul suspend ării angaja mentelor sau pl ăților impuse în conformitate cu alineatul (10) sunt propor ționale, asigur ă egalitatea de tratament între statele membre și țin cont de circumstan țele economice și sociale în care se afl ă statul membru în cauz ă, în special de nivelul șomajului din statul membru în cauz ă comparativ cu media la nivelul Uniunii și de impactul suspend ării asupra economiei statului membru în cauză . Impactul suspend ării asupra programelor de importan ță critică pentru corectarea condi țiilor economice sau sociale nefavorabile este un factor specific care se ia în seam ă. Dispozițiile detaliate pentru determinarea domeniului de aplicare și a nivelului suspend ărilor sunt prev ăzute în anexa III. Suspendarea angajamentelor se face până la cel mai mic dintre următoarele dou ă praguri: (a) maximum 50 % din angajamentele aferente fondurilor ESI pentru urm ătorul exerci țiu financiar la primul caz de neres pectare a procedurii de deficit excesiv conform alineatului (9) primul paragraf litera (a) și maximum 25 % din angaja mentele aferente fondurilor ESI pentru urm ătorul exerci țiu financiar în primul caz de nerespectare a planului de ac țiuni corective din cadrul unei proceduri de dezechilibru excesiv conform alineatului (9) primul paragraf litera (b) sau de nerespectare a ac țiunilor corective recomandate în cadrul unei proceduri de dezechilibru excesiv conform alineatului (9) primul paragraf litera (c). Nivelul suspend ării crește treptat pân ă la maximum 100 % din angajamentele aferente fondurilor ESI pentru urm ătorul exercițiu financiar în cazul unei proceduri de deficit excesiv și până la 50 % din angajamentele aferente fondurilor ESI pentru urm ătorul exerci țiu financiar în cazul unei proceduri de dezechilibru excesiv, în funcț ie de gravitatea nerespect ării; (b) maximum 0,5 % din PIB-ul nominal pentru primul caz de nerespectare a unei proceduri de deficit excesiv conform alineatului (9) primul paragraf litera (a) și maximum 0,25 % din PIB-ul nominal pentru primul caz de neres pectare a planului de ac țiuni corective din cadrul unei proceduri de dezechilibru excesiv conform alineatului (9) primul paragraf litera (b) sau de nerespectare a ac țiunilor corective recomandate în cadrul unei proceduri de deze chilibru excesiv conform alineatului (9) primul paragraf litera (c). Dacă nerespectarea ac țiunilor corective men ționată la alineatul (9) primul paragraf literele (a), (b) și (c) persist ă, procentajul acestei plafon ări față de PIB se majoreaz ă treptat până la: — maximum 1 % din PIB-ul nominal pentru nerespectarea persistentă a unei proceduri de deficit excesiv în confor mitate cu alineatul (9) primul paragraf litera (a) și — maximum 0,5 % din PIB-ul nominal pentru neres pectarea persistent ă a unei proceduri de dezechilibru excesiv conform alineatului (9) primul paragraf litera (b) sau (c), în func ție de gravitatea nerespect ării; (c) maximum 50 % din angajamentele aferente fondurilor ESI pentru urm ătorul exerci țiu financiar sau maximum 0,5 % din PIB-ul nominal pentru primul caz de nerespectare conform alineatul (9) primul paragraf literele (d) și (e). La determinarea nivelului suspend ării și pentru a alege suspendarea angajamentelor sau a pl ăților, se ține seama de etapa în care se afl ă programul, în special de perioada rămasă pentru utilizarea fondurilor dup ă rebugetarea anga jamentelor suspendate. (12) Fără a aduce atingere normelor privind dezangaj ările prevăzute la articolele 86 - 88, Comisia ridic ă fără întârziere suspendarea angajamentelor dac ă: (a) procedura privind deficitul excesiv este suspendat ă în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului ( 1 ) sau Consiliul a decis în confor mitate cu articolul 126 alineatul (12) din TFUE s ă abroge decizia privind existen ța unui deficit excesiv;RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/351 ( 1 ) Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea și clarificarea aplic ării procedurii de deficit excesiv (JO L 209, 2.8.1997, p. 6). Articolul 25 Gestionarea asisten ței tehnice pentru statele membre care se confrunt ă cu dificult ăți bugetare temporare (1) La solicitarea unui stat membru care se confrunt ă cu dificultăți bugetare temporare și care îndepline ște condițiile prevăzute la articolul 24 alineatul (1), o parte din resursele prevăzute la articolul 59 și programate în conformitate cu normele specifice fondurilor pot fi transferate, cu acordul Comisiei, c ătre asisten ța tehnică la inițiativa Comisiei pentru implementarea m ăsurilor în legă tură cu statul membru în cauză în conformitate cu articolul 58 alineatul (1) al treilea paragraf litera (k) prin gestiune direct ă sau indirect ă. (2) Resursele men ționate la alineatul (1) vin în completarea sumelor prev ăzute în conformitate cu plafoanele stabilite în normele specifice fondurilor pentru asisten ța tehnică la inițiativa Comisiei. În cazul în care un plafon privind asisten ța tehnică la inițiativa statelor membre este stabilit în normele specifice fondurilor, suma care urmeaz ă să fie transferat ă este inclus ă la calcularea respect ării plafonului respectiv. (3) Un stat membru solicit ă transferul men ționat la alineatul (2) pentru un an calendaristic în care îndepline ște condițiile prevăzute la articolul 24 alineatul (1) pân ă la data de 31 ianuarie a anului în care urmeaz ă să se efectueze un transfer. Cererea este înso țită de o propunere de modificare a programului sau a programelor din care se va efectua transferul respectiv. Se aduc modific ări corespunz ătoare acordului de parteneriat, în conformitate cu articolul 30 alineatul (2), care stabilesc suma total ă transferat ă Comisiei în fiecare an. În cazul în care un stat membru îndepline ște condițiile prevăzute la articolul 24 alineatul (1) la 1 ianuarie 2014, acesta poate transmite cererea pentru anul respectiv în acela și timp cu transmiterea acordului s ău de parteneriat, care stabileș te suma ce urmeaz ă să fie transferat ă pentru asisten ța tehnică la inițiativa Comisiei. TITLUL III PROGRAMARE CAPITOLUL I Dispoziții generale privind fondurile ESI Articolul 26 Pregătirea programelor (1) Fondurile ESI sunt implementate prin intermediul progra melor, în conformitate cu acordul de parteneriat. Fiecare program acoper ă perioada cuprins ă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020. (2) Programele sunt întocmite de statele membre sau de c ătre orice autoritate desemnată de acestea, în cooperare cu partenerii menționaț i la articolul 5. Statele membre elaboreaz ă programele bazate pe proceduri transparente în raport cu publicul, în conformitate cu cadrul lor institu țional și juridic. (3) Statele membre și Comisia coopereaz ă pentru a asigura coordonarea eficace în cadrul preg ătirii și implement ării programelor pentru fondurile ESI, inclusiv, acolo unde este cazul, programele multifonduri pentru fonduri, ținând seama de principiul propor ționalității. (4) Programele sunt transmise Comisiei de statele membre în termen de trei luni de la prezentarea acordului de parteneriat. Programele de cooperare teritorial ă european ă sunt transmise până la 22 septembrie 2014. Toate programele sunt înso țite de evaluări ex ante, astfel cum se prevede la articolul 55. (5) În cazul în care unul sau mai multe regulamente specifice fondurilor ESI intr ă în vigoare între 22 februarie 2014 și 22 iunie 2014, programul sau programele sprijinite de fondul ESI afectat de intrarea în vigoare cu întârziere a regulamentului specific fondului se depun în termen de trei luni de la depunerea acordului de parteneriat revizuit men ționat la articolul 17 alineatul (1). (6) În cazul în care unul sau mai multe regulamente specifice fondurilor ESI intr ă în vigoare dup ă 22 iunie 2014, programul sau programele sprijinite de fondul ESI afectat de intrarea în vigoare cu întârziere a regulamentului specific fondului se depun în termen de trei luni de la intrarea în vigoare a regula mentului specific fondului care a suferit întârzieri. Articolul 27 Conținutul programelor (1) Fiecare program stabileș te o strategie pentru contribu ția programului la strategia Uniunii pentru o cre ștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii în concordan ță cu prezentul regulament, normele specifice fondurilor și cu con ținutul acordului de parteneriat. Fiecare program include m ăsuri luate pentru a asigura imple mentarea eficace, eficient ă și coordonat ă a fondurilor ESI și a acțiunilor în vederea reducerii sarcinii administrative ale benefi ciarilor. (2) Fiecare program define ște prioritățile stabilind obiective specifice, creditele bugetare aferente contribu ției din partea fondurilor ESI și cofinan țarea națională corespunz ătoare, inclusiv sumele aferente rezervei de performan ță, care poate fi publică sau privat ă, în conformitate cu normele specifice fondu rilor. (3) Atunci când statele membre și regiunile particip ă la strategii macro-regionale sau la strategii aferente bazinelor maritime, programul pertinent stabile ște contribu ția inter vențiilor planificate la aceste strategii, în func ție de nevoile zonei acoperite de program astfel cum este identificat de statul membru. (4) Fiecare prioritate stabile ște indicatori și ținte corespunz ă toare, exprima ți în termeni calitativi sau cantitativi, în confor mitate cu normele specifice fondurilor, pentru a evaluaRO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/353 81 INFORMAȚII GENERALE progresul înregistrat în implementarea programului în vederea atingerii obiectivelor ca baz ă pentru monitorizarea, evaluarea și examinarea performan țelor. Printre respectivii indicatori se numără: (a) indicatori financiari referitori la cheltuielile alocate; (b) indicatori de realizare referitori la opera țiunile care primesc contribuții; (c) indicatori de rezultat referitori la prioritatea în cauz ă. Pentru fiecare fond ESI, normele specifice fondurilor stabilesc indicatori comuni și pot formula prevederi în leg ătură cu indi catori specifici fiec ărui program. (5) Fiecare program, cu excep ția celor care acoper ă numai asistența tehnică, include o descriere a ac țiunilor de întreprins, în conformitate cu normele specifice fondurilor, luând în considerare principiile enun țate la articolele 5, 7 și 8. (6) Fiecare program, cu excep ția celor în cazul c ărora asistența tehnică este efectuat ă în cadrul unui program specific, stabile ște suma orientativ ă a contribu ției care se va utiliza pentru obiectivele în materie de schimb ări climatice, pe baza metodologiei men ționate la articolul 8. (7) Statele membre elaboreaz ă proiectul de program în conformitate cu normele specifice fondurilor. Articolul 28 Dispoziții specifice privind con ținutul programelor dedicate instrumentelor comune pentru garan ții neplafonate și titlurizări prin care se asigur ă o asisten ță de capital implementate de BEI (1) Prin derogare de la articolul 27, programele dedicate menționate la articolul 39 alineatul (4) primul paragraf litera (b) includ: (a) elementele prev ăzute la articolul 27 alineatul (1) primul paragraf și alineatele (2), (3) și (4) din acel articol în ceea ce privește principiile stabilite la articolul 5; (b) identificarea organismelor men ționate la articolele 125, 126 și 127 din prezentul regulament ș i la articolul65 alineatul (2) din Regulamentul privind FEADR ca fiind relevante pentru fondul în cauz ă; (c) pentru fiecare condi ționalitate ex ante stabilit ă în confor mitate cu articolul 19 și cu anexa XI și aplicabil ă progra mului, o evaluare a îndeplinirii condi ționalității ex ante la data depunerii acordului de parteneriat și a programului, iar în cazurile în care condi ționalitatea ex ante nu este înde plinită, o descriere a ac țiunilor prev ăzute pentru îndeplinirea condiționalității ex ante în cauz ă, indicând organismele responsabile și un calendar pentru realizarea acestor acțiuni, în conformitate cu rezumatul prezentat în acordul de parteneriat. (2) Prin derogare de la articolul 55, evaluarea ex ante menționată la articolul 39 alineatul (4) primul paragraf litera (a) este considerat ă ca fiind evaluarea ex ante a respectivelor programe. (3) În sensul programelor men ționate la articolul 39 alineatul (4) primul paragraf litera (b) din prezentul regulament, articolul 6 alineatul (2) și articolul 59 alineatele (5) și (6) din Regulamentul privind FEADR nu se aplic ă. Pe lângă elementele menționate la alineatul (1) din prezentul articol, numai dispozițiile prevăzute la articolul 8 alineatul (1) litera (c) punctul (i), litera (f), litera (h), litera (i) si litera (m) punctele (i) - iii) din Regulamentul privind FEADR se aplic ă în cazul programelor din cadrul FEADR. Articolul 29 Procedura de adoptare a programelor (1) Comisia evalueaz ă coerența programelor în raport cu prezentul regulament și cu normele specifice fondurilor, contribuția efectivă a acestora la obiectivele tematice selectate și la priorit ățile Uniunii specifice fiec ărui fond ESI, precum și coerența cu acordul de parteneriat, ținând cont de recoman dările relevante specifice adresate fiec ărei țări, adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE, și de recomand ările pertinente ale Consiliului, adoptate în confor mitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE, precum și de evaluarea ex ante. Evaluarea abordează , în special, gradul de adecvare a strategiei programului, obiectivele corespunz ătoare, indicatorii, țintele și alocarea resurselor bugetare. (2) Prin derogare de la alineatul (1), Comisia nu trebuie s ă evalueze coeren ța programelor opera ționale dedicate YEI menționate la articolul 18 al doilea paragraf litera (a) din Regu lamentul privind FSE și a programelor opera ționale dedicate menționate la articolul 39 alineatul (4) primul paragraf litera (b) din prezentul regulament cu acordul de parteneriat, în cazul în care statul membru nu îș i prezintă acordul de parteneriat la data depunerii respectivelor programe dedicate. (3) Comisia formuleaz ă observații în termen de trei luni de la data prezentă rii programului. Statul membru furnizeaz ă Comisiei toate informa țiile suplimentare necesare și, după caz, revizuiește programul propus. (4) În conformitate cu normele specifice fiec ărui fond, Comisia aprob ă fiecare program în termen de șase luni de la transmiterea acestuia de c ătre statul membru în cauz ă, cu condiț ia ca orice observa ții formulate de Comisie s ă fi fost luate în considerare în mod corespunz ător, dar nu înainte de 1 ianuarie 2014 sau de adoptarea de c ătre Comisie a unei decizii de aprobare a acordului de parteneriat.RO L 347/354 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 Articolul 25 Gestionarea asisten ței tehnice pentru statele membre care se confrunt ă cu dificult ăți bugetare temporare (1) La solicitarea unui stat membru care se confrunt ă cu dificultăți bugetare temporare și care îndepline ște condițiile prevăzute la articolul 24 alineatul (1), o parte din resursele prevăzute la articolul 59 și programate în conformitate cu normele specifice fondurilor pot fi transferate, cu acordul Comisiei, c ătre asisten ța tehnică la inițiativa Comisiei pentru implementarea m ăsurilor în legă tură cu statul membru în cauză în conformitate cu articolul 58 alineatul (1) al treilea paragraf litera (k) prin gestiune direct ă sau indirect ă. (2) Resursele men ționate la alineatul (1) vin în completarea sumelor prev ăzute în conformitate cu plafoanele stabilite în normele specifice fondurilor pentru asisten ța tehnică la inițiativa Comisiei. În cazul în care un plafon privind asisten ța tehnică la inițiativa statelor membre este stabilit în normele specifice fondurilor, suma care urmeaz ă să fie transferat ă este inclus ă la calcularea respect ării plafonului respectiv. (3) Un stat membru solicit ă transferul men ționat la alineatul (2) pentru un an calendaristic în care îndepline ște condițiile prevăzute la articolul 24 alineatul (1) pân ă la data de 31 ianuarie a anului în care urmeaz ă să se efectueze un transfer. Cererea este înso țită de o propunere de modificare a programului sau a programelor din care se va efectua transferul respectiv. Se aduc modific ări corespunz ătoare acordului de parteneriat, în conformitate cu articolul 30 alineatul (2), care stabilesc suma total ă transferat ă Comisiei în fiecare an. În cazul în care un stat membru îndepline ște condițiile prevăzute la articolul 24 alineatul (1) la 1 ianuarie 2014, acesta poate transmite cererea pentru anul respectiv în acela și timp cu transmiterea acordului s ău de parteneriat, care stabileș te suma ce urmeaz ă să fie transferat ă pentru asisten ța tehnică la inițiativa Comisiei. TITLUL III PROGRAMARE CAPITOLUL I Dispoziții generale privind fondurile ESI Articolul 26 Pregătirea programelor (1) Fondurile ESI sunt implementate prin intermediul progra melor, în conformitate cu acordul de parteneriat. Fiecare program acoper ă perioada cuprins ă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020. (2) Programele sunt întocmite de statele membre sau de c ătre orice autoritate desemnată de acestea, în cooperare cu partenerii menționaț i la articolul 5. Statele membre elaboreaz ă programele bazate pe proceduri transparente în raport cu publicul, în conformitate cu cadrul lor institu țional și juridic. (3) Statele membre și Comisia coopereaz ă pentru a asigura coordonarea eficace în cadrul preg ătirii și implement ării programelor pentru fondurile ESI, inclusiv, acolo unde este cazul, programele multifonduri pentru fonduri, ținând seama de principiul propor ționalității. (4) Programele sunt transmise Comisiei de statele membre în termen de trei luni de la prezentarea acordului de parteneriat. Programele de cooperare teritorial ă european ă sunt transmise până la 22 septembrie 2014. Toate programele sunt înso țite de evaluări ex ante, astfel cum se prevede la articolul 55. (5) În cazul în care unul sau mai multe regulamente specifice fondurilor ESI intr ă în vigoare între 22 februarie 2014 și 22 iunie 2014, programul sau programele sprijinite de fondul ESI afectat de intrarea în vigoare cu întârziere a regulamentului specific fondului se depun în termen de trei luni de la depunerea acordului de parteneriat revizuit men ționat la articolul 17 alineatul (1). (6) În cazul în care unul sau mai multe regulamente specifice fondurilor ESI intr ă în vigoare dup ă 22 iunie 2014, programul sau programele sprijinite de fondul ESI afectat de intrarea în vigoare cu întârziere a regulamentului specific fondului se depun în termen de trei luni de la intrarea în vigoare a regula mentului specific fondului care a suferit întârzieri. Articolul 27 Conținutul programelor (1) Fiecare program stabileș te o strategie pentru contribu ția programului la strategia Uniunii pentru o cre ștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii în concordan ță cu prezentul regulament, normele specifice fondurilor și cu con ținutul acordului de parteneriat. Fiecare program include m ăsuri luate pentru a asigura imple mentarea eficace, eficient ă și coordonat ă a fondurilor ESI și a acțiunilor în vederea reducerii sarcinii administrative ale benefi ciarilor. (2) Fiecare program define ște prioritățile stabilind obiective specifice, creditele bugetare aferente contribu ției din partea fondurilor ESI și cofinan țarea națională corespunz ătoare, inclusiv sumele aferente rezervei de performan ță, care poate fi publică sau privat ă, în conformitate cu normele specifice fondu rilor. (3) Atunci când statele membre și regiunile particip ă la strategii macro-regionale sau la strategii aferente bazinelor maritime, programul pertinent stabile ște contribu ția inter vențiilor planificate la aceste strategii, în func ție de nevoile zonei acoperite de program astfel cum este identificat de statul membru. (4) Fiecare prioritate stabile ște indicatori și ținte corespunz ă toare, exprima ți în termeni calitativi sau cantitativi, în confor mitate cu normele specifice fondurilor, pentru a evaluaRO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/353 Prin derogare de la cerin țele menționate în primul paragraf, programele din cadrul obiectivului de cooperare teritorial ă europeană pot fi aprobate de Comisie înainte de adoptarea deciziei de aprobare a acordului de parteneriat, iar programele operaționale dedicate YEI men ționate la articolul 18 al doilea paragraf litera (a) din Regulamentul privind FES și programele dedicate men ționate la articolul 39 alineatul (4) primul paragraf litera (b) din prezentul regulament pot fi aprobate de Comisie înainte de depunerea acordului de parteneriat. Articolul 30 Modificarea programelor (1) Cererile de modificare a programelor transmise de un stat membru sunt justificate în mod corespunz ător și prezintă , în special, impactul preconizat al modific ărilor aduse programului asupra realiz ării strategiei Uniunii pentru o cre ștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii și a obiectivelor specifice definite în program, având în vedere prezentul regulament ș i normele specifice fondurilor, principiile orizontale, men ționate la articolele 5, 7 și 8, precum și acordul de parteneriat. Cererile sunt însoțite de programul revizuit. (2) Comisia evalueaz ă informa țiile furnizate în conformitate cu alineatul (1), ținând cont de justificarea oferit ă de statul membru. Comisia poate face observa ții în termen de o lun ă de la transmiterea programului revizuit și statul membru furnizează Comisiei toate informa țiile suplimentare necesare. În conformitate cu normele specifice fondurilor, Comisia aprobă cererile de modificare a unui program cât mai curând posibil, dar în termen de cel mult trei luni de la transmiterea acestora de c ătre statul membru, cu condi ția ca orice observa ții făcute de Comisie s ă fi fost luate în considerare în mod cores punzător. Atunci când modificarea unui program afecteaz ă informa țiile furnizate în acordul de parteneriat în conformitate cu articolul 15 alineatul (1) litera (a) punctele (iii), (iv) și (vi), aprobarea modific ării programului de c ătre Comisie constituie în același timp o aprobare a revizuirii necesare a informa țiilor din acordul de parteneriat. (3) Prin derogare de la dispoziț iile alineatului (2), în cazul în care cererea de modificare este transmisă Comisiei cu scopul de a realoca rezerva de performan ță în urma examin ării perfor manței, Comisia face observa ții numai în situa țiile în care consideră că alocarea propus ă nu este în conformitate cu normele aplicabile, nu corespunde nevoilor de dezvoltare ale statului membru sau ale regiunii în cauz ă sau implic ă un risc semnificativ ca obiectivele și țintele stabilite în propunere s ă nu poată fi îndeplinite. Comisia aprob ă o cerere de modificare a unui program cât mai curând posibil și în termen de cel mult două luni de la transmiterea acestei cereri de c ătre statul membru, cu condi ția ca orice observa ții făcute de Comisie s ă fi fost luate în considerare în mod corespunz ător. Aprobarea unei modific ări a programului de că tre Comisie constituie, în același timp, o aprobare a revizuirii, în consecin ță, a infor mațiilor din acordul de parteneriat. (4) Prin derogare de la alineatul (2), se pot stabili prin Regu lamentul privind FEPAM proceduri specifice pentru modificarea programelor opera ționale. Articolul 31 Participarea BEI (1) BEI poate, la cererea statelor membre, s ă participe la pregătirea acordului de parteneriat, precum și la activit ățile legate de preg ătirea opera țiunilor, în special pentru proiectele majore, instrumentele financiare și PPP. (2) Comisia poate să consulte BEI înaintea adoptă rii acordului de parteneriat sau a programelor. (3) Comisia poate să invite BEI s ă analizeze calitatea tehnic ă, sustenabilitatea economic ă și financiar ă și viabilitatea proiectelor majore și să ofere asisten ță în ceea ce prive ște instrumentele financiare care urmeaz ă a fi aplicate sau elaborate. (4) La aplicarea dispozi țiilor prezentului regulament, Comisia poate să acorde granturi sau contracte de servicii BEI, acoperind inițiative implementate pe o baz ă multianual ă. Angajarea contri buțiilor din bugetul Uniunii pentru astfel de granturi sau contracte de servicii se efectueaz ă anual. CAPITOLUL II Dezvoltarea local ă plasată sub responsabilitatea comunit ății Articolul 32 Dezvoltarea local ă plasată sub responsabilitatea comunit ății (1) Dezvoltarea local ă plasată sub responsabilitatea comu nității beneficiază de sprijin FEADR, fiind în acest context denumită dezvoltare local ă LEADER, și poate beneficia de sprijin prin FEDR, FSE sau FEPAM. În sensul prezentului capitol, respectivele fonduri sunt denumite în continuare „fon durile ESI în cauz ă”. (2) Dezvoltarea local ă plasată sub responsabilitatea comuni tății: (a) se axeaz ă pe anumite zone subregionale; (b) este plasat ă sub responsabilitatea grupurilor de ac țiune locală formate din reprezentan ți ai intereselor socioeco nomice locale ale sectoarelor public și privat și în cadrul cărora, la nivel decizional, nici autorit ățile publice, astfel cum sunt definite conform normelor na ționale, nici un singur grup de interese nu de ține mai mult de 49 % din drepturile de vot; (c) este realizat ă prin strategii de dezvoltare local ă pe zone integrate și multisectoriale; (d) este elaborat ă ținând cont de necesit ățile și potențialul local și include caracteristici inovatoare în context local, cola borare în re țea și, după caz, cooperare. (3) Contribu ția fondurilor ESI în cauz ă la dezvoltarea local ă plasată sub responsabilitatea comunit ății este consecvent ă și coordonată între fondurile ESI în cauz ă. Acest lucru se asigur ă în special prin coordonarea activit ăților de consolidare a capa cităților, de selec ție, de aprobare și de finan țare a strategiilor de dezvoltare local ă plasate sub responsabilitatea comunit ății și a grupurilor de ac țiune local ă.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/355 83 INFORMAȚII GENERALE (4) În cazul în care comitetul responsabil cu selecț ionarea strategiilor de dezvoltare local ă plasate sub responsabilitatea comunităț ii prevăzut la articolul 33 alineatul (3) hot ărăște că implementarea strategiei de dezvoltare local ă plasate sub responsabilitatea comunit ății selecționate necesit ă contribu ții din partea mai multor fonduri, acesta poate desemna, în confor mitate cu normele și procedurile na ționale, un fond principal care să suporte toate costurile de funcț ionare și animare, prevăzute la articolul 35 alineatul (1) literele (d) și (e), pentru strategia de dezvoltare local ă plasată sub responsabilitatea comunităț ii. (5) Dezvoltarea local ă plasată sub responsabilitatea comu nității susținută din fondurile ESI în cauză se realizeaz ă în cadrul uneia sau mai multor priorit ăți ale programului sau programelor relevante, în conformitate cu normele specifice fondurilor ESI în cauz ă. Articolul 33 Strategiile de dezvoltare local ă plasate sub responsabilitatea comunității (1) O strategie de dezvoltare local ă plasată sub responsabi litatea comunit ății conține cel pu țin următoarele elemente: (a) definirea zonei și a popula ției care fac obiectul strategiei; (b) analiza necesit ăților de dezvoltare și a poten țialului zonei, inclusiv o analiz ă a punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunităților și a amenin țărilor; (c) o descriere a strategiei și a obiectivelor acesteia, o descriere a caracterului integrat și inovator al strategiei și o ierarhie a obiectivelor, inclusiv ținte măsurabile pentru realiz ări și rezultate. În leg ătură cu rezultatele, țintele pot fi exprimate în termeni cantitativi sau calitativi. Strategia este coerent ă cu programele relevante ale tuturor fondurilor ESI în cauz ă implicate; (d) o descriere a procesului de implicare a comunit ății în elaborarea strategiei; (e) un plan de ac țiune care s ă demonstreze modul în care obiectivele sunt transpuse în ac țiuni; (f) o descriere a procedurilor de gestionare și monitorizare a strategiei, prin care se demonstreaz ă capacitatea grupului de acțiune local ă de implementare a strategiei, înso țită de o descriere a procedurilor specifice de evaluare; (g) planul financiar al strategiei, inclusiv alocarea planificat ă din fiecare fond ESI în cauz ă. (2) Statele membre stabilesc criterii pentru selec ția strategiilor de dezvoltare local ă plasate sub responsabilitatea comunit ății. (3) Strategiile de dezvoltare local ă plasate sub responsabi litatea comunit ății sunt alese de un comitet constituit în acest scop de c ătre autoritatea sau autorit ățile de management responsabile și sunt aprobate de autoritatea sau autorit ățile de management responsabile. (4) Prima rundă de selectare a strategiilor de dezvoltare local ă plasate sub responsabilitatea comunit ății se finalizeaz ă în termen de doi ani de la data aprob ării acordului de parteneriat. Dup ă această dată, statele membre pot selecta strategii suplimentare de dezvoltare local ă plasate sub responsabilitatea comunit ății, dar nu ulterior datei de 31 decembrie 2017. (5) Decizia de aprobare a unei strategii de dezvoltare local ă plasată sub responsabilitatea comunit ății stabilește alocările pentru fiecare fond ESI în cauză . Decizia stabile ște, de asemenea, responsabilit ățile în materie de gestionare și sarcinile de control în condi țiile programului sau programelor în raport cu strategia de dezvoltare local ă plasată sub respon sabilitatea comunit ății. (6) Popula ția zonei la care se face referire la alineatul (1) litera (a) nu poate fi mai mic ă de 10 000 de locuitori și nu poate dep ăși 150 000 de locuitori. Cu toate acestea, în cazuri justificate în mod corespunz ător și pe baza unei propuneri a unui stat membru, Comisia poate adopta sau modifica aceste limite de popula ție în decizia sa luat ă în temeiul articolului 15 alineatele (2) sau (3), de aprobare sau, respectiv, de modificare a acordului de parteneriat în cazul statului membru respectiv, pentru a lua în considera ție zonele slab sau dens populate sau pentru a asigura coeren ța teritorial ă a zonelor acoperite de stra tegiile de dezvoltare local ă plasate sub responsabilitatea comu nității. Articolul 34 Grupuri de ac țiune local ă (1) Grupurile de ac țiune local ă elaboreaz ă și implementeaz ă strategiile de dezvoltare local ă plasate sub responsabilitatea comunităț ii. Statele membre definesc rolurile respective ale grupului de acțiune local ă și autoritățile responsabile pentru implementarea programelor relevante, cu privire la toate sarcinile de imple mentare legate de strategia de dezvoltare local ă plasată sub responsabilitatea comunit ății. (2) Autoritatea sau autorit ățile de management responsabile se asigură că grupurile de ac țiune local ă fie aleg un partener din cadrul grupului în calitate de partener principal pentru aspectele administrative și financiare, fie se reunesc în cadrul unei structuri comune legal constituite. (3) Sarcinile grupurilor de ac țiune local ă sunt urm ătoarele: (a) consolidarea capacit ății actorilor locali de a dezvolta și implementa opera țiunile, inclusiv promovarea capacit ăților lor de management al proiectelor; (b) conceperea unei proceduri de selec ție nediscriminatorii și transparente și a unor criterii obiective în ceea ce prive ște selectarea opera țiunilor, care s ă evite conflictele de interese, care garanteaz ă că cel pu țin 50 % din voturile privind deciziile de selec ție sunt exprimate de parteneri care nu au statutul de autorit ăți publice și permite selec ția prin procedură scrisă;RO L 347/356 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 Prin derogare de la cerin țele menționate în primul paragraf, programele din cadrul obiectivului de cooperare teritorial ă europeană pot fi aprobate de Comisie înainte de adoptarea deciziei de aprobare a acordului de parteneriat, iar programele operaționale dedicate YEI men ționate la articolul 18 al doilea paragraf litera (a) din Regulamentul privind FES și programele dedicate men ționate la articolul 39 alineatul (4) primul paragraf litera (b) din prezentul regulament pot fi aprobate de Comisie înainte de depunerea acordului de parteneriat. Articolul 30 Modificarea programelor (1) Cererile de modificare a programelor transmise de un stat membru sunt justificate în mod corespunz ător și prezintă , în special, impactul preconizat al modific ărilor aduse programului asupra realiz ării strategiei Uniunii pentru o cre ștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii și a obiectivelor specifice definite în program, având în vedere prezentul regulament ș i normele specifice fondurilor, principiile orizontale, men ționate la articolele 5, 7 și 8, precum și acordul de parteneriat. Cererile sunt însoțite de programul revizuit. (2) Comisia evalueaz ă informa țiile furnizate în conformitate cu alineatul (1), ținând cont de justificarea oferit ă de statul membru. Comisia poate face observa ții în termen de o lun ă de la transmiterea programului revizuit și statul membru furnizează Comisiei toate informa țiile suplimentare necesare. În conformitate cu normele specifice fondurilor, Comisia aprobă cererile de modificare a unui program cât mai curând posibil, dar în termen de cel mult trei luni de la transmiterea acestora de c ătre statul membru, cu condi ția ca orice observa ții făcute de Comisie s ă fi fost luate în considerare în mod cores punzător. Atunci când modificarea unui program afecteaz ă informa țiile furnizate în acordul de parteneriat în conformitate cu articolul 15 alineatul (1) litera (a) punctele (iii), (iv) și (vi), aprobarea modific ării programului de c ătre Comisie constituie în același timp o aprobare a revizuirii necesare a informa țiilor din acordul de parteneriat. (3) Prin derogare de la dispoziț iile alineatului (2), în cazul în care cererea de modificare este transmisă Comisiei cu scopul de a realoca rezerva de performan ță în urma examin ării perfor manței, Comisia face observa ții numai în situa țiile în care consideră că alocarea propus ă nu este în conformitate cu normele aplicabile, nu corespunde nevoilor de dezvoltare ale statului membru sau ale regiunii în cauz ă sau implic ă un risc semnificativ ca obiectivele și țintele stabilite în propunere s ă nu poată fi îndeplinite. Comisia aprob ă o cerere de modificare a unui program cât mai curând posibil și în termen de cel mult două luni de la transmiterea acestei cereri de c ătre statul membru, cu condi ția ca orice observa ții făcute de Comisie s ă fi fost luate în considerare în mod corespunz ător. Aprobarea unei modific ări a programului de că tre Comisie constituie, în același timp, o aprobare a revizuirii, în consecin ță, a infor mațiilor din acordul de parteneriat. (4) Prin derogare de la alineatul (2), se pot stabili prin Regu lamentul privind FEPAM proceduri specifice pentru modificarea programelor opera ționale. Articolul 31 Participarea BEI (1) BEI poate, la cererea statelor membre, s ă participe la pregătirea acordului de parteneriat, precum și la activit ățile legate de preg ătirea opera țiunilor, în special pentru proiectele majore, instrumentele financiare și PPP. (2) Comisia poate să consulte BEI înaintea adoptă rii acordului de parteneriat sau a programelor. (3) Comisia poate să invite BEI s ă analizeze calitatea tehnic ă, sustenabilitatea economic ă și financiar ă și viabilitatea proiectelor majore și să ofere asisten ță în ceea ce prive ște instrumentele financiare care urmeaz ă a fi aplicate sau elaborate. (4) La aplicarea dispozi țiilor prezentului regulament, Comisia poate să acorde granturi sau contracte de servicii BEI, acoperind inițiative implementate pe o baz ă multianual ă. Angajarea contri buțiilor din bugetul Uniunii pentru astfel de granturi sau contracte de servicii se efectueaz ă anual. CAPITOLUL II Dezvoltarea local ă plasată sub responsabilitatea comunit ății Articolul 32 Dezvoltarea local ă plasată sub responsabilitatea comunit ății (1) Dezvoltarea local ă plasată sub responsabilitatea comu nității beneficiază de sprijin FEADR, fiind în acest context denumită dezvoltare local ă LEADER, și poate beneficia de sprijin prin FEDR, FSE sau FEPAM. În sensul prezentului capitol, respectivele fonduri sunt denumite în continuare „fon durile ESI în cauz ă”. (2) Dezvoltarea local ă plasată sub responsabilitatea comuni tății: (a) se axeaz ă pe anumite zone subregionale; (b) este plasat ă sub responsabilitatea grupurilor de ac țiune locală formate din reprezentan ți ai intereselor socioeco nomice locale ale sectoarelor public și privat și în cadrul cărora, la nivel decizional, nici autorit ățile publice, astfel cum sunt definite conform normelor na ționale, nici un singur grup de interese nu de ține mai mult de 49 % din drepturile de vot; (c) este realizat ă prin strategii de dezvoltare local ă pe zone integrate și multisectoriale; (d) este elaborat ă ținând cont de necesit ățile și potențialul local și include caracteristici inovatoare în context local, cola borare în re țea și, după caz, cooperare. (3) Contribu ția fondurilor ESI în cauz ă la dezvoltarea local ă plasată sub responsabilitatea comunit ății este consecvent ă și coordonată între fondurile ESI în cauz ă. Acest lucru se asigur ă în special prin coordonarea activit ăților de consolidare a capa cităților, de selec ție, de aprobare și de finan țare a strategiilor de dezvoltare local ă plasate sub responsabilitatea comunit ății și a grupurilor de ac țiune local ă.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/355 (c) asigurarea, cu ocazia selec ționării operațiunilor, a coeren ței cu strategia de dezvoltare local ă plasată sub responsabilitatea comunităț ii, prin acordarea de prioritate opera țiunilor în funcție de contribu ția adusă la atingerea obiectivelor și țintelor strategiei; (d) pregătirea și publicarea de cereri de propuneri sau a unei proceduri permanente de depunere de proiecte, inclusiv definirea criteriilor de selec ție; (e) primirea și evaluarea cererilor de contribuț ii; (f) selectarea opera țiunilor și stabilirea cuantumului contribu ției și, după caz, prezentarea propunerilor că tre organismul responsabil pentru verificarea final ă a eligibilit ății înainte de aprobare; (g) monitorizarea implement ării strategiei de dezvoltare local ă plasate sub responsabilitatea comunit ății și a opera țiunilor sprijinite și efectuarea de activit ăți specifice de evaluare în legătură cu strategia respectiv ă. (4) Fără a aduce atingere dispozi țiilor de la alineatul (3) litera (b), grupul de ac țiune local ă poate avea statut de beneficiar și poate implementa opera țiuni în conformitate cu strategia de dezvoltare local ă plasată sub responsabilitatea comunit ății. (5) În cazul activit ăților de cooperare ale grupurilor de acțiune local ă, menționate la articolul 35 alineatul (1) litera (c), sarcinile stabilite la alineatul (3) litera (f) de la prezentul articol pot fi efectuate de autoritatea de management respon sabilă. Articolul 35 Sprijin din partea fondurilor ESI pentru dezvoltarea local ă plasată sub responsabilitatea comunit ății (1) Sprijinul din fondurile ESI în cauz ă pentru dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunit ății acoperă: (a) costurile activit ăților de sprijin preg ătitoare constând din edificarea capacit ăților, formare profesional ă și participare la rețele în vederea elabor ării și implement ării unei strategii de dezvoltare local ă plasate sub responsabilitatea comunităț ii. Aceste costuri pot s ă includă unul sau mai multe dintre următoarele elemente: (i) acțiuni de formare pentru p ărțile interesate locale; (ii) studii asupra zonei în cauză ; (iii) costuri aferente proiect ării strategiei de dezvoltare local ă plasate sub responsabilitatea comunit ății, inclusiv costuri de consultan ță și costuri aferente ac țiunilor legate de consultarea p ărților interesate în scopul pregătirii strategiei; (iv) costurile administrative (de func ționare și de personal) ale unei organiza ții care solicit ă sprijin preg ătitor în cursul etapei de preg ătire; (v) sprijin pentru proiectele-pilot mici. Un astfel de sprijin preg ătitor este eligibil indiferent dac ă strategia de dezvoltare local ă plasată sub responsabilitatea comunităț ii conceput ă de grupul de ac țiune local care bene ficiază de sprijin este sau nu selectat ă pentru finan țare de către comitetul de selec ție instituit în conformitate cu articolul 33 alineatul (3). (b) implementarea opera țiunilor din cadrul strategiei de dezvoltare local ă plasate sub responsabilitatea comunit ății; (c) pregătirea și implementarea activit ăților de cooperare ale grupului de ac țiune local ă; (d) costuri de func ționare legate de gestionarea implement ării strategiei de dezvoltare local ă plasate sub responsabilitatea comunităț ii, constând în costuri curente, costuri de personal și de formare, costuri privind rela țiile publice, costuri de natură financiar ă, precum și costurile legate de activit ățile de monitorizare și de evaluare a strategiei respective, astfel cum sunt men ționate la articolul 34 alineatul (3) litera (g); (e) animarea strategiei de dezvoltare local ă plasate sub respon sabilitatea comunit ății, pentru a facilita comunicarea între părțile interesate, în vederea furniz ării de informaț ii și a promovării strategiei, precum și pentru a sprijini poten țialii beneficiari în vederea dezvolt ării operațiunilor și a pregătirii cererilor. (2) Sprijinul pentru costurile de func ționare și pentru animarea strategiei, astfel cum sunt prev ăzute la alineatul (1) literele (d) și (e) nu poate dep ăși 25 % din cheltuielile publice totale efectuate în cadrul strategiei de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunit ății. CAPITOLUL III Dezvoltarea teritorial ă Articolul 36 Investiția teritorial ă integrat ă (1) În cazul în care o strategie de dezvoltare urban ă sau o altă strategie teritorial ă ori un pact teritorial, men ționate la articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul privind FSE, necesită o abordare integrat ă care implic ă investiții din FSE, FEDR sau Fondul de coeziune în mai multe axe prioritare din unul sau mai multe programe opera ționale, ac țiunile relevante pot fi desf ășurate ca o investi ție teritorial ă integrat ă („ITI”). Acțiunile desf ășurate ca o ITI pot fi completate cu sprijin financiar acordat din FEADR sau din FEPAM. (2) În cazul în care o investi ție teritorial ă integrat ă este spri jinită din FSE, FEDR sau Fondul de coeziune, programul operațional (programele opera ționale) relevant(e) descrie (descriu) abordarea în materie de utilizare a instrumentului ITI și alocările financiare orientative din fiecare ax ă prioritar ă, în conformitate cu normele specifice fiec ărui fond.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/357 85 INFORMAȚII GENERALE În cazul în care o investi ție teritorial ă integrat ă este completat ă cu sprijin financiar din FEADR sau FEPAM, alocarea financiar ă orientativă și măsurile vizate se specific ă în programul (pro gramele) relevant(e), în conformitate cu normele specifice fiecărui fond. (3) Statul membru sau autoritatea de management poate desemna unul sau mai multe organisme intermediare, inclusiv autorități locale, organisme de dezvoltare regional ă sau orga nizații neguvernamentale, care s ă gestioneze și să implementeze o ITI în conformitate cu normele specifice fiec ărui fond. (4) Statul membru sau autorit ățile de management relevante se asigură că sistemul de monitorizare pentru program (e) prevede identificarea opera țiunilor și a realizărilor unei priorit ăți care contribuie la o ITI. TITLUL IV INSTRUMENTE FINANCIARE Articolul 37 Instrumente financiare (1) Fondurile ESI pot fi utilizate pentru a sprijini instru mentele financiare din cadrul unui program, inclusiv atunci când sunt organizate prin fonduri ale fondurilor, pentru a contribui la îndeplinirea obiectivelor specifice prev ăzute în cadrul unei priorit ăți. Instrumentele financiare sunt implementate pentru a sprijini investiții cu privire la care se preconizeaz ă că sunt viabile din punct de vedere financiar și nu atrag finan țare suficient ă din sursele pie ței. Atunci când aplic ă prezentul titlu, autorit ățile de management, organismele care implementeaz ă fondurile de fonduri și organismele care implementeaz ă instrumente financiare se conformeaz ă legislației aplicabile, în special cu privire la ajutorul de stat și achizițiile publice. (2) Sprijinul instrumentelor financiare se face pe baza unei evaluări ex ante prin care s-au stabilit probe privind deficien țele pieței sau situa țiile de investi ții sub nivelul optim, precum și nivelul estimat și proporțiile necesit ăților de investi ții publice, inclusiv tipurile de instrumente financiare care urmeaz ă a fi sprijinite. O astfel de evaluare ex ante include: (a) o analiz ă a deficien țelor pieței, a situa țiilor de investi ții sub nivelul optim și a necesit ăților de investi ții pentru domeniile de acțiune și obiectivele tematice sau priorit ățile de investi ții care urmeaz ă a fi abordate pentru a contribui la atingerea obiectivelor specifice stabilite în cadrul unei priorit ăți și care urmează a fi sprijinite prin instrumente financiare. Respectiva analiz ă se bazeaz ă pe metodologia disponibil ă referitoare la bunele practici; (b) o evaluare a valorii ad ăugate a instrumentelor financiare care sunt luate în considerare pentru sprijin prin fondurile ESI, consecven ța în raport cu alte forme de interven ție publică care se adreseaz ă aceleiași piețe, posibile implica ții privind ajutoarele de stat, propor ționalitatea interven ției și a măsurilor preconizate pentru a minimiza denaturarea pieț ei; (c) o estimare a resurselor publice și private suplimentare care ar putea fi aduse de instrumentul financiar pân ă la nivelul destinatarului final (efectul de pârghie preconizat), inclusiv, după caz, o evaluare a nevoii de remunerare preferen țială și a nivelului acesteia pentru a atrage resurse de contrapartid ă de la investitorii priva ți și/sau o descriere a mecanismelor care vor fi utilizate pentru a stabili necesitatea unei astfel de remunerări preferen țiale și gradul acesteia, precum un proces de evaluare competitiv sau suficient de independent; (d) o evaluare a înv ățămintelor desprinse din instrumentele similare și evaluările ex ante desf ășurate de statul membru în trecut și modul în care astfel de înv ățăminte vor fi aplicate în viitor; (e) strategia de investi ții propusă, inclusiv examinarea op țiunilor pentru modalit ățile de implementare în sensul articolului 38, produsele financiare care urmeaz ă a fi oferite, destinatarii finali avuți în vedere și combina ția preconizat ă cu sprijinul pentru grant, dup ă caz; (f) o specificare a rezultatelor scontate și a modului în care se preconizeaz ă că instrumentul financiar vizat va contribui la realizarea obiectivelor specifice stabilite în cadrul priorit ății relevante, inclusiv a indicatorilor pentru respectiva contri buție; (g) prevederi care s ă permită revizuirea și actualizarea evalu ării ex ante, dup ă cum este necesar, în timpul implement ării oricărui instrument financiar implementat pe baza unei astfel de evalu ări, în cazul în care, în cursul fazei de imple mentare, autoritatea de management consider ă că evaluarea ex ante nu mai poate reprezenta în mod fidel condi țiile pieței existente la momentul implement ării. (3) Evaluarea ex ante men ționată la alineatul (2) poate fi efectuată pe etape. Oricum, evaluarea este finalizat ă înainte ca autoritatea de management s ă decidă să aducă contribu ții din program la un instrument financiar. Rezumatul constat ărilor și concluziilor evalu ărilor ex ante cu privire la instrumentele financiare se public ă în termen de trei luni de la data de finalizare a acestora. Evaluarea ex ante se transmite comitetului de monitorizare în scopuri de informare în conformitate cu normele specifice fondurilor. (4) În cazul în care instrumentele financiare sprijin ă finanț area unor întreprinderi, inclusiv a unor IMM-uri, sprijinul vizeaz ă înființarea de noi întreprinderi, capitalul de debut, și anume, capitalul ini țial și capitalul de pornire, capitalul de extindere, capitalul pentru consolidarea activit ăților generale ale unei întreprinderi, sau realizarea unor noi proiecte, pătrunderea pe noi pie țe sau realizarea de noi evolu ții de cătreRO L 347/358 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 (c) asigurarea, cu ocazia selec ționării operațiunilor, a coeren ței cu strategia de dezvoltare local ă plasată sub responsabilitatea comunităț ii, prin acordarea de prioritate opera țiunilor în funcție de contribu ția adusă la atingerea obiectivelor și țintelor strategiei; (d) pregătirea și publicarea de cereri de propuneri sau a unei proceduri permanente de depunere de proiecte, inclusiv definirea criteriilor de selec ție; (e) primirea și evaluarea cererilor de contribuț ii; (f) selectarea opera țiunilor și stabilirea cuantumului contribu ției și, după caz, prezentarea propunerilor că tre organismul responsabil pentru verificarea final ă a eligibilit ății înainte de aprobare; (g) monitorizarea implement ării strategiei de dezvoltare local ă plasate sub responsabilitatea comunit ății și a opera țiunilor sprijinite și efectuarea de activit ăți specifice de evaluare în legătură cu strategia respectiv ă. (4) Fără a aduce atingere dispozi țiilor de la alineatul (3) litera (b), grupul de ac țiune local ă poate avea statut de beneficiar și poate implementa opera țiuni în conformitate cu strategia de dezvoltare local ă plasată sub responsabilitatea comunit ății. (5) În cazul activit ăților de cooperare ale grupurilor de acțiune local ă, menționate la articolul 35 alineatul (1) litera (c), sarcinile stabilite la alineatul (3) litera (f) de la prezentul articol pot fi efectuate de autoritatea de management respon sabilă. Articolul 35 Sprijin din partea fondurilor ESI pentru dezvoltarea local ă plasată sub responsabilitatea comunit ății (1) Sprijinul din fondurile ESI în cauz ă pentru dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunit ății acoperă: (a) costurile activit ăților de sprijin preg ătitoare constând din edificarea capacit ăților, formare profesional ă și participare la rețele în vederea elabor ării și implement ării unei strategii de dezvoltare local ă plasate sub responsabilitatea comunităț ii. Aceste costuri pot s ă includă unul sau mai multe dintre următoarele elemente: (i) acțiuni de formare pentru p ărțile interesate locale; (ii) studii asupra zonei în cauză ; (iii) costuri aferente proiect ării strategiei de dezvoltare local ă plasate sub responsabilitatea comunit ății, inclusiv costuri de consultan ță și costuri aferente ac țiunilor legate de consultarea p ărților interesate în scopul pregătirii strategiei; (iv) costurile administrative (de func ționare și de personal) ale unei organiza ții care solicit ă sprijin preg ătitor în cursul etapei de preg ătire; (v) sprijin pentru proiectele-pilot mici. Un astfel de sprijin preg ătitor este eligibil indiferent dac ă strategia de dezvoltare local ă plasată sub responsabilitatea comunităț ii conceput ă de grupul de ac țiune local care bene ficiază de sprijin este sau nu selectat ă pentru finan țare de către comitetul de selec ție instituit în conformitate cu articolul 33 alineatul (3). (b) implementarea opera țiunilor din cadrul strategiei de dezvoltare local ă plasate sub responsabilitatea comunit ății; (c) pregătirea și implementarea activit ăților de cooperare ale grupului de ac țiune local ă; (d) costuri de func ționare legate de gestionarea implement ării strategiei de dezvoltare local ă plasate sub responsabilitatea comunităț ii, constând în costuri curente, costuri de personal și de formare, costuri privind rela țiile publice, costuri de natură financiar ă, precum și costurile legate de activit ățile de monitorizare și de evaluare a strategiei respective, astfel cum sunt men ționate la articolul 34 alineatul (3) litera (g); (e) animarea strategiei de dezvoltare local ă plasate sub respon sabilitatea comunit ății, pentru a facilita comunicarea între părțile interesate, în vederea furniz ării de informaț ii și a promovării strategiei, precum și pentru a sprijini poten țialii beneficiari în vederea dezvolt ării operațiunilor și a pregătirii cererilor. (2) Sprijinul pentru costurile de func ționare și pentru animarea strategiei, astfel cum sunt prev ăzute la alineatul (1) literele (d) și (e) nu poate dep ăși 25 % din cheltuielile publice totale efectuate în cadrul strategiei de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunit ății. CAPITOLUL III Dezvoltarea teritorial ă Articolul 36 Investiția teritorial ă integrat ă (1) În cazul în care o strategie de dezvoltare urban ă sau o altă strategie teritorial ă ori un pact teritorial, men ționate la articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul privind FSE, necesită o abordare integrat ă care implic ă investiții din FSE, FEDR sau Fondul de coeziune în mai multe axe prioritare din unul sau mai multe programe opera ționale, ac țiunile relevante pot fi desf ășurate ca o investi ție teritorial ă integrat ă („ITI”). Acțiunile desf ășurate ca o ITI pot fi completate cu sprijin financiar acordat din FEADR sau din FEPAM. (2) În cazul în care o investi ție teritorial ă integrat ă este spri jinită din FSE, FEDR sau Fondul de coeziune, programul operațional (programele opera ționale) relevant(e) descrie (descriu) abordarea în materie de utilizare a instrumentului ITI și alocările financiare orientative din fiecare ax ă prioritar ă, în conformitate cu normele specifice fiec ărui fond.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/357 întreprinderile existente, f ără a aduce atingere normelor Uniunii aplicabile în domeniul ajutoarelor de stat și în conformitate cu normele specifice fondurilor. Sprijinul respectiv poate include investiții în activele corporale sau necorporale, precum și fond de rulment în limitele normelor Uniunii aplicabile în domeniul ajutoarelor de stat, în vederea stimulă rii sectorului privat ca furnizor de finan țare pentru întreprinderi. Acesta poate include, de asemenea, costurile transferului drepturilor de proprietate în întreprinderi, cu condi ția ca acest tip de transfer să aibă loc între investitori independen ți. (5) Investi țiile care urmeaz ă să fie sprijinite prin instrumente financiare nu sunt încheiate în mod fizic sau implementate integral la data deciziei de a investi. (6) În cazul în care instrumentele financiare ofer ă sprijin beneficiarilor finali în ceea ce prive ște investi țiile în infras tructură care au drept obiectiv sprijinirea dezvoltă rii urbane sau a reabilit ării urbane ori investi țiile în infrastructur ă similare care au drept obiectiv diversificarea activit ăților diferite de cele agricole desf ășurate în mediul rural, un astfel de sprijin poate include suma necesar ă pentru reorganizarea unui portofoliu de crean țe în raport cu infrastructuri care fac parte din noua investi ție, în limitele unui plafon de maximum 20 % din cuantumul total al contribu ției la program din partea instrumentului financiar în favoarea investi ției. (7) Instrumentele financiare pot fi combinate cu granturi, subvenționarea dobânzii și contribu ții la comisioanele de garantare. Atunci când sprijinul din fonduri ESI este furnizat prin instrumente financiare și este combinat într-o singur ă operațiune, cu alte forme de sprijin direct legate de instru mentele financiare care vizeaz ă aceiași destinatari finali, inclusiv asisten ța tehnică, subvențiile pentru dobânzi și pentru comisioanele de garantare, dispozi țiile aplicabile instrumentelor financiare se aplic ă tuturor formelor de sprijin din cadrul respectivei opera țiuni. În astfel de cazuri, se respect ă normele Uniunii aplicabile în domeniul ajutoarelor de stat și se pă strează evidențe contabile separate pentru fiecare form ă de sprijin. (8) Destinatarii finali sprijini ți printr-un instrument financiar al unui fond ESI pot primi, de asemenea, asisten ță dintr-o alt ă prioritate sau dintr-un alt program al fondurilor ESI sau dintr- un alt instrument sprijinit de bugetul Uniunii în conformitate cu normele Uniunii aplicabile privind ajutoarele de stat. În acest caz, se păstrează evidențe contabile separate pentru fiecare surs ă de asisten ță, iar sprijinul prin intermediul unui instrument financiar al unui fond ESI face parte dintr-o opera țiune cu cheltuieli eligibile distincte față de alte surse de asisten ță. (9) Combinarea de sprijin furnizat prin granturi și instrumente financiare, astfel cum se men ționează la alineatele (7) și (8), sub rezerva normelor Uniunii aplicabile în domeniul ajutoarelor de stat, poate acoperi acelea și elemente de cheltuieli, cu condiția ca suma tuturor formelor de sprijin combinate s ă nu depășească suma total ă a cheltuielilor vizate. Granturile nu se utilizează pentru a rambursa sprijinul primit de la instrumentele financiare. Instrumentele financiare nu se utilizeaz ă pentru a prefinanța granturi. (10) Contribu țiile în natur ă nu reprezint ă cheltuieli eligibile în cazul instrumentelor financiare, cu excep ția contribu țiilor sub forma unor terenuri sau bunuri imobiliare în cazul investiț iilor destinate sprijinirii dezvolt ării rurale, a dezvolt ării sau reabilit ării urbane, unde terenurile sau bunurile imobiliare fac parte din investiție. Astfel de contribu ții sub forma unor terenuri sau imobile sunt eligibile numai dac ă sunt îndeplinite condi țiile de la articolul 69 alineatul (1). (11) TVA-ul nu constituie o cheltuial ă eligibil ă a unei operațiuni, cu excep ția cazului în care TVA-ul nu se poate recupera în temeiul legisla ției naționale privind TVA-ul. Trata mentul aplicat TVA-ului la nivelul investi țiilor efectuate de destinatarii finali nu este luat în considerare în vederea stabilirii eligibilității cheltuielilor din cadrul instrumentului financiar. Cu toate acestea, în cazul în care instrumentele financiare sunt combinate cu granturi de la alineatele (7) și (8) din prezentul articol, dispozi țiile articolului 69 alineatul (3) se aplic ă grantului. (12) În scopul aplic ării prezentului articol, normele aplicabile ale Uniunii în domeniul ajutoarelor de stat sunt cele în vigoare la momentul în care autoritatea de management sau organismul care implementeaz ă fondul de fonduri angajeaz ă pe cale contractual ă contribu ții de program pentru un instrument financiar sau atunci când instrumentul financiar angajeaz ă pe cale contractual ă contribu ții de program pentru destinatari finali, dup ă caz. (13) Comisia este împuternicit ă să adopte, în conformitate cu articolul 149, acte delegate care s ă stabileasc ă norme specifice suplimentare privind achizi ționarea de terenuri și combinarea de asistență tehnică cu instrumente financiare. Articolul 38 Implementarea instrumentelor financiare (1) Atunci când aplic ă articolul 37, autorit ățile de mana gement pot oferi o contribu ție financiar ă pentru urm ătoarele instrumente financiare: (a) instrumentele financiare instituite la nivelul Uniunii, gestionate direct sau indirect de Comisie; (b) instrumentele financiare instituite la nivel na țional, trans național, regional sau transfrontalier, gestionate de auto ritatea de management sau sub responsabilitatea acesteia. (2) Contribu țiile fondurilor ESI la instrumentele financiare prevăzute la alineatul (1) litera (a) se introduc în conturi separate și sunt utilizate, în acord cu obiectivele fondurilor ESI respective, în scopul de a sprijini ac țiuni și destinatari finali în concordan ță cu programul sau programele din care sunt efectuate aceste contribu ții.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/359 87 INFORMAȚII GENERALE Contribuțiile la instrumentele financiare la care se face referire la primul paragraf fac obiectul dispoziț iilor prezentului regu lament, în lipsa unor except ări prevăzute explicit. Al doilea paragraf nu aduce atingere normelor care regle mentează instituirea și funcționarea instrumentelor financiare în condițiile Regulamentului financiar, cu excep ția cazului în care respectivele norme intr ă în conflict cu normele prezentului regulament, caz în care prevaleaz ă prezentul regulament. (3) Pentru instrumentele financiare prev ăzute la alineatul (1) litera (b), autoritatea de management poate oferi o contribu ție financiară pentru urm ătoarele instrumente financiare: (a) instrumente financiare care respect ă clauzele și condiț iile standard stabilite de Comisie în conformitate cu al doilea paragraf al acestui alineat; (b) instrumentele financiare deja existente sau nou create care sunt concepute special în vederea atingerii obiectivelor specifice instituite în cadrul priorit ății relevante. Comisia adopt ă acte de punere în aplicare privind clauzele ș i condiț iile standard pe care trebuie s ă le respecte instrumentele financiare men ționate la primul paragraf litera (a). Respectivele acte de punere în aplicare se adopt ă în conformitate cu procedura de examinare men ționată la articolul 150 alineatul (3). (4) În cazul în care sprijin ă instrumente financiare menționate la alineatul (1) litera (b), autoritatea de management poate: (a) să investeasc ă în capitalul entit ăților juridice existente sau nou create, inclusiv cele finan țate din alte fonduri ESI, dedicate implement ării instrumentelor financiare în confor mitate cu obiectivele fondurilor ESI respective, care vor îndeplini sarcini de implementare; sprijinul pentru astfel de entități este limitat la sumele necesare pentru a implementa noile investi ții în conformitate cu articolul 37 și într-o manieră care sa fie conform ă cu obiectivele prezentului regulament; (b) să încredin țeze sarcinile de implementare: (i) BEI; (ii) institu țiilor financiare interna ționale în care un stat membru este acț ionar sau institu țiilor financiare cu sediul într-un stat membru, care vizeaz ă realizarea inte reselor publice sub controlul unei autorit ăți publice; (iii) unui organism reglementat de dreptul public sau privat; sau (c) să îndeplineasc ă sarcinile de implementare în mod direct, în cazul instrumentelor financiare constând numai în împrumuturi sau garan ții. În cazul respectiv autoritatea de management este considerat ă beneficiarul astfel cum este definit în articolul 2 punctul 10. Atunci când implementeaz ă instrumentul financiar, organismele menționate la primul paragraf literele (a), (b) și (c) asigur ă conformitatea cu legisla ția aplicabil ă, inclusiv cu normele privind fondurile ESI, ajutorul de stat, achizi țiile publice și stan dardele relevante și legislația aplicabil ă referitoare la prevenirea spălării banilor, la combaterea terorismului și combaterea fraudei. Respectivele organisme nu se înfiin țează și nu men țin relații de afaceri cu entit ăți înregistrate pe teritorii ale c ăror jurisdicții nu coopereaz ă cu Uniunea în ceea ce prive ște aplicarea standardelor fiscale recunoscute la nivel interna țional și transpun aceste cerin țe în contractele cu intermediarii financiari selecta ți. Comisia este împuternicit ă să adopte, în conformitate cu articolul 149, acte delegate de stabilire a unor norme specifice suplimentare privind rolul, r ăspunderea și responsabilit ățile organismelor care implementeaz ă instrumentele financiare, criteriile de selec ție aferente și produsele care ar putea fi furnizate prin intermediul instrumentelor financiare, în confor mitate cu articolul 37. Pân ă la 22 aprilie 2014, Comisia notific ă simultan Parlamentului European și Consiliului respectivele acte delegate. (5) Atunci când implementeaz ă fonduri ale fondurilor, orga nismele men ționate la alineatul (4) primul paragraf literele (a) și (b) pot încredin ța la rândul lor o parte din sarcinile de imple mentare unor intermediari financiari, cu condi ția ca aceste entități să garanteze, sub propria r ăspundere, c ă intermediarii financiari îndeplinesc criteriile prev ăzute la articolul 140 alineatele (1), (2) și (4) din Regulamentul financiar. Intermediarii financiari sunt selec ționați pe baza unor proceduri deschise, transparente, propor ționale și nediscriminatorii, evitându-se conflictele de interese. (6) Organismele men ționate la alineatul (4) primul paragraf litera (b) c ărora le-au fost încredin țate sarcini de implementare deschid conturi fiduciare în nume propriu și în numele auto rității de management sau înfiin țează instrumentul financiar ca entitate separat ă de finan țare în cadrul unei institu ții financiare. În cazul unei entit ăți separate de finan țare, se face o distinc ție contabilă între resursele din programe investite în instrumentul financiar și celelalte resurse disponibile în institu ția financiar ă. Activele de ținute în conturi fiduciare și astfel de entit ăți de finanț are sunt administrate în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, respect ă normele pruden țiale corespun zătoare și dispun de lichidit ăți adecvate. (7) Atunci când un instrument financiar este implementat în temeiul alineatului (4) primul paragraf literele (a) și (b), sub rezerva structurii de implementare a instrumentului financiar, clauzele și condiț iile pentru contribu țiile din programe la instrumente financiare se stabilesc în acordurile de finan țare în conformitate cu anexa III la urm ătoarele niveluri: (a) după caz, între reprezentan ții mandata ți corespunz ător ai autorității de management și organismul care imple mentează fondul de fonduri ș iRO L 347/360 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 întreprinderile existente, f ără a aduce atingere normelor Uniunii aplicabile în domeniul ajutoarelor de stat și în conformitate cu normele specifice fondurilor. Sprijinul respectiv poate include investiții în activele corporale sau necorporale, precum și fond de rulment în limitele normelor Uniunii aplicabile în domeniul ajutoarelor de stat, în vederea stimulă rii sectorului privat ca furnizor de finan țare pentru întreprinderi. Acesta poate include, de asemenea, costurile transferului drepturilor de proprietate în întreprinderi, cu condi ția ca acest tip de transfer să aibă loc între investitori independen ți. (5) Investi țiile care urmeaz ă să fie sprijinite prin instrumente financiare nu sunt încheiate în mod fizic sau implementate integral la data deciziei de a investi. (6) În cazul în care instrumentele financiare ofer ă sprijin beneficiarilor finali în ceea ce prive ște investi țiile în infras tructură care au drept obiectiv sprijinirea dezvoltă rii urbane sau a reabilit ării urbane ori investi țiile în infrastructur ă similare care au drept obiectiv diversificarea activit ăților diferite de cele agricole desf ășurate în mediul rural, un astfel de sprijin poate include suma necesar ă pentru reorganizarea unui portofoliu de crean țe în raport cu infrastructuri care fac parte din noua investi ție, în limitele unui plafon de maximum 20 % din cuantumul total al contribu ției la program din partea instrumentului financiar în favoarea investi ției. (7) Instrumentele financiare pot fi combinate cu granturi, subvenționarea dobânzii și contribu ții la comisioanele de garantare. Atunci când sprijinul din fonduri ESI este furnizat prin instrumente financiare și este combinat într-o singur ă operațiune, cu alte forme de sprijin direct legate de instru mentele financiare care vizeaz ă aceiași destinatari finali, inclusiv asisten ța tehnică, subvențiile pentru dobânzi și pentru comisioanele de garantare, dispozi țiile aplicabile instrumentelor financiare se aplic ă tuturor formelor de sprijin din cadrul respectivei opera țiuni. În astfel de cazuri, se respect ă normele Uniunii aplicabile în domeniul ajutoarelor de stat și se pă strează evidențe contabile separate pentru fiecare form ă de sprijin. (8) Destinatarii finali sprijini ți printr-un instrument financiar al unui fond ESI pot primi, de asemenea, asisten ță dintr-o alt ă prioritate sau dintr-un alt program al fondurilor ESI sau dintr- un alt instrument sprijinit de bugetul Uniunii în conformitate cu normele Uniunii aplicabile privind ajutoarele de stat. În acest caz, se păstrează evidențe contabile separate pentru fiecare surs ă de asisten ță, iar sprijinul prin intermediul unui instrument financiar al unui fond ESI face parte dintr-o opera țiune cu cheltuieli eligibile distincte față de alte surse de asisten ță. (9) Combinarea de sprijin furnizat prin granturi și instrumente financiare, astfel cum se men ționează la alineatele (7) și (8), sub rezerva normelor Uniunii aplicabile în domeniul ajutoarelor de stat, poate acoperi acelea și elemente de cheltuieli, cu condiția ca suma tuturor formelor de sprijin combinate s ă nu depășească suma total ă a cheltuielilor vizate. Granturile nu se utilizează pentru a rambursa sprijinul primit de la instrumentele financiare. Instrumentele financiare nu se utilizeaz ă pentru a prefinanța granturi. (10) Contribu țiile în natur ă nu reprezint ă cheltuieli eligibile în cazul instrumentelor financiare, cu excep ția contribu țiilor sub forma unor terenuri sau bunuri imobiliare în cazul investiț iilor destinate sprijinirii dezvolt ării rurale, a dezvolt ării sau reabilit ării urbane, unde terenurile sau bunurile imobiliare fac parte din investiție. Astfel de contribu ții sub forma unor terenuri sau imobile sunt eligibile numai dac ă sunt îndeplinite condi țiile de la articolul 69 alineatul (1). (11) TVA-ul nu constituie o cheltuial ă eligibil ă a unei operațiuni, cu excep ția cazului în care TVA-ul nu se poate recupera în temeiul legisla ției naționale privind TVA-ul. Trata mentul aplicat TVA-ului la nivelul investi țiilor efectuate de destinatarii finali nu este luat în considerare în vederea stabilirii eligibilității cheltuielilor din cadrul instrumentului financiar. Cu toate acestea, în cazul în care instrumentele financiare sunt combinate cu granturi de la alineatele (7) și (8) din prezentul articol, dispozi țiile articolului 69 alineatul (3) se aplic ă grantului. (12) În scopul aplic ării prezentului articol, normele aplicabile ale Uniunii în domeniul ajutoarelor de stat sunt cele în vigoare la momentul în care autoritatea de management sau organismul care implementeaz ă fondul de fonduri angajeaz ă pe cale contractual ă contribu ții de program pentru un instrument financiar sau atunci când instrumentul financiar angajeaz ă pe cale contractual ă contribu ții de program pentru destinatari finali, dup ă caz. (13) Comisia este împuternicit ă să adopte, în conformitate cu articolul 149, acte delegate care s ă stabileasc ă norme specifice suplimentare privind achizi ționarea de terenuri și combinarea de asistență tehnică cu instrumente financiare. Articolul 38 Implementarea instrumentelor financiare (1) Atunci când aplic ă articolul 37, autorit ățile de mana gement pot oferi o contribu ție financiar ă pentru urm ătoarele instrumente financiare: (a) instrumentele financiare instituite la nivelul Uniunii, gestionate direct sau indirect de Comisie; (b) instrumentele financiare instituite la nivel na țional, trans național, regional sau transfrontalier, gestionate de auto ritatea de management sau sub responsabilitatea acesteia. (2) Contribu țiile fondurilor ESI la instrumentele financiare prevăzute la alineatul (1) litera (a) se introduc în conturi separate și sunt utilizate, în acord cu obiectivele fondurilor ESI respective, în scopul de a sprijini ac țiuni și destinatari finali în concordan ță cu programul sau programele din care sunt efectuate aceste contribu ții.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/359 (b) între reprezentan ții mandata ți corespunz ător ai autorit ății de management sau, dac ă este cazul, organismul care imple mentează fondul de fonduri ș i organismul care imple mentează instrumentul financiar. (8) Pentru instrumentele financiare implementate în temeiul alineatului (4) primul paragraf litera (c), clauzele și condiț iile pentru contribu țiile din programe la instrumente financiare se stabilesc într-un document de strategie elaborat în conformitate cu anexa IV, care urmeaz ă a fi analizat de comitetul de moni torizare. (9) Contribu țiile publice și private de la nivel na țional, inclusiv, dac ă este cazul, contribu țiile în natur ă menționate la articolul 37 alineatul (10), pot fi furnizate la nivelul fondului de fonduri, la nivelul instrumentului financiar sau la nivelul destinatarilor finali, în conformitate cu normele specifice fondu rilor. (10) Comisia adopt ă acte de punere în aplicare care stabilesc condiț ii uniforme privind modalit ățile detaliate de transfer și gestionare a contribu țiilor din programe de c ătre organismele menționate la alineatul (4) primul paragraf. Respectivele acte de punere în aplicare se adopt ă în conformitate cu procedura de examinare men ționată la articolul 150 alineatul (3). Articolul 39 Contribu ția FEDR și FEADR la instrumentele financiare comune de garantare și titlurizare neplafonate, destinate IMM-urilor și implementate de BEI (1) În sensul prezentului articol, „finan țare prin îndatorare” înseamnă împrumuturi, leasing sau garan ții. (2) Statele membre pot recurge la FEDR și FEADR pentru a realiza o contribu ție financiar ă la instrumentele financiare menționate la articolul 38 alineatul (1) litera (a) din prezentul regulament, care sunt gestionate în mod indirect de Comisie, sarcinile de implementare fiind încredin țate BEI în temeiul arti colului 58 alineatul (1) litera (c) punctul (iii) și al articolului 139 alineatul (4) din Regulamentul financiar, în ceea ce prive ște următoarele activit ăți: (a) garanții neplafonate prin care se asigur ă o asisten ță de capital intermediarilor financiari pentru noile portofolii de finanț are prin îndatorare a IMM-urilor eligibile în confor mitate cu articolul 37 alineatul (4) din prezentul regulament; (b) titlurizarea, în sensul defini ției de la articolul 4 alineatul (1) punctul (61) Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parla mentului European si al Consiliului ( 1 ), a oricăruia dintre următoarele elemente: (i) portofolii existente de finan țare prin îndatorare a IMM- urilor și a altor întreprinderi cu mai pu țin de 500 de salariați; (ii) noi portofolii de finan țare prin îndatorare a IMM-urilor. Contribuția financiar ă menționată in prezentul alineat primul paragraf literele (a) și (b) contribuie la tran șele subordonat ă și/sau mezanin ale portofoliilor men ționate la literele în cauz ă, cu condiț ia ca intermediarul financiar respectiv s ă rețină o cotă suficientă a riscului legat de aceste portofolii, care s ă fie cel puțin egală cu cerin ța de reț inere a riscului prev ăzută în Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliu lui ( 2 ) și în Regulamentul (UE) nr. 575/2013, pentru a se asigura alinierea adecvat ă a intereselor. În cazul unei titluriz ări în temeiul prezentului alineat primul paragraf litera (b), interme diarul financiar are obliga ția să acorde noi finan țări prin înda torare IMM-urilor eligibile în conformitate cu articolul 37 alineatul (4) din prezentul regulament. Fiecare stat membru care dore ște să recurg ă la astfel de instrumente financiare contribuie cu o sum ă proporțională cu necesitățile de finan țare ale IMM-urilor din statul membru în cauză și cu cererea estimat ă de finan țare prin îndatorare a IMM-urilor, ținând seama de evaluarea ex ante men ționată la alineatul (4) primul paragraf litera (a), care nu este, în niciun caz, mai mare de 7 % din suma alocat ă din fondurile FEDR și FEADR statului membru în cauz ă. Contribu ția agregat ă din FEDR și FEADR a tuturor statelor membre participante este supusă unui plafon global de 8 500 000 000 EUR (la preț urile din 2011). În cazul în care, dup ă consultarea BEI, Comisia consider ă că valoarea total ă a contribu ției minime la instrument, care reprezintă suma contribu țiilor tuturor statelor membre partici pante, nu este suficient ă având în vedere masa critic ă minimă stabilită în evaluarea ex ante men ționată la alineatul (4) primul paragraf litera (a), implementarea instrumentului financiar se anulează, iar contribu țiile sunt returnate statelor membre. În cazul în care un stat membru și BEI nu ajung la un acord în ceea ce prive ște condițiile acordului de finan țare menționat la alineatul (4) primul paragraf litera (c) din prezentul articol, statul membru în cauz ă prezintă o cerere de modificare a programului menționat la alineatul (4) primul paragraf litera (b) și realocă contribuția altor programe și priorități în conformitate cu cerințele de concentrare tematic ă. În cazul în care sunt satisf ăcute condi țiile pentru a se pune capăt contribu ției statului membru la instrument stabilite în acordul de finan țare încheiat între statul membru în cauz ă și BEI conform alineatului (4) primul paragraf litera (c), statul membru în cauz ă prezintă o cerere de modificare a programuluiRO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/361 ( 1 ) Regulamentul nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerinț ele pruden țiale pentru instituțiile de credit și societățile de investi ții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 176, 27.6.2013, p. 1). ( 2 ) Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea institu țiilor de credit și supravegherea pruden țială a institu țiilor de credit și a firmelor de investiții, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE (JO L 176, 26.6.2013, p. 338). 89 INFORMAȚII GENERALE menționat la alineatul (4) primul paragraf litera (b) și realocă restul contribu ției altor programe ș i priorități în conformitate cu cerințele de concentrare tematic ă. În cazul în care se pune cap ăt participării unui stat membru la instrumentul financiar, programul poate fi modificat, iar anga jamentele bugetare neutilizate sunt dezangajate și pot fi repro gramate pentru alte programe și priorități în conformitate cu cerințele de concentrare tematic ă. Creditele sunt puse din nou la dispoziție în acest scop. (3) IMM-urile care beneficiaz ă de noi finan țări prin îndatorare ca rezultat al constituirii unui nou portofoliu de c ătre interme diarul financiar în contextul instrumentului financiar men ționat la alineatul (2) sunt considerate destinatari finali ai contribu ției din FEDR ș i FEADR la instrumentul financiar în cauz ă. (4) Contribu ția financiar ă menționată la alineatul (2) respect ă următoarele condi ții: (a) prin derogare de la articolul 37 alineatul (2), aceasta se bazează pe o evaluare ex ante efectuat ă la nivelul Uniunii de către BEI și Comisie. Pe baza surselor de date disponibile cu privire la finan țarea prin îndatorare a b ăncilor și la IMM-uri, evaluarea ex ante va viza, printre altele, o analiz ă a nevoilor de finan țare ale IMM-urilor la nivelul Uniunii, condi țiile și nevoile de finanț are a IMM-urilor, precum și o indica ție privind decalajul în finan țarea IMM-urilor din fiecare stat membru, un profil al situa ției economice și financiare a sectorului IMM-urilor la nivel de stat membru, masa critic ă minimă a contribu țiilor agregate, un interval pentru volumul total estimat al creditelor generate pe baza acestor contribu ții și valoarea ad ăugată; (b) este acordat ă de fiecare stat membru participant în cadrul unui program na țional specific pentru fiecare contribuț ie financiară de la FEDR ș i FEADR care sprijin ă obiectivul tematic stabilit la articolul 9 primul paragraf alineatul (3); (c) se supune condi țiilor stabilite într-un acord de finan țare încheiat între fiecare stat membru participant și BEI, care vizează , printre altele, urm ătoarele aspecte: (i) sarcinile și obligațiile BEI, inclusive remunerarea; (ii) nivelul minim al efectului de pârghie care trebuie atins la etape clar stabilite în cursul perioadei de eligibilitate menționate la articolul 65 alineatul (2); (iii) condi țiile pentru noile finan țări prin îndatorare; (iv) dispozi ții privind activit ățile neeligibile și criteriile de excludere; (v) calendarul pl ăților; (vi) penalit ățile în cazul neîndeplinirii obliga țiilor de către intermediarii financiari; (vii) selectarea intermediarilor financiari; (viii) monitorizarea, raportarea și evaluarea; (ix) vizibilitatea; (x) condițiile pentru rezilierea acordului. În scopul implement ării instrumentului, BEI încheie contracte cu intermediari financiari selecta ți; (d) în cazul în care acordul de finan țare menționat la litera (c) nu este încheiat în termen de șase luni de la adoptarea programului men ționat la litera (b), statul membru respectiv are dreptul s ă realoce contribu ția în cauz ă altor programe și priorități în conformitate cu cerin țele de concentrare tematic ă. În vederea asigur ării unor condi ții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului articol, Comisia adopt ă un act de punere în aplicare de stabilire a modelului de acord de finan țare menționat la primul paragraf litera (c). Actul de punere în aplicare respectiv se adopt ă în conformitate cu procedura de examinare men ționată la articolul 150 alineatul (3). (5) În etapele stabilite în acordul de finan țare menționat la alineatul (4) primul paragraf litera (c), fiecare stat membru parti cipant realizeaz ă un nivel minim al efectului de pârghie, care reprezintă raportul dintre noua finan țare prin îndatorare acordată IMM-urilor eligibile de c ătre intermediarii financiari și contribuția corespunz ătoare din partea FEDR și FEADR din statul membru respectiv la instrumentele financiare. Nivelul minim al efectului de levier poate varia între diversele state membre participante. În cazul în care nu realizeaz ă nivelul minim al efectului de pârghie stabilit în acordul de finan țare menționat la alineatul (4) primul paragraf litera (c), intermediarul financiar este obligat, prin dispozi ții contractuale, s ă plătească penalit ăți statului membru participant, în conformitate cu condiț iile stabilite în acordul de finan țare. Nerealizarea de c ătre intermediarul financiar a nivelului minim al efectului de pârghie stabilit în acordul de finan țare nu afectează nici garan țiile emise, nici tranzac țiile de titlurizare corespunz ătoare. (6) Prin derogare de la articolul 38 alineatul (2) primul paragraf, contribu țiile financiare men ționate la alineatul (2) din prezentul articol pot fi plasate în conturi separate corespun zătoare diferitelor state membre sau, în cazul în care dou ă sau mai multe state membre participante î și dau acordul în acest sens, într-un cont unic pentru toate statele membre în cauză, care este folosit în conformitate cu obiectivele specifice ale programelor de la care provin contribu țiile.RO L 347/362 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 (b) între reprezentan ții mandata ți corespunz ător ai autorit ății de management sau, dac ă este cazul, organismul care imple mentează fondul de fonduri ș i organismul care imple mentează instrumentul financiar. (8) Pentru instrumentele financiare implementate în temeiul alineatului (4) primul paragraf litera (c), clauzele și condiț iile pentru contribu țiile din programe la instrumente financiare se stabilesc într-un document de strategie elaborat în conformitate cu anexa IV, care urmeaz ă a fi analizat de comitetul de moni torizare. (9) Contribu țiile publice și private de la nivel na țional, inclusiv, dac ă este cazul, contribu țiile în natur ă menționate la articolul 37 alineatul (10), pot fi furnizate la nivelul fondului de fonduri, la nivelul instrumentului financiar sau la nivelul destinatarilor finali, în conformitate cu normele specifice fondu rilor. (10) Comisia adopt ă acte de punere în aplicare care stabilesc condiț ii uniforme privind modalit ățile detaliate de transfer și gestionare a contribu țiilor din programe de c ătre organismele menționate la alineatul (4) primul paragraf. Respectivele acte de punere în aplicare se adopt ă în conformitate cu procedura de examinare men ționată la articolul 150 alineatul (3). Articolul 39 Contribu ția FEDR și FEADR la instrumentele financiare comune de garantare și titlurizare neplafonate, destinate IMM-urilor și implementate de BEI (1) În sensul prezentului articol, „finan țare prin îndatorare” înseamnă împrumuturi, leasing sau garan ții. (2) Statele membre pot recurge la FEDR și FEADR pentru a realiza o contribu ție financiar ă la instrumentele financiare menționate la articolul 38 alineatul (1) litera (a) din prezentul regulament, care sunt gestionate în mod indirect de Comisie, sarcinile de implementare fiind încredin țate BEI în temeiul arti colului 58 alineatul (1) litera (c) punctul (iii) și al articolului 139 alineatul (4) din Regulamentul financiar, în ceea ce prive ște următoarele activit ăți: (a) garanții neplafonate prin care se asigur ă o asisten ță de capital intermediarilor financiari pentru noile portofolii de finanț are prin îndatorare a IMM-urilor eligibile în confor mitate cu articolul 37 alineatul (4) din prezentul regulament; (b) titlurizarea, în sensul defini ției de la articolul 4 alineatul (1) punctul (61) Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parla mentului European si al Consiliului ( 1 ), a oricăruia dintre următoarele elemente: (i) portofolii existente de finan țare prin îndatorare a IMM- urilor și a altor întreprinderi cu mai pu țin de 500 de salariați; (ii) noi portofolii de finan țare prin îndatorare a IMM-urilor. Contribuția financiar ă menționată in prezentul alineat primul paragraf literele (a) și (b) contribuie la tran șele subordonat ă și/sau mezanin ale portofoliilor men ționate la literele în cauz ă, cu condiț ia ca intermediarul financiar respectiv s ă rețină o cotă suficientă a riscului legat de aceste portofolii, care s ă fie cel puțin egală cu cerin ța de reț inere a riscului prev ăzută în Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliu lui ( 2 ) și în Regulamentul (UE) nr. 575/2013, pentru a se asigura alinierea adecvat ă a intereselor. În cazul unei titluriz ări în temeiul prezentului alineat primul paragraf litera (b), interme diarul financiar are obliga ția să acorde noi finan țări prin înda torare IMM-urilor eligibile în conformitate cu articolul 37 alineatul (4) din prezentul regulament. Fiecare stat membru care dore ște să recurg ă la astfel de instrumente financiare contribuie cu o sum ă proporțională cu necesitățile de finan țare ale IMM-urilor din statul membru în cauză și cu cererea estimat ă de finan țare prin îndatorare a IMM-urilor, ținând seama de evaluarea ex ante men ționată la alineatul (4) primul paragraf litera (a), care nu este, în niciun caz, mai mare de 7 % din suma alocat ă din fondurile FEDR și FEADR statului membru în cauz ă. Contribu ția agregat ă din FEDR și FEADR a tuturor statelor membre participante este supusă unui plafon global de 8 500 000 000 EUR (la preț urile din 2011). În cazul în care, dup ă consultarea BEI, Comisia consider ă că valoarea total ă a contribu ției minime la instrument, care reprezintă suma contribu țiilor tuturor statelor membre partici pante, nu este suficient ă având în vedere masa critic ă minimă stabilită în evaluarea ex ante men ționată la alineatul (4) primul paragraf litera (a), implementarea instrumentului financiar se anulează, iar contribu țiile sunt returnate statelor membre. În cazul în care un stat membru și BEI nu ajung la un acord în ceea ce prive ște condițiile acordului de finan țare menționat la alineatul (4) primul paragraf litera (c) din prezentul articol, statul membru în cauz ă prezintă o cerere de modificare a programului menționat la alineatul (4) primul paragraf litera (b) și realocă contribuția altor programe și priorități în conformitate cu cerințele de concentrare tematic ă. În cazul în care sunt satisf ăcute condi țiile pentru a se pune capăt contribu ției statului membru la instrument stabilite în acordul de finan țare încheiat între statul membru în cauz ă și BEI conform alineatului (4) primul paragraf litera (c), statul membru în cauz ă prezintă o cerere de modificare a programuluiRO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/361 ( 1 ) Regulamentul nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerinț ele pruden țiale pentru instituțiile de credit și societățile de investi ții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 176, 27.6.2013, p. 1). ( 2 ) Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea institu țiilor de credit și supravegherea pruden țială a institu țiilor de credit și a firmelor de investiții, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE (JO L 176, 26.6.2013, p. 338). (7) În ceea ce prive ște contribu țiile financiare men ționate la alineatul (2) din prezentul articol, prin derogare de la articolul 41 alineatele (1) și (2), statul membru în cauz ă solicită plata din partea Comisiei în baza cuantumului integral care trebuie pl ătit de statul membru c ătre BEI în conformitate cu calendarul stabilit în acordul de finan țare menționat la alineatul (4) primul paragraf litera (c) din prezentul articol. Aceste solicit ări de plat ă se bazeaz ă pe sumele solicitate de BEI considerate necesare pentru acoperirea angajamentelor aferente contractelor de garantare sau opera țiunilor de titlurizare care trebuie finalizate în urm ătoarele trei luni. Statele membre efectuează plățile către BEI fără întârziere și, în orice caz, înainte ca BEI să î și asume angajamente. (8) La închiderea programului, cheltuielile eligibile sunt repre zentate de cuantumul total al contribu țiilor din program pl ătite efectiv către instrumentul financiar, corespunzând urm ătoarelor: (a) pentru activit ățile menționate la alineatul (2) primul paragraf litera (a) din prezentul articol, resurselor men ționate la articolul 42 alineatul (3) primul paragraf litera (b); (b) pentru activit ățile menționate la prezentul articol alineatul (2) primul paragraf litera (b), cuantumului agregat al noii finanță ri prin îndatorare rezultate din tranzac ții de titlu rizare, pl ătite direct sau indirect IMM-urilor eligibile în perioada de eligibilitate prev ăzută la articolul 65 alineatul (2). (9) În sensul articolelor 44 și 45, garan țiile nesolicitate și sumele recuperate în leg ătură cu garan țiile neplafonate și, respectiv, opera țiunile de titlurizare se consider ă resurse restituite instrumentelor financiare. La închiderea instrumentelor financiare, încas ările nete ob ținute în urma lichid ării, după deducerea costurilor, comisioanelor și a plăților datorate credi torilor care sunt prioritare fa ță de sumele contribuite de FEDR și FEADR, se restituie statelor membre respective propor țional cu contribuțiile lor la instrumentul financiar respectiv. (10) Raportul men ționat la articolul 46 alineatul (1) con ține următoarele elemente suplimentare: (a) sprijinul total acordat de c ătre FEDR și FEADR instru mentului financiar în leg ătură cu garan țiile neplafonate sau operațiunile de titlurizare, în func ție de program și de prio ritate sau m ăsură; (b) progresele realizate în crearea de noi finan țări prin înda torare pentru IMM-urile eligibile, în conformitate cu articolul 37 alineatul (4). (11) Fără a aduce atingere dispozi țiilor de la articolul 93 alineatul (1), resursele alocate instrumentelor în temeiul alineatului (1) de la prezentul articol pot fi folosite pentru a acorda noi finanță ri prin îndatorare IMM-urilor pe întreg teri toriul statului membru respectiv, indiferent de categoria regiunii, cu excepția cazului în care acordul de finan țare menționat la alineatul (4) primul paragraf litera (c) prevede dispozi ții contrare. (12) Articolul 70 nu se aplic ă programelor create pentru implementarea instrumentelor financiare men ționate la prezentul articol. Articolul 40 Gestionarea și controlul instrumentelor financiare (1) Organismele desemnate în conformitate cu articolul 124 din prezentul regulament pentru FEDR, Fondul de coeziune, FSE, FEPAM și în conformitate cu articolul 65 din Regulamentul privind FEADR pentru FEADR nu efectueaz ă verificări la fața locului ale unor opera țiuni ce cuprind instrumente financiare implementate în temeiul articolului 38 alineatul (1) litera (a). Respectivele organisme desemnate primesc periodic rapoarte de control de la organismele însă rcinate cu implementarea respectivelor instrumente financiare. (2) Organismele responsabile cu auditarea programelor nu trebuie să efectueze audituri ale unor opera țiuni ce cuprind instrumente financiare implementate în temeiul articolului 38 alineatul (1) litera (a) și ale sistemelor de gestiune și control referitoare la respectivele instrumente financiare. Ele primesc periodic rapoarte de control de la auditorii desemna ți în acor durile de instituire a respectivelor instrumente financiare. (3) Organismele responsabile de auditarea programelor pot efectua audituri la nivelul destinatarilor finali numai atunci când survin una sau mai multe dintre urm ătoarele situa ții: (a) nu sunt disponibile, la nivelul autorit ății de management ori la nivelul organismelor care implementeaz ă instrumente financiare, documente justificative care demonstreaz ă că s- a acordat sprijin din instrumentul financiar destinatarilor finali și că acesta a fost folosit în scopul preconizat în conformitate cu legisla ția aplicabil ă; (b) există dovezi conform c ărora documentele disponibile la nivelul autorit ății de management sau la nivelul orga nismelor care implementeaz ă instrumente financiare nu reprezintă o imagine adev ărată și exactă a sprijinului acordat. (4) Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 149 privind m ăsurile luate pentru gestiunea și controlul instrumentelor financiare men ționate la articolul 38 alineatul (1) litera (b), inclusiv controalele care trebuie efectuate de autorit ățile de management și de audit, dispozițiile referitoare la p ăstrarea documentelor justificative, elementele care trebuie demonstrate de documentele justifi cative, precum și dispozi țiile referitoare la management, control și audit. Pân ă la 22 aprilie 2014 Comisia notific ă simultan Parlamentului European și Consiliului actele delegate respective. (5) Organismele care implementeaz ă instrumente financiare sunt responsabile de disponibilitatea documentelor justificative și nu impun destinatarilor finali cerinț e de ținere a eviden ței care depășesc cadrul necesar ce le permite s ă își îndeplineasc ă respectiva responsabilitate.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/363 91 INFORMAȚII GENERALE Articolul 41 Cereri de plat ă inclusiv cheltuielile pentru instrumente financiare (1) În ceea ce prive ște instrumentele financiare men ționate la articolul 38 alineatul (1) litera (a) și instrumentele financiare menționate la articolul 38 alineatul (1) litera (b) implementate în conformitate cu articolul 38 alineatul (4) literele (a) și (b), cererile e șalonate de pl ăți intermediare se depun pentru contribuții din programe pl ătite instrumentului financiar în cursul perioadei de eligibilitate prev ăzute la articolul 65 alineatul (2) („perioada de eligibilitate”) în conformitate cu urm ă toarele condi ții: (a) suma contribu ției din program pl ătită instrumentului financiar inclus ă în fiecare cerere de plat ă intermediar ă transmisă în cursul perioadei de eligibilitate nu dep ășește 25 % din suma total ă a contribu țiilor din program angajate pentru instrumentul financiar în temeiul acordului de finanț are relevant, corespunzând cheltuielilor în în țelesul articolului 42 alineatul (1) literele (a), (b) și (d) care se preconizeaz ă că vor fi pl ătite în cursul perioadei de eligibi litate. Cererile de plat ă intermediar ă transmise dup ă perioada de eligibilitate includ suma total ă a cheltuielilor eligibile în înțelesul articolului 42; (b) fiecare cerere de plat ă intermediar ă menționată la prezentul alineat litera (a) poate include pân ă la 25 % din suma total ă a cofinan țării naționale, astfel cum se men ționează la articolul 38 alineatul (9), cu privire la care se preconizeaz ă că urmeaz ă a fi pl ătită instrumentului financiar, sau la nivelul destinatarilor finali pentru cheltuieli în în țelesul arti colului 42 alineatul (1) literele (a), (b) și (d), în cursul perioadei de eligibilitate; (c) cererile ulterioare de plat ă intermediar ă transmise în cursul perioadei de eligibilitate se fac exclusiv: (i) pentru cea de a doua cerere de plat ă intermediar ă, atunci când cel pu țin 60 % din suma inclus ă în prima cerere de plată intermediar ă s-a cheltuit sub form ă de cheltuieli eligibile în în țelesul articolului 42 alineatul (1) literele (a), (b) și (d); (ii) pentru cea de a treia cerere de plat ă intermediar ă, precum și pentru urm ătoarele, atunci când cel pu țin 85 % din sumele incluse în cererile anterioare de plat ă intermediar ă s-au cheltuit sub form ă de cheltuieli eligibile în în țelesul articolului 42 alineatul (1) literele (a), (b) și (d); (d) fiecare cerere de plat ă intermediar ă care include cheltuieli referitoare la instrumente financiare prezint ă separat suma totală a contribu ției plătite instrumentului financiar din program și sumele pl ătite sub formă de cheltuieli eligibile în înțelesul articolului 42 alineatul (1) literele (a), (b) și (d). La momentul închiderii programului, cererea de plat ă a soldului final include suma totală a cheltuielilor eligibile, astfel cum se men ționează la articolul 42. (2) În ceea ce prive ște instrumentele financiare men ționate la articolul 38 alineatul (1) litera (b) implementate în conformitate cu articolul 38 alineatul (4) litera (c), cererile de plat ă inter mediară și plata soldului final includ suma total ă a plăților efectuate de autoritatea de management pentru investi ții în destinatarii finali, astfel cum se men ționează la articolul 42 alineatul (1) literele (a) și (b). (3) Comisia este împuternicit ă să adopte, acte delegate în conformitate cu articolul 149, normele referitoare la retragerea plăților către instrumentele financiare și la adaptările efectuate în consecință la cererile de plat ă. (4) Comisia, pentru a asigura condi ții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului articol, adoptă acte de punere în aplicare prin care stabile ște modelele de utilizat în cazul prezent ării către Comisie, împreun ă cu cererile de plat ă, a unor informaț ii suplimentare privind instrumentele financiare. Respectivele acte de punere în aplicare se adopt ă în confor mitate cu procedura de examinare men ționată la articolul 150 alineatul (3), Articolul 42 Cheltuielile eligibile la închidere (1) La închiderea programului, cheltuielile eligibile ale instru mentului financiar sunt reprezentate de suma total ă a contri buțiilor din program pl ătită efectiv sau, în cazul garan țiilor angajate, de instrumentul financiar în perioada de eligibilitate, corespunzând urm ătoarelor: (a) plăți către destinatarii finali și, în cazurile men ționate la articolul 37 alineatul (7), pl ăți în beneficiul destinatarilor finali; (b) resurse angajate pentru contracte de garantare, indiferent dacă sunt datorate sau deja scadente, în vederea onor ării posibilelor solicit ări ale garan ției pentru acoperirea pierde rilor, calculate pe baza unei evalu ări prudente ex ante, acoperind un num ăr mare de noi împrumuturi subiacente sau alte instrumente de risc pentru noi investi ții în destinatarii finali; (c) subven ții ale dobânzii sau contribu ții la comisioanele de garantare capitalizate, datorate pentru o perioad ă de cel mult 10 ani dup ă perioada de eligibilitate, utilizate în combinație cu instrumente financiare, pl ătite într-un cont de garanție creat special în acest scop, pentru rambursarea efectivă după perioada de eligibilitate, dar în ceea ce prive ște împrumuturi sau instrumente purt ătoare de risc rambursate pentru investi ții în destinatari finali în perioada de eligibi litate; (d) rambursarea costurilor de gestionare suportate sau a pl ății onorariilor de gestionare aferente instrumentului financiar.RO L 347/364 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 (7) În ceea ce prive ște contribu țiile financiare men ționate la alineatul (2) din prezentul articol, prin derogare de la articolul 41 alineatele (1) și (2), statul membru în cauz ă solicită plata din partea Comisiei în baza cuantumului integral care trebuie pl ătit de statul membru c ătre BEI în conformitate cu calendarul stabilit în acordul de finan țare menționat la alineatul (4) primul paragraf litera (c) din prezentul articol. Aceste solicit ări de plat ă se bazeaz ă pe sumele solicitate de BEI considerate necesare pentru acoperirea angajamentelor aferente contractelor de garantare sau opera țiunilor de titlurizare care trebuie finalizate în urm ătoarele trei luni. Statele membre efectuează plățile către BEI fără întârziere și, în orice caz, înainte ca BEI să î și asume angajamente. (8) La închiderea programului, cheltuielile eligibile sunt repre zentate de cuantumul total al contribu țiilor din program pl ătite efectiv către instrumentul financiar, corespunzând urm ătoarelor: (a) pentru activit ățile menționate la alineatul (2) primul paragraf litera (a) din prezentul articol, resurselor men ționate la articolul 42 alineatul (3) primul paragraf litera (b); (b) pentru activit ățile menționate la prezentul articol alineatul (2) primul paragraf litera (b), cuantumului agregat al noii finanță ri prin îndatorare rezultate din tranzac ții de titlu rizare, pl ătite direct sau indirect IMM-urilor eligibile în perioada de eligibilitate prev ăzută la articolul 65 alineatul (2). (9) În sensul articolelor 44 și 45, garan țiile nesolicitate și sumele recuperate în leg ătură cu garan țiile neplafonate și, respectiv, opera țiunile de titlurizare se consider ă resurse restituite instrumentelor financiare. La închiderea instrumentelor financiare, încas ările nete ob ținute în urma lichid ării, după deducerea costurilor, comisioanelor și a plăților datorate credi torilor care sunt prioritare fa ță de sumele contribuite de FEDR și FEADR, se restituie statelor membre respective propor țional cu contribuțiile lor la instrumentul financiar respectiv. (10) Raportul men ționat la articolul 46 alineatul (1) con ține următoarele elemente suplimentare: (a) sprijinul total acordat de c ătre FEDR și FEADR instru mentului financiar în leg ătură cu garan țiile neplafonate sau operațiunile de titlurizare, în func ție de program și de prio ritate sau m ăsură; (b) progresele realizate în crearea de noi finan țări prin înda torare pentru IMM-urile eligibile, în conformitate cu articolul 37 alineatul (4). (11) Fără a aduce atingere dispozi țiilor de la articolul 93 alineatul (1), resursele alocate instrumentelor în temeiul alineatului (1) de la prezentul articol pot fi folosite pentru a acorda noi finanță ri prin îndatorare IMM-urilor pe întreg teri toriul statului membru respectiv, indiferent de categoria regiunii, cu excepția cazului în care acordul de finan țare menționat la alineatul (4) primul paragraf litera (c) prevede dispozi ții contrare. (12) Articolul 70 nu se aplic ă programelor create pentru implementarea instrumentelor financiare men ționate la prezentul articol. Articolul 40 Gestionarea și controlul instrumentelor financiare (1) Organismele desemnate în conformitate cu articolul 124 din prezentul regulament pentru FEDR, Fondul de coeziune, FSE, FEPAM și în conformitate cu articolul 65 din Regulamentul privind FEADR pentru FEADR nu efectueaz ă verificări la fața locului ale unor opera țiuni ce cuprind instrumente financiare implementate în temeiul articolului 38 alineatul (1) litera (a). Respectivele organisme desemnate primesc periodic rapoarte de control de la organismele însă rcinate cu implementarea respectivelor instrumente financiare. (2) Organismele responsabile cu auditarea programelor nu trebuie să efectueze audituri ale unor opera țiuni ce cuprind instrumente financiare implementate în temeiul articolului 38 alineatul (1) litera (a) și ale sistemelor de gestiune și control referitoare la respectivele instrumente financiare. Ele primesc periodic rapoarte de control de la auditorii desemna ți în acor durile de instituire a respectivelor instrumente financiare. (3) Organismele responsabile de auditarea programelor pot efectua audituri la nivelul destinatarilor finali numai atunci când survin una sau mai multe dintre urm ătoarele situa ții: (a) nu sunt disponibile, la nivelul autorit ății de management ori la nivelul organismelor care implementeaz ă instrumente financiare, documente justificative care demonstreaz ă că s- a acordat sprijin din instrumentul financiar destinatarilor finali și că acesta a fost folosit în scopul preconizat în conformitate cu legisla ția aplicabil ă; (b) există dovezi conform c ărora documentele disponibile la nivelul autorit ății de management sau la nivelul orga nismelor care implementeaz ă instrumente financiare nu reprezintă o imagine adev ărată și exactă a sprijinului acordat. (4) Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 149 privind m ăsurile luate pentru gestiunea și controlul instrumentelor financiare men ționate la articolul 38 alineatul (1) litera (b), inclusiv controalele care trebuie efectuate de autorit ățile de management și de audit, dispozițiile referitoare la p ăstrarea documentelor justificative, elementele care trebuie demonstrate de documentele justifi cative, precum și dispozi țiile referitoare la management, control și audit. Pân ă la 22 aprilie 2014 Comisia notific ă simultan Parlamentului European și Consiliului actele delegate respective. (5) Organismele care implementeaz ă instrumente financiare sunt responsabile de disponibilitatea documentelor justificative și nu impun destinatarilor finali cerinț e de ținere a eviden ței care depășesc cadrul necesar ce le permite s ă își îndeplineasc ă respectiva responsabilitate.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/363 Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate în confor mitate cu articolul 149 pentru a stabili normele specifice cu privire la înfiin țarea unui sistem de capitalizare a tran șelor anuale pentru subvenț iile pentru dobânzi sau contribu țiile la comisioanele de garantare men ționate la primul paragraf litera (c). (2) În ceea ce prive ște instrumentele bazate pe participa ții și microcreditele, costurile sau comisioanele de gestionare capita lizate care trebuie pl ătite pentru o perioad ă de maximum șase ani de la expirarea perioadei de eligibilitate, în ceea ce prive ște investițiile în destinatari finali care au avut loc în respectiva perioadă de eligibilitate și care nu pot fi acoperite de dispozi țiile articolelor 344 sau 45, pot fi considerate cheltuieli eligibile dacă sunt vărsate într-un cont de garan ție creat special în acest scop. (3) În cazul instrumentelor bazate pe participa ții care vizeaz ă întreprinderile men ționate la articolul 37 alineatul (4), al c ăror acord de finan țare menționat la articolul 38 alineatul (7) litera (b) a fost semnat înainte de 31 decembrie 2017 și care au investit, că tre finele perioadei de eligibilitate, cel pu țin 55 % din resursele programului angajate în cadrul acordului de finanț are corespunz ător, un cuantum limitat de plăț i destinate investițiilor în destinatari finali, care trebuie efectuate în cursul unei perioade de cel mult patru ani de la sfâr șitul perioadei de eligibilitate, pot fi considerate cheltuieli eligibile dacă sunt vărsate într-un cont de garan ție creat special în acest scop, cu condiț ia respect ării normelor privind ajutoarele de stat și a tuturor condi țiilor prevăzute mai jos. Suma vărsată în contul de garanț ie: (a) se folose ște exclusiv pentru investi ții ulterioare în destinatarii finali care au beneficiat de investi ții inițiale sub form ă de participații de la instrumentul financiar în cadrul perioadei de eligibilitate, care nu au fost încă pl ătite parțial sau integral; (b) se foloseș te exclusiv pentru investi ții ulterioare care trebuie efectuate în conformitate cu standardele pie ței și acordurile contractuale bazate pe standardele pie ței și este limitat ă la minimul necesar pentru a stimula investi țiile și din partea sectorului privat, asigurându-se, în acela și timp, continuitatea finan țării pentru întreprinderile vizate astfel încât atât investitorii publici, cât și cei priva ți să poată beneficia de investi ții; (c) nu dep ășește 20 % din cheltuielile eligibile ale instru mentului bazat pe participa ții menționat la alineatul (1) primul paragraf litera (a) din care se deduc limita maxim ă a resurselor de capital și câștigurile reatribuite respectivului instrument bazat pe participa ții în cursul perioadei de eligi bilitate. Toate sumele v ărsate în contul de garan ție care nu sunt utilizate pentru investi ții în destinatarii finali plă tite în cursul perioadei menționate la primul paragraf se utilizeaz ă în conformitate cu articolul 45. (4) Cheltuielile eligibile dezv ăluite în conformitate cu alineatele (1) și (2) nu dep ășesc suma dintre: (a) valoarea total ă a contribu ției plătite din fondurile ESI în sensul alineatelor (1) și (2); ș i (b) cofinan țarea națională corespunz ătoare. (5) Costurile și comisioanele de gestionare men ționate la alineatul (1) primul paragraf litera (d) și la alineatul (2) din prezentul articol pot fi percepute de c ătre organismul de punere în aplicare a fondului de fonduri sau de c ătre orga nismele care pun în aplicare instrumentele financiare în temeiul articolului 38 alineatul (4) literele (a) și (b) și nu depășesc pragurile specificate în actul delegat men ționat la alineatul (6) din prezentul articol. Întrucât costurile de gestionare includ elemente de cost direct sau indirect rambursate pe baza dovezilor cheltuielilor, comisioanele de gestionare reprezint ă un pre ț convenit pentru serviciile prestate și care se stabilesc printr-un proces competitiv pe piață, dacă este cazul. Costurile și comisioanele de gestionare se bazeaz ă pe o metodologie de calcul bazat ă pe performan ță. Costurile și comisioanele de gestionare pot include comisioane de intermediere. Atunci când comisioanele de intermediere sau orice parte din acestea este perceput ă de la destinatarii finali, aceasta nu se declar ă ca fiind o cheltuial ă eligibilă. Costurile și comisioanele de gestionare, inclusiv cele suportate pentru lucr ările pregătitoare legate de instrumentul financiar înainte de semnarea acordului de finan țare corespunz ător sunt eligibile de la data semn ării acordului de finan țare corespun zător. (6) Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 149, care stabilesc normele specifice de determinare a criteriilor de stabilire a costurilor și a comi sioanelor de gestionare pe baza performan țelor și pragurilor aplicabile, precum și norme privind rambursarea costurilor și a comisioanelor de gestionare capitalizate pentru instrumentele bazate pe participa ții și microcredite. Articolul 43 Dobânzi și alte câ știguri generate de contribu țiile din partea fondurilor ESI pentru instrumentele financiare (1) Contribu țiile din partea fondurilor ESI plă tite instru mentelor financiare se plaseaz ă în conturi deschise la institu ții financiare din statele membre și se investesc cu titlu temporar, în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare. (2) Dobânzile și celelalte câ știguri care pot fi atribuite contri buției din partea fondurilor ESI pl ătite instrumentelor financiare se utilizeaz ă în acelea și scopuri, inclusiv pentru rambursarea costurilor de gestionare suportate sau pentru plata comi sioanelor de gestionare a instrumentului financiar, în confor mitate cu articolul 42 primul paragraf alineatul (1) litera (d), precum și pentru cheltuielile pl ătite în conformitate cu articolul 42 alineatul (2), ca sumele pl ătite inițial din fondurile ESI fie în cadrul aceluia și instrument financiar, fie în urma lichidării instrumentului financiar, în alte instrumente financiare sau forme de contribu ție, în conformitate cu obiectivele specifice stabilite în cadrul unei priorit ăți, până la sfâr șitul perioadei de eligibilitate.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/365 93 INFORMAȚII GENERALE (3) Autoritatea de management se asigur ă că se pă strează evidențe adecvate privind utilizarea dobânzilor și a altor câștiguri. Articolul 44 Reutilizarea resurselor care pot fi atribuite contribu ției din partea fondurilor ESI pân ă la sfâr șitul perioadei de eligibilitate (1) Resursele restituite instrumentelor financiare din investi ții sau din disponibiliz ări ale resurselor angajate pentru contracte de garanție, inclusiv ramburs ările și câștigurile de capital și alte venituri sau profituri, precum dobânzi, comisioane de garantare, dividende, câ știguri din capital sau orice alte venituri generate de investiții, care pot fi atribuite contribuț iei din partea fondurilor ESI, se utilizeaz ă din nou în urmă toarele scopuri, în limita sumelor necesare și în ordinea convenit ă în acordurile de finanț are relevante: (a) alte investi ții prin acelea și sau alte instrumente financiare, în conformitate cu obiectivele specifice stabilite în cadrul unei priorități; (b) după caz, remunerarea preferen țială a investitorilor priva ți sau a investitorilor publici care funcț ionează după principiul economiei de pia ță, care furnizeaz ă resurse de contrapartid ă corespunz ătoare contribu ției din partea fondurilor ESI pentru instrumentul financiar sau care coinvestesc la nivelul destinatarilor finali; (c) după caz, rambursarea costurilor de gestionare suportate și plata onorariilor de gestionare aferente instrumentului financiar. Necesitatea și nivelul de remunerare preferen țială în temeiul primului paragraf litera (b) se specific ă în evaluarea ex ante. Remunerarea preferen țială nu dep ășește ceea ce este necesar pentru a crea stimulente pentru a atrage resurse de contra partidă private și nu compensează în exces investitorii priva ți sau investitorii publici care funcț ionează după principiul economiei de pia ță. Alinierea intereselor este asigurat ă printr-o partajare adecvat ă a riscului și profitului și are loc pe baze comerciale normale și să fie compatibil ă cu normele Uniunii privind ajutoarele de stat. (2) Autoritatea de management se asigur ă că se pă strează evidențe adecvate privind utilizarea resurselor men ționate la alineatul (1). Articolul 45 Utilizarea resurselor dup ă sfârșitul perioadei de eligibilitate Statele membre adopt ă măsurile necesare pentru a asigura c ă resursele rambursate instrumentelor financiare, inclusiv rambur sările și câștigurile de capital, precum și alte câ știguri sau profituri generate în cursul unei perioade de cel puț in opt ani de la sfâr șitul perioadei de eligibilitate care pot fi atribuite contribuției din partea fondurilor ESI pentru instrumentele financiare în conformitate cu articolul 37, sunt utilizate în conformitate cu obiectivele programului sau programelor, fie în cadrul aceluia și instrument financiar, fie, în urma ie șirii respectivelor resurse din instrumentul financiar, în alte instrumente financiare, cu condi ția ca în ambele cazuri o evaluare a condi țiilor de pia ță să demonstreze necesitatea continuă a unor astfel de investi ții sau a altor forme de contri buție. Articolul 46 Raport privind implementarea instrumentelor financiare (1) Autoritatea de management trimite Comisiei un raport specific care acoper ă operațiunile ce cuprind instrumente finan ciare, sub forma unei anexe la raportul anual de implementare menționat la articolul 44. (2) Raportul specific men ționat la alineatul (1) include, pentru fiecare instrument financiar, urm ătoarele informaț ii: (a) identificarea programului și a priorit ății sau m ăsurii în cadrul cărora se furnizeaz ă contribu ția din partea fondurilor ESI; (b) descrierea instrumentului financiar și a măsurilor de imple mentare; (c) identificarea organismelor care implementeaz ă instrumentele financiare și a organismelor care implementeaz ă fondurile de fonduri, dac ă este cazul, astfel cum se men ționează la articolul 38 alineatul (1) litera (a) și la articolul 38 alineatul (4) literele (a), (b) și (c), precum și a intermediarilor financiari men ționaț i la articolul 38 alineatul (6); (d) suma total ă a contribu țiilor programului pe prioritate sau măsură plătită instrumentului financiar; (e) suma total ă a contribu ției plătite destinatarilor finali sau în beneficiul destinatarilor finali sau angajate în contractele de garantare de instrumentul financiar pentru investi ții la nivelul destinatarilor finali, precum și costurile de gestionare suportate sau comisioanele de gestionare plă tite, pe program și pe prioritate sau m ăsură; (f) performan ța instrumentului financiar, inclusiv progresul înregistrat în înfiin țarea sa și în selectarea organismelor de implementare a instrumentului financiar, incluzând orga nismul de implementare a fondului de fonduri; (g) dobânzile și alte câștiguri generate de contribu ția fondurilor ESI la instrumentul financiar și resursele programului returnate instrumentelor financiare din investi ții, astfel cum se men ționează la articolele 43 și 44; (h) progresele înregistrate în ob ținerea efectului multiplicator al investițiilor realizate de instrumentul financiar și valoarea investițiilor și participărilor;RO L 347/366 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate în confor mitate cu articolul 149 pentru a stabili normele specifice cu privire la înfiin țarea unui sistem de capitalizare a tran șelor anuale pentru subvenț iile pentru dobânzi sau contribu țiile la comisioanele de garantare men ționate la primul paragraf litera (c). (2) În ceea ce prive ște instrumentele bazate pe participa ții și microcreditele, costurile sau comisioanele de gestionare capita lizate care trebuie pl ătite pentru o perioad ă de maximum șase ani de la expirarea perioadei de eligibilitate, în ceea ce prive ște investițiile în destinatari finali care au avut loc în respectiva perioadă de eligibilitate și care nu pot fi acoperite de dispozi țiile articolelor 344 sau 45, pot fi considerate cheltuieli eligibile dacă sunt vărsate într-un cont de garan ție creat special în acest scop. (3) În cazul instrumentelor bazate pe participa ții care vizeaz ă întreprinderile men ționate la articolul 37 alineatul (4), al c ăror acord de finan țare menționat la articolul 38 alineatul (7) litera (b) a fost semnat înainte de 31 decembrie 2017 și care au investit, că tre finele perioadei de eligibilitate, cel pu țin 55 % din resursele programului angajate în cadrul acordului de finanț are corespunz ător, un cuantum limitat de plăț i destinate investițiilor în destinatari finali, care trebuie efectuate în cursul unei perioade de cel mult patru ani de la sfâr șitul perioadei de eligibilitate, pot fi considerate cheltuieli eligibile dacă sunt vărsate într-un cont de garan ție creat special în acest scop, cu condiț ia respect ării normelor privind ajutoarele de stat și a tuturor condi țiilor prevăzute mai jos. Suma vărsată în contul de garanț ie: (a) se folose ște exclusiv pentru investi ții ulterioare în destinatarii finali care au beneficiat de investi ții inițiale sub form ă de participații de la instrumentul financiar în cadrul perioadei de eligibilitate, care nu au fost încă pl ătite parțial sau integral; (b) se foloseș te exclusiv pentru investi ții ulterioare care trebuie efectuate în conformitate cu standardele pie ței și acordurile contractuale bazate pe standardele pie ței și este limitat ă la minimul necesar pentru a stimula investi țiile și din partea sectorului privat, asigurându-se, în acela și timp, continuitatea finan țării pentru întreprinderile vizate astfel încât atât investitorii publici, cât și cei priva ți să poată beneficia de investi ții; (c) nu dep ășește 20 % din cheltuielile eligibile ale instru mentului bazat pe participa ții menționat la alineatul (1) primul paragraf litera (a) din care se deduc limita maxim ă a resurselor de capital și câștigurile reatribuite respectivului instrument bazat pe participa ții în cursul perioadei de eligi bilitate. Toate sumele v ărsate în contul de garan ție care nu sunt utilizate pentru investi ții în destinatarii finali plă tite în cursul perioadei menționate la primul paragraf se utilizeaz ă în conformitate cu articolul 45. (4) Cheltuielile eligibile dezv ăluite în conformitate cu alineatele (1) și (2) nu dep ășesc suma dintre: (a) valoarea total ă a contribu ției plătite din fondurile ESI în sensul alineatelor (1) și (2); ș i (b) cofinan țarea națională corespunz ătoare. (5) Costurile și comisioanele de gestionare men ționate la alineatul (1) primul paragraf litera (d) și la alineatul (2) din prezentul articol pot fi percepute de c ătre organismul de punere în aplicare a fondului de fonduri sau de c ătre orga nismele care pun în aplicare instrumentele financiare în temeiul articolului 38 alineatul (4) literele (a) și (b) și nu depășesc pragurile specificate în actul delegat men ționat la alineatul (6) din prezentul articol. Întrucât costurile de gestionare includ elemente de cost direct sau indirect rambursate pe baza dovezilor cheltuielilor, comisioanele de gestionare reprezint ă un pre ț convenit pentru serviciile prestate și care se stabilesc printr-un proces competitiv pe piață, dacă este cazul. Costurile și comisioanele de gestionare se bazeaz ă pe o metodologie de calcul bazat ă pe performan ță. Costurile și comisioanele de gestionare pot include comisioane de intermediere. Atunci când comisioanele de intermediere sau orice parte din acestea este perceput ă de la destinatarii finali, aceasta nu se declar ă ca fiind o cheltuial ă eligibilă. Costurile și comisioanele de gestionare, inclusiv cele suportate pentru lucr ările pregătitoare legate de instrumentul financiar înainte de semnarea acordului de finan țare corespunz ător sunt eligibile de la data semn ării acordului de finan țare corespun zător. (6) Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 149, care stabilesc normele specifice de determinare a criteriilor de stabilire a costurilor și a comi sioanelor de gestionare pe baza performan țelor și pragurilor aplicabile, precum și norme privind rambursarea costurilor și a comisioanelor de gestionare capitalizate pentru instrumentele bazate pe participa ții și microcredite. Articolul 43 Dobânzi și alte câ știguri generate de contribu țiile din partea fondurilor ESI pentru instrumentele financiare (1) Contribu țiile din partea fondurilor ESI plă tite instru mentelor financiare se plaseaz ă în conturi deschise la institu ții financiare din statele membre și se investesc cu titlu temporar, în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare. (2) Dobânzile și celelalte câ știguri care pot fi atribuite contri buției din partea fondurilor ESI pl ătite instrumentelor financiare se utilizeaz ă în acelea și scopuri, inclusiv pentru rambursarea costurilor de gestionare suportate sau pentru plata comi sioanelor de gestionare a instrumentului financiar, în confor mitate cu articolul 42 primul paragraf alineatul (1) litera (d), precum și pentru cheltuielile pl ătite în conformitate cu articolul 42 alineatul (2), ca sumele pl ătite inițial din fondurile ESI fie în cadrul aceluia și instrument financiar, fie în urma lichidării instrumentului financiar, în alte instrumente financiare sau forme de contribu ție, în conformitate cu obiectivele specifice stabilite în cadrul unei priorit ăți, până la sfâr șitul perioadei de eligibilitate.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/365 (i) valoarea investi țiilor de capital, în ceea ce prive ște anii ante riori; (j) contribu ția instrumentului financiar la îndeplinirea indica torilor priorit ății sau măsurii în cauz ă. Informaț iile de la primul paragraf literele (h) și (j) pot fi incluse numai în anexa la rapoartele anuale de implementare transmise în 2017 și 2019, precum și în raportul final de implementare. Obligațiile de raportare stabilite la primul paragraf literele (a) - (j), nu se aplic ă la nivelul destinatarilor finali. (3) În vederea asigur ării unor condi ții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului articol, Comisia adopt ă, acte de punere în aplicare de stabilire a modelelor care trebuie utilizate pentru rapoartele prezentate Comisiei privind instru mentele financiare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare men ționată la articolul 150 alineatul (3). (4) În fiecare an, începând din 2016, în termen de șase luni de la termenul-limită de depunere a rapoartelor anuale de implementare men ționate la articolul 111 alineatul (1) pentru FEDR, FSE și FC, la articolul 75 din Regulamentul privind FEADR pentru FEADR și în dispozi țiile aplicabile din normele specifice fondurilor pentru FEPAM, Comisia furnizează rezumate ale datelor privind progresul înregistrat în finan țarea și în imple mentarea instrumentelor financiare, transmise de autorit ățile de management în conformitate cu prezentul articol. Respectivele rezumate sunt transmise Parlamentului European și Consiliului și sunt puse la dispozi ția publicului. TITLUL V MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA CAPITOLUL I Monitorizarea S e c ț i u n e a I M o n i t o r i z a r e a p r o g r a m e l o r Articolul 47 Comitetul de monitorizare (1) În termen de trei luni de la data notifică rii statului membru privind decizia Comisiei de adoptare a unui program, acesta instituie, în conformitate cu propriul cadru institu țional, juridic și financiar, un comitet de monitorizare a implement ării programului, în acord cu autoritatea de management („comitetul de monitorizare”). Un stat membru poate institui un singur comitet de monito rizare care s ă acopere mai multe programe cofinan țate din fondurile ESI. (2) Fiecare comitet de monitorizare stabile ște și adoptă propriul regulament de procedur ă în conformitate cu cadrul instituțional, juridic și financiar al statului membru în cauz ă. (3) Comitetul de monitorizare a unui program în cadrul obiectivului de cooperare teritorial ă european este instituit de statele membre care particip ă la un program de cooperare și de țările terțe, atunci când acestea accept ă invitația de a participa la programul de cooperare, în acord cu autoritatea de mana gement, în termen de trei luni de la data notific ării statelor membre cu privire la decizia de adoptare a programului de cooperare. Comitetul de monitorizare respectiv î și elaboreaz ă și își adoptă regulamentul de procedur ă. Articolul 48 Compozi ția comitetului de monitorizare (1) Componen ța comitetului de monitorizare este decis ă de statul membru, cu condi ția ca comitetul de monitorizare s ă fie compus din reprezentan ți ai autorit ăților competente ale statului membru și ai organismelor intermediare și din reprezentan ți ai partenerilor men ționați la articolul 5. Reprezentan ții partenerilor sunt delega ți să participe la comitetul de monitorizare de c ătre respectivii parteneri pe baza unor proceduri transparente. Fiecare membru al comitetului de monitorizare poate avea drept de vot. Componen ța comitetului de monitorizare a unui program aferent obiectivului de cooperare teritorial ă european ă este convenită de statele membre care particip ă la program și țările terțe, atunci când acestea au acceptat invita ția de a participa la programul de cooperare. În componen ța comitetului de monitorizare intr ă reprezentan ți relevanți ai statelor membre și ai oricărei alte țări terțe. Comitetul de monitorizare poate include reprezentan ți ai GECT care să întreprind ă activități legate de program, în zona acoperit ă de program. (2) Lista membrilor comitetului de monitorizare se public ă. (3) Comisia particip ă la lucrările comitetului de monitorizare cu titlu consultativ. (4) Atunci când contribuie la un program, BEI poate participa la lucr ările comitetului de monitorizare în calitate de consultant. (5) Comitetul de monitorizare este prezidat de un repre zentant al statului membru sau al autorit ății de management. Articolul 49 Funcțiile comitetului de monitorizare (1) Comitetul de monitorizare se reune ște cel puțin o dată pe an și examineaz ă implementarea programului și progresele înre gistrate în îndeplinirea obiectivelor acestuia. În acest scop, comitetul ia în considerare datele financiare, indicatorii comuni și specifici fiec ărui program, inclusiv modific ările valorice cu privire la indicatorii de rezultat și progresele în vederea atingerii valorilor țintă cuantificate și a obiectivelor de etapă definite în cadrul de performan ță menționat la articolul 21 alineatul (1) și, dacă este cazul, rezultatele analizelor calitative. (2) Comitetul de monitorizare examinează toate aspectele care afecteaz ă evoluția programului, inclusiv concluziile exami nărilor performan ței.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/367 95 INFORMAȚII GENERALE (3) Comitetul de monitorizare este consultat și, dacă consideră că este cazul, emite un aviz cu privire la orice modi ficare a programului propus ă de autoritatea de management. (4) Comitetul de monitorizare poate adresa observa ții auto rității de management în ceea ce prive ște implementarea și evaluarea programului, incluzând ac țiuni legate de reducerea sarcinii administrative pentru beneficiari. Comitetul de monito rizare monitorizeaz ă acțiunile întreprinse ca urmare a obser vațiilor sale. Articolul 50 Rapoartele de implementare (1) Din 2016 pân ă în 2023 inclusiv, fiecare stat membru prezintă Comisiei un raport anual privind implementarea programului în exerci țiul financiar precedent. Fiecare stat membru prezint ă Comisiei un raport final privind imple mentarea programului pentru FEDR, FSE și Fondul de coeziune și un raport anual de implementare pentru FEADR și FEPAM pân ă la termenul stabilit în regulamentele specifice fondurilor. (2) Rapoartele de implementare anuale prezint ă informa ții cheie privind punerea în aplicare a programului și a priorit ăților acestuia, prin referire la datele financiare, indicatorii comuni și indicatorii specifici programelor, valorile- țintă cuantificate, inclusiv, dac ă este cazul, modific ările valorice ale indicatorilor de rezultat și, începând cu raportul anual de implementare care trebuie prezentat în 2017, ale obiectivelor de etap ă definite în cadrul de performan ță. Datele transmise se refer ă la valori ale indicatorilor pentru opera țiunile puse pe deplin în aplicare și, de asemenea, atunci când este posibil, în func ție de stadiul imple mentării, pentru opera țiunile selectate. Ele precizeaz ă, de asemenea, o sinteză a constată rilor tuturor evalu ărilor programului care au devenit disponibile în cursul exerci țiului financiar precedent, orice probleme care afecteaz ă evoluția programului, precum și măsurile luate. Raportul anual de imple mentare care trebuie prezentat în 2016 poate descrie, de asemenea, dac ă este cazul, ac țiunile desf ășurate pentru înde plinirea condi ționalității ex ante. (3) Prin derogare de la alineatul (2), normele specifice privind datele care trebuie transmise pentru FSE pot fi stabilite în Regu lamentul privind FSE. (4) Raportul anual de implementare care trebuie prezentat în 2017 stabile ște și evalueaz ă informa țiile menționate la alineatul (2) și progresele realizate în vederea atingerii obiectivelor programului, inclusiv contribuț ia fondurilor ESI la schimbarea valorică a indicatorilor de rezultat, dac ă există date disponibile din evaluări relevante. Raportul anual de implementare prezintă acțiunile întreprinse pentru condi ționalitățile ex ante neînde plinite la momentul adopt ării programelor. Acesta evalueaz ă, de asemenea, implementarea ac țiunilor pentru a se ține seama de principiile enun țate la articolele 7 și 8, rolul partenerilor menționaț i la articolul 5 în ceea ce prive ște implementarea programului și prezintă informa ții privind sprijinul utilizat pentru atingerea obiectivelor în materie de schimb ări climatice. (5) Raportul anual de implementare care trebuie prezentat în 2019 și raportul final de implementare pentru fondurile ESI includ, pe lâng ă informa țiile și evaluarea men ționate la alineatele (2) și (3), informaț ii și evaluări privind progresele înregistrate în atingerea obiectivelor programului și contribu ția acestuia la îndeplinirea strategiei Uniunii pentru o cre ștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii. (6) Pentru a fi considerate admisibile, rapoartele anuale de implementare men ționate la alineatele (1) - (4) cuprind toate informațiile menționate la alineatele respective și în normele specifice fondurilor. Dacă raportul de implementare anual nu este admisibil, Comisia informeaz ă statul membru în termen de 15 zile lucr ătoare de la data primirii acestuia; în caz contrar, acesta se consider ă admi sibil. (7) Comisia examineaz ă rapoartele de implementare anuale și finale și transmite statului membru observaț iile sale în termen de două luni de la primirea raportului de implementare anual și în termen de cinci luni de la primirea raportului de imple mentare final. În cazul în care Comisia nu prezint ă observa ții în aceste termene, raportul este considerat ca fiind acceptat. (8) Comisia poate adresa observa ții autorit ății de mana gement privind chestiuni care afecteaz ă în mod semnificativ implementarea programului. În cazul în care se fac astfel de observații, autoritatea de management furnizează toate infor mațiile necesare cu privire la aceste observa ții și, după caz, informeaz ă Comisia în termen de trei luni în leg ătură cu măsurile luate. (9) Se pun la dispozi ția publicului rapoartele de imple mentare anuale și finale, precum și un rezumat pentru cetățeni al conț inutului acestora. Articolul 51 Reuniunea anual ă de reexaminare (1) Începând din 2016 si pân ă în 2022, inclusiv, se orga nizează o reuniune anual ă între Comisie și fiecare stat membru, pentru analizarea performan țelor fiecărui program, ținând seama de raportul de implementare anual și de observa țiile și recomand ările Comisiei, dup ă caz. (2) Reuniunea anual ă de reexaminare poate viza mai multe programe. În 2017 și 2019, reuniunea anual ă de reexaminare vizează toate programele din statul membru și ia în considerare, de asemenea, rapoartele de progres prezentate de statul membru în conformitate cu articolul 52 în anii respectivi. (3) Prin derogare de la articolul (1), statul membru și Comisia pot conveni să organizeze o reuniune de anual ă de reexaminare pentru un program pentru anii diferi ți de 2017 și 2019. (4) Reuniunea anual ă de reexaminare este prezidat ă de Comisie sau, dac ă statul membru solicit ă acest lucru, este copre zidată de statul membru și de Comisie.RO L 347/368 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 (i) valoarea investi țiilor de capital, în ceea ce prive ște anii ante riori; (j) contribu ția instrumentului financiar la îndeplinirea indica torilor priorit ății sau măsurii în cauz ă. Informaț iile de la primul paragraf literele (h) și (j) pot fi incluse numai în anexa la rapoartele anuale de implementare transmise în 2017 și 2019, precum și în raportul final de implementare. Obligațiile de raportare stabilite la primul paragraf literele (a) - (j), nu se aplic ă la nivelul destinatarilor finali. (3) În vederea asigur ării unor condi ții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului articol, Comisia adopt ă, acte de punere în aplicare de stabilire a modelelor care trebuie utilizate pentru rapoartele prezentate Comisiei privind instru mentele financiare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare men ționată la articolul 150 alineatul (3). (4) În fiecare an, începând din 2016, în termen de șase luni de la termenul-limită de depunere a rapoartelor anuale de implementare men ționate la articolul 111 alineatul (1) pentru FEDR, FSE și FC, la articolul 75 din Regulamentul privind FEADR pentru FEADR și în dispozi țiile aplicabile din normele specifice fondurilor pentru FEPAM, Comisia furnizează rezumate ale datelor privind progresul înregistrat în finan țarea și în imple mentarea instrumentelor financiare, transmise de autorit ățile de management în conformitate cu prezentul articol. Respectivele rezumate sunt transmise Parlamentului European și Consiliului și sunt puse la dispozi ția publicului. TITLUL V MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA CAPITOLUL I Monitorizarea S e c ț i u n e a I M o n i t o r i z a r e a p r o g r a m e l o r Articolul 47 Comitetul de monitorizare (1) În termen de trei luni de la data notifică rii statului membru privind decizia Comisiei de adoptare a unui program, acesta instituie, în conformitate cu propriul cadru institu țional, juridic și financiar, un comitet de monitorizare a implement ării programului, în acord cu autoritatea de management („comitetul de monitorizare”). Un stat membru poate institui un singur comitet de monito rizare care s ă acopere mai multe programe cofinan țate din fondurile ESI. (2) Fiecare comitet de monitorizare stabile ște și adoptă propriul regulament de procedur ă în conformitate cu cadrul instituțional, juridic și financiar al statului membru în cauz ă. (3) Comitetul de monitorizare a unui program în cadrul obiectivului de cooperare teritorial ă european este instituit de statele membre care particip ă la un program de cooperare și de țările terțe, atunci când acestea accept ă invitația de a participa la programul de cooperare, în acord cu autoritatea de mana gement, în termen de trei luni de la data notific ării statelor membre cu privire la decizia de adoptare a programului de cooperare. Comitetul de monitorizare respectiv î și elaboreaz ă și își adoptă regulamentul de procedur ă. Articolul 48 Compozi ția comitetului de monitorizare (1) Componen ța comitetului de monitorizare este decis ă de statul membru, cu condi ția ca comitetul de monitorizare s ă fie compus din reprezentan ți ai autorit ăților competente ale statului membru și ai organismelor intermediare și din reprezentan ți ai partenerilor men ționați la articolul 5. Reprezentan ții partenerilor sunt delega ți să participe la comitetul de monitorizare de c ătre respectivii parteneri pe baza unor proceduri transparente. Fiecare membru al comitetului de monitorizare poate avea drept de vot. Componen ța comitetului de monitorizare a unui program aferent obiectivului de cooperare teritorial ă european ă este convenită de statele membre care particip ă la program și țările terțe, atunci când acestea au acceptat invita ția de a participa la programul de cooperare. În componen ța comitetului de monitorizare intr ă reprezentan ți relevanți ai statelor membre și ai oricărei alte țări terțe. Comitetul de monitorizare poate include reprezentan ți ai GECT care să întreprind ă activități legate de program, în zona acoperit ă de program. (2) Lista membrilor comitetului de monitorizare se public ă. (3) Comisia particip ă la lucrările comitetului de monitorizare cu titlu consultativ. (4) Atunci când contribuie la un program, BEI poate participa la lucr ările comitetului de monitorizare în calitate de consultant. (5) Comitetul de monitorizare este prezidat de un repre zentant al statului membru sau al autorit ății de management. Articolul 49 Funcțiile comitetului de monitorizare (1) Comitetul de monitorizare se reune ște cel puțin o dată pe an și examineaz ă implementarea programului și progresele înre gistrate în îndeplinirea obiectivelor acestuia. În acest scop, comitetul ia în considerare datele financiare, indicatorii comuni și specifici fiec ărui program, inclusiv modific ările valorice cu privire la indicatorii de rezultat și progresele în vederea atingerii valorilor țintă cuantificate și a obiectivelor de etapă definite în cadrul de performan ță menționat la articolul 21 alineatul (1) și, dacă este cazul, rezultatele analizelor calitative. (2) Comitetul de monitorizare examinează toate aspectele care afecteaz ă evoluția programului, inclusiv concluziile exami nărilor performan ței.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/367 (5) Statul membru se asigur ă că, în urma reuniunii anuale de reexaminare, observa țiile Comisiei referitoare la chestiunile care afectează în mod semnificativ implementarea programului sunt luate în considerare în mod corespunz ător și, dacă este cazul, informeaz ă Comisia în termen de trei luni cu privire la m ăsurile luate. S e c ț i u n e a I I P r o g r e s u l s t r a t e g i c Articolul 52 Raportul de progres (1) Statul membru transmite Comisiei pân ă la datele de 31 august 2017 și 31 august 2019 un raport de progres înre gistrate în leg ătură cu punerea în aplicare a acordului de parte neriat pân ă la 31 decembrie 2016 și, respectiv, pân ă la 31 decembrie 2018. (2) Raportul de progres înregistrate con ține informaț ii și o evaluare cu privire la: (a) modificarea necesit ăților de dezvoltare din statul membru după adoptarea acordului de parteneriat; (b) progresele înregistrate c ătre realizarea strategiei Uniunii pentru o cre ștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă inclu ziunii, precum și a misiunilor specifice fondurilor menționate la articolul 4 alineatul (1), prin contribu ția fondurilor ESI la obiectivele tematice selectate și, în special, în ceea ce prive ște obiectivele de etap ă stabilite pentru fiecare program în cadrul de performan ță și contri buțiile utilizate pentru obiectivele legate de schimb ările climatice; (c) dacă acțiunile întreprinse pentru a îndeplini condiț ionalitățile ex ante aplicabile stabilite în acordul de parteneriat neîndeplinite la data adoptă rii acordului de parteneriat au fost implementate în conformitate cu calendarul stabilit. Acest punct se aplic ă numai în cazul raportului de progres înregistrate care se transmite în 2017; (d) implementarea mecanismelor de asigurare a coordon ării între fondurile ESI și alte instrumente de finan țare ale Uniunii și naționale și cu BEI; (e) implementarea abord ării integrate a dezvolt ării teritoriale sau un rezumat al implement ării abordărilor integrate pe baza programelor, inclusiv progresele înregistrate c ătre realizarea domeniilor prioritare stabilite pentru cooperare; (f) după caz, ac țiunile întreprinse pentru consolidarea capa cității autorităților din statele membre și a beneficiarilor în privința administr ării și utilizării fondurilor ESI; (g) acțiunile întreprinse și progresele realizate în vederea reducerii sarcinii administrative pentru beneficiari; (h) rolul partenerilor men ționaț i la articolul 5 în punerea în aplicare a acordului de parteneriat; (i) un rezumat al ac țiunilor întreprinse în leg ătură cu aplicarea principiilor orizontale men ționate la articolele 5, 7 și 8, precum și obiectivele de politic ă transversale pentru imple mentarea fondurilor ESI. (3) În cazul în care Comisia determin ă, în termen de dou ă luni de la data transmiterii raportului de progres, c ă informa țiile prezentate sunt incomplete sau neclare într-un mod care afectează semnificativ calitatea ș i fiabilitatea evalu ării în cauz ă, aceasta poate solicita informaț ii suplimentare din partea statului membru, cu condi ția ca respectiva solicitare s ă nu cauzeze întârzieri nejustificate și ca Comisia să ofere motive pentru a justifica presupusa lips ă de calitate și de fiabilitate,. Statul membru furnizeaz ă Comisiei informaț iile solicitate în termen de trei luni și, după caz, revizuie ște în mod corespunz ător raportul de progres. (4) În vederea asigur ării unor condi ții uniforme privind punerea în aplicare a prezentului articol, Comisia adopt ă acte de punere în aplicare de stabilire a modelului de utilizat la prezentarea raportului de progres. Respectivele acte de punere în aplicare se adopt ă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 150 alineatul (2). Articolul 53 Rapoartele Comisiei și dezbaterile privind fondurile ESI (1) Cu începere din 2016, Comisia transmite anual Parla mentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor un raport de sinteză referitor la programele care țin de fondurile ESI bazat pe rapoartele de implementare anuale prezentate de statele membre în conformitate cu articolul 50, precum și o sinteză a rezultatelor evalu ărilor disponibile ale programelor. În 2017 și 2019, raportul de sintez ă va face parte din raportul strategic menționat la alineatul (2). (2) În 2017 și 2019, Comisia elaboreaz ă un raport strategic care reprezint ă rezumatul rapoartelor de progres prezentate de statele membre, pe care îl prezint ă, până la 31 decembrie 2017 și, respectiv, 31 decembrie 2019, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comi tetului Regiunilor, iar respectivele institu ții vor fi invitate s ă organizeze o dezbatere pe marginea acestui raport. (3) Consiliul dezbate raportul strategic în special cu privire la contribuția fondurilor ESI la realizarea strategiei Uniunii pentru o creștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii și este invitat să-și prezinte opinia în cadrul reuniunii de prim ăvară a Consiliului European. (4) Cu începere din 2018, Comisia va include, din doi în doi ani, în raportul s ău anual de progres prezentat reuniunii de primăvară a Consiliului European, o sec țiune rezumând cele mai recente rapoarte men ționate la alineatele (1) și (2), în special cu privire la contribu ția fondurilor ESI la progresele realizate în implementarea strategiei Uniunii pentru o cre ștere inteligentă , durabilă și favorabil ă incluziunii.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/369 97 INFORMAȚII GENERALE CAPITOLUL II Evaluarea Articolul 54 Dispoziții generale (1) Evalu ările se efectueaz ă pentru îmbun ătățirea calității elaborării și implement ării programelor, precum și în vederea aprecierii eficacit ății, eficienței și impactului acestora. Impactul programelor se evalueaz ă în lumina misiunii fiec ărui fond ESI, în raport cu țintele din cadrul strategiei Uniunii pentru o creștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii, precum și, având în vedere amploarea programului, în raport cu PIB- ul și șomajul din zona vizat ă de program, dup ă caz. (2) Statele membre pun la dispozi ție resursele necesare pentru efectuarea evalu ărilor și asigură instituirea de proceduri pentru generarea și colectarea datelor necesare pentru evalu ări, inclusiv a datelor privind indicatorii comuni și, după caz, specifici ai programelor. (3) Evalu ările sunt efectuate de c ătre exper ți interni sau externi independenț i din punct de vedere func țional de autori tățile responsabile pentru implementarea programului. Imediat după intrarea în vigoare a prezentului regulament, Comisia ofer ă orientări privind modul de a realiza evalu ările. (4) Toate evalu ările se pun la dispozi ția publicului. Articolul 55 Evaluarea ex ante (1) Statele membre efectueaz ă evaluări ex ante în vederea creșterii calității elaborării fiecărui program. (2) Evalu ările ex ante se efectueaz ă sub responsabilitatea autorității însărcinate cu preg ătirea programelor. Evalu ările se transmit Comisiei împreun ă cu un rezumat, concomitent cu programul. Normele specifice fondurilor pot stabili pragurile sub care evaluarea ex ante poate fi combinată cu evaluarea pentru alt program. (3) Evalu ările ex ante analizeaz ă: (a) contribu ția la strategia Uniunii pentru o cre ștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii, având în vedere obiec tivele și prioritățile tematice selectate, luând în considerare nevoile na ționale și regionale și potențialul de dezvoltare, precum și învăță mintele desprinse din perioadele de programare anterioare; (b) coeren ța internă a programului sau activit ății propuse și relația sa cu alte instrumente relevante; (c) coeren ța alocării resurselor bugetare cu obiectivele progra mului; (d) coeren ța dintre obiectivele tematice selectate, priorit ățile și obiectivele corespunz ătoare ale programelor și CSC, acordul de parteneriat și recomand ările specifice corespunz ătoare adresate fiec ărei țări adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE și, dacă este cazul la nivel național, programul na țional de reform ă; (e) relevan ța și claritatea indicatorilor propu și ai programelor; (f) modul în care realiz ările estimate vor contribui la rezultate; (g) caracterul realist al valorilor- țintă cuantificate ale indicato rilor, având în vedere sprijinul preconizat din partea fondurilor ESI; (h) motivarea formei de sprijin propuse; (i) adecvarea resurselor umane și a capacit ății administrative pentru gestionarea programului; (j) adecvarea procedurilor de monitorizare a programului și de colectare a datelor necesare pentru realizarea evalu ărilor; (k) adecvarea obiectivelor de etap ă selectate pentru cadrul de performan ță; (l) adecvarea m ăsurilor planificate pentru a promova egalitatea de șanse între femei și bă rbați și a preveni orice discri minare, în special în ceea ce prive ște accesul pentru persoanele cu handicap; (m) adecvarea m ăsurilor planificate pentru promovarea dezvoltării durabile; (n) măsuri planificate pentru reducerea sarcinii administrative pentru beneficiari. (4) Evalu ările ex ante includ, dup ă caz, cerin țele privind evaluarea strategic ă de mediu stabilite în Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 1 ), ținând seama de nevoile de atenuare a efectelor schimb ărilor climatice. Articolul 56 Evaluarea în timpul perioadei de programare (1) Autoritatea de management sau statul membru elaborează un plan de evaluare care poate include mai multe programe. Acesta se transmite în conformitate cu normele specifice fondurilor. (2) Statele membre se asigur ă că sunt disponibile capacit ăți de evaluare corespunz ătoare.RO L 347/370 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 ( 1 ) Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului (JO L 197, 21.7.2001, p. 30).(5) Statul membru se asigur ă că, în urma reuniunii anuale de reexaminare, observa țiile Comisiei referitoare la chestiunile care afectează în mod semnificativ implementarea programului sunt luate în considerare în mod corespunz ător și, dacă este cazul, informeaz ă Comisia în termen de trei luni cu privire la m ăsurile luate. S e c ț i u n e a I I P r o g r e s u l s t r a t e g i c Articolul 52 Raportul de progres (1) Statul membru transmite Comisiei pân ă la datele de 31 august 2017 și 31 august 2019 un raport de progres înre gistrate în leg ătură cu punerea în aplicare a acordului de parte neriat pân ă la 31 decembrie 2016 și, respectiv, pân ă la 31 decembrie 2018. (2) Raportul de progres înregistrate con ține informaț ii și o evaluare cu privire la: (a) modificarea necesit ăților de dezvoltare din statul membru după adoptarea acordului de parteneriat; (b) progresele înregistrate c ătre realizarea strategiei Uniunii pentru o cre ștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă inclu ziunii, precum și a misiunilor specifice fondurilor menționate la articolul 4 alineatul (1), prin contribu ția fondurilor ESI la obiectivele tematice selectate și, în special, în ceea ce prive ște obiectivele de etap ă stabilite pentru fiecare program în cadrul de performan ță și contri buțiile utilizate pentru obiectivele legate de schimb ările climatice; (c) dacă acțiunile întreprinse pentru a îndeplini condiț ionalitățile ex ante aplicabile stabilite în acordul de parteneriat neîndeplinite la data adoptă rii acordului de parteneriat au fost implementate în conformitate cu calendarul stabilit. Acest punct se aplic ă numai în cazul raportului de progres înregistrate care se transmite în 2017; (d) implementarea mecanismelor de asigurare a coordon ării între fondurile ESI și alte instrumente de finan țare ale Uniunii și naționale și cu BEI; (e) implementarea abord ării integrate a dezvolt ării teritoriale sau un rezumat al implement ării abordărilor integrate pe baza programelor, inclusiv progresele înregistrate c ătre realizarea domeniilor prioritare stabilite pentru cooperare; (f) după caz, ac țiunile întreprinse pentru consolidarea capa cității autorităților din statele membre și a beneficiarilor în privința administr ării și utilizării fondurilor ESI; (g) acțiunile întreprinse și progresele realizate în vederea reducerii sarcinii administrative pentru beneficiari; (h) rolul partenerilor men ționaț i la articolul 5 în punerea în aplicare a acordului de parteneriat; (i) un rezumat al ac țiunilor întreprinse în leg ătură cu aplicarea principiilor orizontale men ționate la articolele 5, 7 și 8, precum și obiectivele de politic ă transversale pentru imple mentarea fondurilor ESI. (3) În cazul în care Comisia determin ă, în termen de dou ă luni de la data transmiterii raportului de progres, c ă informa țiile prezentate sunt incomplete sau neclare într-un mod care afectează semnificativ calitatea ș i fiabilitatea evalu ării în cauz ă, aceasta poate solicita informaț ii suplimentare din partea statului membru, cu condi ția ca respectiva solicitare s ă nu cauzeze întârzieri nejustificate și ca Comisia să ofere motive pentru a justifica presupusa lips ă de calitate și de fiabilitate,. Statul membru furnizeaz ă Comisiei informaț iile solicitate în termen de trei luni și, după caz, revizuie ște în mod corespunz ător raportul de progres. (4) În vederea asigur ării unor condi ții uniforme privind punerea în aplicare a prezentului articol, Comisia adopt ă acte de punere în aplicare de stabilire a modelului de utilizat la prezentarea raportului de progres. Respectivele acte de punere în aplicare se adopt ă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 150 alineatul (2). Articolul 53 Rapoartele Comisiei și dezbaterile privind fondurile ESI (1) Cu începere din 2016, Comisia transmite anual Parla mentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor un raport de sinteză referitor la programele care țin de fondurile ESI bazat pe rapoartele de implementare anuale prezentate de statele membre în conformitate cu articolul 50, precum și o sinteză a rezultatelor evalu ărilor disponibile ale programelor. În 2017 și 2019, raportul de sintez ă va face parte din raportul strategic menționat la alineatul (2). (2) În 2017 și 2019, Comisia elaboreaz ă un raport strategic care reprezint ă rezumatul rapoartelor de progres prezentate de statele membre, pe care îl prezint ă, până la 31 decembrie 2017 și, respectiv, 31 decembrie 2019, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comi tetului Regiunilor, iar respectivele institu ții vor fi invitate s ă organizeze o dezbatere pe marginea acestui raport. (3) Consiliul dezbate raportul strategic în special cu privire la contribuția fondurilor ESI la realizarea strategiei Uniunii pentru o creștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii și este invitat să-și prezinte opinia în cadrul reuniunii de prim ăvară a Consiliului European. (4) Cu începere din 2018, Comisia va include, din doi în doi ani, în raportul s ău anual de progres prezentat reuniunii de primăvară a Consiliului European, o sec țiune rezumând cele mai recente rapoarte men ționate la alineatele (1) și (2), în special cu privire la contribu ția fondurilor ESI la progresele realizate în implementarea strategiei Uniunii pentru o cre ștere inteligentă , durabilă și favorabil ă incluziunii.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/369 (3) În timpul perioadei de programare, autoritatea de mana gement asigur ă efectuarea evalu ărilor, inclusiv a evalu ărilor privind eficacitatea, eficien ța și impactul fiec ărui program, pe baza planului de evaluare, precum și faptul c ă fiecare evaluare este supus ă aplicării de măsuri ulterioare corespunz ătoare în conformitate cu normele specifice fondurilor. Cel pu țin o dată pe durata perioadei de programare, o evaluare analizeaz ă modul în care contribu țiile din partea fondurilor ESI au contribuit la obiectivele fiec ărei priorit ăți. Toate evalu ările sunt examinate de comitetul de monitorizare și trimise Comisiei. (4) Comisia poate efectua, din proprie ini țiativă, evaluări ale programelor. Comisia informeaz ă autoritatea de management, iar rezultatele sunt trimise autorit ății de management și prezentate comitetului de monitorizare în cauz ă. (5) Alineatele (1), (2) și (3) din prezentul articol nu se aplic ă programelor dedicate men ționate la articolul 39 alineatul (4) primul paragraf litera (b). Articolul 57 Evaluarea ex post (1) Evalu ările ex post sunt efectuate de Comisie sau de statele membre în strâns ă cooperare cu Comisia. Evalu ările ex post analizează eficacitatea și eficiența fondurilor ESI și contribu ția acestora la strategia Uniunii pentru o cre ștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii, ținând seama de obiectivele stabilite în strategia respectiv ă a Uniunii și în conformitate cu cerințele specifice stabilite în normele specifice fondurilor. (2) Evalu ările ex post se finalizeaz ă până la 31 decembrie 2024. (3) Evalu ările ex post ale programelor dedicate men ționate la articolul 39 alineatul (4) primul paragraf litera (b) se efectueaz ă de către Comisie și se finalizeaz ă până la 31 decembrie 2019. (4) Pân ă la 31 decembrie 2025, Comisia preg ătește, pentru fiecare fond ESI, un raport de sintez ă în care sunt prezentate pe scurt principalele concluzii ale evalu ărilor ex post . TITLUL VI ASISTEN ȚA TEHNIC Ă Articolul 58 Asistență tehnică la inițiativa Comisiei (1) La ini țiativa Comisiei, fondurile ESI pot contribui la asistența de preg ătire, de monitorizare, administrativ ă și tehnică, precum și la măsurile de evaluare, audit și control necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament. Măsurile men ționate la primul paragraf pot fi implementate fie direct de c ătre Comisie, fie indirect, de c ătre alte entit ăți și persoane decât statele membre, în conformitate cu articolul 60 din Regulamentul financiar. Măsurile men ționate la primul paragraf pot include, în special: (a) asisten ță pentru elaborarea și evaluarea proiectelor, inclusiv cu BEI; (b) sprijin pentru consolidare institu țională și consolidarea capa cității administrative, pentru gestionarea eficace a fondurilor ESI; (c) studii legate de rapoartele Comisiei privind fondurile ESI și raportul privind coeziunea; (d) măsurile legate de analiza, gestionarea, monitorizarea, schimbul de informa ții și implementarea fondurilor ESI, precum și măsuri referitoare la implementarea sistemelor de control, asisten ță tehnică și administrativ ă; (e) evaluări, rapoarte ale exper ților, statistici și studii, inclusiv cele cu caracter general, privind funcț ionarea curent ă și viitoare a fondurilor ESI, care pot s ă fie efectuate, dup ă caz, de către BEI; (f) acțiuni de difuzare a informa țiilor, rețele de sprijin, efec tuarea unor activit ăți de comunicare, de sensibilizare, de promovare a cooper ării și de schimb de experien ță, inclusiv cu țări terțe. (g) instalarea, func ționarea și interconectarea sistemelor infor matice de gestionare, monitorizare, audit, control și evaluare; (h) acțiuni vizând îmbun ătățirea metodelor de evaluare și a schimbului de informa ții privind practicile de evaluare; (i) acțiuni legate de activitatea de audit; (j) consolidarea capacit ății naționale și regionale în ceea ce privește planificarea investi țiilor, evaluarea necesit ăților, pregătirea, elaborarea și implementarea instrumentelor financiare, a planurilor de ac țiune comune și a proiectelor majore, inclusiv ini țiativele comune cu BEI; (k) difuzarea bunelor practici pentru a ajuta statele membre s ă consolideze capacitatea partenerilor corespunz ători menționați la articolul 5 și a organiza țiilor-umbrel ă ale acestora; (l) măsuri pentru identificarea, prioritizarea și aplicarea reformelor structurale și administrative ca reac ție la dificul tățile economice și sociale din statele membre care înde plinesc condi țiile prevăzute la articolul 24 alineatul (1). Pentru a îmbun ătăți eficiența comunic ării către public și pentru a asigura o sinergie mai ampl ă și mai puternic ă între activit ățile de comunicare întreprinse la ini țiativa Comisiei, resursele alocate acțiunilor de comunicare în temeiul prezentului regulament contribuie, de asemenea, la comunicarea institu țională a priori tăților politice ale Uniunii, în m ăsura în care acestea sunt legate de obiectivele generale ale prezentului regulament.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/371 99 INFORMAȚII GENERALE (2) Atunci când are în vedere o contribu ție din partea fondurilor ESI, Comisia î și stabilește în fiecare an, prin acte de punere în aplicare, planurile privind tipul de ac țiuni legate de măsurile enumerate la alineatul (1). Articolul 59 Asistența tehnică la inițiativa statelor membre (1) La ini țiativa unui stat membru, fondurile ESI pot s ă sprijine ac țiuni de preg ătire, gestionare, monitorizare, evaluare, informare și comunicare, colaborare în re țea, soluționare a recla mațiilor, control și audit. Fondurile ESI pot fi utilizate de statul membru pentru a sprijini ac țiuni de reducere a sarcinii adminis trative pentru beneficiari, inclusiv sisteme de schimb electronic de date și acțiuni de consolidare a capacit ății autorităților și beneficiarilor din statele membre de a administra și utiliza aceste fonduri. Fondurile ESI pot fi de asemenea utilizate pentru a sus ține acțiuni pentru consolidarea capacit ății parte nerilor corespunz ători, în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) litera (e), și pentru a sus ține schimburi de bune practici între acești parteneri. Ac țiunile men ționate în prezentul paragraf se pot referi la perioadele de programare precedente și ulterioare. (2) Normele specifice fondurilor pot ad ăuga sau exclude acțiuni care pot fi finan țate prin asisten ța tehnică din fiecare fond ESI. TITLUL VII CONTRIBU ȚIA FINANCIAR Ă DIN PARTEA FONDURILOR ESI CAPITOLUL I Contribuția din partea fondurilor ESI Articolul 60 Determinarea ratelor de cofinan țare (1) Decizia Comisiei de adoptare a unui program stabile ște rata sau ratele de cofinan țare și suma maxim ă a contribu ției din partea fondurilor ESI în concordan ță cu normele specifice fondurilor. (2) Măsurile de asistență tehnică aplicate la ini țiativa sau în numele Comisiei se pot finan ța în procent de 100 %. Articolul 61 Operațiuni generatoare de venituri nete ulterior finaliz ării lor (1) Prezentul articol se aplic ă operațiunilor care genereaz ă venituri nete ulterior finaliz ării lor. În sensul prezentului articol, „venituri nete” înseamn ă intrările de numerar pl ătite direct de utilizatori pentru bunurile sau serviciile din cadrul operațiunii, cum ar fi taxele suportate direct de utilizatori pentru utilizarea infrastructurii, vânzarea sau închirierea de terenuri sau cl ădiri ori pl ățile pentru servicii, minus eventualele costuri de func ționare și de înlocuire a echipamentelor cu durat ă scurtă de viață, suportate pe parcursul perioadei corespunz ă toare. Economiile la costurile de func ționare generate de operațiunea în cauz ă se trateaz ă drept venituri nete cu excepția cazului în care sunt compensate de o reducere egal ă a subvențiilor de func ționare. În cazul în care costul de investi ție nu este integral eligibil pentru cofinan țare, veniturile nete men ționate la primul paragraf sunt alocate în mod propor țional părților eligibile și celor neeligibile din costul de investi ție. (2) Cheltuielile eligibile ale opera țiunii care urmeaz ă a fi cofi nanțată din resursele fondurilor ESI se reduc în prealabil în funcție de poten țialul opera țiunii de a genera venituri nete pe parcursul unei perioade de referin ță specifice care acoper ă atât implementarea opera țiunii, cât și perioada ulterioar ă finalizării acesteia. (3) Veniturile nete poten țiale ale opera țiunii se determin ă în prealabil utilizând una dintre urm ătoarele metode selectate de autoritatea de management pentru un sector, un subsector sau un tip de opera țiune: (a) aplicarea unui procent forfetar din veniturile nete pentru sectorul sau subsectorul aplicabil opera țiunii, astfel cum este definit în anexa V sau în oricare dintre actele delegate menționate în al doilea, al treilea și al patrulea paragraf; (b) calcularea veniturilor nete actualizate ale opera țiunii, ținând seama de perioada de referin ță adecvată pentru sectorul sau subsectorul aplicabil opera țiunii, de rentabilitatea a șteptată în mod normal de la categoria de investi ții în cauz ă, de aplicarea principiului „poluatorul pl ătește” și, după caz, de considerații de echitate legate de prosperitatea relativ ă a statului membru sau a regiunii în cauz ă. Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate în confor mitate cu articolul 142, în cazurile justificate în mod corespun zător, în vederea modific ării anexei V prin ajustarea ratelor forfetare stabilite în aceasta, ținând seama de date istorice, de potențialul de recuperare a costurilor, precum și de principiul „poluatorul pl ătește”, dacă este cazul. Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate în confor mitate cu articolul 142 de stabilire a ratelor forfetare pentru sectoare sau subsectoare din domeniul TIC, al CDI și al eficien ței energetice. Comisia notific ă Parlamentului European și Consiliului actele delegate pân ă la 30 iunie 2015. În plus, Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 149, în cazurile justificate în mod corespunz ător, privind ad ăugarea de sectoare sau subsectoare, inclusiv subsectoare ale sectoarelor din anexa V, care intr ă sub incidența obiectivelor tematice definite la articolul 9 primul paragraf și care sunt finan țate din fondurile ESI. Atunci când se aplic ă metoda men ționată la primul paragraf litera (a), toate veniturile nete generate în cursul implement ării operațiunii și după finalizarea acesteia se consider ă a fi luate în calcul prin aplicarea ratei forfetare și, prin urmare, nu sunt deduse ulterior din cheltuielile eligibile ale opera țiunii;RO L 347/372 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 (3) În timpul perioadei de programare, autoritatea de mana gement asigur ă efectuarea evalu ărilor, inclusiv a evalu ărilor privind eficacitatea, eficien ța și impactul fiec ărui program, pe baza planului de evaluare, precum și faptul c ă fiecare evaluare este supus ă aplicării de măsuri ulterioare corespunz ătoare în conformitate cu normele specifice fondurilor. Cel pu țin o dată pe durata perioadei de programare, o evaluare analizeaz ă modul în care contribu țiile din partea fondurilor ESI au contribuit la obiectivele fiec ărei priorit ăți. Toate evalu ările sunt examinate de comitetul de monitorizare și trimise Comisiei. (4) Comisia poate efectua, din proprie ini țiativă, evaluări ale programelor. Comisia informeaz ă autoritatea de management, iar rezultatele sunt trimise autorit ății de management și prezentate comitetului de monitorizare în cauz ă. (5) Alineatele (1), (2) și (3) din prezentul articol nu se aplic ă programelor dedicate men ționate la articolul 39 alineatul (4) primul paragraf litera (b). Articolul 57 Evaluarea ex post (1) Evalu ările ex post sunt efectuate de Comisie sau de statele membre în strâns ă cooperare cu Comisia. Evalu ările ex post analizează eficacitatea și eficiența fondurilor ESI și contribu ția acestora la strategia Uniunii pentru o cre ștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii, ținând seama de obiectivele stabilite în strategia respectiv ă a Uniunii și în conformitate cu cerințele specifice stabilite în normele specifice fondurilor. (2) Evalu ările ex post se finalizeaz ă până la 31 decembrie 2024. (3) Evalu ările ex post ale programelor dedicate men ționate la articolul 39 alineatul (4) primul paragraf litera (b) se efectueaz ă de către Comisie și se finalizeaz ă până la 31 decembrie 2019. (4) Pân ă la 31 decembrie 2025, Comisia preg ătește, pentru fiecare fond ESI, un raport de sintez ă în care sunt prezentate pe scurt principalele concluzii ale evalu ărilor ex post . TITLUL VI ASISTEN ȚA TEHNIC Ă Articolul 58 Asistență tehnică la inițiativa Comisiei (1) La ini țiativa Comisiei, fondurile ESI pot contribui la asistența de preg ătire, de monitorizare, administrativ ă și tehnică, precum și la măsurile de evaluare, audit și control necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament. Măsurile men ționate la primul paragraf pot fi implementate fie direct de c ătre Comisie, fie indirect, de c ătre alte entit ăți și persoane decât statele membre, în conformitate cu articolul 60 din Regulamentul financiar. Măsurile men ționate la primul paragraf pot include, în special: (a) asisten ță pentru elaborarea și evaluarea proiectelor, inclusiv cu BEI; (b) sprijin pentru consolidare institu țională și consolidarea capa cității administrative, pentru gestionarea eficace a fondurilor ESI; (c) studii legate de rapoartele Comisiei privind fondurile ESI și raportul privind coeziunea; (d) măsurile legate de analiza, gestionarea, monitorizarea, schimbul de informa ții și implementarea fondurilor ESI, precum și măsuri referitoare la implementarea sistemelor de control, asisten ță tehnică și administrativ ă; (e) evaluări, rapoarte ale exper ților, statistici și studii, inclusiv cele cu caracter general, privind funcț ionarea curent ă și viitoare a fondurilor ESI, care pot s ă fie efectuate, dup ă caz, de către BEI; (f) acțiuni de difuzare a informa țiilor, rețele de sprijin, efec tuarea unor activit ăți de comunicare, de sensibilizare, de promovare a cooper ării și de schimb de experien ță, inclusiv cu țări terțe. (g) instalarea, func ționarea și interconectarea sistemelor infor matice de gestionare, monitorizare, audit, control și evaluare; (h) acțiuni vizând îmbun ătățirea metodelor de evaluare și a schimbului de informa ții privind practicile de evaluare; (i) acțiuni legate de activitatea de audit; (j) consolidarea capacit ății naționale și regionale în ceea ce privește planificarea investi țiilor, evaluarea necesit ăților, pregătirea, elaborarea și implementarea instrumentelor financiare, a planurilor de ac țiune comune și a proiectelor majore, inclusiv ini țiativele comune cu BEI; (k) difuzarea bunelor practici pentru a ajuta statele membre s ă consolideze capacitatea partenerilor corespunz ători menționați la articolul 5 și a organiza țiilor-umbrel ă ale acestora; (l) măsuri pentru identificarea, prioritizarea și aplicarea reformelor structurale și administrative ca reac ție la dificul tățile economice și sociale din statele membre care înde plinesc condi țiile prevăzute la articolul 24 alineatul (1). Pentru a îmbun ătăți eficiența comunic ării către public și pentru a asigura o sinergie mai ampl ă și mai puternic ă între activit ățile de comunicare întreprinse la ini țiativa Comisiei, resursele alocate acțiunilor de comunicare în temeiul prezentului regulament contribuie, de asemenea, la comunicarea institu țională a priori tăților politice ale Uniunii, în m ăsura în care acestea sunt legate de obiectivele generale ale prezentului regulament.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/371 În cazul în care o rat ă forfetar ă pentru un nou sector sau subsector a fost stabilit ă prin adoptarea unui act delegat în conformitate cu al treilea și al patrulea paragraf, o autoritate de management poate alege s ă aplice metoda prev ăzută la primul paragraf litera (a) pentru noile opera țiuni legate de sectorul sau subsectorul în cauz ă. Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate, în confor mitate cu articolul 149, de stabilire a metodelor men ționate la primul paragraf litera (b). Atunci când se aplic ă această metodă, veniturile nete generate în cursul implement ării operațiunii, rezultate din surse de venituri care nu au fost luate în considerare în momentul determin ării veniturilor nete poten țiale ale opera țiunii, sunt deduse din cheltuielile eligibile ale operațiunii cel târziu în momentul prezent ării de către bene ficiar a cererii finale de plat ă. (4) Metoda prin care se deduc veniturile nete din cheltuielile operațiunii incluse în cererea de plat ă depusă la Comisie se stabilește în conformitate cu normele na ționale. (5) Ca alternativ ă la aplicarea metodelor prev ăzute la alineatul (3), rata maxim ă de cofinan țare men ționată la articolul 60 alineatul (1) poate fi redus ă, la cererea unui stat membru, în momentul adoptă rii unui program corespunz ător unei priorit ăți sau măsuri în cadrul c ăreia toate opera țiunile care urmează să fie sprijinite în temeiul respectivei priorit ăți sau măsuri ar putea aplica o rat ă forfetară uniformă , în conformitate cu alineatul (3) primul paragraf litera (a). Reducerea nu este mai mică decât suma calculat ă prin înmul țirea ratei maxime de cofinanțare a Uniunii, aplicabil ă în temeiul normelor specifice fondurilor, cu rata forfetar ă corespunz ătoare prev ăzută la alineatul (3) primul paragraf litera (a). Atunci când se aplic ă metoda men ționată la primul paragraf, se consideră că toate veniturile nete generate în cursul imple mentării operațiunii și după finalizarea acesteia sunt luate în calcul prin aplicarea ratei de cofinan țare reduse și, prin urmare, nu sunt deduse ulterior din cheltuielile eligibile ale operațiunilor. (6) Dac ă nu este posibil din punct de vedere obiectiv s ă se stabilească în prealabil veniturile pe baza oric ăreia dintre metodele prev ăzute la alineatul (3) sau (5), veniturile nete generate în termen de trei ani de la finalizarea unei opera țiuni sau până la termenul de trimitere a documentelor pentru închiderea programului stabilita in normele specifice fondului, oricare dintre aceste date este mai apropiat ă, se deduc din chel tuielile declarate Comisiei. (7) Alineatele (1) - (6) nu se aplic ă: (a) operațiunilor sau p ărților de opera țiuni finan țate exclusiv din FSE; (b) operațiunilor al c ăror cost total eligibil înainte de aplicarea alineatelor (1) - (6) nu dep ășește 1 000 000 EUR; (c) asisten ței rambursabile care face obiectul obliga ției de rambursare integral ă și premiilor; (d) asisten ței tehnice; (e) finanțării pentru instrumente financiare sau din partea lor; (f) operațiunilor în cazul c ărora finanț area public ă ia forma sumelor forfetare sau a costurilor unitare conform baremului standard; (g) operațiunilor implementate în cadrul unui plan de ac țiune comun; (h) operațiunilor în cazul c ărora sumele sau ratele finan țării sunt definite în anexa II la Regulamentul privind FEADR. Fără a aduce atingere prezentului alineat primul paragraf litera (b), în cazul în care un stat membru aplic ă alineatul (5), el poate include în prioritatea sau m ăsura corespunz ătoare opera țiunile ale căror costuri totale eligibile înainte de aplicarea alineatelor (1) - (6) nu dep ășesc 1 000 000 EUR. (8) În plus, alineatele (1) - (6) nu se aplic ă operațiunilor pentru care finan țarea acordat ă prin program constituie: (a) ajutor de minimis ; (b) ajutor de stat compatibil acordat IMM-urilor, în cazul în care este limitat ă intensitatea sau cuantumul ajutorului de stat; (c) ajutor de stat compatibil, în cazul în care a fost efectuat ă o verificare individual ă a necesit ăților de finan țare în confor mitate cu normele aplicabile ajutorului de stat. Fără a aduce atingere primului paragraf, o autoritate de mana gement poate aplica alineatele (1) - (6) opera țiunilor care se afl ă sub incidenț a prezentului alineat primul paragraf literele (a) - (c), în cazul în care normele de la nivel na țional prev ăd acest lucru. CAPITOLUL II Norme speciale privind contribu ția fondurilor ESI la PPP Articolul 62 PPP Fondurile ESI pot fi folosite pentru a sprijini opera țiuni PPP. Aceste opera țiuni PPP respect ă legislația aplicabil ă, în special în ceea ce prive ște ajutorul de stat și achizițiile publice. Articolul 63 Beneficiarii opera țiunilor PPP (1) În legă tură cu o opera țiune PPP și prin derogare de la articolul 2 punctul (10), un beneficiar poate fi: (a) fie organismul de drept public care ini țiază operațiunea,RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/373 101 INFORMAȚII GENERALE (b) fie un organism reglementat de dreptul privat al unui stat membru („partenerul privat”) selectat sau care urmeaz ă să fie selectat pentru implementarea opera țiunii. (2) Organismul de drept public care ini țiază operațiunea PPP poate propune ca partenerul privat care urmeaz ă a fi selectat după aprobarea opera țiunii să fie beneficiarul finan țării acordate din fondurile ESI. În acest caz, pentru ca decizia de aprobare s ă poată fi luat ă, autoritatea de management se asigur ă că partenerul privat selectat îndepline ște și își asumă toate obli gațiile corespunz ătoare care revin unui beneficiar în temeiul prezentului regulament. (3) Partenerul privat selectat pentru a implementa operațiunea poate fi înlocuit în calitatea sa de beneficiar în timpul implement ării atunci când acest lucru se impune în conformitate cu clauzele și condiț iile PPP sau ale acordului de finanț are încheiat între partenerul privat și instituția financiar ă care cofinan țează operațiunea. În acest caz, partenerul privat sau organismul de drept public de înlocuire devine beneficiar cu condiț ia ca autoritatea de management s ă aibă certitudinea c ă partenerul de înlocuire îndepline ște și își asumă toate obliga țiile corespunz ătoare care revin unui beneficiar în temeiul prezentului regulament. (4) Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 149, prin care se stabilesc norme suplimentare privind înlocuirea unui beneficiar și i privind responsabilit ățile aferente. (5) Înlocuirea unui beneficiar nu este considerat ă drept o modificare a propriet ății în sensul articolului 71 alineatul (1) litera (b) dac ă respect ă condițiile aplicabile prev ăzute la alineatul (3) don prezentul articol și în actul delegat adoptat în temeiul alineatului (4) din prezentul articol. Articolul 64 Finanțarea pentru opera țiunile PPP (1) În cazul unei opera țiuni PPP al că rei beneficiar este un organism de drept public, cheltuielile din cadrul unei opera țiuni PPP care au fost suportate și achitate de partenerul privat pot fi considerate, prin derogare de la articolul 65 alineatul (2), ca fiind suportate și achitate de un beneficiar și pot fi incluse într-o cerere de plat ă adresată Comisiei, dac ă sunt îndeplinite următoarele condi ții: (a) beneficiarul a încheiat un acord PPP cu un partener privat; (b) autoritatea de management a verificat c ă cheltuielile declarate de beneficiar au fost plă tite de partenerul privat și că operațiunea respect ă legislația Uniunii și legislația națională aplicabile, programul, precum și condiț iile pentru finanț area opera țiunii. (2) Plățile către beneficiari efectuate cu privire la cheltuielile incluse într-o cerere de plat ă în conformitate cu alineatul (1) sunt vărsate într-un cont de garan ție creat în acest scop în numele beneficiarului. (3) Fondurile v ărsate în contul de garan ție menționat la alineatul (2) se utilizeaz ă pentru pl ăți în conformitate cu acordul PPP, inclusiv pentru pl ățile care trebuie efectuate în cazul rezilierii acordului PPP. (4) Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 149 de stabilire a cerin țelor minime care trebuie incluse în acordurile PPP și care sunt necesare pentru aplicarea derog ării stabilite la alineatul (1) din prezentul articol, inclusiv a dispozi țiilor referitoare la rezilierea acordului PPP, și pentru asigurarea unei documenta ții adecvate pentru audit. CAPITOLUL III Eligibilitatea cheltuielilor și caracterul durabil Articolul 65 Eligibilitatea (1) Eligibilitatea cheltuielilor se stabile ște pe baza normelor naționale, cu excep ția cazului în care exist ă norme specifice în cadrul sau în temeiul prezentului regulament sau în normele specifice fondurilor. (2) Cheltuielile sunt eligibile pentru o contribu ție din partea fondurilor ESI dac ă au fost suportate de un beneficiar și plătite între data transmiterii programului c ătre Comisie sau data de 1 ianuarie 2014, oricare dintre aceste date este mai apropiat ă, și 31 decembrie 2023. În plus, cheltuielile sunt eligibile pentru contribuții din FEADR numai dac ă ajutorul relevant este pl ătit efectiv de c ătre agenția de plăți în perioada 1 ianuarie 2014 - 31 decembrie 2023. (3) Prin derogare de la alineatul (2), cheltuielile din cadrul YEI sunt eligibile de la 1 septembrie 2013. (4) În cazul costurilor rambursate în temeiul articolului 67 alineatul (1) primul paragraf literele (b) și (c), acțiunile care constituie baza de rambursare se desf ășoară între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2023. (5) Prin derogare de la alineatul (4), data ini țială pentru costurile rambursate în temeiul articolului 67 alineatul (1) primul paragraf literele (b) și (c) pentru ac țiuni din cadrul YEI este 1 septembrie 2013. (6) Opera țiunile nu sunt selectate pentru sprijin din partea fondurilor ESI dac ă au fost încheiate în mod fizic sau imple mentate integral înainte de depunerea de c ătre beneficiar a cererii de finan țare în cadrul programului la autoritatea de management, indiferent dac ă toate pl ățile aferente au fost efectuate de că tre beneficiar. (7) Prezentul articol nu aduce atingere normelor privind eligibilitatea asisten ței tehnice la ini țiativa Comisiei, astfel cum sunt stabilite la articolul 58. (8) Prezentul alineat se aplic ă operațiunilor care genereaz ă venituri nete în cursul implement ării lor și cărora nu li se aplică dispozițiile articolului 61 alineatele (1) - (6).RO L 347/374 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 În cazul în care o rat ă forfetar ă pentru un nou sector sau subsector a fost stabilit ă prin adoptarea unui act delegat în conformitate cu al treilea și al patrulea paragraf, o autoritate de management poate alege s ă aplice metoda prev ăzută la primul paragraf litera (a) pentru noile opera țiuni legate de sectorul sau subsectorul în cauz ă. Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate, în confor mitate cu articolul 149, de stabilire a metodelor men ționate la primul paragraf litera (b). Atunci când se aplic ă această metodă, veniturile nete generate în cursul implement ării operațiunii, rezultate din surse de venituri care nu au fost luate în considerare în momentul determin ării veniturilor nete poten țiale ale opera țiunii, sunt deduse din cheltuielile eligibile ale operațiunii cel târziu în momentul prezent ării de către bene ficiar a cererii finale de plat ă. (4) Metoda prin care se deduc veniturile nete din cheltuielile operațiunii incluse în cererea de plat ă depusă la Comisie se stabilește în conformitate cu normele na ționale. (5) Ca alternativ ă la aplicarea metodelor prev ăzute la alineatul (3), rata maxim ă de cofinan țare men ționată la articolul 60 alineatul (1) poate fi redus ă, la cererea unui stat membru, în momentul adoptă rii unui program corespunz ător unei priorit ăți sau măsuri în cadrul c ăreia toate opera țiunile care urmează să fie sprijinite în temeiul respectivei priorit ăți sau măsuri ar putea aplica o rat ă forfetară uniformă , în conformitate cu alineatul (3) primul paragraf litera (a). Reducerea nu este mai mică decât suma calculat ă prin înmul țirea ratei maxime de cofinanțare a Uniunii, aplicabil ă în temeiul normelor specifice fondurilor, cu rata forfetar ă corespunz ătoare prev ăzută la alineatul (3) primul paragraf litera (a). Atunci când se aplic ă metoda men ționată la primul paragraf, se consideră că toate veniturile nete generate în cursul imple mentării operațiunii și după finalizarea acesteia sunt luate în calcul prin aplicarea ratei de cofinan țare reduse și, prin urmare, nu sunt deduse ulterior din cheltuielile eligibile ale operațiunilor. (6) Dac ă nu este posibil din punct de vedere obiectiv s ă se stabilească în prealabil veniturile pe baza oric ăreia dintre metodele prev ăzute la alineatul (3) sau (5), veniturile nete generate în termen de trei ani de la finalizarea unei opera țiuni sau până la termenul de trimitere a documentelor pentru închiderea programului stabilita in normele specifice fondului, oricare dintre aceste date este mai apropiat ă, se deduc din chel tuielile declarate Comisiei. (7) Alineatele (1) - (6) nu se aplic ă: (a) operațiunilor sau p ărților de opera țiuni finan țate exclusiv din FSE; (b) operațiunilor al c ăror cost total eligibil înainte de aplicarea alineatelor (1) - (6) nu dep ășește 1 000 000 EUR; (c) asisten ței rambursabile care face obiectul obliga ției de rambursare integral ă și premiilor; (d) asisten ței tehnice; (e) finanțării pentru instrumente financiare sau din partea lor; (f) operațiunilor în cazul c ărora finanț area public ă ia forma sumelor forfetare sau a costurilor unitare conform baremului standard; (g) operațiunilor implementate în cadrul unui plan de ac țiune comun; (h) operațiunilor în cazul c ărora sumele sau ratele finan țării sunt definite în anexa II la Regulamentul privind FEADR. Fără a aduce atingere prezentului alineat primul paragraf litera (b), în cazul în care un stat membru aplic ă alineatul (5), el poate include în prioritatea sau m ăsura corespunz ătoare opera țiunile ale căror costuri totale eligibile înainte de aplicarea alineatelor (1) - (6) nu dep ășesc 1 000 000 EUR. (8) În plus, alineatele (1) - (6) nu se aplic ă operațiunilor pentru care finan țarea acordat ă prin program constituie: (a) ajutor de minimis ; (b) ajutor de stat compatibil acordat IMM-urilor, în cazul în care este limitat ă intensitatea sau cuantumul ajutorului de stat; (c) ajutor de stat compatibil, în cazul în care a fost efectuat ă o verificare individual ă a necesit ăților de finan țare în confor mitate cu normele aplicabile ajutorului de stat. Fără a aduce atingere primului paragraf, o autoritate de mana gement poate aplica alineatele (1) - (6) opera țiunilor care se afl ă sub incidenț a prezentului alineat primul paragraf literele (a) - (c), în cazul în care normele de la nivel na țional prev ăd acest lucru. CAPITOLUL II Norme speciale privind contribu ția fondurilor ESI la PPP Articolul 62 PPP Fondurile ESI pot fi folosite pentru a sprijini opera țiuni PPP. Aceste opera țiuni PPP respect ă legislația aplicabil ă, în special în ceea ce prive ște ajutorul de stat și achizițiile publice. Articolul 63 Beneficiarii opera țiunilor PPP (1) În legă tură cu o opera țiune PPP și prin derogare de la articolul 2 punctul (10), un beneficiar poate fi: (a) fie organismul de drept public care ini țiază operațiunea,RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/373 Cheltuielile eligibile ale opera țiunii care urmeaz ă să fie cofi nanțată din fondurile ESI se reduc cu veniturile nete care nu sunt luate în calcul în momentul aprob ării operațiunii și care sunt generate în mod direct numai în cursul implement ării acesteia, cel târziu în momentul prezent ării de către beneficiar a cererii finale de plat ă. În cazul în care nu toate costurile sunt eligibile pentru cofinan țare, veniturile nete sunt alocate în mod proporțional părților eligibile ș i celor neeligibile din costul respectiv. Prezentul alineat nu se aplic ă: (a) asisten ței tehnice; (b) instrumentelor financiare; (c) asisten ței rambursabile care face obiectul obliga ției de rambursare integral ă; (d) premiilor; (e) operațiunilor care fac obiectul normelor privind ajutorul de stat; (f) operațiunilor în cazul c ărora finanț area public ă ia forma unor sume forfetare sau a unor costuri unitare standard, cu condiția ca veniturile nete s ă fie luate în considerare ex ante ; (g) operațiunilor implementate în cadrul unui plan de ac țiune comun, cu condi ția ca veniturile nete s ă fie luate în considerare ex ante; (h) operațiunilor în cazul c ărora sumele sau ratele finan țării sunt definite în anexa 1 la Regulamentul privind FEADR, sau (i) operațiunilor în cazul c ărora costul total eligibil nu depășeș te 50 000 EUR. În sensul prezentului articol și al articolului 61, eventualele pl ăți primite de beneficiar în baza unor penalit ăți contractuale ca urmare a unei înc ălcări a contractului încheiat între beneficiar și o parte ter ță sau ca urmare a retragerii ofertei unei pă rți terțe selectate în cadrul unei proceduri de achizi ții publice („depozit”) nu sunt considerate venituri și nu sunt deduse din cheltuielile eligibile ale opera țiunii. (9) Cheltuielile care devin eligibile în urma modific ării programului sunt eligibile numai de la data transmiterii c ătre Comisie a cererii de modificare sau, în cazul aplic ării articolului 96 alineatul (11), de la data intr ării în vigoare a deciziei de modificare a programului. Normele specifice fondurilor pentru FEPAM pot deroga de la primul paragraf. (10) Prin derogare de la alineatul (9), se pot stabili prin Regulamentul privind FEPAM proceduri specifice privind data începerii perioadei de eligibilitate. (11) O opera țiune poate beneficia de contribuț ii din partea unuia sau mai multor fonduri ESI sau din partea unuia sau mai multor programe și din partea altor instrumente ale Uniunii cu condiț ia ca pentru cheltuielile incluse într-o cerere de rambursare de la unul dintre fondurile ESI s ă nu se beneficieze de contribu ții din partea altui fond sau instrument al Uniunii și să nu se beneficieze de contribu ții din partea aceluia și fond în cadrul unui alt program. Articolul 66 Forme de sprijin Fondurile ESI sunt utilizate pentru a furniza sprijin sub form ă de granturi, premii, asisten ță rambursabil ă, instrumente financiare sau o combina ție între acestea. În cazul asisten ței rambursabile, sprijinul rambursat orga nismului care l-a oferit sau altei autorit ăți competente din statul membru se contabilizeaz ă separat sau este separat prin coduri contabile și se reutilizeaz ă în acela și scop sau în confor mitate cu obiectivele programului. Articolul 67 Tipuri de granturi și de asisten ță rambursabil ă (1) Granturile și asistența rambursabil ă pot lua oricare din următoarele forme: (a) rambursarea costurilor eligibile suportate și plătite efectiv împreună cu, dup ă caz, contribu ții în natur ă și cheltuieli de amortizare; (b) bareme standard pentru costurile unitare; (c) sume forfetare care nu dep ășesc 100 000 EUR din contribuția publică; (d) finanțare forfetar ă, stabilită prin aplicarea unui procentaj la una sau mai multe categorii definite de costuri. Normele specifice fondurilor pot limita formele granturilor și metodele de calcul aplicabile anumitor opera țiuni. (2) Prin derogare de la alineatul (1), se pot stabili prin Regu lamentul privind FEPAM forme suplimentare de granturi și alte metode de calcul. (3) Op țiunile men ționate la alineatul (1) pot fi combinate doar atunci când fiecare acoper ă o categorie diferit ă de costuri sau atunci când sunt utilizate pentru proiecte diferite care fac parte dintr-o opera țiune sau în una din etapele succesive ale unei opera țiuni.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/375 103 INFORMAȚII GENERALE (4) Dac ă o opera țiune sau un proiect care formeaz ă o parte a unei opera țiuni este implementat exclusiv prin achizi ții publice de lucrări, de bunuri sau de servicii, se aplic ă numai alineatul (1) primul paragraf litera (a). Dac ă achiziția publică în cadrul unei operațiuni sau al unui proiect care face parte dintr-o opera țiune este limitat ă la anumite categorii de costuri, toate op țiunile menționate la alineatul (1) pot fi aplicate. (5) Sumele men ționate la alineatul (1) primul paragraf literele (b), (c) și (d) se stabilesc într-unul din urm ătoarele moduri: (a) o metod ă de calcul just ă, echitabil ă și verificabil ă, bazată pe: (i) date statistice sau alte informa ții obiective; sau (ii) date istorice verificate privind beneficiarii individuali; sau (iii) aplicarea practicilor uzuale ale beneficiarilor individuali de contabilizare a costurilor; (b) în conformitate cu normele de aplicare a baremelor cores punzătoare de costuri unitare, sume forfetare și rate fixe aplicabile în cadrul politicilor Uniunii pentru un tip similar de opera țiune și beneficiari; (c) în conformitate cu normele de aplicare a baremelor cores punzătoare de costuri unitare, sume forfetare și rate fixe aplicate în cadrul sistemelor de granturi finan țate integral de statul membru în cauză pentru un tip similar de operațiune și de beneficiar; (d) rate stabilite prin prezentul regulament sau de normele specifice fondurilor; (e) metode specifice de determinare a sumelor stabilite în conformitate cu normele specifice fondurilor. (6) Documentul care prevede condi țiile privind contribu ția pentru fiecare opera țiune stabile ște metoda care trebuie aplicată pentru a determina costurile de func ționare și condiț iile pentru plata grantului. Articolul 68 Finanțare forfetar ă pentru costuri indirecte și costuri cu personalul privind granturile și asistența rambursabil ă (1) Dac ă punerea implementarea unei opera țiuni genereaz ă costuri indirecte, acestea pot fi calculate ca sum ă forfetar ă în unul din urm ătoarele moduri: (a) o rată fixă de până la 25 % din costurile directe eligibile, cu condiț ia ca rata să fie calculat ă pe baza unei metode de calcul juste, echitabile și verificabile sau a unei metode aplicate în cadrul sistemelor de granturi finan țate în întregime de statul membru pentru un tip similar de operațiune și de beneficiar; (b) o rată forfetară de maxim 15 % din costurile cu personalul eligibile directe, f ără ca statul membru s ă fie obligat s ă facă un calcul în vederea determin ării ratei aplicabile; (c) o rată forfetară aplicată costurilor directe eligibile bazat ă pe metodele existente și ratele corespunz ătoare, aplicabil ă în cadrul politicilor Uniunii pentru un tip similar de opera țiune și de beneficiar. Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate în confor mitate cu articolul 149 privind definirea ratei fixe și a metodelor aferente men ționate la prezentul alineat primul paragraf litera (c). (2) Pentru a se determina costurile cu personalul legate de implementarea unei opera țiuni, remunera ția pe oră aplicabil ă poate fi calculat ă prin împ ărțirea celor mai recente costuri brute documentate pentru un an în leg ătură cu angajarea de personal la 1 720 de ore. Articolul 69 Norme specifice de eligibilitate pentru granturi și pentru asistența rambursabil ă (1) Contribu țiile în natur ă sub forma prest ării de lucr ări, furnizării de bunuri, servicii, terenuri și imobile pentru care nu au fost efectuate pl ăți în numerar justificate de facturi sau documente cu valoare justificativ ă echivalent ă pot constitui chel tuieli eligibile cu condi ția ca astfel s ă prevadă normele de eligi bilitate ale fondurilor ESI și ale programului și să fie îndeplinite următoarele criterii: (a) contribu ția publică destinat ă unei opera țiuni care include contribuții în natur ă nu depășește valoarea total ă a cheltu ielilor eligibile, cu excep ția contribu țiilor în natur ă, la încheierea opera țiunii; (b) valoarea atribuit ă contribu țiilor în natur ă nu dep ășește costurile în general acceptate pe pia ța în cauz ă; (c) valoarea și aplicarea contribu ției poate face obiectul unei evaluări și al unei verific ări independente; (d) în cazul furniz ării de terenuri sau imobile, se poate face o plată în numerar în vederea unui contract de închiriere la o valoare nominal ă pe an care să nu dep ășească o unitate monetar ă a statului membru respectiv; (e) în cazul contribu țiilor în natur ă sub form ă de munc ă nere munerată, valoarea muncii este determinată luând în considerare timpul consacrat verificat și rata remunera ției pentru o munc ă echivalent ă. Valoarea terenului sau a bunului imobiliar men ționate la prezentul alineat primul paragraf litera (d) se certific ă de un expert independent calificat sau de un organism oficial autorizat în mod corespunz ător și nu dep ășește limita prevăzută la alineatul (3) litera (b).RO L 347/376 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 Cheltuielile eligibile ale opera țiunii care urmeaz ă să fie cofi nanțată din fondurile ESI se reduc cu veniturile nete care nu sunt luate în calcul în momentul aprob ării operațiunii și care sunt generate în mod direct numai în cursul implement ării acesteia, cel târziu în momentul prezent ării de către beneficiar a cererii finale de plat ă. În cazul în care nu toate costurile sunt eligibile pentru cofinan țare, veniturile nete sunt alocate în mod proporțional părților eligibile ș i celor neeligibile din costul respectiv. Prezentul alineat nu se aplic ă: (a) asisten ței tehnice; (b) instrumentelor financiare; (c) asisten ței rambursabile care face obiectul obliga ției de rambursare integral ă; (d) premiilor; (e) operațiunilor care fac obiectul normelor privind ajutorul de stat; (f) operațiunilor în cazul c ărora finanț area public ă ia forma unor sume forfetare sau a unor costuri unitare standard, cu condiția ca veniturile nete s ă fie luate în considerare ex ante ; (g) operațiunilor implementate în cadrul unui plan de ac țiune comun, cu condi ția ca veniturile nete s ă fie luate în considerare ex ante; (h) operațiunilor în cazul c ărora sumele sau ratele finan țării sunt definite în anexa 1 la Regulamentul privind FEADR, sau (i) operațiunilor în cazul c ărora costul total eligibil nu depășeș te 50 000 EUR. În sensul prezentului articol și al articolului 61, eventualele pl ăți primite de beneficiar în baza unor penalit ăți contractuale ca urmare a unei înc ălcări a contractului încheiat între beneficiar și o parte ter ță sau ca urmare a retragerii ofertei unei pă rți terțe selectate în cadrul unei proceduri de achizi ții publice („depozit”) nu sunt considerate venituri și nu sunt deduse din cheltuielile eligibile ale opera țiunii. (9) Cheltuielile care devin eligibile în urma modific ării programului sunt eligibile numai de la data transmiterii c ătre Comisie a cererii de modificare sau, în cazul aplic ării articolului 96 alineatul (11), de la data intr ării în vigoare a deciziei de modificare a programului. Normele specifice fondurilor pentru FEPAM pot deroga de la primul paragraf. (10) Prin derogare de la alineatul (9), se pot stabili prin Regulamentul privind FEPAM proceduri specifice privind data începerii perioadei de eligibilitate. (11) O opera țiune poate beneficia de contribuț ii din partea unuia sau mai multor fonduri ESI sau din partea unuia sau mai multor programe și din partea altor instrumente ale Uniunii cu condiț ia ca pentru cheltuielile incluse într-o cerere de rambursare de la unul dintre fondurile ESI s ă nu se beneficieze de contribu ții din partea altui fond sau instrument al Uniunii și să nu se beneficieze de contribu ții din partea aceluia și fond în cadrul unui alt program. Articolul 66 Forme de sprijin Fondurile ESI sunt utilizate pentru a furniza sprijin sub form ă de granturi, premii, asisten ță rambursabil ă, instrumente financiare sau o combina ție între acestea. În cazul asisten ței rambursabile, sprijinul rambursat orga nismului care l-a oferit sau altei autorit ăți competente din statul membru se contabilizeaz ă separat sau este separat prin coduri contabile și se reutilizeaz ă în acela și scop sau în confor mitate cu obiectivele programului. Articolul 67 Tipuri de granturi și de asisten ță rambursabil ă (1) Granturile și asistența rambursabil ă pot lua oricare din următoarele forme: (a) rambursarea costurilor eligibile suportate și plătite efectiv împreună cu, dup ă caz, contribu ții în natur ă și cheltuieli de amortizare; (b) bareme standard pentru costurile unitare; (c) sume forfetare care nu dep ășesc 100 000 EUR din contribuția publică; (d) finanțare forfetar ă, stabilită prin aplicarea unui procentaj la una sau mai multe categorii definite de costuri. Normele specifice fondurilor pot limita formele granturilor și metodele de calcul aplicabile anumitor opera țiuni. (2) Prin derogare de la alineatul (1), se pot stabili prin Regu lamentul privind FEPAM forme suplimentare de granturi și alte metode de calcul. (3) Op țiunile men ționate la alineatul (1) pot fi combinate doar atunci când fiecare acoper ă o categorie diferit ă de costuri sau atunci când sunt utilizate pentru proiecte diferite care fac parte dintr-o opera țiune sau în una din etapele succesive ale unei opera țiuni.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/375 (2) Costurile de amortizare pot fi considerate eligibile dac ă următoarele condi ții sunt îndeplinite: (a) normele de eligibilitate ale programului permit acest lucru; (b) valoarea cheltuielilor este dovedit ă corespunz ător prin documente justificative cu valoare probatorie echivalent ă facturilor în cazul ramburs ării sub forma men ționată la articolul 67 alineatul (1) primul paragraf litera (a); (c) costurile se raporteaz ă exclusiv la perioada de sprijin pentru operațiune; (d) granturile publice nu au contribuit la achizi ționarea activelor amortizate. (3) Urm ătoarele costuri nu sunt eligibile pentru o contribu ție din partea fondurilor ESI și din suma de sprijin transferat ă de la Fondul de coeziune la MIE astfel cum se prevede la articolul 92 alineatul (6): (a) dobânzi debitoare, cu excep ția celor referitoare la granturi acordate sub forma unei subven ții pentru dobând ă sau a unei subven ții pentru comisioanele de garantare; (b) achizi ționarea de terenuri neconstruite și de terenuri construite cu o sum ă mai mare de 10 % din cheltuielile totale eligibile ale opera țiunii în cauz ă. În cazul siturilor abandonate și al siturilor utilizate anterior pentru activit ăți industriale care con țin clădiri, aceast ă limită se majoreaz ă la 15 %. În cazuri excep ționale și justificate corespunz ător, această limită poate fi majorat ă peste procentajele respective indicate mai sus pentru opera țiunile privind protec ția mediului; (c) taxa pe valoarea ad ăugată, cu excep ția cazului în care aceasta nu se poate recupera în temeiul legisla ției naționale privind TVA-ul. Articolul 70 Eligibilitatea opera țiunilor în func ție de localizare (1) Opera țiunile care primesc contribuț ii din fondurile ESI, sub rezerva derog ărilor men ționate la alineatele (2) și (3) și a normelor specifice fondurilor, sunt situate în zona vizat ă de program. (2) Autoritatea de management poate accepta ca o operațiune să fie implementat ă în afara zonei vizate de program, dar pe teritoriul Uniunii, cu condi ția ca toate condi țiile de mai jos s ă fie îndeplinite: (a) operațiunea se realizeaz ă în beneficiul zonei vizate de program; (b) suma total ă alocat ă în cadrul programului pentru operațiunile situate în afara zonei vizate de program nu depăș ește 15 % din contribu ția din FEDR, Fondul de coeziune și FEPAM la nivelul priorit ății sau 5 % din contribuția din FEADR la nivelul programului; (c) comitetul de monitorizare a aprobat opera țiunea sau tipurile de operațiuni în cauz ă; (d) obliga țiile autorit ăților pentru program în ceea ce prive ște gestiunea, controlul și auditul opera țiunii sunt îndeplinite de autoritățile responsabile pentru programul în cadrul c ăruia operațiunea respectiv ă beneficiaz ă de contribu ții, sau încheie acorduri cu autorit ățile din zona în care opera țiunea este implementat ă. (3) Pentru opera țiunile privind asistenț a tehnică sau activi tățile promo ționale, cheltuielile pot fi suportate în afara Uniunii, cu condi ția îndeplinirii condi țiilor prev ăzute în alineatul (2) litera (a) și a respect ării obliga țiilor în ceea ce privește gestiunea, controlul și auditul opera țiunii. (4) Alineatele (1) - (3) nu se aplic ă programelor din cadrul obiectivului de cooperare teritorial ă european ă, iar alineatele (2) și (3) nu se aplic ă operațiunilor sprijinite de FSE. Articolul 71 Caracterul durabil al opera țiunilor (1) În cazul unei opera țiuni constând în investi ții în infras tructură sau produc ție, contribu ția din partea fondurilor ESI se ramburseaz ă dacă, în termen de cinci ani de la efectuarea pl ății finale către beneficiar sau în termenul prev ăzut de normele privind ajutorul de stat, dup ă caz, face obiectul uneia dintre următoarele: (a) încetarea sau delocalizarea unei activit ăți productive în afara zonei vizate de program; (b) o modificare a propriet ății asupra unui element de infras tructură care dă un avantaj nejustificat unei întreprinderi sau unui organism public; (c) o modificare substan țială care afecteaz ă natura, obiectivele sau condi țiile de realizare și care ar determina subminarea obiectivelor ini țiale ale acesteia. Sumele pl ătite în mod necuvenit pentru opera țiune sunt recu perate de statul membru propor țional cu perioada pentru care cerințele nu au fost îndeplinite. Statele membre pot reduce la trei ani perioada limit ă stabilită la primul paragraf în situa ții care vizeaz ă menținerea investi țiilor sau a locurilor de munc ă create de IMM-uri. (2) În cazul unei opera țiuni constând în investi ții în infras tructură sau produc ție, contribu ția din partea fondurilor ESI se ramburseaz ă dacă, în termen de 10 ani de la efectuarea pl ății finale către beneficiar, activitatea de produc ție în cauz ă este delocalizat ă în afara Uniunii, cu excep ția situației în care bene ficiarul este un IMM. În cazul în care contribu ția din partea fondurilor ESI ia forma unui ajutor de stat, perioada de 10 ani se înlocuie ște cu termenul-limită aplicabil conform normelor privind ajutorul de stat.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/377 105 INFORMAȚII GENERALE (3) În cazul opera țiunilor sprijinite de FSE și al opera țiunilor sprijinite de alte fonduri ESI care nu constau în investiț ii în infrastructur ă sau produc ție, contribu ția din partea fondului se ramburseaz ă numai dac ă operațiunile fac obiectul unei obligaț ii de menținere a investi ției în temeiul normelor aplicabile privind ajutorul de stat și are loc o încetare sau delocalizare a activit ății de produc ție în termenul prev ăzut de respectivele norme. (4) Alineatele (1), (2) și (3) nu sunt aplicabile contribu țiilor către sau din partea instrumentelor financiare sau oric ăror operațiuni a căror activitate de produc ție înceteaz ă ca urmare a unui faliment nefraudulos. (5) Alineatele (1), (2) și (3) nu se aplic ă persoanelor fizice care beneficiaz ă de sprijin pentru investi ții și, după finalizarea operațiunii de investi ții, devin eligibile și beneficiaz ă de sprijin în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 al Parla mentului European și al Consiliului, dac ă investițiile în cauz ă sunt legate în mod direct de tipul de activitate identificat ă ca fiind eligibil ă pentru sprijin din partea Fondului european de ajustare la globalizare. TITLUL VIII GESTIUNE ȘI CONTROL CAPITOLUL I Sistemele de gestiune și control Articolul 72 Principiile generale ale sistemelor de gestiune și control În conformitate cu articolul 4 alineatul (8), sistemele de gestiune și control constau în: (a) descrierea func țiilor fiecăruia dintre organismele implicate în domeniul gestiunii și controlului, repartizarea func țiilor în interiorul fiec ărui organism; (b) respectarea principiului separ ării funcțiilor între aceste organisme și în interiorul fiec ăruia dintre ele; (c) proceduri pentru a garanta corectitudinea și regularitatea cheltuielilor declarate; (d) sisteme informatice de contabilitate, de stocare și trans mitere a datelor financiare și a datelor privind indicatorii, de monitorizare și de raportate; (e) sisteme de raportare și monitorizare, în cazul în care orga nismul responsabil încredin țează îndeplinirea sarcinilor unui alt organism; (f) dispozi ții privind auditul func ționării sistemelor de gestiune și control; (g) sisteme și proceduri care garanteaz ă o pist ă de audit adecvată; (h) prevenirea, detectarea și corectarea neregulilor, inclusiv a fraudei, și recuperarea sumelor pl ătite necuvenit, împreun ă cu dobânzile de întârziere. Articolul 73 Responsabilit ățile în cadrul gestiunii partajate În conformitate cu principiul gestiunii partajate, statele membre și Comisia r ăspund de gestiunea ș i controlul programelor în funcție de responsabilit ățile lor respective prev ăzute în prezentul regulament și în normele specifice fondurilor. Articolul 74 Responsabilit ățile statelor membre (1) Statele membre îndeplinesc sarcinile de gestiune, de control și de audit și își asumă responsabilit ățile aferente, care sunt stabilite de normele privind gestiunea partajat ă prevăzute în Regulamentul financiar și normele specifice fondurilor. (2) Statele membre asigur ă configurarea sistemelor lor de gestiune și control pentru programe în conformitate cu normele specifice fondurilor și funcționarea eficace a acestor sisteme. (3) Statele membre asigur ă existen ța unor m ăsuri eficace pentru examinarea reclama țiilor privind fondurile ESI. Sfera de acțiune, normele și procedurile referitoare la aceste mecanisme țin de responsabilitatea statelor membre, în conformitate cu cadrul lor institu țional și juridic. La cererea Comisiei, statele membre examineaz ă reclama țiile depuse la Comisie care se înca drează în sfera de ac țiune a mecanismelor lor. Statele membre informeaz ă Comisia, la cerere, cu privire la rezultatele exami nărilor respective. (4) Toate schimburile oficiale de informa ții între statul membru și Comisie sunt efectuate utilizând un sistem de schimb electronic de date. Comisia adopt ă acte de punere în aplicare de stabilire a clauzelor și condițiilor pe care respectivul sistem de schimb electronic de date trebuie s ă le respecte. Actele de punere în aplicare respective se adopt ă în conformitate cu procedura de examinare men ționată la articolul 150 alineatul (3). CAPITOLUL II Competen țele și responsabilit ățile Comisiei Articolul 75 Competen țele și responsabilit ățile Comisiei (1) Comisia verific ă, pe baza informa țiilor disponibile, ținând seama inclusiv de informa țiile privind desemnarea organismelor responsabile de gestiune și control, documentele furnizate în fiecare an, în temeiul articolului 59 alineatul (5) din Regula mentul financiar, de c ătre organismele desemnate respective, rapoartele de control, rapoartele de implementare anuale și auditurile realizate de organismele na ționale și ale Uniunii, dacă statele membre au instituit sisteme de gestiune și control care respect ă prezentul regulament și normele specifice fondurilor și dacă aceste sisteme func ționează în mod eficace pe durata implement ării programelor.RO L 347/378 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 (2) Costurile de amortizare pot fi considerate eligibile dac ă următoarele condi ții sunt îndeplinite: (a) normele de eligibilitate ale programului permit acest lucru; (b) valoarea cheltuielilor este dovedit ă corespunz ător prin documente justificative cu valoare probatorie echivalent ă facturilor în cazul ramburs ării sub forma men ționată la articolul 67 alineatul (1) primul paragraf litera (a); (c) costurile se raporteaz ă exclusiv la perioada de sprijin pentru operațiune; (d) granturile publice nu au contribuit la achizi ționarea activelor amortizate. (3) Urm ătoarele costuri nu sunt eligibile pentru o contribu ție din partea fondurilor ESI și din suma de sprijin transferat ă de la Fondul de coeziune la MIE astfel cum se prevede la articolul 92 alineatul (6): (a) dobânzi debitoare, cu excep ția celor referitoare la granturi acordate sub forma unei subven ții pentru dobând ă sau a unei subven ții pentru comisioanele de garantare; (b) achizi ționarea de terenuri neconstruite și de terenuri construite cu o sum ă mai mare de 10 % din cheltuielile totale eligibile ale opera țiunii în cauz ă. În cazul siturilor abandonate și al siturilor utilizate anterior pentru activit ăți industriale care con țin clădiri, aceast ă limită se majoreaz ă la 15 %. În cazuri excep ționale și justificate corespunz ător, această limită poate fi majorat ă peste procentajele respective indicate mai sus pentru opera țiunile privind protec ția mediului; (c) taxa pe valoarea ad ăugată, cu excep ția cazului în care aceasta nu se poate recupera în temeiul legisla ției naționale privind TVA-ul. Articolul 70 Eligibilitatea opera țiunilor în func ție de localizare (1) Opera țiunile care primesc contribuț ii din fondurile ESI, sub rezerva derog ărilor men ționate la alineatele (2) și (3) și a normelor specifice fondurilor, sunt situate în zona vizat ă de program. (2) Autoritatea de management poate accepta ca o operațiune să fie implementat ă în afara zonei vizate de program, dar pe teritoriul Uniunii, cu condi ția ca toate condi țiile de mai jos s ă fie îndeplinite: (a) operațiunea se realizeaz ă în beneficiul zonei vizate de program; (b) suma total ă alocat ă în cadrul programului pentru operațiunile situate în afara zonei vizate de program nu depăș ește 15 % din contribu ția din FEDR, Fondul de coeziune și FEPAM la nivelul priorit ății sau 5 % din contribuția din FEADR la nivelul programului; (c) comitetul de monitorizare a aprobat opera țiunea sau tipurile de operațiuni în cauz ă; (d) obliga țiile autorit ăților pentru program în ceea ce prive ște gestiunea, controlul și auditul opera țiunii sunt îndeplinite de autoritățile responsabile pentru programul în cadrul c ăruia operațiunea respectiv ă beneficiaz ă de contribu ții, sau încheie acorduri cu autorit ățile din zona în care opera țiunea este implementat ă. (3) Pentru opera țiunile privind asistenț a tehnică sau activi tățile promo ționale, cheltuielile pot fi suportate în afara Uniunii, cu condi ția îndeplinirii condi țiilor prev ăzute în alineatul (2) litera (a) și a respect ării obliga țiilor în ceea ce privește gestiunea, controlul și auditul opera țiunii. (4) Alineatele (1) - (3) nu se aplic ă programelor din cadrul obiectivului de cooperare teritorial ă european ă, iar alineatele (2) și (3) nu se aplic ă operațiunilor sprijinite de FSE. Articolul 71 Caracterul durabil al opera țiunilor (1) În cazul unei opera țiuni constând în investi ții în infras tructură sau produc ție, contribu ția din partea fondurilor ESI se ramburseaz ă dacă, în termen de cinci ani de la efectuarea pl ății finale către beneficiar sau în termenul prev ăzut de normele privind ajutorul de stat, dup ă caz, face obiectul uneia dintre următoarele: (a) încetarea sau delocalizarea unei activit ăți productive în afara zonei vizate de program; (b) o modificare a propriet ății asupra unui element de infras tructură care dă un avantaj nejustificat unei întreprinderi sau unui organism public; (c) o modificare substan țială care afecteaz ă natura, obiectivele sau condi țiile de realizare și care ar determina subminarea obiectivelor ini țiale ale acesteia. Sumele pl ătite în mod necuvenit pentru opera țiune sunt recu perate de statul membru propor țional cu perioada pentru care cerințele nu au fost îndeplinite. Statele membre pot reduce la trei ani perioada limit ă stabilită la primul paragraf în situa ții care vizeaz ă menținerea investi țiilor sau a locurilor de munc ă create de IMM-uri. (2) În cazul unei opera țiuni constând în investi ții în infras tructură sau produc ție, contribu ția din partea fondurilor ESI se ramburseaz ă dacă, în termen de 10 ani de la efectuarea pl ății finale către beneficiar, activitatea de produc ție în cauz ă este delocalizat ă în afara Uniunii, cu excep ția situației în care bene ficiarul este un IMM. În cazul în care contribu ția din partea fondurilor ESI ia forma unui ajutor de stat, perioada de 10 ani se înlocuie ște cu termenul-limită aplicabil conform normelor privind ajutorul de stat.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/377 (2) Func ționarii sau reprezentan ții autoriza ți ai Comisiei pot efectua audituri la fa ța locului sau controale dup ă un preaviz de cel puțin 12 zile lucr ătoare adresat autorit ății naționale compe tente, cu excep ția cazurilor de urgen ță. Comisia respect ă prin cipiul propor ționalității, având în vedere necesitatea de a evita repetarea inutil ă a auditurilor sau a controalelor realizate de către statele membre, nivelul de risc pentru bugetul Uniunii și necesitatea de a reduce sarcina administrativ ă pentru beneficiari, în conformitate cu normele specifice fondului. Aceste audituri sau controale pot include, în special, verificarea func ționării eficace a sistemelor de gestiune și control în cadrul unui program sau unei p ărți a acestuia, precum și evaluarea bunei gestiuni financiare a opera țiunilor din cadrul programelor. Funcționarii statului membru sau reprezentan ții autoriza ți ai acestuia pot să participe la aceste audituri sau controale. Funcționarii Comisiei sau reprezentan ții autoriza ți ai acesteia, abilitați în mod corespunz ător pentru a efectua audituri sau controale la fa ța locului, au acces la toate dosarele, documentele și metadatele necesare, indiferent de suportul de stocare al acestora, care au leg ătură cu cheltuielile sprijinite de fondurile ESI sau cu sistemele de gestiune și control. Statele membre furnizează Comisiei copii ale unor astfel de dosare, documente și metadate, la cerere. Competenț ele prevăzute la prezentul alineat nu afecteaz ă aplicarea dispozi țiilor naționale care rezerv ă anumite acte agenților specific desemnaț i de legisla ția națională. Funcționarii Comisiei sau reprezentan ții săi autoriza ți nu particip ă, printre altele, la vizite la domiciliu sau la interogarea oficial ă a persoanelor în temeiul legisla ției naționale. Cu toate acestea, acești funcționari și reprezentan ți au acces la informaț iile obținute în acest mod, f ără a aduce atingere competen țelor instanțelor judec ătorești naționale și respectând pe deplin drep turile fundamentale ale subiecț ilor juridici în cauz ă. (3) Comisia poate cere unui stat membru s ă întreprind ă acțiunile necesare pentru a garanta buna func ționare a sistemelor sale de gestiune și control sau s ă verifice corecti tudinea cheltuielilor în conformitate cu normele specifice fondu rilor. TITLUL IX GESTIUNEA FINANCIAR Ă, EXAMINAREA ȘI ACCEPTAREA CONTURILOR ȘI CORECȚ IILE FINANCIARE, DEZANGAJAREA CAPITOLUL I Gestiunea financiară Articolul 76 Angajamentele bugetare Angajamentele bugetare ale Uniunii pentru fiecare program sunt realizate în tran șe anuale pentru fiecare fond pe parcursul perioadei cuprinse între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020. Angajamentele bugetare care corespund rezervei de performan ță pentru fiecare program se realizeaz ă separat, din restul fondurilor alocate programului. Decizia Comisiei de adoptare a unui program constituie o decizie de finan țare în sensul articolului 84 din Regulamentul financiar și, odată notificat ă către statul membru respectiv, constituie un angajament juridic în sensul regulamentului menționat. Pentru fiecare program, angajamentele bugetare pentru prima rată urmeaz ă adoptării programului de că tre Comisie. Angajamentele bugetare pentru ratele ulterioare vor fi realizate de Comisie înaintea datei de 1 mai a fiec ărui an, pe baza deciziei men ționate la al doilea paragraf, din prezentul articol cu excepția cazurilor în care se aplic ă articolul 16 din Regula mentul financiar. În urma aplic ării cadrului de performan ță în conformitate cu articolul 22, în cazul priorit ăților care nu și-au îndeplinit obiec tivele de etap ă, Comisia dezangajeaz ă, după caz, creditele cores punzătoare angajate în cadrul programelor în cauză ca parte a rezervei de performan ță și le pun la dispozi ție, din nou, pentru programele ale c ăror fonduri au fost majorate ca urmare a unei modificări aprobate de Comisie în conformitate cu articolul 22 alineatul (5). Articolul 77 Norme comune în materie de pl ăți (1) Plățile efectuate de Comisie reprezentând contribu ții din fondurile ESI pentru fiecare program se realizeaz ă în confor mitate cu creditele bugetare și sub rezerva fondurilor dispo nibile. Fiecare plat ă se atribuie angajamentului bugetar deschis cel mai devreme al fondului în cauză . (2) Plățile aferente angajamentelor bugetare care corespund rezervei de performan ță nu se efectueaz ă înainte de alocarea definitivă a rezervei de performan ță, în conformitate cu articolul 22 alineatele (3) și (4). (3) Plățile se efectueaz ă sub form ă de prefinan țare, plăți inter mediare și plata soldului final. (4) Pentru formele de sprijin în temeiul articolului 67 alineatul (1) primul paragraf literele (b), (c) și (d) și al articolelor 68 și 69, costurile calculate pe baza normelor aplicabile se consideră cheltuieli eligibile. Articolul 78 Norme comune pentru calculul pl ăților intermediare și plata soldului final Reglement ările specifice fondurilor prev ăd norme pentru calculul sumei rambursate cu titlu de pl ăți intermediare și al soldului final. Aceast ă sumă va fi o func ție specific ă a ratei de cofinanțare aplicabile cheltuielilor eligibile. Articolul 79 Cereri de plat ă (1) Procedura specific ă și informațiile care trebuie furnizate în cererile de plat ă cu privire la fiecare fond ESI sunt stabilite de normele specifice fondurilor.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/379 107 INFORMAȚII GENERALE (2) Cererea de plat ă care se transmite Comisiei con ține toate informațiile necesare Comisiei pentru a întocmi situa ții contabile în conformitate cu articolul 68 alineatul (3) din Regulamentul financiar. Articolul 80 Folosirea monedei euro Sumele din programele prezentate de statele membre, previ ziunile de cheltuieli, declara țiile de cheltuieli, cererile de plat ă, conturile și cheltuielile men ționate în rapoartele de imple mentare anuale și finale sunt exprimate în euro. Articolul 81 Plata prefinan țărilor inițiale (1) În urma deciziei Comisiei de adoptare a unui program, Comisia pl ătește o sumă de prefinan țare inițială pentru întreaga perioadă de programare. Suma prefinan țării inițiale este pl ătită în tranșe în func ție de necesit ățile bugetare. Nivelul cores punzător tranșelor este definit de normele specifice fondurilor. (2) Prefinan țarea inițială se utilizeaz ă numai pentru pl ățile către beneficiari în cadrul implement ării programului. Ea se pune la dispozi ție fără întârziere organismului responsabil în acest sens. Articolul 82 Verificarea și închiderea conturilor aferente prefinan țării inițiale Sumele pl ătite cu titlu de prefinan țare sunt verificate și închise integral în conturile Comisiei cel târziu la momentul încheierii programului. Articolul 83 Întreruperea termenului de plat ă (1) Termenul de plat ă pentru o cerere de plat ă intermediar ă poate fi întrerupt de c ătre ordonatorul de credite delegat, în sensul Regulamentului financiar, pentru o perioad ă maximă de șase luni, în urm ătoarele cazuri: (a) în urma unor informa ții furnizate de un organism de audit național sau al Uniunii, exist ă dovezi clare care indic ă o deficiență semnificativ ă în func ționarea sistemului de gestiune și control; (b) ordonatorul de credite delegat trebuie s ă efectueze verific ări suplimentare în urma informa țiilor care ajung la cuno ștința sa și care îi semnaleaz ă că cheltuielile indicate într-o cerere de plată sunt legate de o neregul ă având consecin țe financiare grave; (c) nu a fost prezentat unul dintre documentele prev ăzute la articolul 59 alineatul (5) din Regulamentul financiar. Statul membru poate accepta prelungirea perioadei de între rupere cu înc ă trei luni. Normele specifice fondurilor pentru FEPAM pot stabili o baz ă suplimentar ă pentru întreruperea pl ăților legată de neconfor mitatea cu normele aplicabile în temeiul politicii comune în domeniul pescuitului, care trebuie s ă fie propor țională, având în vedere natura, gravitatea, durata și recurența neconformit ății. (2) Ordonatorul de credite delegat limiteaz ă perioada de întrerupere la o parte din cheltuielile acoperite de cererea de plată afectată de elementele men ționate la alineatul (1) primul paragraf, cu excep ția cazului în care este imposibil s ă se iden tifice partea din cheltuieli care este afectat ă. Ordonatorul de credite delegat informeaz ă de îndat ă, în scris, statul membru și autoritatea de management în leg ătură cu motivul întreruperii și îi invită să remedieze situa ția. Ordonatorul de credite delegat pune cap ăt întreruperii imediat ce au fost luate m ăsurile necesare. CAPITOLUL II Examinarea și acceptarea conturilor Articolul 84 Termenul-limit ă pentru examinarea și acceptarea conturilor de către Comisie Până la data de 31 mai a anului urm ător sfârșitului perioadei contabile, Comisia aplic ă, în conformitate cu articolul 59 alineatul (6) din Regulamentul financiar, proceduri pentru examinarea și acceptarea conturilor și informeaz ă statul membru vizat dac ă accept ă sau nu conturile ca fiind complete, exacte și corecte, în conformitate cu normele specifice fondurilor. CAPITOLUL III Corecțiile financiare Articolul 85 Corecții financiare realizate de Comisie (1) Comisia realizeaz ă corecții financiare prin anularea total ă sau parțială a contribu ției Uniunii la un program ș i prin efec tuarea recuper ărilor de la statele membre pentru a exclude de la finanț area de către Uniune a cheltuielilor care nu respect ă legi slația aplicabil ă. (2) O înc ălcare a legisla ției aplicabile determin ă o corec ție financiară numai pentru cheltuielile care au fost declarate Comisiei și în cazul în care este îndeplinit ă una dintre urmă toarele condi ții: (a) încălcarea a afectat selectarea de c ătre organismul responsabil a opera țiunii pentru sprijin din partea fondurilor ESI sau, în cazurile în care, din cauza naturii înc ălcării, nu este posibil s ă se stabileasc ă această impact, exist ă riscul justificat ca înc ălcarea să fi avut un astfel de efect; (b) încălcarea a afectat cuantumul cheltuielilor declarate în vederea ramburs ării din bugetul Uniunii sau, în cazurile în care, din cauza naturii înc ălcării, nu este posibil s ă se stabi lească impactul să u financiar, dar exist ă riscul justificat ca încălcarea să fi avut un astfel de efect.RO L 347/380 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 (2) Func ționarii sau reprezentan ții autoriza ți ai Comisiei pot efectua audituri la fa ța locului sau controale dup ă un preaviz de cel puțin 12 zile lucr ătoare adresat autorit ății naționale compe tente, cu excep ția cazurilor de urgen ță. Comisia respect ă prin cipiul propor ționalității, având în vedere necesitatea de a evita repetarea inutil ă a auditurilor sau a controalelor realizate de către statele membre, nivelul de risc pentru bugetul Uniunii și necesitatea de a reduce sarcina administrativ ă pentru beneficiari, în conformitate cu normele specifice fondului. Aceste audituri sau controale pot include, în special, verificarea func ționării eficace a sistemelor de gestiune și control în cadrul unui program sau unei p ărți a acestuia, precum și evaluarea bunei gestiuni financiare a opera țiunilor din cadrul programelor. Funcționarii statului membru sau reprezentan ții autoriza ți ai acestuia pot să participe la aceste audituri sau controale. Funcționarii Comisiei sau reprezentan ții autoriza ți ai acesteia, abilitați în mod corespunz ător pentru a efectua audituri sau controale la fa ța locului, au acces la toate dosarele, documentele și metadatele necesare, indiferent de suportul de stocare al acestora, care au leg ătură cu cheltuielile sprijinite de fondurile ESI sau cu sistemele de gestiune și control. Statele membre furnizează Comisiei copii ale unor astfel de dosare, documente și metadate, la cerere. Competenț ele prevăzute la prezentul alineat nu afecteaz ă aplicarea dispozi țiilor naționale care rezerv ă anumite acte agenților specific desemnaț i de legisla ția națională. Funcționarii Comisiei sau reprezentan ții săi autoriza ți nu particip ă, printre altele, la vizite la domiciliu sau la interogarea oficial ă a persoanelor în temeiul legisla ției naționale. Cu toate acestea, acești funcționari și reprezentan ți au acces la informaț iile obținute în acest mod, f ără a aduce atingere competen țelor instanțelor judec ătorești naționale și respectând pe deplin drep turile fundamentale ale subiecț ilor juridici în cauz ă. (3) Comisia poate cere unui stat membru s ă întreprind ă acțiunile necesare pentru a garanta buna func ționare a sistemelor sale de gestiune și control sau s ă verifice corecti tudinea cheltuielilor în conformitate cu normele specifice fondu rilor. TITLUL IX GESTIUNEA FINANCIAR Ă, EXAMINAREA ȘI ACCEPTAREA CONTURILOR ȘI CORECȚ IILE FINANCIARE, DEZANGAJAREA CAPITOLUL I Gestiunea financiară Articolul 76 Angajamentele bugetare Angajamentele bugetare ale Uniunii pentru fiecare program sunt realizate în tran șe anuale pentru fiecare fond pe parcursul perioadei cuprinse între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020. Angajamentele bugetare care corespund rezervei de performan ță pentru fiecare program se realizeaz ă separat, din restul fondurilor alocate programului. Decizia Comisiei de adoptare a unui program constituie o decizie de finan țare în sensul articolului 84 din Regulamentul financiar și, odată notificat ă către statul membru respectiv, constituie un angajament juridic în sensul regulamentului menționat. Pentru fiecare program, angajamentele bugetare pentru prima rată urmeaz ă adoptării programului de că tre Comisie. Angajamentele bugetare pentru ratele ulterioare vor fi realizate de Comisie înaintea datei de 1 mai a fiec ărui an, pe baza deciziei men ționate la al doilea paragraf, din prezentul articol cu excepția cazurilor în care se aplic ă articolul 16 din Regula mentul financiar. În urma aplic ării cadrului de performan ță în conformitate cu articolul 22, în cazul priorit ăților care nu și-au îndeplinit obiec tivele de etap ă, Comisia dezangajeaz ă, după caz, creditele cores punzătoare angajate în cadrul programelor în cauză ca parte a rezervei de performan ță și le pun la dispozi ție, din nou, pentru programele ale c ăror fonduri au fost majorate ca urmare a unei modificări aprobate de Comisie în conformitate cu articolul 22 alineatul (5). Articolul 77 Norme comune în materie de pl ăți (1) Plățile efectuate de Comisie reprezentând contribu ții din fondurile ESI pentru fiecare program se realizeaz ă în confor mitate cu creditele bugetare și sub rezerva fondurilor dispo nibile. Fiecare plat ă se atribuie angajamentului bugetar deschis cel mai devreme al fondului în cauză . (2) Plățile aferente angajamentelor bugetare care corespund rezervei de performan ță nu se efectueaz ă înainte de alocarea definitivă a rezervei de performan ță, în conformitate cu articolul 22 alineatele (3) și (4). (3) Plățile se efectueaz ă sub form ă de prefinan țare, plăți inter mediare și plata soldului final. (4) Pentru formele de sprijin în temeiul articolului 67 alineatul (1) primul paragraf literele (b), (c) și (d) și al articolelor 68 și 69, costurile calculate pe baza normelor aplicabile se consideră cheltuieli eligibile. Articolul 78 Norme comune pentru calculul pl ăților intermediare și plata soldului final Reglement ările specifice fondurilor prev ăd norme pentru calculul sumei rambursate cu titlu de pl ăți intermediare și al soldului final. Aceast ă sumă va fi o func ție specific ă a ratei de cofinanțare aplicabile cheltuielilor eligibile. Articolul 79 Cereri de plat ă (1) Procedura specific ă și informațiile care trebuie furnizate în cererile de plat ă cu privire la fiecare fond ESI sunt stabilite de normele specifice fondurilor.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/379 (3) Atunci când ia o decizie cu privire la o corec ție financiar ă în temeiul alineatului (1), Comisia respect ă principiul proporționalității, ținând seama de natura și de gravitatea încălcării legisla ției aplicabile și de implica țiile financiare ale acesteia pentru bugetul Uniunii. Comisia informeaz ă sistematic Parlamentul European cu privire la deciziile luate privind aplicarea de corec ții financiare. (4) Criteriile și procedurile privind aplicarea corec țiilor financiare sunt prev ăzute de normele specifice fondurilor. CAPITOLUL IV Dezangajarea Articolul 86 Principii (1) Toate programele sunt prezentate în vederea unei proceduri de dezangajare stabilite pe baza faptului c ă sumele legate de un angajament care nu sunt acoperite de prefinan țare sau de o cerere de plat ă pe o perioad ă definită, inclusiv orice cerere de plat ă care este supus ă, integral sau par țial, unei între ruperi a termenului de plat ă sau unei suspend ări, sunt dezan gajate. (2) Angajamentul legat de ultimul an al perioadei se dezan gajează în conformitate cu regulile care trebuie respectate pentru închiderea programelor. (3) Normele specifice fondurilor precizeaz ă domeniul precis de aplicare al normei privind dezangajarea pentru fiecare fond ESI. (4) Partea de angajamente înc ă deschise se dezangajeaz ă în cazul în care oricare dintre documentele necesare pentru închidere nu a fost prezentat Comisiei pân ă la termenul stabilit în normele specifice fondurilor. (5) Angajamentelor bugetare care corespund rezervei de performan ță li se poate aplica doar procedura de dezangajare prevăzută la alineatul (4). Articolul 87 Exceptare de la dezangajare (1) Suma care face obiectul dezangaj ării se reduce cu sumele echivalente acelei p ărți a angajamentului bugetar pentru care: (a) operațiunile sunt suspendate printr-o procedur ă juridică sau o cale de atac administrativ ă cu efect de suspendare; sau (b) nu a fost posibil s ă se facă o cerere de plat ă din motive de forță majoră care afecteaz ă în mod grav implementarea integrală sau par țială a programului. Autoritățile naționale care invoc ă forța majoră în temeiul primului paragraf litera (b) demonstreaz ă consecin țele directe ale acesteia asupra aplic ării parțiale sau integrale a programului. În sensul literelor (a) și (b) de la primul paragraf, reducerea poate fi cerut ă o dată, în cazul în care suspendarea sau for ța majoră a durat pân ă la un an, sau de un num ăr de ori cores punzător duratei for ței majore, sau de un num ăr de ori egal cu numărul de ani dintre data deciziei legale sau administrative care a suspendat aplicarea opera țiunii și data deciziei legale sau admi nistrative definitive. (2) Pân ă la 31 ianuarie, statul membru trimite Comisiei informații privind excep țiile menționate la alineatul (1) primul paragraf literele (a) și (b), pentru suma de declarat până la sfârșitul anului precedent. Articolul 88 Procedur ă (1) Comisia informează în timp util statul membru și auto ritatea de management ori de câte ori exist ă un risc de aplicare a regulii dezangaj ării prevăzute la articolul 86. 2. Pe baza informaț iilor primite pân ă la 31 ianuarie, Comisia informeaz ă statul membru și autoritatea de management în legătură cu cuantumul dezangaj ării care rezultă din informaț iile pe care le de ține. (3) Statul membru dispune de un termen de dou ă luni pentru a-și da acordul privind suma care urmeaz ă să se dezan gajeze sau pentru a- și prezenta observa țiile. (4) Statul membru transmite Comisiei, pân ă la 30 iunie, un plan de finan țare revizuit care reflect ă suma redus ă a sprijinului pentru una sau mai multe priorit ăți ale programului în cursul exercițiului financiar în cauz ă, ținând seama de alocarea în funcție de fond sau de categoria regiunii, atunci când este cazul. În lipsa acestui plan, Comisia revizuie ște planul de finanț are în sensul reducerii contribu ției din partea fondurilor ESI pentru exerci țiul financiar în cauz ă. Această reducere se alocă fiecărei priorit ăți în mod propor țional. (5) Comisia modific ă decizia de adoptare a programului, prin acte de punere în aplicare, cel târziu până la 30 septembrie. PARTEA A TREIA DISPOZI ȚII GENERALE APLICABILE FEDR, FSE ȘI FONDUL DE COEZIUNE TITLUL I OBIECTIVE ȘI CADRUL FINANCIAR CAPITOLUL I Misiune, obiective și acoperirea geografic ă a contribu țiilor Articolul 89 Misiune și obiective (1) Fondurile contribuie la dezvoltarea și continuarea acțiunilor Uniunii care conduc la consolidarea coeziunii sale economice, sociale și teritoriale, în conformitate cu articolul 174 din TFUE.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/381 109 INFORMAȚII GENERALE Acțiunile sprijinite de fonduri contribuie, de asemenea, la realizarea strategiei Uniunii pentru o cre ștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii. (2) Pentru misiunea men ționată la alineatul (1), se urmă resc următoarele obiective: (a) „investi ții pentru cre ștere și locuri de munc ă” în statele membre și regiuni, care beneficiaz ă de contribu ții din toate fondurile; și (b) „cooperare teritorial ă european ă”, care beneficiaz ă de contribuții din FEDR. Articolul 90 Investiții pentru cre ștere și locuri de munc ă (1) Fondurile structurale sprijin ă obiectivul privind investi țiile pentru cre ștere economic ă și locuri de munc ă în toate regiunile corespunz ătoare nivelului 2 din nomenclatorul comun al unităț ilor teritoriale de statistic ă („regiuni de nivelul NUTS 2”), instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 modificat prin Regulamentul (CE) nr. 105/2007. (2) Resursele pentru obiectivul privind investi țiile pentru creștere economic ă și locuri de munc ă sunt repartizate între următoarele trei categorii de regiuni de nivelul NUTS 2: (a) regiuni mai pu țin dezvoltate, al că ror PIB pe cap de locuitor este mai mic de 75 % din PIB-ul mediu al UE-27; (b) regiuni de tranzi ție, al căror PIB pe cap de locuitor este între 75 % și 90 % din PIB-ul mediu al UE-27; (c) regiuni mai dezvoltate, al c ăror PIB pe cap de locuitor este mai mare de 90 % din PIB-ul mediu al UE-27. Clasificarea regiunilor în cadrul uneia dintre cele trei categorii de regiuni este stabilit ă în funcție de raportul dintre PIB-ul pe cap de locuitor pentru fiecare regiune, m ăsurat în func ție de paritatea puterii de cump ărare (PPC) și calculat pe baza datelor aferente perioadei 2007 - 2009 din Uniune, și PIB-ul mediu al UE-27 pentru aceea și perioadă de referin ță. (3) Fondul de coeziune sprijin ă statele membre în cauză al căror VNB pe cap de locuitor, m ăsurat în PPC și calculat pe baza datelor aferente perioadei 2008–2010 din Uniune, este mai mic de 90 % din VNB-ul mediu pe cap de locuitor din UE-27 pentru aceea și perioadă de referin ță. Statele membre eligibile pentru finan țare din Fondul de coeziune în 2013, dar al c ăror VNB nominal pe cap de locuitor dep ășeș te 90 % din VNB-ul mediu pe cap de locuitor din UE-27, calculat în conformitate cu primul paragraf, bene ficiază de sprijin din Fondul de coeziune pe o baz ă tranzitorie și specifică. (4) Imediat dup ă intrarea în vigoare a prezentului regu lament, Comisia adopt ă, printr-un act de punere în aplicare, o decizie prin care stabile ște lista regiunilor care îndeplinesc criteriile celor trei categorii de regiuni de la alineatul (2) și a statelor membre care îndeplinesc criteriile de la alineatul (3). Lista respectiv ă este valabil ă de la 1 ianuarie 2014 pân ă la 31 decembrie 2020. (5) În 2016, Comisia revizuie ște eligibilitatea statelor membre pentru a primi sus ținere din Fondul de coeziune pe baza cifrelor referitoare la VNB-ul Uniunii pentru perioada 2012 - 2014 pentru UE-27. Statele membre al c ăror VNB nominal pe cap de locuitor scade sub 90 % din VNB-ul mediu pe cap de locuitor pentru UE-27 devin eligibile pentru a primi sus ținere din Fondul de coeziune, iar statele membre care erau eligibile pentru Fondul de coeziune și al căror VNB nominal pe cap de locuitor dep ășește 90 % devin neeligibile, beneficiind de asistență din Fondul de coeziune pe o baz ă tranzitorie și specifică. CAPITOLUL II Cadrul financiar Articolul 91 Resurse pentru coeziunea economic ă, socială și teritorial ă (1) Resursele pentru coeziunea economic ă, socială și teri torială disponibile pentru angajamentul bugetar corespunz ător perioadei 2014 - 2020 sunt de 325 145 694 739 EUR la prețurile din 2011, în conformitate cu repartizarea anual ă stabilită în anexa VI, din care 322 145 694 739 EUR reprezint ă resursele globale alocate pentru FEDR, FSE și Fondul de coeziune și 3 000 000 000 EUR reprezint ă o alocare specific ă pentru YEI. În scopul program ării și includerii ulterioare în bugetul general al Uniunii, cuantumul resurselor pentru coeziunea economic ă, socială și teritorial ă se indexeaz ă cu 2 % pe an. (2) Comisia adopt ă o decizie, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, de stabilire a repartiz ării anuale a resurselor globale pentru fiecare stat membru în cadrul obiectivului privind investi țiile pentru cre ștere economic ă și locuri de muncă și a repartiz ării anuale a resurselor din aloc ările specifice pentru YEI per stat membru, împreună cu lista regiunilor eligibile, în conformitate cu criteriile și metodologia prevăzute în anexele VII și, respectiv, VIII, f ără a aduce atingere alineatului (3) din prezentul articol sau articolului 92 alineatul (8). (3) La ini țiativa Comisiei, 0,35 % din resursele globale se alocă asistenței tehnice, dup ă ce se deduc sprijinul acordat MIE men ționat la articolul 92 alineatul (6) și ajutorul pentru persoanele cele mai defavorizate men ționat la articolul 92 alineatul (7). Articolul 92 Resurse pentru obiectivul privind investi țiile pentru cre ștere economic ă și locuri de munc ă și pentru obiectivul privind cooperarea teritorial ă european ă (1) Resursele pentru obiectivul privind investi țiile pentru creștere economic ă și locuri de munc ă se ridic ă la 96,33 % din resursele globale ( și anume, un total de 313 197 435 409 EUR) și se alocă după cum urmeaz ă: (a) 52,45 % ( și anume, un total de 164 279 015 916 EUR) pentru regiunile mai pu țin dezvoltate;RO L 347/382 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 (3) Atunci când ia o decizie cu privire la o corec ție financiar ă în temeiul alineatului (1), Comisia respect ă principiul proporționalității, ținând seama de natura și de gravitatea încălcării legisla ției aplicabile și de implica țiile financiare ale acesteia pentru bugetul Uniunii. Comisia informeaz ă sistematic Parlamentul European cu privire la deciziile luate privind aplicarea de corec ții financiare. (4) Criteriile și procedurile privind aplicarea corec țiilor financiare sunt prev ăzute de normele specifice fondurilor. CAPITOLUL IV Dezangajarea Articolul 86 Principii (1) Toate programele sunt prezentate în vederea unei proceduri de dezangajare stabilite pe baza faptului c ă sumele legate de un angajament care nu sunt acoperite de prefinan țare sau de o cerere de plat ă pe o perioad ă definită, inclusiv orice cerere de plat ă care este supus ă, integral sau par țial, unei între ruperi a termenului de plat ă sau unei suspend ări, sunt dezan gajate. (2) Angajamentul legat de ultimul an al perioadei se dezan gajează în conformitate cu regulile care trebuie respectate pentru închiderea programelor. (3) Normele specifice fondurilor precizeaz ă domeniul precis de aplicare al normei privind dezangajarea pentru fiecare fond ESI. (4) Partea de angajamente înc ă deschise se dezangajeaz ă în cazul în care oricare dintre documentele necesare pentru închidere nu a fost prezentat Comisiei pân ă la termenul stabilit în normele specifice fondurilor. (5) Angajamentelor bugetare care corespund rezervei de performan ță li se poate aplica doar procedura de dezangajare prevăzută la alineatul (4). Articolul 87 Exceptare de la dezangajare (1) Suma care face obiectul dezangaj ării se reduce cu sumele echivalente acelei p ărți a angajamentului bugetar pentru care: (a) operațiunile sunt suspendate printr-o procedur ă juridică sau o cale de atac administrativ ă cu efect de suspendare; sau (b) nu a fost posibil s ă se facă o cerere de plat ă din motive de forță majoră care afecteaz ă în mod grav implementarea integrală sau par țială a programului. Autoritățile naționale care invoc ă forța majoră în temeiul primului paragraf litera (b) demonstreaz ă consecin țele directe ale acesteia asupra aplic ării parțiale sau integrale a programului. În sensul literelor (a) și (b) de la primul paragraf, reducerea poate fi cerut ă o dată, în cazul în care suspendarea sau for ța majoră a durat pân ă la un an, sau de un num ăr de ori cores punzător duratei for ței majore, sau de un num ăr de ori egal cu numărul de ani dintre data deciziei legale sau administrative care a suspendat aplicarea opera țiunii și data deciziei legale sau admi nistrative definitive. (2) Pân ă la 31 ianuarie, statul membru trimite Comisiei informații privind excep țiile menționate la alineatul (1) primul paragraf literele (a) și (b), pentru suma de declarat până la sfârșitul anului precedent. Articolul 88 Procedur ă (1) Comisia informează în timp util statul membru și auto ritatea de management ori de câte ori exist ă un risc de aplicare a regulii dezangaj ării prevăzute la articolul 86. 2. Pe baza informaț iilor primite pân ă la 31 ianuarie, Comisia informeaz ă statul membru și autoritatea de management în legătură cu cuantumul dezangaj ării care rezultă din informaț iile pe care le de ține. (3) Statul membru dispune de un termen de dou ă luni pentru a-și da acordul privind suma care urmeaz ă să se dezan gajeze sau pentru a- și prezenta observa țiile. (4) Statul membru transmite Comisiei, pân ă la 30 iunie, un plan de finan țare revizuit care reflect ă suma redus ă a sprijinului pentru una sau mai multe priorit ăți ale programului în cursul exercițiului financiar în cauz ă, ținând seama de alocarea în funcție de fond sau de categoria regiunii, atunci când este cazul. În lipsa acestui plan, Comisia revizuie ște planul de finanț are în sensul reducerii contribu ției din partea fondurilor ESI pentru exerci țiul financiar în cauz ă. Această reducere se alocă fiecărei priorit ăți în mod propor țional. (5) Comisia modific ă decizia de adoptare a programului, prin acte de punere în aplicare, cel târziu până la 30 septembrie. PARTEA A TREIA DISPOZI ȚII GENERALE APLICABILE FEDR, FSE ȘI FONDUL DE COEZIUNE TITLUL I OBIECTIVE ȘI CADRUL FINANCIAR CAPITOLUL I Misiune, obiective și acoperirea geografic ă a contribu țiilor Articolul 89 Misiune și obiective (1) Fondurile contribuie la dezvoltarea și continuarea acțiunilor Uniunii care conduc la consolidarea coeziunii sale economice, sociale și teritoriale, în conformitate cu articolul 174 din TFUE.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/381 (b) 10,24 % ( și anume, un total de 32 084 931 311 EUR) pentru regiunile de tranzi ție; (c) 15,67 % ( și anume, un total de 49 084 308 755 EUR) pentru regiunile mai dezvoltate; (d) 21,19 % ( și anume, un total de 66 362 384 703 EUR) pentru statele membre care beneficiaz ă de contribu ții din Fondul de coeziune; (e) 0,44 % ( și anume, un total de 1 386 794 724 EUR) ca finanț are suplimentar ă pentru regiunile ultraperiferice menționate la articolul 349 din tratat ș i pentru regiunile de nivelul NUTS 2 care îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 2 din Protocolul nr. 6 la Actul de aderare din 1994. (2) Pe lâng ă sumele stabilite la articolul 91 și la alineatul (1) de la prezentul articol, pentru anii 2014 și 2015 se pune la dispoziție o sum ă suplimentar ă de 94 200 000 EUR, respectiv de 92 400 000 EUR, a șa cum se prevede în sec țiunea „Ajust ări suplimentare” din anexa VII. Sumele respective sunt identificate în decizia Comisiei men ționată la articolul 91 alineatul (2). (3) În 2016, Comisia revizuie ște, în cadrul ajust ării sale tehnice pentru anul 2017, în conformitate cu articolele 4 și 5 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013, totalul fondurilor alocate în cadrul obiectivului privind investi țiile pentru cre ștere economic ă și locuri de munc ă fiecărui stat membru pentru perioada 2017 - 2020, aplicând metoda de alocare stabilit ă la punctele 1 - 16 din anexa VII pe baza celor mai recente statistici disponibile și a compara ției, pentru statele membre supuse plafon ării, dintre PIB-ul na țional cumulat înregistrat pentru anii 2014 - 2015 și PIB-ul na țional cumulat pentru aceea și perioadă estimat în 2012 în conformitate cu punctul 10 din anexa VII. În cazul în care exist ă o divergen ță cumulată de peste +/-5 % între aloc ările revizuite și alocările totale, aloc ările totale se ajusteaz ă în mod corespunz ător. În conformitate cu articolul 5 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului, ajust ările trebuie s ă fie distribuite în mod egal pe parcursul anilor 2017 - 2020, iar plafoanele corespunz ătoare din cadrul financiar se modifică în consecin ță. Efectul net total al ajust ărilor, indiferent dac ă acestea sunt pozitive sau negative, nu dep ășește 4 000 000 000 EUR. Dup ă ajustarea tehnic ă, Comisia adopt ă o decizie, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, care stabile ște repartizarea anuală revizuită a resurselor globale pentru fiecare stat membru. (4) Pentru a se asigura c ă sunt direc ționate suficiente investiții către ocuparea for ței de munc ă în rândul tinerilor, mobilitatea for ței de munc ă, cunoaștere, incluziunea social ă și combaterea s ărăciei, cota de resurse ale fondurilor structurale disponibil ă pentru programarea programelor opera ționale în cadrul obiectivului privind investi țiile pentru cre ștere economic ă și locuri de munc ă, alocată de FSE în fiecare stat membru, nu este mai mică decât cota din FSE corespunz ătoare pentru respectivul stat membru, prev ăzută în programele operaționale pentru obiectivul privind convergen ța, competiti vitate regional ă și ocuparea for ței de munc ă pentru perioada de programare 2007 - 2013. La respectiva cot ă se adaug ă o sumă suplimentar ă pentru fiecare stat membru, stabilit ă în confor mitate cu metoda prev ăzută în anexa IX, pentru a se asigura că cota din FSE exprimat ă sub form ă de procente din totalul resurselor combinate pentru fonduri la nivelul Uniunii, excluzând finan țarea din Fondul de coeziune pentru infras tructura de transport din cadrul MIE, men ționată la alineatul (6), și finanț area din fondurile structurale pentru ajutorarea celor mai defavorizate persoane men ționate la alineatul (7), din statele membre nu este mai mic ă de 23,1 %. În sensul prezentului alineat, investi țiile furnizate din FSE c ătre YEI se consideră a fi parte a cotei din fondurile structurale alocate FSE. (5) Resursele pentru YEI se ridic ă la 3 000 000 000 EUR din alocarea specific ă pentru YEI și cel puțin 3 000 000 000 EUR din investi țiile orientate ale FSE. (6) Cuantumul sprijinului din Fondul de coeziune care urmează să fie transferat c ătre MIE este de 10 000 000 000 EUR. Acesta este cheltuit pentru proiecte de infrastructur ă de transport în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 exclusiv în statele membre eligibile pentru finan țare din Fondul de coeziune. Comisia adopt ă, printr-un act de punere în aplicare, o decizie de stabilire a sumei care urmeaz ă să fie transferat ă din suma alocată fiecărui stat membru din Fondul de coeziune c ătre MIE, sum ă care este determinat ă în mod propor țional pentru întreaga perioad ă. Alocarea din Fondul de coeziune pentru fiecare stat membru se reduce în consecin ță. Creditele anuale care corespund contribu ției din Fondul de coeziune men ționate la primul paragraf sunt înscrise în liniile bugetare corespunz ătoare MIE începând cu exerci țiul bugetar 2014 Suma transferat ă din Fondul de coeziune c ătre MIE, men ționată la primul paragraf, pentru a fi cheltuit ă exclusiv în statele membre eligibile pentru finan țare din Fondul de coeziune se execută prin lansarea de cereri specifice pentru proiecte de implementare a re ț elelor de baz ă sau pentru proiecte și activități orizontale identificate în partea I a anexei I la Regulamentul (UE) nr. 1316/2013. Normele aplicabile sectorului transporturilor în temeiul Regula mentului (UE) nr. 1316/2013 se aplic ă cererilor specifice menționate la al patrulea paragraf. Pân ă la 31 decembrie 2016, selec ția proiectelor eligibile pentru finan țare respect ă alocările naționale din cadrul Fondului de coeziune. Începând cu 1 ianuarie 2017, resursele transferate MIE care nu au fost angajate pentru un proiect de infrastructur ă de transport sunt puse la dispozi ția tuturor statelor membre eligibile pentru finanț are din Fondul de coeziune, în vederea finan țării proiectelor de infrastructur ă de transport în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1316/2013. Pentru a sprijini statele membre eligibile pentru finan țare din Fondul de coeziune care pot întâmpina dificult ăți în conceperea de proiecte cu o suficient ă maturitate, calitate, sau ambele, și care aduc suficient ă valoare ad ăugată pentru Uniune, se acord ă o atenț ie specială acțiunilor de sprijinire a programelor destinate consolidării capacit ății instituționale și a eficien ței adminis trațiilor publice și a serviciilor publice legate de dezvoltarea și implementarea proiectelor men ționate în partea I din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1316/2013. Pentru a asigura cel maiRO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/383 111 INFORMAȚII GENERALE înalt nivel de absorb ție a fondurilor transferate în toate statele membre eligibile pentru finan țare din Fondul de coeziune, Comisia poate organiza cereri suplimentare. (7) Contribu ția din fondurile structurale pentru ajutorul pentru persoanele cele mai defavorizate în temeiul obiectivului privind investi țiile pentru cre ștere economic ă și locuri de munc ă este de cel pu țin 2 500 000 000 EUR și poate fi majorat ă cu până la 1 000 000 000 EUR printr-un sprijin suplimentar stabilit în mod voluntar de c ătre statele membre. Comisia adopt ă, printr-un act de punere în aplicare, o decizie de stabilire a sumei care urmeaz ă să fie transferat ă din suma alocată fiecărui stat membru din fondurile structurale pentru ajutorul pentru persoanele cele mai defavorizate pentru întreaga perioad ă. Alocarea din fondurile structurale pentru fiecare stat membru este redus ă în mod corespunz ător, pe baza unei reduceri propor ționale în func ție de categoria regiu nilor. Creditele anuale care corespund contribu ției din fondurile struc turale men ționate la primul paragraf sunt înscrise în liniile bugetare corespunz ătoare instrumentului de ajutor pentru persoanele cele mai defavorizate pentru exerci țiul bugetar 2014. (8) 330 000 000 EUR din resursele fondurilor structurale pentru obiectivul privind investi țiile pentru cre ștere economic ă și locuri de munc ă se aloc ă acțiunilor inovatoare gestionate direct sau indirect de Comisie în domeniul dezvolt ării urbane durabile. (9) Resursele pentru obiectivul de cooperare teritorial ă europeană reprezint ă 2,75 % din resursele globale disponibile pentru angajamentul bugetar din fonduri pentru perioada 2014 - 2020 ( și anume, un total de 8 948 259 330 EUR). (10) În sensul prezentului articol, al articolelor 18, 91, 93, 95, 99, 120, al anexei I și al anexei X la prezentul regulament, precum și în sensul articolului 4 din Regulamentul privind FEDR, al articolelor4 si al articolelor 16-23 din Regulamentul privind FSE, al articolului 3 alineatul (3) din Regulamentul privind CTE, regiunea ultraperiferic ă Mayotte se consider ă o regiune de nivelul NUTS 2 care se încadreaz ă în categoria regiunilor mai pu țin dezvoltate. În sensul articolului 3 alineatele (1) și (2) din Regulamentul privind CTE, Mayotte și Saint Martin se consider ă regiuni de nivelul NUTS 3. Articolul 93 Netransferabilitatea resurselor între categoriile de regiuni (1) Creditele totale alocate fiec ărui stat membru în ceea ce privește regiunile mai pu țin dezvoltate, regiunile de tranzi ție și regiunile mai dezvoltate nu sunt transferabile între aceste categorii de regiuni. (2) Prin derogare de la alineatul (1), Comisia poate accepta, în circumstan țe justificate în mod corespunz ător, legate de implementarea unuia sau mai multor obiective tematice, o propunere a unui stat membru – cu ocazia transmiterii pentru prima dat ă de către acesta a acordului de parteneriat sau, în circumstan țe justificate în mod corespunz ător, cu ocazia aloc ării rezervei de performan ță sau a unei revizuiri semnificative a acordului de parteneriat – s ă transfere pân ă la 3 % din creditul total pentru o categorie de regiuni c ătre alte categorii de regiuni. Articolul 94 Netransferabilitatea resurselor între obiective (1) Creditele totale alocate fiec ărui stat membru în leg ătură cu obiectivul privind investi țiile pentru cre ștere economic ă și locuri de munc ă și obiectivul de cooperare teritorial ă europeană nu sunt transferabile între aceste categorii de obiective. (2) Prin derogare de la alineatul (1), Comisia poate, pentru a susține contribu ția eficace a fondurilor la misiunile men ționate la articolul 89 alineatul (1), în circumstan țe justificate în mod corespunz ător și sub rezerva respect ării condiției prevăzute la alineatul (3), s ă accepte, prin intermediul unui act de punere în aplicare, o propunere a unui stat membru – cu ocazia trans miterii pentru prima dat ă de către acesta a acordului de parte neriat – s ă transfere o parte din creditele sale destinate obiec tivului de cooperare teritorial ă european ă către obiectivul privind investi țiile pentru cre ștere economic ă și locuri de muncă. (3) Ponderea obiectivului de cooperare teritorial ă european ă în statul membru care prezint ă propunerea men ționată la alineatul (2) nu poate fi mai mic ă de 35 % din suma total ă alocată statului membru respectiv în leg ătură cu obiectivul privind investi țiile pentru cre ștere economic ă și locuri de muncă și cu obiectivul de cooperare teritorial ă european ă și, după transfer, nu poate fi mai mic ă de 25 % din acel total. Articolul 95 Adiționalitatea (1) În sensul prezentului articol și al anexei X, se aplic ă următoarele definiț ii: 1. „formarea brut ă de capital fix” înseamn ă toate achizi țiile producătorilor reziden ți, minus ced ările, de active fixe într- o anumită perioadă și anumite adaosuri la valoarea activelor neproduse realizate în cadrul activit ății productive a unităț ilor productive sau instituț ionale, astfel cum este definit în Regulamentul (CE) nr. 2223/96 al Consiliului ( 1 ); 2. „active fixe” înseamn ă toate activele corporale sau necor porale produse ca realiz ări ale proceselor de produc ție, care sunt la rândul lor utilizate în mod repetat sau continuu în procesele de produc ție, pentru o perioad ă care dep ășește un an; 3. „administra ții publice” înseamn ă totalitatea unit ăților insti tuționale care, pe lâng ă îndeplinirea responsabilit ăților politice și a rolului lor de reglementare economic ă, produc în principal servicii (posibil bunuri) necomerciale pentru consumul individual sau colectiv și redistribuie veniturile și avuția publică; 4. „cheltuieli structurale publice sau asimilabile” înseamn ă formarea brut ă de capital fix a administra țiilor publice;RO L 347/384 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 ( 1 ) Regulamentul (CE) nr. 2223/96 al Consiliului din 25 iunie 1996 privind Sistemul European de conturi na ționale și regionale din Comunitate (JO L 310, 30.11.1996, p. 1).(b) 10,24 % ( și anume, un total de 32 084 931 311 EUR) pentru regiunile de tranzi ție; (c) 15,67 % ( și anume, un total de 49 084 308 755 EUR) pentru regiunile mai dezvoltate; (d) 21,19 % ( și anume, un total de 66 362 384 703 EUR) pentru statele membre care beneficiaz ă de contribu ții din Fondul de coeziune; (e) 0,44 % ( și anume, un total de 1 386 794 724 EUR) ca finanț are suplimentar ă pentru regiunile ultraperiferice menționate la articolul 349 din tratat ș i pentru regiunile de nivelul NUTS 2 care îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 2 din Protocolul nr. 6 la Actul de aderare din 1994. (2) Pe lâng ă sumele stabilite la articolul 91 și la alineatul (1) de la prezentul articol, pentru anii 2014 și 2015 se pune la dispoziție o sum ă suplimentar ă de 94 200 000 EUR, respectiv de 92 400 000 EUR, a șa cum se prevede în sec țiunea „Ajust ări suplimentare” din anexa VII. Sumele respective sunt identificate în decizia Comisiei men ționată la articolul 91 alineatul (2). (3) În 2016, Comisia revizuie ște, în cadrul ajust ării sale tehnice pentru anul 2017, în conformitate cu articolele 4 și 5 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013, totalul fondurilor alocate în cadrul obiectivului privind investi țiile pentru cre ștere economic ă și locuri de munc ă fiecărui stat membru pentru perioada 2017 - 2020, aplicând metoda de alocare stabilit ă la punctele 1 - 16 din anexa VII pe baza celor mai recente statistici disponibile și a compara ției, pentru statele membre supuse plafon ării, dintre PIB-ul na țional cumulat înregistrat pentru anii 2014 - 2015 și PIB-ul na țional cumulat pentru aceea și perioadă estimat în 2012 în conformitate cu punctul 10 din anexa VII. În cazul în care exist ă o divergen ță cumulată de peste +/-5 % între aloc ările revizuite și alocările totale, aloc ările totale se ajusteaz ă în mod corespunz ător. În conformitate cu articolul 5 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului, ajust ările trebuie s ă fie distribuite în mod egal pe parcursul anilor 2017 - 2020, iar plafoanele corespunz ătoare din cadrul financiar se modifică în consecin ță. Efectul net total al ajust ărilor, indiferent dac ă acestea sunt pozitive sau negative, nu dep ășește 4 000 000 000 EUR. Dup ă ajustarea tehnic ă, Comisia adopt ă o decizie, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, care stabile ște repartizarea anuală revizuită a resurselor globale pentru fiecare stat membru. (4) Pentru a se asigura c ă sunt direc ționate suficiente investiții către ocuparea for ței de munc ă în rândul tinerilor, mobilitatea for ței de munc ă, cunoaștere, incluziunea social ă și combaterea s ărăciei, cota de resurse ale fondurilor structurale disponibil ă pentru programarea programelor opera ționale în cadrul obiectivului privind investi țiile pentru cre ștere economic ă și locuri de munc ă, alocată de FSE în fiecare stat membru, nu este mai mică decât cota din FSE corespunz ătoare pentru respectivul stat membru, prev ăzută în programele operaționale pentru obiectivul privind convergen ța, competiti vitate regional ă și ocuparea for ței de munc ă pentru perioada de programare 2007 - 2013. La respectiva cot ă se adaug ă o sumă suplimentar ă pentru fiecare stat membru, stabilit ă în confor mitate cu metoda prev ăzută în anexa IX, pentru a se asigura că cota din FSE exprimat ă sub form ă de procente din totalul resurselor combinate pentru fonduri la nivelul Uniunii, excluzând finan țarea din Fondul de coeziune pentru infras tructura de transport din cadrul MIE, men ționată la alineatul (6), și finanț area din fondurile structurale pentru ajutorarea celor mai defavorizate persoane men ționate la alineatul (7), din statele membre nu este mai mic ă de 23,1 %. În sensul prezentului alineat, investi țiile furnizate din FSE c ătre YEI se consideră a fi parte a cotei din fondurile structurale alocate FSE. (5) Resursele pentru YEI se ridic ă la 3 000 000 000 EUR din alocarea specific ă pentru YEI și cel puțin 3 000 000 000 EUR din investi țiile orientate ale FSE. (6) Cuantumul sprijinului din Fondul de coeziune care urmează să fie transferat c ătre MIE este de 10 000 000 000 EUR. Acesta este cheltuit pentru proiecte de infrastructur ă de transport în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 exclusiv în statele membre eligibile pentru finan țare din Fondul de coeziune. Comisia adopt ă, printr-un act de punere în aplicare, o decizie de stabilire a sumei care urmeaz ă să fie transferat ă din suma alocată fiecărui stat membru din Fondul de coeziune c ătre MIE, sum ă care este determinat ă în mod propor țional pentru întreaga perioad ă. Alocarea din Fondul de coeziune pentru fiecare stat membru se reduce în consecin ță. Creditele anuale care corespund contribu ției din Fondul de coeziune men ționate la primul paragraf sunt înscrise în liniile bugetare corespunz ătoare MIE începând cu exerci țiul bugetar 2014 Suma transferat ă din Fondul de coeziune c ătre MIE, men ționată la primul paragraf, pentru a fi cheltuit ă exclusiv în statele membre eligibile pentru finan țare din Fondul de coeziune se execută prin lansarea de cereri specifice pentru proiecte de implementare a re ț elelor de baz ă sau pentru proiecte și activități orizontale identificate în partea I a anexei I la Regulamentul (UE) nr. 1316/2013. Normele aplicabile sectorului transporturilor în temeiul Regula mentului (UE) nr. 1316/2013 se aplic ă cererilor specifice menționate la al patrulea paragraf. Pân ă la 31 decembrie 2016, selec ția proiectelor eligibile pentru finan țare respect ă alocările naționale din cadrul Fondului de coeziune. Începând cu 1 ianuarie 2017, resursele transferate MIE care nu au fost angajate pentru un proiect de infrastructur ă de transport sunt puse la dispozi ția tuturor statelor membre eligibile pentru finanț are din Fondul de coeziune, în vederea finan țării proiectelor de infrastructur ă de transport în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1316/2013. Pentru a sprijini statele membre eligibile pentru finan țare din Fondul de coeziune care pot întâmpina dificult ăți în conceperea de proiecte cu o suficient ă maturitate, calitate, sau ambele, și care aduc suficient ă valoare ad ăugată pentru Uniune, se acord ă o atenț ie specială acțiunilor de sprijinire a programelor destinate consolidării capacit ății instituționale și a eficien ței adminis trațiilor publice și a serviciilor publice legate de dezvoltarea și implementarea proiectelor men ționate în partea I din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1316/2013. Pentru a asigura cel maiRO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/383 (2) Contribu țiile din partea fondurilor pentru obiectivul de creștere și locuri de munc ă nu se substituie cheltuielilor struc turale publice sau asimilabile efectuate de un stat membru. (3) Statele membre men țin pentru perioada 2014 - 2020 un nivel mediu anual de cheltuieli structurale publice sau asimi labile cel pu țin egal cu nivelul de referin ță stabilit în acordul de parteneriat. La stabilirea nivelului de referin ță menționat la primul paragraf, Comisia și statele membre iau în considerare condi țiile macroe conomice generale și circumstan țele specifice sau excep ționale, precum privatiz ările sau un nivel excep țional al cheltuielilor structurale publice sau asimilabile ale unui stat membru în perioada de programare 2007 - 2013 și evoluția altor indicatori privind investi țiile publice. De asemenea, ele iau în considerare modificările alocărilor naționale din fonduri în raport cu perioada 2007 - 2013. (4) Verificarea men ținerii în aceast ă perioad ă a nivelului de cheltuieli structurale publice sau asimilabile în temeiul obiec tivului privind investi țiile pentru cre ștere economic ă și locuri de muncă se efectueaz ă exclusiv în statele membre în care regiunile mai pu țin dezvoltate și regiunile de tranzi ție reprezint ă cel puțin 15 % din totalul popula ției. În statele membre în care regiunile mai pu țin dezvoltate și regiunile de tranzi ție reprezint ă cel puțin 65 % din popula ția totală, verificarea se efectueaz ă la nivel na țional. În statele membre în care regiunile mai pu țin dezvoltate și regiunile de tranzi ție reprezint ă peste 15 % și sub 65 % din populația totală, verificarea se efectueaz ă la nivel na țional și regional. În acest scop, statele membre pun la dispozi ția Comisiei informaț ii privind cheltuielile în regiunile mai pu țin dezvoltate și regiunile de tranzi ție în fiecare etap ă a procesului de verificare. (5) Verificarea men ținerii nivelului de cheltuieli structurale publice sau asimilabile în temeiul obiectivului privind investi țiile pentru cre ștere economic ă și locuri de munc ă se efectueaz ă în momentul transmiterii acordului de parteneriat („verificarea ex ante ”), în 2018 („verificarea intermediar ă”) și în 2022 („veri ficarea ex post ”). Normele detaliate referitoare la verificarea adi ționalității sunt stabilite la punctul 2 din anexa X. (6) Dac ă, în urma verific ării ex post , Comisia stabile ște că un stat membru nu și-a menținut nivelul de referin ță al cheltuielilor structurale publice sau asimilabile în temeiul obiectivului privind investițiile pentru cre ștere economic ă și locuri de munc ă stabilit în acordul de parteneriat și astfel cum este prezentat în anexa X, Comisia poate aplica o corec ție financiar ă, corelată cu gravitatea neconformit ății, adoptând o decizie prin intermediul unui act de punere în aplicare. Atunci când decide dac ă să efectueze o corecție financiar ă, Comisia ia în considerare dac ă situația economic ă a statului membru s-a modificat în mod semnificativ în raport cu momentul verific ării intermediare. Normele detaliate referitoare la ratele de corec ție financiar ă sunt stabilite la punctul 3 din anexa X. (7) Alineatele (1) - (6) nu se aplic ă programelor din cadrul obiectivului de cooperare teritorial ă european ă. TITLUL II PROGRAMARE CAPITOLUL I Dispoziții generale privind fondurile Articolul 96 Conținutul, adoptarea și modificarea programelor operaționale în cadrul obiectivului privind investi țiile pentru creș tere economic ă și locuri de munc ă (1) Un program opera țional const ă din axe prioritare. O ax ă prioritară vizează un fond și o categorie de regiuni, exceptând cazul Fondului de coeziune, ș i corespunde, f ără a aduce atingere articolului 59, unui obiectiv tematic și cuprinde una sau mai multe priorit ăți de investi ții privind obiectivul tematic respectiv, în conformitate cu normele specifice fondurilor. Dac ă este cazul și pentru a- și spori impactul și eficacitatea printr-o abordare coerentă din punct de vedere tematic, o ax ă prioritar ă poate: (a) să vizeze mai multe categorii de regiuni; (b) să combine una sau mai multe priorit ăți de investi ții complementare din FEDR, Fondul de coeziune și FSE în cadrul unui obiectiv tematic; (c) să combine, în cazuri justificate corespunz ător, una sau mai multe priorit ăți de investi ții complementare din diferite obiective tematice pentru a-i asigura o contribu ție maxim ă axei prioritare respective; (d) pentru FSE, s ă combine priorit ăți de investi ții din diferite obiective tematice prev ăzute la articolul 9 primul paragraf punctele 8, 9, 10 și 11, pentru a facilita contribuț ia acestora la alte axe prioritare și pentru a implementa inovarea social ă și cooperarea transna țională. Statele membre pot combina dou ă sau mai multe dintre opțiunile de la literele (a) - (d). (2) Un program opera țional contribuie la strategia Uniunii pentru o cre ștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii și la realizarea coeziunii economice, sociale și teritoriale și stabi lește: (a) o justificare pentru alegerea obiectivelor tematice, a priori tăților de investi ții aferente și a alocărilor financiare, ținând seama de acordul de parteneriat, pe baza identific ării nece sităților regionale și, după caz, naționale, inclusiv necesitatea de abordare a dificult ăților identificate în recomandă rileRO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/385 113 INFORMAȚII GENERALE specifice corespunz ătoare adresate fiec ărei țări, adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE, precum și recomand ările corespunz ătoare ale Consiliului adoptate în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE, ținând seama de evaluarea ex ante în conformitate cu articolul 55; (b) pentru fiecare ax ă prioritar ă în afară de asisten ța tehnică: (i) priorit ățile de investi ții și obiectivele specifice aferente; (ii) pentru a consolida orientarea c ătre rezultate a progra mării, rezultatele preconizate pentru fiecare obiectiv specific și indicatorii de rezultat asocia ți, cu o valoare de bază și o valoare- țintă, cuantificat ă dacă este cazul, în conformitate cu normele specifice fondurilor; (iii) o descriere a tipurilor și a exemplelor de ac țiuni care urmează a fi sprijinite în cadrul fiec ărei priorit ăți de investiții și contribu ția lor preconizat ă la obiectivele specifice men ționate la punctul (i), inclusiv principiile directoare pentru selectarea opera țiunilor și, după caz, identificarea principalelor grupuri- țintă, a teritoriilor specifice vizate, a tipurilor de beneficiari, utilizarea planificată a instrumentelor financiare, și a proiectelor majore; (iv) indicatorii de realizare, inclusiv valoarea- țintă cuanti ficată, care trebuie s ă contribuie la rezultate, în confor mitate cu normele specifice fondurilor, pentru fiecare prioritate de investi ții; (v) identificarea etapelor de implementare, a indicatorilor financiari și de realizare, precum și, unde este cazul, a indicatorilor de rezultat, care urmeaz ă să fie folosi ți ca etape și obiective pentru cadrul de performan ță în conformitate cu articolul 21 alineatul (1) și cu anexa II; (vi) categoriile aferente de interven ții bazate pe o nomen clatură adoptat ă de Comisie, precum și o defalcare orientativă a resurselor planificate; (vii) după caz, un rezumat al folosirii planificate a asisten ței tehnice, inclusiv, atunci când este necesar, m ăsuri de consolidare a capacit ății administrative a autorit ăților care particip ă la gestionarea și controlul programelor și a beneficiarilor, (c) pentru fiecare ax ă prioritar ă privind asisten ța tehnică: (i) obiectivele specifice; (ii) rezultatele preconizate pentru fiecare obiectiv specific și, atunci când con ținutul acțiunilor justific ă acest lucru în mod obiectiv, indicatorii de rezultat asocia ți, cu o valoare de baz ă și o valoare țintă, în conformitate cu normele specifice fondurilor; (iii) o descriere a ac țiunilor care urmeaz ă să fie sprijinite și contribuția lor preconizat ă la obiectivele specifice menționate la punctul (i); (iv) indicatorii de realizare cu privire la care se preconizeaz ă că contribuie la rezultate; (v) categoriile aferente de interven ții bazate pe o nomen clatură adoptat ă de Comisie, precum și o defalcare orientativă a resurselor planificate. Punctul (ii) nu se aplic ă în cazurile în care contribuț ia Uniunii la axa prioritar ă sau la axele prioritare privind asistența tehnică în cadrul unui program opera țional nu depășește 15 000 000 EUR. (d) un plan de finan țare care cuprinde urm ătoarele tabele: (i) tabele care s ă specifice, pentru fiecare an, în confor mitate cu articolele 60, 120 și 121, suma pachetului financiar total prev ăzut pentru contribu ția din fiecare fond, identificând sumele legate de rezerva pentru performan ță; (ii) tabele care s ă specifice, pentru întreaga perioad ă de programare, pentru programul opera țional respectiv și pentru fiecare ax ă prioritar ă, suma aloc ării financiare totale a contribu ției din partea fiec ărui fond, precum și suma aferent ă cofinan țării naționale, care să identifice sumele legate de rezerva de performan ță. Pentru axele prioritare care vizeaz ă mai multe categorii de regiuni, tabelele specific ă suma aloc ării financiare totale din fonduri și cofinan țarea națională pentru fiecare categorie de regiuni. Pentru axele prioritare care combin ă priorități de investiții din diferite obiective tematice, tabelul specifică suma aloc ării financiare totale din fiecare fond și cofinan țarea națională pentru fiecare dintre obiectivele tematice corespunz ătoare. Atunci când cofinan țarea națională este constituit ă din cofi nanțări publice și private, tabelul prezint ă defalcarea indi cativă între componentele publice și private. Acesta prezint ă, în scop informativ, participarea preconizat ă din partea BEI; (e) o listă a proiectelor principale a c ăror implementare este planificată în timpul perioadei de programare. Comisia adopt ă acte de punere în aplicare privind nomen clatura men ționată la primul paragraf litera (b) punctul (vi) si litera (c) punctul (v). Respectivele acte de punere în aplicare se adopt ă în conformitate cu procedura de examinare men ționată la articolul 150 alineatul (3).RO L 347/386 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 (2) Contribu țiile din partea fondurilor pentru obiectivul de creștere și locuri de munc ă nu se substituie cheltuielilor struc turale publice sau asimilabile efectuate de un stat membru. (3) Statele membre men țin pentru perioada 2014 - 2020 un nivel mediu anual de cheltuieli structurale publice sau asimi labile cel pu țin egal cu nivelul de referin ță stabilit în acordul de parteneriat. La stabilirea nivelului de referin ță menționat la primul paragraf, Comisia și statele membre iau în considerare condi țiile macroe conomice generale și circumstan țele specifice sau excep ționale, precum privatiz ările sau un nivel excep țional al cheltuielilor structurale publice sau asimilabile ale unui stat membru în perioada de programare 2007 - 2013 și evoluția altor indicatori privind investi țiile publice. De asemenea, ele iau în considerare modificările alocărilor naționale din fonduri în raport cu perioada 2007 - 2013. (4) Verificarea men ținerii în aceast ă perioad ă a nivelului de cheltuieli structurale publice sau asimilabile în temeiul obiec tivului privind investi țiile pentru cre ștere economic ă și locuri de muncă se efectueaz ă exclusiv în statele membre în care regiunile mai pu țin dezvoltate și regiunile de tranzi ție reprezint ă cel puțin 15 % din totalul popula ției. În statele membre în care regiunile mai pu țin dezvoltate și regiunile de tranzi ție reprezint ă cel puțin 65 % din popula ția totală, verificarea se efectueaz ă la nivel na țional. În statele membre în care regiunile mai pu țin dezvoltate și regiunile de tranzi ție reprezint ă peste 15 % și sub 65 % din populația totală, verificarea se efectueaz ă la nivel na țional și regional. În acest scop, statele membre pun la dispozi ția Comisiei informaț ii privind cheltuielile în regiunile mai pu țin dezvoltate și regiunile de tranzi ție în fiecare etap ă a procesului de verificare. (5) Verificarea men ținerii nivelului de cheltuieli structurale publice sau asimilabile în temeiul obiectivului privind investi țiile pentru cre ștere economic ă și locuri de munc ă se efectueaz ă în momentul transmiterii acordului de parteneriat („verificarea ex ante ”), în 2018 („verificarea intermediar ă”) și în 2022 („veri ficarea ex post ”). Normele detaliate referitoare la verificarea adi ționalității sunt stabilite la punctul 2 din anexa X. (6) Dac ă, în urma verific ării ex post , Comisia stabile ște că un stat membru nu și-a menținut nivelul de referin ță al cheltuielilor structurale publice sau asimilabile în temeiul obiectivului privind investițiile pentru cre ștere economic ă și locuri de munc ă stabilit în acordul de parteneriat și astfel cum este prezentat în anexa X, Comisia poate aplica o corec ție financiar ă, corelată cu gravitatea neconformit ății, adoptând o decizie prin intermediul unui act de punere în aplicare. Atunci când decide dac ă să efectueze o corecție financiar ă, Comisia ia în considerare dac ă situația economic ă a statului membru s-a modificat în mod semnificativ în raport cu momentul verific ării intermediare. Normele detaliate referitoare la ratele de corec ție financiar ă sunt stabilite la punctul 3 din anexa X. (7) Alineatele (1) - (6) nu se aplic ă programelor din cadrul obiectivului de cooperare teritorial ă european ă. TITLUL II PROGRAMARE CAPITOLUL I Dispoziții generale privind fondurile Articolul 96 Conținutul, adoptarea și modificarea programelor operaționale în cadrul obiectivului privind investi țiile pentru creș tere economic ă și locuri de munc ă (1) Un program opera țional const ă din axe prioritare. O ax ă prioritară vizează un fond și o categorie de regiuni, exceptând cazul Fondului de coeziune, ș i corespunde, f ără a aduce atingere articolului 59, unui obiectiv tematic și cuprinde una sau mai multe priorit ăți de investi ții privind obiectivul tematic respectiv, în conformitate cu normele specifice fondurilor. Dac ă este cazul și pentru a- și spori impactul și eficacitatea printr-o abordare coerentă din punct de vedere tematic, o ax ă prioritar ă poate: (a) să vizeze mai multe categorii de regiuni; (b) să combine una sau mai multe priorit ăți de investi ții complementare din FEDR, Fondul de coeziune și FSE în cadrul unui obiectiv tematic; (c) să combine, în cazuri justificate corespunz ător, una sau mai multe priorit ăți de investi ții complementare din diferite obiective tematice pentru a-i asigura o contribu ție maxim ă axei prioritare respective; (d) pentru FSE, s ă combine priorit ăți de investi ții din diferite obiective tematice prev ăzute la articolul 9 primul paragraf punctele 8, 9, 10 și 11, pentru a facilita contribuț ia acestora la alte axe prioritare și pentru a implementa inovarea social ă și cooperarea transna țională. Statele membre pot combina dou ă sau mai multe dintre opțiunile de la literele (a) - (d). (2) Un program opera țional contribuie la strategia Uniunii pentru o cre ștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii și la realizarea coeziunii economice, sociale și teritoriale și stabi lește: (a) o justificare pentru alegerea obiectivelor tematice, a priori tăților de investi ții aferente și a alocărilor financiare, ținând seama de acordul de parteneriat, pe baza identific ării nece sităților regionale și, după caz, naționale, inclusiv necesitatea de abordare a dificult ăților identificate în recomandă rileRO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/385 (3) Ținând seama de con ținutul și obiectivele acesteia, un program opera țional descrie, abordarea integrat ă a dezvolt ării teritoriale, avându-se în vedere acordul de parteneriat și arătând modul în care respectivul program opera țional contribuie la îndeplinirea obiectivelor sale și a rezultatelor preconizate ale sale, specificând, dup ă caz, urm ătoarele: (a) abordarea utiliz ării instrumentelor pentru dezvoltare local ă plasată sub responsabilitatea comunit ății și principiile de identificare a zonelor în care acestea vor fi implementate; (b) suma orientativ ă aferentă sprijinului din partea FEDR pentru acțiuni integrate în favoarea dezvolt ării urbane durabile, care urmează să fie implementate în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din Regulamentul privind FEADR și alocarea orientativă a sprijinului din partea FSE pentru ac țiuni inte grate; (c) abordarea fa ță de utilizarea instrumentului ITI în alte cazuri decât cele care fac obiectul literei (b) și alocările financiare orientative aferente acestor cazuri, din fiecare ax ă prioritar ă; (d) acordurile pentru acț iuni interregionale ș i transnaționale din cadrul programelor opera ționale, ai c ăror beneficiari se afl ă în cel puțin un alt stat membru; (e) atunci când statele membre și regiunile particip ă la strategii macroregionale și la strategii aferente bazinelor maritime, în funcție de nevoile zonei vizate de program definite de statul membru în cauz ă, contribu ția interven țiilor planificate în cadrul programului la aceste strategii. (4) În plus, în programul opera țional se precizeaz ă urmă toarele: (a) după caz, identificarea faptului dac ă răspunde sau nu nevoilor specifice din zonele geografice cele mai afectate de sărăcie sau nevoilor grupurilor țintă cele mai expuse riscului de discriminare sau excludere social ă și prezentarea modului în care realizeaz ă acest lucru, în special în cazul comunităț ilor marginalizate și al persoanelor cu handicap și, după caz, contribu ția la abordarea integrat ă stabilită în acordul de parteneriat; (b) după caz, identificarea faptului dac ă răspunde provoc ărilor demografice din regiuni sau nevoilor specifice ale zonelor care sufer ă de handicapuri naturale sau demografice grave ș i permanente, men ționate la articolul 174 din TFUE, și prezentarea modului în care realizeaz ă acest lucru, precum și contribu ția la abordarea integrat ă stabilită în acest sens în acordul de parteneriat. (5) Programul opera țional identific ă: (a) autoritatea de management, autoritatea de certificare, dup ă caz, și autoritatea de audit; (b) organismul c ătre care trebuie f ăcute plățile de către Comisie; (c) acțiunile întreprinse cu scopul de a implica partenerii cores punzători men ționaț i la articolul 5 în elaborarea programului opera țional și rolul acestor parteneri în imple mentarea, monitorizarea și evaluarea programului operațional. (6) Programul opera țional stabile ște și următoarele, avându-se în vedere con ținutul acordului de parteneriat și ținând seama de cadrul institu țional și legal al statelor membre: (a) mecanisme pentru a asigura coordonarea dintre fonduri, FEADR, FEPAM și alte instrumente de finan țare ale Uniunii și naționale, precum și cu BEI ț inând seama de dispozițiile aplicabile din CSC; (b) pentru fiecare condi ționalitate ex ante stabilit ă în confor mitate cu articolul 19 și cu anexa XI și aplicabil ă programului opera țional, o evaluare a faptului dac ă condiționalitatea ex ante este îndeplinit ă la data depunerii acordului de parteneriat și a programului opera țional, iar în cazurile în care condi ționalitatea ex ante nu este îndeplinit ă, o descriere a ac țiunilor prev ăzute pentru îndeplinirea condiționalității ex ante în cauz ă, organismele responsabile și un calendar pentru îndeplinirea acestor ac țiuni, în confor mitate cu rezumatul prezentat împreun ă cu acordul de parteneriat; (c) un rezumat al sarcinii administrative pentru beneficiari și, dacă este cazul, ac țiunile planificate, înso țit de un calendar orientativ, pentru reducerea sarcinii administrative. (7) Fiecare program opera țional, cu excep ția celor în care se desfășoară asistență tehnică în cadrul unui program opera țional specific, sub rezerva evalu ării justificate corespunz ător de către statul membru a pertinen ței acestora pentru con ținutul și obiec tivele programelor opera ționale, include o descriere a, include o descriere a: (a) măsurilor specifice care trebuie s ă fie efectuate pentru a ține seama de cerin țele privind protec ția mediului, eficien ța resurselor, atenuarea schimb ărilor climatice și adaptarea la acestea, rezistenț a în fața dezastrelor și prevenirea și gestionarea riscurilor în selectarea opera țiunilor; (b) acțiunilor specifice de promovare a șanselor egale și de prevenire a formelor de discriminare bazat ă pe sex, ras ă sau origine etnic ă, religie sau convingeri, handicap, vârst ă sau orientare sexual ă în timpul preg ătirii, elaboră rii și imple mentarea programului opera țional și, în special, în ceea ce privește accesul la finan țare, luând în considerare nevoile diferitelor grupuri- țintă expuse riscului de astfel de discri mină ri și, în special, cerin țele pentru a garanta accesibilitatea pentru persoanele cu handicap; (c) contribu ției programului opera țional la promovarea egalit ății între bărbați și femei și, atunci când este cazul, a m ăsurilor menite să asigure integrarea perspectivei de gen la nivelul de program opera țional și de opera țiune.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/387 115 INFORMAȚII GENERALE Statele membre pot depune un aviz din partea organismelor naționale de promovare a egalit ății privind m ăsurile men ționate la literele (b) și (c) de la primul paragraf odat ă cu propunerea pentru un program opera țional în cadrul obiectivului privind investițiile pentru cre ștere economic ă și locuri de munc ă. (8) În cazul în care un stat membru preg ătește cel mult un program opera țional pentru fiecare fond, elementele programului opera țional care intr ă sub incidenț a alineatului (2) primul paragraf litera (a), alineatului (3) literele (a), (c) și (d), alineatului (4) și a alineatului (6) pot fi introduse doar în cadrul dispozi țiilor relevante din acordul de parteneriat. (9) Programul opera țional este preg ătit în conformitate cu un model. În vederea asigur ării unor condi ții uniforme de punere în aplicare a prezentului articol, Comisia adopt ă un act de punere în aplicare de stabilire a respectivului model. Respectivul act de punere în aplicare se adopt ă în conformitate cu procedura de consultare, men ționată la articolul 150 alineatul (2). (10) Comisia adopt ă o decizie, prin intermediul actelor de punere în aplicare, prin care aprob ă toate elementele programului opera țional (inclusiv orice modific ări viitoare) care intră sub incidenț a prezentului articol, cu excep ția celor care intră sub incidenț a alineatului (2) primul paragraf litera (b) punctul (vi) si litera (c) punctul (v), a alineatelor (4) și (5), a alineatului (6) literele (a) și (c) și a alineatului (7), care r ămân în responsabilitatea statelor membre. (11) Autoritatea de management notific ă Comisiei orice decizie de modificare a unor elemente din programul operațional care nu sunt acoperite de decizia Comisiei menționată la alineatul (10) în termen de o lun ă de la respectiva decizie de modificare. În decizia de modificare se precizeaz ă data intrării sale în vigoare, care nu este anterioar ă datei adop tării. Articolul 97 Dispoziții specifice pentru programarea sprijinului pentru instrumentele comune pentru garan ții neplafonate și securitizări în contextul obiectivului privind investi țiile pentru creș tere economic ă și locuri de munc ă În conformitate cu articolul 28, programele opera ționale menționate la articolul 39 alineatul (4) primul paragraf litera (b) includ numai elementele prev ăzute la articolul 96 alineatul (2) primul paragraf litera (b) punctele (i), (ii) și (iv) ș i litera (d), articolul 96 alineatul (5) și articolul 96 alineatul (6) litera (b). Articolul 98 Contribu ții comune din partea fondurilor în cadrul obiectivului privind investi țiile pentru cre ștere economic ă și locuri de munc ă (1) Fondurile pot oferi împreun ă contribu ții pentru programele opera ționale în cadrul obiectivului privind investițiile pentru cre ștere economic ă și locuri de munc ă. (2) FEDR și FSE pot finan ța, în mod complementar și în limita a 10 % din finan țarea din partea Uniunii, pentru fiecare axă prioritar ă a unui program opera țional, o parte dintr-o operațiune pentru care cheltuielile sunt eligibile pentru contribuția din partea celuilalt fond, pe baza normelor de eligi bilitate aplicate în cazul fondului respectiv, cu condi ția ca astfel de contribu ții să fie necesare pentru implementarea satisf ă cătoare a opera țiunii și să fie direct legate de aceasta. (3) Alineatele (1) și (2) nu se aplic ă programelor opera ționale din cadrul obiectivului privind cooperarea teritorial ă european ă. Articolul 99 Gradul de acoperire geografic ă al programelor opera ționale în contextul obiectivului privind investi țiile pentru cre ștere economică și locuri de munc ă Cu excepția cazului în care s-a convenit altfel între Comisie și statul membru, programele opera ționale pentru FEDR și FSE sunt întocmite la nivelul geografic adecvat, de nivel cel pu țin NUTS 2, în conformitate cu cadrul institu țional și juridic al statului membru. Programele opera ționale care beneficiaz ă de contribu ții din Fondului de coeziune sunt întocmite la nivel na țional. CAPITOLUL II Proiecte majore Articolul 100 Conținut FEDR și Fondul de coeziune pot s ă finanț eze, în cadrul unui program opera țional sau al unor programe opera ționale care au făcut obiectul unei decizii a Comisiei în temeiul articolului 96 alineatul (10) din prezentul regulament sau in temeiul arti colului 8 alineatul (12) din regulamentul privind CTE, o operațiune care include un ansamblu de lucră ri, activități sau servicii, destinate s ă îndeplineasc ă prin ele însele o func ție indi vizibilă cu caracter economic sau tehnic precis, care urm ărește obiective clar identificate și al cărei cost total eligibil dep ășește 50 000 000 EUR și, în cazul opera țiunilor care contribuie la obiectivul tematic prev ăzut la articolul 9 primul paragraf punctul 7, al că rei cost total eligibil dep ășește 75 000 000 EUR (denumită în continuare „proiect major”). Instrumentele financiare nu sunt considerate a fi proiecte majore. Articolul 101 Informații necesare în vederea aprob ării unui proiect major Înainte de aprobarea unui proiect major, autoritatea de mana gement se asigur ă că sunt disponibile urmă toarele informaț ii: (a) informa ții cu privire la organismul care va fi responsabil pentru implementarea proiectului major și capacitatea sa; (b) o descriere a investi ției și locul de plasare a acesteia; (c) costul total și costul eligibil total, luând în considerare cerințele stabilite la articolul 61; (d) studiile de fezabilitate efectuate, inclusiv analiza op țiunilor și rezultatele;RO L 347/388 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 (3) Ținând seama de con ținutul și obiectivele acesteia, un program opera țional descrie, abordarea integrat ă a dezvolt ării teritoriale, avându-se în vedere acordul de parteneriat și arătând modul în care respectivul program opera țional contribuie la îndeplinirea obiectivelor sale și a rezultatelor preconizate ale sale, specificând, dup ă caz, urm ătoarele: (a) abordarea utiliz ării instrumentelor pentru dezvoltare local ă plasată sub responsabilitatea comunit ății și principiile de identificare a zonelor în care acestea vor fi implementate; (b) suma orientativ ă aferentă sprijinului din partea FEDR pentru acțiuni integrate în favoarea dezvolt ării urbane durabile, care urmează să fie implementate în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din Regulamentul privind FEADR și alocarea orientativă a sprijinului din partea FSE pentru ac țiuni inte grate; (c) abordarea fa ță de utilizarea instrumentului ITI în alte cazuri decât cele care fac obiectul literei (b) și alocările financiare orientative aferente acestor cazuri, din fiecare ax ă prioritar ă; (d) acordurile pentru acț iuni interregionale ș i transnaționale din cadrul programelor opera ționale, ai c ăror beneficiari se afl ă în cel puțin un alt stat membru; (e) atunci când statele membre și regiunile particip ă la strategii macroregionale și la strategii aferente bazinelor maritime, în funcție de nevoile zonei vizate de program definite de statul membru în cauz ă, contribu ția interven țiilor planificate în cadrul programului la aceste strategii. (4) În plus, în programul opera țional se precizeaz ă urmă toarele: (a) după caz, identificarea faptului dac ă răspunde sau nu nevoilor specifice din zonele geografice cele mai afectate de sărăcie sau nevoilor grupurilor țintă cele mai expuse riscului de discriminare sau excludere social ă și prezentarea modului în care realizeaz ă acest lucru, în special în cazul comunităț ilor marginalizate și al persoanelor cu handicap și, după caz, contribu ția la abordarea integrat ă stabilită în acordul de parteneriat; (b) după caz, identificarea faptului dac ă răspunde provoc ărilor demografice din regiuni sau nevoilor specifice ale zonelor care sufer ă de handicapuri naturale sau demografice grave ș i permanente, men ționate la articolul 174 din TFUE, și prezentarea modului în care realizeaz ă acest lucru, precum și contribu ția la abordarea integrat ă stabilită în acest sens în acordul de parteneriat. (5) Programul opera țional identific ă: (a) autoritatea de management, autoritatea de certificare, dup ă caz, și autoritatea de audit; (b) organismul c ătre care trebuie f ăcute plățile de către Comisie; (c) acțiunile întreprinse cu scopul de a implica partenerii cores punzători men ționaț i la articolul 5 în elaborarea programului opera țional și rolul acestor parteneri în imple mentarea, monitorizarea și evaluarea programului operațional. (6) Programul opera țional stabile ște și următoarele, avându-se în vedere con ținutul acordului de parteneriat și ținând seama de cadrul institu țional și legal al statelor membre: (a) mecanisme pentru a asigura coordonarea dintre fonduri, FEADR, FEPAM și alte instrumente de finan țare ale Uniunii și naționale, precum și cu BEI ț inând seama de dispozițiile aplicabile din CSC; (b) pentru fiecare condi ționalitate ex ante stabilit ă în confor mitate cu articolul 19 și cu anexa XI și aplicabil ă programului opera țional, o evaluare a faptului dac ă condiționalitatea ex ante este îndeplinit ă la data depunerii acordului de parteneriat și a programului opera țional, iar în cazurile în care condi ționalitatea ex ante nu este îndeplinit ă, o descriere a ac țiunilor prev ăzute pentru îndeplinirea condiționalității ex ante în cauz ă, organismele responsabile și un calendar pentru îndeplinirea acestor ac țiuni, în confor mitate cu rezumatul prezentat împreun ă cu acordul de parteneriat; (c) un rezumat al sarcinii administrative pentru beneficiari și, dacă este cazul, ac țiunile planificate, înso țit de un calendar orientativ, pentru reducerea sarcinii administrative. (7) Fiecare program opera țional, cu excep ția celor în care se desfășoară asistență tehnică în cadrul unui program opera țional specific, sub rezerva evalu ării justificate corespunz ător de către statul membru a pertinen ței acestora pentru con ținutul și obiec tivele programelor opera ționale, include o descriere a, include o descriere a: (a) măsurilor specifice care trebuie s ă fie efectuate pentru a ține seama de cerin țele privind protec ția mediului, eficien ța resurselor, atenuarea schimb ărilor climatice și adaptarea la acestea, rezistenț a în fața dezastrelor și prevenirea și gestionarea riscurilor în selectarea opera țiunilor; (b) acțiunilor specifice de promovare a șanselor egale și de prevenire a formelor de discriminare bazat ă pe sex, ras ă sau origine etnic ă, religie sau convingeri, handicap, vârst ă sau orientare sexual ă în timpul preg ătirii, elaboră rii și imple mentarea programului opera țional și, în special, în ceea ce privește accesul la finan țare, luând în considerare nevoile diferitelor grupuri- țintă expuse riscului de astfel de discri mină ri și, în special, cerin țele pentru a garanta accesibilitatea pentru persoanele cu handicap; (c) contribu ției programului opera țional la promovarea egalit ății între bărbați și femei și, atunci când este cazul, a m ăsurilor menite să asigure integrarea perspectivei de gen la nivelul de program opera țional și de opera țiune.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/387 (e) o analiz ă a raportului cost-beneficii, inclusiv o analiz ă economic ă și financiar ă, și o evaluare a riscurilor; (f) o analiz ă a impactului asupra mediului, ținând seama de nevoile de adaptare la schimb ările climatice și de atenuare a efectelor acestora și de rezisten ța în fața dezastrelor; (g) o explica ție cu privire la modul în care proiectul major este în concordan ță cu axele prioritare relevante ale programului operațional sau ale programelor opera ționale respective și contribuția preconizat ă a acestora la realizarea obiectivelor specifice prev ăzute de aceste axe prioritare și contribu ția preconizat ă la dezvoltarea socioeconomic ă; (h) planul de finan țare care să indice suma total ă planificat ă a resurselor financiare și suma prev ăzută pentru contribu ția din partea fondurilor, a BEI, și toate celelalte surse de finanț are, împreun ă cu indicatorii fizici și financiari pentru monitorizarea evolu ției, ținând seama de riscurile identi ficate; (i) un calendar de execu ție a proiectului major și, în cazul în care se preconizeaz ă că perioada de implementare va fi mai mare decât perioada de programare, tran șele pentru care se cere o contribu ție din partea fondurilor pe perioada de programare. Comisia adopt ă acte de punere în aplicare de stabilire a meto dologiei care trebuie utilizat ă, pe baza celor mai bune practici recunoscute, la efectuarea analizei costuri-beneficii prev ăzută la primul paragraf litera (e). Respectivele acte de punere în aplicare se adopt ă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 150 alineatul (2). La inițiativa unui stat membru, informa țiile menționate la literele (a) - (i) de la primul paragraf pot fi evaluate de exper ți independen ți care beneficiaz ă de asisten ță tehnică din partea Comisiei sau, în acord cu Comisia, de al ți experți independen ți („evaluarea privind calitatea”). În alte cazuri, statul membru transmite Comisiei informa țiile prevăzute la literele (a) - (i) de la primul paragraf de îndat ă ce acestea sunt disponibile. Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate, în confor mitate cu articolul 149, de stabilire a metodologiei care trebuie utilizată la efectuarea analizei calit ății unui proiect major. Comisia adopt ă acte de punere în aplicare de stabilire a formatului pentru depunerea informa țiilor prev ăzute la literele (a) - (i) de la primul paragraf. Aceste acte de punere în aplicare se adopt ă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 150 alineatul (2). Articolul 102 Decizia privind un proiect major (1) În cazul în care un proiect major a fost evaluat pozitiv într-o analiz ă a calității de către experți independen ți, pe baza evaluării lor a informaț iilor menționate la articolul 101 primul paragraf, autoritatea de management poate continua cu selec ția proiectului major în conformitate cu articolul 125 alineatul (3). Autoritatea de management notific ă Comisiei proiectul major selecționat. Notificarea respectiv ă cuprinde urm ătoarele elemente: (a) documentul men ționat la articolul 125 alineatul (3) litera (c), care prevede: (i) organismul care urmeaz ă să fie responsabil de imple mentarea proiectului major; (ii) o descriere privind investi ția și locul de plasare a investiției, calendarul și contribu ția preconizat ă a proiectului major la realizarea obiectivelor specifice din cadrul axei sau axelor prioritare relevante; (iii) costul total și costul eligibil total, luând în considerare cerințele stabilite la articolul 61; (iv) planul de finan țare și indicatorii fizici și financiari pentru monitorizarea evolu ției, ținând seama de riscurile identificate; (b) analiza calit ății efectuat ă de exper ți independen ți, cuprinzând indica ții clare privind fezabilitatea și viabilitatea economic ă a proiectului major. Contribuția financiar ă la proiectul major selec ționat de statul membru este considerat ă ca fiind aprobat ă de către Comisie în lipsa unei decizii, prin intermediul unui act de implementare, de refuzare a contribu ției financiare în termen de trei luni de la data notific ării menționate în primul paragraf. Comisia refuz ă contribuția financiar ă numai pe motiv că a constatat o defi ciență semnificativ ă la nivelul analizei independente a calit ății. Comisia adopt ă acte de punere în aplicare prin care stabile ște formatul în care trebuie transmis ă notificarea men ționată în primul paragraf. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare men ționată la articolul 150 alineatul (3). (2) În alte cazuri decât cele men ționate la alineatul (1) al acestui articol, Comisia evalueaz ă proiectul major pe baza infor mațiilor men ționate la articolul 101 pentru a stabili dac ă contribuția financiar ă solicitat ă pentru proiectul major selec ționat de c ătre autoritatea de management în conformitate cu articolul 125 alineatul (3) este justificat ă. Comisia adopt ă o decizie privind aprobarea contribu ției financiare pentru proiectul major selec ționat, prin intermediul unui act de punere în aplicare, cel târziu în termen de trei luni de la data transmiterii informațiilor menționate la articolul 101. (3) Aprobarea de c ătre Comisie în temeiul alineatului (1) al doilea paragraf și al alineatului (2) este condi ționată de încheierea primului contract de lucr ări sau, în cazul unor operațiuni implementate în cadrul unor structuri de PPP, de semnarea acordului de PPP între organismul public și orga nismul privat în termen de trei ani de la data aprob ării. La cererea motivat ă în mod corespunz ător a statului membru, în special în cazul întârzierilor cauzate de proceduri administrative și juridice legate de implementarea proiectelor majore, formulat ă în perioada de trei ani, Comisia poate adopta o decizie, prin intermediul unui act de punere în aplicare, cu privire la prelungirea perioadei cu maximum doi ani.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/389 117 INFORMAȚII GENERALE (4) În cazul în care Comisia nu aprob ă contribu ția financiar ă pentru proiectul major selec ționat, aceasta î și prezintă motivele refuzului în decizia sa. (5) Proiectele majore notificate Comisiei în temeiul alineatului (1) sau prezentate spre aprobare în temeiul alineatului (2) sunt cuprinse în lista proiectelor majore dintr- un program opera țional. (6) Cheltuielile legate de un proiect major pot fi incluse într- o cerere de plat ă după notificarea men ționată la alineatul (1) sau după prezentarea spre aprobare men ționată la alineatul (2). Atunci când Comisia nu aprobă un proiect major selec ționat de autoritatea de management, declara ția de cheltuieli în urma adoptării deciziei Comisiei este rectificat ă în consecin ță. Articolul 103 Decizia cu privire la un proiect major care face obiectul unei implement ări etapizate (1) Prin derogare de la articolul 101 alineatul (1) al treilea paragraf și de la articolul 102 alineatele (1) și (2), procedurile prevăzute la alineatele (2), (3) și (4) ale prezentului articol se aplică unei opera țiuni care îndepline ște următoarele condi ții: (a) operațiunea const ă într-o a doua etap ă sau o etap ă ulte rioară a unui proiect major din cadrul perioadei de programare anterioare pentru care etapa sau etapele ante rioare au fost aprobate de Comisie pân ă la 31 decembrie 2015, cel târziu, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1083/2006; sau, în cazul statelor membre care au aderat la Uniune dup ă 1 ianuarie 2013, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2016; (b) suma costurilor eligibile totale ale tuturor etapelor proiectului major dep ășeș te nivelurile respective prev ăzute la articolul 100; (c) cererea privind proiectul major și evaluarea de c ătre Comisie în cadrul perioadei de programare anterioare a vizat toate etapele planificate; (d) nu exist ă modific ări substan țiale ale informaț iilor menționate la articolul 101 primul paragraf al prezentului regulament pentru proiectul major, comparativ cu infor mațiile furnizate pentru cererea privind proiectul major prezentată în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1083/2006, în special în ceea ce prive ște cheltuielile eligibile totale; (e) etapa proiectului major care urmeaz ă să fie implementat ă în cadrul perioadei de programare anterioare este sau va fi pregătită pentru a fi utilizat ă în scopul avut în vedere al acesteia, astfel cum se specific ă în decizia Comisiei, pân ă la termenul de prezentare a documentelor de închidere pentru programul sau programele opera ționale relevante. (2) Autoritatea de management poate proceda la selectarea proiectului major în conformitate cu articolul 125 alineatul (3) și poate prezenta notificarea care con ține toate elementele prevăzute la articolul 102 alineatul (1) primul paragraf litera (a) împreună cu confirmarea sa că a fost îndeplinit ă condiția prevăzută la alineatul (1) litera (d) din prezentul articol. Nu este necesar ă o analiz ă a calității efectuat ă de exper ți indepen denți. (3) Contribu ția financiar ă la proiectul major selec ționat de autoritatea de management este considerat ă ca fiind aprobat ă de către Comisie în lipsa unei decizii, prin intermediul unui act de punere în aplicare, de refuzare a contribu ției financiare pentru proiectul major în termen de trei luni de la data noti ficării menționate la alineatul (2). Comisia refuz ă contribu ția financiară numai în cazul în care au avut loc modific ări substanțiale ale informa țiilor men ționate la alineatul (1) litera (d) sau dac ă proiectul major nu este conform cu axa prioritar ă relevantă a programului sau a programelor opera ționale vizate. (4) Articolul 102 alineatele (3) - (6) se aplic ă deciziilor care privesc un proiect major care face obiectul unei implement ări etapizate. CAPITOLUL III Planul de ac țiune comun Articolul 104 Domeniul de aplicare (1) Un plan de ac țiune comun este o opera țiune a cărei amploare este definit ă și care este gestionat ă în funcție de reali zările și rezultatele pe care trebuie sa le ob țină. Acesta conț ine un proiect sau un grup de proiecte care nu constau în furnizarea de infrastructur ă sub responsabilitatea beneficiarului, ca parte a programului sau programelor opera ționale. Realiz ările și rezultatele unui plan de ac țiune comun se stabilesc de comun acord între statul membru și Comisie și contribuie la obiectivele specifice ale programelor opera ționale și alcătuiesc baza contri buției din partea fondurilor. Rezultatele se refer ă la efectele directe ale planului de ac țiune comun. Beneficiarul unui plan de acțiune comun este un organism de drept public. Planurile de acțiune comune nu sunt considerate a fi proiecte majore. (2) Cheltuielile publice alocate unui plan de ac țiune comun sunt de cel pu țin 10 000 000 EUR sau 20 % din contribu ția publică a programului sau programelor opera ționale, în funcție de care dintre aceste sume este mai mic ă. Pentru a lansa un proiect-pilot, cheltuielile publice minime alocate unui plan de ac țiune comun pentru fiecare program opera țional pot fi reduse la 5 000 000 EUR. (3) Primul paragraf nu se aplic ă operațiunilor sprijinite în cadrul YEI. Articolul 105 Pregătirea planurilor de ac țiune comune (1) Statul membru, autoritatea de management sau orice organism desemnat de drept public poate depune o propunere de plan de ac țiune comun, în acela și timp cu, sau ulterior depunerii programelor opera ționale în cauz ă. Propunerea respectiv ă conține toate informaț iile menționate la articolul 106.RO L 347/390 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 (e) o analiz ă a raportului cost-beneficii, inclusiv o analiz ă economic ă și financiar ă, și o evaluare a riscurilor; (f) o analiz ă a impactului asupra mediului, ținând seama de nevoile de adaptare la schimb ările climatice și de atenuare a efectelor acestora și de rezisten ța în fața dezastrelor; (g) o explica ție cu privire la modul în care proiectul major este în concordan ță cu axele prioritare relevante ale programului operațional sau ale programelor opera ționale respective și contribuția preconizat ă a acestora la realizarea obiectivelor specifice prev ăzute de aceste axe prioritare și contribu ția preconizat ă la dezvoltarea socioeconomic ă; (h) planul de finan țare care să indice suma total ă planificat ă a resurselor financiare și suma prev ăzută pentru contribu ția din partea fondurilor, a BEI, și toate celelalte surse de finanț are, împreun ă cu indicatorii fizici și financiari pentru monitorizarea evolu ției, ținând seama de riscurile identi ficate; (i) un calendar de execu ție a proiectului major și, în cazul în care se preconizeaz ă că perioada de implementare va fi mai mare decât perioada de programare, tran șele pentru care se cere o contribu ție din partea fondurilor pe perioada de programare. Comisia adopt ă acte de punere în aplicare de stabilire a meto dologiei care trebuie utilizat ă, pe baza celor mai bune practici recunoscute, la efectuarea analizei costuri-beneficii prev ăzută la primul paragraf litera (e). Respectivele acte de punere în aplicare se adopt ă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 150 alineatul (2). La inițiativa unui stat membru, informa țiile menționate la literele (a) - (i) de la primul paragraf pot fi evaluate de exper ți independen ți care beneficiaz ă de asisten ță tehnică din partea Comisiei sau, în acord cu Comisia, de al ți experți independen ți („evaluarea privind calitatea”). În alte cazuri, statul membru transmite Comisiei informa țiile prevăzute la literele (a) - (i) de la primul paragraf de îndat ă ce acestea sunt disponibile. Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate, în confor mitate cu articolul 149, de stabilire a metodologiei care trebuie utilizată la efectuarea analizei calit ății unui proiect major. Comisia adopt ă acte de punere în aplicare de stabilire a formatului pentru depunerea informa țiilor prev ăzute la literele (a) - (i) de la primul paragraf. Aceste acte de punere în aplicare se adopt ă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 150 alineatul (2). Articolul 102 Decizia privind un proiect major (1) În cazul în care un proiect major a fost evaluat pozitiv într-o analiz ă a calității de către experți independen ți, pe baza evaluării lor a informaț iilor menționate la articolul 101 primul paragraf, autoritatea de management poate continua cu selec ția proiectului major în conformitate cu articolul 125 alineatul (3). Autoritatea de management notific ă Comisiei proiectul major selecționat. Notificarea respectiv ă cuprinde urm ătoarele elemente: (a) documentul men ționat la articolul 125 alineatul (3) litera (c), care prevede: (i) organismul care urmeaz ă să fie responsabil de imple mentarea proiectului major; (ii) o descriere privind investi ția și locul de plasare a investiției, calendarul și contribu ția preconizat ă a proiectului major la realizarea obiectivelor specifice din cadrul axei sau axelor prioritare relevante; (iii) costul total și costul eligibil total, luând în considerare cerințele stabilite la articolul 61; (iv) planul de finan țare și indicatorii fizici și financiari pentru monitorizarea evolu ției, ținând seama de riscurile identificate; (b) analiza calit ății efectuat ă de exper ți independen ți, cuprinzând indica ții clare privind fezabilitatea și viabilitatea economic ă a proiectului major. Contribuția financiar ă la proiectul major selec ționat de statul membru este considerat ă ca fiind aprobat ă de către Comisie în lipsa unei decizii, prin intermediul unui act de implementare, de refuzare a contribu ției financiare în termen de trei luni de la data notific ării menționate în primul paragraf. Comisia refuz ă contribuția financiar ă numai pe motiv că a constatat o defi ciență semnificativ ă la nivelul analizei independente a calit ății. Comisia adopt ă acte de punere în aplicare prin care stabile ște formatul în care trebuie transmis ă notificarea men ționată în primul paragraf. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare men ționată la articolul 150 alineatul (3). (2) În alte cazuri decât cele men ționate la alineatul (1) al acestui articol, Comisia evalueaz ă proiectul major pe baza infor mațiilor men ționate la articolul 101 pentru a stabili dac ă contribuția financiar ă solicitat ă pentru proiectul major selec ționat de c ătre autoritatea de management în conformitate cu articolul 125 alineatul (3) este justificat ă. Comisia adopt ă o decizie privind aprobarea contribu ției financiare pentru proiectul major selec ționat, prin intermediul unui act de punere în aplicare, cel târziu în termen de trei luni de la data transmiterii informațiilor menționate la articolul 101. (3) Aprobarea de c ătre Comisie în temeiul alineatului (1) al doilea paragraf și al alineatului (2) este condi ționată de încheierea primului contract de lucr ări sau, în cazul unor operațiuni implementate în cadrul unor structuri de PPP, de semnarea acordului de PPP între organismul public și orga nismul privat în termen de trei ani de la data aprob ării. La cererea motivat ă în mod corespunz ător a statului membru, în special în cazul întârzierilor cauzate de proceduri administrative și juridice legate de implementarea proiectelor majore, formulat ă în perioada de trei ani, Comisia poate adopta o decizie, prin intermediul unui act de punere în aplicare, cu privire la prelungirea perioadei cu maximum doi ani.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/389 (2) Un plan de ac țiune comun acoper ă perioada cuprins ă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2023. Realiz ările și rezultatele unui plan de ac țiune comun determin ă rambursarea doar în cazul în care sunt ob ținute dup ă data deciziei de aprobare a planului de ac țiune comun men ționat la articolul 107 și înainte de sfâr șitul perioadei stabilite de implementare definite in decizia respectiva. Articolul 106 Conținutul planurilor de ac țiune comune Un plan de ac țiune comun cuprinde: 1. o analiz ă a necesit ăților de dezvoltare și a obiectivelor care îl justifică, ținând cont de obiectivele programelor opera ționale și, după caz, de recomand ările relevante specifice țării și de orientările generale ale politicilor economice ale statelor membre și ale Uniunii, în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE, precum și de recomand ările relevante ale Consiliului de care statele membre trebuie s ă țină seama în politicile lor de ocupare a for ței de munc ă în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE; 2. cadrul care descrie rela ția dintre obiectivele generale și specifice din planul de ac țiune comun, obiectivele de etap ă și țintele privind realiz ările și rezultatele, precum și proiectele sau tipurile de proiecte avute în vedere; 3. indicatorii comuni și specifici utiliza ți pentru a monitoriza realizările și rezultatele, dac ă este cazul, pe axe prioritare; 4. informa ții privind acoperirea geografic ă și grupurile țintă ale acestuia; 5. perioada preconizat ă de implementare a acestuia; 6. o analiz ă a efectelor acestuia asupra promov ării egalității între bărbați și femei și a prevenirii discrimin ării; 7. o analiz ă a efectelor acestuia asupra promov ării dezvolt ării durabile, dup ă caz; 8. dispozi țiile de implementare a acestuia, inclusiv urm ătoarele: (a) denumirea beneficiarului responsabil cu implementarea planului de ac țiune comun, oferindu-se garan ții privind competenț a acestuia în domeniul în cauză , precum și privind capacitatea sa administrativ ă și de gestionare financiară; (b) modalit ățile privind coordonarea planului de ac țiune comun, în conformitate cu articolul 108; (c) modalit ățile de monitorizare și de evaluare a planului de acțiune comun, inclusiv modalit ățile de asigurare a cali tății, a colect ării și stocării datelor privind atingerea obiectivelor de etap ă și obținerea realiz ărilor și rezulta telor; (d) măsurile care asigur ă difuzarea informa țiilor și comu nicarea în legă tură cu planul de ac țiune comun și cu fondurile; 9. dispozi țiile financiare ale acestuia, inclusiv urm ătoarele: (a) costurile aferente atingerii obiectivelor de etap ă și obținerii realiz ărilor și rezultatelor men ționate la alineatul (2), pe baza metodelor prev ăzute la articolul 67 alineatul (5) din prezentul regulament și la articolul 14 din Regulamentul privind FSE; (b) un calendar estimativ al plăț ilor către beneficiar legate de obiectivele de etap ă și de ținte; (c) planul de finan țare, pe program opera țional și axe prio ritare, inclusiv suma total ă eligibilă și suma ob ținută din cheltuielile publice. În vederea asigur ării unor condi ții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului articol, Comisia adopt ă acte de punere în aplicare de stabilire a formatului pentru modelul planului de acțiune comun. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare men ționată la articolul 150 alineatul (2). Articolul 107 Decizia privind planul de ac țiune comun (1) Comisia evalueaz ă planul de ac țiune comun pe baza informațiilor men ționate la articolul 106 pentru a determina dacă se justific ă contribu ția din partea fondurilor. În cazul în care Comisia, în termen de dou ă luni de la prezentarea unei propuneri de plan de ac țiune comun, consideră că acesta nu îndepline ște cerințele de evaluare menționate la articolul 104, aceasta prezint ă observa ții statului membru. Statul membru furnizeaz ă Comisiei toate informa țiile suplimentare necesare solicitate ș i, dacă este cazul, revizuie ște în consecință planul de ac țiune comun. (2) Cu condi ția ca toate observa țiile să fi fost luate în considerare în mod corespunz ător, Comisia adopt ă o decizie, prin intermediul unui act de punere în aplicare, de aprobare a planului de ac țiune comun cel târziu la patru luni de la prezentarea acestuia de c ătre statul membru, dar nu înainte de adoptarea programelor opera ționale în cauz ă.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/391 119 INFORMAȚII GENERALE (3) Decizia men ționată la alineatul (2) men ționează benefi ciarul și obiectivele generale și specifice ale planului de ac țiune comun, obiectivele de etap ă și țintele privind realiz ările și rezul tatele, costurile realiz ării respectivelor obiective de etap ă și ținte privind realiz ările și rezultatele, precum și planul de finan țare pe program opera țional și axe prioritare, inclusiv suma totală eligibilă și cuantumul cheltuielilor publice, perioada de imple mentare a planului de ac țiune comun și, după caz, acoperirea geografică și grupurile țintă ale planului de ac țiune comun. (4) În cazul în care Comisia refuz ă, prin intermediul unui act de punere în aplicare, s ă permită alocarea de contribu ții din fonduri pentru un plan de ac țiune comun, aceasta comunic ă motivele refuzului statului membru în termenul prev ăzut la alineatul (2). Articolul 108 Comitetul director și modificarea planului de ac țiune comun (1) Statul membru sau autoritatea de management instituie un comitet director al planului de ac țiune comun, distinct fa ță de comitetul de monitorizare a programelor opera ționale cores punzătoare. Comitetul director se întrune ște de cel pu țin două ori pe an și se subordoneaz ă autorității de management. Auto ritatea de management informeaz ă comitetul de monitorizare corespunz ător cu privire la rezultatele activit ății efectuate de comitetul director și la progresele realizate în ceea ce prive ște implementarea planului de acț iune comun în conformitate cu articolul 110 alineatul (1) litera (e) și cu articolul 125 alineatul (2) litera (a). Compoziția comitetului director este stabilit ă de statul membru, de comun acord cu autoritatea de management corespunz ă toare, respectându-se principiul parteneriatului. Comisia poate participa la lucr ările comitetului director, cu titlu consultativ. (2) Comitetul director îndepline ște următoarele activit ăți: (a) analizează progresele înregistrate c ătre realizarea obiectivelor de etapă, obținerea realiz ărilor și rezultatelor prev ăzute în planul de ac țiune comun; (b) analizează și aprobă orice propunere de modificare a planului de ac țiune comun pentru a lua în considerare orice chestiuni care afecteaz ă evoluția acestuia. (3) Cererile de modificare a planurilor de ac țiune comune prezentate de că tre un stat membru Comisiei sunt motivate în mod corespunz ător. Comisia evalueaz ă dacă cererea de modi ficare este justificat ă, ținând seama de informa țiile furnizate de statul membru. Comisia poate face observa ții și statul membru furnizează Comisiei toate informa țiile suplimentare necesare. Comisia adopt ă o decizie, prin intermediul unui act de punere în aplicare, cu privire la o cerere de modificare în termen de cel mult trei luni de la prezentarea oficial ă a cererii de că tre statul membru, cu condi ția ca orice observa ții făcute de Comisie s ă fi fost luate în considerare în mod corespunz ător. În cazul în care este aprobat ă, modificarea intr ă în vigoare de la data la care a fost luată decizia, cu excep ția cazului în care se prevede altfel în decizie. Articolul 109 Gestiunea financiar ă și controlul planului de ac țiune comun (1) Plățile către beneficiarul unui plan de ac țiune comun sunt tratate ca sume forfetare sau ca baremuri standard de costuri unitare. Pragul stabilit pentru sumele forfetare la articolul 67 alineatul (1) primul paragraf litera (c) nu se aplic ă. (2) Gestiunea financiar ă, controlul și auditul planului de acțiune comun au drept scop exclusiv de a verifica îndeplinirea condiț iilor de plat ă definite în decizia de aprobare a planului de acțiune comun. (3) Beneficiarul unui plan de ac țiune comun și organismele care acționează sub răspunderea acestuia pot aplica propriile practici contabile în cazul costurilor opera țiunilor de imple mentare. Respectivele practici contabile și costurile suportate efectiv de beneficiar nu fac obiectul auditului de că tre autoritatea de audit sau de că tre Comisie. TITLUL III MONITORIZAREA, EVALUAREA, INFORMAREA ȘI COMUNICAREA CAPITOLUL I Monitorizare și evaluare Articolul 110 Funcțiile comitetului de monitorizare (1) Comitetul de monitorizare examineaz ă în special: (a) orice probleme care afecteaz ă evoluția programului operațional; (b) progresele înregistrate în implementarea planului de evaluare și în transpunerea în practic ă a constată rilor evalu ă rilor; (c) implementarea strategiei de comunicare; (d) implementarea proiectelor majore; (e) implementarea unor planuri de ac țiune comune; (f) acțiunile de promovare a egalit ății de șanse între femei și bărbați, a șanselor egale și a nediscrimin ării, inclusiv a acce sibilității pentru persoanele cu handicap; (g) acțiunile menite s ă promoveze dezvoltarea durabil ă; (h) în cazul în care condi ționalitățile ex ante aplicabile nu sunt îndeplinite la data depunerii acordului de parteneriat și a programului opera țional, progresele realizate în vederea îndeplinirii condi ționalităților ex ante aplicabile; (i) instrumentele financiare.RO L 347/392 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 (2) Un plan de ac țiune comun acoper ă perioada cuprins ă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2023. Realiz ările și rezultatele unui plan de ac țiune comun determin ă rambursarea doar în cazul în care sunt ob ținute dup ă data deciziei de aprobare a planului de ac țiune comun men ționat la articolul 107 și înainte de sfâr șitul perioadei stabilite de implementare definite in decizia respectiva. Articolul 106 Conținutul planurilor de ac țiune comune Un plan de ac țiune comun cuprinde: 1. o analiz ă a necesit ăților de dezvoltare și a obiectivelor care îl justifică, ținând cont de obiectivele programelor opera ționale și, după caz, de recomand ările relevante specifice țării și de orientările generale ale politicilor economice ale statelor membre și ale Uniunii, în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE, precum și de recomand ările relevante ale Consiliului de care statele membre trebuie s ă țină seama în politicile lor de ocupare a for ței de munc ă în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE; 2. cadrul care descrie rela ția dintre obiectivele generale și specifice din planul de ac țiune comun, obiectivele de etap ă și țintele privind realiz ările și rezultatele, precum și proiectele sau tipurile de proiecte avute în vedere; 3. indicatorii comuni și specifici utiliza ți pentru a monitoriza realizările și rezultatele, dac ă este cazul, pe axe prioritare; 4. informa ții privind acoperirea geografic ă și grupurile țintă ale acestuia; 5. perioada preconizat ă de implementare a acestuia; 6. o analiz ă a efectelor acestuia asupra promov ării egalității între bărbați și femei și a prevenirii discrimin ării; 7. o analiz ă a efectelor acestuia asupra promov ării dezvolt ării durabile, dup ă caz; 8. dispozi țiile de implementare a acestuia, inclusiv urm ătoarele: (a) denumirea beneficiarului responsabil cu implementarea planului de ac țiune comun, oferindu-se garan ții privind competenț a acestuia în domeniul în cauză , precum și privind capacitatea sa administrativ ă și de gestionare financiară; (b) modalit ățile privind coordonarea planului de ac țiune comun, în conformitate cu articolul 108; (c) modalit ățile de monitorizare și de evaluare a planului de acțiune comun, inclusiv modalit ățile de asigurare a cali tății, a colect ării și stocării datelor privind atingerea obiectivelor de etap ă și obținerea realiz ărilor și rezulta telor; (d) măsurile care asigur ă difuzarea informa țiilor și comu nicarea în legă tură cu planul de ac țiune comun și cu fondurile; 9. dispozi țiile financiare ale acestuia, inclusiv urm ătoarele: (a) costurile aferente atingerii obiectivelor de etap ă și obținerii realiz ărilor și rezultatelor men ționate la alineatul (2), pe baza metodelor prev ăzute la articolul 67 alineatul (5) din prezentul regulament și la articolul 14 din Regulamentul privind FSE; (b) un calendar estimativ al plăț ilor către beneficiar legate de obiectivele de etap ă și de ținte; (c) planul de finan țare, pe program opera țional și axe prio ritare, inclusiv suma total ă eligibilă și suma ob ținută din cheltuielile publice. În vederea asigur ării unor condi ții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului articol, Comisia adopt ă acte de punere în aplicare de stabilire a formatului pentru modelul planului de acțiune comun. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare men ționată la articolul 150 alineatul (2). Articolul 107 Decizia privind planul de ac țiune comun (1) Comisia evalueaz ă planul de ac țiune comun pe baza informațiilor men ționate la articolul 106 pentru a determina dacă se justific ă contribu ția din partea fondurilor. În cazul în care Comisia, în termen de dou ă luni de la prezentarea unei propuneri de plan de ac țiune comun, consideră că acesta nu îndepline ște cerințele de evaluare menționate la articolul 104, aceasta prezint ă observa ții statului membru. Statul membru furnizeaz ă Comisiei toate informa ț iile suplimentare necesare solicitate ș i, dacă este cazul, revizuie ște în consecință planul de ac țiune comun. (2) Cu condi ția ca toate observa țiile să fi fost luate în considerare în mod corespunz ător, Comisia adopt ă o decizie, prin intermediul unui act de punere în aplicare, de aprobare a planului de ac țiune comun cel târziu la patru luni de la prezentarea acestuia de c ătre statul membru, dar nu înainte de adoptarea programelor opera ționale în cauz ă.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/391 (2) Prin derogare de la articolul 49 alineatul (3), comitetul de monitorizare examineaz ă și aprobă: (a) metodologia și criteriile folosite pentru selec ția operațiunilor; (b) rapoartele de implementare anuale și finale; (c) planul de evaluare pentru programul opera țional și orice modificare a planului, inclusiv dac ă oricare dintre acestea face parte dintr-un plan comun de evaluare în temeiul arti colului 114 alineatul (1); (d) strategia de comunicare a programului opera țional și orice modificare a strategiei; (e) orice propunere înaintat ă de autoritatea de management pentru orice fel de modificare a programului opera țional. Articolul 111 Rapoarte de implementare pentru obiectivul privind investițiile pentru cre ștere economic ă și locuri de munc ă (1) Pân ă la 31 mai 2016 și până la aceea și dată din fiecare an ulterior, inclusiv în 2023, statul membru prezint ă Comisiei un raport anual de implementare în conformitate cu articolul 50 alineatul (1). Raportul prezentat în 2016 se refer ă la anii financiari 2014 și 2015, precum și la intervalul de timp cuprins între data de validare a eligibilit ății cheltuielilor și 31 decembrie 2013. (2) Pentru rapoartele depuse în 2017 și 2019, termenul menționat la alineatul (1) se stabile ște la 30 iunie. (3) Rapoartele anuale de implementare prezint ă informa ții privind: (a) implementarea programului opera țional în conformitate cu articolul 44 alineatul (2); (b) progresele înregistrate în preg ătirea și implementarea proiectelor majore și a planurilor de ac țiune comune. (4) Rapoartele anuale de implementare prezentate în 2017 și 2019 stabilesc și evalueaz ă informa țiile solicitate în temeiul articolului 50 alineatele (4) și respectiv (5), informa țiile menționate la alineatul (3) din prezentul articol, precum ș i următoarele informaț ii: (a) progresele înregistrate în implementarea planului de evaluare și a măsurilor luate ca urmare a constat ărilor evaluărilor; (b) rezultatele m ăsurilor de informare și de publicitate ale fondurilor, efectuate în temeiul strategiei de comunicare; (c) implicarea partenerilor în implementarea, monitorizarea și evaluarea programului opera țional. Rapoartele anuale de implementare emise în 2017 și 2019 pot, în funcție de conținutul și obiectivele programelor opera ționale, să stabileasc ă informa ții și să evalueze urm ătoarele: (a) progresele înregistrate în implementarea abord ării integrate a dezvoltării teritoriale, inclusiv a dezvolt ării regiunilor care se confrunt ă cu dificult ăți demografice și cu handicapuri naturale sau permanente, a dezvolt ării urbane durabile și a dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunit ății în cadrul programului opera țional; (b) progresele realizate în ceea ce prive ște implementarea acțiunilor menite s ă consolideze capacitatea autorit ăților statelor membre și a beneficiarilor de a administra ș i a utiliza fondurile; (c) progresele înregistrate în implementarea unor eventuale acțiuni transna ționale și interregionale; (d) după caz, contribu ția strategiilor macroregionale și de bazin maritim; (e) acțiunile specifice luate pentru a promova egalitatea între bărbați și femei și pentru a preveni discriminarea, în special accesibilitatea pentru persoanele cu handicap și măsurile implementate pentru a asigura integrarea dimen siunii de gen în programul opera țional și în opera țiuni; (f) acțiunile efectuate în vederea promov ării dezvolt ării durabile în conformitate cu articolul 8; (g) progresele realizate în implementarea ac țiunilor din domeniul inov ării sociale, dup ă caz; (h) progresele realizate în implementarea unor m ăsuri care s ă răspundă nevoilor specifice din zonele geografice cele mai afectate de s ărăcie sau ale grupurilor țintă expuse cel mai mult riscului de discriminare sau excludere social ă, în special în ceea ce prive ște comunit ățile marginalizate, persoanele cu handicap, șomerii de lung ă durată și tinerii care nu au un loc de munc ă, inclusiv, dac ă este cazul, resursele financiare utilizate. Prin derogare de la primul și de la al doilea paragraf, și în vederea asigur ării unei consecven țe între acordul de parteneriat și raportul de progres, statele membre care au cel mult un program opera țional pentru fiecare fond pot include infor mațiile referitoare la condi țiile ex-ante men ționate la articolul 50 alineatul (3), informa țiile cerute la articolul 50 alineatul (4) și informațiile menționate la literele (a), (b), (c) și (h) din al doilea paragraf al prezentului alineat în raportul de progres în locul rapoartelor anuale de implementare prezentate în 2017 și 2019 și, respectiv, al raportului final de implementare, f ără a aduce atingere articolului 110 alineatul (2) litera (b).RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/393 121 INFORMAȚII GENERALE (5) În vederea asigur ării unor condi ții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului articol, Comisia adopt ă acte de punere în aplicare de stabilire a modelelor pentru rapoartele anuale și finale de punere în aplicare. Respectivele acte de punere în aplicare se adopt ă în conformitate cu procedura de consultare men ționată la articolul 150 alineatul (2). Articolul 112 Transmiterea datelor financiare (1) Pân ă la 31 ianuarie, 31 iulie și respectiv 31 octombrie, statul membru transmite în format electronic c ătre Comisie, în scopul monitoriz ării, pentru fiecare program opera țional și pe axe prioritare: (a) costurile publice eligibile și totale ale opera țiunilor și numărul operațiunilor selectate s ă beneficieze de contribuț ii; (b) cheltuielile totale eligibile declarate de beneficiari c ătre auto ritatea de management. (2) În plus, transmiterea efectuat ă până la 31 ianuarie conține datele men ționate anterior, defalcate pe categorii de intervenție. Aceast ă transmitere se consider ă a îndeplini cerin ța de prezentare a datelor financiare prev ăzută la articolul 50 alineatul (2). (3) O estimare a sumei pentru care statele membre preco nizează să depună cererile de plat ă pentru exerci țiul financiar în curs și pentru cel urm ător însoțește transmiterea rapoartelor care trebuie prezentate pân ă la 31 ianuarie și respectiv 31 iulie. (4) Data limit ă pentru datele transmise în temeiul prezentului articol este sfâr șitul lunii anterioare lunii de depunere. (5) În vederea asigur ării condițiilor uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului articol, Comisia adoptă acte de punere în aplicare de stabilire a modelului de utilizat pentru prezentarea către Comisie a datelor financiare în vederea monitoriz ării. Respectivele acte de punere în aplicare se adopt ă în confor mitate cu procedura de examinare men ționată la articolul 150 alineatul (3). Articolul 113 Raportul privind coeziunea Raportul Comisiei men ționat la articolul 175 din TFUE cuprinde: (a) o eviden ță a progreselor realizate privind coeziunea economic ă, socială și teritorial ă, inclusiv situa ția și evoluția socio-economic ă a regiunilor, precum și integrarea priori tăților Uniunii; (b) un bilan ț al rolului fondurilor, al finan țării BEI și al altor instrumente financiare, precum și efectul celorlalte politici al Uniunii și politici na ționale asupra progreselor înregistrate; (c) după caz, o men țiune a viitoarelor m ăsuri și politici de la nivelul Uniunii necesare pentru consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale, precum și pentru realizarea priorităților Uniunii. Articolul 114 Evaluarea (1) Autoritatea de management sau statele membre întocmesc un plan de evaluare pentru unul sau mai multe programe opera ționale. Planul de evaluare este prezentat comi tetului de monitorizare în termen de cel mult un an de la adoptarea programului opera țional. (2) Pân ă la 31 decembrie 2022, autorit ățile de management prezintă Comisiei, pentru fiecare program opera țional, un raport care sintetizeaz ă constat ările evalu ărilor efectuate în timpul perioadei de programare și principalele realiz ări și rezultate ale programului opera țional, incluzând observa ții privind infor mațiile raportate. (3) Comisia efectueaz ă evaluări ex post, în strâns ă colaborare cu statele membre și autoritățile de management. (4) Alineatele (1) și (2) din prezentul articol nu se aplic ă programelor dedicate men ționate la articolul 39 alineatul (4) primul paragraf litera (b). CAPITOLUL II Informare și comunicare Articolul 115 Informare și comunicare (1) Statele membre și autoritățile de management sunt responsabile pentru: (a) elaborarea strategiilor de comunicare; (b) asigurarea înfiin țării unui site internet unic sau a unui portal unic de internet care ofer ă informa ții și acces la toate programele opera ționale din statul membru respectiv, inclusiv informa ții privind calendarele de implementare a programelor și orice procese conexe de consultare a publi cului; (c) informarea poten țialilor beneficiari despre oportunit ăți de finanț are în cadrul programelor opera ționale; (d) informarea cet ățenilor Uniunii cu privire la rolul și reali zările politicii de coeziune și al fondurilor prin ac țiuni de informare și comunicare cu privire la rezultatele și impactul acordurilor de parteneriat, ale programelor opera ționale și ale operațiunilor.RO L 347/394 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 (2) Prin derogare de la articolul 49 alineatul (3), comitetul de monitorizare examineaz ă și aprobă: (a) metodologia și criteriile folosite pentru selec ția operațiunilor; (b) rapoartele de implementare anuale și finale; (c) planul de evaluare pentru programul opera țional și orice modificare a planului, inclusiv dac ă oricare dintre acestea face parte dintr-un plan comun de evaluare în temeiul arti colului 114 alineatul (1); (d) strategia de comunicare a programului opera țional și orice modificare a strategiei; (e) orice propunere înaintat ă de autoritatea de management pentru orice fel de modificare a programului opera țional. Articolul 111 Rapoarte de implementare pentru obiectivul privind investițiile pentru cre ștere economic ă și locuri de munc ă (1) Pân ă la 31 mai 2016 și până la aceea și dată din fiecare an ulterior, inclusiv în 2023, statul membru prezint ă Comisiei un raport anual de implementare în conformitate cu articolul 50 alineatul (1). Raportul prezentat în 2016 se refer ă la anii financiari 2014 și 2015, precum și la intervalul de timp cuprins între data de validare a eligibilit ății cheltuielilor și 31 decembrie 2013. (2) Pentru rapoartele depuse în 2017 și 2019, termenul menționat la alineatul (1) se stabile ște la 30 iunie. (3) Rapoartele anuale de implementare prezint ă informa ții privind: (a) implementarea programului opera țional în conformitate cu articolul 44 alineatul (2); (b) progresele înregistrate în preg ătirea și implementarea proiectelor majore și a planurilor de ac țiune comune. (4) Rapoartele anuale de implementare prezentate în 2017 și 2019 stabilesc și evalueaz ă informa țiile solicitate în temeiul articolului 50 alineatele (4) și respectiv (5), informa țiile menționate la alineatul (3) din prezentul articol, precum ș i următoarele informaț ii: (a) progresele înregistrate în implementarea planului de evaluare și a măsurilor luate ca urmare a constat ărilor evaluărilor; (b) rezultatele m ăsurilor de informare și de publicitate ale fondurilor, efectuate în temeiul strategiei de comunicare; (c) implicarea partenerilor în implementarea, monitorizarea și evaluarea programului opera țional. Rapoartele anuale de implementare emise în 2017 și 2019 pot, în funcție de conținutul și obiectivele programelor opera ționale, să stabileasc ă informa ții și să evalueze urm ătoarele: (a) progresele înregistrate în implementarea abord ării integrate a dezvoltării teritoriale, inclusiv a dezvolt ării regiunilor care se confrunt ă cu dificult ăți demografice și cu handicapuri naturale sau permanente, a dezvolt ării urbane durabile și a dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunit ății în cadrul programului opera țional; (b) progresele realizate în ceea ce prive ște implementarea acțiunilor menite s ă consolideze capacitatea autorit ăților statelor membre și a beneficiarilor de a administra ș i a utiliza fondurile; (c) progresele înregistrate în implementarea unor eventuale acțiuni transna ționale și interregionale; (d) după caz, contribu ția strategiilor macroregionale și de bazin maritim; (e) acțiunile specifice luate pentru a promova egalitatea între bărbați și femei și pentru a preveni discriminarea, în special accesibilitatea pentru persoanele cu handicap și măsurile implementate pentru a asigura integrarea dimen siunii de gen în programul opera țional și în opera țiuni; (f) acțiunile efectuate în vederea promov ării dezvolt ării durabile în conformitate cu articolul 8; (g) progresele realizate în implementarea ac țiunilor din domeniul inov ării sociale, dup ă caz; (h) progresele realizate în implementarea unor m ăsuri care s ă răspundă nevoilor specifice din zonele geografice cele mai afectate de s ărăcie sau ale grupurilor țintă expuse cel mai mult riscului de discriminare sau excludere social ă, în special în ceea ce prive ște comunit ățile marginalizate, persoanele cu handicap, șomerii de lung ă durată și tinerii care nu au un loc de munc ă, inclusiv, dac ă este cazul, resursele financiare utilizate. Prin derogare de la primul și de la al doilea paragraf, și în vederea asigur ării unei consecven țe între acordul de parteneriat și raportul de progres, statele membre care au cel mult un program opera țional pentru fiecare fond pot include infor mațiile referitoare la condi țiile ex-ante men ționate la articolul 50 alineatul (3), informa țiile cerute la articolul 50 alineatul (4) și informațiile menționate la literele (a), (b), (c) și (h) din al doilea paragraf al prezentului alineat în raportul de progres în locul rapoartelor anuale de implementare prezentate în 2017 și 2019 și, respectiv, al raportului final de implementare, f ără a aduce atingere articolului 110 alineatul (2) litera (b).RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/393 (2) În vederea asigur ării transparen ței privind sprijinul acordat de c ătre fonduri, statele membre sau autorit ățile de management men țin o list ă de opera țiuni, defalcat ă pe programe opera ționale și pe fonduri, sub form ă de foaie de calcul cu date, care permite sortarea, c ăutarea, extragerea, compararea și publicarea cu u șurință a datelor pe internet, de exemplu în format CSV sau XML. Lista de opera țiuni este acce sibilă prin intermediul site-ului internet unic sau al portalului de internet unic și include o enumerare și o scurt ă descriere a tuturor programelor opera ționale din statul membru respectiv. Pentru a încuraja utilizarea ulterioar ă a listei de opera țiuni de către sectorul privat, societatea civil ă sau administra ția publică națională, site-ul poate indica in mod clar normele de autorizare aplicabile în temeiul c ărora se public ă datele. Lista de opera țiuni este actualizat ă cel puțin o dată la șase luni. Informaț iile minime care trebuie men ționate în lista de operațiuni sunt prev ăzute în anexa XII. (3) Normele detaliate privind m ăsurile de informare și comu nicare adresate publicului și privind m ăsurile de informare adresate solicitan ților și beneficiarilor sunt stabilite în anexa XII. (4) În vederea stabilirii unor condi ții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului articol, Comisia adopt ă acte de punere în aplicare privind caracteristicile tehnice ale măsurilor de informare și comunicare referitoare la opera țiune și instrucțiunile pentru crearea logo-ului și definirea culorilor standard. Respectivele acte de punere în aplicare se adopt ă în conformitate cu procedura de examinare men ționată la articolul 150 alineatul (3). Articolul 116 Strategia de comunicare (1) Statul membru sau autorit ățile de management întocmesc câte o strategie de comunicare pentru fiecare program operațional. O strategie comun ă de comunicare poate fi întocmită pentru mai multe programe opera ționale. Strategia de comunicare ține seama de amploarea programului (progra melor) opera țional(e) vizat (e), în conformitate cu principiul proporționalității. Strategia de comunicare cuprinde elementele prev ăzute în anexa XII. (2) Strategia de comunicare este înaintată comitetului de monitorizare spre aprobare în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) litera (d) cel târziu la șase luni de la adoptarea programului (programelor) opera țional(e) vizat(e). În cazul în care aceea și strategie de comunicare se întocme ște pentru mai multe programe opera ționale și vizează mai multe comitete de monitorizare, statul membru în cauz ă poate desemna un singur comitet de monitorizare care s ă răspundă, în consultare cu alte comitete de monitorizare relevante, de aprobarea strategiei comune de comunicare și de aprobarea eventualelor modific ări ale acelei strategii. Atunci când este necesar, statul membru sau autorit ățile de management pot modifica strategia de comunicare pe parcursul perioadei de programare. Autoritatea de management înaintează strategia de comunicare modificat ă comitetului de monitorizare spre aprobare, în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) litera (d). (3) Prin derogare de la alineatul (2) al treilea paragraf, auto ritatea de management informeaz ă, în conformitate cu articolul 100 alineatul (1) litera (c), comitetul (comitetele) de monitorizare responsabil(e) cel pu țin o dată pe an cu privire la progresele înregistrate în implementarea strategiei de comu nicare men ționată la articolul 110 alineatul (1) litera (c) și la analiza pe care a efectuat-o privind rezultatele, precum ș i cu privire la activit ățile de informare ș i comunicare planificate, care urmeaz ă să se desf ășoare în anul urm ător. Dac ă consideră necesar, comitetul de monitorizare emite un aviz cu privire la activit ățile planificate pentru anul urm ător. Articolul 117 Responsabilii cu informarea și comunicarea, precum și rețelele acestora (1) Fiecare stat membru desemneaz ă un responsabil cu informarea și comunicarea pentru a coordona ac țiunile de informare și comunicare legate de unul sau mai multe fonduri, inclusiv de programele pertinente din cadrul obiec tivului de cooperare teritoriala europeana, ș i informeaz ă Comisia în consecință . (2) Responsabilul cu informarea și comunicarea r ăspunde de coordonarea re țelei naționale formate din reprezentan ți cu comunicarea din partea fondurilor, în cazul în care exist ă o astfel de re țea, de crearea și întreținerea site-ului internet sau portalului de internet men ționat în anexa XII și de prezentarea unei priviri de ansamblu asupra m ăsurilor de comunicare între prinse la nivel de stat membru. (3) Fiecare autoritate de management desemneaz ă o persoan ă responsabil ă cu informarea și comunicarea la nivelul programului opera țional și informeaz ă Comisia în acest sens. În cazul în care acest lucru este oportun, poate fi desemnat ă aceeași persoană pentru mai multe programe opera ționale. (4) Comisia instituie re țele la nivelul Uniunii formate din membri desemna ți de statele membre pentru a garanta schimbul de informa ții privind rezultatele ob ținute în urma implement ării strategiilor de comunicare, schimbul de expe riență cu privire la implementarea m ă surilor de informare și de comunicare și schimbul de bune practici. TITLUL IV ASISTEN ȚA TEHNIC Ă Articolul 118 Asistență tehnică la inițiativa Comisiei Fondurile, ținând cont de deducerile realizate în conformitate cu articolul 891 alineatul (3), pot sprijini asisten ța tehnică în limitele unui plafon de 0,35 % din alocarea lor anual ă respectivă.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/395 123 INFORMAȚII GENERALE Articolul 119 Asistența tehnică a statelor membre (1) Valoarea fondurilor alocate pentru asisten ța tehnică se limitează la 4 % din cuantumul total al fondurilor alocate pentru programele opera ționale dintr-un stat membru pentru fiecare categorie de regiune, dac ă este cazul, din cadrul obiec tivului privind investi țiile pentru cre ștere economic ă și locuri de muncă. Alocarea specific ă pentru YEI poate fi luat ă în considerare de către statele membre în calculul limitei sumei totale a fondurilor alocate pentru asisten ță tehnică în fiecare stat membru. (2) Fiecare dintre fonduri poate finan ța operațiuni de asistență tehnică eligibile în temeiul oric ăruia dintre celelalte fonduri. F ără a aduce atingere alineatului (1), alocarea pentru asistență tehnică din partea unui fond nu dep ășește 10 % din suma total ă alocată din acest fond pentru programele operaționale dintr-un stat membru, pentru fiecare categorie de regiune, dac ă este cazul, din cadrul obiectivului privind investițiile pentru cre ștere economic ă și locuri de munc ă. (3) Prin derogare de la articolul 70 alineatele (1) și (2), operațiunile de asisten ță tehnică pot fi implementate în afara zonei vizate de program, îns ă pe teritoriul Uniunii, cu condi ția ca opera țiunile respective s ă fie destinate programului operațional sau, în cazul unui program opera țional de asistență tehnică, să fie destinate celorlalte programe vizate. (4) În cazul în care aloc ările din fondurile structurale menționate la alineatul (1) sunt utilizate pentru sprijinirea operațiunilor de asisten ță tehnică legate de mai multe categorii de regiuni, cheltuielile legate de opera țiuni pot fi implementate în cadrul unei axe prioritare, combinând diferite categorii de regiuni, și atribuite propor țional, ținându-se seama de aloc ările pentru fiecare categorie de regiuni ca parte din aloc ările totale în folosul statului membru în cauz ă. (5) Prin derogare de la alineatul (1), atunci când suma total ă a fondurilor alocate unui stat membru în cadrul obiectivului privind investi țiile pentru cre ștere economic ă și locuri de muncă este nu dep ășește 1 000 000 000 EUR, suma alocat ă asistenței tehnice poate cre ște până la 6 % din suma total ă respectivă sau 50 000 000 EUR, în funcț ie de care dintre aceste sume este mai mic ă. (6) Asisten ța tehnică ia forma unei axe prioritare de tip monofond, în cadrul unui program opera țional sau al unui program opera țional specific ori ambele. TITLUL V CONTRIBU ȚIA FINANCIAR Ă DIN PARTEA FONDURILOR Articolul 120 Determinarea ratelor de cofinan țare (1) Decizia Comisiei de adoptare a unui program opera țional stabilește rata de cofinan țare și cuantumul maxim al contribu ției din partea fondurilor pentru fiecare ax ă prioritar ă. În cazul în care o axă prioritar ă se referă la mai multe categorii de regiuni sau la mai multe fonduri, decizia Comisiei stabile ște, dacă este cazul, rata de cofinan țare în func ție de categoria de regiuni și de fond. (2) Pentru fiecare ax ă prioritar ă, decizia Comisiei stabile ște dacă rata de cofinan țare pentru axa prioritar ă se va aplica la: (a) cheltuielile eligibile totale, inclusiv cheltuielile publice și private; sau (b) cheltuielile publice eligibile. (3) Rata de cofinan țare la nivelul fiec ărei axe prioritare și, unde este cazul, în func ție de categoria regiunii și a fondului a programelor opera ționale în cadrul obiectivului privind investițiile pentru cre ștere economic ă și locuri de munc ă nu este mai mare de: (a) 85 % pentru Fondul de coeziune; (b) 85 % pentru regiunile mai pu țin dezvoltate ale statelor membre în care PIB-ul mediu pe cap de locuitor în perioada 2007 - 2009 a fost sub 85 % din PIB-ul mediu în UE-27 din aceea și perioadă și pentru regiunile ultraperi ferice, inclusiv aloc ările suplimentare pentru regiunile ultra periferice în conformitate cu articolul 92 alineatul (1) litera (e) și articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul privind CTE; (c) 80 % pentru regiunile mai pu țin dezvoltate ale statelor membre, altele decât cele men ționate la litera (b) și pentru toate regiunile al c ăror PIB pe cap de locuitor folosit ca criteriu de eligibilitate în perioada de programare 2007 - 2013 a reprezentat sub 75 % din media UE-25, dar al căror PIB pe cap de locuitor dep ășește 75 % din PIB-ul mediu al UE-27, precum și pentru regiunile definite la articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1083/2006 care beneficiaz ă de sprijin tranzitoriu pentru perioada de programare 2007 - 2013; (d) 60 % pentru regiunile de tranzi ție, altele decât cele menționate la litera (c); (e) 50 % pentru regiunile mai dezvoltate, altele decât cele menționate la litera (c). Pe parcursul perioadei cuprinse între 1 ianuarie 2014 și 30 iunie 2017, rata de cofinan țare la nivelul fiec ărei axe prio ritare pentru toate programele opera ționale desf ășurate în Cipru nu depăș ește 85 %. Comisia realizeaz ă o evaluare pentru a analiza dac ă menținerea ratei de cofinan țare menționată la al doilea paragraf se justific ă și după 30 iunie 2017 și, dacă este cazul, prezint ă o propunere legislativă înainte de 30 iunie 2016. Rata de cofinan țare la nivelul fiec ărei axe prioritare a programelor opera ționale în cadrul obiectivului de cooperare teritorială european ă nu depășeș te 85 %.RO L 347/396 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 (2) În vederea asigur ării transparen ței privind sprijinul acordat de c ătre fonduri, statele membre sau autorit ățile de management men țin o list ă de opera țiuni, defalcat ă pe programe opera ționale și pe fonduri, sub form ă de foaie de calcul cu date, care permite sortarea, c ăutarea, extragerea, compararea și publicarea cu u șurință a datelor pe internet, de exemplu în format CSV sau XML. Lista de opera țiuni este acce sibilă prin intermediul site-ului internet unic sau al portalului de internet unic și include o enumerare și o scurt ă descriere a tuturor programelor opera ționale din statul membru respectiv. Pentru a încuraja utilizarea ulterioar ă a listei de opera țiuni de către sectorul privat, societatea civil ă sau administra ția publică națională, site-ul poate indica in mod clar normele de autorizare aplicabile în temeiul c ărora se public ă datele. Lista de opera țiuni este actualizat ă cel puțin o dată la șase luni. Informaț iile minime care trebuie men ționate în lista de operațiuni sunt prev ăzute în anexa XII. (3) Normele detaliate privind m ăsurile de informare și comu nicare adresate publicului și privind m ăsurile de informare adresate solicitan ților și beneficiarilor sunt stabilite în anexa XII. (4) În vederea stabilirii unor condi ții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului articol, Comisia adopt ă acte de punere în aplicare privind caracteristicile tehnice ale măsurilor de informare și comunicare referitoare la opera țiune și instrucțiunile pentru crearea logo-ului și definirea culorilor standard. Respectivele acte de punere în aplicare se adopt ă în conformitate cu procedura de examinare men ționată la articolul 150 alineatul (3). Articolul 116 Strategia de comunicare (1) Statul membru sau autorit ățile de management întocmesc câte o strategie de comunicare pentru fiecare program operațional. O strategie comun ă de comunicare poate fi întocmită pentru mai multe programe opera ționale. Strategia de comunicare ține seama de amploarea programului (progra melor) opera țional(e) vizat (e), în conformitate cu principiul proporționalității. Strategia de comunicare cuprinde elementele prev ăzute în anexa XII. (2) Strategia de comunicare este înaintată comitetului de monitorizare spre aprobare în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) litera (d) cel târziu la șase luni de la adoptarea programului (programelor) opera țional(e) vizat(e). În cazul în care aceea și strategie de comunicare se întocme ște pentru mai multe programe opera ționale și vizează mai multe comitete de monitorizare, statul membru în cauz ă poate desemna un singur comitet de monitorizare care s ă răspundă, în consultare cu alte comitete de monitorizare relevante, de aprobarea strategiei comune de comunicare și de aprobarea eventualelor modific ări ale acelei strategii. Atunci când este necesar, statul membru sau autorit ățile de management pot modifica strategia de comunicare pe parcursul perioadei de programare. Autoritatea de management înaintează strategia de comunicare modificat ă comitetului de monitorizare spre aprobare, în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) litera (d). (3) Prin derogare de la alineatul (2) al treilea paragraf, auto ritatea de management informeaz ă, în conformitate cu articolul 100 alineatul (1) litera (c), comitetul (comitetele) de monitorizare responsabil(e) cel pu țin o dată pe an cu privire la progresele înregistrate în implementarea strategiei de comu nicare men ționată la articolul 110 alineatul (1) litera (c) și la analiza pe care a efectuat-o privind rezultatele, precum ș i cu privire la activit ățile de informare ș i comunicare planificate, care urmeaz ă să se desf ășoare în anul urm ător. Dac ă consideră necesar, comitetul de monitorizare emite un aviz cu privire la activit ățile planificate pentru anul urm ător. Articolul 117 Responsabilii cu informarea și comunicarea, precum și rețelele acestora (1) Fiecare stat membru desemneaz ă un responsabil cu informarea și comunicarea pentru a coordona ac țiunile de informare și comunicare legate de unul sau mai multe fonduri, inclusiv de programele pertinente din cadrul obiec tivului de cooperare teritoriala europeana, ș i informeaz ă Comisia în consecință . (2) Responsabilul cu informarea și comunicarea r ăspunde de coordonarea re țelei naționale formate din reprezentan ți cu comunicarea din partea fondurilor, în cazul în care exist ă o astfel de re țea, de crearea și întreținerea site-ului internet sau portalului de internet men ționat în anexa XII și de prezentarea unei priviri de ansamblu asupra m ăsurilor de comunicare între prinse la nivel de stat membru. (3) Fiecare autoritate de management desemneaz ă o persoan ă responsabil ă cu informarea și comunicarea la nivelul programului opera țional și informeaz ă Comisia în acest sens. În cazul în care acest lucru este oportun, poate fi desemnat ă aceeași persoană pentru mai multe programe opera ționale. (4) Comisia instituie re țele la nivelul Uniunii formate din membri desemna ți de statele membre pentru a garanta schimbul de informa ții privind rezultatele ob ținute în urma implement ării strategiilor de comunicare, schimbul de expe riență cu privire la implementarea m ă surilor de informare și de comunicare și schimbul de bune practici. TITLUL IV ASISTEN ȚA TEHNIC Ă Articolul 118 Asistență tehnică la inițiativa Comisiei Fondurile, ținând cont de deducerile realizate în conformitate cu articolul 891 alineatul (3), pot sprijini asisten ța tehnică în limitele unui plafon de 0,35 % din alocarea lor anual ă respectivă.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/395 Rata maxim ă de cofinan țare de la primul paragraf literele (b), (c), (d) și (e) se majoreaz ă pentru fiecare ax ă prioritar ă de imple mentare a YEI și în cazurile în care o ax ă prioritar ă este dedicat ă inovării sociale sau cooper ării transna ționale sau unei combinații a acestora. Majorarea respectiva se determin ă conform normelor specifice fondului. (4) Rata de cofinan țare a aloc ării suplimentare în confor mitate cu articolul 92 alineatul (1) litera (e) nu dep ășeș te 50 % pentru regiunile de nivelul NUTS 2 care îndeplinesc criteriile stabilite în Protocolul nr. 6 la Actul de Aderare din 1994. (5) Rata maxim ă de cofinan țare în temeiul alineatului (3) la nivelul unei axe prioritare se majoreaz ă cu zece puncte procen tuale, în cazul în care o ax ă prioritar ă în ansamblu este imple mentată prin intermediul instrumentelor financiare sau prin dezvoltare local ă plasată sub responsabilitatea comunit ății. (6) Contribu ția din fonduri pentru fiecare ax ă prioritar ă nu poate fi mai mic ă de 20 % din cheltuielile publice eligibile. (7) O ax ă prioritar ă separată, cu o rat ă de cofinan țare de până la 100 %, poate fi stabilit ă în cadrul unui program operațional pentru opera țiunile efectuate prin intermediul instrumentelor financiare înființ ate la nivelul Uniunii și gestionate, în mod direct sau indirect, de c ătre Comisie. În cazul în care o ax ă prioritar ă separat ă este stabilit ă pentru acest scop, contribu ția financiar ă în cadrul acestei axe nu poate fi executat ă prin niciun alt mijloc. Articolul 121 Ajustarea ratelor de cofinan țare Rata de cofinan țare din fonduri pentru o ax ă prioritar ă poate fi ajustată pentru a se ține seama de: 1. importan ța axei prioritare pentru strategia Uniunii pentru o creștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii, având în vedere anumite lacune care trebuie abordate; 2. protecția și ameliorarea mediului, în special prin aplicarea principiului precau ției, principiului m ăsurilor preventive și a principiului „poluatorul pl ătește”; 3. rata de mobilizare a fondurilor private; 4. gradul de acoperire a suprafe țelor cu deficien țe naturale sau demografice grave și permanente, deficien țele fiind definite după cum urmeaz ă: (a) statele membre insulare eligibile pentru Fondul de coeziune și celelalte insule, cu excep ția celor în care se situează capitala unui stat membru sau care au o leg ătură permanentă cu continentul; (b) zonele de munte astfel cum sunt definite prin legisla ția internă a statului membru; (c) zonele cu densitate slab ă (de exemplu, cu mai pu țin de 50 de locuitori pe km 2 ) și foarte slab ă (mai pu țin de 8 de locuitori pe km 2 ) a popula ției; (d) includerea regiunilor ultraperiferice, astfel cum sunt definite la articolul 349 din TFUE. PARTEA A PATRA DISPOZI ȚII GENERALE APLICABILE FONDURILOR ȘI FEPAM TITLUL I GESTIUNE ȘI CONTROL CAPITOLUL I Sistemele de gestiune și control Articolul 122 Responsabilit ățile statelor membre (1) Statele membre se asigur ă că sistemele de gestiune și control ale programelor opera ționale sunt stabilite în confor mitate cu articolele 72, 73 și 74. (2) Statele membre au obliga ția de a preveni, detecta și corecta neregulile ș i recupereaz ă sumele pl ătite necuvenit, împreună cu dobânzile eventuale de întârziere. Acestea informeaz ă Comisia de neregulile care dep ășesc 10 000 EUR în contribu ții din fonduri și o mențin informat ă cu privire la evoluția semnificativ ă a procedurilor administrative și juridice. Statele membre nu informeaz ă Comisia de neregulile care privesc urm ătoarele cazuri: (a) cazurile în care neregulile consist ă numai în neexecutarea, în totalitate sau par țial, a unei opera țiuni care face parte din cofinanțarea programului opera țional și care se datoreaz ă falimentului beneficiarului; (b) cazurile aduse în aten ția autorit ății de management sau a autorității de certificare de c ătre beneficiar în mod voluntar și înainte de constatarea efectuat ă de oricare dintre aceste autorități, indiferent dacă a avut loc înainte sau dup ă plata contribuției publice; (c) cazurile care sunt depistate și corectate de autoritatea de management sau de autoritatea de certificare anterior includerii cheltuielilor în cauză într-o declara ție de cheltuieli transmisă Comisiei. În toate celelalte cazuri, în special în cele care preced un faliment sau în cazurile de suspiciuni de fraud ă, neregulile detectate și măsurile de prevenire și de corec ție aferente sunt raportate Comisiei. În cazul în care sumele plă tite în mod necuvenit unui beneficiar nu pot fi recuperate din cauza greș elii sau neglijen ței unui stat membru, respectivul stat membru este responsabil de rambursarea sumelor în cauză c ătre bugetul Uniunii. Statele membre pot decide s ă nu recupereze o sum ă plătită în mod nejustificat dac ă suma care trebuie recuperat ă de la beneficiar nu depășește 250 EUR în contribuț ie din fonduri, f ără dobând ă.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/397 125 INFORMAȚII GENERALE Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate în confor mitate cu articolul 149 de stabilire a normelor detaliate supli mentare privind criteriile de stabilire a neregulilor care trebuie raportate, a datelor care trebuie furnizate și privind condi țiile și procedurile care trebuie aplicate pentru a stabili dac ă sumele care nu pot fi recuperate sunt rambursate de că tre statele membre. Comisia adopt ă acte de punere în aplicare care stabilesc frecvența raportărilor neregulilor și formatul raport ărilor de utilizat. Respectivele acte de punere în aplicare se adopt ă în conformitate cu procedura de consultare men ționată la articolul 150 alineatul (2). (3) Statele membre se asigur ă ca, până la 31 decembrie 2015 cel târziu, toate schimburile de informa ții între beneficiari și o autoritate de management, o autoritate de certificare, o auto ritate de audit, precum și organismele intermediare s ă poată fi efectuate prin intermediul unor sisteme de schimb electronic de date. Sistemele men ționate în primul paragraf faciliteaz ă interopera bilitatea cu cadrele na ționale și cel al Uniunii și permit benefi ciarilor să prezinte într-o singur ă transmitere toate informa țiile la care se face referire la primul alineat. Comisia adopt ă acte de punere în aplicare de stabilire a normelor detaliate privind schimbul de informa ții în temeiul prezentului alineat. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare men ționată la articolul 150 alineatul (3). (4) Alineatul (3) nu se aplic ă FEPAM. CAPITOLUL II Autoritățile de management și control Articolul 123 Desemnarea autorit ăților (1) Fiecare stat membru desemneaz ă drept autoritate de management, pentru fiecare program opera țional, o autoritate publică națională, regional ă sau local ă sau un organism public național, regional sau local sau un organism privat. Aceea și autoritate de management poate fi desemnat ă pentru mai multe programe opera ționale. (2) Statele membre desemneaz ă drept autoritate de certi ficare, pentru fiecare program opera țional, o autoritate public ă națională, regională sau local ă sau un organism public na țional, regional sau local, f ără a aduce atingere alineatului (3). Aceea și autoritate de certificare poate fi desemnat ă pentru mai multe programe opera ționale. (3) Statul membru poate desemna pentru un program operațional o autoritate de management, care este o autoritate publică sau un organism public, pentru a exercita, în plus, funcțiile autorit ății de certificare. (4) Statele membre desemneaz ă drept autoritate de audit, pentru fiecare program opera țional, o autoritate public ă națională, regional ă sau local ă sau un organism public național, regional sau local, independent( ă) din punct de vedere func țional de autoritatea de management și de autoritatea de certificare. Aceea și autoritate de audit poate fi desemnată pentru mai multe programe opera ționale. (5) Pentru fondurile care au leg ătură cu obiectivul privind investițiile pentru cre ștere economic ă și locuri de munc ă și pentru FEPAM, cu condi ția respect ării principiului separ ării funcțiilor, autoritatea de management, autoritatea de certificare, dacă este cazul, și autoritatea de audit pot face parte din acela și organism sau autoritate public ă. Cu toate acestea, atunci când cuantumul total al contribu ției din partea fondurilor la un program opera țional dep ășeș te 250 000 000 EUR sau cuantumul total al contribu ției din partea FEPAM dep ășește 100 000 000 EUR, autoritatea de audit poate face parte din acela și organism sau autoritate publică din care face parte autoritatea de management în cazul în care, în conformitate cu dispozi țiile aplicabile pentru perioada de programare anterioar ă, Comisia a informat statele membre, înainte de data adoptă rii programului opera țional respectiv, c ă se poate baza în principal pe opinia sa de audit sau în cazul în care Comisia are certitudinea, pe baza experien ței perioadei de programare precedente, că organizarea și respon sabilitatea institu țională a autorit ății de audit ofer ă garanții adecvate în ceea ce prive ște fiabilitatea și independen ța sa funcțională. (6) Statul membru poate s ă desemneze unul sau mai multe organisme intermediare pentru a desf ășura anumite sarcini ale autorității de management sau ale autorit ății de certificare, sub răspunderea autorit ății respective. Acordurile corespunz ătoare între autoritatea de management sau autoritatea de certificare și organismele intermediare se înregistreaz ă oficial, în scris. (7) Statul membru sau autoritatea de management poate încredința gestionarea unei p ărți a unui program opera țional unui organism intermediar prin încheierea unui acord scris între organismul intermediar și statul membru sau autoritatea de management („acord global de grant”). Organismul inter mediar furnizeaz ă garanții de solvabilitate și de competență în domeniul în cauz ă, precum ș i în materie de capacitate de gestiune administrativ ă și financiar ă a acestuia. (8) Statul membru poate desemna, la propria ini țiativă, un organism de coordonare a că rui responsabilitate este de a asigura leg ătura cu Comisia și de a-i transmite acesteia infor mații, de a coordona activit ățile celorlalte organisme desemnate relevante și de a promova aplicarea armonizată a dreptului aplicabil. (9) Statul membru stabile ște în scris reguli care regle mentează relațiile sale cu autorit ățile de management, autori tățile de certificare și autoritățile de audit, rela țiile între aceste autorități, precum și relațiile dintre aceste autorit ăți și Comisie. Articolul 124 Procedura de desemnare a autorit ății de management și a autorității de certificare (1) Statul membru informeaz ă Comisia cu privire la data și forma desemn ării, care se efectueaz ă la un nivel corespunz ător, a autorității de management și, după caz, a autorit ății de certi ficare, înainte de transmiterea c ătre Comisie a primei cereri de plată intermediar ă.RO L 347/398 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 Rata maxim ă de cofinan țare de la primul paragraf literele (b), (c), (d) și (e) se majoreaz ă pentru fiecare ax ă prioritar ă de imple mentare a YEI și în cazurile în care o ax ă prioritar ă este dedicat ă inovării sociale sau cooper ării transna ționale sau unei combinații a acestora. Majorarea respectiva se determin ă conform normelor specifice fondului. (4) Rata de cofinan țare a aloc ării suplimentare în confor mitate cu articolul 92 alineatul (1) litera (e) nu dep ășeș te 50 % pentru regiunile de nivelul NUTS 2 care îndeplinesc criteriile stabilite în Protocolul nr. 6 la Actul de Aderare din 1994. (5) Rata maxim ă de cofinan țare în temeiul alineatului (3) la nivelul unei axe prioritare se majoreaz ă cu zece puncte procen tuale, în cazul în care o ax ă prioritar ă în ansamblu este imple mentată prin intermediul instrumentelor financiare sau prin dezvoltare local ă plasată sub responsabilitatea comunit ății. (6) Contribu ția din fonduri pentru fiecare ax ă prioritar ă nu poate fi mai mic ă de 20 % din cheltuielile publice eligibile. (7) O ax ă prioritar ă separată, cu o rat ă de cofinan țare de până la 100 %, poate fi stabilit ă în cadrul unui program operațional pentru opera țiunile efectuate prin intermediul instrumentelor financiare înființ ate la nivelul Uniunii și gestionate, în mod direct sau indirect, de c ătre Comisie. În cazul în care o ax ă prioritar ă separat ă este stabilit ă pentru acest scop, contribu ția financiar ă în cadrul acestei axe nu poate fi executat ă prin niciun alt mijloc. Articolul 121 Ajustarea ratelor de cofinan țare Rata de cofinan țare din fonduri pentru o ax ă prioritar ă poate fi ajustată pentru a se ține seama de: 1. importan ța axei prioritare pentru strategia Uniunii pentru o creștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii, având în vedere anumite lacune care trebuie abordate; 2. protecția și ameliorarea mediului, în special prin aplicarea principiului precau ției, principiului m ăsurilor preventive și a principiului „poluatorul pl ătește”; 3. rata de mobilizare a fondurilor private; 4. gradul de acoperire a suprafe țelor cu deficien țe naturale sau demografice grave și permanente, deficien țele fiind definite după cum urmeaz ă: (a) statele membre insulare eligibile pentru Fondul de coeziune și celelalte insule, cu excep ția celor în care se situează capitala unui stat membru sau care au o leg ătură permanentă cu continentul; (b) zonele de munte astfel cum sunt definite prin legisla ția internă a statului membru; (c) zonele cu densitate slab ă (de exemplu, cu mai pu țin de 50 de locuitori pe km 2 ) și foarte slab ă (mai pu țin de 8 de locuitori pe km 2 ) a popula ției; (d) includerea regiunilor ultraperiferice, astfel cum sunt definite la articolul 349 din TFUE. PARTEA A PATRA DISPOZI ȚII GENERALE APLICABILE FONDURILOR ȘI FEPAM TITLUL I GESTIUNE ȘI CONTROL CAPITOLUL I Sistemele de gestiune și control Articolul 122 Responsabilit ățile statelor membre (1) Statele membre se asigur ă că sistemele de gestiune și control ale programelor opera ționale sunt stabilite în confor mitate cu articolele 72, 73 și 74. (2) Statele membre au obliga ția de a preveni, detecta și corecta neregulile ș i recupereaz ă sumele pl ătite necuvenit, împreună cu dobânzile eventuale de întârziere. Acestea informeaz ă Comisia de neregulile care dep ășesc 10 000 EUR în contribu ții din fonduri și o mențin informat ă cu privire la evoluția semnificativ ă a procedurilor administrative și juridice. Statele membre nu informeaz ă Comisia de neregulile care privesc urm ătoarele cazuri: (a) cazurile în care neregulile consist ă numai în neexecutarea, în totalitate sau par țial, a unei opera țiuni care face parte din cofinanțarea programului opera țional și care se datoreaz ă falimentului beneficiarului; (b) cazurile aduse în aten ția autorit ății de management sau a autorității de certificare de c ătre beneficiar în mod voluntar și înainte de constatarea efectuat ă de oricare dintre aceste autorități, indiferent dacă a avut loc înainte sau dup ă plata contribuției publice; (c) cazurile care sunt depistate și corectate de autoritatea de management sau de autoritatea de certificare anterior includerii cheltuielilor în cauză într-o declara ție de cheltuieli transmisă Comisiei. În toate celelalte cazuri, în special în cele care preced un faliment sau în cazurile de suspiciuni de fraud ă, neregulile detectate și măsurile de prevenire și de corec ție aferente sunt raportate Comisiei. În cazul în care sumele plă tite în mod necuvenit unui beneficiar nu pot fi recuperate din cauza greș elii sau neglijen ței unui stat membru, respectivul stat membru este responsabil de rambursarea sumelor în cauză c ătre bugetul Uniunii. Statele membre pot decide s ă nu recupereze o sum ă plătită în mod nejustificat dac ă suma care trebuie recuperat ă de la beneficiar nu depășește 250 EUR în contribuț ie din fonduri, f ără dobând ă.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/397 (2) Desemnarea men ționată la alineatul (1) se întemeiază pe un raport și un aviz din partea unui organism de audit inde pendent care evalueaz ă îndeplinirea de că tre autorit ăți a crite riilor privind mediul de control intern, gestionarea riscurilor, activitățile de control și gestiune și monitorizarea prev ăzute în anexa XIII. Organismul de audit independent este autoritatea de audit sau un organism de drept public sau de drept privat care dispune de capacitatea de audit necesar ă, fiind independent de autoritatea de management și, după caz, de autoritatea de certi ficare, și care îș i desfășoară activitatea ținând seama de stan dardele de audit recunoscute la nivel interna țional. În cazul în care organismul de audit independent concluzioneaz ă că partea sistemului de gestiune și control referitoare la autoritatea de management sau la autoritatea de certificare este, în esen ță, identică cu cea din perioada de programare anterioar ă și că, pe baza activit ății de audit desf ășurate în conformitate cu dispozițiile relevante din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 și Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului ( 1 ), există dovezi privind func ționarea eficace a acesteia în perioada respectivă, acesta poate conchide c ă criteriile aplicabile sunt îndeplinite, f ără a desfășura o activitate de audit suplimentar ă. (3) Atunci când cuantumul total al contribu ției din partea fondurilor pentru un program opera țional dep ășeș te 250 000 000 EUR din partea FEPAM pentru un program operațional depăș ește 100 000 000 EUR, Comisia poate solicita, în termen de o lun ă de la notificarea desemn ării menționate la alineatul (1), raportul și opinia organismului de audit independent men ționat la alineatul (2) și descrierea funcțiilor și a procedurilor existente care vizeaz ă autoritatea de management sau, dup ă caz, autoritatea de certificare. Comisia ia decizia de a solicita sau nu documentele respective pe baza evalu ării riscurilor, ținând seama de informa țiile privind modificările semnificative cu privire la func țiile și procedurile autorității de management sau, dup ă caz, ale autorit ății de certi ficare în compara ție cu cele în vigoare pentru perioada de programare anterioar ă, precum și de dovezi relevante privind funcționarea eficace a acestora. Comisia poate formula observa ții în termen de dou ă luni de la primirea documentelor men ționate în primul paragraf. F ără a aduce atingere articolului 83, examinarea documentelor respective nu întrerupe tratarea cererilor de pl ăți intermediare. (4) Atunci când cuantumul total al contribu ției din partea fondurilor pentru un program opera țional dep ășeș te 250 000 000 EUR sau din partea FEPAM pentru un program operațional dep ășeș te 100 000 000 EUR și există modific ări importante ale func țiilor și procedurilor autorit ății de mana gement sau, dup ă caz, ale autorit ății de certificare în compara ție cu cele în vigoare în perioada de programare anterioar ă, statul membru poate s ă transmit ă Comisiei, din proprie ini țiativă, documentele men ționate la alineatul (3) în termen de dou ă luni de la notificarea desemn ării menționate la alineatul (1). Comisia face observa ții cu privire la documentele respective în termen de trei luni de la primirea acestora. (5) În cazul în care rezultatele auditului și ale controlului arată că autoritatea desemnat ă nu mai îndepline ște criteriile menționate la alineatul (2), statul membru stabile ște, la un nivel corespunz ător, în func ție de gravitatea problemei, o perioadă de prob ă în cursul că reia se adopt ă măsurile de remediere necesare. În cazul în care autoritatea desemnat ă nu implementeaz ă în perioada de prob ă stabilită de statul membru m ăsurile de remediere prev ăzute, statul membru decide, la un nivel cores punzător, încetarea calit ății de autoritate desemnată a acesteia. Statul membru informeaz ă Comisia f ără întârziere atunci când o autoritate desemnat ă este supus ă unei perioade de probă , oferind informa ții cu privire la respectiva perioad ă de prob ă, atunci când perioada de probă se încheie în urma implement ării măsurilor de remediere, precum și atunci când înceteaz ă calitatea de autoritate desemnat ă a unei autorit ăți. Notificarea privind plasarea de c ătre statul membru a unui organism desemnat într-o perioad ă de prob ă, fără a aduce atingere aplicării articolului 83, nu întrerupe tratarea cererilor de pl ăți intermediare. (6) În cazul în care înceteaz ă calitatea de autoritate desemnată a unei autorit ăți de management sau a unei autorit ăți de certificare, statele membre desemneaz ă, conform procedurii prevăzute la alineatul (2), un nou organism care, în urma desemnării, preia func țiile autorit ății de management sau ale autorității de certificare și informeaz ă Comisia cu privire la aceasta. (7) Pentru a stabili condi ții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului articol, Comisia adopt ă acte de punere în aplicare privind modelul pentru raportul și opinia orga nismului de audit independent, precum și descrierea func țiilor și a procedurilor în vigoare care vizeaz ă autoritatea de mana gement și, după caz, autoritatea de certificare. Respectivele acte de punere în aplicare se adopt ă în conformitate cu procedura de examinare men ționată la articolul 150 alineatul (3). Articolul 125 Funcțiile autorit ății de management (1) Autoritatea de management este responsabil ă de gestionarea programului opera țional în conformitate cu prin cipiul bunei gestiuni financiare. (2) În ceea ce prive ște gestionarea programului opera țional, autoritatea de management: (a) sprijin ă activitatea comitetului de monitorizare men ționat la articolul 47 și îi furnizeaz ă informa țiile pe care le solicit ă pentru îndeplinirea sarcinilor sale, în special datele privind evoluția programului opera țional în ceea ce prive ște realizarea obiectivelor sale, date financiare și date referitoare la indicatori și la obiectivele de etap ă; (b) întocme ște și prezintă Comisiei, dup ă aprobarea comitetului de monitorizare, raportul anual și raportul final de imple mentare men ționate la articolul 50;RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/399 ( 1 ) Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului din 27 iulie 2006 privind Fondul European pentru Pescuit (JO L 223, 15.8.2006, p. 1) 127 INFORMAȚII GENERALE (c) pune la dispozi ția organismelor intermediare și a benefi ciarilor informa ții relevante pentru îndeplinirea sarcinilor care le revin și implementarea opera țiunilor, dup ă caz; (d) instituie un sistem pentru a înregistra și stoca în format electronic datele referitoare la fiecare opera țiune care sunt necesare pentru monitorizare, evaluare, gestiune financiar ă, verificare și audit, inclusiv datele privind participan ții la operațiuni, după caz; (e) garanteaz ă că datele men ționate la litera (d) sunt colectate, înregistrate și stocate în sistemul men ționat la litera (d) și că datele privind indicatorii sunt defalcate în func ție de sex în cazurile în care defalcarea este cerut ă în anexele I și II la Regulamentul privind FSE. (3) În ceea ce prive ște selectarea opera țiunilor, autoritatea de management: (a) elaboreaz ă și, după aprobare, aplic ă proceduri de selec ție adecvate și criterii care: (i) asigură faptul c ă operațiunile contribuie la îndeplinirea obiectivelor specifice și a rezultatelor din cadrul prio rității în cauz ă; (ii) sunt nediscriminatorii și transparente; (iii) iau în considerare principiile generale stabilite la arti colele 7 și 8; (b) garanteaz ă că o opera țiune selectat ă intră în domeniul de aplicare al fondului sau al fondurilor în cauz ă și poate fi încadrată într-o categorie de interven ție sau, în cazul FEPAM, într-o m ăsură identificat ă în prioritatea sau priori tățile programului opera țional; (c) garanteaz ă că beneficiarului i se ofer ă un document care stabilește condițiile aplicabile contribu țiilor pentru fiecare operațiune, inclusiv cerin țele specifice privind produsele sau serviciile care urmeaz ă a fi furnizate în cadrul operațiunii, planul de finan țare și data limit ă de execu ție; (d) se asigur ă că beneficiarul are capacitatea administrativ ă, financiară și operațională pentru a îndeplini condi țiile menționate la litera (c), înainte de aprobarea opera țiunii; (e) se asigur ă că, în cazul în care opera țiunea a început înainte de data de depunere a unei cereri pentru finan țare către autoritatea de management, legisla ția aplicabil ă relevant ă pentru opera țiune a fost respectat ă; (f) se asigur ă că operațiunile selectate pentru contribu ții din fonduri nu includ activit ăți care au f ăcut parte dintr-o operațiune care a f ăcut sau ar fi trebuit s ă facă obiectul unei proceduri de recuperare în conformitate cu articolul 71 în urma transferului unei activit ăți de produc ție în afara zonei vizate de program; (g) stabile ște categoriile de interven ție sau, în cazul FEPAM, măsurile cărora se atribuie cheltuielile unei opera țiuni. (4) În ceea ce prive ște gestiunea financiar ă și controlul programului opera țional, autoritatea de management: (a) verific ă furnizarea de produse și de servicii cofinan țate și faptul că cheltuielile declarate de beneficiari au fost pl ătite, precum și faptul c ă sunt în conformitate cu legisla ția apli cabilă, cu programul opera țional și cu condi țiile de acordare a contribu țiilor pentru opera țiunea în cauz ă; (b) garanteaz ă că beneficiarii care particip ă la implementarea operațiunilor rambursate pe baza costurilor eligibile suportate în mod real dispun fie de un sistem contabil separat, fie de un cod contabil adecvat pentru toate tran zacțiile referitoare la o opera țiune; (c) instituie m ăsuri eficace și proporționale de combatere a fraudelor, luând în considerare riscurile identificate; (d) stabile ște proceduri pentru a se asigura de p ăstrarea tuturor documentelor privind cheltuielile și auditurile necesare pentru a se garanta o pist ă de audit adecvat ă, în confor mitate cu cerin țele prevăzute la articolul 72 litera (g); (e) întocme ște declara ția de gestiune și rezumatul anual menționate la articolul 59 alineatul (5) literele (a) și (b) din Regulamentul financiar. Prin derogare de la primul paragraf litera (a), Regulamentul privind CTE poate stabili norme specifice pentru verific ările aplicabile programelor de cooperare. (5) Verific ările efectuate în temeiul alineatului (4) primul paragraf litera (a) includ urm ătoarele proceduri: (a) verific ări administrative referitoare la fiecare cerere de rambursare efectuat ă de beneficiar; (b) verific ări la fața locului ale opera țiunilor. Frecvența și gradul de acoperire a verific ărilor la fa ța locului sunt propor ționale cu suma contribu ției publice pentru o operațiune și cu nivelul de risc identificat prin astfel de verific ări și prin audituri efectuate de c ătre autoritatea de audit pentru sistemul de gestiune și control, în ansamblu. (6) Verific ările la fața locului ale opera țiunilor individuale în conformitate cu alineatul (5) primul paragraf litera (b) pot fi realizate pe baza unui e șantion. (7) În cazul în care autoritatea de management este de asemenea și beneficiar al programului opera țional, modalit ățile de verificare men ționate la alineatul (4) primul paragraf litera (a) trebuie să asigure separarea adecvat ă a funcțiilor.RO L 347/400 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 (2) Desemnarea men ționată la alineatul (1) se întemeiază pe un raport și un aviz din partea unui organism de audit inde pendent care evalueaz ă îndeplinirea de că tre autorit ăți a crite riilor privind mediul de control intern, gestionarea riscurilor, activitățile de control și gestiune și monitorizarea prev ăzute în anexa XIII. Organismul de audit independent este autoritatea de audit sau un organism de drept public sau de drept privat care dispune de capacitatea de audit necesar ă, fiind independent de autoritatea de management și, după caz, de autoritatea de certi ficare, și care îș i desfășoară activitatea ținând seama de stan dardele de audit recunoscute la nivel interna țional. În cazul în care organismul de audit independent concluzioneaz ă că partea sistemului de gestiune și control referitoare la autoritatea de management sau la autoritatea de certificare este, în esen ță, identică cu cea din perioada de programare anterioar ă și că, pe baza activit ății de audit desf ășurate în conformitate cu dispozițiile relevante din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 și Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului ( 1 ), există dovezi privind func ționarea eficace a acesteia în perioada respectivă, acesta poate conchide c ă criteriile aplicabile sunt îndeplinite, f ără a desfășura o activitate de audit suplimentar ă. (3) Atunci când cuantumul total al contribu ției din partea fondurilor pentru un program opera țional dep ășeș te 250 000 000 EUR din partea FEPAM pentru un program operațional depăș ește 100 000 000 EUR, Comisia poate solicita, în termen de o lun ă de la notificarea desemn ării menționate la alineatul (1), raportul și opinia organismului de audit independent men ționat la alineatul (2) și descrierea funcțiilor și a procedurilor existente care vizeaz ă autoritatea de management sau, dup ă caz, autoritatea de certificare. Comisia ia decizia de a solicita sau nu documentele respective pe baza evalu ării riscurilor, ținând seama de informa țiile privind modificările semnificative cu privire la func țiile și procedurile autorității de management sau, dup ă caz, ale autorit ății de certi ficare în compara ție cu cele în vigoare pentru perioada de programare anterioar ă, precum și de dovezi relevante privind funcționarea eficace a acestora. Comisia poate formula observa ții în termen de dou ă luni de la primirea documentelor men ționate în primul paragraf. F ără a aduce atingere articolului 83, examinarea documentelor respective nu întrerupe tratarea cererilor de pl ăți intermediare. (4) Atunci când cuantumul total al contribu ției din partea fondurilor pentru un program opera țional dep ășeș te 250 000 000 EUR sau din partea FEPAM pentru un program operațional dep ășeș te 100 000 000 EUR și există modific ări importante ale func țiilor și procedurilor autorit ății de mana gement sau, dup ă caz, ale autorit ății de certificare în compara ție cu cele în vigoare în perioada de programare anterioar ă, statul membru poate s ă transmit ă Comisiei, din proprie ini țiativă, documentele men ționate la alineatul (3) în termen de dou ă luni de la notificarea desemn ării menționate la alineatul (1). Comisia face observa ții cu privire la documentele respective în termen de trei luni de la primirea acestora. (5) În cazul în care rezultatele auditului și ale controlului arată că autoritatea desemnat ă nu mai îndepline ște criteriile menționate la alineatul (2), statul membru stabile ște, la un nivel corespunz ător, în func ție de gravitatea problemei, o perioadă de prob ă în cursul că reia se adopt ă măsurile de remediere necesare. În cazul în care autoritatea desemnat ă nu implementeaz ă în perioada de prob ă stabilită de statul membru m ăsurile de remediere prev ăzute, statul membru decide, la un nivel cores punzător, încetarea calit ății de autoritate desemnată a acesteia. Statul membru informeaz ă Comisia f ără întârziere atunci când o autoritate desemnat ă este supus ă unei perioade de probă , oferind informa ții cu privire la respectiva perioad ă de prob ă, atunci când perioada de probă se încheie în urma implement ării măsurilor de remediere, precum și atunci când înceteaz ă calitatea de autoritate desemnat ă a unei autorit ăți. Notificarea privind plasarea de c ătre statul membru a unui organism desemnat într-o perioad ă de prob ă, fără a aduce atingere aplicării articolului 83, nu întrerupe tratarea cererilor de pl ăți intermediare. (6) În cazul în care înceteaz ă calitatea de autoritate desemnată a unei autorit ăți de management sau a unei autorit ăți de certificare, statele membre desemneaz ă, conform procedurii prevăzute la alineatul (2), un nou organism care, în urma desemnării, preia func țiile autorit ății de management sau ale autorității de certificare și informeaz ă Comisia cu privire la aceasta. (7) Pentru a stabili condi ții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului articol, Comisia adopt ă acte de punere în aplicare privind modelul pentru raportul și opinia orga nismului de audit independent, precum și descrierea func țiilor și a procedurilor în vigoare care vizeaz ă autoritatea de mana gement și, după caz, autoritatea de certificare. Respectivele acte de punere în aplicare se adopt ă în conformitate cu procedura de examinare men ționată la articolul 150 alineatul (3). Articolul 125 Funcțiile autorit ății de management (1) Autoritatea de management este responsabil ă de gestionarea programului opera țional în conformitate cu prin cipiul bunei gestiuni financiare. (2) În ceea ce prive ște gestionarea programului opera țional, autoritatea de management: (a) sprijin ă activitatea comitetului de monitorizare men ționat la articolul 47 și îi furnizeaz ă informa țiile pe care le solicit ă pentru îndeplinirea sarcinilor sale, în special datele privind evoluția programului opera țional în ceea ce prive ște realizarea obiectivelor sale, date financiare și date referitoare la indicatori și la obiectivele de etap ă; (b) întocme ște și prezintă Comisiei, dup ă aprobarea comitetului de monitorizare, raportul anual și raportul final de imple mentare men ționate la articolul 50;RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/399 ( 1 ) Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului din 27 iulie 2006 privind Fondul European pentru Pescuit (JO L 223, 15.8.2006, p. 1) (8) Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 149, de stabilire a normelor care specifică informa țiile în raport cu datele care trebuie înregistrate și stocate sub form ă electronic ă în cadrul sistemului de moni torizare creat în temeiul alineatului (2) litera (d) din prezentul articol. Comisia adopt ă acte de punere în aplicare de stabilire a speci ficațiilor tehnice ale sistemului creat în temeiul alineatului (2) litera (d) din prezentul articol. Respectivele acte de punere în aplicare se adopt ă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 150 alineatul (3). (9) Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 149, de stabilire a cerin țelor minime detaliate pentru pista de audit men ționată la alineatul (4) primul paragraf litera (d) din prezentul articol cu privire la eviden țele contabile care trebuie ținute și la documentele justificative care trebuie păstrate de autoritatea de certificare, de autoritatea de management, de organismele intermediare și de beneficiari. (10) Pentru a stabili condi ții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului articol, Comisia adopt ă acte de punere în aplicare cu privire la modelul pentru declara ția de gestiune prevăzută la alineatul (4) primul paragraf litera (e) din prezentul articol. Respectivele acte de punere în aplicare se adopt ă în conformitate cu procedura de consultare men ționată la articolul 150 alineatul (2). Articolul 126 Funcțiile autorit ății de certificare Autoritatea de certificare a unui program opera țional este îns ăr cinată, în special, cu: (a) stabilirea și transmiterea cererilor de plat ă către Comisie, precum și cu certificarea faptului c ă acestea provin din sisteme contabile fiabile, se bazeaz ă pe documente justifi cative verificabile și au fost supuse unor verific ări efectuate de autoritatea de management; (b) întocmirea conturilor men ționate la articolul 59 alineatul (5) litera (a) din Regulamentul financiar; (c) atestarea caracterului complet, a exactit ății și veridicit ății conturilor și a faptului c ă cheltuielile înscrise în conturi sunt în conformitate cu dreptul Uniunii aplicabil și au fost suportate în legă tură cu opera țiuni selectate în vederea finanță rii în conformitate cu criteriile aplicabile programului operațional și sunt în conformitate cu legisla ția aplicabila; (d) garantarea faptului c ă există un sistem care înregistreaz ă și stochează, în format electronic, eviden țele contabile pentru fiecare opera țiune, și care conț ine toate datele necesare pentru întocmirea conturilor și a cererilor de plat ă, inclusiv înregistr ări ale sumelor care pot fi recuperate, ale sumelor recuperate și ale sumelor retrase în urma anul ării integrale sau par țiale a contribu ției pentru o opera țiune sau pentru un program opera țional; (e) garantarea faptului c ă, pentru întocmirea și prezentarea cererilor de plat ă, a primit informaț iile adecvate din partea autorității de management privind procedurile urmate și verificările efectuate cu privire la cheltuieli; (f) luarea în considerare, la momentul stabilirii și depunerii cererilor de plat ă, a rezultatelor tuturor auditurilor desfășurate de c ătre sau sub responsabilitatea autorit ății de audit; (g) ținerea în format electronic a eviden țelor contabile privind cheltuielile declarate Comisiei și contribu ția publică aferentă plătită către beneficiari; (h) ținerea contabilit ății sumelor care pot fi recuperate și a sumelor retrase în urma anul ării integrale sau par țiale a contribuției pentru o opera țiune. Garantarea faptului c ă sumele recuperate se vars ă la bugetul Uniunii, înainte de încheierea programului opera țional, prin deducerea acestora din declara ția de cheltuieli ulterioar ă. Articolul 127 Funcțiile autorit ății de audit (1) Autoritatea de audit se asigur ă că se efectueaz ă audituri ale bunei func ționări a sistemului de gestiune și control din cadrul programului opera țional și ale unui e șantion adecvat de operațiuni pe baza cheltuielilor declarate. Cheltuielile declarate sunt auditate pe baza unui e șantion reprezentativ și, ca regul ă generală, a metodelor de e șantionare statistice. Metoda de eș antionare nestatistic ă poate fi utilizat ă în funcție de aprecierea profesional ă a autorit ății de audit, în cazuri justificate în mod corespunz ător, în conformitate cu standarde de audit acceptate la nivel interna țional și, în orice caz, atunci când numărul opera țiunilor pentru un exerci țiu contabil este insu ficient pentru a permite utilizarea unei metode statistice. În astfel de cazuri, e șantionul este suficient de mare pentru a permite autorit ății de audit s ă elaboreze un aviz de audit valabil în conformitate cu articolul 59 alineatul (5) al doilea paragraf din Regulamentul financiar. Metoda de e șantionare nestatistic ă acoperă minimum 5 % dintre operațiunile pentru care cheltuielile care au fost declarate Comisiei pe parcursul unui exerci țiu contabil ș i 10 % dintre cheltuielile care au fost declarate Comisiei pe parcursul unui exercițiu contabil. (2) În cazul în care auditurile sunt efectuate de un alt organism decât autoritatea de audit, autoritatea de audit se asigură că acest organism dispune de independen ța funcțională necesară. (3) Autoritatea de audit se asigur ă că lucrările de audit respectă standardele de audit recunoscute la nivel interna țional.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/401 129 INFORMAȚII GENERALE (4) Autoritatea de audit stabile ște, în termen de opt luni de la data adopt ării unui program opera țional, elaborarea unei strategii de audit pentru efectuarea auditurilor. Strategia de audit stabile ște metodologia de audit, metoda de e șantionare pentru auditurile opera țiunilor și planificarea auditurilor pentru exerci țiul contabil în curs ș i pentru cei doi ani contabili ulteriori. Strategia de audit se actualizeaz ă în fiecare an începând din 2016 pân ă la 2024, inclusiv. În cazul în care un sistem comun de gestiune și control se aplic ă la mai multe programe opera ționale, poate fi preg ătită o strategie de audit unică pentru programele opera ționale în cauz ă. Autoritatea de audit prezint ă Comisiei strategia de audit, la cerere. (5) Autoritatea de audit elaboreaz ă: (a) o opinie de audit în conformitate cu articolul 59 alineatul (5) al doilea paragraf din Regulamentul financiar; (b) un raport de control în care sunt precizate principalele rezultate ale auditurilor desfășurate în conformitate cu alineatul (1), inclusiv rezultatele cu privire la deficien țele constatate în sistemele de gestiune și control și măsurile corective propuse și implementate. În cazul în care un sistem comun de gestiune și control se aplică la mai multe programe opera ționale, informa țiile menționate la primul paragraf litera (b) pot fi reluate într-un raport unic. (6) Pentru a asigura condi ții uniforme de punere în aplicare a prezentului articol, Comisia adopt ă acte de punere în aplicare de stabilire a modelelor pentru strategia de audit, opinia de audit și raportul de control. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de consultare men ționată la articolul 150 alineatul (2). (7) Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 149 pentru a preciza sfera de aplicare și conținutul auditurilor opera țiunilor și ale auditurilor conturilor, precum și metoda de selec ție a eș antionului de operațiuni menționat la alineatul (1) din prezentul articol. (8) Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 149, pentru a stabili norme detaliate privind utilizarea datelor colectate cu ocazia auditurilor efectuate de funcționarii Comisiei sau de reprezentan ții autoriza ți ai acesteia. CAPITOLUL III Cooperarea cu autorit ățile de audit Articolul 128 Cooperarea cu autorit ățile de audit (1) Comisia coopereaz ă cu autorit ățile de audit în vederea coordonării planurilor și metodelor de audit ale acestora și a permiterii unui schimb imediat cu autorit ățile respective de rezultate ale auditurilor efectuate cu privire la sistemele de gestiune și control. (2) Pentru a facilita cooperarea respectiv ă în cazul în care un stat membru desemneaz ă mai multe autorit ăți de audit, statul membru în cauz ă poate s ă desemneze un organism de coor donare. (3) Comisia, autorit ățile de audit și orice organism de coor donare se reunesc în mod regulat și, de regul ă, cel puțin o dată pe an, cu excep ția cazului în care se convine altfel, pentru a examina raportul anual de control, opinia de audit și strategia de audit și pentru a face schimb de opinii cu privire la aspectele referitoare la îmbun ătățirea sistemelor de gestiune și control. TITLUL II GESTIUNEA FINANCIAR Ă, PREG ĂTIREA, EXAMINAREA, ACCEPTAREA ȘI ÎNCHIDEREA CONTURILOR ȘI CORECȚ IILE FINANCIARE CAPITOLUL I Gestiunea financiară Articolul 129 Norme comune în materie de pl ăți Statul membru se asigur ă că, până la data de încheiere a programului opera țional, suma cheltuielilor publice pl ătite bene ficiarilor este cel pu țin egală cu contribu ția din partea fondurilor acordată de Comisie statului membru. Articolul 130 Norme comune în materie de calculare a pl ăților intermediare și de plată a soldului final (1) Comisia ramburseaz ă cu titlu de pl ăți intermediare 90 % din suma care rezult ă din aplicarea ratei de cofinan țare pentru fiecare prioritate, stabilit ă în decizia de adoptare a programului operațional, la cheltuielile eligibile pentru prioritatea inclus ă în cererea de plat ă. Comisia determină sumele restante de rambursat sub form ă de plăți intermediare sau care trebuie recuperate în conformitate cu articolul 139. (2) Contribu ția din partea fondurilor sau din partea FEPAM la o prioritate prin pl ăți intermediare și plata soldului final nu depășește: (a) cheltuielile publice eligibile indicate în cererea de plat ă pentru prioritate; sau (b) contribu ția din partea fondurilor sau din partea FEPAM la prioritatea prev ăzută în decizia Comisiei de aprobare a programului opera țional. Articolul 131 Cererile de plat ă (1) Cererile de plat ă includ, pentru fiecare prioritate: (a) cuantumul total al cheltuielilor eligibile suportate de bene ficiari și plătite în cadrul implementă rii operațiunilor, astfel cum este înscris în sistemul contabil al autorit ății de certi ficare;RO L 347/402 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 (8) Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 149, de stabilire a normelor care specifică informa țiile în raport cu datele care trebuie înregistrate și stocate sub form ă electronic ă în cadrul sistemului de moni torizare creat în temeiul alineatului (2) litera (d) din prezentul articol. Comisia adopt ă acte de punere în aplicare de stabilire a speci ficațiilor tehnice ale sistemului creat în temeiul alineatului (2) litera (d) din prezentul articol. Respectivele acte de punere în aplicare se adopt ă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 150 alineatul (3). (9) Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 149, de stabilire a cerin țelor minime detaliate pentru pista de audit men ționată la alineatul (4) primul paragraf litera (d) din prezentul articol cu privire la eviden țele contabile care trebuie ținute și la documentele justificative care trebuie păstrate de autoritatea de certificare, de autoritatea de management, de organismele intermediare și de beneficiari. (10) Pentru a stabili condi ții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului articol, Comisia adopt ă acte de punere în aplicare cu privire la modelul pentru declara ția de gestiune prevăzută la alineatul (4) primul paragraf litera (e) din prezentul articol. Respectivele acte de punere în aplicare se adopt ă în conformitate cu procedura de consultare men ționată la articolul 150 alineatul (2). Articolul 126 Funcțiile autorit ății de certificare Autoritatea de certificare a unui program opera țional este îns ăr cinată, în special, cu: (a) stabilirea și transmiterea cererilor de plat ă către Comisie, precum și cu certificarea faptului c ă acestea provin din sisteme contabile fiabile, se bazeaz ă pe documente justifi cative verificabile și au fost supuse unor verific ări efectuate de autoritatea de management; (b) întocmirea conturilor men ționate la articolul 59 alineatul (5) litera (a) din Regulamentul financiar; (c) atestarea caracterului complet, a exactit ății și veridicit ății conturilor și a faptului c ă cheltuielile înscrise în conturi sunt în conformitate cu dreptul Uniunii aplicabil și au fost suportate în legă tură cu opera țiuni selectate în vederea finanță rii în conformitate cu criteriile aplicabile programului operațional și sunt în conformitate cu legisla ția aplicabila; (d) garantarea faptului c ă există un sistem care înregistreaz ă și stochează, în format electronic, eviden țele contabile pentru fiecare opera țiune, și care conț ine toate datele necesare pentru întocmirea conturilor și a cererilor de plat ă, inclusiv înregistr ări ale sumelor care pot fi recuperate, ale sumelor recuperate și ale sumelor retrase în urma anul ării integrale sau par țiale a contribu ției pentru o opera țiune sau pentru un program opera țional; (e) garantarea faptului c ă, pentru întocmirea și prezentarea cererilor de plat ă, a primit informaț iile adecvate din partea autorității de management privind procedurile urmate și verificările efectuate cu privire la cheltuieli; (f) luarea în considerare, la momentul stabilirii și depunerii cererilor de plat ă, a rezultatelor tuturor auditurilor desfășurate de c ătre sau sub responsabilitatea autorit ății de audit; (g) ținerea în format electronic a eviden țelor contabile privind cheltuielile declarate Comisiei și contribu ția publică aferentă plătită către beneficiari; (h) ținerea contabilit ății sumelor care pot fi recuperate și a sumelor retrase în urma anul ării integrale sau par țiale a contribuției pentru o opera țiune. Garantarea faptului c ă sumele recuperate se vars ă la bugetul Uniunii, înainte de încheierea programului opera țional, prin deducerea acestora din declara ția de cheltuieli ulterioar ă. Articolul 127 Funcțiile autorit ății de audit (1) Autoritatea de audit se asigur ă că se efectueaz ă audituri ale bunei func ționări a sistemului de gestiune și control din cadrul programului opera țional și ale unui e șantion adecvat de operațiuni pe baza cheltuielilor declarate. Cheltuielile declarate sunt auditate pe baza unui e șantion reprezentativ și, ca regul ă generală, a metodelor de e șantionare statistice. Metoda de eș antionare nestatistic ă poate fi utilizat ă în funcție de aprecierea profesional ă a autorit ății de audit, în cazuri justificate în mod corespunz ător, în conformitate cu standarde de audit acceptate la nivel interna țional și, în orice caz, atunci când numărul opera țiunilor pentru un exerci țiu contabil este insu ficient pentru a permite utilizarea unei metode statistice. În astfel de cazuri, e șantionul este suficient de mare pentru a permite autorit ății de audit s ă elaboreze un aviz de audit valabil în conformitate cu articolul 59 alineatul (5) al doilea paragraf din Regulamentul financiar. Metoda de e șantionare nestatistic ă acoperă minimum 5 % dintre operațiunile pentru care cheltuielile care au fost declarate Comisiei pe parcursul unui exerci țiu contabil ș i 10 % dintre cheltuielile care au fost declarate Comisiei pe parcursul unui exercițiu contabil. (2) În cazul în care auditurile sunt efectuate de un alt organism decât autoritatea de audit, autoritatea de audit se asigură că acest organism dispune de independen ța funcțională necesară. (3) Autoritatea de audit se asigur ă că lucrările de audit respectă standardele de audit recunoscute la nivel interna țional.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/401 (b) cuantumul total al cheltuielilor publice suportate în imple mentarea opera țiunilor, astfel cum este înscris în sistemul contabil al autorit ății de certificare; (2) Cheltuielile eligibile incluse într-o cerere de plat ă sunt susținute prin facturi achitate sau documente contabile cu valoare de dovad ă echivalent ă, cu excep ția formelor de asistență prevăzute la articolul 67 alineatul (1) primul paragraf literele (b), (c) și (d), articolul 68, articolul 69 alineatul (1) și articolul 109 din prezentul regulament, precum și la articolul 14 din Regulamentul privind FSE. În cazul acestor forme de asis tență, sumele incluse într-o cerere de plat ă sunt costurile calculate pe baza aplicabil ă. (3) În cazul schemelor de ajutor în temeiul articolului 107 din TFUE, contribu ția publică aferentă cheltuielilor incluse într-o cerere de plat ă va fi fost achitat ă beneficiarilor de c ătre orga nismul care acord ă ajutorul. (4) Prin derogare de la alineatul (1), în cazul ajutorului de stat, cererea de plat ă poate include avansuri achitate benefi ciarului de c ătre organismul care acord ă ajutorul în urm ătoarele condiț ii cumulative: (a) avansurile respective s ă facă obiectul unei garan ții oferite de o bancă sau de alt ă instituție financiar ă stabilită în statul membru sau s ă fie acoperite de o facilitate oferit ă ca garanție de o entitate public ă sau de statul membru; (b) avansurile respective s ă nu dep ășească 40 % din valoarea totală a ajutorului care trebuie acordat unui beneficiar pentru o anumit ă operațiune; (c) avansurile respective s ă fie acoperite de cheltuielile achitate de beneficiari în procesul de punere în practic ă a operațiunii și sprijinite prin facturi achitate sau documente contabile cu valoare justificativ ă echivalent ă în termen de cel mult trei ani de la sfâr șitul anului pl ății avansului sau cel târziu la 31 decembrie 2023, oricare dintre aceste date este mai apropiată, în caz contrar urm ătoarea cerere de plat ă fiind corectată în consecin ță. (5) Fiecare cerere de plat ă care include avansuri de tipul celor menționate la alineatul (4) prezint ă separat suma total ă achitată din programul opera țional sub form ă de avans, suma care a fost acoperită prin cheltuielile achitate de beneficiari în termen de trei ani de la plata avansului, în conformitate cu alineatul (4) litera (c), precum și suma care nu a fost acoperit ă prin cheltu ielile achitate de beneficiari și pentru care nu s-a încheiat înc ă intervalul de trei ani. (6) Pentru a stabili condi ții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului articol, Comisia adopt ă acte de punere în aplicare de stabilire a modelului pentru cererile de plat ă. Respectivele acte de punere în aplicare se adopt ă în confor mitate cu procedura de examinare men ționată la articolul 150 alineatul (3). Articolul 132 Plățile că tre beneficiari (1) Sub rezerva disponibilit ății fondurilor din prefinan țarea inițială și anuală și plățile intermediare, autoritatea de mana gement s ă asigură că beneficiarul prime ște valoarea total ă a cheltuielilor publice eligibile datorate în întregime și cel târziu la 90 de zile de la data depunerii cererii de plat ă de către beneficiar. Nu se procedeaz ă la niciun fel de deducere sau re ținere și nici la vreun fel de tax ă specifică sau cu efect echivalent care ar reduce sumele datorate beneficiarilor. (2) Termenul de plat ă menționat la alineatul (1) poate fi întrerupt de autoritatea de management în oricare dintre urm ă toarele cazuri justificate corespunz ător: (a) suma corespunz ătoare cererii de plat ă nu este scadentă sau nu au fost furnizate documentele justificative aferente, inclusiv cele necesare pentru verific ările gestiunii prev ăzute la articolul 125 alineatul (4) primul paragraf litera (a); (b) a fost demarat ă o investiga ție în legătură cu o posibil ă neregulă ce afecteaz ă cheltuielile în cauz ă. Beneficiarul în cauz ă este informat în scris cu privire la între rupere și motivele acesteia. Articolul 133 Folosirea monedei euro (1) Statele membre care nu au adoptat moneda euro la data înaintării cererii de plat ă transform ă în euro sumele cheltuielilor suportate în moned ă națională. Sumele respective se convertesc în euro pe baza cursului de schimb contabil lunar al Comisiei valabil pe parcursul lunii în care s-au înregistrat cheltuielile respective în conturile autorit ății de certificare a programului operațional în cauz ă. Cursul de schimb se public ă pe cale elec tronică de către Comisie în fiecare lun ă. (2) Prin derogare de la alineatul (1), Regulamentul privind CTE poate stabili norme specifice privind momentul conversiei în euro. (3) Atunci când euro devine moneda unui stat membru, procedura de conversie stabilit ă la alineatul (1) continu ă să se aplice tuturor cheltuielilor înregistrate în contabilitate de c ătre autoritatea de certificare înainte de data intr ării în vigoare a cursului de schimb fix dintre moneda na țională și euro.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/403 131 INFORMAȚII GENERALE Articolul 134 Plata prefinan țărilor (1) Suma prefinan țării inițiale este pl ătită în tranșe după cum urmează: (a) în 2014: 1 % din cuantumul contribu ției din partea fondurilor pentru întreaga perioad ă de programare pentru programul opera țional sau 1,5 % din cuantumul contribu ției din partea fondurilor și FEPAM pentru întreaga perioad ă de programare pentru programul opera țional atunci când un stat membru prime ște asisten ță financiar ă începând cu 2010 în conformitate cu articolele 122 și 143 din TFUE sau din partea Facilit ății europene de stabilitate financiar ă (FESF), ori prime ște asisten ță financiar ă la 31 decembrie 2013 în conformitate cu articolele 136 și 143 din TFUE; (b) în 2015: 1 % din cuantumul contribu ției din partea fondurilor pentru întreaga perioad ă de programare pentru programul opera țional sau 1,5 % din cuantumul contribu ției din partea fondurilor și FEPAM pentru întreaga perioad ă de programare pentru programul opera țional atunci când un stat membru prime ște asisten ță financiar ă începând cu 2010 în conformitate cu articolele 122 și 143 din TFUE sau din partea FESF, ori prime ște asisten ță financiar ă la 31 decembrie 2014 în conformitate cu articolele 136 și 143 din TFUE; (c) în 2016: 1 % din cuantumul sprijinului din partea fondurilor și din partea FEPAM pentru toat ă perioada de programare pentru programul opera țional. În cazul în care un program este adoptat în 2015 sau mai târziu, primele tran șe urmează a fi plătite în anul adopt ării. (2) O sum ă anuală de prefinan țare se plătește înainte de data de 1 iulie a anilor 2016 - 2023. Aceasta va reprezenta un procent din cuantumul contribu ției din partea fondurilor și din partea FEPAM pentru toat ă perioada de programare, pentru programul opera țional, dup ă cum urmeaz ă: — 2016: 2 % — 2017: 2,625 % — 2018: 2,75 % — 2019: 2,875 % — 2020 - 2023: 3 %. (3) Atunci când se calculeaz ă cuantumul prefinan țării inițiale menționat la alineatul 1, cuantumul sprijinului pentru întreaga perioadă de programare nu include sumele din rezerva de performan ță care au fost alocate ini țial programului opera țional. Atunci când se calculeaz ă cuantumul prefinan țării anuale menționate la alineatul (2) până în 2020 inclusiv, cuantumul sprijinului pentru întreaga perioad ă de programare nu include sumele din rezerva de performan ță care au fost alocate ini țial programului opera țional. Articolul 135 Termenele limit ă de prezentare a cererilor de plat ă intermediar ă și pentru plata acestora (1) Autoritatea de certificare trimite periodic o cerere de plat ă intermediar ă în conformitate cu articolul 131 alineatul (1), care să acopere sumele înscrise în sistemul s ău contabil în exerci țiul contabil. Cu toate acestea, este posibil ca, atunci când consider ă că este necesar, autoritatea de certificare s ă includă astfel de sume în cererile de plat ă înaintate în anii contabili ulteriori. (2) Autoritatea de certificare depune cererea final ă pentru o plată intermediar ă până la data de 31 iulie consecutiv ă încheierii exercițiului contabil precedent și, în orice caz, înainte de depunerea primei cereri de plat ă intermediar ă pentru următorul exerci țiu contabil. (3) Prima cerere de plat ă intermediar ă nu se transmite înaintea notifică rii Comisiei cu privire la desemnarea autori tăților de management și de certificare în conformitate cu articolul 124. (4) Plățile intermediare nu se efectueaz ă pentru un program operațional decât în cazul în care raportul anual de imple mentare nu a fost trimis Comisiei, în conformitate cu normele specifice fondurilor. (5) Sub rezerva disponibilit ății fondurilor, Comisia efectueaz ă plata intermediar ă în termen de cel mult 60 de zile de la data la care o cerere de plat ă este înregistrat ă de Comisie. Articolul 136 Dezangajarea (1) Comisia dezangajeaz ă orice parte din suma aferent ă unui program opera țional, care nu a fost utilizat ă pentru prefi nanțarea inițială și anuală și pentru pl ăți intermediare pân ă la data de 31 decembrie a celui de-al treilea exerci țiu financiar care urmează anului angajamentului bugetar în cadrul programului operațional sau pentru care nicio cerere de plat ă redactat ă în conformitate cu articolul 131 nu s-a transmis în conformitate cu articolul 135. (2) Partea de angajamente r ămase deschise la 31 decembrie 2023 se dezangajeaz ă în cazul în care Comisia nu a primit niciunul dintre documentele prev ăzute la articolul 141 alineatul (1) pân ă la termenul-limit ă stabilit la articolul 141 alineatul (1).RO L 347/404 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 (b) cuantumul total al cheltuielilor publice suportate în imple mentarea opera țiunilor, astfel cum este înscris în sistemul contabil al autorit ății de certificare; (2) Cheltuielile eligibile incluse într-o cerere de plat ă sunt susținute prin facturi achitate sau documente contabile cu valoare de dovad ă echivalent ă, cu excep ția formelor de asistență prevăzute la articolul 67 alineatul (1) primul paragraf literele (b), (c) și (d), articolul 68, articolul 69 alineatul (1) și articolul 109 din prezentul regulament, precum și la articolul 14 din Regulamentul privind FSE. În cazul acestor forme de asis tență, sumele incluse într-o cerere de plat ă sunt costurile calculate pe baza aplicabil ă. (3) În cazul schemelor de ajutor în temeiul articolului 107 din TFUE, contribu ția publică aferentă cheltuielilor incluse într-o cerere de plat ă va fi fost achitat ă beneficiarilor de c ătre orga nismul care acord ă ajutorul. (4) Prin derogare de la alineatul (1), în cazul ajutorului de stat, cererea de plat ă poate include avansuri achitate benefi ciarului de c ătre organismul care acord ă ajutorul în urm ătoarele condiț ii cumulative: (a) avansurile respective s ă facă obiectul unei garan ții oferite de o bancă sau de alt ă instituție financiar ă stabilită în statul membru sau s ă fie acoperite de o facilitate oferit ă ca garanție de o entitate public ă sau de statul membru; (b) avansurile respective s ă nu dep ășească 40 % din valoarea totală a ajutorului care trebuie acordat unui beneficiar pentru o anumit ă operațiune; (c) avansurile respective s ă fie acoperite de cheltuielile achitate de beneficiari în procesul de punere în practic ă a operațiunii și sprijinite prin facturi achitate sau documente contabile cu valoare justificativ ă echivalent ă în termen de cel mult trei ani de la sfâr șitul anului pl ății avansului sau cel târziu la 31 decembrie 2023, oricare dintre aceste date este mai apropiată, în caz contrar urm ătoarea cerere de plat ă fiind corectată în consecin ță. (5) Fiecare cerere de plat ă care include avansuri de tipul celor menționate la alineatul (4) prezint ă separat suma total ă achitată din programul opera țional sub form ă de avans, suma care a fost acoperită prin cheltuielile achitate de beneficiari în termen de trei ani de la plata avansului, în conformitate cu alineatul (4) litera (c), precum și suma care nu a fost acoperit ă prin cheltu ielile achitate de beneficiari și pentru care nu s-a încheiat înc ă intervalul de trei ani. (6) Pentru a stabili condi ții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului articol, Comisia adopt ă acte de punere în aplicare de stabilire a modelului pentru cererile de plat ă. Respectivele acte de punere în aplicare se adopt ă în confor mitate cu procedura de examinare men ționată la articolul 150 alineatul (3). Articolul 132 Plățile că tre beneficiari (1) Sub rezerva disponibilit ății fondurilor din prefinan țarea inițială și anuală și plățile intermediare, autoritatea de mana gement s ă asigură că beneficiarul prime ște valoarea total ă a cheltuielilor publice eligibile datorate în întregime și cel târziu la 90 de zile de la data depunerii cererii de plat ă de către beneficiar. Nu se procedeaz ă la niciun fel de deducere sau re ținere și nici la vreun fel de tax ă specifică sau cu efect echivalent care ar reduce sumele datorate beneficiarilor. (2) Termenul de plat ă menționat la alineatul (1) poate fi întrerupt de autoritatea de management în oricare dintre urm ă toarele cazuri justificate corespunz ător: (a) suma corespunz ătoare cererii de plat ă nu este scadentă sau nu au fost furnizate documentele justificative aferente, inclusiv cele necesare pentru verific ările gestiunii prev ăzute la articolul 125 alineatul (4) primul paragraf litera (a); (b) a fost demarat ă o investiga ție în legătură cu o posibil ă neregulă ce afecteaz ă cheltuielile în cauz ă. Beneficiarul în cauz ă este informat în scris cu privire la între rupere și motivele acesteia. Articolul 133 Folosirea monedei euro (1) Statele membre care nu au adoptat moneda euro la data înaintării cererii de plat ă transform ă în euro sumele cheltuielilor suportate în moned ă națională. Sumele respective se convertesc în euro pe baza cursului de schimb contabil lunar al Comisiei valabil pe parcursul lunii în care s-au înregistrat cheltuielile respective în conturile autorit ății de certificare a programului operațional în cauz ă. Cursul de schimb se public ă pe cale elec tronică de către Comisie în fiecare lun ă. (2) Prin derogare de la alineatul (1), Regulamentul privind CTE poate stabili norme specifice privind momentul conversiei în euro. (3) Atunci când euro devine moneda unui stat membru, procedura de conversie stabilit ă la alineatul (1) continu ă să se aplice tuturor cheltuielilor înregistrate în contabilitate de c ătre autoritatea de certificare înainte de data intr ării în vigoare a cursului de schimb fix dintre moneda na țională și euro.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/403 CAPITOLUL II Pregătirea, examinarea, și acceptarea conturilor, închiderea programelor opera ționale și suspendarea pl ăților S e c ț i u n e a I P r e g ă t i r e a , e x a m i n a r e a ș i a c c e p t a r e a c o n t u r i l o r Articolul 137 Pregătirea conturilor (1) Conturile men ționate la articolul 59 alineatul (5) litera (a) din Regulamentul financiar se prezintă Comisiei pentru fiecare program opera țional. Conturile acoper ă exercițiul contabil și includ la nivelul fiec ărei axe prioritare și, după caz, la nivelul fiecărui fond și al fiecărei categorii de regiuni: (a) cuantumul total al cheltuielilor eligibile care au fost înre gistrate în sistemele contabile ale autorit ății de certificare care au fost incluse în cererile de plat ă adresate Comisiei în conformitate cu articolul 131 și articolul 135 alineatul (2) până la data de 31 iulie care urmeaz ă sfârșitului exercițiului contabil, suma total ă a cheltuielilor publice corespondente efectuate în cursul implement ării operațiunilor și suma total ă a plăților corespunz ătoare efectuate c ătre beneficiari în temeiul articolului 132 alineatul (1); (b) sumele retrase și recuperate pe parcursul exerci țiului contabil, sumele care urmeaz ă a fi recuperate la sfâr șitul exercițiului contabil, sumele recuperate în temeiul articolului 71, precum și sumele nerecuperabile; (c) cuantumurile prefinan țării plătite către instrumentele financiare în temeiul articolului 41 alineatul (1) și avansurile de ajutoare de stat men ționate la articolul 131 alineatul (4); (d) pentru fiecare prioritate, o reconciliere între cheltuielile declarate în conformitate cu litera (a) și cheltuielile declarate pentru acela și exercițiu contabil în cererile de plată, însoț ită de o explica ție a oricăror diferenț e. (2) În cazul în care cheltuielile incluse anterior într-o cerere de plată intermediar ă pentru exerci țiul contabil sunt excluse din conturile sale de c ătre un stat membru datorită unei evalu ări în curs de desf ășurare a legalit ății și a regularit ății respectivelor cheltuieli, oricare din acele cheltuieli sau toate acele cheltuieli care se dovedesc ulterior a fi legale și regulamentare pot fi incluse într-o cerere de plat ă intermediar ă legată de anii contabili ulteriori. (3) Pentru a stabili condi ții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului articol, Comisia adopt ă acte de punere în aplicare pentru stabilirea modelului pentru conturi menționat în prezentul articol. Respectivele acte de punere în aplicare se adopt ă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 150 alineatul (3). Articolul 138 Transmiterea informa țiilor Pentru fiecare an începând din 2016 pân ă în 2025 inclusiv, statele membre prezint ă, în termenul stabilit la articolul 59 alineatul (5) din Regulamentul financiar, documentele menționate în acel articol, și anume: (a) conturile men ționate la articolul 137 alineatul (1) din prezentul regulament pentru exerci țiul contabil precedent; (b) declara ția de management și raportul anual de sintez ă menționate la articolul 125 alineatul (4) primul paragraf litera (e) din prezentul regulament pentru exerci țiul contabil precedent; (c) opinia de audit și raportul de control men ționate la articolul 127 alineatul (5) primul paragraf literele (a) și (b) din prezentul regulament pentru exerci țiul contabil precedent. Articolul 139 Examinarea și acceptarea conturilor (1) Comisia examineaz ă documentele prezentate de statul membru în temeiul articolului 138. La cererea Comisiei, statul membru ofer ă toate informaț iile suplimentare necesare pentru a permite Comisiei s ă stabileasc ă dacă respectivele conturi sunt complete, exacte și corecte, în termenul stabilit la articolul 84. (2) Comisia accept ă conturile în cazul în care este în m ăsură să conchid ă că acestea sunt complete, exacte și corecte. Comisia ajunge la o astfel de concluzie în situa ția în care autoritatea de audit a prezentat o opinie de audit fă ră rezerve cu privire la integralitatea, exactitatea și veridicitatea conturilor, cu excep ția cazului în care Comisia are dovezi concrete ale faptului c ă opinia de audit referitoare la conturi nu este fiabil ă. (3) Comisia informează statul membru vizat în termenul stabilit la articolul 84 dac ă este sau nu este în m ăsură să accepte conturile. (4) Dac ă, din motive ce pot fi atribuite statelor membre, Comisia nu este în m ăsură să accepte conturile pân ă la termenul stabilit la articolul 84, Comisia notific ă statelor membre acest lucru, precizând motivele în conformitate cu alineatul (2) din prezentul articol și acțiunile care trebuie între prinse, precum și termenul de finalizare a acestora. La sfâr șitul termenului de finalizare a ac țiunilor în cauz ă, Comisia informeaz ă statul membru dac ă este sau nu în m ăsură să accepte conturile. (5) Chestiunile legate de legalitatea și de regularitatea tran zacțiilor subiacente privind cheltuielile înregistrate în conturi nu se iau în considerare în vederea accept ării conturilor de c ă tre Comisie. Procedura de examinare și acceptare a conturilor nu întrerupe prelucrarea cererilor de plăț i intermediare și nu duce la suspendarea pl ăților, fără a aduce atingere articolelor 83 și 142.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/405 133 INFORMAȚII GENERALE (6) Pe baza conturilor acceptate, Comisia calculeaz ă suma exigibilă din partea fondurilor și a FEPAM pentru exerci țiul contabil și ajustările care decurg de aici în raport cu plăț ile efectuate c ătre statul membru respectiv. Comisia ia în considerare: (a) sumele înscrise în conturile prev ăzute la articolul 137 alineatul (1) litera (a) și la care se aplic ă rata de cofinan țare pentru fiecare ax ă prioritar ă; (b) suma total ă a plăților efectuate de Comisie în timpul exercițiului contabil în cauz ă, constând din: (i) suma de pl ăți intermediare pl ătite de către Comisie în conformitate cu articolul 130 alineatul (1) și cu articolul 24; și (ii) suma prefinan țării plătite anual în temeiul articolului 134 alineatul (2). (7) Dup ă realizarea calcul ării menționate la alineatul (6), Comisia închide prefinan țarea anual ă respectiv ă și plătește even tualele sume suplimentare datorate în termen de 30 de zile de la acceptarea conturilor. În cazul în care exist ă o sum ă de recuperat din partea statului membru, aceasta face obiectul unui ordin de recuperare emis de Comisie, care se execut ă, atunci când este posibil, prin compensare cu sumele datorate statului membru în contul pl ăților ulterioare c ătre același program opera țional. O astfel de recuperare nu constituie o corecție financiar ă și nu reduce sprijinul acordat programului operațional din partea fondurilor. Suma recuperat ă constituie venituri alocate în conformitate cu articolul 177 alineatul (3) din Regulamentul financiar. (8) În cazul în care, dup ă aplicarea procedurii prev ăzute la alineatul (4), Comisia nu este în m ăsură să accepte conturile, Comisia stabile ște, pe baza informa țiilor disponibile și în conformitate cu alineatul (6), suma exigibil ă din partea fondurilor pentru exerci țiul contabil și informeaz ă statul membru în cauz ă în acest sens. În cazul în care statul membru notific ă Comisia cu privire la acordul s ău în termen de două luni de la transmiterea informa țiilor din partea Comisiei, se aplic ă alineatul (7). În lipsa acestui acord, Comisia adopt ă o decizie, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, în care stabile ște suma exigibil ă din partea fondurilor pentru exerci țiul contabil. O astfel de decizie nu constituie o corec ție financiar ă și nu reduce sprijinul acordat programului opera țional din partea fondurilor. Pe baza deciziei respective, Comisia aplic ă ajustările plăților efectuate către statele membre în conformitate cu alineatul (7). (9) Acceptarea conturilor de c ătre Comisie sau decizia Comisiei în temeiul alineatului (8) al prezentului articol nu aduc atingere aplic ării de corec ții în temeiul articolelor 144 și 145. (10) Statul membru poate înlocui sumele afectate de nereguli depistate dup ă depunerea conturilor, prin efectuarea de ajust ări corespunz ătoare în conturile aferente exerci țiului contabil în care se depisteaz ă neregula, f ără a aduce atingere articolelor 144 și 145. Articolul 140 Disponibilitatea documentelor (1) Fără a aduce atingere normelor aplicabile în materie de ajutoare de stat, autoritatea de management se asigur ă că toate documentele justificative privind cheltuielile sprijinite din fonduri sau privind opera țiunile pentru care cheltuielile totale eligibile se cifreaz ă la mai pu țin de 1 000 000 EUR sunt puse la dispoziția Comisiei și a Curții de Conturi Europene, la cerere, pe o perioad ă de trei ani începând cu data de 31 decembrie de după data depunerii conturilor în care sunt incluse cheltuielile aferente opera țiunii respective. În cazul opera țiunilor altele decât cele men ționate la primul paragraf, toate documentele justificative sunt puse la dispozi ție pe o perioad ă de doi ani începând cu data de 31 decembrie de după data depunerii conturilor în care sunt incluse cheltuielile finale aferente opera țiunii încheiate. O autoritate de management poate decide s ă aplice în cazul operațiunilor cu cheltuieli eligibile totale mai mici de 1 000 000 EUR regula men ționată la al doilea paragraf. Perioada men ționată la primul paragraf se întrerupe fie în cazul unor proceduri judiciare, fie în urma unei cereri motivate temeinic din partea Comisiei. (2) Autoritatea de management informeaz ă beneficiarii cu privire la data la care începe perioada men ționată la alineatul (1). (3) Documentele se p ăstrează fie ca originale, fie sub form ă de copii conforme cu originalele, pe suporturi de date acceptate de comun acord, inclusiv versiuni electronice ale documentelor originale sau documente existente numai în versiune electronic ă. (4) Documentele sunt p ăstrate într-o form ă care să permit ă identificarea datelor pentru o perioad ă de timp care nu depășește durata necesar ă scopurilor pentru care au fost colectate datele sau pentru care acestea sunt ulterior prelucrate. (5) Procedura de certificare a conformit ății cu documentul original a documentelor stocate pe suporturi de date comun acceptate este stabilit ă de autorit ățile naționale și urmărește să garanteze faptul că versiunile de ținute respect ă cerințele juridice naționale și sunt fiabile pentru efectuarea controalelor de audit. (6) Atunci când documentele exist ă exclusiv în formă elec tronică, sistemele electronice utilizate îndeplinesc standarde de securitate acceptate care garanteaz ă faptul c ă documentele deținute respect ă cerințele juridice na ționale și sunt fiabile pentru efectuarea controalelor de audit.RO L 347/406 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 CAPITOLUL II Pregătirea, examinarea, și acceptarea conturilor, închiderea programelor opera ționale și suspendarea pl ăților S e c ț i u n e a I P r e g ă t i r e a , e x a m i n a r e a ș i a c c e p t a r e a c o n t u r i l o r Articolul 137 Pregătirea conturilor (1) Conturile men ționate la articolul 59 alineatul (5) litera (a) din Regulamentul financiar se prezintă Comisiei pentru fiecare program opera țional. Conturile acoper ă exercițiul contabil și includ la nivelul fiec ărei axe prioritare și, după caz, la nivelul fiecărui fond și al fiecărei categorii de regiuni: (a) cuantumul total al cheltuielilor eligibile care au fost înre gistrate în sistemele contabile ale autorit ății de certificare care au fost incluse în cererile de plat ă adresate Comisiei în conformitate cu articolul 131 și articolul 135 alineatul (2) până la data de 31 iulie care urmeaz ă sfârșitului exercițiului contabil, suma total ă a cheltuielilor publice corespondente efectuate în cursul implement ării operațiunilor și suma total ă a plăților corespunz ătoare efectuate c ătre beneficiari în temeiul articolului 132 alineatul (1); (b) sumele retrase și recuperate pe parcursul exerci țiului contabil, sumele care urmeaz ă a fi recuperate la sfâr șitul exercițiului contabil, sumele recuperate în temeiul articolului 71, precum și sumele nerecuperabile; (c) cuantumurile prefinan țării plătite către instrumentele financiare în temeiul articolului 41 alineatul (1) și avansurile de ajutoare de stat men ționate la articolul 131 alineatul (4); (d) pentru fiecare prioritate, o reconciliere între cheltuielile declarate în conformitate cu litera (a) și cheltuielile declarate pentru acela și exercițiu contabil în cererile de plată, însoț ită de o explica ție a oricăror diferenț e. (2) În cazul în care cheltuielile incluse anterior într-o cerere de plată intermediar ă pentru exerci țiul contabil sunt excluse din conturile sale de c ătre un stat membru datorită unei evalu ări în curs de desf ășurare a legalit ății și a regularit ății respectivelor cheltuieli, oricare din acele cheltuieli sau toate acele cheltuieli care se dovedesc ulterior a fi legale și regulamentare pot fi incluse într-o cerere de plat ă intermediar ă legată de anii contabili ulteriori. (3) Pentru a stabili condi ții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului articol, Comisia adopt ă acte de punere în aplicare pentru stabilirea modelului pentru conturi menționat în prezentul articol. Respectivele acte de punere în aplicare se adopt ă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 150 alineatul (3). Articolul 138 Transmiterea informa țiilor Pentru fiecare an începând din 2016 pân ă în 2025 inclusiv, statele membre prezint ă, în termenul stabilit la articolul 59 alineatul (5) din Regulamentul financiar, documentele menționate în acel articol, și anume: (a) conturile men ționate la articolul 137 alineatul (1) din prezentul regulament pentru exerci țiul contabil precedent; (b) declara ția de management și raportul anual de sintez ă menționate la articolul 125 alineatul (4) primul paragraf litera (e) din prezentul regulament pentru exerci țiul contabil precedent; (c) opinia de audit și raportul de control men ționate la articolul 127 alineatul (5) primul paragraf literele (a) și (b) din prezentul regulament pentru exerci țiul contabil precedent. Articolul 139 Examinarea și acceptarea conturilor (1) Comisia examineaz ă documentele prezentate de statul membru în temeiul articolului 138. La cererea Comisiei, statul membru ofer ă toate informaț iile suplimentare necesare pentru a permite Comisiei s ă stabileasc ă dacă respectivele conturi sunt complete, exacte și corecte, în termenul stabilit la articolul 84. (2) Comisia accept ă conturile în cazul în care este în m ăsură să conchid ă că acestea sunt complete, exacte și corecte. Comisia ajunge la o astfel de concluzie în situa ția în care autoritatea de audit a prezentat o opinie de audit fă ră rezerve cu privire la integralitatea, exactitatea și veridicitatea conturilor, cu excep ția cazului în care Comisia are dovezi concrete ale faptului c ă opinia de audit referitoare la conturi nu este fiabil ă. (3) Comisia informează statul membru vizat în termenul stabilit la articolul 84 dac ă este sau nu este în m ăsură să accepte conturile. (4) Dac ă, din motive ce pot fi atribuite statelor membre, Comisia nu este în m ăsură să accepte conturile pân ă la termenul stabilit la articolul 84, Comisia notific ă statelor membre acest lucru, precizând motivele în conformitate cu alineatul (2) din prezentul articol și acțiunile care trebuie între prinse, precum și termenul de finalizare a acestora. La sfâr șitul termenului de finalizare a ac țiunilor în cauz ă, Comisia informeaz ă statul membru dac ă este sau nu în m ăsură să accepte conturile. (5) Chestiunile legate de legalitatea și de regularitatea tran zacțiilor subiacente privind cheltuielile înregistrate în conturi nu se iau în considerare în vederea accept ării conturilor de c ă tre Comisie. Procedura de examinare și acceptare a conturilor nu întrerupe prelucrarea cererilor de plăț i intermediare și nu duce la suspendarea pl ăților, fără a aduce atingere articolelor 83 și 142.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/405 S e c ț i u n e a I I Î n c h e i e r e a p r o g r a m e l o r o p e r a ț i o n a l e Articolul 141 Depunerea documentelor de încheiere și plata soldului final (1) În plus fa ță de documentele men ționate la articolul 138, pentru exerci țiul contabil final de la 1 iulie 2013 la 30 iunie 2024, statele membre prezint ă un raport final de implementare pentru programul opera țional sau ultimul raport anual de implementare pentru programul opera țional sprijinit de FEPAM. (2) Soldul final se pl ătește cel târziu la trei luni dup ă data acceptării conturilor din ultimul exerci țiu contabil sau o lună după data de acceptare a raportului final de implementare, în cazul în care aceast ă dată este ulterioar ă. S e c ț i u n e a I I I S u s p e n d a r e a p l ă ț i l o r Articolul 142 Suspendarea pl ăților (1) Toate sau o parte din pl ățile intermediare la nivelul prio rităților sau al programelor opera ționale pot fi suspendate de către Comisie, dac ă sunt îndeplinite una sau mai multe dintre următoarele condi ții: (a) există o deficien ță semnificativ ă în func ționarea eficace a sistemului de gestiune și control al programului opera țional, care pune în pericol contribu ția Uniunii la programul operațional și pentru care nu au fost luate m ăsuri de corecție; (b) cheltuielile dintr-o declara ție de cheltuieli sunt legate de o neregulă care are consecinț e financiare grave și care nu a fost corectată ; (c) statul membru nu a reu șit să ia m ăsurile necesare pentru remedierea situa ției care a dat na ștere la o întrerupere în temeiul articolului 83; (d) există o deficien ță semnificativ ă în ceea ce prive ște calitatea și fiabilitatea sistemului de monitorizare sau a datelor privind indicatorii comuni și specifici; (e) nu sunt întreprinse m ăsuri pentru îndeplinirea unei condiț ionalități ex ante sub rezerva condi țiilor prevăzute la articolul 19; (f) există dovezi care rezultă dintr-o analiz ă a performan ței pentru o prioritate că a eș uat în mod grav atingerea obiec tivelor de etap ă referitoare la acea prioritate privind indi catorii financiari, indicatorii de realizare ș i etapele principale de implementare stabilite în cadrul de performan ță, sub rezerva condi țiilor prevăzute la articolul 22. Normele specifice fondurilor pentru FEPAM pot stabili temeiuri specifice pentru suspendarea pl ăților, legate de nerespectarea normelor aplicabile în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului, care trebuie s ă fie propor ționale, având în vedere natura, gravitatea, durata și recurența nerespect ării. (2) Comisia poate decide, prin intermediul actelor de punere în aplicare, să suspende unele sau toate pl ățile intermediare, după ce a acordat statului membru posibilitatea de a- și prezenta observa țiile. (3) Comisia înceteaz ă suspendarea pl ăților intermediare parțiale sau totale atunci când statul membru a luat m ăsurile necesare pentru a permite încetarea suspendă rii. CAPITOLUL III Corecțiile financiare S e c ț i u n e a I C o r e c ț i i f i n a n c i a r e e f e c t u a t e d e s t a t e l e m e m b r e Articolul 143 Corecții financiare efectuate de statele membre (1) Statele membre sunt în primul rând responsabile pentru investigarea neregulilor și pentru efectuarea corec țiilor financiare necesare, precum și pentru recuperarea creditelor. În cazul unei nereguli sistemice, statul membru î și extinde investiga țiile la toate opera țiunile care ar putea fi afectate. (2) Statele membre efectueaz ă corecțiile financiare necesare pentru neregulile individuale sau sistemice constatate în operațiuni sau în programele opera ționale. Corec țiile financiare constau în anularea total ă sau par țială a contribu ției publice la un program opera țional sau la o opera țiune. Statul membru ține seama de natura și de gravitatea neregulilor și a pierderii financiare care rezult ă pentru fonduri sau pentru FEPAM și aplică o corec ție propor țională. Corecțiile financiare sunt înre gistrate în conturi de c ătre autoritatea de management pentru exercițiul contabil în care este decis ă anularea. (3) Contribu ția din partea fondurilor sau din partea FEPAM anulată în conformitate cu alineatul (2) poate fi reutilizat ă de către statul membru în programul opera țional în cauz ă, sub rezerva dispozi țiilor de la alineatul (4). (4) Contribu ția anulată în conformitate cu alineatul (2) nu poate fi reutilizat ă pentru o opera țiune care face obiectul corecției și, în cazul în care este efectuat ă o corec ție financiar ă pentru o neregul ă sistemic ă, contribu ția nu se poate utiliza pentru nicio opera țiune afectat ă de nereguli sistemice. (5) Normele specifice fondurilor pentru FEPAM pot stabili temeiuri specifice pentru corec ții financiare realizate de statele membre, legate de nerespectarea normelor aplicabile în temeiul politicii comune în domeniul pescuitului, care trebuie s ă fie proporționale, având în vedere natura, gravitatea, durata și recurența nerespect ării.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/407 135 INFORMAȚII GENERALE S e c ț i u n e a I I C o r e c ț i i f i n a n c i a r e r e a l i z a t e d e c o m i s i e Articolul 144 Criterii ale corec țiilor financiare (1) Comisia efectueaz ă corecțiile financiare prin intermediul actelor de punere în aplicare, prin anularea, integral ă sau parțială, a contribu ției UE la un program opera țional în confor mitate cu articolul 85, în cazul în care, după efectuarea exami nărilor necesare, ajunge la concluzia c ă: (a) există o deficien ță semnificativ ă în func ționarea eficace a sistemului de gestiune și control al programului opera țional, aceasta punând în pericol contribu ția din partea Uniunii care a fost deja acordat ă pentru programul opera țional; (b) un stat membru nu s-a achitat de obliga țiile sale în temeiul articolului 143 înaintea deschiderii procedurii de corec ție în temeiul prezentului alineat; (c) cheltuielile con ținute într-o declara ție de cheltuieli prezint ă nereguli și nu au fost corectate de statul membru înainte de deschiderea procedurii de corec ție în temeiul prezentului alineat. Comisia î și întemeiaz ă deciziile privind corec țiile financiare pe cazurile individuale de nereguli identificate și ține seama de situația în care o neregul ă este sistemic ă. În cazul în care nu este posibil s ă se cuantifice cu exactitate valoarea cheltuielilor care prezint ă nereguli și care au fost imputate fondurilor sau FEPAM, Comisia aplic ă o corec ție financiar ă forfetară sau extra polată. (2) Comisia, în cazul în care decide asupra unei corec ții, în conformitate cu alineatul (1), respect ă principiul proporționalității, ținând seama de natura și de gravitatea nere gulii, precum și de amploarea și de implica țiile financiare ale deficiențelor din sistemele de gestiune și control constatate în cazul programului opera țional. (3) În cazul în care Comisia î și întemeiaz ă poziția pe rapoarte efectuate de al ți auditori decât cei ai serviciilor sale, aceasta trage propriile sale concluzii în ceea ce prive ște consecin țele finan ciare, dup ă examinarea m ăsurilor luate de statul membru în cauză în conformitate cu articolul 143 alineatul (2), a notifi cărilor trimise în temeiul articolului 122 alineatul (3), precum și a ră spunsurilor din partea statului membru. (4) În conformitate cu articolul 22 alineatul (7), în cazul în care Comisia, pe baza examin ării raportului final de imple mentare a programului opera țional pentru fonduri sau ultimul raport anual de implementare pentru FEPAM, stabile ște existența unui eșec grav în atingerea țintelor stabilite în cadrul de perfor manță, aceasta poate aplica unele corec ții financiare în ceea ce privește prioritățile în cauz ă, prin intermediul actelor de punere în aplicare. (5) În cazul în care un stat membru nu î și respectă obligațiile în temeiul articolului 95, Comisia poate s ă efectueze, în func ție de gradul de nerespectare a obliga țiilor respective, o corec ție financiară prin anularea total ă sau par țială a contribu ției din fondurile structurale în favoarea statului membru în cauz ă. (6) Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 149 pentru stabilirea unor norme detaliate privind criteriile pentru stabilirea deficien țelor semnifi cative în func ționarea eficace a sistemelor de gestiune și control, inclusiv principalele tipuri de astfel de deficien țe, criteriile de determinare a nivelului corec ției financiare care trebuie aplicată și criteriile de aplicare a unor corec ții financiare forfetare sau extrapolate. (7) Normele specifice fondurilor pentru FEPAM pot stabili temeiuri specifice pentru procedurile de corec ție financiar ă aplicate de Comisie legate de nerespectarea normelor aplicabile în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului, care trebuie să fie propor ționale, ținând seama de natura, gravitatea, durata și recurența nerespect ării. Articolul 145 Procedur ă (1) Înainte de a lua o decizie privind o corec ție financiar ă, Comisia deschide procedura prin informarea statului membru cu privire la concluziile sale provizorii, cerând statului membru să-și prezinte observa țiile în termen de dou ă luni. (2) În cazul în care Comisia propune o corec ție financiar ă pe baza unei extrapol ări sau a unei rate forfetare, statul membru are posibilitatea s ă demonstreze, prin examinarea documentelor în cauză, că nivelul real al neregulii este mai mic decât cel din evaluarea Comisiei. De comun acord cu Comisia, statul membru poate limita sfera de cuprindere a acestei examin ări la o proporție corespunz ătore sau la un e șantion adecvat din respectiva documenta ție. Cu excep ția cazurilor justificate cores punzător, termenul acordat pentru aceast ă examinare nu depășește o perioad ă suplimentar ă de dou ă luni dup ă termenul de dou ă luni men ționat la alineatul (1). (3) Comisia ia în considerare orice prob ă prezentat ă de statul membru în termenele prev ăzute la alineatele (1) și (2). (4) În cazul în care nu accept ă concluziile provizorii ale Comisiei, statul membru este invitat de Comisie s ă participe la o audiere cu scopul de a se garanta c ă toate informaț iile și observațiile relevante sunt disponibile și stau la baza conclu ziilor Comisiei privind aplicarea corec ției financiare. (5) În cazul unui acord, f ără a aduce atingere alineatului (6) din prezentul articol, statul membru poate reutiliza fondurile respective în conformitate cu articolul 143 alineatul (3). (6) În scopul aplic ării corecțiilor financiare, Comisia ia o decizie, prin acte de punere în aplicare, în termen de șase luni de la data audierii sau de la data primirii informa țiilor supli mentare, în cazul în care statul membru este de acord s ă prezinte astfel de informa ții suplimentare în urma audierii. Comisia ține cont de toate informa țiile și observațiile prezentate pe parcursul procedurii. În cazul în care nu are loc nicio audiere, perioada de șase luni începe la dou ă luni dup ă data trimiterii de c ătre Comisie a scrisorii de invita ție la audiere.RO L 347/408 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 S e c ț i u n e a I I Î n c h e i e r e a p r o g r a m e l o r o p e r a ț i o n a l e Articolul 141 Depunerea documentelor de încheiere și plata soldului final (1) În plus fa ță de documentele men ționate la articolul 138, pentru exerci țiul contabil final de la 1 iulie 2013 la 30 iunie 2024, statele membre prezint ă un raport final de implementare pentru programul opera țional sau ultimul raport anual de implementare pentru programul opera țional sprijinit de FEPAM. (2) Soldul final se pl ătește cel târziu la trei luni dup ă data acceptării conturilor din ultimul exerci țiu contabil sau o lună după data de acceptare a raportului final de implementare, în cazul în care aceast ă dată este ulterioar ă. S e c ț i u n e a I I I S u s p e n d a r e a p l ă ț i l o r Articolul 142 Suspendarea pl ăților (1) Toate sau o parte din pl ățile intermediare la nivelul prio rităților sau al programelor opera ționale pot fi suspendate de către Comisie, dac ă sunt îndeplinite una sau mai multe dintre următoarele condi ții: (a) există o deficien ță semnificativ ă în func ționarea eficace a sistemului de gestiune și control al programului opera țional, care pune în pericol contribu ția Uniunii la programul operațional și pentru care nu au fost luate m ăsuri de corecție; (b) cheltuielile dintr-o declara ție de cheltuieli sunt legate de o neregulă care are consecinț e financiare grave și care nu a fost corectată ; (c) statul membru nu a reu șit să ia m ăsurile necesare pentru remedierea situa ției care a dat na ștere la o întrerupere în temeiul articolului 83; (d) există o deficien ță semnificativ ă în ceea ce prive ște calitatea și fiabilitatea sistemului de monitorizare sau a datelor privind indicatorii comuni și specifici; (e) nu sunt întreprinse m ăsuri pentru îndeplinirea unei condiț ionalități ex ante sub rezerva condi țiilor prevăzute la articolul 19; (f) există dovezi care rezultă dintr-o analiz ă a performan ței pentru o prioritate că a eș uat în mod grav atingerea obiec tivelor de etap ă referitoare la acea prioritate privind indi catorii financiari, indicatorii de realizare ș i etapele principale de implementare stabilite în cadrul de performan ță, sub rezerva condi țiilor prevăzute la articolul 22. Normele specifice fondurilor pentru FEPAM pot stabili temeiuri specifice pentru suspendarea pl ăților, legate de nerespectarea normelor aplicabile în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului, care trebuie s ă fie propor ționale, având în vedere natura, gravitatea, durata și recurența nerespect ării. (2) Comisia poate decide, prin intermediul actelor de punere în aplicare, să suspende unele sau toate pl ățile intermediare, după ce a acordat statului membru posibilitatea de a- și prezenta observa țiile. (3) Comisia înceteaz ă suspendarea pl ăților intermediare parțiale sau totale atunci când statul membru a luat m ăsurile necesare pentru a permite încetarea suspendă rii. CAPITOLUL III Corecțiile financiare S e c ț i u n e a I C o r e c ț i i f i n a n c i a r e e f e c t u a t e d e s t a t e l e m e m b r e Articolul 143 Corecții financiare efectuate de statele membre (1) Statele membre sunt în primul rând responsabile pentru investigarea neregulilor și pentru efectuarea corec țiilor financiare necesare, precum și pentru recuperarea creditelor. În cazul unei nereguli sistemice, statul membru î și extinde investiga țiile la toate opera țiunile care ar putea fi afectate. (2) Statele membre efectueaz ă corecțiile financiare necesare pentru neregulile individuale sau sistemice constatate în operațiuni sau în programele opera ționale. Corec țiile financiare constau în anularea total ă sau par țială a contribu ției publice la un program opera țional sau la o opera țiune. Statul membru ține seama de natura și de gravitatea neregulilor și a pierderii financiare care rezult ă pentru fonduri sau pentru FEPAM și aplică o corec ție propor țională. Corecțiile financiare sunt înre gistrate în conturi de c ătre autoritatea de management pentru exercițiul contabil în care este decis ă anularea. (3) Contribu ția din partea fondurilor sau din partea FEPAM anulată în conformitate cu alineatul (2) poate fi reutilizat ă de către statul membru în programul opera țional în cauz ă, sub rezerva dispozi țiilor de la alineatul (4). (4) Contribu ția anulată în conformitate cu alineatul (2) nu poate fi reutilizat ă pentru o opera țiune care face obiectul corecției și, în cazul în care este efectuat ă o corec ție financiar ă pentru o neregul ă sistemic ă, contribu ția nu se poate utiliza pentru nicio opera țiune afectat ă de nereguli sistemice. (5) Normele specifice fondurilor pentru FEPAM pot stabili temeiuri specifice pentru corec ții financiare realizate de statele membre, legate de nerespectarea normelor aplicabile în temeiul politicii comune în domeniul pescuitului, care trebuie s ă fie proporționale, având în vedere natura, gravitatea, durata și recurența nerespect ării.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/407 (7) În cazul în care Comisia, în exercitarea responsabilit ăților ce îi revin conform articolului 75, sau Curtea de Conturi Europeană detecteaz ă nereguli care demonstreaz ă existen ța unei deficien țe semnificative în func ționarea sistemelor de gestiune și control, corec ția financiar ă aferent ă reduce contribuția din partea fondurilor la programul opera țional. Primul paragraf nu se aplic ă în cazul unei deficien țe semnifi cative în func ționarea eficace a unui sistem de gestiune și control care, înainte de a fi detectat ă de Comisie sau de Curtea de Conturi European ă: (a) a fost identificat ă în declara ția de management, raportul anual de control sau opinia de audit prezentat ă Comisiei în conformitate cu articolul 59 alineatul (5) din Regula mentul financiar sau în alte rapoarte de audit ale autorităț ii de audit prezentate Comisiei și au fost luate m ăsuri adecvate; sau (b) a făcut obiectul unor m ăsuri adecvate de remediere aplicate de statul membru. Evaluarea deficien țelor semnificative în func ționarea eficace a unui sistem de gestiune și control se bazeaz ă pe legisla ția apli cabilă în momentul în care au fost depuse declara țiile de mana gement, rapoartele anuale de control și opiniile de audit rele vante. Atunci când decide asupra unei corec ții financiare, Comisia: (a) respect ă principiul propor ționalității, ținând seama de natura și gravitatea deficien ței semnificative în func ționarea eficace a unui sistem de gestiune și control și de implica țiile ei pentru bugetul Uniunii; (b) pentru aplicarea unei corec ții forfetare sau extrapolate, exclude cheltuielile neconforme detectate anterior de statul membru care au f ăcut obiectul unor ajust ări în conturi în conformitate cu articolul 139 alineatul (10) și cheltuielile supuse unei evalu ări în curs privind legalitatea și regula ritatea lor în conformitate cu articolul 137 alineatul (2); (c) ține seama de corec țiile forfetare sau extrapolate aplicate cheltuielilor de statele membre pentru alte deficien țe semni ficative atunci când determin ă riscul rezidual pentru bugetul Uniunii. (8) Normele specifice fondurilor pentru FEPAM pot stabili norme de procedur ă suplimentare pentru corec țiile financiare menționate în articolul 144 alineatul (7). Articolul 146 Obligațiile statelor membre Aplicarea unei corec ții financiare de c ătre Comisie nu aduce atingere obliga ției statului membru respectiv de a trece la recu perări, în temeiul articolului 143 alineatul (2) din prezentul regulament și de a recupera ajutorul de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE și în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului ( 1 ). Articolul 147 Rambursarea (1) Orice sum ă care trebuie restituit ă către bugetul Uniunii este plătită înainte de scaden ța indicată în ordinul de recuperare întocmit în conformitate cu articolul 73 din Regulamentul financiar. Data scaden ței este ultima zi a celei de-a doua luni următoare lunii în care a fost emis ordinul. (2) Orice întârziere a ramburs ării face obiectul pl ății unor dobânzi de întârziere, de la scaden ță până la data ramburs ării efective. Rata acestor penalit ăți este cu un punct procentual și jumătate mai mare decât rata aplicat ă de Banca Central ă Europeană principalelor sale opera țiuni de refinan țare în prima zi lucrătoare din luna în care este cuprins ă data scaden ței. TITLUL III CONTROLUL PROPOR ȚIONAL AL PROGRAMELOR OPERAȚIONALE Articolul 148 Controlul propor țional al programelor opera ționale (1) Opera țiunile pentru care totalul cheltuielilor eligibile nu depășește 200 000 EUR pentru FEDR și Fondul de coeziune, 150 000 EUR pentru FSE sau 100 000 EUR pentru FEPAM nu sunt supuse la mai mult de un audit efectuat de autoritatea de audit sau de că tre Comisie înainte de prezentarea conturilor pentru exerci țiul contabil în care au fost înregistrate cheltuielile finale ale opera țiunii finalizate. Alte opera țiuni nu sunt supuse la mai mult de un audit pe exerci țiu contabil de c ătre autoritatea de audit sau de c ătre Comisie înainte de prezentarea conturilor pentru exerci țiul contabil în care au fost înregistrate cheltuielile finale ale opera țiunii finalizate. Opera țiunile nu sunt supuse niciunui audit efectuat de Comisie sau de autoritatea de audit într-un anumit exerci țiu dacă în exerci țiul respectiv s-a efectuat deja un audit de c ătre Curtea de Conturi European ă, cu condiț ia ca rezultatele activit ății de audit realizate de Curtea de Conturi Europeană cu privire la opera țiunile respective s ă poată fi utilizate de autoritatea de audit sau de Comisie pentru a- și îndeplini sarcinile care le revin. (2) Pentru programele opera ționale pentru care opinia celui mai recent audit indic ă faptul c ă nu exist ă deficien țe semnifi cative, Comisia poate conveni cu autoritatea de audit, în cadrul reuniunii men ționate la articolul 128 alineatul (3), c ă nivelul activității de audit necesare poate fi redus, astfel încât acesta să fie propor țional cu riscul determinat. În astfel de cazuri, Comisia nu efectueaz ă propriile sale controale la fa ța locului decât în cazul în care exist ă probe care sugereaz ă deficien țe în sistemul de gestiune și control care afecteaz ă cheltuielile declarate Comisiei în exerci țiul contabil pentru care conturile au fost acceptate de Comisie.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/409 ( 1 ) Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE (JO L 83, 27.3.1999, p. 1). 137 INFORMAȚII GENERALE (3) Pentru programele opera ționale în cazul că rora Comisia ajunge la concluzia c ă se poate baza pe opinia autorit ății de audit, aceasta poate conveni cu autoritatea de audit s ă limiteze auditurile Comisiei la fa ța locului la auditarea activit ății auto rității de audit, cu excep ția cazului în care exist ă dovezi ale unor deficiențe în activitatea autorit ății de audit într-un exerci țiu contabil pentru care conturile au fost acceptate de Comisie. (4) Fără a aduce atingere alineatului (1), autoritatea de audit și Comisia pot efectua audituri ale opera țiunilor în cazul în care o evaluare a riscurilor sau un audit al Cur ții de Conturi Europene detecteaz ă un anumit risc de nereguli sau de fraud ă, în cazul existen ței unor dovezi ale unor deficien țe semnificative în funcționarea eficace a sistemului de gestiune și control al programului opera țional în cauz ă și în perioada men ționată la articolul 140 alineatul (1). Pentru a evalua activitatea unei auto rități de audit, Comisia poate verifica pista de audit a autorit ății de audit sau poate lua parte la auditurile la faț a locului ale autorității de audit și poate efectua audituri ale opera țiunilor atunci când acest lucru este necesar, în conformitate cu stan dardele de audit acceptate la nivel interna țional, pentru a ob ține asigurări cu privire la func ționarea eficace a autorit ății de audit. PARTEA A CINCEA DELEGAREA DE COMPETEN ȚE, DISPOZI ȚII DE PUNERE ÎN APLICARE ȘI DISPOZI ȚII TRANZITORII ȘI FINALE CAPITOLUL I Delegarea de competen țe și dispozi ții de punere în aplicare Articolul 149 Exercitarea deleg ării (1) Competen ța de a adopta acte delegate este conferit ă Comisiei în condi țiile prevăzute la prezentul articol. (2) Competen ța de a adopta acte delegate men ționată la articolul 5 alineatul (3), articolul 12 al doilea paragraf, articolul 22 alineatul (7) al patrulea paragraf, articolul 37 alineatul (13), articolul 38 alineatul (4) al treilea paragraf, articolul 40 alineatul (4), articolul 41 alineatul (3), articolul 42 alineatul (1) al doilea paragraf, articolul 42 alineatul (6), articolul 61 alineatul (3) al doilea, al treilea, al patrulea și al șaptelea paragraf, articolul 63 alineatul (4), articolul 64 alineatul (4), articolul 68 alineatul (1) al doilea paragraf, articolul 101 al patrulea paragraf, articolul 122 alineatul (2) al cincilea paragraf, articolul 125 alineatul (8) primul paragraf, articolul 125 alineatul (9), articolul 127 alineatele (7) și (8) și articolul 144 alineatul (6) se confer ă Comisiei de la 21 decembrie 2013 la 31 decembrie 2020. (3) Delegarea de competen țe menționată la articolul 5 alineatul (3), articolul 12 al doilea paragraf, articolul 22 alineatul (7) al patrulea paragraf, articolul 37 alineatul (13), articolul 38 alineatul (4) al treilea paragraf, articolul 40 alineatul (4), articolul 41 alineatul (3), articolul 42 alineatul (1) al doilea paragraf, articolul 42 alineatul (6), articolul 61 alineatul (3) al doilea, al treilea, al patrulea și al șaptelea paragraf, articolul 63 alineatul (4), articolul 64 alineatul (4), articolul 68 alineatul (1) al doilea paragraf, articolul 101 al patrulea paragraf, articolul 122 alineatul (2) al cincilea paragraf, articolul 125 alineatul (8) primul paragraf, articolul 125 alineatul (9), articolul 127 alineatele (7) și (8) și articolul 144 alineatul (6) poate fi revocat ă oricând de Parla mentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competen țe specificat ă în decizia respectiv ă. Decizia produce efecte din ziua care urmeaz ă datei public ării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dat ă ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare. (4) De îndat ă ce adopt ă un act delegat, Comisia îl notific ă simultan Parlamentului European și Consiliului. (5) Un act delegat adoptat în temeiul la articolul 5 alineatul (3), articolul 12 al doilea paragraf, articolul 22 alineatul (7) al patrulea paragraf, articolul 37 alineatul (13), articolul 38 alineatul (4) al treilea paragraf, articolul 40 alineatul (4), articolul 41 alineatul (3), articolul 42 alineatul (1) al doilea paragraf, articolul 42 alineatul (6), articolul 61 alineatul (3) al doilea, al treilea, al patrulea și al șaptelea paragraf, articolul 63 alineatul (4), articolul 64 alineatul (4), articolul 68 alineatul (1) al doilea paragraf, articolul 101 al patrulea paragraf, articolul 122 alineatul (2) al cincilea paragraf, articolul 125 alineatul (8) primul paragraf, articolul 125 alineatul (9), articolul 127 alineatele (7) și (8) și articolul 144 alineatul (6) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiec țiuni în termen de dou ă luni de la notificarea acestuia c ătre Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expir ării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiec țiuni. Respectivul termen se prelunge ște cu două luni la ini țiativa Parlamentului European sau a Consiliului. Articolul 150 Procedura Comitetului (1) La aplicarea prezentului regulament, a Regulamentului privind FEDR, a Regulamentului privind CTE, a Regulamentului privind FSE și a Regulamentului privind FC, Comisia este asistată de Comitetul de coordonare pentru fondurile ESI. Respectivul comitet este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011. (2) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011. (3) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011. Atunci când comitetul nu emite un aviz, Comisia nu adopt ă proiectul de act de punere în aplicare în ceea ce prive ște compe tențele de punere în aplicare men ționate la articolul 8 al treilea paragraf, articolul 22 alineatul (7) al cincilea paragraf, articolul 38 alineatul (3) al doilea paragraf, articolul 38 alineatul (10), articolul 39 alineatul (4) al doilea paragraf, articolul 46 alineatul (3), articolul 96 alineatul (2) al doilea paragraf, articolul 115 alineatul (4) și la articolul 125 alineatul (8) al doilea paragraf și se aplică articolul 5 alineatul (4) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 182/2011RO L 347/410 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 (7) În cazul în care Comisia, în exercitarea responsabilit ăților ce îi revin conform articolului 75, sau Curtea de Conturi Europeană detecteaz ă nereguli care demonstreaz ă existen ța unei deficien țe semnificative în func ționarea sistemelor de gestiune și control, corec ția financiar ă aferent ă reduce contribuția din partea fondurilor la programul opera țional. Primul paragraf nu se aplic ă în cazul unei deficien țe semnifi cative în func ționarea eficace a unui sistem de gestiune și control care, înainte de a fi detectat ă de Comisie sau de Curtea de Conturi European ă: (a) a fost identificat ă în declara ția de management, raportul anual de control sau opinia de audit prezentat ă Comisiei în conformitate cu articolul 59 alineatul (5) din Regula mentul financiar sau în alte rapoarte de audit ale autorităț ii de audit prezentate Comisiei și au fost luate m ăsuri adecvate; sau (b) a făcut obiectul unor m ăsuri adecvate de remediere aplicate de statul membru. Evaluarea deficien țelor semnificative în func ționarea eficace a unui sistem de gestiune și control se bazeaz ă pe legisla ția apli cabilă în momentul în care au fost depuse declara țiile de mana gement, rapoartele anuale de control și opiniile de audit rele vante. Atunci când decide asupra unei corec ții financiare, Comisia: (a) respect ă principiul propor ționalității, ținând seama de natura și gravitatea deficien ței semnificative în func ționarea eficace a unui sistem de gestiune și control și de implica țiile ei pentru bugetul Uniunii; (b) pentru aplicarea unei corec ții forfetare sau extrapolate, exclude cheltuielile neconforme detectate anterior de statul membru care au f ăcut obiectul unor ajust ări în conturi în conformitate cu articolul 139 alineatul (10) și cheltuielile supuse unei evalu ări în curs privind legalitatea și regula ritatea lor în conformitate cu articolul 137 alineatul (2); (c) ține seama de corec țiile forfetare sau extrapolate aplicate cheltuielilor de statele membre pentru alte deficien țe semni ficative atunci când determin ă riscul rezidual pentru bugetul Uniunii. (8) Normele specifice fondurilor pentru FEPAM pot stabili norme de procedur ă suplimentare pentru corec țiile financiare menționate în articolul 144 alineatul (7). Articolul 146 Obligațiile statelor membre Aplicarea unei corec ții financiare de c ătre Comisie nu aduce atingere obliga ției statului membru respectiv de a trece la recu perări, în temeiul articolului 143 alineatul (2) din prezentul regulament și de a recupera ajutorul de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE și în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului ( 1 ). Articolul 147 Rambursarea (1) Orice sum ă care trebuie restituit ă către bugetul Uniunii este plătită înainte de scaden ța indicată în ordinul de recuperare întocmit în conformitate cu articolul 73 din Regulamentul financiar. Data scaden ței este ultima zi a celei de-a doua luni următoare lunii în care a fost emis ordinul. (2) Orice întârziere a ramburs ării face obiectul pl ății unor dobânzi de întârziere, de la scaden ță până la data ramburs ării efective. Rata acestor penalit ăți este cu un punct procentual și jumătate mai mare decât rata aplicat ă de Banca Central ă Europeană principalelor sale opera țiuni de refinan țare în prima zi lucrătoare din luna în care este cuprins ă data scaden ței. TITLUL III CONTROLUL PROPOR ȚIONAL AL PROGRAMELOR OPERAȚIONALE Articolul 148 Controlul propor țional al programelor opera ționale (1) Opera țiunile pentru care totalul cheltuielilor eligibile nu depășește 200 000 EUR pentru FEDR și Fondul de coeziune, 150 000 EUR pentru FSE sau 100 000 EUR pentru FEPAM nu sunt supuse la mai mult de un audit efectuat de autoritatea de audit sau de că tre Comisie înainte de prezentarea conturilor pentru exerci țiul contabil în care au fost înregistrate cheltuielile finale ale opera țiunii finalizate. Alte opera țiuni nu sunt supuse la mai mult de un audit pe exerci țiu contabil de c ătre autoritatea de audit sau de c ătre Comisie înainte de prezentarea conturilor pentru exerci țiul contabil în care au fost înregistrate cheltuielile finale ale opera țiunii finalizate. Opera țiunile nu sunt supuse niciunui audit efectuat de Comisie sau de autoritatea de audit într-un anumit exerci țiu dacă în exerci țiul respectiv s-a efectuat deja un audit de c ătre Curtea de Conturi European ă, cu condiț ia ca rezultatele activit ății de audit realizate de Curtea de Conturi Europeană cu privire la opera țiunile respective s ă poată fi utilizate de autoritatea de audit sau de Comisie pentru a- și îndeplini sarcinile care le revin. (2) Pentru programele opera ționale pentru care opinia celui mai recent audit indic ă faptul c ă nu exist ă deficien țe semnifi cative, Comisia poate conveni cu autoritatea de audit, în cadrul reuniunii men ționate la articolul 128 alineatul (3), c ă nivelul activității de audit necesare poate fi redus, astfel încât acesta să fie propor țional cu riscul determinat. În astfel de cazuri, Comisia nu efectueaz ă propriile sale controale la fa ța locului decât în cazul în care exist ă probe care sugereaz ă deficien țe în sistemul de gestiune și control care afecteaz ă cheltuielile declarate Comisiei în exerci țiul contabil pentru care conturile au fost acceptate de Comisie.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/409 ( 1 ) Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE (JO L 83, 27.3.1999, p. 1). CAPITOLUL II Dispoziții tranzitorii și finale Articolul 151 Reexaminare Parlamentul European și Consiliul revizuiesc prezentul regu lament pân ă la 31 decembrie 2020, în conformitate cu articolul 177 din TFUE. Articolul 152 Dispoziții tranzitorii (1) Prezentul regulament nu afecteaz ă nici continuarea, nici modificarea, inclusiv anularea integral ă sau par țială, a asisten ței aprobate de Comisie în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 sau cu alte dispozi ții legislative aplicabile acestei asisten țe la 31 decembrie 2013. Regulamentul respectiv sau o astfel de legisla ție aplicabil ă, continu ă să se aplice în mod corespunz ător după 31 decembrie 2013 asisten ței sau opera țiunilor în cauz ă până la finalizarea lor. În sensul prezentului alineat, asisten ța include programele opera ționale și programele majore. (2) Cererile de asisten ță care sunt prezentate sau aprobate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 r ămân valabile. (3) În cazul în care un anumit stat membru uzeaz ă de opțiunea prev ăzută la articolul 123 alineatul (3), acesta poate înainta Comisiei o cerere, solicitând ca autoritatea de mana gement să îndeplineasc ă funcțiile unei autorit ăți de certificare, prin derogare de la articolul 59 alineatul (1) litera (b) din Regu lamentul (CE) nr. 1083/2006, în ceea ce prive ște programele operaționale corespunz ătoare puse în practic ă în temeiul Regu lamentului (CE) nr. 1083/2006. Cererea se înainteaz ă împreun ă cu o evaluare efectuat ă de autoritatea de audit. În cazul în care, pe baza informa țiilor puse la dispozi ție de autoritatea de audit și a propriilor sale audituri, Comisia este încredin țată de faptul c ă sistemele de gestiune și control ale respectivelor programe operaționale func ționează eficace și că funcționarea lor nu va fi afectată de îndeplinirea de c ătre autoritatea de management a funcțiilor unei autorit ăți de certificare, aceasta informeaz ă statul membru respectiv cu privire la acordul s ău în termen de dou ă luni de la data primirii cererii. Articolul 153 Abrogare (1) Fără a aduce atingere dispozi țiilor articolului 152, Regu lamentul (CE) nr. 1083/2006 se abrogă cu efect de la 1 ianuarie 2014. (2) Trimiterile la regulamentul abrogat se interpreteaz ă ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de coresponden ță din anexa XIV. Articolul 154 Intrarea în vigoare Prezentul regulament intr ă în vigoare în ziua urmă toare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene . Articolele 20 - 24, articolul 29 alineatul (3), articolul 38 alineatul (1) litera (a) și articolele 58, 60, 76 - 92, 118, 120, 121 și 129 - 147 se aplic ă de la 1 ianuarie 2014. Articolul 39 alineatul (2) paragraful al șaptelea teza a doua și articolul 76 al cincilea paragraf se aplic ă de la data intr ării în vigoare a modific ării Regulamentului financiar referitoare la dezangajarea creditelor. Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre. Adoptat la Bruxelles, 17 decembrie 2013. Pentru Parlamentul European Președintele M. SCHULZ Pentru Consiliu Președintele R. ŠADŽIUSRO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/411 139 INFORMAȚII GENERALE ANEXA I CADRUL STRATEGIC COMUN 1. INTRODUCERE Pentru a promova dezvoltarea armonioas ă, echilibrat ă și durabilă a Uniunii și a maximiza contribu ția fondurilor ESI la strategia Uniunii pentru o cre ștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii, precum și misiunile specifice fondurilor ESI, inclusiv coeziunea economic ă, socială și teritorial ă, este necesar să se asigure c ă angajamentele politice asumate în contextul Strategiei Uniunii pentru o cre ștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii sunt susț inute de investi ții prin fondurile ESI și alte instrumente ale Uniunii. Prin urmare, în conformitate cu articolul 10 și cu respectarea priorit ăților și a obiectivelor prev ăzute în regulamentele specifice fondurilor, cadrul strategic comun (CSC) oferă principii de orientare strategic ă pentru a realiza o abordare integrat ă a dezvolt ării utilizând fondurile ESI coordonate cu alte instrumente și politici ale Uniunii, în conformitate cu obiectivele strategice și cu obiectivele principale ale Strategiei Uniunii pentru o cre ștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii și, după caz, cu inițiativele emblematice, ținând cont de principalele provoc ări teritoriale și de contextele na ționale, regionale și locale specifice. 2. CONTRIBU ȚIA FONDURILOR ESI LA STRATEGIA UNIUNII PENTRU O CREȘ TERE INTELIGENT Ă, DURABILĂ ȘI FAVORABIL Ă INCLUZIUNII ȘI COEREN ȚA CU GUVERNAN ȚA ECONOMIC Ă A UNIUNII 1. Pentru a sprijini atingerea efectiv ă a obiectivului privind cre șterea inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii în acordurile de parteneriat și în programe, prezentul regulament identific ă unsprezece obiective tematice, menționate la articolul 9 primul paragraf, care corespund priorit ăților Strategiei Uniunii pentru o cre ștere inteligentă, durabilă și favorabil ă incluziunii și care vor primi sprijin din fondurile ESI. 2. În conformitate cu obiectivele tematice prev ăzute la articolul 9 primul paragraf, pentru a asigura masa critic ă necesară creșterii și creării de locuri de munc ă, statele membre concentreaz ă sprijinul în conformitate cu articolul 18 din prezentul regulament și cu normele specifice fondurilor privind concentrarea tematic ă și asigură eficacitatea cheltuielilor. Statele membre acord ă prioritate cheltuielilor favorabile cre șterii economice, inclusiv cheltuielilor în materie de educa ție, cercetare, inovare și eficiență energetic ă și cheltuielilor pentru facilitarea accesului IMM-urilor la finan țare și pentru asigurarea durabilit ății în materie de mediu, gestionarea resurselor naturale și combaterea schimb ărilor climatice, precum și pentru modernizarea administra ției publice. Ele iau în considerare, de asemenea, men ținerea sau consolidarea acoperirii și eficacității serviciilor de ocupare a forței de munc ă și a politicilor active privind pia ța muncii pentru a combate șomajul, cu accent asupra tinerilor, precum și pentru a aborda consecin țele sociale ale crizei și a promova incluziunea social ă. 3. Pentru a asigura consecven ța cu priorit ățile stabilite în contextul semestrului european, în pregă tirea acordurilor lor de parteneriat, statele membre planific ă utilizarea fondurilor ESI ținând seama de programele na ționale de reformă, după caz, și de cele mai recente recomandă ri specifice fiec ărei țări adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE și de recomand ările relevante ale Consiliului adoptate în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE în conformitate cu rolurile și obligațiile lor respective. Atunci când este necesar, statele membre iau, de asemenea, în considerare recomand ările relevante ale Consiliului bazate pe Pactul de stabilitate și de creștere și pe programele de ajustare economic ă. 4. Pentru a stabili modul în care fondurile ESI pot contribui cu cea mai mare eficacitate la Strategia Uniunii pentru o creștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii și pentru a ține cont de obiectivele tratatului, inclusiv de coeziunea economic ă, socială și teritorial ă, statele membre selecteaz ă obiectivele tematice pentru utilizarea plani ficată a fondurilor ESI în contextele na ționale, regionale și locale adecvate. 3. ABORDAREA INTEGRAT Ă A FONDURILOR ESI ȘI DISPOZI ȚII PRIVIND UTILIZAREA LOR 3.1 Introducere 1. În temeiul articolului 15 alineatul (2) litera (a), acordul de parteneriat indic ă o abordare integrat ă a dezvolt ării teritoriale. Statele membre se asigur ă că selecția obiectivelor tematice și a investi țiilor, precum și prioritățile Uniunii abordeaz ă necesitățile de dezvoltare și provocările teritoriale într-un mod integrat, în conformitate cu analiza care figureaz ă în secțiunea 6.4. Statele membre urm ăresc să valorifice la maximum posibilit ățile de a asigura utilizarea coordonat ă și integrată a fondurilor ESI. 2. Statele membre și, după caz, în conformitate cu articolul 4 alineatul (4), regiunile se asigur ă că interven țiile sprijinite prin fondurile ESI sunt complementare și sunt implementate într-un mod coordonat, pentru a crea sinergii și a reduce costurile și sarcina administrativ ă pentru organismele de management și pentru beneficiari în conformitate cu articolele 4, 15 și 27.RO L 347/412 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 CAPITOLUL II Dispoziții tranzitorii și finale Articolul 151 Reexaminare Parlamentul European și Consiliul revizuiesc prezentul regu lament pân ă la 31 decembrie 2020, în conformitate cu articolul 177 din TFUE. Articolul 152 Dispoziții tranzitorii (1) Prezentul regulament nu afecteaz ă nici continuarea, nici modificarea, inclusiv anularea integral ă sau par țială, a asisten ței aprobate de Comisie în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 sau cu alte dispozi ții legislative aplicabile acestei asisten țe la 31 decembrie 2013. Regulamentul respectiv sau o astfel de legisla ție aplicabil ă, continu ă să se aplice în mod corespunz ător după 31 decembrie 2013 asisten ței sau opera țiunilor în cauz ă până la finalizarea lor. În sensul prezentului alineat, asisten ța include programele opera ționale și programele majore. (2) Cererile de asisten ță care sunt prezentate sau aprobate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 r ămân valabile. (3) În cazul în care un anumit stat membru uzeaz ă de opțiunea prev ăzută la articolul 123 alineatul (3), acesta poate înainta Comisiei o cerere, solicitând ca autoritatea de mana gement să îndeplineasc ă funcțiile unei autorit ăți de certificare, prin derogare de la articolul 59 alineatul (1) litera (b) din Regu lamentul (CE) nr. 1083/2006, în ceea ce prive ște programele operaționale corespunz ătoare puse în practic ă în temeiul Regu lamentului (CE) nr. 1083/2006. Cererea se înainteaz ă împreun ă cu o evaluare efectuat ă de autoritatea de audit. În cazul în care, pe baza informa țiilor puse la dispozi ție de autoritatea de audit și a propriilor sale audituri, Comisia este încredin țată de faptul c ă sistemele de gestiune și control ale respectivelor programe operaționale func ționează eficace și că funcționarea lor nu va fi afectată de îndeplinirea de c ătre autoritatea de management a funcțiilor unei autorit ăți de certificare, aceasta informeaz ă statul membru respectiv cu privire la acordul s ău în termen de dou ă luni de la data primirii cererii. Articolul 153 Abrogare (1) Fără a aduce atingere dispozi țiilor articolului 152, Regu lamentul (CE) nr. 1083/2006 se abrogă cu efect de la 1 ianuarie 2014. (2) Trimiterile la regulamentul abrogat se interpreteaz ă ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de coresponden ță din anexa XIV. Articolul 154 Intrarea în vigoare Prezentul regulament intr ă în vigoare în ziua urmă toare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene . Articolele 20 - 24, articolul 29 alineatul (3), articolul 38 alineatul (1) litera (a) și articolele 58, 60, 76 - 92, 118, 120, 121 și 129 - 147 se aplic ă de la 1 ianuarie 2014. Articolul 39 alineatul (2) paragraful al șaptelea teza a doua și articolul 76 al cincilea paragraf se aplic ă de la data intr ării în vigoare a modific ării Regulamentului financiar referitoare la dezangajarea creditelor. Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre. Adoptat la Bruxelles, 17 decembrie 2013. Pentru Parlamentul European Președintele M. SCHULZ Pentru Consiliu Președintele R. ŠADŽIUSRO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/411 3.2 Coordonare și complementaritate 1. Statele membre și autoritățile de management responsabile de implementarea fondurilor ESI trebuie s ă conlucreze strâns la preg ătirea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea acordului de parteneriat și a programelor. În special, ele trebuie s ă se asigure c ă sunt întreprinse urm ătoarele ac țiuni: (a) identificarea domeniilor de interven ție în care fondurile ESI pot fi combinate în mod complementar pentru realizarea obiectivelor tematice stabilite în prezentul regulament; (b) asigurarea, în conformitate cu articolul 4 alineatul (6), a existen ței unor dispozi ții privind coordonarea eficace a fondurilor ESI pentru a spori impactul și eficacitatea fondurilor, inclusiv, după caz, prin utilizarea de programe finan țate din mai multe fonduri; (c) promovarea particip ării autorit ăților de management responsabile alte fonduri ESI și a ministerelor relevante la dezvoltarea unor regimuri de sprijin menite s ă asigure coordonarea și sinergiile și să evite suprapunerile; (d) stabilirea, dac ă este necesar, de comitete de monitorizare comune pentru programele de implementarea fondurilor ESI și elaborarea altor m ăsuri de gestionare și de control comune pentru a facilita coordonarea între autorit ățile responsabile de implementarea fondurilor ESI; (e) utilizarea unor solu ții comune de e-guvernan ță, care să-i poată asista pe solicitan ți și beneficiari, și utilizarea la maximum a „ghi șeelor unice”, inclusiv pentru consiliere privind oportunit ățile de sprijin disponibile prin fiecare dintre fondurile ESI; (f) stabilirea unor mecanisme de coordonare a activit ăților de cooperare finan țate prin FEDR și FSE cu investi ții sprijinite de programele legate de obiectivul „investi ții pentru cre ștere și locuri de munc ă”; (g) promovarea abord ărilor comune între fondurile ESI în ceea ce prive ște orientările privind desf ășurarea operațiunilor, cererile de propuneri și procesele de selec ție sau alte mecanisme de facilitare a accesului la fonduri pentru proiecte integrate; (h) încurajarea cooper ării dintre autorit ățile de management ale diferitelor fonduri ESI în materie de monitorizare, evaluare, gestionare, control și audit. 3.3 Încurajarea abord ărilor integrate 1. Atunci când este cazul, statele membre combin ă fondurile ESI în pachete integrate la nivel local, regional sau național, care sunt concepute astfel încât s ă răspundă unor provoc ări teritoriale specifice pentru a sprijini realizarea obiectivelor stabilite în acordul de parteneriat și în programe. Acest lucru se poate realiza utilizând investițiile teritoriale integrate (ITI), opera țiunile integrate, planurile de ac țiune comune și dezvoltarea local ă plasată sub responsabilitatea comunit ății. 2. În conformitate cu articolul 36, pentru a se ajunge la utilizarea integrat ă a obiectivelor tematice, finan țările din diferite axe prioritare sau programe opera ționale sprijinite prin FSE, FEDR și Fondul de coeziune se pot combina în cadrul unei ITI. Ac țiunile desf ășurate în cadrul unei ITI pot fi completate cu sprijin financiar din FEADR sau, respectiv, FEPAM 3. În conformitate cu dispozi țiile relevante din normele specifice fondurilor, pentru a spori impactul și eficacitatea în cadrul unei abord ări integrate coerente din punct de vedere tematic, o ax ă prioritar ă poate viza mai multe categorii de regiuni, poate combina una sau mai multe priorit ăți de investi ții complementare din FEDR, Fondul de coeziune și FSE într-un singur obiectiv tematic și, în cazuri justificate, poate combina una sau mai multe priorit ăți de investi ții complementare din cadrul unor obiective tematice diferite pentru a ob ține contribu ția maximă la axa prioritar ă respectiv ă. 4. Statele membre promoveaz ă, în conformitate cu cadrul lor institu țional și juridic și cu articolul 32, dezvoltarea de abordări locale și subregionale. Dezvoltarea local ă plasată sub responsabilitatea comunit ății este implementat ă în contextul unei abord ări strategice pentru a se asigura c ă definirea necesit ăților locale „de la baz ă spre vârf” ține cont de priorit ățile stabilite la un nivel mai ridicat. Prin urmare, statele membre definesc abordarea dezvolt ării locale plasate sub responsabilitatea comunităț ii luată de FEADR și, după caz, pentru FEDR, FSE sau FEPAM în temeiul articolului 15 alineatul (2) și indică în cadrul acordului de parteneriat principalele provoc ări care urmeaz ă a fi abordate în acest mod, principalele obiective și priorități pentru dezvoltarea local ă plasată sub responsabi litatea comunit ății, tipurile de teritorii care urmeaz ă să fie acoperite, rolul specific care urmeaz ă să fie atribuit grupurilor de ac țiune local ă în ceea ce prive ște punerea în practic ă a unor strategii și rolul prev ăzut pentru FEADR și, după caz, pentru FEDR, FSE sau FEPAM în implementarea strategiilor de dezvoltare local ă plasată sub responsabilitatea comunit ății, în diferite tipuri de teritorii precum zone rurale, urbane și zone de coast ă precum și mecanismele de coordonare corespunz ătoare.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/413 141 INFORMAȚII GENERALE 4. COORDONAREA ȘI SINERGIILE DINTRE FONDURILE ESI ȘI ALTE POLITICI ȘI INSTRUMENTE ALE UNIUNII Coordonarea de c ătre statele membre prev ăzută de prezenta sec țiune se aplic ă în măsura în care un stat membru intenționează să utilizeze sprijinul din partea fondurilor ESI și a altor instrumente ale Uniunii în domeniul de politic ă relevant. Programele Uniunii prezentate în prezenta sec țiune nu constituie o list ă exhaustiv ă. 4.1 Introducere 1. În conformitate cu responsabilit ățile lor respective, statele membre și Comisia iau în considerare impactul politicilor Uniunii la nivel na țional și regional, precum și asupra coeziunii sociale, economice și teritoriale, în vederea promov ării sinergiilor și a coordon ării eficiente și a identific ării și promovării celor mai adecvate mijloace de a utiliza fondurile europene pentru a sprijini investi ții locale, regionale și naționale. Statele membre asigur ă și complementaritatea dintre politicile și instrumentele Uniunii și acțiunile de la nivel na țional, regional și local. 2. În conformitate cu articolul 4 alineatul (6) și cu responsabilit ățile lor respective, statele membre și Comisia asigur ă coordonarea dintre fondurile ESI și alte instrumente relevante ale Uniunii la nivel european și la nivelul statelor membre. Ele iau m ăsurile necesare pentru a garanta, în fazele de programare și de implementare, coeren ța între acțiunile sprijinite de fondurile ESI și obiectivele altor politici ale Uniunii. În acest scop, ele urm ăresc să ia în considerare urm ătoarele aspecte: (a) să sporeasc ă complementarit ățile și sinergiile dintre diferitele instrumente ale Uniunii la nivelul Uniunii și la nivel național și regional, atât în faza de planificare, cât și în timpul implement ării; (b) să optimizeze structurile existente și, dacă este cazul, s ă instituie structuri noi care s ă faciliteze identificarea strategică a priorit ăților pentru diferitele instrumente și structuri de coordonare la nivelul Uniunii și la nivel național, care evit ă duplicarea eforturilor și să identifice domeniile în care este nevoie de un sprijin financiar suplimentar; (c) să utilizeze poten țialul de combinare a sprijinului din instrumente diferite pentru a sprijini opera țiunile individuale și să lucreze îndeaproape cu autorit ățile responsabile de implementare la nivelul Uniunii și la nivel național pentru a oferi posibilit ăți de finan țare coerente și raționalizate pentru beneficiari. 4.2 Coordonarea cu politica agricol ă comună și politica comun ă în domeniul pescuitului 1. FEADR face parte integrant ă din politica agricol ă comună și completeaz ă măsurile în cadrul Fondului European de Garantare Agricol ă, care ofer ă sprijin direct pentru agricultori ș i sprijină măsurile de pia ță. Prin urmare, statele membre gestioneaz ă aceste interven ții împreun ă pentru a maximiza sinergiile și valoarea ad ăugată a sprijinului acordat de Uniune. 2. FEPAM vizeaz ă îndeplinirea obiectivelor politicii comune reformate în domeniul pescuitului și ale politicii maritime integrate. Prin urmare, statele membre utilizeaz ă FEPAM pentru a sprijini eforturile de îmbun ătățire a colectării de date și de consolidare a controlului, și se asigur ă că se caut ă, de asemenea, sinergii în sprijinul priorităților politicii maritime integrate, cum ar fi cunoa șterea mediului marin, planificarea spa țială maritim ă, gestionarea integrat ă a zonelor de coast ă, supravegherea maritim ă integrat ă, protecția mediului marin și a biodiversit ății și adaptarea la efectele adverse ale schimb ărilor climatice asupra zonelor de coast ă. 4.3 Orizont 2020 și alte programe ale Uniunii gestionate la nivel central în domeniile cercet ării și inovă rii 1. Statele membre și Comisia țin cont în mod corespunz ător de consolidarea coordon ării, a sinergiilor și a comple mentarităților dintre fondurile ESI și Orizont 2020, programul pentru competitivitatea întreprinderilor mici și mijlocii (COSME) în concordan ță cu Regulamentul (UE) nr. 1287/2013 al Parlamentului European și al Consiliu lui ( 1 ), și alte programe relevante de finan țare ale Uniunii gestionate la nivel central, stabilind totodat ă o diviziune clară a domeniilor de interven ție între acestea. 2. Statele membre elaboreaz ă strategii na ționale și/sau regionale de „specializare inteligent ă” în conformitate cu programul na țional de reform ă, după caz. Aceste strategii pot lua forma unui cadru strategic de politic ă, național sau regional, în materie de cercetare și dezvoltare (C&I) pentru „specializare inteligent ă” sau pot fi incluse într-un astfel de cadru. Aceste strategii sunt elaborate prin implicarea autorit ăților de gestionare naționale sau regionale și a părților interesate, cum ar fi universit ăți și alte institu ții de învățământ superior, industrie și partenerii sociali în procesul de determinare antreprenorial. Autorit ățile direct vizate de Orizont 2020 sunt asociate îndeaproape la acest proces. Strategiile de specializare inteligent ă includ:RO L 347/414 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 ( 1 ) Regulamentul (UE) nr. 1287/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de stabilire a Programului pentru competitivitatea întreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii (COSME) (2014 - 2020) și de abrogare a Deciziei nr. 1639/2006/CE. (A se vedea pagina 33 din prezentul Jurnal Oficial).3.2 Coordonare și complementaritate 1. Statele membre și autoritățile de management responsabile de implementarea fondurilor ESI trebuie s ă conlucreze strâns la preg ătirea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea acordului de parteneriat și a programelor. În special, ele trebuie s ă se asigure c ă sunt întreprinse urm ătoarele ac țiuni: (a) identificarea domeniilor de interven ție în care fondurile ESI pot fi combinate în mod complementar pentru realizarea obiectivelor tematice stabilite în prezentul regulament; (b) asigurarea, în conformitate cu articolul 4 alineatul (6), a existen ței unor dispozi ții privind coordonarea eficace a fondurilor ESI pentru a spori impactul și eficacitatea fondurilor, inclusiv, după caz, prin utilizarea de programe finan țate din mai multe fonduri; (c) promovarea particip ării autorit ăților de management responsabile alte fonduri ESI și a ministerelor relevante la dezvoltarea unor regimuri de sprijin menite s ă asigure coordonarea și sinergiile și să evite suprapunerile; (d) stabilirea, dac ă este necesar, de comitete de monitorizare comune pentru programele de implementarea fondurilor ESI și elaborarea altor m ăsuri de gestionare și de control comune pentru a facilita coordonarea între autorit ățile responsabile de implementarea fondurilor ESI; (e) utilizarea unor solu ții comune de e-guvernan ță, care să-i poată asista pe solicitan ți și beneficiari, și utilizarea la maximum a „ghi șeelor unice”, inclusiv pentru consiliere privind oportunit ățile de sprijin disponibile prin fiecare dintre fondurile ESI; (f) stabilirea unor mecanisme de coordonare a activit ăților de cooperare finan țate prin FEDR și FSE cu investi ții sprijinite de programele legate de obiectivul „investi ții pentru cre ștere și locuri de munc ă”; (g) promovarea abord ărilor comune între fondurile ESI în ceea ce prive ște orientările privind desf ășurarea operațiunilor, cererile de propuneri și procesele de selec ție sau alte mecanisme de facilitare a accesului la fonduri pentru proiecte integrate; (h) încurajarea cooper ării dintre autorit ățile de management ale diferitelor fonduri ESI în materie de monitorizare, evaluare, gestionare, control și audit. 3.3 Încurajarea abord ărilor integrate 1. Atunci când este cazul, statele membre combin ă fondurile ESI în pachete integrate la nivel local, regional sau național, care sunt concepute astfel încât s ă răspundă unor provoc ări teritoriale specifice pentru a sprijini realizarea obiectivelor stabilite în acordul de parteneriat și în programe. Acest lucru se poate realiza utilizând investițiile teritoriale integrate (ITI), opera țiunile integrate, planurile de ac țiune comune și dezvoltarea local ă plasată sub responsabilitatea comunit ății. 2. În conformitate cu articolul 36, pentru a se ajunge la utilizarea integrat ă a obiectivelor tematice, finan țările din diferite axe prioritare sau programe opera ționale sprijinite prin FSE, FEDR și Fondul de coeziune se pot combina în cadrul unei ITI. Ac țiunile desf ășurate în cadrul unei ITI pot fi completate cu sprijin financiar din FEADR sau, respectiv, FEPAM 3. În conformitate cu dispozi țiile relevante din normele specifice fondurilor, pentru a spori impactul și eficacitatea în cadrul unei abord ări integrate coerente din punct de vedere tematic, o ax ă prioritar ă poate viza mai multe categorii de regiuni, poate combina una sau mai multe priorit ăți de investi ții complementare din FEDR, Fondul de coeziune și FSE într-un singur obiectiv tematic și, în cazuri justificate, poate combina una sau mai multe priorit ăți de investi ții complementare din cadrul unor obiective tematice diferite pentru a ob ține contribu ția maximă la axa prioritar ă respectiv ă. 4. Statele membre promoveaz ă, în conformitate cu cadrul lor institu țional și juridic și cu articolul 32, dezvoltarea de abordări locale și subregionale. Dezvoltarea local ă plasată sub responsabilitatea comunit ății este implementat ă în contextul unei abord ări strategice pentru a se asigura c ă definirea necesit ăților locale „de la baz ă spre vârf” ține cont de priorit ățile stabilite la un nivel mai ridicat. Prin urmare, statele membre definesc abordarea dezvolt ării locale plasate sub responsabilitatea comunităț ii luată de FEADR și, după caz, pentru FEDR, FSE sau FEPAM în temeiul articolului 15 alineatul (2) și indică în cadrul acordului de parteneriat principalele provoc ări care urmeaz ă a fi abordate în acest mod, principalele obiective și priorități pentru dezvoltarea local ă plasată sub responsabi litatea comunit ății, tipurile de teritorii care urmeaz ă să fie acoperite, rolul specific care urmeaz ă să fie atribuit grupurilor de ac țiune local ă în ceea ce prive ște punerea în practic ă a unor strategii și rolul prev ăzut pentru FEADR și, după caz, pentru FEDR, FSE sau FEPAM în implementarea strategiilor de dezvoltare local ă plasată sub responsabilitatea comunit ății, în diferite tipuri de teritorii precum zone rurale, urbane și zone de coast ă precum și mecanismele de coordonare corespunz ătoare.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/413 (a) „Acțiuni în amonte” pentru a preg ăti actorii regionali ai C&I să participe la Orizont 2020 („calea spre excelență”), care urmeaz ă să se elaboreze, dup ă caz, prin consolidarea capacit ăților. Comunicarea și cooperarea între punctele de contact na ționale Orizont 2020 și autoritățile de management al fondurilor ESI sunt consolidate. (b) „Acțiuni în aval” pentru a oferi mijloacele de a exploata și difuza pe pia ță rezultatele C&I, care decurg din Orizont 2020 și din programele precedente, cu o aten ție deosebit ă pentru crearea unui mediu favorabil inovării pentru mediul de afaceri și industrie, inclusiv pentru IMM-uri, și în conformitate cu priorit ățile identificate pentru teritorii în cadrul strategiei de specializare inteligent ă în cauz ă. 3. Statele membre încurajeaz ă utilizarea dispozi țiilor din prezentul regulament care permit combinarea fondurilor ESI cu resursele prev ăzute pentru Orizont 2020 în programele relevante utilizate pentru a implementa anumite părți din strategiile men ționate la punctul (2). Un sprijin comun este acordat autorit ăților naț ionale și regionale la elaborarea și implementarea unor astfel de strategii, pentru a identifica posibilit ățile de finan țare comun ă infras tructurilor de C&I de interes european, a promova colaborarea interna țională, sprijinul metodologic prin inter mediul evalu ărilor inter pares , al schimbului de bune practici și al formării profesionale transregionale. 4. Statele membre și, după caz, în conformitate cu articolul 4 alineatul (4), regiunile iau în considerare urm ătoarele măsuri suplimentare vizând deblocarea poten țialului lor de excelen ță în domeniul C&I, în mod complementar și creator de sinergii cu Orizont 2020, în special prin intermediul programelor comune de finan țare. Măsurile respective trebuie să constea în: (a) stabilirea de leg ături între centrele de excelen ță din domeniul cercet ării și regiunile mai pu țin dezvoltate, precum și statele membre și regiunile cu performan țe scăzute în materie de cercetare, dezvoltare și inovare (CDI) pentru a crea centre de excelen ță noi sau pentru a le moderniza pe cele existente din regiunile mai pu țin dezvoltate, dar și din statele membre și regiunile cu performan țe scăzute în materie de CDI; (b) crearea de leg ături în regiunile mai pu țin dezvoltate, precum și în statele membre și regiunile cu performan țe scăzute în materie de CDI între grupuri inovatoare cu excelență recunoscut ă; (c) înființarea unor „catedre SEC” în vederea atragerii cadrelor universitare de renume, în special în regiunile mai slab dezvoltate și în statele membre și regiunile cu performan țe scăzute în materie de CDI; (d) sprijinirea accesului la re țele internaț ionale pentru cercet ătorii și inovatorii care nu sunt suficient implica ți în Spațiul european de cercetare (SEC) sau care se află în regiuni mai pu țin dezvoltate sau în state membre și regiuni cu performan țe scăzute în materie de CDI; (e) contribu ția, după caz, la parteneriatele europene pentru inovare; (f) pregătirea institu țiilor naț ionale și/sau a grupurilor de excelen ță pentru participarea la activit ățile Comuni tăților cunoa șterii și inovă rii (CCI) ale Institutului European de Inovare ș i Tehnologie (EIT); și (g) găzduirea programelor de înalt ă calitate pentru mobilitatea interna țională a cercet ătorilor prin cofinanț are din partea programului de „Ac țiuni Marie Sklodowska-Curie”. Statele membre depun eforturi pentru a utiliza, dup ă caz și în conformitate cu articolul 70, flexibilitatea de a sprijini opera țiuni în afara zonei vizate de program, cu un nivel de investi ții suficient pentru a atinge o mas ă critică, pentru a implementa m ăsurile men ționate la primul paragraf într-un mod cât mai eficace posibil. 4.4 Finan țarea unor proiecte demonstrative în temeiul rezervei pentru noi intra ți (NER) 300 ( 1 ) Statele membre se asigur ă că finanțarea din partea fondurilor ESI este coordonat ă cu sprijinul din partea programului NER 300, care utilizeaz ă veniturile din scoaterea la licita ție a 300 de milioane de certificate constituind rezerva destinată noilor intra ți în sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/415 ( 1 ) Decizia 2010/670/UE a Comisiei din 3 noiembrie 2010 de stabilire a criteriilor și măsurilor pentru finan țarea proiectelor demonstrative comerciale care vizeaz ă captarea și stocarea geologic ă a CO 2 în condiții de siguran ță din punct de vedere al mediului, precum și a proiectelor demonstrative de tehnologii inovatoare în domeniul energiei din surse regenerabile, în cadrul sistemului de comerci alizare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de ser ă în Comunitate, stabilit prin Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European ș i a Consiliului (JO L 290, 6.11.2010, p. 39). 143 INFORMAȚII GENERALE 4.5 Programul pentru mediu și politici climatice (LIFE) ( 1 ) și acquis-ul în domeniul mediului 1. Printr-o concentrare tematic ă mai puternic ă și prin aplicarea principiului dezvolt ării durabile în conformitate cu articolul 8, statele membre și Comisia încearc ă să exploateze sinergiile cu instrumentele strategice ale Uniunii (atât instrumente financiare și nefinanciare) care sus țin atenuarea schimb ărilor climatice și adaptarea la acestea, protecția mediului și utilizarea eficient ă a resurselor. 2. Statele membre promoveaz ă și, după caz și în conformitate cu articolul 4, garanteaz ă complementaritatea și coordonarea cu programul LIFE, în special cu proiectele integrate în domeniile naturii, biodiversităț ii, apei, deșeurilor, aerului, atenu ării schimbă rilor climatice și adaptării la schimbă rile climatice. Aceast ă coordonare este realizat ă prin m ăsuri precum promovarea activit ăților de finan țare prin fondurile ESI care completeaz ă proiectele integrate în cadrul programului LIFE, precum și prin promovarea utiliz ării de solu ții, metode și abordări validate în cadrul programului LIFE, printre altele, inclusiv prin investi ții în infrastructura verde, eficiența energetic ă, ecoinovare, solu țiile bazate pe ecosistem și adoptarea de tehnologii inovatoare asociate. 3. Planurile sectoriale relevante, programele sau strategiile (inclusiv cadrul de ac țiune prioritar ă, planul de gestionare a districtului hidrografic, planul de gestionare a de șeurilor, planul de atenuare sau strategia de adaptare) pot servi drept cadru de coordonare atunci când este avut în vedere sprijin pentru domeniile respective. 4.6 ERASMUS ( 2 ) 1. Statele membre fac eforturi în vederea utiliz ării fondurilor ESI pentru generalizarea instrumentelor și metodelor elaborate și testate cu succes în cadrul programului „Erasmus +”, cu scopul de a maximiza impactul social și economic al investi țiilor în oameni și, printre altele, s ă stimuleze ini țiativele tinerilor și acțiunile cet ățenilor. 2. Statele membre promoveaz ă și garanteaz ă, în conformitate cu articolul 4, coordonarea efectiv ă între fondurile ESI și cele ale programului „Erasmus +” la nivel na țional, prin intermediul unei distinc ții clare a tipurilor de investi ții și a grupurilor- țintă sprijinite. Statele membre urmă resc complementaritatea în ceea ce prive ște finanțarea acțiunilor de mobilitate. 3. Coordonarea se realizeaz ă prin implementarea unor mecanisme adecvate de cooperare între autorit ățile de management și agențiile naț ionale stabilite în cadrul programului „Erasmus +”, care pot favoriza o comunicare transparent ă și ușor accesibil ă cetățenilor la nivelul Uniunii și la nivel na țional și regional. 4.7 Programul Uniunii Europene pentru ocuparea for ței de munc ă și inovare social ă (EaSI) ( 3 ) 1. Statele membre promoveaz ă și garanteaz ă, în conformitate cu articolul 4 alineatul (6), o coordonare eficace între programul Uniunii Europene pentru ocuparea forț ei de munc ă și inovare social ă (EaSI) și sprijinul acordat de fondurile ESI în cadrul obiectivelor tematice legate de ocuparea for ței de munc ă și de incluziunea social ă. Coordonarea respectiv ă include coordonarea sprijinului acordat în temeiul axei EURES din EaSI ac țiunilor menite să sporeasc ă mobilitatea transna țională a forței de munc ă susținute de FSE pentru a promova mobilitatea geografică a lucrătorilor și a spori posibilit ățile de ocupare a for ței de munc ă, precum și coordonarea între sprijinul provenit din fondurile ESI pentru activit ățile independente, spiritul antreprenorial, crearea de întreprinderi și întreprinderile sociale și sprijinul acordat din EaSI în cadrul axei „microfinan țare și antreprenoriat social”. 2. Statele membre urm ăresc să dezvolte, la scar ă mai mare, cele mai de succes m ăsuri elaborate în cadrul axei „evoluție” din EaSI, în special pe planul inov ării sociale și al experiment ării politicilor sociale cu sprijinul FSE. 4.8 Mecanismul pentru Interconectarea Europei (MIE) ( 4 ) 1. Pentru a maximiza valoarea ad ăugată european ă în domeniile transporturilor, telecomunica țiilor și energiei, statele membre și Comisia se asigur ă că interven țiile prin FEDR și Fondul de coeziune sunt planificate în strâns ă colaborare cu sprijinul acordat prin MIE, astfel încât s ă se asigure complementaritatea, s ă se evite duplicarea eforturilor și să se asigure caracterul optim al leg ăturilor dintre diferitele tipuri de infrastructur ă atât la nivelRO L 347/416 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 ( 1 ) Regulamentul (UE) nr. 1293/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unui program pentru mediu și politici climatice (LIFE) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 614/2007 (A se vedea pagina 185 din prezentul Jurnal Oficial). ( 2 ) Regulamentul (UE) nr. 1288/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a ac țiunii „Erasmus +”: Programul Uniunii pentru educa ție, formare, tineret și sport și de abrogare a Deciziilor nr. 1719/2006/CE, nr. 1720/2006/CE și nr. 1298/2008/CE (A se vedea pagina 50 din prezentul Jurnal Oficial). ( 3 ) Regulamentul (UE) nr. 1296/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind un program al Uniunii Europene pentru ocuparea for ței de munc ă și inovare social ă (EaSI) și de modificare a Deciziei nr. 283/2010/UE de instituire a unui instrument european de microfinan țare Progress pentru ocuparea for ței de munc ă și incluziune social ă (A se vedea pagina 238 din prezentul Jurnal Oficial). ( 4 ) Regulamentul (UE). nr. 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 913/2010 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 680/2007 și (CE) nr. 67/2010 (JO L 348, 20.12.2013, p. 129).(a) „Acțiuni în amonte” pentru a preg ăti actorii regionali ai C&I să participe la Orizont 2020 („calea spre excelență”), care urmeaz ă să se elaboreze, dup ă caz, prin consolidarea capacit ăților. Comunicarea și cooperarea între punctele de contact na ționale Orizont 2020 și autoritățile de management al fondurilor ESI sunt consolidate. (b) „Acțiuni în aval” pentru a oferi mijloacele de a exploata și difuza pe pia ță rezultatele C&I, care decurg din Orizont 2020 și din programele precedente, cu o aten ție deosebit ă pentru crearea unui mediu favorabil inovării pentru mediul de afaceri și industrie, inclusiv pentru IMM-uri, și în conformitate cu priorit ățile identificate pentru teritorii în cadrul strategiei de specializare inteligent ă în cauz ă. 3. Statele membre încurajeaz ă utilizarea dispozi țiilor din prezentul regulament care permit combinarea fondurilor ESI cu resursele prev ăzute pentru Orizont 2020 în programele relevante utilizate pentru a implementa anumite părți din strategiile men ționate la punctul (2). Un sprijin comun este acordat autorit ăților naț ionale și regionale la elaborarea și implementarea unor astfel de strategii, pentru a identifica posibilit ățile de finan țare comun ă infras tructurilor de C&I de interes european, a promova colaborarea interna țională, sprijinul metodologic prin inter mediul evalu ărilor inter pares , al schimbului de bune practici și al formării profesionale transregionale. 4. Statele membre și, după caz, în conformitate cu articolul 4 alineatul (4), regiunile iau în considerare urm ătoarele măsuri suplimentare vizând deblocarea poten țialului lor de excelen ță în domeniul C&I, în mod complementar și creator de sinergii cu Orizont 2020, în special prin intermediul programelor comune de finan țare. Măsurile respective trebuie să constea în: (a) stabilirea de leg ături între centrele de excelen ță din domeniul cercet ării și regiunile mai pu țin dezvoltate, precum și statele membre și regiunile cu performan țe scăzute în materie de cercetare, dezvoltare și inovare (CDI) pentru a crea centre de excelen ță noi sau pentru a le moderniza pe cele existente din regiunile mai pu țin dezvoltate, dar și din statele membre și regiunile cu performan țe scăzute în materie de CDI; (b) crearea de leg ături în regiunile mai pu țin dezvoltate, precum și în statele membre și regiunile cu performan țe scăzute în materie de CDI între grupuri inovatoare cu excelență recunoscut ă; (c) înființarea unor „catedre SEC” în vederea atragerii cadrelor universitare de renume, în special în regiunile mai slab dezvoltate și în statele membre și regiunile cu performan țe scăzute în materie de CDI; (d) sprijinirea accesului la re țele internaț ionale pentru cercet ătorii și inovatorii care nu sunt suficient implica ți în Spațiul european de cercetare (SEC) sau care se află în regiuni mai pu țin dezvoltate sau în state membre și regiuni cu performan țe scăzute în materie de CDI; (e) contribu ția, după caz, la parteneriatele europene pentru inovare; (f) pregătirea institu țiilor naț ionale și/sau a grupurilor de excelen ță pentru participarea la activit ățile Comuni tăților cunoa șterii și inovă rii (CCI) ale Institutului European de Inovare ș i Tehnologie (EIT); și (g) găzduirea programelor de înalt ă calitate pentru mobilitatea interna țională a cercet ătorilor prin cofinanț are din partea programului de „Ac țiuni Marie Sklodowska-Curie”. Statele membre depun eforturi pentru a utiliza, dup ă caz și în conformitate cu articolul 70, flexibilitatea de a sprijini opera țiuni în afara zonei vizate de program, cu un nivel de investi ții suficient pentru a atinge o mas ă critică, pentru a implementa m ăsurile men ționate la primul paragraf într-un mod cât mai eficace posibil. 4.4 Finan țarea unor proiecte demonstrative în temeiul rezervei pentru noi intra ți (NER) 300 ( 1 ) Statele membre se asigur ă că finanțarea din partea fondurilor ESI este coordonat ă cu sprijinul din partea programului NER 300, care utilizeaz ă veniturile din scoaterea la licita ție a 300 de milioane de certificate constituind rezerva destinată noilor intra ți în sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/415 ( 1 ) Decizia 2010/670/UE a Comisiei din 3 noiembrie 2010 de stabilire a criteriilor și măsurilor pentru finan țarea proiectelor demonstrative comerciale care vizeaz ă captarea și stocarea geologic ă a CO 2 în condiții de siguran ță din punct de vedere al mediului, precum și a proiectelor demonstrative de tehnologii inovatoare în domeniul energiei din surse regenerabile, în cadrul sistemului de comerci alizare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de ser ă în Comunitate, stabilit prin Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European ș i a Consiliului (JO L 290, 6.11.2010, p. 39). local, regional și naț ional, cât și la nivelul Uniunii. Se asigur ă o eficien ță maximă a diferitelor instrumente de finanțare pentru proiectele cu relevan ță la nivelul Uniunii și pentru pia ța internă, care genereaz ă cea mai mare valoare ad ăugată la nivel european și care promoveaz ă coeziunea social ă, economic ă și teritorial ă, în special acele proiecte de implementare a re țelelor prioritare de transport, de energie și de infrastructuri digitale, astfel cum au fost identificate în cadrele politice respective privind re țele trans-europeene, pentru a construi noi infrastructuri și a moderniza substan țial infrastructura existent ă. 2. În domeniul transporturilor, planificarea investi țiilor se bazeaz ă pe cererea real ă și preconizat ă în materie de transport și identific ă verigi lips ă și blocaje, luând în considerare, în cadrul unei abord ări coerente, evolu ția legăturilor transfrontaliere ale Uniunii și creând leg ături între regiunile din cadrul unui stat membru. Investi țiile în conectivitatea regional ă la rețeaua transeuropean ă de transport (TEN-T) global ă și la rețeaua TEN-T central ă garantează faptul c ă zonele urbane ș i rurale beneficiaz ă de oportunit ățile create de re țelele majore. 3. Prioritizarea investi țiilor care au un impact dincolo de teritoriul unui anumit stat membru, în special a celor care fac parte din coridoarele re țelei TEN-T central ă, este coordonat ă cu planificarea TEN-T și cu planurile de imple mentare a coridoarelor re țelei centrale, astfel încât investi țiile efectuate de FEDR ș i Fondul de coeziune în ceea ce privește infrastructura de transport s ă fie în deplin ă conformitate cu orient ările TEN-T. 4. Statele membre se concentreaz ă asupra formelor de transport și de mobilitate urban ă durabile, precum și asupra investițiilor în domeniile care ofer ă cea mai mare valoare ad ăugată european ă, ținând cont de nevoia de a îmbunătăți calitatea, accesibilitatea și fiabilitatea serviciilor de transport pentru a promova transportul public. Odată identificate, investi țiile sunt clasificate pe priorit ăți în funcție de contribu ția lor la mobilitate, la durabilitate, la reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser ă, și la spațiul european unic al transporturilor, în conformitate cu viziunea stabilit ă în Cartea alb ă a Comisiei intitulat ă „Foaie de parcurs pentru un spa țiu european unic al trans porturilor – C ătre un sistem de transport competitiv și eficient din punct de vedere al resurselor”, subliniind faptul că în sectorul transporturilor este necesar ă o reducere semnificativ ă a emisiilor de gaze cu efect de ser ă. Contribuția proiectelor la re țelele europene sustenabile de transport de m ărfuri prin dezvoltarea c ăilor navigabile interne ar trebui promovat ă pe baza unei evalu ări prealabile a impactului lor asupra mediului. 5. Fondurile ESI permit realizarea infrastructurilor locale și regionale și a legăturilor lor la re țelele prioritare din Uniune în sectorul energiei și al telecomunica țiilor. 6. Statele membre și Comisia implementeaz ă mecanisme corespunz ătoare de coordonare și de asisten ță tehnică pentru a asigura complementaritatea și planificarea eficient ă a măsurilor în domeniul TIC în vederea utiliz ării pe deplin a diferitelor instrumente ale Uniunii (fonduri ESI, MIE, re țele transeuropene, Orizont 2020) pentru finanțarea rețelelor în band ă largă și a infrastructurilor serviciilor digitale. Alegerea celui mai adecvat instrument de finanțare ia în considerare poten țialul generator de venituri al opera țiunii și nivelul s ău de risc, pentru a asigura utilizarea cât mai eficace a fondurilor publice. În cadrul evalu ării cererilor de sprijin din partea fondurilor ESI, fiecare stat membru ar trebui s ă ia în considerare evalu ările operațiunilor legate de cele care au fost depuse pentru MIE, dar care nu au fost selectate, f ără a aduce atingere deciziei finale de selec ție adoptate de autoritatea de management. 4.9 Instrumentul de asisten ță pentru preaderare, Instrumentul european de vecin ătate și Fondul european de dezvoltare 1. Statele membre și Comisia urm ăresc, în conformitate cu responsabilit ățile lor, să îmbunătățească coordonarea între instrumentele externe și fondurile ESI pentru a îmbun ătăți eficacitatea în realizarea mai multor obiective strategice ale Uniunii. Coordonarea și complementaritatea cu Fondul european de dezvoltare, Instrumentul de asistență pentru preaderare și Instrumentul european de vecin ătate sunt deosebit de importante. 2. Pentru a sprijini o integrare teritorial ă mai profund ă, statele membre caut ă să valorifice sinergiile dintre activit ățile de cooperare teritorial ă în cadrul politicii de coeziune și instrumentele europene de vecin ătate, în special în ceea ce privește activitățile de cooperare transfrontalier ă, ținând cont de poten țialul oferit de GECT. 5. PRINCIPIILE ORIZONTALE MEN ȚIONATE LA ARTICOLELE 5, 7 ȘI 8 ȘI OBIECTIVELE STRATEGICE INTERSECTORIALE 5.1 Parteneriat și guvernan ță pe mai multe niveluri 1. În conformitate cu articolul 5, statele membre respect ă principiul de parteneriat și guvernan ță pe mai multe niveluri pentru a facilita ob ținerea coeziunii sociale, economice și teritoriale și realizarea priorit ăților Uniunii privind o cre ștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii. Respectarea principiilor respective necesit ă o acțiune coordonat ă, în special între diferitele niveluri de guvernan ță, efectuat ă în conformitate cu principiile subsidiarit ății și proporționalității și în parteneriat, inclusiv printr-o cooperare opera țională și instituțională, în ceea ce prive ște pregătirea și punerea în aplicare a acordului de parteneriat și pregătirea și implementarea programelor.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/417 145 INFORMAȚII GENERALE 2. Statele membre analizeaz ă necesitatea de a consolida capacitatea instituț ională a partenerilor pentru a dezvolta potențialul acestora de a contribui la eficacitatea parteneriatului. 5.2 Dezvoltarea durabil ă 1. În toate etapele implement ării, statele membre și autoritățile de management asigur ă integrarea dezvolt ării durabile în fondurile ESI, cu respectarea principiului dezvolt ării durabile astfel cum este prev ăzut la articolul 3 alineatul (3) din TUE, precum și a obliga ției de a integra cerin țele privind protec ția mediului în conformitate cu prevederile articolului 11 și cu principiul „poluatorul pl ătește”, astfel cum este prev ăzut la articolul 191 alineatul (2) din TFUE. Autoritățile de management întreprind ac țiuni de-a lungul întregului ciclu de via ță al programului pentru a evita sau a reduce efectele d ăunătoare mediului ș i a asigura beneficii nete pe plan social, climatic și de mediu. Ac țiunile care trebuie întreprinse pot include urmă toarele: (a) direcționarea investi țiilor spre opț iunile cele mai economice din punct de vedere al utiliz ării resurselor și cele mai durabile; (b) evitarea investi țiilor care pot avea un impact negativ semnificativ asupra mediului sau climatului și sprijinirea acțiunilor de atenuare a altor impacturi eventuale; (c) adoptarea unei perspective pe termen lung pentru compararea costului diferitelor op țiuni de investi ții asupra „ciclului de via ță”; (d) creșterea utiliz ării achizițiilor publice ecologice. 2. Statele membre țin cont de poten țialul de atenuare a schimb ărilor climatice și de adaptare la acestea al investi țiilor realizate cu sprijinul fondurilor ESI, în conformitate cu articolul 8 și se asigur ă că acestea sunt rezistente la impactul schimb ărilor climatice și al dezastrelor naturale, cum ar fi riscurile sporite de inunda ții, secete, valuri de căldură, incendii de p ădure și fenomene meteorologice extreme. 3. Investi țiile sunt coerente cu ierarhizarea solu țiilor de gestionare a apei, în conformitate cu Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 1 ) și pun accentul pe op țiunile de gestionare a cererii. Soluț iile de aprovizionare alternative se iau în considerare doar în cazul în care poten țialul de economisire a apei și de creștere a eficien ței a fost epuizat. Interven ția publică în sectorul gestion ării deșeurilor completeaz ă eforturile depuse de sectorul privat, în special în ceea ce prive ște responsabilitatea produc ătorilor. Investi țiile încurajeaz ă abordările inovatoare care promoveaz ă niveluri ridicate de reciclare. Investiț iile sunt coerente cu ierarhia de șeurilor stabilită în Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 2 ). Cheltuielile legate de biodiversitate și de protejarea resurselor naturale sunt conforme cu Directiva 92/43/CEE a Consiliului ( 3 ). 5.3 Promovarea egalit ății între bărbați și femei și nediscriminarea 1. În conformitate cu articolul 7, statele membre și Comisia urm ăresc obiectivul egalit ății între bărbați și femei și adoptă măsuri adecvate pentru a preveni orice discriminare în cursul perioadei de preg ătire, implementare, monitorizare și evaluare a opera țiunilor, în cadrul programelor cofinan țate din fondurile ESI. În scopul realiz ării obiectivelor articolului 7, statele membre descriu ac țiunile care urmează a fi întreprinse, în special în ceea ce privește selectarea opera țiunilor, stabilirea obiectivelor pentru interven ții, precum ș i modalitățile de monitorizare și de raportare. Dac ă este cazul, statele membre efectueaz ă, de asemenea, analize din punctul de vedere al egalit ății între femei și bărbați. În particular, FSE sprijin ă acțiuni specifice orientate în acest sens. 2. Statele membre asigur ă, în conformitate cu articolele 5 și 7, participarea organismelor relevante responsabile de promovarea egalit ății de șanse între femei și bărbați și a nediscrimin ării în parteneriat și asigură structuri adecvate în conformitate cu practicile na ționale care s ă ofere consiliere privind egalitatea între femei și bărbați, nedis criminare și accesibilitate, pentru a furniza expertiza necesar ă în pregătirea, monitorizarea și evaluarea fondurilor ESI. 3. Autorit ățile de management efectueaz ă evaluări sau exerci ții de autoevaluare, în coordonare cu comitetele de monitorizare, punând accent pe aplicarea principiului egalit ății între femei și bărbați.RO L 347/418 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 ( 1 ) Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politic ă comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1). ( 2 ) Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind de șeurile și de abrogare a anumitor directive (JO L 312, 22.11.2008, p. 3). ( 3 ) Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faun ă și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7).local, regional și naț ional, cât și la nivelul Uniunii. Se asigur ă o eficien ță maximă a diferitelor instrumente de finanțare pentru proiectele cu relevan ță la nivelul Uniunii și pentru pia ța internă, care genereaz ă cea mai mare valoare ad ăugată la nivel european și care promoveaz ă coeziunea social ă, economic ă și teritorial ă, în special acele proiecte de implementare a re țelelor prioritare de transport, de energie și de infrastructuri digitale, astfel cum au fost identificate în cadrele politice respective privind re țele trans-europeene, pentru a construi noi infrastructuri și a moderniza substan țial infrastructura existent ă. 2. În domeniul transporturilor, planificarea investi țiilor se bazeaz ă pe cererea real ă și preconizat ă în materie de transport și identific ă verigi lips ă și blocaje, luând în considerare, în cadrul unei abord ări coerente, evolu ția legăturilor transfrontaliere ale Uniunii și creând leg ături între regiunile din cadrul unui stat membru. Investi țiile în conectivitatea regional ă la rețeaua transeuropean ă de transport (TEN-T) global ă și la rețeaua TEN-T central ă garantează faptul c ă zonele urbane ș i rurale beneficiaz ă de oportunit ățile create de re țelele majore. 3. Prioritizarea investi țiilor care au un impact dincolo de teritoriul unui anumit stat membru, în special a celor care fac parte din coridoarele re țelei TEN-T central ă, este coordonat ă cu planificarea TEN-T și cu planurile de imple mentare a coridoarelor re țelei centrale, astfel încât investi țiile efectuate de FEDR ș i Fondul de coeziune în ceea ce privește infrastructura de transport s ă fie în deplin ă conformitate cu orient ările TEN-T. 4. Statele membre se concentreaz ă asupra formelor de transport și de mobilitate urban ă durabile, precum și asupra investițiilor în domeniile care ofer ă cea mai mare valoare ad ăugată european ă, ținând cont de nevoia de a îmbunătăți calitatea, accesibilitatea și fiabilitatea serviciilor de transport pentru a promova transportul public. Odată identificate, investi țiile sunt clasificate pe priorit ăți în funcție de contribu ția lor la mobilitate, la durabilitate, la reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser ă, și la spațiul european unic al transporturilor, în conformitate cu viziunea stabilit ă în Cartea alb ă a Comisiei intitulat ă „Foaie de parcurs pentru un spa țiu european unic al trans porturilor – C ătre un sistem de transport competitiv și eficient din punct de vedere al resurselor”, subliniind faptul că în sectorul transporturilor este necesar ă o reducere semnificativ ă a emisiilor de gaze cu efect de ser ă. Contribuția proiectelor la re țelele europene sustenabile de transport de m ărfuri prin dezvoltarea c ăilor navigabile interne ar trebui promovat ă pe baza unei evalu ări prealabile a impactului lor asupra mediului. 5. Fondurile ESI permit realizarea infrastructurilor locale și regionale și a legăturilor lor la re țelele prioritare din Uniune în sectorul energiei și al telecomunica țiilor. 6. Statele membre și Comisia implementeaz ă mecanisme corespunz ătoare de coordonare și de asisten ță tehnică pentru a asigura complementaritatea și planificarea eficient ă a măsurilor în domeniul TIC în vederea utiliz ării pe deplin a diferitelor instrumente ale Uniunii (fonduri ESI, MIE, re țele transeuropene, Orizont 2020) pentru finanțarea rețelelor în band ă largă și a infrastructurilor serviciilor digitale. Alegerea celui mai adecvat instrument de finanțare ia în considerare poten țialul generator de venituri al opera țiunii și nivelul s ău de risc, pentru a asigura utilizarea cât mai eficace a fondurilor publice. În cadrul evalu ării cererilor de sprijin din partea fondurilor ESI, fiecare stat membru ar trebui s ă ia în considerare evalu ările operațiunilor legate de cele care au fost depuse pentru MIE, dar care nu au fost selectate, f ără a aduce atingere deciziei finale de selec ție adoptate de autoritatea de management. 4.9 Instrumentul de asisten ță pentru preaderare, Instrumentul european de vecin ătate și Fondul european de dezvoltare 1. Statele membre și Comisia urm ăresc, în conformitate cu responsabilit ățile lor, să îmbunătățească coordonarea între instrumentele externe și fondurile ESI pentru a îmbun ătăți eficacitatea în realizarea mai multor obiective strategice ale Uniunii. Coordonarea și complementaritatea cu Fondul european de dezvoltare, Instrumentul de asistență pentru preaderare și Instrumentul european de vecin ătate sunt deosebit de importante. 2. Pentru a sprijini o integrare teritorial ă mai profund ă, statele membre caut ă să valorifice sinergiile dintre activit ățile de cooperare teritorial ă în cadrul politicii de coeziune și instrumentele europene de vecin ătate, în special în ceea ce privește activitățile de cooperare transfrontalier ă, ținând cont de poten țialul oferit de GECT. 5. PRINCIPIILE ORIZONTALE MEN ȚIONATE LA ARTICOLELE 5, 7 ȘI 8 ȘI OBIECTIVELE STRATEGICE INTERSECTORIALE 5.1 Parteneriat și guvernan ță pe mai multe niveluri 1. În conformitate cu articolul 5, statele membre respect ă principiul de parteneriat și guvernan ță pe mai multe niveluri pentru a facilita ob ținerea coeziunii sociale, economice și teritoriale și realizarea priorit ăților Uniunii privind o cre ștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii. Respectarea principiilor respective necesit ă o acțiune coordonat ă, în special între diferitele niveluri de guvernan ță, efectuat ă în conformitate cu principiile subsidiarit ății și proporționalității și în parteneriat, inclusiv printr-o cooperare opera țională și instituțională, în ceea ce prive ște pregătirea și punerea în aplicare a acordului de parteneriat și pregătirea și implementarea programelor.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/417 4. Statele membre abordeaz ă în mod adecvat nevoile grupurilor defavorizate, pentru a le permite s ă se integreze mai bine pe pia ța forței de munc ă și a le facilita, astfel, participarea deplin ă la viața socială. 5.4 Accesibilitatea 1. Statele membre și Comisia, în conformitate cu articolul 7, adopt ă măsurile necesare pentru a preveni orice discriminare bazat ă pe handicap. Prin ac țiuni întreprinse pe tot parcursul ciclului de via ță al programului, autoritățile de management se asigur ă că toate produsele, bunurile, serviciile și infrastructurile care sunt deschise sau furnizate publicului și sunt cofinan țate de fondurile ESI sunt accesibile tuturor cet ățenilor, inclusiv celor cu handicap, în conformitate cu dreptul aplicabil, contribuind astfel la garantarea unui mediu f ără obstacole pentru persoanele cu handicap și persoanele în vârst ă. În special, se asigur ă accesibilitatea la mediul fizic, la transporturi, la TIC pentru promovarea incluziunii grupurilor defavorizate, inclusiv a persoanelor cu handicap. Acțiunile care trebui întreprinse pot include orientarea investiț iilor asupra garant ării accesului în cl ădirile existente și la serviciile recunoscute. 5.5 Abordarea schimb ărilor demografice 1. Provoc ările rezultate din evolu ția demografic ă, mai ales cele legate de reducerea popula ției active, de cre șterea ponderii pensionarilor prin raportare la popula ția totală și de depopulare, sunt luate în considerare la toate nivelurile. Statele membre utilizeaz ă fondurile ESI în conformitate cu strategiile na ționale sau regionale relevante, atunci când aceste strategii exist ă, pentru a aborda problemele demografice ș i pentru a genera cre ștere economic ă într-o societate în curs de îmb ătrânire. 2. Statele membre utilizeaz ă fondurile ESI în conformitate cu strategiile na ționale sau regionale relevante pentru a facilita incluziunea tuturor categoriile de vârst ă, inclusiv printr-un acces îmbun ătățit la educa ție și la structurile de asistență socială, cu scopul de a consolida ofertele de locuri de munc ă pentru persoanele în vârst ă și pentru tineri, și punând accentul pe regiunile cu o rată ridicat ă a ș omajului în rândul tinerilor față de rata medie a Uniunii. Investițiile în infrastructurile de s ănătate trebuie să aib ă ca obiectiv asigurarea unei vie ți active lungi și sănătoase pentru to ți cetățenii Uniunii. 3. Pentru abordarea provoc ărilor din regiunile cele mai afectate de schimb ările demografice, statele membre iden tifică în mod special m ăsuri pentru: (a) susținerea relans ării demografice prin crearea unor condi ții mai bune pentru familii și îmbunătățirea echili brului dintre via ța profesional ă și viața de familie; (b) stimularea ocup ării forței de munc ă, creșterea productivit ății și a performan ței economice prin investi ții în educație, TIC și cercetare, precum și în inovare; (c) axarea pe caracterul adecvat și calitatea educa ției, formării și structurilor de asisten ță socială, precum și, după caz, pe eficien ța sistemelor de protec ție socială; (d) promovarea furniz ării de asisten ță medicală și de îngrijire pe termen lung rentabile, inclusiv a investi țiilor în servicii de s ănătate și îngrijire online și în infrastructur ă. 5.6 Atenuarea schimb ărilor climatice și adaptarea la acestea În conformitate cu articolul 8, atenuarea schimb ărilor climatice și adaptarea la acestea și prevenirea riscurilor sunt integrate în preg ătirea și punerea în aplicare a acordurilor de parteneriat și în pregătirea și implementarea progra melor. 6. DISPOZI ȚII PRIVIND ABORDAREA PRINCIPALELOR PROVOC ĂRI TERITORIALE 6.1 Statele membre țin cont de caracteristicile geografice sau demografice și adoptă măsuri de abordare a provoc ărilor teritoriale specifice pentru fiecare regiune în scopul de a debloca poten țialul lor specific de dezvoltare, ajutându-le, prin aceasta, și să realizeze o cre ștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii în modul cel mai eficient. 6.2 Alegerea și combinarea obiectivelor tematice, precum și selectarea investi țiilor corespunz ătoare și a priorit ăților Uniunii și obiectivele specifice stabilite reflect ă necesitățile și potenț ialul de cre ștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii ale fiec ărui stat membru și ale fiecărei regiuni.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/419 147 INFORMAȚII GENERALE 6.3 Prin urmare, la preg ătirea acordurilor de parteneriat și a programelor, statele membre țin cont de faptul c ă provo cările sociale majore cu care se confrunt ă astăzi Uniunea - globalizare, schimb ări demografice, degradarea mediului, migrație, schimb ări climatice, utilizarea energiei, consecin țele economice și sociale ale crizei - pot avea impacturi diferite în diferite regiuni. 6.4 Pentru a asigura o abordare teritorial ă integrat ă a provoc ărilor teritoriale, statele membre se asigur ă că programele finanțate de fondurile ESI reflect ă diversitatea regiunilor europene în ceea ce prive ște caracteristicile legate de ocuparea for ței de munc ă și de piața muncii, interdependen țele dintre diferitele sectoare, modelele de navet ă, îmbătrânirea popula ției și schimbările demografice, caracteristicile legate de cultur ă, relief și patrimoniu, vulnerabi litatea la schimb ările climatice și impacturile acestora, constrângerile legate de utilizarea terenurilor și de resurse, potențialul de utilizare mai sustenabil ă a resurselor naturale, inclusiv a celor regenerabile, structurile institu ționale și de guvernare, conectivitatea și accesibilitatea, precum și legăturile dintre zonele rurale și cele urbane. Prin urmare, în temeiul articolului 15 alineatul (1) litera (a), statele membre și regiunile parcurg urm ătoarele etape pentru preg ătirea acordurilor de parteneriat și a programelor acestora: (a) o analiz ă a caracteristicilor, a poten țialului și a capacit ății de dezvoltare ale statului membru sau ale regiunii, în special în ceea ce prive ște principalele provoc ări identificate în Strategia Uniunii pentru o cre ștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii, în programele na ționale de reform ă, după caz, în recomand ările specifice pentru fiecare țară adoptate în temeiul articolului 121 alineatul (2) din TFUE și în recomand ările relevante ale Consiliului adoptate în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE; (b) o evaluare a principalelor provoc ări care trebuie abordate de regiune sau statul membru, identificarea strangu lărilor traficului și a verigilor lips ă, lacunele de inovare, inclusiv lipsa capacit ății de planificare și implementare, care afecteaz ă perspectivele pe termen lung privind cre șterea și locurile de munc ă. Aceasta constituie baza pentru identificarea posibilelor domenii și activități pentru fixarea priorit ăților, interven țiilor și orientărilor strategice; (c) o evaluare a coordon ării provoc ărilor intersectoriale, interjurisdic ționale sau transfrontaliere, în special în contextul strategiilor macroregionale și de bazin maritim; (d) identificarea etapelor care permit îmbun ătățirea coordon ării între diferitele niveluri teritoriale, ținând cont de scara și contextul teritoriale adecvate pentru elaborarea politicilor, precum și de cadrul institu țional și juridic al statelor membre, și a surselor de finan țare, pentru a furniza o abordare integrat ă care să stabileasc ă o legătură între Strategia Uniunii pentru o cre ștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii și actorii regionali și locali. 6.5 Pentru a lua în considerare obiectivul coeziunii teritoriale, statele membre și regiunile se asigur ă în mod special c ă abordarea general ă de a promova o cre ștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii în zonele în cauz ă: (a) reflect ă rolul ora șelor, al zonelor urbane și rurale, al zonelor de pescuit și al zonelor de coast ă, precum și al zonelor care se confrunt ă cu handicapuri geografice sau demografice specifice; (b) ține cont de provoc ările specifice ale regiunilor ultraperiferice, ale regiunilor cele mai nordice cu densitate foarte scăzută a popula ției, precum și ale regiunilor insulare, transfrontaliere sau muntoase; (c) ia în considerare legă turile dintre zonele urbane și cele rurale în ceea ce prive ște accesul la infrastructuri și servicii abordabile și de înalt ă calitate, precum și problemele din regiunile cu o concentra ție ridicată de comunit ăți marginalizate din punct de vedere social. 7. ACTIVIT ĂȚILE DE COOPERARE 7.1 Coordonare și complementaritate 1. Statele membre urm ăresc complementaritatea între activit ățile de cooperare și alte acțiuni sprijinite de fondurile ESI. 2. Statele membre se asigur ă că activitățile de cooperare constituie o contribu ție eficace la obiectivele strategiei Uniunii pentru o cre ștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii și că această cooperare este organizat ă în sprijinul unor obiective strategice mai ample. În acest scop, statele membre și Comisia asigur ă, în conformitate cu responsabilit ățile lor respective, complementaritatea și coordonarea cu alte programe sau instrumente finan țate de Uniune.RO L 347/420 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 4. Statele membre abordeaz ă în mod adecvat nevoile grupurilor defavorizate, pentru a le permite s ă se integreze mai bine pe pia ța forței de munc ă și a le facilita, astfel, participarea deplin ă la viața socială. 5.4 Accesibilitatea 1. Statele membre și Comisia, în conformitate cu articolul 7, adopt ă măsurile necesare pentru a preveni orice discriminare bazat ă pe handicap. Prin ac țiuni întreprinse pe tot parcursul ciclului de via ță al programului, autoritățile de management se asigur ă că toate produsele, bunurile, serviciile și infrastructurile care sunt deschise sau furnizate publicului și sunt cofinan țate de fondurile ESI sunt accesibile tuturor cet ățenilor, inclusiv celor cu handicap, în conformitate cu dreptul aplicabil, contribuind astfel la garantarea unui mediu f ără obstacole pentru persoanele cu handicap și persoanele în vârst ă. În special, se asigur ă accesibilitatea la mediul fizic, la transporturi, la TIC pentru promovarea incluziunii grupurilor defavorizate, inclusiv a persoanelor cu handicap. Acțiunile care trebui întreprinse pot include orientarea investiț iilor asupra garant ării accesului în cl ădirile existente și la serviciile recunoscute. 5.5 Abordarea schimb ărilor demografice 1. Provoc ările rezultate din evolu ția demografic ă, mai ales cele legate de reducerea popula ției active, de cre șterea ponderii pensionarilor prin raportare la popula ția totală și de depopulare, sunt luate în considerare la toate nivelurile. Statele membre utilizeaz ă fondurile ESI în conformitate cu strategiile na ționale sau regionale relevante, atunci când aceste strategii exist ă, pentru a aborda problemele demografice ș i pentru a genera cre ștere economic ă într-o societate în curs de îmb ătrânire. 2. Statele membre utilizeaz ă fondurile ESI în conformitate cu strategiile na ționale sau regionale relevante pentru a facilita incluziunea tuturor categoriile de vârst ă, inclusiv printr-un acces îmbun ătățit la educa ție și la structurile de asistență socială, cu scopul de a consolida ofertele de locuri de munc ă pentru persoanele în vârst ă și pentru tineri, și punând accentul pe regiunile cu o rată ridicat ă a ș omajului în rândul tinerilor față de rata medie a Uniunii. Investițiile în infrastructurile de s ănătate trebuie să aib ă ca obiectiv asigurarea unei vie ți active lungi și sănătoase pentru to ți cetățenii Uniunii. 3. Pentru abordarea provoc ărilor din regiunile cele mai afectate de schimb ările demografice, statele membre iden tifică în mod special m ăsuri pentru: (a) susținerea relans ării demografice prin crearea unor condi ții mai bune pentru familii și îmbunătățirea echili brului dintre via ța profesional ă și viața de familie; (b) stimularea ocup ării forței de munc ă, creșterea productivit ății și a performan ței economice prin investi ții în educație, TIC și cercetare, precum și în inovare; (c) axarea pe caracterul adecvat și calitatea educa ției, formării și structurilor de asisten ță socială, precum și, după caz, pe eficien ța sistemelor de protec ție socială; (d) promovarea furniz ării de asisten ță medicală și de îngrijire pe termen lung rentabile, inclusiv a investi țiilor în servicii de s ănătate și îngrijire online și în infrastructur ă. 5.6 Atenuarea schimb ărilor climatice și adaptarea la acestea În conformitate cu articolul 8, atenuarea schimb ărilor climatice și adaptarea la acestea și prevenirea riscurilor sunt integrate în preg ătirea și punerea în aplicare a acordurilor de parteneriat și în pregătirea și implementarea progra melor. 6. DISPOZI ȚII PRIVIND ABORDAREA PRINCIPALELOR PROVOC ĂRI TERITORIALE 6.1 Statele membre țin cont de caracteristicile geografice sau demografice și adoptă măsuri de abordare a provoc ărilor teritoriale specifice pentru fiecare regiune în scopul de a debloca poten țialul lor specific de dezvoltare, ajutându-le, prin aceasta, și să realizeze o cre ștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii în modul cel mai eficient. 6.2 Alegerea și combinarea obiectivelor tematice, precum și selectarea investi țiilor corespunz ătoare și a priorit ăților Uniunii și obiectivele specifice stabilite reflect ă necesitățile și potenț ialul de cre ștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii ale fiec ărui stat membru și ale fiecărei regiuni.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/419 3. Pentru a spori eficacitatea politicii de coeziune, statele membre urm ăresc coordonarea și complementaritatea între programele din cadrul obiectivului de cooperare teritorial ă european ă și din cadrul obiectivului privind investi țiile pentru cre ștere economic ă și locuri de munc ă, în special pentru a asigura o planificare coerent ă și a facilita implementarea unor investi ții la scară largă. 4. După caz, statele membre se asigur ă că obiectivele strategiilor macroregionale și privind bazinele maritime fac parte din planificarea strategic ă globală în cadrul acordurilor de parteneriat, în conformitate cu articolul 15 alineatul (2) din prezentul regulament și în cadrul programelor din regiunile și statele membre implicate, în conformitate cu dispozi țiile relevante ale normelor specifice fondurilor. De asemenea, statele membre încearc ă să se asigure c ă, în cazul instituirii unor strategii macroregionale și privind bazinele maritime, fondurile ESI sprijin ă implementarea lor în conformitate cu articolul 15 alineatul (2) din prezentul regulament și cu dispozi țiile relevante ale normelor specifice fondurilor, precum și în conformitate cu necesit ățile din zona vizat ă de program identificate de statele membre. Pentru a asigura o implementare eficient ă, se asigur ă, de asemenea, o coordonare cu alte instrumente finan țate de Uniune, precum și cu alte instrumente relevante. 5. Statele membre utilizeaz ă, după caz, posibilitatea de a întreprinde ac țiuni interregionale și transnaționale cu beneficiarii afla ți în cel pu țin un alt stat membru, în cadrul programelor opera ționale legate de obiectivul privind „investi țiile pentru cre ștere economic ă și locuri de munc ă”, inclusiv în ceea ce prive ște implementarea măsurilor relevante de cercetare și inovare care rezult ă din strategiile lor de „specializare inteligent ă”. 6. Statele membre și regiunile utilizeaz ă în mod optim programele de cooperare teritorial ă pentru a dep ăși obsta colele din calea cooper ării dincolo de frontierele administrative, contribuind totodat ă la Strategia Uniunii pentru o creștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii și consolidând coeziunea economic ă, socială și teritorial ă. În acest context, ar trebui s ă se acorde o atenț ie specială regiunilor care se afl ă sub inciden ța articolului 349 din TFUE. 7.2 Cooperarea transfrontalier ă, transnațională și interregional ă în cadrul FEDR 1. Statele membre și regiunile urm ăresc să utilizeze cooperarea pentru a ob ține masa critic ă, printre altele, în domeniul TIC și al cercet ării și inovării și să promoveze, de asemenea, dezvoltarea de abord ări comune de specializare inteligent ă și de parteneriate între institu țiile educa ționale. Cooperarea interregional ă include, dup ă caz, promovarea cooper ării și a schimburilor între grupuri inovatoare care desf ășoară activități intense de cercetare și a schimburilor între institu ții de cercetare, ținând cont de experien ța „Regiunilor cunoa șterii” și a „Potenț ialului de cercetare în regiunile de convergen ță și cele ultraperiferice” din cadrul celui de Al șaptelea program-cadru pentru cercetare. 2. Statele membre și regiunile încearc ă, în domeniile în cauz ă, să profite de cooperarea transfrontalier ă și trans națională pentru: (a) a asigura faptul c ă zonele care împ ărtășesc elemente geografice importante (insule, lacuri, râuri, bazine maritime sau lan țuri muntoase) sprijin ă gestionarea și promovarea comun ă a resurselor lor naturale; (b) a exploata economiile de scar ă care se pot ob ține, în special în ceea ce prive ște investițiile legate de utilizarea în comun a serviciilor publice; (c) a promova planificarea și dezvoltarea coerent ă a reț elei de infrastructur ă transfrontalier ă, în special a leg ă turilor transfrontaliere care lipsesc, și a modurilor de transport favorabile mediului și interoperabile în zone geografice mai extinse; (d) a obține o mas ă critică, în special în domeniul cercet ării și inovării și al TIC, în educa ție și în legătură cu măsuri de îmbun ătățire a competitivit ății IMM-urilor; (e) a consolida serviciile transfrontaliere destinate pieț ei muncii pentru a stimula mobilitatea lucr ătorilor peste frontiere; (f) a îmbună tăți guvernan ța transfrontalier ă. 3. Statele membre și regiunile urm ăresc să utilizeze cooperarea interregional ă pentru a consolida eficacitatea politicii de coeziune prin încurajarea schimbului de experien ță între regiuni și orașe cu scopul de a ameliora elaborarea și implementarea programelor în cadrul obiectivului privind investi țiile pentru cre ștere economic ă și locuri de muncă și al obiectivului de cooperarea teritorial ă european ă.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/421 149 INFORMAȚII GENERALE 7.3 Contribu ția programelor principale la strategiile macroregionale și privind bazinele maritime 1. În conformitate cu articolul 15 alineatul (2) litera (a) punctul (ii) din prezentul regulament și cu dispozi țiile relevante ale normelor specifice fondurilor, statele membre urm ăresc să asigure mobilizarea cu succes a finanță rii din partea Uniunii pentru strategiile macroregionale și privind bazinele maritime, în conformitate cu necesit ățile din zona vizat ă de program identificate de statele membre. Asigurarea mobiliz ării cu succes a finan țării se poate realiza, printre alte ac țiuni, prin stabilirea opera țiunilor prioritare care rezult ă din strategiile macroregionale și privind bazinele maritime, organizând cereri specifice pentru ele sau acordând prioritate acestor opera țiuni în procesul de selec ție prin identificarea opera țiunilor care pot fi finan țate în comun din diferite programe. 2. Statele membre iau în considerare utilizarea programelor transna ționale relevante drept cadre de sprijin pentru gama de politici și fonduri necesare pentru implementarea strategiilor macroregionale și privind bazinele maritime. 3. Statele membre promoveaz ă, după caz, utilizarea fondurilor ESI în contextul strategiilor macroregionale, pentru crearea de coridoare de transport europene, inclusiv pentru sprijinirea moderniz ării vămilor, prevenirea, preg ătirea și reacția la catastrofe naturale, gestionarea apei la nivelul bazinelor râurilor, infrastructura ecologică , cooperarea maritimă integrat ă transfrontalier ă și transsectorial ă, rețelele de cercetare și inovare și TIC, precum și gestionarea resurselor marine comune în bazinul maritim și protejarea biodiversit ății marine. 7.4 Cooperarea transna țională în cadrul FSE 1. Statele membre urm ăresc să abordeze domeniile de politic ă identificate în recomand ările relevante ale Consiliului pentru a profita reciproc la maximum de experien ța tuturor. 2. După caz, statele membre selecteaz ă temele activit ăților transna ționale și instituie mecanisme adecvate de imple mentare, în conformitate cu necesit ățile lor specifice.RO L 347/422 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 3. Pentru a spori eficacitatea politicii de coeziune, statele membre urm ăresc coordonarea și complementaritatea între programele din cadrul obiectivului de cooperare teritorial ă european ă și din cadrul obiectivului privind investi țiile pentru cre ștere economic ă și locuri de munc ă, în special pentru a asigura o planificare coerent ă și a facilita implementarea unor investi ții la scară largă. 4. După caz, statele membre se asigur ă că obiectivele strategiilor macroregionale și privind bazinele maritime fac parte din planificarea strategic ă globală în cadrul acordurilor de parteneriat, în conformitate cu articolul 15 alineatul (2) din prezentul regulament și în cadrul programelor din regiunile și statele membre implicate, în conformitate cu dispozi țiile relevante ale normelor specifice fondurilor. De asemenea, statele membre încearc ă să se asigure c ă, în cazul instituirii unor strategii macroregionale și privind bazinele maritime, fondurile ESI sprijin ă implementarea lor în conformitate cu articolul 15 alineatul (2) din prezentul regulament și cu dispozi țiile relevante ale normelor specifice fondurilor, precum și în conformitate cu necesit ățile din zona vizat ă de program identificate de statele membre. Pentru a asigura o implementare eficient ă, se asigur ă, de asemenea, o coordonare cu alte instrumente finan țate de Uniune, precum și cu alte instrumente relevante. 5. Statele membre utilizeaz ă, după caz, posibilitatea de a întreprinde ac țiuni interregionale și transnaționale cu beneficiarii afla ți în cel pu țin un alt stat membru, în cadrul programelor opera ționale legate de obiectivul privind „investi țiile pentru cre ștere economic ă și locuri de munc ă”, inclusiv în ceea ce prive ște implementarea măsurilor relevante de cercetare și inovare care rezult ă din strategiile lor de „specializare inteligent ă”. 6. Statele membre și regiunile utilizeaz ă în mod optim programele de cooperare teritorial ă pentru a dep ăși obsta colele din calea cooper ării dincolo de frontierele administrative, contribuind totodat ă la Strategia Uniunii pentru o creștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii și consolidând coeziunea economic ă, socială și teritorial ă. În acest context, ar trebui s ă se acorde o atenț ie specială regiunilor care se afl ă sub inciden ța articolului 349 din TFUE. 7.2 Cooperarea transfrontalier ă, transnațională și interregional ă în cadrul FEDR 1. Statele membre și regiunile urm ăresc să utilizeze cooperarea pentru a ob ține masa critic ă, printre altele, în domeniul TIC și al cercet ării și inovării și să promoveze, de asemenea, dezvoltarea de abord ări comune de specializare inteligent ă și de parteneriate între institu țiile educa ționale. Cooperarea interregional ă include, dup ă caz, promovarea cooper ării și a schimburilor între grupuri inovatoare care desf ășoară activități intense de cercetare și a schimburilor între institu ții de cercetare, ținând cont de experien ța „Regiunilor cunoa șterii” și a „Potenț ialului de cercetare în regiunile de convergen ță și cele ultraperiferice” din cadrul celui de Al șaptelea program-cadru pentru cercetare. 2. Statele membre și regiunile încearc ă, în domeniile în cauz ă, să profite de cooperarea transfrontalier ă și trans națională pentru: (a) a asigura faptul c ă zonele care împ ărtășesc elemente geografice importante (insule, lacuri, râuri, bazine maritime sau lan țuri muntoase) sprijin ă gestionarea și promovarea comun ă a resurselor lor naturale; (b) a exploata economiile de scar ă care se pot ob ține, în special în ceea ce prive ște investițiile legate de utilizarea în comun a serviciilor publice; (c) a promova planificarea și dezvoltarea coerent ă a reț elei de infrastructur ă transfrontalier ă, în special a leg ă turilor transfrontaliere care lipsesc, și a modurilor de transport favorabile mediului și interoperabile în zone geografice mai extinse; (d) a obține o mas ă critică, în special în domeniul cercet ării și inovării și al TIC, în educa ție și în legătură cu măsuri de îmbun ătățire a competitivit ății IMM-urilor; (e) a consolida serviciile transfrontaliere destinate pieț ei muncii pentru a stimula mobilitatea lucr ătorilor peste frontiere; (f) a îmbună tăți guvernan ța transfrontalier ă. 3. Statele membre și regiunile urm ăresc să utilizeze cooperarea interregional ă pentru a consolida eficacitatea politicii de coeziune prin încurajarea schimbului de experien ță între regiuni și orașe cu scopul de a ameliora elaborarea și implementarea programelor în cadrul obiectivului privind investi țiile pentru cre ștere economic ă și locuri de muncă și al obiectivului de cooperarea teritorial ă european ă.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/421 ANEXA II METODĂ PENTRU STABILIREA CADRULUI DE PERFORMAN ȚĂ 1. Cadrul de performan ță constă în obiectivele de etap ă stabilite pentru fiecare prioritate, cu excep ția priorităților dedicate asistenței tehnice și programelor dedicate instrumentelor financiare în conformitate cu articolul 39, pentru 2018, țintele stabilite pentru 2023. Obiectivele de etap ă și țintele sunt prezentate în conformitate cu formatul stabilit în tabelul 1. Tabelul 1: Format standard pentru cadrul de performan ță Prioritatea Indicatorul și, dacă este cazul, unitatea de m ăsurare Obiectivul de etap ă pentru 2018 Ținta pentru 2023 2. Obiectivele de etap ă sunt ținte intermediare direct legate de realizarea obiectivului specific al unei priorit ăți, dacă este cazul, care exprim ă progresul care se inten ționează să fie înregistrat pentru îndeplinirea țintei stabilite pentru sfâr șitul perioadei. Obiectivele de etap ă stabilite pentru 2018 includ indicatori financiari, indicatori de realizare și, dacă este cazul, indicatori de rezultat, care sunt strâns lega ți de interven țiile de politic ă sprijinite. Indicatorii de rezultat nu sunt luați în considerare în sensul articolului 22 alineatele (6) și (7). Obiectivele de etap ă pot fi, de asemenea, stabilite pentru etapele principale de implementare. 3. Obiectivele de etap ă și țintele sunt: (a) realiste, realizabile, relevante, incluzând informaț ii esențiale privind evolu ția unei priorit ăți; (b) coerente cu natura și caracterul obiectivelor specifice ale priorit ății; (c) transparente, cu obiective care pot fi verificate în mod obiectiv, identificând datele-surs ă și, atunci când este posibil, punându-le la dispozi ția publicului; (d) verificabile, f ără a impune totu și o sarcin ă administrativ ă dispropor ționată; (e) consecvente în toate programele opera ționale, dup ă caz. 4. Țintele pentru 2023 pentru o anumit ă prioritate se stabilesc ț inând seama de cuantumul rezervei de performan ță pentru prioritatea respectiv ă. 5. În cazuri justificate corespunz ător, precum o modificare semnificativ ă a condi țiilor economice, de mediu sau privind piața muncii dintr-un stat membru sau dintr-o regiune, și în plus fa ță de modific ările rezultate din aloc ările modificate pentru o anumit ă prioritate, statul membru respectiv poate propune revizuirea obiectivelor de etap ă și a țintelor în conformitate cu articolul 30.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/423 151 INFORMAȚII GENERALE ANEXA III DISPOZI ȚII PENTRU DETERMINAREA DOMENIULUI DE APLICARE ȘI A NIVELULUI SUSPEND ĂRII ANGAJAMENTELOR SAU PL ĂȚILOR ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 23 ALINEATUL (11) 1. DETERMINAREA NIVELULUI SUSPEND ĂRII ANGAJAMENTELOR Nivelul maxim al suspend ării aplicate unui stat membru se determin ă în prim ă instanță ținând seama de pragurile prevăzute la articolul 23 alineatul (11) al treilea paragraf literele (a) - (c). Nivelul respectiv se reduce dac ă sunt îndeplinite una sau mai multe dintre urm ătoarele condi ții: (a) dacă rata omajului din statul membru din anul anterior evenimentului declan șator prev ăzut la articolul 23 alineatul (9) depăș ește rata medie din Uniune cu peste două puncte procentuale, nivelul maxim al suspend ării se reduce cu 15 %; (b) dacă rata omajului din statul membru din anul anterior evenimentului declan șator prev ăzut la articolul 23 alineatul (9) depăș ește rata medie din Uniune cu peste cinci puncte procentuale, nivelul maxim al suspendă rii se reduce cu 25 %; (c) dacă rata omajului din statul membru din anul anterior evenimentului declan șator men ționat la articolul 23 alineatul (9) dep ășește rata medie din Uniune cu peste opt puncte procentuale, nivelul maxim al suspend ării se reduce cu 50 %; (d) dacă proporția popula ției supusă riscului de s ărăcie și excluziune social ă din statul membru din anul anterior evenimentului declan șator menționat la articolul 23 alineatul (9) dep ășește media din Uniune cu peste 10 puncte procentuale, nivelul maxim al suspend ării se reduce cu 20 %; (e) dacă statul membru a înregistrat o contragere a PIB-ului real în doi sau mai mul ți ani consecutivi anteriori evenimentului declan șator menționat la articolul 23 alineatul (9), nivelul maxim al suspend ării se reduce cu 20 %; (f) în cazul în care suspendarea vizează angajamente pentru 2018, 2019 sau 2020, se aplic ă o reducere nivelului obținut prin aplicarea articolului 23 alineatul (11), dup ă cum urmeaz ă: (i) pentru 2018, nivelul suspend ării se reduce cu 15 %; (ii) pentru 2019, nivelul suspend ării se reduce cu 25 %; (iii) pentru 2020, nivelul suspend ării se reduce cu 50 %. Reducerea nivelului suspend ării ce rezult ă din aplicarea literelor (a) - (f) nu dep ășește în total 50 %. În cazul în care situa ția prevăzută la litera (b) sau (c) intervine simultan cu ambele litere (d) și (e), efectul suspend ării se amână cu un an. 2. DETERMINAREA DOMENIULUI DE APLICARE AL SUSPEND ĂRII ANGAJAMENTELE PE PROGRAME ȘI PRIORIT ĂȚI O suspendare a angajamentelor aplicat ă unui stat membru afecteaz ă în prim ă instanță toate programele și prioritățile. Cu toate acestea, urm ătoarele programe și priorități sunt excluse din domeniul de aplicare al suspend ării: (i) programele sau priorit ățile care sunt deja supuse unei decizii de suspendare adoptate în conformitate cu articolul 23 alineatul (6); (ii) programele și prioritățile ale căror resurse urmeaz ă să fie majorate ca urmare a cererii de reprogramare adresate Comisiei în conformitate cu articolul 23 alineatul (1) în anul evenimentului declan șator prevăzut la articolul 23 alineatul (9); (iii) programele și prioritățile ale căror resurse au fost majorate în cei doi ani anteriori evenimentului declan șator prevăzut la articolul 23 alineatul (9) ca urmare a unei decizii adoptate în conformitate cu articolul 23 alineatul (5);RO L 347/424 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 ANEXA II METODĂ PENTRU STABILIREA CADRULUI DE PERFORMAN ȚĂ 1. Cadrul de performan ță constă în obiectivele de etap ă stabilite pentru fiecare prioritate, cu excep ția priorităților dedicate asistenței tehnice și programelor dedicate instrumentelor financiare în conformitate cu articolul 39, pentru 2018, țintele stabilite pentru 2023. Obiectivele de etap ă și țintele sunt prezentate în conformitate cu formatul stabilit în tabelul 1. Tabelul 1: Format standard pentru cadrul de performan ță Prioritatea Indicatorul și, dacă este cazul, unitatea de m ăsurare Obiectivul de etap ă pentru 2018 Ținta pentru 2023 2. Obiectivele de etap ă sunt ținte intermediare direct legate de realizarea obiectivului specific al unei priorit ăți, dacă este cazul, care exprim ă progresul care se inten ționează să fie înregistrat pentru îndeplinirea țintei stabilite pentru sfâr șitul perioadei. Obiectivele de etap ă stabilite pentru 2018 includ indicatori financiari, indicatori de realizare și, dacă este cazul, indicatori de rezultat, care sunt strâns lega ți de interven țiile de politic ă sprijinite. Indicatorii de rezultat nu sunt luați în considerare în sensul articolului 22 alineatele (6) și (7). Obiectivele de etap ă pot fi, de asemenea, stabilite pentru etapele principale de implementare. 3. Obiectivele de etap ă și țintele sunt: (a) realiste, realizabile, relevante, incluzând informaț ii esențiale privind evolu ția unei priorit ăți; (b) coerente cu natura și caracterul obiectivelor specifice ale priorit ății; (c) transparente, cu obiective care pot fi verificate în mod obiectiv, identificând datele-surs ă și, atunci când este posibil, punându-le la dispozi ția publicului; (d) verificabile, f ără a impune totu și o sarcin ă administrativ ă dispropor ționată; (e) consecvente în toate programele opera ționale, dup ă caz. 4. Țintele pentru 2023 pentru o anumit ă prioritate se stabilesc ț inând seama de cuantumul rezervei de performan ță pentru prioritatea respectiv ă. 5. În cazuri justificate corespunz ător, precum o modificare semnificativ ă a condi țiilor economice, de mediu sau privind piața muncii dintr-un stat membru sau dintr-o regiune, și în plus fa ță de modific ările rezultate din aloc ările modificate pentru o anumit ă prioritate, statul membru respectiv poate propune revizuirea obiectivelor de etap ă și a țintelor în conformitate cu articolul 30.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/423 (iv) programele sau priorit ățile de importan ță critică pentru solu ționarea unor condiț ii economice și sociale nefavo rabile. Aceste programe sau priorit ăți includ programele sau priorit ățile care sprijin ă investițiile de importan ță deosebită pentru Uniune legate de YEI. Programele sau priorit ățile pot fi considerate de importan ță deosebită atunci când sprijin ă investiții legate de punerea în aplicare a recomand ărilor adresate statelor membre în cauz ă în cadrul semestrului european sau alte priorit ăți care sus țin reducerea s ărăciei sau instrumentele financiare pentru competitivitatea IMM-urilor. 3. DETERMINAREA NIVELULUI FINAL AL SUSPEND ĂRII ANGAJAMENTELOR PENTRU PROGRAMELE CARE INTR Ă ÎN DOMENIUL DE APLICARE AL SUSPEND ĂRII Excluderea unei priorit ăți dintr-un program se face prin reducerea angajamentelor programului propor țional cu alocarea ce revine priorit ății respective. Nivelul suspend ării care se aplic ă angajamentelor programelor este cel care este necesar pentru a se atinge nivelul agregat al suspend ării determinat conform punctului 1. 4. DETERMINAREA DOMENIULUI DE APLICARE ȘI A NIVELULUI SUSPEND ĂRII PLĂȚILOR Programele și prioritățile menționate la punctul 2 subpunctele (i) - (iv) sunt excluse, de asemenea, din domeniul de aplicare al suspend ării plăților. Nivelul suspend ării care se aplic ă nu depășește 50 % din pl ățile programelor și priorităților.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/425 153 INFORMAȚII GENERALE ANEXA IV IMPLEMENTAREA INSTRUMENTELOR FINANCIARE: ACORDURILE DE FINAN ȚARE 1. Atunci când un instrument financiar este implementat în temeiul articolului 38 alineatul (5) literele (a) și (b), acordul de finanțare include clauzele și condițiile pentru contribu țiile programului la instrumentul financiar și include cel pu țin următoarele elemente: (a) strategia sau politica de investi ții care include modalit ățile de implementare, produsele financiare care urmeaz ă a fi oferite, destinatarii finali avu ți în vedere și combina ția preconizat ă cu sprijin prin intermediul unui grant (dup ă caz); (b) un plan de afaceri sau documente echivalente pentru implementarea instrumentului financiar, inclusiv efectul de levier preconizat men ționat la articolul 37 alineatul (2); (c) rezultatele- țintă pe care se preconizeaz ă că le va ob ține instrumentul financiar pentru a contribui la obiectivele și rezultatele specifice ale priorit ății relevante; (d) dispozi ții pentru monitorizarea implement ării investițiilor și a fluxului ofertelor de investi ții care includ raportarea de către instrumentul financiar c ătre fondul de fonduri și/sau autoritatea de management pentru a asigura respectarea articolului 46; (e) cerințe de audit, precum cerin țe minime privind p ăstrarea documenta ției la nivelul instrumentului financiar ( și la nivelul fondului de fonduri, după caz), și cerințe referitoare la p ăstrarea de eviden țe contabile separate pentru diferitele forme de sprijin, cu respectarea articolului 37 alineatele (7) și (8), după caz, inclusiv dispozi ții și cerințe referitoare la accesul la documente al autorit ăților de audit ale statele membre, al auditorilor Comisiei și al Curții de Conturi Europene pentru a asigura o pist ă de audit clar ă în conformitate cu articolul 34; (f) cerințe și proceduri de gestionare a contribu ției planificate furnizate de program în conformitate cu articolul 41 și pentru previziunea fluxului ofertelor de investi ții (deal flow), inclusiv cerin țe pentru conturile fiduciare/separate, astfel cum se men ționează la articolul 38 alineatul (8); (g) cerințe și proceduri pentru gestionarea dobânzii și a altor câ știguri generate în sensul articolului 43, inclusiv operațiuni/investi ții de trezorerie acceptabile, și răspunderea și responsabilit ățile părților implicate; (h) dispozi ții referitoare la calculul și plata costurilor de gestionare suportate sau ale comisioanelor de gestionare ale instrumentului financiar; (i) dispozi ții referitoare la reutilizarea resurselor care pot fi atribuite contribuț iei fondurilor ESI până la sfâr șitul perioadei de eligibilitate cu respectarea articolului 44; (j) dispozi ții referitoare la utilizarea resurselor care pot fi atribuite contribu ției fondurilor ESI dup ă sfârșitul perioadei de eligibilitate cu respectarea articolului 45 și o politic ă de ieșire din instrumentul financiar a contribu ției din fondurile ESI; (k) condiț ii pentru o posibil ă retragere total ă sau par țială a contribu țiilor din programe pentru instrumentele finan ciare, inclusiv fondul de fonduri, dup ă caz; (l) dispozi ții pentru a garanta c ă organismele care implementeaz ă instrumentele financiare le gestioneaz ă în mod independent și în conformitate cu standardele profesionale relevante și acționează în interesul exclusiv al p ărților care furnizeaz ă contribu ții la instrumentul financiar; (m) dispozi ții privind lichidarea instrumentului financiar. În plus, atunci când instrumentele financiare sunt organizate printr-un fond de fonduri, acordul de finan țare dintre autoritatea de management și organismul care implementeaz ă fondul de fonduri trebuie, de asemenea, s ă conțină dispoziții privind evaluarea și selectarea organismelor care implementeaz ă instrumentele financiare, inclusiv cereri de exprimare a interesului sau proceduri de achizi ții publice. 2. Documentele de strategie men ționate la articolul 38 alineatul (8) pentru instrumentele financiare implementate în temeiul articolului 38 alineatul (4) litera (c) includ cel pu țin următoarele elemente: (a) strategia sau politica de investi ții a instrumentului financiar, clauzele și condițiile generale ale produselor de tip datorie preconizate, destinatarii avu ți în vedere și acțiunile care urmeaz ă să fie sprijinite;RO L 347/426 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 (iv) programele sau priorit ățile de importan ță critică pentru solu ționarea unor condiț ii economice și sociale nefavo rabile. Aceste programe sau priorit ăți includ programele sau priorit ățile care sprijin ă investițiile de importan ță deosebită pentru Uniune legate de YEI. Programele sau priorit ățile pot fi considerate de importan ță deosebită atunci când sprijin ă investiții legate de punerea în aplicare a recomand ărilor adresate statelor membre în cauz ă în cadrul semestrului european sau alte priorit ăți care sus țin reducerea s ărăciei sau instrumentele financiare pentru competitivitatea IMM-urilor. 3. DETERMINAREA NIVELULUI FINAL AL SUSPEND ĂRII ANGAJAMENTELOR PENTRU PROGRAMELE CARE INTR Ă ÎN DOMENIUL DE APLICARE AL SUSPEND ĂRII Excluderea unei priorit ăți dintr-un program se face prin reducerea angajamentelor programului propor țional cu alocarea ce revine priorit ății respective. Nivelul suspend ării care se aplic ă angajamentelor programelor este cel care este necesar pentru a se atinge nivelul agregat al suspend ării determinat conform punctului 1. 4. DETERMINAREA DOMENIULUI DE APLICARE ȘI A NIVELULUI SUSPEND ĂRII PLĂȚILOR Programele și prioritățile menționate la punctul 2 subpunctele (i) - (iv) sunt excluse, de asemenea, din domeniul de aplicare al suspend ării plăților. Nivelul suspend ării care se aplic ă nu depășește 50 % din pl ățile programelor și priorităților.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/425 (b) un plan de afaceri sau documente echivalente pentru implementarea instrumentului financiar, inclusiv efectul de levier preconizat men ționat la articolul 37 alineatul (2); (c) utilizarea și reutilizarea resurselor care pot fi atribuite contribu ției fondurilor ESI în conformitate cu articolele 43, 44 și 45 (d) monitorizarea implement ării instrumentului financiar și raportarea în leg ătură cu acesta, pentru a asigura respectarea articolului 46.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/427 155 INFORMAȚII GENERALE ANEXA V DEFINIREA RATELOR FORFETARE PENTRU PROIECTELE GENERATOARE DE VENITURI NETE Sectorul Rate forfetare 1 RUTIER 30 % 2 FEROVIAR 20 % 3 TRANSPORT URBAN 20 % 4 AP Ă 25 % 5 DE ȘEURI SOLIDE 20 %RO L 347/428 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 (b) un plan de afaceri sau documente echivalente pentru implementarea instrumentului financiar, inclusiv efectul de levier preconizat men ționat la articolul 37 alineatul (2); (c) utilizarea și reutilizarea resurselor care pot fi atribuite contribu ției fondurilor ESI în conformitate cu articolele 43, 44 și 45 (d) monitorizarea implement ării instrumentului financiar și raportarea în leg ătură cu acesta, pentru a asigura respectarea articolului 46.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/427 ANEXA VI DISTRIBUIREA ANUAL Ă A CREDITELOR DE ANGAJAMENT PENTRU PERIOADA 2014-2020 Profil anual ajustat (inclusiv sumele suplimentare pentru YEI) 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Total Prețuri în EUR, 2011 44 677 333 745 45 403 321 660 46 044 910 729 46 544 721 007 47 037 288 589 47 513 211 563 47 924 907 446 325 145 694 739RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/429 157 INFORMAȚII GENERALE ANEXA VII METODOLOGIA DE ALOCARE Metoda de alocare pentru regiunile mai pu țin dezvoltate eligibile pentru obiectivul privind investi țiile pentru creștere economic ă și locuri de munc ă, menționat la articolul 90 alineatul (2) primul paragraf litera (a) 1. Alocarea corespunz ătoare fiecărui stat membru reprezint ă suma aloc ărilor pentru fiecare dintre regiunile sale eligibile de nivelul NUTS 2, calculate conform urm ătoarelor etape: (a) stabilirea unei sume absolute (în EUR) ob ținute prin înmul țirea popula ției regiunii în cauz ă cu diferen ța dintre PIB-ul pe cap de locuitor al regiunii respective, m ăsurat în func ție de PPC, și PIB-ul mediu pe cap de locuitor al UE-27 (în PPC); (b) aplicarea unui procent la suma absolut ă menționată anterior pentru a determina pachetul financiar al regiunii în cauză; procentul respectiv se moduleaz ă pentru a reflecta prosperitatea relativ ă, măsurată în func ție de PPC, comparativ cu media UE-27, a statului membru în care se situeaz ă regiunea eligibil ă, și anume: (i) pentru regiunile din statele membre al c ăror VNB pe cap de locuitor este mai mic de 82 % din media UE-27: 3,15 %; (ii) pentru regiunile din statele membre al c ăror VNB pe cap de locuitor este situat între 82 % și 99 % din media UE-27: 2,70 %; (iii) pentru regiunile din statele membre al c ăror VNB pe cap de locuitor este mai mare de 99 % din media UE-27: 1,65 %; (c) la suma ob ținută în concordan ță cu litera (b) se adaug ă, după caz, suma rezultat ă din acordarea unei prime de 1 300 EUR pe persoan ă fără loc de munc ă pe an, aplicat ă numărului de persoane f ără loc de munc ă din regiunea în cauză care dep ășesc numărul celor care nu ar avea loc de munc ă dacă s-ar aplica rata medie a șomajului din toate regiunile mai pu țin dezvoltate ale UE; Metoda de alocare pentru regiunile aflate în tranzi ție eligibile pentru obiectivul privind investi țiile pentru creștere economic ă și locuri de munc ă, menționat la articolul 90 alineatul (2) primul paragraf litera (b) 2. Alocarea corespunz ătoare fiecărui stat membru reprezint ă suma aloc ărilor pentru fiecare dintre regiunile sale eligibile de nivelul NUTS 2, calculate conform urm ătoarelor etape: (a) stabilirea intensit ății teoretice minime și maxime a ajutorului pentru fiecare regiune de tranzi ție eligibilă. Nivelul minim al sprijinului este determinat de intensitatea medie a ajutorului pe cap de locuitor pentru fiecare stat membru înainte de aplicarea sistemului de siguran ță regional, alocat regiunilor mai dezvoltate ale statului membru respectiv. În cazul în care statul membru nu mai are regiuni dezvoltate, nivelul minim al sprijinului este determinat de intensitatea medie ini țială a ajutorului pe cap de locuitor pentru toate regiunile mai dezvoltate, și anume 19,80 EUR pe cap de locuitor pe an. Nivelul maxim al sprijinului se refer ă la o regiune teoretic ă al cărei PIB pe cap de locuitor se ridic ă la 75 % din media UE-27 și se calculeaz ă prin metoda definit ă la punctul 1 literele (a) și (b) de mai sus. Din suma ob ținută prin aceast ă metodă , se ia în considerare 40 %. (b) calcularea aloc ărilor regionale ini țiale, ținând seama de PIB-ul regional pe cap de locuitor (în PPC), prin inter polarea liniar ă a PIB-ului relativ al regiunii pe cap de locuitor în raport cu UE-27; (c) la suma ob ținută în conformitate cu litera (b) se adaug ă, după caz, suma rezultat ă din acordarea unei prime de 1 100 EUR pe persoan ă fără loc de munc ă pe an, aplicat ă numărului de persoane f ără loc de munc ă din regiunea în cauză care dep ășesc numărul celor care nu ar avea loc de munc ă dacă s-ar aplica rata medie a șomajului din toate regiunile mai pu țin dezvoltate ale UE; Metoda de alocare pentru regiunile mai dezvoltate eligibile pentru obiectivul privind investi țiile pentru cre ștere economic ă și locuri de munc ă, menționat la articolul 90 alineatul (2) primul paragraf litera (c) 3. Valoarea ini țială totală a pachetului financiar teoretic total se ob ține prin înmul țirea unei intensit ăți anuale a ajutorului pe cap de locuitor de 19,80 EUR cu popula ția eligibilă. 4. Partea fiec ărui stat membru vizat este reprezentat ă de suma p ărților fiecăreia dintre regiunile sale eligibile de nivelul NUTS 2, determinate pe baza urm ătoarelor criterii, ponderate dup ă cum urmeaz ă: (a) popula ția regional ă totală (pondere de 25 %);RO L 347/430 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 (b) numărul de șomeri din regiunile de nivelul NUTS 2 cu o rat ă a șomajului care dep ășește media tuturor regiunilor mai dezvoltate (pondere de 20 %); (c) numărul de locuri de munc ă suplimentare necesare pentru a se atinge obiectivul Strategiei Uniunii pentru o creștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii referitor la rata regional ă a ocupării forței de munc ă de 75 % (pentru vârstele cuprinse între 20 și 64 de ani) (pondere de 20 %); (d) valoarea cu care trebuie s ă crească numă rul persoanelor cu vârsta între 30 și 34 de ani care sunt absolven ți de învățământ terțiar pentru a se atinge obiectivul de 40 % al Strategiei Uniunii pentru o cre ștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii (pondere de 12,5 %); (e) valoarea cu care trebuie s ă scadă numă rul persoanelor care au p ărăsit timpuriu sistemul de educa ție și formare profesional ă (cu vârsta între 18 și 24 de ani) pentru a se atinge obiectivul de 10 % al Strategiei Uniunii pentru o creștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii (pondere de 12,5 %); (f) diferen ța dintre PIB-ul real al regiunii (m ăsurat în PPC) și PIB-ul teoretic regional dac ă regiunea ar avea acela și PIB pe cap de locuitor ca și cea mai prosper ă regiune de nivelul NUTS 2 (pondere 7,5 %); (g) popula ția regiunilor de nivelul NUTS 3 cu o densitate a popula ției sub 12,5 locuitori/km 2 (pondere de 2,5 %). Metoda de alocare pentru statele membre eligibile pentru Fondul de coeziune în temeiul articolului 90 alineatul (3) 5. Valoarea ini țială totală a pachetului financiar teoretic total se ob ține prin înmul țirea unei intensit ăți medii anuale a ajutorului pe cap de locuitor de 48 EUR cu popula ția eligibilă. Partea din acest pachet financiar teoretic alocat ă a priori fiec ărui stat membru eligibil corespunde unui procent bazat pe popula ția, suprafa ța și prosperitatea na țională a statului și se obține în conformitate cu urm ătoarele etape: (a) calcularea mediei aritmetice a p ărții populației și a celei a suprafe ței statului membru respectiv în compara ție cu populația totală și suprafața totală a tuturor statelor membre eligibile. În cazul în care, totu și, partea popula ției totale a unui stat membru dep ășește partea suprafe ței sale totale cu un factor de 5 sau mai mult, ceea ce corespunde unei densit ăți extrem de mari a popula ției, se utilizeaz ă numai partea popula ției totale în aceast ă etapă; (b) ajustarea procentelor astfel ob ținute cu un coeficient care reprezint ă o treime din procentul prin care VNB-ul pe cap de locuitor (m ăsurat în paritatea puterii de cump ărare) al statului membru respectiv pentru perioada 2008 - 2010 dep ășește media VNB-ului pe cap de locuitor din toate statele membre eligibile (medie egal ă cu 100 %) sau este inferior acestei medii. 6. Pentru a se ține seama de nevoile importante ale statelor membre care au aderat la Uniunea European ă la 1 mai 2004 sau ulterior în ceea ce prive ște infrastructurile de transport și de mediu, partea lor din Fondul de coeziune se stabile ște la minimum o treime din pachetul financiar total dup ă plafonare conform dispozi țiilor de la punctele 10 - 13 primit în medie pe parcursul perioadei. 7. Creditele alocate din Fondul de coeziune pentru statele membre men ționate articolului 90 alineatul (3) paragraful al doilea scad treptat pe o perioad ă de șapte ani. Acest sprijin de tranzi ție va fi în valoare de 48 EUR pe cap de locuitor în 2014, aplicat la popula ția totală a statului membru. Sumele din anii urm ători vor fi exprimate ca procent din suma definită pentru 2014, procentele fiind de 71 % în 2015, 42 % în 2016, 21 % în 2017, 17 % în 2018, 13 % în 2019 și 8 % în 2020. Metoda de alocare pentru obiectivul de cooperare teritorial ă menționat la articolul 4 din Regulamentul privind CTE 8. Alocarea pe stat membru a resurselor care acoper ă cooperarea transfrontalier ă și transnațională, inclusiv contribu ția din FEDR pentru Instrumentul european de vecin ătate și Instrumentul de asisten ță pentru preaderare se stabile ște ca suma ponderat ă a părții populației din regiunile de grani ță și partea popula ției totale din fiecare stat membru. Ponderea este determinat ă de părțile respective ale componentelor transfrontaliere și transnaț ionale. Părțile compo nentelor de cooperare transfrontalier ă și transnațională sunt de 77,9 %, respectiv 22,1 %. Metoda de alocare pentru finan țarea suplimentar ă pentru regiunile men ționate la articolul 92 alineatul (1) litera (e) 9. O alocare special ă suplimentar ă care corespunde unei intensit ăți a ajutorului de 30 EUR pe cap de locuitor va fi acordată regiunilor de nivelul NUTS 2 ultraperiferice și regiunilor de nivelul NUTS 2 din nord cu o densitate mic ă a populației. Alocarea respectiv ă va fi distribuit ă pe regiuni și pe state membre, propor țional cu popula ția totală a acestor regiuni.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/431 159 INFORMAȚII GENERALE Nivelul maxim de transferuri din fondurile care sprijin ă coeziunea 10. Pentru a contribui la o concentrare corespunz ătoare a finan țării pentru coeziune asupra regiunilor și statelor membre mai puțin dezvoltate și la reducerea disparit ăților dintre intensitatea medie a ajutorului pe cap de locuitor, nivelul maxim al transferurilor (plafon) din fonduri c ătre fiecare stat membru este de 2,35 % din PIB-ul statului membru. Plafonul se va aplica pe o baz ă anuală, sub rezerva ajust ărilor necesare ca urmare a concentr ării la începutul perioadei a finanțării pentru YEI, și va reduce propor țional, dac ă este cazul, toate transferurile (cu excep ția celor pentru regiunile mai dezvoltate și pentru „obiectivul cooperarea teritorial ă european ă”) către statul membru vizat, astfel încât să se obțină nivelul maxim al transferurilor. Pentru statele membre care au aderat la Uniune înainte de 2013 și a căror creștere medie real ă a PIB-ului în perioada 2008-2010 a fost mai mic ă de -1 %, nivelul maxim al trans ferurilor va fi de 2,59 %. 11. Plafoanele men ționate la paragraful 10 de mai sus includ contribu țiile de la FEDR pentru finan țarea componentei transfrontaliere din cadrul Instrumentului european de vecin ătate și al Instrumentului de asisten ță pentru preaderare. Aceste plafoane nu includ creditele specifice de 3 000 000 000 de euro pentru YEI. 12. Calculele PIB-ului efectuate de Comisie se întemeiaz ă pe statisticile publicate în mai 2012. Ratele de cre ștere națională a PIB-ului prev ăzute de Comisie în mai 2012 pentru perioada 2014 - 2020 se aplic ă separat fiec ărui stat membru. 13. Normele descrise la punctul 10 nu pot da na ștere la aloc ări per stat membru mai mari de 110 % din nivelul lor în termeni reali pentru perioada de programare 2007 - 2013. Dispoziții complementare 14. Pentru toate regiunile al c ăror PIB pe cap de locuitor (în PPC) folosit drept criteriu de eligibilitate pentru perioada de programare 2007 - 2013 și a fost mai mic de 75 % din media UE-25, dar al c ăror PIB pe cap de locuitor dep ășește 75 % din media UE-27, nivelul minim al sprijinului pentru perioada 2014 - 2020 din cadrul obiectivului privind investițiile pentru cre ștere economic ă și locuri de munc ă va corespunde în fiecare an cu 60 % din alocarea anual ă orientativă medie anterioar ă în cadrul obiectivului de convergen ță, calculată de Comisie în cadrul financiar multianual pentru perioada 2007 - 2013. 15. Nicio regiune de tranzi ție nu prime ște mai pu țin decât ar fi primit dac ă ar fi fost o regiune mai dezvoltată . Pentru a determina nivelul acestei aloc ări minime, metoda de distribu ție a creditelor pentru regiunile mai dezvoltate va fi aplicată tuturor regiunilor care au un PIB pe cap de locuitor de cel pu țin 75 % din media UE-27. 16. Alocarea minim ă totală din fonduri pentru un stat membru corespunde unui procent de 55 % din alocarea total ă individual ă a acestuia pentru perioada 2007 - 2013. Ajust ările necesare pentru îndeplinirea acestei cerin țe se aplic ă proporțional aloc ărilor din fonduri, excluzând aloc ările din cadrul obiectivului de cooperare teritorial ă european ă. 17. Pentru a combate efectele pe care criza economic ă din statele membre ale zonei euro le-a avut asupra nivelului lor de prosperitate al acestor state și pentru a încuraja cre șterea economic ă și crearea de locuri de munc ă în aceste state membre, fondurile structurale vor prevedea urm ătoarele aloc ări suplimentare: (a) 1 375 000 000 EUR pentru regiunile mai dezvoltate din Grecia; (b) 1 000 000 000 EUR pentru Portugalia, distribuit dup ă cum urmeaz ă: 450 000 000 EUR pentru regiunile mai dezvoltate, din care 150 000 000 EUR pentru Madeira, 75 000 000 EUR pentru regiunile de tranzi ție și 475 000 000 EUR pentru regiunile cel mai puț in dezvoltate; (c) 100 000 000 EUR pentru regiunea Border, Midland and Western din Irlanda; (d) 1 824 000 000 EUR pentru Spania, din care 500 000 000 EUR pentru Extremadura, 1 051 000 000 EUR pentru regiunile în tranzi ție și 273 000 000 EUR pentru regiunile mai dezvoltate; (e) 1 500 000 000 EUR pentru regiunile cel mai pu țin dezvoltate ale Italiei, din care 500 000 000 EUR pentru zonele neurbane; 18. În vederea recunoa șterii provoc ărilor reprezentate de situa ția statelor membre insulare și de izolarea anumitor p ărți ale Uniunii, Malta și Cipru primesc, dup ă aplicarea metodei de calculare men ționate la punctul 16, un pachet suplimentar de 200 000 000 EUR și, respectiv, 150 000 000 EUR în cadrul obiectivului „investi ții pentru cre ștere și locuri de munc ă”, distribuit dup ă cum urmeaz ă: o treime pentru Fondul de coeziune și două treimi pentru fondurile structurale. Regiunilor spaniole Ceuta and Melilla le este alocat un pachet financiar total suplimentar de 50 000 000 EUR în cadrul fondurilor structurale.RO L 347/432 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 (b) numărul de șomeri din regiunile de nivelul NUTS 2 cu o rat ă a șomajului care dep ășește media tuturor regiunilor mai dezvoltate (pondere de 20 %); (c) numărul de locuri de munc ă suplimentare necesare pentru a se atinge obiectivul Strategiei Uniunii pentru o creștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii referitor la rata regional ă a ocupării forței de munc ă de 75 % (pentru vârstele cuprinse între 20 și 64 de ani) (pondere de 20 %); (d) valoarea cu care trebuie s ă crească numă rul persoanelor cu vârsta între 30 și 34 de ani care sunt absolven ți de învățământ terțiar pentru a se atinge obiectivul de 40 % al Strategiei Uniunii pentru o cre ștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii (pondere de 12,5 %); (e) valoarea cu care trebuie s ă scadă numă rul persoanelor care au p ărăsit timpuriu sistemul de educa ție și formare profesional ă (cu vârsta între 18 și 24 de ani) pentru a se atinge obiectivul de 10 % al Strategiei Uniunii pentru o creștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii (pondere de 12,5 %); (f) diferen ța dintre PIB-ul real al regiunii (m ăsurat în PPC) și PIB-ul teoretic regional dac ă regiunea ar avea acela și PIB pe cap de locuitor ca și cea mai prosper ă regiune de nivelul NUTS 2 (pondere 7,5 %); (g) popula ția regiunilor de nivelul NUTS 3 cu o densitate a popula ției sub 12,5 locuitori/km 2 (pondere de 2,5 %). Metoda de alocare pentru statele membre eligibile pentru Fondul de coeziune în temeiul articolului 90 alineatul (3) 5. Valoarea ini țială totală a pachetului financiar teoretic total se ob ține prin înmul țirea unei intensit ăți medii anuale a ajutorului pe cap de locuitor de 48 EUR cu popula ția eligibilă. Partea din acest pachet financiar teoretic alocat ă a priori fiec ărui stat membru eligibil corespunde unui procent bazat pe popula ția, suprafa ța și prosperitatea na țională a statului și se obține în conformitate cu urm ătoarele etape: (a) calcularea mediei aritmetice a p ărții populației și a celei a suprafe ței statului membru respectiv în compara ție cu populația totală și suprafața totală a tuturor statelor membre eligibile. În cazul în care, totu și, partea popula ției totale a unui stat membru dep ășește partea suprafe ței sale totale cu un factor de 5 sau mai mult, ceea ce corespunde unei densit ăți extrem de mari a popula ției, se utilizeaz ă numai partea popula ției totale în aceast ă etapă; (b) ajustarea procentelor astfel ob ținute cu un coeficient care reprezint ă o treime din procentul prin care VNB-ul pe cap de locuitor (m ăsurat în paritatea puterii de cump ărare) al statului membru respectiv pentru perioada 2008 - 2010 dep ășește media VNB-ului pe cap de locuitor din toate statele membre eligibile (medie egal ă cu 100 %) sau este inferior acestei medii. 6. Pentru a se ține seama de nevoile importante ale statelor membre care au aderat la Uniunea European ă la 1 mai 2004 sau ulterior în ceea ce prive ște infrastructurile de transport și de mediu, partea lor din Fondul de coeziune se stabile ște la minimum o treime din pachetul financiar total dup ă plafonare conform dispozi țiilor de la punctele 10 - 13 primit în medie pe parcursul perioadei. 7. Creditele alocate din Fondul de coeziune pentru statele membre men ționate articolului 90 alineatul (3) paragraful al doilea scad treptat pe o perioad ă de șapte ani. Acest sprijin de tranzi ție va fi în valoare de 48 EUR pe cap de locuitor în 2014, aplicat la popula ția totală a statului membru. Sumele din anii urm ători vor fi exprimate ca procent din suma definită pentru 2014, procentele fiind de 71 % în 2015, 42 % în 2016, 21 % în 2017, 17 % în 2018, 13 % în 2019 și 8 % în 2020. Metoda de alocare pentru obiectivul de cooperare teritorial ă menționat la articolul 4 din Regulamentul privind CTE 8. Alocarea pe stat membru a resurselor care acoper ă cooperarea transfrontalier ă și transnațională, inclusiv contribu ția din FEDR pentru Instrumentul european de vecin ătate și Instrumentul de asisten ță pentru preaderare se stabile ște ca suma ponderat ă a părții populației din regiunile de grani ță și partea popula ției totale din fiecare stat membru. Ponderea este determinat ă de părțile respective ale componentelor transfrontaliere și transnaț ionale. Părțile compo nentelor de cooperare transfrontalier ă și transnațională sunt de 77,9 %, respectiv 22,1 %. Metoda de alocare pentru finan țarea suplimentar ă pentru regiunile men ționate la articolul 92 alineatul (1) litera (e) 9. O alocare special ă suplimentar ă care corespunde unei intensit ăți a ajutorului de 30 EUR pe cap de locuitor va fi acordată regiunilor de nivelul NUTS 2 ultraperiferice și regiunilor de nivelul NUTS 2 din nord cu o densitate mic ă a populației. Alocarea respectiv ă va fi distribuit ă pe regiuni și pe state membre, propor țional cu popula ția totală a acestor regiuni.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/431 Regiunii ultraperiferice Mayotte îi este alocat un pachet financiar total de 200 000 000 EUR în cadrul fondurilor structurale. 19. Pentru a facilita adaptarea anumitor regiuni fie la schimbarea statutului lor de eligibilitate, fie la efectele pe termen lung ale evolu țiilor recente din economia lor, se efectueaz ă următoarele aloc ări suplimentare: (a) pentru Belgia 133 000 000 EUR, din care 66 500 000 EUR pentru Limburg și 66 500 000 EUR pentru regiunile de tranziție din Regiunea Valonia; (b) pentru Germania 710 000 000 EUR, din care 510 000 000 EUR pentru fostele regiuni de convergen ță din categoria regiunilor de tranzi ție și 200 000 000 EUR pentru regiunea Leipzig; (c) fără a aduce atingere dispozi țiilor de la punctul 10, regiunilor cel mai pu țin dezvoltate ale Ungariei li se va aloca un pachet suplimentar de 1 560 000 000 EUR, regiunilor cel mai pu țin dezvoltate ale Republicii Cehe un pachet suplimentar de 900 000 000 EUR și regiunilor cel mai pu țin dezvoltate ale Sloveniei un pachet suplimentar de 75 000 000 EUR din fondurile structurale. 20. Programului PEACE i se va aloca o sum ă totală de 150 000 000 EUR, din care 106 500 000 EUR pentru Regatul Unit și 43 500 000 EUR pentru Irlanda. Acest program va fi implementat sub forma unui program de cooperare transfrontalier ă care implic ă Irlanda de Nord și Irlanda. Ajustări suplimentare în conformitate cu articolul 92 alineatul (2) 21. În plus fa ță de sumele stabilite la articolele 91 și 92, Cipru va beneficia de credite suplimentare în valoare de 94 200 000 EUR în 2014 și de 92 400 000 EUR în 2015, care se vor adă uga la creditele deja existente din fondurile structurale.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/433 161 INFORMAȚII GENERALE ANEXA VIII METODOLOGIA PRIVIND ALOCAREA SPECIFIC Ă PENTRU INI țIATIVA PRIVIND OCUPAREA FOR țEI DE MUNCĂ ÎN RÂNDUL TINERILOR MEN țIONATĂ LA ARTICOLUL 91 I. Repartizarea aloc ării specifice pentru YEI este determinat ă în conformitate cu urm ătoarele etape: 1. Se identific ă numă rul de tineri șomeri cu vârsta cuprins ă între 15 și 24 ani în regiunile de nivelul NUTS 2 eligibile, astfel cum sunt definite la articolul 16 din Regulamentul privind FSE, și anume în regiunile de nivelul NUTS 2 care au rate ale șomajului în rândul tinerilor între 15 și 24 de ani de peste 25 % în 2012, și, în cazul statelor membre în care rata șomajului în rândul tinerilor a crescut cu peste 30 % în 2012, se iau în considerare regiunile care au rate ale șomajului în rândul tinerilor de peste 20 % în 2012 („regiuni eligibile”). 2. Alocarea corespunz ătoare fiecărei regiuni eligibile se calculeaz ă pe baza raportului dintre num ărul de tineri ș omeri din regiunea eligibil ă și numărul total de tineri șomeri men ționați la punctul 1 din toate regiunile eligibile. 3. Alocarea corespunz ătoare fiecărui stat membru este suma aloc ărilor corespunz ătoare fiecărei dintre regiunile sale eligibile. II. Alocările specifice pentru Ini țiativa privind ocuparea for ței de munc ă în rândul tinerilor nu sunt luate în considerare în scopul aplic ării plafonării normelor enun țate în anexa VII în legă tură cu alocarea resurselor globale. III. În scopul stabilirii aloc ărilor specifice acordate în cadrul YEI pentru regiunea Mayotte, rata șomajului în rândul tinerilor și numărul de tineri șomeri se determin ă pe baza celor mai recente date disponibile la nivel na țional, în cazul în care nu sunt disponibile date Eurostat pentru nivelul NUTS 2. IV. Resursele alocate YEI pot fi revizuite în sens ascendent pentru perioada 2016 - 2020 în cadrul procedurii bugetare, în conformitate cu articolul 14 din regulament Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013. Defalcarea pe stat membru a resurselor suplimentare are loc urmând acelea și etape ca și cele aplicate aloc ării inițiale, dar se bazeaz ă pe cele mai recente date anuale disponibile.RO L 347/434 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 Regiunii ultraperiferice Mayotte îi este alocat un pachet financiar total de 200 000 000 EUR în cadrul fondurilor structurale. 19. Pentru a facilita adaptarea anumitor regiuni fie la schimbarea statutului lor de eligibilitate, fie la efectele pe termen lung ale evolu țiilor recente din economia lor, se efectueaz ă următoarele aloc ări suplimentare: (a) pentru Belgia 133 000 000 EUR, din care 66 500 000 EUR pentru Limburg și 66 500 000 EUR pentru regiunile de tranziție din Regiunea Valonia; (b) pentru Germania 710 000 000 EUR, din care 510 000 000 EUR pentru fostele regiuni de convergen ță din categoria regiunilor de tranzi ție și 200 000 000 EUR pentru regiunea Leipzig; (c) fără a aduce atingere dispozi țiilor de la punctul 10, regiunilor cel mai pu țin dezvoltate ale Ungariei li se va aloca un pachet suplimentar de 1 560 000 000 EUR, regiunilor cel mai pu țin dezvoltate ale Republicii Cehe un pachet suplimentar de 900 000 000 EUR și regiunilor cel mai pu țin dezvoltate ale Sloveniei un pachet suplimentar de 75 000 000 EUR din fondurile structurale. 20. Programului PEACE i se va aloca o sum ă totală de 150 000 000 EUR, din care 106 500 000 EUR pentru Regatul Unit și 43 500 000 EUR pentru Irlanda. Acest program va fi implementat sub forma unui program de cooperare transfrontalier ă care implic ă Irlanda de Nord și Irlanda. Ajustări suplimentare în conformitate cu articolul 92 alineatul (2) 21. În plus fa ță de sumele stabilite la articolele 91 și 92, Cipru va beneficia de credite suplimentare în valoare de 94 200 000 EUR în 2014 și de 92 400 000 EUR în 2015, care se vor adă uga la creditele deja existente din fondurile structurale.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/433 ANEXA IX METODOLOGIA DE STABILIRE A COTEI MINIME DE FSE Cota procentual ă suplimentar ă care trebuie ad ăugată la cota resurselor fondurilor structurale men ționată la articolul 94 alineatul (4) alocate FSE într-un stat membru care corespunde cotei statului membru respectiv pentru perioada de programare 2007 - 2013 se stabile ște după cum urmeaz ă, pe baza ratelor de ocupare a for ței de munc ă (pentru persoanele cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani) a anului de referin ță 2012: — în cazul în care rata de ocupare a for ței de munc ă este de 65 % sau inferioar ă, cota se majoreaz ă cu 1,7 puncte procentuale; — în cazul în care rata de ocupare a for ței de munc ă depășește 65 %, dar nu este mai mare de 70 %, cota se majoreaz ă cu 1,2 puncte procentuale. — în cazul în care rata de ocupare a for ței de munc ă depășește 70 %, dar nu este mai mare de 75 %, cota se majoreaz ă cu 0,7 puncte procentuale. — în cazul în care rata de ocupare a for ței de munc ă depășește 75 %, nu este necesar ă nicio majorare. Cota procentual ă totală a unui stat membru dup ă adăugare nu dep ășește 52 % din resursele fondurilor structurale menționate la articolul 92 alineatul (4). Pentru Croa ția, cota resurselor din fondurile structurale, excluzând obiectivul de cooperare teritorial ă european ă, alocate către FSE pentru perioada de programare 2007 - 2013 corespunde cotei medii a regiunilor de convergen ță ale statelor membre care au aderat la Uniune la 1 ianuarie 2004 sau ulterior.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/435 163 INFORMAȚII GENERALE ANEXA X ADIȚIONALITATEA 1. CHELTUIELI STRUCTURALE PUBLICE SAU ASIMILABILE În statele membre în care regiunile mai pu țin dezvoltate reprezint ă cel puțin 65 % din popula ție, cifra utilizat ă pentru determinarea cheltuielilor structurale publice sau asimilabile este cifra privind formarea brut ă de capital fix raportat ă în programele de stabilitate și de convergen ță întocmite de statele membre în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului în vederea prezent ării strategiilor lor bugetare pe termen mediu. Cifra care va fi utilizată este cea raportat ă în contextul soldului bugetului general, al datoriilor de stat și al previziunilor bugetare ale autorităților publice, fiind prezentat ă ca procentaj din PIB. În statele membre în care regiunile mai pu țin dezvoltate reprezint ă peste 15 % și sub 65 % din popula ție, cifra utilizată pentru determinarea cheltuielilor structurale publice sau asimilabile este cifra total ă privind formarea brut ă de capital fix în regiunile mai pu țin dezvoltate. Raportarea acestei cifre se face în acela și format ca și cel stabilit în primul paragraf. 2. VERIFICAREA Verificările privind adi ționalitatea în conformitate cu articolul 95 alineatul (5) sunt supuse urm ătoarelor norme: 2.1 Verificarea ex ante (a) Atunci când transmite un acord de parteneriat, un stat membru furnizeaz ă informa ții privind profilul planificat al cheltuielilor în formatul din tabelul 1 de mai jos. Tabelul 1 Cheltuielile administra ției publice ca procent din PIB 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 P51 X X X X X X X (b) Statele membre în care regiunile mai pu țin dezvoltate reprezint ă peste 15 % și sub 65 % din popula ție furnizeaz ă, în plus, informa ții cu privire la profilul planificat al cheltuielilor din regiunile mai pu țin dezvoltate în formatul din tabelul 2. Tabelul 2 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Formarea brut ă de capital fix a adminis trației publice în regiunile mai pu țin dezvoltate, ca procentaj din PIB X X X X X X X (c) Statele membre pun la dispozi ția Comisiei informa ții privind principalii indicatori macroeconomici și prognozele care stau la baza nivelului de cheltuieli structurale publice sau asimilabile. (d) Statele membre în care regiunile mai puț in dezvoltate reprezint ă peste 15 % și sub 65 % din popula ție furnizeaz ă Comisiei și informa ții cu privire la metoda utilizat ă pentru estimarea form ării brute de capital fix în aceste regiuni. În acest sens, statele membre utilizeaz ă datele privind investi țiile publice la nivel regional, dacă sunt disponibile. În cazul în care aceste date nu sunt disponibile sau în alte cazuri justificate corespunz ător, inclusiv atunci când, pentru perioada 2014 - 2020, statul membru a modificat semnificativ împ ărțirea regional ă în sensul definiției din Regulamentul (CE) nr. 1059/2013, formarea brut ă de capital fix poate fi estimat ă aplicând indicatori privind cheltuielile publice regionale sau popula ția regional ă la datele privind investi țiile publice la nivel na țional. (e) Odată ce există un acord din partea Comisiei și a statului membru, tabelul 1 și, după caz, tabelul 2, vor fi incluse în acordul de parteneriat al statului membru în cauză ca nivel de referin ță al cheltuielilor structurale publice sau asimilabile care trebuie s ă fie men ținut în perioada 2014 – 2020.RO L 347/436 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 ANEXA IX METODOLOGIA DE STABILIRE A COTEI MINIME DE FSE Cota procentual ă suplimentar ă care trebuie ad ăugată la cota resurselor fondurilor structurale men ționată la articolul 94 alineatul (4) alocate FSE într-un stat membru care corespunde cotei statului membru respectiv pentru perioada de programare 2007 - 2013 se stabile ște după cum urmeaz ă, pe baza ratelor de ocupare a for ței de munc ă (pentru persoanele cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani) a anului de referin ță 2012: — în cazul în care rata de ocupare a for ței de munc ă este de 65 % sau inferioar ă, cota se majoreaz ă cu 1,7 puncte procentuale; — în cazul în care rata de ocupare a for ței de munc ă depășește 65 %, dar nu este mai mare de 70 %, cota se majoreaz ă cu 1,2 puncte procentuale. — în cazul în care rata de ocupare a for ței de munc ă depășește 70 %, dar nu este mai mare de 75 %, cota se majoreaz ă cu 0,7 puncte procentuale. — în cazul în care rata de ocupare a for ței de munc ă depășește 75 %, nu este necesar ă nicio majorare. Cota procentual ă totală a unui stat membru dup ă adăugare nu dep ășește 52 % din resursele fondurilor structurale menționate la articolul 92 alineatul (4). Pentru Croa ția, cota resurselor din fondurile structurale, excluzând obiectivul de cooperare teritorial ă european ă, alocate către FSE pentru perioada de programare 2007 - 2013 corespunde cotei medii a regiunilor de convergen ță ale statelor membre care au aderat la Uniune la 1 ianuarie 2004 sau ulterior.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/435 2.2 Verificarea intermediar ă (a) La momentul verific ării intermediare, se consider ă că un stat membru a men ținut nivelul cheltuielilor structurale publice sau asimilabile dac ă media anual ă a cheltuielilor în perioada 2014 – 2017 este mai mare sau egal ă cu nivelul de referin ță al cheltuielilor stabilit în acordul de parteneriat. (b) În urma verific ării intermediare, Comisia poate revizui, dup ă consultarea statelor membre, nivelul de referin ță al cheltuielilor structurale publice sau asimilabile din acordul de parteneriat dac ă situația economic ă a statului membru s-a modificat semnificativ fa ță de cea estimat ă la momentul adopt ării acordului de parteneriat. 2.3 Verificarea ex post La momentul verific ării ex post, se consider ă că un stat membru a men ținut nivelul cheltuielilor structurale publice sau asimilabile dac ă media anual ă a cheltuielilor din perioada 2014 – 2020 este mai mare sau egal ă cu nivelul de referință al cheltuielilor stabilit în acordul de parteneriat. 3. RATELE DE COREC ȚIE FINANCIAR Ă DUPĂ VERIFICAREA EX POST În cazul în care Comisia decide s ă realizeze o corec ție financiar ă în conformitate cu articolul 95 alineatul (6), rata de corecție financiar ă se obține scăzând 3 % din diferen ța dintre nivelul de referin ță din acordul de parteneriat și nivelul atins, exprimat ă ca procentaj din nivelul de referin ță, și apoi prin împ ărțirea rezultatului la 10. Corec ția financiar ă se stabilește aplicând aceast ă rată a corecției financiare la contribu ția fondurilor pentru statul membru în cauz ă în cazul regiunilor mai pu țin dezvoltate și al regiunilor de tranzi ție, pentru întreaga perioad ă de programare. În cazul în care diferen ța între nivelul de referin ță din acordul de parteneriat și nivelul atins, exprimat ă ca procentaj din nivelul de referin ță din acordul de parteneriat, reprezint ă 3 % sau mai pu țin, nu se efectueaz ă nicio corec ție financiară. Corecția financiar ă nu dep ășește 5 % din finan țările din partea fondurilor pentru statul membru în cauz ă pentru regiunile mai pu țin dezvoltate pentru ansamblul perioadei de programare.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/437 165 INFORMAȚII GENERALE ANEXA XI Condiț ionalități ex ante PARTEA I: Condi ții tematice ex ante Obiective tematice Priorit ăți de investi ții Condi ționalitate ex ante Criterii de îndeplinire 1. Consolidarea cercet ării, dezvoltării tehnologice și inovării (ținta C&D) [menționate la articolul 9 primul paragraf punctul 1] FEDR: — Toate priorit ățile de investi ții din cadrul obiectivului tematic nr. 1 1.1. Cercetare și inovare: Existen ța unei strategii na ționale sau regionale de specializare inteligent ă, în confor mitate cu programul na țional de reformă, care să echilibreze cheltuielile private cu cercetarea și inovarea și care să fie conform ă cu caracteristicile sistemelor na ționale sau regionale eficiente în domeniul cercet ării și al inovă rii. — Implementarea unei strategii naționale sau regionale de specia lizare inteligent ă care: — se bazeaz ă pe o analiz ă de iden tificare a punctelor forte și a punctelor slabe (analiz ă de tip SWOT) sau pe o analiz ă similară, cu scopul de a- și concentra resursele asupra unui număr limitat de priorit ăți în materie de cercetare și inovare; — prezint ă măsurile necesare pentru a stimula investi țiile private în activit ățile de CDT; — conține un mecanism de moni torizare. — A fost adoptat un cadru care evidențiază resursele bugetare disponibile pentru cercetare și inovare. FEDR: — Consolidarea cercet ării și inovării (C&I), a infrastructurii și a capaci tăților de dezvoltare a excelen ței în domeniul C&I, precum și promovarea centrelor de compe tență , în special a celor de interes european. 1.2 Infrastructura de cercetare și inovare Existen ța unui plan multianual pentru înscrierea în buget și priori tizarea investi țiilor. — A fost adoptat un plan multianual pentru înscrierea în buget și priori tizarea investi țiilor legate de priori tățile Uniunii și, dacă este cazul, de Forumul pentru o strategie europeană privind infrastructurile în domeniul cercet ării - ESFRI. 2. Sporirea utiliz ării și a calității și accesului la tehnologiile informa ției și comunica țiilor [ținta în domeniul benzii largi (broadband)] [menționate la articolul 9 alineatul (2)] FEDR: — Dezvoltarea de produse și servicii TIC, a comer țului electronic și a cererii de TIC. — Consolidarea aplica țiilor TIC pentru e-guvernare, e-înv ățare, e- incluziune, e-cultur ă și e-sănătate. 2.1. Dezvoltarea digital ă: Un cadru strategic de politic ă referitor la dezvoltarea digital ă pentru stimularea serviciilor bazate pe TIC publice și private de bun ă calitate, accesibile și interoperabile și pentru sporirea utilizării de către cetățeni, inclusiv de categoriile vulnerabile, precum și de întreprinderi și de administra țiile publice, inclusiv referitor la ini țiativele transfrontaliere. — Existen ța unui cadru strategic de politică pentru dezvoltarea digital ă, de exemplu, în cadrul strategiei naționale sau regionale de specia lizare inteligent ă care conț ine: — înscrierea în buget și priori tizarea ac țiunilor prin inter mediul unei analize de tip SWOT sau unei analize similare în conformitate cu tabloul de bord al Agendei digitale pentru Europa; — ar trebui s ă fi fost efectuat ă o analiză a contribu ției de echi librare a cererii și a ofertei de TIC;RO L 347/438 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 2.2 Verificarea intermediar ă (a) La momentul verific ării intermediare, se consider ă că un stat membru a men ținut nivelul cheltuielilor structurale publice sau asimilabile dac ă media anual ă a cheltuielilor în perioada 2014 – 2017 este mai mare sau egal ă cu nivelul de referin ță al cheltuielilor stabilit în acordul de parteneriat. (b) În urma verific ării intermediare, Comisia poate revizui, dup ă consultarea statelor membre, nivelul de referin ță al cheltuielilor structurale publice sau asimilabile din acordul de parteneriat dac ă situația economic ă a statului membru s-a modificat semnificativ fa ță de cea estimat ă la momentul adopt ării acordului de parteneriat. 2.3 Verificarea ex post La momentul verific ării ex post, se consider ă că un stat membru a men ținut nivelul cheltuielilor structurale publice sau asimilabile dac ă media anual ă a cheltuielilor din perioada 2014 – 2020 este mai mare sau egal ă cu nivelul de referință al cheltuielilor stabilit în acordul de parteneriat. 3. RATELE DE COREC ȚIE FINANCIAR Ă DUPĂ VERIFICAREA EX POST În cazul în care Comisia decide s ă realizeze o corec ție financiar ă în conformitate cu articolul 95 alineatul (6), rata de corecție financiar ă se obține scăzând 3 % din diferen ța dintre nivelul de referin ță din acordul de parteneriat și nivelul atins, exprimat ă ca procentaj din nivelul de referin ță, și apoi prin împ ărțirea rezultatului la 10. Corec ția financiar ă se stabilește aplicând aceast ă rată a corecției financiare la contribu ția fondurilor pentru statul membru în cauz ă în cazul regiunilor mai pu țin dezvoltate și al regiunilor de tranzi ție, pentru întreaga perioad ă de programare. În cazul în care diferen ța între nivelul de referin ță din acordul de parteneriat și nivelul atins, exprimat ă ca procentaj din nivelul de referin ță din acordul de parteneriat, reprezint ă 3 % sau mai pu țin, nu se efectueaz ă nicio corec ție financiară. Corecția financiar ă nu dep ășește 5 % din finan țările din partea fondurilor pentru statul membru în cauz ă pentru regiunile mai pu țin dezvoltate pentru ansamblul perioadei de programare.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/437 Obiective tematice Priorit ăți de investi ții Condi ționalitate ex ante Criterii de îndeplinire — indicatori de m ăsurare a evoluției interven țiilor în domenii precum cel al alfabe tizării digitale, e-incluziunii, e- accesibilit ății și evoluția în e- sănătate, în limitele articolului 168 din TFUE, care sunt aliniate la strategiile sectoriale ale Uniunii, na ționale sau regionale existente și relevante; — evaluarea necesit ăților în materie de consolidare a construirii capacităților TIC. FEDR: — Extinderea implement ării benzii largi, introducerea de re țele de mare vitez ă și sprijinirea adopt ării tehnologiilor emergente și a rețelelor pentru economia digital ă. 2.2. Infrastructura pentru re țeaua de generație următoare (Next Generation Network - NGN): Existen ța unor planuri naț ionale sau regionale privind NGN care s ă țină seama de acțiunile regionale în vederea atingerii țintelor Uniunii în materie de acces internet de mare vitez ă, care se concentreaz ă asupra unor domenii în care piața nu reu șește să ofere o infrastructur ă deschis ă, la un cost rezonabil și la un nivel al calit ății în conformitate cu normele UE în materie de concuren ță și de ajutoare de stat, și care s ă poată furniza servicii accesibile grupurilor de persoane vulnerabile. — Existen ța unui plan na țional sau regional de genera ție următoare care conține: — un plan de investi ții în infras tructură bazat pe o analiz ă economic ă care ia în considerare existența infrastructurilor private și publice și a planurilor de investiții; — modele de investi ții durabile care să conducă la intensificarea concurenței și care asigur ă accesul la infrastructur ă și servicii deschise, convenabile, de calitate și în pas cu progresele viitoare; — măsuri pentru a stimula investițiile private. 3. Îmbun ătățirea competi tivității întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) [menționate la articolul 9 primul paragraf punctul 3] FEDR: — Promovarea spiritului antrepre norial, în special prin facilitarea exploatării economice de noi idei și prin stimularea cre ării de firme noi, inclusiv prin intermediul incu batoarelor de afaceri — Sprijinirea capacit ății IMM-urilor de a se cre ște pe piețele regionale, naționale și internaționale și de a se implica în procesele de inovare. 3.1. Au fost efectuate ac țiuni specifice pentru a sprijini promovarea spiritului antreprenorial luând în considerare Actul privind micile întreprinderi (Small Business Act - SBA). — Acțiunile specifice sunt: — s-au adoptat m ăsuri pentru a reduce timpul și costurile necesare pentru a crea o între prindere, având în vedere obiec tivele SBA; — s-au adoptat m ăsuri pentru a reduce timpul necesar pentru a obține licențele și autoriza țiile pentru a ini ția și desfășura acti vitatea specific ă a unei între prinderi, având în vedere obiec tivele SBA;RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/439 167 INFORMAȚII GENERALE Obiective tematice Priorit ăți de investi ții Condi ționalitate ex ante Criterii de îndeplinire — s-a adoptat un mecanism de monitorizare a implement ării măsurilor din SBA care au fost aplicate și de evaluare a impactului pe care legisla ția îl are asupra IMM-urilor. 4. Sprijinirea tranzi ției către o economie cu emisii sc ăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele [menționate la articolul 9 primul paragraf punctul4] FEDR+Fondul de coeziune: — Sprijinirea eficien ței energetice, a gestionării inteligente a energiei și a utilizării energiei din surse rege nerabile în infrastructurile publice, inclusiv în cl ădirile publice și în sectorul locuin țelor. 4.1. Pentru construc ția sau renovarea clădirilor, s-au derulat ac țiuni de promovare a eficien ței în utilizarea energiei de c ătre utilizatorul final și investiții eficiente din punctul de vedere al costurilor în eficien ța ener getică. — Acțiunile constau în: — măsurile de asigurare a exis tenței unor cerin țe minime privind performan ța energetic ă a clădirilor consecvente cu articolul 3, articolul 4 și articolul 5 din Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului ( 1 ); — măsurile necesare pentru insti tuirea unui sistem de certificare a performan ței energetice a clădirilor în conformitate cu articolul 11 din Directiva 2010/31/UE; — măsuri de asigurare a unei plani ficări strategice privind eficien ța energetică în conformitate cu articolul 3 din Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului ( 2 ); — măsuri în conformitate cu articolul 13 din Directiva 2006/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 3 ) privind eficien ța energetic ă la utilizatorii finali și serviciile energetice pentru a asigura instalarea de contoare indi viduale la clien ții finali, în măsura în care este posibil din punct de vedere tehnic, rezonabil din punct de vedere financiar și propor țional în raport cu potenț ialele economii de energie. FEDR + Fondul de coeziune: — Promovarea utiliz ării cogener ării cu randament ridicat a energiei termice și a energiei electrice, pe baza cererii utile. 4.2. Au fost întreprinse ac țiuni de promovare a unei cogener ări cu randament ridicat a energiei termice și a energiei electrice. — Acțiunile constau în: — Sprijinul pentru cogenerare se bazează pe cererea de energie termică utilă și pe economiile de energie primar ă, în confor mitate cu articolul 7 alineatul (1) și articolul 9 alineatul (1) literele (a) și (b) din Directiva 2004/8/CE, statele membre sau organismele lor competente au evaluat cadrul legislativ ș i normativ existent, cu privire la procedurile de autorizare sau alte proceduri în vederea:RO L 347/440 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 Obiective tematice Priorit ăți de investi ții Condi ționalitate ex ante Criterii de îndeplinire — indicatori de m ăsurare a evoluției interven țiilor în domenii precum cel al alfabe tizării digitale, e-incluziunii, e- accesibilit ății și evoluția în e- sănătate, în limitele articolului 168 din TFUE, care sunt aliniate la strategiile sectoriale ale Uniunii, na ționale sau regionale existente și relevante; — evaluarea necesit ăților în materie de consolidare a construirii capacităților TIC. FEDR: — Extinderea implement ării benzii largi, introducerea de re țele de mare vitez ă și sprijinirea adopt ării tehnologiilor emergente și a rețelelor pentru economia digital ă. 2.2. Infrastructura pentru re țeaua de generație următoare (Next Generation Network - NGN): Existen ța unor planuri naț ionale sau regionale privind NGN care s ă țină seama de acțiunile regionale în vederea atingerii țintelor Uniunii în materie de acces internet de mare vitez ă, care se concentreaz ă asupra unor domenii în care piața nu reu șește să ofere o infrastructur ă deschis ă, la un cost rezonabil și la un nivel al calit ății în conformitate cu normele UE în materie de concuren ță și de ajutoare de stat, și care s ă poată furniza servicii accesibile grupurilor de persoane vulnerabile. — Existen ța unui plan na țional sau regional de genera ție următoare care conține: — un plan de investi ții în infras tructură bazat pe o analiz ă economic ă care ia în considerare existența infrastructurilor private și publice și a planurilor de investiții; — modele de investi ții durabile care să conducă la intensificarea concurenței și care asigur ă accesul la infrastructur ă și servicii deschise, convenabile, de calitate și în pas cu progresele viitoare; — măsuri pentru a stimula investițiile private. 3. Îmbun ătățirea competi tivității întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) [menționate la articolul 9 primul paragraf punctul 3] FEDR: — Promovarea spiritului antrepre norial, în special prin facilitarea exploatării economice de noi idei și prin stimularea cre ării de firme noi, inclusiv prin intermediul incu batoarelor de afaceri — Sprijinirea capacit ății IMM-urilor de a se cre ște pe piețele regionale, naționale și internaționale și de a se implica în procesele de inovare. 3.1. Au fost efectuate ac țiuni specifice pentru a sprijini promovarea spiritului antreprenorial luând în considerare Actul privind micile întreprinderi (Small Business Act - SBA). — Acțiunile specifice sunt: — s-au adoptat m ăsuri pentru a reduce timpul și costurile necesare pentru a crea o între prindere, având în vedere obiec tivele SBA; — s-au adoptat m ăsuri pentru a reduce timpul necesar pentru a obține licențele și autoriza țiile pentru a ini ția și desfășura acti vitatea specific ă a unei între prinderi, având în vedere obiec tivele SBA;RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/439 Obiective tematice Priorit ăți de investi ții Condi ționalitate ex ante Criterii de îndeplinire (a) încuraj ării proiect ării de unit ăți de cogenerare, în vederea satis facerii cererilor de c ăldură utilă justificate din punct de vedere economic și a evit ării unui volum mai mare de c ăldură decât căldura utilă; și (b) reducerii barierelor normative și de alt tip care stau în calea sporirii cogener ării. FEDR+Fondul de coeziune: — Promovarea produc ției și a distri buției de energie ob ținută din surse regenerabile. 4.3. Au fost întreprinse ac țiuni de promovare a produc ției și distribuției de energie din surse regenerabile ( 4 ). — Scheme de sprijin transparente, priorități privind accesul la re țea sau accesul garantat și prioritate pentru expediere, precum și norme standardizate privind suportarea separată și în comun a costurilor adaptărilor tehnice care au fost făcute publice, în conformitate cu articolul 14 alineatul (1) și articolul 16 alineatele (2) și (3) din Directiva 2009/28/CE a Parla mentului European și a Consiliu lui ( 4 ). — Un stat membru a adoptat un plan național de ac țiune în domeniul energiei regenerabile, în confor mitate cu articolul 4 din Directiva 2009/28/CE. 5. Promovarea adapt ării la schimbările climatice și prevenirea și gestiunea riscurilor (Ținta privind schimb ările climatice) [prev ăzută la articolul 9 primul paragraf punctul 5] FEDR+Fondul de coeziune: — Promovarea investi țiilor destinate abordării unor riscuri specifice, asigurarea rezisten ței în fața dezas trelor și dezvoltarea unor sisteme de gestionare a dezastrelor. 5.1. Prevenirea și gestionarea riscu rilor: Existen ța evaluărilor naț ionale sau regionale ale riscurilor pentru gestionarea dezastrelor, luând în considerare adaptarea la schimb ările climatice — Efectuarea unei evalu ări naț ionale sau regionale a riscurilor care s ă includă următoarele elemente: — o descriere a procesului, meto dologiei, metodelor și datelor nesensibile utilizate la evaluarea riscurilor, precum și a criteriilor bazate pe riscuri pentru priori tizarea investi țiilor; — o descriere a scenariilor de risc unic și de riscuri multiple; — ține seama, dup ă caz, de stra tegiile na ționale de adaptare la schimbările climatice.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/441 169 INFORMAȚII GENERALE Obiective tematice Priorit ăți de investi ții Condi ționalitate ex ante Criterii de îndeplinire 6. Conservarea și protejarea mediului și promovarea eficientei resurselor [menționate la articolul 9 primul paragraf punctul 6] FEDR+Fondul de coeziune: — Investi ții în sectorul apei, pentru a îndeplini cerin țele acquis-ului de mediu al Uniunii și pentru a răspunde unor nevoi de investi ții identificate de statele membre, care depășesc aceste cerin țe. 6.1. Sectorul apei: Existen ța (a) a unei politici tarifare privind apele care prevede stimulente corespunz ătoare pentru ca utilizatorii să utilizeze eficient resursele de ap ă și (b) a unei contribuții adecvate a diferitelor utilizări ale apei pentru recuperarea costurilor serviciilor legate de utilizarea apei la o rat ă stabilită de planul adoptat de gestionare a bazinelor hidrografice pentru investi ții sprijinite prin diferite programe. — În sectoarele sprijinite prin FEDR și Fondul de coeziune, un stat membru asigur ă contribu ția dife ritelor utiliz ări ale apei la recu perarea costurilor serviciilor de utilizare a apei, pe sector, în confor mitate cu articolul 9 alineatul (1) prima liniu ță din Directiva 2000/60/CE, ținând seama, dup ă caz, de efectele sociale, de mediu și economice ale recuper ării, precum și de condi țiile geografice și climatice ale regiunii/regiunilor afectate. — Adoptarea unui plan de gestionare a bazinului hidrografic, pentru districtul în care se situeaz ă un bazin hidrografic, în conformitate cu articolul 13 din Directiva 2000/60/CE. FEDR+Fondul de coeziune: — Investi ții în sectorul de șeurilor, pentru a îndeplini cerin țele acquis-ului de mediu al Uniunii și pentru a r ăspunde unor nevoi de investiții identificate de statele membre care dep ășesc aceste cerințe. 6.2. Sectorul de șeurilor: Promovarea unor investi ții sustenabile din punct de vedere economic și de mediu în sectorul de șeurilor, în special prin elaborarea de planuri de gestionare a deșeurilor în conformitate cu Directiva 2008/98/CE privind de șeurile și cu ierarhia de șeurilor. — În temeiul articolului 11 alineatul (5) din Directiva 2008/98/CE, s-a transmis Comisiei un raport de implementare cu privire la progresele înregistrate în atingerea țintelor de la articolul 11 din Directiva 2008/98/CE. — Existen ța unuia sau mai multor planuri de gestionare a de șeurilor, astfel cum se prevede la articolul 28 din Directiva 2008/98/CE. — Existen ța unor programe de prevenire a acumul ării de de șeuri, în conformitate cu articolul 29 din Directiva 2008/98/CE. — măsurile necesare pentru a atinge până în 2020 obiectivele privind pregătirea pentru reutilizare și reciclare în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Directiva 2008/98/CE.RO L 347/442 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 Obiective tematice Priorit ăți de investi ții Condi ționalitate ex ante Criterii de îndeplinire (a) încuraj ării proiect ării de unit ăți de cogenerare, în vederea satis facerii cererilor de c ăldură utilă justificate din punct de vedere economic și a evit ării unui volum mai mare de c ăldură decât căldura utilă; și (b) reducerii barierelor normative și de alt tip care stau în calea sporirii cogener ării. FEDR+Fondul de coeziune: — Promovarea produc ției și a distri buției de energie ob ținută din surse regenerabile. 4.3. Au fost întreprinse ac țiuni de promovare a produc ției și distribuției de energie din surse regenerabile ( 4 ). — Scheme de sprijin transparente, priorități privind accesul la re țea sau accesul garantat și prioritate pentru expediere, precum și norme standardizate privind suportarea separată și în comun a costurilor adaptărilor tehnice care au fost făcute publice, în conformitate cu articolul 14 alineatul (1) și articolul 16 alineatele (2) și (3) din Directiva 2009/28/CE a Parla mentului European și a Consiliu lui ( 4 ). — Un stat membru a adoptat un plan național de ac țiune în domeniul energiei regenerabile, în confor mitate cu articolul 4 din Directiva 2009/28/CE. 5. Promovarea adapt ării la schimbările climatice și prevenirea și gestiunea riscurilor (Ținta privind schimb ările climatice) [prev ăzută la articolul 9 primul paragraf punctul 5] FEDR+Fondul de coeziune: — Promovarea investi țiilor destinate abordării unor riscuri specifice, asigurarea rezisten ței în fața dezas trelor și dezvoltarea unor sisteme de gestionare a dezastrelor. 5.1. Prevenirea și gestionarea riscu rilor: Existen ța evaluărilor naț ionale sau regionale ale riscurilor pentru gestionarea dezastrelor, luând în considerare adaptarea la schimb ările climatice — Efectuarea unei evalu ări naț ionale sau regionale a riscurilor care s ă includă următoarele elemente: — o descriere a procesului, meto dologiei, metodelor și datelor nesensibile utilizate la evaluarea riscurilor, precum și a criteriilor bazate pe riscuri pentru priori tizarea investi țiilor; — o descriere a scenariilor de risc unic și de riscuri multiple; — ține seama, dup ă caz, de stra tegiile na ționale de adaptare la schimbările climatice.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/441 Obiective tematice Priorit ăți de investi ții Condi ționalitate ex ante Criterii de îndeplinire 7. Promovarea sistemelor de transport durabile și eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor rețelelor majore [menționate la articolul 9 primul paragraf punctul 7] FEDR+Fondul de coeziune: — Sprijinirea unui spa țiu european unic al transporturilor de tip multimodal prin investi ții în rețeaua transeuropean ă de transport (TEN-T). — Dezvoltarea și reabilitarea unor sisteme feroviare complete, de înaltă calitate și interoperabile și promovarea m ăsurilor de reducere a zgomotului. — Dezvoltarea și îmbun ătățirea sistemelor de transport care respectă mediul, inclusiv a celor cu zgomot redus, și care au emisii reduse de carbon, inclusiv a căilor navigabile interioare și a sistemelor de transport maritim, a porturilor, a leg ăturilor multi modale și infrastructurilor aero portuare, cu scopul de a promova mobilitatea durabil ă la nivel regional și local. FEDR: — Stimularea mobilit ății regionale prin conectarea nodurilor secundare și terțiare la infras tructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale. 7.1. Transporturi: Existen ța unuia sau mai multor planuri sau cadre cuprin zătoare pentru investi ții în trans porturi, în conformitate cu cadrul instituțional al statelor membre (inclusiv transportul public la nivel local și regional), care s ă sprijine dezvoltarea infrastructurii și să îmbu nătățească conectivitatea la re țelele globale și de bază TEN-T. — Existen ța unuia sau mai multor planuri sau cadre cuprinz ătoare pentru investi țiile în transporturi care îndeplinesc cerin țele legale pentru evaluarea strategic ă de mediu și care prev ăd: — contribu ția la zona de transport unic la nivel european, în conformitate cu articolul 10 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 5 ), inclusiv priorit ățile pentru investiții în: — reț eaua TEN-T de baz ă și rețeaua globală , în cazul în care se preconizeaz ă investiții din partea FEDR și a Fondului de coeziune; și — conectivitatea secundar ă; — un flux realist și matur de proiecte pentru care se preco nizează sprijin din partea FEDR și a Fondului de coeziune; — Măsuri care s ă asigure capacitatea unor organisme intermediare și beneficiari de a asigura fluxul de proiecte. FEDR+Fondul de coeziune: — Sprijinirea unui spa țiu european unic al transporturilor de tip multimodal prin investi ții în rețeaua transeuropean ă de transport (TEN-T). — Dezvoltarea și reabilitarea unor sisteme feroviare complete, de înaltă calitate și interoperabile și promovarea m ăsurilor de reducere a zgomotului. 7.2. Transportul feroviar: Existen ța în planurile sau cadrele cuprinz ătoare de transport a unei sec țiuni explicite privind dezvoltarea transportului feroviar, în conformitate cu cadrul instituțional al statelor membre (inclusiv privind transportul public la nivel local și regional), care s ă sprijine dezvoltarea infrastructurii și să îmbu nătățească conectivitatea la re țelele globale și de bază TEN-T. Investi țiile acoperă activele mobile, interoperabi litatea și consolidarea capacit ăților. — Existen ța unei sec țiuni privind dezvoltarea transportului feroviar în planurile sau cadrelor de transport prev ăzute anterior care să îndeplineasc ă cerințele legale pentru evaluarea strategic ă de mediu și care să prevadă un flux realist și matur de proiecte (inclusiv un calendar, un cadru bugetar). — Măsuri care s ă asigure capacitatea unor organisme intermediare și beneficiari de a asigura fluxul de proiecte.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/443 171 INFORMAȚII GENERALE Obiective tematice Priorit ăți de investi ții Condi ționalitate ex ante Criterii de îndeplinire — Dezvoltarea și îmbun ătățirea sistemelor de transport care respectă mediul. inclusiv a celor cu zgomot redus, și care au emisii reduse de carbon, inclusiv a căilor navigabile interioare și a sistemelor de transport maritim, a porturilor, a leg ăturilor multi modale și infrastructurilor aero portuare, cu scopul de a promova mobilitatea durabil ă la nivel regional și local. FEDR: — Stimularea mobilit ății regionale prin conectarea nodurilor secundare și terțiare la infras tructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale. FEDR+Fondul de coeziune: — Sprijinirea unui spa țiu european unic al transporturilor de tip multimodal prin investi ții în TEN- T. — Dezvoltarea și reabilitarea unor sisteme feroviare complete, de înaltă calitate și interoperabile și promovarea m ăsurilor de reducere a zgomotului. — Dezvoltarea și îmbun ătățirea sistemelor de transport care respectă mediul, inclusiv a celor cu zgomot redus) și care au emisii reduse de carbon, inclusiv a căilor navigabile interioare și a sistemelor de transport maritim, a porturilor, a leg ăturilor multi modale și infrastructurilor aero portuare, cu scopul de a promova mobilitatea durabil ă la nivel regional și local. FEDR: — Stimularea mobilit ății regionale prin conectarea nodurilor secundare și terțiare la infras tructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale. 7.3. Alte mijloace de transport, inclusiv c ăi navigabile interioare și transportul maritim, porturi, leg ături multimodale și infrastructuri aeropor tuare: Existen ța în planul sau planurile sau cadrul sau cadrele cuprinz ătoare de transport a unei secț iuni specifice privind c ăile navigabile interioare și transportul maritim, porturile, leg ă turile multimodale și infrastructurile aeroportuare, care contribuie la îmbu nătățirea conectivit ății la reț elele globale și de baz ă TEN-T și la promovarea mobilit ății regionale și locale durabile. — Existen ța în planul sau planurile sau cadrul sau cadrele de transport a unei secțiuni privind c ăile navigabile interioare și transportul maritim, porturile, leg ăturile multimodale și infrastructurile aeroportuare, care: — să îndeplineasc ă cerințele legale aplicabile evalu ărilor strategice de mediu; — să stabileasc ă un flux de proiecte realiste și mature (inclusiv un calendar și cadrul bugetar). — Măsuri care s ă asigure capacitatea unor organisme intermediare și beneficiari de a asigura fluxul de proiecte. FEDR: — Îmbun ătățirea eficien ței energetice și a securit ății aprovizion ării prin dezvoltarea unor sisteme inte ligente de distribu ție, stocare și transport al energiei și prin inte grarea descentraliz ării produc ției de energie din surse regenerabile. 7.4 Dezvoltarea de sisteme inteligente de distribu ție, stocare și transport al energiei electrice. Existența unor planuri cuprinz ătoare pentru investi ții în infrastructura ener getică inteligent ă și a unor m ăsuri de reglementare care s ă contribuie la îmbunătățirea eficien ței energetice și a securității aprovizion ării. — S-au adoptat planuri cuprinz ătoare care descriu priorit ățile privind infrastructura energetic ă naț ională care sunt: — în conformitate cu articolul 22 din Directiva 2009/72/CE și articolul 22 din Directiva 2009/73/CE, unde este cazul; șiRO L 347/444 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 Obiective tematice Priorit ăți de investi ții Condi ționalitate ex ante Criterii de îndeplinire 7. Promovarea sistemelor de transport durabile și eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor rețelelor majore [menționate la articolul 9 primul paragraf punctul 7] FEDR+Fondul de coeziune: — Sprijinirea unui spa țiu european unic al transporturilor de tip multimodal prin investi ții în rețeaua transeuropean ă de transport (TEN-T). — Dezvoltarea și reabilitarea unor sisteme feroviare complete, de înaltă calitate și interoperabile și promovarea m ăsurilor de reducere a zgomotului. — Dezvoltarea și îmbun ătățirea sistemelor de transport care respectă mediul, inclusiv a celor cu zgomot redus, și care au emisii reduse de carbon, inclusiv a căilor navigabile interioare și a sistemelor de transport maritim, a porturilor, a leg ăturilor multi modale și infrastructurilor aero portuare, cu scopul de a promova mobilitatea durabil ă la nivel regional și local. FEDR: — Stimularea mobilit ății regionale prin conectarea nodurilor secundare și terțiare la infras tructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale. 7.1. Transporturi: Existen ța unuia sau mai multor planuri sau cadre cuprin zătoare pentru investi ții în trans porturi, în conformitate cu cadrul instituțional al statelor membre (inclusiv transportul public la nivel local și regional), care s ă sprijine dezvoltarea infrastructurii și să îmbu nătățească conectivitatea la re țelele globale și de bază TEN-T. — Existen ța unuia sau mai multor planuri sau cadre cuprinz ătoare pentru investi țiile în transporturi care îndeplinesc cerin țele legale pentru evaluarea strategic ă de mediu și care prev ăd: — contribu ția la zona de transport unic la nivel european, în conformitate cu articolul 10 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 5 ), inclusiv priorit ățile pentru investiții în: — reț eaua TEN-T de baz ă și rețeaua globală , în cazul în care se preconizeaz ă investiții din partea FEDR și a Fondului de coeziune; și — conectivitatea secundar ă; — un flux realist și matur de proiecte pentru care se preco nizează sprijin din partea FEDR și a Fondului de coeziune; — Măsuri care s ă asigure capacitatea unor organisme intermediare și beneficiari de a asigura fluxul de proiecte. FEDR+Fondul de coeziune: — Sprijinirea unui spa țiu european unic al transporturilor de tip multimodal prin investi ții în rețeaua transeuropean ă de transport (TEN-T). — Dezvoltarea și reabilitarea unor sisteme feroviare complete, de înaltă calitate și interoperabile și promovarea m ăsurilor de reducere a zgomotului. 7.2. Transportul feroviar: Existen ța în planurile sau cadrele cuprinz ătoare de transport a unei sec țiuni explicite privind dezvoltarea transportului feroviar, în conformitate cu cadrul instituțional al statelor membre (inclusiv privind transportul public la nivel local și regional), care s ă sprijine dezvoltarea infrastructurii și să îmbu nătățească conectivitatea la re țelele globale și de bază TEN-T. Investi țiile acoperă activele mobile, interoperabi litatea și consolidarea capacit ăților. — Existen ța unei sec țiuni privind dezvoltarea transportului feroviar în planurile sau cadrelor de transport prev ăzute anterior care să îndeplineasc ă cerințele legale pentru evaluarea strategic ă de mediu și care să prevadă un flux realist și matur de proiecte (inclusiv un calendar, un cadru bugetar). — Măsuri care s ă asigure capacitatea unor organisme intermediare și beneficiari de a asigura fluxul de proiecte.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/443 Obiective tematice Priorit ăți de investi ții Condi ționalitate ex ante Criterii de îndeplinire — în conformitate cu planurile relevante de investi ții regionale prevăzute la articolul 12 și cu planul de dezvoltare a re țelei la nivelul Uniunii pe o perioad ă de zece ani, în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (CE) Nr. 714/2009 al Parlamentului European și al Consiliului ( 6 ) și Regulamentul (CE) Nr. 715/2009 al Parlamentului European și al Consiliului ( 7 ) și — care s ă fie compatibile cu articolul 3 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 8 ) privind orient ările referitoare la infrastructurile energetice trans europene [TEN-E]. — Aceste planuri con țin: — un flux realist și matur de proiecte pentru care se preco nizează sprijin din partea FEDR; — măsuri de atingere a obiectivelor de coeziune social ă și economic ă și protec ție a mediului înconjur ător, în conformitate cu articolul 3 alineatul (10) din Directiva 2009/72/CE și articolul 3 alineatul (7) din Directiva 2009/73/CE; — măsuri de optimizare a utiliz ării energiei electrice și de promovare a eficien ței ener getice, în conformitate cu articolul 3 alineatul (11) din Directiva 2009/72/CE și articolul 3 alineatul (8) din Directiva 2009/73/CE. 8. Promovarea sustenabi lității și calității locurilor de munc ă și sprijinirea mobilității forței de munc ă (Ținta privind for ța de muncă) [menționate la articolul 9 primul paragraf punctul 8] FSE: — Accesul la locuri de munc ă pentru persoanele aflate în c ăutarea unui loc de munc ă și pentru persoanele inactive, inclusiv pentru șomerii pe termen lung și pentru persoanele îndepărtate de pia ța muncii, inclusiv prin ini țiative locale de angajare și sprijin pentru mobi litatea for ței de munc ă. 8.1. Politicile active în domeniul pieței forței de munc ă sunt concepute și aplicate prin prisma orientărilor privind ocuparea for ței de muncă. — Serviciile de ocupare a for ței de muncă au capacitatea de a furniza și furnizeaz ă: — măsuri personalizate, active și preventive, în ceea ce prive ște piața muncii, într-un stadiu inci pient, care sunt disponibile pentru toate persoanele în căutarea unui loc de munc ă, axându-se în acela și timp pe persoanele cu cel mai mare risc de excluziune social ă, inclusiv pe persoanele din comunit ățile marginalizate;RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/445 173 INFORMAȚII GENERALE Obiective tematice Priorit ăți de investi ții Condi ționalitate ex ante Criterii de îndeplinire — informa ții cuprinz ătoare și transparente privind noile locuri de munc ă vacante și oportunitățile de angajare, ținând seama de necesit ățile în schimbare ale pie ței muncii. — Serviciile de ocupare a for ței de muncă au încheiat acorduri de cooperare oficiale și neoficiale cu părțile interesate relevante. FSE: — Activit ăți independente, spirit antreprenorial și deschiderea unei afaceri, inclusiv a unor între prinderi inovatoare, de dimensiuni mici, mijlocii și micro. FEDR: — Sprijinirea constituirii de incu batoare de afaceri și sprijinirea investițiilor în favoarea activit ăților independente, a microîntreprin derilor și a creării de întreprinderi. 8.2. Activit ăți independente, spirit antreprenorial și deschiderea unei afaceri: existen ța unui cadru strategic de politic ă pentru întreprinderile nou-înfiin țate favorabile incluziunii. — Existen ța unui cadru strategic de politică pentru sprijinirea întreprin derilor nou-înfiin țate favorabile incluziunii, care cuprinde urm ă toarele elemente: — măsuri adoptate pentru a reduce timpul și costurile necesare pentru a crea o întreprindere, având în vedere obiectivele SBA; — măsuri adoptate pentru a reduce timpul necesar pentru a ob ține licențele și autoriza țiile pentru a iniția și desfășura activitatea specifică a unei întreprinderi, având în vedere obiectivele SBA; — acțiuni care asigur ă legătura între servicii adecvate de dezvoltare a întreprinderilor și servicii financiare (accesul la capital), inclusiv pentru grupuri defavorizate, zone defavorizate, sau ambele dac ă este nevoie. FSE: — Modernizarea institu țiilor pie ței muncii, precum serviciile publice și private de ocupare a for ței de muncă, și îmbunătățirea gradului de satisfacere a nevoilor pie ței muncii, inclusiv prin m ăsuri de stimulare a mobilit ății trans naționale a lucr ătorilor, precum și prin programe de mobilitate și printr-o mai bun ă cooperare între instituții și părțile interesate rele vante. FEDR: — investi ții în infrastructurile destinate serviciilor de ocupare a forței de munc ă. 8.3. Institu țiile pieței forței de munc ă sunt modernizate și consolidate în lumina Orient ărilor privind ocuparea forței de munc ă. Reformele institu țiilor pieței forței de muncă vor fi precedate de un cadru strategic clar și o evaluare ex ante care să includă și dimensiunea de gen. — Acțiuni pentru reformarea servi ciilor de ocupare a for ței de muncă, care au ca scop de a le conferi acestora capacitatea de a furniza: — măsuri personalizate, active și preventive, în ceea ce prive ște piața muncii, într-un stadiu inci pient, care sunt disponibile pentru toate persoanele în căutarea unui loc de munc ă, axându-se în acela și timp pe persoanele cu cel mai mare risc de excluziune social ă, inclusiv pe persoanele din comunit ățile marginalizate; — informa ții cuprinz ătoare și transparente privind noile locuri de munc ă vacante și oportunitățile de angajare, ținând seama de necesit ățile în schimbare ale pie ței muncii.RO L 347/446 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 Obiective tematice Priorit ăți de investi ții Condi ționalitate ex ante Criterii de îndeplinire — în conformitate cu planurile relevante de investi ții regionale prevăzute la articolul 12 și cu planul de dezvoltare a re țelei la nivelul Uniunii pe o perioad ă de zece ani, în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (CE) Nr. 714/2009 al Parlamentului European și al Consiliului ( 6 ) și Regulamentul (CE) Nr. 715/2009 al Parlamentului European și al Consiliului ( 7 ) și — care s ă fie compatibile cu articolul 3 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 8 ) privind orient ările referitoare la infrastructurile energetice trans europene [TEN-E]. — Aceste planuri con țin: — un flux realist și matur de proiecte pentru care se preco nizează sprijin din partea FEDR; — măsuri de atingere a obiectivelor de coeziune social ă și economic ă și protec ție a mediului înconjur ător, în conformitate cu articolul 3 alineatul (10) din Directiva 2009/72/CE și articolul 3 alineatul (7) din Directiva 2009/73/CE; — măsuri de optimizare a utiliz ării energiei electrice și de promovare a eficien ței ener getice, în conformitate cu articolul 3 alineatul (11) din Directiva 2009/72/CE și articolul 3 alineatul (8) din Directiva 2009/73/CE. 8. Promovarea sustenabi lității și calității locurilor de munc ă și sprijinirea mobilității forței de munc ă (Ținta privind for ța de muncă) [menționate la articolul 9 primul paragraf punctul 8] FSE: — Accesul la locuri de munc ă pentru persoanele aflate în c ăutarea unui loc de munc ă și pentru persoanele inactive, inclusiv pentru șomerii pe termen lung și pentru persoanele îndepărtate de pia ța muncii, inclusiv prin ini țiative locale de angajare și sprijin pentru mobi litatea for ței de munc ă. 8.1. Politicile active în domeniul pieței forței de munc ă sunt concepute și aplicate prin prisma orientărilor privind ocuparea for ței de muncă. — Serviciile de ocupare a for ței de muncă au capacitatea de a furniza și furnizeaz ă: — măsuri personalizate, active și preventive, în ceea ce prive ște piața muncii, într-un stadiu inci pient, care sunt disponibile pentru toate persoanele în căutarea unui loc de munc ă, axându-se în acela și timp pe persoanele cu cel mai mare risc de excluziune social ă, inclusiv pe persoanele din comunit ățile marginalizate;RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/445 Obiective tematice Priorit ăți de investi ții Condi ționalitate ex ante Criterii de îndeplinire — Reforma serviciilor de ocupare a forței de munc ă va include crearea de reț ele de cooperare oficial ă sau informală cu părțile interesate rele vante. FSE: — Îmbătrânire activ ă și în condiț ii bune de s ănătate. 8.4. Îmbătrânire activ ă și în condiț ii bune de s ănătate: Politicile de îmb ă trânire activ ă sunt concepute în lumina Orient ărilor privind ocuparea forței de munc ă — Părțile interesate relevante sunt implicate în elaborarea și monito rizarea strategiilor de îmb ătrânire activă, în vederea p ăstrării lucră torilor în vârst ă pe piața muncii și a promov ării ocupării profesionale a acestora. — Un stat membru a instituit m ăsuri de promovare a îmb ătrânirii active. FSE: — Adaptarea la schimb ări a lucrăto rilor, întreprinderilor și antrepre norilor. 8.5. Adaptarea la schimb ări a lucrăto rilor, întreprinderilor și antrepreno rilor: Existen ța unor politici care vizează favorizarea anticip ării și bunei gestion ări a modific ărilor și restructur ărilor. — Existen ța unor instrumente de spri jinire a partenerilor sociali și a auto rităților publice în vederea dezvoltării și monitoriz ării unor metode proactive de schimbare și restructurare, care cuprind m ăsuri: — de promovare a anticip ării schimbărilor; — de promovare a preg ătirii și gestionării procesului de restruc turare. FSE: — Integrarea durabil ă pe piața muncii a tinerilor, în special a celor care nu au un loc de munc ă, nu urmează studii sau cursuri de formare, inclusiv a tinerilor care se confrunt ă cu riscul excluderii sociale și a tinerilor din comuni tățile marginalizate, inclusiv prin executarea garan ției pentru tineri. 8.6. Existen ța unui cadru politic strategic pentru promovarea ocup ării forței de munc ă în rândul tinerilor, inclusiv prin executarea garan ției pentru tineret. Această condiționalitate ex ante se aplică doar pentru aplicarea YEI. — Există un cadru politic strategic cuprinzător pentru promovarea ocupării forței de munc ă în rândul tinerilor care: — se bazeaz ă pe dovezi care măsoară rezultatele pentru tinerii care nu au un loc de muncă, nu urmeaz ă studii sau nu particip ă la formare profe sională și care constituie funda mentul pentru elaborarea de politici specifice și pentru moni torizarea evolu ției; — identific ă autoritatea public ă relevantă responsabil ă de gestionarea m ăsurilor de ocupare a for ței de munc ă în rândul tinerilor și de coor donarea parteneriatelor la toate nivelurile și în toate sectoarele; — implic ă toate p ărțile interesate care sunt relevante în abordarea șomajului în rândul tinerilor; — permite o intervenț ie și activare timpurie;RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/447 175 INFORMAȚII GENERALE Obiective tematice Priorit ăți de investi ții Condi ționalitate ex ante Criterii de îndeplinire — cuprinde m ăsuri de sprijin pentru accesul la integrarea pe piața muncii, îmbun ătățirea competen țelor, mobilitatea forței de munc ă și integrarea sustenabil ă pe pia ța muncii a tinerilor care nu au un loc de muncă, nu urmeaz ă studii sau cursuri de formare. 9. Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oric ărei discriminări (ținta privind combaterea s ărăciei) [menționate la articolul 9 primul paragraf punctul 9] FSE: — Incluziunea activ ă, inclusiv în vederea promov ării egalității de șanse, a particip ării active și a îmbunătățirii capacit ății de inserție profesional ă. FEDR: — Investi ții în infrastructurile sanitare și sociale care contribuie la dezvoltarea la nivel na țional, regional și local, reducând inegali tățile în ceea ce prive ște starea de sănătate, promovând incluziunea socială prin îmbun ătățirea accesului la servicii sociale, culturale și de recreere, precum și trecerea de la serviciile insti tuționale la serviciile prestate de comunitate. — Oferirea de sprijin revitaliz ării fizice, economice și sociale a comunităților defavorizate din regiunile urbane și rurale. 9.1. Existen ța și implementarea unui cadru strategic de politic ă naț ională pentru reducerea să răciei care vizeaz ă incluziunea activ ă a persoanelor excluse de pe pia ța muncii în lumina Orientărilor privind ocuparea for ței de muncă. — Existen ța unui cadru strategic de politică naț ională pentru reducerea sărăciei, care vizeaz ă incluziunea activă și care: — constituie o baz ă justificativ ă suficientă pentru elaborarea unor politici de reducere a sărăciei și de monitorizare a evoluțiilor; — conține măsuri de sprijinire a atingerii țintei privind s ărăcia și excluziunea social ă la nivel național (definit ă în Programul Național de Reform ă), care include promovarea locurilor de munc ă durabile și de calitate pentru persoanele cele mai expuse riscului de excluziune social ă, inclusiv pentru persoanele din comuni tățile marginalizate; — implic ă părțile interesate relevante în combaterea s ărăciei; — în func ție de nevoile identificate, include m ăsuri pentru trecerea de la îngrijirea institu țională la cea bazată pe comunitate. — La cerere și dacă este justificat, părțile interesate relevante vor primi asisten ță pentru prezentarea de proiecte și pentru implementarea și gestionarea proiectelor selectate.RO L 347/448 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 Obiective tematice Priorit ăți de investi ții Condi ționalitate ex ante Criterii de îndeplinire — Reforma serviciilor de ocupare a forței de munc ă va include crearea de reț ele de cooperare oficial ă sau informală cu părțile interesate rele vante. FSE: — Îmbătrânire activ ă și în condiț ii bune de s ănătate. 8.4. Îmbătrânire activ ă și în condiț ii bune de s ănătate: Politicile de îmb ă trânire activ ă sunt concepute în lumina Orient ărilor privind ocuparea forței de munc ă — Părțile interesate relevante sunt implicate în elaborarea și monito rizarea strategiilor de îmb ătrânire activă, în vederea p ăstrării lucră torilor în vârst ă pe piața muncii și a promov ării ocupării profesionale a acestora. — Un stat membru a instituit m ăsuri de promovare a îmb ătrânirii active. FSE: — Adaptarea la schimb ări a lucrăto rilor, întreprinderilor și antrepre norilor. 8.5. Adaptarea la schimb ări a lucrăto rilor, întreprinderilor și antrepreno rilor: Existen ța unor politici care vizează favorizarea anticip ării și bunei gestion ări a modific ărilor și restructur ărilor. — Existen ța unor instrumente de spri jinire a partenerilor sociali și a auto rităților publice în vederea dezvoltării și monitoriz ării unor metode proactive de schimbare și restructurare, care cuprind m ăsuri: — de promovare a anticip ării schimbărilor; — de promovare a preg ătirii și gestionării procesului de restruc turare. FSE: — Integrarea durabil ă pe piața muncii a tinerilor, în special a celor care nu au un loc de munc ă, nu urmează studii sau cursuri de formare, inclusiv a tinerilor care se confrunt ă cu riscul excluderii sociale și a tinerilor din comuni tățile marginalizate, inclusiv prin executarea garan ției pentru tineri. 8.6. Existen ța unui cadru politic strategic pentru promovarea ocup ării forței de munc ă în rândul tinerilor, inclusiv prin executarea garan ției pentru tineret. Această condiționalitate ex ante se aplică doar pentru aplicarea YEI. — Există un cadru politic strategic cuprinzător pentru promovarea ocupării forței de munc ă în rândul tinerilor care: — se bazeaz ă pe dovezi care măsoară rezultatele pentru tinerii care nu au un loc de muncă, nu urmeaz ă studii sau nu particip ă la formare profe sională și care constituie funda mentul pentru elaborarea de politici specifice și pentru moni torizarea evolu ției; — identific ă autoritatea public ă relevantă responsabil ă de gestionarea m ăsurilor de ocupare a for ței de munc ă în rândul tinerilor și de coor donarea parteneriatelor la toate nivelurile și în toate sectoarele; — implic ă toate p ărțile interesate care sunt relevante în abordarea șomajului în rândul tinerilor; — permite o intervenț ie și activare timpurie;RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/447 Obiective tematice Priorit ăți de investi ții Condi ționalitate ex ante Criterii de îndeplinire FSE:— Integrarea socio-economic ă a comuni tăților marginalizate, cum ar fi romii. FEDR: — Investiții în infrastructurile sanitare și sociale care contribuie la dezvoltarea la nivel na țional, regional și local, reducând inegalit ățile în ceea ce privește starea de s ănătate, promovând incluziunea social ă prin accesul la serviciile sociale, culturale și de recreere, precum și trecerea de la serviciile institu ționale la serviciile prestate de comunit ăți. — Oferirea de sprijin pentru revitalizarea fizică, economic ă și socială a comuni tăților defavorizate din regiunile urbane și rurale. — Investiții în educa ție, formare și formare profesionala pentru competen țe și învățare pe tot parcursul vie ții prin dezvoltarea infras tructurilor de educa ție și de formare. 9.2. Existen ța unui cadru strategic de politică naț ională privind incluziunea romilor — Existen ța unei strategii de incluziune a romilor care: — stabile ște obiective na ționale realizabile pentru integrarea romilor în scopul elimin ării decalajului fa ță de restul popu lației. Aceste ținte ar trebui să vizeze cele patru obiective ale UE de integrare a romilor legate de accesul la educa ție, ocuparea unui loc de munc ă, servicii medicale și locuințe; — identific ă, acolo unde este cazul, microregiunile defavorizate sau cartierele segregate în care comunitățile trăiesc în condiț iile cele mai precare, folosind indi catori socioeconomici și teri toriali deja existen ți (și anume nivelul educa țional foarte scăzut, șomajul pe termen lung etc.); — include metode puternice de monitorizare pentru a evalua impactul ac țiunilor de integrare a romilor, precum și un mecanism de revizuire pentru a permite adaptarea strategiei; — este conceput ă, implementat ă și monitorizată în strâns ă cooperare și în cadrul unui dialog permanent cu organi zațiile societ ății civile rom ă, cu autoritățile regionale și locale; — La cerere și dacă este justificat, părțile interesate relevante vor primi asisten ță pentru prezentarea de proiecte și implementarea și gestionarea proiectelor selectate. FSE: — Îmbun ătățirea accesului la servicii accesibile, durabile și de înalt ă calitate, inclusiv asisten ță medicală și servicii sociale de interes general. 9.3. Sănătate: Existen ța unui cadru strategic de politic ă naț ională sau regională pentru s ănătate în limitele articolului 168 din TFUE, care asigură sustenabilitate din punct de vedere economic. — Existen ța unui cadru strategic de politică naț ională sau regional ă pentru sănătate care conț ine: — măsuri coordonate pentru îmbunătățirea accesului la servicii de s ănătate;RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/449 177 INFORMAȚII GENERALE Obiective tematice Priorit ăți de investi ții Condi ționalitate ex ante Criterii de îndeplinire FEDR: — Investi ții în infrastructurile sanitare și sociale care contribuie la dezvoltarea la nivel na țional, regional și local, reducând inegali tățile în ceea ce prive ște starea de sănătate, promovând incluziunea socială prin îmbun ătățirea accesului la serviciile sociale, culturale și de recreere, precum și trecerea de la serviciile insti tuționale la serviciile prestate de comunități. — măsuri de stimulare a eficien ței în sectorul s ănătății, prin aplicarea de modele de prestare a serviciilor și infrastructur ă; — conține un sistem de monito rizare și revizuire. — Un stat membru sau o regiune a adoptat un cadru care specific ă resursele bugetare disponibile esti mative și o concentrare eficient ă din punctul de vedere al costurilor a resurselor asupra nevoilor stabilite ca priorități pentru s ănătate. 10. Investi ții în educa ție, formare și formare profe sională pentru competen țe și învățare pe tot parcursul vieții (ținta privind educa ția) [prevăzută la articolul 9 primul paragraf punctul 10] FSE: — reducerea și prevenirea aban donului școlar timpuriu și promovarea accesului egal la învățământul pre școlar, primar și secundar de înalt ă calitate, inclusiv la parcursuri de înv ățare (formale, neformale și informale) pentru reintegrarea în educa ție și formare. FEDR: — Investi ții în educa ție, formare și formare profesionala pentru competen țe și învățare pe tot parcursul vie ții prin dezvoltarea infrastructurilor de educa ție și de formare. 10.1. Abandonul școlar timpuriu: Existența unui cadru strategic de politică pentru a reduce abandonul școlar timpuriu (AST) în limitele arti colului 165 din TFUE. — Existen ța unui sistem pentru colectarea și analizarea datelor și informațiilor privind AST la nive lurile relevante care: — constituie o baz ă justificativ ă suficientă pentru elaborarea unor politici specifice și monito rizarea evolu țiilor. — Se instituie un cadru strategic de politică privind AST care: — se bazează pe dovezi; — acoper ă sectoarele educa ționale relevante, inclusiv dezvoltarea copiilor cu vârste fragede și vizează în special grupurile vulnerabile care sunt cel mai expuse riscului de AST, inclusiv persoanele din comunit ățile marginalizate, și conține măsuri de prevenire, interven ție și compensare; — implic ă toate sectoarele de politică și părțile interesate relevante pentru combaterea AST.RO L 347/450 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 Obiective tematice Priorit ăți de investi ții Condi ționalitate ex ante Criterii de îndeplinire FSE:— Integrarea socio-economic ă a comuni tăților marginalizate, cum ar fi romii. FEDR: — Investiții în infrastructurile sanitare și sociale care contribuie la dezvoltarea la nivel na țional, regional și local, reducând inegalit ățile în ceea ce privește starea de s ănătate, promovând incluziunea social ă prin accesul la serviciile sociale, culturale și de recreere, precum și trecerea de la serviciile institu ționale la serviciile prestate de comunit ăți. — Oferirea de sprijin pentru revitalizarea fizică, economic ă și socială a comuni tăților defavorizate din regiunile urbane și rurale. — Investiții în educa ție, formare și formare profesionala pentru competen țe și învățare pe tot parcursul vie ții prin dezvoltarea infras tructurilor de educa ție și de formare. 9.2. Existen ța unui cadru strategic de politică naț ională privind incluziunea romilor — Existen ța unei strategii de incluziune a romilor care: — stabile ște obiective na ționale realizabile pentru integrarea romilor în scopul elimin ării decalajului fa ță de restul popu lației. Aceste ținte ar trebui să vizeze cele patru obiective ale UE de integrare a romilor legate de accesul la educa ție, ocuparea unui loc de munc ă, servicii medicale și locuințe; — identific ă, acolo unde este cazul, microregiunile defavorizate sau cartierele segregate în care comunitățile trăiesc în condiț iile cele mai precare, folosind indi catori socioeconomici și teri toriali deja existen ți (și anume nivelul educa țional foarte scăzut, șomajul pe termen lung etc.); — include metode puternice de monitorizare pentru a evalua impactul ac țiunilor de integrare a romilor, precum și un mecanism de revizuire pentru a permite adaptarea strategiei; — este conceput ă, implementat ă și monitorizată în strâns ă cooperare și în cadrul unui dialog permanent cu organi zațiile societ ății civile rom ă, cu autoritățile regionale și locale; — La cerere și dacă este justificat, părțile interesate relevante vor primi asisten ță pentru prezentarea de proiecte și implementarea și gestionarea proiectelor selectate. FSE: — Îmbun ătățirea accesului la servicii accesibile, durabile și de înalt ă calitate, inclusiv asisten ță medicală și servicii sociale de interes general. 9.3. Sănătate: Existen ța unui cadru strategic de politic ă naț ională sau regională pentru s ănătate în limitele articolului 168 din TFUE, care asigură sustenabilitate din punct de vedere economic. — Existen ța unui cadru strategic de politică naț ională sau regional ă pentru sănătate care conț ine: — măsuri coordonate pentru îmbunătățirea accesului la servicii de s ănătate;RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/449 Obiective tematice Priorit ăți de investi ții Condi ționalitate ex ante Criterii de îndeplinire FSE: — Îmbun ătățirea calit ății și a eficienței învățământului ter țiar și a celui echivalent și a accesului la acestea în vederea cre șterii parti cipării și a nivelului de instruire, în special pentru grupurile defavo rizate. FEDR: — Investi ții în educa ție, formare și formare profesionala pentru competen țe și învățare pe tot parcursul vie ții prin dezvoltarea infrastructurilor de educa ție și de formare. 10.2. Înv ățământul superior: Existen ța unui cadru strategic de politic ă națională sau regional ă pentru creșterea nivelului de instruire pân ă la forme de înv ățământ superior, sporirea calit ății și eficien ței în limitele articolului 165 din TFUE. — Existen ța unui cadru strategic de politică naț ională sau regional ă pentru înv ățământul superior care include urm ătoarele elemente: — atunci când este necesar, m ăsuri de creștere a particip ării și a nivelului de instruire care: — cresc participarea la învățământul superior în rândul persoanelor cu venituri mici și al altor grupuri slab reprezentate, acordând o aten ție deosebită grupurilor defavo rizate, inclusiv persoanelor din comunit ăți margina lizate; — reduc ratele de abandon/ sporesc ratele de absolvire; — măsuri care încurajeaz ă conținutul inovator și crearea de programe; — măsuri de cre ștere a capacit ății de inserție profesional ă și a spiritului antreprenorial care: — încurajeaz ă dezvoltarea „competen țelor transversale”, inclusiv spiritul antrepre norial, în programele relevante de învăță mânt superior; — reduc diferen țele dintre bărbați și femei în ceea ce privește op țiunile de învățământ și profesionale. FSE: — Consolidarea accesului egal la învățarea pe tot parcursul vie ții pentru toate grupele de vârst ă în cadre formale, neformale și informale, actualizarea cunoștințelor, a competen țelor și a aptitudinilor for ței de munc ă și promovarea unor parcursuri de învățare flexibile, inclusiv prin orientarea profesional ă și validarea competen țelor dobândite. 10.3. Înv ățarea pe tot parcursul vie ții: Existența unui cadru strategic de politică naț ională și/sau regional ă pentru înv ățarea pe tot parcursul vieții în limitele articolului 165 din TFUE. — Existen ța unui cadru strategic de politică naț ională sau regional ă pentru înv ățarea pe tot parcursul vieții care conț ine măsuri: — de sprijinire a serviciilor de dezvoltare și conectare pentru ÎPV, inclusiv de implementare a acestor servicii și de îmbun ă tățire a competen țelor (validare, consiliere, educa ție și formare), precum și obținerea implic ării părților interesate relevante și încheierea de parteneriate cu acestea;RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/451 179 INFORMAȚII GENERALE Obiective tematice Priorit ăți de investi ții Condi ționalitate ex ante Criterii de îndeplinire FEDR: — Investi ții în educa ție, formare și formare profesionala pentru competen țe și învățare pe tot parcursul vie ții prin dezvoltarea infrastructurilor de educa ție și de formare. — pentru îmbun ătățirea competen țelor diverselor grupuri țintă în care acestea sunt identificate ca priorit ăți în cadrele strategice de politic ă națională sau regional ă (de exemplu, ale tinerilor care urmeaz ă cursuri de formare profesional ă, ale adulților, ale p ărinților care reintr ă pe piața muncii, ale lucr ătorilor subcalifica ți și în vârst ă, ale migranților și ale altor grupuri dezavantajate, în special ale persoanelor cu handicap); — măsuri pentru a spori accesul la ÎPV inclusiv prin eforturi de imple mentare eficace a instrumentelor care favorizeaz ă transparen ța (de exemplu, Cadrul european al califi cărilor, Cadrul na țional al calific ă rilor, Sistemul european de credite pentru educa ție și formare profe sională, Cadrul european de referință pentru asigurarea calit ății în educația și formarea profesio nală); — măsuri de sporire a relevan ței educației și formării pentru pia ța muncii și de adaptare a acestora la necesitățile grupurilor țintă identi ficate (de exemplu, tineri care urmează cursuri de formare profe sională, adulți, părinți care reintr ă pe piața muncii, lucr ători subcali ficați și în vârst ă, migranți și alte grupuri dezavantajate, în special persoane cu handicap). FSE: — Sporirea relevan ței pe piața muncii a sistemelor de educa ție și formare, facilitarea tranzi ției de la educație la pia ța muncii și consolidarea sistemelor de educație și formare profesional ă, precum și a calității lor, inclusiv prin mecanisme de anticipare a competen țelor, adaptarea programelor de înv ățământ și instituirea și dezvoltarea unor sisteme de formare la locul de muncă, inclusiv a unor sisteme de învățare duală și programe de ucenicie. 10.4 Existen ța unui cadru strategic de politică naț ională sau regional ă pentru creșterea calit ății și eficien ței sistemelor de educa ție și formare profesional ă (EFP), în limitele arti colului 165 din TFUE. — Existen ța unui cadru strategic de politică naț ională sau regional ă pentru cre șterea calit ății și eficienței sistemelor de educa ție profesional ă, în limitele articolului 165 din TFUE, care include m ăsuri pentru urm ă toarele elemente:RO L 347/452 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 Obiective tematice Priorit ăți de investi ții Condi ționalitate ex ante Criterii de îndeplinire FSE: — Îmbun ătățirea calit ății și a eficienței învățământului ter țiar și a celui echivalent și a accesului la acestea în vederea cre șterii parti cipării și a nivelului de instruire, în special pentru grupurile defavo rizate. FEDR: — Investi ții în educa ție, formare și formare profesionala pentru competen țe și învățare pe tot parcursul vie ții prin dezvoltarea infrastructurilor de educa ție și de formare. 10.2. Înv ățământul superior: Existen ța unui cadru strategic de politic ă națională sau regional ă pentru creșterea nivelului de instruire pân ă la forme de înv ățământ superior, sporirea calit ății și eficien ței în limitele articolului 165 din TFUE. — Existen ța unui cadru strategic de politică naț ională sau regional ă pentru înv ățământul superior care include urm ătoarele elemente: — atunci când este necesar, m ăsuri de creștere a particip ării și a nivelului de instruire care: — cresc participarea la învățământul superior în rândul persoanelor cu venituri mici și al altor grupuri slab reprezentate, acordând o aten ție deosebită grupurilor defavo rizate, inclusiv persoanelor din comunit ăți margina lizate; — reduc ratele de abandon/ sporesc ratele de absolvire; — măsuri care încurajeaz ă conținutul inovator și crearea de programe; — măsuri de cre ștere a capacit ății de inserție profesional ă și a spiritului antreprenorial care: — încurajeaz ă dezvoltarea „competen țelor transversale”, inclusiv spiritul antrepre norial, în programele relevante de învăță mânt superior; — reduc diferen țele dintre bărbați și femei în ceea ce privește op țiunile de învățământ și profesionale. FSE: — Consolidarea accesului egal la învățarea pe tot parcursul vie ții pentru toate grupele de vârst ă în cadre formale, neformale și informale, actualizarea cunoștințelor, a competen țelor și a aptitudinilor for ței de munc ă și promovarea unor parcursuri de învățare flexibile, inclusiv prin orientarea profesional ă și validarea competen țelor dobândite. 10.3. Înv ățarea pe tot parcursul vie ții: Existența unui cadru strategic de politică naț ională și/sau regional ă pentru înv ățarea pe tot parcursul vieții în limitele articolului 165 din TFUE. — Existen ța unui cadru strategic de politică naț ională sau regional ă pentru înv ățarea pe tot parcursul vieții care conț ine măsuri: — de sprijinire a serviciilor de dezvoltare și conectare pentru ÎPV, inclusiv de implementare a acestor servicii și de îmbun ă tățire a competen țelor (validare, consiliere, educa ție și formare), precum și obținerea implic ării părților interesate relevante și încheierea de parteneriate cu acestea;RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/451 Obiective tematice Priorit ăți de investi ții Condi ționalitate ex ante Criterii de îndeplinire FEDR: — Investi ții în educa ție, formare și formare profesionala pentru competen țe și învățare pe tot parcursul vie ții prin dezvoltarea infrastructurilor de educa ție și de formare. — îmbun ătățirea relevan ței pe piața muncii a sistemelor de EFP, în strânsă colaborare cu p ărțile interesante relevante, inclusiv prin mecanisme de anticipare a competen țelor, adaptarea programelor de înv ățământ și consolidarea dispozi țiilor privind formarea la locul de muncă, în diversele sale forme; — creșterea calit ății și a atracti vității EFP, inclusiv prin elaborarea unei abord ări naționale pentru asigurarea calității EFP (de exemplu în conformitate cu Cadrul european de referin ță pentru asigurarea calit ății în educa ția și formarea profesional ă) și de utilizare a instrumentelor de asigurare a transparen ței și de recunoaștere, cum ar fi Sistemul european de credite pentru educa ție și formare profesional ă (ECVET). 11. Consolidarea capacit ății instituționale a autori tăților publice și a părților interesate și o administra ție public ă eficientă [menționate la articolul 9 primul paragraf punctul 11] FSE: — Investi ții în capacitatea insti tuțională și în eficien ța adminis trațiilor și a serviciilor publice la nivel național, regional și local în perspectiva realiz ării de reforme, a unei mai bune reglement ări și a bunei guvernan țe. FEDR: — Consolidarea capacit ății insti tuționale a autorit ăților publice si a părților interesate și o adminis trație publică eficientă prin acțiuni de consolidare a capacit ății insti tuționale și a eficien ței adminis trațiilor și serviciilor publice vizate de implementarea FEDR, precum și prin sprijinirea acțiunilor din cadrul FSE de consolidare a capacit ății insti tuționale și a eficien ței adminis trației publice. — Existen ța unui cadru strategic de politică pentru consolidarea eficienței administrative a statelor membre, inclusiv reforma adminis trației publice. — Existen ța sau procesul de imple mentare a unui cadru strategic de politică pentru consolidarea eficienței administrative a autori tăților publice ale statului membru și a competen țelor acestora în următoarele aspecte: — o analiz ă și o planificare stra tegică a acțiunilor de reform ă juridică, organiza țională și/sau procedural ă; — dezvoltarea unor sisteme de management al calit ății; — acțiuni integrate de simplificare și raționalizare a procedurilor administrative; — elaborarea și implementarea unor strategii și politici privind resursele umane care s ă acopere principalele decalaje identificate în acest domeniu; — dezvoltarea de competen țe la toate nivelurile ierarhiei profe sionale din cadrul autorit ăților publice;RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/453 181 INFORMAȚII GENERALE Obiective tematice Priorit ăți de investi ții Condi ționalitate ex ante Criterii de îndeplinire Fondul de coeziune: — Consolidarea capacit ății insti tuționale a autorit ăților publice si a părților interesate și o adminis trație publică eficientă prin acțiuni de consolidare a capacit ății insti tuționale și a eficien ței adminis trațiilor și serviciilor publice legate de implementarea Fondului de coeziune. — dezvoltarea de proceduri și instrumente de monitorizare și evaluare. ( 1 ) Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performan ța energetic ă a clădirilor (JO L 153, 18.6.2010, p. 13). ( 2 ) Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficien ța energetic ă, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1). ( 3 ) Directiva 2006/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind eficien ța energetic ă la utilizatorii finali și serviciile energetice și de abrogare a Directivei 93/76/CEE a Consiliului (JO L 114, 27.4.2006, p. 64). ( 4 ) Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utiliz ării energiei din surse regenerabile, de modificare ș i ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE (JO L 140, 5.6.2009, p. 16). ( 5 ) Regulamentul (UE) Nr 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din11 decembrie 2013 privind orient ările Uniunii pentru dezvoltarea re țelei transeuropene de transport și de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE (JO L 348, 20.12.2013, p. 1). ( 6 ) Regulamentul (CE) nr. 714/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind condi țiile de acces la re țea pentru schimburile transfrontaliere de energie electric ă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1228/2003 (JO L 211, 14.8.2009, p. 15). ( 7 ) Regulamentul (CE) nr. 715/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind condi țiile de acces la re țelele pentru transportul gazelor naturale ș i de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1775/2005 (JO L 211, 14.8.2009, p. 36). ( 8 ) Regulamentul (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, de abrogare a Deciziei nr. 1364/2006/CE și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 713/2009, (CE) nr. 714/2009 și (CE) nr. 715/2009 (JO L 115, 25.4.2013, p. 39). PARTEA II: Condi ționalități ex ante generale Domeniul Condi ționalitate ex ante Criterii de îndeplinire 1. Antidiscriminare Existen ța unei capacit ăți administrative pentru punerea în aplicare și aplicarea legisla ției antidiscriminare a Uniunii și a politicii în materie de fonduri ESI — Măsuri în conformitate cu cadrul institu țional și juridic al statelor membre pentru implicarea organismelor responsabile pentru promovarea unui tratament egal pentru toate persoanele pe tot parcursul preg ătirii și realizării programelor, inclusiv furnizarea de consiliere privind egalitatea în activit ățile conexe fondurilor ESI; — Măsuri pentru formarea personalului autorit ăților implicat în gestionarea și controlul fondurilor ESI în domeniul legisla ției și politicilor antidiscriminare ale UE. 2. Gen Existen ța unei capacit ăți administrative pentru punerea în aplicare și aplicarea legisla ției Uniunii privind egalitatea de gen și a politicii în materie de fonduri ESI — Măsuri în conformitate cu cadrul institu țional și juridic al statelor membre pentru implicarea organismelor responsabile pentru promovarea egalit ății de gen pe tot parcursul preg ătirii și realizării programelor, inclusiv furnizarea de consiliere privind egalitatea de gen în activit ățile conexe fondurilor ESI. — Măsuri pentru formarea personalului autorit ăților implicat în gestionarea și controlul fondurilor ESI în domeniul legisla ției și politicilor Uniunii în materie de egalitate de gen și de integrare a dimensiunii de gen.RO L 347/454 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 Obiective tematice Priorit ăți de investi ții Condi ționalitate ex ante Criterii de îndeplinire FEDR: — Investi ții în educa ție, formare și formare profesionala pentru competen țe și învățare pe tot parcursul vie ții prin dezvoltarea infrastructurilor de educa ție și de formare. — îmbun ătățirea relevan ței pe piața muncii a sistemelor de EFP, în strânsă colaborare cu p ărțile interesante relevante, inclusiv prin mecanisme de anticipare a competen țelor, adaptarea programelor de înv ățământ și consolidarea dispozi țiilor privind formarea la locul de muncă, în diversele sale forme; — creșterea calit ății și a atracti vității EFP, inclusiv prin elaborarea unei abord ări naționale pentru asigurarea calității EFP (de exemplu în conformitate cu Cadrul european de referin ță pentru asigurarea calit ății în educa ția și formarea profesional ă) și de utilizare a instrumentelor de asigurare a transparen ței și de recunoaștere, cum ar fi Sistemul european de credite pentru educa ție și formare profesional ă (ECVET). 11. Consolidarea capacit ății instituționale a autori tăților publice și a părților interesate și o administra ție public ă eficientă [menționate la articolul 9 primul paragraf punctul 11] FSE: — Investi ții în capacitatea insti tuțională și în eficien ța adminis trațiilor și a serviciilor publice la nivel național, regional și local în perspectiva realiz ării de reforme, a unei mai bune reglement ări și a bunei guvernan țe. FEDR: — Consolidarea capacit ății insti tuționale a autorit ăților publice si a părților interesate și o adminis trație publică eficientă prin acțiuni de consolidare a capacit ății insti tuționale și a eficien ței adminis trațiilor și serviciilor publice vizate de implementarea FEDR, precum și prin sprijinirea acțiunilor din cadrul FSE de consolidare a capacit ății insti tuționale și a eficien ței adminis trației publice. — Existen ța unui cadru strategic de politică pentru consolidarea eficienței administrative a statelor membre, inclusiv reforma adminis trației publice. — Existen ța sau procesul de imple mentare a unui cadru strategic de politică pentru consolidarea eficienței administrative a autori tăților publice ale statului membru și a competen țelor acestora în următoarele aspecte: — o analiz ă și o planificare stra tegică a acțiunilor de reform ă juridică, organiza țională și/sau procedural ă; — dezvoltarea unor sisteme de management al calit ății; — acțiuni integrate de simplificare și raționalizare a procedurilor administrative; — elaborarea și implementarea unor strategii și politici privind resursele umane care s ă acopere principalele decalaje identificate în acest domeniu; — dezvoltarea de competen țe la toate nivelurile ierarhiei profe sionale din cadrul autorit ăților publice;RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/453 Domeniul Condi ționalitate ex ante Criterii de îndeplinire 3. Invaliditate Existen ța capacit ății administrative pentru punerea în aplicare și aplicarea Conven ției Organiza ției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (UNCRPD) în domeniul fondurilor ESI în conformitate cu Decizia 2010/48/CE a Consiliului ( 1 ). — Măsuri în conformitate cu cadrul institu țional și juridic al statelor membre pentru consultarea și implicarea organismelor responsabile pentru protec ția drepturilor persoanelor cu handicap sau a organiza țiilor reprezen tative ale persoanelor cu handicap sau a altor p ărți interesante relevante pe tot parcursul preg ătirii și realizării programelor. — Măsuri pentru formarea personalului autorit ăților implicat în gestionarea și controlul fondurilor ESI în domeniul legisla ției aplicabile a Uniunii și în domeniul legislației și politicilor naț ionale privind persoanele cu handicap, inclusiv în ceea ce prive ște aplicarea practic ă a UNCRPD, reflectat ă în legisla ția Uniunii și cea națională, după caz. — Măsuri pentru asigurarea monitoriz ării aplicării arti colului 9 din UNCRPD în legă tură cu fondurile ESI pe tot parcursul preg ătirii și realizării programelor. 4. Achizi țiile publice Existen ța unor m ăsuri de aplicare eficace a dreptului Uniunii din domeniul achizi țiilor publice în ceea ce privește fondurile ESI. — Măsuri pentru aplicarea eficace a normelor Uniunii din domeniul achizi țiilor publice prin intermediul unor mecanisme adecvate. — Măsuri de asigurare a procedurilor transparente de atribuire a contractelor; — Măsuri de formare profesional ă și difuzare a infor mațiilor pentru personalul implicat în implementarea fondurilor ESI; — Măsuri de asigurare a capacit ății administrative de punere în aplicare și aplicare a normelor Uniunii din domeniul achizi țiilor publice. 5. Ajutoare de stat Existen ța unor m ăsuri de aplicare eficace a normelor Uniunii din domeniul ajutoarelor de stat în ceea ce privește fondurile ESI. — Măsuri referitoare la aplicarea eficace a normelor Uniunii privind ajutoarele de stat. — Măsuri de formare profesional ă și difuzare a infor mațiilor pentru personalul implicat în implementarea fondurilor ESI; — Măsuri de asigurare a capacit ății administrative de punere în aplicare și aplicarea normelor Uniunii din domeniul ajutoarelor de stat. 6. Legisla ția de mediu privind evaluarea impactului asupra mediului (Environ mental Impact Assessment - EIA) și evaluarea stra tegică de mediu (Strategic Environmental Assessment - SEA) Existența unor m ăsuri de aplicare eficace a legisla ției Uniunii din domeniul mediului referitoare la EIA și SEA. — Măsuri referitoare la aplicarea eficace a Directivei 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliu lui ( 2 ) (EIA) și a Directivei 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 3 ) (SEA). — Măsuri de formare profesional ă și difuzare de informații pentru personalul care particip ă la punerea în aplicare a directivelor privind EIA și SEA. — Măsuri de asigurare a unei capacit ăți administrative suficiente.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/455 183 INFORMAȚII GENERALE Domeniul Condi ționalitate ex ante Criterii de îndeplinire 7. Sistemele statistice și indi catorii de rezultat Existența unei baze statistice necesare pentru a efectua evaluări ale eficacit ății și impactului programelor. Existența unui sistem de indicatori de rezultat necesari pentru selectarea ac țiunilor care contribuie în modul cel mai eficient la ob ținerea rezultatelor dorite, monitorizarea progreselor înregistrate în ob ținerea rezultatelor și efec tuarea evalu ării impactului. — Existen ța unor m ăsuri privind colectarea și agregarea rapidă a datelor statistice, cu urm ătoarele elemente: — identificarea surselor și mecanismelor de asigurare a validării statistice; — măsuri de publicare și de disponibilitate public ă a datelor agregate; — Un sistem eficient de indicatori de rezultat care s ă includă: — selectarea indicatorilor de rezultat pentru fiecare program care s ă ofere informa ții cu privire la motivele pentru care au fost selectate ac țiunile politice finan țate prin program; — stabilirea de ținte pentru ace ști indicatori; — respectarea, pentru fiecare indicator, a cerin țelor următoare: robuste țea și validarea statistic ă, claritatea interpret ării normative, capacitatea de reacție la politic ă, colectarea în timp util a datelor; — Proceduri pentru a se asigura c ă toate opera țiunile finanțate prin program adopt ă un sistem eficace de indicatori. ( 1 ) Decizia 2009/26 a Consiliului privind încheierea de c ătre Comunitatea European ă a Convenț iei Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (JO L 23, 27.1.2010, p. 35). ( 2 ) Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2 011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului (JO L 26, 28.1.2012, p. 1). ( 3 ) Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului (JO L 197, 21.7.2001, p. 30).RO L 347/456 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 Domeniul Condi ționalitate ex ante Criterii de îndeplinire 3. Invaliditate Existen ța capacit ății administrative pentru punerea în aplicare și aplicarea Conven ției Organiza ției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (UNCRPD) în domeniul fondurilor ESI în conformitate cu Decizia 2010/48/CE a Consiliului ( 1 ). — Măsuri în conformitate cu cadrul institu țional și juridic al statelor membre pentru consultarea și implicarea organismelor responsabile pentru protec ția drepturilor persoanelor cu handicap sau a organiza țiilor reprezen tative ale persoanelor cu handicap sau a altor p ărți interesante relevante pe tot parcursul preg ătirii și realizării programelor. — Măsuri pentru formarea personalului autorit ăților implicat în gestionarea și controlul fondurilor ESI în domeniul legisla ției aplicabile a Uniunii și în domeniul legislației și politicilor naț ionale privind persoanele cu handicap, inclusiv în ceea ce prive ște aplicarea practic ă a UNCRPD, reflectat ă în legisla ția Uniunii și cea națională, după caz. — Măsuri pentru asigurarea monitoriz ării aplicării arti colului 9 din UNCRPD în legă tură cu fondurile ESI pe tot parcursul preg ătirii și realizării programelor. 4. Achizi țiile publice Existen ța unor m ăsuri de aplicare eficace a dreptului Uniunii din domeniul achizi țiilor publice în ceea ce privește fondurile ESI. — Măsuri pentru aplicarea eficace a normelor Uniunii din domeniul achizi țiilor publice prin intermediul unor mecanisme adecvate. — Măsuri de asigurare a procedurilor transparente de atribuire a contractelor; — Măsuri de formare profesional ă și difuzare a infor mațiilor pentru personalul implicat în implementarea fondurilor ESI; — Măsuri de asigurare a capacit ății administrative de punere în aplicare și aplicare a normelor Uniunii din domeniul achizi țiilor publice. 5. Ajutoare de stat Existen ța unor m ăsuri de aplicare eficace a normelor Uniunii din domeniul ajutoarelor de stat în ceea ce privește fondurile ESI. — Măsuri referitoare la aplicarea eficace a normelor Uniunii privind ajutoarele de stat. — Măsuri de formare profesional ă și difuzare a infor mațiilor pentru personalul implicat în implementarea fondurilor ESI; — Măsuri de asigurare a capacit ății administrative de punere în aplicare și aplicarea normelor Uniunii din domeniul ajutoarelor de stat. 6. Legisla ția de mediu privind evaluarea impactului asupra mediului (Environ mental Impact Assessment - EIA) și evaluarea stra tegică de mediu (Strategic Environmental Assessment - SEA) Existența unor m ăsuri de aplicare eficace a legisla ției Uniunii din domeniul mediului referitoare la EIA și SEA. — Măsuri referitoare la aplicarea eficace a Directivei 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliu lui ( 2 ) (EIA) și a Directivei 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 3 ) (SEA). — Măsuri de formare profesional ă și difuzare de informații pentru personalul care particip ă la punerea în aplicare a directivelor privind EIA și SEA. — Măsuri de asigurare a unei capacit ăți administrative suficiente.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/455 ANEXA XII INFORMAREA ȘI COMUNICAREA PRIVIND CONTRIBU ȚIILE DIN PARTEA FONDURILOR 1. LISTA OPERA ȚIUNILOR Lista de opera țiuni prevăzută la articolul 115 alineatul (2) con ține, în cel pu țin una dintre limbile oficiale ale statului membru, urm ătoarele câmpuri de date: — denumirea beneficiarului (numai persoane juridice; nu se vor numi persoane fizice); — titlul opera țiunii; — rezumatul opera țiunii; — data de începere a opera țiunii; — data de finalizare a opera țiunii (data prev ăzută pentru încheierea fizic ă sau implementarea integral ă a operațiunii); — cheltuielile eligibile totale alocate opera țiunii; — rata de cofinanț are a Uniunii (pe ax ă prioritar ă); — codul po ștal al opera țiunii; sau o alt ă informa ție corespunz ătoare care s ă indice localizarea; — țara; — denumirea categoriei de interven ție pentru opera țiune, în conformitate cu articolul 96 alineatul (2) primul paragraf litera (b) punctul (vi); — data ultimei actualiz ări a listei de opera țiuni. Titlurile câmpurilor de date se indic ă, de asemenea, în cel pu țin una dintre celelalte limbi oficiale ale Uniunii. 2. ACȚIUNI DE INFORMARE ȘI COMUNICARE DESTINATE PUBLICULUI Statul membru, autoritatea de management și beneficiarii iau m ăsurile necesare de informare a publicului și de comunicare privind opera țiunile care beneficiaz ă de contribu ții în cadrul unui program opera țional, în conformitate cu prezentul regulament. 2.1. Responsabilit ățile statului membru și ale autorit ății de management 1. Statul membru și autoritatea de management se asigur ă de faptul c ă măsurile de informare și comunicare sunt implementate în conformitate cu strategia de comunicare și că acestea vizeaz ă cea mai cuprinz ătoare acoperire mass-media posibil ă prin utilizarea diverselor forme și metode de comunicare la nivelul adecvat. 2. Statul membru sau autoritatea de management au responsabilitatea de a organiza cel pu țin următoarele măsuri de informare și comunicare: (a) organizarea unei activit ăți majore de informare prin aducerea la cuno ștința publicului a lans ării programului sau a programelor opera țional(e), chiar înainte de aprobarea strategiilor de comunicare relevante; (b) organizarea câte unei activit ăți majore de informare pe an, care promoveaz ă oportunit ățile de finan țare și strategiile urm ărite și prezintă realizările programului sau programelor opera țional(e), inclusiv, dac ă este relevant, proiectele majore, planurile de ac țiune comune și alte exemple de proiecte; (c) afișarea emblemei Uniunii la sediul fiec ărei autorit ăți de management;RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/457 185 INFORMAȚII GENERALE (d) publicarea, pe cale electronic ă, a listei de opera țiuni în conformitate cu sec țiunea 1 din prezenta anex ă; (e) oferirea de exemple de opera țiuni, pe tipuri de programe opera ționale, pe site-ul internet unic sau pe site-ul internet al programului opera țional care poate fi accesat prin intermediul portalului internet unic; exemplele ar trebui s ă fie într-una din limbile oficiale de larg ă circulație ale Uniunii, alta decât limba oficial ă (limbile oficiale) a(le) statului membru în cauz ă; (f) informa ții actualizate cu privire la implementarea programului opera țional, inclusiv, dup ă caz, principalele sale realizări, pe site-ul internet unic sau pe site-ul internet al programului opera țional care poate fi accesat prin intermediul portalului internet unic. 3. Autoritatea de management implic ă, după caz, în m ăsurile de informare și comunicare, în conformitate cu legile și practicile na ționale, urm ătoarele organisme: (a) partenerii men ționați la articolul 5; (b) centrele de informare privind Europa și reprezentan țele Comisiei și birourile de informare ale Parlamentului European din statele membre; (c) institu țiile de înv ățământ și cercetare. Aceste organisme disemineaz ă la scară largă informa țiile descrise la articolul 115 alineatul (1). 2.2. Responsabilit ățile beneficiarilor 1. Toate m ăsurile de informare și comunicare furnizate de beneficiar confirm ă contribu ția fondurilor pentru operațiune prin afi șarea: (a) siglei Uniunii, în conformitate cu caracteristicile tehnice prev ăzute în actul de punere în aplicare adoptat de Comisie în temeiul articolului 115 alineatul (4), precum și o trimitere la Uniune; (b) o trimitere la fondul sau la fondurile din partea c ărora opera țiunea a primit contribu ții. Atunci când o m ăsură de informare sau de comunicare vizează o opera țiune sau mai multe opera țiuni cofinanț ate de mai multe fonduri, trimiterea prev ăzută la litera (b) poate fi înlocuit ă cu trimiterea la fondurile ESI. 2. În cursul implement ării unei opera țiuni, beneficiarul informeaz ă publicul larg cu privire la contribu ția obținută din partea fondurilor prin: (a) afișarea pe site-ul internet al beneficiarului, în cazul în care exist ă un astfel de site internet, a unei scurte descrieri a opera țiunii, propor țională cu nivelul sprijinului, inclusiv scopurile și rezultatele acesteia, eviden țiind contribuția financiar ă din partea Uniunii; (b) expunerea, în cazul opera țiunilor care nu se încadreaz ă la punctele 4 și 5, cel pu țin a unui afi ș cu informa ții despre proiect (dimensiunea minim ă A3), inclusiv despre contribu ția financiar ă din partea Uniunii, într-un loc ușor vizibil publicului, cum ar fi zona de intrare a unei cl ădiri. 3. Pentru ac țiunile sus ținute de FSE și, în cazuri adecvate, pentru opera țiunile sprijinite de FEDR sau de Fondul de coeziune, beneficiarul se asigur ă de faptul c ă cei care particip ă la o opera țiune au fost informa ți cu privire la această finanțare. Orice document referitor la implementarea unei anumite opera țiuni care este utilizat pentru public sau partici panți, inclusiv orice list ă de prezen ță sau orice alt certificat, include o declara ție cu privire la faptul c ă programul operațional a fost cofinanț at de fondul sau de fondurile în cauz ă. 4. În cursul implement ării unei opera țiuni sprijinite de FEDR sau de Fondul de coeziune, beneficiarul expune, într-un loc ușor vizibil publicului, un panou temporar de o dimensiune semnificativ ă pentru fiecare opera țiune care constă din finan țarea infrastructurii sau a unor opera țiuni de construc ție pentru care contribu ția publică totală alocată operațiunii depășește 500 000 EUR.RO L 347/458 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 ANEXA XII INFORMAREA ȘI COMUNICAREA PRIVIND CONTRIBU ȚIILE DIN PARTEA FONDURILOR 1. LISTA OPERA ȚIUNILOR Lista de opera țiuni prevăzută la articolul 115 alineatul (2) con ține, în cel pu țin una dintre limbile oficiale ale statului membru, urm ătoarele câmpuri de date: — denumirea beneficiarului (numai persoane juridice; nu se vor numi persoane fizice); — titlul opera țiunii; — rezumatul opera țiunii; — data de începere a opera țiunii; — data de finalizare a opera țiunii (data prev ăzută pentru încheierea fizic ă sau implementarea integral ă a operațiunii); — cheltuielile eligibile totale alocate opera țiunii; — rata de cofinanț are a Uniunii (pe ax ă prioritar ă); — codul po ștal al opera țiunii; sau o alt ă informa ție corespunz ătoare care s ă indice localizarea; — țara; — denumirea categoriei de interven ție pentru opera țiune, în conformitate cu articolul 96 alineatul (2) primul paragraf litera (b) punctul (vi); — data ultimei actualiz ări a listei de opera țiuni. Titlurile câmpurilor de date se indic ă, de asemenea, în cel pu țin una dintre celelalte limbi oficiale ale Uniunii. 2. ACȚIUNI DE INFORMARE ȘI COMUNICARE DESTINATE PUBLICULUI Statul membru, autoritatea de management și beneficiarii iau m ăsurile necesare de informare a publicului și de comunicare privind opera țiunile care beneficiaz ă de contribu ții în cadrul unui program opera țional, în conformitate cu prezentul regulament. 2.1. Responsabilit ățile statului membru și ale autorit ății de management 1. Statul membru și autoritatea de management se asigur ă de faptul c ă măsurile de informare și comunicare sunt implementate în conformitate cu strategia de comunicare și că acestea vizeaz ă cea mai cuprinz ătoare acoperire mass-media posibil ă prin utilizarea diverselor forme și metode de comunicare la nivelul adecvat. 2. Statul membru sau autoritatea de management au responsabilitatea de a organiza cel pu țin următoarele măsuri de informare și comunicare: (a) organizarea unei activit ăți majore de informare prin aducerea la cuno ștința publicului a lans ării programului sau a programelor opera țional(e), chiar înainte de aprobarea strategiilor de comunicare relevante; (b) organizarea câte unei activit ăți majore de informare pe an, care promoveaz ă oportunit ățile de finan țare și strategiile urm ărite și prezintă realizările programului sau programelor opera țional(e), inclusiv, dac ă este relevant, proiectele majore, planurile de ac țiune comune și alte exemple de proiecte; (c) afișarea emblemei Uniunii la sediul fiec ărei autorit ăți de management;RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/457 5. În termen de cel mult trei luni de la finalizarea unei opera țiuni, beneficiarul expune o plac ă sau un panou permanent, de dimensiuni considerabile, într-un loc u șor vizibil publicului pentru fiecare opera țiune care înde plinește următoarele criterii: (a) contribu ția publică totală alocată operațiunii depășește 500 000 EUR; (b) operațiunea const ă în achizi ționarea unui obiect fizic sau în finanț area infrastructurii sau a unor opera țiuni de construcție. Placa sau panoul men ționează denumirea și obiectivul principal al opera țiunii. Formatul s ău îndepline ște carac teristicile tehnice stabilite de Comisie în conformitate cu articolul 115 alineatul (4). 3. ACȚIUNI DE INFORMARE A BENEFICIARILOR POTEN ȚIALI ȘI A BENEFICIARILOR 3.1. Măsuri de informare a beneficiarilor poten țiali 1. Autoritatea de management se asigur ă, în conformitate cu strategia de comunicare, c ă strategia și obiectivele și oportunitățile de finan țare ale programului opera țional oferite în comun de Uniune și statul membru sunt difuzate la scar ă largă către beneficiarii poten țiali și toate părțile interesate, înso țite de detalii privind contribu ția financiară oferită de fondurile în cauză . 2. Autoritatea de management se asigur ă că beneficiarii poten țiali au acces la informa țiile relevante, inclusiv la informații actualizate, dup ă caz, și, ținând cont de accesibilitatea serviciilor de comunicare electronice sau de alt tip pentru anumi ți beneficiari poten țiali, cu privire la cel pu țin următoarele: (a) oportunit ățile de finan țare și lansarea cererilor de candidaturi; (b) condițiile de eligibilitate a cheltuielilor care trebuie îndeplinite pentru a beneficia de o contribu ție în cadrul unui program opera țional; (c) o descriere a procedurilor de examinare a cererilor de finan țare și a termenelor aferente; (d) criteriile de selec ție a opera țiunilor care urmeaz ă a beneficia de contribu ții financiare; (e) persoanele de contact de la nivel na țional, regional sau local care pot furniza informa ții privind programele operaționale. (f) responsabilitatea poten țialilor beneficiari de a informa publicul cu privire la scopul opera țiunii și la sprijinul din partea fondurilor, acordat opera țiunii, în conformitate cu punctul 2.2. Autoritatea de management poate solicita poten țialilor beneficiari s ă propun ă în textul candidaturii activit ăți de comunicare orientative, proporționale cu dimensiunea opera țiunii. 3.2. Măsuri de informare a beneficiarilor 1. Autoritatea de management informeaz ă beneficiarii de faptul c ă acceptarea finan țării constituie o acceptare a includerii lor pe lista de opera țiuni publicat ă în conformitate cu articolul 115 alineatul (2). 2. Autoritatea de management furnizeaz ă, după caz, informa ții și instrumente de comunicare, inclusiv formulare în format electronic, pentru a ajuta beneficiarii s ă își îndeplineasc ă obligațiile prevăzute în sec țiunea 2.2. 4. ELEMENTE DIN STRATEGIA DE COMUNICARE Strategia de comunicare întocmit ă de către autoritatea de management și, după caz, de c ătre statul membru include următoarele elemente: (a) o descriere a abord ării în materie de comunicare, inclusiv a principalelor m ăsuri de informare și comunicare care urmează a fi luate de statele membre sau de autoritatea de management adresate beneficiarilor poten țiali, beneficiarilor, difuzorilor de informa ții și publicului larg, în conformitate cu obiectivele prev ăzute la articolul 115; (b) o descriere a materialelor care vor fi puse la dispoziț ie în formate accesibile pentru persoanele cu handicap; (c) o descriere a modului în care beneficiarii vor fi sprijini ți în activit ățile lor de comunicare; (d) bugetul orientativ pentru implementarea strategiei;RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/459 187 INFORMAȚII GENERALE (e) o descriere a organismelor administrative, inclusiv a resurselor de personal, responsabile cu implementarea măsurilor de informare și comunicare; (f) modalit ățile de realizare a ac țiunilor de informare și comunicare men ționate în punctul 2, inclusiv site-ul internet sau portalul internet la care pot fi accesate aceste date; (g) o descriere a modului de evaluare a m ăsurilor de informare și comunicare din perspectiva vizibilit ății și cunoașterii politicii, programelor opera ționale, opera țiunilor și rolului avut de fonduri și de Uniune; (h) după caz, o descriere a modului de utilizare a principalelor rezultate ale programului opera țional anterior; (i) o actualizare anual ă care să prezinte activit ățile de informare și comunicare ce urmeaz ă să fie realizate în anul următor.RO L 347/460 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 5. În termen de cel mult trei luni de la finalizarea unei opera țiuni, beneficiarul expune o plac ă sau un panou permanent, de dimensiuni considerabile, într-un loc u șor vizibil publicului pentru fiecare opera țiune care înde plinește următoarele criterii: (a) contribu ția publică totală alocată operațiunii depășește 500 000 EUR; (b) operațiunea const ă în achizi ționarea unui obiect fizic sau în finanț area infrastructurii sau a unor opera țiuni de construcție. Placa sau panoul men ționează denumirea și obiectivul principal al opera țiunii. Formatul s ău îndepline ște carac teristicile tehnice stabilite de Comisie în conformitate cu articolul 115 alineatul (4). 3. ACȚIUNI DE INFORMARE A BENEFICIARILOR POTEN ȚIALI ȘI A BENEFICIARILOR 3.1. Măsuri de informare a beneficiarilor poten țiali 1. Autoritatea de management se asigur ă, în conformitate cu strategia de comunicare, c ă strategia și obiectivele și oportunitățile de finan țare ale programului opera țional oferite în comun de Uniune și statul membru sunt difuzate la scar ă largă către beneficiarii poten țiali și toate părțile interesate, înso țite de detalii privind contribu ția financiară oferită de fondurile în cauză . 2. Autoritatea de management se asigur ă că beneficiarii poten țiali au acces la informa țiile relevante, inclusiv la informații actualizate, dup ă caz, și, ținând cont de accesibilitatea serviciilor de comunicare electronice sau de alt tip pentru anumi ți beneficiari poten țiali, cu privire la cel pu țin următoarele: (a) oportunit ățile de finan țare și lansarea cererilor de candidaturi; (b) condițiile de eligibilitate a cheltuielilor care trebuie îndeplinite pentru a beneficia de o contribu ție în cadrul unui program opera țional; (c) o descriere a procedurilor de examinare a cererilor de finan țare și a termenelor aferente; (d) criteriile de selec ție a opera țiunilor care urmeaz ă a beneficia de contribu ții financiare; (e) persoanele de contact de la nivel na țional, regional sau local care pot furniza informa ții privind programele operaționale. (f) responsabilitatea poten țialilor beneficiari de a informa publicul cu privire la scopul opera țiunii și la sprijinul din partea fondurilor, acordat opera țiunii, în conformitate cu punctul 2.2. Autoritatea de management poate solicita poten țialilor beneficiari s ă propun ă în textul candidaturii activit ăți de comunicare orientative, proporționale cu dimensiunea opera țiunii. 3.2. Măsuri de informare a beneficiarilor 1. Autoritatea de management informeaz ă beneficiarii de faptul c ă acceptarea finan țării constituie o acceptare a includerii lor pe lista de opera țiuni publicat ă în conformitate cu articolul 115 alineatul (2). 2. Autoritatea de management furnizeaz ă, după caz, informa ții și instrumente de comunicare, inclusiv formulare în format electronic, pentru a ajuta beneficiarii s ă își îndeplineasc ă obligațiile prevăzute în sec țiunea 2.2. 4. ELEMENTE DIN STRATEGIA DE COMUNICARE Strategia de comunicare întocmit ă de către autoritatea de management și, după caz, de c ătre statul membru include următoarele elemente: (a) o descriere a abord ării în materie de comunicare, inclusiv a principalelor m ăsuri de informare și comunicare care urmează a fi luate de statele membre sau de autoritatea de management adresate beneficiarilor poten țiali, beneficiarilor, difuzorilor de informa ții și publicului larg, în conformitate cu obiectivele prev ăzute la articolul 115; (b) o descriere a materialelor care vor fi puse la dispoziț ie în formate accesibile pentru persoanele cu handicap; (c) o descriere a modului în care beneficiarii vor fi sprijini ți în activit ățile lor de comunicare; (d) bugetul orientativ pentru implementarea strategiei;RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/459 ANEXA XIII CRITERII DE DESEMNARE PENTRU AUTORITATEA DE MANAGEMENT ȘI AUTORITATEA DE CERTIFICARE 1. MEDIUL DE CONTROL INTERN (i) Existen ța unei structuri organizatorice care s ă acopere func țiile autorit ăților de management și de certificare și alocarea func țiilor în cadrul fiec ăreia dintre aceste autorit ăți, asigurând respectarea principiului separ ării funcțiilor, după caz (ii) Cadru pentru a asigura, în cazul deleg ării de sarcini c ătre organisme intermediare, definirea responsabilit ăților și obligațiilor acestora, verificarea capacit ăților acestora de a efectua sarcini delegate și existența procedurilor de raportare (iii) Proceduri de raportare și monitorizare a neregulilor și de recuperare a sumelor pl ătite în mod nejustificat (iv) Plan de alocare a unor resurse umane corespunz ătoare care s ă dispună de competen țele tehnice necesare, la diverse niveluri și pentru diverse func ții din cadrul organiza ției 2. GESTIONAREA RISCURILOR Ținând seama de principiul propor ționalității, un cadru pentru a asigura că se desf ășoară un exerci țiu corespunz ător de gestionare a riscurilor atunci când este necesar și, în special, în cazul unor schimb ări majore ale activit ăților. 3. ACTIVIT ĂȚI DE GESTIUNE ȘI CONTROL A. Autoritatea de management (i) Proceduri pentru solicitarea de granturi, evaluarea cererilor, selectarea pentru finan țare, inclusiv instruc țiuni și orientări care să asigure contribu ția operațiunilor la realizarea obiectivelor și rezultatelor specifice ale prio rității relevante în conformitate cu dispozi țiile articolului 125 alineatul (3) litera (a) punctul (i). (ii) Proceduri pentru verificarea gestiunii, inclusiv verific ări administrative în leg ătură cu fiecare solicitare de rambursare din partea beneficiarilor ș i verificări la fața locului ale opera țiunilor. (iii) Proceduri pentru tratarea cererilor de rambursare din partea beneficiarilor și autorizarea pl ăților. (iv) Proceduri pentru un sistem de colectare, înregistrare și stocare în format electronic a datelor cu privire la fiecare opera țiune, care s ă includă, după caz, date cu privire la participan ți individuali și o defalcare a datelor cu privire la indicatori pe baz ă de gen acolo unde este necesar, precum și de asigurare a conformit ății securității sistemelor cu standardele recunoscute la nivel interna țional. (v) Proceduri instituite de autoritatea de management pentru a se asigura c ă beneficiarii dispun fie de un sistem contabil separat, fie de un cod contabil adecvat pentru toate tranzacț iile referitoare la o opera țiune. (vi) Proceduri pentru instituirea unor m ăsuri eficace și proporționale de combatere a fraudelor. (vii) Proceduri pentru asigurarea unei piste de audit și a unui sistem de arhivare corespunz ătoare. (viii) Proceduri pentru elaborarea declara ției de asigurare de gestiune, pentru a raporta cu privire la controalele efectuate și la deficien țele identificate, precum și pentru a elabora rezumatul anual al auditurilor și controalelor finale. (ix) Proceduri pentru a asigura punerea la dispoziț ia beneficiarului a unui document care s ă prezinte condi țiile în care se acord ă sprijin pentru fiecare opera țiune.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/461 189 INFORMAȚII GENERALE B. Autoritatea de certificare (i) Proceduri pentru certificarea cererilor de pl ăți intermediare adresate Comisiei. (ii) Proceduri pentru întocmirea conturilor și certificarea faptului c ă acestea sunt autentice, complete și exacte, precum și a faptului c ă cheltuielile respect ă legislația aplicabil ă la nivelul Uniunii și la nivel na țional, ținând seama de rezultatele tuturor auditurilor. (iii) Proceduri pentru asigurarea unei piste de audit corespunz ătoare prin ținerea unor eviden țe contabile care cuprind sumele care pot fi recuperate, sumele care au fost recuperate, precum și pe cele care au fost trase pentru fiecare opera țiune în format electronic. (iv) Proceduri, dup ă caz, pentru a asigura c ă autoritatea de certificare prime ște informa ții corespunz ătoare din partea autorit ății de management cu privire la verific ările efectuate și la rezultatele auditurilor efectuate de c ătre sau sub responsabilitatea autorit ății de audit. 4. MONITORIZAREA A. Autoritatea de management (i) Proceduri pentru sprijinirea activit ății comitetului de monitorizare. (ii) Proceduri pentru elaborarea și transmiterea c ătre Comisie a rapoartelor de implementare anuale și finale. B. Autoritatea de certificare Proceduri pentru îndeplinirea responsabilit ăților autorit ății de certificare în materie de monitorizare a rezultatelor verificărilor de gestiune și a rezultatelor auditurilor efectuate de c ătre sau sub responsabilitatea autorit ății de audit înainte de transmiterea cererilor de plat ă către Comisie.RO L 347/462 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 ANEXA XIII CRITERII DE DESEMNARE PENTRU AUTORITATEA DE MANAGEMENT ȘI AUTORITATEA DE CERTIFICARE 1. MEDIUL DE CONTROL INTERN (i) Existen ța unei structuri organizatorice care s ă acopere func țiile autorit ăților de management și de certificare și alocarea func țiilor în cadrul fiec ăreia dintre aceste autorit ăți, asigurând respectarea principiului separ ării funcțiilor, după caz (ii) Cadru pentru a asigura, în cazul deleg ării de sarcini c ătre organisme intermediare, definirea responsabilit ăților și obligațiilor acestora, verificarea capacit ăților acestora de a efectua sarcini delegate și existența procedurilor de raportare (iii) Proceduri de raportare și monitorizare a neregulilor și de recuperare a sumelor pl ătite în mod nejustificat (iv) Plan de alocare a unor resurse umane corespunz ătoare care s ă dispună de competen țele tehnice necesare, la diverse niveluri și pentru diverse func ții din cadrul organiza ției 2. GESTIONAREA RISCURILOR Ținând seama de principiul propor ționalității, un cadru pentru a asigura că se desf ășoară un exerci țiu corespunz ător de gestionare a riscurilor atunci când este necesar și, în special, în cazul unor schimb ări majore ale activit ăților. 3. ACTIVIT ĂȚI DE GESTIUNE ȘI CONTROL A. Autoritatea de management (i) Proceduri pentru solicitarea de granturi, evaluarea cererilor, selectarea pentru finan țare, inclusiv instruc țiuni și orientări care să asigure contribu ția operațiunilor la realizarea obiectivelor și rezultatelor specifice ale prio rității relevante în conformitate cu dispozi țiile articolului 125 alineatul (3) litera (a) punctul (i). (ii) Proceduri pentru verificarea gestiunii, inclusiv verific ări administrative în leg ătură cu fiecare solicitare de rambursare din partea beneficiarilor ș i verificări la fața locului ale opera țiunilor. (iii) Proceduri pentru tratarea cererilor de rambursare din partea beneficiarilor și autorizarea pl ăților. (iv) Proceduri pentru un sistem de colectare, înregistrare și stocare în format electronic a datelor cu privire la fiecare opera țiune, care s ă includă, după caz, date cu privire la participan ți individuali și o defalcare a datelor cu privire la indicatori pe baz ă de gen acolo unde este necesar, precum și de asigurare a conformit ății securității sistemelor cu standardele recunoscute la nivel interna țional. (v) Proceduri instituite de autoritatea de management pentru a se asigura c ă beneficiarii dispun fie de un sistem contabil separat, fie de un cod contabil adecvat pentru toate tranzacț iile referitoare la o opera țiune. (vi) Proceduri pentru instituirea unor m ăsuri eficace și proporționale de combatere a fraudelor. (vii) Proceduri pentru asigurarea unei piste de audit și a unui sistem de arhivare corespunz ătoare. (viii) Proceduri pentru elaborarea declara ției de asigurare de gestiune, pentru a raporta cu privire la controalele efectuate și la deficien țele identificate, precum și pentru a elabora rezumatul anual al auditurilor și controalelor finale. (ix) Proceduri pentru a asigura punerea la dispoziț ia beneficiarului a unui document care s ă prezinte condi țiile în care se acord ă sprijin pentru fiecare opera țiune.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/461 ANEXA XIV TABEL DE CORESPONDEN ȚĂ Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 Prezentul regulament Articolul 1 Articolul 1 Articolul 2 Articolul 2 Articolele 3 și 4 Articolul 89 Articolele 5, 6 și 8 Articolul 90 Articolul 7 — Articolul 9 Articolele 4 și 6 Articolul 10 Articolul 4 alineatul (1) Articolul 11 Articolul 5 Articolul 12 Articolul 4 alineatul (4) Articolul 13 Articolul 4 alineatul (5) Articolul 14 Articolul 4 alineatele (7) și (8) și articolul 73 Articolul 15 Articolul 95 Articolul 16 Articolul 7 Articolul 17 Articolul 8 Articolul 18 Articolul 91 Articolele 19 - 21 Articolul 92 Articolul 22 Articolele 93 și 94 Articolul 23 Articolul 92 alineatul (6) Articolul 24 Articolul 91alineatul (3) Articolul 25 Articolele 10 și 11 Articolul 26 Articolul 12 Articolul 27 Articolul 15 Articolul 28 Articolele 14 și 16 Articolul 29 Articolul 52 Articolul 30 Articolul 53 Articolul 31 Articolul 113 Articolul 32 Articolele 26, 29 și articolul 96 alineatele (9) și (10) Articolul 33 Articolul 30 și articolul 96 alineatul (11) Articolul 34 Articolul 98 Articolul 35 Articolul 99 Articolul 36 Articolul 31 Articolul 37 Articolul 27 și articolul 96 alineatele (1) - (8) Articolul 38 —RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/463 191 INFORMAȚII GENERALE Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 Prezentul regulament Articolul 39 Articolul 100 Articolul 40 Articolul 101 Articolul 41 Articolele 102 și 103 Articolul 42 Articolul 123 alineatul (7) Articolul 43 — Articolul 43a Articolul 67 Articolul 43b Articolul 67 Articolul 44 Articolele 37 - 46 Articolul 45 Articolele 58 și 118 Articolul 46 Articolele 59 și 119 Articolul 47 Articolul 54 Articolul 48 Articolul 55, articolul 56 alineatele (1) - (3), articolul 57 și articolul 114 alineatele (1) și (2) Articolul 49 Articolul 56 alineatul (4), articolul 57 și articolul 114 alineatul (3) Articolul 50 Articolele 20 - 22 Articolul 51 — Articolul 52 Articolul 121 Articolele 53 și 54 Articolele 60 și 120 Articolul 55 Articolul 61 Articolul 56 Articolele 65 - 70 Articolul 57 Articolul 71 Articolul 58 Articolul 73 Articolul 59 Articolul 123 Articolul 60 Articolul 125 Articolul 61 Articolul 126 Articolul 62 Articolul 127 Articolul 63 Articolul 47 Articolul 64 Articolul 48 Articolul 65 Articolul 110 Articolul 66 Articolul 49 Articolul 67 Articolele 50 și 111 Articolul 68 Articolele 51 și 112 Articolul 69 Articolele 115 - 117 Articolul 70 Articolele 74 și 122 Articolul 71 Articolul 124 Articolul 72 Articolul 75RO L 347/464 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 ANEXA XIV TABEL DE CORESPONDEN ȚĂ Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 Prezentul regulament Articolul 1 Articolul 1 Articolul 2 Articolul 2 Articolele 3 și 4 Articolul 89 Articolele 5, 6 și 8 Articolul 90 Articolul 7 — Articolul 9 Articolele 4 și 6 Articolul 10 Articolul 4 alineatul (1) Articolul 11 Articolul 5 Articolul 12 Articolul 4 alineatul (4) Articolul 13 Articolul 4 alineatul (5) Articolul 14 Articolul 4 alineatele (7) și (8) și articolul 73 Articolul 15 Articolul 95 Articolul 16 Articolul 7 Articolul 17 Articolul 8 Articolul 18 Articolul 91 Articolele 19 - 21 Articolul 92 Articolul 22 Articolele 93 și 94 Articolul 23 Articolul 92 alineatul (6) Articolul 24 Articolul 91alineatul (3) Articolul 25 Articolele 10 și 11 Articolul 26 Articolul 12 Articolul 27 Articolul 15 Articolul 28 Articolele 14 și 16 Articolul 29 Articolul 52 Articolul 30 Articolul 53 Articolul 31 Articolul 113 Articolul 32 Articolele 26, 29 și articolul 96 alineatele (9) și (10) Articolul 33 Articolul 30 și articolul 96 alineatul (11) Articolul 34 Articolul 98 Articolul 35 Articolul 99 Articolul 36 Articolul 31 Articolul 37 Articolul 27 și articolul 96 alineatele (1) - (8) Articolul 38 —RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/463 Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 Prezentul regulament Articolul 73 Articolul 128 Articolul 74 Articolul 148 Articolul 75 Articolul 76 Articolul 76 Articolele 77 și 129 Articolul 77 Articolele 78 și 130 Articolele 78 și 78a Articolul 131 Articolul 79 — Articolul 80 Articolul 132 Articolul 81 Articolele 80 și 133 Articolul 82 Articolele 81 și 134 Articolul 83 — Articolul 84 Articolul 82 Articolele 85 - 87 Articolul 135 Articolul 88 — Articolul 89 Articolul 141 Articolul 90 Articolul 140 Articolul 91 Articolul 83 Articolul 92 Articolul 142 Articolul 93 Articolele 86 și 136 Articolul 94 — Articolul 95 — Articolul 96 Articolul 87 Articolul 97 Articolul 88 Articolul 98 Articolul 143 Articolul 99 Articolele 85 și 144 Articolul 100 Articolul 145 Articolul 101 Articolul 146 Articolul 102 Articolul 147 Articolele 103 și 104 Articolul 150 Articolul 105 Articolul 152 Articolul 105a — Articolul 106 Articolul 151 Articolul 107 Articolul 153 Articolul 108 Articolul 154RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/465 193 INFORMAȚII GENERALE Declarație comună a Consiliului și a Comisiei cu privire la articolul 67 Consiliul și Comisia convin c ă articolul 67 alineatul (4), care exclude aplicarea costurilor simplificate menționate la articolul 67 alineatul (1) literele (b)-(d) în cazurile în care o opera țiune sau un proiect care face parte dintr-o opera țiune este pus în aplicare exclusiv prin proceduri de achizi ții publice, nu aduce atingere punerii în aplicare a unei opera țiuni prin intermediul unor proceduri de achizi ții publice care au drept rezultat efectuarea pl ăților de către beneficiar contractantului pe baza unor costuri unitare predefinite. Consiliul și Comisia convin că costurile determinate și plătite de beneficiar pe baza acestor costuri unitare stabilite prin proceduri de achizi ții publice constituie costuri reale suportate ș i plătite efectiv de c ătre beneficiar în temeiul articolului 67 alineatul (1) litera (a).RO L 347/466 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 Prezentul regulament Articolul 73 Articolul 128 Articolul 74 Articolul 148 Articolul 75 Articolul 76 Articolul 76 Articolele 77 și 129 Articolul 77 Articolele 78 și 130 Articolele 78 și 78a Articolul 131 Articolul 79 — Articolul 80 Articolul 132 Articolul 81 Articolele 80 și 133 Articolul 82 Articolele 81 și 134 Articolul 83 — Articolul 84 Articolul 82 Articolele 85 - 87 Articolul 135 Articolul 88 — Articolul 89 Articolul 141 Articolul 90 Articolul 140 Articolul 91 Articolul 83 Articolul 92 Articolul 142 Articolul 93 Articolele 86 și 136 Articolul 94 — Articolul 95 — Articolul 96 Articolul 87 Articolul 97 Articolul 88 Articolul 98 Articolul 143 Articolul 99 Articolele 85 și 144 Articolul 100 Articolul 145 Articolul 101 Articolul 146 Articolul 102 Articolul 147 Articolele 103 și 104 Articolul 150 Articolul 105 Articolul 152 Articolul 105a — Articolul 106 Articolul 151 Articolul 107 Articolul 153 Articolul 108 Articolul 154RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/465 Declarația comun ă a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei privind revizuirea Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului în materie de reconstituire a creditelor Parlamentul European, Consiliul și Comisia sunt de acord s ă includă în revizuirea Regulamentului financiar, vizând alinierea Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului la cadrul financiar multianual 2014-2020, și dispoziții necesare pentru aplicarea mecanismelor de alocare a rezervei de performan ță și referitor la executarea instrumentelor financiare de la articolul 39 (Ini țiativa IMM) în temeiul Regulamentului de stabilire a dispozi țiilor comune aplicabile fondurilor structurale și de investi ții europene (ESIF) privind reconstituirea de: (i) credite angajate pentru programe referitor la rezerva de performan ță și care au trebuit s ă fie dezangajate ca rezultat al faptului c ă prioritățile din aceste programe nu au fost realizate; și (ii) credite ce fuseser ă angajate pentru programe dedicate men ționate la articolul 39 alineatul (4) litera (b) și care au trebuit s ă fie dezangajate, întrucât participarea unui stat membru la instrumentul financiar a trebuit întrerupt ă.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/467 195 INFORMAȚII GENERALE Declarația comun ă a Parlamentului European, Consiliului și Comisiei privind articolul 1 În cazul în care se impun și alte derog ări justificate de la regulile comune, pentru a se ține cont de caracteristicile specifice ale FEPAM și FEADR, Parlamentul European, Consiliul și Comisia European ă se angajează să permită astfel de derog ări, aducând cu diligen ța necesară modific ările care se impun regula mentului de stabilire a dispozi țiilor comune aplicabile fondurilor structurale și de investi ții europene (ESIF).RO L 347/468 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 Declarația comun ă a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei privind revizuirea Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului în materie de reconstituire a creditelor Parlamentul European, Consiliul și Comisia sunt de acord s ă includă în revizuirea Regulamentului financiar, vizând alinierea Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului la cadrul financiar multianual 2014-2020, și dispoziții necesare pentru aplicarea mecanismelor de alocare a rezervei de performan ță și referitor la executarea instrumentelor financiare de la articolul 39 (Ini țiativa IMM) în temeiul Regulamentului de stabilire a dispozi țiilor comune aplicabile fondurilor structurale și de investi ții europene (ESIF) privind reconstituirea de: (i) credite angajate pentru programe referitor la rezerva de performan ță și care au trebuit s ă fie dezangajate ca rezultat al faptului c ă prioritățile din aceste programe nu au fost realizate; și (ii) credite ce fuseser ă angajate pentru programe dedicate men ționate la articolul 39 alineatul (4) litera (b) și care au trebuit s ă fie dezangajate, întrucât participarea unui stat membru la instrumentul financiar a trebuit întrerupt ă.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/467 Declarația comun ă a Parlamentului European și a Consiliului privind excluderea oric ăror măsuri retroactive în ceea ce prive ște aplicarea articolului 5 alineatul (3) Parlamentul European și Consiliul convin urmă toarele: — în ceea ce prive ște aplicarea articolelor 14 alineatul (2), 15 alineatul (1) litera (c) și 26 alineatul (2) din Regulamentul de stabilire a dispozi țiilor comune aplicabile fondurilor structurale și de investi ții europene, ac țiunile întreprinse de statele membre pentru implicarea partenerilor men ționaț i la articolul 5 alineatul (1) în preg ătirea acordului de parteneriat și a programelor men ționate la articolul 5 alineatul (2) includ toate ac țiunile desf ășurate în mod concret de statele membre, indiferent de momentul în care survin, precum și acțiunile desf ășurate de acestea înainte de intrarea în vigoare a respectivului regulament și înainte de data intr ării în vigoare a actului delegat pentru un cod de conduit ă european adoptat în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) din acela și regulament, în cursul etapelor preg ătitoare ale unei proceduri de programare a unui stat membru, cu condi ția îndeplinirii obiectivelor principiului de parteneriat stabilit în acest regulament. În acest context, statele membre, în conformitate cu compe tențele lor na ționale și regionale, vor decide cu privire atât la con ținutul acordului de parteneriat propus, cât și al proiectelor de program propuse, în conformitate cu dispozi țiile pertinente din respectivul regulament și cu normele specifice fondului; — actul delegat de stabilire a unui cod de conduit ă european, adoptat în conformitate cu articolul 5 alineatul (3), nu va produce, în niciun caz, nici direct, nici indirect, efecte retroactive, în special cu privire la procedura de aprobare a acordului de parteneriat și a programelor, deoarece legiuitorii UE nu intenționează să-i confere Comisiei competen ța de a respinge aprobarea acordului de parteneriat și a programelor numai și exclusiv pe baza vreunei neconformit ăți cu codul de conduit ă european adoptat în conformitate cu articolul 5 alineatul (3); — Parlamentul European ș i Consiliul invit ă Comisia să le pun ă la dispozi ție proiectul textului actului delegat de adoptat în temeiul articolului 5 alineatul (3) cât mai curând posibil, cel târziu la data la care Consiliul adoptă acordul politic cu privire la Regulamentul de stabilire a dispozi țiilor comune aplicabile fondurilor structurale și de investi ții europene sau la data la care proiectul de raport referitor la regulamentul respectiv este supus la vot în plenul Parlamentului European, în func ție de care dintre acestea este mai apropiată.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/469 197 INFORMAȚII GENERALE Declarația comun ă a Parlamentului European și a Consiliului privind excluderea oric ăror măsuri retroactive în ceea ce prive ște aplicarea articolului 5 alineatul (3) Parlamentul European și Consiliul convin urmă toarele: — în ceea ce prive ște aplicarea articolelor 14 alineatul (2), 15 alineatul (1) litera (c) și 26 alineatul (2) din Regulamentul de stabilire a dispozi țiilor comune aplicabile fondurilor structurale și de investi ții europene, ac țiunile întreprinse de statele membre pentru implicarea partenerilor men ționaț i la articolul 5 alineatul (1) în preg ătirea acordului de parteneriat și a programelor men ționate la articolul 5 alineatul (2) includ toate ac țiunile desf ășurate în mod concret de statele membre, indiferent de momentul în care survin, precum și acțiunile desf ășurate de acestea înainte de intrarea în vigoare a respectivului regulament și înainte de data intr ării în vigoare a actului delegat pentru un cod de conduit ă european adoptat în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) din acela și regulament, în cursul etapelor preg ătitoare ale unei proceduri de programare a unui stat membru, cu condi ția îndeplinirii obiectivelor principiului de parteneriat stabilit în acest regulament. În acest context, statele membre, în conformitate cu compe tențele lor na ționale și regionale, vor decide cu privire atât la con ținutul acordului de parteneriat propus, cât și al proiectelor de program propuse, în conformitate cu dispozi țiile pertinente din respectivul regulament și cu normele specifice fondului; — actul delegat de stabilire a unui cod de conduit ă european, adoptat în conformitate cu articolul 5 alineatul (3), nu va produce, în niciun caz, nici direct, nici indirect, efecte retroactive, în special cu privire la procedura de aprobare a acordului de parteneriat și a programelor, deoarece legiuitorii UE nu intenționează să-i confere Comisiei competen ța de a respinge aprobarea acordului de parteneriat și a programelor numai și exclusiv pe baza vreunei neconformit ăți cu codul de conduit ă european adoptat în conformitate cu articolul 5 alineatul (3); — Parlamentul European ș i Consiliul invit ă Comisia să le pun ă la dispozi ție proiectul textului actului delegat de adoptat în temeiul articolului 5 alineatul (3) cât mai curând posibil, cel târziu la data la care Consiliul adoptă acordul politic cu privire la Regulamentul de stabilire a dispozi țiilor comune aplicabile fondurilor structurale și de investi ții europene sau la data la care proiectul de raport referitor la regulamentul respectiv este supus la vot în plenul Parlamentului European, în func ție de care dintre acestea este mai apropiată.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/469 FEDR Fondul european de dezvoltare regională 201 REGULAMENTUL PRIVIND FEDR FONDUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE REGIONALĂ RDC se aplică în întregime FEDR. În plus, Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 stabilește dispoziții specifice privind acti- vitățile care pot beneficia de sprijin din partea FEDR, precum și lista indicatorilor de realizare comuni. Rolul FEDR constă în consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale, corectând principalele dezechilibre regio- nale din cadrul Uniunii. Finanțarea prioritară vizează cercetarea, TIC, IMM-urile și economia cu emisii reduse de carbon. Infrastructura rămâne un factor important, în special în regiunile mai puțin dezvoltate. 1. Domeniu de aplicare și priorități de investiții Investițiile sprijinite din FEDR trebuie să se încadreze în domeniul de aplicare al articolului 3 din Regulamentul privind FEDR, care definește activitățile ce pot beneficia de finanțare din partea FEDR. În plus, aceste investiții trebuie să se încadreze în prioritățile enumerate la articolul 5 pentru fiecare dintre cele 11 obiective tematice. 2. Concentrarea tematică Articolul 4 concentrează finanțarea din partea FEDR pe anumite priorități de investiții în funcție de nivelul de dezvoltare al fiecărei regiuni. Aceasta se realizează prin definirea unor alocări financiare minime pentru obiectivele tematice specifice: • La nivel național, resursele se vor aloca în proporție de cel puțin 80 % în regiunile mai dezvoltate, cel puțin 60 % în regiunile de tranziție și cel puțin 50 % în regiunile mai puțin dezvoltate pentru două sau mai multe dintre ur- mătoarele obiective tematice: 1 („consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării”); 2 („îmbunătățirea accesului și a utilizării și creșterea calității TIC”); 3 („îmbunătățirea competitivității IMM-urilor”; și 4 („sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele”). • La nivel național, resursele se vor aloca în proporție de cel puțin 20 % în regiunile mai dezvoltate, cel puțin 15 % în regiunile de tranziție și cel puțin 12 % în regiunile mai puțin dezvoltate pentru obiectivul tematic 4 („sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele”). Prin derogare, se permite compensarea între aceste trei categorii de regiuni cu condiția ca sumele globale la nivel național să fie conforme cu cerințele minime. 3. Caracteristici teritoriale speciale Capitolul II din Regulamentul privind FEDR stabilește dispoziții specifice privind tratarea caracteristicilor teritoriale spe-ciale, și anume dezvoltarea urbană, zonele afectate de un handicap natural sau demografic, regiunile cele mai nordice cu densitate foarte scăzută a populației. În special, prevede alocarea a cel puțin 5 % din resursele FEDR (la nivel național) acțiunilor integrate pentru dezvoltare urbană durabilă. 202 REGULAMENTUL (UE) NR. 1301/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de dezvoltare regional ă și dispozi țiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investi țiile pentru cre ștere economic ă și locuri de munc ă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006 PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, având în vedere Tratatul privind funcț ionarea Uniunii Europene, în special articolele 178 și 349, având în vedere propunerea Comisiei Europene, după transmiterea proiectului de act legislativ c ătre parlamentele naționale, având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European ( 1 ), având în vedere avizul Comitetului Regiunilor ( 2 ), hotărând în conformitate cu procedura legislativ ă ordinară, întrucât: (1) Articolul 176 din Tratatul privind func ționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede că Fondul european de dezvoltare regional ă (FEDR) este destinat s ă redreseze principalele dezechilibre regionale existente în Uniune. În conformitate cu articolul respectiv și cu al doilea și al treilea paragraf de la articolul 174 din TFUE, FEDR trebuie să contribuie la reducerea decalajelor dintre nive lurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni și a întârzierii în dezvoltare a regiunilor cel mai pu țin favorizate; în acest context, trebuie s ă se acorde o aten ție specială regiunilor afectate de un handicap natural sau demografic grav și permanent, precum regiunile cele mai nordice cu o densitate foarte redus ă a popula ției și regiunile insulare, transfrontaliere și muntoase. (2) Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 3 ) stabilește dispozi țiile comune FEDR, Fondului social european (FSE), Fondului de coeziune, Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime. (3) Ar trebui stabilite dispozi ții specifice privind tipurile de activități care pot beneficia de sprijin din partea FEDR pentru a contribui la priorit ățile de investi ții din cadrul obiectivelor tematice stabilite în Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. În acela și timp, ar trebui definite și clari ficate activit ățile care nu intr ă în domeniul de interven ție al FEDR, inclusiv investi țiile destinate reducerii emisiilor de gaze cu efect de ser ă generate de activit ățile enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 4 ). Pentru a evita finan țarea excesivă, respectivele investi ții nu ar trebui s ă fie eligibile pentru sprijin din partea FEDR, întrucât acestea beneficiaz ă deja de contribu ții financiare prin aplicarea Directivei 2003/87/CE. Aceast ă excludere nu ar trebui să limiteze posibilitatea utiliz ării FEDR pentru a sprijini activitățile care nu sunt men ționate în anexa I la Directiva 2003/87/CE, chiar dac ă respectivele activit ăți sunt desfășurate de aceia și operatori economici și includ acti vități cum ar fi investi țiile în eficien ța energetic ă la nivelul rețelelor de termoficare, sistemele inteligente de distri buție, stocare și transmisie a energiei și măsurile care vizează reducerea polu ării aerului, chiar dac ă unul dintre efectele lor indirecte este reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser ă sau dac ă aceste activit ăți sunt incluse în planul na țional men ționat în Directiva 2003/87/CE. (4) Este necesar s ă se men ționeze ce activit ăți mai poate sprijini FEDR în cadrul obiectivului de cooperare teri torială european ă. (5) FEDR ar trebui s ă contribuie la Strategia Uniunii pentru o creștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii, asigurând astfel o mai mare concentrare a ajutorului acordat în temeiul FEDR asupra priorit ăților Uniunii. În funcție de categoria de regiuni sus ținută , sprijinul FEDR acordat în cadrul obiectivului privind investi țiile pentru creștere economic ă și locuri de munc ă ar trebui s ă se concentreze pe cercetare și inovare, pe tehnologiile infor mației și comunica țiilor (TIC), pe întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și pe promovarea unei economii cu emisii sc ăzute de carbon. Respectiva concentrare tematică ar trebui s ă se realizeze la nivel na țional permițând totodat ă condi ții flexibile la nivelul programelor opera ționale și între diferitele categorii de regiuni. Concentrarea tematică ar trebui ajustat ă, după caz, pentru a ține seama de resursele Fondului deRO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/289 ( 1 ) JO C 191, 29.6.2012, p. 44. ( 2 ) JO C 225, 27.7.2012, p. 114. ( 3 ) Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispozi ții comune privind Fondul european de dezvoltare regional ă, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rural ă și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, care fac obiectul cadrului strategic comun, precum și de stabilire a unor dispozi ții generale privind Fondul european de dezvoltare regional ă, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit ș i afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (A se vedea pagina 320 din prezentul Jurnal Oficial). ( 4 ) Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de ser ă în cadrul Comunit ății și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32).REGULAMENTUL PRIVIND FEDR 203 REGULAMENTUL PRIVIND FEDR coeziune alocate în vederea susț inerii priorit ăților de investiții legate de trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon și menționate în Regulamentul (UE) nr. 1300/2013 al Parlamentului European și al Consiliu lui ( 1 ). Gradul de concentrare tematic ă ar trebui s ă țină cont de nivelul de dezvoltare al regiunii, de contribu ția resurselor Fondului de coeziune dac ă este cazul, precum și de nevoile specifice ale regiunilor al c ăror PIB pe cap de locuitor utilizat drept criteriu de eligibilitate pentru perioada de programare 2007-2013 a reprezentat mai puțin de 75 % din PIB-ul mediu din UE-25 pentru perioada de referin ță, ale regiunilor care au intrat în faza de eliminare progresiv ă în perioada de programare 2007-2013 și ale anumitor regiuni de nivelul NUTS 2 formate exclusiv din state membre insulare sau din insule. (6) Sprijinul din partea FEDR în cadrul priorit ății de investi ții „dezvoltarea local ă plasată sub responsabilitatea comuni tății” ar trebui s ă poată contribui la toate obiectivele tematice men ționate în prezentul regulament. (7) Pentru a r ăspunde nevoilor specifice ale FEDR și în conformitate cu Strategia Uniunii pentru o cre ștere inte ligentă, ecologic ă și favorabil ă incluziunii, este necesar s ă se stabileasc ă, în cadrul fiec ărui obiectiv tematic prev ăzut în Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, ac țiunile specifice FEDR în calitate de „priorit ăți de investi ții”. Respectivele priorități de investi ții ar trebui s ă stabileasc ă obiective detaliate și care să nu se exclud ă reciproc, la care FEDR trebuie să contribuie. Astfel de priorit ăți de investi ții ar trebui să stea la baza definirii, în cadrul programelor, a unor obiective specifice care s ă țină seama de necesit ățile și de caracteristicile zonei vizate de program. (8) Este necesar s ă se promoveze inovarea și dezvoltarea IMM-urilor în domeniile emergente legate de provoc ările europene și regionale, cum ar fi industriile culturale și creative și serviciile inovatoare care reflect ă noile cerin țe la nivelul societ ății sau produse și servicii legate de îmb ă trânirea demografic ă, îngrijiri și sănătate, ecoinova ții, o economie cu emisii sc ăzute de carbon și eficiența resur selor. (9) În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, pentru a optimiza valoarea ad ăugată a investi țiilor finanț ate integral sau par țial din bugetul Uniunii în domeniul cercet ării și inovării, se urm ărește crearea de sinergii în special între funcț ionarea FEDR și a programului Orizont 2020 - Programul-cadru pentru cercetare și inovare, respectându-se, totodat ă, obiectivele distincte ale acestora. (10) Este important s ă se asigure că , la promovarea investițiilor în gestionarea riscurilor, se ține seama de riscurile specifice la nivel regional, transfrontalier și trans național. (11) Pentru a maximiza contribuț ia lor la obiectivul de spri jinire a unei cre șteri favorabile ocup ării forței de munc ă, activitățile care sus țin turismul durabil, cultura și patri moniul natural ar trebui s ă facă parte dintr-o strategie teritorială pentru anumite zone, inclusiv pentru recon versia regiunilor industriale aflate în declin. Sprijinul acordat acestor activit ăți ar trebui s ă contribuie, de asemenea, la consolidarea inovă rii și a utilizării TIC, la IMM-uri, la mediu și utilizarea eficient ă a resurselor sau la promovarea incluziunii sociale. (12) Pentru a promova mobilitatea regional ă sau local ă suste nabilă sau pentru a reduce poluarea aerului și poluarea fonică , este necesar s ă se promoveze moduri de transport sănătoase, sustenabile și sigure. Investi țiile în infras tructura aeroportuar ă sprijinit ă de FEDR ar trebui s ă promoveze transportul aerian sustenabil din punct de vedere al mediului, atunci când m ăresc, printre altele, mobilitatea regional ă prin conectarea nodurilor secundare și terțiare la re țeaua transeuropean ă de transport (TEN-T), inclusiv prin noduri multimodale. (13) Pentru a promova atingerea obiectivelor în materie de energie și climă stabilite de Uniune în cadrul Strategiei Uniunii pentru o cre ștere inteligent ă, durabilă și favo rabilă incluziunii, FEDR ar trebui s ă sprijine investi țiile pentru promovarea eficien ței energetice și a securit ății aprovizion ării în statele membre, printre altele prin dezvoltarea unor sisteme inteligente de distribu ție, stocare și transmisie a energiei, inclusiv prin integrarea generării distribuite a energiei din surse regenerabile. Pentru a- și satisface cerin țele în materie de securitate a aprovizion ării într-un mod consecvent cu țintele lor stabilite în temeiul Strategiei Uniunii pentru o cre ștere inteligentă , durabil ă și favorabil ă incluziunii, statele membre ar trebui s ă aibă posibilitatea de a investi în infrastructur ă energetic ă compatibil ă cu combina ția ener getică aleasă de ele. (14) Conceptul de IMM-uri care poate include întreprinderile din sectorul economiei sociale, ar trebui s ă fie interpretat în conformitate cu defini ția prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, și anume în sensul includerii microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și a celor mijlocii în în țelesul Recomand ării 2003/361/CE a Comi siei ( 2 ). (15) Pentru a promova incluziunea social ă și pentru a combate să răcia, în special în comunit ățile marginalizate, este necesar s ă se îmbun ătățească accesul la serviciileRO L 347/290 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 ( 1 ) Regulamentul (UE) nr. 1300/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1084/2006 al Consiliului (A se vedea pagina 281 din prezentul Jurnal Oficial). ( 2 ) Recomandarea Comisiei 2003/361/CE din 6 mai 2003 privind definiția microîntreprinderilor, a întreprinderilor mici și mijlocii (JO L 124, 20.5.2003, p. 36).REGULAMENTUL (UE) NR. 1301/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de dezvoltare regional ă și dispozi țiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investi țiile pentru cre ștere economic ă și locuri de munc ă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006 PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, având în vedere Tratatul privind funcț ionarea Uniunii Europene, în special articolele 178 și 349, având în vedere propunerea Comisiei Europene, după transmiterea proiectului de act legislativ c ătre parlamentele naționale, având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European ( 1 ), având în vedere avizul Comitetului Regiunilor ( 2 ), hotărând în conformitate cu procedura legislativ ă ordinară, întrucât: (1) Articolul 176 din Tratatul privind func ționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede că Fondul european de dezvoltare regional ă (FEDR) este destinat s ă redreseze principalele dezechilibre regionale existente în Uniune. În conformitate cu articolul respectiv și cu al doilea și al treilea paragraf de la articolul 174 din TFUE, FEDR trebuie să contribuie la reducerea decalajelor dintre nive lurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni și a întârzierii în dezvoltare a regiunilor cel mai pu țin favorizate; în acest context, trebuie s ă se acorde o aten ție specială regiunilor afectate de un handicap natural sau demografic grav și permanent, precum regiunile cele mai nordice cu o densitate foarte redus ă a popula ției și regiunile insulare, transfrontaliere și muntoase. (2) Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 3 ) stabilește dispozi țiile comune FEDR, Fondului social european (FSE), Fondului de coeziune, Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime. (3) Ar trebui stabilite dispozi ții specifice privind tipurile de activități care pot beneficia de sprijin din partea FEDR pentru a contribui la priorit ățile de investi ții din cadrul obiectivelor tematice stabilite în Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. În acela și timp, ar trebui definite și clari ficate activit ățile care nu intr ă în domeniul de interven ție al FEDR, inclusiv investi țiile destinate reducerii emisiilor de gaze cu efect de ser ă generate de activit ățile enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 4 ). Pentru a evita finan țarea excesivă, respectivele investi ții nu ar trebui s ă fie eligibile pentru sprijin din partea FEDR, întrucât acestea beneficiaz ă deja de contribu ții financiare prin aplicarea Directivei 2003/87/CE. Aceast ă excludere nu ar trebui să limiteze posibilitatea utiliz ării FEDR pentru a sprijini activitățile care nu sunt men ționate în anexa I la Directiva 2003/87/CE, chiar dac ă respectivele activit ăți sunt desfășurate de aceia și operatori economici și includ acti vități cum ar fi investi țiile în eficien ța energetic ă la nivelul rețelelor de termoficare, sistemele inteligente de distri buție, stocare și transmisie a energiei și măsurile care vizează reducerea polu ării aerului, chiar dac ă unul dintre efectele lor indirecte este reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser ă sau dac ă aceste activit ăți sunt incluse în planul na țional men ționat în Directiva 2003/87/CE. (4) Este necesar s ă se men ționeze ce activit ăți mai poate sprijini FEDR în cadrul obiectivului de cooperare teri torială european ă. (5) FEDR ar trebui s ă contribuie la Strategia Uniunii pentru o creștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii, asigurând astfel o mai mare concentrare a ajutorului acordat în temeiul FEDR asupra priorit ăților Uniunii. În funcție de categoria de regiuni sus ținută , sprijinul FEDR acordat în cadrul obiectivului privind investi țiile pentru creștere economic ă și locuri de munc ă ar trebui s ă se concentreze pe cercetare și inovare, pe tehnologiile infor mației și comunica țiilor (TIC), pe întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și pe promovarea unei economii cu emisii sc ăzute de carbon. Respectiva concentrare tematică ar trebui s ă se realizeze la nivel na țional permițând totodat ă condi ții flexibile la nivelul programelor opera ționale și între diferitele categorii de regiuni. Concentrarea tematică ar trebui ajustat ă, după caz, pentru a ține seama de resursele Fondului deRO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/289 ( 1 ) JO C 191, 29.6.2012, p. 44. ( 2 ) JO C 225, 27.7.2012, p. 114. ( 3 ) Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispozi ții comune privind Fondul european de dezvoltare regional ă, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rural ă și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, care fac obiectul cadrului strategic comun, precum și de stabilire a unor dispozi ții generale privind Fondul european de dezvoltare regional ă, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit ș i afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (A se vedea pagina 320 din prezentul Jurnal Oficial). ( 4 ) Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de ser ă în cadrul Comunit ății și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32). 204 sociale, culturale și de recreere prin furnizarea infrastruc turilor la scar ă mică, ținând seama de nevoile specifice ale persoanelor cu handicap și ale persoanelor în vârst ă. (16) Serviciile bazate pe comunitate ar trebui s ă acopere toate formele de servicii comunitare la domiciliu, bazate pe familie, reziden țiale și de alt tip care sprijin ă dreptul tuturor de a tr ăi în comunitate, respectând egalitatea de a alege, și care urm ăresc prevenirea izol ării sau segreg ării de comunitate. (17) Pentru a m ări flexibilitatea și a reduce sarcinile adminis trative prin implementarea în comun, priorit ățile de investiții ale FEDR și ale Fondului de coeziune în cadrul obiectivelor tematice corespunz ătoare ar trebui aliniate. (18) Într-o anex ă la prezentul regulament ar trebui s ă se stabi lească un set comun de indicatori de realizare pentru a evalua progresul global înregistrat la nivelul Uniunii privind implementarea programelor. Respectivii indicatori ar trebui s ă corespund ă priorității de investi ție și tipului de acțiune sprijinite în temeiul prezentului regulament și al dispozi țiilor relevante din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. Indicatorii de realizare comuni ar trebui să fie completa ți cu indicatori de rezultat specifici programului și, după caz, cu indicatori de realizare specifici programului. (19) În cadrul dezvolt ării urbane durabile, se consider ă necesară susținerea acțiunilor integrate pentru a aborda provocările economice, sociale, climatice, demografice și de mediu care afecteaz ă zonele urbane, inclusiv zonele urbane func ționale, ținând cont în acela și timp de nece sitatea promov ării legăturilor dintre mediul urban și cel rural. Principiile de selec ție a zonelor urbane în care se vor implementa ac țiuni integrate de dezvoltare urban ă durabilă și sumele indicative pentru ac țiunile respective ar trebui prev ăzute în acordul de parteneriat, alocându-se la nivel na țional cel pu țin 5 % din resursele FEDR în acest scop. Domeniul de aplicare al oric ărei delegă ri de sarcini către autorit ățile urbane ar trebui decis de autoritatea de management în consultare cu autoritatea urban ă. (20) Pentru a identifica sau a testa noi solu ții care abordeaz ă aspecte referitoare la dezvoltarea urban ă durabilă și care sunt relevante la nivelul Uniunii, FEDR ar trebui s ă sprijine ac țiunile inovatoare în domeniul dezvoltă rii urbane durabile. (21) Pentru a îmbun ătăți consolidarea capacit ăților, cola borarea în re țea și schimbul de experien ță dintre programele și organismele responsabile de implementarea strategiilor de dezvoltare urban ă durabilă și a acțiunilor inovatoare în domeniul dezvolt ării urbane durabile și pentru a completa programele și organismele existente, este necesar s ă se instituie o re țea de dezvoltare urban ă la nivelul Uniunii. (22) FEDR ar trebui s ă trateze problemele de accesibilitate și de depărtare de pie țele importante cu care se confrunt ă regiunile cu o densitate foarte mic ă a popula ției, menționate în protocolul nr. 6 privind dispozi țiile speciale pentru obiectivul nr. 6 în cadrul Fondurilor structurale din Finlanda și din Suedia anexat la Actul de aderare din 1994. De asemenea, ar trebui ca FEDR să abordeze dificult ățile deosebite cu care se confrunt ă anumite insule, regiuni de frontier ă, regiuni muntoase, și regiuni slab populate a c ăror situație geografic ă înce tinește dezvoltarea, cu scopul de a încuraja dezvoltarea durabilă a acestor zone și regiuni. (23) O atenț ie deosebit ă ar trebui acordat ă regiunilor ultrape riferice, în special prin adoptarea de m ăsuri în temeiul articolului 349 din TFUE, în vederea extinderii, cu titlu excepțional, a domeniului de aplicare al contribu țiilor din FEDR pentru a îngloba finan țarea ajutoarelor pentru funcționare care urm ăresc să compenseze costurile supli mentare datorate situa ției speciale din punct de vedere economic și social a acestor regiuni, situa ție agravat ă de handicapurile care rezult ă din factorii men ționaț i la articolul 349 din TFUE, respectiv izolarea, caracterul insular, suprafa ța mică, topografia și climatul defavorabil al acestor regiuni, precum și dependen ța lor economic ă față de un num ăr redus de produse, caracteristici permanente și combinate care împiedic ă în mod considerabil dezvoltarea acestor regiuni. Ajutoarele de funcționare acordate de statele membre în acest context sunt exceptate de la obliga ția de informare instituit ă la articolul 108 alineatul (3) din TFUE dac ă, în momentul acordării, acestea îndeplinesc condi țiile stabilite într-un regulament prin care se declar ă anumite categorii de ajutoare ca fiind compatibile cu pia ța internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din TFUE și care este adoptat în temeiul Regulamentului (CE) nr. 994/98 al Consiliului ( 1 ). (24) În concordan ță cu concluziile Consiliului European din 7-8 februarie 2013 și ținând seama de obiectivele speciale stabilite în TFUE în ceea ce prive ște regiunile ultraperiferice men ționate la articolul 349 din TFUE, statutul insulei Mayotte a fost schimbat ca urmare a Deciziei 2012/419/UE a Consiliului ( 2 ), aceasta devenind o nouă regiune ultraperiferic ă începând cu 1 ianuarie 2014. Pentru a înlesni și promova dezvoltarea rapid ă și bine orientat ă a infrastructurilor din Mayotte, ar trebui s ă fie posibil FEDR ca, în mod excep țional, să se aloce cel puțin 50 % din FEDR din pachetul pentru Mayotte c ătre cinci dintre obiectivele tematice stabilite în Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/291 ( 1 ) Regulamentul (CE) nr. 994/98 al Parlamentului European și al Consiliului din 7 mai 1998 de aplicare a articolelor 92 și 93 din Tratatul de instituire a Comunit ății Europene anumitor categorii de ajutoare de stat orizontale (JO L 142, 14.5.1998, p. 1). ( 2 ) Decizia 2012/419/UE a Consiliului European din 11 iulie 2012 de modificare a statutului Mayotte în raport cu Uniunea European ă (JO L 204, 31.7.2012, p. 131). 205 REGULAMENTUL PRIVIND FEDR (25) Pentru a ad ăuga anumite elemente neesen țiale în regu lament, Comisiei ar trebui s ă i se delege competen ța de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE în ceea ce prive ște normele detaliate privind criteriile de selecție și gestionare a ac țiunilor inovatoare. De asemenea, o astfel de competen ță ar trebui s ă i se delege Comisiei în ceea ce prive ște modific ările anexei I la prezentul regulament, în cazuri justificate pentru a garanta evaluarea eficient ă a progreselor înregistrate în implementarea programelor opera ționale. Este deosebit de important ă realizarea de c ătre Comisie a unor consultări adecvate în etapa preg ătitoare, inclusiv la nivel de exper ți. Comisia, în momentul preg ătirii și elaborării actelor delegate, ar trebui s ă garanteze trans miterea simultan ă, promptă și adecvată a documentelor relevante c ătre Parlamentul European și Consiliu. (26) Întrucât obiectivul prezentului Regulament, și anume consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale prin redresarea principalelor dezechilibre regionale din cadrul Uniunii nu poate fi realizat în mod satisf ăcător de statele membre, dar, având în vedere amploarea deca lajelor dintre nivelurile de dezvoltare ale diverselor regiuni, de r ămânerea în urm ă a regiunilor defavorizate și de mijloacele financiare limitate de care dispun statele membre și regiunile, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta m ăsuri, în conformitate cu principiul subsidiarit ății, astfel cum se prevede la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea European ă,. În conformitate cu principiul propor ționalității, prevăzut la același articol, dispozi țiile prezentului regulament nu depășesc ceea ce este necesar pentru atingerea acelui obiectiv. (27) Prezentul regulament înlocuie ște Regulamentul (CE) nr. 1080/2006 al Parlamentului European și al Consiliu lui ( 1 ). Prin urmare, din motive de claritate, Regulamentul (CE) nr. 1080/2006 ar trebui s ă fie abrogat. Cu toate acestea, prezentul regulament nu ar trebui s ă afecteze continuarea sau modificarea asisten ței aprobate de Comisie în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1080/2006 sau al altei legisla ții aplicabile acelei asisten țe la 31 decembrie 2013. Regulamentul respectiv sau acea altă legislație aplicabil ă ar trebui s ă se aplice în continuare și după 31 decembrie 2013 asisten ței sau opera țiunilor în cauză până la finalizarea lor. Cererile de asisten ță prezentate sau aprobate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1080/2006 ar trebui s ă rămână valabile, (28) Pentru a permite aplicarea prompt ă a măsurilor prev ăzute în prezentul regulament acesta ar trebui s ă intre în vigoare în ziua urm ătoare datei public ării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene , ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT: CAPITOLUL I Dispoziții comune Articolul 1 Obiect Prezentul regulament stabile ște misiunile Fondului european de dezvoltare regional ă (FEDR), domeniul de aplicare al sprijinului său în ceea ce prive ște obiectivul privind investi țiile pentru creștere economic ă și locuri de munc ă și obiectivul de cooperare teritorial ă european ă, precum și dispoziții specifice privind sprijinul acordat din FEDR obiectivului referitor la investițiile pentru cre ștere economic ă și locuri de munc ă. Articolul 2 Misiunile FEDR FEDR contribuie la finan țarea sprijinului care are drept scop consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale, corectând principalele dezechilibre regionale din cadrul Uniunii prin dezvoltarea durabil ă și ajustările structurale ale economiilor regionale, inclusiv prin reconversia regiunilor industriale aflate în declin și a regiunilor a că ror dezvoltare prezintă întârzieri. Articolul 3 Domeniul de aplicare al sprijinului din partea FEDR (1) FEDR sprijin ă următoarele activit ăți, pentru a contribui la prioritățile de investi ții menționate la articolul 5: (a) investi țiile productive care contribuie la crearea și salvgardarea locurilor de munc ă durabile, prin intermediul unor ajutoare directe pentru IMM-uri; (b) investi țiile productive, indiferent de dimensiunea între prinderii în cauz ă, care contribuie la priorit ățile de investi ții prevăzute la articolul 5 punctele (1) și (4) și, atunci când investițiile respective implic ă cooperarea dintre întreprinderi mari și IMM-uri, la articolul 5 punctul (2); (c) investi țiile în infrastructuri care le oferă servicii de baz ă cetățenilor în domeniul energiei, al mediului, al trans portului și al TIC; (d) investi țiile în infrastructurile din domeniul social, al s ănă tății, al cercet ării, al inov ării, al afacerilor și al educa ției; (e) investi țiile în dezvoltarea poten țialului endogen prin inter mediul investi țiilor fixe în echipamente și infrastructuri la scară mică, inclusiv infrastructuri culturale și infrastructuri turistice sustenabile la scar ă mică, servicii pentru între prinderi, sprijin pentru organisme de cercetare și inovare și investițiile în tehnologie și în cercetare aplicat ă în între prinderi;RO L 347/292 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 ( 1 ) Regulamentul (CE) nr. 1080/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind Fondul European de Dezvoltare Regională și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1783/1999 (JO L 210, 31.7.2006, p. 1).sociale, culturale și de recreere prin furnizarea infrastruc turilor la scar ă mică, ținând seama de nevoile specifice ale persoanelor cu handicap și ale persoanelor în vârst ă. (16) Serviciile bazate pe comunitate ar trebui s ă acopere toate formele de servicii comunitare la domiciliu, bazate pe familie, reziden țiale și de alt tip care sprijin ă dreptul tuturor de a tr ăi în comunitate, respectând egalitatea de a alege, și care urm ăresc prevenirea izol ării sau segreg ării de comunitate. (17) Pentru a m ări flexibilitatea și a reduce sarcinile adminis trative prin implementarea în comun, priorit ățile de investiții ale FEDR și ale Fondului de coeziune în cadrul obiectivelor tematice corespunz ătoare ar trebui aliniate. (18) Într-o anex ă la prezentul regulament ar trebui s ă se stabi lească un set comun de indicatori de realizare pentru a evalua progresul global înregistrat la nivelul Uniunii privind implementarea programelor. Respectivii indicatori ar trebui s ă corespund ă priorității de investi ție și tipului de acțiune sprijinite în temeiul prezentului regulament și al dispozi țiilor relevante din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. Indicatorii de realizare comuni ar trebui să fie completa ți cu indicatori de rezultat specifici programului și, după caz, cu indicatori de realizare specifici programului. (19) În cadrul dezvolt ării urbane durabile, se consider ă necesară susținerea acțiunilor integrate pentru a aborda provocările economice, sociale, climatice, demografice și de mediu care afecteaz ă zonele urbane, inclusiv zonele urbane func ționale, ținând cont în acela și timp de nece sitatea promov ării legăturilor dintre mediul urban și cel rural. Principiile de selec ție a zonelor urbane în care se vor implementa ac țiuni integrate de dezvoltare urban ă durabilă și sumele indicative pentru ac țiunile respective ar trebui prev ăzute în acordul de parteneriat, alocându-se la nivel na țional cel pu țin 5 % din resursele FEDR în acest scop. Domeniul de aplicare al oric ărei delegă ri de sarcini către autorit ățile urbane ar trebui decis de autoritatea de management în consultare cu autoritatea urban ă. (20) Pentru a identifica sau a testa noi solu ții care abordeaz ă aspecte referitoare la dezvoltarea urban ă durabilă și care sunt relevante la nivelul Uniunii, FEDR ar trebui s ă sprijine ac țiunile inovatoare în domeniul dezvoltă rii urbane durabile. (21) Pentru a îmbun ătăți consolidarea capacit ăților, cola borarea în re țea și schimbul de experien ță dintre programele și organismele responsabile de implementarea strategiilor de dezvoltare urban ă durabilă și a acțiunilor inovatoare în domeniul dezvolt ării urbane durabile și pentru a completa programele și organismele existente, este necesar s ă se instituie o re țea de dezvoltare urban ă la nivelul Uniunii. (22) FEDR ar trebui s ă trateze problemele de accesibilitate și de depărtare de pie țele importante cu care se confrunt ă regiunile cu o densitate foarte mic ă a popula ției, menționate în protocolul nr. 6 privind dispozi țiile speciale pentru obiectivul nr. 6 în cadrul Fondurilor structurale din Finlanda și din Suedia anexat la Actul de aderare din 1994. De asemenea, ar trebui ca FEDR să abordeze dificult ățile deosebite cu care se confrunt ă anumite insule, regiuni de frontier ă, regiuni muntoase, și regiuni slab populate a c ăror situație geografic ă înce tinește dezvoltarea, cu scopul de a încuraja dezvoltarea durabilă a acestor zone și regiuni. (23) O atenț ie deosebit ă ar trebui acordat ă regiunilor ultrape riferice, în special prin adoptarea de m ăsuri în temeiul articolului 349 din TFUE, în vederea extinderii, cu titlu excepțional, a domeniului de aplicare al contribu țiilor din FEDR pentru a îngloba finan țarea ajutoarelor pentru funcționare care urm ăresc să compenseze costurile supli mentare datorate situa ției speciale din punct de vedere economic și social a acestor regiuni, situa ție agravat ă de handicapurile care rezult ă din factorii men ționaț i la articolul 349 din TFUE, respectiv izolarea, caracterul insular, suprafa ța mică, topografia și climatul defavorabil al acestor regiuni, precum și dependen ța lor economic ă față de un num ăr redus de produse, caracteristici permanente și combinate care împiedic ă în mod considerabil dezvoltarea acestor regiuni. Ajutoarele de funcționare acordate de statele membre în acest context sunt exceptate de la obliga ția de informare instituit ă la articolul 108 alineatul (3) din TFUE dac ă, în momentul acordării, acestea îndeplinesc condi țiile stabilite într-un regulament prin care se declar ă anumite categorii de ajutoare ca fiind compatibile cu pia ța internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din TFUE și care este adoptat în temeiul Regulamentului (CE) nr. 994/98 al Consiliului ( 1 ). (24) În concordan ță cu concluziile Consiliului European din 7-8 februarie 2013 și ținând seama de obiectivele speciale stabilite în TFUE în ceea ce prive ște regiunile ultraperiferice men ționate la articolul 349 din TFUE, statutul insulei Mayotte a fost schimbat ca urmare a Deciziei 2012/419/UE a Consiliului ( 2 ), aceasta devenind o nouă regiune ultraperiferic ă începând cu 1 ianuarie 2014. Pentru a înlesni și promova dezvoltarea rapid ă și bine orientat ă a infrastructurilor din Mayotte, ar trebui s ă fie posibil FEDR ca, în mod excep țional, să se aloce cel puțin 50 % din FEDR din pachetul pentru Mayotte c ătre cinci dintre obiectivele tematice stabilite în Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/291 ( 1 ) Regulamentul (CE) nr. 994/98 al Parlamentului European și al Consiliului din 7 mai 1998 de aplicare a articolelor 92 și 93 din Tratatul de instituire a Comunit ății Europene anumitor categorii de ajutoare de stat orizontale (JO L 142, 14.5.1998, p. 1). ( 2 ) Decizia 2012/419/UE a Consiliului European din 11 iulie 2012 de modificare a statutului Mayotte în raport cu Uniunea European ă (JO L 204, 31.7.2012, p. 131). 206 (f) constituirea de re țele, cooperarea și schimbul de experien ță între autorit ăți regionale, locale, urbane și alte autorit ăți publice competente, parteneri economici și sociali și organisme relevante care reprezint ă societatea civil ă menționate la articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, studii, ac țiuni preg ătitoare și consolidarea capacit ății. (2) În cadrul obiectivului de cooperare teritorial ă european ă, FEDR poate sprijini și utilizarea în comun a instala țiilor și a resurselor umane, precum și a tuturor tipurilor de infrastructur ă, la nivel transfrontalier, în toate regiunile. (3) FEDR nu sprijin ă: (a) dezafectarea sau construirea de centrale nucleare; (b) investi țiile care vizeaz ă o reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser ă ale activit ăților enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE; (c) fabricarea, prelucrarea și comercializarea tutunului și a produselor din tutun; (d) întreprinderile aflate în dificultate, astfel cum sunt definite în normele Uniunii privind ajutoarele de stat; (e) investi țiile în infrastructura aeroportuar ă, cu excep ția celor legate de protec ția mediului sau a celor înso țite de investițiile necesare pentru atenuarea ori reducerea impactului negativ al acestei infrastructuri asupra mediului. Articolul 4 Concentrarea tematic ă (1) Obiectivele tematice stabilite la articolul 9 primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 și prioritățile de investi ții corespunz ătoare stabilite la articolul 5 din prezentul regulament, la care FEDR poate contribui în cadrul obiectivului privind investi țiile pentru cre ștere economic ă și locuri de munc ă, sunt concentrate dup ă cum urmeaz ă: (a) în regiunile mai dezvoltate: (i) cel pu țin 80 % din resursele totale ale FEDR la nivel național sunt alocate pentru dou ă sau mai multe dintre obiectivele tematice stabilite la articolul 9 primul paragraf punctele 1, 2, 3 și 4din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 și (ii) cel pu țin 20 % din resursele totale ale FEDR la nivel național sunt alocate obiectivului tematic stabilit la articolul 9 primul paragraf punctul 4din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013; (b) în regiunile de tranzi ție: (i) cel pu țin 60 % din resursele totale ale FEDR la nivel național sunt alocate pentru dou ă sau mai multe dintre obiectivele tematice stabilite la articolul 9 primul paragraf punctele 1, 2, 3 și 4 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013; și (ii) cel pu țin 15 % din resursele totale ale FEDR la nivel național sunt alocate obiectivului tematic stabilit la articolul 9 primul paragraf punctul 4 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013; (c) în regiunile mai pu țin dezvoltate: (i) cel pu țin 50 % din resursele totale ale FEDR la nivel național sunt alocate pentru dou ă sau mai multe dintre obiectivele tematice stabilite la articolul 9 primul paragraf punctele 1, 2, 3 și 4 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013; și (ii) cel pu țin 12 % din resursele totale ale FEDR la nivel național sunt alocate obiectivului tematic stabilit la articolul 9 primul paragraf punctul 4 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. În sensul prezentului articol, regiunile al c ăror PIB pe cap de locuitor utilizat drept criteriu de eligibilitate pentru perioada de programare 2007-2013 a reprezentat mai pu țin de 75 % din PIB-ul mediu din UE-25 pentru perioada de referin ță, precum și regiunile care au intrat în faza de eliminare progresiv ă în perioada de programare 2007-2013 dar care sunt eligibile în categoria regiunilor mai dezvoltate, astfel cum sunt men ționate la articolul 90 alineatul (2) primul paragraf litera (c) din Regu lamentul (UE) nr. 1303/2013 pentru perioada de programare 2014-2020, sunt considerate regiuni de tranzi ție. În sensul prezentului articol, toate regiunile de nivelul NUTS 2 formate exclusiv din state membre insulare sau din insule care sunt parte a unor state membre care primesc sprijin din partea Fondului de coeziune și toate regiunile ultraperiferice sunt considerate regiuni mai pu țin dezvoltate. (2) Prin derogare de la alineatul (1) din prezentul articol, procentul minim din FEDR alocat pentru o categorie de regiuni poate fi mai mic decât cel prev ăzut la alineatul respectiv, cu condiț ia ca o astfel de reducere s ă fie compensat ă printr-o creștere alocat ă altor categorii de regiuni. Suma rezultat ă la nivel național din valorile pentru toate categoriile de regiuni, și anume pentru obiectivele tematice stabilite la articolul 9 primul paragraf punctele 1, 2, 3 și 4 din Regulamentul (UE) nr. 1300/2013 și cele stabilite la articolul 9 primul paragraf punctul 4 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, nu este, în consecință, mai mic ă decât suma la nivel na țional rezultat ă din aplicarea procentelor minime din FEDR prev ăzute la alineatul (1) din prezentul articol. (3) Prin derogare de la alineatul (1) din prezentul articol, resursele alocate din Fondul de coeziune pentru sprijinirea prio rităților de investi ții menționate la articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 1300/2013pot fi luate în calcul pentru atingerea procentelor minime prev ăzute la alineatul (1) litera (a) punctul (ii), litera (b) punctul (ii) și litera (c) punctul (ii) de la primul paragraf al alineatului (1) din prezentul articol. În acest caz, procentul prev ăzut la litera (c) punctul (ii) de la primul paragraf al alineatului (1) din prezentul articol este majorat la 15 %. Dup ă caz, astfel de resurse se aloc ă diferitelor categorii de regiuni în mod propor țional, pe baza procentului popula ției din aceste regiuni în raport cu popula ția totală a statului membru în cauză.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/293 207 REGULAMENTUL PRIVIND FEDR Articolul 5 Priorități de investi ții FEDR sprijin ă următoarele priorit ăți de investi ții în cadrul obiec tivelor tematice stabilite la articolul 9 primul paragraf din Regu lamentul (UE) nr. 1303/2013 în conformitate cu nevoile de dezvoltare și cu poten țialul de cre ștere menționate la articolul 15 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul men ționat și stabilite în acordul de parteneriat: 1. consolidarea cercet ării, dezvolt ării tehnologice și inovării prin: (a) îmbun ătățirea infrastructurilor de cercetare și inovare (C&I) și a capacit ăților pentru a dezvolta excelen ța în materie de C&I și promovarea centrelor de competen ță, în special a celor de interes european; (b) promovarea investi țiilor în C&I, dezvoltarea de leg ături și sinergii între întreprinderi, centrele de cercetare și dezvoltare și învățământul superior, în special promovarea investi țiilor în dezvoltarea de produse și de servicii, transferul de tehnologii, inovarea social ă, ecoinovarea și aplicațiile de servicii publice, stimularea cererii, crearea de re țele și de grupuri și inovarea deschisă prin specializarea inteligent ă, precum și spri jinirea activit ăților de cercetare tehnologic ă și aplicată, liniilor-pilot, ac țiunilor de validare precoce a produ selor, capacit ăților de produc ție avansate și de prim ă producție, în special în domeniul tehnologiilor generice esen țiale și difuzării tehnologiilor de uz general; 2. îmbun ătățirea accesului și a utilizării și creșterea calit ății TIC prin: (a) extinderea conexiunii în band ă largă și difuzarea rețelelor de mare vitez ă, precum și sprijinirea adoptării tehnologiilor emergente și a reț elelor pentru economia digital ă; (b) dezvoltarea produselor și serviciilor TIC, a comer țului electronic și a cererii de TIC; (c) consolidarea aplica țiilor TIC pentru guvernare elec tronică, e-learning, incluziune digital ă, cultură online și e-sănătate; 3. îmbun ătățirea competitivit ății IMM-urilor prin: (a) promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploat ării economice a ideilor noi și prin încurajarea cre ării de noi întreprinderi, inclusiv prin intermediul pepinierelor de întreprinderi; (b) dezvoltarea și implementarea de noi modele de afaceri pentru IMM-uri, în special în ceea ce prive ște inter naționalizarea; (c) sprijinirea cre ării și a extinderii unor capacit ăți avansate de dezvoltare de produse și servicii; (d) sprijinirea capacit ății IMM-urilor de a cre ște pe piețele regionale, na ționale și internaționale și de a se angaja în procesele de inovare; 4. sprijinirea tranzi ției către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon în toate sectoarele prin: (a) promovarea produc ției și a distribu ției de energie obținută din surse regenerabile de energie; (b) promovarea eficien ței energetice și a utilizării energiilor regenerabile în întreprinderi; (c) sprijinirea eficien ței energetice, a gestion ării inteligente a energiei și a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în cl ădirile publice, și în sectorul locuin țelor; (d) dezvoltarea și implementarea unor sisteme de distribuție inteligente care funcț ionează la niveluri de tensiune joas ă și medie; (e) promovarea unor strategii cu emisii sc ăzute de dioxid de carbon pentru toate tipurile de teritorii, în special pentru zonele urbane, inclusiv promovarea mobilit ății urbane multimodale durabile și a măsurilor de adaptare relevante pentru atenuare; (f) promovarea cercet ării și inovării în domeniul tehnolo giilor cu emisii scă zute de carbon, precum și a adoptării acestora; (g) promovarea utiliz ării cogener ării cu randament ridicat a energiei termice și a energiei electrice, pe baza cererii de energie termic ă utilă; 5. promovarea adapt ării la schimb ările climatice, a prevenirii și a gestion ării riscurilor prin: (a) sprijinirea investi țiilor pentru adaptarea la schimb ările climatice, inclusiv a abord ărilor bazate pe ecosisteme; (b) promovarea investi țiilor destinate abord ării unor riscuri specifice, asigurarea rezisten ței în fața dezastrelor și dezvoltarea unor sisteme de gestionare a dezastrelor; 6. conservarea și protecția mediului și promovarea utiliz ării eficiente a resurselor prin:RO L 347/294 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 (f) constituirea de re țele, cooperarea și schimbul de experien ță între autorit ăți regionale, locale, urbane și alte autorit ăți publice competente, parteneri economici și sociali și organisme relevante care reprezint ă societatea civil ă menționate la articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, studii, ac țiuni preg ătitoare și consolidarea capacit ății. (2) În cadrul obiectivului de cooperare teritorial ă european ă, FEDR poate sprijini și utilizarea în comun a instala țiilor și a resurselor umane, precum și a tuturor tipurilor de infrastructur ă, la nivel transfrontalier, în toate regiunile. (3) FEDR nu sprijin ă: (a) dezafectarea sau construirea de centrale nucleare; (b) investi țiile care vizeaz ă o reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser ă ale activit ăților enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE; (c) fabricarea, prelucrarea și comercializarea tutunului și a produselor din tutun; (d) întreprinderile aflate în dificultate, astfel cum sunt definite în normele Uniunii privind ajutoarele de stat; (e) investi țiile în infrastructura aeroportuar ă, cu excep ția celor legate de protec ția mediului sau a celor înso țite de investițiile necesare pentru atenuarea ori reducerea impactului negativ al acestei infrastructuri asupra mediului. Articolul 4 Concentrarea tematic ă (1) Obiectivele tematice stabilite la articolul 9 primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 și prioritățile de investi ții corespunz ătoare stabilite la articolul 5 din prezentul regulament, la care FEDR poate contribui în cadrul obiectivului privind investi țiile pentru cre ștere economic ă și locuri de munc ă, sunt concentrate dup ă cum urmeaz ă: (a) în regiunile mai dezvoltate: (i) cel pu țin 80 % din resursele totale ale FEDR la nivel național sunt alocate pentru dou ă sau mai multe dintre obiectivele tematice stabilite la articolul 9 primul paragraf punctele 1, 2, 3 și 4din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 și (ii) cel pu țin 20 % din resursele totale ale FEDR la nivel național sunt alocate obiectivului tematic stabilit la articolul 9 primul paragraf punctul 4din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013; (b) în regiunile de tranzi ție: (i) cel pu țin 60 % din resursele totale ale FEDR la nivel național sunt alocate pentru dou ă sau mai multe dintre obiectivele tematice stabilite la articolul 9 primul paragraf punctele 1, 2, 3 și 4 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013; și (ii) cel pu țin 15 % din resursele totale ale FEDR la nivel național sunt alocate obiectivului tematic stabilit la articolul 9 primul paragraf punctul 4 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013; (c) în regiunile mai pu țin dezvoltate: (i) cel pu țin 50 % din resursele totale ale FEDR la nivel național sunt alocate pentru dou ă sau mai multe dintre obiectivele tematice stabilite la articolul 9 primul paragraf punctele 1, 2, 3 și 4 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013; și (ii) cel pu țin 12 % din resursele totale ale FEDR la nivel național sunt alocate obiectivului tematic stabilit la articolul 9 primul paragraf punctul 4 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. În sensul prezentului articol, regiunile al c ăror PIB pe cap de locuitor utilizat drept criteriu de eligibilitate pentru perioada de programare 2007-2013 a reprezentat mai pu țin de 75 % din PIB-ul mediu din UE-25 pentru perioada de referin ță, precum și regiunile care au intrat în faza de eliminare progresiv ă în perioada de programare 2007-2013 dar care sunt eligibile în categoria regiunilor mai dezvoltate, astfel cum sunt men ționate la articolul 90 alineatul (2) primul paragraf litera (c) din Regu lamentul (UE) nr. 1303/2013 pentru perioada de programare 2014-2020, sunt considerate regiuni de tranzi ție. În sensul prezentului articol, toate regiunile de nivelul NUTS 2 formate exclusiv din state membre insulare sau din insule care sunt parte a unor state membre care primesc sprijin din partea Fondului de coeziune și toate regiunile ultraperiferice sunt considerate regiuni mai pu țin dezvoltate. (2) Prin derogare de la alineatul (1) din prezentul articol, procentul minim din FEDR alocat pentru o categorie de regiuni poate fi mai mic decât cel prev ăzut la alineatul respectiv, cu condiț ia ca o astfel de reducere s ă fie compensat ă printr-o creștere alocat ă altor categorii de regiuni. Suma rezultat ă la nivel național din valorile pentru toate categoriile de regiuni, și anume pentru obiectivele tematice stabilite la articolul 9 primul paragraf punctele 1, 2, 3 și 4 din Regulamentul (UE) nr. 1300/2013 și cele stabilite la articolul 9 primul paragraf punctul 4 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, nu este, în consecință, mai mic ă decât suma la nivel na țional rezultat ă din aplicarea procentelor minime din FEDR prev ăzute la alineatul (1) din prezentul articol. (3) Prin derogare de la alineatul (1) din prezentul articol, resursele alocate din Fondul de coeziune pentru sprijinirea prio rităților de investi ții menționate la articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 1300/2013pot fi luate în calcul pentru atingerea procentelor minime prev ăzute la alineatul (1) litera (a) punctul (ii), litera (b) punctul (ii) și litera (c) punctul (ii) de la primul paragraf al alineatului (1) din prezentul articol. În acest caz, procentul prev ăzut la litera (c) punctul (ii) de la primul paragraf al alineatului (1) din prezentul articol este majorat la 15 %. Dup ă caz, astfel de resurse se aloc ă diferitelor categorii de regiuni în mod propor țional, pe baza procentului popula ției din aceste regiuni în raport cu popula ția totală a statului membru în cauză.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/293 208 (a) investi ții în sectorul de șeurilor pentru a îndeplini cerințele stabilite de acquis-ul Uniunii în domeniul mediului și pentru a r ăspunde la anumite nevoi identi ficate de statele membre pentru investi ții care dep ășesc aceste cerin țe; (b) investi ții în sectorul apelor pentru a îndeplini cerin țele stabilite de acquis-ul Uniunii în domeniul mediului și pentru a r ăspunde la anumite nevoi identificate de statele membre pentru investi ții care dep ășesc aceste cerințe; (c) conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural; (d) protejarea și refacerea biodiversit ății și a solurilor, precum și promovarea unor servicii ecosistemice, inclusiv prin Natura 2000 și infrastructuri ecologice; (e) realizarea de ac țiuni destinate îmbun ătățirii mediului urban, revitaliz ării orașelor, regener ării și deconta minării terenurilor industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de reconversie), reducerii polu ării aerului și promovării măsurilor de reducere a zgomotului; (f) promovarea tehnologiilor inovatoare în vederea îmbu nătățirii protec ției mediului și a utiliz ării eficiente a resurselor în sectorul de șeurilor, al apei și în ceea ce privește solul, sau în vederea reducerii polu ării aerului; (g) sprijinirea tranzi ției industriale c ătre o economie eficientă din punct de vedere al utiliz ării resurselor, promovarea unei cre șteri ecologice, a ecoinov ării și a managementului performan ței de mediu în sectorul public și cel privat; 7. promovarea sistemelor de transport durabile și eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor re țelelor majore prin: (a) sprijinirea unui spa țiu european unic al transporturilor de tip multimodal prin investi ții în rețeaua trans europeană de transport (TEN-T); (b) stimularea mobilit ății regionale prin conectarea nodurilor secundare și terțiare la infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale; (c) dezvoltarea și îmbunătățirea unor sisteme de transport care respect ă mediul, inclusiv a celor cu zgomot redus, și care au emisii reduse de carbon, inclusiv a c ăilor navigabile interioare și a sistemelor de transport maritim, a porturilor, a legă turilor multimodale și infrastructurilor aeroportuare, cu scopul de a promova mobilitatea durabil ă la nivel regional și local; (d) dezvoltarea și reabilitarea de sisteme feroviare globale, interoperabile și de înalt ă calitate, precum și promovarea m ăsurilor de reducere a zgomotului; (e) îmbun ătățirea eficien ței energetice și a securit ății apro vizionării prin dezvoltarea unor sisteme inteligente de distribuție, stocare și transmitere a energiei și prin inte grarea descentraliz ării produc ției de energie din surse regenerabile; 8. promovarea ocup ării forței de munc ă sustenabile ș i de calitate și sprijinirea mobilit ății forței de munc ă prin: (a) sprijinirea constituirii de pepiniere de întreprinderi și sprijinirea investi țiilor în favoarea activit ăților indepen dente, a microîntreprinderilor și a înființării de între prinderi; (b) sprijinirea unei cre șteri favorabile ocup ării forței de muncă, prin dezvoltarea potenț ialului endogen ca parte a unei strategii teritoriale pentru anumite zone, care să includă reconversia regiunilor industriale aflate în declin, precum și sporirea accesibilit ății și dezvoltarea resurselor naturale și culturale specifice; (c) sprijinirea ini țiativelor locale în materie de dezvoltare și ajutorul pentru structurile care furnizeaz ă servicii de proximitate pentru a crea locuri de munc ă, atunci când aceste ini țiative nu intr ă în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 ); (d) investi ții în infrastructurile destinate serviciilor de ocupare a forț ei de munc ă; 9. promovarea incluziunii sociale, combaterea s ărăciei și a oricărei forme de discriminare prin: (a) investi ții în infrastructurile sanitare și sociale care contribuie la dezvoltarea la nivel na țional, regional și local, reducând inegalit ățile în materie de s ănătate, promovând incluziunea social ă prin îmbun ătățirea accesului la servicii sociale, culturale și de recreare, precum și trecerea de la serviciile institu ționale la serviciile prestate de colectivit ățile locale; (b) oferirea de sprijin pentru revitalizarea fizic ă, economic ă și socială a comunităț ilor defavorizate din regiunile urbane și rurale; (c) oferirea de sprijin întreprinderilor sociale; (d) efectuarea de investi ții în contextul strategiilor de dezvoltare local ă aflate sub responsabilitatea comuni tății; 10. investi țiile în educa ție, în formare, inclusiv în formare profesional ă pentru dobândirea de competen țe și pentru învățarea pe tot parcursul vie ții prin dezvoltarea infrastruc turilor de educa ție și de formare;RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/295 ( 1 ) Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 al Consiliului (A se vedea pagina 470 din prezentul Jurnal Oficial). 209 REGULAMENTUL PRIVIND FEDR 11. consolidarea capacit ății instituționale a autorit ăților publice și a persoanelor interesate și a unei administra ții publice eficiente prin ac țiuni menite s ă dezvolte capacitatea insti tuțională și eficiența administra țiilor și serviciilor publice vizate de implementarea FEDR, precum și prin sprijinirea acțiunilor din cadrul FSE de consolidare a capacit ății insti tuționale și a eficien ței administra ției publice. Articolul 6 Indicatori privind obiectivul referitor la investi țiile pentru creștere economic ă și locuri de munc ă (1) Se utilizeaz ă indicatori comuni de realizare, astfel cum sunt prev ăzuți în anexa I la prezentul regulament, indicatori de rezultat specifici fiec ărui program și, după caz, indicatori de realizare specifici fiec ărui program, în conformitate cu articolul 27 alineatul (4), cu articolul 96 alineatul (2) litera (b) punctele (i) și (iv) ș i litera (c) punctele (ii) și (iv) din Regula mentul (UE) nr. 1303/2013. (2) Pentru indicatorii de realizare comuni și indicatorii de realizare specifici programului, valorile de referin ță se stabilesc la zero. Se fixeaz ă valori-țintă cuantificate cumulative pentru acești indicatori, pentru anul 2023. (3) Pentru indicatorii de rezultat specifici programului, care se referă la priorit ăți de investi ții, valorile de referin ță se stabilesc utilizând datele cele mai recente disponibile și se fixeaz ă ținte pentru anul 2023. Țintele pot fi exprimate în termeni cantitativi sau calitativi. (4) Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 14 pentru a modifica lista indicatorilor comuni de realizare stabilit ă în anexa I, pentru a face ajust ări, în cazurile care se impun, pentru a asigura evaluarea eficient ă a evoluției implement ării programelor opera ționale. CAPITOLUL II Dispoziții specifice privind tratarea caracteristicilor teritoriale speciale Articolul 7 Dezvoltarea urban ă durabil ă (1) În cadrul programelor opera ționale, FEDR sprijin ă dezvoltarea urban ă durabilă prin strategii care stabilesc ac țiuni integrate pentru a aborda provoc ări economice, sociale, climatice, demografice și de mediu care afecteaz ă zonele urbane, ținând seama de nevoia de a promova leg ăturile dintre zonele urbane și cele rurale. (2) Dezvoltarea urban ă durabilă este realizat ă prin investi țiile teritoriale integrate men ționate la articolul 36 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 sau printr-un program opera țional specific sau printr-o ax ă prioritar ă specific ă în conformitate cu articolul 96 alineatul (1) primul paragraf litera (c) din Regula mentul (UE) nr. 1303/2013. (3) Ținând seama de situa ția sa teritorial ă specific ă, fiecare stat membru stabile ște, în cadrul acordului s ău de parteneriat, principiile de selectare a zonelor urbane în care trebuie imple mentate ac țiuni integrate în favoarea dezvolt ării urbane durabile, precum și valoarea orientativ ă a alocării anuale pentru aceste acțiuni la nivel na țional. (4) Cel pu țin 5 % din resursele FEDR atribuite la nivel național în cadrul obiectivului privind investi țiile pentru creștere economic ă și locuri de munc ă sunt alocate ac țiunilor integrate în favoarea dezvolt ării urbane durabile unde ora șele, organismele sub-regionale sau cele locale responsabile pentru implementarea strategiilor urbane durabile („autorit ăți urbane”) sunt responsabile pentru sarcinile legate cel pu țin de selectarea operațiunilor în conformitate cu articolul 123 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 sau, acolo unde este cazul, în conformitate cu articolul 123 alineatul (7) din regulamentul respectiv. Suma indicativ ă care urmeaz ă să fie dedicat ă obiec tivelor de la alineatul (2) din prezentul articol este stabilit ă în programul opera țional sau programele opera ționale în cauz ă. (5) Autoritatea de management stabile ște, după consultarea autorității urbane, domeniul de aplicare al sarcinilor care urmează să fie îndeplinite de autorit ățile urbane legate de gestionarea ac țiunilor integrate pentru dezvoltarea urban ă durabilă. Autoritatea de management î și consemneaz ă decizia oficial în scris. Autoritatea de management poate s ă-și rezerve dreptul de a face o verificare final ă a eligibilit ății operațiunilor înainte de aprobare. Articolul 8 Acțiuni inovatoare în domeniul dezvolt ării urbane durabile (1) La ini țiativa Comisiei, FEDR poate sprijini ac țiuni inovatoare în domeniul dezvolt ării urbane durabile în confor mitate cu articolul 92 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. Aceste ac țiuni includ studii și proiecte-pilot care permit identificarea sau testarea unor noi solu ții care abordează aspecte legate de dezvoltarea urban ă durabil ă și care sunt relevante la nivelul Uniunii. Comisia încurajeaz ă implicarea partenerilor relevan ți din categoriile men ționate la articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 pentru preg ătirea și implementarea ac țiunilor inovatoare. (2) Prin derogare de la articolul 4 din prezentul regulament, acțiunile inovatoare pot sprijini toate activit ățile necesare pentru realizarea obiectivelor tematice stabilite la articolul 9 primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 și prioritățile de investi ții corespunz ătoare prev ăzute la articolul 5 din prezentul regulament. (3) Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 14 prin care stabile ște norme detaliate privind principiile aplicabile procedurilor de selec ție și de gestionare a ac țiunilor inovatoare care urmeaz ă să fie sprijinite de că tre FEDR în conformitate cu prezentul regu lament.RO L 347/296 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 (a) investi ții în sectorul de șeurilor pentru a îndeplini cerințele stabilite de acquis-ul Uniunii în domeniul mediului și pentru a r ăspunde la anumite nevoi identi ficate de statele membre pentru investi ții care dep ășesc aceste cerin țe; (b) investi ții în sectorul apelor pentru a îndeplini cerin țele stabilite de acquis-ul Uniunii în domeniul mediului și pentru a r ăspunde la anumite nevoi identificate de statele membre pentru investi ții care dep ășesc aceste cerințe; (c) conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural; (d) protejarea și refacerea biodiversit ății și a solurilor, precum și promovarea unor servicii ecosistemice, inclusiv prin Natura 2000 și infrastructuri ecologice; (e) realizarea de ac țiuni destinate îmbun ătățirii mediului urban, revitaliz ării orașelor, regener ării și deconta minării terenurilor industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de reconversie), reducerii polu ării aerului și promovării măsurilor de reducere a zgomotului; (f) promovarea tehnologiilor inovatoare în vederea îmbu nătățirii protec ției mediului și a utiliz ării eficiente a resurselor în sectorul de șeurilor, al apei și în ceea ce privește solul, sau în vederea reducerii polu ării aerului; (g) sprijinirea tranzi ției industriale c ătre o economie eficientă din punct de vedere al utiliz ării resurselor, promovarea unei cre șteri ecologice, a ecoinov ării și a managementului performan ței de mediu în sectorul public și cel privat; 7. promovarea sistemelor de transport durabile și eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor re țelelor majore prin: (a) sprijinirea unui spa țiu european unic al transporturilor de tip multimodal prin investi ții în rețeaua trans europeană de transport (TEN-T); (b) stimularea mobilit ății regionale prin conectarea nodurilor secundare și terțiare la infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale; (c) dezvoltarea și îmbunătățirea unor sisteme de transport care respect ă mediul, inclusiv a celor cu zgomot redus, și care au emisii reduse de carbon, inclusiv a c ăilor navigabile interioare și a sistemelor de transport maritim, a porturilor, a legă turilor multimodale și infrastructurilor aeroportuare, cu scopul de a promova mobilitatea durabil ă la nivel regional și local; (d) dezvoltarea și reabilitarea de sisteme feroviare globale, interoperabile și de înalt ă calitate, precum și promovarea m ăsurilor de reducere a zgomotului; (e) îmbun ătățirea eficien ței energetice și a securit ății apro vizionării prin dezvoltarea unor sisteme inteligente de distribuție, stocare și transmitere a energiei și prin inte grarea descentraliz ării produc ției de energie din surse regenerabile; 8. promovarea ocup ării forței de munc ă sustenabile ș i de calitate și sprijinirea mobilit ății forței de munc ă prin: (a) sprijinirea constituirii de pepiniere de întreprinderi și sprijinirea investi țiilor în favoarea activit ăților indepen dente, a microîntreprinderilor și a înființării de între prinderi; (b) sprijinirea unei cre șteri favorabile ocup ării forței de muncă, prin dezvoltarea potenț ialului endogen ca parte a unei strategii teritoriale pentru anumite zone, care să includă reconversia regiunilor industriale aflate în declin, precum și sporirea accesibilit ății și dezvoltarea resurselor naturale și culturale specifice; (c) sprijinirea ini țiativelor locale în materie de dezvoltare și ajutorul pentru structurile care furnizeaz ă servicii de proximitate pentru a crea locuri de munc ă, atunci când aceste ini țiative nu intr ă în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 ); (d) investi ții în infrastructurile destinate serviciilor de ocupare a forț ei de munc ă; 9. promovarea incluziunii sociale, combaterea s ărăciei și a oricărei forme de discriminare prin: (a) investi ții în infrastructurile sanitare și sociale care contribuie la dezvoltarea la nivel na țional, regional și local, reducând inegalit ățile în materie de s ănătate, promovând incluziunea social ă prin îmbun ătățirea accesului la servicii sociale, culturale și de recreare, precum și trecerea de la serviciile institu ționale la serviciile prestate de colectivit ățile locale; (b) oferirea de sprijin pentru revitalizarea fizic ă, economic ă și socială a comunităț ilor defavorizate din regiunile urbane și rurale; (c) oferirea de sprijin întreprinderilor sociale; (d) efectuarea de investi ții în contextul strategiilor de dezvoltare local ă aflate sub responsabilitatea comuni tății; 10. investi țiile în educa ție, în formare, inclusiv în formare profesional ă pentru dobândirea de competen țe și pentru învățarea pe tot parcursul vie ții prin dezvoltarea infrastruc turilor de educa ție și de formare;RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/295 ( 1 ) Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 al Consiliului (A se vedea pagina 470 din prezentul Jurnal Oficial). 210 Articolul 9 Rețeaua de dezvoltare urban ă (1) Comisia stabile ște, în conformitate cu articolul 58 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, o reț ea de dezvoltare urbană pentru a promova consolidarea capacit ăților, colaborarea în rețea și schimbul de experien țe la nivelul Uniunii între auto ritățile urbane responsabile pentru implementarea strategiilor de dezvoltare urban ă durabil ă în conformitate cu articolul 7 alineatele (4) și (5) din prezentul regulament și autoritățile responsabile pentru ac țiunile inovatoare în domeniul dezvolt ării urbane durabile în conformitate cu articolul 8 din prezentul regulament. (2) Activit ățile reț elei de dezvoltare urban ă sunt comple mentare cu activit ățile întreprinse în cadrul cooper ării interre gionale în temeiul articolului 2 punctul (3) litera (b) din Regu lamentul (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 ). Articolul 10 Zone afectate de un handicap natural sau demografic Programele opera ționale cofinan țate de FEDR care vizeaz ă zonele afectate de un handicap natural sau demografic grav și permanent, prev ăzute la articolul 121 punctul 4 din Regula mentul (UE) nr. 1303/2013, acord ă o atenț ie deosebit ă abordării dificult ăților specifice cu care se confrunt ă acele zone. Articolul 11 Regiunile cele mai nordice cu densitate foarte sc ăzută a populației Articolul 4 nu se aplic ă alocării adiționale specifice pentru regiunile cele mai nordice cu densitate foarte sc ăzută a popu lației. Respectiva alocare este atribuit ă obiectivelor tematice menționate la articolul 9 primul paragraf punctele 1, 2, 3, 4 și 7 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. Articolul 12 Regiunile ultraperiferice (1) Articolul 4 nu se aplic ă alocării adiționale specifice destinate regiunilor ultraperiferice. Respectiva alocare este utilizată pentru compensarea costurilor suplimentare legate de caracteristicile și constrângerile specifice men ționate la articolul 349 din TFUE cu care se confrunt ă regiunile ultrape riferice, sprijinind: (a) obiectivele tematice stabilite la articolul 9 primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013; (b) serviciile de transport de m ărfuri și un ajutor pentru demararea serviciilor de transport; (c) operațiunile legate de constrângerile de stocare, de supradi mensionare și de între ținere a instrumentelor de produc ție, precum și de lipsa de capital uman pe pia ța locală. (2) Alocarea adi țională specific ă menționată la alineatul (1) poate fi utilizat ă, de asemenea, pentru a contribui la finan țarea ajutoarelor de func ționare și a cheltuielilor care acoper ă obligații și contracte de servicii publice în regiunile ultraperiferice. (3) Suma la care se aplic ă rata de cofinan țare este proporțională cu costurile suplimentare men ționate la alineatul (1) suportate de beneficiar numai în cazul ajutoarelor de funcționare și al cheltuielilor care cuprind obliga ții și contracte de servicii publice, dar poate cuprinde totalul costurilor eligibile în cazul cheltuielilor pentru investi ții. (4) Alocarea adi țională specific ă menționată la alineatul (1) din prezentul articol nu este utilizat ă pentru a sprijini: (a) operațiunile care implic ă produsele încadrate în anexa I la TFUE; (b) ajutoarele pentru transportul de persoane, autorizate în conformitate cu articolul 107 alineatul (2) litera (a) din TFUE; (c) scutirile fiscale și de sarcini sociale. (5) Prin derogare de la articolul 3 alineatul (1) literele (a) și (b), FEDR poate sprijini investi țiile productive în întreprinderile din regiunile ultraperiferice, indiferent de dimensiunea întreprin derilor respective. (6) Articolul 4 nu se aplic ă componentei FEDR din pachetul alocat pentru Mayotte, ca regiune ultraperiferic ă în sensul arti colului 349 TFUE, și cel puțin 50 % din aceast ă component ă din FEDR se atribuie obiectivelor tematice stabilite la articolul 9 primul paragraf punctele 1, 2, 3, 4 și 6 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. CAPITOLUL III Dispoziții finale Articolul 13 Dispoziții tranzitorii (1) Prezentul regulament nu afecteaz ă continuarea sau modi ficarea, inclusiv anularea total ă sau par țială, a unei asisten țe aprobate de Comisie în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1080/2006 sau cu alt ă legislație aplicabil ă acelei asisten țe la 31 decembrie 2013.Respectivul regulament sau acea alt ă legi slație aplicabil ă va continua s ă se aplice și după 31 decembrie 2013 acelei asisten țe sau opera țiunilor în cauz ă până la fina lizarea lor. În în țelesul prezentului alineat termenul de asisten ță acoperă programele opera ționale și proiectele majore. (2) Cererile de asisten ță prezentate sau aprobate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1080/2006 r ămân valabile.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/297 ( 1 ) Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind dispozi ții specifice pentru sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare teritorial ă european ă (A se vedea pagina 259 din prezentul Jurnal Oficial). 211 REGULAMENTUL PRIVIND FEDR Articolul 14 Exercitarea deleg ării de competen țe (1) Competen ța de a adopta acte delegate este conferit ă Comisiei în condi țiile prevăzute la prezentul articol. (2) Competen ța de a adopta acte delegate men ționată la articolul 6 alineatul (4) și articolul 8 alineatul (3) se confer ă Comisiei de la 21 decembrie 2013 pân ă la 31 decembrie 2020. (3) Delegarea de competen țe menționată la articolul 6 alineatul (4) și articolul 8 alineatul (3) poate fi revocat ă oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune cap ăt delegării de competen țe specificat ă în decizia respectiv ă. Decizia produce efecte din ziua care urmeaz ă datei public ării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dat ă ulterioar ă menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare. (4) De îndat ă ce adopt ă un act delegat, Comisia îl notific ă simultan Parlamentului European și Consiliului. (5) Un act delegat adoptat în temeiul articolului 6 alineatul (4) și articolul 8 alineatul (3) intr ă în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de dou ă luni de la notificarea acestuia c ătre Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia c ă nu vor formula obiec țiuni. Respectivul termen se prelunge ște cu două luni la ini țiativa Parlamentului European sau a Consiliului. Articolul 15 Abrogarea Fără a aduce atingere articolului 13 din prezentul regulament, Regulamentul (CE) nr. 1080/2006 se abrog ă cu efect de la 1 ianuarie 2014. Trimiterile la regulamentul abrogat se interpreteaz ă ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de coresponden ță din anexa II. Articolul 16 Reexaminarea Parlamentul European și Consiliul reexamineaz ă prezentul regu lament pân ă la 31 decembrie 2020, în conformitate cu articolul 177 din TFUE. Articolul 17 Intrarea în vigoare Prezentul regulament intr ă în vigoare în ziua urmă toare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene . Articolul 12 alineatul (6) se aplic ă de la 1 ianuarie 2014. Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre. Adoptat la Bruxelles, 17 decembrie 2013. Pentru Parlamentul European Președintele M. SCHULZ Pentru Consiliu Președintele R. ŠADŽIUSRO L 347/298 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 Articolul 9 Rețeaua de dezvoltare urban ă (1) Comisia stabile ște, în conformitate cu articolul 58 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, o reț ea de dezvoltare urbană pentru a promova consolidarea capacit ăților, colaborarea în rețea și schimbul de experien țe la nivelul Uniunii între auto ritățile urbane responsabile pentru implementarea strategiilor de dezvoltare urban ă durabil ă în conformitate cu articolul 7 alineatele (4) și (5) din prezentul regulament și autoritățile responsabile pentru ac țiunile inovatoare în domeniul dezvolt ării urbane durabile în conformitate cu articolul 8 din prezentul regulament. (2) Activit ățile reț elei de dezvoltare urban ă sunt comple mentare cu activit ățile întreprinse în cadrul cooper ării interre gionale în temeiul articolului 2 punctul (3) litera (b) din Regu lamentul (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 ). Articolul 10 Zone afectate de un handicap natural sau demografic Programele opera ționale cofinan țate de FEDR care vizeaz ă zonele afectate de un handicap natural sau demografic grav și permanent, prev ăzute la articolul 121 punctul 4 din Regula mentul (UE) nr. 1303/2013, acord ă o atenț ie deosebit ă abordării dificult ăților specifice cu care se confrunt ă acele zone. Articolul 11 Regiunile cele mai nordice cu densitate foarte sc ăzută a populației Articolul 4 nu se aplic ă alocării adiționale specifice pentru regiunile cele mai nordice cu densitate foarte sc ăzută a popu lației. Respectiva alocare este atribuit ă obiectivelor tematice menționate la articolul 9 primul paragraf punctele 1, 2, 3, 4 și 7 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. Articolul 12 Regiunile ultraperiferice (1) Articolul 4 nu se aplic ă alocării adiționale specifice destinate regiunilor ultraperiferice. Respectiva alocare este utilizată pentru compensarea costurilor suplimentare legate de caracteristicile și constrângerile specifice men ționate la articolul 349 din TFUE cu care se confrunt ă regiunile ultrape riferice, sprijinind: (a) obiectivele tematice stabilite la articolul 9 primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013; (b) serviciile de transport de m ărfuri și un ajutor pentru demararea serviciilor de transport; (c) operațiunile legate de constrângerile de stocare, de supradi mensionare și de între ținere a instrumentelor de produc ție, precum și de lipsa de capital uman pe pia ța locală. (2) Alocarea adi țională specific ă menționată la alineatul (1) poate fi utilizat ă, de asemenea, pentru a contribui la finan țarea ajutoarelor de func ționare și a cheltuielilor care acoper ă obligații și contracte de servicii publice în regiunile ultraperiferice. (3) Suma la care se aplic ă rata de cofinan țare este proporțională cu costurile suplimentare men ționate la alineatul (1) suportate de beneficiar numai în cazul ajutoarelor de funcționare și al cheltuielilor care cuprind obliga ții și contracte de servicii publice, dar poate cuprinde totalul costurilor eligibile în cazul cheltuielilor pentru investi ții. (4) Alocarea adi țională specific ă menționată la alineatul (1) din prezentul articol nu este utilizat ă pentru a sprijini: (a) operațiunile care implic ă produsele încadrate în anexa I la TFUE; (b) ajutoarele pentru transportul de persoane, autorizate în conformitate cu articolul 107 alineatul (2) litera (a) din TFUE; (c) scutirile fiscale și de sarcini sociale. (5) Prin derogare de la articolul 3 alineatul (1) literele (a) și (b), FEDR poate sprijini investi țiile productive în întreprinderile din regiunile ultraperiferice, indiferent de dimensiunea întreprin derilor respective. (6) Articolul 4 nu se aplic ă componentei FEDR din pachetul alocat pentru Mayotte, ca regiune ultraperiferic ă în sensul arti colului 349 TFUE, și cel puțin 50 % din aceast ă component ă din FEDR se atribuie obiectivelor tematice stabilite la articolul 9 primul paragraf punctele 1, 2, 3, 4 și 6 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. CAPITOLUL III Dispoziții finale Articolul 13 Dispoziții tranzitorii (1) Prezentul regulament nu afecteaz ă continuarea sau modi ficarea, inclusiv anularea total ă sau par țială, a unei asisten țe aprobate de Comisie în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1080/2006 sau cu alt ă legislație aplicabil ă acelei asisten țe la 31 decembrie 2013.Respectivul regulament sau acea alt ă legi slație aplicabil ă va continua s ă se aplice și după 31 decembrie 2013 acelei asisten țe sau opera țiunilor în cauz ă până la fina lizarea lor. În în țelesul prezentului alineat termenul de asisten ță acoperă programele opera ționale și proiectele majore. (2) Cererile de asisten ță prezentate sau aprobate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1080/2006 r ămân valabile.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/297 ( 1 ) Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind dispozi ții specifice pentru sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare teritorial ă european ă (A se vedea pagina 259 din prezentul Jurnal Oficial). 212 ANEXA I INDICATORI DE REALIZARE COMUNI PRIVIND SPRIJINUL FEDR ÎN CADRUL OBIECTIVULUI REFERITOR LA INVESTI ȚIILE PENTRU CRE ȘTERE ECONOMIC Ă ȘI LOCURI DE MUNC Ă (ARTICOLUL 6) UNITATE DENUMIRE Investiție productiv ă întreprinderi Num ăr de întreprinderi care beneficiaz ă de sprijin întreprinderi Num ăr de întreprinderi care beneficiaz ă de granturi întreprinderi Num ăr de întreprinderi care beneficiaz ă de sprijin financiar, altul decât granturile întreprinderi Num ăr de întreprinderi care beneficiaz ă de sprijin nefinanciar întreprinderi Num ărul de noi întreprinderi care beneficiaz ă de sprijin EUR Investi ții private combinate cu sprijinul public pentru între prinderi (granturi) EUR Investi ții private combinate cu sprijinul public pentru între prinderi (altele decât granturile) echivalent norm ă întreagă Creșterea ocup ării forței de munc ă în întreprinderile sprijinite Turism sustenabil vizite/an Cre șterea num ărului preconizat de vizite la obiectivele de patrimoniu cultural și natural și la atracțiile care beneficiaz ă de sprijin Infrastructuri TIC gospod ării Noi gospod ării care au acces la band ă largă de cel pu țin 30 Mbps Transport Cale ferat ă kilometri Lungimea total ă a noii linii de cale ferat ă din care: TEN-T kilometri Lungimea total ă a liniei de cale ferat ă renovate sau moder nizate din care: TEN-T Drumuri kilometri Lungimea total ă a drumurilor construite recent din care: TEN-T kilometri Lungimea total ă a drumurilor renovate sau modernizate din care: TEN-T Transport urban kilometri Lungimea total ă a liniilor de tramvai și de metrou noi sau îmbunătățite Căi navigabile interioare kilometri Lungimea total ă a căilor navigabile interioare îmbun ătățite sau nou-create Mediu Deșeuri solide tone/an Capacitate suplimentar ă de reciclare a de șeurilor Alimentare cu ap ă persoane Popula ție suplimentar ă care beneficiaz ă de o mai bun ă alimentare cu ap ă Epurarea apelor uzate echivalent popula ție Popula ție suplimentar ă care beneficiaz ă de o mai bun ă epurare a apelor uzate Prevenirea și gestionarea riscurilor persoane Popula ție care beneficiaz ă de măsuri de protec ție împotriva inundațiilor persoane Popula ție care beneficiaz ă de protec ție împotriva incendiilor forestiere și de alte m ăsuri de protec țieRO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/299 213 REGULAMENTUL PRIVIND FEDR UNITATE DENUMIRE Reabilitarea solului hectare Suprafa ța totală de sol reabilitat Natură și biodiversitate hectare Suprafa ța habitatelor sprijinite în vederea ob ținerii unui stadiu de conservare mai bun Cercetare, inovare echivalent norm ă întreagă Număr de noi cercet ători în entităț ile cărora li s-a acordat sprijin echivalent norm ă întreagă Număr de cercet ători care lucreaz ă într-un mediu cu infras tructuri de cercetare îmbun ătățite întreprinderi Num ăr de întreprinderi care coopereaz ă cu institu ții de cercetare EUR Investi ții private combinate cu sprijinul public pentru proiecte de inovare sau de C&D întreprinderi Num ăr de întreprinderi c ărora li s-a acordat sprijin în vederea introducerii de produse noi pe pia ță întreprinderi Num ăr de întreprinderi c ărora li s-a acordat sprijin în vederea introducerii de produse noi pentru întreprindere Energie și schimbări climatice Energie din surse regene rabile MW Capacitate suplimentar ă de produc ție de energie din surse regenerabile Eficiență energetic ă gospod ării Num ărul de gospod ării cu o clasificare mai bun ă a consumului de energie kWh/an Sc ăderea consumului primar anual de energie al cl ădirilor publice utilizatori Num ăr de utilizatori de energie suplimentari conecta ți la rețele inteligente Reducerea gazelor cu efect de seră echivalent tone de CO 2 Scădere anual ă estimată a gazelor cu efect de seră Infrastructuri sociale Îngrijirea copiilor și educația persoane Capacitatea infrastructurilor de îngrijire a copiilor sau de educație care beneficiaz ă de sprijin Sănătate persoane Popula ția acoperit ă de servicii de s ănătate îmbun ătățite Indicatori specifici pentru dezvoltarea urban ă persoane Popula ție care tr ăiește în zonele cu strategii de dezvoltare urbană integrate metri pătrați Spa ții deschise create sau reabilitate în zonele urbane metri pătrați Cl ădiri publice sau comerciale construite sau renovate în zonele urbane unități de locuin țe Locuin țe reabilitate în zonele urbaneRO L 347/300 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 ANEXA I INDICATORI DE REALIZARE COMUNI PRIVIND SPRIJINUL FEDR ÎN CADRUL OBIECTIVULUI REFERITOR LA INVESTI ȚIILE PENTRU CRE ȘTERE ECONOMIC Ă ȘI LOCURI DE MUNC Ă (ARTICOLUL 6) UNITATE DENUMIRE Investiție productiv ă întreprinderi Num ăr de întreprinderi care beneficiaz ă de sprijin întreprinderi Num ăr de întreprinderi care beneficiaz ă de granturi întreprinderi Num ăr de întreprinderi care beneficiaz ă de sprijin financiar, altul decât granturile întreprinderi Num ăr de întreprinderi care beneficiaz ă de sprijin nefinanciar întreprinderi Num ărul de noi întreprinderi care beneficiaz ă de sprijin EUR Investi ții private combinate cu sprijinul public pentru între prinderi (granturi) EUR Investi ții private combinate cu sprijinul public pentru între prinderi (altele decât granturile) echivalent norm ă întreagă Creșterea ocup ării forței de munc ă în întreprinderile sprijinite Turism sustenabil vizite/an Cre șterea num ărului preconizat de vizite la obiectivele de patrimoniu cultural și natural și la atracțiile care beneficiaz ă de sprijin Infrastructuri TIC gospod ării Noi gospod ării care au acces la band ă largă de cel pu țin 30 Mbps Transport Cale ferat ă kilometri Lungimea total ă a noii linii de cale ferat ă din care: TEN-T kilometri Lungimea total ă a liniei de cale ferat ă renovate sau moder nizate din care: TEN-T Drumuri kilometri Lungimea total ă a drumurilor construite recent din care: TEN-T kilometri Lungimea total ă a drumurilor renovate sau modernizate din care: TEN-T Transport urban kilometri Lungimea total ă a liniilor de tramvai și de metrou noi sau îmbunătățite Căi navigabile interioare kilometri Lungimea total ă a căilor navigabile interioare îmbun ătățite sau nou-create Mediu Deșeuri solide tone/an Capacitate suplimentar ă de reciclare a de șeurilor Alimentare cu ap ă persoane Popula ție suplimentar ă care beneficiaz ă de o mai bun ă alimentare cu ap ă Epurarea apelor uzate echivalent popula ție Popula ție suplimentar ă care beneficiaz ă de o mai bun ă epurare a apelor uzate Prevenirea și gestionarea riscurilor persoane Popula ție care beneficiaz ă de măsuri de protec ție împotriva inundațiilor persoane Popula ție care beneficiaz ă de protec ție împotriva incendiilor forestiere și de alte m ăsuri de protec țieRO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/299 214 ANEXA II TABEL DE CORESPONDEN ȚĂ Regulamentul (CE) nr. 1080/2006 Prezentul regulament Articolul 1 Articolul 1 Articolul 2 Articolul 2 Articolul 3 Articolul 3 — Articolul 4 Articolul 4 Articolul 5 Articolul 5 Articolul 5 Articolul 6 — Articolul 7 — — Articolul 6 Articolul 8 Articolul 7 — Articolul 8 — Articolul 9 Articolul 9 — Articolul 10 Articolul 10 — Articolul 11 Articolul 11 Articolul 12 Articolul 12 — Articolul 13 — Articolul 14 — Articolul 15 — Articolul 16 — Articolul 17 — Articolul 18 — Articolul 19 — Articolul 20 — Articolul 21 — Articolul 22 Articolul 13 — Articolul 14 Articolul 23 Articolul 15 Articolul 24 Articolul 16 Articolul 25 Articolul 17RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/301 215 REGULAMENTUL PRIVIND FEDR Declarație comună a Parlamentului European și a Consiliului privind aplicarea articolului 6 din Regulamentul FEDER, a articolului 15 din Regulamentul CTE și a articolului 4 din Regulamentul privind Fondul de coeziune Parlamentul European și Consiliul iau act de asigur ările oferite de Comisie legiuitorului Uniunii cum c ă indicatorii comuni de realizare pentru Regulamentul FEDER, Regulamentul CTE și Regulamentul privind Fondul de coeziune care urmeaz ă să fie inclu și într-o anex ă la fiecare regulament în parte reprezint ă rezultatul unui proces de preg ătire îndelungat în care sunt implica ți experți de evaluare atât din partea Comisiei, cât și din partea statelor membre și, în principiu, se presupune c ă aceștia vor rămâne stabili.RO L 347/302 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 ANEXA II TABEL DE CORESPONDEN ȚĂ Regulamentul (CE) nr. 1080/2006 Prezentul regulament Articolul 1 Articolul 1 Articolul 2 Articolul 2 Articolul 3 Articolul 3 — Articolul 4 Articolul 4 Articolul 5 Articolul 5 Articolul 5 Articolul 6 — Articolul 7 — — Articolul 6 Articolul 8 Articolul 7 — Articolul 8 — Articolul 9 Articolul 9 — Articolul 10 Articolul 10 — Articolul 11 Articolul 11 Articolul 12 Articolul 12 — Articolul 13 — Articolul 14 — Articolul 15 — Articolul 16 — Articolul 17 — Articolul 18 — Articolul 19 — Articolul 20 — Articolul 21 — Articolul 22 Articolul 13 — Articolul 14 Articolul 23 Articolul 15 Articolul 24 Articolul 16 Articolul 25 Articolul 17RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/301 FSE Fondul social european 218 FONDURILE STRUCTURALE ȘI DE INVESTIȚII EUROPENE 2014-2020: TEXTE OFICIALE ȘI COMENTARII 219 REGULAMENTUL PRIVIND FSE FONDUL SOCIAL EUROPEAN RDC se aplică în întregime FSE. În plus, Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 stabilește dispoziții specifice privind activi- tățile care pot beneficia de sprijin din partea FSE, precum și lista indicatorilor comuni de realizare și de rezultat, inclusiv în ceea ce privește YEI. FSE sprijină statele membre în îndeplinirea priorităților și a obiectivelor principale ale strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, precum și în abordarea provocărilor specifice țării cu care se confruntă în îndeplinirea acestor obiective. În acest scop, FSE promovează: • niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă și de calitate a locurilor de muncă; • îmbunătățirea accesului la piața forței de muncă; • mobilitatea geografică și profesională a lucrătorilor; • adaptarea lucrătorilor la schimbările în domeniul industriei și la schimbările din sistemele de producție necesare pentru evoluțiile durabile; • un nivel ridicat de educație și formare pentru toți; • tranziția de la educație la încadrarea în muncă pentru tineri; • combaterea sărăciei; • incluziunea socială; • egalitatea de gen, nediscriminarea și egalitatea de șanse; • implementarea reformelor, în special în domeniile ocupării forței de muncă, educației, formării și politicilor sociale. 1. Domeniul de aplicare și concentrarea tematică FSE sprijină 19 priorități de investiții din cadrul obiectivelor tematice 8 („promovarea sustenabilității și calității locuri- lor de muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă”), 9 („promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare”), 10 („investițiile în educație, formare și formare profesională pentru competențe și învățare pe tot parcursul vieții”) și 11 („consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și a părților intere-sate și o administrație publică eficientă”). Prin intermediul celor 19 priorități de investiții, FSE își propune să contribuie și la îndeplinirea celorlalte șapte obiective tematice prevăzute la articolul 9 din RDC. FSE își concentrează resursele astfel: • În fiecare stat membru, cel puțin 20 % din totalul resurselor FSE sunt alocate obiectivului tematic 9 („promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare”). • Din suma alocată din FSE fiecărui program operațional, statele membre concentrează cel puțin 80 % în regiunile mai dezvoltate, 70 % în regiunile de tranziție și 60 % în regiunile mai puțin dezvoltate în vederea îndeplinirii a cel mult cinci priorități de investiții. 2. Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI) Având în vedere amploarea șomajului în rândul tinerilor din întreaga Uniune și în special din unele state membre, Consiliul European a prezentat propuneri de creare a unei Inițiative privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI) care să sprijine integrarea pe piața forței de muncă a tinerilor care nu urmează un program de educație sau for-mare și nu au un loc de muncă, cu accent special pe regiunile din UE care au înregistrat rate ale șomajului în rândul tinerilor de peste 25 % în 2012. Bugetul YEI însumează 6,4 miliarde de euro în perioada 2014-2020 (3,2 miliarde de euro provin din alocarea specifică pentru YEI și cel puțin 3,2 miliarde de euro provin din FSE). YEI va consolida și va accelera măsurile definite în Pachetul pentru încadrarea în muncă a tinerilor din 2012 pentru a spri- jini integrarea tinerilor cu vârsta sub 25 sau 30 de ani1 1 pe piața forței de muncă. Garanția pentru tineret este una din aceste măsuri, care permite statelor membre să instituie un plan național pentru a garanta că tinerii cu vârsta sub 25 de ani beneficiază de o ofertă de calitate de angajare, de formare continuă, de ucenicie sau de stagiu în termen de patru luni de la terminarea educației formale sau de la intrarea în șomaj. YEI vine în completarea altor proiecte întreprinse la nivel național, inclusiv a celor din cadrul FSE. YEI este integrată în programarea FSE și se supune normelor aplicabile FSE. Cu toate acestea, RDC și Regulamentul privind FSE stabilesc dispoziții specifice cu privire la YEI (și, uneori, doar cu privire la alocarea specifică pentru YEI) ținând seama de caracterul și misiunile sale specifice. Aceasta se aplică, de exemplu, normelor privind concentrarea tematică, prefinanțarea, cofinanțarea, gestiunea financiară și acordurile de programare. 11 Regulamentul privind FSE permite statelor membre să extindă grupul țintă pentru a include tinerii cu vârsta sub 30 de ani. 220 REGULAMENTUL (UE) NR. 1304/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 17 decembrie 2013 privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 al Consiliului PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, având în vedere Tratatul privind funcț ionarea Uniunii Europene, în special articolul 164, având în vedere propunerea Comisiei Europene, după transmiterea proiectului de act legislativ c ătre parlamentele naționale, având în vedere avizele Comitetului Economic și Social Euro pean ( 1 ), având în vedere avizul Comitetului Regiunilor ( 2 ), hotărând în conformitate cu procedura legislativ ă ordinară, întrucât: (1) Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 3 ) instituie cadrul în care se înscrie ac țiunea Fondului social european (FSE), a Fondului european de dezvoltare regional ă (FEDR), a Fondului de coeziune, a Fondului european agricol pentru dezvoltare rural ă și a Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime și stabilește, în special, obiec tivele tematice, principiile și normele referitoare la programare, monitorizare și evaluare, gestionare și control. Prin urmare, este necesar s ă se precizeze misiunea și domeniul de aplicare ale FSE, precum și prioritățile de investi ții conexe care abordeaz ă obiectivele tematice, și să se prevad ă dispozi ții specifice privind tipurile de activit ăți care pot fi finan țate din FSE. (2) FSE ar trebui s ă îmbunătățească șansele de angajare, s ă consolideze incluziunea social ă, să combat ă sărăcia, să promoveze educa ția, competenț ele și învățarea pe tot parcursul vie ții și să dezvolte politici de incluziune activ ă, cuprinzătoare și sustenabil ă în conformitate cu sarcinile care revin FSE prin articolul 162 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), contribuind astfel la coeziunea economic ă, socială și teritorial ă, în conformitate cu articolul 174 din TFUE. În conformitate cu articolul 9 din TFUE, FSE ar trebui s ă țină seama de cerințele privind promovarea unui nivel ridicat al ocup ării forței de munc ă, garantarea unei protec ții sociale cores punzătoare, combaterea excluziunii sociale, precum și de cerințele privind un nivel ridicat de educa ție, de formare profesional ă și de protec ție a sănătății umane. (3) Consiliul European din 17 iunie 2010 a lansat apelul ca toate politicile comune, inclusiv politica de coeziune, s ă sprijine Strategia Uniunii pentru o cre ștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii ( "strategia Europa 2020 "). Pentru a se asigura alinierea deplin ă a FSE la obiectivele acestei strategii, în special în ceea ce prive ște ocuparea forț ei de munc ă, educația, formarea și combaterea excluziunii sociale, a s ărăciei și a discrimi nării, FSE ar trebui s ă sprijine statele membre ținând seama de orientă rile integrate relevante și, de recoman dările relevante specifice fiec ărei țări adoptate în confor mitate cu articolul 121 alineatul (2) și cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE, precum și, dacă este cazul la nivel național, de programele na ționale de reform ă susținute de strategii na ționale în materie de ocupare a for ței de muncă, rapoarte sociale na ționale, strategii na ționale de integrare a romilor și strategii na ționale în materie de handicap. De asemenea, FSE ar trebui s ă contribuie la aspectele relevante ale implement ării inițiativelor emble matice, în special „Agenda pentru noi competen țe și locuri de munc ă” „Tineretul în mi șcare” și „Platforma europeană de combatere a s ărăciei și a excluziunii sociale”. Ar trebui, de asemenea, s ă sprijine activit ățile relevante desf ășurate în cadrul ini țiativelor „O agend ă digitală” și „Uniunea inovă rii”. (4) Uniunea se confrunt ă cu provoc ări structurale generate de globalizarea economică , schimb ările tehnologice, îmbătrânirea crescând ă a forț ei de munc ă, precum și de carențele tot mai accentuate în materie de competen țe și de forță de munc ă în anumite sectoare și regiuni. Provo cările au fost agravate de recenta criz ă economic ă și financiară, care a determinat cre șterea nivelului șomajului, afectând în special tinerii și alte persoane dezavantajate, cum ar fi migran ții și minoritățile (5) FSE ar trebui s ă aibă ca obiectiv promovarea ocup ării forței de munc ă, îmbunătățirea accesului la pia ța forțelor de munc ă, acordând o atenț ie deosebit ă persoanelor cu cele mai pu ține șanse de acces la pia ța forțelor de munc ă și sprijinirea mobilit ății voluntare a lucrătorilor. FSE ar trebui s ă sprijine, de asemenea, îmb ă trânirea activ ă și în condi ții bune de s ănătate, inclusivRO L 347/470 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 ( 1 ) JO C 143, 22.5.2012, p. 82 și JO C 271, 19.9.2013, p. 101 ( 2 ) JO C 225, 27.7.2012, p. 127. ( 3 ) Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de 17 decembrie 2013 stabilire a unor dispozi ții comune privind Fondul european de dezvoltare regional ă, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rural ă și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispozi ții generale privind Fondul european de dezvoltare regional ă, Fondul social european și Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (A se vedea pagina 320 din prezentul Jurnal Oficial)REGULAMENTUL PRIVIND FSE 221 REGULAMENTUL PRIVIND FSEprin forme inovatoare de organizare a muncii, promovarea s ănătății și a siguran ței la locul de munc ă și crescând șansele de ocupare a unui loc de munc ă. Pentru promovarea unei mai bune funcț ionări a piețelor forțelor de munc ă, prin sporirea mobilit ății geografice transnaționale a lucr ătorilor, FSE ar trebui, în special, s ă sprijine activit ățile EURES (activit ăți ale serviciilor europene pentru ocuparea for ței de munc ă) în ceea ce privește recrutarea și serviciile conexe de informare, consiliere și orientare la nivel na țional și transfrontalier. Operațiunile finan țate din FSE ar trebui s ă respecte articolul 5 alineatul (2) din Carta drepturilor funda mentale a Uniunii Europene, care prevede c ă nimeni nu poate fi constrâns s ă efectueze o muncă for țată sau obli gatorie. (6) FSE ar trebui, de asemenea, s ă promoveze incluziunea socială și să prevină și să combat ă sărăcia în vederea ieșirii din cercul vicios al dezavantaj ării care continu ă de la o genera ție la alta, ceea ce implic ă mobilizarea unei serii de politici care s ă vizeze persoanele cele mai dezavantajate, indiferent de vârst ă, inclusiv copiii, lucrătorii să raci și femeile mai în vârst ă. Ar trebui acordată atenț ie particip ării persoanelor care solicit ă azil și a refugia ților. FSE poate fi utilizat pentru a îmbun ătăți accesul la servicii de interes general abordabile, viabile și de înaltă calitate, în special în domeniul asisten ței medicale, al serviciilor de ocupare a for ței de munc ă și de formare, al serviciilor destinate persoanelor f ără adăpost, al îngrijirii în afara școlii, al îngrijirii copiilor și al serviciilor de îngrijire pe termen lung. Serviciile spri jinite pot fi publice, private sau comunitare și pot fi prestate de diferite tipuri de furnizori, și anume de admi nistrații publice, întreprinderi private, întreprinderi sociale, organiza ții neguvernamentale. (7) FSE ar trebui s ă se angajeze s ă combată abandonul ș colar, să promoveze accesul egal la educa ție de calitate, s ă investeasc ă în educa ție și formare, să îmbun ătățească relevanța pieței forț ei de munc ă a sistemelor de educație și formare profesional ă și să consolideze învățarea pe tot parcursul vie ții, inclusiv parcursurile de învățare formale, nonformale și informale. (8) Pe lâng ă aceste priorit ăți, eficiența administra ției publice la nivel na țional și regional, precum și capacitatea admi nistrației publice de a ac ționa în mod participativ, ar trebui îmbun ătățite în regiunile și statele membre mai puțin dezvoltate, în vederea stimul ării creșterii economice și a șanselor de angajare. Capacitatea insti tuțională a părților interesate, inclusiv a organiza țiilor neguvernamentale, care î și desfășoară activitatea în domeniul ocup ării forței de munc ă, al educa ției, al formării și al politicilor sociale, inclusiv în domeniul combaterii discrimin ării, ar trebui s ă fie consolidat ă. (9) Sprijinul în cadrul priorit ății de investi ții „dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunit ății” poate contribui la toate obiectivele tematice stabilite prin prezentul regulament. Strategiile de dezvoltare local ă plasată sub responsabilitatea comunit ății sprijinite de FSE ar trebui s ă fie favorabile incluziunii persoanelor dezavantajate prezente pe teritoriul respectiv, atât în ceea ce prive ște guvernan ța grupului de ac țiune local ă, cât și conținutul strategiei. (10) În acela și timp, este esen țial să se sprijine dezvoltarea și competitivitatea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii din Uniune și să se asigure că , prin dobândirea de competen țe adecvate și prin fructificarea oportunităților de înv ățare pe tot parcursul vie ții, oamenii se pot adapta noilor provoc ări, cum ar fi trecerea la o economie bazat ă pe cunoa ștere, agenda digital ă și tranziț ia către o economie cu emisii sc ăzute de dioxid de carbon și mai eficient ă din punct de vedere energetic. Prin urm ărirea principalelor sale obiectivelor tematice, FSE ar trebui s ă contribuie la abordarea acestor provoc ări. În acest context, FSE ar trebui s ă susțină tranziț ia forței de muncă de la educa ție la piața forțelor de munc ă, spre competenț e și locuri de munc ă mai ecologice și ar trebui să abordeze lipsa personalului calificat, inclusiv cea din sectoarele eficien ței energetice, energiei regenerabile și transporturilor durabile. FSE ar trebui, de asemenea, s ă contribuie la dezvoltarea competen țelor culturale și creative. Sectorul sociocultural, cel creativ și cel cultural sunt importante deoarece ele abordeaz ă în mod indirect obiectivele FSE; poten țialul lor ar trebui, prin urmare, mai bine integrat în proiectele și programarea FSE. (11) Având în vedere necesitatea continu ă de a depune eforturi pentru a solu ționa problema șomajului în rândul tinerilor în Uniune, în ansamblul s ău, ar trebui creată o inițiativă „Locuri de munc ă pentru tineri” (YEI) pentru regiunile cele mai afectate. YEI ar trebui s ă sprijine în astfel de regiuni tinerii care nu au un loc de munc ă, nu urmează un program de educa ție sau formare (NEET), care sunt șomeri sau inactivi, consolidând și accelerând astfel activit ățile sprijinite prin fondurile FSE. Ar trebui atribuite în mod specific fonduri suplimentare YEI, corelate cu finan țare din fonduri FSE în cele mai afectate regiuni. Întrucât vizeaz ă mai degrab ă persoane fizice decât structuri, YEI ar trebui s ă urmărească completarea altor opera țiuni de finan țare din FSE și acțiuni naționale care vizeaz ă NEET, inclusiv prin imple mentarea Garan ției pentru tineret, în conformitate cu recomandarea Consiliului din 22 aprilie 2013 privind crearea unei „Garan ții pentru tineret” ( 1 ), care prevede că tinerii ar trebui s ă beneficieze de o ofert ă de calitate de angajare, de formare continu ă, de ucenicie sau de stagiu în termen de patru luni de la intrarea în șomaj sau de la terminarea educa ției formale. YEI poate de asemenea să sprijine ac țiunile de combatere a aban donului școlar timpuriu. Accesul persoanei tinere și al familiei acesteia sau al persoanelor aflate în întreț inerea sa la asigur ările sociale nu ar trebui condi ționat de parti ciparea persoanei tinere la YEI.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/471 ( 1 ) JO C 120, 26.4.2013, p. 1.REGULAMENTUL (UE) NR. 1304/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 17 decembrie 2013 privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 al Consiliului PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, având în vedere Tratatul privind funcț ionarea Uniunii Europene, în special articolul 164, având în vedere propunerea Comisiei Europene, după transmiterea proiectului de act legislativ c ătre parlamentele naționale, având în vedere avizele Comitetului Economic și Social Euro pean ( 1 ), având în vedere avizul Comitetului Regiunilor ( 2 ), hotărând în conformitate cu procedura legislativ ă ordinară, întrucât: (1) Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 3 ) instituie cadrul în care se înscrie ac țiunea Fondului social european (FSE), a Fondului european de dezvoltare regional ă (FEDR), a Fondului de coeziune, a Fondului european agricol pentru dezvoltare rural ă și a Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime și stabilește, în special, obiec tivele tematice, principiile și normele referitoare la programare, monitorizare și evaluare, gestionare și control. Prin urmare, este necesar s ă se precizeze misiunea și domeniul de aplicare ale FSE, precum și prioritățile de investi ții conexe care abordeaz ă obiectivele tematice, și să se prevad ă dispozi ții specifice privind tipurile de activit ăți care pot fi finan țate din FSE. (2) FSE ar trebui s ă îmbunătățească șansele de angajare, s ă consolideze incluziunea social ă, să combat ă sărăcia, să promoveze educa ția, competenț ele și învățarea pe tot parcursul vie ții și să dezvolte politici de incluziune activ ă, cuprinzătoare și sustenabil ă în conformitate cu sarcinile care revin FSE prin articolul 162 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), contribuind astfel la coeziunea economic ă, socială și teritorial ă, în conformitate cu articolul 174 din TFUE. În conformitate cu articolul 9 din TFUE, FSE ar trebui s ă țină seama de cerințele privind promovarea unui nivel ridicat al ocup ării forței de munc ă, garantarea unei protec ții sociale cores punzătoare, combaterea excluziunii sociale, precum și de cerințele privind un nivel ridicat de educa ție, de formare profesional ă și de protec ție a sănătății umane. (3) Consiliul European din 17 iunie 2010 a lansat apelul ca toate politicile comune, inclusiv politica de coeziune, s ă sprijine Strategia Uniunii pentru o cre ștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii ( "strategia Europa 2020 "). Pentru a se asigura alinierea deplin ă a FSE la obiectivele acestei strategii, în special în ceea ce prive ște ocuparea forț ei de munc ă, educația, formarea și combaterea excluziunii sociale, a s ărăciei și a discrimi nării, FSE ar trebui s ă sprijine statele membre ținând seama de orientă rile integrate relevante și, de recoman dările relevante specifice fiec ărei țări adoptate în confor mitate cu articolul 121 alineatul (2) și cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE, precum și, dacă este cazul la nivel național, de programele na ționale de reform ă susținute de strategii na ționale în materie de ocupare a for ței de muncă, rapoarte sociale na ționale, strategii na ționale de integrare a romilor și strategii na ționale în materie de handicap. De asemenea, FSE ar trebui s ă contribuie la aspectele relevante ale implement ării inițiativelor emble matice, în special „Agenda pentru noi competen țe și locuri de munc ă” „Tineretul în mi șcare” și „Platforma europeană de combatere a s ărăciei și a excluziunii sociale”. Ar trebui, de asemenea, s ă sprijine activit ățile relevante desf ășurate în cadrul ini țiativelor „O agend ă digitală” și „Uniunea inovă rii”. (4) Uniunea se confrunt ă cu provoc ări structurale generate de globalizarea economică , schimb ările tehnologice, îmbătrânirea crescând ă a forț ei de munc ă, precum și de carențele tot mai accentuate în materie de competen țe și de forță de munc ă în anumite sectoare și regiuni. Provo cările au fost agravate de recenta criz ă economic ă și financiară, care a determinat cre șterea nivelului șomajului, afectând în special tinerii și alte persoane dezavantajate, cum ar fi migran ții și minoritățile (5) FSE ar trebui s ă aibă ca obiectiv promovarea ocup ării forței de munc ă, îmbunătățirea accesului la pia ța forțelor de munc ă, acordând o atenț ie deosebit ă persoanelor cu cele mai pu ține șanse de acces la pia ța forțelor de munc ă și sprijinirea mobilit ății voluntare a lucrătorilor. FSE ar trebui s ă sprijine, de asemenea, îmb ă trânirea activ ă și în condi ții bune de s ănătate, inclusivRO L 347/470 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 ( 1 ) JO C 143, 22.5.2012, p. 82 și JO C 271, 19.9.2013, p. 101 ( 2 ) JO C 225, 27.7.2012, p. 127. ( 3 ) Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de 17 decembrie 2013 stabilire a unor dispozi ții comune privind Fondul european de dezvoltare regional ă, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rural ă și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispozi ții generale privind Fondul european de dezvoltare regional ă, Fondul social european și Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (A se vedea pagina 320 din prezentul Jurnal Oficial) 222 (12) YEI ar trebui integrat ă pe deplin în programarea FSE, însă, acolo unde este cazul, ar trebui avute în vedere dispoziții specifice legate de YEI, în vederea atingerii obiectivelor sale. Este necesar ă simplificarea și facilitarea implement ării YEI, în special în ceea ce prive ște dispozițiile referitoare la gestiunea financiar ă și modali tățile privind concentrarea tematic ă. Pentru a garanta c ă rezultatele YEI sunt demonstrate și comunicate în mod clar, ar trebui avute în vedere o monitorizare și evaluare specifice, precum și dispoziții în materie de informare și promovare. Organiza țiile de tineret ar trebui implicate în discuțiile comitetului de monitorizare referitoare la pregătirea și implementarea YEI, inclusiv la evaluarea sa. (13) FSE ar trebui s ă contribuie la realizarea strategiei Europa 2020, asigurând o mai mare concentrare a sprijinului pentru priorit ățile Uniunii. Se stabile ște o cotă minimă din fondurile politicii de coeziune pentru FSE în confor mitate cu articolul 92 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. FSE ar trebui, în special, s ă își intensifice sprijinul în favoarea combaterii excluziunii sociale și a sărăciei, prin asigurarea unei alocă ri minime de 20 % din resursele totale FSE ale fiec ărui stat membru. Alegerea și numărul priorit ăților de investi ții susținute din FSE ar trebui, de asemenea, limitate, în conformitate cu nivelul de dezvoltare al regiunilor care beneficiază de sprijin. (14) Pentru a se asigura o monitorizare mai strict ă și o mai bună evaluare a rezultatelor ob ținute la nivelul Uniunii prin intermediul ac țiunilor sprijinite din FSE, în cadrul prezentului regulament ar trebui s ă se stabileasc ă un set comun de indicatori de realizare și de rezultat. Astfel de indicatori ar trebui s ă corespund ă priorității de investi ție și tipului de ac țiune sprijinite în temeiul prezentului regu lament, precum și al dispozi țiilor relevante din Regula mentul (UE) nr. 1303/2013. Indicatorii în cauz ă ar trebui să fie completa ți, în cazul în care este necesar, cu indi catori de rezultat și/sau de realizare specifici programului. (15) Statele membre sunt încurajate să raporteze cu privire la efectul investi țiilor FSE asupra egalit ății de șanse, a accesului în condi ții de egalitate și a integrării grupurilor marginalizate în toate programele opera ționale. (16) Ținând seama de cerin țele în materie de protec ție a datelor legate de colectarea și stocarea datelor sensibile referitoare la participan ți, statele membre și Comisia ar trebui să evalueze în mod regulat eficacitatea, eficien ța și impactul sprijinului acordat de FSE pentru promovarea incluziunii sociale și combaterea s ărăciei, în special în ceea ce prive ște persoanele defavorizate, cum ar fi romii. Statele membre sunt încurajate s ă raporteze cu privire la ini țiativele finan țate din FSE în rapoartele lor naționale sociale anexate la programele na ționale de reformă, în special în ceea ce prive ște comunit ățile margi nalizate, cum ar fi romii și migranții. (17) Implementarea eficient ă și efectivă a acțiunilor sprijinite din FSE depinde de buna guvernan ță și de parteneriatul dintre toți actorii teritoriali și socioeconomici relevan ți, avându-i în vedere pe actorii care ac ționează la nivel regional și local, în special asocia țiile-umbrel ă care reprezintă autoritățile locale și regionale, organiza țiile societății civile, partenerii economici și, în special, partenerii sociali și organiza țiile neguvernamentale. Statele membre ar trebui, prin urmare, s ă garanteze parti ciparea partenerilor sociali și a organiza țiilor neguverna mentale la guvernan ța strategic ă a FSE, de la definirea priorităților pentru programele opera ționale, la imple mentarea și evaluarea rezultatelor FSE. (18) Statele membre și Comisia ar trebui s ă se asigure că implementarea priorit ăților finanț ate din FSE contribuie la promovarea egalit ății între femei și bărbați, în confor mitate cu articolul 8 din TFUE. Evalu ările au ar ătat importanța luării în considerare a aspectului privind obiectivele referitoare la egalitatea de gen în toate dimen siunile sale și în toate etapele de preg ătire, monitorizare, implementare și evaluare a programelor opera ționale, la timp și în mod consecvent, asigurându-se, în acela și timp, că se iau m ăsuri specifice de promovare a egalit ății între femei și bărbați, a independen ței economice a femeilor, a educației, a îmbun ătățirii competen țelor și a reintegr ării femeilor care sunt victime ale violen ței pe piața forțelor de muncă și în societate. (19) În conformitate cu articolul 10 din TFUE, implementarea priorităților finanț ate din FSE ar trebui s ă contribuie la combaterea discrimin ării pe motive de gen, ras ă sau origine etnică , religie sau convingeri, handicap, vârst ă sau orientare sexual ă, acordându-se o aten ție deosebit ă persoanelor care se confrunt ă cu discrimin ări multiple. Discriminarea pe motive de gen ar trebui în țeleasă în sens larg, pentru a acoperi și alte aspecte legate de gen, în concordan ță cu jurispruden ța Curții de Justi ție a Uniunii Europene. Implementarea priorit ăților finanț ate din FSE ar trebui s ă contribuie de asemenea la promovarea egalit ății de șanse. FSE ar trebui s ă sprijine îndeplinirea obliga ției Uniunii în temeiul Conven ției ONU privind drepturile persoanelor cu handicap în ceea ce privește, inter alia, educa ția, ocuparea unui loc de muncă și accesibilitatea. FSE ar trebui, de asemenea, s ă promoveze tranzi ția de la asisten ța instituționalizată la cea acordat ă la nivelul comunit ății. FSE nu ar trebui s ă sprijine ac țiuni care contribuie la segregare sau la excluziune social ă. (20) Sprijinirea inov ării sociale face ca politicile s ă ră spundă mai bine schimb ării sociale. FSE ar trebui s ă încurajeze și să sprijine întreprinderile sociale inovatoare și antre prenorii sociali inovatori, precum și proiectele inovatoare asumate de organiza țiile neguvernamentale și alți actori din cadrul economiei sociale. În special, testarea și evaluarea solu țiilor inovatoare înainte de aplicarea acestora pe scar ă largă sunt esen țiale pentru îmbun ă tățirea eficien ței politicilor și, prin urmare, justific ăRO L 347/472 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 223 REGULAMENTUL PRIVIND FSEsprijinul specific acordat din FSE. Printre solu țiile inovatoare s-ar putea num ăra, cu condi ția să se dove dească eficace, elaborarea unui sistem de apreciere socială, cum ar fi, de exemplu, etichetarea social ă. (21) Cooperarea transna țională are valoare ad ăugată important ă și ar trebui, prin urmare, s ă fie sprijinit ă de toate statele membre, cu excep ția cazurilor justificate în mod corespunz ător, ținând seama de principiul proporționalității. Este de asemenea necesar ca rolul Comisiei în facilitarea schimburilor de experien ță și în coordonarea implement ării inițiativelor relevante s ă fie consolidat. (22) În vederea încuraj ării unei abordă ri integrate și globale în materie de ocupare a for ței de munc ă și incluziune socială, FSE ar trebui s ă sprijine parteneriatele intersec toriale și bazate pe teritorii. (23) Mobilizarea p ărților interesate regionale și locale ar trebui să contribuie la implementarea strategiei Europa 2020 și la realizarea obiectivelor sale principale. Pactele teritoriale, inițiativele locale pentru ocuparea for ței de munc ă și incluziune social ă, strategiile de dezvoltare local ă durabilă și favorabil ă incluziunii gestionate de comunit ăți în zonele urbane și rurale și strategiile de dezvoltare urbană durabil ă pot fi utilizate și susținute pentru a implica mai activ autorit ățile regionale și locale, ora șele, partenerii sociali și organiza țiile neguvernamentale prin pregătirea și implementarea programelor opera ționale. (24) Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 prevede c ă normele privind eligibilitatea cheltuielilor se stabilesc la nivel național, cu anumite excep ții în cazul c ărora este necesar să se prevad ă dispozi ții specifice în ceea ce privește FSE. (25) Pentru a simplifica utilizarea FSE și a reduce riscul de erori și având în vedere caracterul specific al opera țiunilor sprijinite din FSE, este oportun s ă se prevad ă dispoziții care să completeze Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 în ceea ce prive ște eligibilitatea cheltuielilor. (26) Utilizarea de bareme standard pentru finan țarea prin costuri unitare, sume forfetare și rate forfetare ar trebui să ducă la simplificarea demersurilor pentru beneficiari și la reducerea sarcinii administrative pentru to ți partenerii proiectelor din cadrul FSE. (27) Este important s ă se asigure buna gestiune financiar ă a fiecărui program opera țional și implementarea sa într-o manieră cât mai eficient ă și accesibil ă. Statele membre ar trebui să evite ad ăugarea unor norme care ar îngreuna utilizarea fondurilor de c ătre beneficiari. (28) Statele membre și regiunile ar trebui încurajate s ă genereze un efect de multiplicare al FSE prin intermediul unor instrumente financiare pentru a sprijini, de exemplu, studen ții, crearea de locuri de muncă , mobi litatea lucr ătorilor, incluziunea social ă și antreprenoriatul social. (29) FSE ar trebui s ă completeze alte programe ale Uniunii și ar trebui dezvoltate sinergii strânse între FSE și alte instrumente financiare ale Uniunii. (30) Investi ția în capitalul uman este principalul instrument pe care se poate baza Uniunea pentru a- și asigura competi tivitatea la nivel internaț ional și relansarea durabil ă a economiei sale. Niciun tip de investi ție nu poate produce reforme structurale dac ă nu este înso țită de o strategie coerent ă, orientat ă către creștere, pentru dezvoltarea capitalului uman. Prin urmare, este necesar să se garanteze c ă, în perioada de programare 2014-2020, resursele destinate îmbun ătățirii compe tențelor și creșterii nivelului de ocupare a for ței de muncă permit luarea unor m ăsuri la o scar ă corespunz ă toare. (31) Competen ța de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui s ă fie delegat ă Comisiei pentru a defini baremurile standard pentru costurile unitare și sumele forfetare, precum ș i valorile maxime ale acestora, conform diferitelor tipuri de operațiuni. Este deosebit de important ca, în timpul lucrărilor preg ătitoare, Comisia să organizeze consult ări adecvate, inclusiv la nivel de exper ți. Atunci când pregătește și elaboreaz ă acte delegate, Comisia ar trebui să asigure transmiterea simultan ă, în timp util și adecvată a documentelor relevante c ătre Parlamentul European ș i către Consiliu. (32) Comisia ar trebui asistat ă la administrarea FSE de comitetul prev ăzut la articolul 163 din TFUE. (33) Întrucât prezentul regulament înlocuie ște Regulamentul (CE) nr. 1081/2006 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 ), regulamentul în cauz ă ar trebui abrogat. Cu toate acestea, prezentul regulament nu ar trebui s ă afecteze continuarea sau modificarea asisten ței aprobate de Comisie în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 sau al altor dispozi ții legale aplicabile respectivei asisten țe la 31 decembrie 2013. Respectivul regulament sau acele alte dispozi ții legale aplicabile ar trebui în consecin ță să se aplice în continuare și după 31 decembrie 2013 asisten ței sau proiectelor în cauz ă până la finalizarea lor. Cererile de asisten ță prezentate sau aprobate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 ar trebui s ă rămână valabile,RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/473 ( 1 ) Regulamentul (CE) nr. 1081/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1784/1999 (JO L 210, 31.7.2006, p. 12).(12) YEI ar trebui integrat ă pe deplin în programarea FSE, însă, acolo unde este cazul, ar trebui avute în vedere dispoziții specifice legate de YEI, în vederea atingerii obiectivelor sale. Este necesar ă simplificarea și facilitarea implement ării YEI, în special în ceea ce prive ște dispozițiile referitoare la gestiunea financiar ă și modali tățile privind concentrarea tematic ă. Pentru a garanta c ă rezultatele YEI sunt demonstrate și comunicate în mod clar, ar trebui avute în vedere o monitorizare și evaluare specifice, precum și dispoziții în materie de informare și promovare. Organiza țiile de tineret ar trebui implicate în discuțiile comitetului de monitorizare referitoare la pregătirea și implementarea YEI, inclusiv la evaluarea sa. (13) FSE ar trebui s ă contribuie la realizarea strategiei Europa 2020, asigurând o mai mare concentrare a sprijinului pentru priorit ățile Uniunii. Se stabile ște o cotă minimă din fondurile politicii de coeziune pentru FSE în confor mitate cu articolul 92 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. FSE ar trebui, în special, s ă își intensifice sprijinul în favoarea combaterii excluziunii sociale și a sărăciei, prin asigurarea unei alocă ri minime de 20 % din resursele totale FSE ale fiec ărui stat membru. Alegerea și numărul priorit ăților de investi ții susținute din FSE ar trebui, de asemenea, limitate, în conformitate cu nivelul de dezvoltare al regiunilor care beneficiază de sprijin. (14) Pentru a se asigura o monitorizare mai strict ă și o mai bună evaluare a rezultatelor ob ținute la nivelul Uniunii prin intermediul ac țiunilor sprijinite din FSE, în cadrul prezentului regulament ar trebui s ă se stabileasc ă un set comun de indicatori de realizare și de rezultat. Astfel de indicatori ar trebui s ă corespund ă priorității de investi ție și tipului de ac țiune sprijinite în temeiul prezentului regu lament, precum și al dispozi țiilor relevante din Regula mentul (UE) nr. 1303/2013. Indicatorii în cauz ă ar trebui să fie completa ți, în cazul în care este necesar, cu indi catori de rezultat și/sau de realizare specifici programului. (15) Statele membre sunt încurajate să raporteze cu privire la efectul investi țiilor FSE asupra egalit ății de șanse, a accesului în condi ții de egalitate și a integrării grupurilor marginalizate în toate programele opera ționale. (16) Ținând seama de cerin țele în materie de protec ție a datelor legate de colectarea și stocarea datelor sensibile referitoare la participan ți, statele membre și Comisia ar trebui să evalueze în mod regulat eficacitatea, eficien ța și impactul sprijinului acordat de FSE pentru promovarea incluziunii sociale și combaterea s ărăciei, în special în ceea ce prive ște persoanele defavorizate, cum ar fi romii. Statele membre sunt încurajate s ă raporteze cu privire la ini țiativele finan țate din FSE în rapoartele lor naționale sociale anexate la programele na ționale de reformă, în special în ceea ce prive ște comunit ățile margi nalizate, cum ar fi romii și migranții. (17) Implementarea eficient ă și efectivă a acțiunilor sprijinite din FSE depinde de buna guvernan ță și de parteneriatul dintre toți actorii teritoriali și socioeconomici relevan ți, avându-i în vedere pe actorii care ac ționează la nivel regional și local, în special asocia țiile-umbrel ă care reprezintă autoritățile locale și regionale, organiza țiile societății civile, partenerii economici și, în special, partenerii sociali și organiza țiile neguvernamentale. Statele membre ar trebui, prin urmare, s ă garanteze parti ciparea partenerilor sociali și a organiza țiilor neguverna mentale la guvernan ța strategic ă a FSE, de la definirea priorităților pentru programele opera ționale, la imple mentarea și evaluarea rezultatelor FSE. (18) Statele membre și Comisia ar trebui s ă se asigure că implementarea priorit ăților finanț ate din FSE contribuie la promovarea egalit ății între femei și bărbați, în confor mitate cu articolul 8 din TFUE. Evalu ările au ar ătat importanța luării în considerare a aspectului privind obiectivele referitoare la egalitatea de gen în toate dimen siunile sale și în toate etapele de preg ătire, monitorizare, implementare și evaluare a programelor opera ționale, la timp și în mod consecvent, asigurându-se, în acela și timp, că se iau m ăsuri specifice de promovare a egalit ății între femei și bărbați, a independen ței economice a femeilor, a educației, a îmbun ătățirii competen țelor și a reintegr ării femeilor care sunt victime ale violen ței pe piața forțelor de muncă și în societate. (19) În conformitate cu articolul 10 din TFUE, implementarea priorităților finanț ate din FSE ar trebui s ă contribuie la combaterea discrimin ării pe motive de gen, ras ă sau origine etnică , religie sau convingeri, handicap, vârst ă sau orientare sexual ă, acordându-se o aten ție deosebit ă persoanelor care se confrunt ă cu discrimin ări multiple. Discriminarea pe motive de gen ar trebui în țeleasă în sens larg, pentru a acoperi și alte aspecte legate de gen, în concordan ță cu jurispruden ța Curții de Justi ție a Uniunii Europene. Implementarea priorit ăților finanț ate din FSE ar trebui s ă contribuie de asemenea la promovarea egalit ății de șanse. FSE ar trebui s ă sprijine îndeplinirea obliga ției Uniunii în temeiul Conven ției ONU privind drepturile persoanelor cu handicap în ceea ce privește, inter alia, educa ția, ocuparea unui loc de muncă și accesibilitatea. FSE ar trebui, de asemenea, s ă promoveze tranzi ția de la asisten ța instituționalizată la cea acordat ă la nivelul comunit ății. FSE nu ar trebui s ă sprijine ac țiuni care contribuie la segregare sau la excluziune social ă. (20) Sprijinirea inov ării sociale face ca politicile s ă ră spundă mai bine schimb ării sociale. FSE ar trebui s ă încurajeze și să sprijine întreprinderile sociale inovatoare și antre prenorii sociali inovatori, precum și proiectele inovatoare asumate de organiza țiile neguvernamentale și alți actori din cadrul economiei sociale. În special, testarea și evaluarea solu țiilor inovatoare înainte de aplicarea acestora pe scar ă largă sunt esen țiale pentru îmbun ă tățirea eficien ței politicilor și, prin urmare, justific ăRO L 347/472 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 224 ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT: CAPITOLUL I DISPOZI ȚII GENERALE Articolul 1 Obiect Prezentul regulament stabile ște misiunile Fondului social european (FSE), inclusiv a iniț iativei „Locuri de munc ă pentru tineri” (YEI), domeniul de aplicare a sprijinului acordat prin intermediul FSE, dispoziț iile specifice și tipurile de cheltuieli eligibile pentru asisten ță. Articolul 2 Misiuni (1) FSE promoveaz ă niveluri ridicate de ocupare a for ței de muncă și de calitate a locurilor de munc ă, îmbunătățește accesul la piața forțelor de munc ă, sprijină mobilitatea geografic ă și profesional ă a lucrătorilor și faciliteaz ă adaptarea acestora la schimbările în domeniul industriei și la schimb ările din sistemele de produc ție necesare pentru evolu țiile durabile, încu rajează un nivel ridicat de educa ție și formare pentru to ți și sprijină tranziț ia de la educa ție la încadrarea în munc ă pentru tineri, combate s ărăcia, îmbun ătățește incluziunea social ă și promoveaz ă egalitatea de gen, nediscriminarea și egalitatea de șanse, contribuind astfel la realizarea priorit ăților Uniunii în ceea ce privește consolidarea coeziunii economice, sociale și terito riale. (2) FSE î și îndepline ște misiunile prev ăzute la alineatul (1) prin sprijinirea statelor membre în îndeplinirea priorit ăților și a obiectivelor principale ale Strategiei Uniunii pentru o cre ștere inteligentă , durabilă și favorabil ă incluziunii ( "strategia Europa 2020 ") și permițând acestora să abordeze provoc ările specifice cu care se confrunt ă în vederea atingerii obiectivelor strategiei Europa 2020. FSE sprijin ă elaborarea și implementarea poli ticilor și a acțiunilor legate de misiunile sale, ținând seama de orientările integrate aferente strategiei Europa 2020 relevante și de recomand ările relevante specifice fiec ărei țari adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) și cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE și, după caz, la nivel na țional, de programele na ționale de reform ă, precum și de alte strategii și rapoarte na ționale relevante. (3) Beneficiarii FSE sunt persoane, inclusiv persoane dezavan tajate, cum ar fi șomerii pe termen lung, persoanele cu handicap, migran ții, minorit ățile etnice, comunit ățile margina lizate și persoanele de toate vârstele, care se confruntă cu sărăcia și excluziunea social ă. De asemenea, FSE acord ă sprijin lucrătorilor, întreprinderilor, inclusiv actorilor din economia socială, și întreprinz ătorilor, precum ș i sistemelor și structurilor, pentru a facilita adaptarea acestora la noile provoc ări, inclusiv reducerea discrepan țelor în materie de competen țe, și pentru a promova buna guvernan ță, progresul social și implementarea reformelor, în special în domeniile ocup ării forței de munc ă, educației, formării și politicilor sociale. Articolul 3 Domeniul de aplicare a sprijinului (1) În cadrul obiectivelor tematice enun țate la articolul 9 primul paragraf punctele 8, 9, 10 și 11 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 care corespund literelor (a), (b), (c) și (d) din prezentul alineat, și în conformitate cu misiunile sale, FSE sprijină următoarele priorit ăți de investi ții: (a) pentru obiectivul tematic „Promovarea unor locuri de muncă durabile și de calitate și sprijinirea mobilit ății lucră torilor”: (i) accesul la locuri de munc ă pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de munc ă și pentru persoanele inactive, inclusiv pentru șomerii de lung ă durată și pentru persoanele cu șanse mici de angajare, inclusiv prin inițiative locale de angajare și sprijin pentru mobi litatea for ței de munc ă; (ii) integrarea durabil ă pe piața forțelor de munc ă a tine rilor, în special a celor care nu au un loc de munc ă, care nu urmeaz ă studii sau cursuri de formare, inclusiv a tinerilor care se confrunt ă cu riscul excluziunii sociale și a tinerilor din comunit ățile marginalizate, inclusiv prin implementarea garan ției pentru tineri; (iii) activit ăți independente, antreprenoriat și înființare de întreprinderi, inclusiv a unor microîntreprinderi și a unor întreprinderi mici și mijlocii inovatoare; (iv) egalitate între femei și bărbați în toate domeniile, inclusiv în ceea ce prive ște accesul la pia ța forței de muncă, evoluția în carier ă, reconcilierea vie ții profe sionale cu cea privat ă și promovarea unei remunera ții egale pentru muncă egal ă; (v) adaptarea la schimbare a lucr ătorilor, a întreprinderilor și a antreprenorilor; (vi) îmbătrânire activ ă și în condi ții bune de s ănătate; (vii) modernizarea instituț iilor pieței forțelor de munc ă, precum serviciile publice și private de ocupare a forței de munc ă și îmbunătățind satisfacerea nevoilor pieței forț elor de munc ă, prin măsuri de stimulare a mobilității transna ționale a lucr ătorilor și prin programe de mobilitate și printr-o mai bun ă cooperare între institu ții și părțile interesate relevante; (b) pentru obiectivul tematic „Promovarea incluziunii sociale, combaterea să răciei și a oricărei forme de discriminare”: (i) incluziune activ ă, inclusiv în vederea promov ării egalității de șanse, a particip ării active și a îmbun ătățirii capacității de inser ție profesional ă;RO L 347/474 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 225 REGULAMENTUL PRIVIND FSE(ii) integrarea socio-economic ă a comunităț ilor margina lizate, cum ar fi romii; (iii) combaterea tuturor formelor de discriminare și promovarea egalit ății de șanse; (iv) creșterea accesului la servicii accesibile, durabile și de înaltă calitate, inclusiv asisten ță medicală și servicii sociale de interes general; (v) promovarea antreprenoriatului social și a integr ării profesionale în întreprinderile sociale și promovarea economiei sociale și solidare pentru a facilita accesul la locuri de munc ă; (vi) strategii de dezvoltare local ă elaborate la nivelul comu nității; (c) pentru obiectivul tematic „Efectuarea de investi ții în domeniul educa ției, al form ării și al form ării profesionale în vederea dobândirii de competen țe și a învăță rii pe tot parcursul vie ții”: (i) reducerea și prevenirea abandonului școlar timpuriu și promovarea accesului egal la înv ățământul pre școlar, primar și secundar de calitate, inclusiv la parcursuri de învățare formale, nonformale și informale pentru rein tegrarea în educa ție și formare; (ii) îmbun ătățirea calit ății și a eficien ței învăță mântului terțiar și a celui echivalent și a accesului la acestea, în vederea cre șterii particip ării și a nivelului de educa ție, în special pentru grupurile defavorizate; (iii) creșterea accesului egal la înv ățarea pe tot parcursul vieții pentru toate grupele de vârst ă în cadre formale, nonformale și informale, actualizarea cuno ștințelor, a competen țelor și a aptitudinilor for ței de munc ă și promovarea unor parcursuri de înv ățare flexibile, inclusiv prin orientarea profesional ă și validarea compe tențelor dobândite; (iv) sporirea relevan ței pe pia ța forț elor de munc ă a educației și a sistemelor de formare, facilitarea tranzi ției de la educa ție la piața forțelor de munc ă și consolidarea formării și a sistemelor de formare profesional ă, precum și a calității lor, inclusiv prin mecanisme de anticipare a competen țelor, adaptarea programelor de înv ățământ și instituirea și dezvoltarea unor sisteme de înv ățare la locul de munc ă, inclusiv a unor sisteme de înv ățare duală și programe de ucenicie; (d) pentru obiectivul tematic „Cre șterea capacit ății instituționale a autorităților și părților interesate publice și a eficien ței administra ției publice”: (i) efectuarea de investi ții în capacitatea institu țională și în eficiența administra țiilor și a serviciilor publice la nivel național, regional și local în perspectiva realiz ării de reforme, a unei mai bune legifer ări și a bunei guver nanțe; Această prioritate de investi ții este aplicabil ă doar în statele membre eligibile pentru sprijinul din Fondul de coeziune sau în statele membre care au una sau mai multe regiuni de nivelul NUTS 2 men ționate la articolul 90 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013; (ii) consolidarea capacit ăților pentru toate p ărțile interesate care îș i desfășoară activitatea în domeniul educa ției, al învățării pe tot parcursul vie ții, al form ării și al ocupării forței de munc ă și al politicilor sociale, inclusiv prin pacte sectoriale și teritoriale în vederea mobiliz ării în favoarea realiz ării de reforme la nivel na țional, regional și local. (2) Prin priorit ățile de investi ții prevăzute la alineatul (1), FSE contribuie, de asemenea, la celelalte obiective tematice enumerate la articolul 9 primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, în principal prin: (a) sprijinirea trecerii la o economie cu emisii sc ăzute de dioxid de carbon, rezistent ă la schimb ările climatice, eficient ă din punctul de vedere al utiliz ării resurselor și durabilă din punct de vedere ecologic, prin îmbun ătățirea sistemelor de educație și de formare necesare pentru adaptarea compe tențelor și a calific ărilor, perfec ționarea for ței de munc ă și crearea de noi locuri de munc ă în sectoarele legate de mediu și de energie; (b) îmbun ătățirea accesibilit ății tehnologiilor informaț iei și comunica țiilor, a utiliz ării și a calit ății acestora, prin dezvoltarea competen țelor digitale și e-learning, precum și prin investi ții în e-incluziune, e-competenț e, precum și în competen țe antreprenoriale conexe; (c) consolidarea cercet ării, a dezvolt ării tehnologice și a inovării prin dezvoltarea studiilor postuniversitare și a aptitudinilor antreprenoriale, formarea cercet ărilor, activit ăți de cola borare în re țea și parteneriate între institu ții de învățământ superior, centre de cercetare și tehnologice și întreprinderi; (d) creșterea competitivit ății și a sustenabilit ății pe termen lung a întreprinderilor mici și mijlocii, prin promovarea adapta bilității întreprinderilor, a administratorilor și a lucrătorilor, sporirea investi țiilor în capitalul uman și sprijinirea orga nismelor care ofer ă educație sau formare profesionale orientate c ătre practic ă.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/475 ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT: CAPITOLUL I DISPOZI ȚII GENERALE Articolul 1 Obiect Prezentul regulament stabile ște misiunile Fondului social european (FSE), inclusiv a iniț iativei „Locuri de munc ă pentru tineri” (YEI), domeniul de aplicare a sprijinului acordat prin intermediul FSE, dispoziț iile specifice și tipurile de cheltuieli eligibile pentru asisten ță. Articolul 2 Misiuni (1) FSE promoveaz ă niveluri ridicate de ocupare a for ței de muncă și de calitate a locurilor de munc ă, îmbunătățește accesul la piața forțelor de munc ă, sprijină mobilitatea geografic ă și profesional ă a lucrătorilor și faciliteaz ă adaptarea acestora la schimbările în domeniul industriei și la schimb ările din sistemele de produc ție necesare pentru evolu țiile durabile, încu rajează un nivel ridicat de educa ție și formare pentru to ți și sprijină tranziț ia de la educa ție la încadrarea în munc ă pentru tineri, combate s ărăcia, îmbun ătățește incluziunea social ă și promoveaz ă egalitatea de gen, nediscriminarea și egalitatea de șanse, contribuind astfel la realizarea priorit ăților Uniunii în ceea ce privește consolidarea coeziunii economice, sociale și terito riale. (2) FSE î și îndepline ște misiunile prev ăzute la alineatul (1) prin sprijinirea statelor membre în îndeplinirea priorit ăților și a obiectivelor principale ale Strategiei Uniunii pentru o cre ștere inteligentă , durabilă și favorabil ă incluziunii ( "strategia Europa 2020 ") și permițând acestora să abordeze provoc ările specifice cu care se confrunt ă în vederea atingerii obiectivelor strategiei Europa 2020. FSE sprijin ă elaborarea și implementarea poli ticilor și a acțiunilor legate de misiunile sale, ținând seama de orientările integrate aferente strategiei Europa 2020 relevante și de recomand ările relevante specifice fiec ărei țari adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) și cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE și, după caz, la nivel na țional, de programele na ționale de reform ă, precum și de alte strategii și rapoarte na ționale relevante. (3) Beneficiarii FSE sunt persoane, inclusiv persoane dezavan tajate, cum ar fi șomerii pe termen lung, persoanele cu handicap, migran ții, minorit ățile etnice, comunit ățile margina lizate și persoanele de toate vârstele, care se confruntă cu sărăcia și excluziunea social ă. De asemenea, FSE acord ă sprijin lucrătorilor, întreprinderilor, inclusiv actorilor din economia socială, și întreprinz ătorilor, precum ș i sistemelor și structurilor, pentru a facilita adaptarea acestora la noile provoc ări, inclusiv reducerea discrepan țelor în materie de competen țe, și pentru a promova buna guvernan ță, progresul social și implementarea reformelor, în special în domeniile ocup ării forței de munc ă, educației, formării și politicilor sociale. Articolul 3 Domeniul de aplicare a sprijinului (1) În cadrul obiectivelor tematice enun țate la articolul 9 primul paragraf punctele 8, 9, 10 și 11 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 care corespund literelor (a), (b), (c) și (d) din prezentul alineat, și în conformitate cu misiunile sale, FSE sprijină următoarele priorit ăți de investi ții: (a) pentru obiectivul tematic „Promovarea unor locuri de muncă durabile și de calitate și sprijinirea mobilit ății lucră torilor”: (i) accesul la locuri de munc ă pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de munc ă și pentru persoanele inactive, inclusiv pentru șomerii de lung ă durată și pentru persoanele cu șanse mici de angajare, inclusiv prin inițiative locale de angajare și sprijin pentru mobi litatea for ței de munc ă; (ii) integrarea durabil ă pe piața forțelor de munc ă a tine rilor, în special a celor care nu au un loc de munc ă, care nu urmeaz ă studii sau cursuri de formare, inclusiv a tinerilor care se confrunt ă cu riscul excluziunii sociale și a tinerilor din comunit ățile marginalizate, inclusiv prin implementarea garan ției pentru tineri; (iii) activit ăți independente, antreprenoriat și înființare de întreprinderi, inclusiv a unor microîntreprinderi și a unor întreprinderi mici și mijlocii inovatoare; (iv) egalitate între femei și bărbați în toate domeniile, inclusiv în ceea ce prive ște accesul la pia ța forței de muncă, evoluția în carier ă, reconcilierea vie ții profe sionale cu cea privat ă și promovarea unei remunera ții egale pentru muncă egal ă; (v) adaptarea la schimbare a lucr ătorilor, a întreprinderilor și a antreprenorilor; (vi) îmbătrânire activ ă și în condi ții bune de s ănătate; (vii) modernizarea instituț iilor pieței forțelor de munc ă, precum serviciile publice și private de ocupare a forței de munc ă și îmbunătățind satisfacerea nevoilor pieței forț elor de munc ă, prin măsuri de stimulare a mobilității transna ționale a lucr ătorilor și prin programe de mobilitate și printr-o mai bun ă cooperare între institu ții și părțile interesate relevante; (b) pentru obiectivul tematic „Promovarea incluziunii sociale, combaterea să răciei și a oricărei forme de discriminare”: (i) incluziune activ ă, inclusiv în vederea promov ării egalității de șanse, a particip ării active și a îmbun ătățirii capacității de inser ție profesional ă;RO L 347/474 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 226 Articolul 4 Coerență și concentrare tematic ă (1) Statele membre se asigur ă că strategia și acțiunile prevăzute în programele lor opera ționale răspund și sunt în concordan ță cu provoc ările identificate în cadrul programelor lor naționale de reform ă, precum și, după caz, în cadrul altor strategii na ționale care vizeaz ă combaterea șomajului, a să răciei și a excluziunii sociale și, de asemenea, în cadrul recomandă rilor relevante ale Consiliului adoptate în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE, pentru a contribui la realizarea obiectivelor principale ale strategiei Europa 2020 privind ocuparea forț ei de munc ă, educația și reducerea s ărăciei. (2) În fiecare stat membru, cel pu țin 20 % din totalul resurselor FSE sunt alocate obiectivului tematic „promovarea incluziunii sociale, combaterea s ărăciei și a oricărei forme de discriminare” prev ăzut la articolul 9 primul paragraf punctul 9 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. (3) Statele membre urm ăresc realizarea concentră rii tematice, conform urm ătoarelor modalit ăți: (a) în ceea ce prive ște regiunile mai dezvoltate, statele membre concentreaz ă cel pu țin 80 % din suma alocat ă din FSE fiecărui program opera țional în vederea îndeplinirii a cel mult cinci priorit ăți de investi ții stabilite la articolul 3 alineatul (1); (b) în ceea ce prive ște regiunile de tranzi ție, statele membre concentreaz ă cel pu țin 70 % din suma alocat ă din FSE fiecărui program opera țional în vederea îndeplinirii a cel mult cinci priorit ăți de investi ții stabilite la articolul 3 alineatul (1); (c) în ceea ce prive ște regiunile mai pu țin dezvoltate, statele membre concentreaz ă cel pu țin 60 % din suma alocat ă din FSE fiec ărui program opera țional în vederea îndeplinirii a cel mult cinci priorit ăți de investi ții stabilite la articolul 3 alineatul (1). (4) Axele prioritare men ționate la articolul 11 alineatul (1) se exclud din calculul procentelor prev ăzute la alineatele (2) și (3) din prezentul articol. Articolul 5 Indicatori (1) Indicatorii comuni de realizare și de rezultat și, dacă este cazul, indicatorii specifici de program sunt utiliza ți în confor mitate cu articolul 27 alineatul (4) și cu articolul 96 alineatul (2) litera (b) punctele (ii) și (iv) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. To ți indicatorii comuni de realizare și de rezultat trebuie raporta ți pentru toate priorit ățile de investi ții. Indicatorii de rezultat prev ăzuți în anexa II la prezentul regu lament sunt raporta ți în conformitate cu alineatul (2) din prezentul articol. Atunci când este aplicabil, datele sunt defalcate în func ție de gen. În ceea ce prive ște indicatorii de realizare comuni și specifici de program, valorile de referin ță se stabilesc la zero. În cazul în care este relevant pentru natura opera țiunilor sus ținute, pentru acești indicatori se stabilesc valori- țintă cuantificate cumulativ pentru anul 2023. Indicatorii de realizare sunt exprima ți în cifre absolute. În cazul indicatorilor de rezultat comuni și specifici programului pentru care s-a stabilit o valoare- țintă cuantificat ă cumulativ ă pentru 2023, valorile de referin ță se stabilesc folosind cele mai recente date disponibile sau alte surse de informa ții rele vante. Indicatorii de rezultat specifici programului și obiectivele aferente pot fi exprimate în termeni cantitativi sau calitativi. (2) Pe lâng ă dispozițiile de la alineatul (1), sunt utiliza ți indi catorii de rezultat stabili ți în anexa II la prezentul regulament pentru toate opera țiunile sprijinite în cadrul priorit ății de investiții menționate la articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) pentru implementarea YEI. To ți indicatorii prevăzuți în anexa II la prezentul regulament sunt corela ți cu o valoare- țintă cuantificat ă cumulativ ă pentru 2023 și cu o valoare de referin ță. (3) Odat ă cu rapoartele anuale de implementare, fiecare auto ritate de management transmite electronic date structurate pentru fiecare ax ă prioritar ă, defalcate în func ție de prioritatea de investi ții. Datele sunt prezentate pentru categoriile de inter venții menționate la articolul 96 alineatul (2) litera (b) punctul (vi) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 și pentru indicatorii de realizare și de rezultat. Prin derogare de la articolul 50 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, datele transmise pentru indicatorii de realizare și de rezultat se refer ă la valori pentru opera țiuni implementate par țial sau în totalitate. CAPITOLUL II DISPOZI ȚII SPECIFICE PRIVIND PROGRAMAREA ȘI IMPLEMENTAREA Articolul 6 Implicarea partenerilor (1) Participarea partenerilor men ționaț i la articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 la implementarea programelor opera ționale poate lua forma unor granturi globale, astfel cum sunt definite la articolul 123 alineatul (7) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. Într-un astfel de caz, programul opera țional identific ă partea programului opera țional vizată de grantul global, inclusiv alocarea financiar ă indicativ ă pentru fiecare ax ă prioritar ă a componentei respective. (2) În scopul de a încuraja participarea adecvat ă a parte nerilor sociali la ac țiunile sprijinite din FSE, autorit ățile care gestioneaz ă un program opera țional într-o regiune, astfel cum este definit ă la articolul 90 alineatul (2) literele (a) sau (b) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, sau într-un stat membru eligibil pentru sprijinul acordat din Fondul de coeziune se asigură că, în func ție de nevoi, o sum ă corespunz ătoare din resursele FSE este alocat ă acțiunilor de consolidare a capaci tăților, sub form ă de cursuri de formare, m ăsuri de colaborare în rețea și consolidare a dialogului social, precum și activităților întreprinse în comun de partenerii sociali.RO L 347/476 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 227 REGULAMENTUL PRIVIND FSE(3) În scopul de a încuraja participarea adecvat ă și accesul organizațiilor neguvernamentale la ac țiunile sprijinite din FSE, în special în domeniile incluziunii sociale, egalităț ii între bărbați și femei și egalității de șanse, autorit ățile care gestionează un program opera țional într-o regiune, astfel cum este definit ă la articolul 90 alineatul (2) literele (a) sau (b) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, sau într-un stat membru eligibil pentru sprijinul acordat din Fondul de coeziune se asigur ă că o sumă corespunz ătoare din resursele FSE este alocat ă consolid ării capa cităților organiza țiilor neguvernamentale. Articolul 7 Promovarea egalit ății de șanse între b ărbați și femei Statele membre și Comisia asigur ă promovarea egalit ății între bărbați și femei prin acordarea unei importan țe de prim ordin acestui aspect, astfel cum se prevede la articolul 7 din Regula mentul (UE) nr. 1303/2013, pe tot parcursul preg ătirii, imple mentării, monitoriz ării și evaluării programelor opera ționale. Prin intermediul FSE, statele membre și Comisia sprijin ă, de asemenea, ac țiuni punctuale specifice în cadrul oric ăreia dintre prioritățile de investi ții menționate la articolul 3, în special la articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) din prezentul regulament, în scopul cre șterii particip ării durabile a femeilor la ocuparea for ței de munc ă și al creșterii num ărului de femei angajate, comb ătând astfel feminizarea s ărăciei, reducând segregarea pe motive de gen, comb ătând stereotipurile de gen pe piața forțelor de munc ă și în educa ție și formare și promovând reconcilierea vie ții profesionale cu via ța privată pentru to ți, precum și repartizarea egal ă a responsabilit ăților de îngrijire între b ărbați și femei. Articolul 8 Promovarea egalit ății de șanse și nediscriminarea Statele membre și Comisia promoveaz ă egalitatea de șanse pentru to ți, fără discriminare în func ție de gen, ras ă sau origine etnică , religie sau convingeri, handicap, vârst ă sau orientare sexual ă, prin acordarea unei importan țe de prim ordin principiului nediscrimin ării la toate nivelurile, astfel cum se prevede la articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. Prin intermediul FSE, statele membre și Comisia sus țin și acțiuni specifice în cadrul oric ărora dintre priorit ățile de investi ții, astfel cum sunt men ționate la articolul 3 și, în special, la articolul 3 alineatul (1) litera (b) punctul (iii) din prezentul regulament. Astfel de ac țiuni vizeaz ă combaterea tuturor formelor de discri minare, precum și îmbunătățirea accesului persoanelor cu handicap, în vederea îmbun ătățirii integr ării pe pia ța forțelor de muncă, în educa ție și formare, consolidând astfel incluziunea socială, reducând inegalit ățile în ceea ce prive ște nivelul de educație și starea de s ănătate și facilitând tranzi ția de la asistența instituționalizată la cea acordat ă la nivelul comunit ății, în special în cazul celor care se confrunt ă cu discriminarea multiplă. Articolul 9 Inovare social ă (1) FSE promoveaz ă inovarea social ă în toate sectoarele care intră în domeniul s ău de aplicare, astfel cum sunt definite la articolul 3 din prezentul regulament, în special în scopul test ării, evaluării și aplicării la scară largă a soluțiilor inovatoare, inclusiv la nivel local și regional, pentru a r ăspunde nevoilor sociale, în colaborare cu partenerii relevan ți și, în special, cu partenerii sociali. (2) În cadrul programelor lor opera ționale sau într-o etap ă ulterioară în cursul implement ării, statele membre identific ă domenii pentru inovare social ă, care corespund nevoilor lor specifice. (3) Comisia faciliteaz ă consolidarea capacit ăților în materie de inovare social ă, în special prin sprijinirea înv ățării reciproce, crearea de re țele de colaborare, precum și diseminarea și promovarea bunelor practici ș i metodologii. Articolul 10 Cooperare transna țională (1) Statele membre sprijin ă cooperarea transna țională în scopul promov ării învăță rii reciproce, sporind astfel eficacitatea politicilor sus ținute din FSE. Cooperarea transna țională implică parteneri din cel pu țin două state membre. (2) Prin derogare de la alineatul (1), statele membre care dispun de un program opera țional unic sprijinit de FSE sau de un program opera țional bazat pe fonduri multiple, pot alege în mod excep țional să nu sprijine ac țiunile transna ționale de cooperare, în cazuri justificate corespunz ător și ținând seama de principiul propor ționalității. (3) Statele membre, în colaborare cu partenerii relevan ți, pot selecta teme de cooperare transna țională pe baza unei liste de teme comune propuse de c ătre Comisie și aprobate de c ătre comitetul men ționat la articolul 25 sau pot selecta orice alte teme care corespund nevoilor lor specifice. (4) Comisia faciliteaz ă cooperarea transna țională privind temele comune ale listei men ționate la alineatul (3) și, după caz, alte teme alese de statele membre prin intermediul învățării reciproce și al unor ac țiuni coordonate sau comune. În special, Comisia utilizeaz ă o platform ă la nivelul UE pentru a facilita crearea unor parteneriate transna ționale, schimbul de experiență, consolidarea capacit ăților și colaborarea în re țea, precum și valorificarea și difuzarea rezultatelor relevante. În plus, Comisia dezvolt ă un cadru de implementare coordonat ă, inclusiv criterii comune de eligibilitate, tipuri de acț iuni și calendarul acestora, precum și abordări metodologice comune pentru monitorizare și evaluare, în vederea facilit ării cooper ării transnaționale. Articolul 11 Dispoziții specifice fondurilor privind programele operaționale (1) Prin derogare de la articolul 96 alineatul (1) din Regula mentul (UE) nr. 1303/2013, programele opera ționale pot stabili axe prioritare pentru implementarea inov ării sociale și a cooperării transna ționale, astfel cum se prevede la articolele 9 și 10 ale prezentului regulament.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/477 Articolul 4 Coerență și concentrare tematic ă (1) Statele membre se asigur ă că strategia și acțiunile prevăzute în programele lor opera ționale răspund și sunt în concordan ță cu provoc ările identificate în cadrul programelor lor naționale de reform ă, precum și, după caz, în cadrul altor strategii na ționale care vizeaz ă combaterea șomajului, a să răciei și a excluziunii sociale și, de asemenea, în cadrul recomandă rilor relevante ale Consiliului adoptate în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE, pentru a contribui la realizarea obiectivelor principale ale strategiei Europa 2020 privind ocuparea forț ei de munc ă, educația și reducerea s ărăciei. (2) În fiecare stat membru, cel pu țin 20 % din totalul resurselor FSE sunt alocate obiectivului tematic „promovarea incluziunii sociale, combaterea s ărăciei și a oricărei forme de discriminare” prev ăzut la articolul 9 primul paragraf punctul 9 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. (3) Statele membre urm ăresc realizarea concentră rii tematice, conform urm ătoarelor modalit ăți: (a) în ceea ce prive ște regiunile mai dezvoltate, statele membre concentreaz ă cel pu țin 80 % din suma alocat ă din FSE fiecărui program opera țional în vederea îndeplinirii a cel mult cinci priorit ăți de investi ții stabilite la articolul 3 alineatul (1); (b) în ceea ce prive ște regiunile de tranzi ție, statele membre concentreaz ă cel pu țin 70 % din suma alocat ă din FSE fiecărui program opera țional în vederea îndeplinirii a cel mult cinci priorit ăți de investi ții stabilite la articolul 3 alineatul (1); (c) în ceea ce prive ște regiunile mai pu țin dezvoltate, statele membre concentreaz ă cel pu țin 60 % din suma alocat ă din FSE fiec ărui program opera țional în vederea îndeplinirii a cel mult cinci priorit ăți de investi ții stabilite la articolul 3 alineatul (1). (4) Axele prioritare men ționate la articolul 11 alineatul (1) se exclud din calculul procentelor prev ăzute la alineatele (2) și (3) din prezentul articol. Articolul 5 Indicatori (1) Indicatorii comuni de realizare și de rezultat și, dacă este cazul, indicatorii specifici de program sunt utiliza ți în confor mitate cu articolul 27 alineatul (4) și cu articolul 96 alineatul (2) litera (b) punctele (ii) și (iv) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. To ți indicatorii comuni de realizare și de rezultat trebuie raporta ți pentru toate priorit ățile de investi ții. Indicatorii de rezultat prev ăzuți în anexa II la prezentul regu lament sunt raporta ți în conformitate cu alineatul (2) din prezentul articol. Atunci când este aplicabil, datele sunt defalcate în func ție de gen. În ceea ce prive ște indicatorii de realizare comuni și specifici de program, valorile de referin ță se stabilesc la zero. În cazul în care este relevant pentru natura opera țiunilor sus ținute, pentru acești indicatori se stabilesc valori- țintă cuantificate cumulativ pentru anul 2023. Indicatorii de realizare sunt exprima ți în cifre absolute. În cazul indicatorilor de rezultat comuni și specifici programului pentru care s-a stabilit o valoare- țintă cuantificat ă cumulativ ă pentru 2023, valorile de referin ță se stabilesc folosind cele mai recente date disponibile sau alte surse de informa ții rele vante. Indicatorii de rezultat specifici programului și obiectivele aferente pot fi exprimate în termeni cantitativi sau calitativi. (2) Pe lâng ă dispozițiile de la alineatul (1), sunt utiliza ți indi catorii de rezultat stabili ți în anexa II la prezentul regulament pentru toate opera țiunile sprijinite în cadrul priorit ății de investiții menționate la articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) pentru implementarea YEI. To ți indicatorii prevăzuți în anexa II la prezentul regulament sunt corela ți cu o valoare- țintă cuantificat ă cumulativ ă pentru 2023 și cu o valoare de referin ță. (3) Odat ă cu rapoartele anuale de implementare, fiecare auto ritate de management transmite electronic date structurate pentru fiecare ax ă prioritar ă, defalcate în func ție de prioritatea de investi ții. Datele sunt prezentate pentru categoriile de inter venții menționate la articolul 96 alineatul (2) litera (b) punctul (vi) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 și pentru indicatorii de realizare și de rezultat. Prin derogare de la articolul 50 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, datele transmise pentru indicatorii de realizare și de rezultat se refer ă la valori pentru opera țiuni implementate par țial sau în totalitate. CAPITOLUL II DISPOZI ȚII SPECIFICE PRIVIND PROGRAMAREA ȘI IMPLEMENTAREA Articolul 6 Implicarea partenerilor (1) Participarea partenerilor men ționaț i la articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 la implementarea programelor opera ționale poate lua forma unor granturi globale, astfel cum sunt definite la articolul 123 alineatul (7) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. Într-un astfel de caz, programul opera țional identific ă partea programului opera țional vizată de grantul global, inclusiv alocarea financiar ă indicativ ă pentru fiecare ax ă prioritar ă a componentei respective. (2) În scopul de a încuraja participarea adecvat ă a parte nerilor sociali la ac țiunile sprijinite din FSE, autorit ățile care gestioneaz ă un program opera țional într-o regiune, astfel cum este definit ă la articolul 90 alineatul (2) literele (a) sau (b) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, sau într-un stat membru eligibil pentru sprijinul acordat din Fondul de coeziune se asigură că, în func ție de nevoi, o sum ă corespunz ătoare din resursele FSE este alocat ă acțiunilor de consolidare a capaci tăților, sub form ă de cursuri de formare, m ăsuri de colaborare în rețea și consolidare a dialogului social, precum și activităților întreprinse în comun de partenerii sociali.RO L 347/476 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 228 (2) Prin derogare de la articolul 120 alineatul (3) din Regu lamentul (UE) nr. 1303/2013, rata maxim ă de cofinan țare prevăzută pentru o ax ă prioritar ă se majoreaz ă cu zece puncte procentuale, dar nedep ășind 100 %, în cazul în care o ax ă prio ritară vizează în întregime inovarea social ă sau cooperarea trans națională, ori o combina ție a celor două . (3) Pe lâng ă prevederea de la articolul 96 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, programele opera ționale stabilesc, de asemenea, contribuț ia acțiunilor planificate care beneficiaz ă de sprijin din FSE la: (a) obiectivele tematice enumerate la articolul 9 primul paragraf punctele 1 - 7 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 în funcție de axa prioritar ă, după caz; (b) inovarea social ă și cooperarea transna țională, astfel cum se prevede la articolele 9 și 10 ale prezentului regulament, în cazul în care acestea nu sunt reglementate de o ax ă prio ritară dedicată. Articolul 12 Dispoziții specifice privind tratarea caracteristicilor teritoriale speciale (1) FSE poate sprijini strategii de dezvoltare local ă elaborate la nivelul comunit ății în zonele urbane și rurale, astfel cum se prevede la articolele 32, 33 și 34 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, pacte teritoriale și inițiative locale pentru ocuparea for ței de munc ă, inclusiv ocuparea for ței de munc ă în rândul tinerilor, educa ție și incluziune social ă, precum și investiții teritoriale integrate (ITI), astfel cum se prevede la articolul 36 din Regulament (UE) nr. 1303/2013. (2) Ca o completare a interven țiilor FEDER, astfel cum se prevede la articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 ), FSE poate sprijini dezvoltarea urban ă durabilă prin strategii care stabilesc acțiuni integrate pentru abordarea provoc ărilor economice, ecologice și sociale care afecteaz ă zonele urbane identificate de statele membre pe baza principiilor prev ăzute în acordurile lor respective de parteneriat. CAPITOLUL III DISPOZI ȚII SPECIFICE PRIVIND GESTIUNEA FINANCIAR Ă Articolul 13 Eligibilitatea cheltuielilor (1) FSE acord ă sprijin cheltuielilor eligibile care, în confor mitate cu articolul 120 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013., pot include orice resurse financiare la care contribuie în mod colectiv angajatorii și lucrătorii. (2) FSE poate acorda sprijin cheltuielilor angajate pentru operațiuni care au loc în afara zonei vizate de program, dar pe teritoriul Uniunii, sub rezerva îndeplinirii urm ătoarelor două condiț ii: (a) operațiunea este în beneficiul zonei vizate de program; (b) obliga țiile autorit ăților referitoare la programul opera țional în ceea ce prive ște gestionarea, controlul și auditul operațiunii sunt îndeplinite de c ătre autorit ățile responsabile de programul opera țional în cadrul că ruia opera țiunea respectivă este sus ținută sau acestea încheie acorduri cu autoritățile din statul membru în care opera țiunea este implementat ă, sub rezerva îndeplinirii în statul membru respectiv a obliga țiilor prev ăzute la alineatul (2) litera (a) și a obliga țiilor în ceea ce prive ște gestionarea, controlul și auditul opera țiunii. (3) În limita a 3 % din bugetul unui program opera țional sprijinit din FSE sau a cotei care revine FSE în cadrul unui program opera țional sprijinit din mai multe fonduri, cheltuielile efectuate în afara Uniunii sunt eligibile pentru o contribu ție din partea FSE cu condi ția ca acestea să vizeze obiectivele tematice prevăzute la articolul 3 alineatul (1) litera (a) sau la articolul 3 alineatul (1) litera (c), și dacă comitetul de monitorizare relevant și-a dat acordul pentru opera țiunea sau pentru tipurile de operațiuni în cauz ă. (4) În plus fa ță de cheltuielile prev ăzute la articolul 69 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, achiziționarea de infrastructuri, terenuri și bunuri imobiliare nu este de asemenea eligibil ă pentru o contribu ție din partea FSE. (5) Contribu țiile în natur ă sub form ă de indemniza ții sau salarii plătite de un ter ț în beneficiul participan ților la o operațiune pot fi eligibile pentru o contribu ție din partea FSE, cu condiția ca contribu țiile în natur ă să fie angajate în confor mitate cu normele na ționale, inclusiv normele contabile, și ca valoarea acestora să nu dep ășească costul suportat de c ătre partea ter ță. Articolul 14 Opțiuni de costuri simplificate (1) În plus fa ță de opțiunile men ționate la articolul 67 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, Comisia poate rambursa cheltuielile efectuate de c ătre statele membre pe baza bare murilor standard pentru costuri unitare și sume forfetare definite de că tre Comisie. Sumele calculate pe aceast ă bază sunt considerate drept sprijin public pl ătit beneficiarilor și drept cheltuieli eligibile, în sensul aplic ării Regulamentului (UE) nr. 1303/2013. În sensul primului paragraf, Comisia are competen ța de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 24 privind tipul de opera țiuni vizate, defini țiile baremurilor standard pentru costuri unitare și sume forfetare, precum și valorile maxime ale acestora, care pot fi ajustate conform metodelor aplicabile convenite de comun acord, luând în considerare în mod corespunz ător experien ța dobândit ă în cursul perioadei de programare anterioare.RO L 347/478 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 ( 1 ) Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de dezvoltare rural ă și dispozi țiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investi țiile pentru cre ștere economic ă și ocuparea for ței de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006 (A se vedea pagina 289 din prezentul Jurnal Oficial). 229 REGULAMENTUL PRIVIND FSEObiectivul exclusiv al auditelor financiare este de a verifica îndeplinirea condi țiilor în vederea ramburs ării de c ătre Comisie, pe baza baremurilor standard pentru costuri unitare și sume forfetare. În cazul utiliză rii finanțării pe baza baremurilor standard pentru costuri unitare și sume forfetare în conformitate cu primul paragraf, statul membru poate s ă aplice propriile sale practici contabile pentru sus ținerea opera țiunilor. În sensul prezentului regulament și al Regulamentului (UE) nr. 1303/2013, astfel de practici contabile și sumele rezultate nu fac obiectul unui audit efectuat de că tre autoritatea de audit sau de c ătre Comisie. (2) În conformitate cu articolul 67 alineatul (1) litera (d) și alineatul (5) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, o rată forfetară de până la 40 % din costurile directe de personal eligibile poate fi folosit ă pentru a acoperi restul costurilor eligibile ale unei opera țiuni, fără ca statului membru s ă i se impună să execute vreun calcul în vederea determin ării ratei aplicabile. (3) În plus fa ță de metodele prev ăzute la articolul 67 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, în cazul în care finan țarea public ă pentru granturi și asistență rambur sabilă nu dep ășește 100 000 EUR, sumele men ționate la articolul 67 alineatul (1) literele (b), (c) și (d) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 pot fi stabilite de la caz la caz prin trimitere la un proiect de buget convenit ex ante de c ătre autoritatea de management. (4) Fără a aduce atingere articolului 67 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, granturile și asisten ța rambursabil ă pentru care finan țarea public ă nu dep ășeș te 50 000 EUR se acord ă sub form ă de baremuri standard pentru costuri unitare sau de sume forfetare în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol sau cu articolul 67 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 ori de rate forfetare în conformitate cu articolul 67 din Regulamentul (UE) nr. 1303/ 2013,cu excep ția operațiunilor care beneficiaz ă de sprijin în cadrul unei scheme de ajutor de stat. În cazul în care se folosește finanțarea prin rat ă forfetar ă, categoriile de costuri utilizate la calculul ratei pot fi rambursate în conformitate cu articolul 67 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. Articolul 15 Instrumente financiare În temeiul articolului 37 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, FSE poate sprijini ac țiuni și politici care fac parte din domeniul său de aplicare prin intermediul unor instrumente financiare, inclusiv microcredite și fonduri de garantare. CAPITOLUL IV INIȚIATIVA „LOCURI DE MUNC Ă PENTRU TINERI” Articolul 16 Inițiativa „Locuri de munc ă pentru tineri” YEI sprijin ă lupta împotriva șomajului în rândul tinerilor în regiunile eligibile ale Uniunii, prin acordarea de sprijin acț iunilor în temeiul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din prezentul regulament. Aceasta vizeaz ă toți tinerii cu vârsta sub 25 de ani care nu au un loc de munc ă, nu urmeaz ă un program de educație sau formare, care au re ședința în regiunile eligibile, care sunt inactivi sau șomeri (inclusiv șomeri de lung ă durată) și indiferent dacă sunt înregistra ți sau nu ca persoane în c ăutarea unui loc de muncă . În mod voluntar, statele membre pot decide să extindă grupul-țintă pentru a include tinerii cu vârsta sub 30 de ani. În scopul YEI pentru perioada 2014-2015, „regiuni eligibile” înseamnă regiunile de nivelul NUTS 2 care au înregistrat rate ale șomajului în rândul tinerilor cu vârsta între 15 și 24 de ani de peste 25 % în 2012 și, pentru statele membre în care rata șomajului în rândul tinerilor a crescut cu peste 30 % în 2012, regiunile de nivelul NUTS 2 care au rate ale șomajului în rândul tinerilor de peste 20 % în 2012. Resursele alocate YEI pot fi revizuite și mărite pentru perioada 2016-2020 în cadrul procedurii bugetare, în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (UE) nr. 1311/2013. Pentru stabilirea regiunilor eligibile pentru YEI în perioada 2016-2020, trimiterea la datele din 2012 din al doilea paragraf se interpreteaz ă ca o trimitere la ultimele date anuale disponibile. Defalcarea pe state membre a resurselor supli mentare urmeaz ă aceleași etape ca alocarea ini țială, în confor mitate cu anexa VIII la Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. În acord cu Comisia, statele membre pot decide s ă aloce o sum ă limitată de maximum 10 % din fondurile acordate în cadrul YEI tinerilor care au re ședința în subregiuni în care se înregistreaz ă niveluri ridicate ale șomajului în rândul tinerilor și care sunt în afara regiunilor de nivelul NUTS 2 eligibile. Articolul 17 Concentrare tematic ă Alocarea specific ă pentru YEI nu se ia în considerare în calculul concentrării tematice men ționate la articolul 4. Articolul 18 Programare YEI este integrat ă în programarea FSE în temeiul articolului 96 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. Statele membre stabilesc, după caz, acorduri de programare corespunz ătoare pentru YEI în acordul lor respectiv de parteneriat și în programul lor operațional. Acordurile de programare pot îmbră ca una sau mai multe din următoarele forme: (a) un program opera țional specific; (b) o ax ă prioritar ă specific ă în cadrul unui program operațional; (c) o parte a uneia sau mai multor axe prioritare. Articolele 9 și 10 din prezentul regulament se aplic ă, de asemenea, YEI.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/479 (2) Prin derogare de la articolul 120 alineatul (3) din Regu lamentul (UE) nr. 1303/2013, rata maxim ă de cofinan țare prevăzută pentru o ax ă prioritar ă se majoreaz ă cu zece puncte procentuale, dar nedep ășind 100 %, în cazul în care o ax ă prio ritară vizează în întregime inovarea social ă sau cooperarea trans națională, ori o combina ție a celor două . (3) Pe lâng ă prevederea de la articolul 96 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, programele opera ționale stabilesc, de asemenea, contribuț ia acțiunilor planificate care beneficiaz ă de sprijin din FSE la: (a) obiectivele tematice enumerate la articolul 9 primul paragraf punctele 1 - 7 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 în funcție de axa prioritar ă, după caz; (b) inovarea social ă și cooperarea transna țională, astfel cum se prevede la articolele 9 și 10 ale prezentului regulament, în cazul în care acestea nu sunt reglementate de o ax ă prio ritară dedicată. Articolul 12 Dispoziții specifice privind tratarea caracteristicilor teritoriale speciale (1) FSE poate sprijini strategii de dezvoltare local ă elaborate la nivelul comunit ății în zonele urbane și rurale, astfel cum se prevede la articolele 32, 33 și 34 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, pacte teritoriale și inițiative locale pentru ocuparea for ței de munc ă, inclusiv ocuparea for ței de munc ă în rândul tinerilor, educa ție și incluziune social ă, precum și investiții teritoriale integrate (ITI), astfel cum se prevede la articolul 36 din Regulament (UE) nr. 1303/2013. (2) Ca o completare a interven țiilor FEDER, astfel cum se prevede la articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 ), FSE poate sprijini dezvoltarea urban ă durabilă prin strategii care stabilesc acțiuni integrate pentru abordarea provoc ărilor economice, ecologice și sociale care afecteaz ă zonele urbane identificate de statele membre pe baza principiilor prev ăzute în acordurile lor respective de parteneriat. CAPITOLUL III DISPOZI ȚII SPECIFICE PRIVIND GESTIUNEA FINANCIAR Ă Articolul 13 Eligibilitatea cheltuielilor (1) FSE acord ă sprijin cheltuielilor eligibile care, în confor mitate cu articolul 120 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013., pot include orice resurse financiare la care contribuie în mod colectiv angajatorii și lucrătorii. (2) FSE poate acorda sprijin cheltuielilor angajate pentru operațiuni care au loc în afara zonei vizate de program, dar pe teritoriul Uniunii, sub rezerva îndeplinirii urm ătoarelor două condiț ii: (a) operațiunea este în beneficiul zonei vizate de program; (b) obliga țiile autorit ăților referitoare la programul opera țional în ceea ce prive ște gestionarea, controlul și auditul operațiunii sunt îndeplinite de c ătre autorit ățile responsabile de programul opera țional în cadrul că ruia opera țiunea respectivă este sus ținută sau acestea încheie acorduri cu autoritățile din statul membru în care opera țiunea este implementat ă, sub rezerva îndeplinirii în statul membru respectiv a obliga țiilor prev ăzute la alineatul (2) litera (a) și a obliga țiilor în ceea ce prive ște gestionarea, controlul și auditul opera țiunii. (3) În limita a 3 % din bugetul unui program opera țional sprijinit din FSE sau a cotei care revine FSE în cadrul unui program opera țional sprijinit din mai multe fonduri, cheltuielile efectuate în afara Uniunii sunt eligibile pentru o contribu ție din partea FSE cu condi ția ca acestea să vizeze obiectivele tematice prevăzute la articolul 3 alineatul (1) litera (a) sau la articolul 3 alineatul (1) litera (c), și dacă comitetul de monitorizare relevant și-a dat acordul pentru opera țiunea sau pentru tipurile de operațiuni în cauz ă. (4) În plus fa ță de cheltuielile prev ăzute la articolul 69 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, achiziționarea de infrastructuri, terenuri și bunuri imobiliare nu este de asemenea eligibil ă pentru o contribu ție din partea FSE. (5) Contribu țiile în natur ă sub form ă de indemniza ții sau salarii plătite de un ter ț în beneficiul participan ților la o operațiune pot fi eligibile pentru o contribu ție din partea FSE, cu condiția ca contribu țiile în natur ă să fie angajate în confor mitate cu normele na ționale, inclusiv normele contabile, și ca valoarea acestora să nu dep ășească costul suportat de c ătre partea ter ță. Articolul 14 Opțiuni de costuri simplificate (1) În plus fa ță de opțiunile men ționate la articolul 67 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, Comisia poate rambursa cheltuielile efectuate de c ătre statele membre pe baza bare murilor standard pentru costuri unitare și sume forfetare definite de că tre Comisie. Sumele calculate pe aceast ă bază sunt considerate drept sprijin public pl ătit beneficiarilor și drept cheltuieli eligibile, în sensul aplic ării Regulamentului (UE) nr. 1303/2013. În sensul primului paragraf, Comisia are competen ța de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 24 privind tipul de opera țiuni vizate, defini țiile baremurilor standard pentru costuri unitare și sume forfetare, precum și valorile maxime ale acestora, care pot fi ajustate conform metodelor aplicabile convenite de comun acord, luând în considerare în mod corespunz ător experien ța dobândit ă în cursul perioadei de programare anterioare.RO L 347/478 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 ( 1 ) Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de dezvoltare rural ă și dispozi țiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investi țiile pentru cre ștere economic ă și ocuparea for ței de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006 (A se vedea pagina 289 din prezentul Jurnal Oficial). 230 Articolul 19 Monitorizare și evaluare (1) În plus fa ță de func țiile comitetului de monitorizare prevăzute la articolul 110 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, cel pu țin o dată pe an, comitetul de monito rizare examineaz ă implementarea YEI în contextul programului operațional și progresele înregistrate în îndeplinirea obiectivelor acesteia. (2) Raportul anual de implementare și raportul final, menționate la articolul 50 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, includ informa ții suplimentare privind implementarea YEI. Comisia transmite Parlamentului European un rezumat al acestor rapoarte, astfel cum este prev ăzut la articolul 53 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. Comisia particip ă la dezbaterea anual ă din Parlamentul European cu privire la rapoartele respective. (3) Începând din aprilie 2015 și pe parcursul anilor urm ători, în același timp cu rapoartele anuale de implementare menționate la articolul 50 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, autorit ățile de management transmit în format electronic Comisiei date structurate pentru fiecare ax ă prioritară sau orice parte a acesteia care sprijin ă YEI. Datele transmise privind indicatorii se refer ă la valorile indicatorilor prevăzuți în anexele I și II la prezentul regulament și, după caz, la indicatorii specifici ai programului. Acestea se refer ă la operațiuni implementate par țial sau în totalitate. (4) Rapoartele anuale de implementare men ționate la articolul 50 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 sau, după caz, raportul de progres men ționat la articolul 111 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 și raportul anual de implementare prezentat la 31 mai 2016, prezint ă principalele concluzii ale evalu ărilor men ționate la alineatul (6) din prezentul articol. De asemenea, rapoartele prezint ă și evaluează calitatea ofertelor de munc ă primite de participan ții la YEI, inclusiv tinerii dezavantaja ți, cei care provin din comu nități marginalizate ș i cei care p ărăsesc sistemul educa țional fără a fi obținut o calificare. Rapoartele prezint ă și evalueaz ă, de asemenea, progresele lor în ceea ce prive ște educația continuă , găsirea unor locuri de munc ă durabile și decente sau orientarea către ucenicie sau stagii de calitate. (5) Rapoartele de progres men ționate la articolul 52 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 includ informa ții supli mentare și o evaluare cu privire la implementarea YEI. Comisia transmite Parlamentului European un rezumat al acestor rapoarte, astfel cum este prev ăzut la articolul 53 alineatul (2) din regulamentul respectiv și participă la dezbaterea din Parlamentul European cu privire la rapoartele respective. (6) Cel pu țin de două ori în cursul perioadei de programare, se evalueaz ă eficacitatea, eficien ța și impactul sprijinului comun oferit din FSE și al alocării specifice pentru YEI, inclusiv pentru implementarea Garan ției pentru tineret. Prima evaluare se finalizeaz ă până la 31 decembrie 2015, iar a doua evaluare pân ă la 31 decembrie 2018. Articolul 20 Măsuri de informare și de comunicare (1) Beneficiarii se asigur ă că cei care particip ă la o opera țiune sunt informa ți în mod specific cu privire la sprijinul acordat YEI prin intermediul finan țării din partea FSE și al alocării specifice pentru YEI. (2) Orice fel de documente referitoare la implementarea unei operațiuni și publicate pentru public sau participan ți, inclusiv certificatele de prezen ță sau alte certificate, includ o declara ție cu privire la faptul c ă operațiunea a fost sprijinit ă în cadrul YEI. Articolul 21 Asistență tehnică Alocarea specific ă pentru YEI poate fi luat ă în considerare de către statele membre în calculul limitei sumei totale a fondurilor alocate pentru asisten ță tehnică în fiecare stat membru. Articolul 22 Sprijin financiar (1) Decizia Comisiei de adoptare a unui program opera țional stabilește pentru fiecare ax ă prioritar ă cuantumul maxim al spri jinului din alocarea specific ă pentru YEI și sprijinul cores punzător din FSE, ca o sum ă globală și de asemenea în funcție de categoria de regiune. Pentru fiecare ax ă prioritar ă, sprijinul corespunz ător din FSE este cel pu țin egal cu alocarea specifică pentru YEI. (2) Pe baza sumelor men ționate la alineatul (1), decizia Comisiei men ționată la alineatul (1) stabile ște, de asemenea, raportul dintre categoriile de regiuni eligibile pentru sprijinul FSE pentru fiecare ax ă prioritar ă. (3) În cazul în care YEI este implementat ă prin intermediul unei axe prioritare specifice care vizeaz ă regiunile eligibile din mai multe categorii, cea mai mare rat ă de cofinan țare se aplic ă în ceea ce prive ște sumele alocate din FSE. Alocarea specific ă pentru YEI nu face obiectul cerinț ei naționale privind cofinan țarea. Rata de cofinan țare totală a axei prioritare stabilit ă prin decizia Comisiei men ționată la alineatul (1) se calculeaz ă ținând seama de rata de cofinan țare din sumele alocate din FSE împreun ă cu alocarea specific ă pentru YEI. Articolul 23 Gestiunea financiar ă În plus fa ță de articolul 130 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, atunci când Comisia ramburseaz ă plățile inter mediare și achită soldul final pentru YEI în func ție de axele prioritare, rambursarea din bugetul Uniunii se repartizeaz ă în mod egal între FSE și alocarea specific ă pentru YEI. Dup ă rambursarea tuturor resurselor din alocarea specific ă pentru YEI, Comisia aloc ă ramburs ările restante din bugetul Uniunii către FSE.RO L 347/480 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 231 REGULAMENTUL PRIVIND FSEComisia repartizează rambursarea din cadrul FSE între cate goriile de regiuni, în conformitate cu raportul prev ăzut la articolul 22 alineatul (2). CAPITOLUL V DELEGAREA DE COMPETEN ȚE ȘI DISPOZI ȚII FINALE Articolul 24 Exercitarea deleg ării (1) Competen ța de a adopta acte delegate este conferit ă Comisiei sub rezerva îndeplinirii condi țiilor prev ăzute la prezentul articol. (2) Competen ța de a adopta acte delegate men ționată la articolul 14 alineatul (1) se confer ă Comisiei de la 21 decembrie 2013 pân ă la 31 decembrie 2020. (3) Delegarea de competen țe menționată la articolul 14 alineatul (1) poate fi revocat ă oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune cap ăt delegării de competen țe specificat ă în decizia respectiv ă. Decizia produce efecte din ziua care urmeaz ă datei public ării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dat ă ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere vali dității actelor delegate care sunt deja în vigoare. (4) De îndat ă ce adopt ă un act delegat, Comisia îl notific ă simultan Parlamentului European și Consiliului. (5) Un act delegat adoptat în temeiul articolului 14 alineatul (1) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiec țiuni în termen de dou ă luni de la notificarea actului respectiv c ătre Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiec ții. Respectivul termen se prelunge ște cu două luni la ini țiativa Parlamentului European sau a Consiliului. Articolul 25 Comitetul în temeiul articolului 163 din TFUE (1) Comisia este asistat ă de un comitet („comitetul FSE”) instituit în temeiul articolului 163 din TFUE. (2) Membrul Comisiei îns ărcinat să prezideze comitetul FSE poate să delege aceast ă funcție unui înalt func ționar al Comisiei. Secretariatul comitetului FSE este asigurat de Comisie. (3) Fiecare stat membru nume ște câte un reprezentant al guvernului, un reprezentant al organiza țiilor lucrătorilor, un reprezentant al organiza țiilor angajatorilor și un supleant pentru fiecare membru pe un termen de maximum șapte ani. În absența unui membru, supleantul s ău primește automat dreptul de a participa la deliber ări. (4) Comitetul FSE include câte un reprezentant al fiec ărei organizații care reprezint ă organiza țiile lucrătorilor și organi zațiile angajatorilor la nivelul Uniunii. (5) Comitetul FSE poate invita la ședințele sale reprezentan ți fără drept de vot ai B ăncii Europene de Investi ții și ai Fondului European de Investi ții, precum și reprezentan ți fără drept de vot ai organiza țiilor relevante ale societ ății civile, în cazul în care ordinea de zi a reuniunii respective impune participarea acestora. (6) Comitetul FSE: (a) este consultat cu privire la proiecte de decizie ale Comisiei privind programele opera ționale și programarea, în cazul în care se prevede sprijinul FSE; (b) este consultat cu privire la inten ția de utilizare a asisten ței tehnice în cazul unui sprijin din partea FSE, precum și la alte chestiuni relevante pentru FSE cu impact asupra imple mentării strategiilor la nivelul Uniunii; (c) aprob ă lista de teme comune referitoare la cooperarea trans națională, după cum se prevede la articolul 10 alineatul (3). (7) Comitetul FSE poate emite avize referitor la: (a) chestiuni legate de contribuț ia FSE la implementarea stra tegiei Europa 2020; (b) chestiuni legate de Regulamentul (UE) nr. 1303/2013., relevante pentru FSE; (c) întreb ări legate de FSE, transmise de Comisie, altele decât cele menționate la alineatul (6). (8) Avizele comitetului FSE se adopt ă cu majoritatea absolut ă a voturilor valabil exprimate și se comunic ă Parlamentului European spre informare. Comisia informeaz ă comitetul FSE despre modul în care a ținut seama de avizele sale. Articolul 26 Dispoziții tranzitorii (1) Prezentul regulament nu afecteaz ă continuarea sau modi ficarea, inclusiv anularea total ă sau parțială, a asisten ței aprobate de Comisie în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 sau al altei legisla ții aplicabile acestei asisten țe la 31 decembrie 2013. Respectivul regulament sau acea alt ă legislație aplicabil ă se aplică în consecin ță în continuare și după 31 decembrie 2013 asisten ței respective și operațiunilor în cauz ă până la încheierea lor.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/481 Articolul 19 Monitorizare și evaluare (1) În plus fa ță de func țiile comitetului de monitorizare prevăzute la articolul 110 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, cel pu țin o dată pe an, comitetul de monito rizare examineaz ă implementarea YEI în contextul programului operațional și progresele înregistrate în îndeplinirea obiectivelor acesteia. (2) Raportul anual de implementare și raportul final, menționate la articolul 50 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, includ informa ții suplimentare privind implementarea YEI. Comisia transmite Parlamentului European un rezumat al acestor rapoarte, astfel cum este prev ăzut la articolul 53 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. Comisia particip ă la dezbaterea anual ă din Parlamentul European cu privire la rapoartele respective. (3) Începând din aprilie 2015 și pe parcursul anilor urm ători, în același timp cu rapoartele anuale de implementare menționate la articolul 50 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, autorit ățile de management transmit în format electronic Comisiei date structurate pentru fiecare ax ă prioritară sau orice parte a acesteia care sprijin ă YEI. Datele transmise privind indicatorii se refer ă la valorile indicatorilor prevăzuți în anexele I și II la prezentul regulament și, după caz, la indicatorii specifici ai programului. Acestea se refer ă la operațiuni implementate par țial sau în totalitate. (4) Rapoartele anuale de implementare men ționate la articolul 50 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 sau, după caz, raportul de progres men ționat la articolul 111 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 și raportul anual de implementare prezentat la 31 mai 2016, prezint ă principalele concluzii ale evalu ărilor men ționate la alineatul (6) din prezentul articol. De asemenea, rapoartele prezint ă și evaluează calitatea ofertelor de munc ă primite de participan ții la YEI, inclusiv tinerii dezavantaja ți, cei care provin din comu nități marginalizate ș i cei care p ărăsesc sistemul educa țional fără a fi obținut o calificare. Rapoartele prezint ă și evalueaz ă, de asemenea, progresele lor în ceea ce prive ște educația continuă , găsirea unor locuri de munc ă durabile și decente sau orientarea către ucenicie sau stagii de calitate. (5) Rapoartele de progres men ționate la articolul 52 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 includ informa ții supli mentare și o evaluare cu privire la implementarea YEI. Comisia transmite Parlamentului European un rezumat al acestor rapoarte, astfel cum este prev ăzut la articolul 53 alineatul (2) din regulamentul respectiv și participă la dezbaterea din Parlamentul European cu privire la rapoartele respective. (6) Cel pu țin de două ori în cursul perioadei de programare, se evalueaz ă eficacitatea, eficien ța și impactul sprijinului comun oferit din FSE și al alocării specifice pentru YEI, inclusiv pentru implementarea Garan ției pentru tineret. Prima evaluare se finalizeaz ă până la 31 decembrie 2015, iar a doua evaluare pân ă la 31 decembrie 2018. Articolul 20 Măsuri de informare și de comunicare (1) Beneficiarii se asigur ă că cei care particip ă la o opera țiune sunt informa ți în mod specific cu privire la sprijinul acordat YEI prin intermediul finan țării din partea FSE și al alocării specifice pentru YEI. (2) Orice fel de documente referitoare la implementarea unei operațiuni și publicate pentru public sau participan ți, inclusiv certificatele de prezen ță sau alte certificate, includ o declara ție cu privire la faptul c ă operațiunea a fost sprijinit ă în cadrul YEI. Articolul 21 Asistență tehnică Alocarea specific ă pentru YEI poate fi luat ă în considerare de către statele membre în calculul limitei sumei totale a fondurilor alocate pentru asisten ță tehnică în fiecare stat membru. Articolul 22 Sprijin financiar (1) Decizia Comisiei de adoptare a unui program opera țional stabilește pentru fiecare ax ă prioritar ă cuantumul maxim al spri jinului din alocarea specific ă pentru YEI și sprijinul cores punzător din FSE, ca o sum ă globală și de asemenea în funcție de categoria de regiune. Pentru fiecare ax ă prioritar ă, sprijinul corespunz ător din FSE este cel pu țin egal cu alocarea specifică pentru YEI. (2) Pe baza sumelor men ționate la alineatul (1), decizia Comisiei men ționată la alineatul (1) stabile ște, de asemenea, raportul dintre categoriile de regiuni eligibile pentru sprijinul FSE pentru fiecare ax ă prioritar ă. (3) În cazul în care YEI este implementat ă prin intermediul unei axe prioritare specifice care vizeaz ă regiunile eligibile din mai multe categorii, cea mai mare rat ă de cofinan țare se aplic ă în ceea ce prive ște sumele alocate din FSE. Alocarea specific ă pentru YEI nu face obiectul cerinț ei naționale privind cofinan țarea. Rata de cofinan țare totală a axei prioritare stabilit ă prin decizia Comisiei men ționată la alineatul (1) se calculeaz ă ținând seama de rata de cofinan țare din sumele alocate din FSE împreun ă cu alocarea specific ă pentru YEI. Articolul 23 Gestiunea financiar ă În plus fa ță de articolul 130 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, atunci când Comisia ramburseaz ă plățile inter mediare și achită soldul final pentru YEI în func ție de axele prioritare, rambursarea din bugetul Uniunii se repartizeaz ă în mod egal între FSE și alocarea specific ă pentru YEI. Dup ă rambursarea tuturor resurselor din alocarea specific ă pentru YEI, Comisia aloc ă ramburs ările restante din bugetul Uniunii către FSE.RO L 347/480 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 232 (2) Cererile de asisten ță prezentate sau aprobate înainte de 1 ianuarie 2014 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 rămân valabile. Articolul 27 Abrogare Fără a aduce atingere dispozi țiilor articolului 26 din prezentul regulament, Regulamentul (CE) nr. 1081/2006 se abrog ă cu efect de la 1 ianuarie 2014. Trimiterile la regulamentul abrogat se interpreteaz ă ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de coresponden ță din anexa III. Articolul 28 Revizuire Parlamentul European și Consiliul revizuiesc prezentul regu lament pân ă la 31 decembrie 2020, în conformitate cu articolul 164 din TFUE. Articolul 29 Intrare în vigoare Prezentul regulament intr ă în vigoare în ziua urmă toare datei publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene . Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre. Adoptată la Bruxelles, 17 decembrie 2013. Pentru Parlamentul European Președintele M. SCHULZ Pentru Consiliu Președintele R. ŠADŽIUSRO L 347/482 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 233 REGULAMENTUL PRIVIND FSEANEXA I Indicatorii comuni de realizare și de rezultat privind investi țiile realizate din FSE (1) Indicatori comuni de realizare privind participan ții „Participan ți” ( 1 ) sunt persoanele care beneficiaz ă în mod direct de o interven ție din FSE, care pot fi identificate și cărora li se pot solicita caracteristicile, și pentru care sunt angajate cheltuieli specifice. Alte persoane nu vor fi clasificate ca participan ți. Toate datele sunt defalcate în func ție gen. Indicatorii comuni de realizare pentru participan ți sunt: — șomeri, inclusiv șomeri pe termen lung*; — șomeri pe termen lung*; — persoane inactive*; — persoane inactive, care nu urmeaz ă studii sau cursuri de formare*; — angaja ți, inclusiv persoane care desf ășoară o activitate independent ă*; — persoane cu vârsta sub 25 de ani*; — persoane cu vârsta peste 54 de ani*; — participan ți cu vârsta peste 54 de ani care sunt șomeri, inclusiv șomeri de lung ă durată, sau inactivi, care nu urmează studii sau cursuri de formare*; — persoane cu studii primare (ISCED 1) sau gimnaziale (ISCED 2)*; — persoane cu studii liceale (ISCED 3) sau postliceale (ISCED 4)*; — persoane cu studii superioare (ISCED 5 – 8)*; — participan ți care trăiesc în gospod ării fără persoane ocupate; — participan ți care trăiesc în gospod ării fără persoane ocupate cu copii afla ți în întreținere; — participan ți care trăiesc în gospod ării alcătuite dintr-un p ărinte unic cu copii afla ți în întreținere; — migran ți, participan ți de origine str ăină, minorități (inclusiv comunit ăți marginalizate, cum ar fi romii)**; — participan ți cu handicap**; — alte persoane defavorizate**. Numărul total de participan ți va fi calculat automat, pe baza indicatorilor de realizare. Aceste date privind participan ții care iau parte la o opera țiune sprijinit ă din FSE sunt furnizate în rapoartele anuale de implementare, astfel cum se prevede la articolul 50 alineatele (1) și (2) și la articolul 111 alineatul (1) din Regula mentul (UE) nr. 1303/2013. — persoane f ără adăpost sau care sunt afectate de excluziunea locativ ă*; — persoane din zonele rurale* ( 2 ).RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/483 ( 1 ) Autoritățile de management instituie un sistem care înregistreaz ă și stochează datele individuale ale participan ților sub form ă electronic ă astfel cum este prev ăzut la articolul 125 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. Dispozi țiile privind prelucrarea datelor puse în aplicare de statele membre trebuie s ă fie conforme cu dispoziț iile Directivei 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protec ția persoanelor fizice în ceea ce prive ște prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circula ție a acestor date (JO L 281, 23.11.1995, p. 31), în special articolele 7 și 8. Datele raportate privind indicatorii marca ți cu simbolul „*” sunt date cu caracter personal, conform articolului 7 din Directiva 95/46/CE. Prelucrarea lor este necesar ă în vederea îndeplinirii unei obliga ții legale care îi revine operatorului [articolul 7 litera (c) din Directiva 95/46/CE]. Pentru defini ția operatorului, a se vedea articolul 2 din Directiva 95/46/CE. Datele raportate privind indicatorii marca ți cu simbolul „**” sunt o categorie special ă de date, conform articolului 8 din Directiva 95/46/CE. Sub rezerva unor garan ții corespunz ătoare, statele membre pot prevedea, pentru un motiv de interes public important, derogări suplimentare fa ță de cele prev ăzute la articolul 8 alineatul (2) din Directiva 95/46/CE fie în legisla ția internă, fie prin decizia autorității de supraveghere [articolul 8 alineatul (4) din Directiva 95/46/CE]. ( 2 ) Datele se colecteaz ă la nivelul unit ăților administrative mai mici (unit ăți administrative locale 2) în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1059/200 al Parlamentului European Și al Consiliului din 26 mai 2003 privind instituirea unui nomenclator comun al unit ăților teritoriale de statistic ă (NUTS) (JO L 154, 21.6.2003, p. 1).(2) Cererile de asisten ță prezentate sau aprobate înainte de 1 ianuarie 2014 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 rămân valabile. Articolul 27 Abrogare Fără a aduce atingere dispozi țiilor articolului 26 din prezentul regulament, Regulamentul (CE) nr. 1081/2006 se abrog ă cu efect de la 1 ianuarie 2014. Trimiterile la regulamentul abrogat se interpreteaz ă ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de coresponden ță din anexa III. Articolul 28 Revizuire Parlamentul European și Consiliul revizuiesc prezentul regu lament pân ă la 31 decembrie 2020, în conformitate cu articolul 164 din TFUE. Articolul 29 Intrare în vigoare Prezentul regulament intr ă în vigoare în ziua urmă toare datei publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene . Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre. Adoptată la Bruxelles, 17 decembrie 2013. Pentru Parlamentul European Președintele M. SCHULZ Pentru Consiliu Președintele R. ŠADŽIUSRO L 347/482 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 234 Datele privind participan ții care se încadreaz ă la cei doi indicatori men ționați mai sus vor fi furnizate în rapoartele anuale de implementare, astfel cum se prevede la articolul 50 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. Datele sunt colectate pe baza unui e șantion reprezentativ de participan ți în cadrul fiec ărei priorit ăți de investi ții. Valabilitatea intern ă a eșantionului este asigurat ă astfel încât datele să poat ă fi generalizate la nivel de prioritate de investiții. (2) Indicatorii comuni de realizare pentru entit ăți sunt: — numă rul de proiecte implementate integral sau par țial de parteneri sociali sau de organiza ții neguvernamentale; — numă rul de proiecte dedicate particip ării durabile și progresului femeilor pe pia ța forțelor de munc ă; — numă rul de proiecte care se adreseaz ă administra țiilor publice sau serviciilor publice la nivel na țional, regional sau local; — numă rul de microîntreprinderi și de întreprinderi mici și mijlocii care beneficiaz ă de sprijin (inclusiv întreprinderi cooperatiste și întreprinderi din economia social ă). Aceste date sunt furnizate în rapoartele anuale de implementare, astfel cum se prevede la articolul 50 alineatele (1) și (2) și la articolul 111 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. (3) Indicatorii comuni de rezultat imediat pentru participan ți sunt: — persoane inactive angajate în că utarea unui loc de munc ă la încetarea calit ății de participant*; — persoane care urmeaz ă studii/cursuri de formare la încetarea calit ății de participant*; — persoane care dobândesc o calificare la încetarea calit ății de participant*; — persoane care au un loc de munc ă, inclusiv cele care desf ășoară o activitate independent ă, la încetarea calit ății de participant*; — persoane defavorizate angajate în că utarea unui loc de munc ă, în educa ție/formare, în dobândirea unei calific ări, care au un loc de munc ă, inclusiv cele care desf ășoară o activitate independent ă, la încetarea calit ății de partici pant**. Aceste date sunt furnizate în rapoartele anuale de implementare, astfel cum se prevede la articolul 50 alineatele (1) și (2) și la articolul 111 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. Toate datele sunt defalcate în func ție de gen. (4) Indicatorii comuni de rezultat pe termen mai lung pentru participan ți sunt: — persoane care au un loc de munc ă, inclusiv cele care desf ășoară o activitate independentă , în termen de șase luni de la încetarea calit ății de participant*; — persoane a c ăror situație pe piața forțelor de munc ă s-a îmbun ătățit în termen de șase luni de la încetarea calit ății de participant*; — participan ți cu vârsta de peste 54 de ani care au un loc de munc ă, inclusiv cele care desf ășoară o activitate independent ă, în termen de șase luni de la încetarea calit ății de participant**; — persoane dezavantajate care au un loc de munc ă, inclusiv cele care desf ășoară o activitate independent ă, în termen de șase luni de la încetarea calit ății de participant**. Aceste date sunt furnizate în rapoartele anuale de implementare, astfel cum se prevede la articolul 50 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. Datele sunt colectate pe baza unui e șantion reprezentativ de participan ți în cadrul fiecărei priorit ăți de investi ții. Valabilitatea intern ă a eșantionului este asigurat ă astfel încât datele s ă poată fi gene ralizate la nivel de prioritate de investi ții. Toate datele sunt defalcate în func ție de gen.RO L 347/484 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 235 REGULAMENTUL PRIVIND FSEANEXA II Indicatori de rezultat pentru YEI Aceste date sunt furnizate în rapoartele anuale de implementare, astfel cum se prevede la articolul 50 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) nr. [1303/2013] [RDC] și în raportul care trebuie prezentat în aprilie 2015, astfel cum se menționează la articolul 19 alineatul (3) din prezentul regulament. Toate datele sunt defalcate în func ție de gen. (1) Indicatori comuni de rezultat imediat pentru participan ți „Participan ți” ( 1 ) se referă la persoanele care beneficiaz ă în mod direct de o interven ție YEI, care pot fi identificate, cărora li se pot solicita caracteristicile și pentru care sunt angajate cheltuieli specifice. Indicatorii de rezultat imediat sunt: — participan ții șomeri care particip ă la interven ția sprijinit ă de YEI pân ă la finalizarea sa*; — participan ții șomeri care primesc o ofert ă de munc ă, de participare la un program de educa ție continu ă, ucenicie sau de stagiu la încetarea calit ății de participant *; — participan ții șomeri care urmeaz ă un program de educa ție/formare, care sunt în curs de a ob ține o calificare sau care au un loc de munc ă, inclusiv ca independen ți, la încetarea calit ății de participant *; — participan ții șomeri de lung ă durată care particip ă la interven ția sprijinit ă de YEI pân ă la finalizarea sa*; — participan ții șomeri de lung ă durată care primesc o ofert ă de munc ă, de participare la un program de educa ție continuă, ucenicie sau de stagiu la încetarea calit ății de participant*; — care ob țin o calificare, sau care au un loc de munc ă, inclusiv cele care desf ășoară o activitate independentă , la încetarea calit ății de participant*; — participan ții inactivi care nu urmeaz ă studii sau cursuri de formare, care particip ă la interven ția sprijinit ă de YEI la încetarea calit ății de participant*; — participan ții inactivi care nu urmeaz ă studii sau cursuri de formare și care primesc o ofert ă de munc ă, de participare la un program de educa ție continu ă, ucenicie sau de stagiu la încetarea calit ății de participant*; — i care nu urmează un program de educa ție sau de formare, care urmeaz ă un program de educa ție/formare, sunt în curs de a ob ține o calificare sau care au un loc de munc ă, inclusiv cele care desf ășoară o activitate independent ă, la încetarea calit ății de participant*. (2) Indicatori comuni de rezultat pe termen lung pentru participan ți Indicatorii de rezultat pe termen lung sunt: — persoanele care primesc oferte de participare la programe de educa ție continu ă, de formare în vederea ob ținerii unei diplome, de ucenicie sau de stagiu în termen de șase luni de la încetarea calit ății de participant*. — persoanele care ob țin un loc de munc ă în termen de șase luni de la încetarea calit ății de participant*; — persoanele care încep o activitate independent ă în termen de șase luni de la încetarea calit ății de participant*. Datele privind indicatorii de rezultat pe termen mai lung sunt colectate pe baza unui e șantion reprezentativ de participan ți în cadrul fiec ărei priorit ăți de investi ții. Valabilitatea intern ă a eșantionului este asigurat ă astfel încât datele să poată fi generalizate la nivel de prioritate de investi ții.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/485 ( 1 ) Autoritățile de management instituie un sistem care înregistreaz ă și stochează datele individuale ale participan ților sub form ă electronic ă astfel cum este prev ăzut la articolul 125 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul 1303/2013. Dispozi țiile privind prelucrarea datelor puse în aplicare de statele membre trebuie s ă fie conforme cu dispozi țiile Directivei 95/46/CE, în special articolele 7 și 8. Datele raportate privind indicatorii marca ți cu simbolul „*” sunt date cu caracter personal, conform articolului 7 din Directiva 95/46/CE. Prelucrarea lor este necesar ă în vederea îndeplinirii unei obliga ții legale care îi revine operatorului [articolul 7 litera (c) din Directiva 95/46/CE]. Pentru defini ția operatorului, a se vedea articolul 2 din Directiva 95/46/CE. Datele raportate privind indicatorii marca ți cu simbolul „**” sunt o categorie special ă de date, conform articolului 8 din Directiva 95/46/CE. Sub rezerva unor garan ții corespunz ătoare, statele membre pot prevedea, pentru un motiv de interes public important, derogări suplimentare fa ță de cele prev ăzute la articolul 8 alineatul (2) din Directiva 95/46/CE fie în legisla ția internă, fie prin decizia autorității de supraveghere (articolul 8 alineatul (4) din Directiva 95/46/CE).Datele privind participan ții care se încadreaz ă la cei doi indicatori men ționați mai sus vor fi furnizate în rapoartele anuale de implementare, astfel cum se prevede la articolul 50 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. Datele sunt colectate pe baza unui e șantion reprezentativ de participan ți în cadrul fiec ărei priorit ăți de investi ții. Valabilitatea intern ă a eșantionului este asigurat ă astfel încât datele să poat ă fi generalizate la nivel de prioritate de investiții. (2) Indicatorii comuni de realizare pentru entit ăți sunt: — numă rul de proiecte implementate integral sau par țial de parteneri sociali sau de organiza ții neguvernamentale; — numă rul de proiecte dedicate particip ării durabile și progresului femeilor pe pia ța forțelor de munc ă; — numă rul de proiecte care se adreseaz ă administra țiilor publice sau serviciilor publice la nivel na țional, regional sau local; — numă rul de microîntreprinderi și de întreprinderi mici și mijlocii care beneficiaz ă de sprijin (inclusiv întreprinderi cooperatiste și întreprinderi din economia social ă). Aceste date sunt furnizate în rapoartele anuale de implementare, astfel cum se prevede la articolul 50 alineatele (1) și (2) și la articolul 111 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. (3) Indicatorii comuni de rezultat imediat pentru participan ți sunt: — persoane inactive angajate în că utarea unui loc de munc ă la încetarea calit ății de participant*; — persoane care urmeaz ă studii/cursuri de formare la încetarea calit ății de participant*; — persoane care dobândesc o calificare la încetarea calit ății de participant*; — persoane care au un loc de munc ă, inclusiv cele care desf ășoară o activitate independent ă, la încetarea calit ății de participant*; — persoane defavorizate angajate în că utarea unui loc de munc ă, în educa ție/formare, în dobândirea unei calific ări, care au un loc de munc ă, inclusiv cele care desf ășoară o activitate independent ă, la încetarea calit ății de partici pant**. Aceste date sunt furnizate în rapoartele anuale de implementare, astfel cum se prevede la articolul 50 alineatele (1) și (2) și la articolul 111 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. Toate datele sunt defalcate în func ție de gen. (4) Indicatorii comuni de rezultat pe termen mai lung pentru participan ți sunt: — persoane care au un loc de munc ă, inclusiv cele care desf ășoară o activitate independentă , în termen de șase luni de la încetarea calit ății de participant*; — persoane a c ăror situație pe piața forțelor de munc ă s-a îmbun ătățit în termen de șase luni de la încetarea calit ății de participant*; — participan ți cu vârsta de peste 54 de ani care au un loc de munc ă, inclusiv cele care desf ășoară o activitate independent ă, în termen de șase luni de la încetarea calit ății de participant**; — persoane dezavantajate care au un loc de munc ă, inclusiv cele care desf ășoară o activitate independent ă, în termen de șase luni de la încetarea calit ății de participant**. Aceste date sunt furnizate în rapoartele anuale de implementare, astfel cum se prevede la articolul 50 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. Datele sunt colectate pe baza unui e șantion reprezentativ de participan ți în cadrul fiecărei priorit ăți de investi ții. Valabilitatea intern ă a eșantionului este asigurat ă astfel încât datele s ă poată fi gene ralizate la nivel de prioritate de investi ții. Toate datele sunt defalcate în func ție de gen.RO L 347/484 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 236 ANEXA III Tabel de coresponden ță Regulamentul (CE) nr 1081/2006 al Parlamentului European și al Consiliului Prezentul regulament Articolul 1 Articolul 1 Articolul 2 Articolul 2 Articolul 3 Articolul 3 Articolul 4 Articolul 4 Articolul 5 Articolul 5 Articolul 6 Articolul 6 Articolul 7 Articolul 8 Articolul 7 Articolul 9 Articolul 8 Articolul 10 Articolul 9 — Articolul 10 — Articolul 11 Articolul 12 Articolul 11 Articolul 13 Articolul 14 Articolul 15 Articolele 16 - 23 Articolul 24 Articolul 25 Articolul 12 Articolul 26 Articolul 13 Articolul 27 Articolul 14 Articolul 28 Articolul 15 Articolul 29RO L 347/486 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 237 REGULAMENTUL PRIVIND FSEANEXA III Tabel de coresponden ță Regulamentul (CE) nr 1081/2006 al Parlamentului European și al Consiliului Prezentul regulament Articolul 1 Articolul 1 Articolul 2 Articolul 2 Articolul 3 Articolul 3 Articolul 4 Articolul 4 Articolul 5 Articolul 5 Articolul 6 Articolul 6 Articolul 7 Articolul 8 Articolul 7 Articolul 9 Articolul 8 Articolul 10 Articolul 9 — Articolul 10 — Articolul 11 Articolul 12 Articolul 11 Articolul 13 Articolul 14 Articolul 15 Articolele 16 - 23 Articolul 24 Articolul 25 Articolul 12 Articolul 26 Articolul 13 Articolul 27 Articolul 14 Articolul 28 Articolul 15 Articolul 29RO L 347/486 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 FONDUL DE COEZIUNE 240 FONDURILE STRUCTURALE ȘI DE INVESTIȚII EUROPENE 2014-2020: TEXTE OFICIALE ȘI COMENTARII 241 REGULAMENTUL PRIVIND FONDURILE DE COEZIUNE FONDUL DE COEZIUNE RDC se aplică în întregime Fondului de coeziune. În plus, Regulamentul (UE) nr. 1300/2013 stabilește dispoziții speci- fice privind activitățile care pot beneficia de sprijin din partea Fondului de coeziune, precum și lista indicatorilor de realizare comuni. Fondul de coeziune urmărește consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale a Uniunii în scopul promovării dezvoltării durabile. 1. Domeniu de aplicare și priorități de investiții La fel ca în perioadele de programare anterioare, Fondul de coeziune se axează pe investițiile în domeniul mediului, inclusiv în domenii legate de dezvoltarea durabilă și energia sustenabilă care prezintă beneficii de mediu, precum și în domeniul transportului. Fondul de coeziune sprijină obiectivele tematice 4 („sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele”), 5 („promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii și a gestionării riscurilor”), 6 („conservarea și protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor”), 7 („promovarea sistemelor de transport durabile și eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor rețelelor majore”) și 11 („consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și a părților interesate și o administrație publică eficientă”). 2. Sprijin pentru Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) Din bugetul Fondului de coeziune, suma de 10 miliarde de euro este dedicată proiectelor de infrastructură de transport din cadrul MIE. 242 REGULAMENTUL (UE) NR. 1300/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 17 decembrie 2013 privind Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1084/2006 PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, având în vedere Tratatul privind funcț ionarea Uniunii Europene, în special articolul 177 al doilea paragraf, având în vedere propunerea Comisiei Europene, după transmiterea proiectului de act legislativ c ătre parlamentele naționale, având în vedere avizul Comitetului Economic și Social Euro pean ( 1 ), având în vedere avizul Comitetului Regiunilor ( 2 ), hotărând în conformitate cu procedura legislativ ă ordinară, întrucât: (1) Primul paragraf din articolul 174 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede c ă Uniunea î și dezvolt ă și desfășoară acțiunea care conduce la consolidarea coeziunii sale economice, sociale și teritoriale. Fondul de coeziune creat în temeiul prezentului regulament ar trebui, prin urmare, să ofere o sus ținere financiar ă proiectelor din domeniul mediului și al rețelelor transeuropene din sfera infras tructurii de transport. (2) Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 3 ) stabilește dispozi țiile comune Fondului european de dezvoltare regional ă (FEDR), Fondului social european (FSE), Fondului de coeziune, Fondului agricol pentru dezvoltare rural ă și Fondului european pentru pescuit ș i afaceri maritime. Regulamentul respectiv constituie un nou cadru pentru fondurile structurale și de investi ții europene, inclusiv pentru Fondul de coeziune. Prin urmare, este necesar s ă se precizeze sarcinile Fondului de coeziune în ceea ce privește respectivul cadru pentru ac țiunea sa ș i în raport cu scopul care i-a fost atribuit Fondului de coeziune prin TFUE. (3) Este oportun s ă se prevad ă dispozi ții specifice privind tipurile de activit ăți care pot fi finan țate de Fondul de coeziune pentru a contribui la priorit ăți de investi ții în cadrul obiectivelor tematice stabilite în Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. (4) Uniunea ar trebui s ă poată contribui, prin intermediul Fondului de coeziune, la ac țiunile care au ca scop atingerea obiectivelor sale în domeniul mediului în conformitate cu articolele 11 și 191 din TFUE, și anume eficacitatea energetic ă și energia din surse regene rabile și, în sectorul transporturilor în afara reț elelor transeuropene, transportul feroviar, transportul pe c ăile navigabile, transportul maritim, sistemele de transport intermodal și interoperabilitatea lor, gestionarea traficului rutier, maritim și aerian, transporturile urbane ecologice și transporturile publice. (5) Trebuie reamintit c ă, în cazul în care m ăsurile ce au la bază articolul 192 alineatul (1) din TFUE presupun costuri considerate dispropor ționate pentru autorit ățile publice dintr-un stat membru, iar asisten ța financiar ă din partea Fondului de coeziune este acordat ă în confor mitate cu articolul 192 alineatul (5) din TFUE, se aplic ă, totuș i, principiul „poluatorul pl ătește”. (6) Proiectele privind re țeaua transeuropean ă de transport (TEN-T) sprijinite de Fondul de coeziune sunt în confor mitate cu orient ările stabilite în Regulamentul (UE) nr 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliu lui ( 4 ). În scopul concentr ării eforturilor în aceast ă privință, ar trebui s ă se acorde prioritate proiectelor de interes comun, astfel cum au fost definite în regulamentul respectiv. (7) Investi țiile care au drept scop reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser ă generate de activit ățile enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 5 ) nu ar trebui s ă fie eligibile pentru a beneficia de sprijin din Fondul de coeziune, întrucât acestea beneficiaz ă deja de contribu ții financiareRO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/281 ( 1 ) JO C 191, 29.6.2012, p. 38. ( 2 ) JO C 225, 27.7.2012, p. 143. ( 3 ) Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor dispozi ții comune privind Fondul european de dezvoltare regional ă, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rural ă și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, care fac obiectul cadrului strategic comun, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regional ă, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (A se vedea pagina 320 din prezentul Jurnal Oficial). ( 4 ) Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind orient ările Uniunii pentru dezvoltarea re țelei transeuropene de transport și de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE (JO L 348, 20.12.2013 p. 1). ( 5 ) Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de ser ă în cadrul Comunit ății și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32).REGULAMENTUL PRIVIND FON - DURILE DE COEZIUNE 243 REGULAMENTUL PRIVIND FONDURILE DE COEZIUNEprin aplicarea directivei respective. Aceast ă excludere nu ar trebui s ă limiteze posibilitatea utiliz ării Fondului de coeziune pentru a sprijini activit ățile care nu sunt menționate în anexa I la Directiva 2003/87/CE, chiar dacă respectivele activit ăți sunt desf ășurate de aceia și operatori economici și includ activit ăți cum ar fi investițiile vizând eficien ța energetic ă a rețelelor de coge nerare de energie termic ă și electrică și a rețelelor de termoficare, sistemele inteligente de distribu ție, stocare și transmisie a energiei și măsurile care vizeaz ă reducerea polu ării aerului, chiar dac ă unul dintre efectele indirecte ale unor astfel de activit ăți este reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser ă sau dac ă aceste activit ăți sunt incluse în planul na țional menționat în Directiva 2003/87/CE. (8) Cu excep ția investițiilor care promoveaz ă eficiența ener getică sau utilizarea energiei din surse regenerabile, investițiile în sectorul locuin țelor nu pot fi eligibile pentru sprijin din Fondul de coeziune, întrucât nu intr ă în domeniul de aplicare al sprijinului din Fondul de coeziune astfel cum este definit în TFUE. (9) Pentru a accelera dezvoltarea infrastructurii de transport la nivelul Uniunii, Fondul de coeziune ar trebui s ă sprijine proiectele de infrastructur ă de transport cu valoare ad ăugată european ă prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 ) cu o sum ă totală de 10 000 000 000 EUR. Alocarea sprijinului din Fondul de coeziune pentru acele proiecte ar trebui s ă respecte normele stabilite în temeiul articolului 92 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1316/2013, sprijinul ar trebui s ă fie disponibil numai statelor membre eligibile pentru finan țare din Fondul de coeziune, cu ratele de cofinanț are aplicabile respectivului fond. (10) Este important s ă se ia m ăsuri ca, la promovarea investițiilor în gestionarea riscurilor, s ă se țină seama de riscurile specifice la nivel regional, transfrontalier și trans național. (11) Ar trebui s ă se asigure complementaritate și sinergii între intervențiile sprijinite de Fondul de coeziune, FEDR, obiectivul de cooperare teritorial ă european ă (CTE) și Mecanismul pentru Interconectarea Europei cu scopul de a evita duplicarea eforturilor și de a asigura caracterul optim al leg ăturilor dintre diferitele tipuri de infras tructură la nivel local, regional ș i național, precum și pe întreg teritoriul Uniunii. (12) Pentru a r ăspunde nevoilor specifice din cadrul Fondului de coeziune, în conformitate cu Strategia Uniunii pentru o creștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii, este necesar s ă se stabileasc ă, în cadrul fiec ărui obiectiv tematic prev ăzut în Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, acțiunile specifice Fondului de coeziune drept „priorit ăți de investi ție”. Aceste priorit ăți de investi ție ar trebui s ă prevadă obiective detaliate și care să nu se exclud ă reciproc, la care să contribuie Fondul de coeziune. Aceste priorit ăți de investi ție ar trebui, de asemenea, s ă stea la baza definirii, în cadrul programelor opera ționale, a unor obiective specifice care s ă țină seama de necesi tățile și de caracteristicile zonei vizate de program. Pentru a îmbunătăți flexibilitatea și a reduce sarcinile adminis trative, prin implementarea comun ă, ar trebui s ă se alinieze priorit ățile de investi ții ale FEDR și ale Fondului de coeziune în cadrul obiectivelor tematice corespunz ă toare. (13) Într-o anex ă la prezentul regulament ar trebui s ă se stabi lească un set comun de indicatori de realizare pentru a evalua progresul global înregistrat la nivelul Uniunii în implementarea programelor opera ționale. Respectivii indicatori ar trebui s ă corespund ă priorității de investi ție și tipului de ac țiune sprijinite în conformitate cu prezentul regulament și cu dispozi țiile relevante din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. Indicatorii comuni de realizare ar trebui s ă fie completa ți cu indicatori de rezultat specifici programului și, după caz, cu indicatori de realizare specifici programului. (14) În vederea modific ării prezentului regulament în privin ța anumitor elemente neesen țiale, ar trebui s ă fie delegat ă Comisiei competen ța de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 TFUE în ceea ce prive ște modificarea listei de indicatori de realizare comuni, astfel cum sunt prevăzuți în anexa I la prezentul regulament. Este deosebit de important ca, în cursul lucr ărilor sale preg ă titoare, Comisia să organizeze consult ări adecvate, inclusiv la nivel de exper ți. Atunci când preg ătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui s ă asigure transmiterea simultană , în timp util și adecvată a docu mentelor relevante c ătre Parlamentul European și Consiliu. (15) Deoarece obiectivul prezentului regulament, și anume consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale a Uniunii în scopul promov ării unei dezvolt ări durabile, nu poate fi realizat în mod satisf ăcător de statele membre, dar, având în vedere amploarea decalajelor dintre nive lurile de dezvoltare ale diverselor regiuni, de r ămânerea în urmă a regiunilor defavorizate și de mijloacele financiare limitate de care dispun statele membre și regiunile, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta m ăsuri în conformitate cu principiul subsidiarit ății astfel cum este definit la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea European ă. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este definit la articolul menționat, prezentul regulament nu dep ășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului men ționat.RO L 347/282 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 ( 1 ) Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 913/2010 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 680/2007 și (CE) nr. 67/2010 (JO L 348, 20.12.2013, p. 129).REGULAMENTUL (UE) NR. 1300/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 17 decembrie 2013 privind Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1084/2006 PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, având în vedere Tratatul privind funcț ionarea Uniunii Europene, în special articolul 177 al doilea paragraf, având în vedere propunerea Comisiei Europene, după transmiterea proiectului de act legislativ c ătre parlamentele naționale, având în vedere avizul Comitetului Economic și Social Euro pean ( 1 ), având în vedere avizul Comitetului Regiunilor ( 2 ), hotărând în conformitate cu procedura legislativ ă ordinară, întrucât: (1) Primul paragraf din articolul 174 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede c ă Uniunea î și dezvolt ă și desfășoară acțiunea care conduce la consolidarea coeziunii sale economice, sociale și teritoriale. Fondul de coeziune creat în temeiul prezentului regulament ar trebui, prin urmare, să ofere o sus ținere financiar ă proiectelor din domeniul mediului și al rețelelor transeuropene din sfera infras tructurii de transport. (2) Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 3 ) stabilește dispozi țiile comune Fondului european de dezvoltare regional ă (FEDR), Fondului social european (FSE), Fondului de coeziune, Fondului agricol pentru dezvoltare rural ă și Fondului european pentru pescuit ș i afaceri maritime. Regulamentul respectiv constituie un nou cadru pentru fondurile structurale și de investi ții europene, inclusiv pentru Fondul de coeziune. Prin urmare, este necesar s ă se precizeze sarcinile Fondului de coeziune în ceea ce privește respectivul cadru pentru ac țiunea sa ș i în raport cu scopul care i-a fost atribuit Fondului de coeziune prin TFUE. (3) Este oportun s ă se prevad ă dispozi ții specifice privind tipurile de activit ăți care pot fi finan țate de Fondul de coeziune pentru a contribui la priorit ăți de investi ții în cadrul obiectivelor tematice stabilite în Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. (4) Uniunea ar trebui s ă poată contribui, prin intermediul Fondului de coeziune, la ac țiunile care au ca scop atingerea obiectivelor sale în domeniul mediului în conformitate cu articolele 11 și 191 din TFUE, și anume eficacitatea energetic ă și energia din surse regene rabile și, în sectorul transporturilor în afara reț elelor transeuropene, transportul feroviar, transportul pe c ăile navigabile, transportul maritim, sistemele de transport intermodal și interoperabilitatea lor, gestionarea traficului rutier, maritim și aerian, transporturile urbane ecologice și transporturile publice. (5) Trebuie reamintit c ă, în cazul în care m ăsurile ce au la bază articolul 192 alineatul (1) din TFUE presupun costuri considerate dispropor ționate pentru autorit ățile publice dintr-un stat membru, iar asisten ța financiar ă din partea Fondului de coeziune este acordat ă în confor mitate cu articolul 192 alineatul (5) din TFUE, se aplic ă, totuș i, principiul „poluatorul pl ătește”. (6) Proiectele privind re țeaua transeuropean ă de transport (TEN-T) sprijinite de Fondul de coeziune sunt în confor mitate cu orient ările stabilite în Regulamentul (UE) nr 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliu lui ( 4 ). În scopul concentr ării eforturilor în aceast ă privință, ar trebui s ă se acorde prioritate proiectelor de interes comun, astfel cum au fost definite în regulamentul respectiv. (7) Investi țiile care au drept scop reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser ă generate de activit ățile enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 5 ) nu ar trebui s ă fie eligibile pentru a beneficia de sprijin din Fondul de coeziune, întrucât acestea beneficiaz ă deja de contribu ții financiareRO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/281 ( 1 ) JO C 191, 29.6.2012, p. 38. ( 2 ) JO C 225, 27.7.2012, p. 143. ( 3 ) Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor dispozi ții comune privind Fondul european de dezvoltare regional ă, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rural ă și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, care fac obiectul cadrului strategic comun, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regional ă, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (A se vedea pagina 320 din prezentul Jurnal Oficial). ( 4 ) Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind orient ările Uniunii pentru dezvoltarea re țelei transeuropene de transport și de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE (JO L 348, 20.12.2013 p. 1). ( 5 ) Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de ser ă în cadrul Comunit ății și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32). 244 (v) promovarea unor strategii cu emisii sc ăzute de dioxid de carbon pentru toate tipurile de teritorii, în special pentru zonele urbane, inclusiv promovarea mobilit ății urbane multimodale sustenabile și a măsurilor de adaptare relevante pentru atenuarea impactului; (vi) promovarea utiliz ării cogener ării de energie termic ă și electrică cu randament ridicat, pe baza cererii de energie termică utilă; (b) promovarea adapt ării la schimb ările climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor prin: (i) sprijinirea investi țiilor pentru adaptarea la schimb ările climatice, inclusiv a abord ărilor bazate pe ecosisteme; (ii) promovarea investi țiilor pentru a face fa ță unor riscuri specifice, asigurarea rezisten ței în fața dezastrelor și dezvoltarea sistemelor de gestiune a dezastrelor; (c) conservarea și protecția mediului și promovarea eficien ței utilizării resurselor prin: (i) investi țiile în sectorul de șeurilor, pentru a îndeplini cerințele acquis -ului Uniunii în domeniul medului și pentru a satisface nevoile, identificate de statele membre care dep ășesc aceste cerin țe; (ii) investi țiile în sectorul apelor, pentru a îndeplini cerin țele acquis -ului Uniunii în domeniul medului și pentru a satisface nevoile, identificate de statele membre și care depășesc aceste cerin țe; (iii) protejarea și refacerea biodiversit ății și a solurilor, precum și promovarea de servicii ecosistemice, inclusiv prin Natura 2000, și infrastructurile ecologice; (iv) realizarea de ac țiuni destinate îmbun ătățirii mediului urban, revitaliz ării orașelor, regener ării și decontamin ării terenurilor industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de conversie), reducerii polu ării aerului și promov ării măsurilor de reducere a zgomotului; (d) promovarea transportului sustenabil și eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor esen țiale ale re țelelor, prin: (i) sprijinirea unui spa țiu unic european de transport multimodal prin investi ții în TEN-T; (ii) dezvoltarea și îmbunătățirea sistemelor de transport care respect ă mediul, inclusiv a celor cu zgomot redus, și care au emisii reduse de carbon, inclusiv a căilor navigabile interioare și a sistemelor de transport maritim, a porturilor, a legă turilor multimodale și infrastructurilor aeroportuare, cu scopul de a promova mobilitatea sustenabil ă la nivel regional ș i local; (iii) dezvoltarea și reabilitarea unor sisteme feroviare complete, de înalt ă calitate și interoperabile și promovarea m ăsurilor de reducere a zgomotului; (e) consolidarea capacit ății instituționale a autorit ăților publice și a părților interesate și o administra ție publică eficient ă prin acțiuni de consolidare a capacit ății instituționale și a eficienței administra țiilor și serviciilor publice legate de implementarea Fondului de coeziune. Articolul 5 Indicatori (1) Se utilizeaz ă indicatori comuni de realizare, astfel cum sunt prev ăzuți în anexa I la prezentul regulament, indicatori de rezultat specifici programului și, după caz, indicatori de realizare specifici programului, în conformitate cu articolul 27 alineatul (4) și cu articolul 96 alineatul (2) litera (b) punctele (ii) și (iv) și litera (c) punctele (ii) ș i (iv) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. (2) Pentru indicatorii de realizare comuni și indicatorii de realizare specifici programului, nivelurile de referin ță se stabilesc la zero. Se fixeaz ă valori-țintă cuantificate cumulative pentru respectivii indicatori pentru anul 2023. (3) Pentru indicatorii de rezultat specifici programului și care se referă la priorit ăți de investi ții, nivelurile de referin ță se stabilesc utilizând datele cele mai recente disponibile și se fixează ținte pentru anul 2023. Țintele pot fi exprimate în termeni cantitativi sau calitativi. (4) Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 7 pentru a modifica lista indicatorilor de realizare comuni prev ăzută în anexa I, în vederea efectu ării de adaptări, în cazul în care sunt justificate, pentru a asigura evaluarea eficient ă a progreselor înregistrate privind imple mentarea programului opera țional. Articolul 6 Dispoziții tranzitorii (1) Prezentul regulament nu afecteaz ă continuarea sau modi ficarea, inclusiv anularea total ă sau parțială, a asisten ței aprobate de Comisie la 31 decembrie 2013 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1084/2006 sau al unei alte legisla ții aplicabile acelei asistențe. Regulamentul respectiv sau acea alt ă legislație apli cabilă se aplic ă în continuare și după 31 decembrie 2013 asis tenței respective sau opera țiunilor în cauz ă până la finalizarea lor. În înțelesul prezentului alineat, termenul "asistență" acoperă programele opera ționale și proiectele majore.RO L 347/284 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 (16) Prezentul regulament înlocuie ște Regulamentul (CE) nr. 1084/2006 al Consiliului ( 1 ). Prin urmare, regula mentul în cauz ă ar trebui abrogat. Cu toate acestea, prezentul regulament nu ar trebui s ă afecteze continuarea sau modificarea asisten ței aprobate de Comisie în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1084/2006 sau al altei legisla ții aplicabile acelei asisten țe la 31 decembrie 2013. Regula mentul respectiv sau acea alt ă legislație aplicabil ă ar trebui să se aplice în continuare și după 31 decembrie 2013 asisten ței sau opera țiunilor în cauz ă până la fina lizarea lor. Cererile de asisten ță prezentate sau aprobate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1084/2006 ar trebui să ră mână valabile. (17) Pentru a permite aplicarea prompt ă a măsurilor prev ăzute în prezentul regulament, acesta ar trebui s ă intre în vigoare în ziua urm ătoare datei public ării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene , ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT: Articolul 1 Instituirea Fondului de coeziune și obiect (1) Prin prezentul regulament se înfiin țează un Fond de coeziune în vederea consolid ării coeziunii economice, sociale și teritoriale a Uniunii, în scopul promov ării dezvolt ării durabile (2) Prezentul regulament define ște sarcinile Fondului de coeziune și domeniul de aplicare al sprijinului oferit din acesta cu privire la obiectivul privind investi țiile pentru creștere economic ă și locuri de munc ă menționat la articolul 89 din Regulamentul (UE) nr 1303/2013. Articolul 2 Domeniul de aplicare al sprijinului oferit din Fondul de coeziune (1) Fondul de coeziune, asigurând în acela și timp un echilibru corespunz ător și în conformitate cu necesit ățile de investiție și de infrastructur ă specifice fiec ărui stat membru, sprijină: (a) investi țiile în domeniul mediului, inclusiv în domenii legate de dezvoltarea durabil ă și energia sustenabil ă care prezint ă beneficii de mediu; (b) TEN-T, în conformitate cu orient ările adoptate prin Regula mentul (UE) nr 1315/2013; (c) asisten ță tehnică. (2) Fondul de coeziune nu sprijin ă: (a) dezafectarea sau construirea de centrale nucleare; (b) investi țiile care vizeaz ă o reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser ă din activit ățile enumerate la anexa I la Directiva 2003/87/CE; (c) investi țiile în sectorul locuin țelor, cu excep ția celor legate de promovarea eficien ței energetice sau a utiliz ării energiei din surse regenerabile; (d) fabricarea, prelucrarea și comercializarea tutunului și a produselor din tutun; (e) întreprinderile aflate în dificultate, astfel cum sunt definite în normele Uniunii privind ajutoarele de stat; (f) investi țiile în infrastructura aeroportuar ă, cu excep ția celor legate de protec ția mediului sau a celor înso țite de investițiile necesare pentru atenuarea ori reducerea impactului negativ al acestei infrastructuri asupra mediului. Articolul 3 Sprijinul din Fondul de coeziune pentru proiectele de infrastructur ă de transport în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei Fondul de coeziune sprijin ă proiectele de infrastructur ă de transport cu valoare ad ăugată european ă prevăzute de Regula mentul (UE) nr. 1316/2013 cu o sum ă totală de 10 000 000 000 EUR, în conformitate cu articolul 92 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. Articolul 4 Priorități de investi ții Fondul de coeziune acord ă sprijin pentru urmă toarele priorit ăți de investi ții în cadrul obiectivelor tematice stabilite la articolul 9 primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, în concordan ță cu nevoile de dezvoltare și de poten țialul de creștere men ționate la articolul 15 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul respectiv și prevăzute în acordul de parteneriat: (a) tranzi ția către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon în toate sectoarele prin: (i) promovarea produc ției și distribuției de energie ob ținută din surse regenerabile; (ii) promovarea eficien ței energetice și a utilizării energiei din surse regenerabile în cadrul întreprinderilor; (iii) sprijinirea eficien ței energetice, a gestion ării inteligente a energiei și a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în cl ădirile publice, și în sectorul locuin țelor; (iv) dezvoltarea și implementarea unor sisteme de distribu ție inteligente care func ționează la niveluri de tensiune joasă și medie;RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/283 ( 1 ) Regulamentul (CE) nr. 1084/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de creare a Fondului de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1164/94 (JO L 210, 31.7.2006, p. 79). 245 REGULAMENTUL PRIVIND FONDURILE DE COEZIUNE(v) promovarea unor strategii cu emisii sc ăzute de dioxid de carbon pentru toate tipurile de teritorii, în special pentru zonele urbane, inclusiv promovarea mobilit ății urbane multimodale sustenabile și a măsurilor de adaptare relevante pentru atenuarea impactului; (vi) promovarea utiliz ării cogener ării de energie termic ă și electrică cu randament ridicat, pe baza cererii de energie termică utilă; (b) promovarea adapt ării la schimb ările climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor prin: (i) sprijinirea investi țiilor pentru adaptarea la schimb ările climatice, inclusiv a abord ărilor bazate pe ecosisteme; (ii) promovarea investi țiilor pentru a face fa ță unor riscuri specifice, asigurarea rezisten ței în fața dezastrelor și dezvoltarea sistemelor de gestiune a dezastrelor; (c) conservarea și protecția mediului și promovarea eficien ței utilizării resurselor prin: (i) investi țiile în sectorul de șeurilor, pentru a îndeplini cerințele acquis -ului Uniunii în domeniul medului și pentru a satisface nevoile, identificate de statele membre care dep ășesc aceste cerin țe; (ii) investi țiile în sectorul apelor, pentru a îndeplini cerin țele acquis -ului Uniunii în domeniul medului și pentru a satisface nevoile, identificate de statele membre și care depășesc aceste cerin țe; (iii) protejarea și refacerea biodiversit ății și a solurilor, precum și promovarea de servicii ecosistemice, inclusiv prin Natura 2000, și infrastructurile ecologice; (iv) realizarea de ac țiuni destinate îmbun ătățirii mediului urban, revitaliz ării orașelor, regener ării și decontamin ării terenurilor industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de conversie), reducerii polu ării aerului și promov ării măsurilor de reducere a zgomotului; (d) promovarea transportului sustenabil și eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor esen țiale ale re țelelor, prin: (i) sprijinirea unui spa țiu unic european de transport multimodal prin investi ții în TEN-T; (ii) dezvoltarea și îmbunătățirea sistemelor de transport care respect ă mediul, inclusiv a celor cu zgomot redus, și care au emisii reduse de carbon, inclusiv a căilor navigabile interioare și a sistemelor de transport maritim, a porturilor, a legă turilor multimodale și infrastructurilor aeroportuare, cu scopul de a promova mobilitatea sustenabil ă la nivel regional ș i local; (iii) dezvoltarea și reabilitarea unor sisteme feroviare complete, de înalt ă calitate și interoperabile și promovarea m ăsurilor de reducere a zgomotului; (e) consolidarea capacit ății instituționale a autorit ăților publice și a părților interesate și o administra ție publică eficient ă prin acțiuni de consolidare a capacit ății instituționale și a eficienței administra țiilor și serviciilor publice legate de implementarea Fondului de coeziune. Articolul 5 Indicatori (1) Se utilizeaz ă indicatori comuni de realizare, astfel cum sunt prev ăzuți în anexa I la prezentul regulament, indicatori de rezultat specifici programului și, după caz, indicatori de realizare specifici programului, în conformitate cu articolul 27 alineatul (4) și cu articolul 96 alineatul (2) litera (b) punctele (ii) și (iv) și litera (c) punctele (ii) ș i (iv) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. (2) Pentru indicatorii de realizare comuni și indicatorii de realizare specifici programului, nivelurile de referin ță se stabilesc la zero. Se fixeaz ă valori-țintă cuantificate cumulative pentru respectivii indicatori pentru anul 2023. (3) Pentru indicatorii de rezultat specifici programului și care se referă la priorit ăți de investi ții, nivelurile de referin ță se stabilesc utilizând datele cele mai recente disponibile și se fixează ținte pentru anul 2023. Țintele pot fi exprimate în termeni cantitativi sau calitativi. (4) Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 7 pentru a modifica lista indicatorilor de realizare comuni prev ăzută în anexa I, în vederea efectu ării de adaptări, în cazul în care sunt justificate, pentru a asigura evaluarea eficient ă a progreselor înregistrate privind imple mentarea programului opera țional. Articolul 6 Dispoziții tranzitorii (1) Prezentul regulament nu afecteaz ă continuarea sau modi ficarea, inclusiv anularea total ă sau parțială, a asisten ței aprobate de Comisie la 31 decembrie 2013 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1084/2006 sau al unei alte legisla ții aplicabile acelei asistențe. Regulamentul respectiv sau acea alt ă legislație apli cabilă se aplic ă în continuare și după 31 decembrie 2013 asis tenței respective sau opera țiunilor în cauz ă până la finalizarea lor. În înțelesul prezentului alineat, termenul "asistență" acoperă programele opera ționale și proiectele majore.RO L 347/284 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 (16) Prezentul regulament înlocuie ște Regulamentul (CE) nr. 1084/2006 al Consiliului ( 1 ). Prin urmare, regula mentul în cauz ă ar trebui abrogat. Cu toate acestea, prezentul regulament nu ar trebui s ă afecteze continuarea sau modificarea asisten ței aprobate de Comisie în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1084/2006 sau al altei legisla ții aplicabile acelei asisten țe la 31 decembrie 2013. Regula mentul respectiv sau acea alt ă legislație aplicabil ă ar trebui să se aplice în continuare și după 31 decembrie 2013 asisten ței sau opera țiunilor în cauz ă până la fina lizarea lor. Cererile de asisten ță prezentate sau aprobate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1084/2006 ar trebui să ră mână valabile. (17) Pentru a permite aplicarea prompt ă a măsurilor prev ăzute în prezentul regulament, acesta ar trebui s ă intre în vigoare în ziua urm ătoare datei public ării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene , ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT: Articolul 1 Instituirea Fondului de coeziune și obiect (1) Prin prezentul regulament se înfiin țează un Fond de coeziune în vederea consolid ării coeziunii economice, sociale și teritoriale a Uniunii, în scopul promov ării dezvolt ării durabile (2) Prezentul regulament define ște sarcinile Fondului de coeziune și domeniul de aplicare al sprijinului oferit din acesta cu privire la obiectivul privind investi țiile pentru creștere economic ă și locuri de munc ă menționat la articolul 89 din Regulamentul (UE) nr 1303/2013. Articolul 2 Domeniul de aplicare al sprijinului oferit din Fondul de coeziune (1) Fondul de coeziune, asigurând în acela și timp un echilibru corespunz ător și în conformitate cu necesit ățile de investiție și de infrastructur ă specifice fiec ărui stat membru, sprijină: (a) investi țiile în domeniul mediului, inclusiv în domenii legate de dezvoltarea durabil ă și energia sustenabil ă care prezint ă beneficii de mediu; (b) TEN-T, în conformitate cu orient ările adoptate prin Regula mentul (UE) nr 1315/2013; (c) asisten ță tehnică. (2) Fondul de coeziune nu sprijin ă: (a) dezafectarea sau construirea de centrale nucleare; (b) investi țiile care vizeaz ă o reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser ă din activit ățile enumerate la anexa I la Directiva 2003/87/CE; (c) investi țiile în sectorul locuin țelor, cu excep ția celor legate de promovarea eficien ței energetice sau a utiliz ării energiei din surse regenerabile; (d) fabricarea, prelucrarea și comercializarea tutunului și a produselor din tutun; (e) întreprinderile aflate în dificultate, astfel cum sunt definite în normele Uniunii privind ajutoarele de stat; (f) investi țiile în infrastructura aeroportuar ă, cu excep ția celor legate de protec ția mediului sau a celor înso țite de investițiile necesare pentru atenuarea ori reducerea impactului negativ al acestei infrastructuri asupra mediului. Articolul 3 Sprijinul din Fondul de coeziune pentru proiectele de infrastructur ă de transport în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei Fondul de coeziune sprijin ă proiectele de infrastructur ă de transport cu valoare ad ăugată european ă prevăzute de Regula mentul (UE) nr. 1316/2013 cu o sum ă totală de 10 000 000 000 EUR, în conformitate cu articolul 92 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. Articolul 4 Priorități de investi ții Fondul de coeziune acord ă sprijin pentru urmă toarele priorit ăți de investi ții în cadrul obiectivelor tematice stabilite la articolul 9 primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, în concordan ță cu nevoile de dezvoltare și de poten țialul de creștere men ționate la articolul 15 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul respectiv și prevăzute în acordul de parteneriat: (a) tranzi ția către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon în toate sectoarele prin: (i) promovarea produc ției și distribuției de energie ob ținută din surse regenerabile; (ii) promovarea eficien ței energetice și a utilizării energiei din surse regenerabile în cadrul întreprinderilor; (iii) sprijinirea eficien ței energetice, a gestion ării inteligente a energiei și a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în cl ădirile publice, și în sectorul locuin țelor; (iv) dezvoltarea și implementarea unor sisteme de distribu ție inteligente care func ționează la niveluri de tensiune joasă și medie;RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/283 ( 1 ) Regulamentul (CE) nr. 1084/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de creare a Fondului de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1164/94 (JO L 210, 31.7.2006, p. 79). 246 (2) Cererile de asistență prezentate sau aprobate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1084/2006 r ămân valabile. Articolul 7 Exercitarea deleg ării (1) Competen ța de a adopta acte delegate îi este conferit ă Comisiei sub rezerva condi țiilor prevăzute la prezentul articol. (2) Competen ța de a adopta acte delegate men ționată la articolul 5 alineatul (4) se confer ă Comisiei de la 21 decembrie 2013 pân ă la 31 decembrie 2020. (3) Delegarea competen țelor prevăzută la articolul 5 alineatul (4) poate fi revocat ă în orice moment de c ătre Parlamentul European sau de că tre Consiliu. Decizia de revocare pune capăt delegării competenț ei menționate în decizia respectiv ă. Aceasta intr ă în vigoare în ziua urmă toare public ării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dat ă ulterioar ă, speci ficată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validit ății actelor delegate deja în vigoare. (4) Imediat ce adopt ă un act delegat, Comisia îl notific ă simultan Parlamentului European și Consiliului. (5) Un act delegat adoptat în temeiul articolului 5 alineatul (4) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiec țiuni în termen de dou ă luni de la notificarea acestuia c ătre Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expir ării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiec țiuni. Aceast ă perioadă se prelunge ște cu două luni la ini țiativa Parlamentului European sau a Consiliului. Articolul 8 Abrogare Fără a aduce atingere articolului 6 din prezentul regulament, Regulamentul (CE) nr. 1084/2006 se abrog ă cu efect de la 1 ianuarie 2014. Trimiterile la regulamentul abrogat se interpreteaz ă ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de coresponden ță din anexa II. Articolul 9 Revizuire Parlamentul European și Consiliul reexamineaz ă prezentul regu lament pân ă la 31 decembrie 2020 în conformitate cu articolul 177 din TFUE. Articolul 10 Intrarea în vigoare Prezentul regulament intr ă în vigoare în ziua urmă toare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene . Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre. Adoptat la Bruxelles, 17 decembrie 2013. Pentru Parlamentul European Președintele M. SCHULZ Pentru Consiliu Președintele R. ŠADŽIUSRO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/285 247 REGULAMENTUL PRIVIND FONDURILE DE COEZIUNEANEXA I INDICATORI DE REALIZARE COMUNI PENTRU FONDUL DE COEZIUNE UNITATE DENUMIRE Mediu Deșeuri solide tone/an Capacitate suplimentar ă de reciclare a de șeurilor Alimentare cu ap ă persoane Popula ție suplimentar ă care beneficiaz ă de o mai bună alimentare cu ap ă Epurarea apelor uzate echivalent popula ție Popula ție suplimentar ă care beneficiaz ă de o mai bună tratare a apelor uzate Prevenirea și gestionarea riscurilor persoane Popula ție care beneficiaz ă de măsurile de protec ție împotriva inunda țiilor persoane Popula ție care beneficiaz ă de protec ție împotriva incendiilor forestiere Reabilitarea solului hectare Suprafa ța totală a solului reabilitat Natură și biodiversitate hectare Suprafa ța habitatelor sprijinite în vederea ob ținerii unui stadiu de conservare mai bun Energie și schimbări climatice Energie din surse regenerabile MW Capacitatea suplimentar ă de produc ție de energie regenerabil ă Eficiență energetic ă gospod ării Num ărul de gospod ării cu clasificare mai bun ă a consumului de energie kWh/an Sc ăderea consumului anual primar de energie al clădirilor publice utilizatori Num ărul de utilizatori de energie suplimentari conectați la rețele inteligente Reducerea gazelor cu efect de ser ă Echivalent tone de CO 2 Scădere anual ă estimată a gazelor cu efect de ser ă Transport Cale ferat ă kilometri Lungimea total ă a noilor linii de cale ferat ă kilometri Lungimea total ă a liniilor de cale ferat ă renovate sau modernizate Drumuri kilometri Lungimea total ă a drumurilor nou construite kilometri Lungimea total ă a drumurilor renovate sau moder nizate Transport urban kilometri Lungimea total ă a liniilor de tramvai și de metrou noi sau îmbun ătățite Căi de naviga ție interioar ă kilometri Lungimea total ă a căilor navigabile interioare nou- create sau îmbun ătățiteRO L 347/286 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 (2) Cererile de asistență prezentate sau aprobate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1084/2006 r ămân valabile. Articolul 7 Exercitarea deleg ării (1) Competen ța de a adopta acte delegate îi este conferit ă Comisiei sub rezerva condi țiilor prevăzute la prezentul articol. (2) Competen ța de a adopta acte delegate men ționată la articolul 5 alineatul (4) se confer ă Comisiei de la 21 decembrie 2013 pân ă la 31 decembrie 2020. (3) Delegarea competen țelor prevăzută la articolul 5 alineatul (4) poate fi revocat ă în orice moment de c ătre Parlamentul European sau de că tre Consiliu. Decizia de revocare pune capăt delegării competenț ei menționate în decizia respectiv ă. Aceasta intr ă în vigoare în ziua urmă toare public ării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dat ă ulterioar ă, speci ficată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validit ății actelor delegate deja în vigoare. (4) Imediat ce adopt ă un act delegat, Comisia îl notific ă simultan Parlamentului European și Consiliului. (5) Un act delegat adoptat în temeiul articolului 5 alineatul (4) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiec țiuni în termen de dou ă luni de la notificarea acestuia c ătre Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expir ării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiec țiuni. Aceast ă perioadă se prelunge ște cu două luni la ini țiativa Parlamentului European sau a Consiliului. Articolul 8 Abrogare Fără a aduce atingere articolului 6 din prezentul regulament, Regulamentul (CE) nr. 1084/2006 se abrog ă cu efect de la 1 ianuarie 2014. Trimiterile la regulamentul abrogat se interpreteaz ă ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de coresponden ță din anexa II. Articolul 9 Revizuire Parlamentul European și Consiliul reexamineaz ă prezentul regu lament pân ă la 31 decembrie 2020 în conformitate cu articolul 177 din TFUE. Articolul 10 Intrarea în vigoare Prezentul regulament intr ă în vigoare în ziua urmă toare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene . Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre. Adoptat la Bruxelles, 17 decembrie 2013. Pentru Parlamentul European Președintele M. SCHULZ Pentru Consiliu Președintele R. ŠADŽIUSRO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/285 248 ANEXA II TABEL DE CORESPONDEN ȚĂ Regulamentul (CE) nr. 1084/2006 Prezentul regulament Articolul 1 Articolul 1 Articolul 2 Articolul 2 Articolul 3 — Articolul 4 — — Articolul 3 — Articolul 4 — Articolul 5 Articolul 5 Articolul 6 Articolul 5a — — Articolul 7 Articolul 6 Articolul 8 Articolul 7 Articolul 9 Articolul 8 Articolul 10RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/287 249 REGULAMENTUL PRIVIND FONDURILE DE COEZIUNEDeclarație comună a Parlamentului European și a Consiliului privind aplicarea articolului 6 din Regulamentul FEDER, a articolului 15 din Regulamentul CTE și a articolului 4 din Regulamentul privind Fondul de coeziune Parlamentul European și Consiliul iau act de asigur ările oferite de Comisie legiuitorului Uniunii cum c ă indicatorii comuni de realizare pentru Regulamentul FEDER, Regulamentul CTE și Regulamentul privind Fondul de coeziune care urmeaz ă să fie inclu și într-o anex ă la fiecare regulament în parte reprezint ă rezultatul unui proces de preg ătire îndelungat în care sunt implica ți experți de evaluare atât din partea Comisiei, cât și din partea statelor membre și, în principiu, se presupune c ă aceștia vor rămâne stabili.RO L 347/288 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 ANEXA II TABEL DE CORESPONDEN ȚĂ Regulamentul (CE) nr. 1084/2006 Prezentul regulament Articolul 1 Articolul 1 Articolul 2 Articolul 2 Articolul 3 — Articolul 4 — — Articolul 3 — Articolul 4 — Articolul 5 Articolul 5 Articolul 6 Articolul 5a — — Articolul 7 Articolul 6 Articolul 8 Articolul 7 Articolul 9 Articolul 8 Articolul 10RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/287 FEPAM Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime 253 REGULAMENTUL PRIVIND FEPAMFONDUL EUROPEAN PENTRU PESCUIT ȘI AFACERI MARITIME Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) sprijină politicile UE în domeniul pescuitului și afacerilor maritime în perioada 2014-2020 pentru a contribui la realizarea următoarelor obiective: • promovarea pescuitului și acvaculturii competitive, durabile din punctul de vedere al mediului, viabile din punct de vedere economic și responsabile din punct de vedere social; • încurajarea punerii în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului (PCP); • promovarea unei dezvoltări teritoriale favorabile incluziunii și echilibrate a zonelor de pescuit și de acvacultură; • încurajarea dezvoltării și punerii în aplicare a politicii maritime integrate a Uniunii (PMI), în completarea politicii de coeziune și a PCP. Alocarea pentru FEPAM în perioada 2014-2020 este de 6,4 miliarde de euro, din care 11 % sunt gestionate de Comisia Europeană și 89 % de către statele membre în cadrul programelor operaționale. În cadrul cotei din FEPAM pe care o gestionează, Comisia Europeană sprijină următoarele obiective din sectorul afac- erilor maritime și costiere la nivel european: • guvernanța internațională; • cooperarea prin schimbul de informații și de bune practici; • informarea publicului și sprijin pentru platformele de interconectare; • cunoștințele despre lumea marină și amenajarea spațială maritimă. În ceea ce privește cota de 89 % gestionată de statele membre, FEPAM sprijină următoarele obiective: • reducerea impactului pescuitului asupra mediului marin; • instrumente de comercializare pentru profesioniști și consumatori; • gestionarea comună a zonelor protejate și a siturilor Natura 2000; • sprijin special pentru pescarii la scară mică. Alocarea este defalcată astfel: • 4 340 de milioane de euro pentru dezvoltarea durabilă și creșterea profitabilității pescuitului și acvaculturii prin garantarea și crearea de locuri de muncă durabile, sprijinirea activităților de comercializare și de prelucrare și promovarea dezvoltării locale; • 580 de milioane de euro pentru monitorizarea conformității cu PCP și protejarea accesului echitabil la stocuri sănătoase. Activitățile includ accesul la zonele de pescuit, controlarea efortului de pescuit, a totalurilor admise de captură (TAC) și a cotelor de pescuit și alte măsuri tehnice de îmbunătățire a selectivității și a sustenabilității; • 520 de milioane de euro pentru colectarea datelor în vederea îmbunătățirii cunoștințelor despre mări și a ges-tiunii pe termen lung a pescuitului. Aceasta implică înțelegerea și monitorizarea speciilor comerciale, dinamica pescăriilor cu stoc unic și mixte și modelarea ecologică a bazinelor regionale; • 71 de milioane de euro pentru Economia albastră, pentru a debloca potențialul de creștere durabilă și creare de locuri de muncă în sectorul maritim, în domenii precum supravegherea maritimă (CISE), îmbunătățirea cunoștinț-elor despre mări și ecosisteme și asigurarea exploatării raționale a noilor resurse marine (de exemplu, energie, biotehnologie). 254I (Acte legislative) REGULAMENTE REGULAMENTUL (UE) NR. 508/2014 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 15 mai 2014 privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2328/2003, (CE) nr. 861/2006, (CE) nr. 1198/2006 și (CE) nr. 791/2007 ale Consiliului și a Regulamentului (UE) nr. 1255/2011 al Parlamentului European și al Consiliului PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, având în vedere Tratatul privind funcț ionarea Uniunii Europene, în special articolul 42, articolul 43 alineatul (2), articolul 91 alineatul (1), articolul 100 alineatul (2), articolul 173 alineatul (3), articolul 175, articolul 188, articolul 1 92 alineatul (1), articolul 194 alineatul (2), articolul 195 alineatul (2) și articolul 349, având în vedere propunerea Comisiei Europene, după transmiterea proiectului de act legislativ c ătre parlamentele na ționale, având în vedere avizele Comitetului Economic și Social European ( 1 ), având în vedere avizul Comitetului Regiunilor ( 2 ), hotărând în conformitate cu procedura legislativ ă ordinară ( 3 ), întrucât: (1) Comunicarea Comisiei că tre Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 13 iulie 2011 intitulat ă „Reforma politicii comune în domeniul pescuitului” a prezentat poten țialele provocări, obiective și orientări ale politicii comune în domeniul pescuitului (denumit ă în continuare „PCP”) ulterior anului 2013. În perspectiva dezbaterii care a urmat public ării comunic ării menționate, PCP a fost reformat ă prin Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 4 ). Reforma PCP cuprinde toate elementele principale ale PCP, inclusiv aspectele sale financiare. În vederea îndeplinirii obiectivelor acestei reforme, este oportun s ă se abroge Regulamentul (CE) nr. 2328/2003 al Consiliului ( 5 ), Regulamentul (CE) nr. 861/2006 al Consiliului ( 6 ), Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului ( 7 ) și Regulamentul (CE) nr. 791/2007 al Consiliu lui ( 8 ), precum și să se înlocuiasc ă toate aceste dispozi ții cu prezentul regulament.RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/1 ( 1 ) JO C 299, 4.10.2012, p. 133 și JO C 271, 19.9.2013, p. 154. ( 2 ) JO C 391, 18.12.2012, p. 84. ( 3 ) Poziția Parlamentului European din 16 aprilie 2014 (nepublicat ă încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 6 mai 2014. ( 4 ) Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comun ă în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 22). ( 5 ) Regulamentul (CE) nr. 2328/2003 al Consiliului din 22 decembrie 2003 de instituire a unui regim de compensare a costurilor suplimentare ap ărute la comercializarea anumitor produse pesc ărești din Insulele Azore, Madeira, Insulele Canare și departamentele Guyana Francez ă și Réunion, din cauza ultraperifericit ății acestor regiuni (JO L 345, 31.12.2003, p. 34). ( 6 ) Regulamentul (CE) nr. 861/2006 al Consiliului din 22 mai 2006 de stabilire a m ăsurilor financiare comunitare privind punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului și în domeniul dreptului m ării (JO L 160, 14.6.2006, p. 1). ( 7 ) Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului din 27 iulie 2006 privind Fondul European pentru Pescuit (JO L 223, 15.8.2006, p. 1). ( 8 ) Regulamentul (CE) nr. 791/2007 al Consiliului din 21 mai 2007 de instituire a unui regim de compensare a costurilor supliment are apărute la comercializarea anumitor produse pesc ărești din regiunile ultraperiferice Insulele Azore, Madeira, Insulele Canare, Guyana Franceză și Réunion (JO L 176, 6.7.2007, p. 1).REGULAMENTUL PRIVIND FEPAM 255 REGULAMENTUL PRIVIND FEPAMFiind recunoscut faptul c ă toate aspectele legate de oceanele și mările Europei sunt legate între ele, prezentul regulament ar trebui s ă sprijine, de asemenea, dezvoltarea în continuare a politicii maritime integrate (PMI) menționată în Regulamentul (UE) nr. 1255/2011 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 ). (2) Domeniul de aplicare al Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) ar trebui s ă includă sprijin pentru PCP pentru conservarea resurselor biologice marine, pentru gestionarea pescuitului și a flotelor care exploateaz ă respectivele resurse, pentru resursele biologice de ap ă dulce și acvacultura, precum și pentru prelucrarea și comercializarea produselor pesc ărești și de acvacultur ă, în cazul în care astfel de activit ăți au loc pe teritoriul statelor membre, sunt desfăș urate de navele de pescuit ale Uniunii sau de resortisan ți ai statelor membre, f ără se a aduce atingere responsabilit ății primare a statului de pavilion, ținând cont de dispozi țiile articolului 117 din Convenția Organiza ției Națiunilor Unite asupra dreptului m ării din 10 decembrie 1982 ( 2 ) (CNUDM). (3) Succesul PCP depinde de un sistem eficace de control, inspec ție și aplicare, precum și de disponibilitatea unor date complete și fiabile, atât în vederea consultan ței științifice, cât și în scop de punere în aplicare și control. Prin urmare, FEPAM ar trebui s ă sprijine politicile respective. (4) Domeniul de aplicare al FEPAM ar trebui s ă includă sprijinul pentru PMI, inclusiv pentru elaborarea ș i punerea în aplicare a unor opera țiuni și a unui proces decizional coordonate în leg ătură cu oceanele, m ările, regiunile costiere și sectoarele maritime, în completarea diferitelor politici ale Uniunii legate de acestea, în special a PCP și a politicilor privind transportul, industria, coeziunea teritorial ă, mediul, energia și turismul. Ar trebui s ă se asigure coerența și integrarea în ceea ce prive ște gestionarea diferitelor politici sectoriale în Marea Baltic ă, Marea Nordului, Mările Celtice, Golful Biscaya și Coasta Iberic ă, bazinul maritim al M ării Mediterane și bazinul maritim al M ării Negre. (5) Beneficiarii FEPAM, în sensul articolului 2 punctul 10 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 3 ), pot fi operatori în sensul articolului 4 punctul 30 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, pescari sau organiza ții de pescari, dac ă nu se specific ă altfel în prezentul regulament. (6) În conformitate cu concluziile Consiliului European din 17 iunie 2010, prin care a fost adoptat ă noua strategie a Uniunii pentru cre șterea inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii, în temeiul Comunic ării Comisiei din 3 martie 2010 intitulat ă „Europa 2020 - O strategie pentru cre șterea inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii” („Strategia Europa 2020”), Uniunea și statele membre ar trebui s ă pună în aplicare m ăsuri pentru o cre ștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii, promovând în acela și timp dezvoltarea armonioas ă în Uniune. Ar trebui ca resursele s ă fie concentrate în vederea atingerii obiectivelor și țintelor Strategiei Europa 2020, îndeosebi a celor legate de ocuparea for ței de munc ă, de schimb ările climatice, de durabilitatea energetic ă, de combaterea s ărăciei și de incluziunea social ă, precum și în vederea îmbun ătățirii eficacit ății prin punerea unui accent mai puternic pe rezultate. Includerea PMI în FEPAM contribuie, de asemenea, la îndeplinirea principalelor obiective de politic ă stabilite în Strategia Europa 2020 și corespunde obiectivelor generale privind cre șterea coeziunii economice, sociale și teritoriale prev ăzute în Tratatul privind Uniunea European ă (TUE) și în Tratatul privind func ționarea Uniunii Europene (TFUE). (7) Pentru a se garanta faptul c ă FEPAM contribuie la îndeplinirea obiectivelor PCP, PMI și ale Strategiei Europa 2020, este necesar s ă se pună accentul pe un num ăr limitat de priorit ăți esențiale referitoare la încurajarea pescuitului și a acvaculturii durabile din punctul de vedere al mediului, eficiente din punctul de vedere al utiliz ării resurselor, inovatoare, competitive și bazate pe cunoa ștere, stimulând punerea în aplicare a PCP, sporind ocuparea for ței de muncă și coeziunea teritorial ă, încurajând comercializarea și prelucrarea, precum și punerea în aplicare a PMI. (8) În toate etapele punerii în aplicare a FEPAM, Uniunea ar trebui s ă urmărească eliminarea inegalit ăților și promovarea egalit ății între bărbați și femei, precum ș i combaterea discrimin ării pe criterii de sex, origine rasial ă sau etnică, religie sau credin ță, handicap, vârst ă sau orientare sexual ă. (9) Obiectivul general al PCP const ă în a garanta că activit ățile din domeniul pescuitului și acvaculturii contribuie la crearea unor condi ții de mediu în m ăsură să fie sustenabile pe termen lung, care sunt necesare pentru dezvoltarea economic ă și socială. De asemenea, politica comun ă în domeniul pescuitului ar trebui s ă contribuie la cre șterea productivit ății, la un nivel de trai echitabil pentru sectorul pescuitului și la piețe stabile și ar trebui s ă asigure disponibilitatea resurselor ș i prețuri rezonabile pentru produsele livrate consumatorilor.RO L 149/2 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.5.2014 ( 1 ) Regulamentul (UE) nr. 1255/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 noiembrie 2011 de instituire a unui program de susținere a continu ării dezvolt ării unei politici maritime integrate (JO L 321, 5.12.2011, p. 1). ( 2 ) Convenț ia Organiza ției Națiunilor Unite asupra dreptului m ării și a acordului de punere în aplicare a p ărții XI din aceasta (JO L 179, 23.6.1998, p. 3). ( 3 ) Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispozi ții comune privind Fondul european de dezvoltare regional ă, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rural ă și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispozi ții generale privind Fondul european de dezvoltare regional ă, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 320).I (Acte legislative) REGULAMENTE REGULAMENTUL (UE) NR. 508/2014 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 15 mai 2014 privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2328/2003, (CE) nr. 861/2006, (CE) nr. 1198/2006 și (CE) nr. 791/2007 ale Consiliului și a Regulamentului (UE) nr. 1255/2011 al Parlamentului European și al Consiliului PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, având în vedere Tratatul privind funcț ionarea Uniunii Europene, în special articolul 42, articolul 43 alineatul (2), articolul 91 alineatul (1), articolul 100 alineatul (2), articolul 173 alineatul (3), articolul 175, articolul 188, articolul 1 92 alineatul (1), articolul 194 alineatul (2), articolul 195 alineatul (2) și articolul 349, având în vedere propunerea Comisiei Europene, după transmiterea proiectului de act legislativ c ătre parlamentele na ționale, având în vedere avizele Comitetului Economic și Social European ( 1 ), având în vedere avizul Comitetului Regiunilor ( 2 ), hotărând în conformitate cu procedura legislativ ă ordinară ( 3 ), întrucât: (1) Comunicarea Comisiei că tre Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 13 iulie 2011 intitulat ă „Reforma politicii comune în domeniul pescuitului” a prezentat poten țialele provocări, obiective și orientări ale politicii comune în domeniul pescuitului (denumit ă în continuare „PCP”) ulterior anului 2013. În perspectiva dezbaterii care a urmat public ării comunic ării menționate, PCP a fost reformat ă prin Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 4 ). Reforma PCP cuprinde toate elementele principale ale PCP, inclusiv aspectele sale financiare. În vederea îndeplinirii obiectivelor acestei reforme, este oportun s ă se abroge Regulamentul (CE) nr. 2328/2003 al Consiliului ( 5 ), Regulamentul (CE) nr. 861/2006 al Consiliului ( 6 ), Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului ( 7 ) și Regulamentul (CE) nr. 791/2007 al Consiliu lui ( 8 ), precum și să se înlocuiasc ă toate aceste dispozi ții cu prezentul regulament.RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/1 ( 1 ) JO C 299, 4.10.2012, p. 133 și JO C 271, 19.9.2013, p. 154. ( 2 ) JO C 391, 18.12.2012, p. 84. ( 3 ) Poziția Parlamentului European din 16 aprilie 2014 (nepublicat ă încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 6 mai 2014. ( 4 ) Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comun ă în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 22). ( 5 ) Regulamentul (CE) nr. 2328/2003 al Consiliului din 22 decembrie 2003 de instituire a unui regim de compensare a costurilor suplimentare ap ărute la comercializarea anumitor produse pesc ărești din Insulele Azore, Madeira, Insulele Canare și departamentele Guyana Francez ă și Réunion, din cauza ultraperifericit ății acestor regiuni (JO L 345, 31.12.2003, p. 34). ( 6 ) Regulamentul (CE) nr. 861/2006 al Consiliului din 22 mai 2006 de stabilire a m ăsurilor financiare comunitare privind punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului și în domeniul dreptului m ării (JO L 160, 14.6.2006, p. 1). ( 7 ) Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului din 27 iulie 2006 privind Fondul European pentru Pescuit (JO L 223, 15.8.2006, p. 1). ( 8 ) Regulamentul (CE) nr. 791/2007 al Consiliului din 21 mai 2007 de instituire a unui regim de compensare a costurilor supliment are apărute la comercializarea anumitor produse pesc ărești din regiunile ultraperiferice Insulele Azore, Madeira, Insulele Canare, Guyana Franceză și Réunion (JO L 176, 6.7.2007, p. 1). 256(10) Este extrem de important ca aspectele de mediu s ă fie mai bine integrate în PCP, ceea ce ar conduce la atingerea obiectivelor și țintelor politicii de mediu a Uniunii și ale Strategiei Europa 2020. PCP vizeaz ă o exploatare a resurselor biologice marine vii prin care s ă se refac ă și să se mențină stocurile de pe ște la niveluri care s ă permită obținerea produc ției maxime durabile, pân ă în 2015, dac ă este posibil, și cel târziu pân ă în 2020. PCP ar trebui s ă pună în aplicare abordă ri preventive și ecosistemice în ceea ce prive ște gestionarea pescuitului. În consecin ță, FEPAM ar trebui s ă contribuie la protec ția mediului marin, astfel cum se prevede în Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 1 ). (11) Finanțarea prin intermediul unui fond unic, FEPAM, a cheltuielilor aferente PCP și PMI ar trebui s ă abordeze necesitatea unei simplific ări și să consolideze integrarea ambelor politici. Extinderea gestiunii partajate la prelucrare și comercializare, inclusiv la compensa țiile pentru regiunile ultraperiferice, la activit ățile de control, de colectare de date și de gestionare, precum și la PMI, ar trebui s ă contribuie în continuare la simplificarea și la reducerea sarcinii administrative atât pentru Comisie, cât și pentru statele membre și, de asemenea, s ă ducă la sporirea coeren ței și eficienței sprijinului acordat. (12) Bugetul Uniunii ar trebui s ă finanț eze cheltuielile aferente PCP și PMI prin intermediul unui fond unic, FEPAM, fie în mod direct, fie în cadrul gestiunii partajate cu statele membre. Gestiunea partajat ă cu statele membre ar trebui să se aplice nu doar m ăsurilor de sprijinire a pescuitului, a acvaculturii și a dezvolt ării locale plasate sub responsa bilitatea comunit ății, ci și prelucrării și comercializ ării, compensa țiilor pentru regiunile ultraperiferice și activităților de control și de colectare de date, precum și PMI. Gestiunea direct ă ar trebui s ă se aplice consultanț ei științifice, măsurilor specifice de control și de executare, contribu țiilor voluntare la organiza țiile regionale de gestionare a pescuitului, cunoa șterii pieței, consiliilor consultative și operațiunilor de punere în aplicare a PMI și activităților de comunicare. Ar trebui s ă fie precizate tipurile de opera țiuni care se calific ă pentru a fi finan țate prin FEPAM. (13) Este necesar s ă se facă distincția între categoriile de m ăsuri de control și de punere în aplicare care sunt cofinan țate în cadrul gestiunii partajate ș i cele cofinan țate în cadrul gestiunii directe. Este esen țială rezervarea resurselor care urmează a fi alocate activit ăților de control și de colectare de date în cadrul gestiunii partajate, permi țând o anumită flexibilitate între cele dou ă categorii de m ăsuri. (14) În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, sprijinul financiar din partea Uniunii în cadrul FEPAM urmează a fi condi ționată de respectarea normelor PCP de c ătre statele membre și de către operatori. Aceast ă cerință este menit ă a reflecta responsabilitatea Uniunii de a garanta, în interes public, conservarea resurselor biologice marine în temeiul PCP, în temeiul articolului 3 din TFUE. (15) Îndeplinirea obiectivelor PCP ar fi subminat ă dacă sprijinul financiar din partea Uniunii în cadrul FEPAM ar fi acordată operatorilor care, ex-ante, nu au îndeplinit cerin țele legate de interesul public de a se conserva resursele biologice marine. Prin urmare, cererile prezentate de operatori ar trebui s ă fie eligibile pentru finan țare în cadrul FEPAM numai cu condi ția ca, într-o anumit ă perioadă înaintea depunerii unei cereri de sprijin, operatorii respectivi să nu fi s ă nu fi s ăvârșit nicio înc ălcare, infrac țiune sau fraud ă gravă și să nu fi fost implica ți în operarea, gestionarea sau de ținerea în proprietate a navelor de pescuit incluse pe lista Uniunii privind navele angajate în activități de pescuit ilegale, nedeclarate și nereglementate (INN) sau al navelor sub pavilionul unor țări identificate ca țări terțe necooperante astfel cum se prevede în prezentul regulament. (16) De asemenea, beneficiarii ar trebui s ă îndeplineasc ă în continuare cerin țele de admisibilitate și după transmiterea cererii pentru sprijin, atât pe întreaga perioad ă de punere în aplicare a opera țiunii, cât și timp de cinci ani de la efectuarea pl ății finale c ătre beneficiarul în cauz ă. (17) Ar trebui s ă se aplice consecin țe financiare și corecții în cazul în care beneficiarul nu îndepline ște condițiile de eligibilitate și de durabilitate. Pentru a determina cuantumul unei astfel de corec ții financiare, ar trebui s ă se țină cont de natura, gravitatea, durata și caracterul repetitiv al comiterii înc ălcărilor, infrac țiunilor sau fraudelor de c ătre beneficiar, precum și de importan ța contribu ției FEPAM la activitatea economic ă a beneficiarului. (18) Îndeplinirea obiectivelor PCP ar fi, de asemenea, subminat ă dacă sprijinul financiar din partea Uniunii în cadrul FEPAM ar fi furnizat ă statelor membre care nu și-au îndeplinit obliga țiile prevăzute de normele PCP legate de interesul public de a se conserva resursele marine, de exemplu obliga țiile referitoare la colectarea de date și la aplicarea controalelor. Mai mult decât atât, în cazul neîndeplinirii obliga țiilor respective, exist ă riscul ca statele membre s ă nu detecteze cererile inadmisibile sau opera țiunile neeligibile.RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/3 ( 1 ) Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de ac țiune comunitar ă în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru Strategia pentru mediul marin) (JO L 164, 25.6.2008, p. 19). 257 REGULAMENTUL PRIVIND FEPAM(19) Ca măsură preventiv ă, pentru a împiedica efectuarea unor pl ăți neeligibile, precum și pentru a stimula statele membre s ă se conformeze normelor PCP, ar trebui s ă se prevad ă dispoziții pentru întreruperea termenului de plat ă și suspendarea pl ăților, ca m ăsuri cu durat ă și domeniu de aplicare limitate. Corec țiile financiare care au consecin țe definitive și irevocabile ar trebui s ă se aplice numai cheltuielilor afectate de cazurile de neconformare. (20) În vederea îmbun ătățirii coordon ării și a punerii în aplicare armonizate a fondurilor care ofer ă sprijin în temeiul politicii de coeziune, și anume Fondul european de dezvoltare regional ă (FEDR), Fondul social european (FSE) și Fondul de coeziune (FC), a fondurilor pentru dezvoltare rural ă și pentru sectorul maritim și al pescuitului, și anume Fondul european agricol pentru dezvoltare rural ă (FEADR) și, respectiv, FEPAM, au fost stabilite dispozi ții comune pentru toate aceste fonduri („fondurile ESI”) prin Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. În completarea Regula mentului (UE) nr. 1303/2013, prezentul regulament con ține dispozi ții specifice și complementare, datorate parti cularităților sectoarelor PCP și PMI. (21) Principiul propor ționalității ar trebui aplicat programului opera țional și pe întreg parcursul ciclului de program, ținând cont de dimensiunea administra țiilor respective statelor membre și de cuantumul total al cheltuielilor publice alocat programului opera țional. (22) Comisia ar trebui s ă realizeze o defalcare anual ă pe stat membru a creditelor de angajament disponibile, aplicând criterii obiective și transparente. Aceste criterii ar trebui s ă includă indicatori de m ăsurare a dimensiunii sectorului pescuitului și acvaculturii, a amplorii responsabilit ăților privind controlul și colectarea de date, a aloc ărilor istorice în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 și a consumului anterior în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 861/2006. (23) Îndeplinirea anumitor condi ționalități specifice ex ante este extrem de important ă în contextul PCP, în special în ceea ce prive ște prezentarea unui raport privind capacitatea de pescuit și a unui plan strategic na țional multianual pentru acvacultur ă și capacitatea administrativ ă dovedit ă în vederea respect ării cerințelor privind datele necesare pentru gestionarea pescuitului, precum și în vederea punerii în aplicare a unui sistem de control, inspec ție și executare al Uniunii. (24) În conformitate cu obiectivul de simplificare, toate activit ățile în temeiul FEPAM care intră sub incidenț a gestiunii partajate, inclusiv controlul și colectarea de date, ar trebui s ă ia forma unui program opera țional unic pentru fiecare stat membru, în conformitate cu structura na țională a respectivului stat membru. Exerci țiul de programare ar trebui să vizeze perioada cu prins ă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020. Atunci când întocmesc programul operațional unic, statele membre ar trebui s ă se asigure că volumul și conținutul programelor lor opera ționale reflectă obiectivul de simplificare. Fiecare program ar trebui s ă stabileasc ă o strategie pentru atingerea țintelor legate de prioritățile Uniunii în cadrul FEPAM și o serie de m ăsuri. Programarea ar trebui s ă respecte aceste priorit ăți ale Uniunii, adaptându-se în acela și timp la contextele na ționale, și ar trebui s ă completeze alte politici ale Uniunii, în special politica de dezvoltare rural ă și politica de coeziune. (25) În vederea promov ării pescuitului costier la scar ă mică, statele membre care au pescuitul costier la scar ă semni ficativ mic ă ar trebui s ă anexeze la programul lor opera țional planuri de ac țiune pentru dezvoltarea și asigurarea competitivit ății și a durabilit ății pescuitului costier la scar ă mică. (26) Pentru a contribui la realizarea obiectivului de simplificare în cadrul punerii în aplicare a FEPAM și pentru a reduce atât costurile cu controalele, cât și rata de eroare, statele membre ar trebui s ă foloseasc ă la maximum posibilitatea de a folosi forme de granturi simplificate, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. (27) În vederea punerii în aplicare a obliga țiilor în materie de control în temeiul PCP, statele membre ar trebui s ă elaboreze sec țiunea privind controlul din cadrul programului opera țional în conformitate cu priorit ățile Uniunii adoptate de Comisie în acest domeniu de politic ă. În vederea ajust ării programului opera țional la nevoile în continuă schimbare în materie de control și executare, sec țiunea privind controlul din cadrul programului operațional ar trebui revizuit ă regulat, în func ție de schimb ările priorit ăților Uniunii în ceea ce prive ște politica de control și executare din cadrul PCP. Aceste modific ări ar trebui s ă fie aprobate de Comisie. În vederea asigur ării unei flexibilit ăți continue în ceea ce prive ște programarea activit ăților în domeniul controlului, revizuirea sec țiunii privind controlul din cadrul programului opera țional ar trebui s ă facă obiectul unei proceduri simplificate.RO L 149/4 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.5.2014 (10) Este extrem de important ca aspectele de mediu s ă fie mai bine integrate în PCP, ceea ce ar conduce la atingerea obiectivelor și țintelor politicii de mediu a Uniunii și ale Strategiei Europa 2020. PCP vizeaz ă o exploatare a resurselor biologice marine vii prin care s ă se refac ă și să se mențină stocurile de pe ște la niveluri care s ă permită obținerea produc ției maxime durabile, pân ă în 2015, dac ă este posibil, și cel târziu pân ă în 2020. PCP ar trebui s ă pună în aplicare abordă ri preventive și ecosistemice în ceea ce prive ște gestionarea pescuitului. În consecin ță, FEPAM ar trebui s ă contribuie la protec ția mediului marin, astfel cum se prevede în Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 1 ). (11) Finanțarea prin intermediul unui fond unic, FEPAM, a cheltuielilor aferente PCP și PMI ar trebui s ă abordeze necesitatea unei simplific ări și să consolideze integrarea ambelor politici. Extinderea gestiunii partajate la prelucrare și comercializare, inclusiv la compensa țiile pentru regiunile ultraperiferice, la activit ățile de control, de colectare de date și de gestionare, precum și la PMI, ar trebui s ă contribuie în continuare la simplificarea și la reducerea sarcinii administrative atât pentru Comisie, cât și pentru statele membre și, de asemenea, s ă ducă la sporirea coeren ței și eficienței sprijinului acordat. (12) Bugetul Uniunii ar trebui s ă finanț eze cheltuielile aferente PCP și PMI prin intermediul unui fond unic, FEPAM, fie în mod direct, fie în cadrul gestiunii partajate cu statele membre. Gestiunea partajat ă cu statele membre ar trebui să se aplice nu doar m ăsurilor de sprijinire a pescuitului, a acvaculturii și a dezvolt ării locale plasate sub responsa bilitatea comunit ății, ci și prelucrării și comercializ ării, compensa țiilor pentru regiunile ultraperiferice și activităților de control și de colectare de date, precum și PMI. Gestiunea direct ă ar trebui s ă se aplice consultanț ei științifice, măsurilor specifice de control și de executare, contribu țiilor voluntare la organiza țiile regionale de gestionare a pescuitului, cunoa șterii pieței, consiliilor consultative și operațiunilor de punere în aplicare a PMI și activităților de comunicare. Ar trebui s ă fie precizate tipurile de opera țiuni care se calific ă pentru a fi finan țate prin FEPAM. (13) Este necesar s ă se facă distincția între categoriile de m ăsuri de control și de punere în aplicare care sunt cofinan țate în cadrul gestiunii partajate ș i cele cofinan țate în cadrul gestiunii directe. Este esen țială rezervarea resurselor care urmează a fi alocate activit ăților de control și de colectare de date în cadrul gestiunii partajate, permi țând o anumită flexibilitate între cele dou ă categorii de m ăsuri. (14) În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, sprijinul financiar din partea Uniunii în cadrul FEPAM urmează a fi condi ționată de respectarea normelor PCP de c ătre statele membre și de către operatori. Aceast ă cerință este menit ă a reflecta responsabilitatea Uniunii de a garanta, în interes public, conservarea resurselor biologice marine în temeiul PCP, în temeiul articolului 3 din TFUE. (15) Îndeplinirea obiectivelor PCP ar fi subminat ă dacă sprijinul financiar din partea Uniunii în cadrul FEPAM ar fi acordată operatorilor care, ex-ante, nu au îndeplinit cerin țele legate de interesul public de a se conserva resursele biologice marine. Prin urmare, cererile prezentate de operatori ar trebui s ă fie eligibile pentru finan țare în cadrul FEPAM numai cu condi ția ca, într-o anumit ă perioadă înaintea depunerii unei cereri de sprijin, operatorii respectivi să nu fi s ă nu fi s ăvârșit nicio înc ălcare, infrac țiune sau fraud ă gravă și să nu fi fost implica ți în operarea, gestionarea sau de ținerea în proprietate a navelor de pescuit incluse pe lista Uniunii privind navele angajate în activități de pescuit ilegale, nedeclarate și nereglementate (INN) sau al navelor sub pavilionul unor țări identificate ca țări terțe necooperante astfel cum se prevede în prezentul regulament. (16) De asemenea, beneficiarii ar trebui s ă îndeplineasc ă în continuare cerin țele de admisibilitate și după transmiterea cererii pentru sprijin, atât pe întreaga perioad ă de punere în aplicare a opera țiunii, cât și timp de cinci ani de la efectuarea pl ății finale c ătre beneficiarul în cauz ă. (17) Ar trebui s ă se aplice consecin țe financiare și corecții în cazul în care beneficiarul nu îndepline ște condițiile de eligibilitate și de durabilitate. Pentru a determina cuantumul unei astfel de corec ții financiare, ar trebui s ă se țină cont de natura, gravitatea, durata și caracterul repetitiv al comiterii înc ălcărilor, infrac țiunilor sau fraudelor de c ătre beneficiar, precum și de importan ța contribu ției FEPAM la activitatea economic ă a beneficiarului. (18) Îndeplinirea obiectivelor PCP ar fi, de asemenea, subminat ă dacă sprijinul financiar din partea Uniunii în cadrul FEPAM ar fi furnizat ă statelor membre care nu și-au îndeplinit obliga țiile prevăzute de normele PCP legate de interesul public de a se conserva resursele marine, de exemplu obliga țiile referitoare la colectarea de date și la aplicarea controalelor. Mai mult decât atât, în cazul neîndeplinirii obliga țiilor respective, exist ă riscul ca statele membre s ă nu detecteze cererile inadmisibile sau opera țiunile neeligibile.RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/3 ( 1 ) Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de ac țiune comunitar ă în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru Strategia pentru mediul marin) (JO L 164, 25.6.2008, p. 19). 258(28) Statele membre ar trebui s ă elaboreze sec țiunea privind colectarea de date din cadrul programului în conformitate cu programul multianual al Uniunii, astfel cum este men ționat în Regulamentul (CE) nr. 199/2008 al Consiliu lui ( 1 ). Pentru a se adapta la nevoile specifice legate de activit ățile de colectare de date, statele membre, în conformitate cu regulamentul men ționat, ar trebui s ă elaboreze un program de activitate care ar trebui s ă fie aprobat de Comisie. (29) Fondurile care intr ă sub incidenț a gestiunii directe, cu excep ția asistenței tehnice din partea Comisiei, ar trebui s ă fie predefinite prin obiective cu un grad de flexibilitate de 5 % și să fie reglementate de programe de activitate anuale. (30) În vederea îmbun ătățirii competitivit ății și a performan ței economice a activit ăților de pescuit, este esen țial să se stimuleze și să se ofere sprijin pentru investi ția în inovare. Pentru a încuraja un nivel mai ridicat al particip ării, procedura de solicitare de sprijin pentru inovare ar trebui s ă fie simplificat ă. (31) De asemenea, investi țiile în capitalul uman sunt esen țiale pentru îmbun ătățirea competitivit ății și a performan ței economice a activit ăților maritime și de pescuit. Prin urmare, FEPAM ar trebui s ă susțină serviciile de consultan ță, cooperarea dintre oamenii de știință și pescari, formarea profesional ă, învățarea pe tot parcursul vie ții, și ar trebui să stimuleze diseminarea cuno ștințelor, să contribuie la îmbun ătățirea performan ței și a competitivit ății generale a operatorilor și să promoveze dialogul social. Recunoscând rolul pe care îl joac ă în comunit ățile de pescuit, so ții, soțiile și partenerii de via ță ai pescarilor independen ți ar trebui, de asemenea, s ă primeasc ă, în anumite condi ții, sprijin pentru formarea profesional ă, învățarea pe tot parcursul vie ții, diseminarea cunoș tințelor și participarea la rețele, care să contribuie la dezvoltarea lor profesional ă. (32) Pentru a ajuta tinerii care se confrunt ă cu dificult ăți în ceea ce prive ște accesul pe pia ța muncii în sectorul pescuitului pe durata unei crize financiare persistente, FEPAM ar trebui s ă sprijine programele de stagiu și cursurile privind practicile de pescuit durabile și conservarea resurselor biologice marine. (33) Fiind cunoscut poten țialul oferit de diversificare celor care practic ă pescuitul costier la scar ă mică, precum și rolul esențial al acestora în cadrul comunit ăților costiere, FEPAM ar trebui s ă ofere sprijin investi țiilor care contribuie la diversificarea veniturilor pescarilor prin dezvoltarea unor activit ăți complementare, incluzând investi ții la bord, turismul pentru pescuitul cu undi ța, restaurante, servicii de mediu aferente pescuitului și activități educaționale referitoare la pescuit. (34) Crearea și dezvoltarea unor noi activit ăți economice în sectorul pescuitului de c ătre tinerii pescari reprezint ă o provocare din punct de vedere financiar și constituie un element care ar trebui luat în considerare în procesul de alocare și de identificare a fondurilor din cadrul FEPAM. Dezvoltarea respectiv ă este esen țială pentru competiti vitatea sectorului pescuitului din Uniune. Prin urmare, ar trebui instituit un sprijin pentru tinerii pescari care demarează activități de pescuit, pentru a facilita ini țierea unor astfel de activit ăți de către aceștia. Pentru a asigura viabilitatea noilor activit ăți economice sprijinite în cadrul FEPAM, sprijinul ar trebui s ă fie condi ționat de dobândirea aptitudinilor și competenț elor necesare. Sprijinul pentru demararea unei afaceri ar trebui s ă contribuie doar la achizi ționarea primului vas de pescuit. (35) În vederea abord ării nevoilor în materie de s ănătate și securitate la bordul navelor, FEPAM ar trebui s ă susțină investițiile care vizeaz ă garantarea siguran ței, a condiț iilor de lucru, a s ănătății și a igienei la bord, cu condi ția ca investiția sprijinit ă să depășească cerințele prevăzute de dreptul Uniunii sau de cel intern. (36) Ar trebui s ă fie stabilite norme pentru acordarea indemniza țiilor și compensa țiilor financiare pescarilor și arma torilor navelor de pescuit în cazul încet ării temporare a activit ăților de pescuit, dac ă încetarea temporar ă a activit ății este consecinț a directă a anumitor m ăsuri de conservare, excluzând stabilirea și alocarea posibilit ăților de pescuit, este prevăzută în anumite planuri de gestionare a activit ăților de pescuit la nivel na țional sau la nivelul Uniunii sau rezultă din nereînnoirea acordurilor de parteneriat în domeniul pescuitului durabil sau a protocoalelor la acestea. Astfel de norme ar trebui s ă fie stabilite, de asemenea, în cazurile de încetare definitiv ă a activităților de pescuit. (37) Ar trebui ca, în anumite condi ții, să fie posibil ă contribu ția FEPAM la fonduri mutuale care acord ă compensa ții financiare pescarilor pentru pierderile economice cauzate de fenomene climatice nefavorabile, incidente de mediu sau pentru costuri de salvare. (38) Pentru a adapta activit ățile de pescuit la posibilit ățile de pescuit, FEPAM ar trebui s ă poată sprijini proiectarea, dezvoltarea, monitorizarea, evaluarea și gestionarea sistemelor de alocare a posibilit ăților de pescuit.RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/5 ( 1 ) Regulamentul (CE) nr. 199/2008 al Consiliului din 25 februarie 2008 privind instituirea unui cadru comunitar pentru colectare a, gestionarea și utilizarea datelor din sectorul pescuitului și sprijinirea consultanț ei științifice cu privire la politica comună în domeniul pescuitului (JO L 60, 5.3.2008, p. 1). 259 REGULAMENTUL PRIVIND FEPAM(39) Sunt extrem de importante integrarea în FEPAM a preocup ărilor legate de mediu și sprijinirea aplic ării măsurilor de conservare din cadrul PCP, ținând totu și cont de condi țiile diferite din diversele ape ale Uniunii. În acest scop, este esențială elaborarea unei abord ări pe regiuni a m ăsurilor de conservare. (40) În mod similar, FEPAM ar trebui s ă poată sprijini reducerea impactului pescuitului asupra mediului marin, mai ales prin promovarea ecoinov ării și a folosirii unor unelte și echipamente de pescuit mai selective, precum și prin măsuri care s ă vizeze protejarea și refacerea biodiversit ății și ecosistemelor marine și a serviciilor pe care le furnizează acestea, în conformitate cu Strategia UE în domeniul biodiversit ății pentru 2020. (41) În conformitate cu obiectivul principal al Strategiei Europa 2020 în ceea ce prive ște schimb ările climatice și eficiența energetic ă, FEPAM ar trebui s ă poată sprijini investi țiile la bord și auditurile energetice. (42) În vederea minimiz ării efectelor schimb ărilor climatice și a amelior ării eficienței energetice a navelor de pescuit, ar trebui să fie posibil ă acordarea de sprijin pentru modernizarea și înlocuirea motoarelor principale și secundare, cu condiț ia ca operatorilor activi în pescuitul costier la scar ă mică să li se acorde prioritate în procesul de selec ție pentru a îmbun ătăți accesul acestora la finan țare și cu condi ția ca navele de dimensiuni mai mari s ă contribuie la reducerea puterii motorului. (43) Pentru a nu pune în pericol obiectivul referitor la durabilitate al reformei PCP, cuantumul sprijinului financiar care poate fi alocat m ăsurilor care vizeaz ă flota, cum ar fi încetarea temporar ă și definitiv ă a activit ăților, precum și înlocuirea motorului ar trebui s ă fie plafonat, iar durata pentru care poate fi acordat sprijin financiar pentru încetarea definitiv ă a activit ăților ar trebui s ă fie limitat ă. (44) În conformitate cu interdic ția de aruncare înapoi în mare a capturilor, introdus ă de PCP, FEPAM ar trebui s ă susțină investițiile la bord care urm ăresc utilizarea optim ă a capturilor de pe ște nedorite și valorificarea componentelor prea puțin utilizate ale capturilor de pe ște. Având în vedere resursele reduse, pentru a se maximiza valoarea capturilor de pe ște, FEPAM ar trebui s ă sprijine, de asemenea, investi țiile la bord care urm ăresc sporirea valorii adăugate a capturilor de pe ște. (45) Fiind recunoscut ă importan ța porturilor de pescuit, a locurilor de debarcare și a adă posturilor, FEPAM ar trebui s ă susțină investițiile relevante menite în special s ă sporeasc ă eficiența energetic ă, protecția mediului, calitatea produselor debarcate, precum și să îmbunătățească condiț iile de siguran ță și de munc ă. (46) Este esen țial pentru Uniune s ă se ating ă un echilibru sustenabil între resursele de ap ă dulce și exploatarea acestora. Prin urmare, având în vedere impactul asupra mediului și păstrându-se, totodată , viabilitatea economic ă a acestor sectoare, ar trebui prev ăzute măsuri corespunz ătoare care să sus țină pescuitul în apele interioare. (47) În conformitate cu Comunicarea Comisiei din 19 septembrie 2002, adresată Consiliului și Parlamentului European, intitulată „Strategia pentru dezvoltarea durabil ă a acvaculturii europene”, și cu Comunicarea Comisiei din 29 aprilie 2013, adresat ă Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social și Comitetului regiunilor, intitulată „Orientările strategice pentru dezvoltarea durabil ă a acvaculturii UE,” cu obiectivele PCP și cu Strategia Europa 2020, FEPAM ar trebui s ă sprijine dezvoltarea durabil ă a sectorului acvaculturii din punct de vedere economic, social și de mediu. (48) Datorit ă impactului pe care l-ar putea avea animalele de cresc ătorie evadate din cadrul siturilor de acvacultur ă asupra popula țiilor marine s ălbatice, FEPAM nu ar trebui s ă ofere stimulente pentru cre șterea de organisme modificate genetic. (49) Acvacultura contribuie la cre șterea economic ă și la crearea locurilor de muncă în regiunile costiere și rurale. Prin urmare, este esen țial ca FEPAM s ă fie accesibil întreprinderilor din sectorul acvaculturii, în special întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), ș i să contribuie la implicarea unor noi produc ători în afaceri în sectorul acvaculturii. În vederea îmbun ătățirii competitivit ății și a performan ței economice a activit ăților din sectorul acvaculturii, este esențial să se stimuleze inovarea și antreprenoriatul. Prin urmare, FEPAM ar trebui s ă poată susține opera țiunile inovatoare, dezvoltarea afacerilor întreprinderilor din domeniul acvaculturii în general, inclusiv a acvaculturii în scopuri nealimentare și de larg, precum și activități complementare cum ar fi turismul pentru pescuitul cu undi ța, serviciile de mediu aferente acvaculturii sau activit ățile educaționale. (50) De asemenea, investi țiile în capitalul uman sunt esen țiale pentru cre șterea competitivit ății și a performan ței economice ale activit ăților din sectorul acvaculturii. Prin urmare, FEPAM ar trebui s ă poată sprijini înv ățarea pe tot parcursul vie ții și participarea la re țele, care stimuleaz ă diseminarea cunoș tințelor, precum și serviciile de consiliere care contribuie la îmbun ătățirea performan ței și a competitivit ății generale a operatorilor. (51) În vederea aducerii unei contribu ții la dezvoltarea siturilor și infrastructurilor de acvacultur ă, FEPAM ar trebui s ă poată sprijini autorit ățile naționale și regionale în alegerile lor strategice, în special în ceea ce prive ște definirea și cartografierea zonelor care pot fi considerate cele mai potrivite pentru dezvoltarea acvaculturii.RO L 149/6 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.5.2014 (28) Statele membre ar trebui s ă elaboreze sec țiunea privind colectarea de date din cadrul programului în conformitate cu programul multianual al Uniunii, astfel cum este men ționat în Regulamentul (CE) nr. 199/2008 al Consiliu lui ( 1 ). Pentru a se adapta la nevoile specifice legate de activit ățile de colectare de date, statele membre, în conformitate cu regulamentul men ționat, ar trebui s ă elaboreze un program de activitate care ar trebui s ă fie aprobat de Comisie. (29) Fondurile care intr ă sub incidenț a gestiunii directe, cu excep ția asistenței tehnice din partea Comisiei, ar trebui s ă fie predefinite prin obiective cu un grad de flexibilitate de 5 % și să fie reglementate de programe de activitate anuale. (30) În vederea îmbun ătățirii competitivit ății și a performan ței economice a activit ăților de pescuit, este esen țial să se stimuleze și să se ofere sprijin pentru investi ția în inovare. Pentru a încuraja un nivel mai ridicat al particip ării, procedura de solicitare de sprijin pentru inovare ar trebui s ă fie simplificat ă. (31) De asemenea, investi țiile în capitalul uman sunt esen țiale pentru îmbun ătățirea competitivit ății și a performan ței economice a activit ăților maritime și de pescuit. Prin urmare, FEPAM ar trebui s ă susțină serviciile de consultan ță, cooperarea dintre oamenii de știință și pescari, formarea profesional ă, învățarea pe tot parcursul vie ții, și ar trebui să stimuleze diseminarea cuno ștințelor, să contribuie la îmbun ătățirea performan ței și a competitivit ății generale a operatorilor și să promoveze dialogul social. Recunoscând rolul pe care îl joac ă în comunit ățile de pescuit, so ții, soțiile și partenerii de via ță ai pescarilor independen ți ar trebui, de asemenea, s ă primeasc ă, în anumite condi ții, sprijin pentru formarea profesional ă, învățarea pe tot parcursul vie ții, diseminarea cunoș tințelor și participarea la rețele, care să contribuie la dezvoltarea lor profesional ă. (32) Pentru a ajuta tinerii care se confrunt ă cu dificult ăți în ceea ce prive ște accesul pe pia ța muncii în sectorul pescuitului pe durata unei crize financiare persistente, FEPAM ar trebui s ă sprijine programele de stagiu și cursurile privind practicile de pescuit durabile și conservarea resurselor biologice marine. (33) Fiind cunoscut poten țialul oferit de diversificare celor care practic ă pescuitul costier la scar ă mică, precum și rolul esențial al acestora în cadrul comunit ăților costiere, FEPAM ar trebui s ă ofere sprijin investi țiilor care contribuie la diversificarea veniturilor pescarilor prin dezvoltarea unor activit ăți complementare, incluzând investi ții la bord, turismul pentru pescuitul cu undi ța, restaurante, servicii de mediu aferente pescuitului și activități educaționale referitoare la pescuit. (34) Crearea și dezvoltarea unor noi activit ăți economice în sectorul pescuitului de c ătre tinerii pescari reprezint ă o provocare din punct de vedere financiar și constituie un element care ar trebui luat în considerare în procesul de alocare și de identificare a fondurilor din cadrul FEPAM. Dezvoltarea respectiv ă este esen țială pentru competiti vitatea sectorului pescuitului din Uniune. Prin urmare, ar trebui instituit un sprijin pentru tinerii pescari care demarează activități de pescuit, pentru a facilita ini țierea unor astfel de activit ăți de către aceștia. Pentru a asigura viabilitatea noilor activit ăți economice sprijinite în cadrul FEPAM, sprijinul ar trebui s ă fie condi ționat de dobândirea aptitudinilor și competenț elor necesare. Sprijinul pentru demararea unei afaceri ar trebui s ă contribuie doar la achizi ționarea primului vas de pescuit. (35) În vederea abord ării nevoilor în materie de s ănătate și securitate la bordul navelor, FEPAM ar trebui s ă susțină investițiile care vizeaz ă garantarea siguran ței, a condiț iilor de lucru, a s ănătății și a igienei la bord, cu condi ția ca investiția sprijinit ă să depășească cerințele prevăzute de dreptul Uniunii sau de cel intern. (36) Ar trebui s ă fie stabilite norme pentru acordarea indemniza țiilor și compensa țiilor financiare pescarilor și arma torilor navelor de pescuit în cazul încet ării temporare a activit ăților de pescuit, dac ă încetarea temporar ă a activit ății este consecinț a directă a anumitor m ăsuri de conservare, excluzând stabilirea și alocarea posibilit ăților de pescuit, este prevăzută în anumite planuri de gestionare a activit ăților de pescuit la nivel na țional sau la nivelul Uniunii sau rezultă din nereînnoirea acordurilor de parteneriat în domeniul pescuitului durabil sau a protocoalelor la acestea. Astfel de norme ar trebui s ă fie stabilite, de asemenea, în cazurile de încetare definitiv ă a activităților de pescuit. (37) Ar trebui ca, în anumite condi ții, să fie posibil ă contribu ția FEPAM la fonduri mutuale care acord ă compensa ții financiare pescarilor pentru pierderile economice cauzate de fenomene climatice nefavorabile, incidente de mediu sau pentru costuri de salvare. (38) Pentru a adapta activit ățile de pescuit la posibilit ățile de pescuit, FEPAM ar trebui s ă poată sprijini proiectarea, dezvoltarea, monitorizarea, evaluarea și gestionarea sistemelor de alocare a posibilit ăților de pescuit.RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/5 ( 1 ) Regulamentul (CE) nr. 199/2008 al Consiliului din 25 februarie 2008 privind instituirea unui cadru comunitar pentru colectare a, gestionarea și utilizarea datelor din sectorul pescuitului și sprijinirea consultanț ei științifice cu privire la politica comună în domeniul pescuitului (JO L 60, 5.3.2008, p. 1). 260(52) În vederea promov ării unei acvaculturi durabile din punct de vedere social și economic ș i din punctul de vedere al mediului, FEPAM ar trebui s ă poată susține activit ățile din sectorul acvaculturii care respect ă foarte mult mediul, conversia la managementul de mediu a întreprinderilor din sector, utilizarea sistemelor de audit, precum și conversia la acvacultura ecologic ă. În mod similar, FEPAM ar trebui, de asemenea, s ă poată susține acvacultura care furnizeaz ă servicii de mediu speciale. (53) Fiind cunoscut ă importan ța protecției consumatorilor, FEPAM ar trebui s ă poată asigura sprijinul corespunz ător pentru fermieri în vederea prevenirii și atenuării riscurilor la adresa s ănătății publice ș i a animalelor care pot fi cauzate de cre șterea animalelor de acvacultur ă. (54) Fiind recunoscut riscul investi țiilor în activit ățile din sectorul acvaculturii, FEPAM ar trebui s ă poată promova securitatea afacerilor prin contribuț ia la asigurarea stocurilor, garantând, prin urmare, veniturile produc ătorilor în cazul unor pierderi neobi șnuite de produc ție provocate în special de dezastrele naturale, evenimentele climatice adverse, schimb ările bruște în ceea ce prive ște calitatea apei, bolile sau infest ările parazitare și distrugerea insta lațiilor de produc ție. (55) Dat fiind că abordarea bazat ă pe dezvoltarea local ă plasată sub responsabilitatea comunit ății s-a dovedit a fi, de-a lungul anilor, util ă în promovarea dezvolt ării zonelor de pescuit și de acvacultur ă, precum și a zonelor rurale prin luarea în considerare în totalitate a nevoilor multisectoriale pentru dezvoltarea endogen ă, pe viitor este necesar s ă se continue și să se consolideze sprijinul acordat. (56) În sectoarele pescuitului și acvaculturii, dezvoltarea local ă plasată sub responsabilitatea comunit ății ar trebui s ă încurajeze abordă rile inovatoare pentru stimularea cre șterii economice și crearea locurilor de munc ă, în special prin creșterea valorii ad ăugate a produselor pesc ărești și prin diversificarea economiei locale c ătre noi activit ăți economice, inclusiv că tre cele oferite de „cre șterea albastr ă” și sectoarele maritime mai mari. (57) Dezvoltarea durabil ă a sectoarelor pescuitului și acvaculturii ar trebui s ă contribuie la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 privind promovarea incluziunii sociale și reducerea s ărăciei, la crearea de locuri de muncă și la încurajarea inovă rii la nivel local. De asemenea, as trebui s ă contribuie la realizarea obiectivului coeziunii teritoriale, care este una dintre principalele priorit ăți ale TFUE. (58) Dezvoltarea local ă plasată sub responsabilitatea comunit ății ar trebui pus ă în aplicare prin intermediul unei abordări ascendente de c ătre parteneriatele locale care sunt compuse din reprezentan ți ai sectorului public, ai sectorului privat și ai sectorului societ ății civile și să reflecte în mod corect societatea local ă. Acești actori locali se află în poziția ideală pentru a elabora și a pune în aplicare strategii multisectoriale de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunit ății, menite s ă satisfacă nevoile zonei de pescuit locale din care fac parte. Este important să se garanteze că niciun grup cu un anumit interes nu de ține mai mult de 49 % din drepturile de vot în cadrul organismelor de luare a deciziilor ale grupurilor locale de ac țiune (FLAG-uri) în sectorul pescuitului. (59) Interconectarea diferitelor parteneriate locale este o caracteristic ă esențială a acestei abordă ri. Cooperarea dintre parteneriatele locale constituie, prin urmare, un instrument important de dezvoltare care ar trebui s ă fie sprijinit de FEPAM. (60) Sprijinul acordat zonelor de pescuit prin intermediul FEPAM ar trebui coordonat cu sprijinul pentru dezvoltare locală oferit de alte fonduri ale Uniunii și ar trebui s ă vizeze toate aspectele care țin de elaborarea și punerea în aplicare a strategiilor de dezvoltare local ă plasate sub responsabilitatea comunit ății și a operațiunilor FLAG-urilor, precum și costurile de revigorare a zonelor locale și de desfășurare a parteneriatelor locale. (61) În vederea asigur ării viabilit ății pescuitului și a acvaculturii pe o pia ță extrem de competitiv ă, este necesar s ă se prevadă dispozi ții care să ofere sprijin pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1379/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 ), precum și pentru activit ățile de comercializare și prelucrare efectuate de operatori cu scopul de a maximiza valoarea produselor pesc ărești și de acvacultur ă. Ar trebui s ă se acorde o atenț ie specială promov ării operațiunilor care integreaz ă activitățile de produc ție, prelucrare și comercia lizare din cadrul lanț ului de aprovizionare sau care constau în procese sau metode inovatoare. La acordarea sprijinului, ar trebui s ă se acorde prioritate organiza țiilor de produc ători și asociațiilor de organiza ții de produ cători. În ceea ce prive ște planurile de produc ție și comercializare, ar trebui s ă fie eligibile pentru sprijin numai organizațiilor de produc ători și asociațiilor de organiza ții de produc ători. Pentru a se putea adapta la noua politic ă privind interdic ția de aruncare înapoi în mare a capturilor, FEPAM ar trebui s ă susțină, de asemenea, prelucrarea capturilor nedorite. (62) Regulamentul (UE) nr. 1379/2013 prevede un mecanism de stocare pentru produsele pesc ărești destinate consumului uman, în vederea stimul ării stabiliz ării piețelor. Pentru a asigura tranzi ția de la mecanismele de intervenție pe pia ță către o nou ă abordare axat ă pe planificarea și gestionarea activit ăților de produc ție și de comercializare, sprijinul acordat de FEPAM ar trebui eliminat treptat pân ă la 31 decembrie 2018.RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/7 ( 1 ) Regulamentul (UE) nr. 1379/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind organizarea comun ă a piețelor în sectorul produselor pesc ărești și de acvacultur ă, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1184/2006 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 104/2000 al Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 1). 261 REGULAMENTUL PRIVIND FEPAM(63) Fiind recunoscut ă concuren ța din ce în ce mai acerb ă cu care se confrunt ă cei care practic ă pescuitul costier la scară mică, FEPAM ar trebui s ă poată susține inițiativele antreprenoriale ale acestor pescari, ini țiative care confer ă o valoare adă ugată capturilor de pe ște ale acestora, în special prin prelucrarea sau comercializarea direct ă a respec tivelor capturi de pe ște. (64) Dat fiind faptul că activit ățile de pescuit din regiunile ultraperiferice ale Uniunii întâmpin ă dificultăți legate, în special, de îndep ărtarea acestora și de condi țiile climatice deosebite, FEPAM ar trebui s ă poată lua în considerare dezavantajele specifice ale acestor regiuni, recunoscute la articolul 349 din TFUE. (65) În vederea men ținerii competitivit ății anumitor produse pesc ărești și de acvacultur ă provenite din regiunile ultra periferice ale Uniunii în raport cu produsele similare din alte regiuni ale Uniunii, Uniunea a introdus, în 1992, măsuri pentru compensarea costurilor suplimentare conexe din sectorul pescuitului. M ăsurile aplicate pentru perioada 2007-2013 sunt stabilite în Regulamentul (CE) nr. 791/2007. Este necesar s ă se acorde în continuare sprijin pentru compensarea costurilor suplimentare generate de pescuitul, cre șterea, prelucrarea și comercializarea anumitor produse pesc ărești și de acvacultur ă din regiunile ultraperiferice ale Uniunii, începând cu 1 ianuarie 2014, astfel încât compensa ția să contribuie la men ținerea viabilit ății economice a operatorilor din respectivele regiuni. (66) Având în vedere condi țiile de comercializare diferite din regiunile ultraperiferice, fluctua țiile capturilor și ale stocurilor, precum și ținând cont de cererile pie ței, deciziile cu privire la produsele pesc ărești eligibile pentru compensa ții, cantitățile maxime ale acestora și cuantumurile compens ărilor în cadrul aloc ării totale acordate fiecărui stat membru ar trebui l ăsate la latitudinea statelor membre implicate. (67) Statele membre ar trebui s ă fie autorizate s ă diferențieze lista și cantitățile de produse pesc ărești în cauză, precum și cuantumurile compensa țiilor din alocarea total ă pe stat membru. De asemenea, statele membre ar trebui s ă fie autorizate să îș i ajusteze planurile de compensare, dac ă acest lucru este justificat de schimbarea situa ției. (68) Statele membre ar trebui s ă stabileasc ă cuantumul compensa țiilor la un nivel care s ă permită o compensare corespunz ătoare a costurilor suplimentare generate de dezavantajele specifice regiunilor ultraperiferice. Pentru a se evita supracompensarea, aceast ă sumă ar trebui s ă fie propor țională cu costurile suplimentare pe care ajutoarele sunt menite s ă le compenseze. În acest scop, ar trebui de asemenea, luate în considerare alte tipuri de interven ții publice care au un impact asupra nivelului costurilor suplimentare. (69) Este extrem de important ca statele membre și operatorii s ă dețină mijloacele necesare pentru a efectua controale la un standard ridicat, prin urmare asigurându-se respectarea normelor PCP și, în acela și timp, exploatarea sustenabil ă a resurselor acvatice vii. Ar trebui s ă fie posibil, prin urmare, ca FEPAM s ă sprijine statele membre și operatorii în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului ( 1 ). Prin crearea unei culturi a respect ării normelor, sprijinul respectiv contribuie la cre șterea durabil ă. (70) Sprijinul acordat statelor membre în temeiul Regulamentului (CE) nr. 861/2006 cu privire la cheltuielile generate de punerea în aplicare a sistemului de control al Uniunii ar trebui s ă fie sporit în cadrul FEPAM, urm ărindu-se logica care st ă la baza unui fond unic. (71) În conformitate cu obiectivele politicii Uniunii în materie de control și executare, este oportun ă alocarea unei durate minime pentru controlul activit ăților de pescuit în ceea ce prive ște utilizarea navelor, aeronavelor și elicopterelor de patrulare, durat ă care trebuie stabilit ă exact pentru a oferi o baz ă pentru sprijinul din cadrul FEPAM. (72) Având în vedere importan ța cooperării dintre statele membre în domeniul controlului, FEPAM ar trebui s ă poată oferi sprijin în acest sens. (73) Ar trebui s ă se adopte m ăsuri care sprijin ă colectarea, gestionarea și utilizarea datelor din sectorul pescuitului, astfel cum se specific ă în programul multianual al Uniunii, în special pentru sprijinirea programelor na ționale și a gestionării și utilizării datelor pentru analiza științifică și punerea în aplicare a PCP. Sprijinul acordat statelor membre în temeiul Regulamentului (CE) nr. 861/2006 pentru cheltuielile suportate în leg ătură cu colectarea, gestionarea și utilizarea datelor din sectorul pescuitului ar trebui continuat în temeiul FEPAM, urm ărindu-se logica care st ă la baza unui fond unic. (74) Deciziile bune și eficiente cu privire la gestionarea pescuitului în cadrul PCP ar trebui s ă fie sprijinite de activit ăți de cercetare și de cooperare, de furnizarea de avize științifice și socioeconomice și de consilierea necesar ă pentru punerea în aplicare și dezvoltarea PCP, inclusiv în zonele sensibile din punct de vedere biogeografic. (75) De asemenea, este necesar ă sprijinirea cooper ării între statele membre și, după caz, cu țările terțe, cu privire la colectarea datelor în cadrul aceluia și bazin maritim, precum și cu organismele științifice interna ționale relevante.RO L 149/8 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.5.2014 ( 1 ) Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respect ării normelor politicii comune în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 847/96, (CE) nr. 2371/2002, (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 768/2005, (CE) nr. 2115/2005, (CE) nr. 2166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007, (CE) nr. 676/2007, (CE) nr. 1098/2007, (CE) nr. 1300/2008, (CE) nr. 1342/2008 și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1627/94 și (CE) nr. 1966/2006 (JO L 343, 22.12.2009, p. 1).(52) În vederea promov ării unei acvaculturi durabile din punct de vedere social și economic ș i din punctul de vedere al mediului, FEPAM ar trebui s ă poată susține activit ățile din sectorul acvaculturii care respect ă foarte mult mediul, conversia la managementul de mediu a întreprinderilor din sector, utilizarea sistemelor de audit, precum și conversia la acvacultura ecologic ă. În mod similar, FEPAM ar trebui, de asemenea, s ă poată susține acvacultura care furnizeaz ă servicii de mediu speciale. (53) Fiind cunoscut ă importan ța protecției consumatorilor, FEPAM ar trebui s ă poată asigura sprijinul corespunz ător pentru fermieri în vederea prevenirii și atenuării riscurilor la adresa s ănătății publice ș i a animalelor care pot fi cauzate de cre șterea animalelor de acvacultur ă. (54) Fiind recunoscut riscul investi țiilor în activit ățile din sectorul acvaculturii, FEPAM ar trebui s ă poată promova securitatea afacerilor prin contribuț ia la asigurarea stocurilor, garantând, prin urmare, veniturile produc ătorilor în cazul unor pierderi neobi șnuite de produc ție provocate în special de dezastrele naturale, evenimentele climatice adverse, schimb ările bruște în ceea ce prive ște calitatea apei, bolile sau infest ările parazitare și distrugerea insta lațiilor de produc ție. (55) Dat fiind că abordarea bazat ă pe dezvoltarea local ă plasată sub responsabilitatea comunit ății s-a dovedit a fi, de-a lungul anilor, util ă în promovarea dezvolt ării zonelor de pescuit și de acvacultur ă, precum și a zonelor rurale prin luarea în considerare în totalitate a nevoilor multisectoriale pentru dezvoltarea endogen ă, pe viitor este necesar s ă se continue și să se consolideze sprijinul acordat. (56) În sectoarele pescuitului și acvaculturii, dezvoltarea local ă plasată sub responsabilitatea comunit ății ar trebui s ă încurajeze abordă rile inovatoare pentru stimularea cre șterii economice și crearea locurilor de munc ă, în special prin creșterea valorii ad ăugate a produselor pesc ărești și prin diversificarea economiei locale c ătre noi activit ăți economice, inclusiv că tre cele oferite de „cre șterea albastr ă” și sectoarele maritime mai mari. (57) Dezvoltarea durabil ă a sectoarelor pescuitului și acvaculturii ar trebui s ă contribuie la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 privind promovarea incluziunii sociale și reducerea s ărăciei, la crearea de locuri de muncă și la încurajarea inovă rii la nivel local. De asemenea, as trebui s ă contribuie la realizarea obiectivului coeziunii teritoriale, care este una dintre principalele priorit ăți ale TFUE. (58) Dezvoltarea local ă plasată sub responsabilitatea comunit ății ar trebui pus ă în aplicare prin intermediul unei abordări ascendente de c ătre parteneriatele locale care sunt compuse din reprezentan ți ai sectorului public, ai sectorului privat și ai sectorului societ ății civile și să reflecte în mod corect societatea local ă. Acești actori locali se află în poziția ideală pentru a elabora și a pune în aplicare strategii multisectoriale de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunit ății, menite s ă satisfacă nevoile zonei de pescuit locale din care fac parte. Este important să se garanteze că niciun grup cu un anumit interes nu de ține mai mult de 49 % din drepturile de vot în cadrul organismelor de luare a deciziilor ale grupurilor locale de ac țiune (FLAG-uri) în sectorul pescuitului. (59) Interconectarea diferitelor parteneriate locale este o caracteristic ă esențială a acestei abordă ri. Cooperarea dintre parteneriatele locale constituie, prin urmare, un instrument important de dezvoltare care ar trebui s ă fie sprijinit de FEPAM. (60) Sprijinul acordat zonelor de pescuit prin intermediul FEPAM ar trebui coordonat cu sprijinul pentru dezvoltare locală oferit de alte fonduri ale Uniunii și ar trebui s ă vizeze toate aspectele care țin de elaborarea și punerea în aplicare a strategiilor de dezvoltare local ă plasate sub responsabilitatea comunit ății și a operațiunilor FLAG-urilor, precum și costurile de revigorare a zonelor locale și de desfășurare a parteneriatelor locale. (61) În vederea asigur ării viabilit ății pescuitului și a acvaculturii pe o pia ță extrem de competitiv ă, este necesar s ă se prevadă dispozi ții care să ofere sprijin pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1379/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 ), precum și pentru activit ățile de comercializare și prelucrare efectuate de operatori cu scopul de a maximiza valoarea produselor pesc ărești și de acvacultur ă. Ar trebui s ă se acorde o atenț ie specială promov ării operațiunilor care integreaz ă activitățile de produc ție, prelucrare și comercia lizare din cadrul lanț ului de aprovizionare sau care constau în procese sau metode inovatoare. La acordarea sprijinului, ar trebui s ă se acorde prioritate organiza țiilor de produc ători și asociațiilor de organiza ții de produ cători. În ceea ce prive ște planurile de produc ție și comercializare, ar trebui s ă fie eligibile pentru sprijin numai organizațiilor de produc ători și asociațiilor de organiza ții de produc ători. Pentru a se putea adapta la noua politic ă privind interdic ția de aruncare înapoi în mare a capturilor, FEPAM ar trebui s ă susțină, de asemenea, prelucrarea capturilor nedorite. (62) Regulamentul (UE) nr. 1379/2013 prevede un mecanism de stocare pentru produsele pesc ărești destinate consumului uman, în vederea stimul ării stabiliz ării piețelor. Pentru a asigura tranzi ția de la mecanismele de intervenție pe pia ță către o nou ă abordare axat ă pe planificarea și gestionarea activit ăților de produc ție și de comercializare, sprijinul acordat de FEPAM ar trebui eliminat treptat pân ă la 31 decembrie 2018.RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/7 ( 1 ) Regulamentul (UE) nr. 1379/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind organizarea comun ă a piețelor în sectorul produselor pesc ărești și de acvacultur ă, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1184/2006 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 104/2000 al Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 1). 262(76) Obiectivul PMI este de a sprijini utilizarea durabil ă a mărilor și oceanelor și de a dezvolta un proces decizional coordonat, coerent și transparent cu privire la politicile care privesc oceanele, m ările, insulele, regiunile costiere și ultraperiferice și sectoarele maritime, astfel cum se reflect ă în Comunicarea Comisiei din 10 octombrie 2007, adresată Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social și Comitetului Regiunilor, intitulat ă „O politic ă maritim ă integrat ă pentru Uniunea European ă”. (77) Este necesar ă o finanț are susținută pentru punerea în aplicare și dezvoltarea ulterioar ă a PMI pentru Uniune, necesitate reflectat ă în Regulamentul (UE) nr. 1255/2011, în declara țiile Consiliului, în rezolu țiile Parlamentului European și în avizele Comitetului Regiunilor. Se preconizeaz ă că dezvoltarea sectorului maritim prin acordarea de sprijin financiar pentru ac țiunile legate de PMI s ă aibă un impact semnificativ în ceea ce prive ște coeziunea economic ă, socială și teritorial ă. (78) FEPAM ar trebui s ă susțină promovarea guvernan ței maritime integrate la toate nivelurile, în special prin schimburi de bune practici, precum și prin dezvoltarea ulterioar ă și punerea în aplicare a strategiilor privind bazinele maritime. Aceste strategii urm ăresc să stabileasc ă un cadru integrat pentru abordarea provoc ărilor comune în bazinele maritime europene, s ă consolideze cooperarea între p ărțile interesate pentru a maximiza utilizarea instru mentelor financiare și a fondurilor Uniunii, precum și să contribuie la coeziunea economic ă, socială și teritorial ă a Uniunii. Din perspectiva experien ței CISE, ac țiunile și mecanismele care vizeaz ă îmbunătățirea cooper ării între statele membre pot include cooperarea transfrontalier ă și trans-sectorial ă între sectoare maritime, de exemplu activități în cadrul forumului european al serviciilor de paz ă de coast ă, în vederea promov ării schimbului de experiență și de bune practici pentru a asigura eficacitatea și coerența în cadrul legisla ției relevante existente a Uniunii. (79) FEPAM ar trebui s ă susțină dezvoltarea ulterioar ă a unor instrumente destinate cre ării de sinergii între ini țiativele adoptate în diferite sectoare și care privesc m ările, oceanele și coastele. Acesta este cazul supravegherii maritime integrate, care are drept obiectiv o mai bun ă cunoaștere a situa ției maritime, prin schimburi de informa ții consolidate și securizate între sectoare. Totu și, operațiunile legate de supravegherea maritim ă care fac obiectul domeniului de aplicare al titlului V din partea a treia din TFUE nu ar trebui finan țate prin FEPAM. (80) Interconectarea sistemelor de informa ții operate de sectoarele respective poate necesita mobilizarea mecanismelor de finanț are proprii ale acestor sisteme într-o manier ă coerent ă și în conformitate cu TFUE. Pentru dezvoltarea sustenabil ă a zonelor marine și a regiunilor costiere sunt esen țiale amenajarea spa țială maritim ă și gestionarea integrată a zonelor costiere, ambele contribuind la îndeplinirea obiectivelor legate de gestionarea bazat ă pe ecosisteme și la dezvoltarea leg ăturilor dintre uscat și mare. De asemenea, aceste unelte sunt importante pentru gestionarea diverselor utiliz ări ale coastelor, m ărilor și oceanelor noastre, pentru a permite dezvoltarea economic ă durabilă a acestora și pentru a stimula investi țiile transfrontaliere, iar prin punerea în aplicare a Directivei 2008/56/CE vor fi definite mai exact limitele durabilit ății activităților umane care au un impact asupra mediului marin. În plus, este necesar s ă se îmbun ătățească cunoștințele despre lumea marin ă și să se stimuleze inovarea prin facilitarea colect ării, partajarea gratuit ă, reutilizarea și diseminarea datelor referitoare la starea oceanelor și mărilor. (81) FEPAM ar trebui s ă sprijine cre șterea economic ă durabilă, ocuparea for ței de munc ă, inovarea și competitivitatea în cadrul sectoarelor maritime și în regiunile costiere. Este deosebit de important s ă se identifice atât obstacolele legate de reglementare și deficiențele în materie de competen ță care împiedic ă creșterea în sectoarele maritime emergente și viitoare, cât și operațiunile menite s ă încurajeze investi țiile în inovarea tehnologic ă, necesare pentru a spori potențialul de afaceri al aplica țiilor marine și maritime. (82) FEPAM ar trebui s ă fie complementar și coerent cu instrumentele financiare existente și viitoare puse la dispozi ție de Uniune și de statele membre, la nivel na țional și subnațional, în vederea promov ării dezvolt ării economice, sociale și teritoriale durabile, a protec ției și utilizării durabile a oceanelor, m ărilor și coastelor, contribuind la încurajarea unei cooper ări mai eficace între statele membre și regiunile costiere, insulare și ultraperiferice ale acestora, luându-se în considerare ordinea priorit ăților și progresul proiectelor na ționale și locale. FEPAM ar trebui să fie armonizat cu alte politici ale Uniunii care pot avea o dimensiune maritim ă, în special cu FEDR, cu Fondul de coeziune și cu FSE, precum și cu Programul-cadru pentru cercetare „Orizont 2020” instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 ).RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/9 ( 1 ) Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Programului- cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) – Orizont 2020 și de abrogare a Deciziei nr. 1982/2006/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 104). 263 REGULAMENTUL PRIVIND FEPAM(83) În vederea realiz ării obiectivelor PCP la nivel global, Uniunea joac ă un rol activ în activit ățile organiza țiilor internaționale. Prin urmare, este esen țial ca Uniunea s ă contribuie la activit ățile unor astfel de organiza ții care contribuie la asigurarea conserv ării și exploatării sustenabile a resurselor piscicole în marea liber ă și în apele țărilor terțe. Sprijinul acordat organiza țiilor interna ționale în temeiul Regulamentului (CE) nr. 861/2006 ar trebui continuat în cadrul FEPAM, urm ărindu-se astfel logica care st ă la baza unui fond unic. (84) În vederea îmbun ătățirii guvernan ței în cadrul PCP și pentru a se asigura func ționarea eficace a consiliilor consul tative, este esen țial ca acestea să primeasc ă fonduri suficiente și permanente pentru a- și putea îndeplini cu eficacitate rolul consultativ în cadrul PCP. Urm ărind logica care st ă la baza unui fond unic, sprijinul acordat consiliilor consultative în cadrul FEPAM ar trebui s ă înlocuiasc ă sprijinul acordat consiliilor consultative regionale în temeiul Regulamentului (CE) nr. 861/2006. (85) Prin intermediul asisten ței tehnice, FEPAM ar trebui s ă faciliteze punerea în aplicare a programelor opera ționale, prin promovarea, printre altele, a abord ărilor și practicilor inovatoare în m ăsură să asigure o punere în aplicare simplă și transparent ă. De asemenea, asisten ța tehnică ar trebui s ă includă înființarea unei re țele europene a FLAG- urilor, care să vizeze consolidarea capacit ăților, diseminarea informa țiilor, schimburile de experien ță și susținerea cooperării între parteneriatele locale. (86) În interesul unui bun parteneriat de munc ă și al promov ării corespunz ătoare a asisten ței acordate de Uniune, ar trebui prev ăzute acțiuni de informare și publicitate cât mai ample referitor la sprijinul acordat de Uniune. Autoritățile responsabile cu gestionarea asisten ței ar trebui s ă răspundă și de aceste aspecte de informare ș i publicitate și de informarea Comisiei cu privire la m ăsurile adoptate în acest scop. (87) În ceea ce prive ște toate opera țiunile finan țate în temeiul prezentului regulament, atât în cadrul gestiunii partajate, cât și în cadrul gestiunii directe, este necesar s ă se asigure protec ția intereselor financiare ale Uniunii prin aplicarea corespunz ătoare a legisla ției relevante referitoare la protec ția intereselor respective și să se garanteze efectuarea controalelor corespunz ătoare de c ătre statele membre și Comisie. (88) Pentru a aborda condi țiile specifice ale PCP men ționate în Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și pentru a contribui la respectarea normelor PCP, ar trebui prev ăzute dispozi ții suplimentare fa ță de normele privind întreruperea termenului de plat ă, astfel cum este stabilit în Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. În cazul în care un stat membru sau un operator nu î și îndepline ște obligațiile în temeiul PCP sau în cazul în care Comisia are dovezi care sugereaz ă o astfel de neîndeplinire a obliga țiilor, Comisia ar trebui s ă poată, ca măsură preventiv ă, să întrerup ă termenele de plat ă. (89) De asemenea, pe lâng ă posibilitatea de întrerupere a termenelor de plat ă, și pentru a evita un risc evident de a ajunge să ramburseze cheltuieli neeligibile, Comisia ar trebui s ă poată suspenda pl ățile în cazul unei înc ălcări grave a normelor PCP de c ătre un stat membru. (90) Programele opera ționale ar trebui s ă facă obiectul monitoriz ării și evaluării în vederea îmbun ătățirii calității lor și pentru a demonstra realiz ările acestora. Comisia ar trebui s ă stabileasc ă cadrul unui sistem comun de monitorizare și evaluare, asigurând, printre altele, disponibilitatea datelor relevante în timp util. În acest context, ar trebui stabilită o listă de indicatori și impactul politicii FEPAM ar trebui s ă fie evaluat de că tre Comisie în raport cu obiectivele specifice. (91) Responsabilitatea pentru monitorizarea punerii în aplicare a unui program opera țional ar trebui partajat ă între autoritatea de gestionare și un comitet de monitorizare înființ at în acest scop. În acest sens, ar trebui s ă fie precizate responsabilit ățile care revin autorit ății de gestionare și comitetului de monitorizare. Monitorizarea programului opera țional ar trebui s ă implice redactarea unui raport anual de punere în aplicare care trebuie înaintat Comisiei. (92) În vederea îmbun ătățirii accesibilit ății și transparen ței informa țiilor privind oportunit ățile de finan țare și beneficiarii proiectelor, în fiecare stat membru ar trebui s ă fie disponibil un site sau portal internet unic con ținând informaț ii privind programele opera ționale, inclusiv listele de opera țiuni sprijinite în cadrul fiec ărui program opera țional. Site- urile internet specifice ale tuturor statelor membre ar trebui s ă fie accesibile, de asemenea, prin intermediul unui site internet oficial al Uniunii unic, pentru a facilita accesul cet ățenilor din diferite state membre la informa țiile publicate de toate statele membre. Aceste informa ții ar trebui s ă fie rezonabile, clare și concrete, astfel încât s ă ofere publicului larg și mai ales contribuabililor europeni o în țelegere a modului în care este cheltuit ă finanț area din partea Uniunii în cadrul FEPAM. Pe lâng ă acest obiectiv, publicarea datelor relevante ar trebui s ă serveasc ă informă rii publicului în leg ătură cu posibilitatea solicit ării de finan țare din partea Uniunii. F ără a aduce atingere punerii în aplicare a Directivei 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 1 ), respectiva publicare poate include numele persoanelor fizice în conformitate cu dreptul intern al statelor membre.RO L 149/10 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.5.2014 ( 1 ) Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protec ția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circula ție a acestor date (JO L 281, 23.11.1995, p. 31).(76) Obiectivul PMI este de a sprijini utilizarea durabil ă a mărilor și oceanelor și de a dezvolta un proces decizional coordonat, coerent și transparent cu privire la politicile care privesc oceanele, m ările, insulele, regiunile costiere și ultraperiferice și sectoarele maritime, astfel cum se reflect ă în Comunicarea Comisiei din 10 octombrie 2007, adresată Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social și Comitetului Regiunilor, intitulat ă „O politic ă maritim ă integrat ă pentru Uniunea European ă”. (77) Este necesar ă o finanț are susținută pentru punerea în aplicare și dezvoltarea ulterioar ă a PMI pentru Uniune, necesitate reflectat ă în Regulamentul (UE) nr. 1255/2011, în declara țiile Consiliului, în rezolu țiile Parlamentului European și în avizele Comitetului Regiunilor. Se preconizeaz ă că dezvoltarea sectorului maritim prin acordarea de sprijin financiar pentru ac țiunile legate de PMI s ă aibă un impact semnificativ în ceea ce prive ște coeziunea economic ă, socială și teritorial ă. (78) FEPAM ar trebui s ă susțină promovarea guvernan ței maritime integrate la toate nivelurile, în special prin schimburi de bune practici, precum și prin dezvoltarea ulterioar ă și punerea în aplicare a strategiilor privind bazinele maritime. Aceste strategii urm ăresc să stabileasc ă un cadru integrat pentru abordarea provoc ărilor comune în bazinele maritime europene, s ă consolideze cooperarea între p ărțile interesate pentru a maximiza utilizarea instru mentelor financiare și a fondurilor Uniunii, precum și să contribuie la coeziunea economic ă, socială și teritorial ă a Uniunii. Din perspectiva experien ței CISE, ac țiunile și mecanismele care vizeaz ă îmbunătățirea cooper ării între statele membre pot include cooperarea transfrontalier ă și trans-sectorial ă între sectoare maritime, de exemplu activități în cadrul forumului european al serviciilor de paz ă de coast ă, în vederea promov ării schimbului de experiență și de bune practici pentru a asigura eficacitatea și coerența în cadrul legisla ției relevante existente a Uniunii. (79) FEPAM ar trebui s ă susțină dezvoltarea ulterioar ă a unor instrumente destinate cre ării de sinergii între ini țiativele adoptate în diferite sectoare și care privesc m ările, oceanele și coastele. Acesta este cazul supravegherii maritime integrate, care are drept obiectiv o mai bun ă cunoaștere a situa ției maritime, prin schimburi de informa ții consolidate și securizate între sectoare. Totu și, operațiunile legate de supravegherea maritim ă care fac obiectul domeniului de aplicare al titlului V din partea a treia din TFUE nu ar trebui finan țate prin FEPAM. (80) Interconectarea sistemelor de informa ții operate de sectoarele respective poate necesita mobilizarea mecanismelor de finanț are proprii ale acestor sisteme într-o manier ă coerent ă și în conformitate cu TFUE. Pentru dezvoltarea sustenabil ă a zonelor marine și a regiunilor costiere sunt esen țiale amenajarea spa țială maritim ă și gestionarea integrată a zonelor costiere, ambele contribuind la îndeplinirea obiectivelor legate de gestionarea bazat ă pe ecosisteme și la dezvoltarea leg ăturilor dintre uscat și mare. De asemenea, aceste unelte sunt importante pentru gestionarea diverselor utiliz ări ale coastelor, m ărilor și oceanelor noastre, pentru a permite dezvoltarea economic ă durabilă a acestora și pentru a stimula investi țiile transfrontaliere, iar prin punerea în aplicare a Directivei 2008/56/CE vor fi definite mai exact limitele durabilit ății activităților umane care au un impact asupra mediului marin. În plus, este necesar s ă se îmbun ătățească cunoștințele despre lumea marin ă și să se stimuleze inovarea prin facilitarea colect ării, partajarea gratuit ă, reutilizarea și diseminarea datelor referitoare la starea oceanelor și mărilor. (81) FEPAM ar trebui s ă sprijine cre șterea economic ă durabilă, ocuparea for ței de munc ă, inovarea și competitivitatea în cadrul sectoarelor maritime și în regiunile costiere. Este deosebit de important s ă se identifice atât obstacolele legate de reglementare și deficiențele în materie de competen ță care împiedic ă creșterea în sectoarele maritime emergente și viitoare, cât și operațiunile menite s ă încurajeze investi țiile în inovarea tehnologic ă, necesare pentru a spori potențialul de afaceri al aplica țiilor marine și maritime. (82) FEPAM ar trebui s ă fie complementar și coerent cu instrumentele financiare existente și viitoare puse la dispozi ție de Uniune și de statele membre, la nivel na țional și subnațional, în vederea promov ării dezvolt ării economice, sociale și teritoriale durabile, a protec ției și utilizării durabile a oceanelor, m ărilor și coastelor, contribuind la încurajarea unei cooper ări mai eficace între statele membre și regiunile costiere, insulare și ultraperiferice ale acestora, luându-se în considerare ordinea priorit ăților și progresul proiectelor na ționale și locale. FEPAM ar trebui să fie armonizat cu alte politici ale Uniunii care pot avea o dimensiune maritim ă, în special cu FEDR, cu Fondul de coeziune și cu FSE, precum și cu Programul-cadru pentru cercetare „Orizont 2020” instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 ).RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/9 ( 1 ) Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Programului- cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) – Orizont 2020 și de abrogare a Deciziei nr. 1982/2006/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 104). 264(93) Pentru a completa și a modifica anumite elemente neesen țiale ale prezentului regulament, Comisiei ar trebui s ă i se delege competen ța de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE în ceea ce prive ște identificarea perioadei de timp și a datelor de începere sau de încheiere relevante ale perioadei cu privire la criteriile de admisibilitate a cererilor, ajustarea procentelor referitoare la alocarea orientativ ă a fondurilor pentru fiecare obiectiv din cadrul gestion ării directe, definirea opera țiunilor și costurilor eligibile pentru investi țiile privind igiena, să nătatea și siguranța și a investi țiilor privind condi țiile de munc ă la bord sau în echipamente individuale, definirea costurilor eligibile ale opera țiilor de protec ție și de refacere a biodiversit ății și ecosistemelor marine în cadrul activit ăților de pescuit durabile, definirea costurilor eligibile pentru investi țiile la bord sau în echipamente care vizeaz ă reducerea emisiilor de poluan ți sau de gaze cu efect de ser ă și sporirea eficien ței energetice a navelor de pescuit, definirea criteriilor pentru calcularea costurilor suplimentare generate de dezavantajele specifice ale regiunilor ultraperiferice, definirea cazurilor de neconformare de c ătre statele membre care pot declan șa între ruperea termenului de plat ă sau suspendarea pl ăților, definirea criteriilor pentru fixarea nivelului corec ției financiare care trebuie aplicat ă și de criterii pentru aplicarea corec țiilor financiare forfetare sau extrapolate și definirea conținutului și construc ției sistemului comun de monitorizare și evaluare. (94) Pentru a se realiza o tranzi ție fără dificultăți de la regimul prev ăzut de Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 la regimul prevăzut de prezentul regulament, Comisiei ar trebui s ă îi fie delegat ă competen ța de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE în ceea ce prive ște stabilirea unor dispoziț ii tranzitorii. (95) Atunci când adopt ă acte delegate în temeiul prezentului regulament, este deosebit de important ă desfășurarea de către Comisie a unor consultă ri adecvate în timpul lucr ărilor sale preg ătitoare, inclusiv la nivel de exper ți. Atunci când preg ătește și elaboreaz ă acte delegate, Comisia ar trebui s ă asigure transmiterea simultan ă, la timp și adecvată a documentelor relevante c ătre Parlamentul European și Consiliu. (96) În vederea asigur ării unor condi ții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competenț e de executare Comisiei în ceea ce prive ște stabilirea defalc ării pe stat membru a resurselor globale disponibile pentru angajamente în cadrul gestiunii partajate, aprobarea programelor opera ționale și a modific ărilor acestora, aprobarea planurilor de activitate pentru colectarea de date, adoptarea programelor de activitate anuale referitoare la asisten ța tehnică la inițiativa Comisiei, recunoa șterea existen ței unor elemente care justific ă o constatare de nerespectare grav ă a obliga țiilor existente în temeiul PCP, constatarea neîndeplinirii de c ătre un stat membru a obliga țiilor care îi revin în temeiul PCP, suspendarea tuturor pl ăților intermediare aferente programului opera țional sau a unei p ărți a acestora, și efectuarea corec țiilor financiare prin anularea total ă sau parțială a sprijinului din partea Uniunii la un program opera țional. Comisia ar trebui s ă adopte aceste acte de punere în aplicare f ără a aplica Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 ). (97) În vederea asigur ării unor condi ții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite Comisiei competen țe de executare și în ceea ce prive ște prezentarea elementelor programului opera țional, normele privind procedurile, formatul și calendarele privind aprobarea, precum și prezentarea și aprobarea modific ărilor referitoare la programele opera ționale, programul de activitate anual în temeiul titlului VI capitolele I și II, structura planului de compensare pentru regiunile ultraperiferice, aplicarea unor puncte procentuale diferite pentru inten sitatea ajutorului de stat, modelul de utilizat de că tre statele membre pentru prezentarea c ătre Comisie a datelor financiare, stabilirea indicatorilor specifici pentru priorit ățile Uniunii, normele privind informa țiile care se comunic ă de către statele membre, precum și datele necesare și sinergiile între posibilele surse de date, formatul și prezentarea rapoartelor anuale de punere în aplicare și elementele care trebuie incluse în evalu ările ex-ante . Respectivele competenț e ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 și să se recurg ă la procedura de examinare. (98) În vederea asigur ării unor condi ții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite Comisiei competen țe de executare și în ceea ce prive ște adoptarea și precizarea oric ăror modific ări ale priorit ăților curente ale Uniunii în ceea ce prive ște executarea și controlul, de stabilire a unor norme pentru prezentarea datelor furnizate de autorit ățile de gestionare, a caracteristicilor tehnice ale m ăsurilor de informare și publicitate referitoare la operațiune și a instruc țiunilor pentru crearea logoului și definirea culorilor standard. Respectivele competen țe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011. Pentru a garanta o procedură mai rapid ă și mai simpl ă, ar trebui s ă se recurg ă la procedura de consultare.RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/11 ( 1 ) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de c ătre statele membre al exercit ării competen țelor de executare de c ătre Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13). 265 REGULAMENTUL PRIVIND FEPAM(99) Deoarece obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisf ăcător de către statele membre, date fiind problemele structurale întâmpinate în dezvoltarea sectorului pescuitului, a sectorului acvaculturii ș i a sectorului maritim, precum și resursele financiare limitate ale statelor membre, dar, având în vedere amploarea și efectele opera țiunilor care trebuie finan țate în cadrul programelor opera ționale, acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, prin furnizarea unui sprijin financiar multianual axat pe priorit ățile relevante, Uniunea poate adopta m ăsuri în conformitate cu principiul subsidiarit ății astfel cum este definit la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul propor ționalității, astfel cum este definit la articolul men ționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor men ționate. (100) Schema de sprijin prev ăzută de prezentul regulament înlocuie ște schema de sprijin instituit ă prin Regulamentul (CE) nr. 2328/2003, Regulamentul (CE) nr. 861/2006, Regulamentul (CE) nr. 1198/2006, Regulamentul (CE) nr. 791/2007, Regulamentul (UE) nr. 1255/2011 și articolul 103 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009. Prin urmare, regulamentele și dispozițiile menționate ar trebui s ă fie abrogate cu începere de la 1 ianuarie 2014. Cu toate acestea, prezentul regulament nu ar trebui s ă afecteze continuarea sau modificarea asisten ței aprobate de c ătre Comisie în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1198/2006 sau a oric ăror alte dispozi ții legislative aplicabile asisten ței respective la 31 decembrie 2013. (101) Este oportun s ă fie aliniat ă durata de aplicare a prezentului regulament cu cea a regulamentului (UE) nr. 1303/2013. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui s ă se aplice de la 1 ianuarie 2014, ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT: TITLUL I OBIECT, DOMENIU DE APLICARE ȘI DEFINI ȚII Articolul 1 Obiect Prezentul regulament define ște măsurile financiare ale Uniunii necesare pentru punerea în aplicare: (a) a politicii comune în domeniul pescuitului (PCP); (b) a măsurilor relevante legate de dreptul m ării; (c) a dezvolt ării durabile a domeniilor pescuitului și acvaculturii și a pescuitului în apele interioare; și (d) a politicii maritime integrate (PMI). Articolul 2 Domeniul de aplicare geografic Prezentul regulament se aplic ă operațiunilor desf ășurate pe teritoriul Uniunii, în absen ța unor dispozi ții contrare prev ăzute de prezentul regulament. Articolul 3 Definiții (1) În sensul prezentului regulament și fără a se aduce atingere alineatului (2) din prezentul articol, se aplic ă definițiile prevăzute la articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, la articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 1379/2013, la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 și la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. (2) În sensul prezentului regulament, se aplic ă următoarele defini ții: 1. „mediul comun pentru schimbul de informa ții” („CISE”) înseamn ă o rețea de sisteme cu structur ă descentralizat ă, dezvoltată pentru schimbul de informa ții între utilizatori în vederea îmbun ătățirii gradului lor de cunoa ștere a activităților pe mare; 2. „opera țiuni trans-sectoriale” înseamn ă acele ini țiative reciproc avantajoase pentru diferite sectoare și/sau politici sectoriale, men ționate în TFUE, și care nu pot fi realizate în totalitate prin m ăsurile cuprinse în domeniile de politică respective; 3. „sistemul electronic de înregistrare și raportare” („ERS”) înseamn ă un sistem pentru înregistrarea și raportarea electronic ă a datelor, astfel cum se prevede în Regulamentul (CE) nr. 1224/2009; 4. „Rețeaua european ă de observare și date privind mediul marin” înseamn ă o rețea care integreaz ă într-o resurs ă europeană comună și accesibil ă programele na ționale relevante de observare și de date privind mediul marin; 5. „zonă de pescuit și de acvacultur ă” înseamn ă o zonă cu un țărm marin, fluvial sau lacustru ori incluzând iazuri, un râu sau un bazin hidrografic, cu un nivel semnificativ de ocupare a for ței de munc ă în domeniul pescuitului sau al acvaculturii, care este coerentă din punct de vedere func țional în privin ța aspectelor geografice, economice și sociale și care este desemnată ca atare de statul membru în cauz ă;RO L 149/12 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.5.2014 (93) Pentru a completa și a modifica anumite elemente neesen țiale ale prezentului regulament, Comisiei ar trebui s ă i se delege competen ța de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE în ceea ce prive ște identificarea perioadei de timp și a datelor de începere sau de încheiere relevante ale perioadei cu privire la criteriile de admisibilitate a cererilor, ajustarea procentelor referitoare la alocarea orientativ ă a fondurilor pentru fiecare obiectiv din cadrul gestion ării directe, definirea opera țiunilor și costurilor eligibile pentru investi țiile privind igiena, să nătatea și siguranța și a investi țiilor privind condi țiile de munc ă la bord sau în echipamente individuale, definirea costurilor eligibile ale opera țiilor de protec ție și de refacere a biodiversit ății și ecosistemelor marine în cadrul activit ăților de pescuit durabile, definirea costurilor eligibile pentru investi țiile la bord sau în echipamente care vizeaz ă reducerea emisiilor de poluan ți sau de gaze cu efect de ser ă și sporirea eficien ței energetice a navelor de pescuit, definirea criteriilor pentru calcularea costurilor suplimentare generate de dezavantajele specifice ale regiunilor ultraperiferice, definirea cazurilor de neconformare de c ătre statele membre care pot declan șa între ruperea termenului de plat ă sau suspendarea pl ăților, definirea criteriilor pentru fixarea nivelului corec ției financiare care trebuie aplicat ă și de criterii pentru aplicarea corec țiilor financiare forfetare sau extrapolate și definirea conținutului și construc ției sistemului comun de monitorizare și evaluare. (94) Pentru a se realiza o tranzi ție fără dificultăți de la regimul prev ăzut de Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 la regimul prevăzut de prezentul regulament, Comisiei ar trebui s ă îi fie delegat ă competen ța de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE în ceea ce prive ște stabilirea unor dispoziț ii tranzitorii. (95) Atunci când adopt ă acte delegate în temeiul prezentului regulament, este deosebit de important ă desfășurarea de către Comisie a unor consultă ri adecvate în timpul lucr ărilor sale preg ătitoare, inclusiv la nivel de exper ți. Atunci când preg ătește și elaboreaz ă acte delegate, Comisia ar trebui s ă asigure transmiterea simultan ă, la timp și adecvată a documentelor relevante c ătre Parlamentul European și Consiliu. (96) În vederea asigur ării unor condi ții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competenț e de executare Comisiei în ceea ce prive ște stabilirea defalc ării pe stat membru a resurselor globale disponibile pentru angajamente în cadrul gestiunii partajate, aprobarea programelor opera ționale și a modific ărilor acestora, aprobarea planurilor de activitate pentru colectarea de date, adoptarea programelor de activitate anuale referitoare la asisten ța tehnică la inițiativa Comisiei, recunoa șterea existen ței unor elemente care justific ă o constatare de nerespectare grav ă a obliga țiilor existente în temeiul PCP, constatarea neîndeplinirii de c ătre un stat membru a obliga țiilor care îi revin în temeiul PCP, suspendarea tuturor pl ăților intermediare aferente programului opera țional sau a unei p ărți a acestora, și efectuarea corec țiilor financiare prin anularea total ă sau parțială a sprijinului din partea Uniunii la un program opera țional. Comisia ar trebui s ă adopte aceste acte de punere în aplicare f ără a aplica Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 ). (97) În vederea asigur ării unor condi ții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite Comisiei competen țe de executare și în ceea ce prive ște prezentarea elementelor programului opera țional, normele privind procedurile, formatul și calendarele privind aprobarea, precum și prezentarea și aprobarea modific ărilor referitoare la programele opera ționale, programul de activitate anual în temeiul titlului VI capitolele I și II, structura planului de compensare pentru regiunile ultraperiferice, aplicarea unor puncte procentuale diferite pentru inten sitatea ajutorului de stat, modelul de utilizat de că tre statele membre pentru prezentarea c ătre Comisie a datelor financiare, stabilirea indicatorilor specifici pentru priorit ățile Uniunii, normele privind informa țiile care se comunic ă de către statele membre, precum și datele necesare și sinergiile între posibilele surse de date, formatul și prezentarea rapoartelor anuale de punere în aplicare și elementele care trebuie incluse în evalu ările ex-ante . Respectivele competenț e ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 și să se recurg ă la procedura de examinare. (98) În vederea asigur ării unor condi ții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite Comisiei competen țe de executare și în ceea ce prive ște adoptarea și precizarea oric ăror modific ări ale priorit ăților curente ale Uniunii în ceea ce prive ște executarea și controlul, de stabilire a unor norme pentru prezentarea datelor furnizate de autorit ățile de gestionare, a caracteristicilor tehnice ale m ăsurilor de informare și publicitate referitoare la operațiune și a instruc țiunilor pentru crearea logoului și definirea culorilor standard. Respectivele competen țe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011. Pentru a garanta o procedură mai rapid ă și mai simpl ă, ar trebui s ă se recurg ă la procedura de consultare.RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/11 ( 1 ) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de c ătre statele membre al exercit ării competen țelor de executare de c ătre Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13). 2666. „pescar” înseamn ă orice persoan ă care practic ă activități de pescuit comercial, astfel cum sunt recunoscute de statul membru în cauz ă; 7. „pescuit în apele interioare” înseamn ă activități de pescuit desf ășurate în scop comercial în apele interioare fie de nave, fie cu alte dispozitive, inclusiv cele utilizate pentru pescuitul la copc ă; 8. „managementul integrat al zonelor costiere” înseamn ă strategiile și măsurile astfel cum sunt definite în Reco mandarea 2002/413/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 1 ); 9. „guvernan ță maritimă integrat ă” înseamn ă gestionarea coordonat ă a tuturor politicilor sectoriale la nivelul Uniunii care privesc oceanele, m ările și regiunile costiere; 10. „politica maritim ă integrat ă” („PMI”) înseamn ă o politic ă a Uniunii al că rei scop este s ă încurajeze un proces decizional coordonat și coerent pentru a maximiza dezvoltarea durabil ă, creșterea economic ă și coeziunea social ă a statelor membre și mai ales a regiunilor costiere, insulare și ultraperiferice ale Uniunii, precum și a sectoarelor maritime, prin politici coerente legate de domeniul maritim și printr-o cooperare interna țională relevant ă; 11. „supravegherea maritimă integrat ă” („SMI”) este o ini țiativă a Uniunii menit ă să sporeasc ă eficacitatea și eficiența activităților de supraveghere pe m ările Europei prin intermediul schimbului de informa ții și al colabor ării trans- sectoriale și transfrontaliere; 12. „amenajarea spa țială maritim ă” înseamn ă un proces prin care autorit ățile relevante ale statului membru analizeaz ă și organizeaz ă activitățile umane în zonele marine, cu scopul de a îndeplini obiective ecologice, economice și sociale; 13. „măsură” înseamn ă un set de opera țiuni; 14. „pescuitul costier la scar ă mică” înseamn ă activitatea de pescuit desf ășurată de nave de pescuit cu o lungime total ă mai mică de 12 metri care nu utilizeaz ă uneltele de pescuit tractate enumerate în tabelul 3 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 26/2004 al Comisiei ( 2 ); 15. „nave care opereaz ă exclusiv în apele interioare” înseamn ă nave care sunt angajate în pescuitul în scopuri comerciale în apele interioare și care nu sunt incluse în registrul flotei de pescuit a Uniunii. TITLUL II CADRU GENERAL CAPITOLUL I Instituirea și obiectivele Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime Articolul 4 Instituire Se instituie Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM). Articolul 5 Obiective FEPAM contribuie la realizarea urm ătoarelor obiective: (a) promovarea pescuitului și acvaculturii competitive, durabile din punctul de vedere al mediului, viabile din punct de vedere economic și responsabile din punct de vedere social; (b) încurajarea punerii în aplicare a PCP; (c) promovarea unei dezvolt ări teritoriale favorabile incluziunii și echilibrate a zonelor de pescuit și de acvacultur ă; (d) încurajarea dezvolt ării și punerii în aplicare a PMI a Uniunii într-o manier ă complementar ă față de politica de coeziune și de PCP; Urmărirea obiectivelor respective nu determin ă creșterea capacit ății de pescuit. Articolul 6 Prioritățile Uniunii FEPAM contribuie la Strategia Europa 2020 și la punerea în aplicare a PCP. FEPAM vizeaz ă următoarele priorit ăți ale Uniunii pentru dezvoltarea durabil ă a pescuitului și a acvaculturii, precum și a activităților conexe, care reflect ă obiectivele tematice relevante men ționate de Regulamentul (UE) nr. 1303/2013:RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/13 ( 1 ) Recomandarea 2002/413/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2002 privind punerea în aplicare a manage mentului integrat al zonelor costiere din Europa (JO L 148, 6.6.2002, p. 24). ( 2 ) Regulamentul (CE) nr. 26/2004 al Comisiei din 30 decembrie 2003 privind registrul flotei de pescuit comunitare (JO L 5, 9.1.2 004, p. 25). 267 REGULAMENTUL PRIVIND FEPAM1. promovarea pescuitului durabil din punctul de vedere al mediului, eficient din punctul de vedere al utiliz ării resurselor, inovator, competitiv și bazat pe cunoa ștere, prin intermediul urm ătoarelor obiective specifice: (a) reducerea impactului pescuitului asupra mediului marin, inclusiv evitarea și reducerea, în m ăsura posibilului, a capturilor nedorite; (b) protejarea și refacerea biodiversit ății acvatice și a ecosistemelor; (c) asigurarea unui echilibru între capacitatea de pescuit și posibilit ățile de pescuit disponibile; (d) sporirea competitivit ății și a viabilit ății întreprinderilor din domeniul pescuitului, inclusiv a flotei costiere la scar ă mică, și îmbunătățirea condi țiilor de siguran ță sau de lucru; (e) sprijinirea consolid ării dezvolt ării tehnologice, a inov ării, inclusiv a cre șterii eficien ței energetice, și a transferului de cunoștințe; (f) dezvoltarea form ării profesionale, de noi competen țe profesionale și învățarea pe tot parcursul vie ții. 2. stimularea acvaculturii durabile din punctul de vedere al mediului, eficiente din punctul de vedere al utiliz ării resur selor, inovatoare, competitive și bazate pe cunoa ștere, prin intermediul urm ătoarelor obiective specifice: (a) sprijinirea consolid ării dezvolt ării tehnologice, a inov ării și a transferului de cuno ștințe; (b) sporirea competitivit ății și a viabilit ății întreprinderilor din sectorul acvaculturii, inclusiv îmbun ătățirea siguran ței sau a condi țiilor de lucru, în special ale IMM-urilor; (c) protejarea și refacerea biodiversit ății acvatice și îmbunătățirea ecosistemelor legate de acvacultur ă și promovarea unei acvaculturi eficiente din punctul de vedere al utiliz ării resurselor; (d) promovarea acvaculturii cu un nivel ridicat de protec ție a mediului, promovarea s ănătății și bunăstării animalelor, precum și a sănătății și siguranței publice; (e) dezvoltarea form ării profesionale, de noi competen țe profesionale și învățarea pe tot parcursul vie ții. 3. încurajarea punerii în aplicare a PCP prin intermediul urm ătoarelor obiective specifice: (a) îmbun ătățirea și furnizarea de cuno ștințe științifice și îmbunătățirea colect ării și gestionării datelor; (b) sprijinirea monitoriz ării, controlului și executării, consolid ării capacit ății instituționale și administra ției publice eficiente, f ără a crea sarcini administrative suplimentare. 4. creșterea gradului de ocupare a for ței de munc ă și sporirea coeziunii teritoriale prin intermediul urm ătorului obiectiv specific: promovarea cre șterii economice, a incluziunii sociale, a cre ării de locuri de munc ă și sprijinirea inser ției profesionale și a mobilit ății forț ei de munc ă în cadrul comunit ăților costiere și interioare care depind de pescuit și de acvacultur ă, inclusiv diversificarea activit ăților din domeniul pescuitului și al altor sectoare ale economiei maritime. 5. stimularea comercializ ării și prelucrării prin intermediul urm ătoarelor obiective specifice: (a) îmbun ătățirea organiz ării piețelor produselor pesc ărești și de acvacultur ă; (b) încurajarea investi țiilor în sectorul prelucr ării și al comercializ ării. 6. stimularea punerii în aplicare a PMI. CAPITOLUL II Gestiune partajat ă și gestiune direct ă Articolul 7 Gestiune partajat ă și gestiune direct ă (1) Măsurile care intr ă sub incidenț a titlului V se finan țează din FEPAM în conformitate cu principiul gestiunii partajate între statele membre și Uniune și în temeiul normelor comune prev ăzute de Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. (2) Măsurile care intr ă sub incidenț a titlului VI se finan țează din FEPAM în conformitate cu principiul gestiunii directe.RO L 149/14 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.5.2014 6. „pescar” înseamn ă orice persoan ă care practic ă activități de pescuit comercial, astfel cum sunt recunoscute de statul membru în cauz ă; 7. „pescuit în apele interioare” înseamn ă activități de pescuit desf ășurate în scop comercial în apele interioare fie de nave, fie cu alte dispozitive, inclusiv cele utilizate pentru pescuitul la copc ă; 8. „managementul integrat al zonelor costiere” înseamn ă strategiile și măsurile astfel cum sunt definite în Reco mandarea 2002/413/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 1 ); 9. „guvernan ță maritimă integrat ă” înseamn ă gestionarea coordonat ă a tuturor politicilor sectoriale la nivelul Uniunii care privesc oceanele, m ările și regiunile costiere; 10. „politica maritim ă integrat ă” („PMI”) înseamn ă o politic ă a Uniunii al că rei scop este s ă încurajeze un proces decizional coordonat și coerent pentru a maximiza dezvoltarea durabil ă, creșterea economic ă și coeziunea social ă a statelor membre și mai ales a regiunilor costiere, insulare și ultraperiferice ale Uniunii, precum și a sectoarelor maritime, prin politici coerente legate de domeniul maritim și printr-o cooperare interna țională relevant ă; 11. „supravegherea maritimă integrat ă” („SMI”) este o ini țiativă a Uniunii menit ă să sporeasc ă eficacitatea și eficiența activităților de supraveghere pe m ările Europei prin intermediul schimbului de informa ții și al colabor ării trans- sectoriale și transfrontaliere; 12. „amenajarea spa țială maritim ă” înseamn ă un proces prin care autorit ățile relevante ale statului membru analizeaz ă și organizeaz ă activitățile umane în zonele marine, cu scopul de a îndeplini obiective ecologice, economice și sociale; 13. „măsură” înseamn ă un set de opera țiuni; 14. „pescuitul costier la scar ă mică” înseamn ă activitatea de pescuit desf ășurată de nave de pescuit cu o lungime total ă mai mică de 12 metri care nu utilizeaz ă uneltele de pescuit tractate enumerate în tabelul 3 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 26/2004 al Comisiei ( 2 ); 15. „nave care opereaz ă exclusiv în apele interioare” înseamn ă nave care sunt angajate în pescuitul în scopuri comerciale în apele interioare și care nu sunt incluse în registrul flotei de pescuit a Uniunii. TITLUL II CADRU GENERAL CAPITOLUL I Instituirea și obiectivele Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime Articolul 4 Instituire Se instituie Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM). Articolul 5 Obiective FEPAM contribuie la realizarea urm ătoarelor obiective: (a) promovarea pescuitului și acvaculturii competitive, durabile din punctul de vedere al mediului, viabile din punct de vedere economic și responsabile din punct de vedere social; (b) încurajarea punerii în aplicare a PCP; (c) promovarea unei dezvolt ări teritoriale favorabile incluziunii și echilibrate a zonelor de pescuit și de acvacultur ă; (d) încurajarea dezvolt ării și punerii în aplicare a PMI a Uniunii într-o manier ă complementar ă față de politica de coeziune și de PCP; Urmărirea obiectivelor respective nu determin ă creșterea capacit ății de pescuit. Articolul 6 Prioritățile Uniunii FEPAM contribuie la Strategia Europa 2020 și la punerea în aplicare a PCP. FEPAM vizeaz ă următoarele priorit ăți ale Uniunii pentru dezvoltarea durabil ă a pescuitului și a acvaculturii, precum și a activităților conexe, care reflect ă obiectivele tematice relevante men ționate de Regulamentul (UE) nr. 1303/2013:RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/13 ( 1 ) Recomandarea 2002/413/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2002 privind punerea în aplicare a manage mentului integrat al zonelor costiere din Europa (JO L 148, 6.6.2002, p. 24). ( 2 ) Regulamentul (CE) nr. 26/2004 al Comisiei din 30 decembrie 2003 privind registrul flotei de pescuit comunitare (JO L 5, 9.1.2 004, p. 25). 268CAPITOLUL III Principiile generale ale asisten ței în cadrul gestiunii partajate Articolul 8 Ajutoare de stat (1) Fără a aduce atingere alineatului (2) din prezentul articol, articolele 107, 108 și 109 din TFUE se aplic ă ajutorului acordat de statele membre întreprinderilor din sectorul pescuitului și al acvaculturii. (2) Cu toate acestea, articolele 107, 108 și 109 din TFUE nu se aplic ă plăților efectuate de statele membre în temeiul și în conformitate cu prezentul regulament, care intr ă sub incidenț a articolului 42 din TFUE. (3) Dispozi țiile naționale care stabilesc finan țarea public ă care dep ășesc dispozi țiile prezentului regulament în ceea ce privește plățile menționate la alineatul (2) sunt tratate în ansamblu, în temeiul alineatului (1). (4) Pentru produsele pesc ărești și de acvacultur ă prevăzute în lista din anexa I la TFUE, c ărora li se aplic ă articolele 107, 108 și 109 din TFUE, Comisia poate autoriza, în conformitate cu articolul 108 din TFUE, ajutoare pentru funcționare în regiunile ultraperiferice men ționate la articolul 349 din TFUE, în sectorul produc ției, prelucr ării și comer cializării produselor pesc ărești și de acvacultur ă din regiunile ultraperiferice, în vederea diminu ării constrângerilor specifice din regiunile respective ca urmare a izol ării, a insularit ății și a caracterului lor îndepă rtat extrem. Articolul 9 Condiții specifice ex-ante Condițiile ex-ante specifice men ționate în anexa IV se aplic ă în cazul FEPAM. CAPITOLUL IV Admisibilitatea cererilor și operațiunile neeligibile Articolul 10 Admisibilitatea cererilor (1) O cerere prezentat ă de către un operator pentru ob ținerea de sprijin din partea FEPAM nu este admisibil ă pentru o perioadă determinat ă stabilită în conformitate cu alineatul (4) din prezentul articol, dac ă autoritatea competentă a stabilit că operatorul în cauz ă: (a) a săvârșit o încălcare grav ă în temeiul articolului 42 din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului ( 1 ) sau al articolului 90 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009; (b) a fost implicat în operarea, gestionarea sau de ținerea în proprietate a navelor de pescuit incluse pe lista de nave de pescuit INN a Uniunii, în conformitate cu articolul 40 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 sau a navelor sub pavilionul țărilor identificate ca țări terțe necooperante, astfel cum este prev ăzut la articolul 33 din respectivul regulament; (c) a să vârșit o încălcare grav ă a normelor PCP identificate ca atare în alte acte juridice adoptate de Parlamentul European și de Consiliu; sau (d) a comis oricare dintre infrac țiunile stabilite la articolele 3 și 4 din Directiva 2008/99/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 2 ), în cazul în care se prezint ă o cerere de sprijin în temeiul titlului V capitolul II din prezentul regulament. (2) Dup ă depunerea cererii, beneficiarul îndeplineș te în continuare cerin țele menționate la alineatul (1) literele (a)-(d), pe întreaga durat ă de punere în aplicare a opera țiunii și pentru o perioad ă de cinci ani dup ă efectuarea ultimei pl ăți către beneficiarul respectiv.RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/15 ( 1 ) Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului din 29 septembrie 2008 de instituire a unui sistem comunitar pentru prevenirea , descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat, de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1936/2001 și (CE) nr. 601/2004 și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 1093/94 și (CE) nr. 1447/1999 (JO L 286, 29.10.2008, p. 1). ( 2 ) Directiva 2008/99/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind protec ția mediului prin intermediul dreptului penal (JO L 328, 6.12.2008, p. 28). 269 REGULAMENTUL PRIVIND FEPAM(3) În cadrul Fondului european pentru pescuit (FEP) sau a FEPAM, nu este admisibil ă pentru o perioad ă determinat ă în conformitate cu alineatul (4) din prezentul articol,cererea prezentat ă de un operator referitor la care autoritatea competent ă a statului membru a constatat c ă a săvârșit o fraud ă, astfel cum este definit ă la articolul 1 din Conven ția privind protejarea intereselor financiare ale Comunit ăților Europene ( 1 ). (4) Se confer ă Comisiei competen ța de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 126 în ceea ce prive ște: (a) identificarea perioadei men ționate la alineatele (1) și (3) din prezentul articol, care trebuie s ă fie propor țională cu natura, gravitatea, durata și caracterul repetitiv ale înc ălcării grave. ale infrac țiunii în cauz ă sau ale fraudei, și care trebuie să fie de cel pu țin un an; (b) datele de începere sau de încheiere relevante ale perioadei men ționate la alineatele (1) și (3) din prezentul articol. (5) Statele membre solicit ă operatorilor care înainteaz ă o cerere în cadrul FEPAM s ă furnizeze autorit ății de gestionare o declarație semnat ă care să confirme c ă aceștia respect ă criteriile enumerate la alineatul (1) din prezentul articol și să declare că nu au comis nicio fraud ă în cadrul FEP sau FEPAM, astfel cum se prevede la alineatul (3) din prezentul articol. Statele membre verific ă veridicitatea declara ției înainte de aprobarea opera țiunii, pe baza informa țiilor disponibile în registrul na țional de eviden ță a încălcărilor, men ționat la articolul 93 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, sau cu orice alte date disponibile. În sensul primului paragraf, la solicitarea unui stat membru, un alt stat membru poate pune la dispozi ție informa ții din registrul s ău național de eviden ță a încălcărilor, astfel cum sunt men ționate în articolul 93 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009. Articolul 11 Operațiuni neeligibile Următoarele opera țiuni nu sunt eligibile în cadrul FEPAM: (a) operațiunile care determin ă creșterea capacit ății de pescuit a unei nave sau unui echipament care spore ște capacitatea navei de a g ăsi pește; (b) construc ția de noi nave de pescuit sau importul de nave de pescuit; (c) încetarea temporar ă sau definitiv ă a activit ăților de pescuit, în absen ța unei dispozi ții contrare în prezentul regu lament; (d) pescuitul de explorare; (e) transferul dreptului de proprietate asupra unei întreprinderi; (f) repopularea direct ă, cu excep ția cazului în care aceast ă operațiune este prev ăzută în mod explicit de un act juridic al Uniunii ca m ăsură de conservare sau în cazul repopul ării experimentale. TITLUL III CADRUL FINANCIAR Articolul 12 Execuția bugetar ă (1) Bugetul Uniunii alocat pentru FEPAM în temeiul titlului V din prezentul regulament se execut ă în cadrul gestiunii partajate, în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. (2) Bugetul Uniunii alocat pentru FEPAM în temeiul titlului VI din prezentul regulament se execut ă direct de că tre Comisie în conformitate cu articolul 58 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parla mentului European și al Consiliului ( 2 ). (3) Orice anularea, total ă sau par țială, a angajamentului bugetar în cadrul gestiunii directe de c ătre Comisiei respect ă Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 și, după caz, articolul 123 din prezentul regulament.RO L 149/16 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.5.2014 ( 1 ) Convenț ie întocmit ă în baza articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea European ă, privind protejarea intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO C 316, 27.11.1995, p. 49). ( 2 ) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) Nr. 1605/2002 al Consiliului (JO L 298, 26.10.2012, p. 1).CAPITOLUL III Principiile generale ale asisten ței în cadrul gestiunii partajate Articolul 8 Ajutoare de stat (1) Fără a aduce atingere alineatului (2) din prezentul articol, articolele 107, 108 și 109 din TFUE se aplic ă ajutorului acordat de statele membre întreprinderilor din sectorul pescuitului și al acvaculturii. (2) Cu toate acestea, articolele 107, 108 și 109 din TFUE nu se aplic ă plăților efectuate de statele membre în temeiul și în conformitate cu prezentul regulament, care intr ă sub incidenț a articolului 42 din TFUE. (3) Dispozi țiile naționale care stabilesc finan țarea public ă care dep ășesc dispozi țiile prezentului regulament în ceea ce privește plățile menționate la alineatul (2) sunt tratate în ansamblu, în temeiul alineatului (1). (4) Pentru produsele pesc ărești și de acvacultur ă prevăzute în lista din anexa I la TFUE, c ărora li se aplic ă articolele 107, 108 și 109 din TFUE, Comisia poate autoriza, în conformitate cu articolul 108 din TFUE, ajutoare pentru funcționare în regiunile ultraperiferice men ționate la articolul 349 din TFUE, în sectorul produc ției, prelucr ării și comer cializării produselor pesc ărești și de acvacultur ă din regiunile ultraperiferice, în vederea diminu ării constrângerilor specifice din regiunile respective ca urmare a izol ării, a insularit ății și a caracterului lor îndepă rtat extrem. Articolul 9 Condiții specifice ex-ante Condițiile ex-ante specifice men ționate în anexa IV se aplic ă în cazul FEPAM. CAPITOLUL IV Admisibilitatea cererilor și operațiunile neeligibile Articolul 10 Admisibilitatea cererilor (1) O cerere prezentat ă de către un operator pentru ob ținerea de sprijin din partea FEPAM nu este admisibil ă pentru o perioadă determinat ă stabilită în conformitate cu alineatul (4) din prezentul articol, dac ă autoritatea competentă a stabilit că operatorul în cauz ă: (a) a săvârșit o încălcare grav ă în temeiul articolului 42 din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului ( 1 ) sau al articolului 90 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009; (b) a fost implicat în operarea, gestionarea sau de ținerea în proprietate a navelor de pescuit incluse pe lista de nave de pescuit INN a Uniunii, în conformitate cu articolul 40 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 sau a navelor sub pavilionul țărilor identificate ca țări terțe necooperante, astfel cum este prev ăzut la articolul 33 din respectivul regulament; (c) a să vârșit o încălcare grav ă a normelor PCP identificate ca atare în alte acte juridice adoptate de Parlamentul European și de Consiliu; sau (d) a comis oricare dintre infrac țiunile stabilite la articolele 3 și 4 din Directiva 2008/99/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 2 ), în cazul în care se prezint ă o cerere de sprijin în temeiul titlului V capitolul II din prezentul regulament. (2) Dup ă depunerea cererii, beneficiarul îndeplineș te în continuare cerin țele menționate la alineatul (1) literele (a)-(d), pe întreaga durat ă de punere în aplicare a opera țiunii și pentru o perioad ă de cinci ani dup ă efectuarea ultimei pl ăți către beneficiarul respectiv.RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/15 ( 1 ) Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului din 29 septembrie 2008 de instituire a unui sistem comunitar pentru prevenirea , descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat, de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1936/2001 și (CE) nr. 601/2004 și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 1093/94 și (CE) nr. 1447/1999 (JO L 286, 29.10.2008, p. 1). ( 2 ) Directiva 2008/99/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind protec ția mediului prin intermediul dreptului penal (JO L 328, 6.12.2008, p. 28). 270(4) Principiul bunei gestiuni financiare se aplic ă în conformitate cu articolele 30 și 53 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012. Articolul 13 Resursele bugetare în cadrul gestiunii partajate (1) Resursele disponibile pentru angajamentele din FEPAM pentru perioada 2014–2020 în cadrul gestiunii partajate se ridică la 5 749 331 600 EUR în pre țuri curente în conformitate cu defalcarea anual ă prevăzută în anexa II. (2) Suma de 4 340 800 000 EUR din resursele bugetare men ționate la alineatul (1) se aloc ă dezvolt ării durabile a pescuitului, a acvaculturii ș i a zonelor de pescuit, m ăsurilor legate de comercializare și prelucrare și asistenței tehnice la inițiativa statelor membre, în temeiul titlului V capitolele I, II, III, IV și VII, cu excep ția articolului 67. (3) Suma de 580 000 000 EUR din resursele bugetare men ționate la alineatul (1) se aloc ă măsurilor de control și de executare men ționate la articolul 78. (4) Suma de 520 000 000 EUR din resursele bugetare men ționate la alineatul (1) se aloc ă măsurilor privind colectarea de date men ționate la articolul 79. (5) Suma de 192 500 000 EUR din resursele bugetare men ționate la alineatul (1) se aloc ă drept compensa ție zonelor ultraperiferice în temeiul titlului V capitolul V. Această compensa ție nu poate dep ăși anual: (a) 6 450 000 EUR pentru Insulele Azore și Madeira; (b) 8 700 000 EUR pentru Insulele Canare; (c) 12 350 000 EUR pentru regiunile ultraperiferice franceze men ționate la articolul 349 din TFUE. (6) Suma de 44 976 000 EUR din resursele bugetare men ționate la alineatul (1) se aloc ă ajutorului pentru depozitare menționat la articolul 70. (7) Suma de 71 055 600 EUR din resursele bugetare men ționate la alineatul (1) se alocă m ăsurilor privind PMI menționate la titlul V capitolul VIII. (8) Statele membre au posibilitatea de a utiliza alternativ resursele disponibile la temeiul alineatelor (3) și (4). Articolul 14 Resursele bugetare în cadrul gestiunii directe (1) Resursele disponibile pentru angajamentele din FEPAM pentru perioada 2014–2020, privind m ăsurile din cadrul gestiunii directe, conform titlului VI capitolele I și II, este de 647 275 400 EUR în preț urile curente. (2) În sensul titlului VI capitolele I și II, repartizarea orientativ ă a fondurilor între obiectivele prev ăzute la articolele 82 și 85 este stabilit ă în anexa III. (3) Comisia poate adapta procente orientative men ționate la alineatul (2) cu cel mult 5 % din valoarea pachetului financiar din fiecare caz în parte. (4) Se confer ă Comisiei competen ța de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 126 în vederea adapt ării procentelor prev ăzute în anexa III. Articolul 15 Evaluarea intermediar ă Comisia evalueaz ă punerea în aplicare a titlului VI capitolele I și II, inclusiv nevoia de a adapta procentele orientative de repartizare a fondurilor, astfel cum sunt stabilite în anexa III, și prezintă Parlamentului European și Consiliului, pân ă la 30 iunie 2017, un raport de evaluare intermediar ă cu privire la rezultatele ob ținute și la aspectele calitative și cantitative ale FEPAM. Articolul 16 Distribuția fondurilor pentru gestiunea partajat ă (1) Resursele disponibile pentru angajamentele statelor membre, men ționate la articolul 13 alineatele (2)-(7) pentru perioada 2014-2020 și enumerate în tabelul din anexa II, sunt stabilite pe baza urm ătoarelor criterii obiective:RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/17 271 REGULAMENTUL PRIVIND FEPAM(a) în ceea ce prive ște titlul V, cu excep ția articolelor 76 și 77: (i) nivelul ocup ării forței de munc ă în sectorul pescuitului și al acvaculturii marine și de apă dulce, inclusiv ocuparea forței de munc ă în domeniul prelucr ării conexe, (ii) nivelul produc ției în sectorul pescuitului și al acvaculturii marine și de apă dulce, inclusiv în domeniul prelucr ării conexe; și (iii) ponderea flotei de pescuit costier la scar ă mică în cadrul întregii flote de pescuit; (b) În ceea ce prive ște articolele 76 și 77: (i) amploarea sarcinilor de control ale statului membru în cauz ă, în func ție de dimensiunea flotei de pescuit naționale și de dimensiunea zonei maritime care urmeaz ă să fie controlat ă, de volumul debarcă rilor și de valoarea importurilor din țările terțe; (ii) resursele de control disponibile în raport cu amploarea sarcinilor de control ale statului membru, mijloacele disponibile fiind în func ție de num ărul controalelor desf ășurate pe mare ș i al inspec țiilor la debarcare; (iii) amploarea sarcinilor statului membru în cauz ă referitoare la colectarea de date, în funcț ie de dimensiunea flotei de pescuit na ționale, de volumul debarc ărilor și de produc ția obținută din acvacultur ă, de intensitatea activit ăților de monitorizare științifică pe mare și de num ărul de studii la care ia parte statul membru: și (iv) resursele disponibile pentru colectarea de date în raport cu amploarea sarcinilor statului membru referitoare la colectarea de date, mijloacele disponibile fiind în func ție de num ărul resurselor umane și al mijloacelor tehnice necesare pentru punerea în aplicare a programului na țional de e șantionare în vederea colect ării de date. (c) În ceea ce prive ște toate m ăsurile, aloc ările anterioare de fonduri în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului și consumul anterior în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 861/2006. (2) Comisia adopt ă acte de punere în aplicare de stabilire a defalcă rii anuale a resurselor totale pentru fiecare stat membru TITLUL IV PROGRAMARE CAPITOLUL I Programarea în cazul m ăsurilor finan țate în cadrul gestiunii partajate Articolul 17 Elaborarea programelor opera ționale (1) Fiecare stat membru elaboreaz ă un program opera țional unic pentru a pune în aplicare priorit ățile Uniunii prevăzute la articolul 6, care urmeaz ă a fi cofinan țate de FEPAM. (2) Statul membru elaboreaz ă programul opera țional în urma cooper ării strânse cu partenerii men ționaț i la articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. (3) În ceea ce prive ște secțiunea programului opera țional men ționată la articolul 18 alineatul (1) litera (n), Comisia adoptă până la 31 mai 2014, acte de punere în aplicare de stabilire a priorit ăților reale ale Uniunii privind politica de executare și control. Respectivele acte de punere în aplicare se adopt ă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 127 alineatul (2). Articolul 18 Conținutul programului opera țional (1) Pe lâng ă elementele men ționate la articolul 27 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, programul opera țional include: (a) analiza situa ției în func ție de punctele forte, de punctele slabe, de oportunit ăți și de amenin țări și identificarea nevoilor care trebuie abordate în zona geografic ă, inclusiv în bazinele maritime, după caz, cuprinse de program. Analiza este structurat ă în jurul priorit ăților relevante ale Uniunii prev ăzute la articolul 6 din prezentul regulament, și, după caz, este consecvent ă cu planul strategic na țional multianual pentru acvacultur ă menționat la articolul 34 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, precum și în jurul progreselor înregistrate în atingerea st ării ecologice bune prinRO L 149/18 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.5.2014 (4) Principiul bunei gestiuni financiare se aplic ă în conformitate cu articolele 30 și 53 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012. Articolul 13 Resursele bugetare în cadrul gestiunii partajate (1) Resursele disponibile pentru angajamentele din FEPAM pentru perioada 2014–2020 în cadrul gestiunii partajate se ridică la 5 749 331 600 EUR în pre țuri curente în conformitate cu defalcarea anual ă prevăzută în anexa II. (2) Suma de 4 340 800 000 EUR din resursele bugetare men ționate la alineatul (1) se aloc ă dezvolt ării durabile a pescuitului, a acvaculturii ș i a zonelor de pescuit, m ăsurilor legate de comercializare și prelucrare și asistenței tehnice la inițiativa statelor membre, în temeiul titlului V capitolele I, II, III, IV și VII, cu excep ția articolului 67. (3) Suma de 580 000 000 EUR din resursele bugetare men ționate la alineatul (1) se aloc ă măsurilor de control și de executare men ționate la articolul 78. (4) Suma de 520 000 000 EUR din resursele bugetare men ționate la alineatul (1) se aloc ă măsurilor privind colectarea de date men ționate la articolul 79. (5) Suma de 192 500 000 EUR din resursele bugetare men ționate la alineatul (1) se aloc ă drept compensa ție zonelor ultraperiferice în temeiul titlului V capitolul V. Această compensa ție nu poate dep ăși anual: (a) 6 450 000 EUR pentru Insulele Azore și Madeira; (b) 8 700 000 EUR pentru Insulele Canare; (c) 12 350 000 EUR pentru regiunile ultraperiferice franceze men ționate la articolul 349 din TFUE. (6) Suma de 44 976 000 EUR din resursele bugetare men ționate la alineatul (1) se aloc ă ajutorului pentru depozitare menționat la articolul 70. (7) Suma de 71 055 600 EUR din resursele bugetare men ționate la alineatul (1) se alocă m ăsurilor privind PMI menționate la titlul V capitolul VIII. (8) Statele membre au posibilitatea de a utiliza alternativ resursele disponibile la temeiul alineatelor (3) și (4). Articolul 14 Resursele bugetare în cadrul gestiunii directe (1) Resursele disponibile pentru angajamentele din FEPAM pentru perioada 2014–2020, privind m ăsurile din cadrul gestiunii directe, conform titlului VI capitolele I și II, este de 647 275 400 EUR în preț urile curente. (2) În sensul titlului VI capitolele I și II, repartizarea orientativ ă a fondurilor între obiectivele prev ăzute la articolele 82 și 85 este stabilit ă în anexa III. (3) Comisia poate adapta procente orientative men ționate la alineatul (2) cu cel mult 5 % din valoarea pachetului financiar din fiecare caz în parte. (4) Se confer ă Comisiei competen ța de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 126 în vederea adapt ării procentelor prev ăzute în anexa III. Articolul 15 Evaluarea intermediar ă Comisia evalueaz ă punerea în aplicare a titlului VI capitolele I și II, inclusiv nevoia de a adapta procentele orientative de repartizare a fondurilor, astfel cum sunt stabilite în anexa III, și prezintă Parlamentului European și Consiliului, pân ă la 30 iunie 2017, un raport de evaluare intermediar ă cu privire la rezultatele ob ținute și la aspectele calitative și cantitative ale FEPAM. Articolul 16 Distribuția fondurilor pentru gestiunea partajat ă (1) Resursele disponibile pentru angajamentele statelor membre, men ționate la articolul 13 alineatele (2)-(7) pentru perioada 2014-2020 și enumerate în tabelul din anexa II, sunt stabilite pe baza urm ătoarelor criterii obiective:RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/17 272dezvoltarea și punerea în aplicare a strategiei maritime men ționate la articolul 5 din Directiva 2008/56/CE. Nevoile specifice legate de locurile de munc ă, de mediu, de atenuarea și de adaptarea la schimb ările climatice și de promovarea inov ării se evalueaz ă în raport cu priorit ățile Uniunii, în vederea identific ării răspunsurilor celor mai relevante la nivelul fiec ărei priorit ăți asociate cu domeniile respective; (b) o descriere a strategiei în sensul articolului 27 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, care demonstreaz ă că: (i) pentru fiecare prioritate a Uniunii inclus ă în program sunt prev ăzute obiective corespunz ătoare pe baza indi catorilor comuni de rezultat men ționați la articolul 109 din prezentul regulament; (ii) selectarea m ăsurilor principale relevante decurge în mod logic din fiecare prioritate a Uniunii selectat ă în cadrul programului, având în vedere concluziile evalu ării ex-ante și ale analizei men ționate la litera (a) din prezentul alineat. În ceea ce prive ște măsurile de încetare definitiv ă a activit ăților de pescuit în temeiul articolului 34 din prezentul regulament, descrierea strategiei include obiectivele și măsurile care trebuie luate în vederea reducerii capacității de pescuit în conformitate cu articolul 22 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. De asemenea, trebuie inclus ă o descriere a metodei de calculare a compensa ției care urmeaz ă a fi acordat ă în conformitate cu articolele 33 și 34 din prezentul regulament; (iii) alocarea de resurse financiare pentru priorit ățile Uniunii incluse în program este justificabil ă și adecvată în vederea îndeplinirii obiectivelor stabilite; (c) după caz, nevoile specifice ale zonelor Natura 2000, astfel cum sunt stabilite prin Directiva 92/43/CEE a Consiliu lui ( 1 ), și contribu ția programului la crearea unei re țele coerente de zone de refacere a stocurilor de peș te, astfel cum se prevede la articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013; (d) evaluarea condi țiilor specifice ex-ante men ționate la articolul 9 și în anexa IV la prezentul regulament și, atunci când este necesar, a ac țiunilor men ționate la articolul 19 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013; (e) o descriere a cadrului de performan ță în sensul articolului 22 și al anexei II din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013; (f) o list ă cu măsurile selectate, în funcț ie de priorit ățile Uniunii; (g) o listă a criteriilor aplicate în vederea select ării zonelor de pescuit și de acvacultur ă în temeiul titlului V capitolul III; (h) o list ă a criteriilor de selec ție pentru strategiile de dezvoltare local ă plasate sub responsabilitatea comunit ății prevăzute la titlul V capitolul III; (i) în statele membre în care peste 1 000 de nave pot fi considerate nave de pescuit costiere la scar ă mică, un plan de acțiune pentru dezvoltarea, competitivitatea și sustenabilitatea pescuitului costier la scar ă mică; (j) cerințele de evaluare și planul de evaluare men ționat la articolul 56 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, precum și măsurile care trebuie luate în vederea abord ării nevoilor identificate; (k) un plan de finan țare care trebuie proiectat având în vedere articolul 20 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 și în conformitate cu actul de punere în aplicare al Comisiei men ționat la articolul 16 alineatul (2) din prezentul regulament, plan care cuprinde: (i) un tabel care prezint ă contribu ția totală din FEPAM planificat ă pentru fiecare an; (ii) un tabel care prezint ă resursele FEPAM aplicabile și rata cofinan țării din cadrul priorit ăților Uniunii prev ăzute la articolul 6 din prezentul regulament și asistența tehnică. Prin derogare de la dispozi ția general ă prevăzută la articolul 94 alineatul (2) din prezentul regulament, tabelul respectiv indic ă, după caz, în mod separat, resursele FEPAM și ratele de cofinan țare care se aplic ă pentru sprijinul men ționat la articolul 33, articolul 34, articolul 41 alineatul (2), articolul 67, articolul 70, articolul 76 alineatul (2) și articolul 77 din prezentul regulament. (l) informaț ii privind complementaritatea ș i coordonarea cu fondurile FSE și cu alte instrumente de finan țare relevante la nivelul Uniunii și la nivel na țional; (m) măsuri de punere în aplicare a programului opera țional, inclusiv:RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/19 ( 1 ) Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7). 273 REGULAMENTUL PRIVIND FEPAM(i) identificarea autorit ăților menționate la articolul 123 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 și, în scop infor mativ, o scurt ă descriere a sistemului de management și control; (ii) o descriere clar ă a rolurilor respective ale FLAG-ului, al autorit ății de gestionare sau al organismului desemnat cu privire la toate sarcinile de punere în aplicare legate de strategiile de dezvoltare local ă plasate sub responsabi litatea comunit ății; (iii) o descriere a procedurilor de monitorizare și evaluare, precum și componen ța generală a comitetului de moni torizare men ționate la articolul 48 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013; (iv) dispozi țiile adoptate pentru a asigura publicitatea programului în conformitate cu articolul 119 din prezentul regulament; (n) o listă a partenerilor men ționaț i la articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 și rezultatele consultă rii cu partenerii respectivi; (o) în ceea ce prive ște obiectivul de a asigura cre șterea gradului de respectare a normelor prin intermediul controlului menționat la articolul 6 alineatul (3) litera (b) și în conformitate cu priorit ățile reale adoptate de c ătre Comisie în temeiul articolului 17 alineatul (3): (i) o listă a organismelor care pun în aplicare sistemul de control, inspec ție și executare și o scurtă descriere a resurselor umane și financiare ale acestora disponibile pentru control, inspec ție și executare în domeniul pescui tului, a echipamentelor principale disponibile ale acestora pentru control, inspec ție și executare în domeniul pescăresc, în special num ărul de nave, aeronave și elicoptere; (ii) obiectivele generale ale m ăsurilor de control care trebuie puse în aplicare cu ajutorul unor indicatori comuni care urmează a fi stabili ți în conformitate cu articolul 109; (iii) obiectivele specifice care trebuie îndeplinite în conformitate cu priorit ățile Uniunii prev ăzute la articolul 6 și o descriere detaliat ă pe tip de opera ții, pentru întreaga durat ă a perioadei de programare; (p) în vederea îndeplinirii obiectivului privind colectarea de date pentru gestionarea durabil ă a pescuitului, men ționat la articolul 6 alineatul (3) litera (a) și în conformitate cu programul multianual al Uniunii men ționat la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 199/2008: (i) o descriere a activit ăților de colectare de date, în conformitate cu articolul 25 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013; (ii) o descriere a metodelor de stocare a datelor, a gestion ării datelor și a utilizării datelor; (iii) o descriere a capacit ății de a realiza o bun ă gestiune financiar ă și administrativ ă a datelor colectate; Secțiunea programului opera țional men ționat la litera (p) este completat ă în conformitate cu articolul 21 din prezentul regulament. (2) Programul opera țional include metodele de calculare a costurilor simplificate men ționate la articolul 67 alineatul (1) literele (b), (c) și (d) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 și a costurilor suplimentare sau a veniturilor neîncasate în conformitate cu articolul 96 din prezentul regulament, sau metoda de calculare a compensa țiilor în conformitate cu criteriile relevante identificate pentru fiecare dintre activit ățile prevăzute la articolul 40 alineatul (1), articolul 53, articolul 54, articolul 55, articolul 56 alineatul (1) litera (f) și la articolul 67 din prezentul regulament. Dup ă caz, ar trebui incluse totodat ă informa ții privind pl ățile în avans că tre FLAG-uri, în temeiul articolului 62 din prezentul regu lament. (3) Comisia adopt ă acte de punere în aplicare de stabilire a normelor privind prezentarea elementelor descrise la alineatele (1) și (2) din prezentul articol. Respectivele acte de punere în aplicare se adopt ă în conformitate cu procedura de examinare men ționată la articolul 127 alineatul (3). Articolul 19 Aprobarea programului opera țional (1) Sub rezerva articolului 29 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, Comisia aprob ă programul opera țional prin intermediul unui act de punere în aplicare. (2) În sensul adoptă rii actelor de punere în aplicare men ționate la alineatul (1) din prezentul articol, Comisia analizeaz ă dacă măsurile men ționate la articolul 18 alineatul (1) litera (b) punctul (ii) sunt susceptibile a înl ătura în mod eficace supracapacitatea identificat ă. Articolul 20 Modificarea programului opera țional (1) Comisia aprob ă modificarea unui program opera țional prin intermediul unor acte de punere în aplicare.RO L 149/20 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.5.2014 dezvoltarea și punerea în aplicare a strategiei maritime men ționate la articolul 5 din Directiva 2008/56/CE. Nevoile specifice legate de locurile de munc ă, de mediu, de atenuarea și de adaptarea la schimb ările climatice și de promovarea inov ării se evalueaz ă în raport cu priorit ățile Uniunii, în vederea identific ării răspunsurilor celor mai relevante la nivelul fiec ărei priorit ăți asociate cu domeniile respective; (b) o descriere a strategiei în sensul articolului 27 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, care demonstreaz ă că: (i) pentru fiecare prioritate a Uniunii inclus ă în program sunt prev ăzute obiective corespunz ătoare pe baza indi catorilor comuni de rezultat men ționați la articolul 109 din prezentul regulament; (ii) selectarea m ăsurilor principale relevante decurge în mod logic din fiecare prioritate a Uniunii selectat ă în cadrul programului, având în vedere concluziile evalu ării ex-ante și ale analizei men ționate la litera (a) din prezentul alineat. În ceea ce prive ște măsurile de încetare definitiv ă a activit ăților de pescuit în temeiul articolului 34 din prezentul regulament, descrierea strategiei include obiectivele și măsurile care trebuie luate în vederea reducerii capacității de pescuit în conformitate cu articolul 22 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. De asemenea, trebuie inclus ă o descriere a metodei de calculare a compensa ției care urmeaz ă a fi acordat ă în conformitate cu articolele 33 și 34 din prezentul regulament; (iii) alocarea de resurse financiare pentru priorit ățile Uniunii incluse în program este justificabil ă și adecvată în vederea îndeplinirii obiectivelor stabilite; (c) după caz, nevoile specifice ale zonelor Natura 2000, astfel cum sunt stabilite prin Directiva 92/43/CEE a Consiliu lui ( 1 ), și contribu ția programului la crearea unei re țele coerente de zone de refacere a stocurilor de peș te, astfel cum se prevede la articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013; (d) evaluarea condi țiilor specifice ex-ante men ționate la articolul 9 și în anexa IV la prezentul regulament și, atunci când este necesar, a ac țiunilor men ționate la articolul 19 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013; (e) o descriere a cadrului de performan ță în sensul articolului 22 și al anexei II din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013; (f) o list ă cu măsurile selectate, în funcț ie de priorit ățile Uniunii; (g) o listă a criteriilor aplicate în vederea select ării zonelor de pescuit și de acvacultur ă în temeiul titlului V capitolul III; (h) o list ă a criteriilor de selec ție pentru strategiile de dezvoltare local ă plasate sub responsabilitatea comunit ății prevăzute la titlul V capitolul III; (i) în statele membre în care peste 1 000 de nave pot fi considerate nave de pescuit costiere la scar ă mică, un plan de acțiune pentru dezvoltarea, competitivitatea și sustenabilitatea pescuitului costier la scar ă mică; (j) cerințele de evaluare și planul de evaluare men ționat la articolul 56 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, precum și măsurile care trebuie luate în vederea abord ării nevoilor identificate; (k) un plan de finan țare care trebuie proiectat având în vedere articolul 20 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 și în conformitate cu actul de punere în aplicare al Comisiei men ționat la articolul 16 alineatul (2) din prezentul regulament, plan care cuprinde: (i) un tabel care prezint ă contribu ția totală din FEPAM planificat ă pentru fiecare an; (ii) un tabel care prezint ă resursele FEPAM aplicabile și rata cofinan țării din cadrul priorit ăților Uniunii prev ăzute la articolul 6 din prezentul regulament și asistența tehnică. Prin derogare de la dispozi ția general ă prevăzută la articolul 94 alineatul (2) din prezentul regulament, tabelul respectiv indic ă, după caz, în mod separat, resursele FEPAM și ratele de cofinan țare care se aplic ă pentru sprijinul men ționat la articolul 33, articolul 34, articolul 41 alineatul (2), articolul 67, articolul 70, articolul 76 alineatul (2) și articolul 77 din prezentul regulament. (l) informaț ii privind complementaritatea ș i coordonarea cu fondurile FSE și cu alte instrumente de finan țare relevante la nivelul Uniunii și la nivel na țional; (m) măsuri de punere în aplicare a programului opera țional, inclusiv:RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/19 ( 1 ) Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7). 274(2) Pentru a se adapta necesit ăților de control în evolu ție, Comisia poate adopta la fiecare doi ani, acte de punere în aplicare care detaliaz ă orice modificare a priorit ăților Uniunii în ceea ce prive ște politica de executare și control menționată la articolul 17 alineatul (3) și operațiunile eligibile corespunz ătoare care trebuie s ă devină prioritare. Respec tivele acte de punere în aplicare se adopt ă în conformitate cu procedura de consultare men ționată la articolul 127 alineatul (2). (3) Statele membre pot prezenta o modificare a programului lor opera țional, ținând cont de noile priorit ăți stabilite în actele de punere în aplicare ale Comisiei men ționate la alineatul (2) din prezentul articol. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel de modific ările programelor opera ționale fac obiectul unei proceduri simplificate care trebui adoptată în conformitate cu articolul 22 alineatul (2). Articolul 21 Programe de activitate pentru colectarea de date (1) În vederea punerii în aplicare a articolului 18 alineatul (1) litera (p) din prezentul regulament, statele membre transmit Comisiei, prin mijloace electronice, programe de activitate pentru colectarea de date în conformitate cu articolul 4 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 199/2008 pân ă la data de 31 octombrie a anului precedent anului în care programul de activitate urmeaz ă să se aplice, cu excep ția cazului în care continu ă să se aplice programul existent, caz în care Comisia este notificat ă în acest sens. Con ținutul respectivelor programe este conform articolului 4 alineatul (2) din respectivul regulament. (2) Comisia adopt ă acte de punere în aplicare de aprobare a programelor de activitate men ționate la alineatul (1) pân ă la data de 31 decembrie a anului precedent anului în care programul de activitate urmeaz ă să se aplice. Articolul 22 Norme privind procedurile și calendarele (1) Comisia poate adopta acte de punere în aplicare de stabilire a normelor și procedurilor, a formatului și a calendarelor pentru: (a) aprobarea programelor opera ționale; (b) depunerea și adoptarea modific ărilor programelor opera ționale, inclusiv intrarea în vigoare a acestora și frecvența transmiterii pe parcursul perioadei de programare; (c) transmiterea și aprobarea modific ărilor men ționate la articolul 20 alineatul (3); (d) transmiterea programelor de activitate pentru colectarea de date. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare men ționată la articolul 127 alineatul (3). (2) Procedurile și calendarele sunt simplificate în cazul: (a) modific ărilor programelor opera ționale care privesc un transfer de fonduri între priorit ățile Uniunii, cu condi ția ca fondurile transferate s ă nu depășească 10 % din suma alocat ă priorității Uniunii; (b) modific ărilor programelor opera ționale care privesc introducerea sau retragerea unor m ăsuri sau a unor tipuri de operațiuni relevante și a indicatorilor și informa țiilor conexe; (c) modific ărilor programelor opera ționale care privesc schimb ări aduse descrierilor m ăsurilor, inclusiv modific ările aduse condiț iilor de eligibilitate; (d) modific ărilor men ționate la articolul 20 alineatul (3), precum și în cazul modific ărilor ulterioare ale sec țiunii din programul opera țional men ționate la articolul 18 alineatul (1) litera (n). (3) Alineatul (2) nu se aplic ă măsurilor men ționate la articolul 33, la articolul 34 și la articolul 41 alineatul (2). CAPITOLUL II Programarea în cazul m ăsurilor finan țate în cadrul gestiunii directe Articolul 23 Programul de activitate anual (1) Pentru a pune în aplicare titlul VI, Comisia adopt ă acte de punere în aplicare de stabilire a programelor de activitate anuale în conformitate cu obiectivele prev ăzute în capitolele respective. În ceea ce prive ște titlul VI capitolele I și II, respectivele acte de punere în aplicare se adopt ă în conformitate cu procedura de examinare men ționată la articolul 127 alineatul (3).RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/21 275 REGULAMENTUL PRIVIND FEPAM(2) Programul de activitate anual con ține: (a) o descriere a activit ăților care urmeaz ă să fie finan țate și a obiectivelor care urmeaz ă a fi urm ărite pentru fiecare activitate care respect ă obiectivele stabilite la articolele 82 și 85. De asemenea, programul con ține o indicare a cuantumului alocat pentru fiecare activitate, un calendar de punere în aplicare orientativ, precum și informa ții privind punerea în aplicare a activit ăților; (b) în ceea ce prive ște subven țiile și măsurile conexe, criteriile esen țiale de evaluare, care se stabilesc în a șa fel încât s ă asigure cât mai bine realizarea obiectivelor programului opera țional, precum și rata maxim ă de cofinan țare. TITLUL V MĂSURI FINAN ȚATE ÎN CADRUL GESTIUNII PARTAJATE CAPITOLUL I Dezvoltarea durabil ă a pescuitului Articolul 24 Obiective specifice Sprijinul prev ăzut la prezentul capitol contribuie la realizarea obiectivelor specifice în cadrul priorităț ii Uniunii prev ăzute la articolul 6 alineatul (1). Articolul 25 Condiții generale (1) Proprietarul unei nave de pescuit care a primit sprijinul prev ăzut la prezentul capitol nu transfer ă nava respectiv ă în afara Uniunii pentru cel pu țin cinci ani de la data pl ății efective a respectivului sprijin c ătre beneficiar. În cazul în care o navă este transferat ă în aceast ă perioadă, sumele pl ătite în mod necuvenit în leg ătură cu opera țiunea sunt recuperate de statul membru propor țional cu perioada pentru care nu a fost îndeplinit ă cerința stabilită în prima tez ă din prezentul alineat. (2) În absen ța unor dispozi ții contrare prev ăzute în prezentul capitol, cheltuielile de operare nu sunt eligibile. (3) Contribu ția financiar ă totală din partea FEPAM la m ăsurile men ționate la articolele 33 și 34, precum și la înlocuirea sau modernizarea motoarelor principale sau auxiliare men ționate la articolul 41 nu dep ășește cel mai mare din urm ă toarele dou ă praguri: (a) 6 000 000 EUR; sau (b) 15 % din sprijinul financiar din partea Uniunii alocat de statul membru priorit ăților Uniunii prev ăzute la articolul 6 alineatele (1), (2) și (5). (4) Contribu ția financiar ă totală din partea FEPAM la m ăsurile men ționate la articolul 29 alineatul (4) nu depăș ește 5 % din sprijinul financiar din partea Uniunii alocat fiecă rui stat membru. (5) Sprijinul pentru proprietarii de nave acordat în temeiul articolului 33 se deduce din sprijinul acordat proprietarilor de nave în temeiul articolului 34 pentru aceea și navă. Articolul 26 Inovarea (1) În vederea stimul ării inovării în domeniul pescuitului, FEPAM poate sprijini proiecte care vizeaz ă dezvoltarea sau introducerea unor produse și echipamente noi sau substanț ial îmbun ătățite, a unor procese și tehnici noi sau îmbun ătățite, a unor sisteme de gestionare și organizare noi sau îmbun ătățite, inclusiv la nivelul prelucr ării și al comercializ ării. (2) Opera țiunile finan țate în temeiul prezentului articol sunt desf ășurate de sau în colaborare cu un organism științific sau tehnic recunoscut de un stat membru sau de Uniune. Organismul științific sau tehnic respectiv valideaz ă rezultatele operațiunilor respective. (3) Rezultatele opera țiunilor finan țate în temeiul prezentului articol fac obiectul unei publicit ăți adecvate din partea statului membru, în conformitate cu articolul 119.RO L 149/22 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.5.2014 (2) Pentru a se adapta necesit ăților de control în evolu ție, Comisia poate adopta la fiecare doi ani, acte de punere în aplicare care detaliaz ă orice modificare a priorit ăților Uniunii în ceea ce prive ște politica de executare și control menționată la articolul 17 alineatul (3) și operațiunile eligibile corespunz ătoare care trebuie s ă devină prioritare. Respec tivele acte de punere în aplicare se adopt ă în conformitate cu procedura de consultare men ționată la articolul 127 alineatul (2). (3) Statele membre pot prezenta o modificare a programului lor opera țional, ținând cont de noile priorit ăți stabilite în actele de punere în aplicare ale Comisiei men ționate la alineatul (2) din prezentul articol. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel de modific ările programelor opera ționale fac obiectul unei proceduri simplificate care trebui adoptată în conformitate cu articolul 22 alineatul (2). Articolul 21 Programe de activitate pentru colectarea de date (1) În vederea punerii în aplicare a articolului 18 alineatul (1) litera (p) din prezentul regulament, statele membre transmit Comisiei, prin mijloace electronice, programe de activitate pentru colectarea de date în conformitate cu articolul 4 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 199/2008 pân ă la data de 31 octombrie a anului precedent anului în care programul de activitate urmeaz ă să se aplice, cu excep ția cazului în care continu ă să se aplice programul existent, caz în care Comisia este notificat ă în acest sens. Con ținutul respectivelor programe este conform articolului 4 alineatul (2) din respectivul regulament. (2) Comisia adopt ă acte de punere în aplicare de aprobare a programelor de activitate men ționate la alineatul (1) pân ă la data de 31 decembrie a anului precedent anului în care programul de activitate urmeaz ă să se aplice. Articolul 22 Norme privind procedurile și calendarele (1) Comisia poate adopta acte de punere în aplicare de stabilire a normelor și procedurilor, a formatului și a calendarelor pentru: (a) aprobarea programelor opera ționale; (b) depunerea și adoptarea modific ărilor programelor opera ționale, inclusiv intrarea în vigoare a acestora și frecvența transmiterii pe parcursul perioadei de programare; (c) transmiterea și aprobarea modific ărilor men ționate la articolul 20 alineatul (3); (d) transmiterea programelor de activitate pentru colectarea de date. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare men ționată la articolul 127 alineatul (3). (2) Procedurile și calendarele sunt simplificate în cazul: (a) modific ărilor programelor opera ționale care privesc un transfer de fonduri între priorit ățile Uniunii, cu condi ția ca fondurile transferate s ă nu depășească 10 % din suma alocat ă priorității Uniunii; (b) modific ărilor programelor opera ționale care privesc introducerea sau retragerea unor m ăsuri sau a unor tipuri de operațiuni relevante și a indicatorilor și informa țiilor conexe; (c) modific ărilor programelor opera ționale care privesc schimb ări aduse descrierilor m ăsurilor, inclusiv modific ările aduse condiț iilor de eligibilitate; (d) modific ărilor men ționate la articolul 20 alineatul (3), precum și în cazul modific ărilor ulterioare ale sec țiunii din programul opera țional men ționate la articolul 18 alineatul (1) litera (n). (3) Alineatul (2) nu se aplic ă măsurilor men ționate la articolul 33, la articolul 34 și la articolul 41 alineatul (2). CAPITOLUL II Programarea în cazul m ăsurilor finan țate în cadrul gestiunii directe Articolul 23 Programul de activitate anual (1) Pentru a pune în aplicare titlul VI, Comisia adopt ă acte de punere în aplicare de stabilire a programelor de activitate anuale în conformitate cu obiectivele prev ăzute în capitolele respective. În ceea ce prive ște titlul VI capitolele I și II, respectivele acte de punere în aplicare se adopt ă în conformitate cu procedura de examinare men ționată la articolul 127 alineatul (3).RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/21 276Articolul 27 Servicii de consiliere (1) În vederea îmbun ătățirii performan ței și a competitivit ății generale a operatorilor și în scopul promov ării pescuitului durabil, FEPAM poate sprijini: (a) studiile de fezabilitate și serviciile de consiliere care evalueaz ă viabilitatea proiectelor poten țial eligibile pentru sprijin în temeiul prezentului capitol; (b) furnizarea de consiliere profesional ă cu privire la sustenabilitatea mediului, având ca obiectiv limitarea și, acolo unde este posibil, eliminarea impactului negativ al activit ăților de pescuit asupra ecosistemelor marin, terestru și de apă dulce; (c) furnizarea de consiliere profesional ă cu privire la strategiile de afaceri și de marketing. (2) Studiile de fezabilitate, serviciile de consiliere și consilierea men ționate la alineatul (1) sunt furnizate de organisme sau entităț i științifice, academice, profesionale sau tehnice care asigur ă consiliere economic ă și care dețin competen țele necesare. (3) Sprijinul men ționat la alineatul (1) se acord ă operatorilor, organiza țiilor de pescari, inclusiv organiza țiilor de producători sau organismelor de drept public. (4) Atunci când sprijinul men ționat la alineatul (1) nu dep ășește valoarea de 4 000 EUR, beneficiarul poate fi selectat prin procedur ă accelerat ă. Articolul 28 Parteneriatele dintre oamenii de știință și pescari (1) În vederea încuraj ării transferului de cuno ștințe între oamenii de știință și pescari, FEPAM poate sprijini: (a) crearea de re țele, acorduri de parteneriat sau asocia ții între unul sau mai multe organisme științifice independente și pescari ori una sau mai multe organiza ții de pescari, la care organismele tehnice pot participa; (b) activit ățile desfășurate în cadrul re țelelor, al acordurilor de parteneriat sau al asocia țiilor astfel cum sunt men ționate la litera (a). (2) Activit ățile menționate la alineatul (1) litera (b) pot include activit ăți de colectare și gestionare de date, studii, proiecte-pilot, diseminarea de cuno ștințe și de rezultate ale cercet ării, seminare și bune practici. (3) Sprijinul men ționat la alineatul (1) poate fi acordat organismelor de drept public, pescarilor, organiza țiilor de pescari, FLAG-urilor și organiza țiilor neguvernamentale. Articolul 29 Promovarea capitalului uman, a creă rii de locuri de munc ă și a dialogului social (1) În vederea sprijinirii capitalului uman, a cre ării de locuri de muncă și a dialogului social, FEPAM poate sprijini: (a) formarea profesional ă, învățarea pe tot parcursul vie ții, proiectele comune, diseminarea cuno ștințelor de natur ă economic ă, tehnică, de reglementare sau științifică și a practicilor inovatoare, precum și achiziția de noi competen țe profesionale legate, în special, de gestionarea durabil ă a ecosistemelor marine, igien ă, sănătate, siguran ță, activitățile din sectorul maritim, inovare și antreprenoriat; (b) participarea la re țele și schimbul de experien ță și bune practici între p ărțile interesate, inclusiv între organiza țiile care promoveaz ă egalitatea de șanse între b ărbați și femei, rolul femeilor în cadrul comunit ăților de pescari și grupurile subreprezentate implicate în pescuit costier la scar ă mică sau în pescuit „în picioare”; (c) dialogul social la nivelul Uniunii sau la nivel na țional, regional sau local, cu implicarea pescarilor, a partenerilor sociali și a altor p ărți interesate relevante. (2) De asemenea, sprijinul men ționat la alineatul (1) poate fi acordat so țiilor/soților pescarilor independen ți sau, atunci când și în măsura în care sunt recunoscute/recunoscu ți de dreptul na țional, partenerele/partenerii de via ță ale/ai pescarilor independen ți în condi țiile prevăzute la articolul 2 litera (b) din Directiva 2010/41/UE a Parlamentului European și a Consiliului ( 1 ).RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/23 ( 1 ) Directiva 2010/41/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 iulie 2010 privind aplicarea principiului egalităț ii de tratament între bărbații și femeile care desf ășoară o activitate independent ă și de abrogare a Directivei 86/613/CEE a Consiliului (JO L 180, 15.7.2010, p. 1). 277 REGULAMENTUL PRIVIND FEPAM(3) Sprijinul men ționat la alineatul (1) litera (a) poate fi acordat pentru formarea persoanelor cu vârsta sub 30 de ani, care sunt recunoscute ca șomeri de c ătre statul membru respectiv („stagiari”), pentru o perioad ă de cel mult doi ani. Acest sprijin este limitat la formarea la bordul unui vas de pescuit costier la scar ă mică deținut de un pescar profesionist cu vârsta de cel pu țin 50 de ani, oficializat ă printr-un contract între stagiar ș i proprietarul vasului care este recunoscut de statul membru în cauză , incluzând cursuri privind practici de pescuit durabile și conservarea resurselor biologice marine, astfel cum sunt definite de Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. Stagiarul este înso țit la bord de un pescar profesionist cu vârsta de cel puț in 50 de ani. (4) Sprijinul în temeiul alineatului (3) este acordat pescarilor profesioni ști pentru a acoperi salariul stagiarului și taxele aferente și este calculat în conformitate cu articolul 67 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, ținând cont de situația economic ă și de nivelul de trai din statul membru respectiv. Sprijinul respectiv nu dep ășește un cuantum maxim de 40 000 EUR pentru fiecare beneficiar pe parcursul perioadei de programare. Articolul 30 Diversificarea veniturilor și noi forme de venituri (1) FEPAM poate sprijini investi ții care contribuie la diversificarea veniturilor pescarilor prin dezvoltarea unor activit ăți complementare, incluzând investi ții la bord, turismul pentru pescuitul cu undi ța, restaurante, servicii de mediu aferente pescuitului și activități educaționale care privesc pescuitul. (2) Sprijinul prev ăzut la alineatul (1) se acord ă pescarilor care: (a) înainteaz ă un plan de afaceri pentru dezvoltarea noilor lor activit ăți; (b) dețin competenț e profesionale corespunz ătoare care pot fi dobândite prin opera țiuni finan țate în temeiul articolului 29 alineatul (1) litera (a). (3) Sprijinul prev ăzut la alineatul (1) se acord ă numai cu condi ția ca activit ățile complementare s ă fie legate de activitatea de pescuit de baz ă. (4) Cuantumul sprijinului acordat în temeiul alineatului (1) nu dep ășește 50 % din bugetul prev ăzut în planul de afaceri pentru fiecare opera țiune și nu depășește suma maximă de 75 000 EUR pentru fiecare beneficiar. Articolul 31 Sprijin ini țial pentru tinerii pescari (1) FEPAM poate acorda tinerilor pescari sprijin pentru demararea afacerii. (2) Sprijinul în temeiul prezentului articol poate fi acordat doar în leg ătură cu prima achizi ție a unei nave de pescuit: (a) a cărei lungime total ă nu depășeș te 24 de metri; (b) care este echipat ă pentru pescuitul maritim; (c) cu o vechime cuprins ă între 5 și 30 de ani; ș i (d) care apar ține unui segment de flot ă pentru care raportul privind capacitatea de pescuit men ționat la articolul 22 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 indic ă un echilibru cu posibilit ățile de pescuit disponibile pentru segmentul respectiv. (3) În sensul prezentului articol, termenul „tân ăr pescar” înseamn ă o persoan ă fizică care doreș te să achizi ționeze pentru prima oar ă o navă de pescuit și care, la momentul depunerii cererii, nu a împlinit 40 de ani și care a lucrat cel puțin cinci ani ca pescar sau a ob ținut o formare profesional ă echivalent ă. Statele membre pot defini criterii obiective suplimentare pentru ca tinerii pescari s ă fie considera ți eligibili pentru sprijinul acordat în temeiul prezentului articol. (4) Sprijinul acordat în temeiul prezentului articol nu dep ășește 25 % din costul de achizi ție al navei de pescuit și, în orice caz, nu dep ășeș te 75 000 EUR pentru fiecare tân ăr pescar. Articolul 32 Sănătate și siguran ță (1) În vederea îmbun ătățirii condițiilor de igienă , sănătate, siguran ță și lucru pentru pescari, FEPAM poate sprijini investițiile la bord sau în echipamente individuale, cu condi ția ca aceste investi ții să depășească cerințele prevăzute de dreptul Uniunii sau de dreptul intern.RO L 149/24 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.5.2014 Articolul 27 Servicii de consiliere (1) În vederea îmbun ătățirii performan ței și a competitivit ății generale a operatorilor și în scopul promov ării pescuitului durabil, FEPAM poate sprijini: (a) studiile de fezabilitate și serviciile de consiliere care evalueaz ă viabilitatea proiectelor poten țial eligibile pentru sprijin în temeiul prezentului capitol; (b) furnizarea de consiliere profesional ă cu privire la sustenabilitatea mediului, având ca obiectiv limitarea și, acolo unde este posibil, eliminarea impactului negativ al activit ăților de pescuit asupra ecosistemelor marin, terestru și de apă dulce; (c) furnizarea de consiliere profesional ă cu privire la strategiile de afaceri și de marketing. (2) Studiile de fezabilitate, serviciile de consiliere și consilierea men ționate la alineatul (1) sunt furnizate de organisme sau entităț i științifice, academice, profesionale sau tehnice care asigur ă consiliere economic ă și care dețin competen țele necesare. (3) Sprijinul men ționat la alineatul (1) se acord ă operatorilor, organiza țiilor de pescari, inclusiv organiza țiilor de producători sau organismelor de drept public. (4) Atunci când sprijinul men ționat la alineatul (1) nu dep ășește valoarea de 4 000 EUR, beneficiarul poate fi selectat prin procedur ă accelerat ă. Articolul 28 Parteneriatele dintre oamenii de știință și pescari (1) În vederea încuraj ării transferului de cuno ștințe între oamenii de știință și pescari, FEPAM poate sprijini: (a) crearea de re țele, acorduri de parteneriat sau asocia ții între unul sau mai multe organisme științifice independente și pescari ori una sau mai multe organiza ții de pescari, la care organismele tehnice pot participa; (b) activit ățile desfășurate în cadrul re țelelor, al acordurilor de parteneriat sau al asocia țiilor astfel cum sunt men ționate la litera (a). (2) Activit ățile menționate la alineatul (1) litera (b) pot include activit ăți de colectare și gestionare de date, studii, proiecte-pilot, diseminarea de cuno ștințe și de rezultate ale cercet ării, seminare și bune practici. (3) Sprijinul men ționat la alineatul (1) poate fi acordat organismelor de drept public, pescarilor, organiza țiilor de pescari, FLAG-urilor și organiza țiilor neguvernamentale. Articolul 29 Promovarea capitalului uman, a creă rii de locuri de munc ă și a dialogului social (1) În vederea sprijinirii capitalului uman, a cre ării de locuri de muncă și a dialogului social, FEPAM poate sprijini: (a) formarea profesional ă, învățarea pe tot parcursul vie ții, proiectele comune, diseminarea cuno ștințelor de natur ă economic ă, tehnică, de reglementare sau științifică și a practicilor inovatoare, precum și achiziția de noi competen țe profesionale legate, în special, de gestionarea durabil ă a ecosistemelor marine, igien ă, sănătate, siguran ță, activitățile din sectorul maritim, inovare și antreprenoriat; (b) participarea la re țele și schimbul de experien ță și bune practici între p ărțile interesate, inclusiv între organiza țiile care promoveaz ă egalitatea de șanse între b ărbați și femei, rolul femeilor în cadrul comunit ăților de pescari și grupurile subreprezentate implicate în pescuit costier la scar ă mică sau în pescuit „în picioare”; (c) dialogul social la nivelul Uniunii sau la nivel na țional, regional sau local, cu implicarea pescarilor, a partenerilor sociali și a altor p ărți interesate relevante. (2) De asemenea, sprijinul men ționat la alineatul (1) poate fi acordat so țiilor/soților pescarilor independen ți sau, atunci când și în măsura în care sunt recunoscute/recunoscu ți de dreptul na țional, partenerele/partenerii de via ță ale/ai pescarilor independen ți în condi țiile prevăzute la articolul 2 litera (b) din Directiva 2010/41/UE a Parlamentului European și a Consiliului ( 1 ).RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/23 ( 1 ) Directiva 2010/41/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 iulie 2010 privind aplicarea principiului egalităț ii de tratament între bărbații și femeile care desf ășoară o activitate independent ă și de abrogare a Directivei 86/613/CEE a Consiliului (JO L 180, 15.7.2010, p. 1). 278(2) Sprijinul în temeiul prezentului articol se acord ă pescarilor sau proprietarilor de nave de pescuit. (3) În cazul în care opera țiunea const ă într-o investi ție la bord, sprijinul se acord ă o singur ă dată pentru acela și tip de investiție pe parcursul perioadei de programare pentru aceea și navă de pescuit. În cazul în care opera țiunea const ă într-o investiție în echipamente individuale, sprijinul se acord ă o singur ă dată pentru acela și tip de echipamente pe parcursul perioadei de programare pentru acela și beneficiar. (4) Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 126, pentru a identifica tipurile de operațiuni eligibile în temeiul alineatului (1) din prezentul articol. Articolul 33 Încetarea temporar ă a activit ăților de pescuit (1) FEPAM poate sprijini m ăsuri de încetare temporar ă a activit ăților de pescuit în urmă toarele situa ții: (a) în cazul punerii în aplicare a m ăsurilor de urgen ță ale Comisiei sau ale statelor membre, men ționate la articolele 12 și 13 din Regulamentul nr. 1380/2013, sau a m ăsurilor de conservare men ționate la articolul 7 din regulamentul menționat, inclusiv a perioadelor de repaus biologic; (b) în cazul în care acordurile de parteneriat din domeniul pescuitului durabil sau protocoalele la acestea nu sunt reînnoite; (c) în cazul în care încetarea temporar ă a activit ăților este prev ăzută într-un plan de gestionare adoptat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 al Consiliului ( 1 ) sau într-un plan multianual adoptat în temeiul articolelor 9 și 10 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, dac ă, pe baza avizului științific, sunt necesare reduceri ale efortului de pescuit pentru a realiza obiectivele men ționate la articolul 2 alineatul (2) și la articolul 2 alineatul (5) litera (a) din Regu lamentul (UE) nr. 1380/2013. (2) Sprijinul men ționat la alineatul (1) poate fi acordat pe o durat ă maximă de șase luni pentru fiecare nav ă în perioada 2014–2020. (3) Sprijinul men ționat la alineatul (1) se acord ă numai: (a) proprietarilor de nave de pescuit ale Uniunii care sunt înregistrate ca nave active și care au desf ășurat activit ăți de pescuit pe mare timp de cel pu țin 120 de zile pe parcursul ultimilor doi ani calendaristici anteriori datei depunerii cererii pentru sprijin; sau (b) pescarilor care au lucrat pe mare timp de cel pu țin 120 de zile pe parcursul ultimilor doi ani calendaristici anteriori datei depunerii cererii pentru sprijin la bordul unei nave de pescuit a Uniunii vizate de încetarea temporar ă a activităților. (4) Toate activit ățile de pescuit desf ășurate de nava de pescuit sau de pescarii în cauz ă se suspend ă efectiv. Autoritatea competent ă se asigur ă că nava de pescuit în cauz ă a încetat orice activit ăți de pescuit în perioada vizat ă de încetarea temporară a activit ăților. Articolul 34 Încetarea definitiv ă a activit ăților de pescuit (1) FEPAM poate să sprijine m ăsuri de încetare definitiv ă a activit ăților de pescuit, numai atunci când aceasta se realizează prin dezmembrarea navelor de pescuit pentru fier vechi și cu condi ția ca: (a) aceast ă dezmembrare s ă fie inclus ă în programul opera țional men ționat la articolul 18; și (b) încetarea definitiv ă a activit ăților să fie prev ăzută ca instrument al planului de ac țiune men ționat la articolul 22 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, care indic ă și faptul că segmentul de flot ă nu este efectiv echilibrat de posibilit ățile de pescuit disponibile pentru segmentul respectiv. (2) Sprijinul prev ăzut la alineatul (1) se acord ă: (a) proprietarilor de nave de pescuit ale Uniunii înregistrate ca nave active și care au desf ășurat activit ăți de pescuit pe mare timp de cel pu țin 90 de zile pe an pe parcursul celor doi ani anteriori datei depunerii cererii pentru sprijin; sau (b) pescarilor care au lucrat pe mare timp de cel pu țin 90 de zile pe parcursul ultimilor doi ani calendaristici anteriori datei depunerii cererii pentru sprijin la bordul unei nave de pescuit a Uniunii vizate de încetarea definitiv ă a activităților.RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/25 ( 1 ) Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 al Consiliului din 21 decembrie 2006 privind m ăsurile de gestionare pentru exploatarea durabil ă a resurselor halieutice în Marea Mediteran ă, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2847/93 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1626/94 (JO L 409, 30.12.2006, p. 11). 279 REGULAMENTUL PRIVIND FEPAM(3) Pescarii în cauz ă înceteaz ă efectiv toate activit ățile de pescuit. Beneficiarul furnizeaz ă dovada încet ării efective a activităților de pescuit autorit ății competente. Indemniza ția se ramburseaz ă pro rata temporis în cazul în care un pescar reia activitatea de pescuit într-o perioad ă mai scurt ă de doi ani de la data depunerii cererii pentru sprijin. (4) Sprijinul în conformitate cu prezentul articol poate fi acordat pân ă la 31 decembrie 2017. (5) Sprijinul în conformitate cu prezentul articol se vars ă numai dup ă eliminarea definitiv ă a capacit ății echivalente din registrul navelor de pescuit al Uniunii și după eliminarea definitiv ă a licențelor și autoriza țiilor de pescuit. Beneficiarului îi este interzis s ă înregistreze un nou vas de pescuit în urm ătorii cinci ani de la data primirii sprijinului respectiv. Reducerea capacității ca urmare a încet ării definitive a activit ăților de pescuit care beneficiaz ă de ajutor public are ca rezultat reducerea echivalent ă definitiv ă a plafoanelor capacit ății de pescuit care figureaz ă în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. (6) Prin derogare de la alineatul (1), sprijinul poate fi acordat pentru încetarea definitiv ă a activit ăților de pescuit f ără dezmembrare cu condi ția ca navele să se modernizeze în vederea desfășur ării altor activit ăți decât pescuitul comercial. De asemenea, și în vederea conserv ării patrimoniului maritim, sprijinul poate fi acordat pentru încetarea definitiv ă a activităților de pescuit f ără dezmembrare a navelor din lemn tradi ționale cu condi ția ca navele respective s ă păstreze o funcție de patrimoniu pe uscat. Articolul 35 Fonduri mutuale pentru fenomene climatice nefavorabile și incidente de mediu (1) FEPAM poate contribui la fonduri mutuale care acord ă pescarilor compensa ții financiare pentru pierderile economice cauzate de fenomene climatice nefavorabile sau de incidente de mediu, sau pentru costurile pentru salvarea pescarilor sau a navelor de pescuit care au suferit accidente pe mare pe durata desf ășurării activităților de pescuit. (2) În sensul alineatului (1), termenul „fond mutual” înseamn ă un sistem acreditat de statul membru în conformitate cu dreptul să u intern, destinat asigur ării pescarilor afilia ți, în temeiul că ruia acestora li se efectueaz ă plăți compensatorii pentru pierderile economice cauzate de evenimentele prev ăzute la alineatul (1). (3) Statele membre garanteaz ă evitarea supracompens ării ca urmare a combin ării sprijinului acordat în temeiul prezentului articol cu alte instrumente ale Uniunii sau na ționale sau cu sisteme private de asigur ări. (4) Pentru a fi eligibil pentru sprijin în temeiul prezentului articol, fondul mutual respectiv trebuie: (a) să fie acreditat de autoritatea competent ă a statului membru, în conformitate cu dreptul intern; (b) să urmeze o politic ă transparent ă în ceea ce prive ște sumele v ărsate în fond și retrase din acesta; și (c) să prevad ă norme clare privind atribuirea r ăspunderii pentru eventualele datorii realizate. (5) Statele membre definesc normele privind instituirea și gestionarea fondurilor mutuale, în special normele privind acordarea pl ăților compensatorii și eligibilitatea pescarilor de a accesa aceste plăț i compensatorii în eventualitatea feno menelor climatice nefavorabile, al incidentelor de mediu sau al accidentelor pe mare men ționate la alineatul (1), precum și cele privind administrarea și monitorizarea respect ării normelor respective. Statele membre se asigur ă că normele sistemului de alocare a fondurilor prevede sanc țiuni în caz de neglijen ță din partea pescarului. (6) Fenomenele climatice nefavorabile, incidentele de mediu sau accidentele pe mare men ționate la alineatul (1) sunt cele a căror producere este recunoscut ă formal de c ătre autoritatea competent ă a statului membru în cauză . (7) Contribu țiile menționate la alineatul (1) sunt acordate numai în raport cu sumele pl ătite pescarilor de fondul mutual cu titlu de compensa ție financiar ă. Cheltuielile administrative pentru înfiin țarea fondurilor mutuale nu sunt eligibile pentru sprijin. Statele membre pot limita costurile care sunt eligibile pentru sprijin aplicând plafoane pentru fiecare fond mutual. (8) Contribu țiile menționate la alineatul (1) se acord ă doar pentru a acoperi pierderile cauzate de fenomene climatice nefavorabile, de incidente de mediu sau de accidente pe mare care reprezint ă peste 30 % din cifra de afaceri anual ă a întreprinderii în cauz ă, calculată pe baza cifrei de afaceri medii a întreprinderii în perioada celor trei ani calendaristici anteriori.RO L 149/26 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.5.2014 (2) Sprijinul în temeiul prezentului articol se acord ă pescarilor sau proprietarilor de nave de pescuit. (3) În cazul în care opera țiunea const ă într-o investi ție la bord, sprijinul se acord ă o singur ă dată pentru acela și tip de investiție pe parcursul perioadei de programare pentru aceea și navă de pescuit. În cazul în care opera țiunea const ă într-o investiție în echipamente individuale, sprijinul se acord ă o singur ă dată pentru acela și tip de echipamente pe parcursul perioadei de programare pentru acela și beneficiar. (4) Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 126, pentru a identifica tipurile de operațiuni eligibile în temeiul alineatului (1) din prezentul articol. Articolul 33 Încetarea temporar ă a activit ăților de pescuit (1) FEPAM poate sprijini m ăsuri de încetare temporar ă a activit ăților de pescuit în urmă toarele situa ții: (a) în cazul punerii în aplicare a m ăsurilor de urgen ță ale Comisiei sau ale statelor membre, men ționate la articolele 12 și 13 din Regulamentul nr. 1380/2013, sau a m ăsurilor de conservare men ționate la articolul 7 din regulamentul menționat, inclusiv a perioadelor de repaus biologic; (b) în cazul în care acordurile de parteneriat din domeniul pescuitului durabil sau protocoalele la acestea nu sunt reînnoite; (c) în cazul în care încetarea temporar ă a activit ăților este prev ăzută într-un plan de gestionare adoptat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 al Consiliului ( 1 ) sau într-un plan multianual adoptat în temeiul articolelor 9 și 10 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, dac ă, pe baza avizului științific, sunt necesare reduceri ale efortului de pescuit pentru a realiza obiectivele men ționate la articolul 2 alineatul (2) și la articolul 2 alineatul (5) litera (a) din Regu lamentul (UE) nr. 1380/2013. (2) Sprijinul men ționat la alineatul (1) poate fi acordat pe o durat ă maximă de șase luni pentru fiecare nav ă în perioada 2014–2020. (3) Sprijinul men ționat la alineatul (1) se acord ă numai: (a) proprietarilor de nave de pescuit ale Uniunii care sunt înregistrate ca nave active și care au desf ășurat activit ăți de pescuit pe mare timp de cel pu țin 120 de zile pe parcursul ultimilor doi ani calendaristici anteriori datei depunerii cererii pentru sprijin; sau (b) pescarilor care au lucrat pe mare timp de cel pu țin 120 de zile pe parcursul ultimilor doi ani calendaristici anteriori datei depunerii cererii pentru sprijin la bordul unei nave de pescuit a Uniunii vizate de încetarea temporar ă a activităților. (4) Toate activit ățile de pescuit desf ășurate de nava de pescuit sau de pescarii în cauz ă se suspend ă efectiv. Autoritatea competent ă se asigur ă că nava de pescuit în cauz ă a încetat orice activit ăți de pescuit în perioada vizat ă de încetarea temporară a activit ăților. Articolul 34 Încetarea definitiv ă a activit ăților de pescuit (1) FEPAM poate să sprijine m ăsuri de încetare definitiv ă a activit ăților de pescuit, numai atunci când aceasta se realizează prin dezmembrarea navelor de pescuit pentru fier vechi și cu condi ția ca: (a) aceast ă dezmembrare s ă fie inclus ă în programul opera țional men ționat la articolul 18; și (b) încetarea definitiv ă a activit ăților să fie prev ăzută ca instrument al planului de ac țiune men ționat la articolul 22 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, care indic ă și faptul că segmentul de flot ă nu este efectiv echilibrat de posibilit ățile de pescuit disponibile pentru segmentul respectiv. (2) Sprijinul prev ăzut la alineatul (1) se acord ă: (a) proprietarilor de nave de pescuit ale Uniunii înregistrate ca nave active și care au desf ășurat activit ăți de pescuit pe mare timp de cel pu țin 90 de zile pe an pe parcursul celor doi ani anteriori datei depunerii cererii pentru sprijin; sau (b) pescarilor care au lucrat pe mare timp de cel pu țin 90 de zile pe parcursul ultimilor doi ani calendaristici anteriori datei depunerii cererii pentru sprijin la bordul unei nave de pescuit a Uniunii vizate de încetarea definitiv ă a activităților.RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/25 ( 1 ) Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 al Consiliului din 21 decembrie 2006 privind m ăsurile de gestionare pentru exploatarea durabil ă a resurselor halieutice în Marea Mediteran ă, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2847/93 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1626/94 (JO L 409, 30.12.2006, p. 11). 280(9) Nu se efectueaz ă nicio contribu ție financiar ă din FEPAM la capitalul subscris ini țial. (10) Atunci când inten ționează să limiteze costurile eligibile pentru sprijin prin aplicarea unor plafoane pentru fiecare fond mutual, statele membre furnizeaz ă detalii și justificări în programele lor opera ționale privind respectivele plafoane. Articolul 36 Sprijin pentru sistemele de alocare a posibilit ăților de pescuit (1) Pentru a adapta activit ățile de pescuit la posibilit ățile de pescuit, FEPAM poate sprijini proiectarea, dezvoltarea, monitorizarea, evaluarea și gestionarea sistemelor de alocare a posibilit ăților de pescuit. (2) Sprijinul prev ăzut la prezentul articol se acord ă autorităților publice, persoanelor juridice sau fizice sau organi zațiilor de pescari recunoscute de statul membru, inclusiv organiza țiilor de produc ători recunoscute implicate în gestionarea colectiv ă a sistemelor men ționate la alineatul (1). Articolul 37 Sprijin pentru proiectarea și punerea în aplicare a m ăsurilor de conservare și a cooper ării regionale (1) În vederea asigur ării proiect ării și a punerii în aplicare eficiente a m ăsurilor de conservare prev ăzute la articolele 7, 8 și 11 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și a cooper ării regionale prev ăzute la articolul 18 din regulamentul respectiv, FEPAM poate sprijini: (a) proiectarea, dezvoltarea și monitorizarea mijloacelor tehnice și administrative necesare pentru dezvoltarea ș i punerea în aplicare a m ăsurilor de conservare și a regionaliz ării; (b) participarea pă rților interesate și cooperarea între statele membre în materie de proiectare și punere în aplicare a măsurilor de conservare și a regionaliz ării. (2) FEPAM poate sprijini repopularea direct ă în temeiul alineatului (1) numai în cazul în care este prev ăzută ca măsură de conservare într-un act juridic al Uniunii. Articolul 38 Limitarea impactului pescuitului asupra mediului marin și adaptarea pescuitului la protec ția speciilor (1) În scopul reducerii impactului pescuitului asupra mediului marin, al stimul ării elimin ării treptate a practicii de aruncare înapoi în mare a capturilor ș i al facilitării tranziț iei către o exploatare durabil ă a resurselor biologice marine vii în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, FEPAM poate sprijini investi ții: (a) în echipamente care îmbun ătățesc selectivitatea uneltelor de pescuit în func ție de dimensiuni sau specii; (b) la bord sau în echipamente care elimin ă practica de aruncare înapoi în mare a capturilor, prin evitarea și reducerea capturilor nedorite de stocuri comerciale, sau care manipuleaz ă capturi nedorite care urmeaz ă să fie debarcate în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013; (c) în echipamente care limiteaz ă și, acolo unde este posibil, elimin ă impactul fizic și biologic al pescuitului asupra ecosistemului sau asupra fundului m ării; (d) în echipamente care protejeaz ă uneltele și capturile împotriva mamiferelor și a păsărilor protejate prin Directiva 92/43/CEE a Consiliului sau prin Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 1 ), cu condi ția să nu fie subminat ă selectivitatea uneltelor de pescuit și să fie introduse toate m ăsurile corespunz ătoare în vederea evit ării provocării de daune fizice animalelor de prad ă. (2) Prin derogare de la articolul 11 litera (a), în regiunile ultraperiferice sprijinul men ționat la alineatul (1) poate fi acordat dispozitivelor ancorate de concentrare a pe ștelui doar dac ă acestea contribuie la pescuitul durabil și selectiv. (3) Sprijinul se acord ă o singur ă dată pe parcursul perioadei de programare pentru acela și tip de echipamente, pe aceeași navă de pescuit a Uniunii. (4) Sprijinul se acord ă numai dac ă uneltele sau celelalte echipamente men ționate la alineatul (1) prezint ă o selectivitate mai bună demonstrabil ă în ceea ce prive ște dimensiunile sau un impact mai redus asupra ecosistemului și a speciilor nevizate în raport cu uneltele sau celelalte echipamente standard autorizate în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern relevant adoptat în contextul regionaliz ării, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/27 ( 1 ) Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea p ăsărilor sălbatice (JO L 20, 26.1.2010, p. 7). 281 REGULAMENTUL PRIVIND FEPAM(5) Se acord ă sprijin: (a) proprietarilor de nave de pescuit ale Uniunii care sunt înregistrate ca nave active și care au desf ășurat o activitate de pescuit pe mare timp de cel pu țin 60 de zile pe parcursul celor doi ani calendaristici anteriori datei depunerii cererii pentru sprijin; (b) pescarilor care de țin uneltele care urmeaz ă a fi înlocuite și care au lucrat la bordul unei nave de pescuit a Uniunii timp de cel pu țin 60 de zile pe parcursul celor doi ani calendaristici anteriori datei depunerii cererii pentru sprijin; (c) organiza țiilor de pescari recunoscute de statul membru. Articolul 39 Inovarea legat ă de conservarea resurselor biologice marine (1) În vederea aducerii unei contribu ții la eliminarea treptat ă a capturilor accidentale și a practicii de aruncare înapoi în mare a capturilor, precum și în vederea facilit ării tranziț iei spre exploatarea resurselor biologice marine vii în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și a reducerii impactului pescuitului asupra mediului marin și a impactului animalelor de prad ă protejate, FEPAM poate sprijini opera țiuni care vizeaz ă dezvoltarea sau introducerea de noi cuno ștințe tehnice sau organiza ționale care reduc impactul activit ăților de pescuit asupra mediului, inclusiv tehnici de pescuit îmbun ătățite și selectivitatea uneltelor de pescuit, sau realizeaz ă o utilizare mai durabil ă a resurselor biologice marine și coexisten ța cu animalele de prad ă protejate. (2) Opera țiunile finan țate în temeiul prezentului articol sunt desf ășurate de c ătre sau în colaborare cu un organism științific sau tehnic recunoscut de statul membru, organism care valideaz ă rezultatele opera țiunilor respective. (3) Rezultatele opera țiunilor finan țate în temeiul prezentului articol fac obiectul unei publicit ăți adecvate din partea statului membru, în conformitate cu articolul 119. (4) Navele de pescuit implicate în proiectele finan țate în temeiul prezentului articol nu pot dep ăși 5 % din num ărul navelor flotei na ționale sau 5 % din tonajul flotei na ționale în tonaj brut, calculat la momentul depunerii cererii. La cererea unui stat membru, în circumstan țe justificate în mod corespunză tor și pe baza unei recomand ări a Comitetului științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP) instituit prin Decizia 2005/629/CE a Comisiei ( 1 ), Comisia poate aproba proiecte care dep ășesc limita stabilit ă la prezentul alineat. (5) Opera țiunile care nu sunt considerate ca fiind pescuit în scopuri științifice, în conformitate cu articolul 33 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 și care constau în testarea noilor unelte sau tehnici de pescuit se desf ășoară în limitele posibilităților de pescuit alocate statului membru respectiv. (6) Venitul net generat de participarea la opera țiune a navei de pescuit se deduce din cheltuielile eligibile ale opera țiunii în conformitate cu articolul 65 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. (7) În sensul alineatului (6), termenul „venit net” înseamn ă venitul pescarilor ob ținut din prima vânzare a pe ștelui sau a fructelor de mare capturate în timpul introducerii și testării noilor cunoș tințe tehnice sau organiza ționale minus costurile de vânzare, cum ar fi taxele aferente halele de licita ții. Articolul 40 Protecția și refacerea biodiversit ății și ecosistemelor marine și regimurile de compensa ții în cadrul activit ăților de pescuit durabile (1) În vederea protej ării și refacerii biodiversit ății și ecosistemelor marine în cadrul activit ăților de pescuit durabile și, acolo unde este cazul, cu participarea pescarilor, FEPAM poate sprijini urm ătoarele opera țiuni: (a) colectarea de c ătre pescari a de șeurilor din mare, de exemplu îndep ărtarea uneltelor de pescuit pierdute și a altor deșeuri marine; (b) construirea, instalarea sau modernizarea unor instala ții statice sau mobile destinate s ă protejeze și să sporeasc ă fauna și flora marin ă, inclusiv preg ătirea și evaluarea științifică a acestora; (c) contribu ția la o mai bun ă gestionare sau conservare a resurselor biologice marine; (d) pregătirea, inclusiv studiile, conceperea, monitorizarea și actualizarea protec ției și a planurilor de gestiune pentru activitățile legate de pescuit referitoare la siturile Natura 2000 și zonele de protec ție speciale men ționate în Directiva 2008/56/CE și referitoare la alte habitate speciale;RO L 149/28 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.5.2014 ( 1 ) Decizia 2005/629/CE a Comisiei din 26 august 2005 de instituire a unui Comitet științific, tehnic și economic pentru pescuit (JO L 225, 31.8.2005, p. 18).(9) Nu se efectueaz ă nicio contribu ție financiar ă din FEPAM la capitalul subscris ini țial. (10) Atunci când inten ționează să limiteze costurile eligibile pentru sprijin prin aplicarea unor plafoane pentru fiecare fond mutual, statele membre furnizeaz ă detalii și justificări în programele lor opera ționale privind respectivele plafoane. Articolul 36 Sprijin pentru sistemele de alocare a posibilit ăților de pescuit (1) Pentru a adapta activit ățile de pescuit la posibilit ățile de pescuit, FEPAM poate sprijini proiectarea, dezvoltarea, monitorizarea, evaluarea și gestionarea sistemelor de alocare a posibilit ăților de pescuit. (2) Sprijinul prev ăzut la prezentul articol se acord ă autorităților publice, persoanelor juridice sau fizice sau organi zațiilor de pescari recunoscute de statul membru, inclusiv organiza țiilor de produc ători recunoscute implicate în gestionarea colectiv ă a sistemelor men ționate la alineatul (1). Articolul 37 Sprijin pentru proiectarea și punerea în aplicare a m ăsurilor de conservare și a cooper ării regionale (1) În vederea asigur ării proiect ării și a punerii în aplicare eficiente a m ăsurilor de conservare prev ăzute la articolele 7, 8 și 11 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și a cooper ării regionale prev ăzute la articolul 18 din regulamentul respectiv, FEPAM poate sprijini: (a) proiectarea, dezvoltarea și monitorizarea mijloacelor tehnice și administrative necesare pentru dezvoltarea ș i punerea în aplicare a m ăsurilor de conservare și a regionaliz ării; (b) participarea pă rților interesate și cooperarea între statele membre în materie de proiectare și punere în aplicare a măsurilor de conservare și a regionaliz ării. (2) FEPAM poate sprijini repopularea direct ă în temeiul alineatului (1) numai în cazul în care este prev ăzută ca măsură de conservare într-un act juridic al Uniunii. Articolul 38 Limitarea impactului pescuitului asupra mediului marin și adaptarea pescuitului la protec ția speciilor (1) În scopul reducerii impactului pescuitului asupra mediului marin, al stimul ării elimin ării treptate a practicii de aruncare înapoi în mare a capturilor ș i al facilitării tranziț iei către o exploatare durabil ă a resurselor biologice marine vii în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, FEPAM poate sprijini investi ții: (a) în echipamente care îmbun ătățesc selectivitatea uneltelor de pescuit în func ție de dimensiuni sau specii; (b) la bord sau în echipamente care elimin ă practica de aruncare înapoi în mare a capturilor, prin evitarea și reducerea capturilor nedorite de stocuri comerciale, sau care manipuleaz ă capturi nedorite care urmeaz ă să fie debarcate în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013; (c) în echipamente care limiteaz ă și, acolo unde este posibil, elimin ă impactul fizic și biologic al pescuitului asupra ecosistemului sau asupra fundului m ării; (d) în echipamente care protejeaz ă uneltele și capturile împotriva mamiferelor și a păsărilor protejate prin Directiva 92/43/CEE a Consiliului sau prin Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 1 ), cu condi ția să nu fie subminat ă selectivitatea uneltelor de pescuit și să fie introduse toate m ăsurile corespunz ătoare în vederea evit ării provocării de daune fizice animalelor de prad ă. (2) Prin derogare de la articolul 11 litera (a), în regiunile ultraperiferice sprijinul men ționat la alineatul (1) poate fi acordat dispozitivelor ancorate de concentrare a pe ștelui doar dac ă acestea contribuie la pescuitul durabil și selectiv. (3) Sprijinul se acord ă o singur ă dată pe parcursul perioadei de programare pentru acela și tip de echipamente, pe aceeași navă de pescuit a Uniunii. (4) Sprijinul se acord ă numai dac ă uneltele sau celelalte echipamente men ționate la alineatul (1) prezint ă o selectivitate mai bună demonstrabil ă în ceea ce prive ște dimensiunile sau un impact mai redus asupra ecosistemului și a speciilor nevizate în raport cu uneltele sau celelalte echipamente standard autorizate în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern relevant adoptat în contextul regionaliz ării, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/27 ( 1 ) Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea p ăsărilor sălbatice (JO L 20, 26.1.2010, p. 7). 282(e) gestionarea, refacerea și monitorizarea siturilor Natura 2000 în conformitate cu Directivele 92/43/CEE și 2009/147/CE, în conformitate cu cadrele de ac țiune prioritar ă instituite în temeiul Directivei 92/43/CEE; (f) gestionarea, refacerea și monitorizarea zonelor marine protejate în vederea punerii în aplicare a m ăsurilor speciale de protecție menționate la articolul 13 alineatul (4) din Directiva 2008/56/CE; (g) creșterea sensibiliz ării față de mediu cu implicarea pescarilor în ceea ce prive ște protejarea și refacerea biodiversit ății marine; (h) scheme pentru compensarea daunelor aduse capturilor de c ătre mamifere și păsări protejate prin Directivele 92/43/CEE și 2009/147/CE; (i) participarea la alte ac țiuni menite s ă mențină și să îmbunătățească serviciile furnizate de biodiversitate și de ecosisteme, ac țiuni precum refacerea habitatelor marine și costiere specifice în vederea sprijinirii unor stocuri de pește durabile, inclusiv preg ătirea lor științifică și evaluarea. (2) Sprijinul men ționat la alineatul (1) litera (h) face obiectul recunoa șterii formale a acestor scheme de c ătre autori tățile competente ale statelor membre. Statele membre garanteaz ă, de asemenea, c ă nu are loc o supracompensare a daunelor rezultat ă din combinarea schemelor de compensa ții ale Uniunii, na ționale și private. (3) Opera țiunile prev ăzute la prezentul articol pot fi puse în aplicare de organisme de drept public științifice sau tehnice, consilii consultative, pescari sau organizaț ii de pescari care sunt recunoscute de statul membru sau de organiza ții neguvernamentale în parteneriat cu organiza ții de pescari sau cu FLAG-uri. (4) Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 126 pentru a specifica costurile eligibile pentru sprijin în temeiul alineatului (1) din prezentul articol. Articolul 41 Eficiență energetic ă și atenuarea schimb ărilor climatice (1) În vederea atenu ării efectelor schimb ărilor climatice și a îmbun ătățirii eficien ței energetice a navelor de pescuit, FEPAM poate sprijini: (a) investi țiile în echipamente sau la bord menite s ă reducă emisiile de poluan ți sau de gaze cu efect de ser ă și să sporească eficiența energetic ă a navelor de pescuit. Investi țiile în unelte de pescuit sunt de asemenea eligibile cu condiț ia să nu submineze selectivitatea acestor unelte; (b) auditurile și schemele privind eficien ța energetic ă; (c) studiile de evaluare a contribu ției sistemelor de propulsie alternative și a proiectelor de coc ă alternative la eficien ța energetică a navelor de pescuit. (2) Sprijinul pentru înlocuirea sau modernizarea motoarelor principale sau auxiliare poate fi acordat numai: (a) navelor cu o lungime total ă de până la 12 metri, cu condi ția ca motorul nou sau modernizat s ă nu aibă o putere în kW mai mare decât cel vechi; sau (b) navelor cu lungimea total ă între 12 și 18 metri, cu condi ția ca motorul nou sau modernizat s ă aibă o putere în kW cu cel pu țin 20 % mai mic ă decât cea a motorului actual; (c) navelor cu lungimea total ă între 18 și 24 metri, cu condi ția ca motorul nou sau modernizat s ă aibă o putere în kW cu cel pu țin 30 % mai mic ă decât cea a motorului actual. (3) Sprijinul în temeiul alineatului (2) pentru înlocuirea sau modernizarea motoarelor principale sau auxiliare poate fi acordat numai navelor care apar țin unui segment de flot ă pentru care raportul privind capacitatea, men ționat la articolul 22 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, demonstreaz ă un echilibru în raport cu posibilit ățile de pescuit disponibile pentru segmentul respectiv. (4) Sprijinul prev ăzut la alineatul (2) din prezentul articol se acord ă numai pentru înlocuirea sau modernizarea motoarelor principale sau auxiliare care au fost certificate oficial în conformitate cu articolul 40 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009. Acesta se pl ătește doar dup ă ce reducerea necesar ă a capacit ății în kW a fost eliminată permanent din registrul navelor de pescuit al Uniunii.RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/29 283 REGULAMENTUL PRIVIND FEPAM(5) Pentru navele de pescuit care nu fac obiectul unei certific ări a puterii motorului, sprijinul prev ăzut la alineatul (2) din prezentul articol se acord ă numai pentru înlocuirea sau modernizarea motoarelor principale sau auxiliare pentru care a fost verificat ă consecven ța puterii motorului în conformitate cu articolul 41 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 și pentru care s-a efectuat o inspec ție fizică pentru a se asigura c ă puterea motorului nu o dep ășește pe cea stabilit ă în licențele de pescuit. (6) Reducerea puterii motorului men ționată la alineatul (2) literele (b) și (c) poate fi realizat ă de un grup de nave pentru fiecare categorie de nave men ționată la dispozi țiile respective. (7) Fără a aduce atingere articolului 25 alineatul (3), sprijinul din partea FEPAM în temeiul alineatului (2) din prezentul articol nu poate dep ăși cel mai ridicat prag dintre urm ătoarele dou ă: (a) 1 500 000 EUR; sau (b) 3 % din sprijinul financiar din partea Uniunii alocat de statul membru priorit ăților Uniunii prev ăzute la articolul 6 alineatele (1), (2) și (5). (8) Cererile înaintate de operatori din sectorul pescuitului costier la scar ă mică sunt tratate ca prioritate în propor ție de până la 60 % din sprijinul total alocat pentru înlocuirea sau modernizarea motoarelor principale sau auxiliare, men ționată la alineatul (2), pentru întreaga perioad ă de programare. (9) Se acord ă sprijinul prev ăzut la alineatele (1) și (2) numai proprietarilor de nave de pescuit și numai o singur ă dată pentru acela și tip de investi ție pe parcursul perioadei de programare pentru aceea și navă de pescuit. (10) Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 126, pentru a preciza costurile eligibile pentru sprijin în temeiul alineatului (1) litera (a) din prezentul articol. Articolul 42 Valoarea ad ăugată, calitatea produselor și utilizarea capturilor nedorite (1) În vederea îmbun ătățirii valorii ad ăugate sau a calit ății capturilor de pe ște, FEPAM poate sprijini: (a) investi țiile care adaug ă valoare produselor pesc ărești, în special prin autorizarea pescarilor de a- și desfășura activit ățile de prelucrare, comercializare și vânzare direct ă a propriilor capturi; (b) investi țiile inovatoare la bord care îmbun ătățesc calitatea produselor pesc ărești. (2) Sprijinul men ționat la alineatul (1) litera (b) este condi ționat de utilizarea unor unelte selective pentru a reduce la minimum capturile nedorite și se acord ă exclusiv proprietarilor de nave de pescuit din Uniune și celor ale c ăror nave au desfășurat o activitate de pescuit timp de cel pu țin 60 de zile pe mare pe parcursul celor doi ani calendaristici anteriori datei depunerii cererii pentru sprijin. Articolule 43 Porturile de pescuit, locurile de debarcare, halele de licita ții și adăposturile (1) În scopul îmbun ătățirii calității, a controlului și a trasabilit ății produselor debarcate, al sporirii eficien ței energetice, al aducerii unei contribu ții la protec ția mediului ș i al îmbun ătățirii condițiilor de siguran ță și de munc ă, FEPAM poate sprijini investi țiile menite s ă îmbunătățească infrastructura porturilor de pescuit și a halelor de licita ții sau a locurilor de debarcare și a adăposturilor, inclusiv investi țiile în instala țiile de colectare a de șeurilor și a deșeurilor marine. (2) În vederea facilit ării respect ării obligației de a debarca toate capturile în conformitate cu articolul 15 din Regula mentul (UE) nr. 1380/2013 și cu articolul 8 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1379/2013, precum și pentru a ad ăuga valoare pentru componentele prea pu țin utilizate ale capturilor, FEPAM poate sprijini investi țiile în porturile de pescuit, halele de licita ții, locurile de debarcare și adăposturi. (3) În vederea îmbun ătățirii siguran ței pescarilor, FEPAM poate sus ține investi țiile pentru construirea sau modernizarea adăposturilor. (4) Nu se acord ă sprijin pentru construc ția de noi porturi, noi locuri de debarcare sau noi hale de licita ții. Articolul 44 Pescuitul în apele interioare și fauna și flora acvatic ă din apele interioare (1) În scopul reducerii impactului pescuitului în apele interioare asupra mediului, al sporirii eficien ței energetice, al creșterii valorii sau calit ății capturilor debarcate sau al îmbun ătățirii să nătății, a siguran ței, a condiț iilor de munc ă, a capitalului uman și a formării, FEPAM poate sprijini investi ții în următoarele:RO L 149/30 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.5.2014 (e) gestionarea, refacerea și monitorizarea siturilor Natura 2000 în conformitate cu Directivele 92/43/CEE și 2009/147/CE, în conformitate cu cadrele de ac țiune prioritar ă instituite în temeiul Directivei 92/43/CEE; (f) gestionarea, refacerea și monitorizarea zonelor marine protejate în vederea punerii în aplicare a m ăsurilor speciale de protecție menționate la articolul 13 alineatul (4) din Directiva 2008/56/CE; (g) creșterea sensibiliz ării față de mediu cu implicarea pescarilor în ceea ce prive ște protejarea și refacerea biodiversit ății marine; (h) scheme pentru compensarea daunelor aduse capturilor de c ătre mamifere și păsări protejate prin Directivele 92/43/CEE și 2009/147/CE; (i) participarea la alte ac țiuni menite s ă mențină și să îmbunătățească serviciile furnizate de biodiversitate și de ecosisteme, ac țiuni precum refacerea habitatelor marine și costiere specifice în vederea sprijinirii unor stocuri de pește durabile, inclusiv preg ătirea lor științifică și evaluarea. (2) Sprijinul men ționat la alineatul (1) litera (h) face obiectul recunoa șterii formale a acestor scheme de c ătre autori tățile competente ale statelor membre. Statele membre garanteaz ă, de asemenea, c ă nu are loc o supracompensare a daunelor rezultat ă din combinarea schemelor de compensa ții ale Uniunii, na ționale și private. (3) Opera țiunile prev ăzute la prezentul articol pot fi puse în aplicare de organisme de drept public științifice sau tehnice, consilii consultative, pescari sau organizaț ii de pescari care sunt recunoscute de statul membru sau de organiza ții neguvernamentale în parteneriat cu organiza ții de pescari sau cu FLAG-uri. (4) Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 126 pentru a specifica costurile eligibile pentru sprijin în temeiul alineatului (1) din prezentul articol. Articolul 41 Eficiență energetic ă și atenuarea schimb ărilor climatice (1) În vederea atenu ării efectelor schimb ărilor climatice și a îmbun ătățirii eficien ței energetice a navelor de pescuit, FEPAM poate sprijini: (a) investi țiile în echipamente sau la bord menite s ă reducă emisiile de poluan ți sau de gaze cu efect de ser ă și să sporească eficiența energetic ă a navelor de pescuit. Investi țiile în unelte de pescuit sunt de asemenea eligibile cu condiț ia să nu submineze selectivitatea acestor unelte; (b) auditurile și schemele privind eficien ța energetic ă; (c) studiile de evaluare a contribu ției sistemelor de propulsie alternative și a proiectelor de coc ă alternative la eficien ța energetică a navelor de pescuit. (2) Sprijinul pentru înlocuirea sau modernizarea motoarelor principale sau auxiliare poate fi acordat numai: (a) navelor cu o lungime total ă de până la 12 metri, cu condi ția ca motorul nou sau modernizat s ă nu aibă o putere în kW mai mare decât cel vechi; sau (b) navelor cu lungimea total ă între 12 și 18 metri, cu condi ția ca motorul nou sau modernizat s ă aibă o putere în kW cu cel pu țin 20 % mai mic ă decât cea a motorului actual; (c) navelor cu lungimea total ă între 18 și 24 metri, cu condi ția ca motorul nou sau modernizat s ă aibă o putere în kW cu cel pu țin 30 % mai mic ă decât cea a motorului actual. (3) Sprijinul în temeiul alineatului (2) pentru înlocuirea sau modernizarea motoarelor principale sau auxiliare poate fi acordat numai navelor care apar țin unui segment de flot ă pentru care raportul privind capacitatea, men ționat la articolul 22 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, demonstreaz ă un echilibru în raport cu posibilit ățile de pescuit disponibile pentru segmentul respectiv. (4) Sprijinul prev ăzut la alineatul (2) din prezentul articol se acord ă numai pentru înlocuirea sau modernizarea motoarelor principale sau auxiliare care au fost certificate oficial în conformitate cu articolul 40 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009. Acesta se pl ătește doar dup ă ce reducerea necesar ă a capacit ății în kW a fost eliminată permanent din registrul navelor de pescuit al Uniunii.RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/29 284(a) în promovarea capitalului uman, a cre ării de locuri de munc ă și a dialogului social, astfel cum se men ționează la articolul 29, în condi țiile prevăzute la articolul respectiv; (b) în echipamentele de la bord sau individuale men ționate la articolul 32, în condi țiile prevăzute la articolul respectiv; (c) în echipamentele și tipurile de opera țiuni men ționate la articolele 38 și 39, în condi țiile prevăzute la articolele respective; (d) ameliorarea eficien ței energetice și diminuarea efectelor schimb ărilor climatice, men ționate la articolul 41, în condi țiile prevăzute la articolul respectiv; (e) în îmbun ătățirea valorii sau a calit ății capturilor de pe ște menționate la articolul 42, în condi țiile prevăzute la articolul respectiv; (f) în porturile de pescuit, ad ăposturile și locurile de debarcare men ționate la articolul 43, în condi țiile prevăzute la articolul respectiv. (2) FEPAM poate acorda sprijin pentru investi țiile legate de înfiin țarea de noi întreprinderi pentru tinerii pescari, astfel cum se prevede la articolul 31, în acelea și condiț ii ca cele stabilite în articolul respectiv, cu excep ția cerinței prevăzute la alineatul (2) litera (b) de la articolul men ționat. (3) FEPAM poate acorda sprijin pentru dezvoltarea și facilitarea inov ării în conformitate cu articolul 26, pentru serviciile de consiliere în conformitate cu articolul 27 și pentru parteneriatele dintre oamenii de știință și pescari în conformitate cu articolul 28. (4) În vederea promov ării diversific ării de către pescarii din apele interioare, FEPAM poate sprijini diversificarea activităților de pescuit în apele interioare spre activit ăți complementare, în condi țiile prevăzute la articolul 30. (5) În sensul alineatului (1): (a) trimiterile de la articolele 30, 32, 38, 39, 41 și 42 la navele de pescuit se interpreteaz ă ca fiind trimiteri la navele care operează exclusiv în apele interioare; (b) trimiterile de la articolul 38 la mediul marin se interpreteaz ă ca fiind trimiteri la mediul în care opereaz ă nava de pescuit din apele interioare. (6) În vederea protej ării și a dezvolt ării faunei și florei acvatice, FEPAM poate sprijini: (a) gestionarea, refacerea și monitorizarea siturilor Natura 2000 care sunt afectate de activit ățile de pescuit și reabilitarea apelor interioare în conformitate cu Directiva 60/2000/UE a Parlamentului European și a Consiliului ( 1 ), inclusiv a zonelor de reproducere și a rutelor de migra ție ale speciilor migratoare, f ără a aduce atingere articolului 40 alineatul (1) litera (e) din prezentul regulament, cu participarea, acolo unde este cazul, a pescarilor care pescuiesc în apele interioare; (b) construirea, modernizarea sau instalarea unor instala ții statice sau mobile destinate s ă protejeze și să sporeasc ă fauna și flora acvatic ă, inclusiv preg ătirea, monitorizarea și evaluarea lor științifică. (7) Statele membre se asigur ă că navele care primesc sprijinul prev ăzut la prezentul articol opereaz ă în continuare exclusiv în apele interioare. CAPITOLUL II Dezvoltarea durabil ă a acvaculturii Articolul 45 Obiective specifice Sprijinul acordat în temeiul prezentului capitol contribuie la realizarea obiectivelor specifice în cadrul priorit ății Uniunii prevăzute la articolul 6 alineatul (2). Articolul 46 Condiții generale (1) În absen ța unor dispozi ții explicite contrare în prezentul regulament, sprijinul prev ăzut la prezentul capitol se limitează la întreprinderile din domeniul acvaculturii.RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/31 ( 1 ) Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politic ă comunitar ă în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1). 285 REGULAMENTUL PRIVIND FEPAM(2) În sensul prezentului articol, întreprinz ătorii care î și încep activitatea în domeniul acvaculturii prezintă un plan de afaceri și, în cazul în care valoarea investi țiilor depășeș te 50 000 EUR, un studiu de fezabilitate care include o evaluare a impactului opera țiunilor asupra mediului. Sprijinul prev ăzut la prezentul capitol se acord ă doar atunci când s-a demonstrat în mod clar, printr-un raport de marketing independent, existen ța unor perspective de pia ță favorabile și durabile pentru produsul respectiv. (3) În cazul în care opera țiunile constau în investiț ii în echipamente sau infrastructur ă prin care se asigur ă îndeplinirea cerințelor viitoare privind mediul, s ănătatea uman ă sau animal ă, igiena sau bun ăstarea animalelor prev ăzute de dreptul Uniunii, se poate acorda sprijin pân ă la data la aceste cerin țe devin obligatorii pentru întreprinderile în cauz ă. (4) Sprijinul nu se acord ă creșterii de organisme modificate genetic. (5) Sprijinul nu se acord ă operațiunilor de acvacultur ă din zonele marine protejate dac ă autoritatea competentă recunoscut ă de statul membru a stabilit, pe baza unei evalu ări a impactului asupra mediului, c ă operațiunea va avea un impact negativ semnificativ asupra mediului care nu poate fi atenuat în mod adecvat. Articolul 47 Inovarea (1) În vederea stimul ării inovării în domeniul acvaculturii, FEPAM poate sprijini opera țiuni care au ca scop: (a) dezvoltarea de cunoș tințe tehnice, științifice sau organiza ționale în cadrul fermelor de acvacultur ă care reduc, în special, impactul asupra mediului, reduc dependen ța de făina și uleiul de pe ște, promoveaz ă o utilizare durabil ă a resurselor în acvacultur ă, îmbunătățesc bunăstarea animalelor sau faciliteaz ă metode de produc ție durabile noi; (b) dezvoltarea sau introducerea pe pia ță a unor specii de acvacultur ă noi cu un bun poten țial de piață, a unor produse noi sau substan țial îmbun ătățite, a unor procese noi sau îmbun ătățite, a unor sisteme de gestionare și organizare noi sau îmbun ătățite; (c) examinarea fezabilit ății din punct de vedere tehnic sau economic a produselor sau proceselor inovatoare. (2) Opera țiunile prev ăzute la prezentul articol se desfăș oară de către sau în colaborare cu organisme științifice sau tehnice publice sau private recunoscute de statul membru, organisme care valideaz ă rezultatele opera țiunilor respective. (3) Rezultatele opera țiunilor pentru care se prime ște sprijin fac obiectul unei publicit ăți adecvate din partea statului membru, în conformitate cu articolul 119. Articolul 48 Investiții productive în acvacultur ă (1) FEPAM poate sprijini: (a) investi țiile productive în acvacultur ă; (b) diversificarea produc ției de acvacultur ă și a speciilor de cultur ă; (c) modernizarea unit ăților de acvacultur ă, inclusiv îmbun ătățirea condi țiilor de lucru și de siguran ță a lucrătorilor din domeniul acvaculturii; (d) îmbun ătățirea și modernizarea referitoare la s ănătatea și bunăstarea animalelor, inclusiv achizi ționarea de echipamente în scopul de a proteja fermele împotriva animalelor s ălbatice de prad ă; (e) investi țiile care vizeaz ă reducerea impactului negativ sau sporirea efectelor pozitive asupra mediului și creșterea utilizării eficiente a resurselor; (f) investi țiile care vizeaz ă sporirea calit ății sau a valorii produselor de acvacultur ă; (g) refacerea iazurilor sau a lagunelor existente utilizate pentru acvacultur ă prin îndep ărtarea mâlului sau investi țiile menite să prevină depunerea mâlului; (h) diversificarea veniturilor ob ținute de întreprinderile din domeniul acvaculturii prin dezvoltarea unor activit ăți comple mentare;RO L 149/32 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.5.2014 (a) în promovarea capitalului uman, a cre ării de locuri de munc ă și a dialogului social, astfel cum se men ționează la articolul 29, în condi țiile prevăzute la articolul respectiv; (b) în echipamentele de la bord sau individuale men ționate la articolul 32, în condi țiile prevăzute la articolul respectiv; (c) în echipamentele și tipurile de opera țiuni men ționate la articolele 38 și 39, în condi țiile prevăzute la articolele respective; (d) ameliorarea eficien ței energetice și diminuarea efectelor schimb ărilor climatice, men ționate la articolul 41, în condi țiile prevăzute la articolul respectiv; (e) în îmbun ătățirea valorii sau a calit ății capturilor de pe ște menționate la articolul 42, în condi țiile prevăzute la articolul respectiv; (f) în porturile de pescuit, ad ăposturile și locurile de debarcare men ționate la articolul 43, în condi țiile prevăzute la articolul respectiv. (2) FEPAM poate acorda sprijin pentru investi țiile legate de înfiin țarea de noi întreprinderi pentru tinerii pescari, astfel cum se prevede la articolul 31, în acelea și condiț ii ca cele stabilite în articolul respectiv, cu excep ția cerinței prevăzute la alineatul (2) litera (b) de la articolul men ționat. (3) FEPAM poate acorda sprijin pentru dezvoltarea și facilitarea inov ării în conformitate cu articolul 26, pentru serviciile de consiliere în conformitate cu articolul 27 și pentru parteneriatele dintre oamenii de știință și pescari în conformitate cu articolul 28. (4) În vederea promov ării diversific ării de către pescarii din apele interioare, FEPAM poate sprijini diversificarea activităților de pescuit în apele interioare spre activit ăți complementare, în condi țiile prevăzute la articolul 30. (5) În sensul alineatului (1): (a) trimiterile de la articolele 30, 32, 38, 39, 41 și 42 la navele de pescuit se interpreteaz ă ca fiind trimiteri la navele care operează exclusiv în apele interioare; (b) trimiterile de la articolul 38 la mediul marin se interpreteaz ă ca fiind trimiteri la mediul în care opereaz ă nava de pescuit din apele interioare. (6) În vederea protej ării și a dezvolt ării faunei și florei acvatice, FEPAM poate sprijini: (a) gestionarea, refacerea și monitorizarea siturilor Natura 2000 care sunt afectate de activit ățile de pescuit și reabilitarea apelor interioare în conformitate cu Directiva 60/2000/UE a Parlamentului European și a Consiliului ( 1 ), inclusiv a zonelor de reproducere și a rutelor de migra ție ale speciilor migratoare, f ără a aduce atingere articolului 40 alineatul (1) litera (e) din prezentul regulament, cu participarea, acolo unde este cazul, a pescarilor care pescuiesc în apele interioare; (b) construirea, modernizarea sau instalarea unor instala ții statice sau mobile destinate s ă protejeze și să sporeasc ă fauna și flora acvatic ă, inclusiv preg ătirea, monitorizarea și evaluarea lor științifică. (7) Statele membre se asigur ă că navele care primesc sprijinul prev ăzut la prezentul articol opereaz ă în continuare exclusiv în apele interioare. CAPITOLUL II Dezvoltarea durabil ă a acvaculturii Articolul 45 Obiective specifice Sprijinul acordat în temeiul prezentului capitol contribuie la realizarea obiectivelor specifice în cadrul priorit ății Uniunii prevăzute la articolul 6 alineatul (2). Articolul 46 Condiții generale (1) În absen ța unor dispozi ții explicite contrare în prezentul regulament, sprijinul prev ăzut la prezentul capitol se limitează la întreprinderile din domeniul acvaculturii.RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/31 ( 1 ) Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politic ă comunitar ă în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1). 286(i) investi ții care au ca rezultat o reducere considerabil ă a impactului întreprinderilor din domeniul acvaculturii asupra utilizării și a calității apei, în special prin reducerea cantit ății de apă sau de substan țe chimice, antibiotice și alte medicamente utilizate sau prin îmbun ătățirea calității apei rezultate, inclusiv prin utilizarea sistemelor de acvacultur ă multitrofice; (j) promovarea sistemelor de acvacultur ă închise în care produsele de acvacultur ă sunt crescute în sisteme închise cu recircularea apei, reducându-se la minimum cantitatea de apă utilizat ă; (k) investi ții care sporesc eficien ța energetic ă și promoveaz ă conversia întreprinderilor din domeniul acvaculturii la sursele de energie regenerabile. (2) Sprijinul prev ăzut la alineatul (1) litera (h) se acord ă numai întreprinderilor din domeniul acvaculturii, cu condi ția ca activitățile complementare s ă fie legate de activitatea de afaceri de baz ă a întreprinderilor în cauz ă, inclusiv turismul pentru pescuitul cu undi ța, serviciile de mediu aferente acvaculturii sau activit ățile educaționale referitoare la acvacultur ă. (3) Sprijinul prev ăzut la alineatul (1) poate fi acordat pentru cre șterea produc ției și/sau modernizarea întreprinderilor existente din domeniul acvaculturii sau pentru crearea de noi astfel de întreprinderi, cu condi ția ca acest lucru s ă fie în conformitate cu planul strategic na țional multianual pentru dezvoltarea acvaculturii men ționat la articolul 34 din Regu lamentul (UE) nr. 1380/2013. Articolul 49 Servicii de gestionare, de înlocuire și de consiliere pentru fermele de acvacultur ă (1) În vederea îmbun ătățirii performan ței și a competitivit ății generale a fermelor de acvacultur ă și în vederea reducerii impactului negativ asupra mediului a opera țiunilor acestora, FEPAM poate sprijini: (a) crearea de servicii de gestionare, de înlocuire și de consiliere pentru fermele de acvacultur ă; (b) achizi ționarea de servicii de consiliere de natur ă tehnică, științifică, juridică, ecologic ă sau economic ă pentru ferme. (2) Serviciile de consiliere men ționate la alineatul (1) litera (b) cuprind: (a) necesit ățile în materie de gestionare pentru a permite fermelor de acvacultur ă să respecte legisla ția Uniunii și a celei naționale privind protec ția mediului, precum și cerințele privind amenajarea spa țială maritim ă; (b) evaluarea impactului asupra mediului, astfel cum este men ționată în Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 1 ) și în Directiva 92/43/CEE; (c) necesit ățile în materie de gestionare pentru a permite fermelor de acvacultur ă să respecte legisla ția Uniunii și cea națională privind să nătatea și bunăstarea animalelor acvatice sau legisla ția privind s ănătatea public ă; (d) standardele de s ănătate și siguranță bazate pe legisla ția Uniunii și pe cea na țională; (e) strategiile de marketing și de afaceri. (3) Serviciile de consiliere men ționate la alineatul (1) litera (b) se acord ă de către organisme științifice sau tehnice, precum și de către entităț i care acord ă consiliere juridic ă sau economic ă recunoscute de statul membru ca de ținând competenț ele necesare. (4) Sprijinul prev ăzut la alineatul (1) litera (a) se acord ă doar organismelor de drept public sau altor entit ăți, selectate de statul membru pentru crearea de servicii de consiliere în cadrul fermelor de acvacultur ă. Sprijinul prev ăzut la alineatul (1) litera (b) se acord ă numai IMM-urilor sau organiza țiilor din domeniul acvaculturii, inclusiv organiza țiilor de produ cători din domeniul acvaculturii și asociațiilor de organiza ții de produc ători din domeniul acvaculturii. (5) Dac ă sprijinul nu dep ășeș te suma de 4 000 EUR, beneficiarul poate fi selectat printr-o procedur ă accelerat ă. (6) Beneficiarii nu primesc sprijin decât o dat ă pe an pentru fiecare dintre categoriile de servicii de consiliere prevă zute la alineatul (2). Articolul 50 Promovarea capitalului uman și a particip ării la rețele (1) În vederea sprijinirii capitalului uman și a particip ării la rețele din domeniul acvaculturii, FEPAM poate sprijini:RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/33 ( 1 ) Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului (JO L 197, 21.7.2001, p. 30). 287 REGULAMENTUL PRIVIND FEPAM(a) formarea profesional ă, învățarea pe tot parcursul vie ții, diseminarea cuno ștințelor științifice și tehnice și a practicilor inovatoare, dobândirea de noi competen țe profesionale în domeniul acvaculturii și cu privire la reducerea impactului asupra mediului al opera țiunilor din domeniul acvaculturii; (b) îmbun ătățirea condi țiilor de munc ă și promovarea securit ății în munc ă; (c) participarea la re țele și schimbul de experien ță și de bune practici între întreprinderile din domeniul acvaculturii sau organizațiile profesionale și alte părți interesate, inclusiv organismele științifice și tehnice sau cele care promoveaz ă egalitatea de șanse între femei și bă rbați. (2) Sprijinul men ționat la alineatul (1) litera (a) nu se acord ă întreprinderilor mari din domeniul acvaculturii, cu excepția cazului în care acestea particip ă la schimburi de cuno ștințe cu IMM-urile. (3) Prin derogare de la articolul 46, se acord ă sprijin în temeiul prezentului articol și organiza țiilor publice sau semi- publice, precum și altor organiza ții recunoscute de statul membru. (4) De asemenea, se acord ă sprijin în temeiul prezentului articol so țiilor/soților fermierilor independenț i din domeniul acvaculturii sau, atunci când și în măsura în care sunt recunoscute/recunoscu ți de dreptul intern, partenerele/partenerii de viață ale/ai fermierilor independen ți din domeniul acvaculturii, în condi țiile prevăzute la articolul 2 litera (b) din Directiva 2010/41/UE. Articolul 51 Sporirea poten țialului siturilor în care se practic ă acvacultura (1) În vederea unei contribu ții la dezvoltarea siturilor și infrastructurilor de acvacultur ă și a reducerii impactului negativ al operațiunilor asupra mediului, FEPAM poate sprijini: (a) identificarea și cartografierea celor mai potrivite zone pentru dezvoltarea acvaculturii și, după caz, luarea în considerare a proceselor de amenajare spa țială, precum și identificarea și cartografierea zonelor în care acvacultura ar trebui exclus ă în vederea men ținerii rolului acestor zone în func ționarea ecosistemului; (b) îmbun ătățirea și dezvoltarea facilit ăților și infrastructurilor de sprijin necesare în vederea cre șterii potenț ialului siturilor de acvacultur ă și a reducerii impactului negativ al acvaculturii asupra mediului, inclusiv investi țiile în consolidarea terenurilor, aprovizionarea cu energie sau gestionarea apei; (c) acțiunile întreprinse și puse în aplicare de autorit ățile competente în temeiul articolului 9 alineatul (1) din Directiva 2009/147/CE sau în temeiul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 92/43/CEE în vederea preîntâmpin ării unor daune grave cauzate acvaculturii; (d) acțiunile întreprinse și puse în aplicare de autorit ățile competente în urma detect ării creșterii mortalităț ii sau a bolilor, astfel cum se prevede la articolul 10 din Directiva 2006/88/CE a Consiliului ( 1 ). Respectivele ac țiuni pot acoperi adoptarea de planuri de ac țiune pentru molu ște care vizeaz ă protejarea, refacerea și gestionarea, inclusiv sprijinul pentru produc ătorii de molu ște în vederea men ținerii bancurilor naturale de molu ște și a bazinelor hidrografice naturale. (2) Numai organismele de drept public sau organismele private c ărora statul membru le încredin țează sarcinile menționate la alineatul (1) pot beneficia de sprijin în temeiul prezentului articol. Articolul 52 Încurajarea noilor fermieri din domeniul acvaculturii s ă practice acvacultura durabil ă (1) În vederea încuraj ării antreprenoriatului în domeniul acvaculturii, FEPAM poate sprijini înfiin țarea de întreprinderi în domeniul acvaculturii durabile de c ătre fermieri noi în domeniul acvaculturii. (2) Se acord ă sprijin în temeiul alineatului (1) fermierilor care î și încep activitatea în domeniul acvaculturii, cu condi ția ca aceștia: (a) să dețină competen țele profesionale corespunz ătoare; (b) să înfiin țeze pentru prima dat ă o microîntreprindere sau o întreprindere mic ă în domeniul acvaculturii în calitate de persoană aflată la conducerea întreprinderii respective; și (c) să prezinte un plan de afaceri pentru dezvoltarea activit ăților lor în domeniul acvaculturii.RO L 149/34 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.5.2014 ( 1 ) Directiva 2006/88/CE a Consiliului din 24 octombrie 2006 privind cerin țele de sănătate animal ă pentru animale și produse de acvacultur ă și privind prevenirea și controlul anumitor boli la animalele de acvacultur ă (JO L 328, 24.11.2006, p. 14).(i) investi ții care au ca rezultat o reducere considerabil ă a impactului întreprinderilor din domeniul acvaculturii asupra utilizării și a calității apei, în special prin reducerea cantit ății de apă sau de substan țe chimice, antibiotice și alte medicamente utilizate sau prin îmbun ătățirea calității apei rezultate, inclusiv prin utilizarea sistemelor de acvacultur ă multitrofice; (j) promovarea sistemelor de acvacultur ă închise în care produsele de acvacultur ă sunt crescute în sisteme închise cu recircularea apei, reducându-se la minimum cantitatea de apă utilizat ă; (k) investi ții care sporesc eficien ța energetic ă și promoveaz ă conversia întreprinderilor din domeniul acvaculturii la sursele de energie regenerabile. (2) Sprijinul prev ăzut la alineatul (1) litera (h) se acord ă numai întreprinderilor din domeniul acvaculturii, cu condi ția ca activitățile complementare s ă fie legate de activitatea de afaceri de baz ă a întreprinderilor în cauz ă, inclusiv turismul pentru pescuitul cu undi ța, serviciile de mediu aferente acvaculturii sau activit ățile educaționale referitoare la acvacultur ă. (3) Sprijinul prev ăzut la alineatul (1) poate fi acordat pentru cre șterea produc ției și/sau modernizarea întreprinderilor existente din domeniul acvaculturii sau pentru crearea de noi astfel de întreprinderi, cu condi ția ca acest lucru s ă fie în conformitate cu planul strategic na țional multianual pentru dezvoltarea acvaculturii men ționat la articolul 34 din Regu lamentul (UE) nr. 1380/2013. Articolul 49 Servicii de gestionare, de înlocuire și de consiliere pentru fermele de acvacultur ă (1) În vederea îmbun ătățirii performan ței și a competitivit ății generale a fermelor de acvacultur ă și în vederea reducerii impactului negativ asupra mediului a opera țiunilor acestora, FEPAM poate sprijini: (a) crearea de servicii de gestionare, de înlocuire și de consiliere pentru fermele de acvacultur ă; (b) achizi ționarea de servicii de consiliere de natur ă tehnică, științifică, juridică, ecologic ă sau economic ă pentru ferme. (2) Serviciile de consiliere men ționate la alineatul (1) litera (b) cuprind: (a) necesit ățile în materie de gestionare pentru a permite fermelor de acvacultur ă să respecte legisla ția Uniunii și a celei naționale privind protec ția mediului, precum și cerințele privind amenajarea spa țială maritim ă; (b) evaluarea impactului asupra mediului, astfel cum este men ționată în Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 1 ) și în Directiva 92/43/CEE; (c) necesit ățile în materie de gestionare pentru a permite fermelor de acvacultur ă să respecte legisla ția Uniunii și cea națională privind să nătatea și bunăstarea animalelor acvatice sau legisla ția privind s ănătatea public ă; (d) standardele de s ănătate și siguranță bazate pe legisla ția Uniunii și pe cea na țională; (e) strategiile de marketing și de afaceri. (3) Serviciile de consiliere men ționate la alineatul (1) litera (b) se acord ă de către organisme științifice sau tehnice, precum și de către entităț i care acord ă consiliere juridic ă sau economic ă recunoscute de statul membru ca de ținând competenț ele necesare. (4) Sprijinul prev ăzut la alineatul (1) litera (a) se acord ă doar organismelor de drept public sau altor entit ăți, selectate de statul membru pentru crearea de servicii de consiliere în cadrul fermelor de acvacultur ă. Sprijinul prev ăzut la alineatul (1) litera (b) se acord ă numai IMM-urilor sau organiza țiilor din domeniul acvaculturii, inclusiv organiza țiilor de produ cători din domeniul acvaculturii și asociațiilor de organiza ții de produc ători din domeniul acvaculturii. (5) Dac ă sprijinul nu dep ășeș te suma de 4 000 EUR, beneficiarul poate fi selectat printr-o procedur ă accelerat ă. (6) Beneficiarii nu primesc sprijin decât o dat ă pe an pentru fiecare dintre categoriile de servicii de consiliere prevă zute la alineatul (2). Articolul 50 Promovarea capitalului uman și a particip ării la rețele (1) În vederea sprijinirii capitalului uman și a particip ării la rețele din domeniul acvaculturii, FEPAM poate sprijini:RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/33 ( 1 ) Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului (JO L 197, 21.7.2001, p. 30). 288(3) Pentru a dobândi competen țele profesionale corespunz ătoare, fermierii care î și încep activitatea în domeniul acvaculturii pot beneficia de sprijin în temeiul articolului 50 alineatul (1) litera (a). Articolul 53 Conversia la sistemele de management de mediu și audit și la acvacultura ecologic ă (1) În vederea promov ării dezvolt ării acvaculturii ecologice sau eficiente din punct de vedere energetic, FEPAM poate sprijini: (a) conversia metodelor de produc ție ale acvaculturii conven ționale la acvacultura ecologic ă în sensul Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului ( 1 ) și în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 710/2009 al Comisiei ( 2 ); (b) participarea la sistemele de management de mediu și audit ale Uniunii (EMAS) instituite de Regulamentul (CE) nr. 761/2001 al Parlamentului European și al Consiliului ( 3 ). (2) Se acord ă sprijin numai beneficiarilor care se angajeaz ă să participe la EMAS timp de cel pu țin trei ani sau s ă îndeplineasc ă cerințele privind produc ția ecologic ă timp de cel pu țin cinci ani. (3) Sprijinul ia forma compensa țiilor, pentru o perioad ă de maximum trei ani pe parcursul perioadei de conversie a întreprinderii la produc ția ecologic ă sau pe parcursul preg ătirii pentru participarea la EMAS. Statele membre calculeaz ă compensa țiile pe baza: (a) pierderilor de venituri sau a costurilor suplimentare suportate pe parcursul perioadei de tranzi ție de la produc ția convențională la cea ecologic ă, în cazul opera țiunilor eligibile în temeiul alineatului (1) litera (a); sau (b) costurilor suplimentare generate de depunerea cererii ș i de pregătirea particip ării la EMAS, pentru opera țiunile eligibile în temeiul alineatului (1) litera (b). Articolul 54 Acvacultura care furnizeaz ă servicii de mediu (1) În vederea încuraj ării dezvolt ării acvaculturii care furnizeaz ă servicii de mediu, FEPAM poate sprijini: (a) metodele de acvacultur ă compatibile cu necesit ățile specifice de mediu și care fac obiectul cerin țelor specifice de management rezultate în urma desemn ării zonelor Natura 2000 în conformitate cu Directiva 92/43/CEE și cu Directiva 2009/147/CE; (b) participarea, în ceea ce prive ște costurile direct legate de aceasta, la conservarea și reproducerea ex situ a animalelor acvatice, în cadrul programelor de conservare și refacere a biodiversit ății elaborate de autorit ățile publice sau sub supravegherea acestora; (c) operațiunile de acvacultur ă care includ conservarea și îmbunătățirea mediului și a biodiversit ății și gestionarea peisajelor și a caracteristicilor tradi ționale ale zonelor de acvacultur ă. (2) Sprijinul prev ăzut la alineatul (1) litera (a) ia forma compensa țiilor anuale pentru costurile suplimentare suportate și/sau pierderile de venituri cauzate de cerin țele de management aferente zonelor în cauz ă, referitoare la punerea în aplicare a Directivei 92/43/CEE sau a Directivei 2009/147/CE. (3) Sprijinul prev ăzut la alineatul (1) litera (c) se acord ă doar beneficiarilor care se angajeaz ă să îndeplineasc ă, timp de cel puțin cinci ani, cerin țe referitoare la mediul acvatic care dep ășesc simpla aplicare a dreptului Uniunii și a dreptului național. Beneficiile de mediu ale opera țiunii se demonstreaz ă printr-o evaluare prealabil ă efectuat ă de organismele competente desemnate de statul membru, cu excep ția cazului în care beneficiile de mediu ale opera țiunii respective sunt deja recunoscute.RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/35 ( 1 ) Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului din 28 iunie 2007 privind produc ția ecologic ă și etichetarea produselor ecologice, precum și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2092/91 (JO L 189, 20.7.2007, p. 1). ( 2 ) Regulamentul (CE) nr. 710/2009 al Comisiei din 5 august 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 889/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului în ceea ce prive ște stabilirea de norme detaliate privind producția ecologic ă de animale de acvacultur ă și de alge marine (JO L 204, 6.8.2009, p. 15). ( 3 ) Regulamentul (CE) nr. 761/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2001 privind participarea voluntar ă a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) (JO L 114, 24.4.2001, p. 1). 289 REGULAMENTUL PRIVIND FEPAM(4) Sprijinul prev ăzut la alineatul (1) litera (c) ia forma unei compensa ții anuale pentru costurile suplimentare suportate și/sau pierderile de venituri. (5) Rezultatele opera țiunilor pentru care se prime ște sprijin în temeiul prezentului articol fac obiectul unei publicităț i adecvate din partea statului membru, în conformitate cu articolul 119. Articolul 55 Măsuri de s ănătate public ă (1) FEPAM poate sprijini compensa țiile acordate cultivatorilor de moluș te pentru suspendarea temporar ă a recolt ării moluștelor, atunci când aceast ă suspendare se produce exclusiv din motive de protejare a s ănătății publice. (2) Sprijinul poate fi acordat doar dac ă suspendarea recolt ării din cauza contamin ării moluștelor este determinat ă de proliferarea planctonului produc ător de toxine sau de prezen ța unui plancton care con ține biotoxine și dacă: (a) contaminarea dureaz ă mai mult de patru luni consecutive; sau (b) pierderea generat ă de suspendarea captur ării depășește 25 % din cifra de afaceri anual ă a întreprinderii în cauz ă, calculată pe baza cifrei medii de afaceri a întreprinderii din ultimii trei ani anteriori celui în care capturarea a fost suspendat ă. În sensul primului paragraf litera (b), statele membre pot stabili reguli speciale de calcul care s ă fie utilizate pentru întreprinderile care au mai pu țin de trei ani de activitate. (3) Durata maxim ă pentru care se poate acorda compensa ția este de 12 luni, pe parcursul întregii perioade de programare. În cazuri justificate în mod corespunz ător, durata poate fi prelungit ă o dată cu încă maxim 12 luni, pân ă la un total de cel mult 24 de luni. Articolul 56 Măsuri privind s ănătatea și bunăstarea animalelor (1) În vederea promov ării să nătății și bunăstării animalelor în întreprinderile din domeniul acvaculturii, printre altele în ceea ce prive ște preven ția și biosecuritatea, FEPAM poate sprijini: (a) costurile legate de controlul și eradicarea bolilor din sectorul acvaculturii în conformitate cu Decizia 2009/470/CE a Consiliului ( 1 ), inclusiv costurile opera ționale necesare pentru a îndeplini obligaț iile unui plan de eradicare; (b) dezvoltarea de bune practici atât generale, cât și specifice pentru anumite specii sau a unor coduri de conduită referitoare la biosecuritate sau la necesit ățile în materie de s ănătate și bunăstare a animalelor în acvacultur ă; (c) inițiative care vizeaz ă reducerea dependen ței acvaculturii de medicamentele veterinare; (d) studii în domeniul veterinar sau farmaceutic și diseminarea și schimbul de informa ții și bune practici privind bolile veterinare din domeniul acvaculturii, în scopul promov ării unei utiliz ări adecvate a medicamentelor veterinare; (e) înființarea și operarea unor grupuri pentru protec ția sănătății în sectorul acvaculturii, recunoscute de statele membre; (f) compensa ții pentru cresc ătorii de molu ște pentru suspendarea temporar ă a activit ăților lor din cauza unei mortalit ăți excepționale în mas ă, dacă rata mortalit ății este mai mare de 20 % sau dac ă pierderile generate de suspendarea activității depășesc 35 % din cifra de afaceri anuală a întreprinderii în cauz ă, calculată pe baza cifrei medii de afaceri a întreprinderii din ultimii trei ani anteriori celui în care activit ățile au fost suspendate. (2) Sprijinul prev ăzut la alineatul (1) litera (d) nu vizează achizi ționarea medicamentelor de uz veterinar. (3) Rezultatele studiilor finan țate în temeiul alineatului (1) litera (d) fac obiectul unei raport ări și al unei publicit ăți corespunz ătoare din partea statului membru, în conformitate cu articolul 119. (4) De asemenea, sprijinul poate fi acordat unor organisme de drept public.RO L 149/36 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.5.2014 ( 1 ) Decizia 2009/470/CE a Consiliului din 25 mai 2009 privind anumite cheltuieli în domeniul veterinar (JO L 155, 18.6.2009, p. 3 0).(3) Pentru a dobândi competen țele profesionale corespunz ătoare, fermierii care î și încep activitatea în domeniul acvaculturii pot beneficia de sprijin în temeiul articolului 50 alineatul (1) litera (a). Articolul 53 Conversia la sistemele de management de mediu și audit și la acvacultura ecologic ă (1) În vederea promov ării dezvolt ării acvaculturii ecologice sau eficiente din punct de vedere energetic, FEPAM poate sprijini: (a) conversia metodelor de produc ție ale acvaculturii conven ționale la acvacultura ecologic ă în sensul Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului ( 1 ) și în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 710/2009 al Comisiei ( 2 ); (b) participarea la sistemele de management de mediu și audit ale Uniunii (EMAS) instituite de Regulamentul (CE) nr. 761/2001 al Parlamentului European și al Consiliului ( 3 ). (2) Se acord ă sprijin numai beneficiarilor care se angajeaz ă să participe la EMAS timp de cel pu țin trei ani sau s ă îndeplineasc ă cerințele privind produc ția ecologic ă timp de cel pu țin cinci ani. (3) Sprijinul ia forma compensa țiilor, pentru o perioad ă de maximum trei ani pe parcursul perioadei de conversie a întreprinderii la produc ția ecologic ă sau pe parcursul preg ătirii pentru participarea la EMAS. Statele membre calculeaz ă compensa țiile pe baza: (a) pierderilor de venituri sau a costurilor suplimentare suportate pe parcursul perioadei de tranzi ție de la produc ția convențională la cea ecologic ă, în cazul opera țiunilor eligibile în temeiul alineatului (1) litera (a); sau (b) costurilor suplimentare generate de depunerea cererii ș i de pregătirea particip ării la EMAS, pentru opera țiunile eligibile în temeiul alineatului (1) litera (b). Articolul 54 Acvacultura care furnizeaz ă servicii de mediu (1) În vederea încuraj ării dezvolt ării acvaculturii care furnizeaz ă servicii de mediu, FEPAM poate sprijini: (a) metodele de acvacultur ă compatibile cu necesit ățile specifice de mediu și care fac obiectul cerin țelor specifice de management rezultate în urma desemn ării zonelor Natura 2000 în conformitate cu Directiva 92/43/CEE și cu Directiva 2009/147/CE; (b) participarea, în ceea ce prive ște costurile direct legate de aceasta, la conservarea și reproducerea ex situ a animalelor acvatice, în cadrul programelor de conservare și refacere a biodiversit ății elaborate de autorit ățile publice sau sub supravegherea acestora; (c) operațiunile de acvacultur ă care includ conservarea și îmbunătățirea mediului și a biodiversit ății și gestionarea peisajelor și a caracteristicilor tradi ționale ale zonelor de acvacultur ă. (2) Sprijinul prev ăzut la alineatul (1) litera (a) ia forma compensa țiilor anuale pentru costurile suplimentare suportate și/sau pierderile de venituri cauzate de cerin țele de management aferente zonelor în cauz ă, referitoare la punerea în aplicare a Directivei 92/43/CEE sau a Directivei 2009/147/CE. (3) Sprijinul prev ăzut la alineatul (1) litera (c) se acord ă doar beneficiarilor care se angajeaz ă să îndeplineasc ă, timp de cel puțin cinci ani, cerin țe referitoare la mediul acvatic care dep ășesc simpla aplicare a dreptului Uniunii și a dreptului național. Beneficiile de mediu ale opera țiunii se demonstreaz ă printr-o evaluare prealabil ă efectuat ă de organismele competente desemnate de statul membru, cu excep ția cazului în care beneficiile de mediu ale opera țiunii respective sunt deja recunoscute.RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/35 ( 1 ) Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului din 28 iunie 2007 privind produc ția ecologic ă și etichetarea produselor ecologice, precum și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2092/91 (JO L 189, 20.7.2007, p. 1). ( 2 ) Regulamentul (CE) nr. 710/2009 al Comisiei din 5 august 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 889/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului în ceea ce prive ște stabilirea de norme detaliate privind producția ecologic ă de animale de acvacultur ă și de alge marine (JO L 204, 6.8.2009, p. 15). ( 3 ) Regulamentul (CE) nr. 761/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2001 privind participarea voluntar ă a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) (JO L 114, 24.4.2001, p. 1). 290Articolul 57 Asigurarea stocurilor din acvacultur ă (1) În vederea garant ării veniturilor produc ătorilor din domeniul acvaculturii, FEPAM poate contribui la o asigurare a stocurilor din acvacultur ă care să acopere pierderile economice generate de cel pu țin una din urmă toarele cauze: (a) dezastre naturale; (b) fenomene climatice nefavorabile; (c) schimb ări bruș te ale calit ății și cantității apei de care nu este responsabil operatorul; (d) boli în sectorul acvaculturii, defectarea sau distrugerea instala țiilor de produc ție de care nu este responsabil operatorul. (2) Apari ția circumstan țelor menționate la alineatul (1) în domeniul acvaculturii se recunoa ște formal ca atare de că tre statul membru în cauză . (3) Dup ă caz, statele membre pot stabili în prealabil criterii pe baza c ărora se consider ă acordată recunoa șterea formal ă menționată la alineatul (2). (4) Se acord ă sprijin doar pentru contractele de asigurare a stocurilor din acvacultur ă care acoper ă pierderile economice menționate la alineatul (1) ce dep ășesc 30 % din cifra de afaceri medie anual ă a fermierului în domeniul acvaculturii, calculată pe baza cifrei de afaceri medii a fermierului în cursul celor trei ani calendaristici anteriori celui în care au intervenit pierderile economice. CAPITOLUL III Dezvoltarea durabil ă a zonelor de pescuit și acvacultur ă S e c ț i u n e a 1 D o m e n i u d e a p l i c a r e ș i o b i e c t i v e Articolul 58 Domeniu de aplicare FEPAM sprijin ă dezvoltarea durabil ă a zonelor de pescuit și de acvacultur ă realizat ă printr-o abordare bazat ă pe dezvoltarea local ă plasată sub responsabilitatea comunit ății, prevăzută la articolul 32 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. Articolul 59 Obiective specifice Sprijinul acordat în temeiul prezentului capitol contribuie la realizarea obiectivelor specifice în cadrul priorit ății Uniunii prevăzute la articolul 6 alineatul (4). S e c ț i u n e a 2 S t r a t e g i i d e d e z v o l t a r e l o c a l ă p l a s a t e s u b r e s p o n s a b i l i t a t e a c o m u n i t ă ț i i ș i g r u p u r i d e a c ț i u n e l o c a l e î n s e c t o r u l p e s c u i t u l u i Articolul 60 Strategii de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunit ății (1) Pentru a contribui la îndeplinirea obiectivelor men ționate la articolul 59, strategiile de dezvoltare local ă plasate sub responsabilitatea comunit ății: (a) maximizează participarea sectorului pescuitului și a sectorului acvaculturii la dezvoltarea durabil ă a zonelor de pescuit și acvacultur ă costiere și interioare; (b) garanteaz ă că comunităț ile locale exploateaz ă și beneficiaz ă la maximum de oportunit ățile oferite de dezvoltarea maritimă și costieră și a apelor interioare și, în special, ajut ă porturile de pescuit mici și aflate în declin s ă își maximizeze poten țialul marin prin dezvoltarea unei infrastructuri diversificate. (2) Strategiile trebuie s ă fie coerente cu oportunit ățile și nevoile identificate în zona relevant ă și cu priorit ățile Uniunii prevăzute la articolul 6. Strategiile pot varia de la cele axate pe pescuit la strategiile mai ample, menite s ă diversifice zonele de pescuit. Strategiile dep ășesc simpla colectare a opera țiunilor sau juxtapunerea m ăsurilor sectoriale.RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/37 291 REGULAMENTUL PRIVIND FEPAMArticolul 61 Grupurile de ac țiune local ă în domeniul pescuitului (1) În sensul FEPAM, grupurile de ac țiune local ă menționate la articolul 32 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 sunt desemnate ca grupuri de acț iune local ă în domeniul pescuitului („FLAG-uri”). (2) FLAG-urile propun o strategie de dezvoltare local ă plasată sub responsabilitatea comunit ății bazată cel puțin pe elementele prev ăzute la articolul 60 din prezentul regulament și răspund de punerea în aplicare a acesteia. (3) FLAG-urile: (a) reflect ă, în mare m ăsură, obiectivul principal al propriei strategii și structura socioeconomic ă a zonei printr-o reprezentare echilibrat ă a principalelor pă rți interesate, inclusiv a sectorului privat, a sectorului public și a societății civile; (b) asigur ă reprezentarea semnificativ ă a sectorului pescuitului și/sau a sectorului acvaculturii. (4) Dac ă strategia de dezvoltare local ă plasată sub responsabilitatea comunit ății este sprijinit ă de alte fonduri, pe lâng ă FEPAM, organismul de selec ție al FLAG-urilor pentru proiectele sprijinite de FEPAM îndepline ște cerințele prevăzute la alineatul (3). (5) De asemenea, FLAG-urile pot îndeplini atribu ții suplimentare care dep ășesc atribu țiile minime prev ăzute la articolul 34 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 atunci când astfel de atribu ții le sunt delegate de c ătre autoritatea de gestionare. S e c ț i u n e a 3 O p e r a ț i u n i e l i g i b i l e Articolul 62 Sprijin din partea FEPAM pentru dezvoltarea local ă plasată sub responsabilitatea comunit ății (1) Urm ătoarele opera țiuni sunt eligibile pentru sprijin în temeiul prezentei sec țiuni în conformitate cu articolul 35 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013: (a) sprijinul preg ătitor; (b) punerea în aplicare a strategiilor de dezvoltare local ă plasate sub responsabilitatea comunit ății; (c) activit ățile de cooperare; (d) costurile de func ționare și revigorarea. (2) FLAG-urile pot solicita plata unui avans din partea autorit ății de gestionare dac ă această posibilitate este prev ăzută în programul opera țional. Cuantumul avansurilor nu dep ășește 50 % din sprijinul public legat de costurile de func ționare și de animare. Articolul 63 Punerea în aplicare a strategiilor de dezvoltare local ă plasate sub responsabilitatea comunit ății (1) Sprijinul pentru punerea în aplicare a strategiilor de dezvoltare local ă plasate sub responsabilitatea comunit ății poate fi acordat pentru urm ătoarele obiective: (a) valoarea adă ugată, crearea de locuri de muncă , atragerea tinerilor și promovarea inov ării în toate etapele lanț ului de aprovizionare cu produse pesc ărești și din acvacultur ă; (b) sprijinirea diversific ării în cadrul sau în afara pesc ăriilor comerciale, a înv ățării pe tot parcursul vie ții și a creării de locuri de munc ă în zonele de pescuit și acvacultur ă; (c) sporirea și capitalizarea atuurilor de mediu ale zonelor de pescuit și de acvacultur ă, inclusiv opera țiunile care vizeaz ă atenuarea schimb ărilor climatice; (d) promovarea bun ăstării sociale și a patrimoniului cultural în zonele de pescuit și de acvacultur ă, inclusiv a pescuitului, a acvaculturii și a patrimoniului cultural maritim; (e) consolidarea rolului comunit ăților pescărești în ceea ce prive ște dezvoltarea local ă și guvernan ța resurselor locale de pescuit și a activit ăților maritime.RO L 149/38 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.5.2014 Articolul 57 Asigurarea stocurilor din acvacultur ă (1) În vederea garant ării veniturilor produc ătorilor din domeniul acvaculturii, FEPAM poate contribui la o asigurare a stocurilor din acvacultur ă care să acopere pierderile economice generate de cel pu țin una din urmă toarele cauze: (a) dezastre naturale; (b) fenomene climatice nefavorabile; (c) schimb ări bruș te ale calit ății și cantității apei de care nu este responsabil operatorul; (d) boli în sectorul acvaculturii, defectarea sau distrugerea instala țiilor de produc ție de care nu este responsabil operatorul. (2) Apari ția circumstan țelor menționate la alineatul (1) în domeniul acvaculturii se recunoa ște formal ca atare de că tre statul membru în cauză . (3) Dup ă caz, statele membre pot stabili în prealabil criterii pe baza c ărora se consider ă acordată recunoa șterea formal ă menționată la alineatul (2). (4) Se acord ă sprijin doar pentru contractele de asigurare a stocurilor din acvacultur ă care acoper ă pierderile economice menționate la alineatul (1) ce dep ășesc 30 % din cifra de afaceri medie anual ă a fermierului în domeniul acvaculturii, calculată pe baza cifrei de afaceri medii a fermierului în cursul celor trei ani calendaristici anteriori celui în care au intervenit pierderile economice. CAPITOLUL III Dezvoltarea durabil ă a zonelor de pescuit și acvacultur ă S e c ț i u n e a 1 D o m e n i u d e a p l i c a r e ș i o b i e c t i v e Articolul 58 Domeniu de aplicare FEPAM sprijin ă dezvoltarea durabil ă a zonelor de pescuit și de acvacultur ă realizat ă printr-o abordare bazat ă pe dezvoltarea local ă plasată sub responsabilitatea comunit ății, prevăzută la articolul 32 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. Articolul 59 Obiective specifice Sprijinul acordat în temeiul prezentului capitol contribuie la realizarea obiectivelor specifice în cadrul priorit ății Uniunii prevăzute la articolul 6 alineatul (4). S e c ț i u n e a 2 S t r a t e g i i d e d e z v o l t a r e l o c a l ă p l a s a t e s u b r e s p o n s a b i l i t a t e a c o m u n i t ă ț i i ș i g r u p u r i d e a c ț i u n e l o c a l e î n s e c t o r u l p e s c u i t u l u i Articolul 60 Strategii de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunit ății (1) Pentru a contribui la îndeplinirea obiectivelor men ționate la articolul 59, strategiile de dezvoltare local ă plasate sub responsabilitatea comunit ății: (a) maximizează participarea sectorului pescuitului și a sectorului acvaculturii la dezvoltarea durabil ă a zonelor de pescuit și acvacultur ă costiere și interioare; (b) garanteaz ă că comunităț ile locale exploateaz ă și beneficiaz ă la maximum de oportunit ățile oferite de dezvoltarea maritimă și costieră și a apelor interioare și, în special, ajut ă porturile de pescuit mici și aflate în declin s ă își maximizeze poten țialul marin prin dezvoltarea unei infrastructuri diversificate. (2) Strategiile trebuie s ă fie coerente cu oportunit ățile și nevoile identificate în zona relevant ă și cu priorit ățile Uniunii prevăzute la articolul 6. Strategiile pot varia de la cele axate pe pescuit la strategiile mai ample, menite s ă diversifice zonele de pescuit. Strategiile dep ășesc simpla colectare a opera țiunilor sau juxtapunerea m ăsurilor sectoriale.RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/37 292(2) Sprijinul men ționat la alineatul (1) poate include m ăsurile prev ăzute în capitolele I, II și IV din prezentul titlu, cu excepția articolelor 66 și 67, cu condi ția să existe o logic ă clară privind gestionarea acestora la nivel local. La acordarea sprijinului pentru opera țiunile corespunz ătoare acestor m ăsuri, se aplic ă condiț iile relevante și nivelul contribu țiilor pentru fiecare opera țiune men ționate în capitolele I, II și IV din prezentul titlu. Articolul 64 Activități de cooperare (1) Sprijinul men ționat la articolul 35 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 poate fi acordat: (a) proiectelor de cooperare interteritorial ă sau transna țională; (b) sprijinului tehnic pentru preg ătirea proiectelor de cooperare interteritorial ă și transnațională, cu condi ția ca FLAG-urile să poată demonstra că preg ătesc punerea în aplicare a unui proiect. În sensul prezentului articol, termenul „cooperare interteritorial ă” înseamn ă cooperarea în cadrul unui stat membru, iar termenul „cooperare transna țională” înseamn ă cooperarea între teritorii ale mai multor state membre sau cooperarea între cel puțin un teritoriu al unui stat membru și unul sau mai multe teritorii din țări terțe. (2) În sensul prezentului articol, în afar ă de alte FLAG-uri, partenerii unui FLAG în temeiul FEPAM pot fi un parteneriat public-privat la nivel local care pune în aplicare o strategie de dezvoltare local ă plasată sub responsabilitatea comunit ății în cadrul sau în afara Uniunii. (3) În cazurile în care proiectele de cooperare nu sunt selectate de FLAG-uri, statele membre stabilesc un sistem adecvat în scopul facilit ării proiectelor de cooperare. Statele membre public ă procedurile administrative na ționale sau regionale referitoare la selec ția proiectelor de cooperare transna țională și o listă a costurilor eligibile, în cel mult doi ani de la data aprob ării programului lor opera țional. (4) Deciziile administrative privind proiectele de cooperare au loc în cel mult patru luni de la data depunerii proiec tului. (5) Statele membre comunic ă Comisiei proiectele de cooperare transna țională aprobate în conformitate cu articolul 110. CAPITOLUL IV Măsuri legate de comercializare și prelucrare Articolul 65 Obiective specifice Sprijinul acordat în temeiul prezentului capitol contribuie la realizarea obiectivelor specifice în cadrul priorit ății Uniunii prevăzute la articolul 6 alineatul (5). Articolul 66 Planuri de produc ție și de comercializare (1) FEPAM sprijin ă elaborarea și punerea în aplicare a planurilor de produc ție și de comercializare men ționate la articolul 28 din Regulamentul (UE) nr. 1379/2013. (2) Cheltuielile legate de planurile de produc ție și de comercializare sunt eligibile pentru sprijin din FEPAM doar dup ă ce autorit ățile competente din fiecare stat membru aprob ă raportul anual men ționat la articolul 28 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1379/2013. (3) Sprijinul acordat pe organiza ție de produc ători anual în temeiul prezentului articol nu dep ășește 3 % din valoarea medie anual ă a produc ției introduse pe pia ță de aceast ă organiza ție de produc ători pe parcursul celor trei ani calendaristici precedenți. În ceea ce prive ște organiza țiile de produc ători nou recunoscute, acest sprijin nu dep ășeș te 3 % din valoarea medie anual ă a produc ției introduse pe pia ță de membrii acestei organiza ții pe parcursul celor trei ani calendaristici precedenți. (4) Statul membru în cauz ă poate acorda un avans de 50 % din sprijinul financiar dup ă aprobarea planului de producție și de comercializare, în conformitate cu articolul 28 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1379/2013.RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/39 293 REGULAMENTUL PRIVIND FEPAM(5) Sprijinul men ționat la alineatul (1) se acord ă numai organiza țiilor de produc ători și asociațiilor de organiza ții de producători. Articolul 67 Ajutorul pentru depozitare (1) FEPAM poate sprijini compensa țiile pentru organiza țiile de produc ători și asociațiile de organiza ții de produc ători recunoscute care depoziteaz ă produsele pesc ărești enumerate în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1379/2013, cu condi ția ca produsele respective s ă fie depozitate în conformitate cu articolele 30 și 31 din regulamentul respectiv și cu respectarea următoarelor condi ții: (a) cuantumul ajutorului pentru depozitare nu dep ășește suma costurilor tehnice și financiare ale ac țiunilor necesare pentru stabilizarea și depozitarea produselor în cauz ă; (b) cantitățile eligibile pentru ajutorul pentru depozitare nu dep ășesc 15 % din cantit ățile anuale ale produselor în cauz ă scoase la vânzare de organiza ția de produc ători; (c) sprijinul financiar anual nu depăș ește 2 % din valoarea medie anual ă a produc ției introduse pe pia ță a membrilor organizației de produc ători în perioada 2009–2011. În sensul primul paragraf litera (c), în cazul în care un membru al organiza ției de produc ători nu au comercializat nicio producție introdus ă pe piață în perioada 2009–2011, se ia în considerare valoarea medie anual ă a produc ției introduse pe piață în primii trei ani de produc ție ai membrului respectiv. (2) Sprijinul men ționat la alineatul (1) se elimin ă până la 31 decembrie 2018. (3) Sprijinul men ționat la alineatul (1) se acord ă numai dup ă ce produsele sunt eliberate pentru consum uman. (4) Statele membre fixeaz ă suma costurilor tehnice și financiare aplicabile pe teritoriile lor, dup ă cum urmeaz ă: (a) costurile tehnice se calculeaz ă anual pe baza costurilor directe legate de ac țiunile necesare pentru stabilizarea și depozitarea produselor în cauz ă; (b) costurile financiare se calculeaz ă anual pe baza ratei dobânzii stabilite anual în fiecare stat membru; Aceste costuri tehnice și financiare sunt puse la dispozi ția publicului. (5) Statele membre efectueaz ă controale pentru a se asigura c ă produsele care beneficiaz ă de ajutorul pentru depozitare îndeplinesc condi țiile prevăzute la prezentul articol. În scopul acestor controale, beneficiarii ajutorului pentru depozitare țin o contabilitate a stocurilor pentru fiecare categorie de produse care sunt depozitate și care urmeaz ă să fie reintroduse ulterior pe pia ță pentru consumul uman. Articolul 68 Măsuri de marketing (1) FEPAM poate sprijini m ăsurile de marketing pentru produsele pesc ărești și de acvacultur ă care vizeaz ă: (a) înființarea de organiza ții de produc ători, de asocia ții de organiza ții de produc ători sau de organiza ții interprofesionale care sunt recunoscute în conformitate cu capitolul II sec țiunea II din Regulamentul (UE) nr. 1379/2013; (b) găsirea de noi pie țe și îmbunătățirea condi țiilor de introducere pe pia ță a produselor pesc ărești și de acvacultur ă, inclusiv a: (i) speciilor cu poten țial de comercializare; (ii) capturilor nedorite debarcate din stocuri comerciale în conformitate cu m ăsurile tehnice, articolul 15 din Regu lamentul (UE) nr. 1380/2013 și articolul 8 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1379/2013; (iii) produselor pesc ărești și de acvacultur ă obținute prin metode cu impact sc ăzut asupra mediului sau a produselor obținute din acvacultura ecologic ă, astfel cum sunt definite în Regulamentul (CE) nr. 834/2007;RO L 149/40 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.5.2014 (2) Sprijinul men ționat la alineatul (1) poate include m ăsurile prev ăzute în capitolele I, II și IV din prezentul titlu, cu excepția articolelor 66 și 67, cu condi ția să existe o logic ă clară privind gestionarea acestora la nivel local. La acordarea sprijinului pentru opera țiunile corespunz ătoare acestor m ăsuri, se aplic ă condiț iile relevante și nivelul contribu țiilor pentru fiecare opera țiune men ționate în capitolele I, II și IV din prezentul titlu. Articolul 64 Activități de cooperare (1) Sprijinul men ționat la articolul 35 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 poate fi acordat: (a) proiectelor de cooperare interteritorial ă sau transna țională; (b) sprijinului tehnic pentru preg ătirea proiectelor de cooperare interteritorial ă și transnațională, cu condi ția ca FLAG-urile să poată demonstra că preg ătesc punerea în aplicare a unui proiect. În sensul prezentului articol, termenul „cooperare interteritorial ă” înseamn ă cooperarea în cadrul unui stat membru, iar termenul „cooperare transna țională” înseamn ă cooperarea între teritorii ale mai multor state membre sau cooperarea între cel puțin un teritoriu al unui stat membru și unul sau mai multe teritorii din țări terțe. (2) În sensul prezentului articol, în afar ă de alte FLAG-uri, partenerii unui FLAG în temeiul FEPAM pot fi un parteneriat public-privat la nivel local care pune în aplicare o strategie de dezvoltare local ă plasată sub responsabilitatea comunit ății în cadrul sau în afara Uniunii. (3) În cazurile în care proiectele de cooperare nu sunt selectate de FLAG-uri, statele membre stabilesc un sistem adecvat în scopul facilit ării proiectelor de cooperare. Statele membre public ă procedurile administrative na ționale sau regionale referitoare la selec ția proiectelor de cooperare transna țională și o listă a costurilor eligibile, în cel mult doi ani de la data aprob ării programului lor opera țional. (4) Deciziile administrative privind proiectele de cooperare au loc în cel mult patru luni de la data depunerii proiec tului. (5) Statele membre comunic ă Comisiei proiectele de cooperare transna țională aprobate în conformitate cu articolul 110. CAPITOLUL IV Măsuri legate de comercializare și prelucrare Articolul 65 Obiective specifice Sprijinul acordat în temeiul prezentului capitol contribuie la realizarea obiectivelor specifice în cadrul priorit ății Uniunii prevăzute la articolul 6 alineatul (5). Articolul 66 Planuri de produc ție și de comercializare (1) FEPAM sprijin ă elaborarea și punerea în aplicare a planurilor de produc ție și de comercializare men ționate la articolul 28 din Regulamentul (UE) nr. 1379/2013. (2) Cheltuielile legate de planurile de produc ție și de comercializare sunt eligibile pentru sprijin din FEPAM doar dup ă ce autorit ățile competente din fiecare stat membru aprob ă raportul anual men ționat la articolul 28 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1379/2013. (3) Sprijinul acordat pe organiza ție de produc ători anual în temeiul prezentului articol nu dep ășește 3 % din valoarea medie anual ă a produc ției introduse pe pia ță de aceast ă organiza ție de produc ători pe parcursul celor trei ani calendaristici precedenți. În ceea ce prive ște organiza țiile de produc ători nou recunoscute, acest sprijin nu dep ășeș te 3 % din valoarea medie anual ă a produc ției introduse pe pia ță de membrii acestei organiza ții pe parcursul celor trei ani calendaristici precedenți. (4) Statul membru în cauz ă poate acorda un avans de 50 % din sprijinul financiar dup ă aprobarea planului de producție și de comercializare, în conformitate cu articolul 28 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1379/2013.RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/39 294(c) promovarea calit ății și a valorii ad ăugate prin facilitarea: (i) procesului de solicitare a înregistr ării unui anumit produs și a adaptării operatorilor în cauz ă la cerințele relevante în materie de conformitate și certificare în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 ). (ii) certific ării și promovării produselor pesc ărești și de acvacultur ă durabile, inclusiv produsele ob ținute din activit ăți de pescuit costier la scar ă mică, și metodele de prelucrare benefice pentru mediu; (iii) comercializ ării directe a produselor pesc ărești de către pescarii care practic ă pescuitul costier la scar ă mică sau de către pescarii care pescuiesc „în picioare”; (iv) prezent ării și ambalării produselor; (d) contribu ția la transparen ța producției și a piețelor și la desfășurarea de studii de pia ță și de studii privind dependen ța de importuri a Uniunii; (e) contribu ția la trasabilitatea produselor pesc ărești sau de acvacultur ă și, după caz, elaborarea unei etichete ecologice la nivelul Uniunii pentru produsele pesc ărești și de acvacultur ă, menționată în Regulamentul (UE) nr. 1379/2013; (f) redactarea unor contracte standard pentru IMM-uri care s ă fie compatibile cu dreptul Uniunii; (g) desfășurarea unor campanii regionale, na ționale sau transna ționale de promovare și comunicare, în vederea sensibi lizării publicului fa ță de produsele pesc ărești și de acvacultur ă durabile. (2) Opera țiunile men ționate la alineatul (1) pot include activit ățile de produc ție, prelucrare și comercializare din cadrul lanțului de aprovizionare. Operațiunile men ționate la alineatul (1) litera (g) nu trebuie s ă vizeze m ărci comerciale. Articolul 69 Prelucrarea produselor pesc ărești și de acvacultur ă (1) FEPAM poate sprijini investi țiile în prelucrarea și comercializarea produselor pesc ărești și de acvacultur ă care: (a) contribuie la economia de energie sau care reduc impactul asupra mediului, inclusiv în ceea ce prive ște gestionarea deșeurilor; (b) îmbun ătățesc siguran ța, igiena, să nătatea și condiț iile de munc ă; (c) sprijin ă prelucrarea capturilor de pe ște comercial care nu poate fi destinat consumului uman; (d) privesc prelucrarea subproduselor care rezult ă din activit ățile de prelucrare principale; (e) privesc prelucrarea produselor ob ținute din acvacultura ecologic ă, în conformitate cu articolele 6 și 7 din Regula mentul (CE) nr. 834/2007; (f) au ca rezultat produse noi sau îmbun ătățite, procese noi sau îmbun ătățite sau o gestiune și sisteme de organizare noi sau îmbun ătățite. (2) În ceea ce prive ște alte întreprinderi decât IMM-urile, sprijinul men ționat la alineatul (1) se acord ă doar prin intermediul instrumentelor financiare prev ăzute în partea a doua titlul IV din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. CAPITOLUL V Compensa ții pentru costurile suplimentare în regiunile ultraperiferice pentru produsele pesc ărești și de acvacultur ă Articolul 70 Sistemul de compensa ții (1) FEPAM poate sprijini sistemul de compensare a costurilor suplimentare suportate de operatorii implica ți în pescuitul, prelucrarea și comercializarea anumitor produse pesc ărești și de acvacultur ă în regiunile ultraperiferice menționate la articolul 349 din TFUE.RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/41 ( 1 ) Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calit ății produselor agricole și alimentare (JO L 343, 14.12.2012, p. 1). 295 REGULAMENTUL PRIVIND FEPAM(2) Fiecare stat membru vizat stabile ște, pentru regiunile men ționate la alineatul (1), lista produselor pesc ărești și de acvacultur ă, precum și cantitatea din produsele respective eligibil ă pentru compensa ții. (3) La momentul stabilirii listei și a cantităților menționate la alineatul (2), statele membre iau în calcul to ți factorii relevanți, în special necesitatea de a asigura deplina compatibilitate a compensa țiilor cu normele PCP. (4) Nu se acord ă compensa ții pentru produsele pesc ărești și de acvacultur ă: (a) capturate de nave ale unor țări terțe, cu excep ția navelor de pescuit care arboreaz ă pavilionul Venezuelei și operează în apele Uniunii; (b) capturate de nave de pescuit ale Uniunii care nu sunt înregistrate într-un port din una dintre regiunile men ționate la alineatul (1); (c) importate din țările terțe. (5) Alineatul (4) litera (b) nu se aplic ă dacă capacitatea existent ă a industriei de prelucrare din regiunea ultraperiferic ă în cauză depășeș te cantitatea materialului brut furnizat în conformitate cu planul de compensare pentru regiunea respectiv ă. (6) Urm ătorii operatori sunt eligibili pentru compensa ție: (a) persoanele fizice sau juridice care folosesc mijloace de produc ție în vederea ob ținerii de produse pesc ărești sau de acvacultur ă în scopul introducerii lor pe pia ță; (b) proprietarii sau operatorii de nave înregistrate în porturile din regiunile men ționate la alineatul (1) și care opereaz ă în aceste regiuni sau asocia țiile de astfel de proprietari sau operatori; (c) operatorii din sectorul prelucr ării și comercializ ării sau asocia țiile de astfel de operatori. Articolul 71 Calcularea compensa ției Compensa ția se achit ă operatorilor men ționaț i la articolul 70 alineatul (6) care desf ășoară activități în regiunile menționate la articolul 70 alineatul (1) și ține seama de urm ătoarele elemente: (a) costurile suplimentare generate de dezavantajele specifice ale regiunilor în cauz ă, pentru fiecare produs sau categorie de produse pesc ărești sau de acvacultur ă; și (b) orice alt tip de interven ție publică ce afecteaz ă nivelul costurilor suplimentare. Articolul 72 Planul de compensare (1) Statele membre în cauză transmit Comisiei, în vederea aprob ării prin intermediul unui act de punere în aplicare, un plan de compensare pentru fiecare regiune men ționată la articolul 70 alineatul (1). Acest plan include lista și cantitățile de produse pesc ărești și de acvacultur ă, precum și tipurile de operatori men ționaț i la articolul 70 și nivelul compensa țiilor menționat la articolul 71 și specifică autoritatea de gestionare, în conformitate cu articolul 97. Comisia adopt ă acte de punere în aplicare privind decizia sa de a aproba sau nu astfel de planuri de compensare. (2) Con ținutul planului de compensare men ționat la alineatul (1) poate fi modificat de statele membre. Statele membre transmit aceste modific ări Comisiei. Comisia adopt ă acte de punere în aplicare privind decizia sa de a aproba sau nu astfel de modific ări. (3) Comisia adopt ă acte de punere în aplicare prin care se define ște structura planului de compensare. Respectivele acte de punere în aplicare se adopt ă în conformitate cu procedura de examinare men ționată la articolul 127 alineatul (3). (4) Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 126 prin care se stabilesc criteriile pentru calcularea costurilor suplimentare generate de dezavantajele specifice ale regiunilor în cauz ă. Articolul 73 Ajutoare de stat pentru punerea în aplicare a planurilor de compensare Statele membre pot acorda finan țări suplimentare pentru punerea în aplicare a planurilor de compensare men ționate la articolul 72. În acest caz, statele membre notifică ajutorul de stat Comisiei, care îl poate aproba, în conformitate cu prezentul regulament, în cadrul planurilor men ționate. Ajutorul de stat notificat este considerat a fi notificat în în țelesul articolului 108 alineatul (3) prima tez ă din TFUE.RO L 149/42 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.5.2014 (c) promovarea calit ății și a valorii ad ăugate prin facilitarea: (i) procesului de solicitare a înregistr ării unui anumit produs și a adaptării operatorilor în cauz ă la cerințele relevante în materie de conformitate și certificare în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 ). (ii) certific ării și promovării produselor pesc ărești și de acvacultur ă durabile, inclusiv produsele ob ținute din activit ăți de pescuit costier la scar ă mică, și metodele de prelucrare benefice pentru mediu; (iii) comercializ ării directe a produselor pesc ărești de către pescarii care practic ă pescuitul costier la scar ă mică sau de către pescarii care pescuiesc „în picioare”; (iv) prezent ării și ambalării produselor; (d) contribu ția la transparen ța producției și a piețelor și la desfășurarea de studii de pia ță și de studii privind dependen ța de importuri a Uniunii; (e) contribu ția la trasabilitatea produselor pesc ărești sau de acvacultur ă și, după caz, elaborarea unei etichete ecologice la nivelul Uniunii pentru produsele pesc ărești și de acvacultur ă, menționată în Regulamentul (UE) nr. 1379/2013; (f) redactarea unor contracte standard pentru IMM-uri care s ă fie compatibile cu dreptul Uniunii; (g) desfășurarea unor campanii regionale, na ționale sau transna ționale de promovare și comunicare, în vederea sensibi lizării publicului fa ță de produsele pesc ărești și de acvacultur ă durabile. (2) Opera țiunile men ționate la alineatul (1) pot include activit ățile de produc ție, prelucrare și comercializare din cadrul lanțului de aprovizionare. Operațiunile men ționate la alineatul (1) litera (g) nu trebuie s ă vizeze m ărci comerciale. Articolul 69 Prelucrarea produselor pesc ărești și de acvacultur ă (1) FEPAM poate sprijini investi țiile în prelucrarea și comercializarea produselor pesc ărești și de acvacultur ă care: (a) contribuie la economia de energie sau care reduc impactul asupra mediului, inclusiv în ceea ce prive ște gestionarea deșeurilor; (b) îmbun ătățesc siguran ța, igiena, să nătatea și condiț iile de munc ă; (c) sprijin ă prelucrarea capturilor de pe ște comercial care nu poate fi destinat consumului uman; (d) privesc prelucrarea subproduselor care rezult ă din activit ățile de prelucrare principale; (e) privesc prelucrarea produselor ob ținute din acvacultura ecologic ă, în conformitate cu articolele 6 și 7 din Regula mentul (CE) nr. 834/2007; (f) au ca rezultat produse noi sau îmbun ătățite, procese noi sau îmbun ătățite sau o gestiune și sisteme de organizare noi sau îmbun ătățite. (2) În ceea ce prive ște alte întreprinderi decât IMM-urile, sprijinul men ționat la alineatul (1) se acord ă doar prin intermediul instrumentelor financiare prev ăzute în partea a doua titlul IV din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. CAPITOLUL V Compensa ții pentru costurile suplimentare în regiunile ultraperiferice pentru produsele pesc ărești și de acvacultur ă Articolul 70 Sistemul de compensa ții (1) FEPAM poate sprijini sistemul de compensare a costurilor suplimentare suportate de operatorii implica ți în pescuitul, prelucrarea și comercializarea anumitor produse pesc ărești și de acvacultur ă în regiunile ultraperiferice menționate la articolul 349 din TFUE.RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/41 ( 1 ) Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calit ății produselor agricole și alimentare (JO L 343, 14.12.2012, p. 1). 296CAPITOLUL VI Măsuri de înso țire pentru PCP în cadrul gestiunii partajate Articolul 74 Domeniu de aplicare geografic Prin derogare de la articolul 2, prezentul capitol se aplic ă și operațiunilor desf ășurate în afara teritoriului Uniunii. Articolul 75 Obiective specifice Sprijinul acordat în temeiul prezentului capitol contribuie la realizarea obiectivelor specifice în cadrul priorit ății Uniunii prevăzute la articolul 6 alineatul (3). Articolul 76 Control și executare (1) FEPAM poate sprijini punerea în aplicare a unui sistem de control, inspec ție și executare al Uniunii, prev ăzut la articolul 36 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și precizat în Regulamentul (CE) nr. 1224/2009. (2) În special, sunt eligibile urm ătoarele tipuri de opera țiuni: (a) achizi ționarea, instalarea și/sau dezvoltarea de tehnologii, inclusiv hardware și software informatic, sisteme de detectare a navelor (VDS), sisteme de televiziune cu circuit închis (CCTV) și rețele informatice care s ă facă posibilă colectarea, gestionarea, validarea, analizarea, gestionarea riscurilor, prezentarea (prin intermediul site-uri internet referitoare la control) și schimbul de date în domeniul pescuitului, dezvoltarea unor metode de e șantionare a acestor date, precum și interconectarea la sistemele trans-sectoriale de schimburi de date; (b) dezvoltarea, achizi ționarea și instalarea componentelor, inclusiv a hardware-ului și a software-ului, necesare pentru a se asigura transmiterea de date dinspre actorii implica ți în activit ățile de pescuit și de comercializare a produselor pescărești spre autorit ățile relevante ale statelor membre și ale Uniunii, inclusiv achizi ționarea și instalarea compo nentelor necesare pentru sistemele electronice de înregistrare și raportare (ERS), sistemele de monitorizare a navelor (VMS) și sistemele de identificare automat ă (AIS) utilizate pentru control; (c) dezvoltarea, achizi ționarea și instalarea componentelor, inclusiv a hardware-ului și a software-ului, necesare pentru a se asigura trasabilitatea produselor pesc ărești și de acvacultur ă, astfel cum este men ționată la articolul 58 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009; (d) punerea în aplicare a unor programe pentru schimbul de date între statele membre și pentru și analiza acestora; (e) modernizarea și achiziționarea de nave, de aeronave și de elicoptere de patrul ă, cu condi ția ca acestea să fie utilizate pentru controlul activit ăților de pescuit cel pu țin 60 % din perioada lor total ă de utilizare pe durata unui an; (f) achizi ționarea altor mijloace de control, inclusiv a unor dispozitive care permit m ăsurarea puterii motorului și a echipamentelor de cânt ărit; (g) dezvoltarea de sisteme inovatoare de control și monitorizare și punerea în aplicare a unor proiecte-pilot referitoare la controlul activit ăților de pescuit, inclusiv analiza ADN la pe ști sau dezvoltarea de site-uri internet referitoare la control; (h) programele de formare și de schimb, inclusiv între statele membre, pentru personalul responsabil cu monitorizarea, controlul și supravegherea activit ăților din domeniul pescuitului; (i) analiza cost-beneficiu, precum și evaluarea auditurilor efectuate și a cheltuielilor suportate de autorit ățile competente pe parcursul monitoriz ării, controlului și supravegherii; (j) inițiativele, inclusiv organizarea de seminare și elaborarea de suporturi informa ționale, care vizeaz ă sporirea gradului de sensibilizare atât în rândul pescarilor și al altor pă rți interesate, precum inspectori, procurori și judecători, cât și în rândul publicului, privind necesitatea de a combate pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat și de a pune în aplicare normele PCP; (k) costurile opera ționale suportate în cursul desfășur ării unui control mai strict pentru stocurile care fac obiectul unor programe specifice de inspec ție și control instituite în conformitate cu articolul 95 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 și obiectul coordon ării controlului în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (CE) nr. 768/2005 al Consiliului ( 1 );RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/43 ( 1 ) Regulamentul (CE) nr. 768/2005 al Consiliului din 26 aprilie 2005 de instituire a Agen ției Comunitare pentru Controlul Pescuitului și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2847/93 de instituire a unui sistem de control aplicabil politicii comune în domeniul pescuitului (JO L 128, 21.5.2005, p. 1). 297 REGULAMENTUL PRIVIND FEPAM(l) programele asociate cu punerea în aplicare a unui plan de ac țiune stabilit în conformitate cu articolul 102 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, inclusiv eventualele costuri opera ționale implicate. (3) Măsurile enumerate la alineatul (2) literele (h) - (l) sunt eligibile pentru sprijin doar dac ă sunt legate de activit ățile de control desf ășurate de o autoritate public ă. (4) În cazul m ăsurilor enumerate la alineatul (2) literele (d) și (h), statele membre implicate desemneaz ă autoritatea de gestionare responsabil ă de proiect. Articolul 77 Colectarea datelor (1) FEPAM sprijin ă colectarea, gestionarea și utilizarea datelor în conformitate cu articolul 25 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și cu Regulamentul (CE) nr. 199/2008 al Consiliului. (2) În special, sunt eligibile urm ătoarele tipuri de opera țiuni: (a) colectarea, gestionarea și utilizarea datelor pentru analize științifice și punerea în aplicare a PCP; (b) programele na ționale, transna ționale și subnaționale multianuale de e șantionare, cu condi ția să vizeze stocuri care fac obiectul PCP; (c) monitorizarea pe mare a pescuitului comercial și recreativ, inclusiv monitorizarea capturilor accidentale de organisme marine precum mamiferele și păsările marine; (d) studiile de cercetare pe mare; (e) participarea unor reprezentan ți ai statelor membre și ai autorit ăților regionale, la reuniunile regionale de coordonare, la reuniunile organiza țiilor regionale de gestionare a pescuitului la care Uniunea este parte contractant ă sau observator sau la reuniunile organismelor interna ționale responsabile cu furnizarea de consultan ță științifică; (f) îmbun ătățirea sistemelor de colectare și gestionare a datelor și realizarea unor studii-pilot în vederea îmbun ătățirii sistemelor existente de colectare și gestionare a datelor. CAPITOLUL VII Asistența tehnică la inițiativa statelor membre Articolul 78 Asistența tehnică la inițiativa statelor membre (1) La ini țiativa unui stat membru, FEPAM poate sprijini, în limita unui plafon de 6 % din cuantumul total al programului opera țional: (a) măsurile de asisten ță tehnică menționate la articolul 59 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013; (b) instituirea unor re țele naționale care vizeaz ă diseminarea de informa ții, consolidarea capacit ăților, schimbul de bune practici și sprijinirea cooper ării între FLAG-uri pe teritoriul statului membru. (2) În circumstan țe justificate în mod corespunz ător, pragul men ționat la alineatul (1) poate fi dep ășit în mod excepțional. CAPITOLUL VIII Măsuri privind PMI finan țată în cadrul gestiunii partajate Articolul 79 Obiective specifice (1) Sprijinul acordat în temeiul prezentului capitol contribuie la realizarea obiectivelor specifice în cadrul priorit ății Uniunii prev ăzute la articolul 6 alineatul (6), inclusiv: (a) supravegherea maritim ă integrat ă și, în special, mediul comun pentru schimbul de informaț ii (CISE) pentru suprave gherea domeniului maritim al Uniunii; (b) promovarea protec ției mediului marin, mai ales biodiversitatea acestuia și zonele marine protejate, de exemplu siturile Natura 2000, sub rezerva articolului 37 din prezentul regulament, precum și utilizarea sustenabil ă a resurselor marine și costiere, urm ărind definirea mai în detaliu a limitelor sustenabilit ății activităților umane care au un impact asupra mediului marin, în special în cadrul Directivei 2008/56/CE.RO L 149/44 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.5.2014 CAPITOLUL VI Măsuri de înso țire pentru PCP în cadrul gestiunii partajate Articolul 74 Domeniu de aplicare geografic Prin derogare de la articolul 2, prezentul capitol se aplic ă și operațiunilor desf ășurate în afara teritoriului Uniunii. Articolul 75 Obiective specifice Sprijinul acordat în temeiul prezentului capitol contribuie la realizarea obiectivelor specifice în cadrul priorit ății Uniunii prevăzute la articolul 6 alineatul (3). Articolul 76 Control și executare (1) FEPAM poate sprijini punerea în aplicare a unui sistem de control, inspec ție și executare al Uniunii, prev ăzut la articolul 36 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și precizat în Regulamentul (CE) nr. 1224/2009. (2) În special, sunt eligibile urm ătoarele tipuri de opera țiuni: (a) achizi ționarea, instalarea și/sau dezvoltarea de tehnologii, inclusiv hardware și software informatic, sisteme de detectare a navelor (VDS), sisteme de televiziune cu circuit închis (CCTV) și rețele informatice care s ă facă posibilă colectarea, gestionarea, validarea, analizarea, gestionarea riscurilor, prezentarea (prin intermediul site-uri internet referitoare la control) și schimbul de date în domeniul pescuitului, dezvoltarea unor metode de e șantionare a acestor date, precum și interconectarea la sistemele trans-sectoriale de schimburi de date; (b) dezvoltarea, achizi ționarea și instalarea componentelor, inclusiv a hardware-ului și a software-ului, necesare pentru a se asigura transmiterea de date dinspre actorii implica ți în activit ățile de pescuit și de comercializare a produselor pescărești spre autorit ățile relevante ale statelor membre și ale Uniunii, inclusiv achizi ționarea și instalarea compo nentelor necesare pentru sistemele electronice de înregistrare și raportare (ERS), sistemele de monitorizare a navelor (VMS) și sistemele de identificare automat ă (AIS) utilizate pentru control; (c) dezvoltarea, achizi ționarea și instalarea componentelor, inclusiv a hardware-ului și a software-ului, necesare pentru a se asigura trasabilitatea produselor pesc ărești și de acvacultur ă, astfel cum este men ționată la articolul 58 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009; (d) punerea în aplicare a unor programe pentru schimbul de date între statele membre și pentru și analiza acestora; (e) modernizarea și achiziționarea de nave, de aeronave și de elicoptere de patrul ă, cu condi ția ca acestea să fie utilizate pentru controlul activit ăților de pescuit cel pu țin 60 % din perioada lor total ă de utilizare pe durata unui an; (f) achizi ționarea altor mijloace de control, inclusiv a unor dispozitive care permit m ăsurarea puterii motorului și a echipamentelor de cânt ărit; (g) dezvoltarea de sisteme inovatoare de control și monitorizare și punerea în aplicare a unor proiecte-pilot referitoare la controlul activit ăților de pescuit, inclusiv analiza ADN la pe ști sau dezvoltarea de site-uri internet referitoare la control; (h) programele de formare și de schimb, inclusiv între statele membre, pentru personalul responsabil cu monitorizarea, controlul și supravegherea activit ăților din domeniul pescuitului; (i) analiza cost-beneficiu, precum și evaluarea auditurilor efectuate și a cheltuielilor suportate de autorit ățile competente pe parcursul monitoriz ării, controlului și supravegherii; (j) inițiativele, inclusiv organizarea de seminare și elaborarea de suporturi informa ționale, care vizeaz ă sporirea gradului de sensibilizare atât în rândul pescarilor și al altor pă rți interesate, precum inspectori, procurori și judecători, cât și în rândul publicului, privind necesitatea de a combate pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat și de a pune în aplicare normele PCP; (k) costurile opera ționale suportate în cursul desfășur ării unui control mai strict pentru stocurile care fac obiectul unor programe specifice de inspec ție și control instituite în conformitate cu articolul 95 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 și obiectul coordon ării controlului în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (CE) nr. 768/2005 al Consiliului ( 1 );RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/43 ( 1 ) Regulamentul (CE) nr. 768/2005 al Consiliului din 26 aprilie 2005 de instituire a Agen ției Comunitare pentru Controlul Pescuitului și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2847/93 de instituire a unui sistem de control aplicabil politicii comune în domeniul pescuitului (JO L 128, 21.5.2005, p. 1). 298(2) Modific ările programului opera țional cu privire la m ăsurile men ționate la alineatul (1) nu au ca rezultat cre șterea alocării financiare totale men ționate la articolul 13 alineatul (7). Articolul 80 Operațiuni eligibile (1) FEPAM poate sprijini opera țiuni în conformitate cu obiectivele prev ăzute la articolul 79, printre care opera țiuni: (a) care contribuie la îndeplinirea obiectivelor supravegherii maritime integrate și, în special, a obiectivelor CISE; (b) pentru protec ția mediului marin, mai ales biodiversitatea acestuia și zonele marine protejate, de exemplu siturile Natura 2000, în conformitate cu obligaț iile prevăzute de Directivele 92/43/CEE și 2009/14/CE; (c) pentru îmbun ătățirea cunoștințelor privind stadiul mediului marin, în vederea stabilirii programelor de monitorizare și a programelor de m ăsuri prevăzute în Directiva 2008/56/CE, în conformitate cu obliga țiile prevăzute în directiva respectivă. (2) Costurile salariale cu personalul administra țiilor naționale nu sunt considerate drept cheltuieli de func ționare eligibile. TITLUL VI MĂSURI FINAN ȚATE ÎN CADRUL GESTIUNII DIRECTE CAPITOLUL I Politica maritim ă integrat ă Articolul 81 Domeniul de aplicare geografic Prin derogare de la articolul 2, prezentul capitol se aplic ă și operațiunilor desf ășurate în afara teritoriului Uniunii. Articolul 82 Domeniu de aplicare ș i obiective Sprijinul prev ăzut în prezentul capitol contribuie la consolidarea dezvolt ării și a punerii în aplicare a PMI a Uniunii. Acest sprijin: (a) promoveaz ă dezvoltarea și punerea în aplicare a guvernan ței integrate a afacerilor maritime și costiere, în special prin: (i) promovarea ac țiunilor care încurajeaz ă statele membre și regiunile acestora s ă dezvolte, să introduc ă sau să pun ă în aplicare guvernan ța maritim ă integrat ă; (ii) promovarea dialogului și a cooper ării cu și între autorit ățile competente din statele membre și părțile interesate cu privire la problemele marine și maritime, inclusiv prin dezvoltarea și punerea în aplicare a unor strategii integrate la nivel de bazin maritim ținând seama de o abordare echilibrat ă în toate bazinele maritime, precum și de caracteristicile bazinelor maritime și submaritime și ale strategiilor macroregionale relevante, după caz; (iii) promovarea unor platforme și a unor re țele de cooperare trans-sectorial ă, care să includă reprezentan ți ai autorităților publice la nivel na țional, regional și local, ai industriei, inclusiv turismul, pă rți interesate din domeniul cercet ării, cetățeni, organiza ții ale societ ății civile și partenerii sociali; (iv) îmbun ătățește cooperarea dintre statele membre prin schimbul de informa ții și de bune practici între autorit ățile competente; (v) promovarea schimbului de bune practici și a dialogului la nivel internaț ional, inclusiv a dialogului bilateral cu țări terțe, ținând seama de UNCLOS și de conven țiile interna ționale relevante care se întemeiază pe UNCLOS, f ără a se aduce atingere altor acorduri sau aranjamente care ar putea exista între Uniune și țările terțe în cauză. Un astfel de dialog include, dup ă caz, dezbateri efective cu privire la ratificarea și punerea în aplicare a UNCLOS; (vi) sensibilizarea autorit ăților publice, a sectorului privat și a publicului larg privind abordarea integrat ă a afacerilor maritime și sporirea vizibilit ății acestei abord ări;RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/45 299 REGULAMENTUL PRIVIND FEPAM(b) contribuie la dezvoltarea ini țiativelor trans-sectoriale reciproc avantajoase pentru sectoare maritime și/sau politici sectoriale diferite, ținând cont de instrumentele și inițiativele existente și dezvoltându-le, de exemplu: (i) supravegherea maritim ă integrat ă astfel încât s ă se consolideze utilizarea spa țiului maritim în condi ții de sigu ranță, securitate și durabilitate în special prin sporirea eficacit ății și eficienței prin schimbul de informa ții trans- sectorial și transfrontalier, ținând cont de sistemele și mecanismele de cooperare existente ș i viitoare; (ii) amenajarea spa țială maritim ă și procese de gestionare integrat ă a zonelor costiere; (iii) dezvoltarea progresiv ă a unei baze de date ș i de cuno ștințe privind mediul marin care s ă fie de foarte bun ă calitate, cuprinz ătoare și accesibil ă publicului și care să faciliteze schimbul, reutilizarea și diseminarea acestor date și cunoștințe între diverse grupuri de utilizatori, evitându-se astfel dublarea eforturilor; în acest sens, se valorific ă la maximum programele existente ale Uniunii și ale statelor membre; (c) sprijin ă creșterea economic ă durabilă, ocuparea for ței de munc ă, inovarea și noile tehnologii în cadrul sectoarelor maritime emergente și viitoare, precum și în regiunile costiere, insulare și ultraperiferice din Uniune, în mod comple mentar fa ță de activit ățile sectoriale și naționale existente; (d) promoveaz ă protecția mediului marin, mai ales biodiversitatea acestuia și zonele marine protejate, de exemplu siturile Natura 2000, precum și utilizarea sustenabil ă a resurselor marine și costiere, urm ărind definirea mai în detaliu a limitelor sustenabilit ății activităților umane care au un impact asupra mediului marin, în conformitate cu obiectivele de atingere și menținere a unei stă ri ecologice bune conform cerin țelor din Directiva 2008/56/CE. Articolul 83 Operațiuni eligibile (1) FEPAM poate sprijini opera țiuni în conformitate cu obiectivele prev ăzute la articolul 82, de exemplu: (a) studii; (b) proiecte, inclusiv proiectele-pilot și proiectele de cooperare; (c) informarea publicului și împărtășirea de bune practici, campanii de sensibilizare și activități de comunicare și dise minare conexe, precum campaniile de publicitate, evenimentele, dezvoltarea și întreținerea site-urilor internet, precum și platforme pentru p ărțile interesate; (d) conferin țe, seminare, forumuri și ateliere; (e) activit ăți de coordonare, inclusiv re țele de schimb de informa ții și sprijin pentru dezvoltarea strategiilor din bazinele maritime; (f) dezvoltarea, operarea și întreținerea de sisteme și reț ele informatice care s ă facă posibilă colectarea, gestionarea, validarea, analizarea și schimbul de date, dezvoltarea unor metode de e șantionare a acestor date, precum și interco nectarea la sistemele trans-sectoriale de schimburi de date; (g) proiecte de formare pentru dezvoltarea cuno ștințelor, a calific ărilor profesionale și a măsurilor menite s ă promoveze dezvoltarea profesional ă în sectorul maritim. (2) În vederea îndeplinirii obiectivului specific de dezvoltare a opera țiunilor transfrontaliere și trans-sectoriale menționate la articolul 82 litera (b), FEPAM poate sprijini: (a) dezvoltarea și punerea în aplicare a unor instrumente tehnice pentru supravegherea maritim ă integrat ă, în special pentru sprijinirea utiliz ării, operării și întreținerii CISE, în vederea promovă rii schimbului de informa ții privind supravegherea trans-sectorial ă și transfrontalier ă prin care se creeaz ă legături între toate comunit ățile de utilizatori, ținând seama de evolu țiile relevante ale politicilor sectoriale în ceea ce prive ște supravegherea și contribuind, dup ă caz, la evoluția necesar ă a acestora; (b) activit ățile multilaterale și bilaterale de coordonare și cooperare între statele membre sau regiuni, cu obiectivul de a dezvolta amenajarea spa țială maritim ă și supravegherea maritim ă integrat ă, inclusiv cheltuielile legate de sistemele și practicile de partajare și monitorizare a datelor, activit ățile de evaluare, instituirea și funcționarea re țelelor de exper ți și instituirea unui program ce vizeaz ă consolidarea capacit ăților statelor membre de a pune în aplicare amenajarea spațiului maritim; (c) inițiativele vizând cofinan țarea, achizi ția și întreținerea unui sistem de observare a mediului marin și a unor instrumente tehnice, pentru conceperea, înființ area și operarea unei re țele europene de observare și date privind mediul marin opera ționale, ce vizeaz ă facilitarea colect ării, achizi ției, asambl ării, prelucr ării, controlului calit ății, reutilizării și distribu ției datelor și cunoștințelor privind mediul marin, prin cooperarea între institu țiile statelor membre și/sau institu țiile interna ționale implicate.RO L 149/46 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.5.2014 (2) Modific ările programului opera țional cu privire la m ăsurile men ționate la alineatul (1) nu au ca rezultat cre șterea alocării financiare totale men ționate la articolul 13 alineatul (7). Articolul 80 Operațiuni eligibile (1) FEPAM poate sprijini opera țiuni în conformitate cu obiectivele prev ăzute la articolul 79, printre care opera țiuni: (a) care contribuie la îndeplinirea obiectivelor supravegherii maritime integrate și, în special, a obiectivelor CISE; (b) pentru protec ția mediului marin, mai ales biodiversitatea acestuia și zonele marine protejate, de exemplu siturile Natura 2000, în conformitate cu obligaț iile prevăzute de Directivele 92/43/CEE și 2009/14/CE; (c) pentru îmbun ătățirea cunoștințelor privind stadiul mediului marin, în vederea stabilirii programelor de monitorizare și a programelor de m ăsuri prevăzute în Directiva 2008/56/CE, în conformitate cu obliga țiile prevăzute în directiva respectivă. (2) Costurile salariale cu personalul administra țiilor naționale nu sunt considerate drept cheltuieli de func ționare eligibile. TITLUL VI MĂSURI FINAN ȚATE ÎN CADRUL GESTIUNII DIRECTE CAPITOLUL I Politica maritim ă integrat ă Articolul 81 Domeniul de aplicare geografic Prin derogare de la articolul 2, prezentul capitol se aplic ă și operațiunilor desf ășurate în afara teritoriului Uniunii. Articolul 82 Domeniu de aplicare ș i obiective Sprijinul prev ăzut în prezentul capitol contribuie la consolidarea dezvolt ării și a punerii în aplicare a PMI a Uniunii. Acest sprijin: (a) promoveaz ă dezvoltarea și punerea în aplicare a guvernan ței integrate a afacerilor maritime și costiere, în special prin: (i) promovarea ac țiunilor care încurajeaz ă statele membre și regiunile acestora s ă dezvolte, să introduc ă sau să pun ă în aplicare guvernan ța maritim ă integrat ă; (ii) promovarea dialogului și a cooper ării cu și între autorit ățile competente din statele membre și părțile interesate cu privire la problemele marine și maritime, inclusiv prin dezvoltarea și punerea în aplicare a unor strategii integrate la nivel de bazin maritim ținând seama de o abordare echilibrat ă în toate bazinele maritime, precum și de caracteristicile bazinelor maritime și submaritime și ale strategiilor macroregionale relevante, după caz; (iii) promovarea unor platforme și a unor re țele de cooperare trans-sectorial ă, care să includă reprezentan ți ai autorităților publice la nivel na țional, regional și local, ai industriei, inclusiv turismul, pă rți interesate din domeniul cercet ării, cetățeni, organiza ții ale societ ății civile și partenerii sociali; (iv) îmbun ătățește cooperarea dintre statele membre prin schimbul de informa ții și de bune practici între autorit ățile competente; (v) promovarea schimbului de bune practici și a dialogului la nivel internaț ional, inclusiv a dialogului bilateral cu țări terțe, ținând seama de UNCLOS și de conven țiile interna ționale relevante care se întemeiază pe UNCLOS, f ără a se aduce atingere altor acorduri sau aranjamente care ar putea exista între Uniune și țările terțe în cauză. Un astfel de dialog include, dup ă caz, dezbateri efective cu privire la ratificarea și punerea în aplicare a UNCLOS; (vi) sensibilizarea autorit ăților publice, a sectorului privat și a publicului larg privind abordarea integrat ă a afacerilor maritime și sporirea vizibilit ății acestei abord ări;RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/45 300CAPITOLUL II Măsuri de înso țire pentru PCP și PMI în cadrul gestiunii directe Articolul 84 Domeniul de aplicare geografic Prin derogare de la articolul 2, prezentul capitol se aplic ă și operațiunilor desf ășurate în afara teritoriului Uniunii. Articolul 85 Obiective specifice Măsurile prev ăzute în prezentul capitol faciliteaz ă punerea în aplicare a PCP și a PMI în special în ceea ce prive ște: (a) colectarea, gestionarea și diseminarea de consultan ță științifică în cadrul PCP; (b) măsurile specifice de control și executare în cadrul PCP; (c) contribu țiile voluntare la organiza țiile interna ționale; (d) consiliile consultative; (e) cunoa șterea pieței; (f) activit ățile de comunicare privind PCP și PMI. Articolul 86 Consultan ță și cunoștințe științifice (1) FEPAM poate sprijini furnizarea de rezultate științifice, în special proiecte de cercetare aplicat ă legate direct de furnizarea de avize și consultan ță științifice și socioeconomice, în vederea lu ării de decizii bune și eficiente cu privire la gestionarea pescuitului în cadrul PCP. (2) În special, sunt eligibile urm ătoarele tipuri de opera țiuni: (a) studiile și proiectele-pilot necesare pentru punerea în aplicare și dezvoltarea PCP, inclusiv privind tipurile alternative de tehnici de gestionare durabil ă a pescuitului și a acvaculturii, inclusiv în cadrul consiliilor consultative; (b) elaborarea și furnizarea de avize și de consultan ță științifică de către organismele științifice, inclusiv organismele consultative interna ționale responsabile cu evaluarea stocurilor, de c ătre experții independen ți și de către institutele de cercetare; (c) participarea exper ților la reuniunile grupurilor de lucru privind aspectele științifice și tehnice legate de pescuit, cum ar fi CSTEP, precum și în cadrul organismelor consultative interna ționale și la reuniunile la care va fi necesar ă contribu ția unor exper ți în domeniul pescuitului și acvaculturii; (d) studiile de cercetare pe mare, men ționate la articolul 12 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 199/2008, în zonele în care navele din Uniune opereaz ă în conformitate cu acorduri de parteneriat în domeniul pescuitului durabil, conform articolului 31 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013; (e) cheltuielile suportate de Comisie pentru servicii legate de colectarea, gestionarea și utilizarea datelor, de organizarea și gestionarea reuniunilor exper ților în domeniul pescuitului și de gestionarea programelor de lucru anuale legate de expertiza științifică și tehnică în domeniul pescuitului, de prelucrarea solicit ărilor de date și a seturilor de date, de lucrările pregătitoare care vizeaz ă furnizarea de avize și consultan ță științifice; (f) activit ățile de cooperare dintre statele membre în domeniul colect ării de date, inclusiv cele între diversele p ărți interesate de la nivel regional, și inclusiv crearea și funcționarea bazelor de date regionalizate pentru stocarea, gestionarea și utilizarea datelor care vor aduce beneficii pentru cooperarea regional ă și vor îmbun ătăți activitățile de colectare și gestionare a datelor, precum și îmbunătățirea cunoștințelor științifice în sprijinul gestion ării pescuitului. Articolul 87 Control și executare (1) FEPAM poate sprijini punerea în aplicare a unui sistem de control, inspec ție și executare al Uniunii, prev ăzut la articolul 36 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și precizat în Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/47 301 REGULAMENTUL PRIVIND FEPAM(2) În special, sunt eligibile urm ătoarele tipuri de opera țiuni: (a) achizi ționarea și/sau navlosirea în comun de c ătre mai multe state membre din aceea și zonă geografic ă a unor nave, aeronave și elicoptere de patrul ă, cu condi ția ca acestea să fie utilizate pentru controlul pescuitului cel pu țin 60 % din durata total ă de utilizare în decursul unui an; (b) cheltuielile legate de evaluarea și dezvoltarea unor noi tehnologii de control, precum și de procesele de schimburi de date; (c) toate cheltuielile opera ționale legate de controlul și de evaluarea de că tre Comisie a punerii în aplicare a PCP, în special cele vizând misiunile de verificare, inspec ție și audit, echipamentele și formarea pentru func ționarii Comisiei, organizarea de reuniuni sau participarea la acestea, inclusiv schimbul de informa ții și bune practici între statele membre, studiile, serviciile și furnizorii IT, precum și închirierea sau achizi ționarea de c ătre Comisie a mijloacelor de inspec ție, în conformitate cu titlurile IX și X din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009. (3) În scopul consolid ării și uniformiz ării controalelor, FEPAM poate sprijini punerea în aplicare a proiectelor trans naționale care vizeaz ă dezvoltarea și testarea sistemelor interstatale de control, inspec ție și executare prev ăzute la articolul 36 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și instituite prin Regulamentul (CE) nr. 1224/2009. (4) Sunt eligibile în special urm ătoarele tipuri de opera țiuni: (a) programele interna ționale de formare pentru personalul responsabil cu monitorizarea, controlul și supravegherea activităților de pescuit; (b) inițiativele, inclusiv seminare și instrumente mediatice, care vizeaz ă uniformizarea interpret ării reglement ărilor și a controalelor aferente în Uniune. (5) În cazul opera țiunilor men ționate la alineatul (2) litera (a), doar unul dintre statele membre implicate este desemnat ca beneficiar. Articolul 88 Contribu ții financiare voluntare la organiza țiile interna ționale FEPAM poate sprijini urm ătoarele tipuri de opera țiuni în domeniul rela țiilor interna ționale: (a) contribu țiile financiare oferit ă organiza țiilor din cadrul Organiza ției Națiunilor Unite, precum și finanț area voluntar ă oferită oricărei organiza ții internaționale active în domeniul dreptului m ării; (b) contribu țiile financiare la preg ătirile pentru înfiin țarea unor noi organiza ții internaționale sau la elaborarea de noi tratate interna ționale de interes pentru Uniune; (c) contribu țiile financiare la lucr ări sau programe desf ășurate de organiza ții internaționale și care prezintă un interes special pentru Uniune; (d) contribu țiile financiare la orice activitate (inclusiv reuniunile de lucru, neoficiale sau extraordinare ale p ărților contrac tante) care sus ține interesele Uniunii în cadrul organiza țiilor interna ționale și care consolideaz ă cooperarea cu partenerii Uniunii Europene în cadrul acestor organiza ții. În acest sens, atunci când prezen ța reprezentan ților unor țări terțe la negocierile și reuniunile din cadrul forumurilor și organiza țiilor interna ționale este necesar ă pentru interesele Uniunii, FEPAM poate s ă suporte costurile de participare ale acestor reprezentan ți. Articolul 89 Consilii consultative (1) FEPAM suport ă cheltuielile de func ționare ale consiliilor consultative constituite în conformitate cu articolul 43 din Regulamentul nr. 1380/2013. (2) Un consiliu consultativ cu personalitate juridic ă poate solicita sprijin din partea Uniunii în calitate de organism care urmărește un obiectiv de interes european general. Articolul 90 Cunoașterea pie ței FEPAM poate sprijini dezvoltarea și diseminarea de c ătre Comisie a informa țiilor legate de pia ța produselor pesc ărești și de acvacultur ă, în conformitate cu articolul 42 din Regulamentul (UE) nr. 1379/2013.RO L 149/48 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.5.2014 CAPITOLUL II Măsuri de înso țire pentru PCP și PMI în cadrul gestiunii directe Articolul 84 Domeniul de aplicare geografic Prin derogare de la articolul 2, prezentul capitol se aplic ă și operațiunilor desf ășurate în afara teritoriului Uniunii. Articolul 85 Obiective specifice Măsurile prev ăzute în prezentul capitol faciliteaz ă punerea în aplicare a PCP și a PMI în special în ceea ce prive ște: (a) colectarea, gestionarea și diseminarea de consultan ță științifică în cadrul PCP; (b) măsurile specifice de control și executare în cadrul PCP; (c) contribu țiile voluntare la organiza țiile interna ționale; (d) consiliile consultative; (e) cunoa șterea pieței; (f) activit ățile de comunicare privind PCP și PMI. Articolul 86 Consultan ță și cunoștințe științifice (1) FEPAM poate sprijini furnizarea de rezultate științifice, în special proiecte de cercetare aplicat ă legate direct de furnizarea de avize și consultan ță științifice și socioeconomice, în vederea lu ării de decizii bune și eficiente cu privire la gestionarea pescuitului în cadrul PCP. (2) În special, sunt eligibile urm ătoarele tipuri de opera țiuni: (a) studiile și proiectele-pilot necesare pentru punerea în aplicare și dezvoltarea PCP, inclusiv privind tipurile alternative de tehnici de gestionare durabil ă a pescuitului și a acvaculturii, inclusiv în cadrul consiliilor consultative; (b) elaborarea și furnizarea de avize și de consultan ță științifică de către organismele științifice, inclusiv organismele consultative interna ționale responsabile cu evaluarea stocurilor, de c ătre experții independen ți și de către institutele de cercetare; (c) participarea exper ților la reuniunile grupurilor de lucru privind aspectele științifice și tehnice legate de pescuit, cum ar fi CSTEP, precum și în cadrul organismelor consultative interna ționale și la reuniunile la care va fi necesar ă contribu ția unor exper ți în domeniul pescuitului și acvaculturii; (d) studiile de cercetare pe mare, men ționate la articolul 12 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 199/2008, în zonele în care navele din Uniune opereaz ă în conformitate cu acorduri de parteneriat în domeniul pescuitului durabil, conform articolului 31 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013; (e) cheltuielile suportate de Comisie pentru servicii legate de colectarea, gestionarea și utilizarea datelor, de organizarea și gestionarea reuniunilor exper ților în domeniul pescuitului și de gestionarea programelor de lucru anuale legate de expertiza științifică și tehnică în domeniul pescuitului, de prelucrarea solicit ărilor de date și a seturilor de date, de lucrările pregătitoare care vizeaz ă furnizarea de avize și consultan ță științifice; (f) activit ățile de cooperare dintre statele membre în domeniul colect ării de date, inclusiv cele între diversele p ărți interesate de la nivel regional, și inclusiv crearea și funcționarea bazelor de date regionalizate pentru stocarea, gestionarea și utilizarea datelor care vor aduce beneficii pentru cooperarea regional ă și vor îmbun ătăți activitățile de colectare și gestionare a datelor, precum și îmbunătățirea cunoștințelor științifice în sprijinul gestion ării pescuitului. Articolul 87 Control și executare (1) FEPAM poate sprijini punerea în aplicare a unui sistem de control, inspec ție și executare al Uniunii, prev ăzut la articolul 36 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și precizat în Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/47 302Articolul 91 Activități de comunicare în cadrul PCP și al PMI FEPAM poate sprijini: (a) costurile generate de activit ățile de informare și comunicare legate de PCP și de PMI, inclusiv: (i) costurile generate de produc ția, traducerea și diseminarea de materiale ajustate la necesit ățile specifice ale dife ritelor grupuri țintă, în format scris, audiovizual și electronic; (ii) costurile generate de preg ătirea și organizarea evenimentelor și a reuniunilor de informare și colectare a opiniilor diferitelor p ărți vizate de PCP și de PMI; (b) cheltuielile de c ălătorie și de cazare ale exper ților și reprezentan ților părților interesate invita ți de Comisie la reuniuni; (c) costurile generate de comunicarea institu țională a priorit ăților politice ale Uniunii, în m ăsura în care acestea sunt legate de obiectivele generale ale prezentului regulament. CAPITOLUL III Asistență tehnică Articolul 92 Asistență tehnică la inițiativa Comisiei La inițiativa Comisiei, FEPAM poate sprijini, în limita unui plafon de 1,1 % din FEPAM: (a) măsurile de asisten ță tehnică specificate la articolul 58 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013; (b) pregătirea, monitorizarea și evaluarea acordurilor pentru pescuit durabil și participarea Uniunii la organiza țiile regionale de gestionare a pescuitului. M ăsurile în cauz ă constă în studii, reuniuni, interven ții ale exper ților, costuri cu angajații temporari, activit ăți de informare și orice alte cheltuieli administrative sau legate de asistenț a științifică sau tehnică efectuate de Comisie. (c) instituirea unei re țele europene de FLAG-uri, cu scopul consolid ării capacit ăților, al disemin ării de informaț ii, al schimbului de experien ță și bune practici și al susținerii cooper ării între FLAG-uri. Aceast ă rețea coopereaz ă cu organismele care r ăspund de participarea la re țele și de sprijinul tehnic pentru dezvoltarea local ă înființate de FEDR, FSE și FEADR cu privire la activit ățile de dezvoltare local ă ale acestora ș i la cooperarea transna țională. TITLUL VII PUNEREA ÎN APLICARE ÎN CADRUL GESTIUNII PARTAJATE CAPITOLUL I Dispoziții generale Articolul 93 Domeniu de aplicare Prezentul titlu se aplic ă măsurilor finan țate în cadrul gestiunii partajate prev ăzute în titlul V. CAPITOLUL II Mecanismul de punere în aplicare S e c ț i u n e a 1 S p r i j i n d i n F E P A M Articolul 94 Stabilirea ratelor de cofinan țare (1) La adoptarea actelor de punere în aplicare în temeiul articolului 19 de aprobare a unui program opera țional, Comisia stabile ște contribu ția maxim ă din FEPAM la programul respectiv.RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/49 303 REGULAMENTUL PRIVIND FEPAM(2) Contribu ția din FEPAM se calculeaz ă pe baza cuantumului cheltuielilor publice eligibile. Programul opera țional stabile ște rata contribu ției din FEPAM aplicabil ă priorităților Uniunii prev ăzute la articolul 6. Rata maximă a contribu ției din FEPAM este de 75 % și rata minim ă a contribu ției FEPAM este de 20 % din cheltuielile publice eligibile. (3) Prin derogare de la alineatul (2), contribu ția din FEPAM este de: (a) 100 % din cheltuielile publice eligibile pentru sprijin în temeiul ajutorului pentru depozitare men ționat la articolul 67; (b) 100 % din cheltuielile publice eligibile pentru sistemul de compensa ții menționat la articolul 70; (c) 50 % din cheltuielile publice eligibile pentru sprijinul men ționat la articolele 33 și 34 și la articolul 41 alineatul (2); (d) 70 % din cheltuielile publice eligibile pentru sprijinul men ționat la articolul 76 alineatul (2) litera (e); (e) 90 % din cheltuielile publice eligibile pentru sprijinul men ționat la articolul 76 alineatul (2) literele (a)-(d) și (f)-(ja); (f) 80 % din cheltuielile eligibile pentru sprijinul men ționat la articolul 77. (4) Prin derogare de la alineatul (2), rata maxim ă a contribu ției din FEPAM aplicabil ă obiectivelor specifice din cadrul unei priorit ăți a Uniunii se majoreaz ă cu zece puncte procentuale, dac ă prioritatea Uniunii prev ăzută la articolul 6 alineatul (4) este pus ă în aplicare integral prin dezvoltarea local ă plasată sub responsabilitatea comunit ății. Articolul 95 Intensitatea ajutorului public (1) Statele membre aplic ă o intensitate maxim ă a ajutorului public de 50 % din cheltuielile eligibile totale ale operațiunii. (2) Prin derogare de la alineatul (1), statele membre pot aplica o intensitate a ajutorului public de 100 % din cheltuielile eligibile ale opera țiunii, în cazul în care: (a) beneficiarul este un organism de drept public sau o întreprindere îns ărcinată cu gestionarea unor servicii de interes economic general, men ționată la articolul 106 alineatul (2) din TFUE, în cazul în care ajutorul este acordat pentru gestionarea acestor servicii; (b) operațiunea este legat ă de ajutorul pentru depozitare men ționat la articolul 67; (c) operațiunea este legat ă de sistemul de compensa ții menționat la articolul 70; (d) operațiunea este legat ă de colectarea de date men ționată la articolul 77; (e) operațiunea este legat ă de sprijinul prev ăzut la articolul 33 sau 34 sau de compensa ția prevăzută la articolul 54, 55 sau 56; (f) operațiunea este legat ă de măsurile de PMI prev ăzute la articolul 80. (3) Prin derogare de la alineatul (1), statele membre pot aplica o intensitate a ajutorului public între 50 % și 100 % din cheltuielile eligibile totale: (a) atunci când opera țiunea este pus ă în aplicare în temeiul titlului V capitolele I, II sau IV și îndepline ște toate criteriile următoare: (i) este în interesul colectiv; (ii) are un beneficiar colectiv; (iii) are caracteristici inovatoare, dup ă caz, la nivel local; (b) atunci când opera țiunea este pus ă în aplicare în temeiul titlului V capitolul III, îndepline ște unul dintre criteriile de la litera (a) punctul (i), (ii) sau (iii) din prezentul alineat și se asigur ă accesul publicului la rezultatele sale.RO L 149/50 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.5.2014 Articolul 91 Activități de comunicare în cadrul PCP și al PMI FEPAM poate sprijini: (a) costurile generate de activit ățile de informare și comunicare legate de PCP și de PMI, inclusiv: (i) costurile generate de produc ția, traducerea și diseminarea de materiale ajustate la necesit ățile specifice ale dife ritelor grupuri țintă, în format scris, audiovizual și electronic; (ii) costurile generate de preg ătirea și organizarea evenimentelor și a reuniunilor de informare și colectare a opiniilor diferitelor p ărți vizate de PCP și de PMI; (b) cheltuielile de c ălătorie și de cazare ale exper ților și reprezentan ților părților interesate invita ți de Comisie la reuniuni; (c) costurile generate de comunicarea institu țională a priorit ăților politice ale Uniunii, în m ăsura în care acestea sunt legate de obiectivele generale ale prezentului regulament. CAPITOLUL III Asistență tehnică Articolul 92 Asistență tehnică la inițiativa Comisiei La inițiativa Comisiei, FEPAM poate sprijini, în limita unui plafon de 1,1 % din FEPAM: (a) măsurile de asisten ță tehnică specificate la articolul 58 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013; (b) pregătirea, monitorizarea și evaluarea acordurilor pentru pescuit durabil și participarea Uniunii la organiza țiile regionale de gestionare a pescuitului. M ăsurile în cauz ă constă în studii, reuniuni, interven ții ale exper ților, costuri cu angajații temporari, activit ăți de informare și orice alte cheltuieli administrative sau legate de asistenț a științifică sau tehnică efectuate de Comisie. (c) instituirea unei re țele europene de FLAG-uri, cu scopul consolid ării capacit ăților, al disemin ării de informaț ii, al schimbului de experien ță și bune practici și al susținerii cooper ării între FLAG-uri. Aceast ă rețea coopereaz ă cu organismele care r ăspund de participarea la re țele și de sprijinul tehnic pentru dezvoltarea local ă înființate de FEDR, FSE și FEADR cu privire la activit ățile de dezvoltare local ă ale acestora ș i la cooperarea transna țională. TITLUL VII PUNEREA ÎN APLICARE ÎN CADRUL GESTIUNII PARTAJATE CAPITOLUL I Dispoziții generale Articolul 93 Domeniu de aplicare Prezentul titlu se aplic ă măsurilor finan țate în cadrul gestiunii partajate prev ăzute în titlul V. CAPITOLUL II Mecanismul de punere în aplicare S e c ț i u n e a 1 S p r i j i n d i n F E P A M Articolul 94 Stabilirea ratelor de cofinan țare (1) La adoptarea actelor de punere în aplicare în temeiul articolului 19 de aprobare a unui program opera țional, Comisia stabile ște contribu ția maxim ă din FEPAM la programul respectiv.RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/49 304(4) Prin derogare de la alineatul (1), se aplic ă procente suplimentare la intensitatea ajutorului public pentru tipuri specifice de opera țiuni în conformitate cu anexa I. (5) Comisia adopt ă acte de punere în aplicare de stabilire a modului în care se aplic ă diferitele procente ale intensit ății ajutorului public în cazul în care sunt îndeplinite mai multe condi ții prevăzute în anexa I. Respectivele acte de punere în aplicare se adopt ă în conformitate cu procedura de examinare men ționată la articolul 127 alineatul (3), Articolul 96 Calcularea costurilor suplimentare sau a pierderilor de venituri În cazul în care ajutorul se acord ă pe baza costurilor suplimentare sau a pierderilor de venituri, statele membre se asigură că toate calculele relevante sunt adecvate, exacte și stabilite în prealabil, pe baza unui calcul just, echitabil și verificabil. CAPITOLUL III Sisteme de gestiune și control Articolul 97 Autoritatea de gestionare (1) În plus fa ță de normele generale stabilite la articolul 125 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, autoritatea de gestionare (a) pune la dispozi ția Comisiei, anual, pân ă la 31 martie, datele relevante cumulative privind opera țiunile selectate pentru finanț are, până la sfârșitul anului calendaristic anterior, inclusiv caracteristicile-cheie ale beneficiarului și ale opera țiuni; (b) asigur ă publicitatea programului opera țional prin informarea poten țialilor beneficiari, a organiza țiilor profesionale, a partenerilor economici și sociali, a organismelor implicate în promovarea egalit ății de șanse între femei și bărbați și a organismelor neguvernamentale în cauz ă, inclusiv a organiza țiilor de mediu, cu privire la posibilit ățile oferite de program și la normele pentru ob ținerea accesului la finan țare în cadrul programului; (c) asigur ă publicitatea programului opera țional prin informarea beneficiarilor cu privire la contribu ția din partea Uniunii și a publicului larg cu privire la rolul pe care îl are Uniunea în cadrul programului. (2) Comisia adopt ă acte de punere în aplicare de stabilire a normelor privind prezentarea datelor men ționate la alineatul (1) litera (a). Respectivele acte de punere în aplicare se adopt ă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 127 alineatul (2). Articolul 98 Transmiterea datelor financiare (1) Statul membru transmite electronic Comisiei, pân ă la data de 31 ianuarie și, respectiv, pân ă la data de 31 iulie, o previziune a cuantumului pentru care acestea se a șteaptă să depună cereri de plat ă pentru exerci țiul financiar în curs și următor. (2) Comisia adopt ă un act de punere în aplicare de stabilire a modelului care trebuie utilizat pentru prezentarea c ătre Comisie a datelor financiare. Respectivul act de punere în aplicare se adopt ă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 127 alineatul (3). CAPITOLUL IV Controale efectuate de statele membre Articolul 99 Corecții financiare efectuate de statele membre (1) Pe lâng ă corecțiile financiare men ționate la articolul 143 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, statele membre efectuează corecții financiare în cazul în care beneficiarul nu respect ă obligațiile menționate la articolul 10 alineatul (2) din prezentul regulament. (2) În cazul corec țiilor financiare men ționate la alineatul (1), statele membre stabilesc cuantumul corec ției care trebuie să fie propor țional în raport cu natura, gravitatea, durata și repetarea înc ălcării sau a infrac țiunii de c ătre beneficiar și cu importanța contribu ției FEPAM la activitatea economic ă a beneficiarului.RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/51 305 REGULAMENTUL PRIVIND FEPAMCAPITOLUL V Controale efectuate de că tre Comisie S e c ț i u n e a 1 Î n t r e r u p e r e ș i s u s p e n d a r e Articolul 100 Întreruperea termenului de plat ă (1) În plus fa ță de criteriile care permit întreruperea, enumerate la articolul 83 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, ordonatorul de credite delegat, în în țelesul Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012, poate întrerupe termenul de plat ă pentru o cerere de plat ă intermediar ă în cazul nerespect ării de către un stat membru a obliga țiilor care îi revin în temeiul PCP, în cazul în care nerespectarea risc ă să afecteze cheltuielile cuprinse într-o declara ție de cheltuieli certificată pentru care se solicit ă plata intermediar ă. (2) Anterior întreruperii unui termen de plat ă pentru o plat ă intermediar ă astfel cum se specific ă la alineatul (1), Comisia adopt ă acte de punere în aplicare prin care se recunoa ște că există elemente care justific ă o constatare de nerespectare grav ă a obliga țiilor existente în temeiul PCP. Înainte de a adopta astfel de acte de punere în aplicare, Comisia informeaz ă imediat statul membru în cauz ă cu privire la aceste dovezi sau informa ții credibile, iar statului membru i se acord ă ocazia de a- și prezenta observa țiile într-un termen rezonabil. (3) Întreruperea integral ă sau par țială a plăților intermediare cu privire la cheltuielile men ționate la alineatul (1) și acoperite de cererea de plat ă este propor țională, ținând seama de natura, gravitatea, durata și caracterul repetitiv al nerespectării. Articolul 101 Suspendarea pl ăților (1) În completarea articolului 142 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, Comisia poate suspenda, printr-un act de punere în aplicare, toate pl ățile intermediare aferente programului opera țional sau o parte a acestora în cazul nerespect ării grave de c ătre un stat membru a obliga țiilor care îi revin în temeiul PCP, în cazul în care înc ălcarea risc ă să afecteze cheltuielile cuprinse în declara ția de cheltuieli certificat ă pentru care se solicit ă plata intermediar ă. (2) Anterior suspend ării unei pl ăți intermediare astfel cum se specific ă la alineatul (1), Comisia adopt ă un act de punere în aplicare de recunoa ștere a faptului c ă statul membru nu și-a respectat obliga țiile care îi revin în temeiul PCP. Înainte de a adopta un astfel de act de punere în aplicare, Comisia informeaz ă imediat statul membru în cauz ă cu privire la aceste constatări sau informaț ii credibile, iar statului membru i se acord ă ocazia de a- și prezenta observa țiile cu privire la chestiunea aflat ă în discu ție. (3) Suspendarea integral ă sau par țială a plăților intermediare cu privire la cheltuielile men ționate la alineatul (1) și acoperite de cererea de plat ă este propor țională, ținând seama de natura, gravitatea, durata și caracterul repetitiv al nerespectării grave. Articolul 102 Competen țele Comisiei (1) Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 126 pentru a defini cazurile de nerespectare men ționate la articolul 100 și cazurile de nerespectare grav ă menționate la articolul 101 alineatul (1), care decurg din dispozi țiile relevante din PCP care sunt esen țiale pentru conservarea resurselor biologice marine. S e c ț i u n e a 2 S c h i m b u l d e i n f o r m a ț i i ș i c o r e c ț i i l e f i n a n c i a r e Articolul 103 Accesul la informa ții La cererea Comisiei, statele membre comunic ă Comisiei legile, reglement ările și dispozițiile administrative pe care le-au adoptat în vederea punerii în aplicare a actelor Uniunii referitoare la PCP, în cazul în care actele respective au un impact financiar asupra FEPAM. Articolul 104 Confiden țialitatea (1) Statele membre și Comisia iau toate m ăsurile necesare pentru asigurarea confiden țialității informa țiilor comunicate sau obținute în timpul controalelor la fa ța locului sau în contextul verific ării și închiderii conturilor puse în aplicare în temeiul prezentului regulament.RO L 149/52 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.5.2014 (4) Prin derogare de la alineatul (1), se aplic ă procente suplimentare la intensitatea ajutorului public pentru tipuri specifice de opera țiuni în conformitate cu anexa I. (5) Comisia adopt ă acte de punere în aplicare de stabilire a modului în care se aplic ă diferitele procente ale intensit ății ajutorului public în cazul în care sunt îndeplinite mai multe condi ții prevăzute în anexa I. Respectivele acte de punere în aplicare se adopt ă în conformitate cu procedura de examinare men ționată la articolul 127 alineatul (3), Articolul 96 Calcularea costurilor suplimentare sau a pierderilor de venituri În cazul în care ajutorul se acord ă pe baza costurilor suplimentare sau a pierderilor de venituri, statele membre se asigură că toate calculele relevante sunt adecvate, exacte și stabilite în prealabil, pe baza unui calcul just, echitabil și verificabil. CAPITOLUL III Sisteme de gestiune și control Articolul 97 Autoritatea de gestionare (1) În plus fa ță de normele generale stabilite la articolul 125 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, autoritatea de gestionare (a) pune la dispozi ția Comisiei, anual, pân ă la 31 martie, datele relevante cumulative privind opera țiunile selectate pentru finanț are, până la sfârșitul anului calendaristic anterior, inclusiv caracteristicile-cheie ale beneficiarului și ale opera țiuni; (b) asigur ă publicitatea programului opera țional prin informarea poten țialilor beneficiari, a organiza țiilor profesionale, a partenerilor economici și sociali, a organismelor implicate în promovarea egalit ății de șanse între femei și bărbați și a organismelor neguvernamentale în cauz ă, inclusiv a organiza țiilor de mediu, cu privire la posibilit ățile oferite de program și la normele pentru ob ținerea accesului la finan țare în cadrul programului; (c) asigur ă publicitatea programului opera țional prin informarea beneficiarilor cu privire la contribu ția din partea Uniunii și a publicului larg cu privire la rolul pe care îl are Uniunea în cadrul programului. (2) Comisia adopt ă acte de punere în aplicare de stabilire a normelor privind prezentarea datelor men ționate la alineatul (1) litera (a). Respectivele acte de punere în aplicare se adopt ă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 127 alineatul (2). Articolul 98 Transmiterea datelor financiare (1) Statul membru transmite electronic Comisiei, pân ă la data de 31 ianuarie și, respectiv, pân ă la data de 31 iulie, o previziune a cuantumului pentru care acestea se a șteaptă să depună cereri de plat ă pentru exerci țiul financiar în curs și următor. (2) Comisia adopt ă un act de punere în aplicare de stabilire a modelului care trebuie utilizat pentru prezentarea c ătre Comisie a datelor financiare. Respectivul act de punere în aplicare se adopt ă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 127 alineatul (3). CAPITOLUL IV Controale efectuate de statele membre Articolul 99 Corecții financiare efectuate de statele membre (1) Pe lâng ă corecțiile financiare men ționate la articolul 143 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, statele membre efectuează corecții financiare în cazul în care beneficiarul nu respect ă obligațiile menționate la articolul 10 alineatul (2) din prezentul regulament. (2) În cazul corec țiilor financiare men ționate la alineatul (1), statele membre stabilesc cuantumul corec ției care trebuie să fie propor țional în raport cu natura, gravitatea, durata și repetarea înc ălcării sau a infrac țiunii de c ătre beneficiar și cu importanța contribu ției FEPAM la activitatea economic ă a beneficiarului.RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/51 306(2) Principiile men ționate la articolul 8 din Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului ( 1 ) se aplic ă informațiilor menționate la alineatul (1) din prezentul articol. Articolul 105 Corecțiile financiare efectuate de Comisie (1) Pe lâng ă cazurile men ționate la articolul 22 alineatul (7), la articolul 85 și la articolul 144 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, Comisia adopt ă acte de punere în aplicare privind efectuarea corec țiilor financiare prin anularea total ă sau par țială a contribu ției Uniunii la un program opera țional, dac ă, după efectuarea cercet ării necesare, concluzioneaz ă că: (a) cheltuielile cuprinse într-o declara ție de cheltuieli certificat ă sunt afectate de cazuri în care beneficiarul nu respect ă obligațiile menționate la articolul 10 alineatul (2) din prezentul regulament și nu au fost corectate de statul membru înaintea începerii procedurii de corec ție în temeiul prezentului alineat; (b) cheltuielile cuprinse într-o declara ție de cheltuieli certificat ă sunt afectate de cazuri de nerespectare grav ă de către statul membru a unor norme din PCP care au avut ca rezultat suspendarea pl ății în temeiul articolului 101 din prezentul regulament și în cazul în care statul membru în cauz ă în continuare nu demonstreaz ă că a adoptat m ăsurile corectoare necesare pentru a asigura respectarea și aplicarea în viitor a normelor relevante. (2) Comisia decide cuantumul unei corec ții ținând cont de natura, gravitatea, durata și repetarea nerespect ării grave a normelor din PCP de c ătre statul membru sau beneficiar și de importan ța contribu ției FEPAM la activitatea economic ă a beneficiarului respectiv. (3) În cazul în care nu este posibil s ă se cuantifice cu exactitate cuantumul cheltuielilor legat de nerespectarea normelor din PCP de c ătre statul membru, Comisia aplic ă o corecție financiar ă forfetară sau extrapolat ă, în conformitate cu alineatul (4). (4) Comisia este împuternicit ă să adopte un act delegat în conformitate cu articolul 126 care s ă determine criteriile pentru fixarea nivelului corec ției financiare care trebuie aplicat ă și criteriile de aplicare a corec țiilor financiare forfetare sau extrapolate. Articolul 106 Procedur ă Articolul 145 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 se aplic ă mutatis mutandis în cazul în care Comisia propune o corecție financiar ă menționată la articolul 105 din prezentul regulament. CAPITOLUL VI Monitorizarea, evaluarea, informarea și comunicarea S e c ț i u n e a 1 I n s t i t u i r e a ș i o b i e c t i v e l e u n u i s i s t e m c o m u n d e m o n i t o r i z a r e ș i e v a l u a r e Articolul 107 Sistemul de monitorizare și evaluare (1) În vederea m ăsurării performan țelor FEPAM, se instituie un sistem de monitorizare și evaluare comun pentru operațiunile FEPAM în cadrul gestiunii partajate. Pentru a se asigura o m ăsurare eficace a performan țelor, Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 126 care definesc con ținutul și construc ția sistemului menționat. (2) Impactul general al FEPAM este apreciat în raport cu priorit ățile Uniunii prev ăzute la articolul 6. Comisia poate adopta acte de punere în aplicare pentru stabilirea setului de indicatori specifici pentru aceste priorit ăți ale Uniunii. Actele de punere în aplicare respective se adopt ă în conformitate cu procedura de examinare men ționată la articolul 127 alineatul (3). (3) Statele membre furnizeaz ă Comisiei toate informa țiile necesare pentru a permite monitorizarea și evaluarea măsurilor în cauz ă. Comisia ține cont de nevoile de date ș i de sinergiile dintre poten țialele surse de date, mai ales de utilizarea datelor în scopuri statistice, atunci când este cazul. Comisia adopt ă acte de punere în aplicare privind infor mațiile care trebuie trimise de statele membre, precum și privind nevoile de date ș i sinergiile dintre poten țialele surse de date. Actele de punere în aplicare respective se adopt ă în conformitate cu procedura de examinare men ționată la articolul 127 alineatul (3).RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/53 ( 1 ) Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protej ării intereselor financiare ale Comunit ăților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2). 307 REGULAMENTUL PRIVIND FEPAM(4) La fiecare patru ani, Comisia prezint ă Parlamentului European și Consiliului un raport cu privire la aplicarea prezentului articol. Primul raport este prezentat pân ă la 31 decembrie 2017. Articolul 108 Obiective Obiectivele sistemului comun de monitorizare și evaluare sunt: (a) să demonstreze progresul și realizările PCP și ale PMI, să examineze impactul general și să evalueze eficacitatea, eficiența și relevanța operațiunilor FEPAM; (b) să contribuie la un sprijin mai bine orientat pentru PCP și PMI; (c) să sprijine un proces comun de înv ățare legat de monitorizare și evaluare; (d) să ofere evalu ări solide, bazate pe dovezi, ale opera țiunilor FEPAM, evalu ări care să contribuie la procesul decizional. S e c ț i u n e a 2 D i s p o z i ț i i t e h n i c e Articolul 109 Indicatorii comuni (1) Pentru a permite agregarea datelor la nivelul Uniunii, în cadrul sistemului de monitorizare și evaluare prev ăzut la articolul 107 se specific ă o listă de indicatori comuni privind situa ția inițială, precum și execuția financiar ă, realizările și rezultatele programului opera țional, aplicabili fiec ărui program opera țional. (2) Indicatorii comuni sunt lega ți de obiectivele de etap ă și de țintele stabilite în programele opera ționale, în confor mitate cu priorit ățile Uniunii prev ăzute la articolul 6. Ace ști indicatori comuni sunt utiliza ți pentru examinarea perfor manțelor menționată la articolul 21 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 și permit evaluarea progresului, eficienței și eficacității punerii în aplicare a politicii în raport cu obiectivele și țintele la nivelul Uniunii și la nivelul programului. Articolul 110 Sistemul electronic de informare (1) Informa țiile esențiale privind punerea în aplicare a programului opera țional, privind fiecare opera țiune selectat ă pentru finan țare, precum și privind opera țiunile completate, necesare pentru monitorizare și evaluare, inclusiv caracte risticile cheie ale beneficiarului și ale proiectului, se înregistreaz ă și se păstrează în format electronic. (2) Comisia se asigur ă că există un sistem electronic securizat corespunz ător capabil s ă înregistreze, s ă păstreze și să gestioneze informa țiile esențiale și să raporteze privind monitorizarea și evaluarea. Articolul 111 Furnizarea de informa ții Beneficiarii sprijinului acordat în cadrul FEPAM, inclusiv FLAG-urile, se oblig ă să furnizeze autorit ății de gestionare și/sau evaluatorilor desemnaț i sau altor organisme c ărora le este delegat ă exercitarea func țiilor în numele ei, toate datele și informațiile necesare pentru a permite monitorizarea și evaluarea programului opera țional, în special în ceea ce prive ște îndeplinirea obiectivelor și a priorit ăților specifice. S e c ț i u n e a 3 M o n i t o r i z a r e Articolul 112 Proceduri de monitorizare (1) Autoritatea de gestionare men ționată la articolul 97 din prezentul regulament și comitetul de monitorizare menționat la articolul 47 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 supravegheaz ă calitatea punerii în aplicare a programului. (2) Autoritatea de gestionare și comitetul de monitorizare monitorizeaz ă programul opera țional cu ajutorul indica torilor financiari, al indicatorilor de realizare și al indicatorilor de rezultat.RO L 149/54 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.5.2014 (2) Principiile men ționate la articolul 8 din Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului ( 1 ) se aplic ă informațiilor menționate la alineatul (1) din prezentul articol. Articolul 105 Corecțiile financiare efectuate de Comisie (1) Pe lâng ă cazurile men ționate la articolul 22 alineatul (7), la articolul 85 și la articolul 144 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, Comisia adopt ă acte de punere în aplicare privind efectuarea corec țiilor financiare prin anularea total ă sau par țială a contribu ției Uniunii la un program opera țional, dac ă, după efectuarea cercet ării necesare, concluzioneaz ă că: (a) cheltuielile cuprinse într-o declara ție de cheltuieli certificat ă sunt afectate de cazuri în care beneficiarul nu respect ă obligațiile menționate la articolul 10 alineatul (2) din prezentul regulament și nu au fost corectate de statul membru înaintea începerii procedurii de corec ție în temeiul prezentului alineat; (b) cheltuielile cuprinse într-o declara ție de cheltuieli certificat ă sunt afectate de cazuri de nerespectare grav ă de către statul membru a unor norme din PCP care au avut ca rezultat suspendarea pl ății în temeiul articolului 101 din prezentul regulament și în cazul în care statul membru în cauz ă în continuare nu demonstreaz ă că a adoptat m ăsurile corectoare necesare pentru a asigura respectarea și aplicarea în viitor a normelor relevante. (2) Comisia decide cuantumul unei corec ții ținând cont de natura, gravitatea, durata și repetarea nerespect ării grave a normelor din PCP de c ătre statul membru sau beneficiar și de importan ța contribu ției FEPAM la activitatea economic ă a beneficiarului respectiv. (3) În cazul în care nu este posibil s ă se cuantifice cu exactitate cuantumul cheltuielilor legat de nerespectarea normelor din PCP de c ătre statul membru, Comisia aplic ă o corecție financiar ă forfetară sau extrapolat ă, în conformitate cu alineatul (4). (4) Comisia este împuternicit ă să adopte un act delegat în conformitate cu articolul 126 care s ă determine criteriile pentru fixarea nivelului corec ției financiare care trebuie aplicat ă și criteriile de aplicare a corec țiilor financiare forfetare sau extrapolate. Articolul 106 Procedur ă Articolul 145 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 se aplic ă mutatis mutandis în cazul în care Comisia propune o corecție financiar ă menționată la articolul 105 din prezentul regulament. CAPITOLUL VI Monitorizarea, evaluarea, informarea și comunicarea S e c ț i u n e a 1 I n s t i t u i r e a ș i o b i e c t i v e l e u n u i s i s t e m c o m u n d e m o n i t o r i z a r e ș i e v a l u a r e Articolul 107 Sistemul de monitorizare și evaluare (1) În vederea m ăsurării performan țelor FEPAM, se instituie un sistem de monitorizare și evaluare comun pentru operațiunile FEPAM în cadrul gestiunii partajate. Pentru a se asigura o m ăsurare eficace a performan țelor, Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 126 care definesc con ținutul și construc ția sistemului menționat. (2) Impactul general al FEPAM este apreciat în raport cu priorit ățile Uniunii prev ăzute la articolul 6. Comisia poate adopta acte de punere în aplicare pentru stabilirea setului de indicatori specifici pentru aceste priorit ăți ale Uniunii. Actele de punere în aplicare respective se adopt ă în conformitate cu procedura de examinare men ționată la articolul 127 alineatul (3). (3) Statele membre furnizeaz ă Comisiei toate informa țiile necesare pentru a permite monitorizarea și evaluarea măsurilor în cauz ă. Comisia ține cont de nevoile de date ș i de sinergiile dintre poten țialele surse de date, mai ales de utilizarea datelor în scopuri statistice, atunci când este cazul. Comisia adopt ă acte de punere în aplicare privind infor mațiile care trebuie trimise de statele membre, precum și privind nevoile de date ș i sinergiile dintre poten țialele surse de date. Actele de punere în aplicare respective se adopt ă în conformitate cu procedura de examinare men ționată la articolul 127 alineatul (3).RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/53 ( 1 ) Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protej ării intereselor financiare ale Comunit ăților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2). 308Articolul 113 Funcțiile comitetului de monitorizare Pe lângă func țiile prevăzute la articolul 49 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, comitetul de monitorizare verific ă performan ța programului opera țional și eficacitatea punerii în aplicare a acestuia. În acest scop, comitetul de monitorizare: (a) este consultat și aprobă, în termen de șase luni de la decizia de aprobare a programului, criteriile de selecț ie a operațiunilor finan țate; criteriile de selec ție se revizuiesc în func ție de nevoile în materie de programare; (b) examineaz ă activitățile și realizările legate de planul de evaluare al programului; (c) examineaz ă acțiunile din cadrul programului referitoare la îndeplinirea condi ționalităților ex-ante specifice; (d) examineaz ă și aprobă rapoartele anuale de punere în aplicare înainte ca acestea s ă fie trimise Comisiei; (e) examineaz ă acțiunile de promovare a egalit ății între femei și bărbați, a șanselor egale și a nediscrimin ării, inclusiv a accesibilit ății pentru persoanele cu handicap. Comitetul de monitorizare nu este consultat cu privire la programele de activitate pentru colectarea de date men ționate la articolul 21. Articolul 114 Raportul anual de punere în aplicare (1) Pân ă la 31 mai 2016 și, ulterior, pân ă la data de 31 mai a fiec ăruia din urm ătorii ani pân ă în 2023 inclusiv, statul membru prezint ă Comisiei un raport anual privind punerea în aplicare a programului opera țional în anul calendaristic precedent. Raportul prezentat în 2016 se refer ă la anii calendaristici 2014 și 2015. (2) În completarea dispozi țiilor de la articolul 50 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, rapoartele anuale privind punerea în aplicare includ: (a) informa ții privind angajamentele financiare și cheltuielile pentru fiecare m ăsură; (b) un rezumat al activit ăților desfășurate în legă tură cu planul de evaluare; (c) informa ții privind ac țiuni întreprinse referitor la cazurile de înc ălcări grave men ționate la articolul 10 alineatul (1) din prezentul regulament și la cele de nerespectare a condi țiilor prev ăzute la articolul 10 alineatul (2) din prezentul regulament, precum și privind m ăsurile de remediere; (d) informaț ii privind ac țiunile întreprinse în vederea respect ării dispozi țiilor articolului 41 alineatul (10) din prezentul regulament; (e) informaț ii privind ac țiunile întreprinse pentru a asigura publicarea beneficiarilor în conformitate cu anexa V la prezentul regulament, pentru persoanele fizice în conformitate cu dreptul na țional, inclusiv eventualele praguri aplicabile. (3) Comisia adopt ă acte de punere în aplicare de stabilire a normelor privind formatul și prezentarea rapoartelor anuale de punere în aplicare. Actele de punere în aplicare respective se adopt ă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 127 alineatul (3). S e c ț i u n e a 4 E v a l u a r e Articolul 115 Dispoziții generale (1) Comisia adopt ă acte de punere în aplicare de stabilire a elementelor care trebuie s ă fie cuprinse în rapoartele de evaluare ex-ante men ționate la articolul 55 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 și a cerințelor minime privind planul de evaluare men ționat la articolul 56 din regulamentul respectiv. Actele de punere în aplicare respective se adopt ă în conformitate cu procedura de examinare men ționată la articolul 127 alineatul (3) din prezentul regulament. (2) Statele membre se asigur ă că evaluările sunt în conformitate cu sistemul comun de monitorizare și evaluare stabilit de comun acord în conformitate cu articolul 107, organizeaz ă elaborarea și colectarea datelor necesare și furnizeaz ă evaluatorilor diversele informa ții prevăzute de sistemul de monitorizare.RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/55 309 REGULAMENTUL PRIVIND FEPAM(3) Rapoartele de evaluare sunt puse la dispozi ție de statele membre pe internet și de Comisie pe site-ul internet al Uniunii. Articolul 116 Evaluarea ex-ante Statele membre se asigur ă că evaluatorul ex-ante este implicat dintr-un stadiu incipient în procesul de elaborare a programului opera țional, inclusiv în elaborarea analizei men ționate la articolul 18 alineatul (1) litera (a), în stabilirea logicii de interven ție a programului și în stabilirea țintelor acestuia. Articolul 117 Evaluarea ex-post În conformitate cu articolul 57 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, Comisia, în strâns ă colaborare cu statele membre, elaborează un raport de evaluare ex-post . Articolul 118 Sinteza evalu ărilor Sub responsabilitatea Comisiei, se elaboreaz ă o sintez ă la nivelul Uniunii a rapoartelor de evaluare ex-ante . Sinteza rapoartelor de evaluare se finalizeaz ă până cel târziu la data de 31 decembrie a anului care urmeaz ă depunerii evalu ărilor relevante. S e c ț i u n e a 5 I n f o r m a r e ș i c o m u n i c a r e Articolul 119 Informare și publicitate (1) În conformitate cu articolul 97 alineatul (1) litera (b), autoritatea de gestionare este responsabil ă cu: (a) asigurarea cre ării unui site internet unic sau a unui portal unic de internet care s ă ofere informa ții și acces la programele opera ționale din statul membru; (b) informarea poten țialilor beneficiari despre oportunit ățile de finan țare din cadrul programului opera țional; (c) informarea cet ățenilor Uniunii cu privire la rolul și realizările FEPAM, prin ac țiuni de informare ș i comunicare cu privire la rezultatele și impactul acordurilor de parteneriat, ale programelor opera ționale și ale opera țiunilor. (d) asigurarea faptului c ă se pune la dispozi ția publicului un rezumat al m ăsurilor preconizate s ă asigure respectarea normelor PCP, inclusiv cazurile de nerespectare a normelor de statele membre sau de beneficiari, precum și măsurile de remediere luate, cum ar fi corec țiile financiare. (2) În vederea asigur ării transparen ței în ceea ce prive ște sprijinul acordat din FEPAM, statele membre men țin o listă a operațiunilor, redactat ă în format CSV sau XML, care este accesibil ă prin intermediul site-ului internet unic sau al portalului internet unic și care trebuie s ă includă o listă de opera țiuni și o scurtă descriere a programului opera țional. Lista de opera țiuni este actualizat ă cel puțin o dată la șase luni. Informaț iile minime care trebuie prezentate în lista de opera țiuni, inclusiv informa țiile specifice referitoare la opera țiunile prevăzute la articolele 26, 39, 47, 54 și 56, sunt stabilite în anexa V. (3) Normele detaliate privind m ăsurile de informare și publicitate adresate publicului și privind m ăsurile de informare adresate solicitan ților și beneficiarilor sunt stabilite în anexa V. (4) Comisia adopt ă acte de punere în aplicare de stabilire a caracteristicilor tehnice ale m ăsurilor de informare și publicitate referitoare la opera țiune, a instruc țiunilor pentru crearea logoului și pentru definirea culorilor standard. Respectivele acte de punere în aplicare sunt adoptate în conformitate cu procedura de consultare men ționată la articolul 127 alineatul (2).RO L 149/56 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.5.2014 Articolul 113 Funcțiile comitetului de monitorizare Pe lângă func țiile prevăzute la articolul 49 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, comitetul de monitorizare verific ă performan ța programului opera țional și eficacitatea punerii în aplicare a acestuia. În acest scop, comitetul de monitorizare: (a) este consultat și aprobă, în termen de șase luni de la decizia de aprobare a programului, criteriile de selecț ie a operațiunilor finan țate; criteriile de selec ție se revizuiesc în func ție de nevoile în materie de programare; (b) examineaz ă activitățile și realizările legate de planul de evaluare al programului; (c) examineaz ă acțiunile din cadrul programului referitoare la îndeplinirea condi ționalităților ex-ante specifice; (d) examineaz ă și aprobă rapoartele anuale de punere în aplicare înainte ca acestea s ă fie trimise Comisiei; (e) examineaz ă acțiunile de promovare a egalit ății între femei și bărbați, a șanselor egale și a nediscrimin ării, inclusiv a accesibilit ății pentru persoanele cu handicap. Comitetul de monitorizare nu este consultat cu privire la programele de activitate pentru colectarea de date men ționate la articolul 21. Articolul 114 Raportul anual de punere în aplicare (1) Pân ă la 31 mai 2016 și, ulterior, pân ă la data de 31 mai a fiec ăruia din urm ătorii ani pân ă în 2023 inclusiv, statul membru prezint ă Comisiei un raport anual privind punerea în aplicare a programului opera țional în anul calendaristic precedent. Raportul prezentat în 2016 se refer ă la anii calendaristici 2014 și 2015. (2) În completarea dispozi țiilor de la articolul 50 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, rapoartele anuale privind punerea în aplicare includ: (a) informa ții privind angajamentele financiare și cheltuielile pentru fiecare m ăsură; (b) un rezumat al activit ăților desfășurate în legă tură cu planul de evaluare; (c) informa ții privind ac țiuni întreprinse referitor la cazurile de înc ălcări grave men ționate la articolul 10 alineatul (1) din prezentul regulament și la cele de nerespectare a condi țiilor prev ăzute la articolul 10 alineatul (2) din prezentul regulament, precum și privind m ăsurile de remediere; (d) informaț ii privind ac țiunile întreprinse în vederea respect ării dispozi țiilor articolului 41 alineatul (10) din prezentul regulament; (e) informaț ii privind ac țiunile întreprinse pentru a asigura publicarea beneficiarilor în conformitate cu anexa V la prezentul regulament, pentru persoanele fizice în conformitate cu dreptul na țional, inclusiv eventualele praguri aplicabile. (3) Comisia adopt ă acte de punere în aplicare de stabilire a normelor privind formatul și prezentarea rapoartelor anuale de punere în aplicare. Actele de punere în aplicare respective se adopt ă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 127 alineatul (3). S e c ț i u n e a 4 E v a l u a r e Articolul 115 Dispoziții generale (1) Comisia adopt ă acte de punere în aplicare de stabilire a elementelor care trebuie s ă fie cuprinse în rapoartele de evaluare ex-ante men ționate la articolul 55 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 și a cerințelor minime privind planul de evaluare men ționat la articolul 56 din regulamentul respectiv. Actele de punere în aplicare respective se adopt ă în conformitate cu procedura de examinare men ționată la articolul 127 alineatul (3) din prezentul regulament. (2) Statele membre se asigur ă că evaluările sunt în conformitate cu sistemul comun de monitorizare și evaluare stabilit de comun acord în conformitate cu articolul 107, organizeaz ă elaborarea și colectarea datelor necesare și furnizeaz ă evaluatorilor diversele informa ții prevăzute de sistemul de monitorizare.RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/55 310TITLUL VIII PUNEREA ÎN APLICARE ÎN CADRUL GESTIUNII DIRECTE CAPITOLUL I Dispoziții generale Articolul 120 Domeniu de aplicare Prezentul titlu se aplic ă măsurilor finan țate în cadrul gestiunii directe prev ăzute în titlul VI. CAPITOLUL II Control Articolul 121 Protecția intereselor financiare ale Uniunii (1) Comisia ia m ăsurile corespunz ătoare pentru a se asigura c ă, atunci când sunt puse în aplicare opera țiunile finan țate în temeiul prezentului regulament, interesele financiare ale Uniunii sunt protejate prin aplicarea unor m ăsuri preventive de combatere a fraudelor, a corup ției și a altor activit ăți ilegale, prin controale eficace și, în cazul în care sunt detectate nereguli, prin recuperarea sumelor plă tite necuvenit și, după caz, prin aplicarea unor penalit ăți proporționale și disuasive. (2) Comisia sau reprezentan ții săi și Curtea de Conturi au competen ța de a efectua audituri pe baza documentelor și a controalelor la fa ța locului, în ceea ce prive ște toți beneficiarii, contractan ții și subcontractan ții care au primit fonduri din partea Uniunii. În conformitate cu procedurile prev ăzute de Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 ) și de Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Lupt ă Antifraud ă (OLAF) poate efectua controale la fa ța locului și inspecții privind operatorii economici care au avut direct sau indirect leg ătură cu finan țarea din partea Uniunii, pentru a constata existen ța fraudei, corup ției sau oric ărei alte activit ăți ilegale care afecteaz ă interesele financiare ale Uniunii Europene, în leg ătură cu un acord de grant sau o decizie de grant sau cu un contract privind finanț area din partea Uniunii. (3) Fără a se aduce atingere alineatelor (1) și (2), acordurile de cooperare cu țările terțe și organiza țiile interna ționale și acordurile de grant, deciziile de grant și contractele care rezult ă din punerea în aplicare a prezentului regulament con țin prevederi care împuternicesc în mod expres Comisia, Curtea de Conturi și OLAF să efectueze auditurile, controalele la fa ța locului și inspecțiile menționate la alineatele respective, în conformitate cu competen țele care le revin. Articolul 122 Audituri (1) Func ționarii Comisiei și ai Curții de Conturi sau reprezentan ții acestora pot realiza audituri la fa ța locului cu privire la operațiunile finan țate de prezentul regulament în orice moment, cu un preaviz de minimum zece zile lucr ătoare, cu excepția cazurilor urgente, pe parcursul unei perioade de pân ă la trei ani dup ă ultima plat ă efectuat ă de către Comisie. (2) Func ționarii Comisiei și ai Curții de Conturi sau reprezentan ții acestora, împuternici ți în mod corespunz ător să efectueze audituri la fa ța locului, au acces la registre și la toate celelalte documente, inclusiv la documentele și metadatele elaborate sau primite și înregistrate în format electronic, privind cheltuielile finan țate în temeiul prezentului regulament. (3) Competen țele de audit men ționate la alineatul (2) nu afecteaz ă punerea în aplicare a dispozi țiilor naționale care rezervă anumite acte pentru agen ții desemnaț i în mod expres în acest scop de dreptul intern. Funcț ionarii Comisiei și ai Curții de Conturi sau reprezentan ții acestora nu iau parte, inter alia , la vizitele la domiciliu sau la interogarea formal ă a persoanelor în temeiul dreptului intern al statului membru în cauz ă. Totuși, persoanele delegate de Comisie au acces la informațiile obținute în acest mod. (4) Dac ă sprijinul financiar din partea Uniunii acordat în temeiul prezentului regulament este alocat ă ulterior unui ter ț în calitate de beneficiar final, beneficiarul ini țial, fiind destinatarul sprijinului financiar din partea Uniunii, furnizeaz ă Comisiei toate informaț iile relevante cu privire la identitatea respectivului beneficiar final.RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/57 ( 1 ) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investiga țiile efectuate de Oficiul European de Lupt ă Antifraud ă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1). 311 REGULAMENTUL PRIVIND FEPAMArticolul 123 Suspendarea pl ăților, reducerea și anularea contribu ției financiare (1) În cazul în care consider ă că fondurile Uniunii nu au fost utilizate în conformitate cu condi țiile prevăzute de prezentul regulament sau de orice alt act juridic aplicabil al Uniunii, Comisia notific ă beneficiarii, care au la dispoziț ie o lună de la data acestei notific ări pentru a transmite Comisiei propriile observa ții. (2) Dac ă beneficiarii nu r ăspund în termenul men ționat la alineatul (1) din prezentul articol sau dac ă observa țiile acestora nu sunt considerate satisf ăcătoare, Comisia reduce sau anuleaz ă contribu ția financiar ă acordat ă sau suspend ă plățile. Orice sum ă plătită necuvenit este rambursat ă bugetului general al Uniunii. La sumele nerestituite la timp în condiț iile stabilite de Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 se adaugă dobânzi. CAPITOLUL III Evaluare și raportare Articolul 124 Evaluare (1) Opera țiunile finan țate în temeiul prezentului regulament sunt monitorizate periodic pentru a se verifica punerea lor în aplicare. (2) Comisia asigur ă evaluarea periodic ă, independent ă și externă a opera țiunilor finan țate. Articolul 125 Raportare Comisia transmite Parlamentului European ș i Consiliului: (a) un raport de evaluare intermediar privind rezultatele ob ținute și aspectele calitative și cantitative ale punerii în aplicare a operațiunilor finan țate în temeiul prezentului regulament, pân ă la 31 martie 2017; (b) o comunicare privind continuarea opera țiunilor finan țate în temeiul prezentului regulament, pân ă la 31 august 2018. TITLUL IX DISPOZI ȚII PROCEDURALE Articolul 126 Exercitarea deleg ării de competen țe (1) Se deleag ă Comisiei competen ța de a adopta acte delegate, cu respectarea condi țiilor stabilite în prezentul articol. (2) Competen ța de a adopta acte delegate men ționată la articolele 10, 14, 32, 40, 41, 72, 102, 105, 107 și 129 se acordă până la 31 decembrie 2020. (3) Delegarea competen țelor menționate la articolele 10, 14, 32, 40, 41, 72, 102, 105, 107 și 129 poate fi revocat ă în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. Decizia de revocare pune cap ăt delegării competenț ei specificate în decizia respectiv ă. Decizia de revocare intr ă în vigoare în ziua urmă toare public ării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dat ă ulterioar ă specificat ă în decizie. Aceasta nu aduce atingere validit ății actelor delegate aflate deja în vigoare. (4) Imediat ce adopt ă un act delegat, Comisia îl notific ă simultan Parlamentului European ș i Consiliului. (5) Un act delegat adoptat în temeiul articolelor 10, 14, 32, 40, 41, 72, 102, 105, 107 și 129 intr ă în vigoare numai dacă nu a fost exprimat ă nicio obiec ție de către Parlamentul European sau de c ătre Consiliu în termen de dou ă luni de la notificarea actului respectiv Parlamentului European și Consiliului sau dac ă, înainte de expirarea perioadei respective, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia c ă nu vor prezenta obiec ții. Perioada men ționată se prelunge ște cu două luni la ini țiativa Parlamentului European sau a Consiliului.RO L 149/58 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.5.2014 TITLUL VIII PUNEREA ÎN APLICARE ÎN CADRUL GESTIUNII DIRECTE CAPITOLUL I Dispoziții generale Articolul 120 Domeniu de aplicare Prezentul titlu se aplic ă măsurilor finan țate în cadrul gestiunii directe prev ăzute în titlul VI. CAPITOLUL II Control Articolul 121 Protecția intereselor financiare ale Uniunii (1) Comisia ia m ăsurile corespunz ătoare pentru a se asigura c ă, atunci când sunt puse în aplicare opera țiunile finan țate în temeiul prezentului regulament, interesele financiare ale Uniunii sunt protejate prin aplicarea unor m ăsuri preventive de combatere a fraudelor, a corup ției și a altor activit ăți ilegale, prin controale eficace și, în cazul în care sunt detectate nereguli, prin recuperarea sumelor plă tite necuvenit și, după caz, prin aplicarea unor penalit ăți proporționale și disuasive. (2) Comisia sau reprezentan ții săi și Curtea de Conturi au competen ța de a efectua audituri pe baza documentelor și a controalelor la fa ța locului, în ceea ce prive ște toți beneficiarii, contractan ții și subcontractan ții care au primit fonduri din partea Uniunii. În conformitate cu procedurile prev ăzute de Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 ) și de Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Lupt ă Antifraud ă (OLAF) poate efectua controale la fa ța locului și inspecții privind operatorii economici care au avut direct sau indirect leg ătură cu finan țarea din partea Uniunii, pentru a constata existen ța fraudei, corup ției sau oric ărei alte activit ăți ilegale care afecteaz ă interesele financiare ale Uniunii Europene, în leg ătură cu un acord de grant sau o decizie de grant sau cu un contract privind finanț area din partea Uniunii. (3) Fără a se aduce atingere alineatelor (1) și (2), acordurile de cooperare cu țările terțe și organiza țiile interna ționale și acordurile de grant, deciziile de grant și contractele care rezult ă din punerea în aplicare a prezentului regulament con țin prevederi care împuternicesc în mod expres Comisia, Curtea de Conturi și OLAF să efectueze auditurile, controalele la fa ța locului și inspecțiile menționate la alineatele respective, în conformitate cu competen țele care le revin. Articolul 122 Audituri (1) Func ționarii Comisiei și ai Curții de Conturi sau reprezentan ții acestora pot realiza audituri la fa ța locului cu privire la operațiunile finan țate de prezentul regulament în orice moment, cu un preaviz de minimum zece zile lucr ătoare, cu excepția cazurilor urgente, pe parcursul unei perioade de pân ă la trei ani dup ă ultima plat ă efectuat ă de către Comisie. (2) Func ționarii Comisiei și ai Curții de Conturi sau reprezentan ții acestora, împuternici ți în mod corespunz ător să efectueze audituri la fa ța locului, au acces la registre și la toate celelalte documente, inclusiv la documentele și metadatele elaborate sau primite și înregistrate în format electronic, privind cheltuielile finan țate în temeiul prezentului regulament. (3) Competen țele de audit men ționate la alineatul (2) nu afecteaz ă punerea în aplicare a dispozi țiilor naționale care rezervă anumite acte pentru agen ții desemnaț i în mod expres în acest scop de dreptul intern. Funcț ionarii Comisiei și ai Curții de Conturi sau reprezentan ții acestora nu iau parte, inter alia , la vizitele la domiciliu sau la interogarea formal ă a persoanelor în temeiul dreptului intern al statului membru în cauz ă. Totuși, persoanele delegate de Comisie au acces la informațiile obținute în acest mod. (4) Dac ă sprijinul financiar din partea Uniunii acordat în temeiul prezentului regulament este alocat ă ulterior unui ter ț în calitate de beneficiar final, beneficiarul ini țial, fiind destinatarul sprijinului financiar din partea Uniunii, furnizeaz ă Comisiei toate informaț iile relevante cu privire la identitatea respectivului beneficiar final.RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/57 ( 1 ) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investiga țiile efectuate de Oficiul European de Lupt ă Antifraud ă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1). 312Articolul 127 Procedura comitetului (1) Comisia este asistat ă de un comitet pentru Fondul pentru afaceri maritime și pescuit. Acesta este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011. (2) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplic ă articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011. (3) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplic ă articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011. În cazul în care comitetul nu emite niciun aviz cu privire la un act de punere în aplicare care urmeaz ă să fie adoptat în temeiul articolului 95 alineatul (5) din prezentul regulament, Comisia nu adopt ă proiectul de act de punere în aplicare și se aplică articolul 5 alineatul (4) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 182/2011. TITLUL X DISPOZI ȚII FINALE Articolul 128 Abrogare (1) Fără a aduce atingere dispozi țiilor articolului 129 alineatul (2), Regulamentele (CE) nr. 2328/2003, (CE) nr. 861/2006, (CE) nr. 1198/2006, (CE) nr. 791/2007, (UE) nr. 1255/2011 și articolul 103 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 se abrog ă cu începere de la 1 ianuarie 2014. (2) Trimiterile la regulamentele abrogate se interpreteaz ă ca trimiteri la prezentul regulament. Articolul 129 Dispoziții tranzitorii (1) În vederea facilit ării tranziț iei de la schemele de sprijin instituite prin Regulamentele (CE) nr. 861/2006, (CE) nr. 1198/2006, (CE) nr. 791/2007 și (UE) nr. 1255/2011 la schema instituită prin prezentul regulament, se deleag ă Comisiei competenț a de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 126 în ceea ce prive ște stabilirea condi țiilor în care sprijinul aprobat de Comisie în temeiul regulamentelor men ționate poate fi integrat în sprijinul acordat în temeiul prezentului regulament, inclusiv în ceea ce prive ște asistența tehnică și evaluările ex post. (2) Prezentul regulament nu afecteaz ă continuarea sau modificarea, inclusiv anularea total ă sau parțială, a proiectelor în cauză, până la momentul încheierii lor, sau a asisten ței aprobate de Comisie pe baza Regulamentelor (CE) nr. 2328/2003, (CE) nr. 861/2006, (CE) nr. 1198/2006, (CE) nr. 791/2007 și (UE) nr. 1255/2011 și pe baza articolului 103 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 sau pe baza oric ărei alte legisla ții aplicabile asisten ței respective la data de 31 decembrie 2013, dispozi ții care continu ă să se aplice proiectelor sau asistenț ei în cauz ă. (3) Cererile prezentate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1198/2006 r ămân valabile. Articolul 130 Intrare în vigoare ș i data aplic ării Prezentul regulament intr ă în vigoare în ziua urmă toare datei public ării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene . Prezentul regulament se aplic ă de la 1 ianuarie 2014. Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre. Adoptat la Bruxelles, 15 mai 2014. Pentru Parlamentul European Președintele M. SCHULZ Pentru Consiliu Președintele D. KOURKOULASRO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/59 313 REGULAMENTUL PRIVIND FEPAMANEXA I INTENSITATEA AJUTOARELOR SPECIFICE Tipul opera țiunilor Puncte procentuale Operațiuni referitoare la pescuitul costier la scar ă mică - pot beneficia de o cre ștere cu 30 Operațiuni localizate în insulele grece ști periferice și în insulele croate Dugi Otok, Vis, Mljet și Lastovo - pot beneficia de o cre ștere cu 35 Operațiuni localizate în regiunile ultraperiferice - pot beneficia de o cre ștere cu 35 Operațiuni puse în aplicare de organiza ții de pescari sau de al ți beneficiari colectivi în afara domeniului de aplicare al titlului V capitolul III – pot beneficia de o cre ștere cu 10 Operațiuni puse în aplicare de organiza ții de produc ători, de asocia ții de organiza ții de producători sau de organiza ții interprofesionale - pot beneficia de o cre ștere cu 25 Operațiuni în temeiul articolului 76 privind controlul și executarea - pot beneficia de o creștere cu 30 Operațiuni în temeiul articolului 76 privind controlul și executarea, referitoare la pescuitul costier la scar ă mică - pot beneficia de o cre ștere cu 40 Operațiuni în temeiul articolului 41 alineatul (2) privind înlocuirea sau modernizarea motoarelor principale sau auxiliare se reduce cu 20 Operațiuni puse în aplicare de întreprinderi care nu se încadreaz ă în defini ția IMM-urilor - se reduc cu 20RO L 149/60 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.5.2014 Articolul 127 Procedura comitetului (1) Comisia este asistat ă de un comitet pentru Fondul pentru afaceri maritime și pescuit. Acesta este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011. (2) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplic ă articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011. (3) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplic ă articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011. În cazul în care comitetul nu emite niciun aviz cu privire la un act de punere în aplicare care urmeaz ă să fie adoptat în temeiul articolului 95 alineatul (5) din prezentul regulament, Comisia nu adopt ă proiectul de act de punere în aplicare și se aplică articolul 5 alineatul (4) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 182/2011. TITLUL X DISPOZI ȚII FINALE Articolul 128 Abrogare (1) Fără a aduce atingere dispozi țiilor articolului 129 alineatul (2), Regulamentele (CE) nr. 2328/2003, (CE) nr. 861/2006, (CE) nr. 1198/2006, (CE) nr. 791/2007, (UE) nr. 1255/2011 și articolul 103 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 se abrog ă cu începere de la 1 ianuarie 2014. (2) Trimiterile la regulamentele abrogate se interpreteaz ă ca trimiteri la prezentul regulament. Articolul 129 Dispoziții tranzitorii (1) În vederea facilit ării tranziț iei de la schemele de sprijin instituite prin Regulamentele (CE) nr. 861/2006, (CE) nr. 1198/2006, (CE) nr. 791/2007 și (UE) nr. 1255/2011 la schema instituită prin prezentul regulament, se deleag ă Comisiei competenț a de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 126 în ceea ce prive ște stabilirea condi țiilor în care sprijinul aprobat de Comisie în temeiul regulamentelor men ționate poate fi integrat în sprijinul acordat în temeiul prezentului regulament, inclusiv în ceea ce prive ște asistența tehnică și evaluările ex post. (2) Prezentul regulament nu afecteaz ă continuarea sau modificarea, inclusiv anularea total ă sau parțială, a proiectelor în cauză, până la momentul încheierii lor, sau a asisten ței aprobate de Comisie pe baza Regulamentelor (CE) nr. 2328/2003, (CE) nr. 861/2006, (CE) nr. 1198/2006, (CE) nr. 791/2007 și (UE) nr. 1255/2011 și pe baza articolului 103 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 sau pe baza oric ărei alte legisla ții aplicabile asisten ței respective la data de 31 decembrie 2013, dispozi ții care continu ă să se aplice proiectelor sau asistenț ei în cauz ă. (3) Cererile prezentate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1198/2006 r ămân valabile. Articolul 130 Intrare în vigoare ș i data aplic ării Prezentul regulament intr ă în vigoare în ziua urmă toare datei public ării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene . Prezentul regulament se aplic ă de la 1 ianuarie 2014. Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre. Adoptat la Bruxelles, 15 mai 2014. Pentru Parlamentul European Președintele M. SCHULZ Pentru Consiliu Președintele D. KOURKOULASRO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/59 314RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/61 ANEXA II DEFALCARE ANUAL Ă A CREDITELOR DE ANGAJAMENT PENTRU PERIOADA 2014–2020 Descriere Perioada 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Total FEPAM gestiune partajată (2014–2020) 788 060 689 798 128 031 805 423 852 818 478 098 837 523 233 843 250 018 858 467 679 5 749 331 600 315 REGULAMENTUL PRIVIND FEPAMANNEX III INDICATIVE DISTRIBUTION OF FUNDS UNDER CHAPTERS I AND II OF TITLE VI AMONG THE OBJECTIVES SET OUT IN ARTICLES 82 AND 85 ( 1 ) Objectives set out in Article 82: 1. Development and implementation of an integrated governance of maritime and coastal affairs – 5 % 2. Development of cross-sectorial initiatives – 33 % 3. Support for sustainable economic growth, employment, innovation and new technologies – 2 % 4. Promotion of the protection of the marine environment – 5 % Objectives set out in Article 85: 1. Collection, management and dissemination of scientific advice under the CFP – 11 % 2. Specific control and enforcement measures under the CFP – 19 % 3. Voluntary contributions to international organisations – 10 % 4. Advisory Councils and communication activities under the CFP and the IMP – 9 % 5. Market intelligence, including the establishment of electronic markets – 6 %RO L 149/62 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.5.2014 ( 1 ) The percentages apply to the amount set out in Article 14 excluding the allocation under Article 92. 316RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/63 ANEXA IV CONDIȚII EX-ANTE SPECIFICE Obiectiv specific în cadrul priorit ății Uniunii pentru FEPAM/obiectivul tematic (OT) Condiț ie ex-ante Criterii de îndeplinire Prioritatea FEPAM: 1. Promovarea pescuitului durabil, eficient din punct de vedere al utilizării resurselor, inovator, competitiv și bazat pe cunoa ștere. Obiectiv specific: (a)-(f) OT3: îmbun ătățirea competitivit ății IMM-urilor, a sectorului agricol (în cazul FEADR) și a sectorului pescuitului și acva culturii (în cazul FEPAM); OT 6: conservarea protec ția mediului și promovarea utiliz ării eficiente a resurselor; OT8: promovarea ocup ării durabile și de calitate a for ței de muncă și sprijinirea mobilit ății forței de munc ă; Raportul privind capacitatea a fost prezentat în conformitate cu articolul 22 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. Raportul este întocmit în conformitate cu orient ările comune elaborate de către Comisie Capacitatea de pescuit nu dep ășește plafonul stabilit pentru capacitatea de pescuit în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 Prioritatea FEPAM: 2. Promovarea acvaculturii durabile, eficiente din punct de vedere al utilizării resurselor, inovatoare, competitive și bazate pe cunoaștere Obiective specifice: (a), (b) și (c). OT3: îmbun ătățirea competitivit ății IMM-urilor, a sectorului agricol (în cazul FEADR) și a sectorului pescuitului și acva culturii (în cazul FEPAM); OT 6: conservarea și protecția mediului și promovarea utiliz ării eficiente a resurselor; OT8: promovarea ocup ării durabile și de calitate a for ței de muncă și sprijinirea mobilit ății forței de munc ă; Elaborarea, pân ă în 2014, a planului strategic na țional multianual privind acva cultura, prev ăzut la articolul 43 din Regu lamentul (UE) nr. 1380/2013; Planul strategic na țional multianual privind acvacultura se transmite Comisiei cel târziu la data transmiterii programului opera țional Programul opera țional include informa ții privind complementaritatea cu planul strategic na țional multianual privind acvacultura 317 REGULAMENTUL PRIVIND FEPAMRO L 149/64 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.5.2014 Obiectiv specific în cadrul priorit ății Uniunii pentru FEPAM/obiectivul tematic (OT) Condiț ie ex-ante Criterii de îndeplinire Prioritatea FEPAM: 3. Stimularea punerii în aplicare a PCP Obiectiv specific (a) OT 6: conservarea și protecția mediului și promovarea utiliz ării eficiente a resurselor Capacitatea administrativ ă: este disponibil ă capacitatea administrativ ă de respectare a cerințelor privind datele necesare pentru gestionarea pescuitului, prev ăzute la articolul 25 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și la articolul 4 din Regula mentul (CE) nr. 199/2008. O descriere a capacit ății administrative de elaborare și aplicare a unui program multianual de colectare de date, care urmează a fi revizuit de CSTEP și acceptat de c ătre Comisie O descriere a capacit ății administrative de elaborare și punere în aplicare a programelor de activitate pentru colectare de date, care urmeaz ă a fi revizuit de CSTEP și acceptat de c ătre Comisie O descriere a capacit ății de alocare a resurselor umane, de aplicare a unor acorduri bilaterale sau multilaterale cu alte state membre, dac ă este partajat efortul de îndeplinire a obliga țiilor privind colectarea de date Prioritatea FEPAM: 3. Stimularea punerii în aplicare a PCP Obiectiv specific (b) OT 6: conservarea și protecția mediului și promovarea utiliz ării eficiente a resurselor Capacitatea administrativ ă: este disponibil ă capacitatea administrativ ă de punere în aplicare a sistemului de control, inspec ție și executare al Uniunii, prev ăzut la articolul 36 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și precizat ulterior în Regula mentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului. Acțiunile specifice includ: O descriere a capacit ății administrative de elaborare și punere în aplicare a secțiunii din programul opera țional aferent ă programului na țional de finanț are a controlului pentru perioada 2014–2020 men ționat la articolul 18 alineatul (1) litera (o) O descriere a capacit ății administrative de elaborare și punere în aplicare a programului na țional de ac țiuni de control pentru planurile multia nuale, prev ăzut la(articolul 36 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 O descriere a capacit ății administrative de elaborare și punere în aplicare a unui program comun de control care ar putea fi elaborat împreună cu alte state membre, prev ăzut la articolul 94 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 O descriere a capacit ății administrative de elaborare și punere în aplicare a programelor specifice de control și inspecție, prevăzut la articolul 95 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009. O descriere a capacit ății administrative de aplicare a unui sistem de sancțiuni eficace, propor ționale și disuasive pentru înc ălcări grave, prevăzut la articolul 90 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 O descriere a capacit ății administrative de aplicare a sistemului de puncte pentru înc ălcările grave, prev ăzut la articolul 92 din Regula mentul (CE) nr. 1224/2009RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/63 ANEXA IV CONDIȚII EX-ANTE SPECIFICE Obiectiv specific în cadrul priorit ății Uniunii pentru FEPAM/obiectivul tematic (OT) Condiț ie ex-ante Criterii de îndeplinire Prioritatea FEPAM: 1. Promovarea pescuitului durabil, eficient din punct de vedere al utilizării resurselor, inovator, competitiv și bazat pe cunoa ștere. Obiectiv specific: (a)-(f) OT3: îmbun ătățirea competitivit ății IMM-urilor, a sectorului agricol (în cazul FEADR) și a sectorului pescuitului și acva culturii (în cazul FEPAM); OT 6: conservarea protec ția mediului și promovarea utiliz ării eficiente a resurselor; OT8: promovarea ocup ării durabile și de calitate a for ței de muncă și sprijinirea mobilit ății forței de munc ă; Raportul privind capacitatea a fost prezentat în conformitate cu articolul 22 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. Raportul este întocmit în conformitate cu orient ările comune elaborate de către Comisie Capacitatea de pescuit nu dep ășește plafonul stabilit pentru capacitatea de pescuit în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 Prioritatea FEPAM: 2. Promovarea acvaculturii durabile, eficiente din punct de vedere al utilizării resurselor, inovatoare, competitive și bazate pe cunoaștere Obiective specifice: (a), (b) și (c). OT3: îmbun ătățirea competitivit ății IMM-urilor, a sectorului agricol (în cazul FEADR) și a sectorului pescuitului și acva culturii (în cazul FEPAM); OT 6: conservarea și protecția mediului și promovarea utiliz ării eficiente a resurselor; OT8: promovarea ocup ării durabile și de calitate a for ței de muncă și sprijinirea mobilit ății forței de munc ă; Elaborarea, pân ă în 2014, a planului strategic na țional multianual privind acva cultura, prev ăzut la articolul 43 din Regu lamentul (UE) nr. 1380/2013; Planul strategic na țional multianual privind acvacultura se transmite Comisiei cel târziu la data transmiterii programului opera țional Programul opera țional include informa ții privind complementaritatea cu planul strategic na țional multianual privind acvacultura 318ANEXA V INFORMAREA ȘI COMUNICAREA PRIVIND SPRIJINUL DIN FEPAM 1. Lista opera țiunilor Lista de opera țiuni menționată la articolul 119 con ține, în cel pu țin una dintre limbile oficiale ale statului membru, următoarele câmpuri de date: — denumirea beneficiarului (numai persoane juridice - și persoane fizice în conformitate cu dreptul intern) — numărul de identificare din registrul comunitar al flotei (CFR) men ționat la articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 26/2004 (a se completa doar când opera țiunea este legat ă de o nav ă de pescuit); — denumirea opera țiunii; — rezumatul opera țiunii; — data de începere a opera țiunii; — data de finalizare a opera țiunii (data prev ăzută pentru încheierea fizică sau punerea în aplicare integral ă a operațiunii); — cheltuielile eligibile totale; — cuantumul contribuț iei din partea Uniunii; — codul po ștal al opera țiunii; — țara; — denumirea priorit ății Uniunii; — data ultimei actualiz ări a listei de opera țiuni. 2. Acțiuni de informare ș i de publicitate destinate publicului 1. Statul membru se asigur ă că acțiunile de informare și de publicitate vizeaz ă cea mai ampl ă acoperire mediatic ă posibilă, utilizând diferite forme și metode de comunicare la nivelul corespunz ător. 2. Statul membru este responsabil cu organizarea cel pu țin a acțiunilor de informare și publicitate urm ătoare: (a) o activitate major ă de informare prin aducerea la cuno ștința publicului a lans ării programului opera țional; (b) cel pu țin de două ori pe parcursul perioadei de programare, o activitate major ă de informare care s ă promoveze oportunit ățile de finan țare și strategiile urmă rite și să prezinte realiz ările programului opera țional; (c) afișarea steagului sau, dup ă caz, a logo-ului Uniunii în fa ța sediului fiec ărei autorit ăți de gestionare sau într-un loc din sediul respectiv care s ă fie vizibil publicului; (d) publicarea, pe cale electronic ă, a listei de opera țiuni în conformitate cu sec țiunea 1; (e) oferirea de exemple de opera țiuni, pentru fiecare program opera țional, pe site-ul internet unic sau pe site-ul internet al programului opera țional care poate fi accesat prin intermediul portalului internet unic; exemplele ar trebui s ă fie într-una din limbile oficiale de larg ă circulație ale Uniunii, alta decât limba oficial ă (limbile oficiale) a(le) statului membru în cauz ă;RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/65 319 REGULAMENTUL PRIVIND FEPAM(f) asigurarea faptului c ă o secțiune specific ă a site-ului internet unic este dedicat ă prezent ării unui rezumat al operațiunilor care vizeaz ă inovarea și ecoinovarea; (g) actualizarea informa țiilor referitoare la punerea în aplicare a programului opera țional, inclusiv la principalele sale realiz ări, pe site-ul internet unic sau pe site-ul internet al programului opera țional care poate fi accesat prin intermediul portalului internet unic; (h) asigurarea faptului că se pune la dispozi ția publicului un rezumat al m ăsurilor preconizate s ă asigure respectarea normelor din PCP, inclusiv cazurile de nerespectare a normelor de statele membre sau de beneficiari, precum și măsurile de remediere luate, cum ar fi corecț iile financiare. 3. Autoritatea de gestionare implic ă în acțiunile de informare și publicitate, în conformitate cu legile și practicile naționale, urm ătoarele organisme: (a) partenerii men ționaț i la articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013; (b) centrele de informare privind Europa și reprezentan țele Comisiei din statele membre; (c) institu țiile de înv ățământ și cercetare. Aceste organisme disemineaz ă la scară largă informa țiile menționate la articolul 119 alineatul (1) literele (a) și (b). 3. Acțiuni de informare a beneficiarilor poten țiali și a beneficiarilor 3.1. Acțiuni de informare a beneficiarilor poten țiali 1. Autoritatea de gestionare se asigur ă că obiectivele programului opera țional și oportunit ățile de finan țare oferite de FEPAM sunt diseminate la scar ă largă în rândul beneficiarilor poten țiali și al părților interesate. 2. Autoritatea de gestionare se asigur ă că beneficiarii poten țiali sunt informa ți cel puțin cu privire la urm ătoarele: (a) condiț iile de eligibilitate a cheltuielilor care trebuie îndeplinite pentru a beneficia de sprijin în cadrul unui program opera țional; (b) o descriere a condi țiilor de admisibilitate a cererilor, o descriere a procedurilor de examinare a cererilor de finanț are și o prezentare a termenelor aferente; (c) criteriile de selec ție a opera țiunilor care urmeaz ă a beneficia de sprijin; (d) persoanele de contact de la nivel na țional, regional sau local care pot furniza informa ții privind programele operaționale; (e) faptul c ă cererile ar trebui s ă propună activități de comunicare, propor ționale cu dimensiunea opera țiunii, în vederea inform ării publicului cu privire la scopurile opera țiunii și la contribu ția din partea Uniunii pentru operațiune. 3.2. Acțiuni de informare a beneficiarilor Autoritatea de gestionare informeaz ă beneficiarii cu privire la faptul c ă acceptarea finan țării constituie o acceptare a includerii lor pe lista de opera țiuni publicat ă în conformitate cu articolul 119 alineatul (2).RO L 149/66 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.5.2014 ANEXA V INFORMAREA ȘI COMUNICAREA PRIVIND SPRIJINUL DIN FEPAM 1. Lista opera țiunilor Lista de opera țiuni menționată la articolul 119 con ține, în cel pu țin una dintre limbile oficiale ale statului membru, următoarele câmpuri de date: — denumirea beneficiarului (numai persoane juridice - și persoane fizice în conformitate cu dreptul intern) — numărul de identificare din registrul comunitar al flotei (CFR) men ționat la articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 26/2004 (a se completa doar când opera țiunea este legat ă de o nav ă de pescuit); — denumirea opera țiunii; — rezumatul opera țiunii; — data de începere a opera țiunii; — data de finalizare a opera țiunii (data prev ăzută pentru încheierea fizică sau punerea în aplicare integral ă a operațiunii); — cheltuielile eligibile totale; — cuantumul contribuț iei din partea Uniunii; — codul po ștal al opera țiunii; — țara; — denumirea priorit ății Uniunii; — data ultimei actualiz ări a listei de opera țiuni. 2. Acțiuni de informare ș i de publicitate destinate publicului 1. Statul membru se asigur ă că acțiunile de informare și de publicitate vizeaz ă cea mai ampl ă acoperire mediatic ă posibilă, utilizând diferite forme și metode de comunicare la nivelul corespunz ător. 2. Statul membru este responsabil cu organizarea cel pu țin a acțiunilor de informare și publicitate urm ătoare: (a) o activitate major ă de informare prin aducerea la cuno ștința publicului a lans ării programului opera țional; (b) cel pu țin de două ori pe parcursul perioadei de programare, o activitate major ă de informare care s ă promoveze oportunit ățile de finan țare și strategiile urmă rite și să prezinte realiz ările programului opera țional; (c) afișarea steagului sau, dup ă caz, a logo-ului Uniunii în fa ța sediului fiec ărei autorit ăți de gestionare sau într-un loc din sediul respectiv care s ă fie vizibil publicului; (d) publicarea, pe cale electronic ă, a listei de opera țiuni în conformitate cu sec țiunea 1; (e) oferirea de exemple de opera țiuni, pentru fiecare program opera țional, pe site-ul internet unic sau pe site-ul internet al programului opera țional care poate fi accesat prin intermediul portalului internet unic; exemplele ar trebui s ă fie într-una din limbile oficiale de larg ă circulație ale Uniunii, alta decât limba oficial ă (limbile oficiale) a(le) statului membru în cauz ă;RO 20.5.2014 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/65 FEADR Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală 323 FEADR FONDUL EUROPEAN AGRICOL PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ FEADR contribuie la îndeplinirea obiectivelor strategiei Europa 2020 prin promovarea dezvoltării rurale durabile în întreaga Uniune, împreună cu celelalte instrumente din cadrul PAC, al politicii de coeziune și al politicii comune în domeniul pescuitului. FEADR contribuie la dezvoltarea zonelor rurale în special prin încurajarea dezvoltării în Uniune a unui sector agricol mai echilibrat din punct de vedere teritorial și ecologic, mai benefic pentru climă, mai rezilient, mai competitiv și mai inovator. În conformitate cu strategia Europa 2020 și cu obiectivele generale ale PAC, politica UE de dezvoltare rurală în perio- ada 2014-2020 se axează pe următoarele trei obiective strategice pe termen lung: • favorizarea competitivității agriculturii; • asigurarea gestionării durabile a resurselor naturale și combaterea schimbărilor climatice; • obținerea unei dezvoltări teritoriale echilibrate a economiilor și comunităților rurale, inclusiv crearea și menținerea de locuri de muncă. Politica se va implementa în continuare prin programe de dezvoltare rurală (PDR) naționale și/sau regionale pe o peri- oadă de șapte ani. Ca regulă generală, PDR ar trebui să se bazeze pe cel puțin patru dintre cele șase priorități comune ale UE: • încurajarea transferului de cunoștințe și a inovării în agricultură, în silvicultură și în zonele rurale; • creșterea viabilității/competitivității tuturor tipurilor de agricultură și promovarea tehnologiilor agricole inovatoare și a gestionării durabile a pădurilor; • promovarea organizării lanțului alimentar, a bunăstării animalelor și a gestionării riscurilor în agricultură; • refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor care sunt legate de agricultură și silvicultură; • promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon și rezilientă la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar și silvic; • promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele rurale. Fiecare prioritate de dezvoltare se împarte, la rândul său, în domenii de intervenție mai detaliate (arii de intervenție). În programele lor de dezvoltare rurală, statele membre/regiunile stabilesc obiectivele cuantificate aferente unei arii de in-tervenție pe baza analizei necesităților teritoriului ce face obiectul PDR. În continuare, statele membre stabilesc măsuri în vederea atingerii acestor obiective, inclusiv finanțarea aferentă din FEADR. Sprijinul acordat pentru dezvoltare rurală acoperă investițiile, înființarea de întreprinderi, infrastructurile, activitățile de construire a capitalului uman și plățile pentru furnizarea de bunuri publice, precum îmbunătățirea condițiilor de mediu și asigurarea gestionării durabile a resurselor naturale. Noua structură a programelor introdusă de reforma din 2013 oferă mai multă flexibilitate în utilizarea măsurilor și, prin urmare, posibilitatea de a răspunde mai bine necesităților specifice din zonele de programare vizate prin combin-area eficace a măsurilor. De asemenea, reforma a consolidat orientarea spre rezultate a programelor, a simplificat regulile de punere în aplicare ori de câte ori a fost posibil și a introdus legături mai strânse cu celelalte fonduri ESI. Pentru a asigura adecvarea acțiunilor ecologice și promovarea strategiilor de dezvoltare locală ascendentă, cel puțin 30 % din bugetul fiecărui program este dedicat măsurilor specifice legate de mediu și climă și cel puțin 5 % – abordării LEADER privind dezvoltarea locală. 324 REGULAMENTUL (UE) NR. 1305/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rural ă acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, având în vedere Tratatul privind funcț ionarea Uniunii Europene, în special articolul 42 și articolul 43 alineatul (2), având în vedere propunerea Comisiei Europene, după transmiterea proiectului de act legislativ c ătre parlamentele naționale, având în vedere avizul Cur ții de Conturi, având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European, având în vedere avizul Comitetului Regiunilor, hotărând în conformitate cu procedura legislativ ă ordinară, întrucât: (1) Comunicarea Comisiei că tre Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulat ă „PAC în perspectiva anului 2020: Cum r ăspundem provoc ărilor viitorului legate de alimenta ție, resurse naturale și teritorii” prezintă poten țialele provoc ări, obiective și orientă ri pentru politica agricol ă comună („PAC”) dup ă 2013. În lumina dezbaterii pe marginea respectivei comunică ri, PAC ar trebui reformat ă cu începere de la 1 ianuarie 2014. Reforma respectiv ă ar trebui s ă includă toate instrumentele principale ale PAC, inclusiv Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului ( 1 ). Ținând seama de amploarea acestei reforme, este necesar ca Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 s ă fie abrogat și înlocuit cu un text nou. (2) Ar trebui stabilit ă o politic ă de dezvoltare rural ă pentru a însoț i și completa pl ățile directe și măsurile de pia ță ale PAC, contribuindu-se astfel la îndeplinirea obiectivelor politicii respective, prev ăzute în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („TFUE”). De asemenea, politica de dezvoltare rural ă ar trebui s ă integreze prin cipalele obiective de politic ă stabilite în Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulat ă „Europa 2020: O strategie european ă pentru o cre ștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii” (denumit ă în continuare „Strategia Europa 2020”) și să fie coerent ă cu obiectivele generale legate de politica de coeziune economic ă și socială, astfel cum sunt prev ăzute în TFUE. (3) Deoarece obiectivul prezentului regulament, și anume dezvoltarea rural ă, nu poate fi realizat în mod satisf ăcător de către statele membre, ținând cont de legă turile dintre dezvoltarea rural ă și celelalte instrumente ale PAC, amploarea disparit ăților dintre diversele zone rurale și limitele resurselor financiare ale statelor membre într-o Uniune extins ă, dar, având în vedere garan ția multianual ă a finanț elor Uniunii și concentrarea asupra priorit ăților acesteia, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta m ăsuri în conformitate cu principiul subsidiarit ății, astfel cum este definit la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea European ă („TUE”). În confor mitate cu principiul propor ționalității, astfel cum este definit la articolul men ționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiec tivului men ționat. (4) Pentru a se asigura dezvoltarea durabil ă a zonelor rurale, este necesar s ă se pună accentul pe un num ăr limitat de priorități fundamentale privind transferul de cuno ștințe și inovarea în agricultur ă, în silvicultur ă și în zonele rurale, viabilitatea exploata țiilor,competitivitatea tuturor tipurilor de agricultur ă în toate regiunile și promovarea tehnolo giilor agricole inovatoare si a gestion ării durabile a p ădu rilor, organizarea lan țului alimentar, inclusiv procesarea și comercializarea produselor agricole, bun ăstarea anima lelor, gestionarea riscurilor în agricultur ă, refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor care au legătură cu agricultura și silvicultura, promovarea utilizării eficiente a resurselor și tranziț ia către o economie cu emisii reduse de dioxid carbon în sectoarele agricol, alimentar și silvic, precum și promovarea inclu ziunii sociale, a reducerii s ărăciei în zonele rurale și a dezvoltării economice a acestora. În acest scop, ar trebui să se țină seama de diversitatea situa țiilor care afectează zonele rurale cu caracteristici diferite sau dife ritele categorii de beneficiari poten țiali, precum și de obiectivele transversale legate de inovare, de protec ția mediului și de atenuarea schimb ărilor climatice și de adaptarea la acestea. Ac țiunile de atenuare ar trebui s ă vizeze atât limitarea emisiilor din agricultur ă și silvi cultură, generate de activit ăți-cheie precum produc ția animalieră și utilizarea îngr ășămintelor, cât și conservarea absorbanților de carbon și intensificarea activit ății de sechestrare a carbonului în ceea ce prive ște exploatarea terenurilor, schimbarea destina ției terenurilor și silvi cultura. Prioritatea Uniunii în materie de dezvoltareRO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/487 ( 1 ) Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rural ă acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural ă (FEADR) (JO L 277, 21.10.2005, p. 1).REGULAMENTUL PRIVIND FEADR 325 FEADR rurală privind transferul de cuno ștințe și inovarea în agri cultură, silvicultur ă și zonele rurale ar trebui s ă se aplice orizontal în legă tură cu celelalte priorit ăți ale Uniunii în materie de dezvoltare rural ă. (5) Priorit ățile Uniunii în materie de dezvoltare rural ă ar trebui urm ărite în contextul dezvolt ării durabile și al promovării de către Uniune a obiectivului de protec ție și îmbunătățire a mediului, astfel cum se prevede la articolul 11 din TFUE, ținând seama de principiul „poluatorul pl ătește”. Statele membre ar trebui s ă furnizeze informa ții cu privire la sprijinul acordat pentru atingerea obiectivelor în materie de schimb ări climatice, în conformitate cu obiectivul ambi țios de a aloca cel pu țin 20 % din bugetul Uniunii, utilizând o metodologie adoptat ă de Comisie. (6) Activit ățile Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală („FEADR”) și operațiunile la care contribuie acesta ar trebui s ă fie coerente și compatibile cu sprijinul acordat din alte instrumente ale PAC. (7) Pentru a se asigura demararea imediat ă și punerea în aplicare eficient ă a programelor de dezvoltare rural ă, sprijinul acordat din FEADR ar trebui s ă se bazeze pe existența unor condi ții-cadru administrative fiabile. Prin urmare, statele membre ar trebui s ă evalueze aplicabi litatea și îndeplinirea anumitor condi ționalități ex ante. Fiecare stat membru ar trebui s ă elaboreze fie un program na țional de dezvoltare rural ă pentru întregul său teritoriu, fie un set de programe regionale sau un program na țional și un set de programe regionale. Fiecare program ar trebui s ă identifice o strategie pentru atingerea obiectivelor în raport cu priorit ățile Uniunii în materie de dezvoltare rural ă, precum și o serie de m ăsuri. Programarea ar trebui s ă respecte prio ritățile Uniunii în materie de dezvoltare rural ă, adap tându-se în acela și timp la contextele na ționale, și completând celelalte politici ale Uniunii, în special politica în domeniul pie țelor agricole, politica de coeziune și politica comun ă în domeniul pescuitului. Statele membre care opteaz ă pentru preg ătirea unui set de programe regionale ar trebui s ă poată elabora, de asemenea, un cadru na țional, fără o alocare bugetar ă separată, pentru a facilita coordonarea între regiuni în vederea solu ționării problemelor existente pe plan național. (8) Statele membre ar trebui s ă poată include în programele lor de dezvoltare rural ă subprograme tematice pentru a răspunde unor nevoi specifice în domenii care sunt deosebit de importante pentru ele. Subprogramele tematice ar trebui s ă vizeze, printre altele, tinerii fermieri, fermele mici, zonele montane,crearea unor lanțuri scurte de aprovizionare, femeile din zonele rurale, precum și atenuarea schimb ărilor climatice și adaptarea la acestea și biodiversitatea. Subprogramele tematice ar trebui utilizate, de asemenea, pentru a oferi posibilitatea de a contribui la restructurarea sectoarelor agricole care au un impact puternic asupra dezvolt ării zonelor rurale. Pentru a spori eficien ța interven ției anumitor subprograme tematice, ar trebui ca statele membre s ă fie autorizate s ă prevadă rate de sprijin mai ridicate pentru anumite opera țiuni care fac obiectul subprogramelor tematice respective. (9) Programele de dezvoltare rural ă ar trebui s ă identifice nevoile zonei acoperite și să descrie o strategie coerent ă de satisfacere a acestora, ținând seama de priorit ățile Uniunii în materie de dezvoltare rural ă. Strategia respectivă ar trebui s ă se bazeze pe stabilirea unor obiective. Ar trebui determinate leg ăturile dintre nevoile identificate, obiectivele stabilite și măsurile alese pentru atingerea acestora. Programele de dezvoltare rural ă ar trebui să conțină, de asemenea, toate informa țiile necesare pentru evaluarea conformit ății acestora cu cerințele prezentului regulament. (10) Obiectivele programelor de dezvoltare rural ă ar trebui stabilite în raport cu un set comun de indicatori-ț intă pentru toate statele membre și, acolo unde este necesar, în raport cu indicatorii specifici programelor. În vederea facilitării acestui exerci țiu, ar trebui definite zonele care fac obiectul acestor indicatori, în conformitate cu priori tățile Uniunii în materie de dezvoltare rural ă. Având în vedere aplicarea orizontal ă a priorit ății Uniunii în materie de dezvoltare rural ă privind transferul de cuno ștințe în agricultur ă și silvicultur ă, interven țiile realizate în temeiul acestei priorit ăți ar trebui considerate ca fiind deter minante pentru indicatorii- țintă definiți pentru celelalte priorități ale Uniunii. (11) Este necesar s ă se stabileasc ă anumite norme privind programarea și revizuirea programelor de dezvoltare rurală. Ar trebui prev ăzută o procedur ă simplificat ă de revizuire, care s ă nu afecteze strategia programelor sau contribuțiile financiare corespunz ătoare ale Uniunii. (12) Evoluția și specializarea agriculturii și a silviculturii, în special provoc ările cu care se confrunt ă microîntreprin derile și întreprinderile mici și mijlocii („IMM-uri”) din zonele rurale, necesit ă un nivel corespunz ător de formare tehnic ă și economic ă, precum și o capacitate mai mare de acces și schimb de cunoș tințe și informații, inclusiv prin difuzarea bunelor practici de produc ție agricolă și forestier ă. Transferul de cunoș tințe și acțiunile de informare nu ar trebui s ă se facă numai sub forma cursurilor de formare tradi ționale, ci ar trebui, de asemenea, s ă fie adaptate la nevoile actorilor din mediul rural. Prin urmare, ar trebui sprijinite, de asemenea, atelierele de lucru, îndrumarea profesional ă, activitățile demonstrative, ac țiunile de informare, precum și schemele de schimb de exploata ții și păduri pe termen scurt și vizitele. Cuno ștințele și informa țiileRO L 347/488 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 REGULAMENTUL (UE) NR. 1305/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rural ă acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, având în vedere Tratatul privind funcț ionarea Uniunii Europene, în special articolul 42 și articolul 43 alineatul (2), având în vedere propunerea Comisiei Europene, după transmiterea proiectului de act legislativ c ătre parlamentele naționale, având în vedere avizul Cur ții de Conturi, având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European, având în vedere avizul Comitetului Regiunilor, hotărând în conformitate cu procedura legislativ ă ordinară, întrucât: (1) Comunicarea Comisiei că tre Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulat ă „PAC în perspectiva anului 2020: Cum r ăspundem provoc ărilor viitorului legate de alimenta ție, resurse naturale și teritorii” prezintă poten țialele provoc ări, obiective și orientă ri pentru politica agricol ă comună („PAC”) dup ă 2013. În lumina dezbaterii pe marginea respectivei comunică ri, PAC ar trebui reformat ă cu începere de la 1 ianuarie 2014. Reforma respectiv ă ar trebui s ă includă toate instrumentele principale ale PAC, inclusiv Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului ( 1 ). Ținând seama de amploarea acestei reforme, este necesar ca Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 s ă fie abrogat și înlocuit cu un text nou. (2) Ar trebui stabilit ă o politic ă de dezvoltare rural ă pentru a însoț i și completa pl ățile directe și măsurile de pia ță ale PAC, contribuindu-se astfel la îndeplinirea obiectivelor politicii respective, prev ăzute în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („TFUE”). De asemenea, politica de dezvoltare rural ă ar trebui s ă integreze prin cipalele obiective de politic ă stabilite în Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulat ă „Europa 2020: O strategie european ă pentru o cre ștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii” (denumit ă în continuare „Strategia Europa 2020”) și să fie coerent ă cu obiectivele generale legate de politica de coeziune economic ă și socială, astfel cum sunt prev ăzute în TFUE. (3) Deoarece obiectivul prezentului regulament, și anume dezvoltarea rural ă, nu poate fi realizat în mod satisf ăcător de către statele membre, ținând cont de legă turile dintre dezvoltarea rural ă și celelalte instrumente ale PAC, amploarea disparit ăților dintre diversele zone rurale și limitele resurselor financiare ale statelor membre într-o Uniune extins ă, dar, având în vedere garan ția multianual ă a finanț elor Uniunii și concentrarea asupra priorit ăților acesteia, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta m ăsuri în conformitate cu principiul subsidiarit ății, astfel cum este definit la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea European ă („TUE”). În confor mitate cu principiul propor ționalității, astfel cum este definit la articolul men ționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiec tivului men ționat. (4) Pentru a se asigura dezvoltarea durabil ă a zonelor rurale, este necesar s ă se pună accentul pe un num ăr limitat de priorități fundamentale privind transferul de cuno ștințe și inovarea în agricultur ă, în silvicultur ă și în zonele rurale, viabilitatea exploata țiilor,competitivitatea tuturor tipurilor de agricultur ă în toate regiunile și promovarea tehnolo giilor agricole inovatoare si a gestion ării durabile a p ădu rilor, organizarea lan țului alimentar, inclusiv procesarea și comercializarea produselor agricole, bun ăstarea anima lelor, gestionarea riscurilor în agricultur ă, refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor care au legătură cu agricultura și silvicultura, promovarea utilizării eficiente a resurselor și tranziț ia către o economie cu emisii reduse de dioxid carbon în sectoarele agricol, alimentar și silvic, precum și promovarea inclu ziunii sociale, a reducerii s ărăciei în zonele rurale și a dezvoltării economice a acestora. În acest scop, ar trebui să se țină seama de diversitatea situa țiilor care afectează zonele rurale cu caracteristici diferite sau dife ritele categorii de beneficiari poten țiali, precum și de obiectivele transversale legate de inovare, de protec ția mediului și de atenuarea schimb ărilor climatice și de adaptarea la acestea. Ac țiunile de atenuare ar trebui s ă vizeze atât limitarea emisiilor din agricultur ă și silvi cultură, generate de activit ăți-cheie precum produc ția animalieră și utilizarea îngr ășămintelor, cât și conservarea absorbanților de carbon și intensificarea activit ății de sechestrare a carbonului în ceea ce prive ște exploatarea terenurilor, schimbarea destina ției terenurilor și silvi cultura. Prioritatea Uniunii în materie de dezvoltareRO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/487 ( 1 ) Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rural ă acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural ă (FEADR) (JO L 277, 21.10.2005, p. 1). 326 dobândite ar trebui s ă permită fermierilor, de ținătorilor de păduri, persoanelor implicate în sectorul alimentar și IMM-urilor rurale s ă-și sporeasc ă în special competiti vitatea și să utilizeze mai eficient resursele, dar ș i să își îmbunătățească performan țele de mediu, contribuind totodată la durabilitatea economiei rurale. Atunci când acordă sprijin IMM-urilor, statele membre au posibilitatea de a acorda prioritate IMM-urilor care au leg ătură cu sectoarele agricol și silvic. Pentru a se asigura eficacitatea transferului de cuno ștințe și a acțiunilor de informare în privința obținerii acestor rezultate, ar trebui s ă li se impună furnizorilor de servicii de transfer de cuno ștințe obligația de a de ține toate capacit ățile corespunz ătoare. (13) Serviciile de consiliere agricol ă ajută fermierii, tinerii fermieri, de ținătorii de pă duri, alți gestionari de terenuri și IMM-urile din zonele rurale s ă îmbun ătățească gestionarea durabil ă și performan ța general ă a exploa tației sau întreprinderii lor. Prin urmare, ar trebui încu rajată atât înfiin țarea acestor servicii, cât și utilizarea serviciilor de consiliere de c ătre fermieri, tinerii fermieri, deținătorii de p ăduri, alți gestionari de terenuri și IMM- uri. În vederea amelior ării calității și a eficacit ății servi ciilor de consiliere oferite, ar trebui s ă se prevad ă dispoziții cu privire la calific ările minime și la formarea periodică a consultan ților. Așa cum este prev ăzut în Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 ), serviciile de consiliere agricolă ar trebui s ă ajute fermierii s ă evalueze performan ța exploata ției lor agricole și să identifice îmbu nătățirile necesare în ceea ce prive ște cerințele de regle mentare în materie de gestionare, bunele condi ții agricole și de mediu, practicile agricole benefice pentru clim ă și mediu prev ăzute în Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 2 ), și măsurile la nivel de exploata ție agricolă prevăzute în programele de dezvoltare rural ă care vizeaz ă modernizarea exploata țiilor consolidarea competitivit ății, integrarea sectorial ă, inovarea, orientarea c ătre piață, precum și promovarea antreprenoriatului. Serviciile de consiliere agricol ă ar trebui, de asemenea, s ă ajute fermierii s ă identifice îmbun ătățirile necesare în ceea ce privește cerințele prevăzute pentru punerea în aplicare a articolului 11 alineatul (3) din Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 3 ) (denumit ă în continuare „Directiva-cadru privind apa”), precum și în ceea ce prive ște cerințele pentru punerea în aplicare a articolului 55 din Regulamentul (CE) nr 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului ( 4 ) și a articolului 14 din Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 5 ), în special cu privire la conformitatea cu principiile generale ale gestion ării integrate a d ăună torilor. Acolo unde este necesar, consultan ța ar trebui s ă vizeze și standardele ocupa ționale sau de siguran ță care au legătură cu exploata ția agricolă, precum și consiliere specifică acordat ă fermierilor care se stabilesc pentru prima dat ă. De asemenea, ar trebui s ă fie posibil ca consilierea să acopere stabilirea tinerilor fermieri, dezvoltarea durabil ă a activit ăților economice ale exploa tației și aspecte privind prelucrarea și comercializarea pe plan local, legate de performan țele economice, agricole și de mediu ale exploata ției sau întreprinderii. Se poate oferi consiliere specific ă privind și atenuarea schimb ărilor climatice și adaptarea la acestea, biodiversitatea, protecția apelor, dezvoltarea lan țurilor scurte de aprovi zionare, agricultura ecologic ă și aspectele legate de sănătate în zootehnie. Atunci când acord ă sprijin IMM- urilor, statele membre au posibilitatea de a acorda prio ritate IMM-urilor care au leg ătură cu sectoarele agricol și silvic. Serviciile de gestionare a exploata ției și de înlocuire în cadrul exploata ției ar trebui s ă ajute fermierii s ă îmbu nătățească și să faciliteze gestionarea exploata ției lor. (14) Sistemele de calitate la nivelul Uniunii sau la nivel național, inclusiv schemele de certificare a exploata țiilor pentru produsele agricole și alimentare, ofer ă consuma torilor asigur ări cu privire la calitatea și la caracteristicile produselor sau ale procesului de produc ție utilizat ca urmare a particip ării fermierilor la aceste scheme, conferă valoare ad ăugată produselor în cauz ă și sporesc oportunitățile de piață ale acestora. Prin urmare, fermierii și grupurile de fermieri ar trebui încuraja ți să participe la schemele respective. Pentru a asigura utilizarea eficient ă a resurselor FEADR, sprijinul ar trebui limitat la fermierii activi în în țelesul articolului 9 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013. Deoarece în momentul ader ării la aceste scheme și în primii ani de participare, costurile și obli gațiile suplimentare impuse fermierilor ca urmare a parti cipării lor nu sunt remunerate integral de c ătre piață, sprijinul ar trebui s ă fie furnizat noilor participan ți și să acopere o perioad ă de maximum cinci ani. Având în vedere caracteristicile speciale ale bumbacului ca produs agricol, ar trebui reglementate și schemele de calitate pentru bumbac. Ar trebui, de asemenea, s ă se ofereRO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/489 ( 1 ) Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finan țarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune (A se vedea pagina 549 din prezentul Jurnal Oficial). ( 2 ) Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului (A se vedea pagina 608 din prezentul Jurnal Oficial). ( 3 ) Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unui cadru de politic ă comunitar ă în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1). ( 4 ) Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe pia ță a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului (JO L 309, 24.11.2009, p. 1). ( 5 ) Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unui cadru de ac țiune comunitar ă în vederea utiliz ării durabile a pesticidelor (JO L 309, 24.11.2009, p. 71). 327 FEADR sprijin pentru activit ăți de informare ș i promovare a produselor reglementate de schemele de calitate și de certificare care primesc sprijin în temeiul prezentului regulament. (15) Pentru a ameliora performan țele economice și de mediu ale exploata țiilor agricole și ale întreprinderilor din mediul rural, a eficientiza sectorul comercializ ării și prelucrării produselor agricole, care s ă includă înființarea de unități de procesare și comercializare de mici dimensiuni în contextul lan țurilor scurte de aprovizionare și al piețelor locale, a asigura infrastructura necesar ă pentru dezvoltarea agriculturii și a silviculturii și a sprijini investi țiile care nu sunt remunerative, dar care sunt necesare pentru realizarea obiectivelor de mediu, ar trebui s ă se acorde sprijin pentru investi țiile fizice care contribuie la atingerea acestor obiective. În perioada de programare 2007 – 2013, diferitele domenii de interven ție au făcut obiectul mai multor măsuri. În scopul simplific ării, dar și pentru a permite beneficiarilor s ă conceap ă și să realizeze proiecte integrate cu o valoare ad ăugată mai mare, ar trebui s ă existe o singur ă măsură care să acopere majoritatea acestor tipuri de investi ții fizice. Pe baza rezultatelor analizei punctelor tari, punctelor slabe, oportunităț ilor și amenin țărilor (denumit ă în continuare „analiza SWOT”) pentru ca ajutorul s ă fie mai bine direc ționat, statele membre ar trebui s ă direcționeze sprijinul c ătre exploatațiile agricole eligibile pentru a beneficia de ajutorul pentru investi ții legate de sprijinirea viabilit ății exploatațiilor. Pentru a facilita instalarea pentru prima dată a tinerilor fermieri, se poate acorda un termen supli mentar de eligibilitate pentru ca investi țiile să se conformeze cu standardele Uniunii. Pentru a favoriza punerea în aplicare a noilor standarde ale Uniunii, investițiile legate de conformitatea cu aceste standarde ar trebui s ă fie eligibile pentru o perioad ă suplimentar ă începând din momentul în care acestea au devenit obli gatorii pentru exploata ția agricolă. (16) Sectorul agricol este expus, mai mult decât alte sectoare, daunelor cauzate poten țialului să u de produc ție de către dezastre naturale, fenomene climatice nefavorabile și evenimente catastrofale. Pentru a sus ține viabilitatea și competitivitatea exploata țiilor confruntate cu asemenea dezastre sau evenimente, ar trebui s ă se acorde sprijin pentru a ajuta fermierii s ă refacă potențialului agricol care a fost degradat. De asemenea, statele membre ar trebui să se asigure c ă nu are loc o supracompensare a daunelor ca urmare a combin ării schemelor de compensare ale Uniunii (în special m ăsura de gestionare a riscurilor din prezentul regulament) cu cele na ționale și cu cele private. (17) Crearea și dezvoltarea de noi activit ăți economice sub formă de noi exploata ții, diversificarea că tre activit ăți neagricole, inclusiv furnizarea de servicii destinate agri culturii și silviculturii; activit ăți legate de asistenț a medicală, integrarea social ă și turism sunt vitale pentru dezvoltarea zonelor rurale. De asemenea, este posibil ca diversificarea că tre activit ăți neagricole s ă abordeze gestionarea durabil ă a resurselor cinegetice. O m ăsură de dezvoltare a exploata țiilor agricole și a întreprinderilor ar trebui s ă faciliteze instalarea iniț ială a tinerilor fermieri și ajustarea structural ă a exploata țiilor lor dup ă instalarea inițială În plus, ar trebui promovate diversificarea c ătre activități neagricole în cadrul exploata țiilor și înființarea și dezvoltarea IMM-urilor neagricole în zonele rurale. Respectiva m ăsură ar trebui, de asemenea, s ă încurajeze antreprenoriatul în rândul femeilor în zonele rurale. Ar trebui încurajat ă, de asemenea, dezvoltarea fermelor mici care sunt poten țial viabile din punct de vedere economic. Pentru a se asigura viabilitatea noilor activit ăți economice sprijinite în cadrul respectivei m ăsuri, sprijinul ar trebui condiț ionat de prezentarea unui plan de afaceri. Sprijinul pentru înfiin țarea unei întreprinderi ar trebui s ă acopere numai perioada ini țială de activitate a întreprinderii și nu ar trebui s ă devină ajutor pentru func ționare. Prin urmare, dac ă statele membre opteaz ă pentru acordarea ajutorului în tran șe, aceste tran șe ar trebui e șalonate pe o perioad ă de maximum cinci ani. În plus, pentru a încuraja restructurarea sectorului agricol, ar trebui s ă se acorde sprijin sub forma unor pl ăți anuale sau unice fermierilor eligibili pentru schema pentru micii fermieri prevăzută la titlul V din Regulamentul (UE) nr. 1307/ 2013(denumit ă în continuare „schema pentru micii fermieri”) care se angajeaz ă să își transfere întreaga exploatație și drepturile de plat ă corespunz ătoare altui fermier. Pentru a aborda problemele tinerilor fermieri legate de accesul la terenuri, statele membre sunt de asemenea în măsură să ofere acest sprijin combinat cu alte tipuri de sprijin, de exemplu, prin utilizarea de instrumente finan ciare. (18) IMM-urile constituie coloana vertebral ă a economiei rurale a Uniunii. Dezvoltarea exploata țiilor agricole ș i a întreprinderilor neagricole ar trebui s ă aibă drept scop promovarea ocup ării forței de munc ă și crearea de locuri de munc ă de calitate în zonele rurale, men ținerea locurilor de munc ă existente, reducerea fluctua țiilor sezoniere în sectorul ocup ării forței de munc ă, dezvoltarea sectoarelor neagricole în afara agriculturii și a sectorului agroalimentar. În acela și timp ar trebui promovate integrarea întreprinderilor și legăturile inter sectoriale la nivel local. Ar trebui încurajate proiectele care reunesc agricultura și turismul rural prin promovarea turismului durabil și responsabil în zonele rurale, a patrimoniului natural și cultural, precum și investițiile în materie de energie din surse regenerabile. (19) Dezvoltarea infrastructurii locale și a serviciilor locale de bază în zonele rurale, inclusiv a serviciilor de agrement și culturale, reînnoirea satelor și activitățile care vizeaz ă refacerea și modernizarea patrimoniului cultural și natural al satelor și al peisajelor rurale reprezint ă elemente esen țiale în cadrul oric ărui efort de a valorifica potențialul de cre ștere și de a promova durabilitatea zonelor rurale. Prin urmare, ar trebui s ă se acorde sprijin pentru opera țiunile desf ășurate în scopulRO L 347/490 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 dobândite ar trebui s ă permită fermierilor, de ținătorilor de păduri, persoanelor implicate în sectorul alimentar și IMM-urilor rurale s ă-și sporeasc ă în special competiti vitatea și să utilizeze mai eficient resursele, dar ș i să își îmbunătățească performan țele de mediu, contribuind totodată la durabilitatea economiei rurale. Atunci când acordă sprijin IMM-urilor, statele membre au posibilitatea de a acorda prioritate IMM-urilor care au leg ătură cu sectoarele agricol și silvic. Pentru a se asigura eficacitatea transferului de cuno ștințe și a acțiunilor de informare în privința obținerii acestor rezultate, ar trebui s ă li se impună furnizorilor de servicii de transfer de cuno ștințe obligația de a de ține toate capacit ățile corespunz ătoare. (13) Serviciile de consiliere agricol ă ajută fermierii, tinerii fermieri, de ținătorii de pă duri, alți gestionari de terenuri și IMM-urile din zonele rurale s ă îmbun ătățească gestionarea durabil ă și performan ța general ă a exploa tației sau întreprinderii lor. Prin urmare, ar trebui încu rajată atât înfiin țarea acestor servicii, cât și utilizarea serviciilor de consiliere de c ătre fermieri, tinerii fermieri, deținătorii de p ăduri, alți gestionari de terenuri și IMM- uri. În vederea amelior ării calității și a eficacit ății servi ciilor de consiliere oferite, ar trebui s ă se prevad ă dispoziții cu privire la calific ările minime și la formarea periodică a consultan ților. Așa cum este prev ăzut în Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 ), serviciile de consiliere agricolă ar trebui s ă ajute fermierii s ă evalueze performan ța exploata ției lor agricole și să identifice îmbu nătățirile necesare în ceea ce prive ște cerințele de regle mentare în materie de gestionare, bunele condi ții agricole și de mediu, practicile agricole benefice pentru clim ă și mediu prev ăzute în Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 2 ), și măsurile la nivel de exploata ție agricolă prevăzute în programele de dezvoltare rural ă care vizeaz ă modernizarea exploata țiilor consolidarea competitivit ății, integrarea sectorial ă, inovarea, orientarea c ătre piață, precum și promovarea antreprenoriatului. Serviciile de consiliere agricol ă ar trebui, de asemenea, s ă ajute fermierii s ă identifice îmbun ătățirile necesare în ceea ce privește cerințele prevăzute pentru punerea în aplicare a articolului 11 alineatul (3) din Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 3 ) (denumit ă în continuare „Directiva-cadru privind apa”), precum și în ceea ce prive ște cerințele pentru punerea în aplicare a articolului 55 din Regulamentul (CE) nr 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului ( 4 ) și a articolului 14 din Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 5 ), în special cu privire la conformitatea cu principiile generale ale gestion ării integrate a d ăună torilor. Acolo unde este necesar, consultan ța ar trebui s ă vizeze și standardele ocupa ționale sau de siguran ță care au legătură cu exploata ția agricolă, precum și consiliere specifică acordat ă fermierilor care se stabilesc pentru prima dat ă. De asemenea, ar trebui s ă fie posibil ca consilierea să acopere stabilirea tinerilor fermieri, dezvoltarea durabil ă a activit ăților economice ale exploa tației și aspecte privind prelucrarea și comercializarea pe plan local, legate de performan țele economice, agricole și de mediu ale exploata ției sau întreprinderii. Se poate oferi consiliere specific ă privind și atenuarea schimb ărilor climatice și adaptarea la acestea, biodiversitatea, protecția apelor, dezvoltarea lan țurilor scurte de aprovi zionare, agricultura ecologic ă și aspectele legate de sănătate în zootehnie. Atunci când acord ă sprijin IMM- urilor, statele membre au posibilitatea de a acorda prio ritate IMM-urilor care au leg ătură cu sectoarele agricol și silvic. Serviciile de gestionare a exploata ției și de înlocuire în cadrul exploata ției ar trebui s ă ajute fermierii s ă îmbu nătățească și să faciliteze gestionarea exploata ției lor. (14) Sistemele de calitate la nivelul Uniunii sau la nivel național, inclusiv schemele de certificare a exploata țiilor pentru produsele agricole și alimentare, ofer ă consuma torilor asigur ări cu privire la calitatea și la caracteristicile produselor sau ale procesului de produc ție utilizat ca urmare a particip ării fermierilor la aceste scheme, conferă valoare ad ăugată produselor în cauz ă și sporesc oportunitățile de piață ale acestora. Prin urmare, fermierii și grupurile de fermieri ar trebui încuraja ți să participe la schemele respective. Pentru a asigura utilizarea eficient ă a resurselor FEADR, sprijinul ar trebui limitat la fermierii activi în în țelesul articolului 9 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013. Deoarece în momentul ader ării la aceste scheme și în primii ani de participare, costurile și obli gațiile suplimentare impuse fermierilor ca urmare a parti cipării lor nu sunt remunerate integral de c ătre piață, sprijinul ar trebui s ă fie furnizat noilor participan ți și să acopere o perioad ă de maximum cinci ani. Având în vedere caracteristicile speciale ale bumbacului ca produs agricol, ar trebui reglementate și schemele de calitate pentru bumbac. Ar trebui, de asemenea, s ă se ofereRO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/489 ( 1 ) Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finan țarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune (A se vedea pagina 549 din prezentul Jurnal Oficial). ( 2 ) Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului (A se vedea pagina 608 din prezentul Jurnal Oficial). ( 3 ) Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unui cadru de politic ă comunitar ă în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1). ( 4 ) Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe pia ță a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului (JO L 309, 24.11.2009, p. 1). ( 5 ) Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unui cadru de ac țiune comunitar ă în vederea utiliz ării durabile a pesticidelor (JO L 309, 24.11.2009, p. 71). 328 menționat, inclusiv pentru cele vizând accesul la tehno logiile informa ției și comunica țiilor și dezvoltarea benzii largi rapide și ultrarapide. În conformitate cu obiectivele menționate, ar trebui încurajate dezvoltarea serviciilor și a infrastructurii care conduc la incluziune social ă și inversarea tendin țelor de declin economic ș i social și de depopulare a zonelor rurale. Pentru a se atinge efica citatea maxim ă a acestui sprijin, opera țiunile care fac obiectul acestuia ar trebui implementate în conformitate cu planurile de dezvoltare a municipalit ăților și a servi ciilor lor de baz ă, dacă există asemenea planuri, elaborate de una sau mai multe comune rurale. Pentru a crea sinergii și a îmbun ătăți cooperarea, opera țiunile ar trebui, de asemenea, s ă promoveze leg ăturile de tipul rural-urban, dup ă caz. Statele membre au posibilitatea de a acorda prioritate investi țiilor prin parteneriate de dezvoltare local ă gestionat ă de comunitate și proiectelor gestionate de organiza țiile comunit ăților locale. (20) Silvicultura este parte integrant ă a dezvolt ării rurale, iar sprijinul pentru utilizarea terenurilor într-un mod durabil și benefic pentru climă ar trebui s ă includă dezvoltarea zonelor împ ădurite și gestionarea durabil ă a pădurilor. În perioada de programare 2007 - 2013, diferitele tipuri de sprijin pentru investi ții în silvicultur ă și pentru gestionarea acesteia au f ăcut obiectul mai multor măsuri. În scopul simplific ării și pentru a permite bene ficiarilor s ă conceap ă și să realizeze proiecte integrate cu valoare ad ăugată mai mare, ar trebui s ă existe o singur ă măsură care să acopere toate tipurile de sprijin pentru investiții în silvicultur ă și pentru gestionarea acesteia. Măsura respectiv ă ar trebui s ă cuprind ă extinderea și ameliorarea resurselor forestiere prin împ ădurirea tere nurilor și prin crearea de sisteme agroforestiere care s ă combine agricultura extensiv ă cu sisteme forestiere. Aceasta ar trebui s ă cuprind ă, de asemenea, refacerea pădurilor afectate de incendii sau de alte dezastre naturale și evenimente catastrofale, precum și măsuri de prevenire pertinente; investi ții în tehnologii forestiere și de prelucrare; mobilizarea și comercializarea produselor forestiere care vizeaz ă ameliorarea performan țelor economice și de mediu ale de ținătorilor de p ăduri; și investiții neproductive care sporesc rezilienț a ecosis temelor și rezistenț a la schimb ările climatice, precum și valoarea ecologic ă a ecosistemelor forestiere. Sprijinul nu ar trebui s ă denatureze concuren ța și nu ar trebui s ă aibă efecte asupra pie ței. Prin urmare, ar trebui impuse limit ări în ceea ce prive ște dimensiunile și forma juridic ă ale beneficiarilor. În zonele clasificate de statele membre ca zone cu risc mediu sau ridicat de incendii, ar trebui întreprinse m ăsuri de prevenire a acestora. Toate măsurile preventive ar trebui s ă facă parte dintr-un plan de protec ție a pădurilor. În cazul ac țiunilor de refacere a potențialului forestier distrus, producerea unui dezastru natural ar trebui s ă facă obiectul unei recunoa șteri oficiale din partea unui organism științific public. Măsura în favoarea silviculturii ar trebui luat ă în lumina angajamentelor asumate de Uniune și de statele membre pe plan interna țional și să se bazeze pe planurile fore stiere naționale și subnaționale ale statelor membre sau pe o serie de instrumente echivalente, care ar trebui s ă țină seama de angajamentele luate în cadrul conferin țelor ministeriale privind protec ția pădurilor în Europa. M ăsura respectivă ar trebui s ă contribuie la punerea în aplicare a strategiei forestiere a Uniunii conform Comunic ării Comisiei c ătre Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulat ă „O nou ă strategie a UE pentru păduri și sectorul forestier”. (21) Grupurile și organiza țiile de produc ători ajută fermierii s ă facă față împreun ă provoc ărilor cauzate de cre șterea concurenței și de consolidarea pie țelor din aval în ceea ce privește comercializarea produselor lor, inclusiv pe piețele locale. Prin urmare, ar trebui încurajat ă înființarea grupurilor și a organiza țiilor de produc ători. Pentru a se garanta utilizarea optim ă a resurselor financiare limitate, de sprijin ar trebui s ă beneficieze numai grupurile și organizațiile de produc ători care se calific ă drept IMM- uri. Statele membre au posibilitatea de a acorda prioritate grupurilor și organiza țiilor de produc ători de produse de calitate care intr ă sub incidenț a schemelor de calitate pentru produse agricole și alimentare din prezentul regu lament. Pentru a se asigura c ă grupul sau organiza ția de producători devine o entitate viabil ă, o condiț ie care ar trebui îndeplinit ă pentru acordarea de sprijin unui grup sau a unei organiza ții de produc ători este prezentarea unui plan de afaceri că tre statele membre. Pentru a se evita acordarea unui ajutor pentru func ționare și pentru a se menține rolul de stimulent al sprijinului, durata maximă a sprijinului ar trebui limitat ă la cinci ani de la data recunoa șterii grupului sau a organiza ției de produ cători, pe baza planului s ău de afaceri. (22) Plăț ile acordate în cadrul m ăsurilor de agromediu și al celor climatice ar trebui s ă joace în continuare un rol important în sprijinirea dezvolt ării durabile a zonelor rurale și în satisfacerea cererii tot mai mari de servicii ecologice a societ ății. Acestea ar trebui, de asemenea, s ă continue s ă încurajeze fermierii și alți gestionari de terenuri s ă deserveasc ă întreaga societate prin intro ducerea sau men ținerea unor practici agricole care s ă contribuie la atenuarea schimb ărilor climatice și la adaptarea la acestea și care să fie compatibile cu protecția și ameliorarea mediului, a peisajului și a carac teristicilor acestuia, a resurselor naturale, și a solului și a diversității genetice. În acest context, ar trebui s ă se acorde o atenț ie deosebit ă conserv ării resurselor genetice în agricultur ă și nevoilor suplimentare ale sistemelor agricole de înalt ă valoare natural ă. Plăț ile ar trebui să contribuie la acoperirea costurilor suplimentare și a pierderilor de venit generate de angajamentele luate și să acopere doar angajamentele care dep ășesc standardele și cerințele obligatorii relevante, în conformitate cu prin cipiul „poluatorul pl ătește”. Statele membre ar trebui s ă se asigure, de asemenea, c ă plățile către fermieri nu duc la o dublă finanț are atât în temeiul prezentului regulament cât și al Regulamentului (UE) nr. 1307/2013. În multe situații, sinergiile care rezult ă din angajamente luate în comun de c ătre un grup de fermieri înmul țesc beneficiileRO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/491 329 FEADR ecologice și climatice. Cu toate acestea, ac țiunile comune presupun costuri tranzac ționale suplimentare care ar trebui compensate în mod adecvat. În plus, pentru a se asigura că fermierii și alți gestionari de terenuri sunt în măsură să implementeze în mod corect angajamentele luate, statele membre ar trebui s ă depună eforturi pentru a le oferi competen țele și cunoștințele necesare. Statele membre ar trebui s ă mențină nivelul eforturilor depuse în perioada de programare 2007-2013 și ar trebui să fie obligate s ă cheltuiasc ă cel puțin 30 % din contribuția totală a FEADR pentru fiecare program de dezvoltare rural ă pentru atenuarea schimb ărilor climatice și adaptarea la acestea, precum și chestiuni de mediu. Aceast ă cheltuire ar trebui realizat ă prin pl ăți pentru agromediu și climatice și pentru agricultura ecologică și plăți către zonele defavorizate natural sau care se confrunt ă cu alte constrângeri specifice, prin plățile pentru silvicultur ă, plăți pentru zonele Natura 2000 și prin sprijinirea investi țiilor legate de clim ă și mediu. (23) Plăț ile către fermieri pentru trecerea la agricultura ecologică sau pentru men ținerea acesteia ar trebui s ă îi încurajeze s ă participe la scheme de acest tip, r ăspunzând astfel cererii crescânde a societ ății în ceea ce prive ște practicile agricole ecologice și standardele ridicate de bunăstare a animalelor. Pentru a m ări sinergiile la nivelul biodiversit ății, ar trebui încurajate beneficiile aduse de m ăsura privind agricultura ecologic ă, contractele colective sau cooperarea între fermieri, pentru a cuprinde zone adiacente mai vaste. Pentru a evitarea revenirii în masă a fermierilor la agricultura conven țională, ar trebui sprijinite atât m ăsurile de conversie, cât și cele de menținere. Plățile ar trebui s ă contribuie la acoperirea costurilor suplimentare suportate și a pierderilor de venit generate de angajamente și să acopere doar angaja mentele care dep ășesc standardele și cerințele obligatorii relevante. Statele membre ar trebui s ă se asigure, de asemenea, c ă plățile către fermieri nu duc la o dubl ă finanț are atât în temeiul prezentului regulament cât și al Regulamentului (UE) nr. 1307/2013. Pentru a asigura utilizarea eficient ă a resurselor FEADR, sprijinul ar trebui limitat la fermierii activi în în țelesul articolului 9 din Regulamentul nr. 1307/2013. (24) Ar trebui s ă se acorde în continuare sprijin fermierilor și deținătorilor de p ăduri, pentru a putea face fa ță dezavan tajelor specifice din zonele în cauză , determinate de punerea în aplicare a Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 1 ) și a Directivei 92/43/CEE a Consiliului ( 2 ), și pentru a contribui la gestionarea eficace a siturilor Natura 2000. Totodată, ar trebui s ă fie pus la dispozi ția fermierilor un sprijin care s ă îi ajute s ă facă față dezavantajelor din zonele bazinelor hidrografice, cauzate de punerea în aplicare a Directivei-cadru privind apa. Sprijinul ar trebui să fie legat de cerin țele specifice descrise în programul de dezvoltare rural ă, care dep ășesc standardele și cerințele obligatorii relevante. Statele membre ar trebui să se asigure, de asemenea, c ă plățile către fermieri nu duc la o dubl ă finanț are atât în temeiul prezentului regu lament cât și al Regulamentului (UE) nr. 1307/2013. În plus, nevoile specifice ale zonelor Natura 2000 ar trebui luate în considerare de c ătre statele membre în cadrul elaborării generale a programelor lor de dezvoltare rural ă. (25) Plăț ile acordate fermierilor din zonele montane sau din alte zone care se confrunt ă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice ar trebui s ă contribuie, prin încurajarea utiliz ării neîntrerupte a terenurilor agricole, la conservarea spa țiului rural, precum și la menținerea și promovarea unor sisteme agricole durabile. Pentru a se garanta eficien ța acestui sprijin, pl ățile ar trebui s ă îi despăgubească pe fermieri pentru pierderile de venit și pentru costurile suplimentare legate de dezavantajele din zona în cauz ă. Pentru a asigura utilizarea eficient ă a resurselor FEADR, sprijinul ar trebui limitat la fermierii activi în în țelesul articolului 9 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013. (26) Pentru a se asigura utilizarea eficient ă a fondurilor Uniunii și tratamentul echitabil al fermierilor din întreaga Uniune, zonele montane și zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice ar trebui definite în conformitate cu criterii obiective. În cazul zonelor care se confrunt ă cu constrângeri naturale, criteriile respective ar trebui s ă fie de natură biofizic ă și să se bazeze pe dovezi științifice solide. Ar trebui adoptate m ăsuri tranzitorii pentru a se facilita eliminarea progresiv ă a plăților în zonele care, în urma aplic ării criteriilor respective, nu vor mai fi considerate drept zone care se confruntă cu constrângeri naturale. (27) Fermierii ar trebui încuraja ți în continuare s ă adopte standarde ridicate de bun ăstare a animalelor, prin acordarea de sprijin pentru fermierii care se angajeaz ă să adopte standarde de zootehnie care dep ășesc stan dardele obligatorii relevante. Pentru a asigura utilizarea eficientă a resurselor FEADR, sprijinul ar trebui limitat la fermierii activi în înț elesul articolului 9 din Regula mentul (UE) nr. 1307/2013.RO L 347/492 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 ( 1 ) Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea p ăsărilor sălbatice (JO L 20, 26.1.2010, p. 7). ( 2 ) Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faun ă și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7).menționat, inclusiv pentru cele vizând accesul la tehno logiile informa ției și comunica țiilor și dezvoltarea benzii largi rapide și ultrarapide. În conformitate cu obiectivele menționate, ar trebui încurajate dezvoltarea serviciilor și a infrastructurii care conduc la incluziune social ă și inversarea tendin țelor de declin economic ș i social și de depopulare a zonelor rurale. Pentru a se atinge efica citatea maxim ă a acestui sprijin, opera țiunile care fac obiectul acestuia ar trebui implementate în conformitate cu planurile de dezvoltare a municipalit ăților și a servi ciilor lor de baz ă, dacă există asemenea planuri, elaborate de una sau mai multe comune rurale. Pentru a crea sinergii și a îmbun ătăți cooperarea, opera țiunile ar trebui, de asemenea, s ă promoveze leg ăturile de tipul rural-urban, dup ă caz. Statele membre au posibilitatea de a acorda prioritate investi țiilor prin parteneriate de dezvoltare local ă gestionat ă de comunitate și proiectelor gestionate de organiza țiile comunit ăților locale. (20) Silvicultura este parte integrant ă a dezvolt ării rurale, iar sprijinul pentru utilizarea terenurilor într-un mod durabil și benefic pentru climă ar trebui s ă includă dezvoltarea zonelor împ ădurite și gestionarea durabil ă a pădurilor. În perioada de programare 2007 - 2013, diferitele tipuri de sprijin pentru investi ții în silvicultur ă și pentru gestionarea acesteia au f ăcut obiectul mai multor măsuri. În scopul simplific ării și pentru a permite bene ficiarilor s ă conceap ă și să realizeze proiecte integrate cu valoare ad ăugată mai mare, ar trebui s ă existe o singur ă măsură care să acopere toate tipurile de sprijin pentru investiții în silvicultur ă și pentru gestionarea acesteia. Măsura respectiv ă ar trebui s ă cuprind ă extinderea și ameliorarea resurselor forestiere prin împ ădurirea tere nurilor și prin crearea de sisteme agroforestiere care s ă combine agricultura extensiv ă cu sisteme forestiere. Aceasta ar trebui s ă cuprind ă, de asemenea, refacerea pădurilor afectate de incendii sau de alte dezastre naturale și evenimente catastrofale, precum și măsuri de prevenire pertinente; investi ții în tehnologii forestiere și de prelucrare; mobilizarea și comercializarea produselor forestiere care vizeaz ă ameliorarea performan țelor economice și de mediu ale de ținătorilor de p ăduri; și investiții neproductive care sporesc rezilienț a ecosis temelor și rezistenț a la schimb ările climatice, precum și valoarea ecologic ă a ecosistemelor forestiere. Sprijinul nu ar trebui s ă denatureze concuren ța și nu ar trebui s ă aibă efecte asupra pie ței. Prin urmare, ar trebui impuse limit ări în ceea ce prive ște dimensiunile și forma juridic ă ale beneficiarilor. În zonele clasificate de statele membre ca zone cu risc mediu sau ridicat de incendii, ar trebui întreprinse m ăsuri de prevenire a acestora. Toate măsurile preventive ar trebui s ă facă parte dintr-un plan de protec ție a pădurilor. În cazul ac țiunilor de refacere a potențialului forestier distrus, producerea unui dezastru natural ar trebui s ă facă obiectul unei recunoa șteri oficiale din partea unui organism științific public. Măsura în favoarea silviculturii ar trebui luat ă în lumina angajamentelor asumate de Uniune și de statele membre pe plan interna țional și să se bazeze pe planurile fore stiere naționale și subnaționale ale statelor membre sau pe o serie de instrumente echivalente, care ar trebui s ă țină seama de angajamentele luate în cadrul conferin țelor ministeriale privind protec ția pădurilor în Europa. M ăsura respectivă ar trebui s ă contribuie la punerea în aplicare a strategiei forestiere a Uniunii conform Comunic ării Comisiei c ătre Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulat ă „O nou ă strategie a UE pentru păduri și sectorul forestier”. (21) Grupurile și organiza țiile de produc ători ajută fermierii s ă facă față împreun ă provoc ărilor cauzate de cre șterea concurenței și de consolidarea pie țelor din aval în ceea ce privește comercializarea produselor lor, inclusiv pe piețele locale. Prin urmare, ar trebui încurajat ă înființarea grupurilor și a organiza țiilor de produc ători. Pentru a se garanta utilizarea optim ă a resurselor financiare limitate, de sprijin ar trebui s ă beneficieze numai grupurile și organizațiile de produc ători care se calific ă drept IMM- uri. Statele membre au posibilitatea de a acorda prioritate grupurilor și organiza țiilor de produc ători de produse de calitate care intr ă sub incidenț a schemelor de calitate pentru produse agricole și alimentare din prezentul regu lament. Pentru a se asigura c ă grupul sau organiza ția de producători devine o entitate viabil ă, o condiț ie care ar trebui îndeplinit ă pentru acordarea de sprijin unui grup sau a unei organiza ții de produc ători este prezentarea unui plan de afaceri că tre statele membre. Pentru a se evita acordarea unui ajutor pentru func ționare și pentru a se menține rolul de stimulent al sprijinului, durata maximă a sprijinului ar trebui limitat ă la cinci ani de la data recunoa șterii grupului sau a organiza ției de produ cători, pe baza planului s ău de afaceri. (22) Plăț ile acordate în cadrul m ăsurilor de agromediu și al celor climatice ar trebui s ă joace în continuare un rol important în sprijinirea dezvolt ării durabile a zonelor rurale și în satisfacerea cererii tot mai mari de servicii ecologice a societ ății. Acestea ar trebui, de asemenea, s ă continue s ă încurajeze fermierii și alți gestionari de terenuri s ă deserveasc ă întreaga societate prin intro ducerea sau men ținerea unor practici agricole care s ă contribuie la atenuarea schimb ărilor climatice și la adaptarea la acestea și care să fie compatibile cu protecția și ameliorarea mediului, a peisajului și a carac teristicilor acestuia, a resurselor naturale, și a solului și a diversității genetice. În acest context, ar trebui s ă se acorde o atenț ie deosebit ă conserv ării resurselor genetice în agricultur ă și nevoilor suplimentare ale sistemelor agricole de înalt ă valoare natural ă. Plăț ile ar trebui să contribuie la acoperirea costurilor suplimentare și a pierderilor de venit generate de angajamentele luate și să acopere doar angajamentele care dep ășesc standardele și cerințele obligatorii relevante, în conformitate cu prin cipiul „poluatorul pl ătește”. Statele membre ar trebui s ă se asigure, de asemenea, c ă plățile către fermieri nu duc la o dublă finanț are atât în temeiul prezentului regulament cât și al Regulamentului (UE) nr. 1307/2013. În multe situații, sinergiile care rezult ă din angajamente luate în comun de c ătre un grup de fermieri înmul țesc beneficiileRO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/491 330 (28) Ar trebui s ă se acorde în continuare pl ăți deținătorilor de păduri care furnizeaz ă servicii de conservare a p ădurilor care sunt ecologice sau benefice pentru clim ă prin asumarea de angajamente vizând ameliorarea biodiversi tății, conservarea ecosistemelor forestiere de înalt ă valoare, îmbun ătățirea poten țialului lor de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea și consolidarea caracterului protector al p ădurilor în ceea ce privește eroziunea solului, conservarea resurselor de apă și pericolele naturale. În acest context, ar trebui s ă se acorde o aten ție special ă conserv ării și promov ării resurselor genetice forestiere. Ar trebui s ă se acorde plăți pentru angajamentele de silvomediu care dep ășesc standardele obligatorii relevante prev ăzute de dreptul intern. (29) În perioada de programare 2007–2013, singurul tip de cooperare care a fost sprijinit în mod explicit în cadrul politicii de dezvoltare rural ă a fost cooperarea în vederea dezvoltării de noi produse, procedee și tehnologii în sectoarele agroalimentar și forestier. Sprijinul pentru acest tip de cooperare r ămâne necesar, dar ar trebui adaptat pentru a satisface mai bine cerin țele economiei bazate pe cunoa ștere. În acest context, ar trebui s ă existe posibilitatea ca proiectele realizate de un singur operator să fie finan țate în temeiul m ăsurii respective, cu condi ția ca rezultatele ob ținute să fie diseminate, atingându-se astfel obiectivul de difuzare a noilor practici, procese sau produse. În plus, a devenit evident c ă sprijinirea unei game mult mai largi de tipuri de cooperare, implicând o gam ă mai variat ă de beneficiari, de la operatori mai mici la unii mai mari, poate contribui la atingerea obiectivelor politicii de dezvoltare rural ă, prin faptul că îi ajută pe operatorii din zonele rurale s ă depășească dezavantajele de natur ă economic ă, ecologică și de alt ă natură ale fragment ării. Prin urmare, aceast ă măsură ar trebui extins ă. Sprijinul acordat micilor operatori în scopul organiz ării de procese de lucru comune și al partaj ării facilităților și resurselor ar trebui s ă îi ajute pe ace știa să devină viabili din punct de vedere economic, în pofida dimen siunilor lor reduse. Sprijinul pentru cooperarea orizontal ă și verticală între actorii din lan țul de aprovizionare, precum și pentru promovarea de activit ăți la nivel local ar trebui s ă catalizeze dezvoltarea ra țională din punct de vedere economic a lan țurilor scurte de aprovizionare, a piețelor locale și a lanțurilor alimentare locale. Sprijinul pentru abordarea comun ă a proiectelor din domeniul protecției mediului și a practicilor ecologice ar trebui s ă contribuie la realizarea de beneficii ecologice și climatice mai mari și mai coerente decât cele care ar putea fi obținute de operatori individuali ac ționând pe cont propriu (de exemplu, prin practici utilizate pe suprafe țe de teren mai vaste și nefragmentate). Sprijinul ar trebui s ă fie acordat sub diverse forme. Clus terele și rețelele sunt deosebit de importante pentru împărtășirea expertizei și pentru dezvoltarea de expertiz ă, servicii și produse noi și specializate. Proiectele-pilot reprezintă importante instrumente pentru testarea aplica bilităț ii comerciale, în diferite contexte, a tehnologiilor, tehnicilor și practicilor, precum și pentru adaptarea acestora acolo unde este necesar. Grupurile opera ționale reprezintă un element-pivot al parteneriatului european pentru inovare („PEI”) privind productivitatea și durabi litatea agriculturii. Un alt instrument important îl constituie strategiile de dezvoltare local ă, care funcționează în afara cadrului de dezvoltare local ă al axei LEADER – între actori publici și privați din zone urbane și rurale. Spre deosebire de abordarea LEADER, este posibil ca aceste parteneriate și strategii s ă fie limitate la un singur sector sau la obiective de dezvoltare relativ specifice, inclusiv cele men ționate mai sus. Statele membre au posibilitatea de a acorda prioritate cooper ării între entit ățile care implic ă producătorii primari. Organi zațiile interprofesionale ar trebui, de asemenea, s ă fie eligibile pentru sprijin în cadrul acestei m ăsuri. Acest sprijin ar trebui limitat la o perioad ă de șapte ani, excepție făcându-se în cazul ac țiunilor colective în domeniul mediului și al climei, în situa ții justificate cores punzător. (30) În prezent, fermierii sunt expu și la riscuri economice și de mediu tot mai mari, ca urmare a schimbă rilor climatice și a volatilit ății ridicate a pre țurilor. În acest context, gestionarea eficient ă a riscurilor dobânde ște o importanță tot mai mare pentru fermieri. În consecin ță, ar trebui instituit ă o măsură de gestionare a riscurilor, pentru a ajuta fermierii s ă facă față celor mai comune riscuri cu care se confrunt ă. Prin urmare, aceast ă măsură ar trebui s ă ajute fermierii s ă acopere primele pl ătite pentru asigurarea culturilor, a animalelor și a plantelor, precum și să ajute la crearea de fonduri mutuale și la compensa țiile plătite de aceste fonduri fermierilor pentru pierderile suferite ca urmare a unor fenomene climatice nefavorabile, a izbucnirii unor boli ale animalelor sau ale plantelor, a infest ării cu dăunători sau în urma unor incidente de mediu. De asemenea, m ăsura respectiv ă ar trebui să includă un instrument de stabilizare a veni turilor sub forma unui fond mutual pentru sprijinirea fermierilor care se confrunt ă cu scăderi dramatice ale veniturilor. Pentru a se asigura egalitatea de tratament între fermierii din întreaga Uniune, evitarea denatur ării concurenței și respectarea obliga țiilor interna ționale ale Uniunii, ar trebui prev ăzute condi ții specifice pentru acordarea sprijinului în cadrul acestor m ăsuri. Pentru a asigura utilizarea eficient ă a resurselor FEADR, sprijinul ar trebui limitat la fermierii activi în în țelesul articolului 9 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013. (31) Timp de mai mul ți ani, abordarea LEADER privind dezvoltarea local ă s-a dovedit a fi eficace pentru promovarea dezvolt ării zonelor rurale, ținând seama de toate nevoile multisectoriale legate de dezvoltarea rural ă endogenă prin intermediul abord ării sale ascendente. În consecință, axa LEADER ar trebui men ținută și în viitor, iar aplicarea sa ar trebui s ă ră mână obligatorie pentru programele de dezvoltare rural ă la nivel na țional și/sau regional.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/493 331 FEADR (32) Sprijinul pentru dezvoltare local ă în cadrul axei LEADER din FEADR ar trebui s ă includă, de asemenea, proiecte de cooperare interteritorial ă între grupuri din cadrul unui stat membru sau proiecte de cooperare transna țională între grupuri apar ținând mai multor state membre sau proiecte de cooperare între grupuri din state membre și din țări terțe. (33) Pentru a permite partenerilor din zonele rurale care nu aplică încă axa LEADER să testeze și să se preg ătească pentru elaborarea și punerea în aplicare a unei strategii de dezvoltare local ă, ar trebui finan țat, de asemenea, „un kit de inițiere LEADER”. Sprijinul nu ar trebui s ă fie condiț ionat de transmiterea unei strategii de dezvoltare locală. (34) Investi țiile sunt comune multora dintre m ăsurile de dezvoltare rural ă prevăzute în prezentul regulament și pot viza opera țiuni de o natur ă foarte divers ă. Pentru a se asigura claritatea implementă rii acestor opera țiuni, ar trebui prev ăzute anumite norme comune pentru toate investițiile. Aceste norme comune ar trebui s ă defineasc ă tipurile de cheltuieli care pot fi considerate cheltuieli de investiții și ar trebui s ă garanteze că se acord ă sprijin numai pentru investi țiile care creeaz ă o valoare nou ă în agricultur ă. Pentru a facilita implementarea proiectelor de investiții, statele membre ar trebui s ă aibă posibilitatea de a plăti avansuri. Pentru a se asigura eficien ța, echitatea și efectul durabil al asisten ței acordate prin FEADR, ar trebui prev ăzute norme care s ă garanteze c ă investițiile aferente opera țiunilor sunt durabile și că sprijinul acordat din FEADR nu este utilizat în scopul denatur ării concurenței. (35) Ar trebui s ă fie posibil ca FEADR s ă sprijine investi țiile în irigații în scopul unor beneficii economice și ecologice, cu condiț ia ca durabilitatea iriga țiilor respective s ă fie asigurată. În consecin ță, în fiecare caz, sprijinul ar trebui acordat numai atunci când se pune în aplicare un plan de management al bazinului hidrografic pentru zona respectiv ă, în conformitate cu Directiva-cadru privind apa, și atunci când se efectueaz ă deja contorizarea apei la nivel de investi ție sau contorizarea este introdus ă ca parte a investi ției. Investi țiile în vederea îmbun ătățirii infrastructurii de iriga ții sau a echipamentelor existente ar trebui să ducă la un câ știg minim în ceea ce prive ște utilizarea eficient ă a apei, exprimat sub forma unei potențiale economii de ap ă. În cazul în care corpul de apă afectat de investi ție este supus unei presiuni din motive legate de cantitatea de ap ă prevăzută în cadrul analitic stabilit de Directiva-cadru privind apa, jum ătate din câștigul în materie de eficien ță în utilizarea apei ar trebui să se concretizeze într-o reducere real ă a consumului de ap ă la nivelul investi ției susținute, pentru a se reduce presiunea asupra corpului de ap ă respectiv. Ar trebui stabilite anumite cazuri în care nu este posibil sau nu este necesar s ă se aplice cerin țele cu privire la economiile de ap ă potențiale sau efective, inclusiv cele referitoare la investi țiile în scopul recicl ării sau al reutiliz ării apei. În plus fa ță de sprijinirea investițiilor în scopul îmbun ătățirii echipamentelor exis tente, ar trebui s ă fie prev ăzute dispozi ții pentru ca FEADR să sprijine investi ții în iriga ții noi în func ție de concluziile unei analize de mediu. Totu și, cu anumite excepții, nu ar trebui s ă se acorde sprijin pentru iriga ții noi atunci când se exercit ă deja un stres asupra corpului de apă afectat, ținând cont de riscul foarte mare ca acordarea de sprijin în astfel de circumstan țe să agraveze problemele de mediu existente. (36) Anumite m ăsuri legate de suprafe țe prevăzute în prezentul regulament implic ă asumarea de că tre bene ficiari a unor angajamente pe o perioad ă de cel pu țin cinci ani. În cursul perioadei respective, este posibil ca situația exploata ției sau a beneficiarilor s ă se modifice. Prin urmare, ar trebui prev ăzute norme pentru a stabili ce ar trebui s ă se întâmple în asemenea cazuri. (37) Anumite m ăsuri din prezentul regulament pot condi ționa acordarea sprijinului de asumarea de c ătre beneficiari a unor angajamente care dep ășesc nivelul de referin ță relevant definit prin standarde sau cerin țe obligatorii. Având în vedere posibilele modific ări ale legisla ției în perioada angajamentelor care rezult ă în modificarea nivelului de referin ță, ar trebui prev ăzute dispozi ții cu privire la revizuirea contractelor în cauză , pentru a se asigura respectarea permanent ă a acestei condi ții. (38) Pentru a garanta c ă resursele financiare alocate dezvolt ării rurale sunt utilizate în modul cel mai eficient posibil și pentru a orienta m ăsurile din cadrul programelor de dezvoltare rural ă în conformitate cu priorit ățile Uniunii în materie de dezvoltare rural ă, dar și pentru a garanta egalitatea de tratament între solicitan ți, statele membre ar trebui să stabileasc ă criterii de selec ție pentru selectarea proiectelor. Pot fi f ăcute excep ții de la aceast ă regulă numai în cazul pl ăților efectuate în cadrul m ăsurilor în materie de agromediu ș i climă, agricultur ă ecologic ă, al măsurilor legate de Natura 2000 și al celor în temeiul Directivei-cadru privind apa, al m ăsurilor aplicabile zonelor care se confrunt ă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, al m ăsurilor legate de bunăstarea animalelor, de serviciile de silvomediu și climatice și de gestionarea riscului. În aplicarea criteriilor de selecție ar trebui s ă se țină seama de dimensiunea operațiunii în conformitate cu principiul proporționalității. (39) FEADR ar trebui s ă sprijine, prin intermediul asisten ței tehnice, ac țiuni legate de implementarea programelor de dezvoltare rural ă, inclusiv costurile aferente protec ției simbolurilor și abrevierilor legate de schemele de calitate ale Uniunii pentru care se poate acorda sprijin pentru participare în temeiul prezentului regulament și cheltuielile efectuate de statele membre pentru deli mitarea zonelor care se confrunt ă cu constrângeri naturale.RO L 347/494 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 (28) Ar trebui s ă se acorde în continuare pl ăți deținătorilor de păduri care furnizeaz ă servicii de conservare a p ădurilor care sunt ecologice sau benefice pentru clim ă prin asumarea de angajamente vizând ameliorarea biodiversi tății, conservarea ecosistemelor forestiere de înalt ă valoare, îmbun ătățirea poten țialului lor de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea și consolidarea caracterului protector al p ădurilor în ceea ce privește eroziunea solului, conservarea resurselor de apă și pericolele naturale. În acest context, ar trebui s ă se acorde o aten ție special ă conserv ării și promov ării resurselor genetice forestiere. Ar trebui s ă se acorde plăți pentru angajamentele de silvomediu care dep ășesc standardele obligatorii relevante prev ăzute de dreptul intern. (29) În perioada de programare 2007–2013, singurul tip de cooperare care a fost sprijinit în mod explicit în cadrul politicii de dezvoltare rural ă a fost cooperarea în vederea dezvoltării de noi produse, procedee și tehnologii în sectoarele agroalimentar și forestier. Sprijinul pentru acest tip de cooperare r ămâne necesar, dar ar trebui adaptat pentru a satisface mai bine cerin țele economiei bazate pe cunoa ștere. În acest context, ar trebui s ă existe posibilitatea ca proiectele realizate de un singur operator să fie finan țate în temeiul m ăsurii respective, cu condi ția ca rezultatele ob ținute să fie diseminate, atingându-se astfel obiectivul de difuzare a noilor practici, procese sau produse. În plus, a devenit evident c ă sprijinirea unei game mult mai largi de tipuri de cooperare, implicând o gam ă mai variat ă de beneficiari, de la operatori mai mici la unii mai mari, poate contribui la atingerea obiectivelor politicii de dezvoltare rural ă, prin faptul că îi ajută pe operatorii din zonele rurale s ă depășească dezavantajele de natur ă economic ă, ecologică și de alt ă natură ale fragment ării. Prin urmare, aceast ă măsură ar trebui extins ă. Sprijinul acordat micilor operatori în scopul organiz ării de procese de lucru comune și al partaj ării facilităților și resurselor ar trebui s ă îi ajute pe ace știa să devină viabili din punct de vedere economic, în pofida dimen siunilor lor reduse. Sprijinul pentru cooperarea orizontal ă și verticală între actorii din lan țul de aprovizionare, precum și pentru promovarea de activit ăți la nivel local ar trebui s ă catalizeze dezvoltarea ra țională din punct de vedere economic a lan țurilor scurte de aprovizionare, a piețelor locale și a lanțurilor alimentare locale. Sprijinul pentru abordarea comun ă a proiectelor din domeniul protecției mediului și a practicilor ecologice ar trebui s ă contribuie la realizarea de beneficii ecologice și climatice mai mari și mai coerente decât cele care ar putea fi obținute de operatori individuali ac ționând pe cont propriu (de exemplu, prin practici utilizate pe suprafe țe de teren mai vaste și nefragmentate). Sprijinul ar trebui s ă fie acordat sub diverse forme. Clus terele și rețelele sunt deosebit de importante pentru împărtășirea expertizei și pentru dezvoltarea de expertiz ă, servicii și produse noi și specializate. Proiectele-pilot reprezintă importante instrumente pentru testarea aplica bilităț ii comerciale, în diferite contexte, a tehnologiilor, tehnicilor și practicilor, precum și pentru adaptarea acestora acolo unde este necesar. Grupurile opera ționale reprezintă un element-pivot al parteneriatului european pentru inovare („PEI”) privind productivitatea și durabi litatea agriculturii. Un alt instrument important îl constituie strategiile de dezvoltare local ă, care funcționează în afara cadrului de dezvoltare local ă al axei LEADER – între actori publici și privați din zone urbane și rurale. Spre deosebire de abordarea LEADER, este posibil ca aceste parteneriate și strategii s ă fie limitate la un singur sector sau la obiective de dezvoltare relativ specifice, inclusiv cele men ționate mai sus. Statele membre au posibilitatea de a acorda prioritate cooper ării între entit ățile care implic ă producătorii primari. Organi zațiile interprofesionale ar trebui, de asemenea, s ă fie eligibile pentru sprijin în cadrul acestei m ăsuri. Acest sprijin ar trebui limitat la o perioad ă de șapte ani, excepție făcându-se în cazul ac țiunilor colective în domeniul mediului și al climei, în situa ții justificate cores punzător. (30) În prezent, fermierii sunt expu și la riscuri economice și de mediu tot mai mari, ca urmare a schimb ărilor climatice și a volatilit ății ridicate a pre țurilor. În acest context, gestionarea eficient ă a riscurilor dobânde ște o importanță tot mai mare pentru fermieri. În consecin ță, ar trebui instituit ă o măsură de gestionare a riscurilor, pentru a ajuta fermierii s ă facă față celor mai comune riscuri cu care se confrunt ă. Prin urmare, aceast ă măsură ar trebui s ă ajute fermierii s ă acopere primele pl ătite pentru asigurarea culturilor, a animalelor și a plantelor, precum și să ajute la crearea de fonduri mutuale și la compensa țiile plătite de aceste fonduri fermierilor pentru pierderile suferite ca urmare a unor fenomene climatice nefavorabile, a izbucnirii unor boli ale animalelor sau ale plantelor, a infest ării cu dăunători sau în urma unor incidente de mediu. De asemenea, m ăsura respectiv ă ar trebui să includă un instrument de stabilizare a veni turilor sub forma unui fond mutual pentru sprijinirea fermierilor care se confrunt ă cu scăderi dramatice ale veniturilor. Pentru a se asigura egalitatea de tratament între fermierii din întreaga Uniune, evitarea denatur ării concurenței și respectarea obliga țiilor interna ționale ale Uniunii, ar trebui prev ăzute condi ții specifice pentru acordarea sprijinului în cadrul acestor m ăsuri. Pentru a asigura utilizarea eficient ă a resurselor FEADR, sprijinul ar trebui limitat la fermierii activi în în țelesul articolului 9 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013. (31) Timp de mai mul ți ani, abordarea LEADER privind dezvoltarea local ă s-a dovedit a fi eficace pentru promovarea dezvolt ării zonelor rurale, ținând seama de toate nevoile multisectoriale legate de dezvoltarea rural ă endogenă prin intermediul abord ării sale ascendente. În consecință, axa LEADER ar trebui men ținută și în viitor, iar aplicarea sa ar trebui s ă ră mână obligatorie pentru programele de dezvoltare rural ă la nivel na țional și/sau regional.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/493 332 (40) Interconectarea re țelelor, a organiza țiilor și a adminis trațiilor naționale implicate în diversele etape ale imple mentării programelor, organizat ă în contextul re țelei europene pentru dezvoltare rural ă, a dovedit c ă poate juca un rol foarte important în ameliorarea calit ății programelor de dezvoltare rural ă printr-o mai mare implicare a p ărților interesate în guvernan ța dezvolt ării rurale, precum și în informarea publicului larg cu privire la beneficiile acesteia. Prin urmare, interconectarea ar trebui finan țată în cadrul asistenț ei tehnice la nivelul Uniunii. Pentru a se ține seama de nevoile specifice în materie de evaluare, ar trebui creat ă, ca parte a re țelei europene pentru dezvoltare rural ă, o capacitate europeană de evaluare pentru dezvoltarea rural ă care să reunească toți actorii implica ți și astfel să faciliteze schim burile de expertiz ă în domeniu. (41) PEI privind productivitatea și durabilitatea agriculturii ar trebui să contribuie la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 de cre ștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii. Este important ca acesta s ă reuneasc ă toți actorii relevan ți de la nivelul UE, na țional și regional, pentru a prezenta statelor membre idei noi privind raționalizarea, simplificarea și îmbunătățirea coordon ării instrumentelor și inițiativelor existente, precum și privind completarea lor cu ac țiuni noi, acolo unde este necesar. (42) Pentru a contribui la realizarea obiectivelor PEI privind productivitatea și durabilitatea agriculturii, ar trebui creat ă o rețea PEI în scopul interconect ării grupurilor operaționale, a serviciilor de consiliere și a cercetătorilor implicați în implementarea ac țiunilor de orientare a inovării în agricultur ă. Această rețea ar trebui finan țată în cadrul asisten ței tehnice la nivelul Uniunii. (43) Statele membre ar trebui s ă rezerve o parte din cuantumul total destinat asisten ței tehnice în cadrul fiecărui program de dezvoltare rural ă pentru finan țarea înființării și a operării unei re țele rurale na ționale care să reunească organiza țiile și administra țiile implicate în dezvoltarea rural ă, inclusiv PEI, în scopul unei mai mari implicări a acestora în implementarea programului și în ameliorarea calit ății programelor de dezvoltare rural ă. În acest scop, re țelele rurale na ționale ar trebui s ă elaboreze și să implementeze un plan de acț iune. (44) Programele de dezvoltare rural ă ar trebui s ă prevadă acțiuni inovatoare de promovare a unui sector agricol eficient din punctul de vedere al utiliz ării resurselor, productiv și cu emisii sc ăzute de carbon, cu sprijinul PEI privind productivitatea și durabilitatea agriculturii. PEI ar trebui s ă aibă drept scop promovarea unei puneri în practic ă mai rapide și mai vaste a soluț iilor inovatoare. PEI ar trebui s ă creeze valoare ad ăugată prin stimularea adopt ării instrumentelor legate de inovare și creșterea eficacit ății acestora, precum și prin creșterea sinergiilor dintre ele. PEI ar trebui s ă elimine lacunele prin crearea unor leg ături mai strânse între cercetare și activitățile agricole practice. (45) Implementarea proiectelor inovatoare în contextul PEI privind productivitatea și durabilitatea agriculturii ar trebui întreprins ă de grupuri opera ționale care să reunească fermieri, gestionari de p ăduri, comunit ăți rurale, cercet ători, consultan ți din partea ONG-urilor, întreprinderi și alți actori interesa ți de inovarea din sectorul agricol. Pentru a se garanta c ă întregul sector beneficiaz ă de rezultatele acestor proiecte, rezultatele respective în domeniul inov ării și al schimburilor de cunoștințe în cadrul Uniunii și cu țări terțe ar trebui s ă fie diseminate. (46) Ar trebui s ă se adopte dispozi ții pentru determinarea cuantumului total al sprijinului acordat de Uniune pentru dezvoltarea rural ă în temeiul prezentului regu lament pentru perioada 1 ianuarie 2014 - 31 decembrie 2020, în conformitate cu cadrul financiar multianual pentru perioada 2014 - 2020. Creditele disponibile ar trebui indexate forfetar în vederea program ării. (47) Pentru a se facilita gestionarea fondurilor FEADR, ar trebui stabilit ă o rată unică a contribu ției FEADR la programele de dezvoltare rural ă, în legătură cu cheltu ielile publice efectuate în statele membre. Pentru a se ține seama de importan ța deosebit ă sau de natura anumitor tipuri de opera țiuni, ar trebui stabilite rate specifice ale contribu ției în legătură cu acestea. Pentru a se atenua constrângerile specifice cauzate de nivelul de dezvoltare, de distan ță și de izolare, ar trebui stabilit ă o rată adecvată a contribu ției FEADR pentru regiunile mai puțin dezvoltate, pentru regiunile ultraperiferice menționate în TFUE și insulele mici din Marea Egee, precum și pentru regiunile de tranzi ție. (48) Statele membre ar trebui s ă ia toate m ăsurile necesare pentru a garanta că m ăsurile lor de dezvoltare rural ă pot face obiectul unor verific ări și controale, inclusiv prin stabilirea dispozi țiilor corespunz ătoare. În acest scop, autoritatea de management și agenția de plăți ar trebui să prevadă o evaluare ex ante și să procedeze la evaluarea m ăsurilor pe durata întregului proces de imple mentare a programului. M ăsurile care nu respect ă această condiț ie ar trebui adaptate. (49) Comisia și statele membre ar trebui s ă ia toate m ăsurile necesare pentru a asigura buna gestiune a programelor de dezvoltare rural ă. În acest context, Comisia ar trebui s ă întreprind ă măsurile și controalele adecvate, iar statele membre ar trebui s ă ia măsuri pentru a garanta buna funcționare a sistemelor lor de gestionare.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/495 333 FEADR (50) Ar trebui s ă existe o autoritate unic ă de management care să fie responsabil ă pentru gestionarea și implementarea fiecărui program de dezvoltare rural ă. Sarcinile acesteia ar trebui specificate în prezentul regulament. Autoritatea de management ar trebui s ă poată delega o parte din sarcinile sale, r ămânând totodat ă responsabil ă de eficiența și corectitudinea gestion ării. În cazul în care un program de dezvoltare rural ă conține subprograme tematice, autoritatea de management ar trebui s ă poată desemna un alt organism care s ă desfășoare activit ățile de gestionare și de implementare a subprogramelor respective în legă tură cu alocările financiare care au fost identificate pentru acestea în cadrul programului, asigurând totodat ă buna gestiune financiar ă a subpro gramelor respective. În cazul în care un stat membru are mai mult de un singur program de gestionat, se poate înfiin ța un organism de coordonare care s ă asigure coeren ța. (51) Fiecare program de dezvoltare rural ă ar trebui supus unei monitoriz ări regulate a implement ării programului și a progreselor realizate în vederea atingerii obiectivelor stabilite ale programului. Deoarece demonstrarea și ameliorarea impactului ș i a eficacit ății acțiunilor din cadrul FEADR depinde și de realizarea unei evalu ări corespunz ătoare pe parcursul etapelor de preg ătire, de implementare și de finalizare a unui program, Comisia și statele membre ar trebui s ă instituie, în comun, un sistem de monitorizare și evaluare care s ă aibă ca obiectiv demonstrarea progreselor realizate și evaluarea impactului și a eficien ței implement ării politicii de dezvoltare rural ă. (52) Pentru a se asigura faptul c ă informa țiile pot fi agregate la nivelul Uniunii, ar trebui ca din sistemul de monitorizare și evaluare respectiv s ă facă parte un set de indicatori comuni. Informa țiile-cheie privind implementarea programelor de dezvoltare rural ă ar trebui înregistrate și păstrate pe suport electronic, pentru a se facilita agregarea datelor. Prin urmare, ar trebui s ă se prevad ă obligația beneficiarilor de a transmite informa țiile minime necesare pentru monitorizare și evaluare. (53) Responsabilitatea pentru monitorizarea programului ar trebui împ ărțită între autoritatea de management și un comitet de monitorizare înfiin țat în acest scop. Comitetul de monitorizare ar trebui s ă fie responsabil cu monito rizarea eficacit ății implement ării programului. În acest scop, ar trebui specificate responsabilit ățile comitetului în cauză. (54) Monitorizarea unui program ar trebui s ă implice întocmirea unui raport anual de punere în aplicare care să fie transmis Comisiei. (55) Fiecare program de dezvoltare rural ă ar trebui evaluat în vederea amelior ării calității sale și a demonstr ării rezul tatelor ob ținute. (56) Articolele 107, 108 și 109 din TFUE ar trebui aplicate sprijinului pentru m ăsurile de dezvoltare rural ă din cadrul prezentului regulament. Cu toate acestea, date fiind carac teristicile specifice ale sectorului agricol, dispozi țiile respective din TFUE nu ar trebui s ă se aplice m ăsurilor de dezvoltare rural ă privind opera țiunile care intr ă sub incidența articolului 42 din TFUE și care se desf ășoară în temeiul prezentului regulament și în conformitate cu acesta, sau pl ăților efectuate de statele membre în scopul acord ării unei finan țări suplimentare la nivel național pentru opera țiunile din domeniul dezvolt ării rurale pentru care se acord ă sprijin din partea Uniunii și care intr ă sub incidenț a articolului 42 din TFUE. (57) În plus, în scopul asigur ării coeren ței cu măsurile de dezvoltare rural ă eligibile pentru sprijin din partea Uniunii și pentru a simplifica procedurile, pl ățile efectuate de statele membre, acordate ca finan țare națională suplimentar ă pentru opera țiunile de dezvoltare rurală pentru care se acord ă sprijin din partea Uniunii și care intră sub incidenț a articolului 42 din TFUE, ar trebui incluse în programul de dezvoltare rural ă în scopul evaluării și al aprob ării, în conformitate cu dispoziț iile prezentului regulament. Pentru a se asigura c ă finanț area națională suplimentar ă nu se implementeaz ă decât dac ă a fost autorizat ă de Comisie, statul membru în cauz ă nu ar trebui să fie împiedicat s ă pună în aplicare finan țarea suplimentar ă propus ă pentru dezvoltarea rural ă decât după aprobarea acesteia. Pl ățile efectuate de statele membre în scopul acord ării unei finan țări suplimentare la nivel na țional pentru opera țiuni din domeniul dezvoltării rurale pentru care se acord ă sprijin din partea Uniunii și care nu intr ă sub incidenț a articolului 42 din TFUE ar trebui s ă fie notificate Comisiei în temeiul articolului 108 alineatul (3) din TFUE, cu excepția cazului în care acestea intr ă sub incidenț a unei reglement ări adoptate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 994/98 al Consiliului ( 1 ), iar statele membre nu ar trebui să fie împiedicate s ă le pun ă în aplicare pân ă când procedura de notificare respectiv ă a dus la aprobarea definitiv ă de către Comisie. (58) Ar trebui instituit un sistem electronic de informare pentru a se asigura un schimb eficient și sigur de date de interes comun, precum și pentru a se înregistra, p ăstra și gestiona informa țiile esențiale și a se raporta cu privire la monitorizare și la evaluare.RO L 347/496 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 ( 1 ) Regulamentul (CE) nr. 994/98 al Consiliului din 7 mai 1998 de aplicare a articolelor 92 și 93 din Tratatul de instituire a Comunit ății Europene anumitor categorii de ajutoare de stat orizontale (JO L 142, 14.5.1998, p. 1).(40) Interconectarea re țelelor, a organiza țiilor și a adminis trațiilor naționale implicate în diversele etape ale imple mentării programelor, organizat ă în contextul re țelei europene pentru dezvoltare rural ă, a dovedit c ă poate juca un rol foarte important în ameliorarea calit ății programelor de dezvoltare rural ă printr-o mai mare implicare a p ărților interesate în guvernan ța dezvolt ării rurale, precum și în informarea publicului larg cu privire la beneficiile acesteia. Prin urmare, interconectarea ar trebui finan țată în cadrul asistenț ei tehnice la nivelul Uniunii. Pentru a se ține seama de nevoile specifice în materie de evaluare, ar trebui creat ă, ca parte a re țelei europene pentru dezvoltare rural ă, o capacitate europeană de evaluare pentru dezvoltarea rural ă care să reunească toți actorii implica ți și astfel să faciliteze schim burile de expertiz ă în domeniu. (41) PEI privind productivitatea și durabilitatea agriculturii ar trebui să contribuie la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 de cre ștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii. Este important ca acesta s ă reuneasc ă toți actorii relevan ți de la nivelul UE, na țional și regional, pentru a prezenta statelor membre idei noi privind raționalizarea, simplificarea și îmbunătățirea coordon ării instrumentelor și inițiativelor existente, precum și privind completarea lor cu ac țiuni noi, acolo unde este necesar. (42) Pentru a contribui la realizarea obiectivelor PEI privind productivitatea și durabilitatea agriculturii, ar trebui creat ă o rețea PEI în scopul interconect ării grupurilor operaționale, a serviciilor de consiliere și a cercetătorilor implicați în implementarea ac țiunilor de orientare a inovării în agricultur ă. Această rețea ar trebui finan țată în cadrul asisten ței tehnice la nivelul Uniunii. (43) Statele membre ar trebui s ă rezerve o parte din cuantumul total destinat asisten ței tehnice în cadrul fiecărui program de dezvoltare rural ă pentru finan țarea înființării și a operării unei re țele rurale na ționale care să reunească organiza țiile și administra țiile implicate în dezvoltarea rural ă, inclusiv PEI, în scopul unei mai mari implicări a acestora în implementarea programului și în ameliorarea calit ății programelor de dezvoltare rural ă. În acest scop, re țelele rurale na ționale ar trebui s ă elaboreze și să implementeze un plan de acț iune. (44) Programele de dezvoltare rural ă ar trebui s ă prevadă acțiuni inovatoare de promovare a unui sector agricol eficient din punctul de vedere al utiliz ării resurselor, productiv și cu emisii sc ăzute de carbon, cu sprijinul PEI privind productivitatea și durabilitatea agriculturii. PEI ar trebui s ă aibă drept scop promovarea unei puneri în practic ă mai rapide și mai vaste a soluț iilor inovatoare. PEI ar trebui s ă creeze valoare ad ăugată prin stimularea adopt ării instrumentelor legate de inovare și creșterea eficacit ății acestora, precum și prin creșterea sinergiilor dintre ele. PEI ar trebui s ă elimine lacunele prin crearea unor leg ături mai strânse între cercetare și activitățile agricole practice. (45) Implementarea proiectelor inovatoare în contextul PEI privind productivitatea și durabilitatea agriculturii ar trebui întreprins ă de grupuri opera ționale care să reunească fermieri, gestionari de p ăduri, comunit ăți rurale, cercet ători, consultan ți din partea ONG-urilor, întreprinderi și alți actori interesa ți de inovarea din sectorul agricol. Pentru a se garanta c ă întregul sector beneficiaz ă de rezultatele acestor proiecte, rezultatele respective în domeniul inov ării și al schimburilor de cunoștințe în cadrul Uniunii și cu țări terțe ar trebui s ă fie diseminate. (46) Ar trebui s ă se adopte dispozi ții pentru determinarea cuantumului total al sprijinului acordat de Uniune pentru dezvoltarea rural ă în temeiul prezentului regu lament pentru perioada 1 ianuarie 2014 - 31 decembrie 2020, în conformitate cu cadrul financiar multianual pentru perioada 2014 - 2020. Creditele disponibile ar trebui indexate forfetar în vederea program ării. (47) Pentru a se facilita gestionarea fondurilor FEADR, ar trebui stabilit ă o rată unică a contribu ției FEADR la programele de dezvoltare rural ă, în legătură cu cheltu ielile publice efectuate în statele membre. Pentru a se ține seama de importan ța deosebit ă sau de natura anumitor tipuri de opera țiuni, ar trebui stabilite rate specifice ale contribu ției în legătură cu acestea. Pentru a se atenua constrângerile specifice cauzate de nivelul de dezvoltare, de distan ță și de izolare, ar trebui stabilit ă o rată adecvată a contribu ției FEADR pentru regiunile mai puțin dezvoltate, pentru regiunile ultraperiferice menționate în TFUE și insulele mici din Marea Egee, precum și pentru regiunile de tranzi ție. (48) Statele membre ar trebui s ă ia toate m ăsurile necesare pentru a garanta că m ăsurile lor de dezvoltare rural ă pot face obiectul unor verific ări și controale, inclusiv prin stabilirea dispozi țiilor corespunz ătoare. În acest scop, autoritatea de management și agenția de plăți ar trebui să prevadă o evaluare ex ante și să procedeze la evaluarea m ăsurilor pe durata întregului proces de imple mentare a programului. M ăsurile care nu respect ă această condiț ie ar trebui adaptate. (49) Comisia și statele membre ar trebui s ă ia toate m ăsurile necesare pentru a asigura buna gestiune a programelor de dezvoltare rural ă. În acest context, Comisia ar trebui s ă întreprind ă măsurile și controalele adecvate, iar statele membre ar trebui s ă ia măsuri pentru a garanta buna funcționare a sistemelor lor de gestionare.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/495 334 (59) Dreptul Uniunii privind protec ția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circula ție a acestor date, în special Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 1 ) și Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului ( 2 ) ar trebui s ă se aplice. (60) În vederea complet ării sau a modific ării anumitor elemente neesen țiale din prezentul regulament, competenț a de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegat ă Comisiei. Este deosebit de important ca în timpul lucr ărilor preg ă titoare, Comisia să organizeze consult ări adecvate, inclusiv la nivel de exper ți. Atunci când preg ătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui s ă asigure transmiterea simultană , în timp util și adecvată a docu mentelor relevante c ătre Parlamentul European și către Consiliu. (61) Respectiva împuternicire ar trebui s ă acopere: condiț iile în care o persoan ă juridică este considerat ă a fi tân ăr fermier și stabilirea unei perioade de gra ție pentru dobândirea competen țelor profesionale, durata și conținutul schemelor de schimb în cadrul exploata țiilor și al pă durilor, precum și ale vizitelor în exploata ții și în păduri. De asemenea, acesta ar trebui s ă acopere: schemele specifice ale Uniunii care fac obiectul articolului 17 alineatul (1) litera (a) și caracteristicile grupurilor de producători și ale tipurilor de ac țiuni care pot beneficia de sprijin în conformitate cu articolul 17 alineatul (2), precum și stabilirea condi țiilor care vizeaz ă să prevină denaturarea concuren ței, să prevină discriminarea în privința produselor și excluderea unor m ărci comerciale de la sprijin. (62) În plus, respectiva împuternicire ar trebui s ă acopere: conținutul minim al planurilor de afaceri și criteriile care urmeaz ă să fie utilizate de statele membre pentru fixarea pragurilor men ționate la articolul 19 alineatul (4); definirea împ ăduririi și a creării de suprafe țe împădurite și cerințele minime în materie de mediu cu privire la acestea; condi țiile aplicabile angajamentelor de agromediu și climatice de extindere a unit ăților zootehnice, de cre ștere a raselor locale aflate în pericol de abandon sau de conservare a resurselor genetice vegetale în pericol de eroziune genetic ă, precum și în ceea ce prive ște definirea opera țiunilor eligibile pentru conservarea și pentru utilizarea și dezvoltarea durabile ale resurselor genetice. De asemenea, acesta ar trebui s ă acopere: metoda de calcul care urmeaz ă a fi utilizat ă pentru a se evita dubla finan țare a practicilor men ționate la articolul 43 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 pentru m ăsurile legate de agromediu și climă, agricultur ă ecologică, măsurile din cadrul Natura 2000 și măsurile în temeiul Directivei-cadru privind apa; definirea zonelor în care angajamentele în favoarea bun ăstării animalelor prevăd standarde îmbun ătățite pentru metodele de producție; tipurile de opera țiuni eligibile pentru sprijin pentru conservarea și promovarea resurselor genetice forestiere; specificarea caracteristicilor proiectelor-pilot, ale clusterelor, ale re țelelor, ale lan țurilor scurte de apro vizionare și ale piețelor locale care vor fi eligibile pentru sprijin în cadrul m ăsurii de cooperare, precum și condiț iile de acordare a ajutorului pentru tipurile de operațiuni menționate în cadrul respectivei m ăsuri; (63) Mai mult, respectiva împuternicire ar trebui s ă acopere: durata minim ă și cea maxim ă a împrumuturilor comerciale acordate fondurilor mutuale în baza m ăsurii de gestionare a riscurilor din prezentul regulament; condiț iile în care costurile legate de contractele de leasing sau echipamentele second-hand pot fi considerate cheltuieli de investi ții eligibile, precum și în ceea ce privește definirea tipurilor de infrastructur ă pentru energia din surse regenerabile eligibile pentru investi ții; condiț iile aplicabile conversiei sau ajust ării angaja mentelor din cadrul m ăsurilor la care se face referire la articolele 28, 29, 33 și 34, precum și în ceea ce prive ște definirea altor situa ții în care nu se solicit ă rambursarea ajutorului. De asemenea, acesta ar trebui s ă acopere: revi zuirea plafoanelor prev ăzute în anexa I, condi țiile în care sprijinul aprobat de Comisie în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 poate fi integrat în sprijinul acordat în temeiul prezentului regulament, inclusiv pentru asistență tehnică și evaluările ex post, pentru a contribui la o tranzi ție fără dificult ăți de la sistemul stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 la sistemul stabilit prin prezentul regulament. Pentru a se ține seama de Tratatul de aderare a Republicii Croaț ia, actele delegate respective ar trebui, de asemenea, s ă acopere, pentru Croa ția, tranziția de la sprijinul pentru dezvoltare rural ă acordat în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1085/2006 al Consiliului ( 3 ), acolo unde este necesar. (64) Pentru a se asigura condi ții uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competenț e de executare Comisiei în ceea ce prive ște conținutul programelor de dezvoltare rural ă și a cadrelor na ționale, aprobarea programelor și a modifi cărilor aduse acestora, procedurile și calendarele pentru aprobarea programelor, procedurile și calendarele pentru aprobarea modific ărilor aduse programelor și cadrelor naționale, inclusiv intrarea lor în vigoare și frecvența prezentă rii lor, normele privind metodele de plat ă pentru costurile suportate de participan ți pentru transferul de cuno ștințe și acțiuni de informare, condi țiile specifice pentru implementarea m ăsurilor de dezvoltare rurală, structura și funcționarea re țelelor instituite prin prezentul regulament, cerin țele de informare ș i de publi citate, adoptarea sistemului de monitorizare și evaluare și normele pentru operarea sistemului de informa ții,RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/497 ( 1 ) Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protec ția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circula ție a acestor date (JO L 281, 23.11.1995, p. 31). ( 2 ) Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protec ția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de c ătre instituțiile și organele comunitare și privind libera circula ție a acestor date (JO L 8, 12.1.2001, p. 1). ( 3 ) Regulamentul (CE) nr. 1085/2006 al Consiliului din 17 iulie 2006 de instituire a unui instrument de asisten ță pentru preaderare (IPA) (JO L 170, 29.6.2007, p. 1). 335 FEADR precum și norme privind prezentarea rapoartelor anuale de implementare. Respectivele competen țe ar trebui exer citate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliu lui ( 1 ). (65) Autoritatea European ă pentru Protec ția Datelor a fost consultată și a adoptat un aviz la 14 decembrie 2011 ( 2 ). (66) Datorit ă urgenței pregătirii unei bune implement ări a măsurilor prev ăzute, prezentul regulament ar trebui s ă intre în vigoare la data public ării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene . (67) Noua schem ă de sprijin prev ăzută în prezentul regu lament înlocuie ște schema de sprijin instituit ă prin Regu lamentul (CE) nr. 1698/2005. În consecin ță, Regula mentul (CE) nr. 1698/2005 ar trebui abrogat, ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT: TITLUL I OBIECTIVE ȘI STRATEGIE CAPITOLUL I Obiect și definiții Articolul 1 Obiect (1) Prezentul regulament stabile ște normele generale care reglementeaz ă sprijinul pentru dezvoltare rural ă acordat de Uniune din Fondul european agricol pentru dezvoltare rural ă („FEADR”), instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1306/2013. Prezentul regulament prevede obiectivele la care urmeaz ă să contribuie politica de dezvoltare rural ă și prioritățile relevante ale Uniunii în materie de dezvoltare rural ă. Prezentul regu lament eviden țiază contextul strategic pentru politica de dezvoltare rural ă și definește măsurile care urmeaz ă să fie adoptate pentru implementarea politicii de dezvoltare rural ă. De asemenea, prezentul regulament stabile ște norme privind programarea, interconectarea, gestionarea, monitorizarea și evaluarea, pe baza împ ărțirii responsabilit ăților între statele membre și Comisie și normele care s ă garanteze coordonarea FEADR cu alte instrumente ale Uniunii. (2) Prezentul regulament completeaz ă dispozițiile părții II din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 3 ). Articolul 2 Definiții (1) În sensul prezentului regulament, se aplic ă definițiile termenilor „program”, „opera țiune”, „beneficiar”, „strategie de dezvoltare local ă gestionat ă de comunitate”, „cheltuieli publice”, „IMM-uri”, „opera țiune finalizat ă” și „instrumente finan ciare”, astfel cum sunt prev ăzute sau men ționate la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, precum și ale termenilor „regiuni mai pu țin dezvoltate” și „regiuni de tranzi ție” astfel cum sunt prev ăzute la articolul 90 alineatul (2) literele (a) și (b) din respectivul regulament. În plus, se aplic ă următoarele defini ții: (a) „programare” înseamn ă procesul de organizare, luare a deci ziilor și alocare a resurselor financiare în mai multe etape, cu implicarea partenerilor, care vizeaz ă implementarea, pe o bază multianual ă, a acțiunii comune a Uniunii și a statelor membre pentru realizarea priorit ăților Uniunii în materie de dezvoltare rural ă. (b) „regiune” înseamn ă o unitate teritorial ă corespunz ătoare nivelului 1 sau 2 din Nomenclatorul unităț ilor teritoriale de statistic ă (nivelurile NUTS 1 și 2) în în țelesul Regula mentului (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului ( 4 ); (c) „măsură” înseamn ă un set de opera țiuni care contribuie la realizarea uneia sau mai multora dintre priorit ățile Uniunii în materie de dezvoltare rural ă; (d) „rata sprijinului” înseamn ă rata contribu ției publice la o operațiune; (e) „cost tranzac țional” înseamn ă un cost suplimentar aferent îndeplinirii unui angajament, dar care nu este imputabil direct aplic ării acestuia sau nu este inclus în costurile sau în pierderile de venit care sunt compensate în mod direct și care poate fi calculat pe baza unor costuri standard; (f) „suprafa ță agricolă” înseamn ă orice suprafa ță de teren arabil, de p ășune permanent ă și de fânea ță permanent ă sau cultivat ă cu culturi permanente, astfel cum este definită la articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013; (g) „pierderi economice” înseamn ă orice costuri suplimentare suportate de un fermier drept rezultat al unor m ăsuri excepționale întreprinse de acesta cu scopul reducerii apro vizionării pieței în cauz ă sau orice pierdere substanț ială a producției; (h) „fenomen climatic nefavorabil” înseamn ă condiț ii meteoro logice, cum sunt gerul, furtunile ș i grindina, ghea ța, ploile torenț iale sau secetele grave, care pot fi asimilate unui dezastru natural;RO L 347/498 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 ( 1 ) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și princi piilor generale privind mecanismele de control de c ătre statele membre al exercit ării competen țelor de executare de c ătre Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13). ( 2 ) JO C 35, 9.2.2012, p. 1. ( 3 ) Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispozi ții comune privind Fondul european de dezvoltare regional ă, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rural ă și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispozi ții generale privind Fondul european de dezvoltare regional ă, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului. (A se vedea pagina 549 din prezentul Jurnal Oficial.). ( 4 ) Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 mai 2003 privind instituirea unui nomenclator comun al unit ăților teritoriale de statistic ă (NUTS) (JO L 154, 21.6.2003, p. 1).(59) Dreptul Uniunii privind protec ția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circula ție a acestor date, în special Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 1 ) și Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului ( 2 ) ar trebui s ă se aplice. (60) În vederea complet ării sau a modific ării anumitor elemente neesen țiale din prezentul regulament, competenț a de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegat ă Comisiei. Este deosebit de important ca în timpul lucr ărilor preg ă titoare, Comisia să organizeze consult ări adecvate, inclusiv la nivel de exper ți. Atunci când preg ătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui s ă asigure transmiterea simultană , în timp util și adecvată a docu mentelor relevante c ătre Parlamentul European și către Consiliu. (61) Respectiva împuternicire ar trebui s ă acopere: condiț iile în care o persoan ă juridică este considerat ă a fi tân ăr fermier și stabilirea unei perioade de gra ție pentru dobândirea competen țelor profesionale, durata și conținutul schemelor de schimb în cadrul exploata țiilor și al pă durilor, precum și ale vizitelor în exploata ții și în păduri. De asemenea, acesta ar trebui s ă acopere: schemele specifice ale Uniunii care fac obiectul articolului 17 alineatul (1) litera (a) și caracteristicile grupurilor de producători și ale tipurilor de ac țiuni care pot beneficia de sprijin în conformitate cu articolul 17 alineatul (2), precum și stabilirea condi țiilor care vizeaz ă să prevină denaturarea concuren ței, să prevină discriminarea în privința produselor și excluderea unor m ărci comerciale de la sprijin. (62) În plus, respectiva împuternicire ar trebui s ă acopere: conținutul minim al planurilor de afaceri și criteriile care urmeaz ă să fie utilizate de statele membre pentru fixarea pragurilor men ționate la articolul 19 alineatul (4); definirea împ ăduririi și a creării de suprafe țe împădurite și cerințele minime în materie de mediu cu privire la acestea; condi țiile aplicabile angajamentelor de agromediu și climatice de extindere a unit ăților zootehnice, de cre ștere a raselor locale aflate în pericol de abandon sau de conservare a resurselor genetice vegetale în pericol de eroziune genetic ă, precum și în ceea ce prive ște definirea opera țiunilor eligibile pentru conservarea și pentru utilizarea și dezvoltarea durabile ale resurselor genetice. De asemenea, acesta ar trebui s ă acopere: metoda de calcul care urmeaz ă a fi utilizat ă pentru a se evita dubla finan țare a practicilor men ționate la articolul 43 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 pentru m ăsurile legate de agromediu și climă, agricultur ă ecologică, măsurile din cadrul Natura 2000 și măsurile în temeiul Directivei-cadru privind apa; definirea zonelor în care angajamentele în favoarea bun ăstării animalelor prevăd standarde îmbun ătățite pentru metodele de producție; tipurile de opera țiuni eligibile pentru sprijin pentru conservarea și promovarea resurselor genetice forestiere; specificarea caracteristicilor proiectelor-pilot, ale clusterelor, ale re țelelor, ale lan țurilor scurte de apro vizionare și ale piețelor locale care vor fi eligibile pentru sprijin în cadrul m ăsurii de cooperare, precum și condiț iile de acordare a ajutorului pentru tipurile de operațiuni menționate în cadrul respectivei m ăsuri; (63) Mai mult, respectiva împuternicire ar trebui s ă acopere: durata minim ă și cea maxim ă a împrumuturilor comerciale acordate fondurilor mutuale în baza m ăsurii de gestionare a riscurilor din prezentul regulament; condiț iile în care costurile legate de contractele de leasing sau echipamentele second-hand pot fi considerate cheltuieli de investi ții eligibile, precum și în ceea ce privește definirea tipurilor de infrastructur ă pentru energia din surse regenerabile eligibile pentru investi ții; condiț iile aplicabile conversiei sau ajust ării angaja mentelor din cadrul m ăsurilor la care se face referire la articolele 28, 29, 33 și 34, precum și în ceea ce prive ște definirea altor situa ții în care nu se solicit ă rambursarea ajutorului. De asemenea, acesta ar trebui s ă acopere: revi zuirea plafoanelor prev ăzute în anexa I, condi țiile în care sprijinul aprobat de Comisie în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 poate fi integrat în sprijinul acordat în temeiul prezentului regulament, inclusiv pentru asistență tehnică și evaluările ex post, pentru a contribui la o tranzi ție fără dificult ăți de la sistemul stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 la sistemul stabilit prin prezentul regulament. Pentru a se ține seama de Tratatul de aderare a Republicii Croaț ia, actele delegate respective ar trebui, de asemenea, s ă acopere, pentru Croa ția, tranziția de la sprijinul pentru dezvoltare rural ă acordat în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1085/2006 al Consiliului ( 3 ), acolo unde este necesar. (64) Pentru a se asigura condi ții uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competenț e de executare Comisiei în ceea ce prive ște conținutul programelor de dezvoltare rural ă și a cadrelor na ționale, aprobarea programelor și a modifi cărilor aduse acestora, procedurile și calendarele pentru aprobarea programelor, procedurile și calendarele pentru aprobarea modific ărilor aduse programelor și cadrelor naționale, inclusiv intrarea lor în vigoare și frecvența prezentă rii lor, normele privind metodele de plat ă pentru costurile suportate de participan ți pentru transferul de cuno ștințe și acțiuni de informare, condi țiile specifice pentru implementarea m ăsurilor de dezvoltare rurală, structura și funcționarea re țelelor instituite prin prezentul regulament, cerin țele de informare ș i de publi citate, adoptarea sistemului de monitorizare și evaluare și normele pentru operarea sistemului de informa ții,RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/497 ( 1 ) Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protec ția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circula ție a acestor date (JO L 281, 23.11.1995, p. 31). ( 2 ) Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protec ția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de c ătre instituțiile și organele comunitare și privind libera circula ție a acestor date (JO L 8, 12.1.2001, p. 1). ( 3 ) Regulamentul (CE) nr. 1085/2006 al Consiliului din 17 iulie 2006 de instituire a unui instrument de asisten ță pentru preaderare (IPA) (JO L 170, 29.6.2007, p. 1). 336 (i) „boli ale animalelor” înseamn ă boli care figureaz ă pe lista bolilor animalelor stabilit ă de Organiza ția Mondial ă pentru Sănătatea Animalelor sau în anexa la Decizia 2009/470/CE a Consiliului ( 1 ); (j) „incident de mediu” înseamn ă apariția unui caz specific de poluare, de contaminare sau de degradare în ceea ce privește calitatea mediului, care este legat ă de un eveniment specific și limitată din punct de vedere geografic; cu toate acestea, nu acoper ă riscurile generale de mediu care nu sunt legate de un eveniment specific precum schim bările climatice sau poluarea atmosferic ă; (k) „dezastru natural” înseamn ă un eveniment natural de natur ă biotică sau abiotic ă ce genereaz ă perturbări importante ale sistemelor de produc ție agricol ă sau ale structurilor fore stiere, cauzând în cele din urm ă importante daune economice sectoarelor agricol sau silvic; (l) „eveniment catastrofal” înseamn ă un eveniment neprev ăzut de natură biotică sau abiotic ă, provocat de ac țiunea oame nilor, care genereaz ă perturb ări importante ale sistemelor de produc ție agricolă sau ale structurilor forestiere, cauzând în cele din urm ă importante daune economice sectoarelor agricol sau silvic; (m) „lanț scurt de aprovizionare” înseamn ă un lanț de aprovi zionare care implic ă un num ăr limitat de operatori economici angaja ți în activit ăți de cooperare și de dezvoltare economic ă locală, precum și relații geografice și sociale strânse între produc ători, procesatori și consumatori; (n) „tânăr fermier” înseamn ă o persoan ă cu vârsta de pân ă la 40 de ani la momentul depunerii cererii, care de ține competenț ele și calificările profesionale adecvate și care se stabilește pentru prima dat ă într-o exploata ție agricol ă ca șef al respectivei exploata ții; (o) „obiective tematice” înseamn ă obiectivele tematice definite la articolul 9 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013; (p) „Cadrul strategic comun” („CSC”) înseamn ă cadrul strategic comun men ționat la articolul 10 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013; (q) „cluster” înseamn ă o grupare de întreprinderi independente, inclusiv întreprinderi nou-înfiin țate, întreprinderi mici, mijlocii și mari, precum și organisme consultative și/sau organizații de cercetare - menit ă să stimuleze activitatea economic ă/inovatoare prin promovarea interac țiunilor intensive, a utiliză rii în comun a facilit ăților și a schimbului de cunoștințe și expertiz ă precum și a contribu ției în mod eficace la transferul de cuno ștințe, la interconectare și la diseminarea informa țiilor în rândul întreprinderilor din cluster; (r) „pădure” înseamn ă un teren care se întinde pe mai mult de 0,5 hectare, cu copaci mai înal ți de 5 metri și cu un coro nament de peste 10 % sau cu copaci care pot atinge aceste praguri in situ; se exclud terenurile dedicate în principal unei întrebuin țări agricole sau urbane, sub rezerva alineatului (2). (2) Un stat membru sau o regiune poate opta pentru aplicarea unei definiț ii pentru p ădure, alta decât cea de la alineatul (1) litera (r), bazat ă pe dreptul na țional sau pe sistemul na țional de inventariere existent. Statele membre sau regiunile furnizeaz ă această definiție în cadrul programului de dezvoltare rural ă. (3) Pentru a asigura o abordare coerent ă în tratamentul bene ficiarilor și pentru a ține seama de necesitatea unei perioade de adaptare, în ceea ce prive ște definiț ia tână rului fermier prev ăzută la alineatul (1) litera (n), Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 83 în ceea ce prive ște condiț iile în care o persoan ă juridică poate fi considerat ă „tânăr fermier” și stabilirea unei perioade de gra ție pentru dobândirea competenț elor profesionale. CAPITOLUL II Misiune, obiective și priorități Articolul 3 Misiune FEADR contribuie la Strategia Europa 2020 prin promovarea dezvoltării rurale durabile în întreaga Uniune, într-o manier ă care completeaz ă celelalte instrumente ale PAC, politica de coeziune și politica comun ă în domeniul pescuitului. FEADR contribuie la dezvoltarea în Uniune a unui sector agricol mai echilibrat din punct de vedere teritorial și ecologic, mai benefic pentru clim ă, mai rezilient, mai competitiv și mai inovator. FEADR contribuie de asemenea la dezvoltarea teritoriilor rurale. Articolul 4 Obiective În cadrul general al PAC, sprijinul pentru dezvoltare rural ă, inclusiv pentru activit ăți din sectorul alimentar și nealimentar și din silvicultur ă, contribuie la atingerea urm ătoarelor obiective: (a) favorizarea competitivit ății agriculturii; (b) asigurarea gestion ă rii durabile a resurselor naturale ș i combaterea schimb ărilor climatice; (c) obținerea unei dezvolt ări teritoriale echilibrate a economiilor și comunităț ilor rurale, inclusiv crearea și menținerea de locuri de munc ă.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/499 ( 1 ) Decizia 2009/470/CE a Consiliului din 25 mai 2009 privind anumite cheltuieli în domeniul veterinar (JO L 155, 18.6.2009, p. 30). 337 FEADR Articolul 5 Prioritățile Uniunii în materie de dezvoltare rural ă Obiectivele dezvolt ării rurale, a c ăror realizare contribuie la strategia Europa 2002 pentru o cre ștere inteligent ă, durabilă și favorabilă incluziunii, sunt atinse prin intermediul urm ătoarelor șase priorit ăți ale Uniunii în materie de dezvoltare rural ă, care reflectă obiectivele tematice relevante ale CSC: (1) încurajarea transferului de cuno ștințe și a inovării în agri cultură, în silvicultur ă și în zonele rurale, cu accent pe următoarele aspecte: (a) încurajarea inovă rii, a cooper ării și a creării unei baze de cunoștințe în zonele rurale; (b) consolidarea legă turilor dintre agricultur ă, produc ția alimentară și silvicultur ă, pe de o parte, și cercetare și inovare, pe de alt ă parte, inclusiv în scopul unei gestionări mai bune a mediului și al unei performan țe de mediu îmbun ătățite; (c) încurajarea înv ățării pe tot parcursul vie ții și a formării profesionale în sectoarele agricol și forestier. (2) creșterea viabilit ății exploata țiilor și a competitivit ății tuturor tipurilor de agricultur ă în toate regiunile și promovarea tehnologiilor agricole inovatoare si a gestion ării durabile a pădurilor, cu accent pe urmă toarele aspecte: (a) îmbun ătățirea performan ței economice a tuturor exploa tațiilor agricole ș i facilitarea restructur ării și moderniz ării exploatațiilor, în special în vederea cre șterii particip ării pe piață și a orientă rii spre pia ță, precum și a diversi ficării activităților agricole; (b) facilitarea intr ării în sectorul agricol a unor fermieri calificați corespunz ător și, în special, a reînnoirii gene rațiilor. (3) promovarea organiz ării lanțului alimentar, inclusiv procesarea și comercializarea produselor agricole, a bunăstării animalelor și a gestion ării riscurilor în agricultur ă, cu accent pe urm ătoarele aspecte: (a) îmbun ătățirea competitivit ății produc ătorilor primari printr-o mai bun ă integrare a acestora în lan țul agroali mentar prin intermediul schemelor de calitate, al creșterii valorii ad ăugate a produselor agricole, al promovării pe pie țele locale și în cadrul circuitelor scurte de aprovizionare, al grupurilor și organiza țiilor de produc ători și al organiza țiilor interprofesionale; (b) sprijinirea gestion ării și a prevenirii riscurilor la nivelul exploatațiilor. (4) refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor care sunt legate de agricultur ă și silvicultur ă, cu accent pe urm ă toarele aspecte: (a) refacerea, conservarea și dezvoltarea biodiversit ății, inclusiv în zonele Natura 2000 și în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, a activit ăților agricole de mare valoare natural ă, precum și a stării peisajelor europene; (b) ameliorarea gestion ării apelor, inclusiv gestionarea îngrășămintelor și a pesticidelor; (c) prevenirea eroziunii solului și ameliorarea gestion ării solului. (5) promovarea utiliz ării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziț iei către o economie cu emisii reduse de carbon și rezilientă la schimb ările climatice în sectoarele agricol, alimentar și silvic, cu accent pe urmă toarele aspecte: (a) eficientizarea utiliz ării apei în agricultur ă; (b) eficientizarea utiliz ării energiei în sectorul agroalimentar; (c) facilitarea furniz ării și a utilizării surselor regenerabile de energie, a subproduselor, a de șeurilor și reziduurilor și a altor materii prime nealimentare, în scopul bioeco nomiei; (d) reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și de amoniac din agricultur ă; (e) promovarea sechestr ării și a conserv ării carbonului în agricultur ă și silvicultur ă; (6) promovarea incluziunii sociale, a reducerii s ărăciei și a dezvoltării economice în zonele rurale, cu accent pe urm ă toarele aspecte: (a) facilitarea diversific ării, a înfiin țării și a dezvolt ării de întreprinderi mici, precum și crearea de locuri de muncă; (b) încurajarea dezvolt ării locale în zonele rurale; (c) sporirea accesibilit ății, a utiliz ării și a calității tehnolo giilor informaț iei și comunica țiilor (TIC) în zonele rurale.RO L 347/500 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 (i) „boli ale animalelor” înseamn ă boli care figureaz ă pe lista bolilor animalelor stabilit ă de Organiza ția Mondial ă pentru Sănătatea Animalelor sau în anexa la Decizia 2009/470/CE a Consiliului ( 1 ); (j) „incident de mediu” înseamn ă apariția unui caz specific de poluare, de contaminare sau de degradare în ceea ce privește calitatea mediului, care este legat ă de un eveniment specific și limitată din punct de vedere geografic; cu toate acestea, nu acoper ă riscurile generale de mediu care nu sunt legate de un eveniment specific precum schim bările climatice sau poluarea atmosferic ă; (k) „dezastru natural” înseamn ă un eveniment natural de natur ă biotică sau abiotic ă ce genereaz ă perturbări importante ale sistemelor de produc ție agricol ă sau ale structurilor fore stiere, cauzând în cele din urm ă importante daune economice sectoarelor agricol sau silvic; (l) „eveniment catastrofal” înseamn ă un eveniment neprev ăzut de natură biotică sau abiotic ă, provocat de ac țiunea oame nilor, care genereaz ă perturb ări importante ale sistemelor de produc ție agricolă sau ale structurilor forestiere, cauzând în cele din urm ă importante daune economice sectoarelor agricol sau silvic; (m) „lanț scurt de aprovizionare” înseamn ă un lanț de aprovi zionare care implic ă un num ăr limitat de operatori economici angaja ți în activit ăți de cooperare și de dezvoltare economic ă locală, precum și relații geografice și sociale strânse între produc ători, procesatori și consumatori; (n) „tânăr fermier” înseamn ă o persoan ă cu vârsta de pân ă la 40 de ani la momentul depunerii cererii, care de ține competenț ele și calificările profesionale adecvate și care se stabilește pentru prima dat ă într-o exploata ție agricol ă ca șef al respectivei exploata ții; (o) „obiective tematice” înseamn ă obiectivele tematice definite la articolul 9 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013; (p) „Cadrul strategic comun” („CSC”) înseamn ă cadrul strategic comun men ționat la articolul 10 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013; (q) „cluster” înseamn ă o grupare de întreprinderi independente, inclusiv întreprinderi nou-înfiin țate, întreprinderi mici, mijlocii și mari, precum și organisme consultative și/sau organizații de cercetare - menit ă să stimuleze activitatea economic ă/inovatoare prin promovarea interac țiunilor intensive, a utiliză rii în comun a facilit ăților și a schimbului de cunoștințe și expertiz ă precum și a contribu ției în mod eficace la transferul de cuno ștințe, la interconectare și la diseminarea informa țiilor în rândul întreprinderilor din cluster; (r) „pădure” înseamn ă un teren care se întinde pe mai mult de 0,5 hectare, cu copaci mai înal ți de 5 metri și cu un coro nament de peste 10 % sau cu copaci care pot atinge aceste praguri in situ; se exclud terenurile dedicate în principal unei întrebuin țări agricole sau urbane, sub rezerva alineatului (2). (2) Un stat membru sau o regiune poate opta pentru aplicarea unei definiț ii pentru p ădure, alta decât cea de la alineatul (1) litera (r), bazat ă pe dreptul na țional sau pe sistemul na țional de inventariere existent. Statele membre sau regiunile furnizeaz ă această definiție în cadrul programului de dezvoltare rural ă. (3) Pentru a asigura o abordare coerent ă în tratamentul bene ficiarilor și pentru a ține seama de necesitatea unei perioade de adaptare, în ceea ce prive ște definiț ia tână rului fermier prev ăzută la alineatul (1) litera (n), Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 83 în ceea ce prive ște condiț iile în care o persoan ă juridică poate fi considerat ă „tânăr fermier” și stabilirea unei perioade de gra ție pentru dobândirea competenț elor profesionale. CAPITOLUL II Misiune, obiective și priorități Articolul 3 Misiune FEADR contribuie la Strategia Europa 2020 prin promovarea dezvoltării rurale durabile în întreaga Uniune, într-o manier ă care completeaz ă celelalte instrumente ale PAC, politica de coeziune și politica comun ă în domeniul pescuitului. FEADR contribuie la dezvoltarea în Uniune a unui sector agricol mai echilibrat din punct de vedere teritorial și ecologic, mai benefic pentru clim ă, mai rezilient, mai competitiv și mai inovator. FEADR contribuie de asemenea la dezvoltarea teritoriilor rurale. Articolul 4 Obiective În cadrul general al PAC, sprijinul pentru dezvoltare rural ă, inclusiv pentru activit ăți din sectorul alimentar și nealimentar și din silvicultur ă, contribuie la atingerea urm ătoarelor obiective: (a) favorizarea competitivit ății agriculturii; (b) asigurarea gestion ă rii durabile a resurselor naturale ș i combaterea schimb ărilor climatice; (c) obținerea unei dezvolt ări teritoriale echilibrate a economiilor și comunităț ilor rurale, inclusiv crearea și menținerea de locuri de munc ă.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/499 ( 1 ) Decizia 2009/470/CE a Consiliului din 25 mai 2009 privind anumite cheltuieli în domeniul veterinar (JO L 155, 18.6.2009, p. 30). 338 Toate aceste priorit ăți contribuie la realizarea obiectivelor trans versale legate de inovare, de protec ția mediului ș i de atenuarea schimbărilor climatice și de adaptarea la acestea. Programele pot aborda mai pu țin de ș ase priorit ăți, dacă acest lucru este justificat pe baza punctelor tari, a punctelor slabe, a oportuni tăților și a amenin țărilor („analiza SWOT”) și a evaluării ex ante. Fiecare program abordeaz ă cel puțin patru priorit ăți. Atunci când un stat membru prezint ă un program na țional și un set de programe regionale, programul na țional poate aborda mai puțin de patru priorit ăți. În programe pot fi incluse și alte arii de interven ție pentru a urmări una dintre priorit ăți, în cazul în care acest lucru este justificat și poate fi m ăsurat. TITLUL II PROGRAMAREA CAPITOLUL I Conținutul program ării Articolul 6 Programe de dezvoltare rural ă (1) FEADR intervine în statele membre prin intermediul programelor de dezvoltare rural ă. Programele respective imple mentează o strategie care vizeaz ă realizarea priorit ăților Uniunii în materie de dezvoltare rural ă printr-un set de m ăsuri, astfel cum sunt definite în titlul III. Sprijinul din FEADR se solicit ă pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare rural ă urmărite prin prioritățile Uniunii. (2) Un stat membru poate prezenta fie un program unic care să acopere întregul s ău teritoriu, fie un set de programe regionale. Ca alternativ ă, în cazuri justificate corespunză tor, acesta poate prezenta un program na țional și un set de programe regionale. În cazul în care statul membru prezint ă un program na țional și o serie de programe regionale, măsurile și/sau tipurile de opera țiuni sunt programate fie la nivel național, fie la nivel regional ș i se asigur ă coerența între strategiile programelor na ționale și regionale. (3) Statele membre cu programe regionale pot s ă prezinte spre aprobare în conformitate cu articolul 10 alineatul (2) și un cadru na țional care să con țină elementele comune ale acestor programe, f ără o alocare bugetar ă separată. Cadrele na ționale ale statelor membre cu programe regionale pot conține, de asemenea, un tabel care rezum ă, pe regiuni ș i pe ani, contribu ția totală a FEADR pentru statul membru vizat pentru întreaga perioad ă de programare. Articolul 7 Subprograme tematice (1) Cu scopul de a contribui la îndeplinirea priorit ăților Uniunii în materie de dezvoltare rural ă, statele membre pot include în programele lor de dezvoltare rural ă subprograme tematice care s ă ră spundă nevoilor specifice. Astfel de subprograme tematice se pot referi, printre altele, la: (a) tinerii fermieri; (b) fermele mici men ționate la articolul 19 alineatul (2) al treilea paragraf; (c) zonele montane men ționate la articolul 32 alineatul (2); (d) lanțurile scurte de aprovizionare; (e) femeile din zonele rurale; (f) atenuarea schimb ărilor climatice și adaptarea la acestea, precum și biodiversitatea. Anexa IV con ține o listă orientativ ă a măsurilor și a tipurilor de operațiuni deosebit de importante pentru fiecare subprogram tematic. (2) Subprogramele tematice pot aborda, de asemenea, nevoi specifice legate de restructurarea sectoarelor agricole cu un impact semnificativ asupra dezvolt ării unei anumite zone rurale. (3) Ratele de sprijin prev ăzute în anexa II pot fi majorate cu 10 puncte procentuale suplimentare în cazul opera țiunilor spri jinite în cadrul subprogramelor tematice care vizeaz ă fermele mici și lanțurile scurte de aprovizionare, atenuarea schimb ările climatice și adaptarea la acestea, precum și biodiversitatea. În cazul tinerilor fermieri și al zonelor montane, ratele maxime ale sprijinului pot fi majorate în conformitate cu anexa II. Cu toate acestea, rata maxim ă a sprijinului combinat nu dep ășește 90 %. Articolul 8 Conținutul programelor de dezvoltare rural ă (1) Pe lâng ă elementele men ționate la articolul 27 din Regu lamentul (UE) nr. 1303/2013, fiecare program de dezvoltare rurală include: (a) evaluarea ex ante la care se face referire la articolul 55 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013; (b) o analiz ă SWOT a situa ției și identificarea nevoilor care trebuie abordate în zona geografic ă acoperit ă de program. Analiza este structurat ă în jurul priorit ăților Uniunii în materie de dezvoltare rurală . Nevoile specifice în ceea ce privește protec ția mediului, atenuarea schimb ărilor climatice și adaptarea la acestea, precum și inovarea sunt evaluate în lumina tuturor priorit ăților Uniunii în materie de dezvoltare rural ă, în vederea identific ării soluțiilor relevante în aceste trei domenii, la nivelul fiecă rei priorit ăți;RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/501 339 FEADR (c) o descriere a strategiei care demonstreaz ă că: (i) pentru fiecare dintre ariile de interven ție ale priori tăților Uniunii în materie de dezvoltare rural ă incluse în program sunt stabilite obiective adecvate, bazate pe indicatorii comuni men ționați la articolul 69 și, acolo unde este necesar, pe indicatorii specifici programelor; (ii) în ceea ce prive ște fiecare dintre ariile de interven ție ale priorităților Uniunii în materie de dezvoltare rural ă incluse în program, sunt selectate combina ții relevante de m ăsuri pe baza unei logici de interven ție solide sprijinite de evaluarea ex ante men ționată la litera (a) și de analiza men ționată la litera (b); (iii) alocarea resurselor financiare pentru m ăsurile din cadrul programului este justificat ă și adecvată pentru atingerea obiectivelor stabilite; (iv) nevoile specifice legate de condi țiile specifice la nivel regional sau subregional sunt luate în considerare și abordate în mod concret prin combina ții de măsuri sau de subprograme tematice, concepute în mod adecvat; (v) programul con ține o abordare adecvat ă în privin ța inovării, în vederea îndeplinirii priorit ăților Uniunii în materie de dezvoltare rural ă, inclusiv PEI privind productivitatea și durabilitatea agriculturii, în privin ța protecției mediului, inclusiv a nevoilor specifice ale zonelor Natura 2000, precum și în privin ța atenuării efectelor schimb ărilor climatice și a adaptării la acestea; (vi) au fost luate m ăsuri pentru a se asigura disponibilitatea la un nivel suficient a capacit ății consultative cu privire la cerințele de reglementare și cu privire la ac țiunile legate de inovare; (d) pentru fiecare condi ționalitate ex ante, stabilit ă în confor mitate cu articolul 19, și respectiv partea II din anexa XI la Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 pentru condi ționalitățile generale ex ante cu, precum și în conformitate cu anexa V la prezentul regulament, o evaluare în urma c ăreia să reias ă care dintre condi țiile ex ante sunt aplicabile programului și care dintre ele sunt îndeplinite la data prezent ării acordului de parteneriat și a programului. În cazul în care condiț ionalitățile ex ante aplicabile nu sunt îndeplinite, programul con ține o descriere a ac țiunilor care trebuie întreprinse, a organismelor responsabile și a calendarului pentru aceste ac țiuni în conformitate cu rezumatul prezentat în acordul de parteneriat. (e) o descriere a cadrului de performan ță instituit în sensul articolului 21 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013; (f) o descriere a fiec ărei măsuri selectate; (g) planul de evaluare men ționat la articolul 56 din Regula mentul (UE) nr. 1303/2013. Statele membre asigur ă sufi ciente resurse pentru abordarea nevoilor care au fost iden tificate și pentru asigurarea unei monitoriz ări și a unei evaluări adecvate; (h) un plan de finan țare care să cuprind ă: (i) un tabel care s ă prezinte, în conformitate cu articolul 58 alineatul (4), contribu ția totală a FEADR planificat ă pentru fiecare an. Dac ă este cazul, acest tabel indică separat, în cadrul contribu ției totale a FEADR, creditele prev ăzute pentru regiunile mai pu țin dezvoltate și fondurile transferate în FEADR în aplicarea articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013. Contribu ția anuală planificat ă a FEADR este compatibil ă cu cadrul financiar multianual; (ii) un tabel care s ă prezinte, pentru fiecare m ăsură, pentru fiecare tip de opera țiune care beneficiaz ă de o anumit ă rată a contribu ției FEADR și pentru asisten ța tehnică, contribuția totală planificat ă a Uniunii și rata aplicabil ă a contribu ției FEADR. Dac ă este cazul, acest tabel indic ă separat rata contribu ției FEADR pentru regiunile mai puțin dezvoltate și pentru alte regiuni; (i) un plan al indicatorilor, împă rțit pe arii de interven ție, care să conțină obiectivele men ționate la articolul 8 alineatul (1) litera (c) punctul (i) și realizările planificate și cheltuielile planificate, pentru fiecare m ăsură de dezvoltare rural ă selectată în legătură cu o arie de interven ție corespunz ă toare; (j) dacă este cazul, un tabel care s ă indice, pentru fiecare măsură, fondurile na ționale suplimentare acordate în conformitate cu articolul 82; (k) după caz dac ă este necesar, lista cu schemele de ajutoare aflate sub incidenț a articolului 81 alineatul (1) care urmează să fie utilizate în scopul implement ării programelor; (l) informaț ii cu privire la complementaritatea cu m ăsurile finanț ate de alte instrumente ale politicii agricole comune și din fondurile structurale și de investi ții europene („SIE”); (m) măsuri de punere în aplicare a programelor, inclusiv: (i) desemnarea de c ătre statul membru în cauz ă a tuturor autorităților menționate la articolul 65 alineatul (2) și, cu titlu informativ, o descriere sumară a structurii de management și de control; (ii) o descriere a procedurilor de monitorizare și de evaluare, precum și componen ța comitetului de moni torizare; (iii) dispozi ții prin care s ă se asigure publicitatea progra mului, inclusiv prin intermediul re țelei rurale naționale men ționate la articolul 54; (iv) o descriere a abord ării care prevede principii cu privire la stabilirea criteriilor de selec ție a opera țiunilor și a strategiilor de dezvoltare local ă, care țin seama de obiectivele relevante; în acest context, statele membre pot prevedea s ă se acorde prioritate IMM-urilor care au legătură cu sectorul agricol și silvic.RO L 347/502 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 Toate aceste priorit ăți contribuie la realizarea obiectivelor trans versale legate de inovare, de protec ția mediului ș i de atenuarea schimbărilor climatice și de adaptarea la acestea. Programele pot aborda mai pu țin de ș ase priorit ăți, dacă acest lucru este justificat pe baza punctelor tari, a punctelor slabe, a oportuni tăților și a amenin țărilor („analiza SWOT”) și a evaluării ex ante. Fiecare program abordeaz ă cel puțin patru priorit ăți. Atunci când un stat membru prezint ă un program na țional și un set de programe regionale, programul na țional poate aborda mai puțin de patru priorit ăți. În programe pot fi incluse și alte arii de interven ție pentru a urmări una dintre priorit ăți, în cazul în care acest lucru este justificat și poate fi m ăsurat. TITLUL II PROGRAMAREA CAPITOLUL I Conținutul program ării Articolul 6 Programe de dezvoltare rural ă (1) FEADR intervine în statele membre prin intermediul programelor de dezvoltare rural ă. Programele respective imple mentează o strategie care vizeaz ă realizarea priorit ăților Uniunii în materie de dezvoltare rural ă printr-un set de m ăsuri, astfel cum sunt definite în titlul III. Sprijinul din FEADR se solicit ă pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare rural ă urmărite prin prioritățile Uniunii. (2) Un stat membru poate prezenta fie un program unic care să acopere întregul s ău teritoriu, fie un set de programe regionale. Ca alternativ ă, în cazuri justificate corespunză tor, acesta poate prezenta un program na țional și un set de programe regionale. În cazul în care statul membru prezint ă un program na țional și o serie de programe regionale, măsurile și/sau tipurile de opera țiuni sunt programate fie la nivel național, fie la nivel regional ș i se asigur ă coerența între strategiile programelor na ționale și regionale. (3) Statele membre cu programe regionale pot s ă prezinte spre aprobare în conformitate cu articolul 10 alineatul (2) și un cadru na țional care să con țină elementele comune ale acestor programe, f ără o alocare bugetar ă separată. Cadrele na ționale ale statelor membre cu programe regionale pot conține, de asemenea, un tabel care rezum ă, pe regiuni ș i pe ani, contribu ția totală a FEADR pentru statul membru vizat pentru întreaga perioad ă de programare. Articolul 7 Subprograme tematice (1) Cu scopul de a contribui la îndeplinirea priorit ăților Uniunii în materie de dezvoltare rural ă, statele membre pot include în programele lor de dezvoltare rural ă subprograme tematice care s ă ră spundă nevoilor specifice. Astfel de subprograme tematice se pot referi, printre altele, la: (a) tinerii fermieri; (b) fermele mici men ționate la articolul 19 alineatul (2) al treilea paragraf; (c) zonele montane men ționate la articolul 32 alineatul (2); (d) lanțurile scurte de aprovizionare; (e) femeile din zonele rurale; (f) atenuarea schimb ărilor climatice și adaptarea la acestea, precum și biodiversitatea. Anexa IV con ține o listă orientativ ă a măsurilor și a tipurilor de operațiuni deosebit de importante pentru fiecare subprogram tematic. (2) Subprogramele tematice pot aborda, de asemenea, nevoi specifice legate de restructurarea sectoarelor agricole cu un impact semnificativ asupra dezvolt ării unei anumite zone rurale. (3) Ratele de sprijin prev ăzute în anexa II pot fi majorate cu 10 puncte procentuale suplimentare în cazul opera țiunilor spri jinite în cadrul subprogramelor tematice care vizeaz ă fermele mici și lanțurile scurte de aprovizionare, atenuarea schimb ările climatice și adaptarea la acestea, precum și biodiversitatea. În cazul tinerilor fermieri și al zonelor montane, ratele maxime ale sprijinului pot fi majorate în conformitate cu anexa II. Cu toate acestea, rata maxim ă a sprijinului combinat nu dep ășește 90 %. Articolul 8 Conținutul programelor de dezvoltare rural ă (1) Pe lâng ă elementele men ționate la articolul 27 din Regu lamentul (UE) nr. 1303/2013, fiecare program de dezvoltare rurală include: (a) evaluarea ex ante la care se face referire la articolul 55 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013; (b) o analiz ă SWOT a situa ției și identificarea nevoilor care trebuie abordate în zona geografic ă acoperit ă de program. Analiza este structurat ă în jurul priorit ăților Uniunii în materie de dezvoltare rurală . Nevoile specifice în ceea ce privește protec ția mediului, atenuarea schimb ărilor climatice și adaptarea la acestea, precum și inovarea sunt evaluate în lumina tuturor priorit ăților Uniunii în materie de dezvoltare rural ă, în vederea identific ării soluțiilor relevante în aceste trei domenii, la nivelul fiecă rei priorit ăți;RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/501 340 (v) referitor la dezvoltarea local ă, acolo unde este cazul, o descriere a mecanismelor de asigurare a coeren ței între activitățile avute în vedere în cadrul strategiilor de dezvoltare local ă, a măsurii „cooperare” men ționată în articolul 35 și a măsurii „servicii de baz ă și reînnoirea satelor în zonele rurale” men ționată în articolul 20, inclusiv rela țiile dintre zonele rurale și cele urbane; (n) măsurile luate în vederea implic ării partenerilor men ționaț i la articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 și un rezumat al rezultatelor consult ării partenerilor; (o) dacă este cazul, structura re țelei rurale na ționale dup ă cum se menționează la articolul 54 alineatul (3) și dispozițiile privind gestionarea acesteia, care ar constitui baza pentru planurile sale anuale de ac țiune. (2) Dac ă un program de dezvoltare rural ă conține subprograme tematice, fiecare dintre acestea cuprinde: (a) o analiz ă specific ă a situa ției bazată pe o metodologie SWOT și identificarea nevoilor care urmeaz ă să fie abordate în cadrul subprogramului; (b) obiective specifice la nivel de subprogram ș i o selecție de măsuri bazate pe o definire detaliat ă a logicii de interven ție a subprogramului respectiv, inclusiv o evaluare a contri buției preconizate a m ăsurilor alese pentru atingerea obiec tivelor; (c) un plan specific separat al indicatorilor, cu realiz ările plani ficate și cheltuielile planificate pentru fiecare m ăsură de dezvoltare rural ă selectată în legătură cu o arie de interven ție corespunz ătoare. (3) Comisia adopt ă acte de punere în aplicare pentru stabilirea normelor privind prezentarea elementelor descrise la alineatele (1) și (2) în programele de dezvoltare rural ă și privind conținutul cadrelor na ționale men ționate la articolul 6 alineatul (3). Respectivele acte de punere în aplicare se adopt ă în confor mitate cu procedura de examinare men ționată la articolul 84. CAPITOLUL II Pregă tirea, aprobarea și modificarea programelor de dezvoltare rurală Articolul 9 Condiționalități ex ante Pe lângă condiț ionalitățile generale ex ante, men ționate în partea II din anexa XI la Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, condiț ionalitățile ex ante men ționate în anexa V la prezentul regulament se aplic ă în cazul program ării FEADR, dac ă sunt relevante și aplicabile obiectivelor specifice urm ărite în cadrul priorităților programului. Articolul 10 Aprobarea programelor de dezvoltare rural ă (1) Statele membre prezint ă Comisiei, pentru fiecare program de dezvoltare rural ă, o propunere care conț ine informaț iile menționate la articolul 8. (2) Fiecare program de dezvoltare rural ă este aprobat de Comisie prin intermediul unui act de punere în aplicare. Articolul 11 Modificarea programelor de dezvoltare rural ă Cererile statelor membre de modificare a programelor se aprob ă în conformitate cu urmă toarele proceduri: (a) Comisia decide, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, asupra cererilor de modificare a programelor care vizează: (i) o modificare a strategiei programului printr-o modi ficare de peste 50 % a obiectivului cuantificat aferent unei arii de interven ție; (ii) o modificare a ratei contribu ției FEADR din cadrul uneia sau mai multor m ăsuri; (iii) o modificare a contribu ției totale a Uniunii sau a repar tizării anuale a acesteia la nivel de program; (b) Comisia aprob ă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, cererile de modificare a programelor în toate celelalte cazuri. Printre aceste modific ări se num ără în special: (i) introducerea sau retragerea unor m ăsuri sau tipuri de operațiuni; (ii) modific ări ale descrierii m ăsurilor, inclusiv modific ări ale condițiilor de eligibilitate; (iii) un transfer de fonduri între m ăsurile implementate cu rate diferite ale contribuț iei FEADR; Cu toate acestea, în sensul literei (b) punctele (i) - (iii), atunci când transferul de fonduri vizeaz ă mai pu țin de 20 % din fondurile alocate pentru o m ăsură și mai puțin de 5 % din contribuția totală a FEADR la program, se consider ă că aprobarea este acordat ă în cazul în care Comisia nu a luat o decizie referitoare la cerere în termen de 42 de zile lucrătoare de la primirea cererii. Acest termen nu include perioada care începe în ziua urm ătoare datei la care Comisia a trimis statului membru observa țiile sale ș i se încheie în ziua în care statul membru a ră spuns la aceste observa ții.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/503 341 FEADR (c) Aprobarea din partea Comisiei nu este necesar ă în cazul corecturilor unor erori materiale sau de redactare care nu afectează implementarea politicii și a măsurilor. Statele membre informează Comisia cu privire la modific ările respective. Articolul 12 Norme privind procedurile și calendarele Comisia adopt ă acte de punere în aplicare pentru stabilirea normelor privind procedurile și calendarele pentru: (a) aprobarea programelor de dezvoltare rural ă și a cadrelor naționale; (b) prezentarea și aprobarea propunerilor de modificare a programelor de dezvoltare rural ă și a propunerilor de modi ficare a cadrelor na ționale, inclusiv intrarea lor în vigoare și frecvența cu care acestea urmeaz ă să fie prezentate în timpul perioadei de programare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în confor mitate cu procedura de examinare men ționată la articolul 84. TITLUL III SPRIJINUL PENTRU DEZVOLTAREA RURAL Ă CAPITOLUL I Măsuri Articolul 13 Măsuri Fiecare m ăsură de dezvoltare rural ă este programat ă astfel încât să contribuie în mod specific la realizarea uneia sau mai multor priorități ale Uniunii în materie de dezvoltare rural ă. O listă orientativă a măsurilor deosebit de importante pentru priori tățile Uniunii este prev ăzută în anexa VI. Articolul 14 Transfer de cuno ștințe și acțiuni de informare (1) În cadrul acestei m ăsuri se acord ă sprijin pentru ac țiuni de formare profesional ă și de dobândire de competen țe, acti vități demonstrative și acțiuni de informare. Ac țiunile de formare profesional ă și de dobândire de competen țe pot include cursuri de formare, ateliere de lucru și îndrumare profe sională. De asemenea, sprijinul poate fi acordat pentru schimburi pe termen scurt la nivelul conducerii exploata țiilor și a pădurilor, precum și pentru vizite în exploata ții și în pă duri. (2) În cadrul acestei m ăsuri, sprijinul se acord ă în beneficiul persoanelor angajate în sectoarele agricol, alimentar și silvic, al gestionarilor de terenuri și al altor actori economici care sunt IMM-uri care î și desfășoară activitatea în zone rurale. Beneficiarii sprijinului sunt furnizorii de servicii de formare sau de alte servicii de transfer de cuno ștințe și de acțiuni de informare. (3) Sprijinul acordat în cadrul acestei m ăsuri nu vizeaz ă cursurile de instruire sau de formare care fac parte din programele sau sistemele normale de înv ățământ de nivel secundar sau superior. Organismele care ofer ă servicii de transfer de cuno ștințe și servicii de informare dispun de capacit ățile corespunz ătoare, și anume de personal calificat și de formare periodic ă, pentru a îndeplini cu succes aceast ă sarcină. (4) Costurile eligibile din cadrul acestei m ăsuri sunt costurile legate de organizarea și de furnizarea transferului de cuno ștințe sau ale ac țiunii de informare. În cazul proiectelor demonstrative, sprijinul poate acoperi, de asemenea, costurile de investi ții rele vante. Costurile aferente deplas ărilor, cazării și diurnei partici panților, precum și costurile înlocuirii fermierilor sunt, de asemenea, eligibile pentru sprijin. Toate costurile identificate în temeiul prezentului alineat se pl ătesc beneficiarului. (5) Pentru a se asigura diferen țierea clar ă a schemelor de schimb în cadrul exploata țiilor și al pă durilor, precum și a vizitelor în exploata ții și în pă duri față de măsuri similare din cadrul altor scheme ale Uniunii, Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 83 în ceea ce privește durata și conținutul schemelor de schimb în cadrul exploatațiilor și al pă durilor, precum și ale vizitelor în exploatații și în pă duri. (6) Comisia adopt ă acte de punere în aplicare prin care stabilește normele privind modalit ățile de plat ă a costurilor suportate de participan ți, inclusiv prin utilizarea de vouchere sau alte forme similare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în confor mitate cu procedura de examinare men ționată la articolul 84. Articolul 15 Servicii de consiliere, servicii de gestionare a exploata ției și servicii de înlocuire în cadrul exploata ției (1) În cadrul acestei m ăsuri, se acord ă sprijin pentru: (a) a ajuta fermierii, tinerii fermieri astfel cum au fost defini ți în prezentul regulament, de țină torii de pă duri, alți gestionari de terenuri și IMM-urile din zonele rurale s ă beneficieze de servicii de consiliere în vederea amelior ării atât a perfor manțelor economice și de mediu ale exploata țiilor, întreprin derilor și/sau investi țiilor lor, cât și a capacit ății acestora de a genera beneficii pentru clim ă și de a fi reziliente la schim bările climatice;RO L 347/504 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 (v) referitor la dezvoltarea local ă, acolo unde este cazul, o descriere a mecanismelor de asigurare a coeren ței între activitățile avute în vedere în cadrul strategiilor de dezvoltare local ă, a măsurii „cooperare” men ționată în articolul 35 și a măsurii „servicii de baz ă și reînnoirea satelor în zonele rurale” men ționată în articolul 20, inclusiv rela țiile dintre zonele rurale și cele urbane; (n) măsurile luate în vederea implic ării partenerilor men ționaț i la articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 și un rezumat al rezultatelor consult ării partenerilor; (o) dacă este cazul, structura re țelei rurale na ționale dup ă cum se menționează la articolul 54 alineatul (3) și dispozițiile privind gestionarea acesteia, care ar constitui baza pentru planurile sale anuale de ac țiune. (2) Dac ă un program de dezvoltare rural ă conține subprograme tematice, fiecare dintre acestea cuprinde: (a) o analiz ă specific ă a situa ției bazată pe o metodologie SWOT și identificarea nevoilor care urmeaz ă să fie abordate în cadrul subprogramului; (b) obiective specifice la nivel de subprogram ș i o selecție de măsuri bazate pe o definire detaliat ă a logicii de interven ție a subprogramului respectiv, inclusiv o evaluare a contri buției preconizate a m ăsurilor alese pentru atingerea obiec tivelor; (c) un plan specific separat al indicatorilor, cu realiz ările plani ficate și cheltuielile planificate pentru fiecare m ăsură de dezvoltare rural ă selectată în legătură cu o arie de interven ție corespunz ătoare. (3) Comisia adopt ă acte de punere în aplicare pentru stabilirea normelor privind prezentarea elementelor descrise la alineatele (1) și (2) în programele de dezvoltare rural ă și privind conținutul cadrelor na ționale men ționate la articolul 6 alineatul (3). Respectivele acte de punere în aplicare se adopt ă în confor mitate cu procedura de examinare men ționată la articolul 84. CAPITOLUL II Pregă tirea, aprobarea și modificarea programelor de dezvoltare rurală Articolul 9 Condiționalități ex ante Pe lângă condiț ionalitățile generale ex ante, men ționate în partea II din anexa XI la Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, condiț ionalitățile ex ante men ționate în anexa V la prezentul regulament se aplic ă în cazul program ării FEADR, dac ă sunt relevante și aplicabile obiectivelor specifice urm ărite în cadrul priorităților programului. Articolul 10 Aprobarea programelor de dezvoltare rural ă (1) Statele membre prezint ă Comisiei, pentru fiecare program de dezvoltare rural ă, o propunere care conț ine informaț iile menționate la articolul 8. (2) Fiecare program de dezvoltare rural ă este aprobat de Comisie prin intermediul unui act de punere în aplicare. Articolul 11 Modificarea programelor de dezvoltare rural ă Cererile statelor membre de modificare a programelor se aprob ă în conformitate cu urmă toarele proceduri: (a) Comisia decide, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, asupra cererilor de modificare a programelor care vizează: (i) o modificare a strategiei programului printr-o modi ficare de peste 50 % a obiectivului cuantificat aferent unei arii de interven ție; (ii) o modificare a ratei contribu ției FEADR din cadrul uneia sau mai multor m ăsuri; (iii) o modificare a contribu ției totale a Uniunii sau a repar tizării anuale a acesteia la nivel de program; (b) Comisia aprob ă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, cererile de modificare a programelor în toate celelalte cazuri. Printre aceste modific ări se num ără în special: (i) introducerea sau retragerea unor m ăsuri sau tipuri de operațiuni; (ii) modific ări ale descrierii m ăsurilor, inclusiv modific ări ale condițiilor de eligibilitate; (iii) un transfer de fonduri între m ăsurile implementate cu rate diferite ale contribuț iei FEADR; Cu toate acestea, în sensul literei (b) punctele (i) - (iii), atunci când transferul de fonduri vizeaz ă mai pu țin de 20 % din fondurile alocate pentru o m ăsură și mai puțin de 5 % din contribuția totală a FEADR la program, se consider ă că aprobarea este acordat ă în cazul în care Comisia nu a luat o decizie referitoare la cerere în termen de 42 de zile lucrătoare de la primirea cererii. Acest termen nu include perioada care începe în ziua urm ătoare datei la care Comisia a trimis statului membru observa țiile sale ș i se încheie în ziua în care statul membru a ră spuns la aceste observa ții.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/503 342 (b) a promova înfiin țarea de servicii de gestionare a exploa tațiilor, de servicii de înlocuire în cadrul exploata ției și de servicii de consiliere agricol ă, precum și servicii de consiliere în sectorul silvic, inclusiv sistemul de consiliere agricol ă menționat la articolele 12-14 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013; (c) a promova formarea profesional ă a consultan ților. (2) Beneficiarii sprijinului prev ăzut la alineatul (1) literele (a) și (c) sunt furnizorii de servicii de consiliere sau de formare. Sprijinul prev ăzut la alineatul (1) litera (b) se acord ă autorității sau organismului selectat pentru înfiin țarea serviciilor de gestionare a exploata țiilor, a serviciilor de înlocuire în cadrul exploatației și a serviciilor de consiliere agricol ă sau de consiliere în sectorul silvic. (3) Autorit ățile sau organismele selectate pentru a oferi servicii de consiliere dispun de resurse corespunz ătoare, și anume de personal calificat și care beneficiaz ă de formare periodică, precum și de experien ță consultativ ă și de fiabilitate în ceea ce prive ște domeniile de consiliere. Beneficiarii care intr ă sub incidenț a acestei m ăsuri sunt selecta ți prin licita ție. Procedura de selec ție este reglementat ă de legisla ția privind achizițiile publice și este deschis ă atât organismelor publice, cât și celor private. Aceasta este obiectiv ă, iar candida ții aflați în situație de conflict de interese sunt exclu și. Atunci când ofer ă consiliere, serviciile de consiliere respect ă obligațiile de nedivulgare prev ăzute la articolul 13 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013. (4) Serviciile de consiliere destinate individual fermierilor, tinerilor fermieri astfel cum au fost defini ți în prezentul regu lament și altor gestionari de terenuri sunt legate de cel pu țin una dintre priorit ățile Uniunii în materie de dezvoltare rural ă și vizează cel puțin unul dintre urm ătoarele elemente: (a) obliga țiile, la nivel de exploata ție, care decurg din cerin țele de reglementare în materie de gestionare și/sau din stan dardele privind bunele condi ții agricole și de mediu prevăzute la titlul VI capitolul 1 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013; (b) dacă este cazul, practicile agricole benefice pentru clim ă și mediu prev ăzute la titlul III capitolul 3 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 și întreținerea suprafe ței agricole la care se face referire la articolul 4 alineatul (1) litera (c) din Regu lamentul (UE) nr. 1307/2013; (c) măsurile, la nivel de exploata ție, prevăzute în programele de dezvoltare rural ă care urm ăresc promovarea moderniz ării exploatațiilor, consolidarea competitivit ății, integrarea secto rială, inovarea și orientarea spre pia ță, precum și promovarea antreprenoriatului; (d) cerințele definite de statele membre în vederea punerii în aplicare a articolului 11 alineatul (3) din Directiva-cadru privind apa; (e) cerințele definite de statele membre în vederea punerii în aplicare a articolului 55 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, în special respectarea principiilor generale ale gestion ării integrate a d ăunătorilor men ționată la articolul 14 din Directiva 2009/128/CE; sau (f) acolo unde este relevant, standardele de securitate la locul de muncă sau standardele de securitate care au leg ătură cu exploatația agricolă; (g) consiliere specific ă acordat ă fermierilor care se stabilesc pentru prima dată . Consilierea poate viza, de asemenea, alte aspecte și în special informațiile legate de atenuarea schimb ărilor climatice și de adaptarea la acestea, de biodiversitate și de protec ția apelor astfel cum figureaz ă în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 sau aspecte legate de performan țele economice și de mediu ale exploata ției agricole, inclusiv aspectele privind competitivitatea Aceasta poate cuprinde consiliere pentru dezvoltarea lan țurilor scurte de aprovizionare, agricultura ecologică și aspectele legate de s ănătate în zootehnie. (5) Serviciile de consiliere destinate de ținătorilor de p ăduri acoperă cel puțin obligațiile relevante prev ăzute în Directivele 92/43/CEE, 2009/147/CE și Directiva-cadru privind apa. Aceste servicii de consiliere pot viza, de asemenea, aspecte legate de performan țele economice și de mediu ale exploata ției forestiere. (6) Serviciile de consiliere destinate IMM-urilor pot viza aspecte legate de performan țele economice și de mediu ale întreprinderii. (7) Dac ă este adecvat și justificat corespunz ător, consilierea poate fi oferit ă, parțial, în grup, luându-se îns ă în considerare situația fiecărui utilizator al serviciilor respective. (8) Sprijinul prev ăzut la alineatul (1) literele (a) și (c) este limitat la cuantumurile maxime prev ăzute în anexa II. Sprijinul prev ăzut la alineatul (1) litera (b) se acord ă degresiv pe o perioad ă de maximum cinci ani de la stabilire. Articolul 16 Scheme de calitate pentru produse agricole și alimentare (1) În cadrul acestei m ăsuri se acord ă sprijin fermierilor ș i grupurilor de fermieri care particip ă pentru prima dat ă la: (a) schemele de calitate instituite în cadrul urm ătoarelor regu lamente și dispoziții:RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/505 343 FEADR (i) Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 ); (ii) Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului ( 2 ); (iii) Regulamentul (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European și al Consiliului ( 3 ); (iv) Regulamentul (CEE) nr. 1601/91 al Consiliului ( 4 ); (v) partea II titlul II capitolul I sec țiunea 2 din Regula mentul (UE) nr. 1308/2013 al Consiliului în ceea ce privește vinul. (b) schemele de calitate, inclusiv schemele de certificare a exploatațiilor agricole, pentru produse agricole și alimentare sau pentru bumbac, recunoscute de statele membre ca înde plinind urm ătoarele criterii: (i) specificitatea produsului final din cadrul acestor scheme derivă din obliga ții clare privind garantarea: — caracteristicilor specifice ale produselor, — metodelor specifice de cultivare sau de produc ție, sau — unei calit ăți a produsului final care dep ășește semni ficativ standardele comerciale aplicabile produselor de larg consum în ceea ce prive ște sănătatea public ă, sănătatea animalelor sau a plantelor, bun ăstarea animalelor sau protec ția mediului; (ii) schema este deschis ă tuturor produc ătorilor; (iii) schema implic ă respectarea unor specifica ții obligatorii ale produsului, acest lucru fiind verificat de autorit ățile publice sau de un organism independent de inspecț ie; (iv) schema este transparent ă și asigură trasabilitatea completă a produselor; sau (c) scheme voluntare de certificare a produselor agricole recu noscute de statele membre ca aplicând orient ările UE privind cele mai bune practici pentru sistemele de certificare voluntară a produselor agricole și alimentare. (2) Sprijinul în cadrul acestei m ăsuri poate acoperi, de asemenea, costuri care decurg din activit ăți de informare și promovare puse în aplicare de grupuri de produc ători pe piața internă, privind produse care fac obiectul unei scheme de calitate care beneficiaz ă de sprijin în conformitate cu alineatul (1). (3) Sprijinul prev ăzut la alineatul (1) se acord ă sub forma unui stimulent financiar anual al c ărui nivel se stabile ște în funcție de nivelul costurilor fixe rezultate din participarea la schemele pentru care se acord ă sprijin, în decursul unei perioade de maximum cinci ani. În scopul aplic ării prezentului alineat, „costuri fixe” înseamn ă costurile aferente ader ării la o schem ă de calitate care bene ficiază de sprijin și cotizația anuală de participare la schema respectivă, inclusiv, dac ă este cazul, cheltuielile aferente controalelor necesare pentru verificarea respect ării specifica țiilor schemei. În sensul prezentului articol, „fermier” înseamn ă fermier activ în înțelesul articolului 9 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013. (4) Sprijinul este limitat la rata maxim ă a sprijinului și cuantumul prev ăzute în anexa II. (5) Pentru a ține seama de noul drept al Uniunii care poate afecta sprijinul din cadrul acestei m ăsuri și pentru a asigura coerența cu alte instrumente ale Uniunii privind promovarea măsurilor agricole și a preveni denaturarea concuren ței, Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate în confor mitate cu articolul 83 în ceea ce prive ște schemele specifice ale Uniunii care fac obiectul alineatului (1) litera (a) și caracteristicile grupurilor de produc ători și ale tipurilor de ac țiuni care pot beneficia de sprijin în temeiul alineatului (2), stabilirea condiț iilor de prevenire a discrimin ării împotriva anumitor produse; și stabilirea condi țiilor pe baza c ărora mărcile comerciale sunt excluse de la acordarea sprijinului. Articolul 17 Investiții în active fizice (1) În cadrul acestei m ăsuri se acord ă sprijin pentru investi ții tangibile și/sau intangibile care: (a) amelioreaz ă nivelul global de performan ță și de durabilitate al exploata ției agricole; (b) vizeaz ă prelucrarea, comercializarea și/sau dezvoltarea produselor agricole care fac obiectul anexei I la tratat sau ale bumbacului, cu excep ția produselor pesc ărești;rezultatul procesului de produc ție poate fi un produs care nu face obiectul anexei respective;RO L 347/506 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 ( 1 ) Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (JO L 343, 14.12.2012, p. 1). ( 2 ) Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului din 28 iunie 2007 privind produc ția ecologic ă și etichetarea produselor ecologice, precum și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2092/91 (JO L 189, 20.7.2007, p. 1). ( 3 ) Regulamentul (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea ș i protecția indica țiilor geografice ale băuturilor spirtoase și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului (JO L 39, 13.2.2008, p. 16). ( 4 ) Regulamentul (CEE) nr. 1601/91 al Consiliului din 10 iunie 1991 de stabilire a normelor generale privind definirea, descrierea și prezentarea vinurilor aromatizate, a b ăuturilor aromatizate pe baz ă de vin și a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole (JO L 149, 14.6.1991, p. 1).(b) a promova înfiin țarea de servicii de gestionare a exploa tațiilor, de servicii de înlocuire în cadrul exploata ției și de servicii de consiliere agricol ă, precum și servicii de consiliere în sectorul silvic, inclusiv sistemul de consiliere agricol ă menționat la articolele 12-14 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013; (c) a promova formarea profesional ă a consultan ților. (2) Beneficiarii sprijinului prev ăzut la alineatul (1) literele (a) și (c) sunt furnizorii de servicii de consiliere sau de formare. Sprijinul prev ăzut la alineatul (1) litera (b) se acord ă autorității sau organismului selectat pentru înfiin țarea serviciilor de gestionare a exploata țiilor, a serviciilor de înlocuire în cadrul exploatației și a serviciilor de consiliere agricol ă sau de consiliere în sectorul silvic. (3) Autorit ățile sau organismele selectate pentru a oferi servicii de consiliere dispun de resurse corespunz ătoare, și anume de personal calificat și care beneficiaz ă de formare periodică, precum și de experien ță consultativ ă și de fiabilitate în ceea ce prive ște domeniile de consiliere. Beneficiarii care intr ă sub incidenț a acestei m ăsuri sunt selecta ți prin licita ție. Procedura de selec ție este reglementat ă de legisla ția privind achizițiile publice și este deschis ă atât organismelor publice, cât și celor private. Aceasta este obiectiv ă, iar candida ții aflați în situație de conflict de interese sunt exclu și. Atunci când ofer ă consiliere, serviciile de consiliere respect ă obligațiile de nedivulgare prev ăzute la articolul 13 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013. (4) Serviciile de consiliere destinate individual fermierilor, tinerilor fermieri astfel cum au fost defini ți în prezentul regu lament și altor gestionari de terenuri sunt legate de cel pu țin una dintre priorit ățile Uniunii în materie de dezvoltare rural ă și vizează cel puțin unul dintre urm ătoarele elemente: (a) obliga țiile, la nivel de exploata ție, care decurg din cerin țele de reglementare în materie de gestionare și/sau din stan dardele privind bunele condi ții agricole și de mediu prevăzute la titlul VI capitolul 1 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013; (b) dacă este cazul, practicile agricole benefice pentru clim ă și mediu prev ăzute la titlul III capitolul 3 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 și întreținerea suprafe ței agricole la care se face referire la articolul 4 alineatul (1) litera (c) din Regu lamentul (UE) nr. 1307/2013; (c) măsurile, la nivel de exploata ție, prevăzute în programele de dezvoltare rural ă care urm ăresc promovarea moderniz ării exploatațiilor, consolidarea competitivit ății, integrarea secto rială, inovarea și orientarea spre pia ță, precum și promovarea antreprenoriatului; (d) cerințele definite de statele membre în vederea punerii în aplicare a articolului 11 alineatul (3) din Directiva-cadru privind apa; (e) cerințele definite de statele membre în vederea punerii în aplicare a articolului 55 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, în special respectarea principiilor generale ale gestion ării integrate a d ăunătorilor men ționată la articolul 14 din Directiva 2009/128/CE; sau (f) acolo unde este relevant, standardele de securitate la locul de muncă sau standardele de securitate care au leg ătură cu exploatația agricolă; (g) consiliere specific ă acordat ă fermierilor care se stabilesc pentru prima dată . Consilierea poate viza, de asemenea, alte aspecte și în special informațiile legate de atenuarea schimb ărilor climatice și de adaptarea la acestea, de biodiversitate și de protec ția apelor astfel cum figureaz ă în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 sau aspecte legate de performan țele economice și de mediu ale exploata ției agricole, inclusiv aspectele privind competitivitatea Aceasta poate cuprinde consiliere pentru dezvoltarea lan țurilor scurte de aprovizionare, agricultura ecologică și aspectele legate de s ănătate în zootehnie. (5) Serviciile de consiliere destinate de ținătorilor de p ăduri acoperă cel puțin obligațiile relevante prev ăzute în Directivele 92/43/CEE, 2009/147/CE și Directiva-cadru privind apa. Aceste servicii de consiliere pot viza, de asemenea, aspecte legate de performan țele economice și de mediu ale exploata ției forestiere. (6) Serviciile de consiliere destinate IMM-urilor pot viza aspecte legate de performan țele economice și de mediu ale întreprinderii. (7) Dac ă este adecvat și justificat corespunz ător, consilierea poate fi oferit ă, parțial, în grup, luându-se îns ă în considerare situația fiecărui utilizator al serviciilor respective. (8) Sprijinul prev ăzut la alineatul (1) literele (a) și (c) este limitat la cuantumurile maxime prev ăzute în anexa II. Sprijinul prev ăzut la alineatul (1) litera (b) se acord ă degresiv pe o perioad ă de maximum cinci ani de la stabilire. Articolul 16 Scheme de calitate pentru produse agricole și alimentare (1) În cadrul acestei m ăsuri se acord ă sprijin fermierilor ș i grupurilor de fermieri care particip ă pentru prima dat ă la: (a) schemele de calitate instituite în cadrul urm ătoarelor regu lamente și dispoziții:RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/505 344 (c) vizează infrastructura necesar ă pentru dezvoltarea, moder nizarea sau adaptarea agriculturii și a silviculturii, inclusiv accesul la suprafe țele agricole și forestiere, consolidarea și ameliorarea terenurilor, și furnizarea și economisirea energiei și a apei; sau (d) constituie investi ții neproductive legate de îndeplinirea obiectivelor din domeniul agromediului și al climei urmărite în cadrul prezentului regulament, inclusiv biodiver sitatea, starea de conservare a speciilor și habitatelor, precum și investiții care sporesc valoarea de utilitate publică a unei zone Natura 2000 sau a altor sisteme cu înaltă valoare natural ă care urmeaz ă să fie definite în program. (2) Sprijinul prev ăzut la alineatul (1) litera (a) este acordat fermierilor sau grupurilor de fermieri. În cazul investi țiilor vizând sprijinirea restructur ării exploa tațiilor, statele membre direc ționează sprijinul c ătre exploata ții în conformitate cu analiza SWOT realizat ă în legătură cu prio ritatea Uniunii în materie de dezvoltare rural ă intitulat ă „creșterea viabilit ății exploata țiilor și a competitivit ății tuturor tipurilor de agricultur ă în toate regiunile și promovarea tehno logiilor agricole inovatoare ș i a gestion ării durabile a p ădurilor”. (3) Sprijinul prev ăzut la alineatul (1) literele (a) și (b) este limitat la ratele maxime ale sprijinului prev ăzute în anexa II. Respectivele rate maxime pot fi majorate în cazul tinerilor fermieri, al investi țiilor colective, inclusiv cele legate de o fuziune a unor organiza ții de produc ători, și al proiectelor integrate care implic ă acordarea de sprijin în cadrul mai multor m ăsuri, al investi țiilor în zone care se confrunt ă cu constrângeri naturale și alte constrângeri specifice, men ționate la articolul 32, al investi țiilor legate de opera țiunile care fac obiectul articolelor 28 și 29 și al opera țiunilor care beneficiaz ă de sprijin în cadrul PEI privind productivitatea și durabilitatea agriculturii, în conformitate cu ratele sprijinului prev ăzute în anexa II. Cu toate acestea, rata maxim ă a sprijinului combinat nu poate dep ăși 90 %. (4) Sprijinul acordat în conformitate cu alineatul (1) literele (c) și (d) face obiectul ratelor de sprijin prev ăzute în anexa II. (5) Poate fi acordat sprijin tinerilor fermieri care se stabilesc pentru prima dată într-o exploata ție agricolă ca șefi ai acestora, în ceea ce prive ște investițiile necesare pentru a se conforma standardelor Uniunii care se aplic ă producției agricole, inclusiv celor privind normele de securitate a muncii. Un astfel de sprijin poate fi acordat pe o perioad ă de maxim 24 de luni de la data stabilirii. (6) În cazul în care dreptul Uniunii impune noi cerin țe fermierilor, sprijinul poate fi acordat pentru investi ții necesare pentru a se conforma respectivelor cerin țe, pe o perioad ă de maxim 12 luni de la data la care acestea au devenit obligatorii pentru exploata ția agricolă. Articolul 18 Refacerea poten țialului de produc ție agricol ă afectat de dezastre naturale și de evenimente catastrofale și instituirea unor m ăsuri de prevenire corespunză toare (1) Sprijinul acordat în cadrul acestei m ăsuri const ă în: (a) investi ții în măsuri preventive destinate s ă reducă efectele dezastrelor naturale, ale fenomenelor climatice nefavorabile și ale evenimentelor catastrofale probabile; (b) investi ții pentru refacerea terenurilor agricole și a potențialului de produc ție afectate de dezastre naturale, de fenomene climatice nefavorabile ș i de evenimente catas trofale. (2) Sprijinul se acord ă fermierilor sau grupurilor de fermieri. Sprijinul poate fi acordat și entităț ilor publice, acolo unde se stabilește o leg ătură între investi țiile realizate de entit ățile respective și potențialul de produc ție agricolă. (3) Sprijinul prev ăzut la alineatul (1) litera (b) este condiț ionat de recunoa șterea oficial ă de către autorit ățile publice competente ale statelor membre a faptului c ă s-a produs un dezastru natural și că acest dezastru sau m ăsurile adoptate în conformitate cu Directiva 2000/29/CE a Consiliu lui ( 1 ) în scopul eradic ării sau al prevenirii r ăspândirii unei boli a plantelor sau a unei infest ări cu dăunători a cauzat distrugerea a cel puțin 30 % din poten țialul agricol relevant. (4) În cadrul acestei m ăsuri nu se acord ă niciun sprijin pentru pierderea venitului cauzat ă de dezastrul natural sau de evenimentul catastrofal. Statele membre garanteaz ă evitarea supracompens ării ca urmare a combin ării acestei m ăsuri cu alte instrumente de sprijin naționale sau ale Uniunii sau cu sistemele private de asigur ări. (5) Sprijinul prev ăzut la alineatul (1) litera (a) este limitat la ratele maxime ale sprijinului prev ăzute în anexa II. Articolul 19 Dezvoltarea exploata țiilor și a întreprinderilor (1) Sprijinul acordat în cadrul acestei m ăsuri const ă în: (a) ajutor la înfiin țarea întreprinderii pentru: (i) tinerii fermieri; (ii) activit ăți neagricole în zone rurale;RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/507 ( 1 ) Directiva 2000/29/CE a Consiliului din 8 mai 2000 privind m ăsurile de protec ție împotriva introducerii în Comunitate a unor organisme dăunătoare plantelor sau produselor vegetale și împotriva r ăspândirii lor în Comunitate (JO L 169, 10.7.2000, p. 1). 345 FEADR (iii) dezvoltarea fermelor mici; (b) investi ții în crearea și dezvoltarea de activit ăți neagricole; (c) plățile anuale sau pl ățile unice acordate fermierilor eligibili pentru schema pentru micii fermieri stabilit ă la titlul V din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 („schema pentru micii fermieri”) care î și transferă definitiv exploata ția altui fermier; (2) Sprijinul prev ăzut la alineatul (1) litera (a) punctul (i) se acordă tinerilor fermieri. Sprijinul prev ăzut la alineatul (1) litera (a) punctul (ii) se acord ă fermierilor sau membrilor unei gospod ării agricole care î și diver sifică activitatea prin practicarea unor activit ăți neagricole, precum și microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și persoanelor fizice din zone rurale. Sprijinul prev ăzut la alineatul (1) litera (a) punctul (iii) se acord ă fermelor mici, astfel cum sunt definite de statele membre. Sprijinul prev ăzut la alineatul (1) litera (b) se acord ă microîn treprinderilor și întreprinderilor mici și persoanelor fizice din zone rurale, precum și fermierilor sau membrilor unei gospodării agricole. Sprijinul prev ăzut la alineatul (1) litera (c) se acord ă fermierilor eligibili pentru a participa la schema pentru micii fermieri care, în momentul depunerii cererii de acordare a sprijinului, au fost eligibili pentru cel pu țin un an și care se angajeaz ă să transfere definitiv altui fermier întreaga lor exploata ție și drepturile de plată corespunz ătoare. Sprijinul se pl ătește începând cu data transferului și până la 31 decembrie 2020 sau se calculeaz ă ținând seama de perioada respectiv ă și se plătește sub forma unei plăți unice. (3) Orice persoan ă fizică sau juridic ă sau orice grup de persoane fizice sau juridice, indiferent de forma juridic ă acordată grupului și membrilor s ăi în temeiul legisla ției naționale, poate fi considerat membru al unei gospod ării agricole, cu excep ția lucrătorilor agricoli. În cazul în care se consideră că o persoan ă juridică sau un grup de persoane juridice este membru al gospod ăriei agricole, membrul respectiv trebuie s ă desfășoare o activitate agricol ă în cadrul exploatației în momentul solicit ării sprijinului. (4) Sprijinul prev ăzut la alineatul (1) litera (a) se acord ă cu condiț ia prezentă rii unui plan de afaceri. Implementarea planului de afaceri trebuie s ă înceapă în termen de nou ă luni de la data deciziei de acordare a ajutorului. Pentru tinerii fermieri care beneficiază de sprijinul prev ăzut la alineatul (1) litera (a) punctul (i), planul de afaceri prevede ca tână rul fermier s ă respecte articolul 9 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 referitor la fermieri activi, în termen de 18 luni de la data stabilirii. Statele membre definesc praguri superioare și inferioare pentru a permite exploata țiilor agricole să aib ă acces la sprijinul acordat în temeiul alineatului (1) litera (a) punctele (i) și (iii). Pragul inferior stabilit pentru sprijinul prev ăzut la alineatul (1) litera (a) punctul (i) este mai ridicat decât pragul superior stabilit pentru sprijinul prev ăzut la alineatul (1) litera (a) punctul (iii). Sprijinul este limitat la exploata țiile care intr ă sub incidenț a definiției microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici. (5) Sprijinul prev ăzut la alineatul (1) litera (a) se acord ă în cel puțin două rate pe o perioad ă de maximum cinci ani. Ratele pot fi degresive. Plata ultimei rate, în temeiul alineatului (1) litera (a) punctele (i) și (ii), este condi ționată de implementarea corect ă a planului de afaceri. (6) Cuantumul maxim al sprijinului prev ăzut la alineatul (1) litera (a) este stabilit în anexa II. Statele membre definesc cuantumul sprijinului prev ăzut la alineatul (1) litera (a) punctele (i) și (ii) ținând seama și de situa ția socioeconomic ă a zonei acoperite de program. (7) Sprijinul prev ăzut la alineatul (1) litera (c) este egal cu 120 % din plata anual ă pe care beneficiarul este eligibil s ă o primească în cadrul schemei pentru micii fermieri. (8) Pentru a se garanta utilizarea eficient ă și efectivă a resurselor FEADR, Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 83 care stabilesc con ținutul minim al planurilor de afaceri și la criteriile care urmeaz ă să fie utilizate de statele membre pentru fixarea pragurilor la care se face referire la alineatul (4) din prezentul articol. Articolul 20 Servicii de baz ă și reînnoirea satelor în zonele rurale (1) În cadrul acestei m ăsuri se acord ă sprijin în special pentru: (a) elaborarea și actualizarea planurilor de dezvoltare a munici palităților și a satelor în zonele rurale și a serviciilor de baz ă oferite de acestea, precum și ale planurilor de protec ție și de gestionare legate de zonele Natura 2000 și de alte zone cu înaltă valoare natural ă; (b) investi ții în crearea, îmbun ătățirea și extinderea tuturor tipurilor de infrastructuri la scar ă mică, inclusiv investi ții în domeniul energiei din surse regenerabile și al economisirii energiei; (c) infrastructura de band ă largă, inclusiv construirea, îmbun ă tățirea și extinderea acesteia, infrastructura pasiv ă de band ă largă și furnizarea accesului la banda larg ă, precum și soluții publice de e-guvernare; (d) investi ții în crearea, îmbun ătățirea sau extinderea serviciilor locale de baz ă destinate popula ției rurale, inclusiv a celor de agrement și culturale, și a infrastructurii aferente;RO L 347/508 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 (c) vizează infrastructura necesar ă pentru dezvoltarea, moder nizarea sau adaptarea agriculturii și a silviculturii, inclusiv accesul la suprafe țele agricole și forestiere, consolidarea și ameliorarea terenurilor, și furnizarea și economisirea energiei și a apei; sau (d) constituie investi ții neproductive legate de îndeplinirea obiectivelor din domeniul agromediului și al climei urmărite în cadrul prezentului regulament, inclusiv biodiver sitatea, starea de conservare a speciilor și habitatelor, precum și investiții care sporesc valoarea de utilitate publică a unei zone Natura 2000 sau a altor sisteme cu înaltă valoare natural ă care urmeaz ă să fie definite în program. (2) Sprijinul prev ăzut la alineatul (1) litera (a) este acordat fermierilor sau grupurilor de fermieri. În cazul investi țiilor vizând sprijinirea restructur ării exploa tațiilor, statele membre direc ționează sprijinul c ătre exploata ții în conformitate cu analiza SWOT realizat ă în legătură cu prio ritatea Uniunii în materie de dezvoltare rural ă intitulat ă „creșterea viabilit ății exploata țiilor și a competitivit ății tuturor tipurilor de agricultur ă în toate regiunile și promovarea tehno logiilor agricole inovatoare ș i a gestion ării durabile a p ădurilor”. (3) Sprijinul prev ăzut la alineatul (1) literele (a) și (b) este limitat la ratele maxime ale sprijinului prev ăzute în anexa II. Respectivele rate maxime pot fi majorate în cazul tinerilor fermieri, al investi țiilor colective, inclusiv cele legate de o fuziune a unor organiza ții de produc ători, și al proiectelor integrate care implic ă acordarea de sprijin în cadrul mai multor m ăsuri, al investi țiilor în zone care se confrunt ă cu constrângeri naturale și alte constrângeri specifice, men ționate la articolul 32, al investi țiilor legate de opera țiunile care fac obiectul articolelor 28 și 29 și al opera țiunilor care beneficiaz ă de sprijin în cadrul PEI privind productivitatea și durabilitatea agriculturii, în conformitate cu ratele sprijinului prev ăzute în anexa II. Cu toate acestea, rata maxim ă a sprijinului combinat nu poate dep ăși 90 %. (4) Sprijinul acordat în conformitate cu alineatul (1) literele (c) și (d) face obiectul ratelor de sprijin prev ăzute în anexa II. (5) Poate fi acordat sprijin tinerilor fermieri care se stabilesc pentru prima dată într-o exploata ție agricolă ca șefi ai acestora, în ceea ce prive ște investițiile necesare pentru a se conforma standardelor Uniunii care se aplic ă producției agricole, inclusiv celor privind normele de securitate a muncii. Un astfel de sprijin poate fi acordat pe o perioad ă de maxim 24 de luni de la data stabilirii. (6) În cazul în care dreptul Uniunii impune noi cerin țe fermierilor, sprijinul poate fi acordat pentru investi ții necesare pentru a se conforma respectivelor cerin țe, pe o perioad ă de maxim 12 luni de la data la care acestea au devenit obligatorii pentru exploata ția agricolă. Articolul 18 Refacerea poten țialului de produc ție agricol ă afectat de dezastre naturale și de evenimente catastrofale și instituirea unor m ăsuri de prevenire corespunză toare (1) Sprijinul acordat în cadrul acestei m ăsuri const ă în: (a) investi ții în măsuri preventive destinate s ă reducă efectele dezastrelor naturale, ale fenomenelor climatice nefavorabile și ale evenimentelor catastrofale probabile; (b) investi ții pentru refacerea terenurilor agricole și a potențialului de produc ție afectate de dezastre naturale, de fenomene climatice nefavorabile ș i de evenimente catas trofale. (2) Sprijinul se acord ă fermierilor sau grupurilor de fermieri. Sprijinul poate fi acordat și entităț ilor publice, acolo unde se stabilește o leg ătură între investi țiile realizate de entit ățile respective și potențialul de produc ție agricolă. (3) Sprijinul prev ăzut la alineatul (1) litera (b) este condiț ionat de recunoa șterea oficial ă de către autorit ățile publice competente ale statelor membre a faptului c ă s-a produs un dezastru natural și că acest dezastru sau m ăsurile adoptate în conformitate cu Directiva 2000/29/CE a Consiliu lui ( 1 ) în scopul eradic ării sau al prevenirii r ăspândirii unei boli a plantelor sau a unei infest ări cu dăunători a cauzat distrugerea a cel puțin 30 % din poten țialul agricol relevant. (4) În cadrul acestei m ăsuri nu se acord ă niciun sprijin pentru pierderea venitului cauzat ă de dezastrul natural sau de evenimentul catastrofal. Statele membre garanteaz ă evitarea supracompens ării ca urmare a combin ării acestei m ăsuri cu alte instrumente de sprijin naționale sau ale Uniunii sau cu sistemele private de asigur ări. (5) Sprijinul prev ăzut la alineatul (1) litera (a) este limitat la ratele maxime ale sprijinului prev ăzute în anexa II. Articolul 19 Dezvoltarea exploata țiilor și a întreprinderilor (1) Sprijinul acordat în cadrul acestei m ăsuri const ă în: (a) ajutor la înfiin țarea întreprinderii pentru: (i) tinerii fermieri; (ii) activit ăți neagricole în zone rurale;RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/507 ( 1 ) Directiva 2000/29/CE a Consiliului din 8 mai 2000 privind m ăsurile de protec ție împotriva introducerii în Comunitate a unor organisme dăunătoare plantelor sau produselor vegetale și împotriva r ăspândirii lor în Comunitate (JO L 169, 10.7.2000, p. 1). 346 (e) investi ții de uz public în infrastructura de agrement, în informarea turi știlor și în infrastructura turistic ă la scar ă mică; (f) studii și investiții asociate cu între ținerea, refacerea și moder nizarea patrimoniului cultural și natural al satelor, al peisajelor rurale și al siturilor de înalt ă valoare natural ă, inclusiv cu aspectele socioeconomice conexe, precum și acțiuni de sensibilizare ecologic ă; (g) investi ții orientate spre transferul activit ăților și trans formarea cl ădirilor sau a altor instala ții aflate în interiorul sau în apropierea a șezărilor rurale, în scopul îmbun ătățirii calității vieții sau al cre șterii performan ței de mediu a așezării respective. (2) Sprijinul acordat în cadrul acestei m ăsuri vizeaz ă exclusiv infrastructura la scar ă mică, astfel cum este definit ă de fiecare stat membru în programul s ău. Cu toate acestea, programele de dezvoltare rural ă pot prevedea anumite derog ări de la aceast ă normă în cazul investi țiilor în banda larg ă și a celor realizate în domeniul energiei din surse regenerabile. În acest caz, sunt stabilite criterii clare care s ă asigure complementaritatea cu sprijinul acordat în cadrul altor instrumente ale Uniunii. (3) Investi țiile realizate în temeiul alineatului (1) sunt eligibile pentru sprijin dacă opera țiunile relevante sunt implementate în conformitate cu planurile de dezvoltare a municipalit ăților și a satelor în zonele rurale și a serviciilor de baz ă oferite de acestea, acolo unde exist ă asemenea planuri, și sunt coerente cu orice strategie de dezvoltare local ă relevant ă. Articolul 21 Investiții în dezvoltarea zonelor forestiere ș i ameliorarea viabilității pădurilor (1) În cadrul acestei m ăsuri se acord ă sprijin pentru: (a) împădurire și crearea de suprafe țe împădurite; (b) înființarea de sisteme agroforestiere; (c) prevenirea și refacerea daunelor cauzate p ădurilor de incendii, de dezastre naturale și de evenimente catastrofale, inclusiv de invaziile de dă unători, de izbucnirea unor boli și de amenin țările legate de clim ă; (d) investi ții în ameliorarea rezilien ței și a valorii ecologice, precum și a potențialului de atenuare a ecosistemelor fore stiere; (e) investi ții în tehnologii forestiere și în prelucrarea, în mobi lizarea și în comercializarea produselor forestiere. (2) Limit ările dreptului de proprietate asupra p ădurilor prevăzute la articolele 22-26 nu se aplic ă pădurilor tropicale sau subtropicale și nici suprafe țelor împădurite de pe teritoriul insulelor Azore, Madeira și Canare, al insulelor mici din Marea Egee, în în țelesul Regulamentului (CEE) nr. 2019/93 al Consiliu lui ( 1 ), și al departamentelor franceze de peste m ări. În cazul exploata țiilor care dep ășesc anumite dimensiuni, care urmează să fie stabilite de statele membre în program, sprijinul este condi ționat de prezentarea informa țiilor relevante dintr-un plan de gestionare a p ădurilor sau a unui instrument echivalent în concordan ță cu gestionarea durabil ă a pădurilor, astfel cum a fost definit ă de Conferin ța ministerial ă din 1993 privind protecția pădurilor în Europa. Articolul 22 Împădurirea și crearea de suprafe țe împădurite (1) Sprijinul prev ăzut la articolul 21 alineatul (1) litera (a) se acordă deținătorilor de terenuri publici și privați și asociațiilor acestora și acoperă costurile de instalare și o primă anuală pe hectar pentru a acoperi costurile de între ținere și pierderile de venituri agricole, inclusiv cele pentru cur ățenia timpurie și cea târzie, pe o perioad ă de maximum doisprezece ani. În cazul terenurilor aflate în proprietatea statului, sprijinul se poate acorda doar dac ă autoritatea care gestioneaz ă respectivele terenuri este un organism privat sau o municipalitate. Sprijinul pentru împ ădurirea terenurilor aflate în proprietatea unor autorit ăți publice sau pentru arbori cu cre ștere rapid ă acoperă numai costurile de instalare. (2) Sunt eligibile atât terenurile agricole, cât și cele neagricole. Speciile plantate sunt adaptate la condi țiile climatice și de mediu ale zonei respective și respectă cerințele minime în materie de protec ție a mediului. Nu se acord ă niciun sprijin pentru plantarea de arbori din specii forestiere cu ciclu scurt de produc ț ie, pomi de Cr ăciun sau arbori cu cre ștere rapidă întrebuin țați pentru producerea de energie. În zonele în care împ ădurirea este îngreunat ă de condi ții pedoclimatice severe, se poate acorda sprijin pentru plantarea altor specii lemnoase perene, precum arbu ști sau tufi șuri adaptate la condiț iile locale. (3) Pentru a se asigura faptul c ă împădurirea terenurilor agricole este în concordan ță cu obiectivele politicii în domeniul mediului, Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 83, în ceea ce prive ște definirea cerin țelor minime în materie de protec ție a mediului menționate la alineatul (2) din prezentul articol. Articolul 23 Înființarea de sisteme agroforestiere (1) Sprijinul prev ăzut la articolul 21 alineatul (1) litera (b) se acordă deținătorilor priva ți de terenuri, municipalit ăților și asociațiilor acestora și acoperă costurile de înfiin țare și o primă anuală pe hectar pentru a acoperi costurile de între ținere, pe o perioad ă de maximum cinci ani.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/509 ( 1 ) Regulamentul (CEE) nr. 2019/93 al Consiliului din 19 iulie 1993 privind m ăsurile specifice referitoare la unele produse agricole în favoarea insulelor mici din Marea Egee (JO L 184, 27.7.1993, p. 1). 347 FEADR (2) În sensul prezentului articol, „sisteme agroforestiere” înseamnă sisteme de utilizare a terenurilor care asociaz ă silvi cultura și agricultura pe acelea și suprafețe. Statele membre stabilesc num ărul minim și maxim de copaci pe hectar, ținând seama de condi țiile pedoclimatice și de mediu locale, de speciile forestiere și de nevoia de a garanta utilizarea durabilă a terenurilor în scopuri agricole. (3) Sprijinul este limitat la rata maxim ă a sprijinului prevăzută în anexa II. Articolul 24 Prevenirea și repararea daunelor cauzate pă durilor de incendii, de dezastre naturale și de evenimente catastrofale (1) Sprijinul prev ăzut la articolul 21 alineatul (1) litera (c) se acordă deținătorilor priva ți și publici de p ăduri și altor organisme publice și de drept privat și asociațiilor acestora și acoperă costurile aferente urm ătoarelor activit ăți: (a) construirea de infrastructuri de protec ție. În cazul liniilor somiere, se poate acorda sprijin și sub forma unui ajutor pentru costurile de între ținere. Nu se acord ă niciun sprijin pentru activit ăți legate de agricultur ă desfășurate în zonele care fac obiectul angajamentelor de agromediu; (b) activit ăți de mică amploare de prevenire a incendiilor sau a altor pericole naturale desf ășurate la nivel local, inclusiv utilizarea p ășunatului animalelor; (c) instalarea și îmbunătățirea instala țiilor de monitorizare a incendiilor, a invaziilor de d ăunători și a bolilor care afectează pădurile, precum și a echipamentelor de comuni cații; și (d) refacerea potenț ialului forestier afectat de incendii și de alte dezastre naturale, inclusiv d ăunători, boli, evenimente catas trofale și incidente legate de schimb ările climatice. (2) În cazul m ăsurilor preventive referitoare la d ăunători și la boli, riscul producerii unui dezastru natural relevant trebuie s ă fie dovedit științific și recunoscut de organiza ții științifice publice. Acolo unde este relevant, lista speciilor de organisme dăunătoare pentru plante care ar putea cauza un dezastru trebuie prev ăzută în program. Operațiunile eligibile trebuie s ă fie coerente cu planul de protecție a pădurilor stabilit de statele membre. În cazul exploa tațiilor care dep ășesc anumite dimensiuni, care urmeaz ă să fie stabilite de statele membre în program, sprijinul este condi ționat de prezentarea informa țiilor relevante dintr-un plan de gestionare a p ădurilor sau a unui instrument echivalent în concordan ță cu gestionarea durabil ă a pădurilor, astfel cum a fost definit ă de Conferin ța ministerial ă din 1993 privind protecția pădurilor în Europa, cu obiective detaliate în materie de prevenire. Zonele forestiere incluse în categoria de risc de incendii mediu spre ridicat, în conformitate cu planul de protec ție a pă durilor stabilit de statele membre, sunt eligibile pentru sprijinul legat de prevenirea incendiilor forestiere. (3) Sprijinul prev ăzut la alineatul (1) litera (d) este condiț ionat de recunoa șterea oficial ă de către autorit ățile publice competente ale statelor membre a faptului c ă s-a produs un dezastru natural și că respectivul dezastru sau măsurile adoptate în conformitate cu Directiva 2000/29/CE în scopul eradic ării sau al prevenirii r ăspândirii unei boli a plantelor sau a unei infest ări cu dăunători a cauzat distrugerea a cel puțin 20 % din poten țialul forestier relevant. (4) În cadrul acestei m ăsuri nu se acord ă niciun sprijin pentru pierderea venitului cauzat ă de dezastrul natural. Statele membre garanteaz ă evitarea supracompens ării ca urmare a combin ării acestei m ăsuri cu alte instrumente de sprijin naționale sau ale Uniunii sau cu sistemele private de asigur ări. Articolul 25 Investiții în ameliorarea rezilien ței și a valorii ecologice a ecosistemelor forestiere (1) Sprijinul prev ăzut la articolul 21 alineatul (1) litera (d) se acordă persoanelor fizice, de ținătorilor priva ți și publici de păduri și altor organisme publice și de drept privat și asociațiilor acestora. (2) Investi țiile vizeaz ă îndeplinirea angajamentelor în scopul protecției mediului, pentru furnizarea de servicii ecosistemice și/sau pentru îmbun ătățirea utilității publice a pă durilor sau a suprafețelor împădurite din zona în cauz ă sau ameliorarea potențialului ecosistemelor de atenuare a schimbă rilor climatice, fă ră a exclude beneficiile economice pe termen lung. Articolul 26 Investiții în tehnologii forestiere și în prelucrarea, mobilizarea și comercializarea produselor forestiere (1) Sprijinul prev ăzut la articolul 21 alineatul (1) litera (e) se acordă deținătorilor priva ți de păduri, municipalit ăților și asociațiilor acestora, precum și IMM-urilor, pentru investi ții în ameliorarea poten țialului forestier sau legate de activit ăți de prelucrare, mobilizare și comercializare care confer ă valoare adăugată produselor forestiere. În cazul teritoriilor insulelor Azore, Madeira și Canare, al insulelor mici din Marea Egee, în înțelesul Regulamentului (CEE) nr. 2019/93, și al departa mentelor franceze de peste m ări se poate acorda sprijin și între prinderilor care nu sunt IMM-uri. (2) Investi țiile legate de cre șterea valorii economice a pădurilor se justific ă în legătură cu îmbun ătățirile preconizate pentru păduri cu privire la una sau mai multe exploata ții și pot include investi ții în echipamente și practici de recoltare favo rabile solului și cu consum redus de resurse.RO L 347/510 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 (e) investi ții de uz public în infrastructura de agrement, în informarea turi știlor și în infrastructura turistic ă la scar ă mică; (f) studii și investiții asociate cu între ținerea, refacerea și moder nizarea patrimoniului cultural și natural al satelor, al peisajelor rurale și al siturilor de înalt ă valoare natural ă, inclusiv cu aspectele socioeconomice conexe, precum și acțiuni de sensibilizare ecologic ă; (g) investi ții orientate spre transferul activit ăților și trans formarea cl ădirilor sau a altor instala ții aflate în interiorul sau în apropierea a șezărilor rurale, în scopul îmbun ătățirii calității vieții sau al cre șterii performan ței de mediu a așezării respective. (2) Sprijinul acordat în cadrul acestei m ăsuri vizeaz ă exclusiv infrastructura la scar ă mică, astfel cum este definit ă de fiecare stat membru în programul s ău. Cu toate acestea, programele de dezvoltare rural ă pot prevedea anumite derog ări de la aceast ă normă în cazul investi țiilor în banda larg ă și a celor realizate în domeniul energiei din surse regenerabile. În acest caz, sunt stabilite criterii clare care s ă asigure complementaritatea cu sprijinul acordat în cadrul altor instrumente ale Uniunii. (3) Investi țiile realizate în temeiul alineatului (1) sunt eligibile pentru sprijin dacă opera țiunile relevante sunt implementate în conformitate cu planurile de dezvoltare a municipalit ăților și a satelor în zonele rurale și a serviciilor de baz ă oferite de acestea, acolo unde exist ă asemenea planuri, și sunt coerente cu orice strategie de dezvoltare local ă relevant ă. Articolul 21 Investiții în dezvoltarea zonelor forestiere ș i ameliorarea viabilității pădurilor (1) În cadrul acestei m ăsuri se acord ă sprijin pentru: (a) împădurire și crearea de suprafe țe împădurite; (b) înființarea de sisteme agroforestiere; (c) prevenirea și refacerea daunelor cauzate p ădurilor de incendii, de dezastre naturale și de evenimente catastrofale, inclusiv de invaziile de dă unători, de izbucnirea unor boli și de amenin țările legate de clim ă; (d) investi ții în ameliorarea rezilien ței și a valorii ecologice, precum și a potențialului de atenuare a ecosistemelor fore stiere; (e) investi ții în tehnologii forestiere și în prelucrarea, în mobi lizarea și în comercializarea produselor forestiere. (2) Limit ările dreptului de proprietate asupra p ădurilor prevăzute la articolele 22-26 nu se aplic ă pădurilor tropicale sau subtropicale și nici suprafe țelor împădurite de pe teritoriul insulelor Azore, Madeira și Canare, al insulelor mici din Marea Egee, în în țelesul Regulamentului (CEE) nr. 2019/93 al Consiliu lui ( 1 ), și al departamentelor franceze de peste m ări. În cazul exploata țiilor care dep ășesc anumite dimensiuni, care urmează să fie stabilite de statele membre în program, sprijinul este condi ționat de prezentarea informa țiilor relevante dintr-un plan de gestionare a p ădurilor sau a unui instrument echivalent în concordan ță cu gestionarea durabil ă a pădurilor, astfel cum a fost definit ă de Conferin ța ministerial ă din 1993 privind protecția pădurilor în Europa. Articolul 22 Împădurirea și crearea de suprafe țe împădurite (1) Sprijinul prev ăzut la articolul 21 alineatul (1) litera (a) se acordă deținătorilor de terenuri publici și privați și asociațiilor acestora și acoperă costurile de instalare și o primă anuală pe hectar pentru a acoperi costurile de între ținere și pierderile de venituri agricole, inclusiv cele pentru cur ățenia timpurie și cea târzie, pe o perioad ă de maximum doisprezece ani. În cazul terenurilor aflate în proprietatea statului, sprijinul se poate acorda doar dac ă autoritatea care gestioneaz ă respectivele terenuri este un organism privat sau o municipalitate. Sprijinul pentru împ ădurirea terenurilor aflate în proprietatea unor autorit ăți publice sau pentru arbori cu cre ștere rapid ă acoperă numai costurile de instalare. (2) Sunt eligibile atât terenurile agricole, cât și cele neagricole. Speciile plantate sunt adaptate la condi țiile climatice și de mediu ale zonei respective și respectă cerințele minime în materie de protec ție a mediului. Nu se acord ă niciun sprijin pentru plantarea de arbori din specii forestiere cu ciclu scurt de produc ț ie, pomi de Cr ăciun sau arbori cu cre ștere rapidă întrebuin țați pentru producerea de energie. În zonele în care împ ădurirea este îngreunat ă de condi ții pedoclimatice severe, se poate acorda sprijin pentru plantarea altor specii lemnoase perene, precum arbu ști sau tufi șuri adaptate la condiț iile locale. (3) Pentru a se asigura faptul c ă împădurirea terenurilor agricole este în concordan ță cu obiectivele politicii în domeniul mediului, Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 83, în ceea ce prive ște definirea cerin țelor minime în materie de protec ție a mediului menționate la alineatul (2) din prezentul articol. Articolul 23 Înființarea de sisteme agroforestiere (1) Sprijinul prev ăzut la articolul 21 alineatul (1) litera (b) se acordă deținătorilor priva ți de terenuri, municipalit ăților și asociațiilor acestora și acoperă costurile de înfiin țare și o primă anuală pe hectar pentru a acoperi costurile de între ținere, pe o perioad ă de maximum cinci ani.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/509 ( 1 ) Regulamentul (CEE) nr. 2019/93 al Consiliului din 19 iulie 1993 privind m ăsurile specifice referitoare la unele produse agricole în favoarea insulelor mici din Marea Egee (JO L 184, 27.7.1993, p. 1). 348 (3) Investi țiile legate de utilizarea lemnului ca materie prim ă sau ca surs ă de energie se limiteaz ă la toate opera țiunile ante rioare prelucr ării industriale. (4) Sprijinul este limitat la ratele maxime ale sprijinului stabilite în anexa II. Articolul 27 Înființarea grupurilor și organiza țiilor de produc ători (1) În cadrul acestei m ăsuri se acord ă sprijin pentru facilitarea înființării grupurilor și organiza țiilor de produc ători din sectoarele agricol și silvic, în scopul: (a) adaptării produc ției și produselor produc ătorilor care sunt membri ai acestor grupuri sau organizaț ii la cerin țele pieței; (b) introducerii în comun a produselor pe pia ță, inclusiv pregătirea pentru vânzare, centralizarea vânz ărilor și aprovi zionarea cump ărătorilor en gros; (c) stabilirii unor norme comune privind informarea asupra producției, acordând o aten ție deosebit ă recoltării și dispo nibilității; și (d) altor activit ăți care pot fi desf ășurate de c ătre grupurile și organizațiile de produc ători, cum ar fi dezvoltarea compe tențelor în materie de exploatare și de comercializare, precum și organizarea și facilitarea proceselor de inovare. (2) Sprijinul se acord ă grupurilor și organiza țiilor de produ cători recunoscute oficial de autorit ățile competente ale statelor membre, pe baza unui plan de afaceri. Sprijinul este limitat la grupurile și organiza țiile care sunt IMM-uri. Statele membre verific ă dacă obiectivele planului de afaceri au fost îndeplinite în termen de cinci ani de la recunoaș terea grupului sau organiza ției de produc ători. (3) Sprijinul se pl ătește pe baza unui plan de afaceri, sub forma unui ajutor forfetar pl ătit în tran șe anuale pe o perioadă care nu dep ășește cinci ani de la data la care grupul sau organiza ția de produc ători a fost recunoscut( ă) și este degresiv. Sprijinul se calculeaz ă pe baza produc ției comercia lizate anual de că tre grup sau organiza ție. Statele membre plătesc ultima rat ă numai dup ă ce au verificat dac ă planul de afaceri a fost implementat corect. În primul an, statele membre pot pl ăti grupului sau organiza ției de produc ători un sprijin calculat pe baza valorii medii anuale a producției comercializate de membrii acestuia (acesteia), în ultimii trei ani înainte de aderarea la grup sau organiza ție. În cazul grupurilor și organiza țiilor de produc ători din sectorul silvic, sprijinul se calculeaz ă pe baza produc ției medii comercia lizate de membrii grupului sau organiza ției în ultimii cinci ani înainte de recunoa șterea acestuia (acesteia), excluzând valorile minime și maxime. (4) Sprijinul este limitat la ratele și cuantumurile maxime prevăzute în anexa II. (5) Statele membre pot continua sprijinul acordat pentru înființarea grupurilor de produc ători chiar și după ce au fost recunoscute ca organiza ții de produc ători în condi țiile Regula mentului (UE) nr. 1308/2013 ( 1 ). Articolul 28 Agromediu și climă (1) Statele membre pun la dispozi ție sprijinul din cadrul acestei m ăsuri, pe întregul lor teritoriu, în conformitate cu nevoile și prioritățile lor specifice na ționale, regionale sau locale. Aceast ă măsură urmărește conservarea și promovarea schimbă rilor necesare la nivelul practicilor agricole care aduc o contribu ție pozitiv ă mediului și climei. Includerea acesteia în programele de dezvoltare rural ă este obligatorie la nivel naț ional și/sau regional. (2) Plățile pentru agromediu și climă se acord ă fermierilor, grupurilor de fermieri sau grupurilor formate din fermieri și alți gestionari de terenuri care se angajeaz ă în mod voluntar s ă desfășoare opera țiuni constând într-unul sau mai multe anga jamente de agromediu și climatice având ca obiect terenuri agricole, care urmeaz ă să fie definite de statele membre, incluzând, dar f ără a se limita la suprafa ța agricolă definită la articolul 2 din prezentul regulament. Atunci când acest lucru este justificat corespunz ător de realizarea obiectivelor legate de mediu, pl ățile pentru agromediu și climă pot fi acordate și altor gestionari de terenuri sau grupurilor formate din al ți gestionari de terenuri. (3) Plățile pentru agromediu și climă acoperă numai angaja mentele care dep ășesc standardele obligatorii relevante, stabilite în temeiul titlului VI capitolul I din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, criteriile relevante și activitățile minime, astfel cum se stabilesc în temeiul articolului 4 alineatul (1) litera (c) punctele (ii) și (iii) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, și cerințele minime relevante pentru utilizarea îngr ășămintelor și a produselor de protec ție a plantelor, precum și alte cerin țe obligatorii relevante prev ăzute în dreptul intern. Toate aceste cerințe obligatorii sunt identificate în program. (4) Statele membre depun eforturi pentru a garanta c ă persoanelor care se angajeaz ă să desfășoare opera țiuni în cadrul acestei m ăsuri le sunt furnizate cuno ștințele și infor mațiile necesare pentru implementarea respectivelor opera țiuni. Statele membre pot realiza aceasta, printre altele, prin asisten ță de specialitate legat ă de angajamente și/sau prin condi ționarea sprijinului acordat în cadrul acestei m ăsuri de ob ținerea form ării necesare.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/511 ( 1 ) Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organiz ări comune a pie țelor produselor agricole și de abrogare a Regula mentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului. (A se vedea pagina 671 din prezentul Jurnal Oficial.). 349 FEADR (5) Angajamentele luate în temeiul acestei m ăsuri se asum ă pentru o perioad ă de cinci pân ă la șapte ani. Cu toate acestea, dacă este necesar pentru realizarea sau men ținerea beneficiilor de mediu urm ărite, statele membre pot stabili, în programele lor de dezvoltare rural ă, o perioad ă mai lung ă pentru anumite tipuri de angajamente, inclusiv prin acordarea o unei prelungiri anuale a acestora dup ă încheierea perioadei ini țiale. Pentru angaja mentele noi care urmeaz ă direct dup ă angajamentul îndeplinit în perioada ini țială, statele membre pot stabili o perioad ă mai scurtă în programele lor de dezvoltare rural ă. (6) Plățile se acord ă anual pentru a compensa toate sau o parte din costurile suplimentare și pierderile de venit suportate de beneficiari ca urmare a angajamentelor luate. Dac ă este necesar, pl ățile respective pot acoperi și costurile tranzac ționale reprezentând pân ă la 20 % din prima pl ătită pentru angaja mentele de agromediu și climatice. Dac ă angajamentele sunt luate de grupuri de fermieri sau de grupuri de fermieri ș i alți gestionari de terenuri, nivelul maxim este de 30 %. La calcularea pl ăților la care se face referire la primul paragraf, statele membre scad suma necesar ă pentru a exclude dubla finanț are a practicilor men ționate la articolul 43 din Regula mentul (UE) nr. 1306/2013. În cazuri justificate corespunz ător, pentru opera țiunile de conservare a mediului, sprijinul se poate acorda la rat ă forfetară sau ca plat ă unică pe unitate pentru angajamentele de a renunț a la utilizarea comercial ă a suprafe țelor, calculat ă pe baza costurilor adi ționale suportate și a pierderilor de venit. (7) Dac ă este necesar, pentru a asigura aplicarea eficient ă a măsurii, statele membre pot utiliza procedura de selec ție a bene ficiarilor prev ăzută la articolul 49 alineatul (3). (8) Sprijinul este limitat la cuantumurile maxime stabilite în anexa II. În cadrul acestei m ăsuri nu se poate acorda niciun sprijin pentru angajamente care fac obiectul m ăsurii privind agricultura ecologică. (9) Se poate acorda un sprijin pentru conservarea și pentru utilizarea și dezvoltarea durabile ale resurselor genetice în agri cultură în cadrul unor opera țiuni care nu intr ă sub incidenț a dispozițiilor de la alineatele (1)-(8). Angajamentele respective pot fi îndeplinite de c ătre alți beneficiari decât cei men ționaț i la alineatul (2). (10) Pentru a se asigura c ă angajamentele de agromediu și climatice sunt definite în conformitate cu priorit ățile Uniunii pentru dezvoltare rural ă, Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 83, în ceea ce prive ște: (a) condițiile aplicabile angajamentelor de extensificare a unităților zootehnice; (b) condițiile aplicabile angajamentelor privind cre șterea raselor locale aflate în pericol de abandon sau conservarea resurselor genetice vegetale în pericol de eroziune genetică, și (c) definirea opera țiunilor eligibile în temeiul alineatului (9). (11) Pentru a garanta c ă dubla finan țare la care se face referire la alineatul (6) al doilea paragraf este exclus ă, Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 83, prin care s ă stabileasc ă metoda de calcul care s ă fie utilizată, inclusiv în cazul m ăsurilor echivalente în temeiul arti colului 43 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013. Articolul 29 Agricultura ecologic ă (1) Sprijinul prev ăzut în cadrul acestei m ăsuri se acord ă pe hectar de suprafa ță agricolă fermierilor sau grupurilor de fermieri care se angajeaz ă în mod voluntar s ă adopte sau să mențină practici și metode specifice agriculturii ecologice, astfel cum sunt definite în Regulamentul (CE) nr. 834/2007 și care sunt fermieri activi în în țelesul articolului 9 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013. (2) Sprijinul se acord ă exclusiv pentru angajamente care depășesc standardele obligatorii relevante stabilite în temeiul titlului VI capitolul 1 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, criteriile relevante și activitățile minime care se stabilesc în temeiul articolului 4 alineatul (1) litera (c) punctele (ii) și (iii) din Regulamentul (UE) nr. PD/2013, cerin țele minime relevante privind utilizarea îngr ășămintelor și a produselor de protec ție a plantelor, precum și alte cerin țe obligatorii relevante prev ăzute în dreptul intern. Toate aceste cerin țe sunt identificate în program. (3) Angajamentele luate în temeiul acestei m ăsuri se fac pentru o perioad ă de cinci pân ă la șapte ani. În cazul în care sprijinul se acord ă pentru conversia la agricultura ecologic ă, statele membre pot stabili o perioad ă inițială mai scurt ă care să corespund ă perioadei de conversie. Dac ă sprijinul se acord ă pentru men ținerea agriculturii ecologice, statele membre pot s ă prevadă în programele lor de dezvoltare rural ă o prelungire anuală după încheierea perioadei ini țiale. Pentru angajamentele noi în materie de conservare care urmează direct dup ă angaja mentul îndeplinit în perioada ini țială, statele membre pot stabili o perioad ă mai scurt ă în programele lor de dezvoltare rural ă. (4) Plățile se acord ă anual și compenseaz ă beneficiarii pentru toate sau o parte din costurile suplimentare și pierderile de venit suportate ca urmare a angajamentelor luate. Dacă este necesar, plățile respective pot acoperi și costurile tranzac ționale, repre zentând pân ă la 20 % din prima pl ătită pentru angajamentele respective. Dac ă angajamentele sunt luate de grupuri de fermieri, nivelul maxim este de 30 %. La calcularea pl ăților la care se face referire la primul paragraf, statele membre scad sumele necesare pentru a exclude dubla finanț are a practicilor men ționate la articolul 43 din Regula mentul (UE) nr. 1307/2013.RO L 347/512 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 (3) Investi țiile legate de utilizarea lemnului ca materie prim ă sau ca surs ă de energie se limiteaz ă la toate opera țiunile ante rioare prelucr ării industriale. (4) Sprijinul este limitat la ratele maxime ale sprijinului stabilite în anexa II. Articolul 27 Înființarea grupurilor și organiza țiilor de produc ători (1) În cadrul acestei m ăsuri se acord ă sprijin pentru facilitarea înființării grupurilor și organiza țiilor de produc ători din sectoarele agricol și silvic, în scopul: (a) adaptării produc ției și produselor produc ătorilor care sunt membri ai acestor grupuri sau organizaț ii la cerin țele pieței; (b) introducerii în comun a produselor pe pia ță, inclusiv pregătirea pentru vânzare, centralizarea vânz ărilor și aprovi zionarea cump ărătorilor en gros; (c) stabilirii unor norme comune privind informarea asupra producției, acordând o aten ție deosebit ă recoltării și dispo nibilității; și (d) altor activit ăți care pot fi desf ășurate de c ătre grupurile și organizațiile de produc ători, cum ar fi dezvoltarea compe tențelor în materie de exploatare și de comercializare, precum și organizarea și facilitarea proceselor de inovare. (2) Sprijinul se acord ă grupurilor și organiza țiilor de produ cători recunoscute oficial de autorit ățile competente ale statelor membre, pe baza unui plan de afaceri. Sprijinul este limitat la grupurile și organiza țiile care sunt IMM-uri. Statele membre verific ă dacă obiectivele planului de afaceri au fost îndeplinite în termen de cinci ani de la recunoaș terea grupului sau organiza ției de produc ători. (3) Sprijinul se pl ătește pe baza unui plan de afaceri, sub forma unui ajutor forfetar pl ătit în tran șe anuale pe o perioadă care nu dep ășește cinci ani de la data la care grupul sau organiza ția de produc ători a fost recunoscut( ă) și este degresiv. Sprijinul se calculeaz ă pe baza produc ției comercia lizate anual de că tre grup sau organiza ție. Statele membre plătesc ultima rat ă numai dup ă ce au verificat dac ă planul de afaceri a fost implementat corect. În primul an, statele membre pot pl ăti grupului sau organiza ției de produc ători un sprijin calculat pe baza valorii medii anuale a producției comercializate de membrii acestuia (acesteia), în ultimii trei ani înainte de aderarea la grup sau organiza ție. În cazul grupurilor și organiza țiilor de produc ători din sectorul silvic, sprijinul se calculeaz ă pe baza produc ției medii comercia lizate de membrii grupului sau organiza ției în ultimii cinci ani înainte de recunoa șterea acestuia (acesteia), excluzând valorile minime și maxime. (4) Sprijinul este limitat la ratele și cuantumurile maxime prevăzute în anexa II. (5) Statele membre pot continua sprijinul acordat pentru înființarea grupurilor de produc ători chiar și după ce au fost recunoscute ca organiza ții de produc ători în condi țiile Regula mentului (UE) nr. 1308/2013 ( 1 ). Articolul 28 Agromediu și climă (1) Statele membre pun la dispozi ție sprijinul din cadrul acestei m ăsuri, pe întregul lor teritoriu, în conformitate cu nevoile și prioritățile lor specifice na ționale, regionale sau locale. Aceast ă măsură urmărește conservarea și promovarea schimbă rilor necesare la nivelul practicilor agricole care aduc o contribu ție pozitiv ă mediului și climei. Includerea acesteia în programele de dezvoltare rural ă este obligatorie la nivel naț ional și/sau regional. (2) Plățile pentru agromediu și climă se acord ă fermierilor, grupurilor de fermieri sau grupurilor formate din fermieri și alți gestionari de terenuri care se angajeaz ă în mod voluntar s ă desfășoare opera țiuni constând într-unul sau mai multe anga jamente de agromediu și climatice având ca obiect terenuri agricole, care urmeaz ă să fie definite de statele membre, incluzând, dar f ără a se limita la suprafa ța agricolă definită la articolul 2 din prezentul regulament. Atunci când acest lucru este justificat corespunz ător de realizarea obiectivelor legate de mediu, pl ățile pentru agromediu și climă pot fi acordate și altor gestionari de terenuri sau grupurilor formate din al ți gestionari de terenuri. (3) Plățile pentru agromediu și climă acoperă numai angaja mentele care dep ășesc standardele obligatorii relevante, stabilite în temeiul titlului VI capitolul I din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, criteriile relevante și activitățile minime, astfel cum se stabilesc în temeiul articolului 4 alineatul (1) litera (c) punctele (ii) și (iii) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, și cerințele minime relevante pentru utilizarea îngr ășămintelor și a produselor de protec ție a plantelor, precum și alte cerin țe obligatorii relevante prev ăzute în dreptul intern. Toate aceste cerințe obligatorii sunt identificate în program. (4) Statele membre depun eforturi pentru a garanta c ă persoanelor care se angajeaz ă să desfășoare opera țiuni în cadrul acestei m ăsuri le sunt furnizate cuno ștințele și infor mațiile necesare pentru implementarea respectivelor opera țiuni. Statele membre pot realiza aceasta, printre altele, prin asisten ță de specialitate legat ă de angajamente și/sau prin condi ționarea sprijinului acordat în cadrul acestei m ăsuri de ob ținerea form ării necesare.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/511 ( 1 ) Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organiz ări comune a pie țelor produselor agricole și de abrogare a Regula mentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului. (A se vedea pagina 671 din prezentul Jurnal Oficial.). 350 (5) Sprijinul este limitat la cuantumurile maxime stabilite în anexa II. (6) Pentru a garanta c ă dubla finan țare la care se face referire la alineatul (4) al doilea paragraf este exclus ă, Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 83, prin care s ă stabileasc ă metoda de calcul care s ă fie utilizat ă. Articolul 30 Plăți Natura 2000 și plăți legate de Directiva-cadru privind apa (1) Sprijinul prev ăzut în cadrul acestei m ăsuri se acord ă anual pe hectar de suprafa ță agricolă sau de p ădure, pentru a compensa beneficiarii pentru costurile suplimentare și pierderile de venit generate de dezavantajele din zonele în cauz ă, legate de punerea în aplicare a Directivelor 92/43/CEE și 2009/147/CE și a Directivei-cadru privind apa. La calcularea sprijinului din cadrul acestei m ăsuri, statele membre scad suma necesar ă pentru a exclude dubla finan țare a practicilor men ționate la articolul 43 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013. (2) Sprijinul se acord ă fermierilor, de ținătorilor priva ți de păduri și asociațiilor de de ținători priva ți de pă duri. În cazuri justificate corespunz ător, sprijinul poate fi acordat și altor gestionari de terenuri. (3) Sprijinul destinat fermierilor în leg ătură cu Directivele 92/43/CEE și 2009/147/CE se acord ă numai în legă tură cu dezavantajele care decurg din respectarea cerin țelor care depășesc bunele condi ții agricole și de mediu prev ăzute la articolul 94 și în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Consiliului și criteriile relevante și activitățile minime stabilite în temeiul articolului 4 alineatul (1) litera (c) punctele (ii) și (iii) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013. (4) Sprijinul destinat fermierilor în leg ătură cu Directiva- cadru privind apa se acord ă numai cu condi ția respect ării anumitor cerin țe care: (a) au fost introduse prin Directiva-cadru privind apa, sunt în conformitate cu programele de m ăsuri prev ăzute în planurile de management al bazinelor hidrografice în scopul îndeplinirii obiectivelor legate de mediu ale directivei respective și depășesc măsurile necesare pentru punerea în aplicare a dreptului Uniunii privind protec ția apelor; (b) depășesc cerințele legale în materie de gestionare și bunele condiț ii agricole ș i de mediu prev ăzute la titlul VI capitolul I din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, precum și criteriile relevante și activitățile minime care se stabilesc în temeiul articolului 4 alineatul (1) litera (c) punctele (ii) și (iii) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013. (c) depășesc nivelul de protec ție prevăzut de dreptul Uniunii în vigoare la momentul adopt ării Directivei-cadru privind apa, în conformitate cu articolul 4 alineatul (9) din directiva respectivă; și (d) impun schimb ări majore ale tipului de utilizare a terenurilor și/sau restric ții importante în privin ța practicilor agricole, care au ca efect o sc ădere considerabil ă a venitului. (5) Cerin țele menționate la alineatele (3) și (4) sunt identi ficate în program. (6) Urm ătoarele suprafe țe sunt eligibile pentru plăț i: (a) zonele agricole și forestiere Natura 2000 delimitate în conformitate cu Directivele 92/43/CEE și 2009/147/CE; (b) alte zone delimitate de protec ție a naturii în care exist ă restricții în materie de mediu aplicabile activit ăților agricole sau forestiere, care contribuie la punerea în aplicare a articolului 10 din Directiva 92/43/CEE, cu condiția ca aceste zone s ă nu dep ășească, pentru fiecare program de dezvoltare rural ă, 5 % din zonele Natura 2000 delimitate, acoperite de domeniul de aplicare teritorial al programului; (c) zonele agricole incluse în planurile de management al bazinelor hidrografice în conformitate cu Directiva cadru privind apa. (7) Sprijinul este limitat la cuantumurile maxime stabilite în anexa II. (8) Pentru a garanta c ă dubla finan țare la care se face referire la alineatul (1) al doilea paragraf este exclus ă, Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 83, prin care s ă stabileasc ă metoda de calcul care s ă fie utilizat ă. Articolul 31 Plăți pentru zone care se confrunt ă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice (1) Plățile pentru fermierii din zonele montane și din alte zone care se confrunt ă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice se acord ă anual, pe hectar de suprafa ță agricolă, pentru a compensa, total sau par țial, costurile supli mentare și pierderile de venit suportate de fermieri din cauza constrângerilor impuse produc ției agricole în zonele în cauz ă. Costurile suplimentare ș i pierderile de venit se calculeaz ă în raport cu suprafe țele care nu se confrunt ă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, luând în considerare plățile efectuate în temeiul titlului III capitolul 3 din Regula mentul (UE) nr. 1307/2013.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/513 351 FEADR La calcularea costurilor suplimentare și a pierderilor de venit, statele membre pot, în cazuri justificate corespunz ător, să efectueze diferen țieri în ceea ce prive ște nivelul pl ăților, luând în considerare: — gravitatea constrângerii permanente identificate care afectează activitățile agricole; — sistemul agricol. (2) Plățile se acord ă fermierilor care se angajeaz ă să își continue activitatea agricol ă în zonele delimitate în temeiul arti colului 32 și sunt fermieri activi în în țelesul articolului 9 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013. (3) Cuantumul pl ăților se stabile ște între limita minim ă și cea maximă prevăzute în anexa II. Aceste plăț i pot fi majorate în cazuri motivate în mod corespunz ător, luându-se în considerare circumstan țe specifice care trebuie justificate în programele de dezvoltare rural ă. (4) Statele membre prev ăd degresivitatea pl ăților pentru suprafețe care dep ășesc un prag minim per exploata ție, care urmează a fi stabilit în program, cu excep ția cazului în care grantul acoper ă doar plata minim ă pe hectar pe an, astfel cum este prev ăzut în anexa II. În cazul unei persoane juridice sau al unui grup de persoane fizice sau juridice, statele membre pot aplica degresivitatea plăților la nivelul membrilor acestor persoane juridice sau grupuri, cu condi ția ca: (a) dreptul intern s ă prevadă ca membrii s ă își asume individual drepturi și obligații comparabile cu cele ale fermierilor indi viduali care au statutul de șef de exploata ție, în special în ceea ce prive ște statutul lor economic, social și fiscal; și (b) membrii individuali respectivi s ă fi contribuit la consolidarea structurilor agricole ale persoanelor juridice sau ale grupurilor în cauz ă. (5) În plus fa ță de plățile prevăzute la alineatul (2), statele membre pot acorda pl ăți în cadrul acestei m ăsuri în perioada 2014-2020 beneficiarilor din zonele care au fost eligibile în temeiul articolului 36 litera (a) punctul (ii) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 în perioada de programare 2007–2013. Pentru beneficiarii din zone care nu mai sunt eligibile ca urmare a noii delimită ri menționate la articolul 32 alineatul (3), respectivele pl ăți sunt degresive pe o perioad ă de maximum patru ani. Perioada respectiv ă începe la data finaliz ării delimitării prevăzute la articolul 32 alineatul (3) și cel târziu în 2018. Nivelul pl ăților respective începe la maximum 80 % din plata medie fixat ă în programul pentru perioada de programare 2007-2013 în conformitate cu articolul 36 litera (a) punctul (ii) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 și se încheie cel mai târziu în 2020 la maximum 20 %. În cazul în care aplicarea degresivității face ca nivelul pl ăților să ajungă la 25 EUR, statul membru poate continua pl ățile la acest nivel pân ă la finalizarea perioadei de eliminare progresiv ă a plăților. După finalizarea delimit ării, beneficiarii din zonele care r ămân eligibile primesc integral plăț ile acordate în cadrul acestei măsuri. Articolul 32 Delimitarea zonelor care se confrunt ă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice (1) Statele membre delimitează , pe baza alineatelor (2), (3) și (4), zonele eligibile pentru plăț ile prevăzute la articolul 31, în funcție de urm ătoarele categorii: (a) zone montane; (b) zone, altele decât zonele montane, care se confrunt ă cu constrângeri naturale semnificative; și (c) alte zone care se confrunt ă cu constrângeri specifice. (2) Pentru a fi eligibile pentru pl ățile prevăzute la articolul 31, zonele montane prezint ă o limitare considerabil ă a posibili tăților de utilizare a terenurilor și o important ă creștere a costurilor de produc ție din cauza: (a) existen ței unor condi ții climatice foarte dificile datorate alti tudinii, care au ca efect diminuarea substan țială a perioadei de vegeta ție; (b) prezen ței în cea mai mare parte a zonei în cauză , la o altitudine mai mic ă, a unor pante care sunt prea abrupte pentru utilizarea ma șinilor agricole sau care necesit ă utilizarea unor echipamente speciale foarte costisitoare, sau o combina ție a acestor doi factori, acolo unde constrângerile generate de fiecare factor în parte sunt mai puț in accentuate, însă combina ția dintre ace știa genereaz ă constrângeri echi valente. Zonele situate la nord de paralela 62 și anumite zone adiacente sunt considerate ca fiind zone montane. (3) Pentru a fi eligibile pentru pl ățile acordate în temeiul articolului 31, zonele care nu sunt zone montane sunt considerate ca fiind confruntate cu constrângeri naturale semni ficative dac ă cel puțin 60 % din suprafa ța agricolă îndepline ște cel puțin unul dintre criteriile enumerate în anexa III la valoarea pragului indicat ă. Respectarea acestor condi ții se asigur ă la nivelul unit ăților admi nistrative locale (nivelul „LAU 2”) sau la nivelul unei unit ăți locale clar delimitate care acoper ă o singur ă zonă geografic ă, clară, continu ă, cu o identitate economic ă și administrativ ă distinctă.RO L 347/514 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 (5) Sprijinul este limitat la cuantumurile maxime stabilite în anexa II. (6) Pentru a garanta c ă dubla finan țare la care se face referire la alineatul (4) al doilea paragraf este exclus ă, Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 83, prin care s ă stabileasc ă metoda de calcul care s ă fie utilizat ă. Articolul 30 Plăți Natura 2000 și plăți legate de Directiva-cadru privind apa (1) Sprijinul prev ăzut în cadrul acestei m ăsuri se acord ă anual pe hectar de suprafa ță agricolă sau de p ădure, pentru a compensa beneficiarii pentru costurile suplimentare și pierderile de venit generate de dezavantajele din zonele în cauz ă, legate de punerea în aplicare a Directivelor 92/43/CEE și 2009/147/CE și a Directivei-cadru privind apa. La calcularea sprijinului din cadrul acestei m ăsuri, statele membre scad suma necesar ă pentru a exclude dubla finan țare a practicilor men ționate la articolul 43 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013. (2) Sprijinul se acord ă fermierilor, de ținătorilor priva ți de păduri și asociațiilor de de ținători priva ți de pă duri. În cazuri justificate corespunz ător, sprijinul poate fi acordat și altor gestionari de terenuri. (3) Sprijinul destinat fermierilor în leg ătură cu Directivele 92/43/CEE și 2009/147/CE se acord ă numai în legă tură cu dezavantajele care decurg din respectarea cerin țelor care depășesc bunele condi ții agricole și de mediu prev ăzute la articolul 94 și în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Consiliului și criteriile relevante și activitățile minime stabilite în temeiul articolului 4 alineatul (1) litera (c) punctele (ii) și (iii) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013. (4) Sprijinul destinat fermierilor în leg ătură cu Directiva- cadru privind apa se acord ă numai cu condi ția respect ării anumitor cerin țe care: (a) au fost introduse prin Directiva-cadru privind apa, sunt în conformitate cu programele de m ăsuri prev ăzute în planurile de management al bazinelor hidrografice în scopul îndeplinirii obiectivelor legate de mediu ale directivei respective și depășesc măsurile necesare pentru punerea în aplicare a dreptului Uniunii privind protec ția apelor; (b) depășesc cerințele legale în materie de gestionare și bunele condiț ii agricole ș i de mediu prev ăzute la titlul VI capitolul I din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, precum și criteriile relevante și activitățile minime care se stabilesc în temeiul articolului 4 alineatul (1) litera (c) punctele (ii) și (iii) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013. (c) depășesc nivelul de protec ție prevăzut de dreptul Uniunii în vigoare la momentul adopt ării Directivei-cadru privind apa, în conformitate cu articolul 4 alineatul (9) din directiva respectivă; și (d) impun schimb ări majore ale tipului de utilizare a terenurilor și/sau restric ții importante în privin ța practicilor agricole, care au ca efect o sc ădere considerabil ă a venitului. (5) Cerin țele menționate la alineatele (3) și (4) sunt identi ficate în program. (6) Urm ătoarele suprafe țe sunt eligibile pentru plăț i: (a) zonele agricole și forestiere Natura 2000 delimitate în conformitate cu Directivele 92/43/CEE și 2009/147/CE; (b) alte zone delimitate de protec ție a naturii în care exist ă restricții în materie de mediu aplicabile activit ăților agricole sau forestiere, care contribuie la punerea în aplicare a articolului 10 din Directiva 92/43/CEE, cu condiția ca aceste zone s ă nu dep ășească, pentru fiecare program de dezvoltare rural ă, 5 % din zonele Natura 2000 delimitate, acoperite de domeniul de aplicare teritorial al programului; (c) zonele agricole incluse în planurile de management al bazinelor hidrografice în conformitate cu Directiva cadru privind apa. (7) Sprijinul este limitat la cuantumurile maxime stabilite în anexa II. (8) Pentru a garanta c ă dubla finan țare la care se face referire la alineatul (1) al doilea paragraf este exclus ă, Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 83, prin care s ă stabileasc ă metoda de calcul care s ă fie utilizat ă. Articolul 31 Plăți pentru zone care se confrunt ă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice (1) Plățile pentru fermierii din zonele montane și din alte zone care se confrunt ă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice se acord ă anual, pe hectar de suprafa ță agricolă, pentru a compensa, total sau par țial, costurile supli mentare și pierderile de venit suportate de fermieri din cauza constrângerilor impuse produc ției agricole în zonele în cauz ă. Costurile suplimentare ș i pierderile de venit se calculeaz ă în raport cu suprafe țele care nu se confrunt ă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, luând în considerare plățile efectuate în temeiul titlului III capitolul 3 din Regula mentul (UE) nr. 1307/2013.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/513 352 Atunci când delimiteaz ă zonele care fac obiectul prezentului alineat, statele membre realizeaz ă un exerci țiu de reglare, bazat pe criterii obiective, în scopul excluderii zonelor în care s-a dovedit prin documente c ă există constrângeri naturale semnificative men ționate la primul paragraf, care au fost însă depășite cu ajutorul unor investi ții sau prin activitate economic ă, sau prin probe legate de productivitatea normal ă a terenurilor, sau în care metodele de produc ție ori sistemele agricole compenseaz ă pierderile de venit sau costurile suplimentare menționate la articolul 31 alineatul (1). (4) Alte zone decât cele men ționate la alineatele (2) și (3) sunt eligibile pentru plăț ile acordate în temeiul articolului 31 dacă se confrunt ă cu constrângeri specifice și dacă este necesar să se continue gestionarea terenurilor pentru a conserva sau pentru a ameliora mediul, pentru a men ține peisajul rural și a conserva potenț ialul turistic sau pentru a proteja zona de coast ă. Zonele care se confrunt ă cu constrângeri specifice cuprind zone agricole în cadrul că rora condi țiile naturale de produc ție sunt similare și a căror suprafa ță totală nu depășește 10 % din teri toriul statului membru în cauz ă. În plus, mai pot fi eligibile pentru plăț i în temeiul prezentului alineat zonele în care: — cel pu țin 60 % din suprafa ța agricolă îndepline ște cel puțin două dintre criteriile enumerate în anexa III, fiecare din ele într-o marj ă de maxim 20 % din valoarea indicat ă a pragului; sau — cel pu țin 60 % din suprafa ța agricolă este format ă din suprafețe care îndeplinesc cel pu țin unul dintre criteriile enumerate în anexa III la valoarea indicat ă a pragului și suprafețe care îndeplinesc cel pu țin două dintre criteriile enumerate în anexa III, fiecare din ele într-o marjă de maxim 20 % din valoarea indicat ă a pragului. Respectarea acestor condi ții se asigur ă la nivelul LAU 2 sau la nivelul unei unit ăți locale clar delimitate care acoper ă o singur ă zonă geografic ă, clară și continuă , cu o identitate economic ă și administrativ ă care poate fi definit ă. La delimitarea zonelor care fac obiectul prezentului paragraf, statele membre realizeaz ă un exercițiu de reglare, conform descrierii de la articolul 32 alineatul (3). Zonele considerate eligibile în temeiul prezentului paragraf se iau în considerare pentru calculul limitei de 10 % menționate la al doilea paragraf. Prin derogare, primul paragraf nu se aplic ă statelor membre al căror întreg teritoriu a fost considerat drept zon ă confruntat ă cu handicapuri specifice în temeiul Regulamentelor (CE) nr. 1698/2005 și (CE) nr. 1257/1999. (5) Statele membre anexeaz ă la programele lor de dezvoltare rurală: (a) delimit ările existente sau modificate în temeiul alineatelor (2) și (4); (b) noua delimitare a zonelor în conformitate cu alineatul (3). Articolul 33 Bunăstarea animalelor (1) Plățile pentru bun ăstarea animalelor prev ăzute în cadrul acestei m ăsuri se acord ă fermierilor care se angajeaz ă în mod voluntar să desf ășoare opera țiuni constând într-unul sau mai multe angajamente în favoarea bun ăstării animalelor și care sunt fermieri activi în în țelesul articolului 9 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013. (2) Plățile în favoarea bun ăstării animalelor acoper ă numai angajamentele care dep ășesc standardele obligatorii relevante stabilite în temeiul titlului VI capitolul I din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 și alte cerin țe obligatorii relevante. Aceste cerințe relevante sunt identificate în program. Angajamentele respective se asum ă pentru o perioad ă de unu până la șapte ani, cu posibilitatea de reînnoire. (3) Plățile se acord ă anual și compenseaz ă fermierii pentru toate costurile suplimentare sau pentru o parte a acestora și pentru pierderile de venit care rezult ă din angajamentul luat. Dacă este necesar, pl ățile respective pot acoperi și costurile tranzacționale, reprezentând pân ă la 20 % din prima pl ătită pentru angajamentul respectiv. Sprijinul este limitat la cuantumul maxim prev ăzut în anexa II. (4) Pentru a se asigura c ă angajamentele în materie de bunăstare a animalelor sunt în concordan ță cu politica generală a Uniunii în acest domeniu, Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate în temeiul articolului 83, în ceea ce privește delimitarea zonelor în care angajamentele în favoarea bunăstării animalelor prev ăd standarde îmbun ătățite pentru metodele de produc ție. Articolul 34 Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor (1) Sprijinul prev ăzut în cadrul acestei m ăsuri se acord ă pe hectar de p ădure deținătorilor publici și priva ți de pă duri, altor organisme de drept privat și publice și asociațiilor acestora care se angajeaz ă în mod voluntar s ă desfășoare opera țiuni constând într-unul sau mai multe angajamente de silvomediu și climatice. În cazul p ădurilor aflate în proprietatea statului, sprijinul se poate acorda doar dac ă autoritatea care gestioneaz ă respectivele păduri este un organism privat sau o municipalitate. În cazul exploata țiilor forestiere care dep ășesc un anumit prag, care urmeaz ă să fie stabilit de statele membre în programele lor de dezvoltare rural ă, sprijinul prev ăzut la alineatul (1) este condiț ionat de prezentarea informa țiilor relevante dintr-un plan de gestionare a p ădurilor sau a unui instrument echivalent în concordan ță cu gestionarea durabil ă a pădurilor, astfel cum a fost definit ă de Conferin ța ministerial ă din 1993 privind protecția pădurilor în Europa.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/515 353 FEADR (2) Plățile acoper ă numai angajamentele care dep ășesc cerințele obligatorii relevante prev ăzute de legea na țională a pădurilor sau de dreptul intern relevant. Toate aceste cerin țe sunt identificate în program. Angajamentele se iau pentru o perioad ă între cinci și șapte ani. Cu toate acestea, dac ă este necesar și justificat în mod cores punzător, statele membre pot s ă prevadă, în programele lor de dezvoltare rural ă, o perioad ă mai lung ă pentru anumite tipuri de angajamente. (3) Plățile compenseaz ă beneficiarii pentru toate sau o parte din costurile suplimentare și pierderile de venit suportate ca urmare a angajamentelor luate. Dac ă este necesar, pl ățile respective pot acoperi și costurile tranzac ționale, reprezentând până la 20 % din prima pl ătită pentru angajamentul de silvo mediu. Sprijinul este limitat la cuantumul maxim prev ăzut în anexa II. În cazuri justificate corespunz ător, pentru opera țiunile de conservare a mediului, poate fi acordat sprijin sub form ă de plată forfetar ă sau ca plat ă unică pe unitate pentru angaja mentele de a renun ța la utilizarea comercial ă a copacilor și pădurilor, calculat ă pe baza costurilor adi ționale suportate și a pierderilor de venit. (4) Se poate acorda sprijin entit ăților publice și private pentru conservarea și promovarea resurselor genetice forestiere, în cadrul unor opera țiuni care nu intr ă sub incidenț a alineatelor (1), (2) și (3). (5) Pentru a asigura utilizarea eficient ă a resurselor bugetare ale FEADR, Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 83, în ceea ce prive ște tipurile de operațiuni eligibile pentru sprijin în temeiul alineatului (4) din prezentul articol. Articolul 35 Cooperare (1) Sprijinul din cadrul acestei m ăsuri este acordat pentru a promova forme de cooperare care implic ă cel pu țin două entități și în special: (a) abord ări de cooperare între diferi ți actori din sectorul agricol, sectorul forestier și lanțul alimentar din Uniune, precum și alți actori care contribuie la realizarea obiectivelor și priorităților politicii de dezvoltare rural ă, inclusiv grupurile de produc ători, cooperativele și organiza țiile inter profesionale; (b) crearea de clustere și rețele; (c) înființarea și funcționarea grupurilor opera ționale din cadrul PEI privind productivitatea și durabilitatea agriculturii, la care se face referire la articolul 56. (2) Cooperarea în temeiul alineatului (1) se refer ă, în special, la următoarele: (a) proiecte-pilot; (b) dezvoltarea de noi produse, practici, procese și tehnologii în sectoarele agricol, alimentar și forestier; (c) cooperarea între micii operatori în ceea ce prive ște orga nizarea de procese de lucru comune și partajarea echipa mentelor și a resurselor și pentru dezvoltarea și/sau comer cializarea de servicii turistice aferente turismului rural; (d) cooperare orizontal ă și verticală între actorii din lan țul de aprovizionare în vederea stabilirii de lan țuri scurte de apro vizionare și de piețe locale și a dezvolt ării acestora; (e) activit ăți de promovare pe plan local legate de dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovizionare și a piețelor locale; (f) acțiuni comune în scopul atenu ării schimb ărilor climatice sau al adapt ării la acestea; (g) abordă ri comune privind proiectele de mediu și practicile ecologice în curs, inclusiv gestionarea eficient ă a apei, utilizarea energiei din surse regenerabile și conservarea peisajelor agricole; (h) cooperare orizontal ă și verticală între actorii din cadrul lanțurilor de aprovizionare în ceea ce prive ște furnizarea durabilă de biomasă , care să fie utilizat ă în scopul producerii de alimente și de energie și în cadrul proceselor industriale; (i) punerea în aplicare, în special de c ătre grupuri de parteneri din domeniul public și din cel privat, altele decât cele definite la articolul 32 alineatul (2) litera (b) din Regula mentul (UE) nr. 1303/2013, a strategiilor de dezvoltare locală, altele decât cele definite la articolul 2 alineatul (19) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, care abordeaz ă una sau mai multe dintre priorit ățile Uniunii în materie de dezvoltare rural ă; (j) elaborarea de planuri de gestionare a p ădurilor sau a unor instrumente echivalente; (k) diversificarea activit ăților agricole în direc ția activităților privind să nătatea, integrarea social ă, agricultura sprijinit ă de comunitate și educația cu privire la mediu și alimenta ție. (3) Sprijinul prev ăzut la alineatul (1) litera (b) se acord ă exclusiv clusterelor și rețelelor nou-formate și celor care încep o nouă activitate. Sprijinul pentru opera țiunile prev ăzute la alineatul (2) literele (a) și (b) poate fi acordat și actorilor individuali, dac ă această posi bilitate este prev ăzută în programul de dezvoltare rural ă.RO L 347/516 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 Atunci când delimiteaz ă zonele care fac obiectul prezentului alineat, statele membre realizeaz ă un exerci țiu de reglare, bazat pe criterii obiective, în scopul excluderii zonelor în care s-a dovedit prin documente c ă există constrângeri naturale semnificative men ționate la primul paragraf, care au fost însă depășite cu ajutorul unor investi ții sau prin activitate economic ă, sau prin probe legate de productivitatea normal ă a terenurilor, sau în care metodele de produc ție ori sistemele agricole compenseaz ă pierderile de venit sau costurile suplimentare menționate la articolul 31 alineatul (1). (4) Alte zone decât cele men ționate la alineatele (2) și (3) sunt eligibile pentru plăț ile acordate în temeiul articolului 31 dacă se confrunt ă cu constrângeri specifice și dacă este necesar să se continue gestionarea terenurilor pentru a conserva sau pentru a ameliora mediul, pentru a men ține peisajul rural și a conserva potenț ialul turistic sau pentru a proteja zona de coast ă. Zonele care se confrunt ă cu constrângeri specifice cuprind zone agricole în cadrul că rora condi țiile naturale de produc ție sunt similare și a căror suprafa ță totală nu depășește 10 % din teri toriul statului membru în cauz ă. În plus, mai pot fi eligibile pentru plăț i în temeiul prezentului alineat zonele în care: — cel pu țin 60 % din suprafa ța agricolă îndepline ște cel puțin două dintre criteriile enumerate în anexa III, fiecare din ele într-o marj ă de maxim 20 % din valoarea indicat ă a pragului; sau — cel pu țin 60 % din suprafa ța agricolă este format ă din suprafețe care îndeplinesc cel pu țin unul dintre criteriile enumerate în anexa III la valoarea indicat ă a pragului și suprafețe care îndeplinesc cel pu țin două dintre criteriile enumerate în anexa III, fiecare din ele într-o marjă de maxim 20 % din valoarea indicat ă a pragului. Respectarea acestor condi ții se asigur ă la nivelul LAU 2 sau la nivelul unei unit ăți locale clar delimitate care acoper ă o singur ă zonă geografic ă, clară și continuă , cu o identitate economic ă și administrativ ă care poate fi definit ă. La delimitarea zonelor care fac obiectul prezentului paragraf, statele membre realizeaz ă un exercițiu de reglare, conform descrierii de la articolul 32 alineatul (3). Zonele considerate eligibile în temeiul prezentului paragraf se iau în considerare pentru calculul limitei de 10 % menționate la al doilea paragraf. Prin derogare, primul paragraf nu se aplic ă statelor membre al căror întreg teritoriu a fost considerat drept zon ă confruntat ă cu handicapuri specifice în temeiul Regulamentelor (CE) nr. 1698/2005 și (CE) nr. 1257/1999. (5) Statele membre anexeaz ă la programele lor de dezvoltare rurală: (a) delimit ările existente sau modificate în temeiul alineatelor (2) și (4); (b) noua delimitare a zonelor în conformitate cu alineatul (3). Articolul 33 Bunăstarea animalelor (1) Plățile pentru bun ăstarea animalelor prev ăzute în cadrul acestei m ăsuri se acord ă fermierilor care se angajeaz ă în mod voluntar să desf ășoare opera țiuni constând într-unul sau mai multe angajamente în favoarea bun ăstării animalelor și care sunt fermieri activi în în țelesul articolului 9 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013. (2) Plățile în favoarea bun ăstării animalelor acoper ă numai angajamentele care dep ășesc standardele obligatorii relevante stabilite în temeiul titlului VI capitolul I din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 și alte cerin țe obligatorii relevante. Aceste cerințe relevante sunt identificate în program. Angajamentele respective se asum ă pentru o perioad ă de unu până la șapte ani, cu posibilitatea de reînnoire. (3) Plățile se acord ă anual și compenseaz ă fermierii pentru toate costurile suplimentare sau pentru o parte a acestora și pentru pierderile de venit care rezult ă din angajamentul luat. Dacă este necesar, pl ățile respective pot acoperi și costurile tranzacționale, reprezentând pân ă la 20 % din prima pl ătită pentru angajamentul respectiv. Sprijinul este limitat la cuantumul maxim prev ăzut în anexa II. (4) Pentru a se asigura c ă angajamentele în materie de bunăstare a animalelor sunt în concordan ță cu politica generală a Uniunii în acest domeniu, Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate în temeiul articolului 83, în ceea ce privește delimitarea zonelor în care angajamentele în favoarea bunăstării animalelor prev ăd standarde îmbun ătățite pentru metodele de produc ție. Articolul 34 Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor (1) Sprijinul prev ăzut în cadrul acestei m ăsuri se acord ă pe hectar de p ădure deținătorilor publici și priva ți de pă duri, altor organisme de drept privat și publice și asociațiilor acestora care se angajeaz ă în mod voluntar s ă desfășoare opera țiuni constând într-unul sau mai multe angajamente de silvomediu și climatice. În cazul p ădurilor aflate în proprietatea statului, sprijinul se poate acorda doar dac ă autoritatea care gestioneaz ă respectivele păduri este un organism privat sau o municipalitate. În cazul exploata țiilor forestiere care dep ășesc un anumit prag, care urmeaz ă să fie stabilit de statele membre în programele lor de dezvoltare rural ă, sprijinul prev ăzut la alineatul (1) este condiț ionat de prezentarea informa țiilor relevante dintr-un plan de gestionare a p ădurilor sau a unui instrument echivalent în concordan ță cu gestionarea durabil ă a pădurilor, astfel cum a fost definit ă de Conferin ța ministerial ă din 1993 privind protecția pădurilor în Europa.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/515 354 (4) Rezultatele proiectelor-pilot prev ăzute la alineatul (2) litera (a) și ale opera țiunilor prev ăzute la alineatul (2) litera (b), care sunt realizate de actorii individuali în conformitate cu alineatul (3), sunt diseminate. (5) Urm ătoarele costuri aferente formelor de cooperare menționate la alineatul (1) sunt eligibile pentru sprijin în cadrul acestei m ăsuri: (a) costurile aferente realiz ării de studii cu privire la zona în cauză și de studii de fezabilitate, precum și costurile aferente elaborării unui plan de afaceri, a unui plan de gestionare a pădurilor sau a unui plan echivalent sau costuri aferente unei strategii de dezvoltare local ă, alta decât cea men ționată la articolul 33 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013; (b) costurile aferente anim ării zonei în cauz ă pentru a face posibilă realizarea unui proiect teritorial colectiv sau a unui proiect care ar urma s ă fie realizat de un grup operațional al PEI privind productivitatea și durabilitatea agriculturii, dup ă cum se men ționează la articolul 56. În cazul clusterelor, animarea poate viza, de asemenea, orga nizarea de cursuri de formare, interconectarea membrilor și recrutarea de noi membri; (c) costurile de func ționare a cooper ării; (d) costurile directe aferente unor proiecte specifice legate de punerea în aplicare a unui plan de afaceri, a unui plan de mediu, a unui plan de gestionare a p ădurilor sau a unui plan echivalent sau a unei strategii de dezvoltare local ă, alta decât cea menționată la articolul 33 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 sau costurile directe ale altor ac țiuni orientate spre inovare, inclusiv testarea; (e) costuri aferente activit ăților de promovare. (6) Acolo unde se implementeaz ă un plan de afaceri, un plan de mediu sau un plan de gestionare a p ădurilor sau un plan echivalent sau o strategie de dezvoltare, statele membre pot acorda ajutorul fie sub forma unei sume globale care s ă acopere costurile de cooperare și costurile aferente proiectelor implementate, fie sub forma unei sume care s ă acopere numai costurile de cooperare, folosind în acest caz fonduri provenind din cadrul altor m ăsuri sau alte fonduri ale Uniunii destinate implement ării de proiecte. În cazul în care sprijinul se pl ătește sub forma unei sume globale, iar proiectul implementat face parte dintr-o categorie care intră sub incidenț a unei alte m ăsuri din prezentul regu lament, se aplic ă suma sau rata maxim ă relevant ă a sprijinului. (7) Cooperarea între actori afla ți în regiuni sau state membre diferite este, de asemenea, eligibil ă pentru acest sprijin. (8) Sprijinul este limitat la o perioad ă de maximum șapte ani, cu excepția acțiunilor ecologice colective, în situa ții justificate corespunz ător. (9) Cooperarea în cadrul acestei m ăsuri poate fi combinat ă cu proiecte sprijinite de fonduri ale Uniunii, altele decât FEADR, pe același teritoriu. Statele membre garanteaz ă evitarea supra compensării ca urmare a combin ării acestei m ăsuri cu alte instrumente de sprijin na ționale sau ale Uniunii. (10) Pentru a asigura utilizarea eficient ă a resurselor bugetare ale FEADR, Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 83, în ceea ce prive ște specificarea mai detaliat ă a caracteristicilor proiectelor-pilot, ale clusterelor, ale rețelelor, ale lan țurilor scurte de aprovizionare și ale piețelor locale care vor fi eligibile pentru sprijin, precum și privind condiț iile de acordare a ajutorului pentru tipurile de opera țiuni enumerate la alineatul (2) din prezentul articol. Articolul 36 Gestionarea riscurilor (1) Sprijinul acordat în cadrul acestei m ăsuri const ă în: (a) contribu ții financiare la primele de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor împotriva pierderilor economice suferite de fermieri și cauzate de fenomene climatice nefa vorabile, de boli ale animalelor sau ale plantelor, de infestare cu dăunători sau de un incident de mediu; (b) contribu ții financiare la fonduri mutuale destinate pl ătirii de compensa ții financiare fermierilor pentru pierderile economice cauzate de fenomene climatice nefavorabile sau de izbucnirea unei boli a animalelor sau a plantelor, de infestare cu d ăunători sau de un incident de mediu; (c) un instrument de stabilizare a veniturilor, sub forma unor contribuții financiare la fonduri mutuale, care acord ă compensa ții fermierilor pentru o sc ădere drastic ă a veni turilor lor. (2) În sensul prezentului articol, „fermier” înseamn ă fermier activ în în țelesul articolului 9 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013. (3) În sensul alineatului (1) literele (b) și (c), „fond mutual” înseamnă un sistem acreditat de statul membru în conformitate cu dreptul intern și care permite fermierilor afilia ți să încheie o asigurare, prin care se acord ă plăți compensatorii fermierilor afiliați pentru pierderi economice cauzate de izbucnirea unor fenomene climatice nefavorabile sau a unei boli a animalelor sau a plantelor, de o infestare cu d ăunători sau de un incident de mediu, sau pentru o sc ădere drastic ă a veniturilor lor. (4) Statele membre garanteaz ă evitarea supracompens ării ca urmare a combin ării acestei m ăsuri cu alte instrumente de sprijin na ționale sau ale Uniunii sau cu sisteme private de asigurări.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/517 355 FEADR (5) Pentru a asigura utilizarea eficient ă a resurselor bugetare ale FEADR, Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 83, privind durata minim ă și cea maximă a împrumuturilor comerciale acordate fondurilor mutuale men ționate la articolul 38 alineatul (3) litera (b) și la articolul 39 alineatul (4). Comisia prezint ă Parlamentului European și Consiliului un raport cu privire la punerea în aplicare a prezentului articol, până la 31 decembrie 2018. Articolul 37 Asigurarea culturilor, a animalelor și a plantelor (1) Sprijinul prev ăzut la articolul 36 alineatul (1) litera (a) se acordă numai pentru contractele de asigur ări care acoper ă pier derile cauzate de un fenomen climatic nefavorabil, de o boal ă a animalelor sau a plantelor, de infestarea cu d ăunători, de un incident de mediu sau de o m ăsură adoptat ă în conformitate cu Directiva 2000/29/CE în scopul eradic ării sau al prevenirii răspândirii unei boli a plantelor sau a unei infest ări parazitare care distruge peste 30 % din produc ția medie anual ă a unui fermier în perioada de trei ani imediat anterioar ă sau într-o perioadă medie de trei ani bazat ă pe perioada imediat anterioar ă de cinci ani, excluzând valorile minime și maxime. Se pot folosi indici pentru a calcula produc ția anuală a unui fermier. Metoda de calcul folosit ă permite determinarea pierderilor reale ale unui fermier într-un anumit an. Evaluarea gravit ății pierderilor cauzate se poate efectua în funcție de caracteristicile specifice fiec ărui tip de produs, utilizând: (a) indici biologici (cantitatea de biomas ă pierdută) sau indici echivalenți de pierdere a randamentului, calcula ți la nivelul exploatației sau la nivel local, regional sau na țional, sau (b) indici climatici (inclusiv cantitatea de precipita ții și tempe ratura) calcula ți la nivel local, regional sau na țional. (2) Producerea unui fenomen climatic nefavorabil, izbucnirea unei boli a animalelor sau a plantelor, infestarea cu d ăunători sau un incident de mediu trebuie s ă fie recunoscute ca atare în mod oficial de c ătre autoritatea competent ă a statului membru în cauză. Dacă este adecvat, statele membre pot stabili în avans criterii pe baza cărora aceast ă recunoa ștere formal ă se consider ă a fi acordată. (3) În ceea ce prive ște bolile animalelor, compensa ția financiară prevăzută la articolul 36 alineatul (1) litera (a) poate fi acordat ă numai în cazul bolilor care figureaz ă pe lista bolilor animalelor stabilit ă de Organiza ția Mondial ă pentru Sănătate Animală sau în anexa la Decizia 2009/470/CE. (4) Plățile de asigurare compenseaz ă cel mult costurile totale aferente repar ării daunelor men ționate la articolul 36 alineatul (1) litera (a) și nu impun cerin țe sau men țiuni legate de tipul sau cantitatea produc ției viitoare. Statele membre pot limita cuantumul primei eligibile pentru sprijin aplicând plafoane corespunz ătoare. (5) Sprijinul este limitat la rata maxim ă prevăzută în anexa II. Articolul 38 Fonduri mutuale pentru fenomenele climatice nefavorabile, bolile animalelor și ale plantelor, infest ările cu dăunători și pentru incidente de mediu (1) Pentru a fi eligibil pentru sprijin, fondul mutual în cauză trebuie: (a) să fie acreditat de autoritatea competent ă în conformitate cu legislația națională; (b) să urmeze o politic ă transparent ă în ceea ce prive ște plățile vărsate în fond și sumele retrase din acesta; (c) să prevad ă norme clare privind atribuirea responsabilit ăților legate de eventualele datorii realizate. (2) Statele membre definesc normele privind constituirea și gestionarea fondurilor mutuale, în special normele privind acordarea pl ăților compensatorii și eligibilitatea fermierilor în caz de criz ă, precum și cele privind administrarea și monito rizarea respect ării normelor respective. Statele membre se asigură că sistemul de alocare a fondurilor prevede penaliz ări în caz de neglijen ță din partea fermierului. Producerea incidentelor men ționate la articolul 36 alineatul (1) litera (b) trebuie s ă fie recunoscut ă ca atare în mod oficial de către autoritatea competentă a statului membru în cauză . (3) Contribu țiile financiare prev ăzute la articolul 36 alineatul (1) litera (b) pot viza exclusiv: (a) costurile administrative aferente cre ării fondului mutual, repartizate pe o perioad ă de maximum trei ani, în mod degresiv; (b) cuantumurile pl ătite de fondul mutual sub form ă de compensa ții financiare pentru fermieri. În plus, contribu ția financiară poate fi legat ă de dobânzile percepute pentru împrumuturile comerciale contractate de fondul mutual cu scopul de a pl ăti fermierilor compensa ția financiar ă în caz de criză. Sprijinul prev ăzut la articolul 36 alineatul (1) litera (b) se acord ă numai pentru a acoperi pierderile cauzate de izbucnirea unor fenomene climatice nefavorabile, de o boal ă a animalelor sau a plantelor, de infestarea cu d ăunători sau de o m ăsură adoptat ă în conformitate cu Directiva 2000/29/CE în scopul eradic ării sau al prevenirii r ăspândirii unei boli a plantelor sau a unei infestări cu dăunători care distrug peste 30 % din produc ția medie anual ă a unui fermier în perioada de trei ani imediatRO L 347/518 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 (4) Rezultatele proiectelor-pilot prev ăzute la alineatul (2) litera (a) și ale opera țiunilor prev ăzute la alineatul (2) litera (b), care sunt realizate de actorii individuali în conformitate cu alineatul (3), sunt diseminate. (5) Urm ătoarele costuri aferente formelor de cooperare menționate la alineatul (1) sunt eligibile pentru sprijin în cadrul acestei m ăsuri: (a) costurile aferente realiz ării de studii cu privire la zona în cauză și de studii de fezabilitate, precum și costurile aferente elaborării unui plan de afaceri, a unui plan de gestionare a pădurilor sau a unui plan echivalent sau costuri aferente unei strategii de dezvoltare local ă, alta decât cea men ționată la articolul 33 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013; (b) costurile aferente anim ării zonei în cauz ă pentru a face posibilă realizarea unui proiect teritorial colectiv sau a unui proiect care ar urma s ă fie realizat de un grup operațional al PEI privind productivitatea și durabilitatea agriculturii, dup ă cum se men ționează la articolul 56. În cazul clusterelor, animarea poate viza, de asemenea, orga nizarea de cursuri de formare, interconectarea membrilor și recrutarea de noi membri; (c) costurile de func ționare a cooper ării; (d) costurile directe aferente unor proiecte specifice legate de punerea în aplicare a unui plan de afaceri, a unui plan de mediu, a unui plan de gestionare a p ădurilor sau a unui plan echivalent sau a unei strategii de dezvoltare local ă, alta decât cea menționată la articolul 33 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 sau costurile directe ale altor ac țiuni orientate spre inovare, inclusiv testarea; (e) costuri aferente activit ăților de promovare. (6) Acolo unde se implementeaz ă un plan de afaceri, un plan de mediu sau un plan de gestionare a p ădurilor sau un plan echivalent sau o strategie de dezvoltare, statele membre pot acorda ajutorul fie sub forma unei sume globale care s ă acopere costurile de cooperare și costurile aferente proiectelor implementate, fie sub forma unei sume care s ă acopere numai costurile de cooperare, folosind în acest caz fonduri provenind din cadrul altor m ăsuri sau alte fonduri ale Uniunii destinate implement ării de proiecte. În cazul în care sprijinul se pl ătește sub forma unei sume globale, iar proiectul implementat face parte dintr-o categorie care intră sub incidenț a unei alte m ăsuri din prezentul regu lament, se aplic ă suma sau rata maxim ă relevant ă a sprijinului. (7) Cooperarea între actori afla ți în regiuni sau state membre diferite este, de asemenea, eligibil ă pentru acest sprijin. (8) Sprijinul este limitat la o perioad ă de maximum șapte ani, cu excepția acțiunilor ecologice colective, în situa ții justificate corespunz ător. (9) Cooperarea în cadrul acestei m ăsuri poate fi combinat ă cu proiecte sprijinite de fonduri ale Uniunii, altele decât FEADR, pe același teritoriu. Statele membre garanteaz ă evitarea supra compensării ca urmare a combin ării acestei m ăsuri cu alte instrumente de sprijin na ționale sau ale Uniunii. (10) Pentru a asigura utilizarea eficient ă a resurselor bugetare ale FEADR, Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 83, în ceea ce prive ște specificarea mai detaliat ă a caracteristicilor proiectelor-pilot, ale clusterelor, ale rețelelor, ale lan țurilor scurte de aprovizionare și ale piețelor locale care vor fi eligibile pentru sprijin, precum și privind condiț iile de acordare a ajutorului pentru tipurile de opera țiuni enumerate la alineatul (2) din prezentul articol. Articolul 36 Gestionarea riscurilor (1) Sprijinul acordat în cadrul acestei m ăsuri const ă în: (a) contribu ții financiare la primele de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor împotriva pierderilor economice suferite de fermieri și cauzate de fenomene climatice nefa vorabile, de boli ale animalelor sau ale plantelor, de infestare cu dăunători sau de un incident de mediu; (b) contribu ții financiare la fonduri mutuale destinate pl ătirii de compensa ții financiare fermierilor pentru pierderile economice cauzate de fenomene climatice nefavorabile sau de izbucnirea unei boli a animalelor sau a plantelor, de infestare cu d ăunători sau de un incident de mediu; (c) un instrument de stabilizare a veniturilor, sub forma unor contribuții financiare la fonduri mutuale, care acord ă compensa ții fermierilor pentru o sc ădere drastic ă a veni turilor lor. (2) În sensul prezentului articol, „fermier” înseamn ă fermier activ în în țelesul articolului 9 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013. (3) În sensul alineatului (1) literele (b) și (c), „fond mutual” înseamnă un sistem acreditat de statul membru în conformitate cu dreptul intern și care permite fermierilor afilia ți să încheie o asigurare, prin care se acord ă plăți compensatorii fermierilor afiliați pentru pierderi economice cauzate de izbucnirea unor fenomene climatice nefavorabile sau a unei boli a animalelor sau a plantelor, de o infestare cu d ăunători sau de un incident de mediu, sau pentru o sc ădere drastic ă a veniturilor lor. (4) Statele membre garanteaz ă evitarea supracompens ării ca urmare a combin ării acestei m ăsuri cu alte instrumente de sprijin na ționale sau ale Uniunii sau cu sisteme private de asigurări.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/517 356 anterioară sau într-o perioad ă medie de trei ani bazat ă pe perioada imediat anterioar ă de cinci ani, excluzând valorile minime și maxime. Indicii pot fi folosi ți pentru a calcula producția anuală a unui fermier. Metoda de calcul folosit ă permite determinarea pierderilor reale ale unui fermier într-un anumit an. Nu se poate face nicio contribu ție financiar ă din fonduri publice la capitalul subscris iniț ial. (4) În ceea ce prive ște bolile animalelor, compensa ția financiară prevăzută la articolul 36 alineatul (1) litera (b) poate fi acordat ă în cazul bolilor care figureaz ă pe lista bolilor animalelor stabilit ă de Organiza ția Mondial ă pentru Sănătate Animală sau în anexa la Decizia 2009/470/CE. (5) Sprijinul este limitat la rata maxim ă a sprijinului prevăzută în anexa II. Statele membre pot limita costurile eligibile pentru sprijin prin aplicarea: (a) unor plafoane pentru fiecare fond; (b) unor plafoane corespunz ătoare pentru fiecare unitate. Articolul 39 Instrumentul de stabilizare a veniturilor (1) Sprijinul prev ăzut la articolul 36 alineatul (1) litera (c) se acordă numai în cazul în care sc ăderea venitului dep ășește 30 % din venitul mediu anual al unui fermier în perioada de trei ani imediat anterioar ă sau într-o perioad ă medie de trei ani bazat ă pe perioada imediat anterioar ă de cinci ani, excluzând valorile minime și maxime. În sensul articolului 36 alineatul (1) litera (c), venit se refer ă la suma veniturilor primite de fermier de pe piață, inclusiv orice formă de sprijin public, din care se scad costurile de produc ție. Plăț ile acordate fermierilor de fondul mutual compenseaz ă mai pu țin de 70 % din venitul pierdut în anul în care produc ătorul dobânde ște dreptul de a primi asistență. (2) Pentru a fi eligibil pentru sprijin, fondul mutual în cauză trebuie: (a) să fie acreditat de autoritatea competent ă în conformitate cu legislația națională; (b) să urmeze o politic ă transparent ă în ceea ce prive ște plățile vărsate în fond și sumele retrase din acesta; (c) să prevad ă norme clare privind atribuirea responsabilit ăților legate de eventualele datorii realizate. (3) Statele membre definesc normele privind constituirea și gestionarea fondurilor mutuale, în special normele privind acordarea pl ăților compensatorii c ătre fermieri în caz de criz ă și cele privind administrarea și monitorizarea respect ării normelor respective. Statele membre se asigur ă că sistemul de alocare a fondurilor prevede penaliz ări în caz de neglijență din partea fermierului. (4) Contribu țiile financiare men ționate la articolul 36 alineatul (1) litera (c) pot viza exclusiv: (a) costurile administrative aferente cre ării fondului mutual, repartizate pe o perioad ă de maximum trei ani, în mod degresiv; (b) cuantumurile pl ătite de fondul mutual sub form ă de compensa ții financiare pentru fermieri. În plus, contribu ția financiară poate fi legat ă de dobânzile percepute pentru împrumuturile comerciale contractate de fondul mutual cu scopul de a pl ăti fermierilor compensa ția financiar ă în caz de criză. Nu se poate face nicio contribu ție financiar ă din fonduri publice la capitalul subscris ini țial. (5) Sprijinul este limitat la rata maxim ă prevăzută în anexa II. Articolul 40 Finanțarea plăților directe na ționale complementare pentru Croația (1) Se poate acorda sprijin fermierilor eligibili pentru pl ăți directe na ționale complementare în temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013. Condi țiile stabilite în articolul men ționat se aplic ă, de asemenea, sprijinului care urmează să fie acordat în conformitate cu prezentul articol. (2) Sprijinul acordat unui fermier în ceea ce prive ște anii 2014, 2015 și 2016 nu dep ășeș te diferen ța dintre: (a) nivelul pl ăților directe aplicabil în Croa ția pentru anul în cauză, în conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 și (b) 45 % din nivelul corespunză tor al plăților directe, astfel cum se aplică din 2022. (3) Contribu ția Uniunii la sprijinul acordat în temeiul prezentului articol în Croa ția în ceea ce prive ște anii 2014, 2015 și 2016 nu dep ășește 20 % din fondurile totale anuale alocate acesteia din FEADR. (4) Rata contribu ției FEADR pentru supliment ările plăților directe nu dep ășește 80 %. Articolul 41 Norme privind punerea în aplicare a m ăsurilor Comisia adopt ă acte de punere în aplicare pentru stabilirea normelor privind punerea în aplicare a m ăsurilor din prezenta secțiune privind: (a) procedurile de selec ție a autorit ăților sau organismelor care furnizează servicii de consiliere în domeniul agricol și silvic, servicii de gestionare a exploata ției sau de înlocuire în cadrul exploatației, precum și degresivitatea ajutorului în temeiul măsurii de servicii de consiliere men ționată la articolul 15;RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/519 357 FEADR (b) evaluarea de c ătre statele membre a progreselor realizate în raport cu planul de afaceri, a op țiunilor de plat ă și a moda lităților de acces la alte m ăsuri destinate tinerilor fermieri în cadrul măsurii de dezvoltare a exploata țiilor și a întreprin derilor men ționată la articolul 19; (c) conversia în alte unit ăți decât cele utilizate în anexa II și ratele de conversie a animalelor în unit ăți vită mare (UVM) în cadrul m ăsurilor men ționate la articolele 28, 29, 33 și 34; (d) posibilitatea de a utiliza ipoteze standard cu privire la costurile suplimentare ș i pierderile de venit, în cadrul măsurilor de la articolele 28-31, 33 și 34, precum și criteriile pentru calcularea acestora; (e) calcularea cuantumului sprijinului în cazul în care o operațiune este eligibil ă pentru sprijin în cadrul mai multor m ăsuri. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în confor mitate cu procedura de examinare men ționată la articolul 84. LEADER Articolul 42 Grupurile de ac țiune local ă LEADER (1) Pe lâng ă sarcinile men ționate la articolul 34 din Regula mentul (UE) nr. 1303/2013, grupurile de ac țiune local ă pot, de asemenea, să realizeze sarcini suplimentare care le sunt delegate de către autoritatea de management și/sau de c ătre agenția de plăți. (2) Grupurile de ac țiune local ă pot solicita agen ției de plăți competente plata unui avans în cazul în care se include în programul de dezvoltare rural ă o astfel de posibilitate. Cuantumul avansurilor nu poate dep ăși 50 % din sprijinul public legat de costurile de funcț ionare și de animare. Articolul 43 Kitul de ini țiere LEADER Sprijinul acordat pentru dezvoltarea local ă din cadrul axei LEADER poate include și un „kit de ini țiere LEADER” pentru comunităț ile locale care nu au pus în aplicare axa LEADER în perioada de programare 2007–2013. „Kitul de ini țiere LEADER” constă în sprijin în vederea consolid ării capacit ăților și în sprijin pentru proiecte-pilot de mic ă anvergur ă. Sprijinul din cadrul „kitului de iniț iere LEADER” nu este condi ționat de prezentarea unei strategii de dezvoltare local ă LEADER. Articolul 44 Activitățile de cooperare din cadrul axei LEADER (1) Sprijinul prev ăzut la articolul 35 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013se acord ă pentru: (a) proiecte de cooperare în cadrul unui stat membru (cooperare interteritorial ă) sau proiecte de cooperare între teritorii apar ținând mai multor state membre sau cu teritorii ale unor țări terțe (cooperare transna țională). (b) asisten ță tehnică pregătitoare pentru proiectele de cooperare interteritorial ă și transnațională, cu condi ția ca grupurile de acțiune local ă să poată demonstra că au în vedere imple mentarea unui proiect concret. (2) În afar ă de alte grupuri de ac țiune local ă, partenerii din cadrul unui grup de acț iune local ă finanț at din FEADR pot fi: (a) un grup de parteneri publici și privați locali pe un teritoriu rural, care implementeaz ă o strategie de dezvoltare local ă în interiorul sau în afara Uniunii; (b) un grup de parteneri publici și privați locali pe un teritoriu nerural, care implementeaz ă o strategie de dezvoltare local ă. (3) În cazul în care grupurile de ac țiune local ă nu selecționează proiecte de cooperare, statele membre instituie un sistem de depunere permanent ă a solicit ărilor. Statele membre fac publice procedurile administrative na ționale sau regionale de selec ție a proiectelor de cooperare trans națională și o listă a costurilor eligibile, cel târziu în termen de doi ani de la data aprob ării programelor lor de dezvoltare rurală. Proiectele de cooperare se aprob ă de către autoritatea competent ă cel târziu în termen de patru luni de la data depunerii solicit ării de proiect. (4) Statele membre comunic ă Comisiei proiectele de cooperare transna țională aprobate. CAPITOLUL II Dispoziții comune mai multor m ăsuri Articolul 45 Investiții (1) Pentru a fi eligibile pentru sprijinul FEADR, opera țiunile de investi ții sunt precedate de o evaluare a impactului preconizat asupra mediului, în conformitate cu dreptul specific respectivului tip de investi ții, acolo unde investi țiile pot avea efecte negative asupra mediului. (2) Cheltuielile eligibile pentru sprijinul FEADR sunt limitate la: (a) construc ția, achiziția, inclusiv prin leasing, sau renovarea de bunuri imobile; (b) achizi ționarea sau cump ărarea prin leasing de ma șini și echi pamente noi, în limita valorii pe pia ță a activului;RO L 347/520 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 anterioară sau într-o perioad ă medie de trei ani bazat ă pe perioada imediat anterioar ă de cinci ani, excluzând valorile minime și maxime. Indicii pot fi folosi ți pentru a calcula producția anuală a unui fermier. Metoda de calcul folosit ă permite determinarea pierderilor reale ale unui fermier într-un anumit an. Nu se poate face nicio contribu ție financiar ă din fonduri publice la capitalul subscris iniț ial. (4) În ceea ce prive ște bolile animalelor, compensa ția financiară prevăzută la articolul 36 alineatul (1) litera (b) poate fi acordat ă în cazul bolilor care figureaz ă pe lista bolilor animalelor stabilit ă de Organiza ția Mondial ă pentru Sănătate Animală sau în anexa la Decizia 2009/470/CE. (5) Sprijinul este limitat la rata maxim ă a sprijinului prevăzută în anexa II. Statele membre pot limita costurile eligibile pentru sprijin prin aplicarea: (a) unor plafoane pentru fiecare fond; (b) unor plafoane corespunz ătoare pentru fiecare unitate. Articolul 39 Instrumentul de stabilizare a veniturilor (1) Sprijinul prev ăzut la articolul 36 alineatul (1) litera (c) se acordă numai în cazul în care sc ăderea venitului dep ășește 30 % din venitul mediu anual al unui fermier în perioada de trei ani imediat anterioar ă sau într-o perioad ă medie de trei ani bazat ă pe perioada imediat anterioar ă de cinci ani, excluzând valorile minime și maxime. În sensul articolului 36 alineatul (1) litera (c), venit se refer ă la suma veniturilor primite de fermier de pe piață, inclusiv orice formă de sprijin public, din care se scad costurile de produc ție. Plăț ile acordate fermierilor de fondul mutual compenseaz ă mai pu țin de 70 % din venitul pierdut în anul în care produc ătorul dobânde ște dreptul de a primi asistență. (2) Pentru a fi eligibil pentru sprijin, fondul mutual în cauză trebuie: (a) să fie acreditat de autoritatea competent ă în conformitate cu legislația națională; (b) să urmeze o politic ă transparent ă în ceea ce prive ște plățile vărsate în fond și sumele retrase din acesta; (c) să prevad ă norme clare privind atribuirea responsabilit ăților legate de eventualele datorii realizate. (3) Statele membre definesc normele privind constituirea și gestionarea fondurilor mutuale, în special normele privind acordarea pl ăților compensatorii c ătre fermieri în caz de criz ă și cele privind administrarea și monitorizarea respect ării normelor respective. Statele membre se asigur ă că sistemul de alocare a fondurilor prevede penaliz ări în caz de neglijență din partea fermierului. (4) Contribu țiile financiare men ționate la articolul 36 alineatul (1) litera (c) pot viza exclusiv: (a) costurile administrative aferente cre ării fondului mutual, repartizate pe o perioad ă de maximum trei ani, în mod degresiv; (b) cuantumurile pl ătite de fondul mutual sub form ă de compensa ții financiare pentru fermieri. În plus, contribu ția financiară poate fi legat ă de dobânzile percepute pentru împrumuturile comerciale contractate de fondul mutual cu scopul de a pl ăti fermierilor compensa ția financiar ă în caz de criză. Nu se poate face nicio contribu ție financiar ă din fonduri publice la capitalul subscris ini țial. (5) Sprijinul este limitat la rata maxim ă prevăzută în anexa II. Articolul 40 Finanțarea plăților directe na ționale complementare pentru Croația (1) Se poate acorda sprijin fermierilor eligibili pentru pl ăți directe na ționale complementare în temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013. Condi țiile stabilite în articolul men ționat se aplic ă, de asemenea, sprijinului care urmează să fie acordat în conformitate cu prezentul articol. (2) Sprijinul acordat unui fermier în ceea ce prive ște anii 2014, 2015 și 2016 nu dep ășeș te diferen ța dintre: (a) nivelul pl ăților directe aplicabil în Croa ția pentru anul în cauză, în conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 și (b) 45 % din nivelul corespunză tor al plăților directe, astfel cum se aplică din 2022. (3) Contribu ția Uniunii la sprijinul acordat în temeiul prezentului articol în Croa ția în ceea ce prive ște anii 2014, 2015 și 2016 nu dep ășește 20 % din fondurile totale anuale alocate acesteia din FEADR. (4) Rata contribu ției FEADR pentru supliment ările plăților directe nu dep ășește 80 %. Articolul 41 Norme privind punerea în aplicare a m ăsurilor Comisia adopt ă acte de punere în aplicare pentru stabilirea normelor privind punerea în aplicare a m ăsurilor din prezenta secțiune privind: (a) procedurile de selec ție a autorit ăților sau organismelor care furnizează servicii de consiliere în domeniul agricol și silvic, servicii de gestionare a exploata ției sau de înlocuire în cadrul exploatației, precum și degresivitatea ajutorului în temeiul măsurii de servicii de consiliere men ționată la articolul 15;RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/519 358 (c) costurile generale ocazionate de cheltuielile men ționate la literele (a) și (b), precum onorariile pentru arhitec ți, ingineri și consultan ți, onorariile pentru consiliere privind durabilitatea economică și de mediu, inclusiv studii de feza bilitate. Studiile de fezabilitate ră mân cheltuieli eligibile chiar și în cazul în care, pe baza rezultatelor acestora, nu se efectuează cheltuieli în temeiul literelor (a) și (b); (d) următoarele investi ții intangibile: achizi ționarea sau dezvoltarea de software ș i achiziționarea de brevete, licențe, drepturi de autor, m ărci; (e) costurile elabor ării planurilor de gestionare a p ădurilor și echivalentul acestora. (3) În cazul investi țiilor agricole, achizi ția de drepturi de producție agricol ă, de drepturi la plat ă, de animale și de plante anuale, precum și plantarea acestora din urmă nu sunt eligibile pentru sprijinul acordat pentru investi ții. Cu toate acestea, în caz de refacere a poten țialului de produc ție agricolă distrus de dezastre naturale sau de evenimente catas trofale în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) litera (b), cheltuielile aferente achizi ționării de animale pot fi cheltuieli eligibile. (4) Beneficiarii sprijinului pentru investi ții pot solicita plata unui avans de pân ă la 50 % din ajutorul public acordat pentru aceste investi ții de către agențiile de pl ăți competente, dac ă opțiunea respectiv ă este inclus ă în programul de dezvoltare rurală. (5) Fondul de rulment care este auxiliar și care este legat de o nouă investi ție în sectorul agricol sau forestier, care beneficiază de sprijin FEADR printr-un instrument financiar în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, poate fi o cheltuial ă eligibilă. Astfel de cheltuieli eligibile nu pot depăș i 30 % din valoarea total ă a cheltuielilor eligibile aferente investiției. Solicitarea în cauz ă trebuie justificat ă în mod cores punzător. (6) Pentru a se ține seama de caracteristicile specifice fiec ărui tip de investi ție, Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 83, care stabilesc condi țiile în care alte costuri aferente contractelor de leasing, echipa mentelor second-hand pot fi considerate cheltuieli eligibile și precizând tipurile de infrastructur ă pentru energia din surse regenerabile care sunt eligibile pentru sprijin. Articolul 46 Investiții în iriga ții (1) Fără a aduce atingere articolului 45 din prezentul regu lament, în cazul iriga țiilor pe suprafe țe irigate noi și existente, numai investi țiile care respect ă condițiile din prezentul articol sunt considerate cheltuieli eligibile. (2) Un plan de management al bazinului hidrografic, în condiț iile prevăzute de Directiva-cadru privind apa, a fost notificat Comisiei pentru întreaga zon ă în care urmeaz ă să se investeasc ă, precum și în oricare altă zon ă al cărei mediu poate fi afectat de investi ție. Măsurile care intr ă în vigoare în cadrul planului de management al bazinului hidrografic în confor mitate cu articolul 11 din Directiva-cadru privind apa și care prezintă relevan ță pentru sectorul agricol au fost specificate în programul de m ăsuri relevant. (3) Contorizarea apei, care permite m ăsurarea utiliz ării apei la nivelul investi ției sprijinite, este realizat ă sau urmeaz ă să fie instalată ca parte din investi ție. (4) O investi ție reprezint ă o îmbun ătățire a unei instala ții de irigații existente sau a unui element al infrastructurii de iriga ții este eligibil ă numai dac ă, în urma evalu ării ex ante, asigur ă posibile economii de ap ă având valoarea minim ă cuprins ă între 5 % și 25 %, în conformitate cu parametrii tehnici ai instalației sau ai infrastructurii existente. Dacă investiția afecteaz ă corpuri de ap ă subteran ă sau de suprafață care au fost identificate ca nesatisf ăcătoare în planul corespunz ător de management al bazinului hidrografic din motive legate de cantitatea de ap ă: (a) investi ția asigură o reducere efectiv ă a utiliz ării apei, la nivelul investi ției, care se ridic ă la cel pu țin 50 % din potențialul economiei de ap ă posibil a fi realizat cu ajutorul investi ției; și (b) în cazul unei investi ții într-o exploata ție agricol ă unică, investiția are totodat ă ca rezultat reducerea nivelului total de apă utilizat în exploata ție, care se ridic ă la cel pu țin 50 % din potenț ialul economiei de ap ă posibil a fi realizat la nivelul investi ției. Nivelul total al utiliz ării apei include apa comercializat ă de exploata ție. Niciuna dintre condi țiile menționate la alineatul (4) nu se aplic ă unei investi ții într-o instala ție existent ă care afecteaz ă numai eficiența energetic ă sau unei investi ții în vederea cre ării unui rezervor sau unei investi ții în vederea utiliză rii apei reciclate care nu afecteaz ă corpuri de ap ă subteran ă sau de suprafa ță. (5) O investi ție având ca rezultat o m ărire netă a suprafe ței irigate care afecteaz ă un corp anume de ap ă subteran ă sau de suprafață este eligibil ă numai dac ă: (a) starea corpului de ap ă nu a fost identificat ă ca nesatisf ă cătoare în planul corespunz ător de management al bazinului hidrografic din motive legate de cantitatea de apă; și (b) o analiz ă de mediu arat ă că nu va exista niciun efect negativ semnificativ asupra mediului; o astfel de analiz ă a efectului asupra mediului fie se realizeaz ă de către autoritatea compe tentă , fie se aprob ă de aceasta și se poate referi și la grupuri de exploata ții.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/521 359 FEADR Suprafețele stabilite și justificate în cadrul programului care nu sunt irigate, dar pe care a func ționat în trecutul recent o instalație de iriga ție, pot fi considerate ca suprafe țe irigate în sensul determin ării măririi nete a suprafe ței irigate. (6) Prin derogare de la alineatul (5) litera (a), investi țiile având ca rezultat o m ărire netă a suprafe ței irigate pot fi eligibile dac ă: (a) investi ția este combinat ă cu o investi ție într-o instala ție de irigație existent ă sau într-un element al infrastructurii de irigații care, în baza evalu ării ex ante, asigur ă posibile economii de ap ă având valoarea minim ă cuprins ă între 5 % și 25 %, în conformitate cu parametrii tehnici ai insta lației sau ai infrastructurii existente și (b) investi ția asigură o reducere efectiv ă a utiliz ării apei, la nivelul global al investi ției, care se ridic ă la cel pu țin 50 % din poten țialul economiei de ap ă posibil a fi realizat cu ajutorul investi ției în instala ția de iriga ție sau în elementul infrastructurii existente. În plus, prin derogare, condi ția de la alineatul (5) litera (a) nu se aplică investițiilor în înfiin țarea unei noi instala ții de iriga ție alimentată cu apă de la un rezervor existent, aprobat de auto ritățile competente înainte de 31 octombrie 2013, dac ă se înde plinesc urm ătoarele condi ții: — rezervorul în cauz ă este identificat în cadrul planului de management al bazinului hidrografic și este supus cerin țelor de control prev ăzute la articolul 11 alineatul (3) litera (e) din Directiva-cadru privind apa; — la 31 octombrie 2013, era în vigoare fie o limit ă maximă a captărilor totale din rezervor, fie un nivel minim necesar al fluxului corpurilor de ap ă afectate de rezervor; — respectiva limit ă maxim ă sau respectivul nivel minim necesar al fluxului respect ă condițiile prevăzute la articolul 4 din Directiva-cadru privind apa; și — investi ția în cauz ă nu rezult ă în captări peste limita maxim ă în vigoare la 31 octombrie 2013 sau rezult ă într-o reducere a nivelului fluxului corpurilor de ap ă afectate sub nivelul minim necesar în vigoare la 31 octombrie 2013. Articolul 47 Norme privind pl ățile în func ție de suprafa ță (1) Num ărul hectarelor c ărora li se aplic ă un angajament în temeiul articolelor 28, 29 și 34 poate varia de la an la an, în cazul în care: (a) programul de dezvoltare rural ă prevede aceast ă posibilitate; (b) angajamentul în cauză nu se aplic ă parcelelor fixe; și (c) nu este periclitat ă atingerea obiectivului angajamentului. (2) În cazul în care întregul teren care face obiectul angaja mentului sau o parte a acestuia sau întreaga exploata ție este transferat( ă) altei persoane în cursul perioadei angajamentului respectiv, angajamentul sau partea din acesta aferent ă terenului transferat poate fi preluat( ă) de cealalt ă persoan ă pentru perioada ră masă, sau poate înceta, rambursarea nu este solicitat ă în ceea ce prive ște perioada în care angajamentul a produs efecte. (3) În cazul în care beneficiarul nu mai poate s ă-și onoreze angajamentele luate deoarece exploata ția sau o parte din exploatație face obiectul unei reparcel ări, al unor m ăsuri publice de comasare a terenurilor sau al unor m ăsuri de comasare a terenurilor aprobate de autorit ățile publice compe tente, statele membre iau m ăsurile necesare pentru a permite adaptarea angajamentelor la noua situa ție a exploata ției. În cazul în care adaptarea se dovede ște imposibil de realizat, angaja mentul înceteaz ă și rambursarea nu este solicitat ă pentru perioada în care angajamentul a produs efecte. (4) Rambursarea ajutorului primit nu se solicit ă în cazuri de forță majoră și în circumstan țe excepționale, astfel cum sunt menționate la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013. (5) Alineatul (2), în ceea ce prive ște cazurile de transfer al întregii exploata ții, și alineatul (4) se aplic ă, de asemenea, anga jamentelor luate în temeiul articolului 33. (6) În vederea asigur ării implement ării eficiente a m ăsurilor legate de suprafa ță și a protej ării intereselor financiare ale Uniunii, Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 83, cu privire la condi țiile aplicabile conversiei sau ajust ării angajamentelor din cadrul m ăsurilor menționate la articolele 28, 29, 33 și 34 și care specific ă alte situații în care nu se solicit ă rambursarea ajutorului. Articolul 48 Clauza de revizuire Pentru opera țiunile întreprinse în temeiul articolelor 28, 29, 33 și 34 se prevede o clauz ă de revizuire pentru a permite ajustarea acestora în caz de modificare a standardelor obligatorii rele vante, a cerin țelor sau a obliga țiilor relevante, prev ăzute la arti colele respective, pe care angajamentele trebuie s ă le depășească. Clauza de revizuire cuprinde și ajustările necesare pentru a se evita dubla finan țare a practicilor men ționate la articolul 43 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, în cazul modific ărilor prac ticilor respective. Operațiunile întreprinse în temeiul articolelor 28, 29, 33 și 34 care depășesc actuala perioad ă de programare con țin o clauz ă de revizuire pentru a permite ajustarea acestora la cadrul juridic al următoarei perioade de programare.RO L 347/522 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 (c) costurile generale ocazionate de cheltuielile men ționate la literele (a) și (b), precum onorariile pentru arhitec ți, ingineri și consultan ți, onorariile pentru consiliere privind durabilitatea economică și de mediu, inclusiv studii de feza bilitate. Studiile de fezabilitate ră mân cheltuieli eligibile chiar și în cazul în care, pe baza rezultatelor acestora, nu se efectuează cheltuieli în temeiul literelor (a) și (b); (d) următoarele investi ții intangibile: achizi ționarea sau dezvoltarea de software ș i achiziționarea de brevete, licențe, drepturi de autor, m ărci; (e) costurile elabor ării planurilor de gestionare a p ădurilor și echivalentul acestora. (3) În cazul investi țiilor agricole, achizi ția de drepturi de producție agricol ă, de drepturi la plat ă, de animale și de plante anuale, precum și plantarea acestora din urmă nu sunt eligibile pentru sprijinul acordat pentru investi ții. Cu toate acestea, în caz de refacere a poten țialului de produc ție agricolă distrus de dezastre naturale sau de evenimente catas trofale în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) litera (b), cheltuielile aferente achizi ționării de animale pot fi cheltuieli eligibile. (4) Beneficiarii sprijinului pentru investi ții pot solicita plata unui avans de pân ă la 50 % din ajutorul public acordat pentru aceste investi ții de către agențiile de pl ăți competente, dac ă opțiunea respectiv ă este inclus ă în programul de dezvoltare rurală. (5) Fondul de rulment care este auxiliar și care este legat de o nouă investi ție în sectorul agricol sau forestier, care beneficiază de sprijin FEADR printr-un instrument financiar în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, poate fi o cheltuial ă eligibilă. Astfel de cheltuieli eligibile nu pot depăș i 30 % din valoarea total ă a cheltuielilor eligibile aferente investiției. Solicitarea în cauz ă trebuie justificat ă în mod cores punzător. (6) Pentru a se ține seama de caracteristicile specifice fiec ărui tip de investi ție, Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 83, care stabilesc condi țiile în care alte costuri aferente contractelor de leasing, echipa mentelor second-hand pot fi considerate cheltuieli eligibile și precizând tipurile de infrastructur ă pentru energia din surse regenerabile care sunt eligibile pentru sprijin. Articolul 46 Investiții în iriga ții (1) Fără a aduce atingere articolului 45 din prezentul regu lament, în cazul iriga țiilor pe suprafe țe irigate noi și existente, numai investi țiile care respect ă condițiile din prezentul articol sunt considerate cheltuieli eligibile. (2) Un plan de management al bazinului hidrografic, în condiț iile prevăzute de Directiva-cadru privind apa, a fost notificat Comisiei pentru întreaga zon ă în care urmeaz ă să se investeasc ă, precum și în oricare altă zon ă al cărei mediu poate fi afectat de investi ție. Măsurile care intr ă în vigoare în cadrul planului de management al bazinului hidrografic în confor mitate cu articolul 11 din Directiva-cadru privind apa și care prezintă relevan ță pentru sectorul agricol au fost specificate în programul de m ăsuri relevant. (3) Contorizarea apei, care permite m ăsurarea utiliz ării apei la nivelul investi ției sprijinite, este realizat ă sau urmeaz ă să fie instalată ca parte din investi ție. (4) O investi ție reprezint ă o îmbun ătățire a unei instala ții de irigații existente sau a unui element al infrastructurii de iriga ții este eligibil ă numai dac ă, în urma evalu ării ex ante, asigur ă posibile economii de ap ă având valoarea minim ă cuprins ă între 5 % și 25 %, în conformitate cu parametrii tehnici ai instalației sau ai infrastructurii existente. Dacă investiția afecteaz ă corpuri de ap ă subteran ă sau de suprafață care au fost identificate ca nesatisf ăcătoare în planul corespunz ător de management al bazinului hidrografic din motive legate de cantitatea de ap ă: (a) investi ția asigură o reducere efectiv ă a utiliz ării apei, la nivelul investi ției, care se ridic ă la cel pu țin 50 % din potențialul economiei de ap ă posibil a fi realizat cu ajutorul investi ției; și (b) în cazul unei investi ții într-o exploata ție agricol ă unică, investiția are totodat ă ca rezultat reducerea nivelului total de apă utilizat în exploata ție, care se ridic ă la cel pu țin 50 % din potenț ialul economiei de ap ă posibil a fi realizat la nivelul investi ției. Nivelul total al utiliz ării apei include apa comercializat ă de exploata ție. Niciuna dintre condi țiile menționate la alineatul (4) nu se aplic ă unei investi ții într-o instala ție existent ă care afecteaz ă numai eficiența energetic ă sau unei investi ții în vederea cre ării unui rezervor sau unei investi ții în vederea utiliză rii apei reciclate care nu afecteaz ă corpuri de ap ă subteran ă sau de suprafa ță. (5) O investi ție având ca rezultat o m ărire netă a suprafe ței irigate care afecteaz ă un corp anume de ap ă subteran ă sau de suprafață este eligibil ă numai dac ă: (a) starea corpului de ap ă nu a fost identificat ă ca nesatisf ă cătoare în planul corespunz ător de management al bazinului hidrografic din motive legate de cantitatea de apă; și (b) o analiz ă de mediu arat ă că nu va exista niciun efect negativ semnificativ asupra mediului; o astfel de analiz ă a efectului asupra mediului fie se realizeaz ă de către autoritatea compe tentă , fie se aprob ă de aceasta și se poate referi și la grupuri de exploata ții.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/521 360 În cazul în care adaptarea nu este acceptat ă de beneficiar, anga jamentul înceteaz ă și rambursarea nu este solicitat ă pentru perioada în care angajamentul a produs efecte. Articolul 49 Selecția opera țiunilor (1) Fără a aduce atingere articolului 34 alineatul (3) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013autoritatea de mana gement al programului de dezvoltare rural ă stabilește criteriile de selecție pentru opera țiuni, în urma consultă rii comitetului de monitorizare. Criteriile de selec ție urmăresc să asigure trata mentul egal al solicitan ților, o mai bun ă utilizare a resurselor financiare și direcționarea m ăsurilor în conformitate cu priori tățile Uniunii în materie de dezvoltare rural ă. La stabilirea și aplicarea criteriilor de selec ție se ține seama de principiul proporționalității în ceea ce prive ște dimensiunea opera țiunii. (2) Autoritatea statului membru responsabil ă cu selec ția operațiunilor se asigur ă că opera țiunile, cu excep ția operațiunilor care fac obiectul articolelor 28-31, 33-34 și 36- 39, sunt selectate în conformitate cu criteriile de selec ție menționate la alineatul (1) și potrivit unei proceduri trans parente și bine documentate. (3) Dac ă este cazul, beneficiarii pot fi selecta ți pe baza unor cereri de proiecte, cu aplicarea criteriilor de eficien ță economic ă și ecologic ă. Articolul 50 Definiția zonei rurale În sensul prezentului regulament, autoritatea de management definește „zona rural ă” la nivel de program. Statele membre pot stabili o astfel de defini ție pentru o m ăsură sau pentru un tip de opera țiune, dacă acest lucru este justificat corespunz ător. CAPITOLUL III Asistența tehnică și colaborarea în re țea Articolul 51 Finanțarea asisten ței tehnice (1) În conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, FEADR poate utiliza pân ă la 0,25 % din alocarea sa anual ă pentru finan țarea sarcinilor men ționate la articolul 58 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, inclusiv a costurilor aferente cre ării și funcționării rețelei europene pentru dezvoltare rural ă menționate la articolul 52 și ale rețelei PEI menționate la articolul 53, la ini țiativa Comisiei și/sau în numele acesteia. De asemenea, FEADR poate finan ța acțiunile prev ăzute la articolul 41 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 ), în legătură cu indicațiile și simbolurile sistemelor de calitate ale Uniunii. Acțiunile respective se desf ășoară în conformitate cu articolul 58 din Regulamentul (UE, EURATOM) nr. 966/2012 al Parla mentului European și al Consiliului ( 2 ) și cu orice alte dispozi ții ale regulamentului respectiv și ale actelor de punere în aplicare ale acestuia, care sunt aplicabile acestei forme de execu ție a bugetului. (2) La ini țiativa statelor membre, un procent de până la 4 % din cuantumul total alocat fiec ărui program de dezvoltare rural ă poate fi destinat finan țării sarcinilor men ționate la articolul 59 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 și a costurilor aferente lucrărilor preg ătitoare pentru delimitarea zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, men ționate la articolul 32. Costurile aferente organismului de certificare men ționat la articolul 9 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 nu sunt eligibile în temeiul prezentului alineat. În limita de 4 %, se rezerv ă o sumă pentru crearea și operarea rețelei rurale na ționale men ționate la articolul 54. (3) În cazul programelor de dezvoltare rural ă care vizeaz ă atât regiunile mai pu țin dezvoltate, cât și alte regiuni, rata contribuției FEADR pentru asistenț a tehnică menționată la articolul 59 alineatul (3) poate fi stabilită ținându-se seama de tipul predominant de regiuni, în func ție de num ărul acestora, în cadrul programului. Articolul 52 Rețeaua european ă pentru dezvoltare rural ă (1) În conformitate cu articolul 51 alineatul (1), se creeaz ă o rețea european ă pentru dezvoltare rural ă în scopul interco nectării rețelelor, organiza țiilor și administra țiilor naționale care își desfășoară activitatea în domeniul dezvolt ării rurale la nivelul Uniunii. (2) Interconectarea prin intermediul re țelei europene pentru dezvoltare rural ă are ca scop: (a) sporirea gradului de implicare a tuturor p ărților interesate și în special p ărțile interesate din sectorul agricol, forestier și din alte domenii din sfera dezvolt ării rurale, în imple mentarea dezvolt ării rurale; (b) ameliorarea calit ății programelor de dezvoltare rural ă; (c) contribu ția la informarea publicului larg cu privire la bene ficiile politicii de dezvoltare rural ă; (d) sprijinirea evalu ării programelor de dezvoltare rural ă.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/523 ( 1 ) Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (JO L 343, 14.12.2012, p. 1). ( 2 ) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (JO L 298, 26.10.2012, p. 1). 361 FEADR (3) Sarcinile re țelei sunt urm ătoarele: (a) colectarea, analizarea și diseminarea informa țiilor cu privire la acțiunile din domeniul dezvolt ării rurale; (b) acordarea de sprijin în privin ța proceselor de evaluare și a colectării și gestionării datelor; (c) colectarea, consolidarea și difuzarea la nivelul Uniunii a bunelor practici de dezvoltare rural ă, inclusiv în privin ța metodologiilor și a instrumentelor de evaluare; (d) înființarea și funcționarea unor grupuri tematice și/sau a unor ateliere de lucru, în vederea facilit ării schimbului de expertiză și a sprijinirii implement ării, monitoriz ării și dezvoltării ulterioare a politicii de dezvoltare rural ă; (e) furnizarea de informa ții privind evolu ția situației zonelor rurale din Uniune și din țările terțe; (f) organizarea de reuniuni și seminarii la nivelul Uniunii pentru participan ții activi la dezvoltarea rural ă; (g) sprijinirea re țelelor naționale și a inițiativelor de cooperare transnațională, precum și schimbul privind ac țiunile și expe riența în domeniul dezvolt ării rurale cu re țele din țările terțe; (h) în mod specific pentru grupurile de ac țiune local ă: (i) crearea de sinergii cu activit ățile desfășurate la nivel național sau regional, sau la ambele niveluri de c ătre rețelele respective în ceea ce prive ște acțiunile de consolidare a capacit ăților și schimbul de experien ță; și (ii) cooperarea cu organismele de interconectare și cu cele care oferă asisten ță tehnică pentru dezvoltarea rural ă, create de FEDER, FSE și FEPAM, în ceea ce prive ște activitățile de dezvoltare local ă ale acestora și cooperarea transnațională. (4) Comisia adopt ă acte de punere în aplicare prin care stabilește structura organiza țională și modul de operare a rețelei europene pentru dezvoltare rural ă. Respectivele acte de punere în aplicare se adopt ă în conformitate cu procedura de examinare men ționată la articolul 84. Articolul 53 Rețeaua Parteneriatului european pentru inovare (1) Se creeaz ă o rețea PEI pentru a sprijini PEI privind productivitatea și durabilitatea agriculturii men ționate la articolul 55, în conformitate cu articolul 51 alineatul (1). Această rețea permite interconectarea grupurilor opera ționale, a serviciilor de consiliere și a cercetătorilor. (2) Rețeaua PEI vizeaz ă: (a) facilitarea schimbului de expertiz ă și de bune practici; (b) stabilirea unui dialog între fermieri și comunitatea cercet ă torilor și facilitarea incluziunii tuturor p ărților interesate în procesul de schimb de cuno ștințe. (3) Sarcinile re țelei PEI sunt urm ătoarele: (a) furnizarea unui serviciu de asisten ță tehnică și furnizarea de informații actorilor principali referitoare la PEI; (b) încurajarea înfiin țării de grupuri opera ționale și furnizarea de informa ții în legătură cu oportunit ățile oferite de poli ticile Uniunii; (c) facilitarea cre ării de inițiative de cluster și de proiecte-pilot sau demonstrative care ar putea avea leg ătură, printre altele, cu următoarele aspecte: (i) creșterea productivit ății agricole, a viabilit ății economice, a durabilit ății, a produc ției și a eficien ței utilizării resurselor; (ii) inovarea în sprijinul bioeconomiei; (iii) biodiversitatea, serviciile ecosistemice, func ționalitatea solului și gestionarea durabil ă a apei; (iv) produsele și serviciile inovatoare pentru lan țul de apro vizionare integrat; (v) lansarea de noi oportunit ăți pe piață și în privin ța produselor pentru produc ătorii primari; (vi) calitatea produselor alimentare, siguran ța alimentar ă și alimentația sănătoasă; (vii) reducerea pierderilor dup ă recoltare și a risipei de alimente. (d) Colectarea și diseminarea informa țiilor în domeniul PEI, inclusiv rezultatele cercet ărilor și noile tehnologii relevante pentru inovare și schimbul de cuno ștințe și schimburile în domeniul inov ării cu țările terțe. (4) Comisia adopt ă acte de punere în aplicare prin care stabilește structura organiza țională și modul de operare a rețelei PEI. Respectivele acte de punere în aplicare se adopt ă în conformitate cu procedura de examinare men ționată la articolul 84.RO L 347/524 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 În cazul în care adaptarea nu este acceptat ă de beneficiar, anga jamentul înceteaz ă și rambursarea nu este solicitat ă pentru perioada în care angajamentul a produs efecte. Articolul 49 Selecția opera țiunilor (1) Fără a aduce atingere articolului 34 alineatul (3) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013autoritatea de mana gement al programului de dezvoltare rural ă stabilește criteriile de selecție pentru opera țiuni, în urma consultă rii comitetului de monitorizare. Criteriile de selec ție urmăresc să asigure trata mentul egal al solicitan ților, o mai bun ă utilizare a resurselor financiare și direcționarea m ăsurilor în conformitate cu priori tățile Uniunii în materie de dezvoltare rural ă. La stabilirea și aplicarea criteriilor de selec ție se ține seama de principiul proporționalității în ceea ce prive ște dimensiunea opera țiunii. (2) Autoritatea statului membru responsabil ă cu selec ția operațiunilor se asigur ă că opera țiunile, cu excep ția operațiunilor care fac obiectul articolelor 28-31, 33-34 și 36- 39, sunt selectate în conformitate cu criteriile de selec ție menționate la alineatul (1) și potrivit unei proceduri trans parente și bine documentate. (3) Dac ă este cazul, beneficiarii pot fi selecta ți pe baza unor cereri de proiecte, cu aplicarea criteriilor de eficien ță economic ă și ecologic ă. Articolul 50 Definiția zonei rurale În sensul prezentului regulament, autoritatea de management definește „zona rural ă” la nivel de program. Statele membre pot stabili o astfel de defini ție pentru o m ăsură sau pentru un tip de opera țiune, dacă acest lucru este justificat corespunz ător. CAPITOLUL III Asistența tehnică și colaborarea în re țea Articolul 51 Finanțarea asisten ței tehnice (1) În conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, FEADR poate utiliza pân ă la 0,25 % din alocarea sa anual ă pentru finan țarea sarcinilor men ționate la articolul 58 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, inclusiv a costurilor aferente cre ării și funcționării rețelei europene pentru dezvoltare rural ă menționate la articolul 52 și ale rețelei PEI menționate la articolul 53, la ini țiativa Comisiei și/sau în numele acesteia. De asemenea, FEADR poate finan ța acțiunile prev ăzute la articolul 41 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 ), în legătură cu indicațiile și simbolurile sistemelor de calitate ale Uniunii. Acțiunile respective se desf ășoară în conformitate cu articolul 58 din Regulamentul (UE, EURATOM) nr. 966/2012 al Parla mentului European și al Consiliului ( 2 ) și cu orice alte dispozi ții ale regulamentului respectiv și ale actelor de punere în aplicare ale acestuia, care sunt aplicabile acestei forme de execu ție a bugetului. (2) La ini țiativa statelor membre, un procent de până la 4 % din cuantumul total alocat fiec ărui program de dezvoltare rural ă poate fi destinat finan țării sarcinilor men ționate la articolul 59 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 și a costurilor aferente lucrărilor preg ătitoare pentru delimitarea zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, men ționate la articolul 32. Costurile aferente organismului de certificare men ționat la articolul 9 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 nu sunt eligibile în temeiul prezentului alineat. În limita de 4 %, se rezerv ă o sumă pentru crearea și operarea rețelei rurale na ționale men ționate la articolul 54. (3) În cazul programelor de dezvoltare rural ă care vizeaz ă atât regiunile mai pu țin dezvoltate, cât și alte regiuni, rata contribuției FEADR pentru asistenț a tehnică menționată la articolul 59 alineatul (3) poate fi stabilită ținându-se seama de tipul predominant de regiuni, în func ție de num ărul acestora, în cadrul programului. Articolul 52 Rețeaua european ă pentru dezvoltare rural ă (1) În conformitate cu articolul 51 alineatul (1), se creeaz ă o rețea european ă pentru dezvoltare rural ă în scopul interco nectării rețelelor, organiza țiilor și administra țiilor naționale care își desfășoară activitatea în domeniul dezvolt ării rurale la nivelul Uniunii. (2) Interconectarea prin intermediul re țelei europene pentru dezvoltare rural ă are ca scop: (a) sporirea gradului de implicare a tuturor p ărților interesate și în special p ărțile interesate din sectorul agricol, forestier și din alte domenii din sfera dezvolt ării rurale, în imple mentarea dezvolt ării rurale; (b) ameliorarea calit ății programelor de dezvoltare rural ă; (c) contribu ția la informarea publicului larg cu privire la bene ficiile politicii de dezvoltare rural ă; (d) sprijinirea evalu ării programelor de dezvoltare rural ă.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/523 ( 1 ) Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (JO L 343, 14.12.2012, p. 1). ( 2 ) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (JO L 298, 26.10.2012, p. 1). 362 Articolul 54 Rețeaua rural ă națională (1) Fiecare stat membru creeaz ă o rețea rurală națională, care grupează organiza țiile și administra țiile implicate în dezvoltarea rurală. Parteneriatul men ționat la articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013face, de asemenea, parte din re țeaua rural ă națională. Statele membre care aplic ă programe regionale pot prezenta spre aprobare un program specific pentru crearea și operarea rețelei lor rurale na ționale. (2) Interconectarea prin intermediul re țelei rurale na ționale are ca scop: (a) sporirea gradului de implicare a p ărților interesate în imple mentarea dezvolt ării rurale; (b) ameliorarea calit ății punerii în aplicare a programelor de dezvoltare rural ă; (c) informarea publicului larg și a poten țialilor beneficiari cu privire la politica de dezvoltare rural ă și oportunit ățile de finanț are; (d) încurajarea inovă rii în agricultur ă, producția alimentar ă, silvicultur ă și zonele rurale. (3) Sprijinul acordat din FEADR în temeiul articolului 51 alineatul (3) se utilizeaz ă: (a) pentru structurile necesare oper ării rețelei; (b) pentru preg ătirea și implementarea unui plan de ac țiune care să includ ă cel puțin următoarele elemente: (i) activitățile referitoare la colectarea de exemple de proiecte care să acopere toate priorit ățile programelor de dezvoltare rural ă; (ii) activit ățile referitoare la facilitarea schimburilor tematice și analitice între p ărțile interesate din domeniul dezvolt ării rurale, a partaj ării și a disemină rii rezultatelor; (iii) activit ățile referitoare la furnizarea de formare și de interconectare destinate grupurilor de ac țiune local ă și în special asisten ță tehnică pentru cooperarea interteri torială și transna țională, facilitarea cooper ării între grupurile de ac țiune local ă și căutarea de parteneri pentru m ăsura men ționată la articolul 35; (iv) activit ățile referitoare la furnizarea de interconectare destinate consultan ților și serviciilor de sprijinire a inovării; (v) activit ățile referitoare la punerea în comun și dise minarea rezultatelor monitoriz ării și ale evalu ării; (vi) un plan de comunicare, inclusiv publicitate și informații privind programul de dezvoltare rural ă în acord cu autorit ățile de management, precum și acti vități de informare și comunicare destinate publicului larg; (vii) activit ățile referitoare la participarea și contribu ția la activitățile rețelei europene pentru dezvoltare rural ă. (4) Comisia adopt ă acte de punere în aplicare prin care stabilește norme privind înfiin țarea și modul de operare a rețelelor rurale na ționale și conținutul programelor specifice menționate la alineatul (1). Respectivele acte de punere în aplicare se adopt ă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 84. TITLUL IV PEI PRIVIND PRODUCTIVITATEA ȘI DURABILITATEA AGRICULTURII Articolul 55 Obiective (1) PEI privind productivitatea și durabilitatea agriculturii: (a) promoveaz ă un sector agricol și silvic eficient din punctul de vedere al utiliz ării resurselor, viabil din punct de vedere economic, productiv, competitiv, cu emisii reduse, benefic pentru clim ă și rezilient, care s ă acționeze în direc ția unor sisteme de produc ție agroecologic ă și să funcționeze în armonie cu resursele naturale esen țiale de care depinde acti vitatea agricol ă și silvică; (b) contribuie la asigurarea unei aprovizion ări stabile și durabile cu alimente, furaje și biomateriale, atât existente, cât și de noi tipuri; (c) amelioreaz ă procesele de protec ție a mediului, de adaptare la schimbările climatice și de atenuare a efectelor acestora; (d) mediaz ă apropierea între cunoș tințele și tehnologia aferente cercetării de vârf, pe de o parte, și fermieri, gestionari de păduri, comunit ăți rurale, întreprinderi, ONG-uri și serviciile de consiliere, pe de alt ă parte. (2) PEI privind productivitatea și durabilitatea agriculturii î și atinge obiectivele prin: (a) crearea de valoare ad ăugată, prin asigurarea unei leg ături mai bune între cercetare și practica agricol ă și prin încu rajarea utiliz ării la scară mai larg ă a măsurilor disponibile în materie de inovare;RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/525 363 FEADR (b) promovarea punerii în practic ă mai rapide și la scară mai largă a soluțiilor inovatoare; și (c) informarea comunit ății științifice cu privire la nevoile în materie de cercetare ale practicii agricole. (3) FEADR contribuie la atingerea obiectivelor PEI privind productivitatea și durabilitatea agriculturii prin sprijinul acordat, în conformitate cu articolul 35, grupurilor opera ționale PEI prevăzute la articolul 56 și rețelei PEI prev ăzute la articolul 53. Articolul 56 Grupurile opera ționale (1) Grupurile opera ționale PEI fac parte din PEI privind productivitatea și durabilitatea agriculturii. Acestea sunt înfi ințate de p ărți interesate precum fermieri, cercet ători, consultan ți și întreprinderi implicate în sectorul agroalimentar, relevante pentru îndeplinirea obiectivelor PEI. (2) Grupurile opera ționale PEI stabilesc proceduri interne care să asigure c ă modul lor de operare și procesul lor decizional sunt transparente și că sunt evitate situa țiile de conflicte de interese. (3) Statele membre decid în cadrul programelor lor în ce măsură vor sprijini grupurile opera ționale. Articolul 57 Sarcinile grupurilor opera ționale (1) Grupurile opera ționale PEI elaboreaz ă un plan care conține următoarele elemente: (a) o descriere a proiectului inovator care urmeaz ă să fie dezvoltat, testat, adaptat sau implementat; (b) o descriere a rezultatelor preconizate și a contribu ției la obiectivul PEI de cre ștere a productivit ății și de gestionare durabilă a resurselor. (2) Atunci când implementeaz ă proiectele lor inovatoare, grupurile opera ționale: (a) iau decizii privind elaborarea și implementarea ac țiunilor inovatoare; și (b) implementeaz ă acțiuni inovatoare prin intermediul unor măsuri finan țate prin programele de dezvoltare rural ă. (3) Grupurile opera ționale disemineaz ă rezultatele proiectelor lor, în special prin intermediul re țelei PEI. TITLUL V DISPOZI ȚII FINANCIARE Articolul 58 Resurse și repartizarea acestora (1) Fără a aduce atingere alineatelor (5), (6) și (7) din prezentul articol, suma total ă a sprijinului pentru dezvoltare rurală acordat de Uniune în temeiul prezentului regulament pentru perioada 1 ianuarie 2014 – 31 decembrie 2020 este de 84 936 milioane EUR, raportat la pre țurile din 2011, în conformitate cu cadrul financiar multianual pentru perioada 2014-2020. (2) Dintre resursele men ționate la alineatul (1), 0,25 % sunt destinate asistenț ei tehnice pentru Comisie în conformitate cu articolul 51 alineatul (1). (3) În scopul program ării și al includerii ulterioare în bugetul general al Uniunii, suma men ționată la alineatul (1) se indexeaz ă cu 2 % pe an. (4) Defalcarea anual ă pe stat membru a sumei prev ăzute la alineatul (1), dup ă deducerea cuantumului prev ăzut la alineatul (2), este prezentat ă în anexa I. (5) Fondurile transferate de un stat membru în temeiul arti colului 14 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013se scad din sumele alocate statului membru respectiv în confor mitate cu alineatul (4). (6) Fondurile transferate în FEADR în aplicarea articolului 7 alineatul (2) și a articolului 14 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 și fondurile transferate în FEADR în aplicarea articolelor 10b și 136 din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului ( 1 ), aferente anului calendaristic 2013, se includ de asemenea în defalcarea anual ă menționată la alineatul (4). (7) Pentru a ține seama de evolu țiile referitoare la defalcarea anuală menționată la alineatul (4), inclusiv de transferurile menționate la alineatele (5) și (6), pentru a efectua ajust ări tehnice f ără a modifica aloc ările totale sau pentru a ține seama de orice alt ă modificare prev ăzută de un act legislativ după adoptarea prezentului regulament, Comisia este împuter nicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 83, pentru revizuirea plafoanelor prev ăzute în anexa I.RO L 347/526 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 ( 1 ) Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune și de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regu lamentelor (CE) nr. 1290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 (JO L 30, 31.1.2009, p. 16).Articolul 54 Rețeaua rural ă națională (1) Fiecare stat membru creeaz ă o rețea rurală națională, care grupează organiza țiile și administra țiile implicate în dezvoltarea rurală. Parteneriatul men ționat la articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013face, de asemenea, parte din re țeaua rural ă națională. Statele membre care aplic ă programe regionale pot prezenta spre aprobare un program specific pentru crearea și operarea rețelei lor rurale na ționale. (2) Interconectarea prin intermediul re țelei rurale na ționale are ca scop: (a) sporirea gradului de implicare a p ărților interesate în imple mentarea dezvolt ării rurale; (b) ameliorarea calit ății punerii în aplicare a programelor de dezvoltare rural ă; (c) informarea publicului larg și a poten țialilor beneficiari cu privire la politica de dezvoltare rural ă și oportunit ățile de finanț are; (d) încurajarea inovă rii în agricultur ă, producția alimentar ă, silvicultur ă și zonele rurale. (3) Sprijinul acordat din FEADR în temeiul articolului 51 alineatul (3) se utilizeaz ă: (a) pentru structurile necesare oper ării rețelei; (b) pentru preg ătirea și implementarea unui plan de ac țiune care să includ ă cel puțin următoarele elemente: (i) activitățile referitoare la colectarea de exemple de proiecte care să acopere toate priorit ățile programelor de dezvoltare rural ă; (ii) activit ățile referitoare la facilitarea schimburilor tematice și analitice între p ărțile interesate din domeniul dezvolt ării rurale, a partaj ării și a disemină rii rezultatelor; (iii) activit ățile referitoare la furnizarea de formare și de interconectare destinate grupurilor de ac țiune local ă și în special asisten ță tehnică pentru cooperarea interteri torială și transna țională, facilitarea cooper ării între grupurile de ac țiune local ă și căutarea de parteneri pentru m ăsura men ționată la articolul 35; (iv) activit ățile referitoare la furnizarea de interconectare destinate consultan ților și serviciilor de sprijinire a inovării; (v) activit ățile referitoare la punerea în comun și dise minarea rezultatelor monitoriz ării și ale evalu ării; (vi) un plan de comunicare, inclusiv publicitate și informații privind programul de dezvoltare rural ă în acord cu autorit ățile de management, precum și acti vități de informare și comunicare destinate publicului larg; (vii) activit ățile referitoare la participarea și contribu ția la activitățile rețelei europene pentru dezvoltare rural ă. (4) Comisia adopt ă acte de punere în aplicare prin care stabilește norme privind înfiin țarea și modul de operare a rețelelor rurale na ționale și conținutul programelor specifice menționate la alineatul (1). Respectivele acte de punere în aplicare se adopt ă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 84. TITLUL IV PEI PRIVIND PRODUCTIVITATEA ȘI DURABILITATEA AGRICULTURII Articolul 55 Obiective (1) PEI privind productivitatea și durabilitatea agriculturii: (a) promoveaz ă un sector agricol și silvic eficient din punctul de vedere al utiliz ării resurselor, viabil din punct de vedere economic, productiv, competitiv, cu emisii reduse, benefic pentru clim ă și rezilient, care s ă acționeze în direc ția unor sisteme de produc ție agroecologic ă și să funcționeze în armonie cu resursele naturale esen țiale de care depinde acti vitatea agricol ă și silvică; (b) contribuie la asigurarea unei aprovizion ări stabile și durabile cu alimente, furaje și biomateriale, atât existente, cât și de noi tipuri; (c) amelioreaz ă procesele de protec ție a mediului, de adaptare la schimbările climatice și de atenuare a efectelor acestora; (d) mediaz ă apropierea între cunoș tințele și tehnologia aferente cercetării de vârf, pe de o parte, și fermieri, gestionari de păduri, comunit ăți rurale, întreprinderi, ONG-uri și serviciile de consiliere, pe de alt ă parte. (2) PEI privind productivitatea și durabilitatea agriculturii î și atinge obiectivele prin: (a) crearea de valoare ad ăugată, prin asigurarea unei leg ături mai bune între cercetare și practica agricol ă și prin încu rajarea utiliz ării la scară mai larg ă a măsurilor disponibile în materie de inovare;RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/525 364 (8) În scopul aloc ării rezervei de performan ță menționate la articolul 22 alineatele (3) și (4) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, veniturile alocate disponibile colectate în conformitate cu articolul 43 din Regulamentul (UE) nr. 1306/ 2013.pentru FEADR se adaug ă la cuantumurile men ționate la articolul 20 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. Veniturile alocate disponibile respective se aloc ă statelor membre proporțional cu procentul care le revine din cuantumul total al sprijinului acordat din FEADR. Articolul 59 Contribu ția fondului (1) Decizia de aprobare a unui program de dezvoltare rural ă stabilește valoarea maxim ă a contribu ției FEADR la programul respectiv. Decizia identific ă, în mod clar, dup ă caz, creditele alocate regiunilor mai pu țin dezvoltate. (2) Contribu ția FEADR se calculeaz ă pe baza cuantumului cheltuielilor publice eligibile. (3) Programele de dezvoltare rural ă stabilesc o rat ă unică a contribuției FEADR, aplicabil ă tuturor m ăsurilor. Dac ă este cazul, se stabile ște o rat ă separat ă a contribu ției FEADR pentru regiunile mai pu țin dezvoltate, pentru regiunile ultrape riferice și pentru insulele mici din Marea Egee în în țelesul Regu lamentului (CEE) nr. 2019/93, precum și pentru regiunile de tranziț ie. Rata maxim ă a contribu ției FEADR este de: (a) 85 % din cheltuielile publice eligibile în regiunile mai pu țin dezvoltate, în regiunile ultraperiferice și în insulele mici din Marea Egee în în țelesul Regulamentului (CEE) nr. 2019/93; (b) 75 % din cheltuielile publice eligibile pentru toate regiunile al căror PIB pe cap de locuitor în perioada 2007-2013 a reprezentat sub 75 % din media UE-25 pentru perioada de referință, dar al căror PIB pe cap de locuitor dep ășește 75 % din PIB-ul mediu al UE-27; (c) 63 % din cheltuielile publice eligibile în regiunile de tranziț ie, altele decât cele prev ăzute la litera (b) din prezentul alineat; (d) 53 % din cheltuielile publice eligibile în celelalte regiuni. Rata minim ă a contribu ției FEADR este de 20 %. (4) Prin derogare de la alineatul (3), contribu ția maxim ă a FEADR este de: (a) 80 % pentru m ăsurile prev ăzute la articolele 14, 27 și 35, pentru dezvoltarea local ă din cadrul axei LEADER menționată la articolul 32 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, și pentru opera țiunile prev ăzute la articolul 19 alineatul (1) litera (a) punctul (i). Rata respectiv ă poate fi majorat ă până la maximum 90 % pentru programele din regiunile mai pu țin dezvoltate, din regiunile ultraperiferice, din insulele mici din Marea Egee în înțelesul Regulamentului (CEE) nr. 2019/93 și din regiunile de tranzi ție menționate la alineatul (3) literele (b) și (c); (b) 75 % pentru opera țiuni care contribuie la obiective de mediu, de atenuare a schimb ărilor climatice și de adaptare la acestea în conformitate cu articolul 17, articolul 21 alineatul (1) literele (a) și (b), articolele 28, 2930,31 și 34. (c) 100 % pentru instrumentele financiare de la nivelul Uniunii menționate la articolul 38 alineatul (1) litera (a) din Regu lamentul 1303/2013; (d) rata de contribu ție aplicabil ă măsurii vizate, majorat ă cu 10 puncte procentuale suplimentare pentru contribu țiile la instrumente financiare men ționate la articolul 38 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul 1303/2013. (e) 100 % pentru opera țiuni finan țate din fondurile transferate în FEADR prin aplicarea articolului 7 alineatul (2) și a arti colului 14 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013. (f) 100 % pentru o sum ă de 500 de milioane EUR (raportat ă la prețurile din 2011) alocat ă Portugaliei și pentru o sum ă de 7 milioane EUR (raportat ă la prețurile din 2011) alocat ă Ciprului, cu condi ția ca statele membre respective s ă primească asistență financiar ă în conformitate cu articolele 136 și 143 din TFUE la 1 ianuarie 2014 sau la o dat ă ulterioară, până în 2016, când aplicarea prezentei dispozi ții va fi reevaluat ă. (g) Pentru statele membre care, la 1 ianuarie 2014 sau la o dat ă ulterioară, primesc asisten ță financiar ă în conformitate cu articolele 136 și 143 din TFUE, rata contribu ției FEADR care rezult ă din aplicarea articolului 24 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 poate fi majorat ă supli mentar cu maximum 10 puncte procentuale suplimentare până la maximum de 95 %, pentru cheltuielile care urmeaz ă să fie efectuate de aceste state membre în primii doi ani de implementare a programului de dezvoltare rural ă. Rata contribuției FEADR care s-ar aplica f ără această derogare este totu și respectat ă pentru cheltuielile publice totale efectuate în timpul perioadei de programare. (5) Cel pu țin 5 %, iar în cazul Croa ției 2,5 %, din totalul contribuției FEADR la programul de dezvoltare rural ă este rezervat pentru LEADER. (6) Cel pu țin 30 % din contribu ția totală a FEADR la programul de dezvoltare rural ă este rezervat ă pentru m ăsuri în temeiul urmă toarelor articole: articolul 17 pentru investi ții legate de mediu și climă, articolele 21, 28, 29 și 30, cu excep ția plăților legate de Directiva-cadru privind apa, și articolele 31, 32 și 34. Primul paragraf nu se aplic ă regiunilor ultraperiferice și terito riilor de peste m ări ale statelor membre.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/527 365 FEADR (7) În cazul în care un stat membru prezint ă atât un program na țional cât și un set de programe regionale, alineatele (5) și (6) nu se aplic ă în cazul programului na țional. Contribu ția FEADR la programul na țional se ia în considerare în scopul calculării procentajului men ționat la alineatele (5) și (6) pentru fiecare program regional, propor țional cu ponderea respectivului program regional în alocarea na țională (8) O cheltuial ă cofinan țată din FEADR nu poate fi cofi nanțată printr-o contribu ție din fondurile structurale, din Fondul de coeziune sau din oricare alt instrument financiar al Uniunii. (9) Cheltuielile publice pentru ajutoare acordate întreprin derilor respect ă plafoanele stabilite pentru ajutorul de stat, cu excepția cazului în care prezentul regulament prevede altfel. Articolul 60 Eligibilitatea cheltuielilor (1) Prin derogare de la articolul 65 alineatul (9) din Regula mentul (UE) nr. 1303/2013, în cazul în care se iau m ăsuri de urgență ca urmare a unor dezastre naturale, în programele de dezvoltare rural ă se poate prevedea posibilitatea ca, începând cu data producerii dezastrului natural, cheltuielile legate de modi ficarea programelor să devin ă eligibile. (2) Cheltuielile sunt eligibile pentru contribu ția FEADR numai în cazul în care sunt efectuate pentru opera țiuni decise de autoritatea de management al programului în cauz ă sau sub responsabilitatea acesteia, în conformitate cu criteriile de selec ție menționate la articolul 49. Cu excepția costurilor generale definite la articolul 45 alineatul (2) litera (c), în ceea ce prive ște operațiunile de investi ții din cadrul m ăsurilor care intr ă sub incidenț a articolului 42 din TFUE, sunt considerate eligibile numai cheltuielile efectuate după depunerea unei cereri adresate autorit ății competente. Statele membre pot prevedea în programele lor c ă sunt eligibile numai cheltuielile efectuate dup ă aprobarea de c ătre autoritatea competent ă a cererii de acordare a sprijinului. (3) Alineatele (1) și (2) nu se aplic ă articolului 51 alineatele (1) și (2). (4) Plățile efectuate de că tre beneficiari se atest ă prin facturi și dovezi de plat ă. Dacă acest lucru nu este posibil, plăț ile sunt însoț ite de documente cu valoare probant ă echivalent ă, cu excepția formelor de sprijin prev ăzute la articolul 67 alineatul (1) literele (b), (c) și (d) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. Articolul 61 Cheltuieli eligibile (1) În cazul în care costurile de func ționare sunt acoperite de sprijinul acordat în temeiul prezentului regulament, sunt eligibile urm ătoarele tipuri de costuri: (a) costuri de exploatare; (b) costuri de personal; (c) costuri de formare; (d) costuri aferente rela țiilor publice; (e) costuri financiare; (f) costuri de creare de re țele. (2) Studiile constituie cheltuieli eligibile numai dac ă sunt legate de o anumit ă operațiune din cadrul programului sau de obiectivele generale și specifice ale programului. (3) Contribu țiile în natur ă sub forma furniz ării de lucr ări, bunuri, servicii, terenuri și propriet ăți imobiliare, pentru care nu a fost efectuat ă nicio plat ă în bani justificat ă prin facturi sau documente cu valoare probant ă echivalent ă, pot fi eligibile pentru sprijin dac ă se îndeplinesc condi țiile prevăzute la articolul 69 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. Articolul 62 Posibilitatea de a verifica și de a controla m ăsurile (1) Statele membre se asigur ă că toate m ăsurile de dezvoltare rurală pe care inten ționează să le implementeze pot fi verificate și controlate. În acest scop, autoritatea de management și agenția de plăți din cadrul fiec ărui program de dezvoltare rurală realizeaz ă o evaluare ex ante a posibilit ății de a verifica și de a controla m ăsurile care urmeaz ă să fie incluse în programul de dezvoltare rural ă. De asemenea, autoritatea de management și agenția de plăți întreprind o evaluare a posibi lității de a verifica și de a controla m ăsurile în cursul imple mentării programului de dezvoltare rural ă. Evaluarea ex ante și evaluarea în cursul perioadei de implementare trebuie s ă țină seama de rezultatele controalelor efectuate în perioada de programare anterioar ă și în cea actual ă. Dacă, în urma evalu ării, se constată c ă nu sunt îndeplinite cerin țele referitoare la posi bilitatea de verificare și de controlare, m ăsurile în cauz ă se ajustează în consecin ță. (2) Dac ă ajutorul se acord ă pe baza unor costuri standard sau a unor costuri suplimentare și a pierderilor de venit, statele membre se asigur ă că toate calculele relevante sunt adecvate și exacte și că sunt realizate în prealabil printr-o metod ă de calcul corectă, echitabil ă și care poate fi verificat ă. În acest scop, un organism independent din punct de vedere func țional de auto ritățile responsabile pentru implementarea programului și care dispune de expertiza corespunz ătoare efectueaz ă calculele sau confirmă caracterul adecvat și precizia calculelor. În programul de dezvoltare rural ă se include o declara ție care confirm ă caracterul adecvat și precizia calculelor.RO L 347/528 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 (8) În scopul aloc ării rezervei de performan ță menționate la articolul 22 alineatele (3) și (4) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, veniturile alocate disponibile colectate în conformitate cu articolul 43 din Regulamentul (UE) nr. 1306/ 2013.pentru FEADR se adaug ă la cuantumurile men ționate la articolul 20 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. Veniturile alocate disponibile respective se aloc ă statelor membre proporțional cu procentul care le revine din cuantumul total al sprijinului acordat din FEADR. Articolul 59 Contribu ția fondului (1) Decizia de aprobare a unui program de dezvoltare rural ă stabilește valoarea maxim ă a contribu ției FEADR la programul respectiv. Decizia identific ă, în mod clar, dup ă caz, creditele alocate regiunilor mai pu țin dezvoltate. (2) Contribu ția FEADR se calculeaz ă pe baza cuantumului cheltuielilor publice eligibile. (3) Programele de dezvoltare rural ă stabilesc o rat ă unică a contribuției FEADR, aplicabil ă tuturor m ăsurilor. Dac ă este cazul, se stabile ște o rat ă separat ă a contribu ției FEADR pentru regiunile mai pu țin dezvoltate, pentru regiunile ultrape riferice și pentru insulele mici din Marea Egee în în țelesul Regu lamentului (CEE) nr. 2019/93, precum și pentru regiunile de tranziț ie. Rata maxim ă a contribu ției FEADR este de: (a) 85 % din cheltuielile publice eligibile în regiunile mai pu țin dezvoltate, în regiunile ultraperiferice și în insulele mici din Marea Egee în în țelesul Regulamentului (CEE) nr. 2019/93; (b) 75 % din cheltuielile publice eligibile pentru toate regiunile al căror PIB pe cap de locuitor în perioada 2007-2013 a reprezentat sub 75 % din media UE-25 pentru perioada de referință, dar al căror PIB pe cap de locuitor dep ășește 75 % din PIB-ul mediu al UE-27; (c) 63 % din cheltuielile publice eligibile în regiunile de tranziț ie, altele decât cele prev ăzute la litera (b) din prezentul alineat; (d) 53 % din cheltuielile publice eligibile în celelalte regiuni. Rata minim ă a contribu ției FEADR este de 20 %. (4) Prin derogare de la alineatul (3), contribu ția maxim ă a FEADR este de: (a) 80 % pentru m ăsurile prev ăzute la articolele 14, 27 și 35, pentru dezvoltarea local ă din cadrul axei LEADER menționată la articolul 32 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, și pentru opera țiunile prev ăzute la articolul 19 alineatul (1) litera (a) punctul (i). Rata respectiv ă poate fi majorat ă până la maximum 90 % pentru programele din regiunile mai pu țin dezvoltate, din regiunile ultraperiferice, din insulele mici din Marea Egee în înțelesul Regulamentului (CEE) nr. 2019/93 și din regiunile de tranzi ție menționate la alineatul (3) literele (b) și (c); (b) 75 % pentru opera țiuni care contribuie la obiective de mediu, de atenuare a schimb ărilor climatice și de adaptare la acestea în conformitate cu articolul 17, articolul 21 alineatul (1) literele (a) și (b), articolele 28, 2930,31 și 34. (c) 100 % pentru instrumentele financiare de la nivelul Uniunii menționate la articolul 38 alineatul (1) litera (a) din Regu lamentul 1303/2013; (d) rata de contribu ție aplicabil ă măsurii vizate, majorat ă cu 10 puncte procentuale suplimentare pentru contribu țiile la instrumente financiare men ționate la articolul 38 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul 1303/2013. (e) 100 % pentru opera țiuni finan țate din fondurile transferate în FEADR prin aplicarea articolului 7 alineatul (2) și a arti colului 14 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013. (f) 100 % pentru o sum ă de 500 de milioane EUR (raportat ă la prețurile din 2011) alocat ă Portugaliei și pentru o sum ă de 7 milioane EUR (raportat ă la prețurile din 2011) alocat ă Ciprului, cu condi ția ca statele membre respective s ă primească asistență financiar ă în conformitate cu articolele 136 și 143 din TFUE la 1 ianuarie 2014 sau la o dat ă ulterioară, până în 2016, când aplicarea prezentei dispozi ții va fi reevaluat ă. (g) Pentru statele membre care, la 1 ianuarie 2014 sau la o dat ă ulterioară, primesc asisten ță financiar ă în conformitate cu articolele 136 și 143 din TFUE, rata contribu ției FEADR care rezult ă din aplicarea articolului 24 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 poate fi majorat ă supli mentar cu maximum 10 puncte procentuale suplimentare până la maximum de 95 %, pentru cheltuielile care urmeaz ă să fie efectuate de aceste state membre în primii doi ani de implementare a programului de dezvoltare rural ă. Rata contribuției FEADR care s-ar aplica f ără această derogare este totu și respectat ă pentru cheltuielile publice totale efectuate în timpul perioadei de programare. (5) Cel pu țin 5 %, iar în cazul Croa ției 2,5 %, din totalul contribuției FEADR la programul de dezvoltare rural ă este rezervat pentru LEADER. (6) Cel pu țin 30 % din contribu ția totală a FEADR la programul de dezvoltare rural ă este rezervat ă pentru m ăsuri în temeiul urmă toarelor articole: articolul 17 pentru investi ții legate de mediu și climă, articolele 21, 28, 29 și 30, cu excep ția plăților legate de Directiva-cadru privind apa, și articolele 31, 32 și 34. Primul paragraf nu se aplic ă regiunilor ultraperiferice și terito riilor de peste m ări ale statelor membre.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/527 366 Articolul 63 Avansurile (1) Plata avansurilor este condi ționată de constituirea unei garanții bancare sau a unei garan ții echivalente corespunz ătoare procentului de 100 % din valoarea avansului. În ceea ce prive ște beneficiarii publici, avansurile se plă tesc municipalit ăților, auto rităților regionale și asociațiilor acestora, precum și organismelor de drept public. O facilitate oferit ă ca garan ție de o autoritate public ă este considerat ă ca fiind echivalent ă cu garan ția menționată la primul paragraf, cu condi ția ca autoritatea respectiv ă să se angajeze să pl ătească suma acoperit ă de garan ția respectiv ă, în cazul în care se constat ă că nu avea dreptul la avansul pl ătit. (2) Garan ția poate fi eliberat ă atunci când agenț ia de plăți competent ă constată c ă valoarea cheltuielilor reale care corespund contribu ției publice legate de opera țiunea în cauz ă depășește valoarea avansului. TITLUL VI GESTIONARE, CONTROL ȘI PUBLICITATE Articolul 64 Responsabilit ățile Comisiei Pentru a asigura, în cadrul gestionă rii partajate, o bun ă gestiune financiară în conformitate cu articolul 317 din TFUE, Comisia pune în practic ă măsurile și controalele prev ăzute în Regula mentul (UE) nr. 1306/2013. Articolul 65 Responsabilit ățile statelor membre (1) Statele membre adopt ă toate dispozi țiile legale, de regle mentare și administrative în conformitate cu articolul 58 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 pentru a asigura o protec ție eficace a intereselor financiare ale Uniunii. (2) Statele membre desemneaz ă, pentru fiecare program de dezvoltare rural ă, următoarele autorit ăți: (a) autoritatea de management, care poate fi fie un organism public sau privat care î și desfășoară activitatea la nivel național sau regional, fie statul membru însu și atunci când exercită această funcție și care este îns ărcinată cu gestionarea programului în cauz ă; (b) agenția de plăți acreditat ă în înțelesul articolului 7 din Regu lamentul (UE) nr. 1306/2013; (c) organismul de certificare în în țelesul articolului 9 din Regu lamentul (UE) nr. 1306/2013. (3) Statele membre se asigur ă că, pentru fiecare program de dezvoltare rural ă, a fost creat sistemul relevant de management și control, în a șa fel încât s ă asigure atribuirea și separarea clar ă a funcțiilor între autoritatea de management și ale celelalte organisme. Statele membre au responsabilitatea de a asigura funcționarea eficace a sistemelor pe toat ă durata programului. (4) Statele membre definesc în mod clar sarcinile autorit ății de management, ale agen ției de plăți și ale grupurilor de ac țiune locală din cadrul axei LEADER, în ceea ce prive ște aplicarea criteriilor de eligibilitate și de selec ție și a procedurii de selecție a proiectelor. Articolul 66 Autoritatea de management (1) Autoritatea de management este responsabil ă cu gestionarea și implementarea eficient ă, eficace și corectă a programului și are, în special, urm ătoarele responsabilit ăți: (a) să se asigure că exist ă un sistem electronic adecvat și sigur pentru înregistrarea, p ăstrarea, gestionarea și raportarea informațiilor statistice cu privire la program și la imple mentarea acestuia, care sunt necesare în scopul monito rizării și evaluării și, în special, ale informaț iilor necesare pentru monitorizarea progreselor înregistrate în privin ța atingerii obiectivelor și priorităților definite; (b) să furnizeze Comisiei, pân ă la 31 ianuarie și până la 31 octombrie ale fiec ărui an al programului, date relevante bazate pe indicatori cu privire la opera țiunile selectate pentru finan țare, inclusiv informa ții privind indicatorii financiari și de realizare; (c) să se asigure c ă beneficiarii și celelalte organisme parti cipante la implementarea opera țiunilor: (i) sunt informa ți cu privire la obliga țiile care le revin ca urmare a acord ării ajutorului și utilizeaz ă fie un sistem separat de contabilitate, fie o codificare contabil ă adecvată pentru toate tranzac țiile aferente opera țiunii; (ii) cunosc cerin țele privind furnizarea datelor c ătre auto ritatea de management și privind înregistrarea reali zărilor și a rezultatelor; (d) să asigure c ă evaluarea ex ante men ționată la articolul 55 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013este conform ă cu sistemul de evaluare și monitorizare, precum și să accepte evaluarea respectivă și să o prezinte Comisiei; (e) să se asigure că planul de evaluare men ționat la articolul 56 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 este pus în aplicare, că evaluarea ex post a programului men ționată la articolul 57 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 este realizat ă în termenele prev ăzute în regulamentul respectiv, s ă se asigure că aceste evalu ări sunt conforme cu sistemul de monitorizare și evaluare și să le prezinte comitetului de monitorizare și Comisiei;RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/529 367 FEADR (f) să transmit ă comitetului de monitorizare informa țiile și documentele necesare pentru monitorizarea implement ării programului, având în vedere obiectivele și prioritățile specifice ale acestuia; (g) să întocmeasc ă raportul anual privind progresele înregis trate, inclusiv tabelele agregate de monitorizare și, după aprobarea acestuia de c ătre comitetul de monitorizare, s ă îl prezinte Comisiei; (h) să se asigure că , înainte de autorizarea pl ăților, agen ția de plăți primește toate informa țiile necesare, în special în ceea ce privește procedurile aplicate ș i toate controalele efectuate în legătură cu opera țiunile selectate pentru finan țare; (i) să asigure publicitatea în favoarea programului, inclusiv prin intermediul re țelei rurale na ționale, prin informarea potențialilor beneficiari, a organiza țiilor profesionale, a partenerilor economici și sociali, a organismelor implicate în promovarea egalit ății între bărbați și femei, precum și a organizațiilor neguvernamentale în cauză , inclusiv a organi zațiilor de protec ție a mediului, cu privire la posibilit ățile oferite de program și la normele privind accesul la finan țare, precum și prin informarea beneficiarilor cu privire la contribuția Uniunii și informarea publicului larg cu privire la rolul Uniunii în cadrul programului. (2) Statele membre sau autoritatea de management pot desemna unul sau mai multe organisme intermediare, inclusiv autorități locale, organisme de dezvoltare regional ă sau orga nizații neguvernamentale, care s ă gestioneze și să implementeze operațiunile de dezvoltare rural ă. Atunci când o parte dintre sarcinile sale este delegat ă unui alt organism, autoritatea de management p ăstrează întreaga respon sabilitate în ceea ce prive ște eficiența și corectitudinea gestion ării și realizării sarcinilor respective. Autoritatea de management se asigură că sunt instituite dispozi ții corespunz ătoare care să permită celuilalt organism s ă obțină toate datele și informa țiile necesare pentru executarea acestor sarcini. (3) Dac ă un subprogram tematic, men ționat la articolul 7, este inclus în programul de dezvoltare rural ă, autoritatea de management poate desemna unul sau mai multe organisme intermediare, inclusiv autorit ăți locale, grupuri de ac țiune locală sau organiza ții neguvernamentale, care s ă gestioneze și să implementeze strategia respectiv ă. În acest caz se aplic ă alineatul (2). Autoritatea de management se asigur ă că operațiunile și reali zările acestui subprogram tematic sunt identificate separat, în scopul aplic ării sistemului de monitorizare și evaluare prev ăzut la articolul 67. (4) Sub rezerva rolului agen țiilor de pl ăți și al altor orga nisme, dup ă cum se prevede în Regulamentul (UE) nr. 1306/2013., în cazul în care un stat membru desf ășoară mai mult de un program, se poate desemna un organism de coordonare care să asigure coeren ța gestionării fondurilor și să reprezinte legă tura dintre Comisie și autoritățile de gestionare naționale. (5) Comisia adopt ă acte de punere în aplicare prin care stabilește condiții uniforme pentru aplicarea cerin țelor de informare și de publicitate men ționate la alineatul (1) litera (i). TITLUL VII MONITORIZARE ȘI EVALUARE CAPITOLUL I Dispoziții generale S e c ț i u n e a 1 I n s t i t u i r e a u n u i s i s t e m d e m o n i t o r i z a r e ș i e v a l u a r e ș i o b i e c t i v e l e a c e s t u i a Articolul 67 Sistemul de monitorizare și evaluare În conformitate cu prezentul titlu, un sistem comun de moni torizare și evaluare se instituie prin cooperare între Comisie și statele membre și este adoptat de că tre Comisie prin intermediul unor acte de punere în aplicare. Respectivele acte de punere în aplicare sunt adoptate în conformitate cu procedura de examinare men ționată la articolul 84. Articolul 68 Obiective Obiectivele sistemului de monitorizare și evaluare sunt urmă toarele: (a) să demonstreze progresele și realizările politicii de dezvoltare rural ă și să evalueze impactul, eficacitatea, eficiența și relevanța interven țiilor politicii de dezvoltare rurală; (b) să contribuie la o mai bun ă direcționare a sprijinului pentru dezvoltarea rural ă; (c) să sprijine un proces comun de înv ățare legat de monito rizare și de evaluare. S e c ț i u n e a 2 D i s p o z i ț i i t e h n i c e Articolul 69 Indicatori comuni (1) Pentru a se permite agregarea datelor la nivelul Uniunii, în sistemul de monitorizare și evaluare prev ăzut la articolul 67 se specific ă o listă de indicatori comuni, aplicabili fiec ărui program, cu privire la situa ția inițială, precum și la execu ția financiară, la realizările, la rezultatele și la impactul programului. (2) Indicatorii comuni se bazeaz ă pe date disponibile și sunt legați de structura și de obiectivele cadrului politicii de dezvoltare rural ă și să permită evaluarea progreselor, a eficien ței și a eficacit ății implement ării politicii în raport cu obiectivele generale și specifice stabilite la nivelul Uniunii, la nivel na țional și la nivel de program. Indicatorii de impact comuni se bazeaz ă pe datele disponibile.RO L 347/530 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 Articolul 63 Avansurile (1) Plata avansurilor este condi ționată de constituirea unei garanții bancare sau a unei garan ții echivalente corespunz ătoare procentului de 100 % din valoarea avansului. În ceea ce prive ște beneficiarii publici, avansurile se plă tesc municipalit ăților, auto rităților regionale și asociațiilor acestora, precum și organismelor de drept public. O facilitate oferit ă ca garan ție de o autoritate public ă este considerat ă ca fiind echivalent ă cu garan ția menționată la primul paragraf, cu condi ția ca autoritatea respectiv ă să se angajeze să pl ătească suma acoperit ă de garan ția respectiv ă, în cazul în care se constat ă că nu avea dreptul la avansul pl ătit. (2) Garan ția poate fi eliberat ă atunci când agenț ia de plăți competent ă constată c ă valoarea cheltuielilor reale care corespund contribu ției publice legate de opera țiunea în cauz ă depășește valoarea avansului. TITLUL VI GESTIONARE, CONTROL ȘI PUBLICITATE Articolul 64 Responsabilit ățile Comisiei Pentru a asigura, în cadrul gestionă rii partajate, o bun ă gestiune financiară în conformitate cu articolul 317 din TFUE, Comisia pune în practic ă măsurile și controalele prev ăzute în Regula mentul (UE) nr. 1306/2013. Articolul 65 Responsabilit ățile statelor membre (1) Statele membre adopt ă toate dispozi țiile legale, de regle mentare și administrative în conformitate cu articolul 58 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 pentru a asigura o protec ție eficace a intereselor financiare ale Uniunii. (2) Statele membre desemneaz ă, pentru fiecare program de dezvoltare rural ă, următoarele autorit ăți: (a) autoritatea de management, care poate fi fie un organism public sau privat care î și desfășoară activitatea la nivel național sau regional, fie statul membru însu și atunci când exercită această funcție și care este îns ărcinată cu gestionarea programului în cauz ă; (b) agenția de plăți acreditat ă în înțelesul articolului 7 din Regu lamentul (UE) nr. 1306/2013; (c) organismul de certificare în în țelesul articolului 9 din Regu lamentul (UE) nr. 1306/2013. (3) Statele membre se asigur ă că, pentru fiecare program de dezvoltare rural ă, a fost creat sistemul relevant de management și control, în a șa fel încât s ă asigure atribuirea și separarea clar ă a funcțiilor între autoritatea de management și ale celelalte organisme. Statele membre au responsabilitatea de a asigura funcționarea eficace a sistemelor pe toat ă durata programului. (4) Statele membre definesc în mod clar sarcinile autorit ății de management, ale agen ției de plăți și ale grupurilor de ac țiune locală din cadrul axei LEADER, în ceea ce prive ște aplicarea criteriilor de eligibilitate și de selec ție și a procedurii de selecție a proiectelor. Articolul 66 Autoritatea de management (1) Autoritatea de management este responsabil ă cu gestionarea și implementarea eficient ă, eficace și corectă a programului și are, în special, urm ătoarele responsabilit ăți: (a) să se asigure că exist ă un sistem electronic adecvat și sigur pentru înregistrarea, p ăstrarea, gestionarea și raportarea informațiilor statistice cu privire la program și la imple mentarea acestuia, care sunt necesare în scopul monito rizării și evaluării și, în special, ale informaț iilor necesare pentru monitorizarea progreselor înregistrate în privin ța atingerii obiectivelor și priorităților definite; (b) să furnizeze Comisiei, pân ă la 31 ianuarie și până la 31 octombrie ale fiec ărui an al programului, date relevante bazate pe indicatori cu privire la opera țiunile selectate pentru finan țare, inclusiv informa ții privind indicatorii financiari și de realizare; (c) să se asigure c ă beneficiarii și celelalte organisme parti cipante la implementarea opera țiunilor: (i) sunt informa ți cu privire la obliga țiile care le revin ca urmare a acord ării ajutorului și utilizeaz ă fie un sistem separat de contabilitate, fie o codificare contabil ă adecvată pentru toate tranzac țiile aferente opera țiunii; (ii) cunosc cerin țele privind furnizarea datelor c ătre auto ritatea de management și privind înregistrarea reali zărilor și a rezultatelor; (d) să asigure c ă evaluarea ex ante men ționată la articolul 55 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013este conform ă cu sistemul de evaluare și monitorizare, precum și să accepte evaluarea respectivă și să o prezinte Comisiei; (e) să se asigure că planul de evaluare men ționat la articolul 56 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 este pus în aplicare, că evaluarea ex post a programului men ționată la articolul 57 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 este realizat ă în termenele prev ăzute în regulamentul respectiv, s ă se asigure că aceste evalu ări sunt conforme cu sistemul de monitorizare și evaluare și să le prezinte comitetului de monitorizare și Comisiei;RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/529 368 (3) Evaluatorul m ăsoară impactul programului, conform indi catorilor de impact. Pe baza dovezilor din evalu ările PAC, inclusiv din evalu ările privind programele de dezvoltare rural ă, Comisia, asistat ă de statele membre, evalueaz ă impactul combinat al tuturor instrumentelor PAC. Articolul 70 Sistemul electronic de informa ții (1) Informa țiile esențiale cu privire la implementarea progra mului, la fiecare opera țiune selectat ă pentru finan țare și la operațiunile finalizate, care sunt necesare pentru monitorizare și evaluare, inclusiv informa țiile principale privind fiecare bene ficiar și proiect, se înregistreaz ă și se stocheaz ă în format elec tronic. Articolul 71 Furnizarea informa țiilor Beneficiarii sprijinului acordat în cadrul m ăsurilor de dezvoltare rurală și grupurile de ac țiune local ă furnizeaz ă autorității de management și/sau evaluatorilor desemna ți sau altor organisme delegate pentru a îndeplini func ții în numele acesteia, toate informa țiile necesare pentru a permite monito rizarea și evaluarea programului, în special în ceea ce prive ște realizarea obiectivelor și priorităților specificate. CAPITOLUL II Monitorizarea Articolul 72 Procedurile de monitorizare (1) Autoritatea de management și comitetul de monitorizare menționat la articolul 47 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 monitorizeaz ă calitatea implement ării programului. (2) Autoritatea de management și comitetul de monitorizare asigură monitorizarea fiec ărui program de dezvoltare rural ă prin intermediul unor indicatori țintă, financiari și de realizare. Articolul 73 Comitetul de monitorizare Statele membre care au optat pentru programe regionale pot înființa un comitet na țional de monitorizare, responsabil cu coordonarea implement ării programelor în cauz ă în raport cu cadrul na țional și cu utilizarea resurselor financiare. Articolul 74 Responsabilit ățile comitetului de monitorizare Comitetul de monitorizare se asigur ă de performan ța programului de dezvoltare rural ă și de eficien ța implement ării acestuia. În acest scop, pe lâng ă funcțiile menționate la articolul 49 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, comitetul de monitorizare: (a) este consultat ș i emite un aviz în termen de patru luni de la adoptarea deciziei de aprobare a programului, în ceea ce privește criteriile de selec ție a opera țiunilor finan țate, care se revizuiesc în func ție de necesit ățile de programare; (b) examineaz ă activitățile și realizările legate de progresele înre gistrate în punerea în aplicare a planului de evaluare al programului; (c) examineaz ă în special ac țiunile din cadrul programului legate de îndeplinirea condi ționalităților ex ante care intr ă în sfera responsabilit ăților autorit ății de management și este informat cu privire la ac țiunile legate de îndeplinirea condiționalităților ex ante ; (d) particip ă la rețeaua rural ă națională pentru a face schimb de informații cu privire la implementarea programului; și (e) analizeaz ă și aprobă rapoartele anuale de implementare, înainte de a le transmite Comisiei. Articolul 75 Raportul anual de implementare (1) Pân ă la 30 iunie 2016 și până la data de 30 iunie a fiecărui an ulterior pân ă în 2024 inclusiv, statele membre prezintă Comisiei un raport anual de implementare privind implementarea programelor de dezvoltare rural ă în anul calen daristic precedent. Raportul prezentat în 2016 se refer ă la anii calendaristici 2014 și 2015. (2) Pe lâng ă respectarea cerin țelor prevăzute la articolul 50 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, rapoartele anuale de implementare includ informa ții privind, inter alia , angajamentele financiare și cheltuielile aferente fiec ărei măsuri, precum și un rezumat al activit ăților întreprinse în leg ătură cu planul de evaluare. (3) Pe lâng ă respectarea cerin țelor prevăzute la articolul 50 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, raportul anual de imple mentare prezentat în 2017 cuprinde, de asemenea, o descriere a implement ării eventualelor subprograme incluse în program. (4) Pe lâng ă respectarea cerin țelor prevăzute la articolul 50 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, raportul anual de imple mentare prezentat în 2019 cuprinde, de asemenea, o descriere a implement ării eventualelor subprograme incluse în program și o evaluare a progreselor înregistrate în ceea ce prive ște asigurarea unei abordă ri integrate cu privire la utilizarea FEADR și a altor instrumente financiare ale Uniunii în scopul sprijinirii dezvoltării teritoriale a zonelor rurale, inclusiv prin intermediul strategiilor de dezvoltare local ă. (5) Comisia adopt ă acte de punere în aplicare prin care stabilește norme privind prezentarea rapoartelor anuale de implementare. Respectivele acte de punere în aplicare se adopt ă în conformitate cu procedura de examinare men ționată la articolul 84.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/531 369 FEADR CAPITOLUL III Evaluarea Articolul 76 Dispoziții generale (1) Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care specifică elementele care urmeaz ă să fie incluse în evalu ările ex ante și ex post men ționate la articolele 55 și 57 din Regula mentul (UE) nr. 1303/2013 și stabilește cerințele minime privind planul de evaluare men ționat la articolul 56 din Regu lamentul (UE) nr. 1303/2013. Respectivele acte de punere în aplicare se adopt ă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 84. (2) Statele membre se asigur ă că evaluările sunt conforme cu abordarea comun ă în materie de evaluare convenită în confor mitate cu articolul 67, organizeaz ă generarea și colectarea datelor necesare și le transmit evaluatorilor diferitele informa ții furnizate de sistemul de monitorizare. (3) Rapoartele de evaluare sunt puse la dispozi ție pe internet de către statele membre și de către Comisie pe site-ul s ău web. Articolul 77 Evaluarea ex ante Statele membre se asigur ă că evaluatorul care realizeaz ă evaluarea ex ante este implicat, înc ă dintr-o faz ă incipient ă, în procesul de elaborare a programului de dezvoltare rural ă, inclusiv în elaborarea analizei prev ăzute la articolul 8 alineatul (1) litera (b), în configurarea logicii de interven ție a programului și în stabilirea obiectivelor specifice ale programului. Articolul 78 Evaluarea ex post În 2024, statele membre întocmesc un raport de evaluare ex post pentru fiecare dintre programele lor de dezvoltare rural ă. Raportul respectiv se transmite Comisiei pân ă la 31 decembrie 2024. Articolul 79 Sintezele evalu ărilor Sintezele la nivelul Uniunii ale rapoartelor de evaluare ex ante și ex post sunt realizate sub responsabilitatea Comisiei. Sintezele rapoartelor de evaluare sunt finalizate pân ă cel târziu la data de 31 decembrie a anului care urmează transmiterii evaluărilor relevante. TITLUL VIII DISPOZI ȚII PRIVIND CONCUREN ȚA Articolul 80 Norme aplicabile întreprinderilor Dacă sprijinul prev ăzut în prezentul regulament se acord ă pentru forme de cooperare între întreprinderi, acesta se poate acorda numai formelor de cooperare care respect ă normele de concurență, astfel cum se aplic ă în temeiul articolelor 206 - 210 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013al Parlamentului European și al Consiliului. Articolul 81 Ajutoare de stat (1) Cu excep ția cazului în care prezentul titlu con ține dispoziții contrare, articolele 107, 108 și 109 din TFUE se aplică sprijinului pentru dezvoltare rural ă acordat de statele membre. (2) Articolele 107, 108 și 109 din TFUE nu se aplic ă în cazul plăților efectuate de statele membre în temeiul prezentului regu lament și în conformitate cu acesta sau finan țării suplimentare la nivel na țional men ționate la articolul 82, în cadrul dome niului de aplicare al articolului 42 din TFUE. Articolul 82 Finanțare națională suplimentar ă Plățile efectuate de statele membre în leg ătură cu opera țiunile care intră sub inciden ța articolului 42 din TFUE și care sunt destinate s ă asigure finan țare suplimentar ă pentru m ăsurile de dezvoltare rural ă pentru care se acord ă sprijin din partea Uniunii în orice moment în timpul perioadei de programare sunt incluse de statele membre în programul de dezvoltare rurală, astfel cum este prev ăzut la articolul 8 alineatul (1) litera (j), ș i, atunci când îndeplinesc criteriile prev ăzute în prezentul regulament, sunt aprobate de Comisie. TITLUL IX COMPETEN ȚELE COMISIEI, DISPOZI ȚII COMUNE ȘI DISPOZI ȚII TRANZITORII ȘI FINALE CAPITOLUL I Competen țele Comisiei Articolul 83 Exercitarea deleg ării de competen țe (1) Competen ța de a adopta actele delegate men ționate la articolul 2 alineatul (3), articolul 14 alineatul (5), articolul 16 alineatul (5), articolul 19 alineatul (8), articolul 22 alineatul (3), articolul 28 alineatele (10) și (11), articolul 29 alineatul (6), articolul 30 alineatul (8), articolul 33 alineatul (4), articolul 34 alineatul (5), articolul 35 alineatul (10), articolul 36 alineatul (5), articolul 45 alineatul (6), articolul 47 alineatul (6) și articolul 89, este conferit ă Comisiei în condi țiile prevăzute în prezentul articol.RO L 347/532 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 (3) Evaluatorul m ăsoară impactul programului, conform indi catorilor de impact. Pe baza dovezilor din evalu ările PAC, inclusiv din evalu ările privind programele de dezvoltare rural ă, Comisia, asistat ă de statele membre, evalueaz ă impactul combinat al tuturor instrumentelor PAC. Articolul 70 Sistemul electronic de informa ții (1) Informa țiile esențiale cu privire la implementarea progra mului, la fiecare opera țiune selectat ă pentru finan țare și la operațiunile finalizate, care sunt necesare pentru monitorizare și evaluare, inclusiv informa țiile principale privind fiecare bene ficiar și proiect, se înregistreaz ă și se stocheaz ă în format elec tronic. Articolul 71 Furnizarea informa țiilor Beneficiarii sprijinului acordat în cadrul m ăsurilor de dezvoltare rurală și grupurile de ac țiune local ă furnizeaz ă autorității de management și/sau evaluatorilor desemna ți sau altor organisme delegate pentru a îndeplini func ții în numele acesteia, toate informa țiile necesare pentru a permite monito rizarea și evaluarea programului, în special în ceea ce prive ște realizarea obiectivelor și priorităților specificate. CAPITOLUL II Monitorizarea Articolul 72 Procedurile de monitorizare (1) Autoritatea de management și comitetul de monitorizare menționat la articolul 47 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 monitorizeaz ă calitatea implement ării programului. (2) Autoritatea de management și comitetul de monitorizare asigură monitorizarea fiec ărui program de dezvoltare rural ă prin intermediul unor indicatori țintă, financiari și de realizare. Articolul 73 Comitetul de monitorizare Statele membre care au optat pentru programe regionale pot înființa un comitet na țional de monitorizare, responsabil cu coordonarea implement ării programelor în cauz ă în raport cu cadrul na țional și cu utilizarea resurselor financiare. Articolul 74 Responsabilit ățile comitetului de monitorizare Comitetul de monitorizare se asigur ă de performan ța programului de dezvoltare rural ă și de eficien ța implement ării acestuia. În acest scop, pe lâng ă funcțiile menționate la articolul 49 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, comitetul de monitorizare: (a) este consultat ș i emite un aviz în termen de patru luni de la adoptarea deciziei de aprobare a programului, în ceea ce privește criteriile de selec ție a opera țiunilor finan țate, care se revizuiesc în func ție de necesit ățile de programare; (b) examineaz ă activitățile și realizările legate de progresele înre gistrate în punerea în aplicare a planului de evaluare al programului; (c) examineaz ă în special ac țiunile din cadrul programului legate de îndeplinirea condi ționalităților ex ante care intr ă în sfera responsabilit ăților autorit ății de management și este informat cu privire la ac țiunile legate de îndeplinirea condiționalităților ex ante ; (d) particip ă la rețeaua rural ă națională pentru a face schimb de informații cu privire la implementarea programului; și (e) analizeaz ă și aprobă rapoartele anuale de implementare, înainte de a le transmite Comisiei. Articolul 75 Raportul anual de implementare (1) Pân ă la 30 iunie 2016 și până la data de 30 iunie a fiecărui an ulterior pân ă în 2024 inclusiv, statele membre prezintă Comisiei un raport anual de implementare privind implementarea programelor de dezvoltare rural ă în anul calen daristic precedent. Raportul prezentat în 2016 se refer ă la anii calendaristici 2014 și 2015. (2) Pe lâng ă respectarea cerin țelor prevăzute la articolul 50 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, rapoartele anuale de implementare includ informa ții privind, inter alia , angajamentele financiare și cheltuielile aferente fiec ărei măsuri, precum și un rezumat al activit ăților întreprinse în leg ătură cu planul de evaluare. (3) Pe lâng ă respectarea cerin țelor prevăzute la articolul 50 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, raportul anual de imple mentare prezentat în 2017 cuprinde, de asemenea, o descriere a implement ării eventualelor subprograme incluse în program. (4) Pe lâng ă respectarea cerin țelor prevăzute la articolul 50 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, raportul anual de imple mentare prezentat în 2019 cuprinde, de asemenea, o descriere a implement ării eventualelor subprograme incluse în program și o evaluare a progreselor înregistrate în ceea ce prive ște asigurarea unei abordă ri integrate cu privire la utilizarea FEADR și a altor instrumente financiare ale Uniunii în scopul sprijinirii dezvoltării teritoriale a zonelor rurale, inclusiv prin intermediul strategiilor de dezvoltare local ă. (5) Comisia adopt ă acte de punere în aplicare prin care stabilește norme privind prezentarea rapoartelor anuale de implementare. Respectivele acte de punere în aplicare se adopt ă în conformitate cu procedura de examinare men ționată la articolul 84.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/531 370 (2) Competen ța de a adopta actele delegate men ționate la articolul 2 alineatul (3), articolul 14 alineatul (5), articolul 16 alineatul (5), articolul 19 alineatul (8), articolul 22 alineatul (3), articolul 28 alineatele (10) și (11), articolul 29 alineatul (6), articolul 30 alineatul (8), articolul 33 alineatul (4), articolul 34 alineatul (5), articolul 35 alineatul (10), articolul 36 alineatul (5), articolul 45 alineatul (6), articolul 47 alineatul (6) și articolul 89 se confer ă Comisiei pe o perioad ă de șapte ani, de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. Comisia prezint ă un raport privind delegarea de competen țe cel târziu cu nou ă luni înainte de încheierea perioadei de șapte ani. Delegarea de competenț e se prelunge ște tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiec ărei perioade. (3) Delegarea de competen țe menționată la articolul 2 alineatul (3), articolul 14 alineatul (5), articolul 16 alineatul (5), articolul 19 alineatul (8), articolul 22 alineatul (3), articolul 28 alineatele (10) și (11), articolul 29 alineatul (6), articolul 30 alineatul (8), articolul 33 alineatul (4), articolul 34 alineatul (5), articolul 35 alineatul (10), articolul 36 alineatul (5), articolul 45 alineatul (6), articolul 47 alineatul (6) și articolul 89 poate fi revocat ă în orice moment de c ătre Parlamentul European sau de că tre Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competen țe specificate în respectiva decizie. Aceasta produce efecte din ziua urm ătoare public ării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioar ă specificată în aceasta. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare. (4) De îndat ă ce adopt ă un act delegat, Comisia îl notific ă simultan Parlamentului European și Consiliului. (5) Un act delegat adoptat în temeiul articolului 2 alineatul (3), articolului 14 alineatul (5), articolului 16 alineatul (5), arti colului 19 alineatul (8), articolului 22 alineatul (3), articolului 28 alineatele (10) și (11), articolului 29 alineatul (6), articolului 30 alineatul (8), articolului 33 alineatul (4), articolului 34 alineatul (5), articolului 35 alineatul (10), articolului 36 alineatul (5), articolului 45 alineatul (6), articolului 47 alineatul (6) și articolului 89 intr ă în vigoare numai dac ă nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiec ții în termen de dou ă luni de la notificarea actului c ătre Parlamentul European și Consiliu sau dac ă, înainte de expirarea termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiec ții. Respectivul termen se prelunge ște cu două luni la ini țiativa Parlamentului European sau a Consiliului. Articolul 84 Procedura comitetului (1) Comisia este asistat ă de un comitet denumit „Comitetul pentru dezvoltare rural ă”. Respectivul comitet este un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011. (2) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011. CAPITOLUL II Dispoziții comune Articolul 85 Schimbul de informa ții și documente (1) Comisia instituie, în colaborare cu statele membre, un sistem de informare care permite schimbul securizat de date de interes comun între Comisie și fiecare stat membru. Comisia adopt ă acte de punere în aplicare prin care stabile ște norme privind func ționarea sistemului respectiv. Respectivele acte de punere în aplicare se adopt ă în conformitate cu procedura de examinare men ționată la articolul 84. (2) Comisia se asigur ă că există un sistem electronic adecvat și securizat în care informa țiile esențiale și pentru raportarea cu privire la monitorizare și evaluare pot fi înregistrate, stocate și gestionate. Articolul 86 Prelucrarea și protecția datelor cu caracter personal (1) Statele membre și Comisia colecteaz ă date cu caracter personal în scopul desf ășurării activit ăților lor respective de control al gestion ării și al îndeplinirii obliga țiilor de monito rizare și evaluare care le revin în temeiul prezentului regulament și, în special, a celor stabilite la titlul VI și la titlul VII și nu prelucreaz ă respectivele date decât în conformitate cu acest scop. (2) În cazul în care sunt prelucrate în scopuri de monito rizare și evaluare, în conformitate cu titlul VII, folosind sistemul electronic securizat men ționat la articolul 85, datele cu caracter personal devin anonime și sunt prelucrate exclusiv în form ă agregată. (3) Datele cu caracter personal sunt prelucrate în confor mitate cu normele Directivei 95/46/CE și ale Regulamentului (CE) nr. 45/2001. În mod special, aceste date nu sunt stocate într-un mod care permite identificarea persoanelor vizate pentru o perioad ă mai mare decât cea necesar ă pentru scopurile pentru care au fost colectate sau pentru care sunt prelucrate în continuare, ținând seama de perioadele minime de p ăstrare prevăzute de dreptul aplicabil la nivel na țional și la nivelul Uniunii. (4) Statele membre informeaz ă persoanele vizate că datele lor cu caracter personal pot fi prelucrate de c ătre organe na ționale sau ale Uniunii în conformitate cu alineatul (1) și că, în acest sens, le revin drepturile prev ăzute în normele în materie de protecție a datelor, și respectiv Directiva 95/46/CE și Regula mentul (CE) nr. 45/2001. (5) Articolele 111-114 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 se aplic ă prezentului articol.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/533 371 FEADR Articolul 87 Dispoziții generale cu privire la PAC Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 și dispozițiile adoptate în temeiul acestuia se aplic ă în legătură cu măsurile prev ăzute în prezentul regulament. CAPITOLUL III Dispoziții tranzitorii și finale Articolul 88 Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 se abrog ă. Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 continu ă să se aplice operațiunilor implementate în temeiul programelor aprobate de Comisie în temeiul regulamentului respectiv înainte de 1 ianuarie 2014. Articolul 89 Dispoziții tranzitorii Pentru a facilita tranzi ția de la sistemul stabilit prin Regula mentul (CE) nr. 1698/2005 la sistemul stabilit prin prezentul regulament, Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 83, care stabilesc condi țiile în care sprijinul aprobat de Comisie în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 poate fi integrat în sprijinul acordat în temeiul prezentului regulament, inclusiv în ceea ce prive ște asisten ța tehnică și evaluările ex post . Actele delegate respective pot, de asemenea, să prevad ă condiț ii pentru tranzi ția de la sprijinul pentru dezvoltare rural ă pentru Croa ția în temeiul Regula mentului (CE) nr. 1085/2006 la sprijinul prev ăzut în temeiul prezentului regulament. Articolul 90 Intrare în vigoare ș i aplicare Prezentul regulament intr ă în vigoare la data public ării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene . Se aplică de la 1 ianuarie 2014. Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre. Adoptat la Bruxelles, 17 decembrie 2013. Pentru Parlamentul European Președintele M. SCHULZ Pentru Consiliu Președintele V. JUKNARO L 347/534 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 (2) Competen ța de a adopta actele delegate men ționate la articolul 2 alineatul (3), articolul 14 alineatul (5), articolul 16 alineatul (5), articolul 19 alineatul (8), articolul 22 alineatul (3), articolul 28 alineatele (10) și (11), articolul 29 alineatul (6), articolul 30 alineatul (8), articolul 33 alineatul (4), articolul 34 alineatul (5), articolul 35 alineatul (10), articolul 36 alineatul (5), articolul 45 alineatul (6), articolul 47 alineatul (6) și articolul 89 se confer ă Comisiei pe o perioad ă de șapte ani, de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. Comisia prezint ă un raport privind delegarea de competen țe cel târziu cu nou ă luni înainte de încheierea perioadei de șapte ani. Delegarea de competenț e se prelunge ște tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiec ărei perioade. (3) Delegarea de competen țe menționată la articolul 2 alineatul (3), articolul 14 alineatul (5), articolul 16 alineatul (5), articolul 19 alineatul (8), articolul 22 alineatul (3), articolul 28 alineatele (10) și (11), articolul 29 alineatul (6), articolul 30 alineatul (8), articolul 33 alineatul (4), articolul 34 alineatul (5), articolul 35 alineatul (10), articolul 36 alineatul (5), articolul 45 alineatul (6), articolul 47 alineatul (6) și articolul 89 poate fi revocat ă în orice moment de c ătre Parlamentul European sau de că tre Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competen țe specificate în respectiva decizie. Aceasta produce efecte din ziua urm ătoare public ării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioar ă specificată în aceasta. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare. (4) De îndat ă ce adopt ă un act delegat, Comisia îl notific ă simultan Parlamentului European și Consiliului. (5) Un act delegat adoptat în temeiul articolului 2 alineatul (3), articolului 14 alineatul (5), articolului 16 alineatul (5), arti colului 19 alineatul (8), articolului 22 alineatul (3), articolului 28 alineatele (10) și (11), articolului 29 alineatul (6), articolului 30 alineatul (8), articolului 33 alineatul (4), articolului 34 alineatul (5), articolului 35 alineatul (10), articolului 36 alineatul (5), articolului 45 alineatul (6), articolului 47 alineatul (6) și articolului 89 intr ă în vigoare numai dac ă nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiec ții în termen de dou ă luni de la notificarea actului c ătre Parlamentul European și Consiliu sau dac ă, înainte de expirarea termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiec ții. Respectivul termen se prelunge ște cu două luni la ini țiativa Parlamentului European sau a Consiliului. Articolul 84 Procedura comitetului (1) Comisia este asistat ă de un comitet denumit „Comitetul pentru dezvoltare rural ă”. Respectivul comitet este un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011. (2) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011. CAPITOLUL II Dispoziții comune Articolul 85 Schimbul de informa ții și documente (1) Comisia instituie, în colaborare cu statele membre, un sistem de informare care permite schimbul securizat de date de interes comun între Comisie și fiecare stat membru. Comisia adopt ă acte de punere în aplicare prin care stabile ște norme privind func ționarea sistemului respectiv. Respectivele acte de punere în aplicare se adopt ă în conformitate cu procedura de examinare men ționată la articolul 84. (2) Comisia se asigur ă că există un sistem electronic adecvat și securizat în care informa țiile esențiale și pentru raportarea cu privire la monitorizare și evaluare pot fi înregistrate, stocate și gestionate. Articolul 86 Prelucrarea și protecția datelor cu caracter personal (1) Statele membre și Comisia colecteaz ă date cu caracter personal în scopul desf ășurării activit ăților lor respective de control al gestion ării și al îndeplinirii obliga țiilor de monito rizare și evaluare care le revin în temeiul prezentului regulament și, în special, a celor stabilite la titlul VI și la titlul VII și nu prelucreaz ă respectivele date decât în conformitate cu acest scop. (2) În cazul în care sunt prelucrate în scopuri de monito rizare și evaluare, în conformitate cu titlul VII, folosind sistemul electronic securizat men ționat la articolul 85, datele cu caracter personal devin anonime și sunt prelucrate exclusiv în form ă agregată. (3) Datele cu caracter personal sunt prelucrate în confor mitate cu normele Directivei 95/46/CE și ale Regulamentului (CE) nr. 45/2001. În mod special, aceste date nu sunt stocate într-un mod care permite identificarea persoanelor vizate pentru o perioad ă mai mare decât cea necesar ă pentru scopurile pentru care au fost colectate sau pentru care sunt prelucrate în continuare, ținând seama de perioadele minime de p ăstrare prevăzute de dreptul aplicabil la nivel na țional și la nivelul Uniunii. (4) Statele membre informeaz ă persoanele vizate că datele lor cu caracter personal pot fi prelucrate de c ătre organe na ționale sau ale Uniunii în conformitate cu alineatul (1) și că, în acest sens, le revin drepturile prev ăzute în normele în materie de protecție a datelor, și respectiv Directiva 95/46/CE și Regula mentul (CE) nr. 45/2001. (5) Articolele 111-114 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 se aplic ă prezentului articol.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/533 372 ANEXA I DEFALCAREA SPRIJINULUI PENTRU DEZVOLTARE RURAL Ă DIN PARTEA UNIUNII (2014-2020) (prețuri actuale în EUR) 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 TOTAL 2014-2020 Belgia 78 342 401 78 499 837 78 660 375 78 824 076 78 991 202 79 158 713 79 314 155 551 790 759 Bulgaria 335 499 038 335 057 822 334 607 538 334 147 994 333 680 052 333 187 306 332 604 216 2 338 783 966 Republica Ceh ă 314 349 445 312 969 048 311 560 782 310 124 078 308 659 490 307 149 050 305 522 103 2 170 333 996 Danemarca 90 287 658 90 168 920 90 047 742 89 924 072 89 798 142 89 665 537 89 508 619 629 400 690 Germania 1 178 778 847 1 177 251 936 1 175 693 642 1 174 103 302 1 172 483 899 1 170 778 658 1 168 760 766 8 217 851 050 Estonia 103 626 144 103 651 030 103 676 345 103 702 093 103 728 583 103 751 180 103 751 183 725 886 558 Irlanda 313 148 955 313 059 463 312 967 965 312 874 411 312 779 690 312 669 355 312 485 314 2 189 985 153 Grecia 601 051 830 600 533 693 600 004 906 599 465 245 598 915 722 598 337 071 597 652 326 4 195 960 793 Spania 1 187 488 617 1 186 425 595 1 185 344 141 1 184 244 005 1 183 112 678 1 182 137 718 1 182 076 067 8 290 828 821 Franța 1 404 875 907 1 408 287 165 1 411 769 545 1 415 324 592 1 418 941 328 1 422 813 729 1 427 718 983 9 909 731 249 Croația 332 167 500 332 167 500 332 167 500 332 167 500 332 167 500 332 167 500 332 167 500 2 325 172 500 Italia 1 480 213 402 1 483 373 476 1 486 595 990 1 489 882 162 1 493 236 530 1 496 609 799 1 499 799 408 10 429 710 767 Cipru 18 895 839 18 893 552 18 891 207 18 888 801 18 886 389 18 883 108 18 875 481 132 214 377 Letonia 138 327 376 138 361 424 138 396 059 138 431 289 138 467 528 138 498 589 138 499 517 968 981 782 Lituania 230 392 975 230 412 316 230 431 887 230 451 686 230 472 391 230 483 599 230 443 386 1 613 088 240 Luxemburg 14 226 474 14 272 231 14 318 896 14 366 484 14 415 051 14 464 074 14 511 390 100 574 600 Ungaria 495 668 727 495 016 871 494 351 618 493 672 684 492 981 342 492 253 356 491 391 895 3 455 336 493 Malta 13 880 143 13 965 035 14 051 619 14 139 927 14 230 023 14 321 504 14 412 647 99 000 898 Țările de Jos 87 118 078 87 003 509 86 886 585 86 767 256 86 645 747 86 517 797 86 366 388 607 305 360 Austria 557 806 503 559 329 914 560 883 465 562 467 745 564 084 777 565 713 368 567 266 225 3 937 551 997 Polonia 1 569 517 638 1 567 453 560 1 565 347 059 1 563 197 238 1 561 008 130 1 558 702 987 1 555 975 202 10 941 201 814RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/535 373 FEADR (prețuri actuale în EUR) 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 TOTAL 2014-2020 Portugalia 577 031 070 577 895 019 578 775 888 579 674 001 580 591 241 581 504 133 582 317 022 4 057 788 374 România 1 149 848 554 1 148 336 385 1 146 793 135 1 145 218 149 1 143 614 381 1 141 925 604 1 139 927 194 8 015 663 402 Slovenia 118 678 072 119 006 876 119 342 187 119 684 133 120 033 142 120 384 760 120 720 633 837 849 803 Slovacia 271 154 575 270 797 979 270 434 053 270 062 644 269 684 447 269 286 203 268 814 943 1 890 234 844 Finlanda 335 440 884 336 933 734 338 456 263 340 009 057 341 593 485 343 198 337 344 776 578 2 380 408 338 Suedia 248 858 535 249 014 757 249 173 940 249 336 135 249 502 108 249 660 989 249 768 786 1 745 315 250 Regatul Unit 371 473 873 370 520 030 369 548 156 368 557 938 367 544 511 366 577 113 365 935 870 2 580 157 491 Total UE -28 13 618 149 060 13 618 658 677 13 619 178 488 13 619 708 697 13 620 249 509 13 620 801 137 13 621 363 797 95 338 109 365 Asistență tehnică (0,25 %) 34 130 699 34 131 977 34 133 279 34 134 608 34 135 964 34 137 346 34 138 756 238 942 629 Total 13 652 279 759 13 652 790 654 13 653 311 767 13 653 843 305 13 654 385 473 13 654 938 483 13 655 502 553 95 577 051 994RO L 347/536 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013ANEXA I DEFALCAREA SPRIJINULUI PENTRU DEZVOLTARE RURAL Ă DIN PARTEA UNIUNII (2014-2020) (prețuri actuale în EUR) 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 TOTAL 2014-2020 Belgia 78 342 401 78 499 837 78 660 375 78 824 076 78 991 202 79 158 713 79 314 155 551 790 759 Bulgaria 335 499 038 335 057 822 334 607 538 334 147 994 333 680 052 333 187 306 332 604 216 2 338 783 966 Republica Ceh ă 314 349 445 312 969 048 311 560 782 310 124 078 308 659 490 307 149 050 305 522 103 2 170 333 996 Danemarca 90 287 658 90 168 920 90 047 742 89 924 072 89 798 142 89 665 537 89 508 619 629 400 690 Germania 1 178 778 847 1 177 251 936 1 175 693 642 1 174 103 302 1 172 483 899 1 170 778 658 1 168 760 766 8 217 851 050 Estonia 103 626 144 103 651 030 103 676 345 103 702 093 103 728 583 103 751 180 103 751 183 725 886 558 Irlanda 313 148 955 313 059 463 312 967 965 312 874 411 312 779 690 312 669 355 312 485 314 2 189 985 153 Grecia 601 051 830 600 533 693 600 004 906 599 465 245 598 915 722 598 337 071 597 652 326 4 195 960 793 Spania 1 187 488 617 1 186 425 595 1 185 344 141 1 184 244 005 1 183 112 678 1 182 137 718 1 182 076 067 8 290 828 821 Franța 1 404 875 907 1 408 287 165 1 411 769 545 1 415 324 592 1 418 941 328 1 422 813 729 1 427 718 983 9 909 731 249 Croația 332 167 500 332 167 500 332 167 500 332 167 500 332 167 500 332 167 500 332 167 500 2 325 172 500 Italia 1 480 213 402 1 483 373 476 1 486 595 990 1 489 882 162 1 493 236 530 1 496 609 799 1 499 799 408 10 429 710 767 Cipru 18 895 839 18 893 552 18 891 207 18 888 801 18 886 389 18 883 108 18 875 481 132 214 377 Letonia 138 327 376 138 361 424 138 396 059 138 431 289 138 467 528 138 498 589 138 499 517 968 981 782 Lituania 230 392 975 230 412 316 230 431 887 230 451 686 230 472 391 230 483 599 230 443 386 1 613 088 240 Luxemburg 14 226 474 14 272 231 14 318 896 14 366 484 14 415 051 14 464 074 14 511 390 100 574 600 Ungaria 495 668 727 495 016 871 494 351 618 493 672 684 492 981 342 492 253 356 491 391 895 3 455 336 493 Malta 13 880 143 13 965 035 14 051 619 14 139 927 14 230 023 14 321 504 14 412 647 99 000 898 Țările de Jos 87 118 078 87 003 509 86 886 585 86 767 256 86 645 747 86 517 797 86 366 388 607 305 360 Austria 557 806 503 559 329 914 560 883 465 562 467 745 564 084 777 565 713 368 567 266 225 3 937 551 997 Polonia 1 569 517 638 1 567 453 560 1 565 347 059 1 563 197 238 1 561 008 130 1 558 702 987 1 555 975 202 10 941 201 814RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/535 374 ANEXA II SUME ȘI RATE DE SPRIJIN Articol Subiect Cuantumul maxim în EUR sau rata maxim ă 15(8) Servicii de consiliere, servicii de gestionare a exploata ției și servicii de înlocuire în cadrul exploata ției 1 500 Pe serviciu de consiliere 200 000 Pe o perioad ă de trei ani pentru formarea consultan ților 16(2) Activit ăți de informare și promovare 70 % Din costurile eligibile ale ac țiunii 16(4) Scheme de calitate sau produse agricole și alimentare 3 000 Pe exploata ție și pe an 17(3) Investi ții în active fizice Sectorul agricol 50 % Din valoarea investi țiilor eligibile în regiunile mai puțin dezvoltate și în toate regiunile al căror PIB pe cap de locuitor în perioada 2007-2013 a reprezentat sub 75 % din media UE-25 pentru perioada de referin ță, dar al căror PIB pe cap de locuitor dep ășește 75 % din PIB-ul mediu al UE-27. 75 % Din valoarea investi țiilor eligibile în regiunile ultraperiferice 75 % Din valoarea investi țiilor eligibile în Croa ția pentru punerea în aplicare a Directivei 91/676/CEE ( 1 ) a Consiliului în termen de maximum patru ani de la data ader ării în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) și articolul 5 alineatul (1) din directiva respectiv ă 75 % Din valoarea investi țiilor eligibile în insulele mici din Marea Egee 40 % Din valoarea investi țiilor eligibile în alte regiuni Ratele de mai sus pot fi majorate cu 20 puncte procentuale suplimentare, cu condi ția ca rata maxim ă a sprijinului combinat s ă nu depășească 90 %, în cazul: — tinerilor fermieri astfel cum sunt definiț i la articolul 2 din prezentul regulament sau cei care s-au stabilit în cei cinci ani anteriori cererii de sprijin; — investi țiilor colective și al proiectelor inte grate, inclusiv al celor legate de o fuziune a unor organiza ții de produc ători; — zonelor care se confrunt ă cu constrângeri naturale și cu alte constrângeri specifice, menționate la articolul 32; — operațiunilor sprijinite în cadrul PEI; — investi țiilor legate de opera țiunile prevăzute la articolele 28 și 29.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/537 375 FEADR Articol Subiect Cuantumul maxim în EUR sau rata maxim ă Prelucrarea și comercializarea produselor enumerate în anexa I la TFUE 50 % Din valoarea investi țiilor eligibile în regiunile mai puțin dezvoltate și în toate regiunile al căror PIB pe cap de locuitor în perioada 2007-2013 a reprezentat sub 75 % din media UE-25 pentru perioada de referin ță, dar al căror PIB pe cap de locuitor dep ășește 75 % din PIB-ul mediu al UE-27 75 % Din valoarea investi țiilor eligibile în regiunile ultraperiferice 75 % Din valoarea investi țiilor eligibile în insulele mici din Marea Egee 40 % Din valoarea investi țiilor eligibile în alte regiuni Ratele de mai sus pot fi majorate cu 20 puncte procentuale suplimentare, cu condi ția ca rata maxim ă a sprijinului combinat s ă nu depășească 90 % în cazul opera țiunilor spri jinite în cadrul PEI sau celor legate de o fuziune a unor organiza ții de produc ători 17(4) Investi ții în active fizice 100 % Investiții neproductive și infrastructura agricolă și forestier ă 18(5) Refacerea potenț ialului de produc ție agricolă afectat de dezastre naturale și instituirea unor m ăsuri de prevenire corespunz ătoare 80 % Din valoarea costurilor eligibile aferente investițiilor în cazul opera țiunilor de prevenire realizate de fermieri individuali. 100 % Din valoarea costurilor eligibile aferente investițiilor în cazul opera țiunilor de prevenire realizate în comun de mai mul ți beneficiari. 100 % Din valoarea costurilor eligibile aferente investițiilor în cazul opera țiunilor de refacere a terenurilor agricole și a potenț ialului de producție, afectate de dezastrele naturale și de evenimentele catastrofale. 19(6) Dezvoltarea exploata țiilor și a între prinderilor 70 000 Pe tân ăr fermier în temeiul articolului 19 alineatul (1) litera (a) punctul (i) 70 000 Pe beneficiar în temeiul articolului 19 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) 15 000 Pe ferm ă mică în temeiul articolului 19 alineatul (1) litera (a) punctul (iii) 23(3) Înfiin țarea de sisteme agroforestiere 80 % Din valoarea investi țiilor eligibile pentru insti tuirea de sisteme agroforestiereRO L 347/538 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 ANEXA II SUME ȘI RATE DE SPRIJIN Articol Subiect Cuantumul maxim în EUR sau rata maxim ă 15(8) Servicii de consiliere, servicii de gestionare a exploata ției și servicii de înlocuire în cadrul exploata ției 1 500 Pe serviciu de consiliere 200 000 Pe o perioad ă de trei ani pentru formarea consultan ților 16(2) Activit ăți de informare și promovare 70 % Din costurile eligibile ale ac țiunii 16(4) Scheme de calitate sau produse agricole și alimentare 3 000 Pe exploata ție și pe an 17(3) Investi ții în active fizice Sectorul agricol 50 % Din valoarea investi țiilor eligibile în regiunile mai puțin dezvoltate și în toate regiunile al căror PIB pe cap de locuitor în perioada 2007-2013 a reprezentat sub 75 % din media UE-25 pentru perioada de referin ță, dar al căror PIB pe cap de locuitor dep ășește 75 % din PIB-ul mediu al UE-27. 75 % Din valoarea investi țiilor eligibile în regiunile ultraperiferice 75 % Din valoarea investi țiilor eligibile în Croa ția pentru punerea în aplicare a Directivei 91/676/CEE ( 1 ) a Consiliului în termen de maximum patru ani de la data ader ării în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) și articolul 5 alineatul (1) din directiva respectiv ă 75 % Din valoarea investi țiilor eligibile în insulele mici din Marea Egee 40 % Din valoarea investi țiilor eligibile în alte regiuni Ratele de mai sus pot fi majorate cu 20 puncte procentuale suplimentare, cu condi ția ca rata maxim ă a sprijinului combinat s ă nu depășească 90 %, în cazul: — tinerilor fermieri astfel cum sunt definiț i la articolul 2 din prezentul regulament sau cei care s-au stabilit în cei cinci ani anteriori cererii de sprijin; — investi țiilor colective și al proiectelor inte grate, inclusiv al celor legate de o fuziune a unor organiza ții de produc ători; — zonelor care se confrunt ă cu constrângeri naturale și cu alte constrângeri specifice, menționate la articolul 32; — operațiunilor sprijinite în cadrul PEI; — investi țiilor legate de opera țiunile prevăzute la articolele 28 și 29.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/537 376 Articol Subiect Cuantumul maxim în EUR sau rata maxim ă 26(4) Investi ții în tehnologii forestiere și în prelucrarea, mobilizarea și comercia lizarea produselor forestiere 65 % Din valoarea investi țiilor eligibile în regiunile mai puțin dezvoltate 75 % Din valoarea investi țiilor eligibile în regiunile ultraperiferice 75 % Din valoarea investi țiilor eligibile în insulele mici din Marea Egee 40 % Din valoarea investi țiilor eligibile în alte regiuni 27(4) Înfiin țarea de grupuri și organiza ții de produc ători 10 % Ca procent din produc ția comercializat ă în primii cinci ani de la recunoa ștere. Sprijinul este degresiv. 100 000 Cuantumul maxim pe an în toate cazurile. 28(8) Agromediu și climă 600 (*) Pe hectar și pe an pentru culturile anuale 900 (*) Pe hectar și pe an pentru culturile perene specializate 450 (*) Pe hectar și pe an pentru alte modalit ăți de utilizare a terenurilor 200 (*) Pe unitate vit ă mare („UVM”) și pe an pentru rasele locale în pericol de abandon 29(5) Agricultura ecologic ă 600 (*) Pe hectar și pe an pentru culturile anuale 900 (*) Pe hectar și pe an pentru culturile perene specializate 450 (*) Pe hectar și pe an pentru alte utiliz ări ale terenurilor 30(7) Pl ăți Natura 2000 și plăți legate de Directiva-cadru privind apa 500 (*) Maximum pe hectar și pe an în perioada inițială care nu dep ășește cinci ani 200 (*) Maximum pe hectar și pe an 50 (**) Minimum pe hectar ș i pe an pentru pl ățile legate de Directiva-cadrul privind apa 31(3) Pl ăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice 25 Minimum pe hectar ș i pe an pentru media suprafeței exploatate de beneficiarul sprijinului 250 (*) Maximum pe hectar și pe an 450 (*) Maximum pe hectar și pe an în zonele montane, astfel cum sunt definite la articolul 32 alineatul (2) 33(3) Bun ăstarea animalelor 500 Pe UVMRO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/539 377 FEADR Articol Subiect Cuantumul maxim în EUR sau rata maxim ă 34(3) Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea p ădurilor 200 (*) Pe hectar și pe an 37(5) Asigurarea culturilor, a animalelor și a plantelor 65 % Din prima de asigurare datorat ă 38(5) Fonduri mutuale pentru fenomenele climatice nefavorabile, bolile animalelor și ale plantelor, infest ările cu dăunători și pentru incidente de mediu 65 % Din costurile eligibile. 39(5) Instrumentul de stabilizare a venitu rilor 65 % Din costurile eligibile ( 1 ) Directiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protec ția apelor împotriva polu ării cu nitra ți proveniți din surse agricole (JO L 375, 31.12.1991, p. 1). (*) Aceste cuantumuri pot fi majorate în cazuri justificate corespunz ător, luându-se în considerare circumstan țe specifice care trebuie justificate în programele de dezvoltare rural ă. (**) Aceste cuantumuri pot fi diminuate în cazuri justificate corespunz ător, luându-se în considerare circumstan țe specifice care trebuie justificate în programele de dezvoltare rural ă. NB: Intensit ățile ajutorului nu aduc atingere normelor Uniunii în materie de ajutoare de stat.RO L 347/540 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 Articol Subiect Cuantumul maxim în EUR sau rata maxim ă 26(4) Investi ții în tehnologii forestiere și în prelucrarea, mobilizarea și comercia lizarea produselor forestiere 65 % Din valoarea investi țiilor eligibile în regiunile mai puțin dezvoltate 75 % Din valoarea investi țiilor eligibile în regiunile ultraperiferice 75 % Din valoarea investi țiilor eligibile în insulele mici din Marea Egee 40 % Din valoarea investi țiilor eligibile în alte regiuni 27(4) Înfiin țarea de grupuri și organiza ții de produc ători 10 % Ca procent din produc ția comercializat ă în primii cinci ani de la recunoa ștere. Sprijinul este degresiv. 100 000 Cuantumul maxim pe an în toate cazurile. 28(8) Agromediu și climă 600 (*) Pe hectar și pe an pentru culturile anuale 900 (*) Pe hectar și pe an pentru culturile perene specializate 450 (*) Pe hectar și pe an pentru alte modalit ăți de utilizare a terenurilor 200 (*) Pe unitate vit ă mare („UVM”) și pe an pentru rasele locale în pericol de abandon 29(5) Agricultura ecologic ă 600 (*) Pe hectar și pe an pentru culturile anuale 900 (*) Pe hectar și pe an pentru culturile perene specializate 450 (*) Pe hectar și pe an pentru alte utiliz ări ale terenurilor 30(7) Pl ăți Natura 2000 și plăți legate de Directiva-cadru privind apa 500 (*) Maximum pe hectar și pe an în perioada inițială care nu dep ășește cinci ani 200 (*) Maximum pe hectar și pe an 50 (**) Minimum pe hectar ș i pe an pentru pl ățile legate de Directiva-cadrul privind apa 31(3) Pl ăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice 25 Minimum pe hectar ș i pe an pentru media suprafeței exploatate de beneficiarul sprijinului 250 (*) Maximum pe hectar și pe an 450 (*) Maximum pe hectar și pe an în zonele montane, astfel cum sunt definite la articolul 32 alineatul (2) 33(3) Bun ăstarea animalelor 500 Pe UVMRO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/539 378 ANEXA III CRITERII BIOFIZICE PENTRU DELIMITAREA ZONELOR CARE SE CONFRUNTA CU CONSTRANGERI NATURALE CRITERIU DEFINI ȚIE PRAG CLIMĂ Temperatur ă scăzu tă (*) Durata perioadei de vegeta ție (numărul de zile) definit ă în func ție de num ărul de zile cu temperatur ă medie zilnic ă > 5 °C (LGP t5 ) sau ≤ 180 de zile Durata termic ă totală (grade-zile) pentru perioada de vegeta ție, definit ă în func ție de o temperatur ă medie zilnic ă acumulat ă > 5 °C ≤ 1 500 grade-zile Secetă Raportul dintre precipita țiile anuale (P) și evapotranspira ția potențială anuală (PET) P/PET ≤ 0,5 CLIMĂ ȘI SOL Excesul de umiditate din sol Numărul de zile în care umiditatea atinge cel puțin 100 % din capacitatea de absorb ție a solului (field capacity days) ≥ 230 de zile SOLUL Drenaj limitat al solului (*) Zone acoperite de ap ă o mare parte a anului Umezeal ă până la 80 cm de la suprafa ță pentru o perioadă de peste 6 luni sau până la 40 cm pentru o perioad ă de peste 11 luni sau Sol prost sau foarte prost drenat sau Colorit gleic pân ă la 40 cm de la suprafa ță Textură și caracter pietros nefavorabi le (*) Abundența relativă a fracțiilor de argil ă, mâl, nisip, materie organic ă (% greutate) și material grosier (% volumetric) ≥ 15 % din volumul stratului superficial al solului constă în material grosier, inclusiv aflorimente de roci, galet sau Clasa de textur ă din jum ătate sau mai mult (în mod cumulativ) din 100 cm de la suprafa ța solului este nisip, „nisip argilos”, definit ca: mâl % + (2 × argil ă %) ≤ 30 % sau Clasa de textur ă a stratului superficial al solului este „argil ă grasă” (≥ 60 % argil ă) sau Sol organic (materie organic ă ≥ 30 %) de cel puțin 40 cm sau Stratul superficial al solului con ține argilă, 30 % sau mai mult, și există propriet ăți vertice pân ă la 100 cm de la suprafa ța solului Adâncimea redus ă a rădăcinilor Adâncimea (cm) de la suprafa ța solului pân ă la stratul de roc ă dură sau la hardpan ≤ 30 cmRO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/541 379 FEADR CRITERIU DEFINI ȚIE PRAG Proprietăți chimice mediocre (*) Prezența sărurilor, a sodiului schimbabil, a acidității excesive Salinitate: ≥ 4 decisiemen și pe metru (dS/m) în stratul superficial al solului sau Sodicitate: ≥ 6 procentaj de sodiu schimbabil (PSS) în jum ătate sau mai mult (în mod cumulativ) din 100 cm de la stratul superficial al solului sau Aciditatea solului: pH ≤ 5 (în ap ă) în stratul superficial al solului TERENUL Pantă abruptă Modificarea în ălțimii în raport cu distan ța planimetric ă (%) ≥ 15 % (*) Statele membre trebuie s ă verifice îndeplinirea acestui criteriu doar în func ție de acele praguri care sunt relevante pentru situa ția specifică a unei zone.RO L 347/542 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 ANEXA III CRITERII BIOFIZICE PENTRU DELIMITAREA ZONELOR CARE SE CONFRUNTA CU CONSTRANGERI NATURALE CRITERIU DEFINI ȚIE PRAG CLIMĂ Temperatur ă scăzu tă (*) Durata perioadei de vegeta ție (numărul de zile) definit ă în func ție de num ărul de zile cu temperatur ă medie zilnic ă > 5 °C (LGP t5 ) sau ≤ 180 de zile Durata termic ă totală (grade-zile) pentru perioada de vegeta ție, definit ă în func ție de o temperatur ă medie zilnic ă acumulat ă > 5 °C ≤ 1 500 grade-zile Secetă Raportul dintre precipita țiile anuale (P) și evapotranspira ția potențială anuală (PET) P/PET ≤ 0,5 CLIMĂ ȘI SOL Excesul de umiditate din sol Numărul de zile în care umiditatea atinge cel puțin 100 % din capacitatea de absorb ție a solului (field capacity days) ≥ 230 de zile SOLUL Drenaj limitat al solului (*) Zone acoperite de ap ă o mare parte a anului Umezeal ă până la 80 cm de la suprafa ță pentru o perioadă de peste 6 luni sau până la 40 cm pentru o perioad ă de peste 11 luni sau Sol prost sau foarte prost drenat sau Colorit gleic pân ă la 40 cm de la suprafa ță Textură și caracter pietros nefavorabi le (*) Abundența relativă a fracțiilor de argil ă, mâl, nisip, materie organic ă (% greutate) și material grosier (% volumetric) ≥ 15 % din volumul stratului superficial al solului constă în material grosier, inclusiv aflorimente de roci, galet sau Clasa de textur ă din jum ătate sau mai mult (în mod cumulativ) din 100 cm de la suprafa ța solului este nisip, „nisip argilos”, definit ca: mâl % + (2 × argil ă %) ≤ 30 % sau Clasa de textur ă a stratului superficial al solului este „argil ă grasă” (≥ 60 % argil ă) sau Sol organic (materie organic ă ≥ 30 %) de cel puțin 40 cm sau Stratul superficial al solului con ține argilă, 30 % sau mai mult, și există propriet ăți vertice pân ă la 100 cm de la suprafa ța solului Adâncimea redus ă a rădăcinilor Adâncimea (cm) de la suprafa ța solului pân ă la stratul de roc ă dură sau la hardpan ≤ 30 cmRO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/541 380 ANEXA IV LISTA ORIENTATIV Ă A MĂSURILOR șI A OPERA țIUNILOR CU RELEVAN țĂ DEOSEBIT Ă PENTRU SUBPROGRAMELE TEMATICE PREV ĂZUTE LA ARTICOLUL 7 Tinerii fermieri: Ajutor pentru începerea activit ății acordat tinerilor fermieri care se stabilesc pentru prima dat ă într-o exploata ție agricolă Investiții în active fizice Transfer de cuno ștințe și acțiuni de informare Servicii de consiliere, servicii de gestionare a exploata ției și servicii de înlocuire în cadrul exploata ției Cooperare Investiții în activit ăți neagricole Exploatații mici: Ajutor pentru începerea activit ății acordat pentru dezvoltarea fermelor mici Investiții în active fizice Scheme de calitate pentru produse agricole și alimentare Transfer de cuno ștințe și acțiuni de informare Servicii de consiliere, servicii de gestionare a exploata ției și servicii de înlocuire în cadrul exploata ției Cooperare Investiții în activit ăți neagricole Înființarea grupurilor de produc ători LEADER Zone montane: Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice Operațiuni de agromediu și climă Cooperare Investiții în active fizice Dezvoltarea exploata țiilor și a întreprinderilor în zonele rurale Scheme de calitate pentru produse agricole și alimentare Înființarea de sisteme agroforestiere Servicii de baz ă și reînnoirea satelor în zonele rurale Transfer de cuno ștințe și acțiuni de informare Servicii de consiliere, servicii de gestionare a exploata ției și servicii de înlocuire în cadrul exploata ției Înființarea de grupuri de produc ători LEADER Lanțurile scurte de aprovizionare: Cooperare Înființarea de grupuri de produc ători LEADER Scheme de calitate pentru produse agricole și alimentareRO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/543 381 FEADR Servicii de baz ă și reînnoirea satelor în zonele rurale Investiții în active fizice Transfer de cuno ștințe și acțiuni de informare Servicii de consiliere, servicii de gestionare a exploata ției și servicii de înlocuire în cadrul exploata ției Femeile din zonele rurale: Transfer de cuno ștințe și acțiuni de informare Servicii de consiliere, servicii de gestionare a exploata ției și servicii de înlocuire în cadrul exploata ției Investiții în active fizice Dezvoltarea exploata țiilor și a întreprinderilor Servicii de baz ă și reînnoirea satelor în zonele rurale Cooperare LEADER Atenuarea efectelor schimb ărilor climatice și adaptarea la acestea, precum și biodiversitatea: Transfer de cuno ștințe și acțiuni de informare Servicii de consiliere, servicii de gestionare a exploata ției și servicii de înlocuire în cadrul exploata ției Investiții în active fizice Refacerea poten țialului de produc ție agricolă afectat de dezastre naturale și de evenimente catastrofale și instituirea unor măsuri de prevenire corespunz ătoare Servicii de baz ă și reînnoirea satelor în zonele rurale Investiții în dezvoltarea zonelor forestiere și ameliorarea viabilit ății pădurilor Agromediu și climă Agricultura ecologic ă Plăți Natura 2000 și plăți legate de Directiva-cadru privind apa Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale și cu alte constrângeri specifice (biodiversitate) Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea p ădurilor Cooperare Gestionarea riscurilorRO L 347/544 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 ANEXA IV LISTA ORIENTATIV Ă A MĂSURILOR șI A OPERA țIUNILOR CU RELEVAN țĂ DEOSEBIT Ă PENTRU SUBPROGRAMELE TEMATICE PREV ĂZUTE LA ARTICOLUL 7 Tinerii fermieri: Ajutor pentru începerea activit ății acordat tinerilor fermieri care se stabilesc pentru prima dat ă într-o exploata ție agricolă Investiții în active fizice Transfer de cuno ștințe și acțiuni de informare Servicii de consiliere, servicii de gestionare a exploata ției și servicii de înlocuire în cadrul exploata ției Cooperare Investiții în activit ăți neagricole Exploatații mici: Ajutor pentru începerea activit ății acordat pentru dezvoltarea fermelor mici Investiții în active fizice Scheme de calitate pentru produse agricole și alimentare Transfer de cuno ștințe și acțiuni de informare Servicii de consiliere, servicii de gestionare a exploata ției și servicii de înlocuire în cadrul exploata ției Cooperare Investiții în activit ăți neagricole Înființarea grupurilor de produc ători LEADER Zone montane: Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice Operațiuni de agromediu și climă Cooperare Investiții în active fizice Dezvoltarea exploata țiilor și a întreprinderilor în zonele rurale Scheme de calitate pentru produse agricole și alimentare Înființarea de sisteme agroforestiere Servicii de baz ă și reînnoirea satelor în zonele rurale Transfer de cuno ștințe și acțiuni de informare Servicii de consiliere, servicii de gestionare a exploata ției și servicii de înlocuire în cadrul exploata ției Înființarea de grupuri de produc ători LEADER Lanțurile scurte de aprovizionare: Cooperare Înființarea de grupuri de produc ători LEADER Scheme de calitate pentru produse agricole și alimentareRO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/543 382 ANEXA V CONDIȚIONALIT ĂȚI EX ANTE PENTRU DEZVOLTAREA RURAL Ă 1. CONDI ȚIONALITĂȚI LEGATE DE PRIORIT ĂȚI Prioritate a UE în materie de dezvoltare rural ă (DR)/Obiectiv tematic al CPR (OT) Condiționalitate ex ante Criterii de îndeplinire Prioritatea DR 3: promovarea organizării lanțului alimentar, inclusiv procesarea și comer cializarea produselor agricole, a bunăstării animalelor și a gestionării riscurilor în agri cultură OT 5: promovarea adapt ării la schimbările climatice, a prevenirii riscurilor legate de acestea și a gestion ării lor 3.1. Prevenirea riscurilor și gestionarea riscurilor: existen ța evaluărilor naț ionale sau regionale ale riscurilor pentru gestionarea dezas trelor, luând în considerare adaptarea la schimb ările climatice — Efectuarea unei evalu ări naț ionale sau regionale a riscurilor care s ă includă următoarele elemente: — o descriere a procesului, metodo logiei, metodelor și datelor nesen sibile utilizate la evaluarea riscurilor, precum și a criteriilor bazate pe riscuri pentru prioritizarea investițiilor; — o descriere a scenariilor de risc unic și de riscuri multiple; — luarea în considerare, dacă este cazul, a strategiilor na ționale de adaptare la schimb ările climatice. Prioritatea DR 4: refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor legate de agri cultură și silvicultur ă 4.1 Bune condiț ii agricole și de mediu (GAEC): sunt stabilite la nivel na țional standarde privind bunele condi ții agri cole și de mediu ale terenurilor, menționate în titlul VI capitolul 1 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 — standardele privind GAEC sunt definite în legisla ția naț ională și specificate în programe; OT 5: promovarea adapt ării la schimbările climatice, a preve nirii riscurilor legate de aces tea și a gestion ării lor 4.2 Cerin țe minime privind utilizarea îngrășămintelor și a produselor de protecție a plantelor: sunt definite la nivel național cerin țe minime privind utilizarea îngr ășămintelor și a produ selor de protec ție a plantelor, menționate în titlul III capitolul 1 ar ticolul 28 din prezentul regulament — sunt specificate în programe cerin țele minime privind utilizarea în grășămintelor și a produselor de pro tecție a plantelor, men ționate în titlul III capitolul 1 din prezentul regulament; OT 6: conservarea și protecția mediului și promovarea utili zării eficiente a resurselor 4.3 alte standarde relevante la nivel național: sunt definite standarde obli gatorii relevante la nivel na țional, în sensul titlului III capitolul 1 artico lul 28 din prezentul regulament — sunt specificate în programe standardele obligatorii relevante la nivel na țional; Prioritatea DR 5: promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranzi ției către o economie cu emisii reduse de carbon și rezilient ă la schim bările climatice în sectoarele agricol, alimentar și silvic OT 4: sprijinirea tranzi ției că tre o economie cu emisii re duse de carbon în toate sec toarele OT 6: Conservarea și protecția mediului și promovarea utili zării eficiente a resurselor 5.1 Eficien ța energetic ă: Pentru con strucția sau renovarea cl ădirilor, s-au derulat ac țiuni pentru a încuraja dez voltarea de investi ții eficiente, din punctul de vedere al costurilor, în sco pul îmbun ătățirii eficien ței utilizării energiei finale și a eficien ței energetice. — Acțiunile sunt: — măsurile de asigurare a existen ței unor cerin țe minime privind perfor manța energetic ă a clădirilor necesa re în conformitate cu articolele 3, 4 și 5 din Directiva 2010/31/UE a Par lamentului European și a Consiliu lui ( 1 ); — măsurile necesare pentru instituirea unui sistem de certificare a perfor manței energetice a cl ădirilor în con formitate cu articolul 11 din Direc tiva 2010/31/UE; — măsurile de asigurare a unei planifi cări strategice privind eficien ța ener getică, în conformitate cu articolul 3 din Directiva 2012/27/UE a Parla mentului European și a Consiliu lui ( 2 );RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/545 383 FEADR Prioritate a UE în materie de dezvoltare rural ă (DR)/Obiectiv tematic al CPR (OT) Condiționalitate ex ante Criterii de îndeplinire — măsuri în conformitate cu artico lul 13 din Directiva 2006/32/CE a Parlamentului European și a Con siliului ( 3 ) privind eficien ța energetic ă la utilizatorii finali și serviciile ener getice pentru punerea de contoare individuale la dispozi ția clienților fi nali, în m ăsura în care este posibil din punct de vedere tehnic, rezonabil din punct de vedere financiar și pro porțional în raport cu poten țialele economii de energie. 5.2 Sectorul apelor: Existen ța a) unei politici tarifare privind apele care ofer ă stimulente corespunz ătoare utilizatori lor pentru utilizarea eficient ă a resur selor de ap ă și b) unei contribuț ii adecvate a diferitelor utiliz ări ale apei pentru recuperarea costurilor servicii lor legate de utilizarea apei la o rat ă stabilită de planul adoptat de gestiona re a bazinelor hidrografice pentru in vestiții sprijinite prin programe. — În sectoarele sprijinite de FEADR, un stat membru asigur ă contribu ția diferite lor utilizări ale apei la recuperarea cos turilor serviciilor de utilizare a apei, pe sector, în conformitate cu articolul 9 ali neatul (1) prima liniu ță din Directiva-ca dru privind apa, ținând seama, dup ă caz, de efectele sociale, de mediu și econo mice ale recuper ării, precum și de condițiile geografice și climatice ale re giunii/regiunilor afectate. 5.3 Energie din surse regenerabile: Se desfășoară acțiuni de promovare a producerii și a distribuirii de surse de energie regenerabile ( 4 ). — Există scheme de sprijin transparente, priorități privind accesul la re țea sau ac ces garantat și prioritate pentru expedie re, precum și norme standardizate pri vind suportarea separat ă și în comun a costurilor adapt ărilor tehnice care au fost făcute publice, în conformitate cu articolul 14 alineatul (1), articolul 16 alineatele (2) și (3) din Directiva 2009/28/CE. — Un stat membru a adoptat un plan național de ac țiune în domeniul energiei regenerabile, în conformitate cu artico lul 4 din Directiva 2009/28/CE. II. Prioritatea DR 6: promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvolt ării econo mice în zonele rurale OT 2: Consolidarea accesului la tehnologiile informa ției și comunica țiilor [ținta în dome niul benzii largi (broadband)], oprecum și a utilizării și a ca lității acestora 6. Rețele de genera ție următoare (NGN) Infrastructur ă: Existența unor planuri naț ionale sau regionale NGA care să țină seama de ac țiunile regio nale în vederea atingerii țintelor Uni unii în materie de acces internet de mare vitez ă, care se concentreaz ă asu pra unor domenii în care pia ța nu reușește să ofere o infrastructur ă des chisă, la un cost rezonabil și la o ca litate în conformitate cu normele Uni unii în materie de concuren ță și de ajutoare de stat, și care să poată fur niza servicii accesibile grupurilor de persoane vulnerabile. — Existen ța unui plan na țional sau regional de genera ție următoare care conț ine: — un plan al investi țiilor în infrastruc tură bazat pe o analiz ă economic ă care să ia în considerare infrastructu rile private și publice existente și in vestițiile planificate; — modele de investi ții durabile care s ă conducă la intensificarea concuren ței și care asigur ă accesul la infrastruc tură și servicii deschise, convenabile, de calitate și în pas cu progresele viitoare; — măsuri pentru a stimula investi țiile private. ( 1 ) Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performan ța energetic ă a clădirilor (JO L 153, 18.6.2010, p. 13). ( 2 ) Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficien ța energetică , de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1). ( 3 ) Directiva 2006/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind eficienț a energetică la utilizatorii finali și serviciile energetice și de abrogare a Directivei 93/76/CEE a Consiliului (JO L 114, 27.4.2006, p. 64). ( 4 ) Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utiliz ării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE (JO L 140, 5.6.2009, p. 16).RO L 347/546 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 ANEXA V CONDIȚIONALIT ĂȚI EX ANTE PENTRU DEZVOLTAREA RURAL Ă 1. CONDI ȚIONALITĂȚI LEGATE DE PRIORIT ĂȚI Prioritate a UE în materie de dezvoltare rural ă (DR)/Obiectiv tematic al CPR (OT) Condiționalitate ex ante Criterii de îndeplinire Prioritatea DR 3: promovarea organizării lanțului alimentar, inclusiv procesarea și comer cializarea produselor agricole, a bunăstării animalelor și a gestionării riscurilor în agri cultură OT 5: promovarea adapt ării la schimbările climatice, a prevenirii riscurilor legate de acestea și a gestion ării lor 3.1. Prevenirea riscurilor și gestionarea riscurilor: existen ța evaluărilor naț ionale sau regionale ale riscurilor pentru gestionarea dezas trelor, luând în considerare adaptarea la schimb ările climatice — Efectuarea unei evalu ări naț ionale sau regionale a riscurilor care s ă includă următoarele elemente: — o descriere a procesului, metodo logiei, metodelor și datelor nesen sibile utilizate la evaluarea riscurilor, precum și a criteriilor bazate pe riscuri pentru prioritizarea investițiilor; — o descriere a scenariilor de risc unic și de riscuri multiple; — luarea în considerare, dacă este cazul, a strategiilor na ționale de adaptare la schimb ările climatice. Prioritatea DR 4: refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor legate de agri cultură și silvicultur ă 4.1 Bune condiț ii agricole și de mediu (GAEC): sunt stabilite la nivel na țional standarde privind bunele condi ții agri cole și de mediu ale terenurilor, menționate în titlul VI capitolul 1 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 — standardele privind GAEC sunt definite în legisla ția naț ională și specificate în programe; OT 5: promovarea adapt ării la schimbările climatice, a preve nirii riscurilor legate de aces tea și a gestion ării lor 4.2 Cerin țe minime privind utilizarea îngrășămintelor și a produselor de protecție a plantelor: sunt definite la nivel național cerin țe minime privind utilizarea îngr ășămintelor și a produ selor de protec ție a plantelor, menționate în titlul III capitolul 1 ar ticolul 28 din prezentul regulament — sunt specificate în programe cerin țele minime privind utilizarea în grășămintelor și a produselor de pro tecție a plantelor, men ționate în titlul III capitolul 1 din prezentul regulament; OT 6: conservarea și protecția mediului și promovarea utili zării eficiente a resurselor 4.3 alte standarde relevante la nivel național: sunt definite standarde obli gatorii relevante la nivel na țional, în sensul titlului III capitolul 1 artico lul 28 din prezentul regulament — sunt specificate în programe standardele obligatorii relevante la nivel na țional; Prioritatea DR 5: promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranzi ției către o economie cu emisii reduse de carbon și rezilient ă la schim bările climatice în sectoarele agricol, alimentar și silvic OT 4: sprijinirea tranzi ției că tre o economie cu emisii re duse de carbon în toate sec toarele OT 6: Conservarea și protecția mediului și promovarea utili zării eficiente a resurselor 5.1 Eficien ța energetic ă: Pentru con strucția sau renovarea cl ădirilor, s-au derulat ac țiuni pentru a încuraja dez voltarea de investi ții eficiente, din punctul de vedere al costurilor, în sco pul îmbun ătățirii eficien ței utilizării energiei finale și a eficien ței energetice. — Acțiunile sunt: — măsurile de asigurare a existen ței unor cerin țe minime privind perfor manța energetic ă a clădirilor necesa re în conformitate cu articolele 3, 4 și 5 din Directiva 2010/31/UE a Par lamentului European și a Consiliu lui ( 1 ); — măsurile necesare pentru instituirea unui sistem de certificare a perfor manței energetice a cl ădirilor în con formitate cu articolul 11 din Direc tiva 2010/31/UE; — măsurile de asigurare a unei planifi cări strategice privind eficien ța ener getică, în conformitate cu articolul 3 din Directiva 2012/27/UE a Parla mentului European și a Consiliu lui ( 2 );RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/545 384 ANEXA VI LISTA ORIENTATIV Ă A MĂSURILOR IMPORTANTE PENTRU UNA SAU MAI MULTE PRIORIT ĂȚI ALE UNIUNII ÎN MATERIE DE DEZVOLTARE RURAL Ă Măsuri deosebit de importante pentru mai multe dintre priorit ățile Uniunii Articolul 15 Servicii de consiliere, servicii de gestionare a exploata ției și servicii de înlocuire în cadrul exploata ției Articolul 17 Investi ții în active fizice Articolul 19 Dezvoltarea exploata țiilor și a întreprinderilor Articolul 35 Cooperare Articolele 42–44 LEADER Măsuri deosebit de importante pentru încurajarea transferului de cuno ștințe și a inovă rii în agricultur ă, silvicultur ă și zonele rurale Articolul 14 Transfer de cuno ștințe și acțiuni de informare Articolul 26 Investi ții în tehnologii forestiere și în prelucrarea, în mobilizarea și în comercializarea produselor forestiere. Măsuri deosebit de importante pentru cre șterea competitivit ății tuturor tipurilor de agricultur ă și pentru cre șterea viabi lității exploata țiilor Articolul 16 Scheme de calitate pentru produse agricole și alimentare Măsuri deosebit de importante pentru promovarea organiz ării lanțului alimentar și a gestion ării riscurilor în agricultur ă Articolul 18 Refacerea poten țialului de produc ție agricolă afectat de dezastre naturale și de evenimente catastrofale și instituirea unor m ăsuri de prevenire corespunz ătoare Articolul 24 Prevenirea și repararea daunelor cauzate pă durilor de incendii, de dezastre naturale și de evenimente catastrofale Articolul 27 Înfiin țarea grupurilor de produc ători Articolul 33 Bun ăstarea animalelor Articolul 36 Gestionarea riscurilor Articolul 37 Asigurarea culturilor, a animalelor și a plantelor Articolul 38 Fonduri mutuale pentru bolile animalelor și ale plantelor și pentru incidentele de mediu Articolul 39 Instrumentul de stabilizare a veniturilor Măsuri deosebit de importante pentru refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor care depind de agricultur ă și silvicultur ă și promovarea utiliz ării eficiente a resurselor și sprijinirea tranzi ției către o economie cu emisii reduse de carbon și rezilientă la schimb ările climatice în sectoarele agricol, alimentar și silvic Articolul 21 alineatul (1) litera (a) Împădurirea și crearea de suprafe țe împădurite Articolul 21 alineatul (1) litera (b) Înființarea de sisteme agroforestiereRO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/547 385 FEADR Articolul 21 alineatul (1) litera (d) Investiții în ameliorarea rezilien ței și a valorii ecologice, precum și a potenț ialului de atenuare a ecosistemelor forestiere Articolul 28 Agromediu și climă Articolul 29 Agricultura ecologic ă Articolul 30 Pl ăți Natura 2000 și plăți legate de Directiva-cadru privind apa Articolele 31–32 Pl ăți pentru zone care se confrunt ă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice Articolul 34 Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea p ădurilor Măsuri deosebit de importante pentru promovarea incluziunii sociale, a reducerii s ărăciei și a dezvolt ării economice în zonele rurale Articolul 20 Servicii de baz ă și reînnoirea satelor în zonele rurale Articolele 42–44 LEADERRO L 347/548 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 ANEXA VI LISTA ORIENTATIV Ă A MĂSURILOR IMPORTANTE PENTRU UNA SAU MAI MULTE PRIORIT ĂȚI ALE UNIUNII ÎN MATERIE DE DEZVOLTARE RURAL Ă Măsuri deosebit de importante pentru mai multe dintre priorit ățile Uniunii Articolul 15 Servicii de consiliere, servicii de gestionare a exploata ției și servicii de înlocuire în cadrul exploata ției Articolul 17 Investi ții în active fizice Articolul 19 Dezvoltarea exploata țiilor și a întreprinderilor Articolul 35 Cooperare Articolele 42–44 LEADER Măsuri deosebit de importante pentru încurajarea transferului de cuno ștințe și a inovă rii în agricultur ă, silvicultur ă și zonele rurale Articolul 14 Transfer de cuno ștințe și acțiuni de informare Articolul 26 Investi ții în tehnologii forestiere și în prelucrarea, în mobilizarea și în comercializarea produselor forestiere. Măsuri deosebit de importante pentru cre șterea competitivit ății tuturor tipurilor de agricultur ă și pentru cre șterea viabi lității exploata țiilor Articolul 16 Scheme de calitate pentru produse agricole și alimentare Măsuri deosebit de importante pentru promovarea organiz ării lanțului alimentar și a gestion ării riscurilor în agricultur ă Articolul 18 Refacerea poten țialului de produc ție agricolă afectat de dezastre naturale și de evenimente catastrofale și instituirea unor m ăsuri de prevenire corespunz ătoare Articolul 24 Prevenirea și repararea daunelor cauzate pă durilor de incendii, de dezastre naturale și de evenimente catastrofale Articolul 27 Înfiin țarea grupurilor de produc ători Articolul 33 Bun ăstarea animalelor Articolul 36 Gestionarea riscurilor Articolul 37 Asigurarea culturilor, a animalelor și a plantelor Articolul 38 Fonduri mutuale pentru bolile animalelor și ale plantelor și pentru incidentele de mediu Articolul 39 Instrumentul de stabilizare a veniturilor Măsuri deosebit de importante pentru refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor care depind de agricultur ă și silvicultur ă și promovarea utiliz ării eficiente a resurselor și sprijinirea tranzi ției către o economie cu emisii reduse de carbon și rezilientă la schimb ările climatice în sectoarele agricol, alimentar și silvic Articolul 21 alineatul (1) litera (a) Împădurirea și crearea de suprafe țe împădurite Articolul 21 alineatul (1) litera (b) Înființarea de sisteme agroforestiereRO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/547 CTE Cooperare teritorială europeană 389 REGULAMENTUL PRIVIND CTE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ: INTERREG V Cooperarea teritorială europeană (CTE), denumită și Interreg, oferă un cadru pentru implementarea acțiunilor comune și schimburile de experiență între actorii de la nivel național, regional și local din diferite state membre în vederea găsirii unor soluții comune la probleme comune. Interreg este finanțată din FEDR. 1. Eligibilitate • Cooperare transfrontalieră: Sunt eligibile regiunile de nivelul NUTS 3 de-a lungul tuturor frontierelor terestre interne și al unor frontiere terestre externe. Regiunile Uniunii de-a lungul frontierelor maritime trebuie să fie sep-arate de cel mult 150 de km pentru a fi eligibile. • Cooperarea transnațională acoperă teritorii transnaționale de dimensiuni mai mari, implicând parteneri națion-ali, regionali și locali și vizează, de asemenea, cooperarea transfrontalieră maritimă în cazurile care nu fac obiectul cooperării transfrontaliere, în vederea atingerii unui grad mai înalt de integrare teritorială a acestor teritorii. • Cooperarea interregională operează la nivel paneuropean și acoperă toate cele 28 de state membre ale UE și unele țări terțe. Încurajează și facilitează schimbul de experiență între regiuni cu privire la obiectivele tematice și dezvoltarea rurală, inclusiv legăturile de tip urban-rural. Cooperarea interregională evidențiază acțiunile eficiente ale regiunilor în beneficiul investitorilor și promovează schimburile între cercetători și instituții de cercetare, atât în regiunile dezvoltate, cât și în cele mai puțin dezvoltate. 2. Concentrare și priorități de investiții Investițiile trebuie să se deruleze într-o manieră mai strategică și mai integrată pentru a permite atingerea obiectivului principal, de realizare a strategiei Europa 2020. Programele Interreg vor contribui în mod direct la acest efort de con-centrare, menținând totodată orientarea lor specifică spre îmbunătățirea cooperării instituționale transfrontaliere, așa cum se prevede la articolul 7 din Regulamentul privind CTE. Cel puțin 80 % din resursele FEDR alocate fiecărui program de cooperare transfrontalieră și transnațională se concentrează asupra a maximum patru dintre cele 11 obiective tematice prevăzute la articolul 9 din RDC. În ceea ce privește programul transfrontalier PEACE și în cadrul obiectivului tematic de promovare a incluziunii sociale, de combatere a sărăciei și a oricărei forme de discriminare, FEDR va contribui, de asemenea, la promovarea stabilității sociale și economice în regiunile în cauză, în special prin acțiuni de promovare a coeziunii între comunități. 3. Simplificare Programele CTE pot utiliza opțiunea simplificată în materie de costuri „disponibilă pe stoc”, specifică CTE. Aceasta permite calcularea costurilor cu personalul prin aplicarea unei rate forfetare de până la 20 % din costurile directe ale unei oper- ațiuni, altele decât costurile cu personalul. Un alt element specific CTE este Gruparea europeană de cooperare teritorială (GECT), un instrument juridic european menit să faciliteze și să promoveze cooperarea transfrontalieră, transnațională și interregională. Spre deosebire de struc-turile care au reglementat acest tip de cooperare înainte de 2007, GECT este o entitate juridică înființată la nivelul UE și, ca atare, va permite autorităților regionale și locale și altor organisme publice din diferite state membre să înființeze grupări de cooperare cu personalitate juridică. De exemplu, o GECT poate fi constituită din autorități regionale sau locale, asociații sau alte organisme publice. De asemenea, este important de menționat faptul că autoritățile centrale/naționale ale statelor membre pot deveni membri ai GECT, independent sau împreună cu autoritățile sau organismele locale. Unicitatea GECT constă în posibilitatea pe care o oferă autorităților publice din diferite state membre de a se reuni și de a furniza servicii comune fără a fi necesar un acord internațional prealabil, semnat și ratificat de parlamentele naționale. Cu toate acestea, statele membre trebuie să aprobe participarea potențialilor membri din statul respectiv. Legea care guvernează interpretarea și aplicarea convenției este legea statului membru în care GECT oficială își are sediul social. 390 FONDURILE STRUCTURALE ȘI DE INVESTIȚII EUROPENE 2014-2020: TEXTE OFICIALE ȘI COMENTARII4. Construirea sinergiilor Consolidarea cooperării la nivelul diverselor instrumente și programe de finanțare, precum și al mecanismelor de coop- erare este esențială în noua perioadă. Noile programe Interreg vor fi nevoite să își consolideze legăturile cu programele naționale și regionale și să dea dovadă de o coerență sporită cu strategiile macroregiunile și privind bazinele maritime. Din 2009 și până în prezent s-au dezvoltat strategii noi care privesc statele membre și țările terțe din aceeași zonă geografică. Aceste strategii: • se axează pe probleme, soluții și acțiuni cu relevanță strategică comune pentru a adăuga valoare autentică întregii regiuni; • sunt concepute pentru a încuraja cooperarea și coordonarea între politici, instituții și surse de finanțare; • sunt sprijinite prin toate mijloacele de finanțare: în perioada 2014-2020, fondurile UE, naționale, private și inter-naționale și strategiile macroregionale și privind bazinele maritime au fost reunite în cadrul juridic al UE. 5. Colaborarea în rețea și schimbul de experiență Cele patru programe sprijinite de UE care vizează înființarea de rețele și schimbul de experiență vor continua în peri- oada 2014-2020: • Interreg Europa, care are scopul de a îmbunătăți implementarea politicilor și programelor de dezvoltare regională, în special a programelor de investiții pentru creștere și locuri de muncă și a programelor de cooperare teritorială europeană (CTE); • INTERACT, care a dezvoltat o gamă largă de instrumente armonizate (șabloane, modele de formulare, fișe inform-ative etc.), denumite și instrumente HIT, precum și manuale, pentru perioada 2014-2020; • URBACT, care va organiza trei tipuri de intervenții: schimburi transnaționale, consolidarea capacității, capitalizare și diseminare; • ESPON 2020, un program de cooperare care va continua consolidarea Rețelei europene de observare teritorială și va extinde furnizarea de date teritoriale comparabile, sistematice și fiabile la nivel paneuropean. 391 REGULAMENTUL PRIVIND CTE REGULAMENTUL (UE) NR. 1299/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 17 decembrie 2013 privind dispozi ții specifice pentru sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regional ă pentru obiectivul de cooperare teritorial ă european ă PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, având în vedere Tratatul privind funcț ionarea Uniunii Europene, în special articolul 178, având în vedere propunerea Comisiei Europene, după transmiterea proiectului de act legislativ c ătre parlamentele naționale, având în vedere avizul Comitetului Economic și Social Euro pean ( 1 ), având în vedere avizul Comitetului Regiunilor ( 2 ), hotărând în conformitate cu procedura legislativ ă ordinară, întrucât: (1) Articolul 176 din Tratatul privind func ționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede că Fondul european de dezvoltare regional ă (FEDR) este destinat s ă contribuie la redresarea principalelor dezechilibre regionale din Uniune. În conformitate cu articolul respectiv, precum și cu al doilea și al treilea paragraf din articolul 174 din TFUE, FEDR trebuie s ă contribuie la reducerea deca lajelor dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni și a rămânerii în urm ă a regiunilor defavorizate, dintre care ar trebui s ă se acorde o aten ție special ă zonelor rurale, zonelor afectate de tranzi ții industriale și regiunilor afectate de un handicap natural sau demografic grav și permanent, cum ar fi regiunile cele mai nordice cu densitate a popula ției foarte mic ă și regiunile insulare, transfrontaliere și muntoase. (2) Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 3 ) stabile ște dispozi ții comune pentru FEDR, Fondul social european (FSE), Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rural ă (FEADR) și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM). Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliu lui ( 4 ) stabilește dispozi ții specifice privind tipurile de acti vități care pot fi finan țate de către FEDR și definește obiectivele acestor activit ăți. Regulamentele respective nu sunt pe deplin adaptate la nevoile specifice din cadrul obiectivului de cooperare teritorial ă european ă, în cazul în care cel pu țin două state membre sau un stat membru și o țară terță coopereaz ă. Prin urmare, este necesar s ă se stabileasc ă dispoziții specifice pentru obiectivul de cooperare teritorial ă european ă în ceea ce privește domeniul de aplicare și acoperirea geografic ă, resursele financiare, concentrarea tematic ă și prioritățile de investi ții, programarea, monitorizarea și evaluarea, asistența tehnică, eligibilitatea, gestionarea, controlul și desemnarea, participarea țărilor ter țe, precum și gestionarea financiar ă. (3) Pentru a spori valoarea ad ăugată a politicii de coeziune a Uniunii, dispozi țiile specifice ar trebui s ă urmărească o simplificare considerabil ă pentru toate p ărțile implicate: beneficiari, autorit ăți ale programului, autorit ăți din statele membre participante, la nivel local, regional sau național, dup ă caz, și țările terțe care particip ă, precum și Comisia. (4) În scopul sus ținerii dezvolt ării armonioase a teritoriului Uniunii la diferite niveluri, FEDR ar trebui s ă sprijine cooperarea transfrontalier ă, transna țională și interre gională în cadrul obiectivului de cooperare teritorial ă europeană. (5) Cooperarea transfrontalier ă ar trebui s ă aibă drept obiectiv abordarea unor provoc ări comune identificate în comun în regiunile de frontier ă, cum ar fi: accesibi litatea redus ă, în special în ceea ce prive ște conectivitatea tehnologiilor informa ției și comunica țiilor (TIC) și a infrastructurii de transport, industriile locale în declin, un mediu de afaceri inadecvat, lipsa unor re țele între administra țiile locale și regionale, niveluri sc ăzute de cercetare și inovare și adoptarea TIC, poluarea mediului, prevenirea riscurilor, atitudinea negativ ă față de cetățenii țărilor învecinate și urmărește valorificarea poten țialului de creștere neexploatat în zonele de frontier ă (dezvoltarea instalațiilor și grupurilor de cercetare și inovare transfron taliere, integrarea pie țelor muncii transfrontaliere, cooperarea între furnizorii de educa ție, inclusiv univer sități sau între centre de s ă nătate), consolidând, în același timp, procesul de cooperare pentru dezvoltarea armonioas ă generală a Uniunii.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/259 ( 1 ) JO C 191, 29.6.2012, p. 49. ( 2 ) JO C 277, 13.9.2012, p. 96. ( 3 ) Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispozi ții comune privind Fondul european de dezvoltare regional ă, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rural ă și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, care fac obiectul cadrului strategic comun, precum și de stabilire a unor dispozi ții generale privind Fondul european de dezvoltare regional ă, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit ș i afaceri maritime (A se vedea pagina 320 din prezentul Jurnal Oficial). ( 4 ) Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de dezvoltare regional ă și dispozițiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investi țiile pentru cre ștere economic ă și locuri de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006 (A se vedea pagina 289 din prezentul Jurnal Oficial).REGULAMENTUL PRIVIND CTE 392 (6) Cooperarea transna țională ar trebui s ă aibă drept obiectiv consolidarea cooper ării prin intermediul unor ac țiuni care conduc la dezvoltarea teritorial ă integrat ă legată de prio ritățile politicii de coeziune a Uniunii și ar trebui s ă includă și cooperarea maritim ă transfrontalier ă care nu intră sub incidenț a programelor de cooperare transfron talieră. (7) Cooperarea interregional ă ar trebui s ă aibă drept obiectiv consolidarea eficien ței politicii de coeziune prin încu rajarea schimbului de experien ță între regiuni în privința obiectivelor tematice și a dezvolt ării urbane, inclusiv a legă turilor de tip urban-rural, în vederea îmbu nătățirii implement ării programelor și acțiunilor de cooperare teritorial ă, precum și prin promovarea analizării tendin țelor în domeniul coeziunii teritoriale prin studii, colect ări de date ș i alte măsuri. Schimbul de experiență în privin ța obiectivelor tematice ar trebui s ă amelioreze elaborarea și implementarea în principal a programelor opera ționale în cadrul obiectivului privind investițiile pentru cre ștere economic ă și locuri de muncă, dar și, dacă este cazul, a programelor din cadrul obiectivului de cooperare teritorial ă european ă, inclusiv promovarea cooper ării reciproc avantajoase între grupuri inovatoare care desf ășoară activit ăți intense de cercetare și schimburile între cercet ători și instituții de cercetare, atât în regiunile dezvoltate, cât și în cele mai pu țin dezvoltate, ținând seama de experien ța inițiativelor „Regiunilor cunoa șterii” și „Potențialul de cercetare în regiunile de convergență și cele ultraperi ferice” din cadrul celui de-al șaptelea program-cadru pentru cercetare. (8) Ar trebui fixate criterii obiective de definire a regiunilor și zonelor eligibile. În acest scop, identificarea regiunilor și a zonelor eligibile la nivelul Uniunii ar trebui s ă se bazeze pe sistemul comun de clasificare a regiunilor stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parla mentului European și al Consiliului ( 1 ). (9) Cooperarea transfrontalier ă ar trebui s ă sprijine regiunile situate la frontierele maritime sau terestre. Pe baza expe rienței din perioadele de programare anterioare, Comisia ar trebui s ă defineasc ă lista zonelor transfrontaliere care urmează să beneficieze de sprijin în cadrul programelor de cooperare transfrontalier ă într-un mod mai simplu, printr-un program de cooperare. Pentru elaborarea listei respective, Comisia ar trebui s ă ia în considerare ajust ările necesare pentru asigurarea coeren ței, în special în ceea ce privește frontierele terestre și maritime, și continuitatea zonelor vizate de programele instituite pentru perioada de programare 2007-2013. Aceste ajust ări ar putea duce la reducerea sau extinderea zonelor existente vizate de programe sau num ărul de programe de cooperare trans frontalieră, permițând totodat ă suprapunerea geografic ă. (10) Comisia ar trebui s ă defineasc ă zonele de cooperare transnațională ținând cont de ac țiunile necesare pentru a promova o dezvoltare teritorial ă integrat ă. Pentru definirea acestora Comisia ar trebui s ă ia în considerare experiența dobândit ă din programele anterioare și, după caz, strategii macroregionale și strategii vizând bazinele maritime. (11) Pentru a se asigura c ă toate regiunile Uniunii pot beneficia de schimbul de experien ță și bune practici, programele de cooperare interregional ă ar trebui s ă vizeze întreaga Uniune. (12) Este necesar s ă se sprijine în continuare sau, dup ă caz, să se stabileasc ă o cooperare transfrontalier ă, transnațională și interregional ă cu țările terțe învecinate cu Uniunea, deoarece o astfel de cooperare este un instrument important de politic ă vizând dezvoltarea regional ă și ar trebuie să fie în beneficiul regiunilor statelor membre care sunt limitrofe unor țări terțe. În acest scop, FEDR ar trebui s ă contribuie la programele transfrontaliere și de bazin maritim stabilite în cadrul unui act legislativ viitor al Uniunii privind Instrumentul european de vecin ătate pentru perioada 2014-2020 („actul legislativ IEV” și al Instrumentului de asisten ță pentru preaderare (IPA II) în temeiul unui act legislativ viitor al Uniunii privind asistența pentru preaderare pentru perioada 2014-2020 („actul legislativ IPA II”). (13) În afar ă de interven țiile cu privire la frontierele externe, sprijinite de instrumentele de politic ă externă ale Uniunii care vizeaz ă regiunile frontaliere din interiorul și din exteriorul Uniunii, ar trebui s ă fie posibil ca programele de cooperare sprijinite de FEDR s ă vizeze regiuni atât din interiorul, cât și, în anumite situa ții, din exteriorul Uniunii, în cazul în care regiunile din exteriorul Uniunii nu sunt vizate de instrumente de politic ă externă, fie din cauza faptului c ă acestea nu sunt definite ca fiind țări beneficiare, fie din cauza faptului c ă astfel de programe de cooperare extern ă nu pot fi instituite. Cu toate acestea, este necesar s ă se asigure că sprijinul din partea FEDR pentru opera țiunile implementate pe teritoriul țărilor terțe este, în primul rând, în beneficiul regiunilor Uniunii. Ținând seama de aceste constrângeri, Comisia ar trebui, în momentul întocmirii listelor zonelor vizate de programele transfrontaliere și transnaționale, să vizeze, de asemenea, regiuni din țări terțe. (14) Este necesar s ă se stabileasc ă resursele care vor fi alocate pentru fiecare dintre diferitele componente ale obiec tivului de cooperare teritorial ă european ă, păstrând, în același timp, o concentrare semnificativ ă asupra cooperării transfrontaliere, inclusiv partea din sumele globale de cooperare transfrontalier ă și transna țională corespunz ătoare fiec ărui stat membru, poten țialul de care dispun statele membre în ceea ce prive ște flexibi litatea între aceste componente, și asigurând niveluri sufi ciente de finan țare pentru cooperarea regiunilor ultrape riferice.RO L 347/260 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 ( 1 ) Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 mai 2003 privind instituirea unui nomenclator comun al unit ăților teritoriale de statistic ă (NUTS) (JO L 154, 21.6.2003, p. 1). 393 REGULAMENTUL PRIVIND CTE (15) Pentru a sprijini regiunile Uniunii, ar trebui s ă fie creat un mecanism de organizare a sprijinului din partea FEDR pentru instrumentele de politic ă externă precum IEV și IPA II, inclusiv în cazul în care programele de cooperare externă nu pot fi adoptate sau trebuie s ă fie suspendate. Mecanismul respectiv ar trebui s ă urmărească funcționarea optim ă și coordonarea maxim ă posibilă între aceste instrumente. (16) Cea mai mare parte a fondurilor FEDR pentru programele de cooperare transfrontalier ă și transnațională ar trebui s ă fie concentrat ă asupra unui num ăr limitat de obiective tematice pentru a maximiza impactul politicii de coeziune pe întreg teritoriul Uniunii. Cu toate acestea, concentrarea în cadrul programului de cooperare interre gională asupra obiectivelor tematice ar trebui s ă se reflecte mai degrab ă în scopul fiec ărei operațiuni, și nu într-o limitare a num ărului de obiective tematice, pentru a profita la maximum de cooperarea interregional ă pentru consolidarea eficien ței politicii de coeziune în principal în cadrul obiectivului privind investi țiile pentru cre ștere economic ă și locuri de munc ă, dar și, dacă este cazul, în cadrul obiectivului privind de cooperarea teritorial ă european ă. În cazul altor programe de cooperare interregional ă, concentrarea tematică ar trebui s ă rezulte din domeniul lor specific. (17) Pentru a realiza țintele și obiectivele stabilite în Strategia Uniunii pentru o cre ștere inteligent ă, durabilă și favo rabilă incluziunii, FEDR ar trebui s ă contribuie, în cadrul obiectivului de cooperare teritorial ă european ă, la obiectivele tematice de dezvoltare a unei economii bazate pe cunoa ștere, cercetare și inovare, inclusiv prin promovarea cooper ării între întreprinderi, în special între IMM-uri, și prin promovarea cre ării de sisteme pentru schimbul transfrontalier de informaț ii în domeniul TIC; de promovare a unei economii mai ecologice, mai eficiente din punctul de vedere al utiliz ării resurselor și mai competitive, inclusiv prin promovarea unei mobilit ăți transfrontaliere sustenabile; de sus ținere a unui nivel ridicat al ocup ării forței de munc ă, care să genereze coeziune social ă și teritorial ă, inclusiv prin acti vități de sprijinire a turismului sustenabil, a culturii și patrimoniului natural, ca parte a unei strategii teritoriale care urmărește obținerea unei cre șteri economice favo rabile ocup ării forței de munc ă; și de dezvoltare a capa cității administrative. Cu toate acestea, lista de priorit ăți în materie de investi ții în temeiul diferitelor obiective tematice ar trebui s ă fie adaptat ă la nevoile specifice din cadrul obiectivului de cooperare teritorial ă european ă, prin prevederea de priorit ăți investiționale suplimentare care să permit ă în special continuarea, în cadrul cooperării transfrontaliere, a cooper ării judiciare și admi nistrative, a cooper ării între cet ățeni și instituții și a cooperării în domeniul ocup ării forței de munc ă, al formării, al integr ării comunit ăților și al incluziunii sociale din perspectiv ă transfrontalier ă și prin dezvoltarea și coordonarea de strategii macroregionale și de bazin maritim în cadrul cooper ării transna ționale. În plus, ar trebui să fie stabilite priorit ăți de investi ții specifice sau suplimentare pentru anumite programe de cooperare interregional ă pentru a reflecta activit ățile lor specifice. (18) În cadrul obiectivului tematic de promovare a incluziunii sociale și de combatere a s ărăciei, ținând seama de importanța practic ă a acestuia, este necesar s ă se asigure, în cazul programului transfrontalier PEACE, între Irlanda de Nord și comitatele de grani ță din Irlanda, în sprijinul p ăcii și reconcilierii, că FEDR contribuie, de asemenea, la promovarea stabilit ății sociale și economice în regiunile în cauză , în special prin acțiuni menite s ă promoveze coeziunea între comu nități. Având în vedere specificit ățile acelui program transfrontalier, anumite norme privind selectarea operațiunilor din cadrul prezentului regulament nu ar trebui să se aplice programului transfrontalier respectiv. (19) Este necesar s ă se adapteze cerin țele privind con ținutul programelor de cooperare aferente obiectivului de cooperare teritorial ă european ă la nevoile lor specifice. Prin urmare, aceste cerin țe ar trebui, de asemenea, s ă vizeze aspectele necesare pentru implementarea efectiv ă pe teritoriul statelor membre participante, cum ar fi cele privind organismele responsabile de audit și control, procedura pentru a înfiin ța un secretariat comun și alocarea pasivelor în cazul corec țiilor financiare. În cazul în care statele membre și regiunile particip ă la strategii macroregionale și de bazin maritim, programele de cooperare în cauz ă ar trebui s ă stabileasc ă modul în care interven țiile ar putea contribui la astfel de strategii. În plus, datorit ă caracterului orizontal al programelor de cooperare interregional ă, conținutul unor astfel de programe de cooperare ar trebui s ă fie adaptat, în special în ceea ce prive ște definiț ia beneficiarului sau a beneficiarilor în conformitate cu actualele programe INTERACT și ESPON. (20) Pentru a asigura o mai bun ă coordonare a sprijinului FEDR dedicat programelor de cooperare, adoptate în temeiul prezentului regulament, care implic ă regiunile ultraperiferice cu o posibil ă finanț are suplimentar ă din partea Fondului european de dezvoltare (FED), IEV, IPA II și a Băncii Europene de Investi ții (BEI), statele membre și țările terțe sau țările sau teritoriile de peste m ări (acestea din urm ă denumite în continuare „teritoriile”) care particip ă la aceste programe de cooperare ar trebui să stabileasc ă norme pentru mecanismele de coordonare în respectivele programe. (21) Este oportun ă implicarea țărilor terțe sau a teritoriilor aflate deja în procesul de preg ătire a programelor de cooperare, dup ă ce acestea au acceptat invita ția de a participa la astfel de programe. Proceduri speciale ar trebui să fie stabilite în cadrul prezentului regulament pentru o astfel de implicare. Prin derogare de la procedura standard, în cazul în care programele de cooperare implic ă regiuni ultraperiferice și țări terțe sau teritorii, statele membre participante ar trebui s ă consulte țările terțe sau teritoriile respective înainte de a transmite programele c ătre Comisie. Pentru o implicare mai eficace și mai pragmatic ă a ță rilor terțe sau teritoriilor în programele de cooperare, acordurile cu privire la conținutul programelor de cooperare ș i eventuala contribuție a țărilor terțe sau teritoriilor ar trebui, de asemenea, să poat ă fi exprimate în procesele-verbale aprobate în mod formal ale reuniunilor de consultareRO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/261 (6) Cooperarea transna țională ar trebui s ă aibă drept obiectiv consolidarea cooper ării prin intermediul unor ac țiuni care conduc la dezvoltarea teritorial ă integrat ă legată de prio ritățile politicii de coeziune a Uniunii și ar trebui s ă includă și cooperarea maritim ă transfrontalier ă care nu intră sub incidenț a programelor de cooperare transfron talieră. (7) Cooperarea interregional ă ar trebui s ă aibă drept obiectiv consolidarea eficien ței politicii de coeziune prin încu rajarea schimbului de experien ță între regiuni în privința obiectivelor tematice și a dezvolt ării urbane, inclusiv a legă turilor de tip urban-rural, în vederea îmbu nătățirii implement ării programelor și acțiunilor de cooperare teritorial ă, precum și prin promovarea analizării tendin țelor în domeniul coeziunii teritoriale prin studii, colect ări de date ș i alte măsuri. Schimbul de experiență în privin ța obiectivelor tematice ar trebui s ă amelioreze elaborarea și implementarea în principal a programelor opera ționale în cadrul obiectivului privind investițiile pentru cre ștere economic ă și locuri de muncă, dar și, dacă este cazul, a programelor din cadrul obiectivului de cooperare teritorial ă european ă, inclusiv promovarea cooper ării reciproc avantajoase între grupuri inovatoare care desf ășoară activit ăți intense de cercetare și schimburile între cercet ători și instituții de cercetare, atât în regiunile dezvoltate, cât și în cele mai pu țin dezvoltate, ținând seama de experien ța inițiativelor „Regiunilor cunoa șterii” și „Potențialul de cercetare în regiunile de convergență și cele ultraperi ferice” din cadrul celui de-al șaptelea program-cadru pentru cercetare. (8) Ar trebui fixate criterii obiective de definire a regiunilor și zonelor eligibile. În acest scop, identificarea regiunilor și a zonelor eligibile la nivelul Uniunii ar trebui s ă se bazeze pe sistemul comun de clasificare a regiunilor stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parla mentului European și al Consiliului ( 1 ). (9) Cooperarea transfrontalier ă ar trebui s ă sprijine regiunile situate la frontierele maritime sau terestre. Pe baza expe rienței din perioadele de programare anterioare, Comisia ar trebui s ă defineasc ă lista zonelor transfrontaliere care urmează să beneficieze de sprijin în cadrul programelor de cooperare transfrontalier ă într-un mod mai simplu, printr-un program de cooperare. Pentru elaborarea listei respective, Comisia ar trebui s ă ia în considerare ajust ările necesare pentru asigurarea coeren ței, în special în ceea ce privește frontierele terestre și maritime, și continuitatea zonelor vizate de programele instituite pentru perioada de programare 2007-2013. Aceste ajust ări ar putea duce la reducerea sau extinderea zonelor existente vizate de programe sau num ărul de programe de cooperare trans frontalieră, permițând totodat ă suprapunerea geografic ă. (10) Comisia ar trebui s ă defineasc ă zonele de cooperare transnațională ținând cont de ac țiunile necesare pentru a promova o dezvoltare teritorial ă integrat ă. Pentru definirea acestora Comisia ar trebui s ă ia în considerare experiența dobândit ă din programele anterioare și, după caz, strategii macroregionale și strategii vizând bazinele maritime. (11) Pentru a se asigura c ă toate regiunile Uniunii pot beneficia de schimbul de experien ță și bune practici, programele de cooperare interregional ă ar trebui s ă vizeze întreaga Uniune. (12) Este necesar s ă se sprijine în continuare sau, dup ă caz, să se stabileasc ă o cooperare transfrontalier ă, transnațională și interregional ă cu țările terțe învecinate cu Uniunea, deoarece o astfel de cooperare este un instrument important de politic ă vizând dezvoltarea regional ă și ar trebuie să fie în beneficiul regiunilor statelor membre care sunt limitrofe unor țări terțe. În acest scop, FEDR ar trebui s ă contribuie la programele transfrontaliere și de bazin maritim stabilite în cadrul unui act legislativ viitor al Uniunii privind Instrumentul european de vecin ătate pentru perioada 2014-2020 („actul legislativ IEV” și al Instrumentului de asisten ță pentru preaderare (IPA II) în temeiul unui act legislativ viitor al Uniunii privind asistența pentru preaderare pentru perioada 2014-2020 („actul legislativ IPA II”). (13) În afar ă de interven țiile cu privire la frontierele externe, sprijinite de instrumentele de politic ă externă ale Uniunii care vizeaz ă regiunile frontaliere din interiorul și din exteriorul Uniunii, ar trebui s ă fie posibil ca programele de cooperare sprijinite de FEDR s ă vizeze regiuni atât din interiorul, cât și, în anumite situa ții, din exteriorul Uniunii, în cazul în care regiunile din exteriorul Uniunii nu sunt vizate de instrumente de politic ă externă, fie din cauza faptului c ă acestea nu sunt definite ca fiind țări beneficiare, fie din cauza faptului c ă astfel de programe de cooperare extern ă nu pot fi instituite. Cu toate acestea, este necesar s ă se asigure că sprijinul din partea FEDR pentru opera țiunile implementate pe teritoriul țărilor terțe este, în primul rând, în beneficiul regiunilor Uniunii. Ținând seama de aceste constrângeri, Comisia ar trebui, în momentul întocmirii listelor zonelor vizate de programele transfrontaliere și transnaționale, să vizeze, de asemenea, regiuni din țări terțe. (14) Este necesar s ă se stabileasc ă resursele care vor fi alocate pentru fiecare dintre diferitele componente ale obiec tivului de cooperare teritorial ă european ă, păstrând, în același timp, o concentrare semnificativ ă asupra cooperării transfrontaliere, inclusiv partea din sumele globale de cooperare transfrontalier ă și transna țională corespunz ătoare fiec ărui stat membru, poten țialul de care dispun statele membre în ceea ce prive ște flexibi litatea între aceste componente, și asigurând niveluri sufi ciente de finan țare pentru cooperarea regiunilor ultrape riferice.RO L 347/260 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 ( 1 ) Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 mai 2003 privind instituirea unui nomenclator comun al unit ăților teritoriale de statistic ă (NUTS) (JO L 154, 21.6.2003, p. 1). 394 cu țările terțe sau teritoriile sau ale deliber ărilor organi zațiilor de cooperare regional ă. Ținând seama de prin cipiile gestiunii partajate și simplific ării, procedura de aprobare a programelor opera ționale ar trebui s ă fie astfel încât Comisia s ă aprobe numai elementele esențiale ale programelor de cooperare, iar celelalte elemente ar trebui aprobate de statul membru participant sau statele membre participante. Pentru a asigura secu ritatea juridic ă și transparen ța este necesar s ă se garanteze că, în cazurile în care statul membru sau statele membre participante modific ă un element al unui program de cooperare care nu face obiectul aprob ării Comisiei, auto ritatea de management pentru programul respectiv ar trebui să notifice Comisiei o astfel de decizie de modi ficare în termen de o lun ă de la data deciziei respective. (22) În concordan ță cu Strategia Uniunii pentru o cre ștere inteligentă , durabilă și favorabil ă incluziunii, fondurile europene structurale și de investi ții ar trebui s ă ofere o abordare mai integrat ă și mai deschis ă pentru rezolvarea problemelor de la nivel local. Pentru a consolida aceast ă abordare, sprijinul din partea FEDR în regiunile de frontieră ar trebui s ă fie coordonat cu sprijinul din partea Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și cel din partea Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) și ar trebui, dacă este cazul, s ă implice grup ările europene de cooperare teritorial ă (GECT) înfiin țate prin Regulamentul (CE) nr. 1302/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 ) în cazul în care dezvoltarea local ă figurează printre obiectivele lor. (23) Pe baza experien ței acumulate în perioada de programare 2007-2013, condi țiile pentru selectarea opera țiunilor ar trebui să fie clarificate și consolidate în scopul de a asigura numai selectarea opera țiunilor cu adev ărat comune. Datorit ă contextului special și caracteristicilor specifice ale programelor de cooperare între regiunile ultraperiferice și țările terțe sau teritoriile, ar trebui s ă fie stabilite și adaptate condiț ii de cooperare mai uș oare în ceea ce prive ște prelucrarea opera țiunilor din cadrul acelor programe. No țiunea de beneficiari unici ar trebui definită și acestor beneficiari ar trebui s ă le fie permis s ă desfășoare singuri opera țiuni de cooperare. (24) Responsabilit ățile beneficiarilor principali, care r ămân, în mod global, responsabili pentru implementarea unei operațiuni, ar trebui s ă fie specificate. (25) Cerințele pentru rapoartele de implementare ar trebui s ă fie adaptate la contextul cooper ării și să reflecte ciclul de implementare a programelor. În interesul unei gestion ări corecte, ar trebui s ă fie posibil ca reexaminarea anual ă să aibă loc în scris. (26) În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, autoritatea de management ar trebui s ă se asigure c ă în cadrul evalu ărilor programelor de cooperare sunt efectuate pe baza planului de evaluare, incluzând evaluări privind eficacitatea, eficien ța și impactul acestor programe. Cel pu țin o dată pe parcursul perioadei de programare, o evaluare ar trebui s ă examineze modul în care sprijinul acordat a contribuit la realizarea obiec tivelor programului. Aceste evalu ări ar trebui s ă includă informații cu privire la orice modific ări propuse în perioada de programare. (27) Un set comun de indicatori de realizare, care permite evaluarea progresului înregistrat la implementarea progra mului, și care să fie adapta ți la caracterul specific al programelor de cooperare, ar trebui s ă se stabileasc ă într-o anex ă la prezentul regulament. Indicatorii în cauză ar trebui s ă fie completa ți cu indicatori de rezultat specifici programului și, după caz, cu indicatori de realizare specifici programului. (28) Din cauza implic ării mai multor state membre și a costurilor administrative mai mari care rezult ă din aceasta, în special în ceea ce prive ște controalele și tradu cerea, plafonul pentru cheltuielile cu asisten ța tehnică ar trebui să fie mai ridicat decât în cadrul obiectivului privind investi țiile pentru cre ștere economic ă și locuri de muncă. Pentru a compensa aceste costuri adminis trative mai ridicate, statele membre ar trebui încurajate ori de câte ori este posibil s ă reducă sarcinile adminis trative legate de implementarea proiectelor comune. În plus, programele de cooperare cu sprijin limitat din partea FEDR ar trebui s ă primeasc ă o anumit ă sumă minimă destinat ă asistenței tehnice, care poate fi mai mare de 6 %, în scopul de a asigura o finan țare suficient ă pentru eficacitatea activit ăților de asisten ță tehnică. (29) Datorit ă implicării mai multor state membre, regula generală prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 conform c ăreia fiecare stat membru î și adoptă normele na ționale privind eligibilitatea cheltu ielilor nu este adecvat ă pentru obiectivul de cooperare teritorială european ă. Pe baza experien ței acumulate în perioada de programare 2007-2013, ar trebui s ă fie stabilită o ierarhie clar ă a normelor privind eligibilitatea cheltuielilor și o orientare clar ă către norme privind eligi bilitatea cheltuielilor stabilite la nivelul Uniunii sau pentru un program de cooperare în ansamblul s ău, pentru a evita orice posibile contradic ții sau necon cordanțe între diferite regulamente și între regulamente și normele na ționale. În special, Comisia ar trebui, pe baza experien ței acumulate în perioada de programare 2007-2013, s ă adopte norme privind eligibilitatea chel tuielilor pentru categoriile de costuri prev ăzute în prezentul regulament.RO L 347/262 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 ( 1 ) Regulamentul (CE) nr. 1302/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1082/2006 privind o grupare european ă de cooperare teri torială (GECT) în ceea ce prive ște clarificarea, simplificarea și îmbu nătățirea constituirii și funcționă rii a unor astfel de grup ări (A se vedea pagina 303 din prezentul Jurnal Oficial). 395 REGULAMENTUL PRIVIND CTE (30) Din cauza implic ării frecvente a personalului mai multor state membre în implementarea opera țiunilor și ținând seama de num ărul de opera țiuni pentru care cheltuielile de personal reprezint ă un element semnificativ, rata forfetară aplicat ă costurilor de personal ar trebui aplicată pe baza celorlalte costuri directe ale opera țiunilor de cooperare, evitându-se astfel opera țiunile contabile individuale pentru administrarea acestor opera țiuni. (31) Ar trebui s ă se simplifice normele cu privire la flexibi litate referitoare la situarea opera țiunilor în afara zonei vizate de program. În plus, se impune sprijinirea și faci litarea, prin m ăsuri specifice, a unei cooper ări transfron taliere, transna ționale și interregionale eficiente cu țările terțe sau teritoriile învecinate cu Uniunea atunci când acest lucru este necesar pentru a garanta c ă regiunile statelor membre sunt asistate în mod efectiv în dezvoltarea lor. Prin urmare, este oportun s ă se auto rizeze, în mod excep țional și în anumite condi ții, sprijin din partea FEDR pentru opera țiunile situate în afara părții din Uniune aflate în zona vizat ă de program și pe teritoriul țărilor terțe învecinate, atunci când opera țiunile sunt în beneficiul regiunilor Uniunii. (32) Statele membre ar trebui s ă fie încurajate s ă atribuie funcțiile autorit ății de management unei GECT sau s ă facă o asemenea grupare responsabil ă cu gestionarea părții dintr-un program de cooperare care se refer ă la teritoriul acoperit de gruparea respectiv ă. (33) Autoritatea de management ar trebui, inter alia , să instituie un secretariat comun care ar trebui, printre alte sarcini, s ă furnizeze informa ții pentru cei care solicită sprijin, să trateze cererile de proiecte și să ofere asistență beneficiarilor la implementarea opera țiunilor acestora. (34) Autorit ățile de management ar trebui s ă fie responsabile de toate func țiile prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, inclusiv de verific ări privind gestionarea în scopul de a asigura standarde uniforme în întreaga zon ă vizată de program. Cu toate acestea, în cazul în care se desemneaz ă o GECT drept autoritate de management, astfel de verific ări ar trebui s ă fie efectuate de autoritatea de management cel pu țin în cazul acelor state membre și țări terțe sau teritorii care particip ă prin reprezentan ți în GECT, în timp ce controlorii ar trebui utiliza ți doar în celelalte state membre și țări terțe sau teritorii. Dac ă nu se desemneaz ă nicio GECT, autoritatea de management ar trebui s ă fie autorizat ă de statele membre participante să efectueze verific ări în întreaga zon ă vizată de program. (35) Autorit ățile de certificare ar trebui s ă fie responsabile de funcțiile autorit ății de certificare prev ăzute în Regula mentul (UE) nr. 1303/2013. Statele membre ar trebui să poată dispune ca autoritatea de management s ă înde plinească și funcțiile autorit ății de certificare. (36) O autoritate de audit unic ă ar trebui s ă răspundă de îndeplinirea func țiilor care corespund unei autorit ăți de audit, așa cum este stabilit în Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 pentru a asigura standarde uniforme în întreaga zon ă vizată de program. În cazul în care acest lucru nu este posibil, un grup de auditori ar trebui s ă poată oferi asisten ță autorității de audit a programului. (37) Pentru a consolida coeziunea economic ă, socială și teri torială a Uniunii și a spori eficacitatea politicii sale de coeziune, țărilor terțe ar trebui s ă li se permit ă să participe, prin intermediul contribuț iei bazate pe resursele din cadrul IPA II și IEV, la programele de cooperare transna țională și interregional ă. Cu toate acestea, opera țiunile cofinan țate în cadrul unor astfel de programe ar trebui s ă urmărească în continuare înde plinirea obiectivelor politicii de coeziune, chiar dac ă sunt implementate, par țial sau integral, în afara terito riului Uniunii. În acest context, contribu ția la obiectivele acțiunii externe a Uniunii are doar un caracter accesoriu, întrucât centrul de interes al programelor de cooperare ar trebui stabilit de obiectivele tematice și de priorit ățile de investiții ale politicii de coeziune. Pentru a se asigura o participare eficace a țărilor terțe la programele de cooperare, gestionate conform principiului gestiunii partajate, condiț iile privind implementarea programului ar trebui stabilite în cadrul programelor de cooperare înseși, precum și, dacă este cazul, în cadrul acordurilor de finanț are încheiate între Comisie, guvernele fiec ăreia dintre țările terțe și statul membru care g ăzduiește auto ritatea de management a programului de cooperare relevant. Condi țiile privind implementarea programului ar trebui s ă fie conforme cu dispozi țiile aplicabile din dreptul Uniunii și, după caz, cu cele ale dreptului intern al statelor membre participante referitoare la aplicarea dispozi țiilor respective din dreptul Uniunii. (38) Ar trebui s ă se stabileasc ă un lanț clar al r ăspunderii financiare pentru recuperarea sumelor corespunz ătoare neregulilor, de la beneficiari la Comisie, trecând prin beneficiarul principal și autoritatea de management. Ar trebui să existe dispozi ții cu privire la r ăspunderea statelor membre în cazul în care nu este posibilă obținerea vreunei recuper ări. (39) Pe baza experien ței acumulate în perioada de programare 2007-2013, ar trebui s ă se stabileasc ă o derogare explicită pentru conversia cheltuielilor efectuate în altă monedă decât euro, prin aplicarea ratei lunare de conversie la o dată cât mai aproape cu putin ță de momentul efectu ării cheltuielilor sau în cursul lunii în care cheltuielile au fost transmise spre verificare sau în cursul lunii în care cheltuielile au fost raportate benefi ciarului principal. Planurile de finan țare, rapoartele și conturile privind opera țiunile comune de cooperare ar trebui să fie trimise doar în euro c ătre secretariatul comun, autorit ățile programului și comitetul de monito rizare. Ar trebui s ă se verifice corectitudinea conversiei.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/263 cu țările terțe sau teritoriile sau ale deliber ărilor organi zațiilor de cooperare regional ă. Ținând seama de prin cipiile gestiunii partajate și simplific ării, procedura de aprobare a programelor opera ționale ar trebui s ă fie astfel încât Comisia s ă aprobe numai elementele esențiale ale programelor de cooperare, iar celelalte elemente ar trebui aprobate de statul membru participant sau statele membre participante. Pentru a asigura secu ritatea juridic ă și transparen ța este necesar s ă se garanteze că, în cazurile în care statul membru sau statele membre participante modific ă un element al unui program de cooperare care nu face obiectul aprob ării Comisiei, auto ritatea de management pentru programul respectiv ar trebui să notifice Comisiei o astfel de decizie de modi ficare în termen de o lun ă de la data deciziei respective. (22) În concordan ță cu Strategia Uniunii pentru o cre ștere inteligentă , durabilă și favorabil ă incluziunii, fondurile europene structurale și de investi ții ar trebui s ă ofere o abordare mai integrat ă și mai deschis ă pentru rezolvarea problemelor de la nivel local. Pentru a consolida aceast ă abordare, sprijinul din partea FEDR în regiunile de frontieră ar trebui s ă fie coordonat cu sprijinul din partea Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și cel din partea Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) și ar trebui, dacă este cazul, s ă implice grup ările europene de cooperare teritorial ă (GECT) înfiin țate prin Regulamentul (CE) nr. 1302/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 ) în cazul în care dezvoltarea local ă figurează printre obiectivele lor. (23) Pe baza experien ței acumulate în perioada de programare 2007-2013, condi țiile pentru selectarea opera țiunilor ar trebui să fie clarificate și consolidate în scopul de a asigura numai selectarea opera țiunilor cu adev ărat comune. Datorit ă contextului special și caracteristicilor specifice ale programelor de cooperare între regiunile ultraperiferice și țările terțe sau teritoriile, ar trebui s ă fie stabilite și adaptate condiț ii de cooperare mai uș oare în ceea ce prive ște prelucrarea opera țiunilor din cadrul acelor programe. No țiunea de beneficiari unici ar trebui definită și acestor beneficiari ar trebui s ă le fie permis s ă desfășoare singuri opera țiuni de cooperare. (24) Responsabilit ățile beneficiarilor principali, care r ămân, în mod global, responsabili pentru implementarea unei operațiuni, ar trebui s ă fie specificate. (25) Cerințele pentru rapoartele de implementare ar trebui s ă fie adaptate la contextul cooper ării și să reflecte ciclul de implementare a programelor. În interesul unei gestion ări corecte, ar trebui s ă fie posibil ca reexaminarea anual ă să aibă loc în scris. (26) În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, autoritatea de management ar trebui s ă se asigure c ă în cadrul evalu ărilor programelor de cooperare sunt efectuate pe baza planului de evaluare, incluzând evaluări privind eficacitatea, eficien ța și impactul acestor programe. Cel pu țin o dată pe parcursul perioadei de programare, o evaluare ar trebui s ă examineze modul în care sprijinul acordat a contribuit la realizarea obiec tivelor programului. Aceste evalu ări ar trebui s ă includă informații cu privire la orice modific ări propuse în perioada de programare. (27) Un set comun de indicatori de realizare, care permite evaluarea progresului înregistrat la implementarea progra mului, și care să fie adapta ți la caracterul specific al programelor de cooperare, ar trebui s ă se stabileasc ă într-o anex ă la prezentul regulament. Indicatorii în cauză ar trebui s ă fie completa ți cu indicatori de rezultat specifici programului și, după caz, cu indicatori de realizare specifici programului. (28) Din cauza implic ării mai multor state membre și a costurilor administrative mai mari care rezult ă din aceasta, în special în ceea ce prive ște controalele și tradu cerea, plafonul pentru cheltuielile cu asisten ța tehnică ar trebui să fie mai ridicat decât în cadrul obiectivului privind investi țiile pentru cre ștere economic ă și locuri de muncă. Pentru a compensa aceste costuri adminis trative mai ridicate, statele membre ar trebui încurajate ori de câte ori este posibil s ă reducă sarcinile adminis trative legate de implementarea proiectelor comune. În plus, programele de cooperare cu sprijin limitat din partea FEDR ar trebui s ă primeasc ă o anumit ă sumă minimă destinat ă asistenței tehnice, care poate fi mai mare de 6 %, în scopul de a asigura o finan țare suficient ă pentru eficacitatea activit ăților de asisten ță tehnică. (29) Datorit ă implicării mai multor state membre, regula generală prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 conform c ăreia fiecare stat membru î și adoptă normele na ționale privind eligibilitatea cheltu ielilor nu este adecvat ă pentru obiectivul de cooperare teritorială european ă. Pe baza experien ței acumulate în perioada de programare 2007-2013, ar trebui s ă fie stabilită o ierarhie clar ă a normelor privind eligibilitatea cheltuielilor și o orientare clar ă către norme privind eligi bilitatea cheltuielilor stabilite la nivelul Uniunii sau pentru un program de cooperare în ansamblul s ău, pentru a evita orice posibile contradic ții sau necon cordanțe între diferite regulamente și între regulamente și normele na ționale. În special, Comisia ar trebui, pe baza experien ței acumulate în perioada de programare 2007-2013, s ă adopte norme privind eligibilitatea chel tuielilor pentru categoriile de costuri prev ăzute în prezentul regulament.RO L 347/262 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 ( 1 ) Regulamentul (CE) nr. 1302/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1082/2006 privind o grupare european ă de cooperare teri torială (GECT) în ceea ce prive ște clarificarea, simplificarea și îmbu nătățirea constituirii și funcționă rii a unor astfel de grup ări (A se vedea pagina 303 din prezentul Jurnal Oficial). 396 (40) În scopul de a stabili norme specifice privind modificarea indicatorilor de realizare comuni și privind eligibilitatea cheltuielilor, competen ța de a adopta acte legislative în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui s ă fie delegată Comisiei în ceea ce prive ște modificarea listei indicatorilor de realizare comuni stabilite în anexa la prezentul regulament și în ceea ce prive ște normele specifice privind eligibilitatea cheltuielilor pentru programele de cooperare. Este deosebit de important ca, în timpul lucr ărilor preg ătitoare, Comisia să orga nizeze consult ări adecvate, inclusiv la nivel de exper ți. Atunci când preg ătește și elaboreaz ă acte delegate, Comisia ar trebui s ă asigure o transmitere simultan ă, în timp util ș i adecvat ă a documentelor relevante c ătre Parlamentul European și Consiliu. (41) În scopul de a se asigura condi ții uniforme pentru imple mentarea prezentului regulament, ar trebui s ă se confere Comisiei competen țe de executare în ceea ce prive ște listele zonelor transfrontaliere și ale zonelor trans naționale, lista tuturor programelor de cooperare și suma global ă de la sprijinul FEDR pentru fiecare program de cooperare, nomenclatura privind categoriile de interven ție, modelele pentru programele de cooperare și rapoartele de implementare. Respectivele competen țe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 ). (42) Ar trebui conferite competen țe de executare Comisiei pentru adoptarea deciziilor care aprob ă anumite elemente ale programelor de cooperare și orice modific ări subsecvente ale elementelor respective. (43) Prezentul regulament nu ar trebui s ă afecteze continuarea sau modificarea asisten ței aprobate de Comisie în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1080/2006 al Parlamentului European și al Consiliului ( 2 ) sau al altei legisla ții apli cabile respectivei asisten țe la 31 decembrie 2013. Respectivul regulament sau acea alt ă legislație aplicabil ă ar trebui s ă se aplice în continuare și după 31 decembrie 2013 asisten ței sau opera țiunilor în cauz ă până la fina lizarea lor. Cererile de asisten ță prezentate sau aprobate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1080/2006 ar trebui să ră mână valabile. (44) Deoarece obiectivul prezentului regulament, și anume consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale prin redresarea dezechilibrelor principale din Uniune, nu poate fi realizat în mod satisf ăcător de statele membre, dar, având în vedere amploarea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare ale diverselor regiuni, de rămânerea în urm ă a regiunilor defavorizate și de mijloacele financiare limitate de care dispun statele membre și regiunile, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta m ăsuri, în confor mitate cu principiul subsidiarit ății, astfel cum este definit la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea European ă. În conformitate cu principiul propor ționalității, astfel cum este definit la articolul men ționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiec tivului men ționat. (45) Pentru a permite aplicarea f ără întârziere a m ăsurilor prevăzute în prezentul regulament, acesta ar trebui s ă intre în vigoare în ziua urm ătoare datei public ării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene , ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT: CAPITOLUL I Dispoziții generale Articolul 1 Obiectul și domeniul de aplicare (1) Prezentul regulament stabile ște domeniul de aplicare al FEDR în ceea ce prive ște obiectivul de cooperare teritorial ă europeană și stabilește dispozi ții specifice privind acel obiectiv. (2) Prezentul regulament define ște, pentru obiectivul de cooperare teritorial ă european ă, obiectivele prioritare și orga nizarea FEDR, criteriile pentru ca statele membre și regiunile să fie eligibile pentru a beneficia de sprijin din partea FEDR, resursele financiare disponibile pentru sprijin din partea FEDR și criteriile de alocare a acestora. De asemenea, stabile ște dispozi țiile necesare pentru a asigura implementarea eficient ă, monitorizarea, gestionarea financiar ă și controlul programelor opera ționale în cadrul obiectivului de cooperare teritorial ă european ă („programe de cooperare”), inclusiv atunci când țări terțe particip ă la astfel de programe de cooperare. (3) Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 și capitolul I din Regu lamentul (UE) nr. 1301/2013 se aplic ă obiectivului de cooperare teritorială european ă și programelor de cooperare în temeiul acestuia, cu excep ția cazului în care acest lucru este prev ăzut în mod expres în cadrul prezentului regulament sau în care aceste dispozi ții se pot aplica numai obiectivului privind investițiile pentru cre ștere economic ă și locuri de munc ă.RO L 347/264 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 ( 1 ) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și princi piilor generale privind mecanismele de control de c ătre statele membre al exercit ării competen țelor de executare de c ătre Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13). ( 2 ) Regulamentul (CE) nr. 1080/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind Fondul European de Dezvoltare Regională și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1783/1999 (JO L 210, 31.7.2006, p. 1). 397 REGULAMENTUL PRIVIND CTE Articolul 2 Componentele obiectivului de cooperare teritorial ă european ă În cadrul obiectivului de cooperare teritorial ă european ă, FEDR sprijină următoarele componente: (1) cooperarea transfrontalier ă între regiunile limitrofe pentru a promova o dezvoltare regional ă integrat ă între regiunile frontaliere terestre și maritime învecinate din dou ă sau mai multe state membre sau între regiunile frontaliere înve cinate din cel pu țin un stat membru și o țară terță la fron tierele externe ale Uniunii, altele decât cele vizate de programele din cadrul instrumentelor financiare externe ale Uniunii; (2) cooperarea transna țională pe teritorii transna ționale de dimensiuni mai mari, implicând parteneri na ționali, regionali și locali și vizând, de asemenea, cooperarea trans frontalieră maritim ă în cazurile care nu fac obiectul cooperării transfrontaliere, în vederea atingerii unui grad mai înalt de integrare teritorial ă a acestor teritorii. (3) cooperarea interregional ă pentru a spori eficacitatea politicii de coeziune prin promovarea: (a) schimbului de experien ță concentrat pe obiectivele tematice între parteneri în întreaga Uniune, inclusiv în ceea ce prive ște dezvoltarea regiunilor men ționată la articolul 174 din TFUE, privind identificarea și difuzarea de bune practici, în vederea transferului acestora în principal că tre programele opera ționale din cadrul obiectivului privind investi țiile pentru cre ștere economic ă și locuri de munc ă, dar și, dacă este cazul, asupra programelor de cooperare; (b) schimbului de experien ță privind identificarea, transferul și difuzarea de bune practici în leg ătură cu dezvoltarea urbană durabilă, inclusiv legă turile de tip urban-rural; (c) schimbului de experien ță privind identificarea, transferul și difuzarea de bune practici și de abord ări inovatoare în ceea ce prive ște implementarea programelor și acțiunilor de cooperare, precum și utilizarea GECT; (d) analizei tendin țelor de dezvoltare în ceea ce prive ște obiectivele coeziunii teritoriale, inclusiv aspecte teri toriale ale coeziunii economice și sociale, și dezvoltarea armonioas ă a teritoriului Uniunii prin studii, colectarea datelor și alte măsuri. Articolul 3 Acoperire geografic ă (1) Pentru cooperarea transfrontalier ă, regiunile care urmeaz ă să fie sprijinite sunt regiunile de nivelul NUTS 3 ale Uniunii de-a lungul tuturor frontierelor terestre interne și externe, altele decât cele vizate de programele din cadrul instrumentelor financiare externe ale Uniunii, și toate regiunile de nivelul NUTS 3 ale Uniunii de-a lungul frontierelor maritime separate de cel mult 150 de km, f ără a aduce atingere eventualelor ajust ări necesare pentru asigurarea coeren ței și continuit ății zonelor vizate de programele de cooperare stabilite pentru perioada de programare 2007-2013. Prin intermediul actelor de punere în aplicare, Comisia adopt ă o decizie de stabilire a listei zonelor transfrontaliere care urmeaz ă să primeasc ă sprijin, defalcat ă pe programe de cooperare. Respectivele acte de punere în aplicare se adopt ă în confor mitate cu procedura de consultare men ționată la articolul 150 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. Lista respectiv ă precizeaz ă, de asemenea, acele regiuni de nivelul NUTS 3 din Uniune luate în considerare pentru alocarea FEDR la cooperarea transfrontalier ă privind toate frontierele interne și cele externe reglementate de instrumentele financiare externe ale Uniunii, cum ar fi IEV în temeiul actului legislativ IEV și IPA II în temeiul actului legislativ IPA II. Atunci când înainteaz ă proiectul de programe de cooperare transfrontalier ă, statele membre pot solicita, în cazuri justificate corespunz ător și pentru a asigura coeren ța zonelor transfronta liere, ca și alte regiuni de nivelul NUTS 3, altele decât regiunile enumerate în decizia men ționată la al doilea paragraf, să fie incluse într-o anumită zon ă de cooperare transfrontalier ă. La cererea statului membru sau a statelor membre în cauz ă, pentru a facilita cooperarea transfrontalier ă la frontierele maritime pentru regiunile ultraperiferice și fără a aduce atingere dispozi țiilor de la primul paragraf, Comisia poate specifica, în decizia men ționată la al doilea paragraf, ca zone transfrontaliere care pot beneficia de sprijin din alocarea cores punzătoare acelor state membre, regiunile de nivelul NUTS 3 din regiunile ultraperiferice de-a lungul frontierelor maritime, separate de o distan ță mai mare de 150 km. (2) Fără a aduce atingere articolului 20 alineatele (2) și (3), programele de cooperare transfrontalier ă pot viza regiuni din Norvegia și Elveția, precum și Liechtenstein, Andorra, Monaco și San Marino și țări terțe sau teritorii învecinate cu regiuni ultra periferice, toate acestea trebuind s ă fie regiuni echivalente regiunilor de nivelul NUTS 3. (3) Pentru cooperarea transna țională, Comisia adopt ă, prin intermediul actelor de punere în aplicare, o decizie de stabilire a listei zonelor transna ționale care urmeaz ă să primeasc ă sprijin, defalcată pe programe de cooperare și vizând regiunile de nivelul NUTS 2, asigurând, în acela și timp, continuitatea unei astfel de cooper ări în domenii coerente mai extinse, pe baza programelor anterioare, luând în considerare, dup ă caz, stra tegiile macroregionale și strategiile privind bazinele maritime. Respectivele acte de punere în aplicare se adopt ă în confor mitate cu procedura de consultare men ționată la articolul 150 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/265 (40) În scopul de a stabili norme specifice privind modificarea indicatorilor de realizare comuni și privind eligibilitatea cheltuielilor, competen ța de a adopta acte legislative în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui s ă fie delegată Comisiei în ceea ce prive ște modificarea listei indicatorilor de realizare comuni stabilite în anexa la prezentul regulament și în ceea ce prive ște normele specifice privind eligibilitatea cheltuielilor pentru programele de cooperare. Este deosebit de important ca, în timpul lucr ărilor preg ătitoare, Comisia să orga nizeze consult ări adecvate, inclusiv la nivel de exper ți. Atunci când preg ătește și elaboreaz ă acte delegate, Comisia ar trebui s ă asigure o transmitere simultan ă, în timp util ș i adecvat ă a documentelor relevante c ătre Parlamentul European și Consiliu. (41) În scopul de a se asigura condi ții uniforme pentru imple mentarea prezentului regulament, ar trebui s ă se confere Comisiei competen țe de executare în ceea ce prive ște listele zonelor transfrontaliere și ale zonelor trans naționale, lista tuturor programelor de cooperare și suma global ă de la sprijinul FEDR pentru fiecare program de cooperare, nomenclatura privind categoriile de interven ție, modelele pentru programele de cooperare și rapoartele de implementare. Respectivele competen țe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 ). (42) Ar trebui conferite competen țe de executare Comisiei pentru adoptarea deciziilor care aprob ă anumite elemente ale programelor de cooperare și orice modific ări subsecvente ale elementelor respective. (43) Prezentul regulament nu ar trebui s ă afecteze continuarea sau modificarea asisten ței aprobate de Comisie în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1080/2006 al Parlamentului European și al Consiliului ( 2 ) sau al altei legisla ții apli cabile respectivei asisten țe la 31 decembrie 2013. Respectivul regulament sau acea alt ă legislație aplicabil ă ar trebui s ă se aplice în continuare și după 31 decembrie 2013 asisten ței sau opera țiunilor în cauz ă până la fina lizarea lor. Cererile de asisten ță prezentate sau aprobate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1080/2006 ar trebui să ră mână valabile. (44) Deoarece obiectivul prezentului regulament, și anume consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale prin redresarea dezechilibrelor principale din Uniune, nu poate fi realizat în mod satisf ăcător de statele membre, dar, având în vedere amploarea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare ale diverselor regiuni, de rămânerea în urm ă a regiunilor defavorizate și de mijloacele financiare limitate de care dispun statele membre și regiunile, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta m ăsuri, în confor mitate cu principiul subsidiarit ății, astfel cum este definit la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea European ă. În conformitate cu principiul propor ționalității, astfel cum este definit la articolul men ționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiec tivului men ționat. (45) Pentru a permite aplicarea f ără întârziere a m ăsurilor prevăzute în prezentul regulament, acesta ar trebui s ă intre în vigoare în ziua urm ătoare datei public ării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene , ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT: CAPITOLUL I Dispoziții generale Articolul 1 Obiectul și domeniul de aplicare (1) Prezentul regulament stabile ște domeniul de aplicare al FEDR în ceea ce prive ște obiectivul de cooperare teritorial ă europeană și stabilește dispozi ții specifice privind acel obiectiv. (2) Prezentul regulament define ște, pentru obiectivul de cooperare teritorial ă european ă, obiectivele prioritare și orga nizarea FEDR, criteriile pentru ca statele membre și regiunile să fie eligibile pentru a beneficia de sprijin din partea FEDR, resursele financiare disponibile pentru sprijin din partea FEDR și criteriile de alocare a acestora. De asemenea, stabile ște dispozi țiile necesare pentru a asigura implementarea eficient ă, monitorizarea, gestionarea financiar ă și controlul programelor opera ționale în cadrul obiectivului de cooperare teritorial ă european ă („programe de cooperare”), inclusiv atunci când țări terțe particip ă la astfel de programe de cooperare. (3) Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 și capitolul I din Regu lamentul (UE) nr. 1301/2013 se aplic ă obiectivului de cooperare teritorială european ă și programelor de cooperare în temeiul acestuia, cu excep ția cazului în care acest lucru este prev ăzut în mod expres în cadrul prezentului regulament sau în care aceste dispozi ții se pot aplica numai obiectivului privind investițiile pentru cre ștere economic ă și locuri de munc ă.RO L 347/264 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 ( 1 ) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și princi piilor generale privind mecanismele de control de c ătre statele membre al exercit ării competen țelor de executare de c ătre Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13). ( 2 ) Regulamentul (CE) nr. 1080/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind Fondul European de Dezvoltare Regională și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1783/1999 (JO L 210, 31.7.2006, p. 1). 398 Atunci când propune proiecte de programe de cooperare trans națională, statele membre pot solicita ca alte regiuni de nivelul NUTS 2 limitrofe cu regiunile enumerate în decizia men ționată la primul paragraf s ă fie adăugate la o anumit ă zonă de cooperare transna țională. Statele membre comunic ă motivele care stau la baza unei astfel de solicit ări. (4) Fără a aduce atingere articolului 20 alineatele (2) și (3), programele de cooperare transna țională pot viza regiuni din oricare dintre urm ătoarele țări terțe sau teritorii: (a) țările terțe sau teritoriile enumerate sau men ționate la alineatul (2) de la prezentul articol; (b) Insulele Feroe și Groenlanda. Fără a aduce atingere articolului 20 alineatele (2) și (3), programele de cooperare transna țională pot, de asemenea, s ă vizeze regiuni din țări terțe reglementate de instrumentele financiare externe ale Uniunii, cum ar fi IEV în temeiul actului legislativ IEV, inclusiv regiunile relevante ale Federa ției Ruse, și IPA II în temeiul actului legislativ IPA II. Creditele anuale care corespund sprijinului din partea IEV și IPA II pentru aceste programe vor fi puse la dispozi ție, în măsura în care programele abordeaz ă în mod adecvat obiectivele cores punzătoare de cooperare extern ă. Astfel de regiuni trebuie s ă fie regiuni echivalente regiunilor de nivelul NUTS 2. (5) Pentru cooperarea interregional ă, sprijinul din partea FEDR vizează întregul teritoriu al Uniunii. Fără a aduce atingere articolului 20 alineatele (2) și (3), programele de cooperare interregional ă pot viza întreg teritoriul sau o parte din teritoriul țărilor terțe sau teritoriilor men ționate la alineatul (4) primul paragraf literele (a) și (b) de la prezentul articol. (6) În scop informativ, regiunile țărilor terțe sau ale terito riilor la care se face trimitere la alineatele (2) și (4) se menționează în listele de la alineatele (1) și (3). (7) În cazuri justificate în mod corespunz ător, pentru a îmbunătăți eficiența implement ării programului, regiunile ultra periferice pot combina într-un singur program de cooperare teritorială sumele FEDR alocate pentru cooperarea transfron talieră și transna țională, inclusiv alocarea suplimentar ă prevăzută la articolul 4 alineatul (2), cu respectarea normelor aplicabile pentru fiecare dintre aceste aloc ări. Articolul 4 Resurse pentru obiectivul de cooperare teritorial ă european ă (1) Resursele pentru obiectivul de cooperare teritorial ă european ă se ridică la suma de 2,75 % din resursele totale disponibile pentru angajamentul bugetar din FEDR, Fondul Social European (FSE) și Fondul de coeziune pentru perioada 2014 – 2020, stabilite la articolul 91 alineatul (1) din Regula mentul (UE) nr. 1303/2013 ( și anume un total de 8 948 259 330 EUR) și se alocă după cum urmeaz ă: (a) 74,05 % ( și anume, un total de 6 626 631 760 EUR) pentru cooperarea transfrontalier ă; (b) 20,36 % ( și anume, un total de 1 821 627 570 EUR) pentru cooperarea transna țională; (c) 5,59 % ( și anume, un total de 500 000 000 EUR) pentru cooperarea interregional ă. (2) Pentru programele aferente obiectivului de cooperare teri torială european ă, regiunilor ultraperiferice li se aloc ă nu mai puțin de 150 % din sprijinul din partea FEDR pe care l-au primit în perioada de programare 2007-2013 pentru programe de cooperare. În plus, o sum ă de 50 000 000 EUR din alocarea pentru cooperarea interregional ă se rezerv ă pentru cooperarea regiunilor ultraperiferice. În ceea ce prive ște concentrarea tematică, articolul 6 alineatul (1) se aplic ă acestei aloc ări supli mentare. (3) Comisia comunic ă fiecărui stat membru cota care îi revine din sumele globale aferente cooper ării transfrontaliere și transnaționale, astfel cum se men ționează la alineatul (1) literele (a) și (b), defalcate pe ani. Popula ția din zonele menționate la articolul 3 alineatul (1) al doilea paragraf și articolul 3 alineatul (3) primul paragraf este utilizat ă drept criteriu pentru defalcarea per stat membru. Pe baza sumelor comunicate în temeiul primului paragraf, fiecare stat membru informeaz ă Comisia în privin ța eventualei utilizări a opțiunii de transfer prev ăzute la articolul 5 și a modului de utilizare, precum și în privin ța distribu ției rezultate a fondurilor între diverse programe transfrontaliere și transnaționale la care particip ă statul membru în cauză . Pe baza informațiilor furnizate de statele membre, Comisia adopt ă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, o decizie care stabilește o listă cu toate programele de cooperare și indică suma global ă la care se ridic ă sprijinul total FEDR alocat fiecărui program. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare men ționată la articolul 150 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. (4) Contribu ția din partea FEDR la programele transfron taliere și de bazin maritim în temeiul IEV ș i pentru programele transfrontaliere în temeiul IPA II se stabile ște de că tre Comisie și de statele membre în cauză . Contribu ția FEDR stabilit ă pentru fiecare stat membru nu este realocat ă ulterior între statele membre în cauz ă. (5) Sprijinul din partea FEDR pentru programele individuale transfrontaliere și de bazin maritim în temeiul IEV ș i pentru programe transfrontaliere în temeiul IPA II se acord ă cu condiț ia ca IEV și IPA II să furnizeze sume cel pu țin echivalente. Această echivalen ță face obiectul unei sume maxime stabilite în actul legislativ IEV sau în actul legislativ IPA II.RO L 347/266 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 399 REGULAMENTUL PRIVIND CTE (6) Creditele anuale care corespund sprijinului din partea FEDR pentru programele transfrontaliere și de bazin maritim în temeiul IEV și pentru programele transfrontaliere în temeiul IPA II se înscriu în rubricile bugetare corespunz ătoare ale acestor instrumente pentru exerci țiul bugetar din 2014. (7) În 2015 și 2016, contribu ția anuală din partea FEDR la programele din cadrul IEV și IPA II pentru care pân ă la 30 iunie nu a fost prezentat Comisiei niciun program în cadrul programelor transfrontaliere și de bazin maritim în temeiul IEV și al programelor transfrontaliere în temeiul IPA II și care nu a fost realocat ă altui program prezentat în cadrul aceleia și categorii de programe de cooperare extern ă se aloc ă programelor de cooperare transfrontalier ă interne în confor mitate cu alineatul (1) litera (a) la care particip ă statul membru sau statele membre în cauz ă. În cazul în care pân ă la 30 iunie 2017 exist ă încă programe transfrontaliere și de bazin maritim în temeiul IEV și programe transfrontaliere în temeiul IPA II care nu au fost prezentate Comisiei, întreaga contribu ție din partea FEDR men ționată la alineatul (4) la programele respective pentru anii r ămași până în 2020, care nu a fost realocat ă altui program adoptat în cadrul aceleia și categorii de programe de cooperare extern ă, se alocă programelor de cooperare transfrontalier ă interne prevăzute la alineatul (1) litera (a) la care particip ă statul membru sau statele membre în cauz ă. (8) Programele transfrontaliere și de bazin maritim menționate la alineatul (4) care au fost adoptate de Comisie se suspend ă sau alocarea în contul programelor se reduce, în conformitate cu normele și procedurile aplicabile, în special în cazul în care: (a) niciuna dintre țările partenere vizate de program nu a semnat acordul de finan țare relevant pân ă la termenul stabilit în conformitate cu actul legislativ IEV sau cu actul legislativ IPA II; sau (b) programul nu poate fi implementat a șa cum s-a prev ăzut din cauza problemelor survenite în rela țiile dintre țările participante. În astfel de situa ții, contribu ția din partea FEDR men ționată la alineatul (4) care corespunde tran șelor anuale neangajate înc ă sau tranșelor anuale angajate și dezangajate în totalitate sau parțial în cursul aceluia și exercițiu financiar, care nu au fost realocate altui program din aceea și categorie de programe de cooperare extern ă se alocă programelor de cooperare transfron talieră interne prev ăzute la alineatul (1) litera (a) la care particip ă statul membru sau statele membre în cauz ă, la cererea acestuia sau a acestora. (9) Comisia prezint ă comitetului înfiin țat în temeiul arti colului 150 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 un rezumat anual al execu ției financiare a programelor transfrontaliere și de bazin maritim din cadrul IEV și a programelor transfrontaliere din cadrul IPA II la care FEDR contribuie în conformitate cu prezentul articol. Articolul 5 Opțiunea de transfer Fiecare stat membru poate transfera pân ă la 15 % din alocarea financiară care îi revine pentru fiecare dintre componentele menționate la articolul 4 alineatul (1) literele (a) și (b), de la o component ă la cealalt ă. CAPITOLUL II Concentrare tematic ă și priorități de investi ții Articolul 6 Concentrare tematic ă (1) Cel pu țin 80 % din resursele FEDR alocate fiec ărui program de cooperare transfrontalier ă și transna țională se concentreaz ă asupra a maxim patru dintre obiectivele tematice prevăzute la articolul 9 primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. (2) Toate obiectivele tematice prev ăzute la articolul 9 primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 pot fi selectate pentru programele de cooperare interregional ă menționate la articolul 2 punctul (3) litera (a) din prezentul regulament. Articolul 7 Priorități de investi ții (1) FEDR, în domeniul s ău de aplicare, astfel cum este prevăzut la articolul 3 din Regulamentul (UE) nr. 1301/2013, contribuie la obiectivele tematice prev ăzute la articolul 9 primul paragraf din Regulamentul (UE) nr 1303/2013, prin ac țiuni comune în cadrul programelor de cooperare transfrontalier ă, transnațională și interregional ă. În plus fa ță de priorit ățile de investiții prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 1301/2013, FEDR poate sprijini, de asemenea, urm ătoarele priorități de investi ții în cadrul obiectivelor tematice indicate pentru fiecare component ă a cooper ării teritoriale europene: (a) în cadrul cooper ării transfrontaliere: (i) promovarea sustenabilit ății și calității locurilor de muncă și sprijinirea mobilit ății forței de munc ă prin integrarea pie țelor forței de munc ă transfrontaliere, inclusiv mobilitatea transfrontalier ă, inițiativele comune locale în domeniul ocup ării forței de munc ă, servicii de informare și de consiliere și formarea comună; (ii) promovarea incluziunii sociale, combaterea s ărăciei și a oricărei forme de discriminare prin promovarea egalității de gen ș i a egalit ății de șanse și integrarea comunităț ilor la nivel transfrontalier; (iii) investi țiile în educa ție, formare și formare profesional ă pentru competen țe și învăț are pe tot parcursul vie ții prin: elaborarea și implementarea unor programe comune de educa ție, învățământ profesional și formare;RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/267 Atunci când propune proiecte de programe de cooperare trans națională, statele membre pot solicita ca alte regiuni de nivelul NUTS 2 limitrofe cu regiunile enumerate în decizia men ționată la primul paragraf s ă fie adăugate la o anumit ă zonă de cooperare transna țională. Statele membre comunic ă motivele care stau la baza unei astfel de solicit ări. (4) Fără a aduce atingere articolului 20 alineatele (2) și (3), programele de cooperare transna țională pot viza regiuni din oricare dintre urm ătoarele țări terțe sau teritorii: (a) țările terțe sau teritoriile enumerate sau men ționate la alineatul (2) de la prezentul articol; (b) Insulele Feroe și Groenlanda. Fără a aduce atingere articolului 20 alineatele (2) și (3), programele de cooperare transna țională pot, de asemenea, s ă vizeze regiuni din țări terțe reglementate de instrumentele financiare externe ale Uniunii, cum ar fi IEV în temeiul actului legislativ IEV, inclusiv regiunile relevante ale Federa ției Ruse, și IPA II în temeiul actului legislativ IPA II. Creditele anuale care corespund sprijinului din partea IEV și IPA II pentru aceste programe vor fi puse la dispozi ție, în măsura în care programele abordeaz ă în mod adecvat obiectivele cores punzătoare de cooperare extern ă. Astfel de regiuni trebuie s ă fie regiuni echivalente regiunilor de nivelul NUTS 2. (5) Pentru cooperarea interregional ă, sprijinul din partea FEDR vizează întregul teritoriu al Uniunii. Fără a aduce atingere articolului 20 alineatele (2) și (3), programele de cooperare interregional ă pot viza întreg teritoriul sau o parte din teritoriul țărilor terțe sau teritoriilor men ționate la alineatul (4) primul paragraf literele (a) și (b) de la prezentul articol. (6) În scop informativ, regiunile țărilor terțe sau ale terito riilor la care se face trimitere la alineatele (2) și (4) se menționează în listele de la alineatele (1) și (3). (7) În cazuri justificate în mod corespunz ător, pentru a îmbunătăți eficiența implement ării programului, regiunile ultra periferice pot combina într-un singur program de cooperare teritorială sumele FEDR alocate pentru cooperarea transfron talieră și transna țională, inclusiv alocarea suplimentar ă prevăzută la articolul 4 alineatul (2), cu respectarea normelor aplicabile pentru fiecare dintre aceste aloc ări. Articolul 4 Resurse pentru obiectivul de cooperare teritorial ă european ă (1) Resursele pentru obiectivul de cooperare teritorial ă european ă se ridică la suma de 2,75 % din resursele totale disponibile pentru angajamentul bugetar din FEDR, Fondul Social European (FSE) și Fondul de coeziune pentru perioada 2014 – 2020, stabilite la articolul 91 alineatul (1) din Regula mentul (UE) nr. 1303/2013 ( și anume un total de 8 948 259 330 EUR) și se alocă după cum urmeaz ă: (a) 74,05 % ( și anume, un total de 6 626 631 760 EUR) pentru cooperarea transfrontalier ă; (b) 20,36 % ( și anume, un total de 1 821 627 570 EUR) pentru cooperarea transna țională; (c) 5,59 % ( și anume, un total de 500 000 000 EUR) pentru cooperarea interregional ă. (2) Pentru programele aferente obiectivului de cooperare teri torială european ă, regiunilor ultraperiferice li se aloc ă nu mai puțin de 150 % din sprijinul din partea FEDR pe care l-au primit în perioada de programare 2007-2013 pentru programe de cooperare. În plus, o sum ă de 50 000 000 EUR din alocarea pentru cooperarea interregional ă se rezerv ă pentru cooperarea regiunilor ultraperiferice. În ceea ce prive ște concentrarea tematică, articolul 6 alineatul (1) se aplic ă acestei aloc ări supli mentare. (3) Comisia comunic ă fiecărui stat membru cota care îi revine din sumele globale aferente cooper ării transfrontaliere și transnaționale, astfel cum se men ționează la alineatul (1) literele (a) și (b), defalcate pe ani. Popula ția din zonele menționate la articolul 3 alineatul (1) al doilea paragraf și articolul 3 alineatul (3) primul paragraf este utilizat ă drept criteriu pentru defalcarea per stat membru. Pe baza sumelor comunicate în temeiul primului paragraf, fiecare stat membru informeaz ă Comisia în privin ța eventualei utilizări a opțiunii de transfer prev ăzute la articolul 5 și a modului de utilizare, precum și în privin ța distribu ției rezultate a fondurilor între diverse programe transfrontaliere și transnaționale la care particip ă statul membru în cauză . Pe baza informațiilor furnizate de statele membre, Comisia adopt ă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, o decizie care stabilește o listă cu toate programele de cooperare și indică suma global ă la care se ridic ă sprijinul total FEDR alocat fiecărui program. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare men ționată la articolul 150 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. (4) Contribu ția din partea FEDR la programele transfron taliere și de bazin maritim în temeiul IEV ș i pentru programele transfrontaliere în temeiul IPA II se stabile ște de că tre Comisie și de statele membre în cauză . Contribu ția FEDR stabilit ă pentru fiecare stat membru nu este realocat ă ulterior între statele membre în cauz ă. (5) Sprijinul din partea FEDR pentru programele individuale transfrontaliere și de bazin maritim în temeiul IEV ș i pentru programe transfrontaliere în temeiul IPA II se acord ă cu condiț ia ca IEV și IPA II să furnizeze sume cel pu țin echivalente. Această echivalen ță face obiectul unei sume maxime stabilite în actul legislativ IEV sau în actul legislativ IPA II.RO L 347/266 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 400 (iv) consolidarea capacit ății institu ționale a autorit ăților publice și a părților interesate și o administra ție publică eficientă prin promovarea cooper ării juridice și administrative și a cooper ării între cet ățeni și instituții; (b) în cadrul cooper ării transna ționale: consolidarea capacit ății instituționale a autorit ăților publice și a părților interesate și o administra ție publică eficient ă prin dezvoltarea și coor donarea strategiilor macroregionale și de bazin maritim; (c) în cadrul cooper ării interregionale: consolidarea capacit ății instituționale a autorit ăților publice și a părților interesate și o administra ție publică eficientă prin: (i) diseminarea bunelor practici și a expertizei, precum și valorificarea rezultatelor schimburilor de experien ță privind dezvoltarea urban ă sustenabil ă, inclusiv legă turile de tip urban-rural în conformitate cu articolul 2 punctul (3) litera (b). (ii) promovarea schimbului de experien ță pentru a consolida eficien ța programelor și acțiunilor de cooperare teritorial ă și utilizarea în conformitate cu articolul 2 punctul (3) litera (c); (iii) consolidarea bazei de date pentru a îmbun ătăți eficiența politicii de coeziune și realizarea obiectivelor tematice, prin analizarea tendin țelor de dezvoltare în confor mitate cu articolul 2 punctul (3) litera (d); (2) În ceea ce prive ște programul transfrontalier PEACE și în cadrul obiectivului tematic de promovare a incluziunii sociale, de combatere a s ărăciei și a oricărei forme de discriminare, FEDR contribuie, de asemenea, la promovarea stabilităț ii sociale și economice în regiunile în cauză , în special prin acțiuni de promovare a coeziunii între comunit ăți. CAPITOLUL III Programare Articolul 8 Conținutul, adoptarea și modificarea programelor de cooperare (1) Un program de cooperare se compune din axe prioritare. Fără a aduce atingere articolului 59 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, o ax ă prioritar ă corespunde unui obiectiv tematic și cuprinde una sau mai multe priorit ăți de investi ții ale obiec tivului tematic respectiv în conformitate cu articolele 6 și 7 din prezentul regulament. Dacă este cazul și pentru a-i m ări impactul și eficiența într-o abordare integrat ă coerent ă din punct de vedere tematic pentru îndeplinirea obiectivelor Stra tegiei Uniunii pentru o cre ștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii, o ax ă prioritar ă poate, în cazuri justificate în mod corespunz ător, combina una sau mai multe priorit ăți de investiții complementare, din diferite obiective tematice, pentru a realiza contribu ția maxim ă pentru acea ax ă prioritar ă. (2) Un program de cooperare contribuie la Strategia Uniunii pentru o cre ștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii și la realizarea coeziunii economice, sociale și teritoriale și stabi lește: (a) o justificare pentru alegerea obiectivelor tematice, a priori tăților de investi ții corespunz ătoare și a alocărilor financiare, având în vedere cadrul strategic comun prev ăzut în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1303/2013; și pe baza unei analize a necesit ăților din zona vizat ă de program în ansamblu și a strategiei selectate pentru a r ăspunde acestor necesit ăți, ocupându-se, dac ă este cazul, de legă turile care lipsesc din infrastructura transfrontalier ă, luând în considerare rezultatele evalu ării ex ante realizate în confor mitate cu Articolul 55 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013; (b) pentru fiecare ax ă prioritar ă cu excep ția celei privind asistența tehnică: (i) priorit ățile de investi ții și obiectivele specifice corespun zătoare; (ii) pentru a consolida orientarea c ătre rezultate a progra mării, rezultatele preconizate pentru obiectivele specifice și indicatorii de rezultat aferen ți, cu o valoare de baz ă și o valoare țintă, cuantificat ă, dacă este cazul, în conformitate cu articolul 16; (iii) o descriere a tipurilor și a exemplelor de ac țiuni care urmează să fie sprijinite în cadrul fiec ărei priorit ăți de investiții și contribu ția lor estimat ă la obiectivele specifice men ționate la punctul (i), inclusiv principiile directoare pentru selectarea opera țiunilor și, după caz, identificarea principalelor grupuri- țintă, a teritoriilor specifice vizate și a tipurilor de beneficiari și utilizarea planificată a instrumentelor financiare și a proiectelor majore; (iv) indicatorii de realizare comuni și specifici, inclusiv valoarea-țintă cuantificat ă, care se estimează c ă vor contribui la rezultate, în conformitate cu articolul 16, pentru fiecare prioritate de investi ții; (v) identificarea etapelor de implementare, a indicatorilor financiari și de realizare, precum și, unde este cazul, a indicatorilor de rezultat, care vor servi drept ținte și obiective de etap ă pentru cadrul de performan ță în conformitate cu articolul 21 alineatul (1) din Regula mentul (UE) nr. 1303/2013 și cu anexa II la regula mentul respectiv; (vi) dacă este cazul, un rezumat al folosirii planificate a asistenței tehnice, inclusiv, dac ă sunt necesare, acț iuni de consolidare a capacit ății administrative a autori tăților implicate în gestiunea și controlul programelor și beneficiarilor, și, dacă sunt necesare, ac țiuni de consolidare a capacit ății administrative a partenerilor relevanți care vor participa la implementarea progra melor;RO L 347/268 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 401 REGULAMENTUL PRIVIND CTE (vii) categoriile aferente de interven ții bazate pe o nomen clatură adoptată de Comisie și o defalcare orientativ ă a resurselor planificate; (c) pentru fiecare ax ă prioritar ă privind asisten ța tehnică: (i) obiectivele specifice; (ii) rezultatele preconizate pentru fiecare obiectiv specific și, atunci când con ținutul acțiunilor justific ă acest lucru în mod obiectiv, indicatorii de rezultat asocia ți, cu o valoare de baz ă și o valoare țintă, în conformitate cu articolul 16; (iii) o descriere a ac țiunilor care urmeaz ă să fie sprijinite și contribuția lor preconizat ă la obiectivele specifice menționate la punctul (i); (iv) indicatorii specifici de realizare preconiza ți să contribuie la rezultate; (v) categoriile aferente de interven ții bazate pe o nomen clatură adoptat ă de Comisie și o defalcare orientativ ă a resurselor planificate; Punctul (ii) nu se aplic ă în cazurile în care contribuț ia Uniunii la axa prioritar ă sau la axele prioritare privind asistența tehnică în cadrul unui program de cooperare nu depăș ește 15 000 000 EUR; (d) un plan de finan țare care conț ine următoarele tabele (f ără nicio repartizare per stat membru participant): (i) un tabel care specific ă, pentru fiecare an, în conformitate cu normele privind ratele de cofinanț are prevăzute la articolele 60, 120 și 121 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, suma creditului financiar total preconizat pentru sprijinul din partea FEDR; (ii) un tabel care specific ă, pentru întreaga perioad ă de programare, pentru programul de cooperare și pentru fiecare ax ă prioritar ă, suma creditului financiar total al sprijinului din partea FEDR și a cofinan țării naționale. Pentru axele prioritare care combin ă priorități de investiții din diferite obiective tematice, tabelul specifică suma creditului financiar total și cofinanțarea națională pentru fiecare dintre obiectivele tematice corespunz ătoare. Atunci când cofinan țarea națională este constituit ă din cofinan țări publice și private, tabelul prezint ă defalcarea indicativ ă între componentele publice și private. Acesta prezint ă, în scop informativ, contribuția eventual ă a ță rilor terțe care particip ă la program, precum și participarea preconizat ă din partea BEI; (e) o listă a proiectelor majore a că ror implementare este plani ficată în timpul perioadei de programare. Comisia adopt ă acte de punere în aplicare privind nomenclatura menționată la primul paragraf litera (b) punctul (vii) și la litera (c) punctul (v). Respectivele acte de punere în aplicare se adopt ă în conformitate cu procedura de examinare men ționată la articolul 150 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. (3) Ținând cont de con ținutul și obiectivele sale, un program de cooperare descrie abordarea integrat ă a dezvolt ării teritoriale, inclusiv în ceea ce prive ște regiunile și domeniile men ționate la articolul 174 alineatul (3) din TFUE, având în vedere acordurile de parteneriat ale statelor membre participante și arată modul în care programul de cooperare contribuie la realizarea obiectivelor sale și a rezultatelor preconizate, precizând, dup ă caz, urm ă toarele: (a) abordarea utiliz ării instrumentelor pentru dezvoltare local ă plasată sub responsabilitatea comunit ății și principiile de identificare a zonelor în care se va implementa programul; (b) principiile de identificare a zonelor urbane în care ac țiunile integrate pentru dezvoltarea urbană durabil ă urmează să fie implementate și alocarea orientativ ă a sprijinului din partea FEDR pentru aceste ac țiuni; (c) abordarea privind utilizarea instrumentului de investi ții teri toriale integrate men ționat la articolul 11 în alte cazuri decât cele care fac obiectul literei (b) și alocările financiare orientative aferente acestor cazuri, din fiecare ax ă prioritar ă; (d) în cazul în care statele membre și regiunile particip ă la strategii macro-regionale și de bazin maritim, contribuț ia intervențiilor planificate în cadrul programului de cooperare la astfel de strategii, sub rezerva nevoilor din zona vizat ă de program, identificate de c ătre statele membre în cauz ă și luând în considerare, dac ă este cazul, proiectele importante din punct de vedere strategic identi ficate în strategiile respective. (4) Programul de cooperare identific ă de asemenea: (a) dispozi țiile referitoare la implementare care: (i) identific ă autoritatea de management, autoritatea de certificare, dac ă este cazul, și autoritatea de audit; (ii) identific ă organismul sau organismele desemnat(e) s ă efectueze sarcini de control; (iii) identific ă organismul sau organismele desemnat(e) s ă fie responsabil(e) pentru efectuarea sarcinilor de audit; (iv) stabile ște procedura pentru înfiin țarea secretariatului comun; (v) stabile ște o descriere sumar ă modalit ăților de gestionare și control;RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/269 (iv) consolidarea capacit ății institu ționale a autorit ăților publice și a părților interesate și o administra ție publică eficientă prin promovarea cooper ării juridice și administrative și a cooper ării între cet ățeni și instituții; (b) în cadrul cooper ării transna ționale: consolidarea capacit ății instituționale a autorit ăților publice și a părților interesate și o administra ție publică eficient ă prin dezvoltarea și coor donarea strategiilor macroregionale și de bazin maritim; (c) în cadrul cooper ării interregionale: consolidarea capacit ății instituționale a autorit ăților publice și a părților interesate și o administra ție publică eficientă prin: (i) diseminarea bunelor practici și a expertizei, precum și valorificarea rezultatelor schimburilor de experien ță privind dezvoltarea urban ă sustenabil ă, inclusiv legă turile de tip urban-rural în conformitate cu articolul 2 punctul (3) litera (b). (ii) promovarea schimbului de experien ță pentru a consolida eficien ța programelor și acțiunilor de cooperare teritorial ă și utilizarea în conformitate cu articolul 2 punctul (3) litera (c); (iii) consolidarea bazei de date pentru a îmbun ătăți eficiența politicii de coeziune și realizarea obiectivelor tematice, prin analizarea tendin țelor de dezvoltare în confor mitate cu articolul 2 punctul (3) litera (d); (2) În ceea ce prive ște programul transfrontalier PEACE și în cadrul obiectivului tematic de promovare a incluziunii sociale, de combatere a s ărăciei și a oricărei forme de discriminare, FEDR contribuie, de asemenea, la promovarea stabilităț ii sociale și economice în regiunile în cauză , în special prin acțiuni de promovare a coeziunii între comunit ăți. CAPITOLUL III Programare Articolul 8 Conținutul, adoptarea și modificarea programelor de cooperare (1) Un program de cooperare se compune din axe prioritare. Fără a aduce atingere articolului 59 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, o ax ă prioritar ă corespunde unui obiectiv tematic și cuprinde una sau mai multe priorit ăți de investi ții ale obiec tivului tematic respectiv în conformitate cu articolele 6 și 7 din prezentul regulament. Dacă este cazul și pentru a-i m ări impactul și eficiența într-o abordare integrat ă coerent ă din punct de vedere tematic pentru îndeplinirea obiectivelor Stra tegiei Uniunii pentru o cre ștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii, o ax ă prioritar ă poate, în cazuri justificate în mod corespunz ător, combina una sau mai multe priorit ăți de investiții complementare, din diferite obiective tematice, pentru a realiza contribu ția maxim ă pentru acea ax ă prioritar ă. (2) Un program de cooperare contribuie la Strategia Uniunii pentru o cre ștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii și la realizarea coeziunii economice, sociale și teritoriale și stabi lește: (a) o justificare pentru alegerea obiectivelor tematice, a priori tăților de investi ții corespunz ătoare și a alocărilor financiare, având în vedere cadrul strategic comun prev ăzut în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1303/2013; și pe baza unei analize a necesit ăților din zona vizat ă de program în ansamblu și a strategiei selectate pentru a r ăspunde acestor necesit ăți, ocupându-se, dac ă este cazul, de legă turile care lipsesc din infrastructura transfrontalier ă, luând în considerare rezultatele evalu ării ex ante realizate în confor mitate cu Articolul 55 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013; (b) pentru fiecare ax ă prioritar ă cu excep ția celei privind asistența tehnică: (i) priorit ățile de investi ții și obiectivele specifice corespun zătoare; (ii) pentru a consolida orientarea c ătre rezultate a progra mării, rezultatele preconizate pentru obiectivele specifice și indicatorii de rezultat aferen ți, cu o valoare de baz ă și o valoare țintă, cuantificat ă, dacă este cazul, în conformitate cu articolul 16; (iii) o descriere a tipurilor și a exemplelor de ac țiuni care urmează să fie sprijinite în cadrul fiec ărei priorit ăți de investiții și contribu ția lor estimat ă la obiectivele specifice men ționate la punctul (i), inclusiv principiile directoare pentru selectarea opera țiunilor și, după caz, identificarea principalelor grupuri- țintă, a teritoriilor specifice vizate și a tipurilor de beneficiari și utilizarea planificată a instrumentelor financiare și a proiectelor majore; (iv) indicatorii de realizare comuni și specifici, inclusiv valoarea-țintă cuantificat ă, care se estimează c ă vor contribui la rezultate, în conformitate cu articolul 16, pentru fiecare prioritate de investi ții; (v) identificarea etapelor de implementare, a indicatorilor financiari și de realizare, precum și, unde este cazul, a indicatorilor de rezultat, care vor servi drept ținte și obiective de etap ă pentru cadrul de performan ță în conformitate cu articolul 21 alineatul (1) din Regula mentul (UE) nr. 1303/2013 și cu anexa II la regula mentul respectiv; (vi) dacă este cazul, un rezumat al folosirii planificate a asistenței tehnice, inclusiv, dac ă sunt necesare, acț iuni de consolidare a capacit ății administrative a autori tăților implicate în gestiunea și controlul programelor și beneficiarilor, și, dacă sunt necesare, ac țiuni de consolidare a capacit ății administrative a partenerilor relevanți care vor participa la implementarea progra melor;RO L 347/268 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 402 (vi) stabile ște repartizarea pasivelor între statele membre participante în cazul unor corec ții financiare impuse de autoritatea de management sau de Comisie. (b) organismul c ătre care urmeaz ă să fie efectuate pl ățile de către Comisie; (c) acțiunile întreprinse pentru a implica partenerii men ționaț i la articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 în pregătirea programului de cooperare ș i rolul acestor parteneri în preg ătirea și implementarea programului de cooperare, inclusiv implicarea acestora în comitetul de monitorizare. (5) Programul de cooperare stabile ște și următoarele, având în vedere con ținutul acordurilor de parteneriat și ținând seama de cadrul institu țional și legal al statelor membre: (a) mecanismele care asigur ă o coordonare eficient ă între FEDR, FSE, Fondul de coeziune, FEADR, FEPAM și alte instrumente de finanț are ale Uniunii și naționale, inclusiv coordonarea și posibila combinare între Mecanismul pentru Interconectarea Europei în temeiul Regulamentului (UE) nr 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 ), IEV, FED și IPA II, precum și cu BEI, ținând cont de dispozi țiile prevăzute în anexa I la Regulamentul (UE) nr 1303/2013 în cazul în care statele membre și țările terțe sau teritoriile particip ă la programe de cooperare care includ utilizarea de credite FEDR pentru regiuni ultraperiferice și resurse de la FED, mecanisme de coordonare la nivelul adecvat pentru a facilita o coordonare efectiv ă a utiliz ării acestor credite și resurse; (b) un rezumat al evalu ării sarcinii administrative pentru bene ficiari și, dacă este cazul, ac țiunile planificate, înso țite de un calendar orientativ, pentru a reduce sarcina administrativ ă. (6) Informa țiile solicitate în temeiul alineatului (2) primul paragraf litera (a), alineatului (2) primul paragraf litera (b) punctele (i) – (vii), alineatului (3) și alineatului (5) litera (a) se adaptează la caracterul specific al programelor de cooperare care au drept temei articolul 2 punctul (3) literele (b), (c) și (d). Informaț iile solicitate în conformitate cu alineatul (2) primul paragraf litera (e) și alineatul (5) litera (b) nu se includ în programele de cooperare care au drept temei articolul 2 punctul (3) literele (c) și (d). (7) Fiecare program de cooperare, acolo unde este cazul și cu condiț ia unei evalu ări temeinic justificate a statelor membre relevante privind relevan ța lor pentru con ținutul și obiectivele programului, include o descriere a: (a) acțiunilor specifice pentru a lua în considerare cerin țele de protecție a mediului, eficien ța resurselor, atenuarea schim bărilor climatice și adaptarea la acestea, rezisten ța în fața dezastrelor și prevenirea și gestionarea riscurilor, în selectarea opera țiunilor; (b) acțiunilor specifice pentru a promova egalitatea de șanse și pentru a preveni orice form ă de discriminare bazat ă pe sex, origine rasial ă sau etnic ă, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexual ă, în timpul preg ătirii, elabor ării și implement ării programului de cooperare ș i, în special, în ceea ce prive ște accesul la finan țare, luând în considerare nevoile diferitelor grupuri- țintă care sunt expuse la o astfel de discriminare și, în special, cerin țele de a garanta accesi bilitatea pentru persoanele cu handicap; (c) contribu ției programului de cooperare la promovarea egalității între b ărbați și femei și, după caz, m ăsurile pentru a asigura integrarea perspectivei de gen la nivelul programelor și al opera țiunilor. Literele (a) și (b) de la primul paragraf nu se aplic ă programelor de cooperare în temeiul articolului 2 punctul 3 literele (b), (c) și (d). (8) Programele de cooperare, care au drept temei articolul 2 punctul (3) literele (c) și (d), definesc beneficiarul sau beneficiarii pentru un astfel de program de cooperare și pot specifica procedura de acordare. (9) Statele membre participante și, atunci când au acceptat invitația de a participa la programul de cooperare, țările terțe sau teritoriile participante, dac ă este cazul, confirm ă în scris acordul lor cu privire la con ținutul unui program de cooperare înainte ca acesta s ă fie transmis Comisiei. Acest acord include, de asemenea, un angajament al tuturor statelor membre participante, și, dacă este cazul al țărilor terțe sau teritoriilor, de a furniza cofinanț area necesar ă pentru a implementa programul de cooperare și, dacă este cazul, angaja mentul privind contribuț ia financiar ă din partea țărilor terțe sau a teritoriilor. Prin derogare de la primul paragraf, în cazul programelor de cooperare care implic ă regiuni ultraperiferice și țări terțe sau teritorii, statele membre în cauz ă consult ă respectivele țări terțe sau teritorii înainte de a prezenta programele de cooperare Comisiei. În acest caz, acordurile privind con ținutul programelor de cooperare și eventuala contribu ție a ță rilor terțe sau teritoriilor pot fi exprimate în procesele-verbale aprobate în mod formal ale reuniunilor de consultare cu țările terțe sau teritoriile sau ale deliberă rilor organiza țiilor de cooperare regională.RO L 347/270 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 ( 1 ) Regulamentul (UE) Nr 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 913/2010 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 680/2007 și (CE) nr. 67/2010. (JO L 348, 20.12.2013, p. 129) 403 REGULAMENTUL PRIVIND CTE (10) Statele membre participante și, atunci când au acceptat invitația de a participa la programul de cooperare, țările terțe sau teritoriile participante, elaborează programele de cooperare în conformitate cu modelul adoptat de Comisie. (11) Comisia adopt ă modelul prev ăzut la alineatul (10) prin intermediul actelor de punere în aplicare. Respectivele acte de punere în aplicare se adopt ă în conformitate cu procedura de consultare men ționată la articolul 150 alineatul (2) din Regula mentul (UE) nr. 1303/2013. (12) Comisia adopt ă o decizie, prin intermediul actelor de punere în aplicare, prin care aprob ă toate elementele (inclusiv modificările viitoare) care intr ă sub incidenț a prezentului articol, cu excepția celor care intr ă sub incidenț a alineatului (2) litera (b) punctul (vii), alineatului (2) litera (c) punctul (v), alineatului (2) litera (e), alineatului (4) litera (a) punctul (i), alineatului (4) litera (c) și alineatelor (5) și (7) din prezentul articol, care r ămân în responsabilitatea statelor membre participante. (13) Autoritatea de management notific ă Comisiei orice decizie de modificare a elementelor din programul de cooperare care nu sunt acoperite de decizia Comisiei men ționată la alineatul (12), în termen de o lun ă de la data acelei decizii de modificare. Decizia de modificare specific ă data intr ării sale în vigoare, care nu poate să fie anterioar ă datei adopt ării sale. Articolul 9 Plan de ac țiune comun În cazul în care un plan de ac țiune comun men ționat la articolul 104 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 se realizeaz ă sub responsabilitatea unei GECT în calitate de beneficiar, personalul secretariatului comun al programului de cooperare și membrii adun ării GECT pot deveni membri ai comitetului director men ționat la articolul 108 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. Membrii adunării GECT nu constituie majoritatea în cadrul comitetului director respectiv. Articolul 10 Dezvoltarea local ă plasată sub responsabilitatea comunit ății Dezvoltarea local ă plasată sub responsabilitatea comunit ății în temeiul articolului 32 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 poate fi implementată prin programele de cooperare transfron talieră, cu condiț ia ca grupul de dezvoltare local ă să fie alcătuit din reprezentan ți a cel pu țin două țări, dintre care una este un stat membru. Articolul 11 Investiția teritorial ă integrat ă Pentru programele de cooperare, organismul intermediar pentru realizarea gestion ării și implement ării unei investi ții teritoriale integrate astfel cum este men ționată la articolul 36 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 este fie o entitate juridic ă înființată în conformitate cu legisla ția uneia dintre țările parti cipante, cu condi ția ca aceasta s ă fie instituit ă de autorit ăți sau organisme publice din cel pu țin două țări participante, fie o GECT. Articolul 12 Selecția operațiunilor (1) Opera țiunile din cadrul programelor de cooperare sunt selectate de că tre un comitet de monitorizare a șa cum este menționat la articolul 47 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. Comitetul de monitorizare respectiv poate institui un comitet director care s ă funcționeze în subordinea sa în scopul select ării operațiunilor. (2) Opera țiunile selec ționate în cadrul cooper ării transfron taliere și transnaționale implic ă beneficiari din cel pu țin două țări participante, dintre care cel pu țin unul este dintr-un stat membru. O opera țiune poate fi implementat ă într-o singur ă țară, cu condi ția să fie identificate influen țe și beneficii trans frontaliere sau transna ționale. Operațiunile din cadrul cooper ării interregionale men ționate la articolul 2 punctul (3) literele (a) și (b) implic ă beneficiari din cel puțin trei țări, dintre care cel pu țin două sunt state membre. Condițiile stabilite la primul paragraf nu se aplic ă operațiunilor din cadrul programului transfrontalier PEACE dintre Irlanda de Nord și comitatele de graniță din Irlanda în sprijinul p ăcii și reconcilierii, men ționat la articolul 7 alineatul (2). (3) Fără a aduce atingere alineatului (2), o GECT sau alt ă entitate juridic ă înființată în conformitate cu legisla ția uneia dintre țările participante poate fi beneficiarul unic pentru o operațiune, cu condi ția să fie instituit ă de autorit ăți sau organisme publice din cel pu țin două țări participante, în cazul cooper ării transfrontaliere și transnaționale, și din cel puțin trei țări participante, în cazul cooper ării interregionale. O entitate juridic ă ce implementeaz ă un instrument financiar sau un fond de fonduri, dup ă caz, poate fi unicul beneficiar al unei opera țiuni fără aplicarea cerin țelor privind compozi ția sa prevăzute la primul paragraf. (4) Beneficiarii coopereaz ă în ceea ce prive ște elaborarea și implementarea opera țiunilor. În plus, ace știa coopereaz ă fie pentru furnizarea personalului pentru opera țiuni sau finan țarea operațiunilor, fie pentru ambele. Pentru opera țiunile din cadrul programelor instituite între regiunile ultraperiferice și țările terțe sau teritoriile, beneficiarilor li se cere s ă coopereze numai în dou ă domenii din cele menționate la primul paragraf. (5) Pentru fiecare opera țiune, autoritatea de management furnizează beneficiarului principal sau beneficiarului unic un document care stabileș te condițiile aplicabile sprijinului pentru operațiuni, inclusiv cerin țele specifice privind produsele sau serviciile care urmeaz ă să fie furnizate în cadrul opera țiunii, planul de finan țare și termenul de executare.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/271 (vi) stabile ște repartizarea pasivelor între statele membre participante în cazul unor corec ții financiare impuse de autoritatea de management sau de Comisie. (b) organismul c ătre care urmeaz ă să fie efectuate pl ățile de către Comisie; (c) acțiunile întreprinse pentru a implica partenerii men ționaț i la articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 în pregătirea programului de cooperare ș i rolul acestor parteneri în preg ătirea și implementarea programului de cooperare, inclusiv implicarea acestora în comitetul de monitorizare. (5) Programul de cooperare stabile ște și următoarele, având în vedere con ținutul acordurilor de parteneriat și ținând seama de cadrul institu țional și legal al statelor membre: (a) mecanismele care asigur ă o coordonare eficient ă între FEDR, FSE, Fondul de coeziune, FEADR, FEPAM și alte instrumente de finanț are ale Uniunii și naționale, inclusiv coordonarea și posibila combinare între Mecanismul pentru Interconectarea Europei în temeiul Regulamentului (UE) nr 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 ), IEV, FED și IPA II, precum și cu BEI, ținând cont de dispozi țiile prevăzute în anexa I la Regulamentul (UE) nr 1303/2013 în cazul în care statele membre și țările terțe sau teritoriile particip ă la programe de cooperare care includ utilizarea de credite FEDR pentru regiuni ultraperiferice și resurse de la FED, mecanisme de coordonare la nivelul adecvat pentru a facilita o coordonare efectiv ă a utiliz ării acestor credite și resurse; (b) un rezumat al evalu ării sarcinii administrative pentru bene ficiari și, dacă este cazul, ac țiunile planificate, înso țite de un calendar orientativ, pentru a reduce sarcina administrativ ă. (6) Informa țiile solicitate în temeiul alineatului (2) primul paragraf litera (a), alineatului (2) primul paragraf litera (b) punctele (i) – (vii), alineatului (3) și alineatului (5) litera (a) se adaptează la caracterul specific al programelor de cooperare care au drept temei articolul 2 punctul (3) literele (b), (c) și (d). Informaț iile solicitate în conformitate cu alineatul (2) primul paragraf litera (e) și alineatul (5) litera (b) nu se includ în programele de cooperare care au drept temei articolul 2 punctul (3) literele (c) și (d). (7) Fiecare program de cooperare, acolo unde este cazul și cu condiț ia unei evalu ări temeinic justificate a statelor membre relevante privind relevan ța lor pentru con ținutul și obiectivele programului, include o descriere a: (a) acțiunilor specifice pentru a lua în considerare cerin țele de protecție a mediului, eficien ța resurselor, atenuarea schim bărilor climatice și adaptarea la acestea, rezisten ța în fața dezastrelor și prevenirea și gestionarea riscurilor, în selectarea opera țiunilor; (b) acțiunilor specifice pentru a promova egalitatea de șanse și pentru a preveni orice form ă de discriminare bazat ă pe sex, origine rasial ă sau etnic ă, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexual ă, în timpul preg ătirii, elabor ării și implement ării programului de cooperare ș i, în special, în ceea ce prive ște accesul la finan țare, luând în considerare nevoile diferitelor grupuri- țintă care sunt expuse la o astfel de discriminare și, în special, cerin țele de a garanta accesi bilitatea pentru persoanele cu handicap; (c) contribu ției programului de cooperare la promovarea egalității între b ărbați și femei și, după caz, m ăsurile pentru a asigura integrarea perspectivei de gen la nivelul programelor și al opera țiunilor. Literele (a) și (b) de la primul paragraf nu se aplic ă programelor de cooperare în temeiul articolului 2 punctul 3 literele (b), (c) și (d). (8) Programele de cooperare, care au drept temei articolul 2 punctul (3) literele (c) și (d), definesc beneficiarul sau beneficiarii pentru un astfel de program de cooperare și pot specifica procedura de acordare. (9) Statele membre participante și, atunci când au acceptat invitația de a participa la programul de cooperare, țările terțe sau teritoriile participante, dac ă este cazul, confirm ă în scris acordul lor cu privire la con ținutul unui program de cooperare înainte ca acesta s ă fie transmis Comisiei. Acest acord include, de asemenea, un angajament al tuturor statelor membre participante, și, dacă este cazul al țărilor terțe sau teritoriilor, de a furniza cofinanț area necesar ă pentru a implementa programul de cooperare și, dacă este cazul, angaja mentul privind contribuț ia financiar ă din partea țărilor terțe sau a teritoriilor. Prin derogare de la primul paragraf, în cazul programelor de cooperare care implic ă regiuni ultraperiferice și țări terțe sau teritorii, statele membre în cauz ă consult ă respectivele țări terțe sau teritorii înainte de a prezenta programele de cooperare Comisiei. În acest caz, acordurile privind con ținutul programelor de cooperare și eventuala contribu ție a ță rilor terțe sau teritoriilor pot fi exprimate în procesele-verbale aprobate în mod formal ale reuniunilor de consultare cu țările terțe sau teritoriile sau ale deliberă rilor organiza țiilor de cooperare regională.RO L 347/270 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 ( 1 ) Regulamentul (UE) Nr 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 913/2010 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 680/2007 și (CE) nr. 67/2010. (JO L 348, 20.12.2013, p. 129) 404 Articolul 13 Beneficiari (1) În cazul în care exist ă doi sau mai mul ți beneficiari pentru o opera țiune în cadrul unui program de cooperare, unul dintre ei este desemnat de c ătre toți beneficiarii ca bene ficiar principal. (2) Beneficiarul principal: (a) stabile ște condițiile de lucru cu al ți beneficiari într-un acord care cuprinde, printre altele, dispoziț ii care garanteaz ă buna gestionare financiar ă a fondurilor alocate opera țiunii, inclusiv modalit ățile de recuperare a sumelor pl ătite în mod nejustificat; (b) își asumă responsabilitatea de a asigura implementarea întregii opera țiuni; (c) se asigur ă că cheltuielile prezentate de to ți beneficiarii au fost suportate în implementarea opera țiunii și corespund activităților convenite de că tre toți beneficiarii, precum și că aceste cheltuieli sunt în conformitate cu documentul furnizat de autoritatea de management în temeiul articolului 12 alineatul (5); (d) se asigur ă că cheltuielile prezentate de c ătre alți beneficiari au fost verificate de c ătre unul sau mai mul ți controlori în cazul în care aceast ă verificare nu este efectuat ă de către autoritatea de management în temeiul articolului 23 alineatul (3). (3) Cu excep ția existen ței unei dispozi ții contrare în acor durile încheiate în conformitate cu alineatul (2) litera (a), bene ficiarul principal se asigur ă că ceilalți beneficiari primesc suma totală a contribu țiilor din fonduri cât se poate de repede și integral. Nu se poate deduce sau re ține nicio sum ă și nu se poate percepe nicio tax ă specific ă sau altă taxă cu efect echi valent care ar reduce sumele respective pentru ceilal ți beneficiari. (4) Beneficiarii principali sunt situa ți într-un stat membru care particip ă la programul de cooperare. Cu toate acestea, este posibil ca statele membre și țările terțe sau teritoriile care participă la un program de cooperare s ă cadă de acord c ă beneficiarul principal poate fi situat într-o țară terță sau un teritoriu care particip ă la programul de cooperare respectiv, cu condiț ia ca autoritatea de management s ă fie satisf ăcută de modul în care beneficiarul principal î și poate îndeplini sarcinile prev ăzute la alineatele (2) și (3), precum și ca cerințele referitoare la gestiune, verific ări și audit să fie respectate. (5) Beneficiarii unici sunt înregistra ți într-un stat membru care particip ă la programul de cooperare. Cu toate acestea, aceștia pot fi înregistra ți într-un stat membru care nu particip ă la program cu condi ția respect ării condițiilor prev ăzute la articolul 12 alineatul (3). CAPITOLUL IV Monitorizare și evaluare Articolul 14 Rapoartele de implementare (1) Pân ă la data de 31 mai 2016 și până la aceea și dată din fiecare an ulterior pân ă în 2023 inclusiv, autoritatea de mana gement prezint ă Comisiei un raport anual de implementare în conformitate cu articolul 50 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. Raportul de implementare prezentat în 2016 trebuie să se refere la anii financiari 2014 și 2015, precum și la perioada dintre data de începere a eligibilit ății cheltuielilor și 31 decembrie 2013. (2) Pentru rapoartele depuse în 2017 și 2019, termenul menționat la alineatul (1) este 30 iunie. (3) Rapoartele de implementare anuale prezint ă informa ții referitoare la: (a) implementarea programului de cooperare în conformitate cu articolul 50 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013; (b) în cazul în care este oportun, progresele realizate în ceea ce privește pregătirea și implementarea proiectelor majore și a planurilor de ac țiune comune. (4) Rapoartele de implementare anuale prezentate în 2017 și 2019 stabilesc și evalueaz ă informa țiile necesare în conformitate cu articolul 50 alineatul (4) și alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 și informa țiile menționate la alineatul (2) din prezentul articol împreun ă cu urm ătoarele informaț ii: (a) progresele realizate în ceea ce prive ște implementarea planului de evaluare și transpunerii în practic ă a consta tărilor evalu ărilor; (b) rezultatele m ăsurilor de informare și de publicitate desfășurate în cadrul strategiei de comunicare; (c) implicarea partenerilor în implementarea, monitorizarea și evaluarea programului de cooperare. Rapoartele anuale de implementare prezentate în 2017 și 2019 pot, cu respectarea con ținutului și obiectivelor fiec ărui program de cooperare, stabili informaț ii și evalua urm ătoarele: (a) progresele înregistrate în implementarea abordă rii integrate a dezvoltării teritoriale, inclusiv a dezvolt ării urbane durabile și a dezvolt ării locale plasate sub responsabilitatea comu nității în cadrul programului de cooperare;RO L 347/272 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 405 REGULAMENTUL PRIVIND CTE (b) progresele realizate în ceea ce prive ște implementarea acțiunilor menite s ă consolideze capacitatea autorit ăților și beneficiarilor de a administra și de a utiliza FEDR; (c) după caz, contribu ția strategiilor macroregionale și de bazin maritim; (d) acțiunile specifice luate pentru a promova egalitatea între bărbați și femei ș i pentru a promova nediscriminarea, în special accesibilitatea pentru persoanele cu handicap, și măsurile implementate pentru a asigura integrarea perspectivei de gen în programul de cooperare și în operațiuni; (e) acțiunile luate pentru promovarea dezvolt ării durabile; (f) progresele în implementarea ac țiunilor din domeniul inovării sociale; (5) Rapoartele de implementare anuale și finale se întocmesc pe baza modelelor adoptate de Comisie prin intermediul actelor de punere în aplicare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare men ționată la articolul 150 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. Articolul 15 Reexaminare anual ă Reuniunea de reexaminare anual ă se organizeaz ă în confor mitate cu articolul 51 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. Dacă nu se organizeaz ă o reuniune de reexaminare anual ă în temeiul articolului 51 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, reexaminarea anual ă poate fi efectuat ă în scris. Articolul 16 Indicatori pentru obiectivul de cooperare teritorial ă european ă (1) Indicatorii de realizare comuni prev ăzuți în anexa la prezentul regulament, indicatorii de rezultat specifici programului și, dacă este cazul, indicatorii de realizare specifici programului se utilizeaz ă în conformitate cu articolul 27 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 și cu articolul 8 alineatul (2) primul paragraf litera (b) punctele (ii) și (iv) și litera (c) punctele (ii) și (iv) din prezentul regulament. (2) Pentru indicatorii de realizare comuni și cei specifici programului, nivelurile de referin ță se stabilesc la zero. Se fixează pentru anul 2023 valori- țintă cuantificate cumulative pentru ace ști indicatori. (3) Pentru indicatorii de rezultat specifici programului, care se referă la priorit ăți de investi ții, nivelurile de referin ță se stabilesc utilizând datele cele mai recente disponibile și se fixează ținte pentru anul 2023. Țintele pot fi exprimate în termeni cantitativi sau calitativi. (4) Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 29 pentru a modifica lista indicatorilor de realizare comuni prev ăzuți în anexă pentru a face ajust ări în cazurile care se impune pentru a asigura evaluarea eficient ă a evoluției implement ării programului. Articolul 17 Asistență tehnică Valoarea alocat ă asistenței tehnice din partea FEDR se limiteaz ă la 6 % din suma total ă alocată programului de cooperare. Pentru programele cu o alocare total ă ce nu dep ășește 50 000 000 EUR, suma din FEDR alocat ă pentru asisten ță tehnică se limiteaz ă la 7 % din suma total ă alocată, dar nu este mai mic ă de 1 500 000 EUR și nici mai mare de 3 000 000 EUR. CAPITOLUL V Eligibilitate Articolul 18 Norme privind eligibilitatea cheltuielilor (1) Comisia este împuternicit ă să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 29 pentru a stabili norme specifice privind eligibilitatea cheltuielilor pentru programele de cooperare în ceea ce prive ște costurile cu personalul, cheltuielile de birou și cheltuielile administrative, costurile de deplasare și de cazare, costurile de consultan ță și servicii externe și cheltuielile cu echipamente. Pân ă la 22 aprilie 2014, Comisia notific ă simultan Parlamentului European și Consiliului actele delegate adoptate în conformitate cu articolul 29. (2) Fără a aduce atingere normelor de eligibilitate stabilite la articolele 65 – 71 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, în Regulamentul (UE) nr. 1301/2013, în prezentul regulament sau în actul delegat men ționat la alineatul (1) din prezentul articol, sau pe baza acestora, statele membre participante la comitetul de monitorizare stabilesc norme suplimentare privind eligibilitatea cheltuielilor pentru programul de cooperare în ansamblu. (3) Pentru aspecte care nu sunt reglementate prin normele de eligibilitate stabilite la articolele 65 – 71 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, în Regulamentul (UE) nr. 1301/2013, în actul delegat men ționat la alineatul (1) din prezentul articol sau în normele stabilite în comun de c ătre statele membre participante în conformitate cu alineatul (2) din prezentul articol, sau nu sunt reglementate pe baza acestora, se aplic ă normele na ționale ale statului membru în care sunt efectuate cheltuielile. Articolul 19 Costuri de personal Costurile de personal ale unei opera țiuni pot fi calculate la o rată forfetară de până la 20 % din costurile directe, altele decât costurile de personal ale opera țiunii respective.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/273 Articolul 13 Beneficiari (1) În cazul în care exist ă doi sau mai mul ți beneficiari pentru o opera țiune în cadrul unui program de cooperare, unul dintre ei este desemnat de c ătre toți beneficiarii ca bene ficiar principal. (2) Beneficiarul principal: (a) stabile ște condițiile de lucru cu al ți beneficiari într-un acord care cuprinde, printre altele, dispoziț ii care garanteaz ă buna gestionare financiar ă a fondurilor alocate opera țiunii, inclusiv modalit ățile de recuperare a sumelor pl ătite în mod nejustificat; (b) își asumă responsabilitatea de a asigura implementarea întregii opera țiuni; (c) se asigur ă că cheltuielile prezentate de to ți beneficiarii au fost suportate în implementarea opera țiunii și corespund activităților convenite de că tre toți beneficiarii, precum și că aceste cheltuieli sunt în conformitate cu documentul furnizat de autoritatea de management în temeiul articolului 12 alineatul (5); (d) se asigur ă că cheltuielile prezentate de c ătre alți beneficiari au fost verificate de c ătre unul sau mai mul ți controlori în cazul în care aceast ă verificare nu este efectuat ă de către autoritatea de management în temeiul articolului 23 alineatul (3). (3) Cu excep ția existen ței unei dispozi ții contrare în acor durile încheiate în conformitate cu alineatul (2) litera (a), bene ficiarul principal se asigur ă că ceilalți beneficiari primesc suma totală a contribu țiilor din fonduri cât se poate de repede și integral. Nu se poate deduce sau re ține nicio sum ă și nu se poate percepe nicio tax ă specific ă sau altă taxă cu efect echi valent care ar reduce sumele respective pentru ceilal ți beneficiari. (4) Beneficiarii principali sunt situa ți într-un stat membru care particip ă la programul de cooperare. Cu toate acestea, este posibil ca statele membre și țările terțe sau teritoriile care participă la un program de cooperare s ă cadă de acord c ă beneficiarul principal poate fi situat într-o țară terță sau un teritoriu care particip ă la programul de cooperare respectiv, cu condiț ia ca autoritatea de management s ă fie satisf ăcută de modul în care beneficiarul principal î și poate îndeplini sarcinile prev ăzute la alineatele (2) și (3), precum și ca cerințele referitoare la gestiune, verific ări și audit să fie respectate. (5) Beneficiarii unici sunt înregistra ți într-un stat membru care particip ă la programul de cooperare. Cu toate acestea, aceștia pot fi înregistra ți într-un stat membru care nu particip ă la program cu condi ția respect ării condițiilor prev ăzute la articolul 12 alineatul (3). CAPITOLUL IV Monitorizare și evaluare Articolul 14 Rapoartele de implementare (1) Pân ă la data de 31 mai 2016 și până la aceea și dată din fiecare an ulterior pân ă în 2023 inclusiv, autoritatea de mana gement prezint ă Comisiei un raport anual de implementare în conformitate cu articolul 50 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. Raportul de implementare prezentat în 2016 trebuie să se refere la anii financiari 2014 și 2015, precum și la perioada dintre data de începere a eligibilit ății cheltuielilor și 31 decembrie 2013. (2) Pentru rapoartele depuse în 2017 și 2019, termenul menționat la alineatul (1) este 30 iunie. (3) Rapoartele de implementare anuale prezint ă informa ții referitoare la: (a) implementarea programului de cooperare în conformitate cu articolul 50 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013; (b) în cazul în care este oportun, progresele realizate în ceea ce privește pregătirea și implementarea proiectelor majore și a planurilor de ac țiune comune. (4) Rapoartele de implementare anuale prezentate în 2017 și 2019 stabilesc și evalueaz ă informa țiile necesare în conformitate cu articolul 50 alineatul (4) și alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 și informa țiile menționate la alineatul (2) din prezentul articol împreun ă cu urm ătoarele informaț ii: (a) progresele realizate în ceea ce prive ște implementarea planului de evaluare și transpunerii în practic ă a consta tărilor evalu ărilor; (b) rezultatele m ăsurilor de informare și de publicitate desfășurate în cadrul strategiei de comunicare; (c) implicarea partenerilor în implementarea, monitorizarea și evaluarea programului de cooperare. Rapoartele anuale de implementare prezentate în 2017 și 2019 pot, cu respectarea con ținutului și obiectivelor fiec ărui program de cooperare, stabili informaț ii și evalua urm ătoarele: (a) progresele înregistrate în implementarea abordă rii integrate a dezvoltării teritoriale, inclusiv a dezvolt ării urbane durabile și a dezvolt ării locale plasate sub responsabilitatea comu nității în cadrul programului de cooperare;RO L 347/272 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 406 Articolul 20 Eligibilitatea opera țiunilor din cadrul programelor de cooperare în func ție de localizare (1) Opera țiunile din cadrul programelor de cooperare, sub rezerva derog ărilor men ționate la alineatele (2) și (3), sunt situate în partea din zona vizat ă de program care cuprinde teritoriul Uniunii („partea din Uniune a zonei vizate de program”). (2) Autoritatea de management poate accepta ca totalitatea sau o parte a unei opera țiuni să fie implementată în afara p ărții din Uniune a zonei vizate de program, cu condi ția ca toate condiț iile de mai jos s ă fie îndeplinite: (a) operațiunea este în beneficiul zonei vizate de program; (b) suma total ă alocată în cadrul programului de cooperare operațiunilor situate în afara p ărții din Uniune a zonei vizate de program nu dep ășeș te 20 % din sprijinul din partea FEDR la nivel de program sau 30 % în cazul programelor de cooperare pentru care partea din Uniune a zonei vizate de program const ă în regiunile ultraperiferice; (c) obliga țiile autorit ăților de management și de audit în ceea ce privește gestionarea, controlul și auditul privind opera țiunea sunt îndeplinite de c ătre autorit ățile programului de cooperare sau acestea încheie acorduri cu autorit ățile din statul membru sau țara terță sau teritoriul în care operațiunea este implementat ă. (3) Pentru opera țiunile care vizeaz ă asistența tehnică sau acti vitățile promo ționale și consolidarea capacit ăților, cheltuielile pot fi efectuate în afara p ărții din Uniune a zonei vizate de program în cazul în care condi țiile menționate la alineatul (2) literele (a) și (c) sunt îndeplinite. CAPITOLUL VI Gestionare, control și desemnare Articolul 21 Desemnarea autorit ăților (1) Statele membre care particip ă la un program de cooperare desemneaz ă, în sensul articolului 123 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, o autoritate de mana gement unic ă; în sensul articolului 123 alineatul (2) din regu lamentul respectiv, o autoritate de certificare unic ă; și, în sensul articolului 123 alineatul (4) din regulamentul respectiv, o auto ritate de audit unic ă. Autoritatea de management și autoritatea de audit sunt situate în acela și stat membru. Statele membre care particip ă la un program de cooperare pot desemna autoritatea de management ca fiind responsabil ă și să exercite func țiile autorit ății de certificare. O astfel de desemnare nu aduce atingere repartiz ării pasivelor între statele membre participante în ceea ce prive ște aplicarea corec țiilor financiare, astfel cum se prevede în programul de cooperare. (2) Autoritatea de certificare prime ște plățile efectuate de Comisie și efectueaz ă, de regul ă, plăți către beneficiarul prin cipal, în conformitate cu articolul 132 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. (3) Procedura pentru desemnarea autorit ății de management și, după caz, a autorit ății de certificare, prev ăzută la articolul 124 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, este pusă în aplicare de statul membru în care este situat ă autoritatea. Articolul 22 Gruparea european ă de cooperare teritorial ă Statele membre care particip ă la un program de cooperare pot apela la o GECT pentru a o îns ărcina cu gestionarea programului de cooperare respectiv sau a unei p ărți a acestuia, mai ales conferindu-i responsabilit ățile unei autorit ăți de management. Articolul 23 Funcțiile autorit ății de management (1) Fără a aduce atingere alineatului (4) de la prezentul articol, autoritatea de management a unui program de cooperare îndepline ște funcțiile stabilite la articolul 125 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. (2) Autoritatea de management, dup ă consultarea cu statele membre și toate țările terțe care particip ă la un program de cooperare, înființ ează un secretariat comun. Secretariatul comun ofer ă asistență autorității de management și comitetului de monitorizare la îndeplinirea func țiilor respective ale acestora. Secretariatul comun furnizeaz ă, de asemenea, informații pentru potenț ialii beneficiari cu privire la oportuni tățile de finan țare din cadrul programelor de cooperare și asistă beneficiarii la implementarea opera țiunilor. (3) În cazul în care autoritatea de management este o GECT, verificările în temeiul articolului 125 alineatul (4) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 se efectueaz ă de către auto ritatea de management sau sub supravegherea acesteia cel pu țin pentru acele state membre și țări terțe sau teritorii din care există membri care particip ă în GECT. (4) În cazul în care autoritatea de management nu efectueaz ă verificări în temeiul articolului 125 alineatul (4) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 în întreaga zon ă vizată de program, sau în cazul în care verific ările nu sunt efectuate de autoritatea de management sau sub supravegherea acesteia pentru acele state membre și țări terțe sau teritorii din care există membri care particip ă în GECT în conformitate cu alineatul (3), fiecare stat membru sau, în cazul în care a acceptat invita ția de a participa la programul de cooperare, fiecare țară terță sau teritoriu desemneaz ă organismul sau persoana responsabil ă pentru efectuarea unor astfel de verific ări în raport cu beneficiarii pe teritoriul s ău („controlor(i)”).RO L 347/274 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 407 REGULAMENTUL PRIVIND CTE Controlorii prev ăzuți la primul paragraf pot fi acelea și organisme responsabile pentru efectuarea acestor verific ări pentru programele opera ționale în cadrul obiectivului privind investițiile pentru cre ștere economic ă și locuri de munc ă sau, în cazul țărilor terțe, pentru efectuarea verific ărilor comparabile în cadrul instrumentelor de politic ă externă ale Uniunii. Autoritatea de management se asigur ă că cheltuielile fiec ărui beneficiar care particip ă la o opera țiune au fost verificate de către un controlor desemnat. Fiecare stat membru se asigur ă că cheltuielile unui beneficiar pot fi verificate în termen de trei luni de la transmiterea docu mentelor de c ătre beneficiarul respectiv. Fiecare stat membru sau, în cazul în care a acceptat invita ția de a participa la programul de cooperare, fiecare țară terță răspunde de verific ările efectuate pe teritoriul s ău. (5) În cazul în care verificarea furniz ării de produse sau a prestării de servicii care fac obiectul cofinan țării nu poate avea loc decât pentru întreaga opera țiune, aceast ă verificare se realizează de autoritatea de management sau de controlorul din statul membru în care are este situat beneficiarul principal. Articolul 24 Funcțiile autorit ății de certificare Autoritatea de certificare a unui program de cooperare înde plinește funcțiile prevăzute la articolul 126 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. Articolul 25 Funcțiile autorit ății de audit (1) Statele membre și țările terțe care particip ă la un program de cooperare pot autoriza autoritatea de audit s ă exercite în mod direct func țiile prevăzute la articolul 127 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 pe întreg teritoriul vizat de un program de cooperare. Acestea precizeaz ă momentul în care autoritatea de audit trebuie s ă fie înso țită de un auditor al unui stat membru sau al unei țări terțe. (2) În cazul în care autoritatea de audit nu de ține autoriza ția menționată la alineatul (1), aceasta trebuie s ă fie asistat ă de un grup de auditori compus dintr-un reprezentant din fiecare stat membru sau țară terță care particip ă la programul de cooperare și care exercit ă funcțiile prevăzute la articolul 127 din Regula mentul (UE) nr. 1303/2013. Fiecare stat membru sau, în cazul în care a acceptat invita ția de a participa la un program de cooperare, fiecare țară terță răspunde de auditurile efectuate pe teritoriul s ău. Fiecare reprezentant din fiecare stat membru sau țară terță care participă la programul de cooperare este responsabil pentru furnizarea de elemente concrete legate de cheltuielile de pe teritoriul s ău, care sunt solicitate de autoritatea de audit pentru a efectua evaluarea. Grupul de auditori este constituit într-un termen de cel mult trei luni după decizia de aprobare a programului de cooperare. Acesta își elaboreaz ă propriul regulament de procedur ă și este prezidat de autoritatea de audit pentru programul de cooperare. (3) Auditorii sunt independen ți din punct de vedere funcțional de controlorii care efectueaz ă verificări în temeiul articolului 23. CAPITOLUL VII Participarea țărilor ter țe la programe de cooperare transnațională și interregional ă Articolul 26 Condiții de implementare pentru participarea țărilor terțe Condițiile aplicabile de implementare a programului care regle mentează gestionarea financiar ă, precum și programarea, moni torizarea, evaluarea și controlul particip ării țărilor terțe printr-o contribuție a resurselor IPA II sau IEV la programele de cooperare transna țională și interregional ă se stabilesc în programul de cooperare relevant și, de asemenea, dup ă caz, în acordul de finan țare dintre Comisie, guvernele țărilor terțe vizate și statul membru care g ăzduiește autoritatea de management a programului de cooperare relevant. Condi țiile de implementare a programului trebuie s ă fie în concordan ță cu normele politicii de coeziune a Uniunii. CAPITOLUL VIII Gestiunea financiară Articolul 27 Angajamente bugetare, pl ăți și recuper ări (1) Sprijinul din partea FEDR pentru programele de cooperare se pl ătește într-un cont unic care nu are niciun subcont na țional. (2) Autoritatea de management se asigur ă că orice sum ă plătită în urma unei nereguli se recupereaz ă de la beneficiarul principal sau de la beneficiarul unic. Beneficiarii ramburseaz ă beneficiarului principal orice sume plă tite în mod nejustificat. (3) În cazul în care beneficiarul principal nu reu șește să obțină rambursarea de la al ți beneficiari sau în cazul în care autoritatea de management nu reu șește să obțină rambursarea de la beneficiarul principal sau de la beneficiarul unic, statul membru sau țara terță pe al cărui teritoriu este situat benefi ciarul în cauz ă sau în care este înregistrat ă o GECT, dup ă caz, ramburseaz ă autorității de management orice sume plă tite în mod nejustificat beneficiarului respectiv. Autoritatea de mana gement este responsabil ă pentru rambursarea sumelor în cauz ă bugetului general al Uniunii, în conformitate cu repartizarea pasivelor între statele membre participante, astfel cum se prevede în programul de cooperare.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/275 Articolul 20 Eligibilitatea opera țiunilor din cadrul programelor de cooperare în func ție de localizare (1) Opera țiunile din cadrul programelor de cooperare, sub rezerva derog ărilor men ționate la alineatele (2) și (3), sunt situate în partea din zona vizat ă de program care cuprinde teritoriul Uniunii („partea din Uniune a zonei vizate de program”). (2) Autoritatea de management poate accepta ca totalitatea sau o parte a unei opera țiuni să fie implementată în afara p ărții din Uniune a zonei vizate de program, cu condi ția ca toate condiț iile de mai jos s ă fie îndeplinite: (a) operațiunea este în beneficiul zonei vizate de program; (b) suma total ă alocată în cadrul programului de cooperare operațiunilor situate în afara p ărții din Uniune a zonei vizate de program nu dep ășeș te 20 % din sprijinul din partea FEDR la nivel de program sau 30 % în cazul programelor de cooperare pentru care partea din Uniune a zonei vizate de program const ă în regiunile ultraperiferice; (c) obliga țiile autorit ăților de management și de audit în ceea ce privește gestionarea, controlul și auditul privind opera țiunea sunt îndeplinite de c ătre autorit ățile programului de cooperare sau acestea încheie acorduri cu autorit ățile din statul membru sau țara terță sau teritoriul în care operațiunea este implementat ă. (3) Pentru opera țiunile care vizeaz ă asistența tehnică sau acti vitățile promo ționale și consolidarea capacit ăților, cheltuielile pot fi efectuate în afara p ărții din Uniune a zonei vizate de program în cazul în care condi țiile menționate la alineatul (2) literele (a) și (c) sunt îndeplinite. CAPITOLUL VI Gestionare, control și desemnare Articolul 21 Desemnarea autorit ăților (1) Statele membre care particip ă la un program de cooperare desemneaz ă, în sensul articolului 123 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, o autoritate de mana gement unic ă; în sensul articolului 123 alineatul (2) din regu lamentul respectiv, o autoritate de certificare unic ă; și, în sensul articolului 123 alineatul (4) din regulamentul respectiv, o auto ritate de audit unic ă. Autoritatea de management și autoritatea de audit sunt situate în acela și stat membru. Statele membre care particip ă la un program de cooperare pot desemna autoritatea de management ca fiind responsabil ă și să exercite func țiile autorit ății de certificare. O astfel de desemnare nu aduce atingere repartiz ării pasivelor între statele membre participante în ceea ce prive ște aplicarea corec țiilor financiare, astfel cum se prevede în programul de cooperare. (2) Autoritatea de certificare prime ște plățile efectuate de Comisie și efectueaz ă, de regul ă, plăți către beneficiarul prin cipal, în conformitate cu articolul 132 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. (3) Procedura pentru desemnarea autorit ății de management și, după caz, a autorit ății de certificare, prev ăzută la articolul 124 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, este pusă în aplicare de statul membru în care este situat ă autoritatea. Articolul 22 Gruparea european ă de cooperare teritorial ă Statele membre care particip ă la un program de cooperare pot apela la o GECT pentru a o îns ărcina cu gestionarea programului de cooperare respectiv sau a unei p ărți a acestuia, mai ales conferindu-i responsabilit ățile unei autorit ăți de management. Articolul 23 Funcțiile autorit ății de management (1) Fără a aduce atingere alineatului (4) de la prezentul articol, autoritatea de management a unui program de cooperare îndepline ște funcțiile stabilite la articolul 125 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. (2) Autoritatea de management, dup ă consultarea cu statele membre și toate țările terțe care particip ă la un program de cooperare, înființ ează un secretariat comun. Secretariatul comun ofer ă asistență autorității de management și comitetului de monitorizare la îndeplinirea func țiilor respective ale acestora. Secretariatul comun furnizeaz ă, de asemenea, informații pentru potenț ialii beneficiari cu privire la oportuni tățile de finan țare din cadrul programelor de cooperare și asistă beneficiarii la implementarea opera țiunilor. (3) În cazul în care autoritatea de management este o GECT, verificările în temeiul articolului 125 alineatul (4) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 se efectueaz ă de către auto ritatea de management sau sub supravegherea acesteia cel pu țin pentru acele state membre și țări terțe sau teritorii din care există membri care particip ă în GECT. (4) În cazul în care autoritatea de management nu efectueaz ă verificări în temeiul articolului 125 alineatul (4) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 în întreaga zon ă vizată de program, sau în cazul în care verific ările nu sunt efectuate de autoritatea de management sau sub supravegherea acesteia pentru acele state membre și țări terțe sau teritorii din care există membri care particip ă în GECT în conformitate cu alineatul (3), fiecare stat membru sau, în cazul în care a acceptat invita ția de a participa la programul de cooperare, fiecare țară terță sau teritoriu desemneaz ă organismul sau persoana responsabil ă pentru efectuarea unor astfel de verific ări în raport cu beneficiarii pe teritoriul s ău („controlor(i)”).RO L 347/274 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 408 Articolul 28 Utilizarea monedei euro Prin derogare de la articolul 133 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, cheltuielile efectuate într-o altă moned ă decât euro sunt convertite în euro de c ătre beneficiari pe baza ratei de schimb contabile lunare a Comisiei din luna în care cheltuielile respective: (a) fie au fost efectuate; (b) fie au fost depuse spre verificare la autoritatea de mana gement sau la controlor, în conformitate cu articolul 23 din prezentul regulament; (c) fie au fost raportate beneficiarului principal. Metoda aleas ă se stabile ște în programul de cooperare și se aplică tuturor beneficiarilor. Conversia este verificat ă de autoritatea de management sau de controlorul din statul membru sau țara terță în care este situat beneficiarul. CAPITOLUL IX Dispoziții finale Articolul 29 Exercitarea deleg ării (1) Se confer ă Comisiei competen ța de a adopta acte delegate, cu respectarea condi țiilor stabilite în prezentul articol. (2) Competen ța de a adopta acte delegate men ționată la articolul la articolul 16 alineatul (4) și articolul 18 alineatul (1) se confer ă Comisiei de la 21 decembrie 2013 până la 31 decembrie 2020. (3) Delegarea de competen țe menționată la articolul 16 alineatul (4) și la articolul 18 alineatul (1) poate fi revocat ă oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune cap ăt delegării de competen țe specificat ă în decizia respectiv ă. Decizia produce efecte din ziua care urmeaz ă datei public ării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dat ă ulterioar ă menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare. (4) De îndat ă ce adopt ă un act delegat, Comisia îl notific ă simultan Parlamentului European și Consiliului. (5) Un act delegat adoptat în temeiul articolului 16 alineatul (4) sau al articolului 18 alineatul (1) intr ă în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiec țiuni în termen de dou ă luni de la notificarea acestuia c ătre Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expir ării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia c ă nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelunge ște cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului. Articolul 30 Dispoziții tranzitorii (1) Prezentul regulament nu poate determina continuarea sau modificarea, inclusiv anularea total ă sau par țială, a asisten ței aprobate de Comisie în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1080/2006 sau al unei alte legisla ții aplicabile acestei asistențe la 31 decembrie 2013. Regulamentul respectiv sau orice altă legislație aplicabil ă continuă s ă se aplice în consecin ță și după 31 decembrie 2013 asisten ței sau opera țiunilor în cauz ă până la finalizarea lor. În în țelesul prezentului alineat, termenul asistență acoperă programele opera ționale și proiectele majore. (2) Cererile de asisten ță prezentate sau aprobate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1080/2006 înainte de 1 ianuarie 2014 rămân valabile. Articolul 31 Reexaminare Parlamentul European și Consiliul reexamineaz ă prezentul regu lament pân ă la data de 31 decembrie 2020, în conformitate cu articolul 178 din TFUE. Articolul 32 Intrarea în vigoare Prezentul regulament intr ă în vigoare în ziua urmă toare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene . Articolele 4, 27 și 28 se aplic ă de la 1 ianuarie 2014. Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre. Adoptată la Bruxelles, 17 decembrie 2013. Pentru Parlamentul European Președintele M. SCHULZ Pentru Consiliu Președintele R. ŠADŽIUSRO L 347/276 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 409 REGULAMENTUL PRIVIND CTE ANEXĂ INDICATORI DE REALIZARE COMUNI PENTRU OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIAL Ă EUROPEAN Ă UNITATE DENUMIRE Investiție productiv ă întreprinderi Num ărul de întreprinderi care beneficiaz ă de sprijin întreprinderi Num ărul de întreprinderi care beneficiaz ă de granturi întreprinderi Num ărul de întreprinderi care beneficiaz ă de sprijin financiar, altul decât granturile întreprinderi Num ărul de întreprinderi care beneficiaz ă de sprijin nefi nanciar întreprinderi Num ărul de noi întreprinderi care beneficiaz ă de sprijin întreprinderi Num ărul de întreprinderi care particip ă la proiecte de cercetare transfrontaliere, transna ționale sau interregionale organizații Num ărul de institu ții de cercetare care particip ă la proiecte de cercetare transfrontaliere, transna ționale sau interregionale EUR Investi ții private combinate cu sprijinul public pentru între prinderi (granturi) EUR Investi ții private combinate cu sprijinul public pentru între prinderi (altele decât granturile) echivalent norm ă întreagă Creșterea ocup ării forței de munc ă în întreprinderile sprijinite Turismul sustenabil vizite/an Cre șterea num ărului preconizat de vizite la obiectivele de patrimoniu cultural și natural ș i la atracțiile care beneficiaz ă de sprijin Infrastructuri TIC gospod ării Noi gospod ării care au acces la band ă largă de cel pu țin 30 Mbps Transport Cale ferat ă kilometri Lungimea total ă a noii linii de cale ferat ă din care: TEN-T kilometri Lungimea total ă a liniilor de cale ferat ă renovate sau moder nizate din care: TEN-T Drumuri kilometri Lungimea total ă a drumurilor nou construite din care: TEN-T kilometri Lungimea total ă a drumurilor renovate sau modernizate din care: TEN-T Transport urban kilometri Lungimea total ă a liniilor de tramvai și de metrou noi sau îmbunătățite Căi de naviga ție interioar ă kilometri Lungimea total ă a căilor navigabile interioare îmbun ătățite sau noi Mediu Deșeuri solide tone/an Capacitate suplimentar ă de reciclare a de șeurilorRO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/277 Articolul 28 Utilizarea monedei euro Prin derogare de la articolul 133 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, cheltuielile efectuate într-o altă moned ă decât euro sunt convertite în euro de c ătre beneficiari pe baza ratei de schimb contabile lunare a Comisiei din luna în care cheltuielile respective: (a) fie au fost efectuate; (b) fie au fost depuse spre verificare la autoritatea de mana gement sau la controlor, în conformitate cu articolul 23 din prezentul regulament; (c) fie au fost raportate beneficiarului principal. Metoda aleas ă se stabile ște în programul de cooperare și se aplică tuturor beneficiarilor. Conversia este verificat ă de autoritatea de management sau de controlorul din statul membru sau țara terță în care este situat beneficiarul. CAPITOLUL IX Dispoziții finale Articolul 29 Exercitarea deleg ării (1) Se confer ă Comisiei competen ța de a adopta acte delegate, cu respectarea condi țiilor stabilite în prezentul articol. (2) Competen ța de a adopta acte delegate men ționată la articolul la articolul 16 alineatul (4) și articolul 18 alineatul (1) se confer ă Comisiei de la 21 decembrie 2013 până la 31 decembrie 2020. (3) Delegarea de competen țe menționată la articolul 16 alineatul (4) și la articolul 18 alineatul (1) poate fi revocat ă oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune cap ăt delegării de competen țe specificat ă în decizia respectiv ă. Decizia produce efecte din ziua care urmeaz ă datei public ării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dat ă ulterioar ă menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare. (4) De îndat ă ce adopt ă un act delegat, Comisia îl notific ă simultan Parlamentului European și Consiliului. (5) Un act delegat adoptat în temeiul articolului 16 alineatul (4) sau al articolului 18 alineatul (1) intr ă în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiec țiuni în termen de dou ă luni de la notificarea acestuia c ătre Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expir ării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia c ă nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelunge ște cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului. Articolul 30 Dispoziții tranzitorii (1) Prezentul regulament nu poate determina continuarea sau modificarea, inclusiv anularea total ă sau par țială, a asisten ței aprobate de Comisie în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1080/2006 sau al unei alte legisla ții aplicabile acestei asistențe la 31 decembrie 2013. Regulamentul respectiv sau orice altă legislație aplicabil ă continuă s ă se aplice în consecin ță și după 31 decembrie 2013 asisten ței sau opera țiunilor în cauz ă până la finalizarea lor. În în țelesul prezentului alineat, termenul asistență acoperă programele opera ționale și proiectele majore. (2) Cererile de asisten ță prezentate sau aprobate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1080/2006 înainte de 1 ianuarie 2014 rămân valabile. Articolul 31 Reexaminare Parlamentul European și Consiliul reexamineaz ă prezentul regu lament pân ă la data de 31 decembrie 2020, în conformitate cu articolul 178 din TFUE. Articolul 32 Intrarea în vigoare Prezentul regulament intr ă în vigoare în ziua urmă toare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene . Articolele 4, 27 și 28 se aplic ă de la 1 ianuarie 2014. Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre. Adoptată la Bruxelles, 17 decembrie 2013. Pentru Parlamentul European Președintele M. SCHULZ Pentru Consiliu Președintele R. ŠADŽIUSRO L 347/276 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 410 UNITATE DENUMIRE Alimentare cu ap ă persoane Popula ție suplimentar ă care beneficiaz ă de o mai bun ă alimentare cu ap ă Epurarea apelor uzate echivalent popula ție Popula ție suplimentar ă care beneficiaz ă de o mai bun ă tratare a apelor uzate Prevenirea și gestionarea riscurilor persoane Popula ție care beneficiaz ă de măsurile de protec ție împotriva inundațiilor persoane Popula ție care beneficiaz ă de protec ție împotriva incendiilor forestiere Reabilitarea solului hectare Suprafa ța totală de teren reabilitat Natură și biodiversitate hectare Suprafa ța habitatelor sprijinite în vederea ob ținerii unui stadiu de conservare mai bun Cercetare și inovare echivalent norm ă întreagă Număr de noi cercet ători în cadrul entit ăților cărora li s-a acordat sprijin echivalent norm ă întreagă Numărul de cercet ători care lucreaz ă într-un mediu cu infras tructuri de cercetare îmbun ătățite întreprinderi Num ărul de întreprinderi care coopereaz ă cu institu ții de cercetare EUR Investi ții private combinate cu sprijinul public pentru proiecte de inovare sau de C&D întreprinderi Num ărul de întreprinderi că rora li s-a acordat sprijin în vederea introducerii de produse noi în oferta pie ței (produse noi pentru pia ță) întreprinderi Num ărul de întreprinderi că rora li s-a acordat sprijin în vederea introducerii de produse noi în oferta proprie (produse noi pentru întreprindere) Energie și schimb ări climatice Energie din surse regene rabile MW Capacitatea suplimentar ă de produc ție de energie regenerabil ă Eficiență energetic ă gospod ării Num ărul de gospod ării cu clasificare mai bun ă a consumului de energie kWh/an Sc ăderea consumului anual primar de energie al cl ădirilor publice utilizatori Num ărul de utilizatori de energie suplimentari conecta ți la rețele inteligente Reducerea gazelor cu efect de seră echivalent tone de CO2 Scăderea anual ă estimată a gazelor cu efect de seră Infrastructuri sociale Îngrijirea copiilor și educația persoane Capacitatea infrastructurilor de îngrijire a copiilor sau de educație care beneficiaz ă de sprijin Sănătate persoane Popula ția acoperit ă de servicii de să nătate îmbun ătățite Indicatori specifici pentru dezvoltarea urban ă persoane Popula ția care tr ăiește în zonele cu strategii de dezvoltare urbană integrate metri pătrați Spa ții deschise create sau reabilitate în zonele urbaneRO L 347/278 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 411 REGULAMENTUL PRIVIND CTE UNITATE DENUMIRE metri pătrați Cl ădiri publice sau comerciale construite sau renovate în zonele urbane unități de locuit Locuin țe reabilitate în zonele urbane Piața forței de munc ă și formare ( 1 ) persoane Num ărul de participan ți la inițiative de mobilitate transfronta lieră persoane Num ărul de participan ți la inițiative comune locale în domeniul ocup ării forței de munc ă și la formarea profesional ă comună persoane Num ărul de participan ți la proiecte de promovare a egalit ății de gen, a egalit ății de șanse și a incluziunii sociale dincolo de frontiere persoane Num ărul de participan ți la programe comune de educa ție și formare pentru sprijinirea încadr ării în munc ă a tinerilor, la oportunități educaționale și la învățământ superior și profe sional dincolo de frontiere ( 1 ) Acolo unde este cazul, informa țiile privind participan ții vor fi defalcate în funcț ie de statutul acestora pe pia ța forței de munc ă, indicând dacă aceștia sunt „salaria ți”, „șomeri”, „șomeri pe termen lung”, „inactivi” sau „inactivi ș i care nu urmează un program de educa ție sau formare profesional ă”.RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/279 UNITATE DENUMIRE Alimentare cu ap ă persoane Popula ție suplimentar ă care beneficiaz ă de o mai bun ă alimentare cu ap ă Epurarea apelor uzate echivalent popula ție Popula ție suplimentar ă care beneficiaz ă de o mai bun ă tratare a apelor uzate Prevenirea și gestionarea riscurilor persoane Popula ție care beneficiaz ă de măsurile de protec ție împotriva inundațiilor persoane Popula ție care beneficiaz ă de protec ție împotriva incendiilor forestiere Reabilitarea solului hectare Suprafa ța totală de teren reabilitat Natură și biodiversitate hectare Suprafa ța habitatelor sprijinite în vederea ob ținerii unui stadiu de conservare mai bun Cercetare și inovare echivalent norm ă întreagă Număr de noi cercet ători în cadrul entit ăților cărora li s-a acordat sprijin echivalent norm ă întreagă Numărul de cercet ători care lucreaz ă într-un mediu cu infras tructuri de cercetare îmbun ătățite întreprinderi Num ărul de întreprinderi care coopereaz ă cu institu ții de cercetare EUR Investi ții private combinate cu sprijinul public pentru proiecte de inovare sau de C&D întreprinderi Num ărul de întreprinderi că rora li s-a acordat sprijin în vederea introducerii de produse noi în oferta pie ței (produse noi pentru pia ță) întreprinderi Num ărul de întreprinderi că rora li s-a acordat sprijin în vederea introducerii de produse noi în oferta proprie (produse noi pentru întreprindere) Energie și schimb ări climatice Energie din surse regene rabile MW Capacitatea suplimentar ă de produc ție de energie regenerabil ă Eficiență energetic ă gospod ării Num ărul de gospod ării cu clasificare mai bun ă a consumului de energie kWh/an Sc ăderea consumului anual primar de energie al cl ădirilor publice utilizatori Num ărul de utilizatori de energie suplimentari conecta ți la rețele inteligente Reducerea gazelor cu efect de seră echivalent tone de CO2 Scăderea anual ă estimată a gazelor cu efect de seră Infrastructuri sociale Îngrijirea copiilor și educația persoane Capacitatea infrastructurilor de îngrijire a copiilor sau de educație care beneficiaz ă de sprijin Sănătate persoane Popula ția acoperit ă de servicii de să nătate îmbun ătățite Indicatori specifici pentru dezvoltarea urban ă persoane Popula ția care tr ăiește în zonele cu strategii de dezvoltare urbană integrate metri pătrați Spa ții deschise create sau reabilitate în zonele urbaneRO L 347/278 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 412 Declarație comună a Parlamentului European și a Consiliului privind aplicarea articolului 6 din Regulamentul FEDER, a articolului 15 din Regulamentul CTE și a articolului 4 din Regulamentul privind Fondul de coeziune Parlamentul European și Consiliul iau act de asigur ările oferite de Comisie legiuitorului Uniunii cum c ă indicatorii comuni de realizare pentru Regulamentul FEDER, Regulamentul CTE și Regulamentul privind Fondul de coeziune care urmeaz ă să fie inclu și într-o anex ă la fiecare regulament în parte reprezint ă rezultatul unui proces de preg ătire îndelungat în care sunt implica ți experți de evaluare atât din partea Comisiei, cât și din partea statelor membre și, în principiu, se presupune c ă aceștia vor rămâne stabili.RO L 347/280 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 413GLOSAR POLITICA DE COEZIUNE : politica Uniunii care vizează consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale a Uniunii în conformitate cu articolul 174 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (articolul 89 din RDC). REGULAMENTUL DE STABILIRE A UNOR DISPOZIȚII COMUNE (RDC) : Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 definește normele comune aplicabile Fondului european de dezvoltare regională, Fondului social european, Fondului de coeziune, Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime. De asemenea, stabilește dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și abrogă Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului. CADRU STRATEGIC COMUN : document de politică, instituit în conformitate cu anexa I la RDC, care stabilește principii directoare privind procesul de programare și alocarea fondurilor ESI (articolul 10 din RDC). DEZVOLTAREA LOCALĂ PLASATĂ SUB RESPONSABILITATEA COMUNITĂȚII (DLRC) : abordarea dezvoltării lo- cale axată pe anumite zone subregionale; este condusă de grupuri de acțiune locală formate din reprezentanți ai interes-elor socioeconomice locale ale sectoarelor public și privat, este elaborată ținând cont de necesitățile și potențialul local și este realizată prin strategii de dezvoltare locală pe zone integrate și multisectoriale (articolul 32 din RDC). MECANISMUL PENTRU INTERCONECTAREA EUROPEI (MIE) : un program de finanțare multianual instituit pentru a sprijini îmbunătățirea rețelelor de transport, energetice și digitale din Europa. Are un buget total de aproximativ 33 de miliarde de euro care acoperă cele trei sectoare, din care 5,85 miliarde de euro s-au alocat în sectorul energiei în perioada 2014-2020. REGIUNE DE CONVERGENȚĂ : regiuni al căror produs intern brut (PIB) pe cap de locuitor este mai mic de 75 % din PIB-ul mediu al UE-25. RECOMANDĂRI SPECIFICE FIECĂREI ȚĂRI : oferă statelor membre recomandări adaptate cu privire la stimularea creării de locuri de muncă și a creșterii, cu menținerea unui sistem solid de finanțe publice. Comisia publică aceste reco-mandări în fiecare primăvară în cadrul semestrului european, calendarul UE pentru coordonarea politicii economice. ERASMUS+ : are scopul de a stimula dezvoltarea competențelor și capacitatea de inserție profesională, precum și de a moderniza sistemele de educație și formare și activitățile de tineret. Programul are durata de șapte ani și un buget de 14,7 miliarde de euro, în creștere cu 40 % față de nivelurile actuale ale cheltuielilor. UE-15: se referă la statele membre ale Uniunii Europene anterior aderării celor 10 state candidate (Cipru, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia și Slovenia) la 1 mai 2004. UE-25: se referă la statele membre ale Uniunii Europene anterior aderării Bulgariei și României, în 2007. UE-27: se referă la statele membre ale Uniunii Europene anterior aderării Croației în 2013. UE-28: se referă la toate cele 28 de state membre ale Uniunii Europene în prezent, în urma aderării Croației în 2013. STRATEGIA EUROPA 2020 : strategia pe zece ani pentru creștere și locuri de muncă a UE, lansată în 2010 pentru a crea condițiile necesare creșterii inteligente, durabile și favorabile incluziunii. S-au stabilit cinci obiective principale de atins de către UE până la sfârșitul anului 2020; acestea acoperă ocuparea forței de muncă, cercetarea și dezvoltarea, schimbările climatice/energia, educația, incluziunea socială și reducerea sărăciei. FONDUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE REGIONALĂ : instrumentul principal al UE pentru acordarea de asistență pentru dezvoltare țărilor din Africa, Caraibe și Pacific (ACP) și țărilor și teritoriilor de peste mări (TTPM). GRUPAREA EUROPEANĂ DE COOPERARE TERITORIALĂ : instituită în 2006 pentru a facilita și a promova cooperar- ea teritorială, și anume cooperarea transfrontalieră, transnațională și interregională între autoritățile locale.Declarație comună a Parlamentului European și a Consiliului privind aplicarea articolului 6 din Regulamentul FEDER, a articolului 15 din Regulamentul CTE și a articolului 4 din Regulamentul privind Fondul de coeziune Parlamentul European și Consiliul iau act de asigur ările oferite de Comisie legiuitorului Uniunii cum c ă indicatorii comuni de realizare pentru Regulamentul FEDER, Regulamentul CTE și Regulamentul privind Fondul de coeziune care urmeaz ă să fie inclu și într-o anex ă la fiecare regulament în parte reprezint ă rezultatul unui proces de preg ătire îndelungat în care sunt implica ți experți de evaluare atât din partea Comisiei, cât și din partea statelor membre și, în principiu, se presupune c ă aceștia vor rămâne stabili.RO L 347/280 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 414INSTRUMENTUL EUROPEAN DE VECINĂTATE (IEV) : vizează promovarea relațiilor între UE și țările din est și din sud vizate de politica de vecinătate prin raționalizarea asistenței financiare, reducerea duratei de programare și mai buna con- centrare a programelor. SEMESTRUL EUROPEAN : ciclu anual de coordonare a politicii economice. În fiecare an, Comisia analizează în detaliu planurile statelor membre privind reformele bugetare, macroeconomice și structurale și furnizează recomandări pentru următoarele 12-18 luni. FONDURILE STRUCTURALE ȘI DE INVESTIȚII EUROPENE (FONDURILE ESI) : Fondul european de dezvoltare region- ală (FEDR), Fondul social european (FSE), Fondul de coeziune (FC), Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR). Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune (RDC) cuprinde normele aplicabile tuturor celor cinci fonduri ESI (articolul 1 din RDC). În conformitate cu terminologia din RDC, ori de câte ori se face trimitere la „fonduri” sunt vizate doar cele trei fonduri ale politicii de coeziune: FEDR, FSE și Fondul de coeziune. COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ (INTERREG) : unul dintre cele două obiective ale politicii de coeziune, Inter- reg oferă un cadru pentru implementarea acțiunilor comune și schimburile de experiență între actorii de la nivel național, regional și local din diferite state membre. Obiectivul prioritar constă în promovarea dezvoltării economice, sociale și terito-riale armonioase a Uniunii în ansamblul său. CONDIȚIONALITATE EX ANTE : set de cerințe legale, de politică și administrative care constituie condiția prealabilă pen- tru îndeplinirea eficace și eficientă a obiectivelor politicii de coeziune (articolul 19 din RDC). INSTRUMENT FINANCIAR (IF) : instrument de sprijin financiar care poate lua forma unor investiții de capital sau cvasi- capital, împrumuturi, garanții sau alte instrumente de partajare a riscurilor și poate fi, după caz, combinat cu granturi (arti-colul 2 din Regulamentul financiar, Titlul IV din RDC). ORIZONT 2020 : instrument financiar pentru implementarea inițiativei emblematice „O Uniune a inovării”, din cadrul strat- egiei Europa 2020, menită să asigure creșterea competitivității Europei la nivel global. Orizont 2020 este cel mai amplu program de cercetare și inovare al UE până în prezent, cu un buget de aproximativ 80 de miliarde de euro disponibil într-o perioadă de 7 ani (2014-2020). INSTRUMENTUL DE ASISTENȚĂ PENTRU PREADERARE : oferă asistență țărilor angajate în procesul de aderare la UE sporind eficiența și coerența măsurilor de asistență prin instituirea unui cadru unic. INVESTIȚII TERITORIALE INTEGRATE (ITI) : un instrument de implementare integrată a strategiilor teritoriale și care permite statelor membre să recurgă la finanțare provenind de la mai multe axe prioritare ale unuia sau ale mai multor programe operaționale. PRIORITATE DE INVESTIȚII : fiecare dintre obiectivele detaliate stabilite în Regulamentele privind FEDR, FSE și Fondul de coeziune, care nu se exclud reciproc și la care vor contribui aceste fonduri. Sunt corelate expres cu cele 11 obiective tematice prevăzute pentru fondurile ESI (considerentul 7 din Regulamentul privind FEDR). ABORDAREA LEADER : elaborată inițial de Comisie în 1990, această abordare are scopul de a valorifica energia și resursele populației și ale organismelor care ar putea contribui la dezvoltarea rurală prin constituirea de parteneriate la nivel subregional între sectoarele public, privat și civil. LIFE : instrument financiar al UE care sprijină proiectele din domeniul mediului, al conservării naturii și al politicilor climatice. Din 1992, LIFE a cofinanțat aproximativ 4 171 de proiecte, contribuind cu aproximativ 3,4 miliarde de euro la protecția mediului și climei. CONDIȚIONALITATE MACROECONOMICĂ : mecanism de asigurare a consecvenței între politica de coeziune și buna guvernanță economică a Uniunii (semestrul european). Constă în două direcții de acțiune: 1. Comisia poate solicita unui stat membru să își revizuiască acordul de parteneriat și programele relevante pentru a sprijini punerea în aplicare a recoman- 415 dărilor relevante ale Consiliului sau pentru a maximiza impactul fondurilor ESI asupra creșterii și competitivității. 2. Consiliul poate să suspende parțial sau integral angajamentele sau plățile pentru programele unui stat membru în caz de nerespec-tare a regulilor privind procedura de deficit excesiv, procedura de dezechilibru excesiv sau, în cazul statelor membre care beneficiază de asistență financiară, programul de ajustare aferent (articolul 23 din RDC). NUTS : clasificarea NUTS (Nomenclatorul unităților teritoriale de statistică) este un sistem ierarhizat de clasificare a terito- riului economic al UE. La nivelul NUTS 3, unitățile teritoriale se divid în regiuni mici în vederea unor analize specifice. PROGRAM OPERAȚIONAL : documentul care definește strategia unui stat membru sau a unei regiuni cu privire la con- tribuția la strategia Europa 2020 prin intermediul FEDR, al FSE sau al Fondului de coeziune, în conformitate atât cu regu-lamentele, cât și cu acordul de parteneriat al statului membru (articolele 27 și 96 din RDC). Program de cooperare în cazul CTE (articolul 8 din Regulamentul privind CTE). Programele finanțate din FEADR se numesc programe rurale. ACORD DE PARTENERIAT : documentul care definește cadrul aplicabil statului membru în ceea ce privește utilizarea fondurilor ESI. Prevede, în special, lista obiectivelor tematice care vor beneficia de sprijin din partea fondurilor ESI, alocările financiare aferente și legăturile între diferitele programe (articolul 14 din RDC). PLANURI DE DEZVOLTARE RURALĂ (PDR) : politica UE de dezvoltare rurală este implementată prin programe de dezvoltare rurală (PDR) naționale și/sau regionale care se derulează pe o perioadă de șapte ani. FONDURI STRUCTURALE : Fondul european de dezvoltare regională și Fondul social european (articolul 1 din RDC). CONCENTRARE TEMATICĂ : obligația statelor membre de a concentra sprijinul asupra intervențiilor care generează cel mai ridicat nivel de valoare adăugată în ceea ce privește strategia Europa 2020. Un obiectiv principal este concentrarea alocărilor financiare din FEDR și FSE asupra unui set limitat de obiective tematice sau priorități de investiții (articolul 18 din RDC). OBIECTIV TEMATIC : fiecare dintre cele 11 obiective tematice prevăzute la articolul 9 din RDC, prin intermediul cărora programele operaționale contribuie la strategia Uniunii pentru creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Acestea privesc cercetarea și inovarea, TIC, IMM-urile, competitivitatea etc. (articolul 9 din RDC). INIȚIATIVA PRIVIND OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ ÎN RÂNDUL TINERILOR (YEI) : instrument specific prin in- termediul căruia FSE sprijină combaterea șomajului în rândul tinerilor. Vizează toți tinerii cu vârsta sub 25 de ani care nu au un loc de muncă, nu urmează un program de educație sau formare, au reședința în regiunile eligibile, sunt inactivi sau șomeri, inclusiv șomeri de lungă durată, indiferent dacă sunt înregistrați sau nu ca persoane în căutarea unui loc de muncă (articolul 16 din Regulamentul privind FSE). PRIORITATE A UNIUNII : cele șase priorități ale Uniunii sunt definite în articolul 6 din Regulamentul privind FEPAM [Reg- ulamentul (UE) nr. 508/2014]. CADRU DE PERFORMANȚĂ : constă în obiectivele de etapă stabilite pentru fiecare prioritate pentru anul 2018 și în țin- tele stabilite pentru anul 2023. Obiectivele de etapă sunt ținte intermediare, având legătură directă cu îndeplinirea obiec-tivului specific al unei priorități. Obiectivele de etapă stabilite pentru anul 2018 vor include indicatorii financiari, indicatorii de realizare și, după caz, indicatorii de rezultat care au legătură strânsă cu intervențiile din cadrul politicii sprijinite (anexa II la RDC). REZERVĂ DE PERFORMANȚĂ : aproximativ 6 % din resursele alocate fondurilor ESI vor constitui rezerva de performanță stabilită în programele și acordul de parteneriat și alocată priorităților specifice în conformitate cu articolul 22 din RDC. Rezerva de performanță se va aloca doar programelor și priorităților care și-au atins obiectivele de etapă stabilite de cadrul de performanță. 416DATE DE CONTACT DIN ȚARA DUMNEAVOASTRĂ FEDR ȘI FONDUL DE COEZIUNE: http://ec.europa.eu/regional_policy/en/atlas ESF: http://ec.europa.eu/esf/main.jsp?catId=45&langId=en EAFRD: http://enrd.ec.europa.eu/en/country FEPAM: http://ec.europa.eu/fisheries/cfp/eff/apply_for_funding/national_authorities.pdf CUM VĂ PUTEȚI PROCURA PUBLICA ȚIILE UNIUNII EUROPENE? Publicații gratuite: • un singur exemplar: pe site-ul EU Bookshop (https ://bookshop.europa.eu); •mai multe exemplare/postere/hărți: de la reprezentanțele Uniunii Europene (http://ec .europa.eu/represent_ro.htm), de la delegațiile din țările care nu sunt membre ale UE (http://eeas.europa.eu/delegations/index_ro.htm) sau contactând rețeaua Europe Direct (http://europa.eu/europedirec t/index_ro.htm) la numărul 00 800 6 7 8 9 10 11 (gratuit în toată UE) (*). (*) Informațiile primite sunt gratuite, la fel ca și cea mai mare parte a apelurilor telefonice (unii operatori și unele cabine telefonice și hoteluri taxeaz ă totuși aceste apeluri). Publicații contra cost: • pe site-ul EU Bookshop (https ://bookshop.europa.eu). ec.europa.eu/regional_policy cohesiondata.ec.europa.eu @EU_Regional #CohesionPolicy #ESIFunds EUinmyRegion flickr.com/euregional RegioNetwork yammer.com/RegioNetwork ec.europa.eu/commission/2014-2019/cretu_en @CorinaCretuEU KN-04-14-735-RO-N Fondurile structurale și de investiții europene (ESI) alocă peste 450 de miliarde EUR în perioada 2014-2020 pentru a sprijini eforturile statelor membre și ale regiunilor în ceea ce privește strategia Europa 2020, precum și pentru a promova coeziunea economică, socială și teritorială, dezvoltarea durabilă a zonelor rurale și maritime și gestionarea durabilă a resurselor naturale. În comparație cu politica de coeziune pentru perioada 2007-2013, acest nou cadru propune mai multe mecanisme noi pentru a garanta că fondurile ESI își ating obiectivele: o abordare strategică bine fundamentată prin acorduri de parteneriat și programe, concentrare tematică, un cadru de performanță, condiționalități ex ante, consolidarea legăturii cu guvernanța economică a Europei, sporirea oportunităților de utilizare a instrumentelor financiare, sprijin pentru capacitatea instituțională, cote minime pentru contribuția la FSE și o inițiativă privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor concepută în mod specific pentru a combate șomajul în rândul tinerilor. Acest ghid cuprinde textele principalelor regulamente în vigoare (Regulamentul privind dispozițiile comune, Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și cooperarea teritorială europeană) și prezintă câte un comentariu referitor la fiecare dintre acestea. ISBN: 978-92-79-39447-8 doi:10.2776/13444
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Dieacioana@yahoo.com 941 Blueguide Ro Text (ID: 700188)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
