Dialogul Competitiv In Achizitii Publice

Economie

Dialogul Competitiv In Achizitii Publice

Byadmin ianuarie 1, 2024

LUCRARE DE LICENȚĂ

Dialogul competitiv în achiziții publice

Introducere

Capitolul 1

Considerații generale privind achizițiile publice

Conceptul de achiziție publică

Domeniul de aplicare al procedurii de achiziții publice

Principiile aplicabile achizițiilor publice

Capitolul 2

Procesul de achiziții publice

2.1. Etapele procesului de achiziție publice

2.2. Planificarea achiziției publice

2.3. Inițierea și lansarea procedurii

2.4. Derularea procedurii

2.5. Finalizarea procedurii

Capitolul 3

Dialogul competitiv ca procedura de atribuire a contractelor de achiziție publică

3.1. Etapa de preselecție a candidaților

3.2. Etapa de dialog

3.2.1. Invitația de participare la dialog

3.2.2. Desfășurarea etapei de dialog

3.2.3. Elaborarea ofertei finale

3.2.4. Închiderea dialogului

3.3. Deschiderea și evaluarea ofertelor finale

Concluzii

Bibliografie

Listă de abrevieri

ANRMAP Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice

Cap. capitol

CNSC Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor

CE Comunitatea Europeana

CEE Comunitatea Economica Europeana

DEPO Documentației pentru Elaborarea și Prezentarea Ofertei

DSEPO Documentația Standard pentru Elaborarea și Prezentarea Ofertei

Ed. editura

H.G. Hotarare de Guvern

JOUE Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

M.Of. Monitor Oficial

Nr. numar

Op.cit. opera citata

O.G. Ordonanta de Guvern

O.U.G. Ordonanta de Urgenta a Guvernului

Pagina

TVA Taxa pe Valoare Adaugata

UE Uniunea Europeana

Introducere

Pentru lucrarea de licenta am ales ca tema „Dialogul competitiv în achiziții publice”, fiind o tema structurata în trei capitole fiecare prezentand aspecte relevante cu titlul temei.

Astfel, primul capitol intitulat „Considerații generale privind achizițiile publice” prezintă, conceptul de achiziție publică, domeniul de aplicare al procedurii de achiziții publice, și principiile aplicabile achizițiilor publice.

Al doilea capitol denumit „Procesul de achiziții publice” aduce in discutie etapele procesului de achiziție publice, planificarea achiziției publice, inițierea și lansarea procedurii, derularea procedurii și finalizarea procedurii.

Capitolul al treilea tratează tema pusă în discuție si anume „Dialogul competitiv ca procedura de atribuire a contractelor de achiziție publică”. În acest capitol se tratează etapa de preselecție a candidaților, etapa de dialog, elaborarea ofertei finale, prezentarea ofertelor finale, deschiderea și evaluarea ofertelor finale. În cadrul etapei de dialog sunt dezvoltate aspecte cu privire la invitatia de participare la dialog, desfășurarea etapei de dialog și închiderea dialogului.

Dialogul competitiv reprezintă procedura de achiziție care se aplică contractelor de complexitate deosebită, organizată în două etape distincte: în prima etapă, se desfășoară procedura de calificare și participă un număr nelimitat de operatori economici interesați, care prezintă candidaturi.

În această etapă, se colectează informațiile necesare elaborării soluției necesare autorității contractante și se derulează dialogul propriu zis cu operatorii economici calificați.

A doua etapă presupune depunerea de oferte finale și evaluarea prețurilor.

Lucrarea prezintă în incheiere concluziile și are la baza surse bibliografice ale autorilor cunoscuți din domeniu.

Capitolul 1

Considerații generale privind achizițiile publice

1.1. Conceptul de achiziție publică

Conceptul de achiziție publică desemnează întregul proces de cumpărare de la terți (inclusiv aspectele de ordin logistic) și acoperă contracte de furnizare de bunuri, prestare de servicii și executare de lucrări. Acest proces se întinde pe tot ciclul de viață, de la conceptul și definirea inițială a nevoilor și necesităților de achiziții, până la sfârșitul duratei de viață a unui bun sau a unei lucrări (și la dezafectarea lui/ei) sau până la finalizarea uanui contract de servicii.

Definiția este în concordanță cu conceptul managementului ciclului achizițiilor. Procesul nu se limitează la funcția de achiziții pe compartimente, ci este unul multifuncțional, în special în cazul contractelor de achiziții mari, complexe și /sau inedite.

Pornind de la angajamentele asumate de România în cadrul Capitolului 1 „Libera circulație a mărfurilor” și al recomandărilor Comisiei Europene, a fost necesar ca legiuitorul român să adopte anumite măsuri pentru elaborarea unei noi legislații în domeniul achizițiilor publice. Astfel, a fost adoptată Ordonanța Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.

Scopul acestei ordonanțe este expres prevăzut în art. 2, respectiv „promovarea concurenței între operatorii economici, garantarea tratamentului egal și nediscriminarea operatorilor economici și asigurarea transparenței și integrității procesului de achiziție publică.

Așadar, prin acest nou act normativ, se reglementează atribuirea atât a contractului de achiziție publică care include și contractul sectorial cât și a contractului de concesiune de lucrări publice, contractul de concesiune de servicii, inclusiv achiziția publică prin mijloace electronice.

Astfel, art. 305 din OUG nr. 34/2006 abrogă printre altele, Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor, OUG nr. 60/2001 privind achizițiile publice, OG nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat, OG nr. 20/2002 privind achizițiile publice prin licitații electronice.

1.2. Domeniul de aplicare al procedurii de achiziții publice

Prevederile art. 9 din OUG nr.34/2006 cu modificarile si completarile actuale, se aplica pentru:

a) atribuirea contractului de achiziție publică, inclusiv a contractului sectorial;

b) încheierea acordului-cadru;

c) atribuirea contractului de lucrări de către un operator economic care nu are calitatea de autoritate contractantă, în cazul în care se îndeplinesc cumulativ următoarele condiții : respectivul contract este subvenționat în mod direct, în proporție de mai mult de 50%, de către o autoritate contractantă; valoarea estimată a respectivului contract este mai mare decât echivalentul în lei a 2.500.000 euro;

c1) atribuirea contractului de servicii de către un operator economic care nu are calitatea de autoritate contractantă, în cazul în care se îndeplinesc cumulativ următoarele condiții : respectivul contract este subvenționat în mod direct, în proporție de mai mult de 50%, de către o autoritate contractantă; valoarea estimată a respectivului contract este mai mare decât echivalentul în lei a 125.000 euro ;

d) atribuirea contractului de achiziție publica de către o autoritate contractantă, în numele și pentru o alta persoana fizica/juridică, în cazul în care respectivul contract este finanțat/subventionat în mod direct, în proporție de mai mult de 50%, de către o autoritate contractantă;

e) organizarea concursului de soluții;

f) atribuirea contractului de concesiune de lucrări publice și a contractului de concesiune de servicii.

Art. 10 din ordonanța achizițiilor publice stabilește că autoritatea contractantă are obligația de a impune prin contractul de finanțare aplicarea prevederilor legale pentru atribuirea contractelor de achiziție publica respective, în cazul în care respectivul contract este subvenționat în mod direct, în proporție de mai mult de 50%, de către o autoritate contractantă, iar valoarea estimată a contractului este mai mare decât echivalentul în lei a 2.500.000 euro în cazul contractului de lucrări și a 125.000 euro în cazul contractului de servicii.

O autoritate contractantă din domeniul apărării țării și securității naționale are obligația de a aplica prevederile menționate mai sus sub rezerva cazurilor care:

a) pot conduce la furnizarea unor informații a căror divulgare ar fi contrară intereselor esențiale de securitate ale tarii; sau

b) implica protecția unor interese esențiale de securitate ale tarii în legatura cu producția sau comercializarea de arme, muniții și material de război.

Guvernul are dreptul de a stabili prin hotărâre circumstanțele și procedurile specifice pentru atribuirea contractelor de achiziție publică prevăzute mai sus, iar aplicarea prevederilor art. 11 nu trebuie sa conducă la alterarea concurentei pe piata produselor care nu sunt destinate unor scopuri specific militare.

Excepțiile de la principiul supunerii achizițiilor publice regimului juridic conferit de OUG nr. 34/2006, așa cum a fost modificată prin Legea nr.193 din 26 iunie 2013 sunt prevăzute expres în cuprinsul acesteia, astfel:

1. Ordonanța nu se aplică pentru atribuirea contractului de achiziție publică în cazul în care se îndeplinește cel puțin una dintre următoarele condiții:

a) contractul este înscris în categoria informațiilor secrete de stat, în conformitate cu legislația în vigoare privind protecția informațiilor clasificate;

b) îndeplinirea contractului necesita impunerea unor măsuri speciale de siguranță, pentru protejarea unor interese naționale, potrivit prevederilor legale în vigoare;

2. Ordonanta de urgență nu se aplica pentru atribuirea contractului de servicii care:

a) are ca obiect cumpărarea sau închirierea, prin orice mijloace financiare, de terenuri, clădiri existente, alte bunuri imobile sau a drepturilor asupra acestora. Atribuirea contractelor de servicii financiare care se încheie, indiferent de forma, în legatura cu contractul de cumpărare sau de închiriere respectiv, se supune prevederilor legale;

b) se referă la cumpărarea, dezvoltarea, producția sau coproducția de programe destinate difuzării, de către instituții de radiodifuziune și televiziune;

c) se referă la prestarea de servicii de arbitraj și conciliere;

d) se referă la prestarea de servicii financiare în legătură cu emiterea, cumpărarea, vânzarea sau transferul valorilor mobiliare ori al altor instrumente financiare, în special operații ale autorității contractante efectuate în scopul atragerii de resurse financiare și/sau de capital, precum și la prestarea de servicii specifice unei bănci centrale de către Banca Națională a României;

e) se referă la angajarea de forta de munca, respectiv încheierea de contracte de munca;

f) se referă la prestarea de servicii de cercetare-dezvoltare remunerate în totalitate de către autoritatea contractantă și ale căror rezultate nu sunt destinate, în mod exclusiv, autorității contractante pentru propriul beneficiu.

Ordonanța nu se aplică atunci când contractul de achiziție publica este atribuit ca urmare a:

a) unui acord internațional încheiat în conformitate cu prevederile Tratatului cu unul sau mai multe state care nu sunt membre ale Uniunii Europene și care vizează furnizarea de produse sau execuția de lucrări, destinate implementarii ori exploatării unui proiect în comun cu statele semnatare, și numai dacă prin acordul respectiv a fost menționată o procedura specifica pentru atribuirea contractului respectiv;

b) unui acord internațional referitor la stationarea de trupe și numai dacă prin acordul respectiv a fost prevăzută o procedura specifica pentru atribuirea contractului respectiv;

c) aplicării unei proceduri specifice unor organisme și instituții internaționale.

Trebuie precizat că autoritățile contractante au obligația de a transmite Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice acordurile existente în domeniul lor de activitate, iar Autoritatea Naționala pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice are obligația de a comunica Comisiei Europene informațiile primite.

Ordonanța nu se aplică pentru atribuirea contractului de servicii unei alte autorități contractante sau unei asocieri de autorități contractante, în cazul în care acestea beneficiază de un drept exclusiv pentru prestarea serviciilor respective, în virtutea legii sau a altor acte cu caracter normativ care sunt publicate, în măsura în care acestea sunt compatibile cu prevederlicării unei proceduri specifice unor organisme și instituții internaționale.

Trebuie precizat că autoritățile contractante au obligația de a transmite Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice acordurile existente în domeniul lor de activitate, iar Autoritatea Naționala pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice are obligația de a comunica Comisiei Europene informațiile primite.

Ordonanța nu se aplică pentru atribuirea contractului de servicii unei alte autorități contractante sau unei asocieri de autorități contractante, în cazul în care acestea beneficiază de un drept exclusiv pentru prestarea serviciilor respective, în virtutea legii sau a altor acte cu caracter normativ care sunt publicate, în măsura în care acestea sunt compatibile cu prevederile Tratatului.

Autoritatea contractantă care, în baza competențelor legale pe care le deține, acordă unui subiect de drept, care nu este definit ca autoritate contractantă, drepturi speciale sau exclusive de a presta un serviciu public, are obligația de a impune, prin autorizația pe care o emite în acest scop, respectarea principiului nediscriminarii de către cel care beneficiază de drepturile speciale sau exclusive, atunci când acesta atribuie contracte de furnizare către terți.

În cazul în care autoritatea contractantă atribuie un contract de achiziție publică ce are ca obiect prestarea de servicii din categoria celor incluse în anexa nr. 2B din ordonanță ( de ex., servicii hoteliere și restaurante, servicii de transport feroviar, servicii de transport pe apă, servicii anexe și auxiliare transportului, servicii juridice, servicii de selecție și plasare a forței de muncă, servicii de investigație și protecție-cu excepția serviciilor de transport cu vehicule blindate, servicii de învățământ, servicii de sănătate și asitență socială, servicii recreative, culturale și sportive etc.), atunci obligația de a aplica ordonanta se impune numai pentru contracte a căror valoare este mai mare decât cea prevăzută la art. 57 alin. (2) din OUG nr. 34/2006, adică echivalentul în lei a 125.000 euro/420.000 euro, după caz.

În cazul în care contractul de achiziție publică prevăzut mai sus are ca obiect, alături de prestarea de servicii din categoria celor incluse în anexa nr. 2B din OUG nr. 34/2006, și prestarea de servicii din categoria celor incluse în anexa nr. 2A (de ex., servicii de telecomunicații, servicii financiare și servicii informatice, servicii de cercetare-dezvoltare etc.), atunci obligația de a aplica regula anterioară se impune numai dacă valoarea estimată a serviciilor incluse în anexa nr. 2B este mai mare decât valoarea estimată a serviciilor incluse în anexa nr. 2A.

Autoritatea contractantă nu are dreptul de a combina, în cadrul aceluiași contract, servicii incluse atât în anexa nr. 2B, cat și în anexa nr. 2A, cu scopul de a beneficia de aplicarea prevederilor primului alineat al art. 16 din OUG nr. 34/2006, atunci când atribuie respectivul contract de achiziție publică.

De asemenea, trebuie precizat că Secțiunea a 2-a a Cap. VIII din OUG nr. 34/2006 stabilește o serie de excepții specifice contractelor sectoriale, astfel:

OUG nr. 34/2006 nu se aplica pentru contractele sectoriale care sunt atribuite cu scopul de a se achiziționa: produse care urmează sa fie revandute sau închiriate unor terțe părți, în condițiile în care autoritatea contractantă nu beneficiază de un drept special sau exclusiv în acest sens, iar alte persoane au și ele dreptul de a vinde sau de a închiria produse similare în aceleași condiții ca și autoritatea contractantă; produse, servicii sau lucrări destinate efectuării unor activități relevante într-un stat terț Uniunii Europene, în condițiile în care în efectuarea respectivelor activități nu intervine utilizarea fizica a unei rețele sau a unui areal geografic din Comunitatea Europeană

OUG nr. 34/2006 nu se aplica pentru contractele atribuite de către autoritatea contractantă care se încadrează în una dintre categoriile prevăzute la art. 8 lit. d) sau e) și care au ca obiect achiziția de produse, servicii sau lucrări destinate desfășurării altor activități decât activitățile relevante

OUG nr. 34/2006 nu se aplica pentru contractul care are ca obiect cumpărarea de apa, dacă acesta este atribuit de o autoritate contractantă care efectuează activități relevante de natura celor prevăzute la art. 232 din OUG nr. 34/2006 (punerea la dispoziție sau exploatarea de rețele fixe destinate să asigure, în beneficiul publicului, servicii de producție, transport sau distribuție de apa potabilă; furnizarea de apa potabilă unor astfel de rețele).

OUG nr. 34/2006 nu se aplica pentru contractul care are ca obiect cumpărarea de energie, de produse energetice ale industriei extractive sau de alți combustibili, dacă acesta este atribuit de o autoritate contractantă care efectuează activități de natura celor prevăzute la art. 235 din OUG nr. 34/2006 (punerea la dispoziție sau exploatarea de rețele fixe destinate sa asigure, în beneficiul publicului, servicii de producție, transport sau distribuție de combustibili gazosi, energie termica sau energie electrica; livrarea de combustibili gazosi, energie termica sau energie electrica prin rețele de natura celor prevăzute anterior) și art. 241 lit. a (prospectare sau extractie de petrol brut, gaze naturale, cărbuni sau alți combustibili solizi)

OUG nr. 34/2006 nu se aplica pentru atribuirea contractului sectorial: de către o autoritate contractantă unei întreprinderi afiliate acesteia; de către o asociere de mai multe autorități contractante, formată exclusiv cu scopul de a derula o activitate relevanta, unei întreprinderi afiliate la una dintre autoritățile contractante respective.

Prevederile de mai sus sunt aplicabile: în cazul unui contract de furnizare, numai dacă cel puțin 80% din cifra medie de afaceri din ultimii 3 ani a întreprinderii afiliate provine din furnizarea de produse pentru autoritatea contractantă la care este afiliată; în cazul unui contract de servicii, numai dacă cel puțin 80% din cifra medie de afaceri din ultimii 3 ani a întreprinderii afiliate provine din prestarea de servicii pentru autoritatea contractantă la care este afiliată; în cazul unui contract de lucrări, numai dacă cel puțin 80% din cifra medie de afaceri din ultimii 3 ani a întreprinderii afiliate provine din execuția de lucrări pentru autoritatea contractantă la care este afiliată.

Intreprinderea afiliată reprezintă orice persoana care desfășoară activități economice și care intra, în conformitate cu prevederile legale referitoare la consolidarea conturilor, în perimetrul de consolidare al autorității contractante sau orice persoana care desfășoară activități economice și care se afla în oricare din următoarele situații: autoritatea contractantă exercita, direct sau indirect, o influenta dominanta asupra sa; exercita, direct sau indirect, o influenta dominanta asupra unei autorități contractante; împreună cu autoritatea contractantă, se afla, direct sau indirect, sub influenta dominanta a unei alte persoane care desfășoară activități economice.

OUG nr. 34/2006 nu se aplica pentru atribuirea contractului sectorial: de către o asociere de mai multe autorități contractante, formată exclusiv cu scopul de a derula o activitate relevanta, uneia dintre autoritățile contractante respective; de către o autoritate contractantă unei asocieri de autorități contractante din care ea însăși face parte și care a fost formată exclusiv cu scopul de a derula o activitate relevanta

Prevederile de mai sus sunt aplicabile numai dacă asocierea a fost înființată pentru efectuarea activității relevante pe o perioada de cel puțin 3 ani, iar instrumentul juridic prin care s-a înființat asocierea prevede ca autoritățile contractante în cauza vor face parte din asocierea respectiva pentru o perioada cel puțin egala cu cea menționată.

OUG nr. 34/2006 nu se aplica pentru atribuirea contractelor sectoriale în cazul în care activitatea relevanta pentru care sunt destinate este expusă direct concurentei pe o piata la care accesul nu este restrictionat.

Constatarea faptului ca o anumită activitate relevanta este sau nu expusă direct concurentei se stabilește de către Comisia Europeană pe baza unei notificări/cereri formulate în acest sens de autoritatea contractantă interesată, care va cuprinde toate informațiile necesare pentru adoptarea unei decizii pertinente în legatura cu situația existenta. Procedura specifica pentru elaborarea și transmiterea notificării/cererii se stabilește prin hotărâre a Guvernului.

1.3. Principiile aplicabile achizițiilor publice

Proiectarea cadrului legislativ al achizițiilor publice în România a avut în vedere principiile general acceptate în Europa în acest domeniu.

În proiectarea cadrului legal al achizițiilor publice din România s-au avut în vedere principiile general acceptate în Europa în acest domeniu.

Astfel, la adoptarea oricărei decizii în procesul de achiziții publice trebuie avute în vedere următoarele principii prevăzute de art. 2 al. 2 din O.U.G. nr. 34 / 19 aprilie 2006:

nediscriminarea;

tratamentul egal;

recunoașterea reciprocă;

transparența;

proporționalitatea;

eficiența utilizării fondurilor publice;

asumarea răspunderii

1. Principiul liberei concurențe, respectiv asigurarea condițiilor pentru ca orice furnizor de produse, executant de lucrări sau prestator de servicii, indiferent de naționalitate, să aibă dreptul de a deveni, în condițiile legii, contractant.

Efecte obținute:

crearea unui cadru competițional pentru atragerea și obținerea celor mai

bune rezultate de pe piață;

interzicerea discriminării potențialilor participanți la o procedură în baza

naționalității sau a oricăror altor criterii.

2. Principiul utilizării eficiente a fondurilor publice, respectiv aplicarea, în cadrul sistemului concurențial, a criteriilor economice pentru atribuirea contractului de achiziție publică.

Efecte obținute:

obținerea celei mai bune valori pentru fondurile publice, întotdeauna

considerate ca fiind insuficiente în raport cu necesitățile;

supravegherea costurilor procesului de achiziție publică, înțelegând prin

aceasta, atât costurile aferente administrației cât și costurile aferente ofertantului.

3. Principiul transparenței, respectiv punerea la dispoziția celor interesați a tuturor informațiilor referitoare la aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achiziție publică.

Efecte obținute:

posibilitatea anticipării succesiunii activităților pe parcursul derulării unei proceduri;

asigurarea „vizibilității” regulilor, oportunităților, proceselor, înregistrărilor datelor de ieșire și rezultatelor;

claritatea documentelor elaborate pe parcursul derulării procesului de achiziție.

înțelegerea de către potențialii condidați/ofertanți a necesităților obiective ale autorității contractante și a modului în care aceste necesități se reflectă în cadrul cerințelor din DEPO.

4. Principiul tratamentului egal, respectiv aplicarea, în mod nediscriminatoriu, a criteriilor de selecție și criteriilor pentru atribuirea contractului de achiziție publică astfel încât orice furnizor de produse, executant de lucrări sau prestator de servicii să aibă șanse egale în competiția pentru atribuirea contractului respectiv;

Efecte obținute:

instituirea unui cadru bazat pe încredere, cinste, corectitudine și

imparțialitate pe tot parcursul derulării procedurii;

furnizarea, concomitent, către toți cei implicați într-o procedură de achiziții publice a informațiilor aferente procedurii;

eliminarea elementelor de natură subiectivă care pot influența deciziile în procesul de atribuire a contractelor de achiziție publică. Nici o autoritate contractantă nu are dreptul să acorde tratament preferențial unei companii doar pentru simplul motiv că este situată în orașul respectiv.

5. Principiul confidențialității, respectiv garantarea protejării secretului comercial și a dreptului de proprietate intelectuală a ofertantului.

Efecte obținute:

evitarea actelor de concurență neloială

evitarea impunerii de solicitări abuzive.

Alături de aceste principii statuate în mod explicit de lege, este, de asemenea, relevant pentru activitățile derulate în procesul de achiziții publice respectarea:

Principiului acceptării tacite a documentelor și certificatelor emise de autoritățile în drept situate pe teritoriul unui alt stat.

Principiului imparțialității specialiștilor și practicienilor în achiziții publice

Principiului asumării răspunderii pentru deciziile luate și acțiunile realizate de către toți cei implicați în procesul de achiziție.

Principiului evitării concurenței neloiale, conform căruia ofertanții nu sunt implicați în nici un fel în pregătirea documentației și nu au în mod exclusive acces la informații despre procedură prin intermediul membrilor comisiei de evaluare sau a personalului autorității contractante.

Principiului proporționalității conform căruia există un echilibru între cerințele stabilite pentru calificare, criteriul de atribuire a contractelor de achiziție publică și natura și gradul de complexitate a obiectului contractului.

Aplicarea acestor principii conduce la realizarea unei proceduri de atribuire a contractului de achiziție publică caracterizată prin:

corectitudine

eficiență

accesibilitate la informații.

În orice situație, orice decizie a autorității contractante trebuie să reflecte principiile enunțate mai sus.

Capitolul 2

Procesul de achiziții publice

Procesul de achiziții publice reprezintă ansamblul activităților ce se întreprind pentru: atribuirea, încheierea, îndeplinirea unui contract de achiziție publică și prin care se dobândesc, definitiv sau temporar, produse, lucrări sau servicii.

Contractul de achiziții publice reprezintă acel act juridic cu titlu oneros, încheiat în formă scrisă, între autoritatea contractantă și contractant.

Contractul de achiziții publice se clasifică în funcție de mai multe criterii, și am făcut mențiunea lor mai jos.

Astfel, după natura acțiunii se deosebește între contracte de:

furnizare, al cărui obiect este dobândirea definitivă sau temporară a unuia sau mai multor produse, pe baza: cumpărării, cumpărării în rate, închirierii, leasing-ului, cu sau fără opțiune de cumpărare.

servicii, al cărui obiect este prestarea uneia sau mai multor activități, al căror rezultat este nematerial, inclusiv cele de: întreținere, reparație, instalare, proiectare.

lucrări, al cărui obiect este execuția, proiectarea cât și execuția uneia sau mai multor lucrări de construcții.

Autoritatea contractantă poate fi oricare:

autoritate publică: așa cum este definită în Constituție, inclusiv autoritatea judecătorească

instituție publică de interes local sau general, autonomă sau aflată în subordinea sau sub controlul unei autorități publice.

persoană juridică, alta decât cele de mai sus, și care a fost înființată pentru a desfășura activități de interes public fără character comercial și care: fie, este finanțată din fonduri publice; fie, este în subordinea sau sub controlul unei autorități sau instituții publice; fie, în componența organului de conducere sau de supervizare, mai mult de jumătate din numărul membrilor sunt numiți de către o autoritate sau o instituție publică;

persoană juridică de drept privat ce desfășoară activități relevante în unul dintre sectoarele de utilități publice – apă, energie, transporturi și telecomunicații – și care: se află, direct sau indirect, sub influența dominantă a uneia dintre persoanele juridice de mai sus, sau beneficiază de drepturi speciale sau exclusive pentru desfășurarea unor astfel de activități.

Calitatea de contractant o dobândește oricare persoană fizică sau juridică, de drept privat, română sau străină și căreia în calitate de:

furnizor,

executant, sau

prestator, i s-a atribuit un contract de achiziție publică.

Furnizorul, executantul sau prestatorul are dreptul de a participa la procedura de atribuire a contractului:

fie, în nume propriu

fie, în asociere

fie, ca subcontractor.

Obiectul acțiunii contractului de achiziție publică poate fi:

unul sau mai multe produse

una sau mai multe lucrări de construcții

unul sau mai multe servicii.

2.1. Etapele procesului de achiziție publice

Cu cât etapele și activitățile din cadrul unui proces sunt mai bine identificate și planificate, cu atât eficiența și eficacitatea procesului, cât și maniera de desfășurare și monitorizare a acestuia sunt semnificativ îmbunătățite.

Calendarul întregului proces (etapele precum și activitățile din cadrul acestora) trebuie stabilit în avans.

Dacă activitățile nu sunt definite în mod clar în fază incipientă acest lucru se va reflecta în timpi adiționali pentru definitivarea acestora.

Aceste aspecte trebuie avute permanent în vedere pentru realizarea cât mai eficientă a managementului următoarelor etape:

1. Planificare achiziții

2. Inițiere și lansare procedură

3. Derulare procedură

4. Finalizare procedură

5. Administrare contract.

În cele ce urmează voi prezenta pe rând toate etapele procesului de achiziție.

2.2. Planificarea achiziției publice

Planificarea achizițiilor nu se limitează doar la alegerea procedurii de achiziție publică și stabilirea calendarului activităților, aceste faze reprezentând de fapt doar finalul acestei etape.

Succesiunea activităților în cadrul etapei de planificare:

A. Identificarea nevoilor și stabilirea priorităților la nivel de autoritate contractantă prin:

a) cumularea “referatelor de necesitate” transmise de fiecare department al autorității contractante, în care sunt precizate următoarele: ce anume avem nevoie; când avem nevoie; pentru ce am nevoie; efecte previzionate a se obține sub aspect tehnico-economic, raportate la costul de viață al produsului/serviciului/lucrării ce urmează a se achiziționa.

b) analiza fiecărei nevoi

c) stabilirea priorităților.

B. Identificarea dispozițiilor legale aplicabile

specificul achiziției determină ce dispoziții legale sunt aplicabile

C. Obținerea de informații privind:

nivelul curent al prețurilor pentru produsele identificate (nivelul calitativ al acestora face parte din cercetarea de piață) prin consultarea bazei de date la nivelul autorității contractante și/sau prin realizarea de cercetări de piață.

capacitatea companiilor locale ce activează pe piața produsului/lucrărilor/serviciilor din categoria celor ce prezintă interes pentru autoritatea contractantă.

interesul companiilor române sau străine de a participa la procedură, pentru o corectă opinie asupra potențialului pieței.

Aceste informații sunt utile și pentru a decide dacă se aplică procedura de atribuire a contractului prin licitație deschisă sau prin licitație restrânsă.

Crearea și actualizarea sistematică a unei baze de date sunt activități utile pentru observarea și monitorizarea trendului evoluției pieței (principalii actori de pe piață, posibili furnizori, nivelul calitativ și prețuri practicate etc.).

Baza de date astfel constituită este un simplu instrument de observare a evolutiei pieței și nu un instrument de restrângere a competiției.

Autoritățile contractante au posibilitatea de a se asocia la realizarea și actualizarea bazei de date, pentru a o utiliza în comun.

D. Identificarea și evaluarea potențialelor riscuri ce pot apărea pe parcursul derulării procedurii de achiziție publică. Riscurile generate de constrângeri de timp și /sau natură tehnică pot afecta procedura. Aceste riscuri trebuie avute în vedere pe parcursul etapei de planificare.

E. Alegerea procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică

Succesiunea activităților ce preced alegerea procedurii de atribuire este:

1) estimarea valorii contractului pentru nevoile identificate și considerate priorități

2) compararea acestei valori cu pragurile valorice prevăzute în lege pentru natura contractului respectiv.

Autoritățile contractante trebuie să estimeze valoarea fiecărui contract, în conformitate cu prevederile legale.

Pentru alegerea procedurii, valoarea estimată se compară cu următoarele praguri valorice:

pentru contractul de furnizare: 40.000 EUR – fără TVA

pentru contractul de servicii: 40.000 EUR – fără TVA

pentru contractul de lucrări: 100.000 EUR – fără TVA.

F. Întocmirea programului anual de achiziții publice

Programul anual de achiziții publice:

cuprinde toate contractele pe care autoritatea contractantă intenționează să le atribuie pe parcursul anului;

se poate actualiza, funcție de apariția unor evenimente neprevăzute pe

durata unui an;

se află în strânsă corelație cu Programul de investiții.

G. Obținerea aprobărilor pentru declanșarea proceadurii

Această fază se derulează având în vedere prevederile Legii finanțelor publice și ale normelor metodologice de aplicare a acesteia.

De asemenea, în cazul în care este vorba de actualizarea planului de achiziții, se verifică dacă achiziția respectivă nu este deja inclusă în planul anual al achizițiilor publice.

H. Stabilirea calendarului procedurii funcție de succesiunea activităților în cadrul procedurii utilizate pentru atribuirea contractelor.

2.3. Inițierea și lansarea procedurii

Această etapă se referă la activitățile desfășurate de autoritatea contractantă pentru:

a face cunoscută tuturor procedura

sau

pentru a solicita, în mod direct, oferte de la potențiali furnizori, executanți sau prestatori.

Ca regulă generală, orice furnizor, executant sau prestator are dreptul de a participa la o procedură pentru atribuirea unui contract de achiziții publice.

Numărul potențialilor furnizori, executanți sau prestatori care au dreptul să se înscrie la o procedură de atribuire a unui contract este nelimitat.

Este libera participarea la:

a) licitație deschisă

b) licitație restrânsă – etapa de selectare

d) negociere competitivă – etapa de selectare

e) cererea de ofertă

f) concurs de soluții a oricărui furnizor, executant sau prestator, indiferent dacă acesta a achiziționat sau nu documentația emisă de autoritatea contractantă.

Succesiunea activităților este, de regulă, următoarea:

Publicarea anunțului de intenție

Anunțul de intenție se publică în Monitorul Oficial al României Partea VI – “Achiziții Publice” în cel mult 30 de zile de la aprobarea bugetului propriu.

Acesta este obligatoriu a fi publicat dacă valoarea estimată a contractului depășește 750.000 EUR (fără TVA).

El are ca efect micșorarea perioadei acordate pentru elaborarea ofertei dacă anunțul de participare este publicat după cel puțin 52 de zile de la data apariției anunțului de intenție dar nu mai târziu de 12 luni.

Întocmirea Documentației pentru Elaborarea și Prezentarea Ofertei (DEPO)

Inainte de intocmire e bine ca persoana sa se asigure că DEPO cuprinde toate informațiile solicitate prin Documentația Standard pentru Elaborarea și Prezentarea Ofertei (DSEPO), mai precis:

Informații generale – așa cum sunt acestea precizate în Secțiunea I din DSEPO. Informațiile generale din DEPO se copiază din DSEPO, fără a fi modificate în vreun fel.

Fișa de date a achiziției reprezintă Secțiunea II din DEPO (prezentată în Secțiunea II din DSEPO) – adaptează, completează sau detaliază parametrii/cerințele prezentate în “Informații generale” la particularitățile procedurii în derulare, adică specifică: cerințele de calificare, modul de elaborare a ofertei (inclusiv conținutul acesteia), modalitatea de prezentare și data limită pentru prezentarea ofertelor, momentul și locul deschiderii ofertelor, criteriul aplicat pentru atribuirea contractului de achiziție publică, factorii luați în considerare pentru evaluarea ofertelor .

Întrucât în cadrul acestei secțiuni informațiile generale se adaptează, completează sau detaliază, informațiile din cadrul acestei secțiuni primează în fața informațiilor generale, cu condiția să nu intre în contradicție cu acestea.

In aceasta privinta trebuie avut in vedere urmatoarele aspecte:

1. Autoritatea contractantă nu are obligația de a solicita îndeplinirea tuturor cerințelor de calificare prevăzute în DSEPO. Scopul cerințelor de calificare este de a reduce riscul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a contractului de către ofertantul declarat câștigător. De aceea, acestea trebuie să fie solicitate avându-se în vedere specificul și complexitatea contractului. Pe de altă parte, aceste cerințe nu trebuie să limiteze în mod artificial competiția. În DSEPO sunt prevăzute limitele maxime până la care solicitarea unor cerințe este considerată ca fiind nerestrictivă.

2. Criteriile de atribuire a contractului nu trebuie confundate cu criteriile de selectare a candidaților. Criteriile de atribuire a contractului se referă numai la propunerea tehnică și financiară.

3. Elementele ce caracterizează capacitatea tehnico-financiară a ofertantului (experiență similară, capacitate tehnică și financiară) NU constituie criterii de atribuire a contractului deoarece ele nu caracterizează oferta.

4. Atunci când se aplică criteriul oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere tehnico-economic, se vor preciza în mod clar punctajele și algoritmul de acordare al acestora. Punctele acordate trebuie să reflecte avantajele pe care autoritatea contractantă le așteaptă și pentru care nu dispune de capacitatea de a le evidenția prin caracteristici tehnice. Dacă ar beneficia de această capacitate atunci aceste avantaje așteptate s-ar transforma în cerințe minime obligatorii și ar aplica criteriul prețul cel mai scăzut.

Caietul de sarcini reprezintă Secțiunea III din DEPO (prezentat în Secțiunea III din DSEPO). Acesta conține specificațiile tehnice ale produselor-lucrărilor–obiectului serviciului ce urmează a fi achiziționat. Caietul de sarcini reprezintă documentul în baza căruia se întocmește propunerea tehnică și determină propunerea financiară.

Pentru ca ofertanții să răspundă în mod realist la cerințele autorității contractante și pentru a nu afecta competiția, asigurați-vă că specificațiile tehnice sunt definite clar și concis și nu sunt restrictive.

Prin specificațiile tehnice se stabilesc caracteristici referitoare la:

nivelul calitativ,

nivelul tehnic,

nivelul de performanță,

siguranța în exploatare,

dimensiunile,

terminologie și simboluri,

teste și metode de testare,

mod de ambalare, etichetare, marcare,

certificate de conformitate, conform standardelor în vigoare.

Pentru contractele de lucrări, specificațiile tehnice conțin și prescripții privind: proiectare și calcul, verificări, inspecții, tehnici, procedee și metode de construcție, orice alte condiții cu caracter tehnic în legătură cu: materii prime și materiale utilizate, părți ale lucrării, lucrarea în ansamblul ei, și pe care autoritatea contractantă este capabilă să le descrie, condiții de recepție a lucrărilor.

Specificațiile tehnice se prezintă numai prin referire la: standarde naționale care adoptă standarde europene, alte autorizări/omologări sau specificații tehnice comune utilizate în Comunitatea Europeană, standarde naționale care adoptă standarde internaționale.

În cazul în care nu există astfel de standarde, atunci specificațiile tehnice vor fi definite prin: referire la alte standarde naționale și alte referințe de natură tehnică, cu precizarea mențiunii „sau echivalent”.

Se interzice: definirea unor specificații tehnice prin indicarea:

unei anumite origini/surse sau producție,

unui procedeu special,

unei mărci de fabrică sau de comerț,

unui brevet de invenție,

unei licențe de fabricație,

oricăror alte cerințe care ar avea ca efect favorizarea unuia sau mai multor ofertanți.

Se recomandă ca, acolo unde este posibil, caracteristicile tehnice și de performanță considerate esențiale (minime și obligatorii) să fie prezentate sub forma unui tabel.

Valorile parametrilor trebuie să fie exprimate prin minimale și maximale sau intervale.

Formulare – Secțiunea IV din DEPO (prezentat în Secțiunea IV din DSEPO) – conține formulare: cu caracter obligatoriu, cu caracter opțional, considerate necesare de către autoritatea contractantă.

Contractul – Secțiunea V din DEPO (prezentat în Secțiunea V din DSEPO) – Se recomandă preluarea tuturor clauzelor prezentate în modelele din DSEPO, (la care se pot adăuga și altele specifice) și care, în caz de litigiu, fac posibilă recunoașterea drepturilor încălcate.

Un astfel de exemplu il reprezinta garanția de participare la licitație

a) Informații generale – este preluat integral textul din Secțiunea I -DSEPO

b) Secțiunea II – Fișa de date a achiziției reflectă atât conținutul din Informații generale cât și informațiile prezentate în anunțul de participare.

c) cuantumul garanției de participare este în sumă fixă și se verifică utilizând relația:

0.5% x (val. estimată a contractului) < valoarea garanției de participare < 2.5% x (val. estimată a contractului)

d) în Secțiunea IV ați introdus formularul „SCRISOARE DE GARANȚIE BANCARĂ pentru participare cu ofertă la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică”.

e) există concordanță între termenul de valabilitate al ofertei și termenul minim de valabilitate al garanției pentru participare:

valabilitatea garanției pentru participare (exprimată în zile) ≥ valabilitatea ofertei (exprimată în zile)

Persoana în cauza trebuie:

Sa se asigure ca a precizat clar coordonatele utilizate pentru obținerea de clarificări la DEPO ( adresa, tel, fax, data și ora limită de primire a solicitărilor de clarificări.

Sa se asigure că adresa și data limită pentru transmiterea ofertelor sunt precizate în mod clar. Este indicat să scoateți în evidență toate aceste informații (caractere îngroșate). Este de preferat să stabiliți data limită în una din zilele lucrătoare ale săptămânii. Precizați clar ora până la care se primesc ofertele la sediul autorității contractante.

Sa se asigure că adresa și data limită pentru transmiterea contestațiilor sunt precizate în mod clar.

Sa verifice dacă criteriile de evaluare sunt prezentate în ordinea descrescătoare a ponderii acestora în total.

Sa verifice dacă paginile din DEPO sunt numerotate corespunzător. Se recomandă formatul „pagina 1 din n”.

Sa se asigure că documentul reprezintă un tot unitar și nu este constituit din foi volante.

Sa pregăteasca un tabel în care să puteți înregistra următoarele informații: numele agentului economic care a achiziționat DEPO; date de identificare ale agentului economic care a achiziționat documentația (nume agent, tel, fax, e-mail, adresa); persoana de contact; data și ora achiziției; numele celui care a ridicat DEPO; împuternicirea sau solicitarea de a ridica DEPO; semnătura celui care a ridicat DEPO.

Numirea comisiei de evaluare, cu respectarea prevederilor Secțiunii a 3-a din lege, așa cum sunt acestea detaliate în Capitolul VIII din hotărâre.

Pentru a evita situațiile ce pot afecta modul de lucru al comisiei, se recomandă ca prin documentul de numire a comisiei să se stabilească un portofoliu de membri supleanți care în orice moment pot deveni membri activi în cadrul comisiei de evaluare.

Autoritatea contractantă poate angaja servicii de consultanță / asistență tehnică pentru evaluarea ofertelor (numirea de consultanți independenți în cadrul comisiei de evaluare).

Publicarea anunțului de participare

Anunțul de participare se publică în Monitorul Oficial al României Partea VI – “Achiziții Publice”

Modelele pentru: anunț de intenție, anunț de participare la oricare dintre proceduri, conținutul, momentul transmiterii anunțurilor de către autoritatea contractantă și termenele de publicare sunt prevazute in lege.

2.4. Derularea procedurii

– Deschiderea ofertelor

Peroana in cauza trebuie sa se asigure că membrii comisiei de evaluare au semnat declarațiile de confidențialitate și imparțialitate.

Se verifică de către membrii comisiei de evaluare, în prezența reprezentanților ofertanților prezenți la deschidere:

respectarea de către ofertanți a regulilor formale de:

depunere a ofertelor: plic închis și sigilat, original și număr de copii, etc.

prezentare a ofertelor: existența ofertelor alternative; formular de ofertă semnat și ștampilat, etc.

existența:

garanției de participare la licitație

documentelor care însoțesc oferta

Se anunță următoarele :

denumirea (numele) ofertanților;

modificările și retragerile de oferte;

prețul (suma în lei și TVA aferent);

propuneri de oferte alternative (dacă este cazul);

orice alte detalii care se consideră necesare și care nu afectează principiul confidențialității.

O altă procedură este aceea că se întocmește «Procesul verbal al ședinței de deschidere a ofertelor »

Se distribuie, sub semnătură, o copie a Procesului verbal al ședinței de deschidere publică a ofertelor tuturor participanților la ședință.

– Evaluarea ofertelor

Succesiunea activităților pe parcursul procesului de evaluare:

a) Se examinează mai întâi documentele care dovedesc eligibilitatea și înregistrarea;

b) Se examinează documentele care dovedesc îndeplinirea cerințelor minime privind capacitatea tehnică și capacitatea economico-financiară;

c) Se examinează propunerea tehnică;

d) Se examinează propunerea financiară;

e) Se întocmește raportul de evaluare.

Pe parcursul evaluării comisia de evaluare va solicita clarificările pe care le consideră necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, specificând termenul de transmitere a acestora.

Detaliile și precizările solicitate ofertantului se referă, în acest caz, la:

fundamentarea economică a modului de formare a prețului ofertei;

soluțiile tehnice adoptate sau condiții deosebit de favorabile de care beneficiază ofertantul pentru îndeplinirea contractului respectiv.

O ofertă poate fi respinsă dacă:

nu respectă cerințele prevăzute în documentația pentru elaborarea și prezentarea ofertei;

ofertantul nu transmite în termen explicațiile solicitate;

explicațiile solicitate nu sunt concludente și/sau nu sunt susținute de documentele justificative.

ofertantul modifică prin clarificările pe care le prezintă conținutul propunerii tehnice și/sau al propunerii financiare, cu excepția corecției erorilor aritmetice;

conține propuneri în mod evident dezavantajoase pentru autoritatea contractantă;

Erorile aritmetice se corectează numai cu acceptul ofertantului. Neacceptarea corecției erorilor atrage după sine respingerea ofertei. La corecția erorilor se pornește de la prețul unitar. Nu poate fi corectat prețul unitar decât atunci când acesta este descompus pe elemente și se dovedește a fi o eroare de adunare.

Orice decizie a comisiei de evaluare trebuie să întrunească acordul a cel puțin două treimi din numărul membrilor săi.

În caz de divergențe de păreri între membrii comisiei de evaluare, președintele acesteia are obligația de a solicita reanalizarea punctelor de divergență, în scopul finalizării în timp util a etapei de evaluare a ofertelor și de stabilire a ofertei câștigătoare.

2.5. Finalizarea procedurii

În această etapă succesiunea activităților este următoarea:

a) comisia de evaluare înaintează raportul de evaluare autorității contractante;

b) autoritatea contractantă comunică de îndată tuturor celor implicați rezultatul aplicării procedurii;

c) încheierea contractului.

Contractul de achiziție publică se încheie:

cu ofertantul a cărui ofertă este stabilită câștigătoare de către comisia

de evaluare;

nu mai devreme 7 zile de la transmiterea rezultatului procedurii și în perioada de valabilitate a ofertelor.

Dacă ofertantul a cărui ofertă este câștigătoare refuză să semneze contractul, acesta pierde garanția de participare, iar procedura se finalizează astfel:

fie se atribuie contractul de achiziție publică următorului clasat;

fie se anulează procedura pentru atribuirea contractului de achiziție publică.

Contractul intră în efectivitate la data:

prezentării garanției de bună execuție în forma, cuantumul și la termenul de valabilitate stabilite prin DEPO;

polițelor de asigurare, acolo unde este cazul și este menționat ca atare în DEPO.

d) returnarea garanțiilor de participare la licitație se face în cel mult 3 zile lucrătoare de la:

data constituirii garanției de bună execuție pentru ofertantul câștigător;

de la data expirării perioadei de valabilitate a ofertei pentru ofertanții necâștigători.

e) publicarea anunțului de atribuire în Monitorul Oficial.

Nu mai târziu de 30 de zile de la încheierea contractului, autoritatea contractanta are obligația de a transmite spre publicare în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a – Achiziții publice, un anunț de atribuire a contractului de achiziție publică.

Capitolul 3

Dialogul competitiv ca procedura de atribuire a contractelor de

achiziție publică

Art. 18 al. 1 lit. c și art. 94-109 din OUG nr. 34/2006 prevede dialogul competitiv și este definit ca: „procedura la care orice operator economic are dreptul de a-și depune candidatura și prin care autoritatea contractantă conduce un dialog cu candidații admiși, în scopul identificării uneia sau mai multor soluții apte să răspundă necesităților sale, urmând ca, pe baza soluției/soluțiilor, candidații selectați să elaboreze oferta finală”.

Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de dialog competitiv pentru atribuirea unui contract de achiziție publica dacă se îndeplinesc, în mod cumulativ, următoarele condiții:

contractul în cauza este considerat a fi de complexitate deosebita;

aplicarea procedurii de licitație deschisă sau restrânsă nu ar permite atribuirea contractului de achiziție publică în cauză.

Contractul de complexitate deosebită este considerat acel contract de achiziție publică pentru care autoritatea contractantă nu este, în mod obiectiv, în măsură:

să stabilească montajul financiar și/sau cadrul juridic de implementare a proiectului; și/sau

să definească specificațiile tehnice capabile să îi satisfacă necesitățile și exigențele.

Procedura de dialog competitiv se desfășoară în trei etape:

etapa de preselecție a candidaților;

etapa de dialog cu candidații admiși în urma preselecției, pentru identificarea soluției/soluțiilor apte să răspundă necesităților autorității contractante și în baza căreia/cărora candidații vor elabora și vor depune oferta finală;

etapa de evaluare a ofertelor finale depuse.

3.1. Etapa de preselecție a candidaților

Dialogul competitiv se inițiază prin transmiterea spre publicare, în conformitate cu prevederile art. 55, a unui anunț de participare prin care se solicită operatorilor economici interesați depunerea de candidaturi.

Potrivit art. 98 din OUG nr. 34/2006, în cazul în care valoarea estimată a contractului de achiziție publica este mai mare decât cea prevăzută la art. 55 alin. (2), perioada cuprinsă între data transmiterii anunțului de participare spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și data limita de depunere a candidaturilor trebuie să fie de cel puțin 37 de zile. În cazul în care anunțul de participare este transmis în format electronic spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, perioada se poate reduce cu 7 zile.

In cazul în care valoarea estimată a contractului de achiziție publica este egala sau mai mică decât cea prevăzută la art. 55 alin. (2), autoritatea contractantă are obligația de a transmite anunțul de participare spre publicare în SEAP cu cel puțin 30 de zile înainte de data limita de depunere a candidaturilor.

Orice operator economic are dreptul de a-și depune candidatura pentru a participa la procedura de dialog competitiv.

Atunci când preselecteaza candidații, autoritatea contractantă are obligația de a aplica criterii obiective și nediscriminatorii, utilizând în acest scop numai criteriile de preselecție prevăzute în anunțul de participare. Autoritatea contractantă are obligația de a indica în anunțul de participare criteriile de preselecție și regulile aplicabile, numărul minim al candidaților pe care intenționează să îi preselecteze și, dacă este cazul, numărul maxim al acestora. Numărul minim indicat în anunțul de participare nu trebuie să fie mai mic de 3.

3.2. Etapa de dialog

Numărul de candidați admiși în cea de-a doua etapa a dialogului competitiv trebuie să fie cel puțin egal cu numărul minim indicat în anunțul de participare.

În cazul în care numărul candidaților care îndeplinesc criteriile de preselecție este mai mic decât numărul minim indicat în anunțul de participare, autoritatea contractantă are dreptul:

a) fie de a anula procedura de dialog competitiv;

b) fie de a continua procedura de dialog competitiv numai cu acei candidați care îndeplinesc criteriile solicitate, în măsura în care numărul acestora este totuși suficient pentru a asigura o concurență reală.

3.2.1. Invitația de participare la dialog

Autoritatea contractantă are obligația de a transmite, concomitent, o invitație de participare la etapa a doua a procedurii de dialog competitiv tuturor candidaților admiși. Este interzisă invitarea la etapa a doua a dialogului competitiv a unui operator economic care nu a depus candidatura în prima etapa sau care nu a îndeplinit criteriile de preselecție.

Invitația de participare trebuie să cuprindă cel puțin următoarele informații:

referințe privind anunțul de participare publicat;

adresa la care va avea loc dialogul, data și ora lansării acestuia;

limba/limbile în care se va derula dialogul;

dacă este cazul, precizări referitoare la documentele suplimentare pe care operatorii economici trebuie să le prezinte în scopul verificării declarațiilor sau completării documentelor, prezentate în prima etapa pentru demonstrarea capacității tehnice și economico-financiare.

Autoritatea contractantă are obligația de a include în cadrul documentației descriptive cel puțin o descriere a necesităților, obiectivelor și constrângerilor autorității contractante, pe baza cărora se va derula dialogul pentru identificarea soluțiilor viabile, precum și, dacă este cazul, primele care vor fi acordate participanților la dialog.

Autoritatea contractantă are obligația de a transmite invitația de participare însoțită de un exemplar al documentației de atribuire, care va include și documentația descriptivă. În cazul în care documentația de atribuire este accesibilă direct prin mijloace electronice în SEAP, autoritatea contractantă are obligația de a include în invitația de participare informații privind modul de accesare a documentației respective.

3.2.2. Desfășurarea etapei de dialog

Autoritatea contractantă are dreptul să prevadă în cadrul documentației descriptive posibilitatea de a realiza dialogul în runde succesive, cu scopul de a reduce numărul de soluții discutate. Reducerea succesivă a soluțiilor discutate se realizează numai pe baza factorilor de evaluare care au fost stabiliți în documentația de atribuire.

Autoritatea contractantă derulează dialogul cu fiecare candidat admis, în parte. În cadrul acestui dialog se discută opțiunile referitoare la aspectele tehnice, montaje financiare, mod de rezolvare a unor probleme legate de cadrul juridic, precum și orice alte elemente ale viitorului contract, astfel încât soluțiile identificate să corespundă necesităților obiective ale autorității contractante.

Pe durata dialogului, autoritatea contractantă are obligația de a asigura aplicarea principiului tratamentului egal față de toți participanții. În acest sens, autoritatea contractantă nu are dreptul de a furniza informații într-o manieră discriminatorie, care ar putea crea unuia/unora dintre participanți un avantaj suplimentar în raport cu ceilalți.

Autoritatea contractantă are obligația de a nu dezvălui, fără acordul participantului în cauză, soluția propusă și alte informații confidențiale prezentate de acesta.

Autoritatea contractantă derulează dialogul până când identifică soluția/soluțiile corespunzătoare necesităților sale obiective.

3.2.3. Elaborarea ofertei finale

După ce a declarat închisă etapa de dialog și a anunțat participanții cu privire la acest aspect, autoritatea contractantă are obligația de a invita participanții selectați să depună oferta finală, ofertă care se elaborează pe baza soluției/soluțiilor identificate în cursul acestei etape și care trebuie să conțină toate elementele necesare prin care se prezintă modul de îndeplinire a viitorului contract.

Autoritatea contractantă are obligația de a transmite invitația de depunere a ofertei finale cu un număr suficient de zile înainte de data limita de depunere a ofertelor, astfel încât fiecare participant selectat să beneficieze de o perioadă rezonabilă pentru elaborarea ofertei finale.

Perioada acordată pentru elaborarea ofertei finale nu trebuie să fie mai mică decât o perioadă minima stabilită de comun acord cu participanții selectați pe parcursul derulării celei de-a doua etape a procedurii de dialog competitiv.

Invitația de depunere a ofertei finale trebuie să cuprindă cel puțin următoarele informații:

a) adresa la care se transmit ofertele;

b) limba sau limbile în care trebuie elaborată oferta;

c) referințe privind anunțul de participare publicat;

d) data și ora limită stabilită pentru depunerea ofertelor;

e) adresa, data și ora deschiderii ofertelor;

f) dacă este cazul, precizări referitoare la documentele suplimentare pe care operatorii economici trebuie să le prezinte în scopul verificării declarațiilor sau completării documentelor, prezentate în prima etapă pentru demonstrarea capacității tehnice și economico-financiare.

Pe parcursul etapei de evaluare, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita clarificări, detalieri și nuanțări ale ofertei.

Clarificările, detalierile, nuanțările, informațiile suplimentare sau reconfirmările prezentate nu trebuie să conducă la modificări ale caracteristicilor de bază ale ofertei sau ale soluțiilor care au stat la baza lansării invitației de depunere a ofertelor finale, modificări care ar determina distorsionarea concurenței sau crearea unui avantaj suplimentar în raport cu ceilalți ofertanți.

Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita ofertantului identificat că a depus cea mai avantajoasă ofertă din punct de vedere economic să reconfirme anumite elemente ale ofertei sau anumite angajamente asumate în cadrul acesteia.

3.2.4. Închiderea dialogului

In cazul finalizării cu succes a procedurii, Autoritatea contractantă are obligația de lua măsurile necesare pentru informarea tuturor ofertanților în legătură cu rezultatul aplicării procedurii de atribuire.

Autoritatea contractantă are obligația de a informa ofertanții despre deciziile referitoare la rezultatul procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică ori, după caz, la anularea procedurii de atribuire și eventuala inițiere ulterioară a unei noi proceduri, în scris și cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 3 zile lucrătoare de la emiterea acestora.

In cadrul comunicării prevăzute mai sus, autoritatea contractantă are obligația de a informa ofertanții care au fost respinși sau a căror ofertă nu a fost declarată câștigătoare asupra motivelor care au stat la baza deciziei respective, după cum urmează: a) pentru fiecare ofertă respinsă, motivele concrete care au stat la baza deciziei de respingere, detaliindu-se argumentele în temeiul cărora oferta a fost respinsă, îndeosebi elementele ofertei care nu au corespuns cerințelor de funcționare și performanță prevăzute în forma finală a documentației de atribuire; b) fiecărui ofertant care a prezentat o ofertă admisă, dar care nu a fost declarată câștigătoare, caracteristicile și avantajele relative ale ofertei câștigătoare în raport cu oferta sa și numele ofertantului căruia urmează să i se atribuie contractul de achiziție publică.

După ce a fost stabilit ofertantul câștigător, autoritatea contractantă, îi va aduce la cunoștință rezultatul în termen de 3 zile.

Față de ofertantul a cărui ofertă a fost desemnată câștigătoare, în documentele de licitație poate fi inclusă cerința semnării contractului de achiziție în termen de 20 de zile calendaristice de la data la care i-a fost remis spre semnare. Încheierea contractului poate fi suspendată de Agenție în cazurile menționate de legislația în vigoare. Contractul se consideră încheiat la data semnării acestuia de către părți și intră în vigoare din momentul înregistrării lui în modul stabilit de legislația în vigoare la Agenția Achiziții Publice. Perioada necesară înregistrării este indicată în documentele de licitație. Neînregistrarea în această perioadă nu va prelungi termenul de valabilitate a ofertei sau a garanției pentru ofertă. În acest caz, garanția poate fi solicitată dacă între autoritatea contractantă și ofertant nu există o altă înțelegere scrisă.

În cazul în care, după expirarea termenului, ofertantul care a primit comunicarea de acceptare a ofertei nu a semnat contractul de achiziție sau nu a prezentat asigurarea solicitată a executării contractului, autoritatea contractantă este în drept să respingă oferta și să selecteze o altă ofertă câștigătoare dintre ofertele rămase în vigoare.

Ceilalți ofertanți participanți la licitație vor fi informați de autoritatea contractantă despre încheierea contractului de achiziție în decurs de 10 zile calendaristice de la data încheierii lui, indicându-se denumirea și datele pentru relații ale operatorului economic cu care s-a încheiat contractul, precum și prețul contractului.

In termen de 5 zile de la încheierea contractului de achiziție, autoritatea contractantă va întocmi și va prezenta Agenției pentru examinare darea de seamă privind desfășurarea procedurii de achiziție și atribuirea contractului.

3.3. Deschiderea și evaluarea ofertelor finale

Grupul de lucru are obligația de a deschide ofertele la data, ora și adresa indicate în invitația de depunere a ofertei finale, în măsura în care nu a devenit incidentă obligația privind decalarea termenului de depunere a ofertelor.

Toți operatorii economici invitați la etapa a doua a procedurii de dialog au dreptul de a participa la deschiderea ofertelor. În cadrul ședinței de deschidere grupul de lucru are dreptul să respingă doar ofertele care nu sunt însoțite de garanția pentru ofertă, sau dacă este evident (nu îndeplinește condițiile legate de valoarea garanției și perioada de valabilitate a acesteia) că aceasta nu a fost prezentată astfel cum a fost solicitată în forma finală a documentației de atribuire.

Ședința de deschidere se finalizează printr-un proces-verbal semnat de membrii grupului de lucru și de reprezentanții operatorilor economici prezenți la ședință, în care se consemnează modul de desfășurare a ședinței respective, aspectele formale constatate la deschiderea ofertelor (denumirea ofertanților, modificările și retragerile de oferte, modul de îndeplinirea a cerințelor referitoare la garanția pentru ofertă, etc.) și elementele principale ale fiecărei oferte, în special prețul.

Grupul de lucru are obligația de a transmite un exemplar al procesului-verbal de deschidere tuturor operatorilor economici care au depus ofertă, indiferent dacă aceștia au fost sau nu prezenți la ședința de deschidere.

Orice decizie cu privire la evaluarea ofertelor se adoptă de către grupul de lucru în cadrul unor ședințe ulterioare ședinței de deschidere a ofertelor, aceste ședințe având loc fără participarea ofertanților sau reprezentanților acestora.

Grupul de lucru are obligația de a analiza și de a verifica fiecare ofertă atât din punct de vedere al elementelor tehnice propuse, cât și din punct de vedere al aspectelor financiare pe care le implică.

Propunerea tehnică trebuie să corespundă cerințelor minime prevăzute în caietul de sarcini inclus în forma finală a documentației de atribuire. Propunerea financiară trebuie să se încadreze în limita fondurilor care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de achiziție publică respectiv.

Grupul de lucru are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările formale sau de confirmare, necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, precum și perioada de timp acordată pentru transmiterea clarificărilor. Comunicarea transmisă în acest sens către ofertant trebuie să fie clară, precisă și să definească în mod explicit și suficient de detaliat în ce constă solicitarea grupului de lucru. Termenul acordat ofertanților pentru răspunsul la solicitările de clarificări trebuie corelat cu gradul de complexitate a întrebărilor și, de regulă, nu poate fi mai mic de 2 zile lucrătoare.

În cazul în care ofertantul nu transmite în perioada precizată de grupul de lucru clarificările/răspunsurile solicitate sau în cazul în care explicațiile prezentate de ofertant nu sunt concludente, oferta sa va fi considerată neconformă.

În cazul în care ofertantul modifică prin răspunsurile pe care le prezintă conținutul propunerii tehnice, oferta sa va fi considerată neconformă cu cerințele solicitate. Modificări ale propunerii tehnice se acceptă în măsura în care acestea: a) pot fi încadrate în categoria viciilor de formă sau erorilor aritmetice; sau b) reprezintă corectări ale unor abateri tehnice minore, iar o eventuală modificare a prețului, indusă de aceste corectări, nu ar fi condus la modificarea clasamentului ofertanților participanți la procedura de atribuire; prevederile pct. următor rămân aplicabile.

În cazul în care ofertantul modifică prin răspunsurile pe care le prezintă conținutul propunerii financiare, oferta sa va fi considerată neconformă cu cerințele solicitate, cu excepția situației prevăzute în pct. următor. Grupul de lucru are dreptul de a corecta erorile aritmetice sau viciile de formă numai cu acceptul ofertantului. În cazul în care ofertantul nu acceptă corecția acestor erori/vicii, oferta sa va fi eliminată. Erorile aritmetice se corectează după cum urmează: a) dacă există o discrepanță între prețul unitar și prețul total, trebuie luat în considerare prețul unitar, iar prețul total va fi corectat corespunzător; b) dacă există o discrepanță între litere și cifre, trebuie luată în considerare valoarea exprimată în litere, iar valoarea exprimată în cifre va fi corectată corespunzător.

Viciile de formă reprezintă acele erori sau omisiuni din cadrul unui document a căror corectare/completare este susținută în mod neechivoc de sensul și de conținutul altor informații existente inițial în alte documente prezentate de ofertant sau a căror corectare/completare are rol de clarificare sau de confirmare, nefiind susceptibile de a produce un avantaj incorect în raport cu ceilalți participanți la procedura de atribuire.

Grupul de lucru are în această etapă dreptul de respinge ofertele depuse. Oferta va fi respinsă în următoarele cazuri: a) în urma verificărilor efectuate de autoritatea contractantă cu privire la garanțiile de participare depuse (unde a fost cazul), s-a constatat că acestea nu respectă cerințele documentației de atribuire cu privire la sumă și nu pot fi executate; b) nu îndeplinește cerințele minime de natură tehnică prin care autoritatea contractantă a descris, în mod obiectiv, în forma finală a documentației de atribuire, elementele ce alcătuiesc soluția identificată în cadrul dialogului; c) nu asigură respectarea reglementărilor obligatorii referitoare la condițiile specifice de muncă și de protecție a muncii, așa cum a fost formulată această cerință în documentația standard; d) prețul, fără TVA, inclus în oferta financiară depășește valoarea estimată și nu există posibilitatea disponibilizării de fonduri suplimentare pentru îndeplinirea contractului de achiziție publică respectiv. În orice situație, valoarea fondurilor disponibilizate nu poate depăși 20% prețul, fără TVA, în valoarea estimată. e) în urma verificărilor se constată că oferta are un preț anormal de scăzut pentru ceea ce urmează a fi furnizat/prestat/executat, iar ofertantul nu a reușit să demonstreze accesul la o tehnologie specială sau la condiții de piață mai avantajoase care să susțină un asemenea preț; f) conține propuneri de modificare a clauzelor contractuale pe care le-a stabilit autoritatea contractantă în cadrul formei finale a documentației de atribuire, care sunt în mod evident dezavantajoase pentru aceasta din urmă, iar ofertantul, deși a fost informat cu privire la respectiva situație, nu acceptă renunțarea la clauzele respective.

Orice decizie a grupului de lucru trebuie adoptată cu majoritatea voturilor membrilor. În cazul în care se ajunge în situația că decizia nu poate fi luată datorită unor eventuale divergențe de păreri între membrii grupului de lucru, președintele acestuia are obligația să solicite grupului de lucru reanalizarea punctelor de divergență, în scopul finalizării în timp util a etapei de evaluare a ofertelor și de stabilire a ofertei cîștigătoare. Președintele grupului de lucru, de asemenea, are dreptul de a solicita și punctul de vedere al Agenției cu privire la aspectele aflate în divergență.

Ofertele care nu se încadrează în situațiile de respingere prevăzute în prezentul regulament sunt singurele care pot fi considerate admise de către grupul de lucru. Oferta câștigătoare se stabilește numai dintre ofertele admise și numai pe baza criteriilor de evaluare precizate în anunțul de participare și în documentația standard.

Pentru a realiza ierarhia ofertelor admise se acordă pentru fiecare dintre acestea în parte, un punctaj rezultat ca urmare a aplicării algoritmului de calcul stabilit în documentația standard.

În ordinea descrescătoare a punctajului acordat, grupul de lucru trebuie să întocmească clasamentul pe baza căruia se stabilește oferta câștigătoare.

Compararea prețurilor prevăzute în ofertele financiare depuse se realizează la valoarea fără TVA.

Concluzii

Conceptul de achiziție publică desemnează întregul proces de cumpărare de la terți (inclusiv aspectele de ordin logistic) și acoperă contracte de furnizare de bunuri, prestare de servicii și executare de lucrări. Acest proces se întinde pe tot ciclul de viață, de la conceptul și definirea inițială a nevoilor și necesităților de achiziții, până la sfârșitul duratei de viață a unui bun sau a unei lucrări (și la dezafectarea lui/ei) sau până la finalizarea uanui contract de servicii.

Reglementarea legală a achizițiilor publice este dată de O.U.G. nr 34/2006 modificata si completata prin Legea nr.193 din 26 iunie 2013 care consacră principiul conform căruia atribuirea oricărui contract de achiziție publică trebuie să se realizeze conform prevederilor acestui act normativ, excepțiile de la această regulă fiind stipulate în mod expres în cuprinsul acestuia.

Procesul de achiziții publice reprezintă ansamblul activităților ce se întreprind pentru: atribuirea, încheierea, îndeplinirea unui contract de achiziție publică și prin care se dobândesc, definitiv sau temporar, produse, lucrări sau servicii.

Planificarea achizițiilor nu se limitează doar la alegerea procedurii de achiziție publică și stabilirea calendarului activităților, aceste faze reprezentând de fapt doar finalul acestei etape.

Inițierea și lansarea procedurii se referă la activitățile desfășurate de autoritatea contractantă pentru a face cunoscută tuturor procedura sau pentru a solicita, în mod direct, oferte de la potențiali furnizori, executanți sau prestatori.

Finalizarea procedurii are loc prin succesiunea următoarelor activități: a) comisia de evaluare înaintează raportul de evaluare autorității contractante; b) autoritatea contractantă comunică de îndată tuturor celor implicați rezultatul aplicării procedurii; c) încheierea contractului.

Procedura de dialog competitiv se desfasoara in trei etape: a) etapa de preselecție a candidaților; b) etapa de dialog cu candidatii admisi in urma preselectiei, pentru identificarea solutiei/solutiilor apte sa raspunda necesitatilor autoritatii Contractante si in baza careia/carora candidatii vor elabora si vor depune oferta finala; c) etapa de evaluare a ofertelor finale depuse.

Dialogul competitiv se initiază prin transmiterea spre publicare, in conformitate cu prevederile art. 55 din OUG 34/2006, a unui anunt de participare prin care se solicita operatorilor economici interesati depunerea de candidaturi.

Bibliografie

I. Monografii, tratate și cărți

Albu Emanuel, Dreptul administrativ al bunurilor, Editura Fundației România de Mâine, Bucuresti, 2008.

Baily P., D. Farmer, D. Jessop, D. Jones, Principiile și managementul achizițiilor, Editura ARC, Chișinău, 2004.

Catana Marius –Cristian, Achiziții publice, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2011.

Cosug Nicoleta, Licitatii publice –curs universitar, Editura Universitara, Galati, 2007.

Coca George, Dreptul administrativ al bunurilor, Editura Universul Juridic, 2010.

Cârstea G., M. Nedelcu, Managementul achizițiilor publice, Editura A.S.E., București, 2002.

Dacian Cosmin Dragoș, “Legea contenciosului administrativ- Comentarii și explicații”, Ed. All Beck, București, 2005.

Iorgovan A., Tratat de drept administrativ, vol. II, ediția 4, Editura All Beck, București, 2005.

Niculeasa Mădălin Irinel, Legislația achizițiilor publice. Comentarii și explicații , Ed. CH Beck, București, 2007.

Niculeasa Mădălin Irinel, Legislația achizițiilor publice. Comentarii și explicații, Editura C.H. Beck, București, 2012.

Pătrașcu Horațiu, Culegere de practică judiciară in materie de achiziții publice, Editura Wolterskluwer, București, 2010.

Roxana Ioana Tigaeru, Sorina Mihaela Tigaieru, Achiziții publice. Licitații, Editura Lumina Lex, București, 2006.

Popa N., M.-C. Eremia, S. Cristea, Teoria generală a dreptului, Editura All Beck, București, 2005.

Serban Dumitru –Daniel, Achiziții publice. Jurisprudenta Curtii Europene de Justiție, Editura Hamangiu , București, 2011.

II. Articole, studii

Autoritatea Naționala pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice s-a înființat prin OUG nr. 74/2005, publicată în M.Of. nr. 572/2005, așa cum a fost modificată prin O.U.G. nr. 19/2009, publicată în M.Of. nr. 156/2009.

Achizitii publice și concesiuni – editia a III-a actualizata la 3 aprilie 2009, Editura Best Publishing, 2009.

Uniunea Juristilor din Romania, Dreptul –Revista fondata in anul 1871 de Societatea Juridica, Nr. 2/2009, Editura C.H. Beck, Bucuresti.

D.-D. Șerban, O aplicație particulară a prevalentei principiilor ele atribuire a contractelor de achiziție publică, în „Revista română de drept al afacerilor'' nr. 7/2008.

III. Legislatie

OUG nr. 34/2006 a fost publicată în M. Of. nr. 418/15.05.2006, și a intrat în vigoare la data de 30.06.2006 a fost aprobată și modificată prin Legea nr. 337/17.07.2006, publicată în M.Of. nr. 625/20.07.2006, modificată prin OUG nr. 94/26.09.2007, publicată în M.Of. nr. 676/4.10.2007, modificată prin OUG nr.228 din 30 decembrie 2008 pentru modificarea și completarea unor acte normative publicată în M.Of. nr. 3/5 ian. 2009, modificata si completata prin ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr.72 din 17 iunie 2009 publicata in Monitorul Oficial nr. 426/23 iun. 2009 modificată prin ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr.114 din 21 decembrie 2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziții publice în domeniile apărării și securității publicată în M. Of. nr. 932/29 dec. 2011 modificată prin Legea nr.193 din 26 iunie 2013 publicată în M.Of. nr. 387/28 iun. 2013.

IV. Pagini web

www.e-licitatie.ro

www.achizitii-publice.ro/ghid.pdf