Didactica matematicii în în v µ mân tul [605150]

Didactica matematicii în în v  µ mân tul
primar
1

Cuprins
1 F ormarea conceptului de n um r natural 3
1.1 Elemen te preg titoare p en tru înµelegerea unor concepte matem-
atice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
2 Meto dologia pred rii n umerelor naturale 5
2.1 Predarea n umerelor naturale de la 0 la 10 . . . . . . . . . . . . 5
2.2 Predarea n umerelor naturale de la 0 la 100 . . . . . . . . . . . 7
2.3 Predarea n umerelor naturale mai mari decât 100 . . . . . . . . 8
3 Meto dologia pred rii adun rii n umerelor naturale 9
3.1 A dunarea n umerelor naturale în concen trul 010 . . . . . . . 9
3.2 A dunarea ³i sc derea n umerelor naturale în concen trul 0100 11
3.2.1 A dunarea ³i sc derea n umerelor naturale în concen trul
0100 f r  trecere p este ordin . . . . . . . . . . . . . 11
3.2.2 A dunarea ³i sc derea n umerelor naturale în concen trul
0100 cu trecere p este ordin . . . . . . . . . . . . . . 14
3.3 A dunarea ³i sc derea n umerelor naturale mai mari decât 100 . 17
4 Meto dologia pred rii op eraµiilor de înm ulµire ³i împ rµire 18
4.1 Op eraµia de înm ulµire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
4.2 T abla înm ulµirii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
4.3 Înm ulµirea n umerelor naturale mai mici sau egale cu 1000 . . . 20
4.4 Op eraµia de împ rµire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
4.5 Împ rµirea cu rest . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
4.6 Ordinea efectu rii op eraµiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
5 Meto dologia pred rii fracµiilor 27
5.1 Unitate fracµionar . F racµii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
5.2 Compararea fracµiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
5.3 Op eraµii cu fracµii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
5.4 Aarea unei fracµii din tr-un în treg . . . . . . . . . . . . . . . . 32
6 M surare ³i unit µi de m sur  33
6.1 M rime ³i m surare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
6.2 M surarea lungimilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
6.3 M surarea capacit µii v aselor . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
6.4 M surarea masei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
6.5 M surarea timpului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37
6.6 Monede ³i bancnote . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
2

1 F ormarea conceptului de n um r natural
1.1 Elemen te preg titoare p en tru înµelegerea unor con-
cepte matematice
Pro cesul de formare a reprezen t rilor matematice în în v  µ mân tul primar
trebuie conceput ca o succesiune de activit µi ce solicit :
– observ are;
– in tuire;
– concretizare;
– abstractizare.
Deoarece exist  diferenµe în tre comp etenµele matematice ale copiilor, c hiar
dac  au frecv en tat sau n u gr diniµa, este necesar  o p erioad  preg titoare
p en tru înµelegerea conceptelor matematice ce urmeaz  a  in tro duse p e par-
cursul în v  µ mân tului primar.
Proiectat , în sp ecial ca timp ³i conµin uturi, în urma unei ev alu ri pre-
dictiv e ³i utilizând activit µi diferenµiate sau c hiar individualizate, aceast 
p erioad  trebuie s  reprezin te o mo dalitate de egalizare a ³anselor, s  asig-
ure tuturor copiilor o baz  com un  de p ornire.
Înµelegerea unor concepte matematice, începând cu conceptul de n um r
natural, de c tre elevul din în v  µ mân tul primar, este condiµionat  de cuno³ti-
inµe legate de:
1. Orien tare spaµial  ³i lo caliz ri în spaµiu. Începând cu activ-
it µi de observ are a obiectelor din clas  ³i con tin uând cu exerciµii-jo c, elevii
trebuie:
– s  recunoasc  ³i s  n umeasc  p oziµia un ui obiect faµ  de alt obiect
(stânga-dreapta, sus-jos, faµ -spate, in terior-exterior, etc.);
– s  p oziµioneze div erse obiecte în p oziµii relativ e indicate (stânga-dreapta,
deasupra-sub, faµ -spate, in terior-exterior, etc.);
– s  ap ecieze distanµa din tre obiecte sau de la un rep er la an umite obiecte
(aproap e-departe, mai aproap e, cel mai îndep rtat, etc.).
2. Grupare de obiecte si formare de m ultimi dupa criterii date
sau iden ticate . Prin activit µi concrete, elevii v or  dirijaµi spre formarea
unor m ulµimi de obiecte a v ând una sau mai m ulte propriet µi caracteris-
tice date (încercuie³te grupa orilor, încercuie³te ceea ce se p oate mânca,
etc.). Sesizare apartenenµei sau neapartenenµei un ui elemen t la o m ulµime
dat  conduce la recunoa³terea propriet µii caracteristice a m ulµimii date.
Descop erirea regulii de formare a unor mo dele rep etitiv e reprezen tate prin
obiecte, desene sau n umere ³i con tin uarea construcµiei este un exemplu de
activitate de în v  µare p oate mai dicil  dar absolut necesar .
3

3. Sortarea si clasicarea obiectelor sau a m ultimilor dupa cri-
terii v ariate . Se recomand  activit µi de sortare ³i clasicare a unor obiecte
date dup  criterii date sau iden ticate prin observ are, selectarea unor guri
geometrice desenate dup  criterii date ³i decuparea lor precum ³i precizarea
criteriilor utilizate (am ales obiectele de aceia³i culoare, am ales cercurile,
etc.). F r  a utiliza terminologia sp ecic , trebuie cultiv at  capacitatea
elevilor de v ârst  ³colar  mic  de a utiliza prop oziµia logic  ³i op eratorii logici
(iniµial negaµia, conjuncµia, disjuncµia ) prin activit µi concrete de tipul:
– sortarea obiectelor care n u au o an umit  proprietate dat  (n u sun t ro³ii,
n u sun t p trate, etc.);
– sortarea obiectelor care p osed  dou  propriet µi sim ultan (ro³u ³i tri-
unghi, v erde ³i p trat, etc.);
– sortarea obiectelor care au cel puµin o proprietate dat  (ro³u sau v erde,
trunghi sau p trat, etc.).
4. Aprecierea globala, compararea n umarului de elemen te a
doua m ultimi prin pro cedee v ariate, inclusiv punere în coresp on-
den ta. La v ârsta de ³ase-³apte ani copiii sun t capabili s  stabileasc  relaµii
în tre elemen tele a dou  m ulµimi care s  conduc  la compararea can titativ  
a lor ³i exprimarea rezultatului comparaµiei prin sin tagme de tipul: mai
mult , mai puµin , tot atâte a . A cest lucru p ermite ordonarea cresc toare sau
descresc toare a dou  sau mai m ulte m ulµimi. De asemenea, p ermite famil-
iarizare elevilor cu c or esp ondenµa unu la unu (funcµia bijectiv  ) ³i cu clasa
de e chivalenµ  a mulµimilor cu tot atâte a elemente , noµiuni absolut nece-
sare în in tro ducerea conceptului de n um r natural. A ctivit µile de punere în
coresp ondenµ  n u se rezum  la formarea de p erec hi în tre elemen tele a dou 
m ulµimi ci p ot  ³i de construire a unor m ulµimi ec hiv alen te cu o m ulµime
dat .
În jurul v ârstei de ³ase ani apar ³i reprezen t rile despre in v arianµa can-
tit µii. În clasa preg titoare elevul p oate înµelege c  o m ulµime r mâne cu tot
atâte a elemente indiferen t de forma elemen telor, p oziµia lor spaµial , m rimea
elemen telor, culoare ori distanµa din tre ele.
Se recomand  exerciµii de iden ticare a elemen telor unei m ulµimi, când
se ³tie regula de coresp ondenµ  din tre elemen tele resp ectiv ei m ulµimi ³i ele-
men tele altei m ulµimi date, exerciµii de iden ticare a regulii de coresp ondenµ 
din tre grupuri de obiecte, desene sau n umere ordonate.
4

2 Meto dologia pred rii n umerelor naturale
2.1 Predarea n umerelor naturale de la 0 la 10
Primele zece n umere naturale constituie fundamen tul p e care se dezv olt  în-
tregul ediciu al gândirii matematice a copilului ³i de aceea trebuie s  i se
acorde o atenµie deosebit . În practica didactic  a ³colii române³ti in tro duc-
erea n um rului natural se realizeaz  p e baza coresp ondenµei în tre m ulµimi
nite. A ctivit µile de stabilire a coresp ondenµei elemen t cu elemen t a dou 
sau mai m ulte m ulµimi urm resc s  dezv olte la elevi înµelegerea conceptului
de n um r natural ca o clas  de ec hiv alenµ  a m ulµimilor ec hip oten te cu o
m ulµime dat . Num rarea mecanic  sau repro ducerea den umirii un ui n um r
n u înseamn  însu³irea conceptului de n um r natural. Conform literaturii
de sp ecialitate, însu³irea con³tien t  de c tre elevi a n um rului natural pre-
supune:
 înµelegerea asp ectului cardinal al n um rului natural (proprietate co-
m un  a m ulµimilor cu tot atâte a elemente );
 înµelegerea asp ectului ordinal al n um rului natural (lo cul ec rui n um r
în ³irul n umerelor naturale);
 înµelegerea relaµiei de ordine p e m ulµimea n umerelor naturale ³i a ter-
minologiei sp ecice (relaµiile mai mic, mai mar e din tre n umere ce
corespund relaµiilor mai puµin , resp ectiv mai mult din tre m ulµimile ce
reprezin t  n umerele date);
 cunoa³terea cifrelor corespunz toare n umerelor;
 citirea ³i scrierea cifrelor corespunz toare n umerelor.
În formarea conceptului de n umar natural se recomand  parcurgerea ur-
m toarelor etap e (J. Bruner):
 etapa acµional  – acµiuni cu m ulµimi de obiecte concrete;
 etapa iconic  – sc hematizarea acµiunii ³i reprezen tarea grac  a m ulµim-
ilor;
 etapa abstract  – traducerea sim b olic  a acµiunilor.
Astfel, dac  la început predomin  activit µile cu obiecte, p e parcursul
ev oluµiei de la concret la abstract, de la in tuitiv la logic se v or utiliza tot mai
m ult reprezen t rile grace.
Cel mai utilizat mo del meto dologic p en tru in tro ducerea n um rului natu-
ral, s  lu m spre exemplu n um rul 7, parcurge urm toarele etap e:
5

 se construie³te o m ulµime cu tot atâte a elemen te cât este ultim ul n um r
cunoscut, în cazul nostru 6;
 se construie³te o alt  m ulµime cu tot atâte a elemen te ³i se v eric  prin
punere în coresp ondenµ  ³i prin n um rare;
 se adaug  în a doua m ulµime înc  un elemen t;
 se pune m ulµimea obµin ut  în coresp ondenµ  unu la unu cu m ulµimea
iniµial  ³i se constat  c  noua m ulµime are cu un elemen t mai m ult
decât prima m ulµime;
 se arm  de c tre profesor c  noua m ulµime are ³apte elemen te;
 se construiesc alte m ulµimi cu tot atâte a elemen te ca m ulµimea cu ³apte
elemen te, formate din alte obiecte p en tru a ar ta indep endenµa noµiunii
de alegerea reprezen tanµilor;
 se prezin t  cifra (sim b olul grac) corespunz toare n um rului nou in-
tro dus;
 se recunoa³te cifra în div erse con texte;
 se stabile³te relaµia de ordine din tre noul n um r ³i n umerele predate
an terior;
 se compune noul n um r din preceden tul ³i înc  o unitate precum ³i din
n umere diferite;
 se descompune noul n um r în diferite forme.
Sugestii meto dologice:
 V or  concepute ³i situaµii de în v  µare ce exerseaz  deprinderi de aso ciere
a n um rului la can titate, de aso cire a can tit µii la n um r ³i de estimare
a n um rului de elemen te ale unei m ulµimi date.
 Literatura de sp ecialitate recomand  ca în predarea-în v  µarea n um ru-
lui natural s  e evitat  utilizarea termen ului adunar e sau a sim b olului
"+" p en tru a desemna m ulµimea cu un elemen t în plus sau în cazul de-
scompunerii un ui n um r natural. În construcµia axiomatic  a m ulµimii
n umerelor naturale op eraµiile cu n umere naturale se in tro duc, eviden t,
dup  denirea n umerelor naturale deci n u putem deni n um rul natu-
ral cu a jutorul unei op eraµii.
6

2.2 Predarea n umerelor naturale de la 0 la 100
T recerea de la concen trul 0-10 la n umere mai mari decât 10 ³i mai mici
decât 100 reprezin t  prim ul pas spre înµelegerea caracteristicilor sistem ului
de n umeraµie:
 zecimal – zece unit µi de un an umit ordin formeaz  o unitate de ordin
imediat urm tor;
 p oziµional – o cifr  p oate reprezen ta diferite v alori, în funcµie de p oziµia
p e care o o cup  în scrierea un ui n um r.
Esenµial din punct de v edere meto dic în tratarea acestei teme este partiµia
unei m ulµimi în subm ulµimi de câte 10 elemen te ³i înµelegerea de c tre elevi
a unei zeci ca unitate de ordin sup erior.
Demersul meto dic p en tru in tro ducerea n um rului 11 este urm torul:
 se formeaz  o m ulµime cu zece elemen te;
 se formeaz  o m ulµime cu un elemen t;
 se reunesc cele dou  m ulµimi ³i se obµine o m ulµime cu 10 elemen te ³i
înc  1 elemen t;
 se arm  de c tre profesor c  aceast  m ulµime are unsprezece elemen te
iar sim b olul n um rului unsprezece este 11, adic  dou  cifre de 1, prima
reprezen tând n um rul zecilor iar a doua n um rul unit µilor.
Asem n tor se in tro duc n umerele 12, 13, . . . , 19, considerând o m ulµime
cu 10 elemen te ³i câte o m ulµime cu 2, 3, . . . , 9 elemen te. În ne, utilizând
reuniunea a dou  m ulµimi cu câte 10 elemen te se in tro duce n um rul 20.
A ctivit µile de reunire a m ulµimilor formate din tr-un n um r de subm ulµimi
disjuncte de câte 10 elemen te cu o m ulµime format  din tr-un n um r mai
mic decât 10 elemen te ne conduce la construcµia n umerelor naturalemai mici
decât 100. Spre exemplu, considerând o m ulµime cu 20 de elemen te ³i o
m ulµime cu 7 elemen te (m ulµimi disjuncte) reuniunea lor este o m ulµime cu
dou zeci ³i ³apte de elemen te cu sim b olul grac 27. În particular, reunind o
m ulµime cu 90 de elemen te cu o m ulµime cu 10 elemen te se in tro duce o nou 
unitate de n umeraµie n umit  suta .
7

2.3 Predarea n umerelor naturale mai mari decât 100
F ormarea un ui n um r mai mare decât 100 n u ridic  probleme deosebite,
urmând algoritm ul cunoscut de la formarea n umerelor mai mari decât 10 .
Spre exemplu: 1 sut  ³i înc  1 unitate formeaz  101 ,1 sut , 3 zeci ³i 5
unit µi formeaz  135; etc. Singura dicultate faµ  de concen trele ulterioare
este legat  de formarea, citirea ³i scrierea n umerelor ce conµin p e zero, spre
exemplu 230;507 unde cifra 0 arat  lipsa unit µilor, resp ectiv a zecilor.
Predarea n umerelor naturale mai mari decât 100 presupune in tro ducerea
noµiunilor de or din ³i clas  . P ân  acum au fost in tro duse trei unit µi de
calcul: unitatea (simpl ), zecea ³i suta. Elevii ³tiu deja c  10 unit µi simple
formeaz  1 zece, 10 zeci formeaz  1 sut  ³i o dat  cu in tro ducerea unei noi
unit µi mia format  din 10 sute, se con tureaz  ideea c  10 unit µi de un
an umit fel formeaz  1 unitate, eviden t mai mare.
Con tin uând pro cedeul se obµine:
10 unit µi (simple) = 1 zece
10 zeci = 1 sut 
10 sute = 1 mie
10 mii = 1 zece de mii
10 zeci de mii = 1 sut  de mii
10 sute de mii = 1 milion
10 milioane = 1 zece de milioane
10 zeci de milioane = 1 sut  de milioane
10 sute de milioane = 1 miliard (bilion)
… .
Fiec rei unit µi de calcul i se ata³eaz  un ordin ce reprezin t  n um rul
de ordine de la dreapta la stânga în scrierea n um rului. Astfel:
 unit µile (simple) v or  n umite unit µi de ordin ul 1;
 zecile v or  n umite unit µi de ordin ul 2;
 sutele v or  n umite unit µi de ordin ul 3;
 miile v or  n umite unit µi de ordin ul 4;
 . . . . . . . . . . . .
Este u³or de observ at de c tre elevi c  grupuri de câte trei ordine consec-
utiv e, începând cu prim ul, se n umesc la fel (unit µi, zeci de unit µi, sute de
unit µi) ceea ce conduce la denirea unei noi structuri n umit  clas . Clasele
se n umeroteaz  cu cifre romane ³i se den umesc dup  n umele unit µilor care
in tr  în comp onenµa sa. Astfel, a v em:
8

 I – clasa unit µilor format  din ordinele 1;2;3; (unit µi, zeci, sute)
 I I – clasa miilor format  din ordinele 4;5;6; (mii, zeci de mii, sute
de mii)
 I I I – clasa milioanelor format  din ordinele 7;8;9; (milioane, zeci de
milioane, sute de milioane)
 . . . . . . . . . . . .
În scrierea n umerelor cu mai m ulte cifre evidenµierea claselor se face prin
l sarea un ui spaµiu lib er în tre ele ( 1 234 ;352 207 ; etc.).
P en tru citirea n umerelor cu mai m ulte cifre se grup eaz  mai în tâi unit µile
p e clase, începând cu prima clas , ap oi se cite³te n um rul p e clase, cu indi-
carea unit µilor din care este format  ecare clas . Exemplu:
547975265381 ;
547 975 265 381 ;
547 miliarde 975 milioane 265 mii381 .
Dup  însu³irea ordinelor ³i claselor se trece la formarea, scrierea ³i citirea
n umerelor din mai m ulte cifre, o atenµie deosebit  acordându-se n umerelor
care conµin cifra 0 , care semnic  absenµa unit µilor de ordin ul corespunz tor
p oziµiei cifrei 0:
3 Meto dologia pred rii adun rii n umerelor nat-
urale
3.1 A dunarea n umerelor naturale în concen trul 010
In tro ducerea op eraµiei de adunare a n umerelor naturale se face utilizând re-
uniunea a dou  m ulµimi disjuncte. F olosind exemple cu m ulµimi div erse,
elevii trebuie s  înµeleag  c  rezultatul adun rii a dou  n umere este cardi-
nalul reuniunii a dou  m ulµimi disjuncte, ale c ror cardinale sun t n umerele
ce se adun .
F ormarea ³i însu³irea op eraµiei de adunare în concen trul 010 presupune
parcurgerea urm toarelor etap e:
 etapa p erceptiv   (concret ) ;
 etapa sim b olic  ;
9

Figure 1: Reprezen tare sim b olic  a adun rii
 etapa abstract  .
Etapa concret 
În prima etap  elevii v or desf ³ura activit µi cu m ulµimi concrete. Spre
exemplu: elevii formeaz  o m ulµime cu 2 b eµi³oare ³i o m ulµime cu 3 b eµi³oare.
Reunind cele dou  m ulµimi elevii v or obµine o m ulµime cu 5 b eµi³oare.
Se rep et  acµiunea folosind alte obiecte (creioane, ori, degete, etc.) pân 
când elevii con³tien tizeaz  c  reunind o m ulµime cu 2 obiecte cu o m ulµime
cu3 obiecte se obµine o m ulµime cu 5 obiecte. În aceast  etap  cardinalul
reuniunii este rezultatul pro cesului de n um rare sau pro cesul de compunere
a dou  n umere.
Etapa sim b olic  este etapa utiliz rii reprezen t rilor sim b olice. Se in tro-
duce acum semn ul " + "; n umit plus , prin care exprim m în scris op eraµia de
adunare. Spre exemplu, dac  am reunit o m ulµime a v ând dou  elemen te cu o
m ulµime a v ând 3 elemen te, atunci p en tru n um rul elemen telor reuniunii v om
utiliza scrierea 2 + 3 : Deoarece 2 + 3 ³i5 reprezin t  n um rul de elemen te al
aceleia³i m ulµmi v om utiliza semn ul " = " ; n umit e gal ³i v om scrie 2 + 3 = 5 :
În etapa abstract  dispare sup ortul in tuitiv ³i se folosesc doar n umerele.
Cele dou  n umere care se adun  se n umesc termenii adun rii iar rezultatul
adun rii se n ume³te sum  sau total .
Dup  o serie de exerciµii, p ornind de la op eraµii cu m ulµimi concrete ³i
parcurgând cele trei etap e se v a evidenµia proprietatea de com utativitate a
adun rii ³i simetria relaµiei de egalitate ceea ce exprim  faptul c  un n um r
se p oate descompune în suma a dou  n umere (în cazul exemplului nostru:
5 = 2 + 3 ;5 = 3 + 2 ).
Prin exerciµii de partiµionare (descompunere) a unei m ulµimi cu 5 ele-
men te în dou  subm ulµimi disjuncte elevii descop er  c  n u doar 2 + 3 = 5
ci sun t ³i alte p erec hi de n umere a c ror sum  este 5 . În particular elevii
reg sesc 4 + 1 = 5 , ceea ce ³tiau sub alt  form  de la formarea n um rului 5:
Odat  cu consolidarea op eraµiei de adunare a dou  n umere natuarale
în concen trul 010 , elevii v or reu³i s  adune ³i trei n umere (în acela³i
10

Figure 2: Reprezen tare sim b olic  a aso ciativit µii adun rii
concen tru), putându-se evidenµia aso ciativitatea adun rii – f r  utilizarea
paran tezelor în aceast  etap .
Sugestii meto dologice:
 Înµelegerea sensului op eraµiei de adunare se p oate realiza prin "com-
punerea" ³i "rezolv area" unor situaµii problem  (n u putem v orbi de
probleme în aceast  etap ), solicitând elevilor acµiuni practice de m rire
a can tit µii cu un n um r oarecare de unit µi.
 Se pune accen t p e leg tura din tre exprimarea v erbal  a acµiunilor efec-
tuate (se adaug , am mai primit, au mai sosit, a mai pus, mai m ult cu,
etc.) ³i transcrierea sim b olic  a acµiunilor sub form  de adunare.
3.2 A dunarea ³i sc derea n umerelor naturale în concen-
trul 0100
3.2.1 A dunarea ³i sc derea n umerelor naturale în concen trul 0
100 f r  trecere p este ordin
Predarea-în v  µarea adun rii ³i sc derii n umerelor naturale mai mici decât
100 se face în dou  etap e:
1. adunarea ³i sc derea n umerelor naturale mai mici decât 100
f r  trecere p este ordin;
2. adunarea ³i sc derea n umerelor naturale mai mici decât 100
cu trecere p este ordin.
Predarea-în v  µarea adun rii n umerelor naturale mai mici decât 100 f r 
trecere p este ordin este recomandabil s  parcurg  urm toarele etap e:
11

1. adunarea a dou  n umere formate n umai din zeci . A cest caz n u
ridic  probleme meto dice deosebite. T rebuie insistat p e faptul c  zecea este
o unitate de n umeraµie ³i în consecinµ  op eraµia de adunare se realizeaz 
dup  mo delul adun rii unit µilor. Astfel, de la
2 + 3 = 5
se deduce u³or c 
2 zeci+ 3 zeci= 5 zeci,
adic 
20 + 30 = 50 :
Un caz particular îl reprezin t  adunarea n umerelor formate n umai din
zeci a c ror sum  este 100 (20 + 80 = 100 ;30 + 70 = 100 ; etc):
2. A dunarea un ui n um r format n umai din zeci cu un n um r
format n umai din unit ti .
În acest caz elevii redescop er  mo dul de formare a n umerelor mai mari
decât 10 ³i mai mici decât 100: Spre exemplu,
50 + 7 = 57 ,
deoarece 5 zeci ³i 7 unit µi formeaz  n um rul 57:
3. adunarea un ui n um r format din zeci ³i unit µi cu un n um r
format n umai din zeci .
Efectuarea adun rii în acest caz presupune:
 descompunerea n um rului format din zeci ³i unit µi în dou  n umere,
un ul format n umai din zeci ³i cel lalt format n umai din unit µi;
 adunarea n um rului iniµial format n umai din zeci cu n um rul format
n umai din zeci obµin ut din descompunerea preceden t ;
 adunarea la suma an terioar  a n um rului format n umai din unit µi din
descopunerea n um rului format din zeci ³i unit µi.
Spre exemplu, a v em:
35 + 50 = (30 + 5) + 50
= (30 + 50) + 5
= 80 + 5
= 85 :
12

4. adunarea un ui n um r format din zeci ³i unit µi cu un n um r
format n umai din unit µi .
Se descompune prim ul n um r în dou  n umere, un ul format n umai din zeci
³i cel lalt format n umai din unit µi. Se adun  unit µile celor dou  n umere
iar suma obµin ut  se adun  la n um rul format n umai din zeci.
Spre exemplu:
42 + 6 = (40 + 2) + 6
= 40 + (2 + 6)
= 40 + 8
= 48 :
5. adunarea a dou  n umere formate din zeci ³i unit µi.
A cest caz, ca de altfel ³i preceden tele, se bazeaz  p e descompunere n u-
merelor în zeci ³i unit µi ³i utilizarea propriet µilor de aso ciativitate ³i co-
m utativitate ale adun rii. Algoritm ul op eraµiei de adunare în acest caz pre-
supune:
– descompunerea celor dou  n umere în zeci ³i unit µi;
– adunarea zecilor celor dou  n umere;
– adunarea unit µilor celor dou  n umere;
– adunarea sumelor parµiale obµin ute prin adunarea zecilor, resp ectiv
unit µilor. Exemplu:
32 + 64 = (30 + 2) + (60 + 4)
= (30 + 60) + (2 + 4)
= 90 + 6
= 96 :
Dup  însu³irea de c tre elevi a algoritm ului de adunare a n umerelor for-
mate din zeci ³i unit µi profesorul v a prezen ta ³i p osibilitatea scrierii p e
v erical  a acestei op eraµii. Astfel, exemplul preceden t se scrie
32 +
64
96
Se v a insista p e formarea deprinderilor de a scrie unit µile sub unit µi ³i
zecile sub zeci. Dup  mai m ulte exerciµii elevii v or putea concluziona c ,
indiferen t de mo dul de scriere, rezultatul adun rii a dou  n umere formate
din zeci ³i unit µi (f r  trecere p este ordin) este n um rul în care cifra zecilor
(unit µilor) este egal  cu suma cifrelor zecilor (unit µilor) n umerelor care se
adun .
13

In tro ducerea op eraµiei de sc dere a dou  n umere naturale mai mici decât
100 f r  trecere p este ordin (eviden t sc z torul este mai mic sau egal cu
desc zutul) urmeaz  un traseu meto dic asem n tor celui recomandat în cazul
adun rii. Etap ele recomandate în acest caz sun t:
1. Sc derea a dou  n umere formate n umai din zeci
Astfel, de la 53 = 2 se deduce u³or c  5 zeci3 zeci= 2 zeci, adic 
5030 = 20 :
2. Sc derea din tr-un n um r format din zeci ³i unit µi a un ui
n um r format n umai din zeci
3. Sc derea din tr-un n um r format din zeci ³i unit µi a un ui
n um r format n umai din unit µi
Sc derea a dou  n umere formate din zeci ³i unit µi
Algoritm ul este ilustrat prin exemplul urm tor:
7532 = (70 + 5)(30 + 2)
= (7030) + (52)
= 40 + 3
= 43 ;
sau
7532 = 75(30 + 2)
= (7530)2
= 452
= 43 :
3.2.2 A dunarea ³i sc derea n umerelor naturale în concen trul 0
100 cu trecere p este ordin
A dunarea cu trecere p este ordin este o tehnic  ce se înµelege mai greu
de c tre elevi ³i de aceia trebuie s  i se acorde o atenµie deosebit . Prim ul
pas în însu³ire acestui caz de adunare const  în adunarea a dou  n umere
formate n umai din unit µi dar a c ror sum  dep ³e³te 1 zece. Algoritm ul
utilizat în acest caz ste urm torul: se descompune cel de-al doilea n um r în
dou  comp onen te astfel încât prima comp onen t  adunat  cu prim ul n um r
s  dea 1 zece la care se adaug  ap oi cea de-a doua comp onen t .
A v em, spre exemplu:
7 + 5 = 7 + (3 + 2)
= (7 + 3) + 2
= 10 + 2
= 12 :
14

Sugestie meto dologic . Este recomandabil ca în exerciµiile de acest tip
s  se accen tueze de ecare dat  c  se utilizeaz  proprietatea de aso ciativitate
a adun rii.
Utilizând com utativitatea adun rii elevii descop er  c  se p oate descom-
pune ³i prim ul termen în suma a dou  n umere dup  care se aplic  algoritm ul
menµionat mai sus.
P en tru cazul general al adun rii a dou  n umere naturale de la 0 la100
cu trecere p este ordin sun t recomandate dou  pro cedee:
1. descompunerea un uia din tre termenii adun rii în dou  n umere astfel
încât prin adunare s  se formeze un termen care s  aib  n umai zeci.
Spre exemplu:
48 + 24 = 48 + (2 + 22)
= (48 + 2) + 22
= 50 + 22
= 72 :
2. descompunerea n umerelor în zeci ³i unit µi, efectuarea adun rii în tre
unit µile de acela³i fel ³i însumarea rezultatelor parµiale.
Exemplu:
56 + 37 = (50 + 6) + (30 + 7)
= (50 + 30) + (6 + 7)
= 80 + 13
= 93 :
Sc derea cu trecere p este ordin a n umerelor naturale de la 0 la100 , la fel
ca în cazul adun rii, se in tro duce în mai m ulte etap e:
1. sc  der e a dintr-un num r cuprins într e 10 ³i20 a unui num r mai mic
de c ât 10 dar mai mar e de c ât unit µile desc  zutului .
Este cazul cel mai dicil de înµeles de c tre elevi datorit  transform rii 1
zeci a desc zutului în 10 unit µi dar ³i cel mai imp ortan t deoarece înµelegerea
acestui caz condiµioneaz  înµelegerea sc derilor în orice concen tru n umeric.
În practica p edagogic  s-au impus dou  pro cedee.
1.1 Prim ul pro cedeu presupune:
 descompunerea desc zutului în 1 zece ³i unit µi;
 descompunerea sc z torului astfel încât una din tre comp onen te s  e
egal  cu unit µile desc zutului;
 sc derea acestei comp onen te din unit µile desc zutului ³i a celeilalte
din1 zece.
15

Exemplu:
127 = (10 + 2)7
= (10 + 2)(5 + 2)
= (105) + (22)
= 5 + 0
= 5 :
1.2. Al doilea pro cedeu presupune:
 descompunerea desc zutului în 1 zece ³i unit µi;
 sc derea din 1 zece a unit µilor sc z torului;
 adunarea diferenµei obµin ute cu unit µile desc zutului.
Exemplu:
127 = (10 + 2)7
= (107) + 2
= 3 + 2
= 5 :
2. Sc derea din tr-un n um r format din zeci ³i unit µi a un ui n um r format
din unit µi. Se transform  1 zece a desc zutului în 10 unit µi care se adun 
cu unitaµile iniµiale ale desc zutului. Din n um rul obµin ut (în tre 10 ³i20 )
se scade sc z torul iar rezultatul se adun  cu n um rul de zeci r mase la
desc zut.
Exemplu:
618 = (60 + 1)8
= (50 + 10 + 1) 8
= (50 + 11)8
= 50 + (118)
= 50 + 3
= 53 :
O alt  v arian t  utilizat  este de a descompune sc z torul în dou  n umere
din tre care un ul este n um rul unit µilor desc zutului, se scad din desc zut
unit µile care le conµine ³i din diferenµa obµin ut  se scade ³i restul de unit µi
ale sc z torului.
Exemplu:
16

618 = 61(1 + 7)
= (611)7
= 607
= 53 :
3. Sc derea a dou  n umere formate din zeci ³i unit µi. Prin descom-
punerea celor dou  n umere se a junge la un ul din tre cazurile studiate. Exem-
plu:
7628 = 76(20 + 8)
= (7620)8
= 568
= 48 ;
sau
7628 = (70 + 6)(20 + 8)
= (60 + 10 + 6) (20 + 8)
= (6020) + (108) + 6
= 40 + 2 + 6
= 48 :
3.3 A dunarea ³i sc derea n umerelor naturale mai mari
decât 100
A dunarea ³i sc derea n umerelor naturale mai mari decât 100 cu ³i f r  trecere
p este ordin, n u ridic  probleme meto dice deosebite dac  elevii st pânesc
algoritmii p en tru adunarea ³i sc derea n umerelor naturale din tre 0 ³i100:
Pro cedeele aplicabile în aceste cazuri se bazeaz  p e op erarea cu unit µi de
acela³i ordin ³i p e faptul c  10 unit µi de un an umit ordin formeaz  1 unitate
de ordin sup erior.
Se v a încep e cu adun ri ³i sc deri f r  trecere p este ordin iar dup  în-
su³irea acestora de c tre elevi se v a con tin ua cu cele cu trecere p este ordin.
Un caz mai dicil îl reprezin t  sc derile în care cifrele de un an umit ordin
ale desc zutului sun t 0 (zero). P en tru înµelegerea acestui caz v or  ab ordate
exerciµii cât mai v ariate, cuprinzând toate v arian tele p osibile.
O atenµie deosebit  trebuie acordat  scrierii p e v ertical , unde se v a in-
sista p e scriere unit µilor de un an umit ordin sub unit µile de acela³i ordin.
17

4 Meto dologia pred rii op eraµiilor de înm ulµire
³i împ rµire
4.1 Op eraµia de înm ulµire
Conform programei de matematic  în vigoare înm ulµirea se in tro duce în clasa
a I I-a.
În predarea-în v  µarea înm ulµirii in tuiµia n u mai are rolul predominan t ca
în cazul adun rii;
Dup  reactualizarea cuno³tinµelor despre adunare se v a insista p e adunarea
mai m ultor termeni egali. Astfel 2+2+2 se v a citi de tr ei ori doi ,3+3+3+3
se v a citi de p atru ori tr ei , etc.
Se explic  elevilor c  p en tru adun rile r ep etate se se folose³te o nou 
scriere: 32 ( de tr ei ori doi ) p en tru 2 + 2 + 2 ;43 ( de p atru ori tr ei )
p en tru 3 + 3 + 3 + 3 ; iar adunar e a r ep etat  se iden tic  cu o nou  op eraµie
n umit  înm ulµire.
Sim b olul op eraµiei de înm ulµire este "" ³i se in tro duce o dat  cu scrierea
primei op eraµii de înm ulµire. Numerele care se înm ulµesc se n umesc factori
iar rezultatul înm ulµirii se n ume³te pr o dus .
Com utativitatea op eraµiei de înm ulµire. Înc  de la primele lecµii de predare-
în v  µare a înm ulµirii se scoate în evidenµ  faptul c  înm ulµirea este com uta-
tiv  , proprietate m ult utilizat  atunci când se alc tuie³te tabla înm ulµirii.
P en tru înµelegerea com utativit µii înm ulµirii sun t foarte utile reprezen t rile
grace de tipul celor din gura urm toare:
unde se observ   c  de dou  ori tr ei ³i de tr ei ori doi reprezin t  acela³i
n um r.
4.2 T abla înm ulµirii
Dup  înµelegerea semnicaµiei înm ulµirii se trece la înm ulµirea n umerelor nat-
urale din concen trul 010; alc tuind, cu participarea activ   a elevilor, tabla
înm ulµirii p en tru ecare din ele.
Relativ u³or elevii descop er  c  înm ulµind orice n um r cu 0 (zero) obµinem
pro dusul 0 (zero) ³i înm ulµind orice n um r cu 1 pro dusul este egal cu acel
n um r ( 1 este elemen t neutru p en tru înm ulµire).
18

P en tru tabla înm ulµirii cu 2 , utilizând deniµia înm ulµirii ca adunare
rep etat  a n um rului 2; elevii v or descop eri singuri pro dusele. Se v a menµiona
c  înm ulµind un n um r cu 2 se obµine un n um r de dou  ori mai mar e sau
dublul n um rului iniµial.
Analog se in tro duce tabla înm ulµirii cu 3; sin tagmele de tr ei ori mai mar e,
triplul unui num r, etc.
În general, alc tuirea tablei înm ulµirii cu un n um r dat presupune par-
curgerea urm toarelor etap e:
 rep etarea tablei înm ulµirii cu n umerele preceden te;
 evidenµiere ³i reµinerea înm ulµirilor în care apare ca factor n um rul dat;
 scrierea tablei înm ulµirii cu n um rul dat ³i completarea pro duselor
cunoscute – p e baza com utativit µii înm ulµirii;
 obµinerea celorlalte pro duse, utilizând adunarea rep etat  ³i scrierea
complet  a tablei înm ulµirii cu acel n um r.
În v  µarea tablei înm ulµirii decurge din efectuarea rep etat  a unor în-
m ulµiri, necesitatea memor ri ei impunându-se doar din consideren te ce vizeaz 
timpul necesar prezen t rii un ui r spuns.
Memorarea tablei inm ulµirii n u trebuie s  e un pro ces mecanic ci un
demers structurat p e un sistem de exerciµii ce presupune:
 rep etarea tablei înm ulµirii în ordine cresc toare a factorului v ariabil;
 rep etarea tablei înm ulµirii în tr-o ordine aleatoare;
 înm ulµiri cu factori lips ;
 relaµia din tre adunare ³i înm ulµire.
F r  utilizarea terminologiei sp ecice se evidenµiaz  aso ciativitatea în-
m ulµirii ³i distributivitatea înm ulµirii faµ  de adunare ³i sc dere prin exerciµii
div erse însoµite de reprezen t ri grace de tipul:
 s  se scrie ca un pro dus n um rul steluµelor alb e: 23 = 6 ;
 s  se scrie ca un pro dus n um rul steluµelor albastre: 24 = 8 ;
 s  se ae n um rul total de steluµe: 2(3 + 4) = 23 + 24 ;
19

4.3 Înm ulµirea n umerelor naturale mai mici sau egale
cu 1000
Dup  însu³irea acestor propriet µi se in tro duc alte cazuri de înm ulµiri, reco-
mandabil în ordinea urm toare:
1. înm ulµirea n umerelor naturale mai mici decât 10 cu un n um r
format n umai din zeci. A ceste înm ulµiri se bazeaz  p e descompunerea în
pro dus de dou  n umere a n um rului format n umai din zeci (un ul din factori
ind 10 ) ³i aso ciativitatea înm ulµirii.
Exemplu:
240 = 2(410)
= (24)10
= 810
= 80 :
2. înm ulµirea n umerelor naturale mai mici decât 10 cu n umere
formate din zeci ³i unit µi. Efectuarea acestor înm ulµiri se bazeaz  p e
descompunerea n um rului de dou  cifre în ze ci+ unit µi ³i distributivitatea
înm ulµirii faµ  de adunare.
Exemplu:
241 = 2(40 + 1)
= (240) + (21)
= 80 + 2
= 82 :
Se in tro duce "calculul în scris" utilizând com utativitatea înm ulµirii ³i par-
curgând etap ele (p en tru exemplu preceden t):
41
2
82
12 = 2 unit µi
42 = 8 zeci
 înm ulµim în tâi unit µile cu 2 :12 = 2 unit µi ;
 înm ulµim ap oi zecile cu 2 :42 = 8 zeci ;
 adun m pro dusele parµiale.
20

În cazul trecerii p este ordin se aplic  regula c  10 unit µi de un an umit
ordin formeaz  o unitate de ordin imediat sup erior.
3. înm ulµirea un ui n um r mai mic decât 10 cu100: A cest caz n u
ridic  probleme meto dice deosebite deoarece suta este privit  ca unitate de
calcul. Elevii descop er  rep ede c  din punct de v edere tehnic înm ulµirea
un ui n um r natural cu 100 se reduce la ad ugarea a dou  zerouri la sfâr³itul
n um rului ( 3100 = 300 ;7100 = 700 ; etc.).
4. înm ulµirea n umerelor formate din tr-o cifr  cu n umere formate
n umai din sute. Se bazeaz  p e descompunerea în pro dus a n um rului
format n umai din sute (un ul din factori ind 100 ) ³i aso ciativitatea înm ulµirii.
Exemplu:
3200 = 3(2100)
= (32)100
= 6100
= 600 :
5. înm ulµirea n umerelor de o cifr  cu n umere formate din sute,
zeci ³i unit µi. Se bazeaz  p e scrierea în baza 10 a n umerelor naturale mai
mici decât 1000 ³i distributivitatea înm ulµirii faµ  de adunare.
Exemplu:
2123 = 2(100 + 20 + 3)
= (2100) + (220) + (23)
= 200 + 40 + 6
= 246 :
Deducerea regulii p en tru calculul în scris se face asem n tor cazului în-
m ulµirii n umerelor formate din tr-o singur  cifr  cu n umere formate din dou 
cifre.
Spre exemplu, a v em:
123
2
246
32 = 6 unit µi
22 = 4 zeci
12 = 2 sute
În cazul trecerii p este ordin se aplic  regula c  10 unit µi de un an umit
ordin formeaz  o unitate de ordin imediat sup erior.
21

6. înm ulµirea a dou  n umere de mai m ulte cifre. A cest caz
are la baz  scrierea sistemic  a celor dou  n umere ³i propriet µile adun rii ³i
înm ulµirii n umerelor naturale. În general înm ulµirile de acest tip se efectueaz 
în scris. A³ezarea n umerelor care se înm ulµesc se face ca în cazul adun rii:
unit µi sub unit µi, zeci sub zeci, sute sub sute, etc. De regul , p e rândul
al doilea se scrie n um rul cu mai puµine cifre. Fiecare unitate a n um rului
cu care se înm ulµe³te, începând cu cifra unit µilor, se înm ulµe³te succesiv
cu toate unit µile n um rului p e care îl înm ulµim, obµinând în ecare caz un
pro dus parµial. Scrierea pro duselor parµiale încep e de la dreapta la stânga ³i
cu ordin ul cu care se înm ulµe³te. Prin adunarea pro duselor parµiale se obµine
pro dusul celor dou  n umere.
Exemplu:
31223 = 312(20 + 3)
= (31220) + (3123)
= 6240 + 936
= 7176
sau – în scris:
312
23
936 3123 = 936 unit µi
624 3122 = 624 zeci= 6240 unit µi
7176
4.4 Op eraµia de împ rµire
Împ rµirea n umerelor naturale se in tro duce în clasa a I I-a ³i se realizeaz 
prin dou  pro cedee:
 împ rµirea în p rµi egale ;
 împ rµirea prin cuprindere .
În am b ele cazuri sup ortul ³tiinµic este dat de partiµia unei m ulµimi
în subm ulµimi ec hip oten te. În cazul împ  rµirii în p  rµi e gale se cunoa³te
n um rul elemen telor m ulµimii iniµiale ³i n um rul subm ulµimilor care se formeaz 
iar prin împ rµire se a  n um rul elemen telor ec rei subm ulµimi.
Utilizând material didactic v ariat (b eµi³oare, creioane, b om b oane, etc.)
profesorul stabile³te n um rul de obiecte ce trebuie împ rµit ³i n um rul p rµilor.
Spre exemplu, 10 b om b oane se împart în mo d egal la 2 elevi. Câte b om b oane
v a primi ecare elev?
Practic, rezolv area acestei probleme decurge în felul urm tor:
22

 se d  ec rui elev câte o b om b oan , r mânând de dat 102 = 8
(b om b oane);
 din b om b oanele r mase se d  câte o b om b oan  ec rui elev r mânând
de dat 82 = 6 (b om b oane);
 se con tin u  pro cedeul pân  n u mai r mâne nici o b om b oan  ( 102
2222 = 0 );
 se stabile³te n um rul de b om b oane date ec rui elev ( 5 b om b oane).
 se concluzioneaz : împ rµind 10 b om b oane în mo d egal la 2 elevi,
ecare elev prime³te câte 5 b om b oane.
 A cest lucru se scrie 10: 2 = 5 , unde " : " reprezin t  sim b olul op eraµiei
de împ rµire.
 Num rul care se împarte se n ume³te deîmp rµit, n um rul la care se
împarte se n ume³te împ rµitor iar rezultatul împ rµirii se n ume³te cât.
 Analizând mo dul în care s-a efectuat împ rµire se constat  c  op eraµia
10: 2 = 5 se reduce la sc derea rep etat  a lui 2 din10 , ap oi din restul
obµin ut, ³.a.m.d. ( 1022222 = 0 ) iar n um rul de sc deri
reprezin t  câtul împ rµiri lui 10 la2:
În cazul împ  rµirii prin cuprinder e se cunoa³te n um rul elemen telor m ulµimii
iniµiale ³i n um rul elemen telor ec rei subm ulµimi ec hip oten te din partiµie iar
prin împ rµire se a  câte subm ulµimi se formeaz .
Spre exemplu, 10 b om b oane se împart la elevi, un elev primind câte 5
b om b oane. Câµi elevi v or primi b om b oane?
Practic, rezolv area acestei probleme decurge în felul urm tor:
– se dau 5 b om b oane un ui elev, r mânând de dat 105 = 5 (b om b oane);
– cele 5 b om b oane r mase se dau altui elev ³i se constat  c  au mai r mas
55 = 0 b om b oane de dat.
Concluzion m c  n um rul de elevi care au primit b om b oane este 2; deci
10 : 5 = 2 ; ceea ce se mai cite³te 5 se cuprinde în 10 de2 ori. Se observ  
c  ³i în acest caz împ rµirea lui 10 la5 s-a redus la sc derea rep etat  a lui 5
din10 pân  s-a obµin ut rezultatul 0 (1055 = 0 ) ³i n um rul de sc deri
rep etate a lui 5 din10 reprezin t  câtul împ rµirii lui 10 la5:
Sc derea rep etat  se folose³te doar la in tro ducerea op eraµiei de împ rµire,
atunci când se pune în evidenµ  semnicaµia acestei op eraµii cu a jutorul
materialelor concrete.
23

Dup  ce elevii ³i-au însu³it op eraµia de împ rµire ca sc dere rep etat  se
face leg tura op eraµiei de împ rµire cu op eraµia de înm ulµire prin seturi de
probleme de tipul:
1. P e ecare din cele 3 farfurii sun t câte 7 mere. Câte mere sun t p e cele
trei farfurii? R spuns: 37 = 21 (mere).
2. P e 3 farfurii se împart în mo d egal 21 de mere. Câte mere v or  p e
ecare farfurie? R spuns: 21 : 3 = 7 (mere) deoarece 37 = 21 :
3.21 de mere se a³eaz  câte 7 p e câte o farfurie. Câte farfurii sun t
necesare? R spuns: 21 : 7 = 3 (farfurii) deoarece 37 = 21 :
Prin astfel de exerciµii elevii v or  dirijaµi spre concluzia c  împ rµirea
p oate  privit  ca op eraµia prin care se p oate aa un ul din tre factorii un ui
pro dus nen ul cunoscând pro dusul ³i cel lalt factor.
Se trece la alc tuirea tablei împ rµirii cu 2;3; . . . ,10; menµionând c 
împ rµind un n um r la 2 se obµine un n um r de2 ori mai mic ( jum tate a ),
împ rµind un n um r la 3 se obµine un n um r de3 ori mai mic, etc.
Prin exerciµii corespunz toare v or  evidenµiate cazurile sp eciale de îm-
p rµire: împ rµirea un ui n um r natural diferit de 0 la el însu³i, împ rµirea
un ui n um r natural la 1 ³i împ rµirea lui 0 la orice n um r natural diferit de
0:
4.5 Împ rµirea cu rest
Dup  însu³irea împ rµirii f r  rest (cu rest 0) , se ab ordeaz  situaµia împ rµirii
cu rest nen ul. Spre exemplu, p ornind de la împ rµirea a 11 b om b oane la 2
elevi, prin orice pro cedeu s-ar încerca se obµine câtul 5 dar mai r mâne o
b om b oan  disp onibil . Profesorul concluzioneaz  c  aceasta este o împ rµire
cu rest iar rezultatul acestei împ rµiri este câtul 5; rest1: Dup  mai m ulte ex-
erciµii bine alese elevii v or descop eri relaµia din tre deîmp rµit ( d ), împ rµitor
(^{ ), cât ( c ) ³i rest ( r ) (teorema împ rµirii cu rest):
d= ^{c+r; r < ^{:
Împ rµirea un ui n um r natural mai mic decât 1000 la un n um r
de o cifr .
Înµelegerea ³i însu³irea algoritm ului de împ rµire a un ui n um r natural
mai mic decât 1000 la un n um r de o cifr  presupune parcurgerea urm –
toarelor etap e:
1. Împ rµirea n umerelor de dou  cifre formate n umai din zeci la
n umere formate din tr-o singur  cifr  când restul este 0: Considerând
zecea ca unitate în sistem ul de n umeraµie, acest tip de împ rµire se reduce la
împ rµirea n umerelor formate din tr-o singur  cifr . Exemplu:
24

80 : 4 = 8 zeci: 4
= 2 zeci
= 20 :
2. Împ rµirea n umerelor de dou  cifre formate din zeci ³i unit µi
la n umere formate din tr-o singur  cifr  când restul este 0:
Pro cedeul se bazeaz  p e descompunerea n umerelor de dou  cifre în zeci
³i unit µi ³i p e reducerea împ rµirii necunoscute la împ rµiri cunoscute.
Exemplu: 96 : 3 = (90 + 6) : 3
= (90 : 3) + (6 : 3)
= 30 + 2
= 32 :
Calculul în scris: 96:3=32
9
6
6
==
3. Împ rµirea un ui n um r de dou  cifre la un n um r de o cifr 
când restul este diferit de zero iar n um rul zecilor se împarte exact
la împ rµitor.
A cest caz este ilustrat prin exemplul:
86 : 4 = (80 + 6) : 4
= (8 zeci: 4) + (6 : 4)
= 2 zeci+1; rest2
= 21 , rest 2:
4. Împ rµirea un ui n um r de dou  cifre la un n um r de o cifr 
când restul este diferit de zero iar n um rul zecilor n u se împarte
exact la împ rµitor.
A cest este ilustrat prin exemplul:
95 : 4 = (90 + 5) : 4
= (80 + 10 + 5) : 4
= 80 : 4 + 15 : 4
= 20 + 3 , rest 3
= 23 ; rest3:
25

În ecare etap  este util  prezen tarea calculului în scris care n u este
altcev a decât exprimarea sin tetic  a raµionamen tului analitic ce fundamen teaz 
op eraµia de împ rµire în ecare caz în parte.
Împ rµirea un ui n um r de trei cifre la un n um r deo singur  cifr  se
realizeaz  asem n tor, prin parcurgerea etap elor:
 împ rµirea cu rest 0;
 cifra unit µilor n u se împarte cu rest 0;
 cifra zecilor n u se împarte cu rest 0;
 cifra sutelor n u se împarte cu rest 0;
 cifra zecilor este mai mic  decât împ rµitorul;
 cifra zecilor este 0;
 cifra sutelor este mai mic  decât împ rµitorul.
4.6 Ordinea efectu rii op eraµiilor
Exerciµiile ce se rezolv   în clasa preg titoare ³i în clasa a I-a (adun ri ³i
sc deri) se efectueaz  în ordinea în care sun t scrise, astfel c  pân  în clasa a
I I-a elevii n u-³i pun problema existenµei unor reguli privind ordinea efectu rii
op eraµiilor.
Dup  în v  µarea înm ulµirii apar exerciµii de tipul 2 + 34; în care sc him-
barea ordinii efectu rii op eraµiilor conduce la rezultate diferite: adunând 2
cu3 ³i înm ulµind rezultatul cu 4 obµinem 20 iar înm ulµind 3 cu4 ³i adunând
rezultatul la 2 obµinem 14 .
A cest tip de exerciµii impune stabilirea unor reguli privind ordinea efec-
tu rii op eraµiilor, reguli ce trebuie deduse de c tre elevi din rezolv area unor
probleme a c ror rezolv are p oate  pus  sub form  de exerciµiu. O astfel de
problem  p oate :
La o cofet rie s-au adus 3 cutii cu câte 12 pr  jituri ³i 5 cutii cu câte 8
pr  jituri. Câte pr  jituri s-au adus în total?
Rezolv area acestei probleme în etap e ³i punerea rezolv  rii sub forma un ui
exerciµiu cu mai m ulte op eraµii, resp ectiv
312 + 58 = 76 ;
26

v a conduce p e elevi la constatarea c  în tr-un exerciµiu cu adun ri ³i în-
m ulµiri, înm ulµirile se efectueaz  înain tea adun rilor indiferen t de lo cul unde
apar.
A dun rile ³i sc derile sun t n umite op eraµii de ordin ul I iar înm ulµirile ³i
împ rµirile sun t op eraµii de ordin ul al I I-lea
Exemple similare v or conduce la concluziile:
 în tr-un exerciµiu cu mai m ulte op eraµii de acela³i ordin, op eraµiile se
efectueaz  în ordinea în care sun t scrise;
 în tr-un exerciµiu cu mai m ulte op eraµii (f r  paran teze) se efectueaz 
mai în tâi înm ulµirile ³i împ rµirile ap oi adun rile ³i sc derile.
P en tru formarea la elevi a pricep erilor ³i deprinderilor de efectuare a
exerciµiilor cu mai m ulte op eraµii se recomand :
 in tro ducerea gradat  a acestor exerciµii, începând cu exerciµii ce conµin
doar dou  op eraµii de ordine diferite;
 utilizarea unor n umere mici p en tru a menµine atenµia elevilor asupra
ordinii efectu rii op eraµiilor ³i n u asupra efectu rii ec rei op eraµii;
 utilizarea unor exerciµii de lungimi rezonabile p en tru a evta la elevi
ob oseala sau neatenµia.
Practica impune uneori efectuarea mai în tâi a op eraµiilor de ordin ul în tâi
³i ap oi a celor de ordin ul al doilea. În aceast  situaµie acordarea priorit µii
efectu rii op eraµiilor este dat  de utilizarea paran tezelor mici (rotunde) ³i a
paran tezelor mari (p trate).
Astfel, în tr-un exerciµiu cu mai m ulte op eraµii, cu paran teze rotunde ³i
paran teze p trate, se efectueaz  mai în tâi op eraµiile din tre paran tezele ro-
tunde ap oi cele din tre paran tezele p trate ³i ap oi cele din afara paran tezelor.
În cadrul paran tezelor de acela³i fel se resp ect  ordinea cunoscut  de efectu-
are a op eraµiilor iar o dat  cu efectuarea op eraµiilor din tre paran tezele rotunde
acestea n u se mai utilizeaz  ³i paran tezele p trate (dac  exist ) se transform 
în paran teze rotunde.
5 Meto dologia pred rii fracµiilor
5.1 Unitate fracµionar . F racµii
In tro ducerea noµiunii de fracµie reprezin t  prima extensie a conceptului de
n um r natural. F amiliarizarea elevilor cu noµiunea de parte-în treg încep e
27

o dat  cu in tro ducerea op eraµiei de împ rµire. În paralel cu împ rµirea la 2;
resp ectiv 4; elevii ³i-au însu³it noµiunile de jum tate, resp ectiv sfert, f r  a
utiliza termenii doime, p trime ³i f r  utilizarea scrierii fracµionare.
Predarea fracµiilor se încep e cu rep etarea noµiunilor de jum tate-doime,
sfert-p trime ³i in tro ducerea sim b olurilor grace corespunz toare1
2; resp ec-
tiv1
4: Rep etarea faptului c  una din cele dou  p rµi de aceia³i m rime în care
a fost împ rµit un în treg reprezin t  o doime, c  una din cele patru p rµi de
aceia³i m rime în care a fost împ rµit un în treg reprezin t  o p trime u³ureaz 
însu³irea de c tre elevi a noµiunii de parte fracµionar  .
P artea fracµionar  este o parte din tr-un în treg (obiect, gur  geomet-
ric , n um r) care a fost împ rµit în p rµi egale (la fel de mari).
Astfel se in tro duce treimea, cincimea, ³esimea, etc. ³i sim b olurile grace
corespunz toare1
3;1
5;1
6; etc.
Op erând cu în tregi diferiµi se evidenµiaz  faptul c  unitatea fracµionar 
are aceia³i semnicaµie indiferen t de natura în tregilor dar are v alori diferite
în funcµie de m rimea în tregilor. Astfel un sfert de m r este diferit ca m rime
de un sfert de p ep ene de³i se scriu la fel sub form  de fracµie.
Datorit  exp erienµei matematice reduse a elevilor din în v  µ mân tul pri-
mar, a capacit µilor de abstractizare ³i generalizare înc  nematurizate, liter-
atura de sp ecialitate recomand  parcurgerea urm toarelor etap e în predarea-
în v  µarea noµiunii de unitate fracµionar :
 etapa de fracµionare a unor obiecte concrete ³i de partiµie a unor m ulµimi
de obiecte concrete. Al turarea p rµilor v a duce la reconstituirea în-
tregului;
 etapa de fracµionare prin îndoirea unor guri geometrice plane care
au axe de simetrie ³i deci p ot  fracµionate în p rµi egale prin îndoire
(p trate, dreptunghiuri, cercuri).
 etapa de fracµionare prin trasarea unor linii p e un desen dat p e care
28

îl împart în p rµi egale (împ rµire un ui segmen t în mai m ulte p rµi de
aceiaµi lungime, trasarea axelor de simetrie ale un ui p trat, etc.);
 etapa de fracµionare a n umerelor, reprezin t  etapa de generalizare ³i
abstractizare a etap elor preceden te. Obµinerea unor unit µi fracµionare:
doime, treime, cincime, etc. din tr-un n um r se reduce la împ rµirea
acelui n um r la 2; resp ectiv 3;5; etc.
Se in tro duce ap oi noµiunea de fracµie ca ind una sau mai m ulte unit µi
fracµionare precum ³i sim b olul s u grac format din dou  n umere suprapuse
desp rµite prin tr-o linie, n umit  line de fracµie (2
3;1
5;3
7; etc.).
Num rul de sub linia de fracµie se n ume³te n umitor ³i ne arat  în câte
p rµi egale a fost împ rµit în tregul iar n um rul de deasupra liniei de fracµie
se n ume³te n um r tor ³i ne arat  câte p rµi am luat din n um rul de p rµi
egale în care a fost împ rµit în tregul.
Sugestie meto dologic . Sarcinile de în v  µare v or  orien tate spre
înµelegerea in tuitiv   a noµiunii de fracµie atât prin scrierea fracµiei corespun-
z toare unei acµiuni de împ rµire cât ³i prin împ rµirea care corespunde unei
fracµii date. În ecare din tre cele dou  acµiuni care corespund unor obiec-
tiv e de referinµ  din program  se cere reprezen tarea prin desen ³i exprimarea
acµiunilor în tr-un lim ba j sp ecic.
5.2 Compararea fracµiilor
Dou  fracµii sun t egale dac  reprezin t  p rµi la fel de mari din acela³i în treg
sau din în tregi diferiµi dar de aceia³i m rime.
Spre exemplu:
1
2=2
4=3
6:
Prin div erse aplicaµii practice, bine dirijate, elevii p ot descop eri dou 
mo dalit µi de obµinere a unor fracµii egale cu o fracµie dat :
29

 înm ulµirea atât a n umitorului cât ³i a n um r torului fracµiei cu un
n um r diferit de zero (amplicare);
 împ rµirea, atunci când este p osibil, atât a n umitorului cât ³i a n um r –
torului fracµiei cu un n um r diferit de zero (simplicare).
Dac  dou  fracµii n u sun t egale atunci apare în mo d natural în trebarea:
care din tre cele dou  fracµii este mai mic  (sau mai mare)?. Programa p en tru
clasa a IV-a prev ede doar compararea fracµiilor care au acela³i n umitor ³i a
celor care au acela³i n um r tor.
Dac  fracµiile au acela³i n umitor (unit µile fracµionare sun t la fel de mari),
atunci v a  mai mare fracµia cu n um r torul mai mare deoarece se iau mai
m ulte unit µi fracµionare.
Spre exemplu, a v em
2
5<3
5; deoarece 2<3:
Compararea fracµiilor care au acela³i n um r tor este o tem  mai dicil 
p en tru elevii din clasa a IV-a. P en tru a u³ura înµelegerea compar rii acestor
fracµii elevii trebuie s  înµeleag  în prim ul rând c  împ rµind un în treg în
mai m ulte p rµi egale, p rµile v or  mai mici.
Dup  o serie de aplicaµii se v a concluziona c  din tre dou  unit µi fracµionare
diferite v a  mai mare cea cu n umitorul mai mic adic , a v em:
1
2>1
3>1
4>1
5>
Cunoscând faptul c , spre exemplu, o cincime este mai mare decât o
optime, elevii p ot înµelege cu u³urinµ  c  un n um r oarecare de cincimi este
mai mare decât acela³i n um r de optimi (3
5>3
8;4
5>4
8; etc.).
Dup  câtev a astfel de exerciµii se p oate concluziona: din tre dou  fracµii
care au acela³i n um r tor este mai mare fracµia care are n umitorul mai mic.
F racµii ec hiunitare. Un caz particular de fracµie îl reprezin t  fracµia
care are n um r torul egal cu n umitorul. În acest caz am luat în considerare
toate unit µile fracµionare ale în tregului, deci tot în trgul. Astfel de fracµii,
n umite fracµii ec hiunitare sau egale cu în tregul, sun t
30

1
1=2
2=3
3=4
4== 1:
F racµii subunitare. F racµiile care au n um r torul mai mic decât n umi-
torul se n umesc fracµii subunitare (2
3;3
5;5
9; . . . ). Eviden t fracµiile sub-
unitare sun t mai mici decât în tregul, deoarece am luat mai puµine unit µi
fracµionare decât are în tregul.
F racµii supraunitare. F racµiile care au n um r torul mai mare decât
n umitorul se n umesc fracµii supraunitare (3
2;5
3; etc.). Eviden t fracµiile
supraunitare reprezin t  mai m ult decât un în treg. Obµinerea unei fracµii
supraunitare se p oate realiza prin împ rµirea a doi sau mai m ulµi în tregi
iden tici în acela³i n um r de p rµi egale ³i luarea un ui n um r de p rµi mai
mare decât a n um rul în care a fost împ rµit ecare în treg.
Compararea unei fracµii cu un în treg se mai p oate face scriind în tregul ca
o fracµie a v ând atât n umitorul cât ³i n um r torul egal cu n umitorul fracµiei
date ³i ap oi compararea fracµiilor care au acela³i n umitor.
5.3 Op eraµii cu fracµii
Programa de matematic  prev ede p en tru clasa a IV-a doar adunarea ³i
sc derea fracµiilor care au acela³i n umitor. In tro ducerea acestor op eraµii n u
ridic  probleme meto dice deosebite. Elevii înµeleg c  a³a cum
2 mere + 3 mere = 5 mere,
tot a³a
2 optimi + 3 optimi = 5 optimi,
adic 
2
8+3
8=5
8:
Deci, suma a dou  fracµii care au acela³i n umitor este o fracµie a v ând ace-
la³i n umitor iar n um r torul sumei este egal cu suma n um r torilor fracµilor
ce se adun .
Sc derea a dou  fracµii p streaz  terminologia cunoscut : desc zut, sc z –
tor, rest sau diferenµ . Rezultatul sc derii a dou  fracµii care au acela³i n umi-
tor este o fracµie a v ând acela³i n umitor iar n um r torul este diferenµa din tre
n um r torul desc zututlui ³i n um r torul sc z torului.
31

Dup  însu³irea de c tre elevi a op eraµiilor de adunare ³i sc dere a fracµi-
ilor se recomand  efectuarea prob elor adun rii ³i sc derii precum ³i exerciµii
în care s  apar  am b ele op eraµii. O atenµie deosebit  trebuie acordat  scrierii
corecte a fracµiilor în cadrul exerciµiilor, în sp ecial alinierii semnelor op eraµi-
ilor cu liniile de fracµie.
5.4 Aarea unei fracµii din tr-un în treg
Aarea unei fracµii din tr-un în treg se realizeaz  în dou  etap e:
 aarea unei unit µi fracµionare din în treg;
 aarea unei fracµii (mai m ulte unit µi fracµionare) din tr-un în treg.
Prin mai m ulte exerciµii, utilizând guri geometrice, lungimi, mase ³i în
nal n umere, se stabile³te faptul c  aarea unei unit µi fracµionare din tr-un
în treg se reduce la împ rµire acestuia în atâtea p rµi egale cât arat  n umitorul
unit µii fracµionare.
Se recomand  scrierea:1
3din24m este24m: 3 = 8 m;
1
5din20kg este20kg: 5 = 4 kg;
1
7din35l este35l: 7 = 5 l:
Aarea unei fracµii din tr-un în treg presupune iniµial aarea unei unit µi
fracµionare de tipul celei p e care o indic  n umitorul fracµiei ³i ap oi aarea
fracµiei din în treg prin înm ulµirea unit µii fracµionare cu n um rul unit µilor
fracµionare indicate de n um r torul fracµiei.
Dup  rezolv area mai m ultor exerciµii se stabile³te, cu a jutorul elevilor,
regula de aare a unei fracµii din tr-un în treg (n um r): se împarte în tregul
(n um rul) la n umitorul fracµiei iar rezultatul se înm ulµe³te cu n um r torul.
Dac  la început cele dou  op eraµii se scriu separat, dup  ce elevii ³i-au însu³it
pro cedeul se p oate trece la scrierea în tr-o singur  expresie, scoµând astfel în
evidenµ  caracterul unitar al celor dou  op eraµii:
3
5din45 este45: 53 = 27 :
O ev en tual  extindere a unit µii de în v  µare p oate ab orda tema obµinerii
de fracµii egale cu o fracµie dat  cu aplicabilitate la compararea fracµiilor sau
op eraµii cu fracµii ce n u au acela³i n umitor.
32

6 M surare ³i unit µi de m sur 
6.1 M rime ³i m surare
Studiul m rimilor ³i a unit µilor de m sur  în în v  µ mân tul primar reprezin t 
un ul din tre exemple edicatoare privind leg tura direct  din tre matematic 
³i viaµa cotidian . P e lâng  cuno³tinµele de baz  legate de m rimi ³i unit µi
de m sur  de larg  utilitate tema formeaz  ³i dezv olt  la elevi in teresul ³i
motiv aµia p en tru aplicarea matematicii în con texte v ariate.
Noµiunea de m rime este o noµiune primar  care n u se dene³te. M rimea
p oate  privit  ca o proprietate a corpurilor ³i a fenomenelor în baza c reia
acestea p ot  comparate (dimensiune, can titate, durat , v aloare, etc.).
A m sura o m rime oarecare înseamn  a compara aceast  m rime cu o
alta considerat  ca unitate de m sur .
În Sistem ul In ternaµional, utilizat în p este 125 de µ ri, ³apte m rimi z-
ice sun t considerate m rimi fundamen tale: lungimea, masa, timpul, temp er-
atura, in tensitatea curen tului electric, can titatea de substanµ  ³i in tensitatea
lunminoas .
Corespunz tor m rimilor zice fundamen tale s-au denit unit µile de m –
sur  fundamen tale, resp ectiv: metrul, kilogram ul, secunda, k elvin ul, amp e-
rul, molul ³i candela.
M rimile zice ce p ot  denite cu a jutorul m rimilor fundamen tale se
n umesc m rimi deriv ate (arie, v olum, vitez , etc. ).
În în v  µ mân tul primar, programa de matematic  prev ede studierea unit µilor
de m sur  p en tru lungime, capacitate, mas , timp, precum ³i studiul mon-
edelor ³i bancnotelor – inclusiv cele europ ene.
In tro ducerea noµiunii de m rime, p en tru ecare caz în parte, se face p e
baz  de exemple.
Elevii sun t condu³i ap oi spre necesitatea compar rii m rimilor ³i in tro-
ducerea unor unit µi de m sur .
Este recomandabil ca iniµial s  se utilizeze unit µi de m sur  nestandard
iar necesitatea compar rii m rimilor s  duc  la in tro ducerea unit µilor stan-
dard.
Ca argumen te p ot  utilizate date istorice legate de istoria m sur torilor
sau necesitatea unic rii unor unit µi de m sur  impus  de in tensicarea
sc him burilor economice sau de dezv oltarea ³tiinµelor.
P e parcursul în v  µ mân tului primar, în predarea-în v  µarea unit µilor de
m sur , p en tru div erse m rimi, suger m parcurgerea urm toarelor secv enµe:
 in tro ducerea m rimii, p ornind de la cotidian, de la realitatea încon-
jur toare;
33

 evidenµierea necesit µii m sur rii acestei m rimi;
 prezen tarea ³i utilizarea unit µilor nestandard;
 sublinierea necesit µii unei m rimi standard;
 in tro ducerea unit µii standard ³i a notaµiei corespunz toare;
 acµiuni practice de m surare cu consemnarea rezultatelor:
 in tro ducerea m ultiplilor ³i a subm ultiplilor unit µii de m sur ;
 op eraµii cu unit µi de m sur ;
 compuneri ³i rezolv  ri de probleme conµinând unitatea de m sur  re-
sp ectiv  ;
 estim ri ale m surilor unor m rimi din realitatea înconjur toare (clas ,
curtea ³colii, etc.);
 organizarea, sortarea, in terpretarea datelor rezultate din m sur ri;
 ab ordare in terdisciplinar  (recunoa³terea ³i utilizarea m rimii ³i a unit µii
de m sur  în alte domenii).
6.2 M surarea lungimilor
În predarea-în v  µarea unit µilor de m sur  p en tru lungime suger m parcurg-
erea urm toarelor secv enµe:
 m surarea lungimii, l µimii, grosimii, în lµimii cu unit µi nestandard:
mâna, cotul, creion ul, pasul, guma etc.;
 apariµia noµiunilor an tagonice: mare-mic, lung-lat, gros-subµire, înalt-
scund, stabilite prin comparare;
 sublinierea necesit µii apariµiei ³i folosirii unit µii de m sur  standard
– metrul , notaµia folosit  – m ;
 utilizarea unor instrumen te de m sur  p otrivite p en tru m surarea lungimii:
rigla, metrul de croitorie, metrul liniar, metrul tâmplarului, ruleta;
 exersarea capacit µii de m surare p ornind de la obiectele din clas ,
acas  ³i afara ³colii (în practic  profesorul alege acele lungimi ce p ot 
exprimabile în n umerele naturale p e care elevii le cunosc);
34

 con³tien tizarea necesit µii in tro ducerii m ultiplilor ³i subm ultiplilor metru-
lui p en tru exprimarea mai como d  a lungimilor mai mari/mai mici,
notaµii folosite;
 aso cierea m ultiplilor cu m rirea de 10 ori, 100 de ori, 1 000 de ori
³i a subm ultiplilor cu mic³orarea de 10 ori, 100 de ori, 1 000 de ori
(utilizarea sc rii);
 formarea deprinderilor de efectuare rapid  ³i precis  a m sur torilor
utilizând m ultipli ³i subm ultipli ai metrului;
 transform ri din tr-o unitate de m sur  în alt  unitate de m sur ;
 rezolv  ri de probleme .
6.3 M surarea capacit µii v aselor
În predarea-în v  µarea unit µilor de m sur  p en tru capacitatea v aselor sug-
er m parcurgerea urm toarelor secv enµe:
 compararea ³i sortarea v aselor prin m surare direct ;
 compararea v aselor de aceea³i capacitate ³i form  diferit ;
 diferenµierea: m ult-puµin;
 m surarea capacit µii un ui v as cu unit µi nestandard;
 sublinierea necesit µii in tro ducerii unit µii standard p en tru capacitatea
v aselor – litrul , notatia folosita – l ;
 con³tien tizarea necesit µii in tro ducerii m ultiplilor ³i subm ultiplilor litru-
lui p en tru exprimarea mai como d  a capacit µii v aselor mai mari/mai
mici, notaµii folosite;
 aso cierea m ultiplilor cu m rirea de 10 ori, 100 de ori, 1 000 de ori
³i a subm ultiplilor cu mic³orarea de 10 ori, 100 de ori, 1 000 de ori
(utilizarea sc rii);
 utilizarea unor instrumen te de m sur  p otrivite p en tru m surarea ca-
pacit µii în tâlnite în practic ;
 formarea deprinderilor de efectuare rapid  ³i precis  a m sur torilor
utilizând m ultipli ³i subm ultipli ai litrului;
 transform ri din tr-o unitate de m sur  în alt  unitate de m sur ;
 rezolv  ri de probleme.
35

6.4 M surarea masei
În predarea-în v  µarea unit µilor de m sur  p en tru masa corpurilor suger m
parcurgerea urm toarelor secv enµe:
 compararea prin mân uire direct , apariµia noµiunilor: mai u³or-mai
greu, tot atât de greu;
 folosirea balanµei cu braµe egale în stabilirea relaµiei din tre masele
obiectelor;
 compararea, sortarea ³i gruparea obiectelor cu aceea³i mas ;
 conserv area masei, folosind un obiect care p oate  descompus în p rti;
 utilizarea unit µilor de m sur  nestandard în m surarea masei unor
corpuri;
 sublinierea necesit µii in tro ducerii unit µii principale p en tru mas  –
kilogram ul , notaµia folosit  ( kg );
 utilizarea unor instrumen te de m sur  p otrivite p en tru m surarea ma-
sei: cân tarul de buc t rie, de baie, de la piaµ , balanµa, etc.;
 exerciµii practice de m surare a masei unor obiecte;
 con³tien tizarea necesit µii in tro ducerii m ultiplilor ³i subm ultiplilor kilo-
gram ului , notatii folosite;
 aso cierea m ultiplilor cu m rirea de 10 ori, 100 de ori, 1 000 de ori
³i a subm ultiplilor cu mic³orarea de 10 ori, 100 de ori, 1 000 de ori
(utilizarea sc rii);
 formarea deprinderilor de efectuare rapid  ³i precis  a m sur torilor
utilizând m ultipli ³i subm ultipli ai kilogram ului;
 transform ri din tr-o unitate de m sura în alt  unitate de m sur ;
 rezolv  ri de probleme.
36

6.5 M surarea timpului
În predarea-în v  µarea unit µilor de m sur  p en tru timp suger m parcurgerea
urm toarelor secv enµe:
 predarea-în v  µarea m rimii timp ³i a unit µilor de m sur  se face
în strâns  legatur  cu acµiunile, fenomenele ³i ev enimen tele p erio dice
cunoscute de elevi;
 se încep e cu cele mai cunoscute de elev: ora, ziua, s pt mâna ,luna,
an ul, m surate cu ceasul ³i calendarul;
 timpul este ciclic ³i se în telege studiind program ul de activit µi zilnice
ale elevului, ora la care face acea acµiune;
 s pt mâna se con³tien tizeaz  prin activit µile ³colare ³i de acas ;
 luna ca unitate mai mare decât ziua ³i s pt mâna, se prezin t  prin tr-un
pro ces comparativ de apreciere a activit µilor desf ³urate în tr-o s p-
t mân  ³i în tr-o lun ;
 den umirea ec rei luni (³i anotimp) se aso ciaz  cu ordinea în an, din
data scris  zilnic p e tabl ;
 noµiunea de an – ca in terv alul din tre zilele aniv ersare, din tre o prim  v ar 
³i alta;
 zilele lunilor (30/31/29/28) se p ot în v  µa folosind pro eminenµele pum-
nilor;
 deceniul, secolul, mileniul;
 unitatea de m sur  standard – secunda , notatia folosita – s ;
 m ultipli ³i subm ultipli, notaµii folosite;
 utilizarea unor instrumen te de m sur  p otrivite p en tru m surarea tim-
pului: calendarul, ceasul de mân , de p erete, p endula, orologiul, cronometrul,
ceasul electronic, clepsidra, etc.;
 transform ri din tr-o unitate de m sur  în alt  unitate de m sur ;
 rezolv  ri de probleme.
A ctivit µi de în v  µare recomandate:
37

 confecµionarea un ui cadran de ceas;
 în to cmirea calendarului p e o s pt mân  care s  cuprind  den umirile
zilelor ³i datele resp ectiv e, p e o lun  sau p e mai m ulte luni;
 în to cmirea calendarului p e un an sub forma de band  a timpului;
 notarea cu consecv enµ  a datei;
 cunoa³terea, notarea de c tre elevi a propriilor date de na³tere, precum
³i a datelor de na³tere ale fraµilor, p rinµilor;
 exprimarea v ârstei lor, a prietenilor, a p rinµilor, etc.;
 m surarea ³i exprimarea în unit µi corespunz toare a timpului necesar
p en tru a parcurge an umite distanµe: de acas  la ³coal , de acas  pân 
la cel mai apropiat magazin alimen tar etc.;
 cunoa³terea v ârstei p e care o p ot atinge unele animale (s lbatice, do-
mestice);
 durata vieµii copacilor ³i p omilor fructiferi etc.;
 µinerea evidenµei în unit µi de timp a activit µii p e care o desf ³oara
elevul în tr-o an umit  p erioad : ora de³tept rii, ora plec rii la ³coal ,
timpul p etrecut la ³coal  etc.;
 stabilirea un ui regim raµional de m unc  ³i o dihn  cu precizarea în
unit µi de timp a activit µilor programate;
 realizarea in terdisciplinarit µii matematic -com unicare (notarea în unit µi
de timp a datelor biograce ale unor scriitori etc.);
 realizarea in terdisciplinarit µii matematic -istorie;
 evidenµierea unor ev enimen te p etrecute în viaµa colectivului;
 form ularea ³i rezolv area unor probleme aplicativ e legate de începutul,
durata sau sfâr³itul un ui ev enimen t în cadrul unei ore etc.
38

6.6 Monede ³i bancnote
P en tru a aprecia corect v aloarea m rfurilor ³i p en tru a le putea cump ra,
oamenii folosesc banii.
Unitatea monetar  în µara noastr  ( leul ) ³i alte µ ri europ ene ( euro );
A ctivit µi de în v  µare.
 recunoa³terea v alorii monedelor ³i a bancnotelor;
 efectuarea de sc him buri ec hiv alen te cu monede ³i bancnote;
 efectuarea de sc him buri ec hiv alen te cu sume de bani;
 compararea sumelor de bani.
39

Similar Posts

  • Cu titlu de manuscris [609663]

    1 UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAȚIONALĂ DIN MOLDOVA Cu titlu de manuscris CZU: 343.13 (043. 3) Ursu Viorica VINOVĂȚIA – CONDIȚIE INERENTĂ A RĂSPUNDERII JURIDICE (Specialitatea 551.01 – Teoria Generală a Dreptului) Teză de doctor în drept Conducător științific: BALTAG Dmitrii, doctor hab. în drept, profesor universitar Autor: URSU Viorica CHIȘINĂU, 2017 2 Ursu Viorica , 2017…

  • Curriculum vitae [629144]

    Curriculum vitae PERSONAL INFORMATION Sorina Alexandra Hutanu 114, Soseaua Constantei, 907105 Constanta (Romania) [anonimizat] [anonimizat] JOB APPLIED FORAndroid Developer EDUCATION AND TRAINING 1 Oct 2016–Present Bachelor degree in System Engineering at Politehnica University, Bucharest (Romania) 15 Sep 2012–15 Jun 2016 Traian high school, Constanta (Romania) PERSONAL SKILLS Mother tongue(s)Romanian Other language(s) UNDERSTANDING SPEAKING WRITING ListeningReadingSpoken…

  • Materiale utile pentru predarea disciplinei Planificari calendaristice din oferta editurilor Proiecte de lecție 1.Planurile cadru : Anexa a O.M.E.N… [309319]

    Szabo Simona Cristina PIPP/anul III PORTOFOLIUL STUDENȚIEI Cuprins: Planurile cadru Programe școlare Materiale utile pentru predarea disciplinei Planificari calendaristice din oferta editurilor Proiecte de lecție 1.Planurile cadru : Anexa a O.M.E.N 3371/ 2013 2.Programe scolare: 3.Materiale utile pentru predarea disciplinei: Foarfece, lipici, hartie, aracet, [anonimizat], frunze, seminte 4.Planificari calendaristice din oferta editurilor: 5.Proiecte de lectie:…

  • Page1of2 2019Factiva,Inc.Tousdroitsréservés. [604177]

    Page1of2 ©2019Factiva,Inc.Tousdroitsréservés. Getusedtoit:VIRTUALREALITY;Google’sgogglesopenupnewworldforautomarketers VinceBondJr.;[anonimizat] 993mots 14décembre2015 AutomotiveNews AUTN 37 Volume89;Number6703 Anglais (c)2015CrainCommunications,Inc.Allrightsreserved. Whenadiamondheistgoesawry,there’sonlyonecartoturntoforthegetaway:the2015MiniCooper hardtop. Atleastthat’showitplaysinMini’svirtualfantasyworld. Mini’ssmallcarhasbeencastintwovirtualrealityenhancednarrativesthattheautomakercommissioned andsharedinNovemberonTheNewYorkTimes’freshlylaunchedVRapp.TheshortfilmBackwateris centeredonaheist,whileRealMemoriesfocusesonamancopingwithapparentamnesia. Thefilms,initiallyreleasedbyMiniinSeptemberonYouTube,receiveavisualboostwhenviewedontheapp throughthehand-heldGoogleCardboarddevice,whichturnsasmartphoneintoacheapsetofvirtualreality goggles.(WhenviewingwithoutGoogleCardboard,userscanrotatetheirphonesortabletstogeta 360-degreeeffect.Computerviewerscanclickontheirscreenstoexploretheenvironment.) Aspartofthecampaign,Miniplannedtodistribute140,000freecardboardviewersworldwidethatarebased onthenewversionofGoogle’ssetthatcameoutthissummer. “It’sthefirsttimewe’vetoldanystoriesinvirtualreality,”saidTomNoble,MiniUSA’smarketingchief. Mini’spartnershipwithTheTimesillustrateshowvirtualrealityisreachingthemassesinautomarketing. WhileGoogleCardboardisn’tnearlyasadvancedasotherupcomingoptionssuchastheOculusRiftVR headsetfromFacebookorMicrosoft’sHoloLensaugmented-realityglasses,itallowsautomakerstodabblein adevelopingmarketwithengagingcontentthat’saccessibletoawiderangeofsmartphone-owning consumers. Googlehasbroadenedthereachofsmartphone-basedvirtualrealitybymakingthespecificationsof Cardboardopensource.Thatmeanscompaniescanmanufactureandselltheirownsetsbyparticipatingin thetechcompany’sthird-partycertificationprogram,saidAaronLuber,Google’sheadofpartnershipsforVR. “VRisprovidingabrand-newwayforconsumersandfanstoengagewithbrands,”Lubersaid.“It’snot necessarilyanadvertisingthing.”It’saboutshowingconsumers“anewperspectiveofabrandand experience[they]aregoingtoseeandenjoy.” TheTimesdeliveredaround1millionGoogleCardboardsetstosubscriberslastmonth.Googledoesn’tsell thedevices,butthethird-partyversionscangoforafewdollarstothe$30rangedependingontheversion. Forcomparison,theRiftwillcomewitharumoredpricetagofmorethan$350whenitgoesonsalein2016, whilereportssaythedevelopereditionsforHoloLenswillcost$3,000whentheyrolloutin2016. Thosepricieroptionsmightstillhaveaplaceindealershowrooms.DuringVolvo’sHoloLensdemonstrationin November,journalistsinteractedwithholographicversionsoftheS90—thinkTonyStarkinIronMan— aheadofthesedan’sphysicaldebutnextmonthattheDetroitautoshow. Butit’stoughtoenvisionanautomakersendingmorethan1millionofthosesystemstoconsumerstogive themuniqueexperiences. Page2of2 ©2019Factiva,Inc.Tousdroitsréservés.VolvoistheonlyautomotivecompanyworkingwithMicrosoftinthedevelopmentofHoloLens,butitsvirtual realityflirtationsgobeyondthattechnology. Volvoreleasedanappin2014offeringtestdrivesoftheXC90crossoverthatpeoplecanviewwithGoogle Cardboard,acontraptionthatconsumersconsidered“newnews”atthetime,saidThomasAndersson,vice presidentofglobalmarketingforVolvoCarGroup. “Wearenotlockedintoonetechnology,”Anderssonsaid.“We’reaftertheexperienceyoucanget.” LexusandInfinitiarealsotrying360-degreevideosandvirtualappsthatcanbeviewedonYouTubeon computersorwithintheGoogleCardboardformat. JoeLaszlo,vicepresidentofindustryinitiativesfortheInteractiveAdvertisingBureau,saidpartnershipssuch…

  • 1.1 Noțiuni privind analiza cu element finit în Ansys Metoda Elementelor Finite (MEF) sau Analiza cu Elemente Finite (FEA) are la bază conceptul… [304907]

    CAPITOLUL 1 Introducere 1.1 Noțiuni privind analiza cu element finit în Ansys Metoda Elementelor Finite (MEF) sau Analiza cu Elemente Finite (FEA) are la bază conceptul analizei unor obiecte complexe cu ajutorul unor elemente simple sau a divizării unor obiecte complexe în piese mici ușor manipulabile. [anonimizat], în viața reală și în special în inginerie….