Diana Sfetlana Stoica , an II. 04.02.2016 [602384]

Diana Sfetlana Stoica , an II. 04.02.2016
Page1 Studii De Dezvoltare Internațională Dezvoltare Socială în Context Regional
Prof. Dr Ciprian Nițu

Perspectivele dezvoltării regionale
în contextul schimbărilor sociale determinate de
turism
Cuvinte cheie : turism, turism intern, turism internațional, schimbare socială, dezvoltare
regională, zonă rurală de facto, interdependență, trinom, teritoriu, destinație, propunere unică ,
centru, periferie, conflict, ruralitate , bariere

Rezumat :
Turismul, mai degrabă cel internațional, influențează viașa economică și socială a
comunității de asemenea măsură încât, în studiile despre turism și dezvoltare, se poate vorbi
despre un trinom al interdependențelor între turism, dezvoltare regională și sc himbare socială.
Observația, datele statistice, criticismul retoric asupra studiului unor cazuri concrete de
comunități a căror strategie de dezvoltare a fost axată pe dezvoltarea turismului și construirea
unui acquis identitar turistic, demonstrează parad oxurile multiple ale relațiilor de interdepedență
iar dezvoltarea regională, privită sub aspectul său centrat pe oameni, în planul studiilor de
dezvoltare, este cauză dar și efect a schimbărilor sociale, în aceeași măsură ca și turismul, iar
schimbarea soc ială nu este un dat sau un proces inerent pe acest nivel de contextualizare, ci este
unul orientat, pentru a susține o dezvoltare durabilă a turismului, a regiunii și a societății în
ansamblul ei. Cazurile discutate, din Estul și Sud -Estul îndepărtat (Ch ina, Cambogia), din
Africa și Europa sunt modele etalon susceptibile de analogii și generalizări.

Diana Sfetlana Stoica , an II. 04.02.2016
Page2 Introducere
În discurs academic , dar și în discursurile de promovare a le proiectelor structurale privind
dezvoltarea regională , a devenit clișeică sinta gma dezvoltării locale ca premisă a unei dezvoltări
reale și durabile.1 Dintr -o perspectivă sistemică, partea, adică regiunea, ar trebui să se supună
schimbărilor structurale pe care societatea, ca întreg, le experimentează, iar prin modalitatea în
care aceste schimbări sunt influențate, am putea vorbi de o dezvoltare regiona lă ca parte, premiză
și efect, a unui întreg – dezvoltarea , în toate sensurile ei contemporane în discurs academic.
Plecând de la această considerație de tip realist și de la importanța turismului ca sector
responsabil de 9 % din GDP2, propunem o discuție despre perspectivele dezvoltării regionale în
contextul schimbărilor sociale pe care le determină turismul.
Mai precis, prin lucrarea de față ne propunem să descoperim împreună, plecând de la
cinci cazuri clasice reprezentând destinații turistice cu un se t specific de propuneri comerciale de
unicitate și problematici, dacă turismul poate genera efecte evidente, măsurabile și suficiente
pentru ca schimbările sociale la care se referă aceste efecte să poată fi considerate ca parametrii
de dezvoltare regional ă și dacă putem vorbi despre o dezv oltare durabilă în acest sens. În
lucrarea de față perspectiva asupra turismului, ca și sector al vieții economice și culturale,
precum și asupra dezvoltării ca noțiune cu variate accepțiuni în mediul academic, este una h olistă
și integrată conceptului de globa lizare, metoda de lucru fiind observația participativă, criticismul
retoric și analogia calitativă în strângerea argumentelor și construcția de concluzii.

1 Un exemplu în acest sens este proiectul : The Hague Economy for local governance , sursa
http://thehagueacademy.com/wp -content/uploads/2015/11/Brochure -2016 -THA -1-MB.pdf , Ms
Clara Dde Mvogo, primarul Monrovia
2 Sustainable tourism for development , Development and Cooperation Europeaid, European
Commission, Executive Summary pag 8, sursa
http://www.ilo.org/wcmsp5/groups/public/@ed_dialogue/@sector/documents/publication/wcms
_216669.pdf

Diana Sfetlana Stoica , an II. 04.02.2016
Page3 Interdependența dintre turism – schimbare socială – dezvoltare regională
Teza principală este interdependența dintre t urism – schimbare socială – dezvoltare
regională , acordând turismului sensul său larg, de activitate umană iar aceste i interdependențe
funcția de proces dinamic, și nu de stare . Cu alte cuvinte, trinomul turism -schimbare socială –
dezvoltare regională ar evolua în timp, iar efectele negative inter -relaționate ar contribui la
remodelarea acestui trinom în mai mare măsură decât efectele pozitive inter -relaționate
demonstrate.
Pentr u a imagina această ipoteză, vom reprezenta interdependența turism -schimbare
socială -dezvoltare regională sub forma unui triunghi cu baza cuprinzând relația dintre turism și
schimbare socială , iar cel două laturi reprezintând relația directă dintre turism și dezvoltare
regională pe de o parte, iar pe de altă parte relația dintre schimbarea socială și dezvoltarea
regională, ca în figura de mai jos :

În timp, datorită sensibilității elementului schimbare socială la acesta, dintr -o perspectivă
hegeliană asupra timpului ca agent al schimbării sociale3, nu în ultimul rând în contextul
potențierii turistice ca proces inerent și impus de tendințele actuale , asistăm la o deplasare
haotică a punctelor de vârf către unul sau altul dintre celelalte două, remodelând triunghiul în

3 Morrow and Brown 1994 , 94; apud Craig Johnson, Arresting Development, The power of
knowledge for social chang e, Routledge 2009

Diana Sfetlana Stoica , an II. 04.02.2016
Page4 funcție de sensurile de deplasare , dar și de perspectiva de analiză sau cauzele de deplasare,
considerând efectele pozitive sau negative ale unui proces asupra evoluției altuia.
Este important a preciza că privim toate cele trei concepte sub forma unor procese,
inclusiv turismul este priv it în accepțiunea sa de acțiune – proces, implicând : a) cauze (creșterea
economică, satisfacerea nevoi lor superioare în triunghiul Maslow, discursul global cu privire la
importanța turismului pentru dezvoltare) ; b) etape (în sens temporal, fluctațiile inerente ale
numărului sau calității turiștilor și schimbările structurale ale ofertei turistice privite d in punctul
de vedere al destinației, iar în sens epistemologic, etapele turismului vor fi considerate fazele
discursului despre acest a în registru academic și de spe cialitate) c) rezultate – efecte (cristalizarea
de cicluri economice, imprimarea unei sens dezvoltării sau simplei evoluții economice, sociale,
culturale și chiar politice, în contextul diplomației sau de marketing, în considerarea brandurilor).
În legătură cu dezvoltarea regională, ca vârf al trinomului în faza sa ideală, în taxonomia
discursul ui aceasta va semnifica dezvoltare a în sens restrâns, teritorial, fiind însă integrată
definirii sale în sens global, prin folosirea pragmatică și adaptată discursului a teoriei conform
căreia dezvoltarea și studiile despre aceasta sunt excesiv de dependente de documentația și
analiz a proceselor și evenimentelor la nivel local4. Din acest motiv, vom considera dezvoltarea
regională, ca element al trinomului, o dezvoltare în sensul său general așa cum este formulat în
teoriile despre dezvoltare, dar cu aplicații practice la nivel teritorial, formulând pe parcursul
lucrării considerații lato sensu de ființare și discurs, și nu considerații privind strategiile de
dezvoltare în regiune.

4 Arresting Development , The power of knowledge for social change Craig Johnson, , Routledge
2009, pag 136

Diana Sfetlana Stoica , an II. 04.02.2016
Page5 Turism și dezvoltare regională. Perspectiva teritorială asupra
schimbărilor sociale
La nivel global, numărul turiștilor internaționali a înregistrat creșteri spectaculoase de la
25 milioane în 1950 la aproape 715 milioane în 20025 iar estimările UNWTO arată o posibilă
creștere continuă de 3,3% în intervalul 2010 -2030, pentru a atinge nivelul de 1,8 bili arde de
turiști.6 Schimbările sociale din primii ani ai secolului XXI care au acompaniat fenomenul
turismului în creștere , precum și perspectivele de schimbare în următorii ani, sunt dovada
efectelor pozitive, măsurabile ale turismului (creșterea economică, dezvoltarea sectorului terțiar,
al serviciilor în turism și auxiliare în țări sau regiuni cu potențial turis tic, investiții în
infrastructură, îmbunătățirea cea puțin parțială a condițiilor de trai , etc) asupra evoluției sociale,
producând o schimbare culturală și socială, și în accepțiunea teoriilor de dezvoltare centrate pe
oameni, o reală dezvoltare socială. Desigur, relația este biunivocă, schimbarea socială fiind și cea
care potențiază turismul , ca rezultat al unor alegeri personale, conjugate cu impuneri din exterior
(oscilațiile pieței privind cererea și oferta, nivelul de trai, miturile și imaginile despre destinații,
etc).
Însă, așa cum se suținea și cu ocazia Conferinței Mondiale Pentru Tu rism Durabil,
desfășurată în Lanzarote, Spania, în 27 -28 aprilie 1995, „turismul este un fenomen ambivalent
întrucât acesta poate contribui la atingerea obiectivelor socio -economice și culturale, dar poate,
în același timp să fie cauza degradării ambiental e și a pierderii identității locale ”.7 Degradarea
ambientală , ca efect al investițiilor și exploat ării neadecvate sau invazive a resurselor, produce o
degradare a destinației din punct de vedere al interesului turistic, iar pierderea identității locale ca
urmare a neputinței de a concentra eforturile de management către sectoare compatibile cu
aceasta din punct de vedere geo -istori c, strategic, simbolic și pragmatic, va produce inevitabil o
pierdere a nișei de piață reprezentată de adepții și simpatizanții unei astfel de identități turistice.

5 Tourism and Development , Ron Ayres, capitol din The Ekgar Companion to Development
Studies , David Alexander Clarck, Edward Elgar Publishing Limited, 2006, Pag 629
6 UNWTO Highlights 2015 Edition Pag 2, http://www.e -unwto.org/ ,
7 Andare a quel paese. Vademecum del turista responsabile , Duccio Canestrini, Ed. Feltrinelli
Traveller, 2001, pag 124

Diana Sfetlana Stoica , an II. 04.02.2016
Page6 Pornim de la ipoteză că fiecare loc în sine poate reprezenta o destinație turistică dacă ș i
numai dacă ea este conștientizată, deci reprezentată pe piața de profil în calitate de ofertă
turistică și are o propunere unică , o identitate ce o definește atr activă pentru o nișă oarecare de
turiști (propunere istorică, culturală, mistică, de divertis ment marin, de divertisment montan,
sportivă, transgresivă etc). Pierderea identității este echivalentă cu pierderea acestei propuneri
unice iar reprezentarea pe piața de profil va fi, din rațiuni de ordin pragmatic, diminuată până la
eliminare.
Astfel, s chimbarea socială în context teritorial, cu privire la identitatea zonei de referință,
produce efecte în domeniul turismului, cu privire la capacitatea destinației de a fi considerată ca
atracție turistică. Un exemplu în acest sens este reprezentat de modi ficarea tradițiilor funerare din
insula Bali sub influența conștiinței despre atractivitatea și rolul său turistic (introducerea
accesului cu plată vizitatorilor și excesiva teatralizare) , sau, din altă perspectivă, polemica asupra
redenumirii unei străzi a orașului Siracusa, după numele recent asasinatului Giovanni Falcone, la
care s -a renunțat în final din rațiuni de imagine turistică.8
Turismul, ca și sector economic de mare importanță, impune deci o percepție teritorială
specifică, analogă și tributară geografiilor simbolice, prin identificarea, catalogarea,
cartografierea de destinații lato sensu (regiune, propunere unică, oameni, strategii de promovare
prin strategii de dezvoltare socială), identitatea lor specifică și includerea lor într -un circuit
economic conform căruia este inevitabilă concurența. Schimbările sociale în anumite zone,
survenite anterior (ca și cauză, dezvoltarea socială în sine, creșterea nivelului de trai ocazionând
o creștere a activităților leisure sub forma turismului), în timpu l (ca potențiator, de exemplu
creșterea interesului în promovoarea și implementarea de strategii de dezvoltare durabilă la nivel
local ) și ulterior (ca și efect , direcțiile de dezvoltare, modificare a identității locale ) unei evoluții
de tip turistic a zo nei, sunt, chiar din perspectivă globală, considerate spațial și deci limitat.
Chiar datorită acestei limitări, interdependența între turism și dezvoltare regională este
susținută de s chimbarea socială, ca fenomen global cu multiple variante la nivel loca l.

8 Andare a quel paese. Vademecum del turista responsabile ,Duccio Canestrini, Ed. Feltrinelli
Traveller, 2001, pag 42 -43

Diana Sfetlana Stoica , an II. 04.02.2016
Page7 Susceptibil de imperfecțiuni și continuă omogenizare9, produsul turistic , adică destinația în sens
extins (poate semnifica și activitatea corespunzătoare acelei destinații, ca defocalizare a atenției
turistului din sfera conceptului de “destinație” în aceea de “activitate”10, constituindu -se în
propunerea unică ) și turismul ca fenomen datorită căruia este creat acest produs, prezintă
caracteristici comune cu dezvoltarea regională, ca fenomen orientat, și anume : 1. Ambele au
rolul de regul ator economic (concurențial în cazul turismului și planificat în cazul dezvoltării
regionale) 2. Ambele sunt puternice generatoare de inegalități (turismul în sensul trendului
poorism11, iar dezvoltarea regională în sensul participării ce accentuează inechi tatea ca urmare a
abilităților diferite de a planifica devoltarea între regiuni, ca în cazul Regional Development
Fund din Tanzania, unde regiuni cu personal mai bine pregătit, infrastructură și servicii
superioare, au avut o mai bună capacitate de absorbț ie și implementare a proiectelor de
dezvoltare12); 3. Ambele sunt purtătoare de semnificații culturale menite a contura polarizările
geo-simbolice13(turismul, fundamentat teritorial pe destinație ca spațiu oferit în dar celorlalți,
potrivit accepțiunii lui Deridda14 și interpretată în cheia discuțiilor post -colonialiste despre centru
și periferie, iar dezvoltarea regională, pornind de la aceeași teorie a dependenței15, în
considerarea faptului că subiectul său – regiunea, poate, în urma implementării de noi di recții sau
strategii de conservare sau promovare , să își piardă sau schimbe identitatea în funcție de
schimburile culturale care îi sunt facilitate de către agenți independenți sau instituționali,
apropiindu -se sau îndepărtându -se de un centru considerat e talon sau matrice pentru obiectivele
de dezvoltare).

9 Research based on the thoery of value chain to governance and upgrade of local tourism
industry cluster , Ji Wen Ping Ping Hu, published 13 martie 2015, iBusiness 2015, 7, 58-64, p 50.
10 Tourism development in contemporary Central and Eastern Europe: challenges for the
industry and key issues for researchers – Derek, R Hall , Journal of Studies and research in
human geography 2011, 5.2, 5 -12
11 Sustainable tourism for development , Development and Cooperation Europeaid, European
Commission, Executive Summary , disponibil online
12 Ideas for Development , Robert Chambers, pag 93, Institute for Development Studies, 2005,
13 Geografiile simbolice ale diferenței ideologice , Carmen Andraș , Institutul European 2008
14 ibidem , p20
15 Doctrines of development , M.P.Cowen and R.W.Shenton, Routledge, 1996, cap2,
Development Without progress Underdevelopment and J H Newman 57 -108

Diana Sfetlana Stoica , an II. 04.02.2016
Page8
Turism și schimbare socială
Faptele istorice sunt mărturie a faptului că violența a produs schimbare socială, idee
rezumată și în studiile despre dezvoltare16. Turismul, cu precădere cel iresponsabil dar în sens
larg și cel responsabil, acționează în mod inevitabil violent și, parafrazându -l pe Tzvetan
Todorov17, chiar meschin , asupra societății, producând schimbare socială .
În discursul despre relația de interdependență dintre turism și schimbare soci ală,
contextualizarea teritorială trebuie să țină seama de resurse și exploatarea lor durabilă, caz în
care limitele impuse turismului, ca cele dictate de UNWTO, WWF, etc, produc consecințe de
ordin negativ în plan social (de ex. contrabanda cu fildeș) și o consecutivă schimbare
fundamentală în însăși esența turismului ce devine de ordin imagistic – de souvenir (observând
practica comerțului global de obiecte de souvenir ce încurajează existența unei categorii de turiști
imaginari în locuri pe care nu le -au vizitat niciodată)18.
Ținând seama de această probabilă evoluție a relației dintre turism și schimbare socială,
teritoriul devine mai puțin important, iar dezvoltarea regională din punctul de vedere al
dependenței sale de turism, devine un fenomen aproape nesemnificativ. Însă, problema care se
naște de aici este pentru zonele a căror economie trebuie să fie bazată pe turism , datorită
potențialului lor . Cum se vor reorienta ele oare?
Orice reducere a numărului de turiști în aceste zone poate contribui la o descreștere
economică, reducere a puterii de cumpărare deci a capacității de co nsum, creșterea ratei
șomajului , demotivarea maselor, emigrație , fapte și fenomene ce se traduc în schimbare socială
(criza de valori, lupta de ideologii etc). Pe de altă par te, pe fondul aceleași ipoteze a limitării
turistice și proliferării unui turism de souvenir, este necesară descoperi rea de noi nișe de piață și
acordarea priorității unei dezvoltări susținute prin forțe proprii, deci promovarea unui turism

16 Development Ethics at work, Explorations 1960 -2002 Denis Goulet, Routledge, p 36
17 Noi e gli altri , Tzvetan Todorov, Einaudi, Torino, 1991, apud pag 43, Duccio Canestrini,
Duccio Canestrini, Andare a quel paese. Vademecum del turista responsabile , Ed. Feltrinelli
Traveller, 2001
18 Andare a quel paese. Vademecum del turista responsabile , Duccio Canestrini, , Ed. Feltrinelli
Traveller, 2001,

Diana Sfetlana Stoica , an II. 04.02.2016
Page9 intern. Această strategie ar contribui la creșterea nivelului de satisfacție a individului față de
comunitatea sa de apartenență, limitând fenomenul emigraționist, ca principal dușman al
dezvoltării sociale în regiune, mai ales acolo unde dezvoltarea regională este un pr oces cu multe
perspective și încă puține rezultate.
Totuși, literatura de specialitate și teste empirice au demonstrat că turismul intern a
contribuit activ la accentuarea dependenței periferiei de centru, în ciuda dezideratului
desprinderii. Dependența ac easta este explicată de multiplicarea, prin promovarea și eventuala
proliferare a unui turism intern, a centrelor și relativelor periferii, prin polarizarea teritoriilor ca
furnizoare de turiști (centrul, dezvoltat) și respectiv receptoare de turiști (peri feria, adoptând o
identitate și implementând politici de promovare a turismului , fiind în curs de dezvoltare). Se
naște astfel, în taxonomia discursului, necesitatea de a defini zonele periferice ca zone rurale de
facto, spre deosebire de zonele rurale de iure, ce ar fi acelea efectiv aflate în zone rurale, extra –
urbane.
Schimbare socială și dezvoltare a regională. Zonele rurale de facto
Zonele rurale de facto sunt periferiile orașelor destinație turistică, zonele limitrofe
punctelor de atracție turistică, adică monumente le naturale, istorice, culturale și religioase, sau
resorturi propice practicării activităților de tip wellness, de divertisment , sportive sau culturale
specifice . Aceste zone limitrofe, din punct de vedere turistic , există ca urmare a existenței
centrului , cum sunt de exemplu suburbiile marilor orașe ce furnizează alternative de cazare la un
preț popular sau se constituie în atracție în sine (turismul de tip poorism anterior amintit –
înclinația turistului vestic de a vedea și fotografi a cele mai sărace zone, surp rinsă de antropologi
și teoreticieni în turism19).
În discursurile și acțiunile întreprinse pentru o dezvoltare regională care să fie eficace,
dezvoltarea rurală (termenul de regional fiind extins de la contextualizarea spațială , la cea de rol,
ca în cazul turismului de la destinație la activitate) este o necesitate ca urmare a excesivei
urbanizări. Dezvoltarea rurală cuprinde și generează astfel, în timp, o schimbare socială, fondată
pe diseminarea de trenduri și crearea de noi v alori, în contextul anterioare i schimbări sociale
cauzate de turism.

19 Understanding Western Tourists in Developing Countries , Ton Van Egmond, GAB 2007,

Diana Sfetlana Stoica , an II. 04.02.2016
Page10 Trendul și valorificarea turismului intern și rural, cu diferitele sale forme este un apanaj
al societăților dezvoltate. Un exemplu în acest sens sunt structurile agro -turistice la modă în țări
precum Spania, Italia, Austria, Franța. Schimbările sociale din ultimii ani în aceste regiuni, în
planul relațiilor și pieței muncii, au determinat fenomenul contrar urbanizării, exodul din mediul
urban către cel rural, cauză principală a dezvoltării turismului rural.20 Dezvoltarea rurală, sau în
sens extins și analog ic, cea regională, este considerată orientată, artificială, deoarece, conform
reprezentării schematice de mai jos, propuse de grupul de la Universidad Loyola Andalucía,
Córdoba, Spain21, ea este rezultatul unor schimbări sociale negative (rate ridicate de șomaj în
mediul rural, nemulțumirea populației, exodul rural), dar nu specifice mediului rural de iure, deci
schema poate fi aplicată și zonelor rurale, de facto, conform accepțiunii pro puse în lucrarea de
față.

Întorcându -ne la accepțiunea turismului strâns legată de sensul de activitate propus de
Derek Hall, agricultura, ca principal sector în mediul rural devine una de mijloc și nu de scop

20 Rural Tourism in the South of Spain: An Opportunity for Rural Development , Genoveva
Millán Vázquez de la Torre1, Luis Amador Hidalgo2, Juan Manuel Arjona Fuentes, Modern
Economy , 2014, 5, 152 -160, Published Online February 2014 (http://www.scirp.org/journal/me)
21 ibidem

Diana Sfetlana Stoica , an II. 04.02.2016
Page11 (agroturismul)22. Ea este mijlocul prin care zona rurală devine produs turistic, fiind generator de
economie regională și motivație turistică. În acest fel, activități care, în alte condiții ar cădea în
desuetudine, sunt conservate și devin parte a identității regionale, în acest sens Europa fiind u nul
dintre continentele fruntașe în implementarea politicilor de conservare a acestora (vechi
meșteșuguri rurale, agricultura eco, etc).
Modele ale acestui tip de re -considerare a agriculturii a u pătruns și în zone mai puțin
dezvoltate, cum este în cazul insulei Zanzibar23, în care agricultura sau meșteșugurile de tradiție
ca mijloc de subzistență sunt înlocuite cu agricultura sau meșteșuguri le ca mijloc de potențiere a
turismului . Întrucât Tanzania este o țară preponderent agrară iar transformarea sector ului agricol
nu poate a vea decât un caracter exclusiv teritorial, referindu -ne mai cu seamă la insula Zanzib ar
ca cea mai dezvoltată și reprezentativă pentru Tanzania din punct de vedere turistic ,
concluzionăm că dezvoltarea rurală în sensul inovă rii pe ca re o denumim socială (trecerea la noi
forme de câștigare a mijloacelor de e xistență, ce produc noi valori) prezintă toate cele trei
caracteristici ale fenomenului turismului și cel al dezvoltării regionale (rolul de regulator
economic, generator de inegali tăți, purtător de semnificații culturale) iar cel mai probabil acest
exemplu a fost importat, împrumutat precum și susținut activ de turismul internațional în zonă.
Discursurile despre dezvoltare regională merg chiar ma i departe și propun o de –
agralizare24, în con textul unei noi ruralități, conform propunerilor de inovare a activităților de tip
agricol sau rural și transformării lor în subiecte de teatru. Artificializarea lor este, însă, un risc
pentru autenticitatea pe care turismul o solicită sau schimbar ea socială ar impune -o, pentru a
exista în esență, în tr-un model ideal de evoluție.
Dependența tot mai redusă de sectorul agrar și defocalizarea inversă25, din sfera activității
înspre cea a modelării identității teritoriale prin aceasta, proces întâlnit în cadrul stabilirii
obiectivelor dezvoltării rurale centrate pe oameni , de imaginare a proiectelor din punctul de

22 ibidem
23 Enhancing Tourism Industry through Community Participation: A Strategy for Poverty
Reduction in Zanzibar , Tanzania, Wakuru Magigi, Haji Ramadhani, Journal of Environmental
Protection , 2013, 4, 1108 -1122
24 Limits to mass tourism’s effects in rural peripheries , Robin Biddulph University of
Gothenburg, Sweden, Annals of Tourism Research 50 (2015) 98 –112
25 ibidem

Diana Sfetlana Stoica , an II. 04.02.2016
Page12 vedere al beneficiarilor, se dovedesc a fi, pe termen mediu și lung, cauze ale creșterii turismului
internațional (promovarea dezinteresată în rândul emigranților sau cea efectuată de către aceștia ).
Pe de altă parte, în timp ce turismul intern contribuie la distanțarea centrului de periferie
și adâncirea conflictului dintre acestea la nivel discursiv în studiile de dezvoltare, turismul
internațional contribuie chiar la diminuarea distanței dintre acestea, fenomen țintă pentru
discursul dezvoltării rurale (de facto) sau regionale . Explicația acestui fapt este regăsită în
necesitatea ofertei turistice, limitată în spațiu și timp, de a se remodela în funcție de piață sau de
factori exogeni ce acționează asupra acesteia (calamități naturale, necesități de securitate,
regimuri politice) și de a se remodela necontenit, cu precădere în zonele de nișă, acolo unde
identitatea este specifică.
Un e xemplu concludent în acest sens este reflectat de studiul efectuat asupra regiunii
Siam Riep din Cambogia26, considerată centru “chic”27 a Cambogiei. Conform declara țiilor
oficiale ale Guvernului Cambogiei din 2006, turismul este al doilea motor al creșterii
economice28. Templul Angkor, patrimoniu UNESCO din regiunea Siem Riap atrage o serie de
turiști, iar , conform concluziilor studiului realizat prin metode cantitative și calitative,
considerând zonele de periferie, de facto și de iure, situate într -un areal situat la 20 km distanță
față de acest centru (precum în harta de mai jos preluată din studiu)29, creșterea turismului
internațional este un fenomen determinat și determinant pentru dezvoltare a rurală (zona rurală
Khnar , cu o dezvoltare superioară față de Doun On și Champei , datorit ă stabilirii unei interfațe în
comunicarea directă cu turiștii prin orientarea activităților locale către micile meșteșuguri și arte
legate de tematica destinației principale).

26 ibidem
27 https://www.lonelyplanet.com/cambodia/siem -reap, home page
28 Limits to mass tourism’s effects in rural peripheries Robin Biddulph University of
Gothenburg, Sweden, Annals of Tourism Research 50 (2015) 98 –112
29 Studii efectuate de Ballard, 2005; Brickell, 2008; Brickell, 2011; Chheang, 2010; Vutha &
Sokphally, 2007, apud Limits to mass tourism’s e ffects in rural peripheries Robin Biddulph
University of Gothenburg, Sweden, Annals of Tourism Research 50 (2015) 98 –112

Diana Sfetlana Stoica , an II. 04.02.2016
Page13

Funcționarea în condiții de piață liberă demonstrează, din studiul prezent at, că nu gradul
de depărtare geografică de punctul de atracție este principala condiție a creșterii economice și
mai ales al dezvoltării sociale, ci invers, dezvoltarea socială (g radul de fler, educație, cultură,
capacitate de empatizare cu turiștii, înțelegerea nevoilor acestora) este cea care determină ca
zona de periferie să devină în sine o atracție turistică, potențiind regiunea ca destinație , sau o
regiune rurală de facto mai mult decât înainte .

Diana Sfetlana Stoica , an II. 04.02.2016
Page14 Deși literatura de specialitate indică faptul că nu există o legătură directă între aceasta și
beneficiile economice30, în discursul transformărilor și al echilibrului dinamic centru -periferie,
această interfață este utilă dezvoltării sociale în regiune, chiar admițând efectele negative ale noii
ruralită ți, precizate anterior. Re-specializarea zonelor, chiar din punctul de vedere al sectoarelor
potențiate (în cazul acesta, celui terțiar în detrimentul celui primar) reprezintă, în discurs , o
pierdere de identitate, o metamorfoză orientată (planificată), ceea ce, raportat la modelului ideal
anticipat la începutul lucrării , ar influența negativ sectorul turistic.

Trinomul turism – schimbare socială – dezvoltare regională . Centru –
periferie și conflicte.

Din punctul de ved ere al rolului de purtători de semnificații culturale, a turismului și
dezvoltării regionale, literatura de specialitate turistică și de dezvoltare sesizează o analogie între
cele două concepte, dar și între fiecare dintre acestea și schimbarea socială, sub aspectul
perspectivelor de evoluție în considerarea subiecților – populația, în continuă migrație31.
Turismul, în aceeași măsură ca și schimbarea socială considerată holistic, contribuie la
identificarea, reformularea și deschiderea culturilor minoritare față de cultura centrală, pr ecum și
la diminuarea confruntărilor de cultură la nivel regional .
Teza formulată se bazează pe faptul că pe de o parte turismul internațional este considerat
a potenția discursul postcolonialist, subliniind diferențele și conflictele nord -sud/est -vest
prezente la nivel cultural pe scară globală, pe de altă parte pe faptul că turismul generează, la
nivel de obiective, strategii și discurs al dezvoltării regionale , o echilibrare a valorilor culturale
minoritare din regiune cu valorile naționale, prin recu noașterea și (re)propunerea lor ca identitare
în domeniul turismului. Această echilibrare are loc prin crearea unei culturi de vitrină32,

30 Studii Gascón, 2014; Hall, 2007; Lacher & Nepal, 2010b; Sharpley, 2002; Walpole &
Goodwin, 2000, apud Limits to mass tourism’s effects in rural peripheries Robin Biddulph
University of Gothenburg, Sweden, Annals of Tourism Research 50 (2015) 98 –112
31 La nivelul anului 200 3 tot al 35 -lea om era migrant, IOM.
32 Minority Regional Tourism Development and the Refactoring of Minority Culture , Xiufang Li,
Research Institute of Education and Psychology of Southwest Ethnic Groups, Southwest
University, Chongqing, China/Department of Education, Dali University, Dali, Chin, Open

Diana Sfetlana Stoica , an II. 04.02.2016
Page15 semnificând o mutilare a culturii originare a minorităților, ca în cazul celor din zona Erhai
(China), o cultură margin ală, înscrisă cu totul în contextul accepțiunii de periferie sau zonă rurală
de facto, devenită totu și simbol din punct de vedere turistic.
Dezvoltarea regională în această situație este asigurată de dezvoltarea turismului,
conform concluziilor analizei calitative desfășurate, printr -o creștere a prosperității în urma
exploatării unor tradiții milenare ( the three cup of tea – reprezentarea de ritualuri unice ale
minorității BAI din zona Erhai , ca ritualuri chineze) urmărind obiective și obținându -se efect e pe
trei direcții – fragmentarea, reinterpretarea turistică (teatralizarea) și deschiderea culturală 33, ca
piloni ai schimbării sociale.
Turismul este astfel un medium, bariere le pe care le poate cuprinde, în sensul studiilor de
dezvoltare și în contextu l țărilor în curs de dezvoltare, fiind cele lingvistice , experiența
neadecvată a operatorilor în turism, educație sau training insuficient, o implicare slabă și sărăcia
preexistentă.34 De la aceste problematici se pleacă în construirea de strategii de dezvo ltare
socială la nivel regional, privind lucrurile din perspectiva consecințelor negative ale
neparticipării în turism a comunității, cum se desprinde dintr -un studiu de caz asupra Tanzaniei
(Bwejuu Village)35 însă ar putea fi nominate multe cazuri similare în Africa, America Latină sau
Estul Europei.
În calitatea sa de medium, turismul poate să acționeze asupra tendințelor de imitare
culturală, crescând probabilitatea manifestării acestora (argument susținut de antropologi36), dar
și de faptul că toți turiștii și în final g azdele, sunt angajați într -un proces de descifrare semiotică37
iar în ca zul popoarelor islamice aceasta este o nouă barieră în calea dezvoltării turismului și a
consecutivei dezvoltări regionale.

Journal of Social Sciences, 2015, 3, 195 -199, Published Online September 2015 in SciRes.
http://www.scirp.org/journal/jssa
33 ibidem
34 Enhancing Tourism Industry through Community Participation: A Strategy for Poverty
Reduction in Zanzibar , Tanzania Makuru Magigi, Haji Ramadhani
35 ibidem
36 Lynda de Matteo, Duccio Canestrini, Ton Van Egmond
37 Semiotics of Tourism , Johnathan Culler, Cornell University, American Journal of Semiotics,
Vol 1, nr 1 -2 (1981) pag 128

Diana Sfetlana Stoica , an II. 04.02.2016
Page16 În ciuda barierelor observate sau doar previzionate, turismul internațional este acela care,
în contextul globalizării, impune politici și strategii regionale de dezvoltare. Cu cât acestea vor fi
mai fluctuante sau diversificate , ca urmare a schimbărilor sociale ce le solicită, cu atât zonele
rurale, de facto, vor fi mai vulnerabile la perspective de ineficacitate ale dezvoltării regionale.
Vulnerabilitatea zonelor rurale este redată și de fenomenul sărăciei fictive, rezultate din
dezinteresul turismului de masă, fiind indicată includerea sa în categoria zonelor pentru care
politicile de inovare sunt indispensabile. În cheia acestei considerații despre sărăcie și
vulnerabilitate, este important de remarcat că cercetări actuale accentuează importanța ca, în
considerarea teoriei dependenței și cr itica acesteia, schimbarea socială să asigure în comunitate
posibilitatea de a contribui și beneficia direct de veniturile din turism, pentru o dezvoltare
regională eficientă38 (un exemplu pozitiv fiind în acest sens comunitatea de masaai din
Ngorongoro Con servation Area, Tanzania).

Discuții concluzive
Studiul de față își poate găsi utilitatea în practică, în definirea unor pași pentru
construirea unui strategii de dezvoltare la nivel regional , prin potențierea turismului sau a unor
domenii conexe, începând de la semnificarea și construirea locului ca destinație turistică. Este
necesară deci convingerea populației la co -participare, asigurarea de pârghii pentru ca aceasta să
fie posibilă, asist area populației pentru conștientizarea regiunii ca spațiu ce trebuie oferit
celorlalți, ce are o identitate sau poate să îi fie creată, iar această identitate trebuie să fie în sine o
propunere unică pentru ceilalți. La al doilea nivel de teoretizare și im plementare a unor politici,
studiul de față își propune să ajute actorul public sau privat să înțeleagă pașii de urmat și
domeniul vieții sociale în care acțiunea sa este recomandată cu prioritate. Interdependența
caracteristică trinomului nu înseamnă neap ărat că nu poate exista o ordine a acțiunii, influențării
sau potențierii (schimbării sociale, turismului sau domeniului strategic al dezvoltării), chiar în
contextul unor intercondiționări dinamice, înțelegând că orice fenomen este ciclic și trebuie
interpretat și valorificat ca atare. În funcție de ipostaza istorică, economică, culturală a regiunii,

38 The Impact of Tourism Revenue on the Local Communities’ Livelihood: A Case Study of
Ngorongoro Conservat ion Area, Tanzania , Asantael Williams Melita, Samuel Mendlinger ,
Journal of Service Science and Management , 2013, 6, 117 -126

Diana Sfetlana Stoica , an II. 04.02.2016
Page17 actorul care propune și implementează strategii trebuie să țină cont asupra cărui fenomen, –
(turismul, schimbarea socială sau propria idee de management și d ezvoltare) să se concentreze în
găsirea de soluții pertinente de acțiune cu potențial rezultat pozitiv. De asemenea, înțelegerea
valențelor interdependenței la care face referire lucrarea este o premiză a cunoașterii temeinice în
regiune, ca principiu pent ru valorificarea durabilă a resurselor sociale.
Promovarea turismului este în sine o strategie economică de ieșire din criză39, iar
dezvoltarea este conceptualizată însă ca fiind autonomă de fluctuațiile GDP40. Concluzio năm că
însăș i situația de criză, înțel easă în dimensiunea sa economică, nu trebuie despărțită de conceptul
de dezvoltare, ele pot coexista, însă posibilitatea depășirii sale este legată de o schimbare socială
chiar radicală, conform căreia stadiul de dezvoltare, în optica teoriilor cu privire la aceasta, este
și trebuie mereu să fie depășit. Dintre schimbarea socială și turism, având în vedere caracterul
măsurabil al celui de -al doilea fenomen, turismul este cel în măsură să producă o plus valoare
social -economică ca finalitate, adică înbunătă țirea calității vieții.41

39 Tourism as an Exit Strategy at Crisis Times , Angela Besana, Anna Maria Bagnasco ,
Department of Business, Economics and Law, IULM University, Milan, Italy, Open Journal of
Applied Sciences, 2015, 5, 91 -97 Published Online March 2015
40 idem
41 Evaluation of Tourism Status in Sustainable Rural Development by Reynard Model
(Case Study: Pa Ghaleh Village, Mamasani County, Iran) Ali Shamso ddini , Department of
Geography, Marvdasht Branch, Islamic Azad University, Marvdasht, Iran, Open Journal of
Ecology, 2015, 5, 80 -85 Published Online March 2015

Diana Sfetlana Stoica , an II. 04.02.2016
Page18 Referințe :

The Hague Economy for local governance , sursa http://thehagueacademy.com/wp –
content/uploads/2015/11/Brochure -2016 -THA -1-MB.pdf , Ms Clara Dde Mvogo, primarul
Monrovia
Sustainable tourism for development , Development and Cooperation Europeaid, European
Commission, Executive Summary
Arresting Deve lopment, The power of knowledge for social change, Craig Johnson, Routledge
2009
Tourism and Development, Ron Ayres, capitol din The Ekgar Companion to Development
Studies , David Alexander Clarck, Edward Elgar Publishing Limited, 2006
UNWTO Highlights 2015 Edition Pag 2, http://www.e -unwto.org/
Andare a quel paese. Vademecum del turista responsabile , Duccio Canestrini Ed. Feltrinelli
Traveller, 2001
Research based on the thoery of value chain to governance and upgrade of local tourism
industry cluster , Ji Wen Ping Ping Hu, published 13 martie 2015, iBusiness 2015, 7, 58 -64
Tourism development in contemporary Central and Eastern Europe: challenges for the industry
and key issues for researchers – Derek, R Hall, Journal of Studies and research in human
geography 2011, 5.2, 5 -12
Ideas for Development , Robert Chambers, Institute for Development Studies, 2005,
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice , Carmen Andraș, Institutul European 2008
Doctrines of development , M.P.Cowen and R.W.Shenton, Routledge, 1996, cap2, Development
Without progress Underdevelopment and J H Newman
Development Ethics at work, Explorations 1960 -2002 Denis Goulet, Routledge
Noi e gli altri , Tzvetan Todorov, Einaudi, Torino, 1991, apud pag 4 3, Duccio Canestrini, Duccio
Canestrini, Andare a quel paese. Vademecum del turista responsabile , Ed. Feltrinelli Traveller,
2001
Understanding Western Tourists in Developing Countries , Ton Van Egmond, GAB 2007,
Rural Tourism in the South of Spain: An Oppo rtunity for Rural Development , Genoveva Millán
Vázquez de la Torre1, Luis Amador Hidalgo2, Juan Manuel Arjona Fuentes, Modern Economy ,
2014, 5, 152 -160, Published Online February 2014 (http://www.scirp.org/journal/me)
Enhancing Tourism Industry through Community Participation: A Strategy for Poverty
Reduction in Zanzibar , Tanzania, Wakuru Magigi, Haji Ramadhani, Journal of Environmental
Protection , 2013, 4, 1108 -1122
Limits to mass tourism’s effects in rural peripheries , Robin Biddulph University of Goth enburg,
Sweden, Annals of Tourism Research 50 (2015) 98 –112
https://www.lonelyplanet.com/cambodia/siem -reap, home page
www.iom.org , home page
Minority Regional Tourism Development and the Refactoring of Minority Culture , Xiufang Li,
Research Institute of Education and Psychology of Southwest Ethnic Groups, Southwest
University, Chongqing, China/Department of Education, Dali University, Dali, Chin, Open
Journal of Social Sciences, 2015, 3, 195 -199, Published Online September 2015 in SciRes.
http://www.scirp.org/journal/jssa

Diana Sfetlana Stoica , an II. 04.02.2016
Page19 Semiotics of Tourism , Johnathan Culler, Cornell University, American Journal of Semiotics, Vol
1, nr 1 -2 (1981) pag 128
The Impact of Tourism Revenue on the Local Communities’ Livelihood: A Case Study of
Ngorongoro Conservation Area, Tanzania , Asantael Williams Melita, Samuel Mendlinger,
Journal of Service Science and Management , 2013, 6, 117 -126
Tourism as an Exit Strategy at Crisis Times , Angela Besana, Anna Maria Bagnasco, Department
of Business, Economics and Law, IULM University, Milan, Italy, Open Journal of Applied
Sciences, 2015, 5, 91 -97 Published Online March 2015
Evaluation of Tourism Status in Sustainable Rural Development by Reynard Model
(Case Study: Pa Ghaleh Village, Mamasani County, Iran) Ali Shamsoddini, Department of
Geography, Marvdasht Branch, Islamic Azad University, Marvdasht, Iran, Open Journal of
Ecology, 2015, 5, 80 -85 Published Online March 2015