Diagnoza Si Prognoza Privind Structura Teritoriala Si Baza Economica a Municipiului Ploiesti

Cuprins

Introducere

Capitolul I: Așezarea geografică a Municipiului Ploiești

Capitolul II: Favorabilități și restricții naturale în dezvoltarea Municipiului Ploiești

Capitolul III: Factori politici, economici și sociali cu influență asupra activităților economice în

Muncipiul Ploiești

Capitolul IV: Structuri geo-demografice

Capitolul V: Dinamica și structura activităților economice în perioada 1990-2012

Capitolul VI: Bilanțul teritorial și structura zonelor funcționale

Capitolul VII: Elemente de prognoză a evoluției economice și teritoriale

Bibliografie

Introducere

Tema lucrării“Diagnoză și prognoză privind structura teritorială și baza economică a Municipiului Ploiești” reprezintă un domeniu de interes ce se bazează pe cunoștintele căpătate în cei trei ani de studiu în cadrul specializării Planificare Teritorială. Totodată, această lucrare a fost realizată cu scopul obținerii diplomei de licență. Alegerea municipiului Ploiești ca perimetru de studiu a fost făcută datorită apartenenței mele de acest municipiu, fiind orașul meu natal și implicit o mai bună cunoaștere a teritoriului față de alte locuri.

Personal, cred că tema lucrării este un subiect atractiv care a necesitat atât cunoașterea situației actuale cât și evoluția ei în trecut. Istoria dezvoltării municipiului Ploiești este foarte interesantă și în același timp oferă o mai bună înțelegere a imaginii din prezent. Parcursul diferitelor etape, influența factorilor urbigeni și demografia municipiului relevă diferite fenomene socio-economice care pot fi analizate la nivelul așezării urbane.

Lucrarea de licență este structurată pe șapte părți. Primul capitol “ Așezarea geografică a municipiului Ploiești”, se deschide cu prezentarea istoriculului orașului Ploiești, localizarea acestuia, parcurge o scurtă caracterizare geografică, urmând ca apoi, în cel de-al doilea capitol, să fie prezentate favorabilități și restricții naturale în dezvoltarea acestuia. Capitolul al treilea prezintă principalii factori ce au influențat dezvoltarea municipiului Ploiești. În cel de-al patrulea capitol sunt prezentate structurile geo-demografice, cum ar fii: evoluția numărului de locuitori, sporul natural al populației, migrațiile din areal, dar si altele. Capitolul cinci, “Dinamica și structura activităților economice”, abordează tema principală a acestei lucrări de licență. În cele din urma, capitolul șapte conține prognoza evoluției economice și teritoriale a municipiului Ploiești.

Pe această cale, doresc să prezint mulțumiri domnului profesor coordonator prof.dr. Tălângă Cristian, pentru indicațiile, sfaturile și colaborarea foarte bună pe care am avut-o de-a lungul procesului de realizare a acestei lucrări. De asemenea, sprijinul acordat de către primăria municipiul Ploiești a jucat un rol primordial în întocmirea acestei lucrări și pentru obținerea de informații statistice.

Capitolul 1. Așezarea geografică a municipiului Ploiești

Municipiul Ploiești, reședința județului Prahova, județul cu cea mai mare populație din România, este situat în partea sudică a județului, la 60 km nord de București, capitala României, 110 km sud de Brașov, 70 km vest de Buzău si 50 km est de Târgoviște. Orașul este traversat de meridianul de 26° (în pardea sa de vest) și de paralela de 45°55´ (în partea sa de sud). Orașul este așezat așadar la jumătatea distanței dintre Polul Nord si Ecuator și aproximativ la jumătatea celei dintre extremitățile estică si vestică ale continentului nostru.

Scurt istoric al orașului "aurului negru "

Primele mențiuni documentare referitoare la orașul Ploiești atestă așezări pretracice din mezolitic, iar unele săpături arheologice efectuate în cartierul Bereasca au descoperit urmele unei așezări romane și anume cărămizi, fragmente de vase și alte obiecte găsite ( anul 102 – 117 e.n.)

În 1597, Mihai Viteazul declară Ploieștiul târg domnesc ridicând aici curtea domnească. În a 2a jumătate a secolului al XIX-lea orașul intră într-o nouă perioadă de dezvoltare, determinată de descoperirea zăcămintelor de petrol și construirea primei rafinării din lume.

Originea denumirii municipiului

După cum spun legendele, ciobanul " Moș Ploae ", împreuna cu cei șapte feciori ai săi, a poposit cândva într-o poiană a codrului întins care acoperea pe vremuri aceste ținuturi. Găsind aici loc adăpostit, apa buna, pământ roditor, n-a mai plecat, intemeind așezarea căreia i-a dat numele.

O altă supoziție destul de interesantă este că in vechime, orașul s-ar fi numit Plăieși și nu Ploiești, intrucât "aici s-ar fi aflat un post permanent al plăieșilor lui Mihai Viteazul păzind granița spre Transilvania".

Capitolul 2. Favorabilități și restricții naturale în dezvoltarea Municipiului Ploiesti

Ploieștiul se găsește în zona de contact dintre dealuri și șes, acestui fapt datorându-i specificul natural și marea însemnătate economică.

Dintre orașele importante ale țării, Ploieștiul se află la cea mai mică distanță de capitală. Cu toate acestea și cu toate că pe parcursul a patru secole a avut strânse legături cu Bucureștiul, el și-a păstrat personalitatea.

Fig. 1 – Stema și localizarea orașului la nivel județean si național

Sursa: Site-ul Primăriei

Altitudinea medie a așezării este de 150 m, orașul fiind deci plasat într-o zonă de câmpie, Câmpia Ploieștilor, netedă, ușor bombată, este de fapt conul de dejecție al râului Prahova, întinzându-se mai ales pe stânga râului și pătrunzând ca un golf până sub poalele dealului Bucoveiului și ale celor isolate de la Găgeni și Băicoi, care o adăpostesc, iar in Valea Prahovei până la Bănești.

Originea acestei câmpii o dovedesc prundișurile a căror grosime atinge uneori 80 de metri, sub solul de numai 30-50 centimetri. Acest strat subțire este de cernoziom degradat sau branciog, înlocuit spre marginile de nord, vest și sud ale municipiului cu soluri brun-roșcate de păduri de stejar, deosebit de fertile.

Ploieștiul se găsește între două râuri mari, primul dintre ele Prahova, spre sud-vest, atingând mai ușor orașul prin comuna suburbană Brazi, iar cel de-al doilea, Teleajenul, spre nord si est, străbătându-l prin comunele suburbane Blejoi, Bucov și Berceni. Orașul este situat pe râul Dâmbul, care izvorăște în zona de dealuri a orașului Băicoi, trece prin oraș și prin două comune suburbane și apoi prin comuna Râfov, unde se varsă in Teleajen. Dâmbul are astăzi apă puțină, este canalizat pe aproape toată partea ploieșteană a traseului său, în el devărsându-se, la ieșirea din oraș, sistemul de canalizare al acestuia.

Râul Teleajen aflat la periferia Ploieștiului. Arhivă personală

Făra să se abată esențial de la trăsăturile climei temperat-continentale, Ploieștiul se bucură, datorită poziției sale adăpostite, de o ușoară ameliorare a acesteia.

Temperatura medie anuală este de 10,5°C, iar valorile minime și maxime înregistrate au fost de -30°C la 25 ianuarie 1942 și respectiv de 39,4°C la 10 august 1945. În medie, pe an sunt 17 zile geroase, 26 reci, 99 calde, 30 tropicale restul fiind zile cu o temperatură moderată.

Cantitatea medie multi-anuală de precipitații este de 600 mm, anul cel mai ploios a fost 1901, cu 9639 mm, iar cel mai secetos 1930, cu 305,3 mm. Pe an, sunt în medie 104 zile cu precipitații lichide, 26 cu ninsoare, 112 cu cer senin, 131 cu cer noros și 122 cu cer acoperit.

Vântul predominant este cel din direcția nord-est. În medie, sunt 11 zile pe an cu vânt cu viteză de peste 11mm/s și numai 2 zile cu vânt de peste 16mm/s. Presiunea atmosferică este de 748,2 mm.

Din punct de vedere pedo-geologic, orașul Ploiești se află situate pe o zonă ce cuprinde următoarele tipuri de sol:

Cernoziomuri – “ cernoziom castaniu, cernoziom șocolat, cernoziom ordinar “

Soluri brun-roșcate – profilul acestui sol se distinge printr-o pătură de culoare mai închisă de

60-80 cm, sub care urmează în adâncime pe la 1,5 – 1,75 m, o zonă de

culoare roșcată ruginie, mai compactă, datorită antrenării de către apele de

infiltrație a argilei și a manganului.

Soluri de tip podzolic secundar – soluri brune derivând din roci mame mai bogate in calciu.

Așezat la o veche răscruce de drumuri comerciale, orașul este și astăzi un nod feroviar și rutier, putând fi ușor accesibil din toate părțile. Prin Ploiești trec următoarele drumuri de importanță națională:

DN1 – București-Ploiești-Brașov (prin Valea Prahovei) – Parte a Drumului european E60 – Ocolește Ploieștiul pe la vest;

DN1A – București-Ploiești-Brașov (prin Vălenii de Munte) – Ocolește Ploieștiul pe la est;

DN1B – Ploiești-Buzău – Pornește de la nord de oraș, îl ocolește pe la nord si vest;

DN72 – Ploiești-Târgoviște;

DN10 – Ploiești-Urziceni.

De asemenea, autostrada A3 București – Ploiești ofera municipiului importanța la nivel național si european.

O rețea deasă de drumuri județene modernizate leagă orașul Ploiești de toate orașele, centrele comunale și satele prahovene.

Pe calea ferată se poate ajunge la Ploiești venind de la București (59 km), Urziceni (55 km), Buzău (69 km), Măneciu Ungureni (51 km), Slănic Prahova (44 km), Brașov (107 km) si Târgoviște (52 km).

Capitolul 4. Structuri geo-demografice

Structura populației se referă la acele caracteristici ale grupelor umane care pot fi

măsurate sau cuantificate, precum vârsta, genul, limba, naționalitatea, religia sau activitatea

economică, dar și la aspecte calitative, cum sunt cele sociale sau culturale. Analiza acestor

caracteristici evidențiază diversitatea populației reflectată atât în plan demografic, cât și în plan socio-economic și cultural.

Procesul de evoluție numerică a fost urmărit pentru perioada 1998 – 2009, bazându-se pe

informațiile oferite de Direcția Județeana de Statistică Prahova.

Pe baza analizei documentelor s-au definit: elementele negative de demografie, respectiv date privind nivelul de dezvoltare și profilul economic al teritoriului și s-a concluzionat o sinteză a disfuncționalităților constatate în acest domeniu.

Evoluția numărului de locuitori la ultimele recensăminte

Potrivit datelor statistice existente, populația stabilă a municipiului Ploiești la 1 iulie 2009 inregistra 228.378 locuitori, în scădere cu aproximativ 9% față de perioada similar a anului 1998. Astfel de la un număr de 251.348 locuitori ( recensământul din 1998 ), s-a ajuns la un număr de 228.378 locuitori. Această scadere s-a produs pe fondul tendinței generale de scădere a populației la nivel național ca urmare a scăderii natalității, creșterii ratei mortalității, migrației populației și o tendință accentuată de îmbătrine.

Tabel 1. Evoluția populației municipiului Ploiești în perioada 1998-2009

Sursa: Direcția Județeană de Statistică, Prahova

Drept urmare, putem afirma că situația populației la nivelul municipiului Ploiești este caracterizată de o curba descendentă, iar rata sau sporul mediu anual de creștere a populației municipiului Ploiești in ultimii 12 ani este negativă.

Mișcarea naturală a populației: natalitate, mortalitate, sold natural. Evoluție, cauze și efecte.

Mișcarea naturală a populației definește schimbările survenite în numărul și structura

populației numai ca urmare a nașterilor, deceselor, căsătoriilor și divorțurilor. În analiza următoare am utilizat date statistice pentru perioada 1998 – 2009 pe baza cărora s-au calculat diferiți indicatori demografici.

Natalitatea – arată frecvența sau intensitatea nașterilor în interiorul unei populații, fiind un

fenomen complex, în același timp biologic și social, influențat de o serie de factori legați între ei: economici, politici, socio-culturali.

Factorii economici – nivelul general de dezvoltare ă a populației definește schimbările survenite în numărul și structura

populației numai ca urmare a nașterilor, deceselor, căsătoriilor și divorțurilor. În analiza următoare am utilizat date statistice pentru perioada 1998 – 2009 pe baza cărora s-au calculat diferiți indicatori demografici.

Natalitatea – arată frecvența sau intensitatea nașterilor în interiorul unei populații, fiind un

fenomen complex, în același timp biologic și social, influențat de o serie de factori legați între ei: economici, politici, socio-culturali.

Factorii economici – nivelul general de dezvoltare economică, condițiile de viață ale

populației par să aibă o influență importantă asupra natalității: cu cât nivelul de trai este mai

ridicat cu atât rata natalității este mai redusă și invers, dezvoltarea economică ducând deci la un recul al natalității. În cazul municipiului Ploiești, situația economică adus la limitarea nașterilor și putem vorbi de un pesimism demografic.

Factorii socio-culturali – gradul de instruire și educație al femeii este esențial, se adaugă adoptarea măsurilor contraceptive, participarea mai activă a femeii la viața societății.

Natalitatea, ca fenomen demografic, este măsurată prin rata natalității care reprezintă

numărul de copii născuți vii la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată (un an

calendaristic). Rata natalității in municipiul Ploiești pentru perioada 1998 – 2009 prezintă următoarea evoluție:

Tabel 2. Rata natalității în municipiul Ploiești între 1998 – 2009

Sursa: Direcția Județeană de Statistică, Prahova

Analizând datele aferente municipiului Ploiești se poate observa că la nivelul anului 1998

se înregistrează o natalitate de 8‰, valoare care a fost depășită ulterior, ajungând la 10‰ în

2009.

Din 1998 și până în 2004 rata natalității își menține aceleași valori de 8 nou născuți la

1000 de locuitori, după care crește dar fără a depăși valoarea de 10 nou născuți la 1000 de

locuitori.

Corespunzător situației la nivel județean pentru mediul urban rata natalității este în

creștere, în municipiul Ploiești rata natalității fiind chiar mai mare decât media din mediul urban al județului Prahova de 9,4‰ în 2009.

Mortalitatea – reflectă totalitatea deceselor care se produc în cadrul unei populații.

Dintre factorii care influențează mortalitatea, foarte importanți sunt cei socio-economici.

Dezvoltarea economică a dus la ameliorarea condițiilor de viață ale populației, la îmbunătățirea

alimentației, reducerea timpului de lucru, contribuind la scăderea ratei mortalității.

Mortalitatea se măsoară cu ajutorul ratei ce reprezintă numărul celor decedați la 1000 de

locuitori într-o perioadă determinată (un an calendaristic), iar importanța acestui fenomen

demografic derivă din faptul că el este și un indicator al calității vieții, fiind direct influențat de

factori socio-economici precum accesul la serviciile de sănătate și nivelul de educație, dar și de

factori ecologici.

Tabel 3. Evoluția ratei mortalității în municipiul Ploiești între 1998-2009

Sursa: Direcția Județeană de Statistică, Prahova

Pentru municipiul Ploiești, în perioada 1998-2009, acest indicator a prezentat valori oscilante

între 10‰ în 1998 și 11‰ în 2009.

Mortalitatea infantilă – reflectă totalitatea deceselor infantile (copiii decedați sub 1 an)

care se produc în cadrul unei populații. Mortalitatea infantilă influențează în mod direct structura pe grupe de vârstă a populației și respectiv resursele de muncă. Aceasta constituie un indicator de bază al nivelului de dezvoltare socială.

Tabel 4. Mortalitatea infantilă în municipiul Ploiești în perioada 1990- 2008

Sursa: Direcția Județeană de Statistică, Prahova

Mortalitatea infantilă în municipiul Ploiești la sfârșitul anului 2008 era în scădere

comparativ cu datele anului 1990, ceea ce denotă o îmbunătățire a condițiilor sanitare existente.

Sporul natural – Reprezintă diferențele care există între nivelul natalității și cel al mortalității unei populații.

Evoluția populației municipiului Ploiești după 1998 și până în 2009 marchează o instabilitate a indicatorilor demografici de bază. Tendința generală este de reducere constantă a evoluției populației.

Tabel 5. Bilanțul mișcării naturale în municipiului Ploiești între 1998-2009

Sursa: Direcția Județeană de Statistică, Prahova

Sporul natural în municipiul Ploiești pentru intervalul de timp 1998 -2009 are valori

negative sau cel puțin egal cu zero. Comparativ cu rata sporului natural din mediul urban al județului Prahova de -3,6 înregistrată în 2009, situația din municipiului Ploiești este mult mai bună.

Mișcarea migratorie a populației: sosiți, plecați, sold migratoriu.

Migrația populației reprezintă un fenomen demografic complex, cu implicații sociale, economice, politice care trebuie analizat in vederea fundamentării strategiei de dezvoltare a localităților, a unităților administrativ-teritoriale. Cel mai important deficit de forță de muncă se localizează în acele regiuni în care există cele mai ridicate rate de migrație.

Mobilitatea populației reprezintă o componentă importantă a dinamicii populației, bilanțul migratoriu fiind complementar bilanțului natural. La nivelul unei localități mobilitatea spațiala a populației are un rol foarte important, fiind un factor al creșterii sau descreșterii numărului populației.

In cazul deplasărilor la mare distanță, de cele mai multe ori schimbarea rezidenței inseamnă si o schimbare a mentalității, comportamentului sau modului de viață, din această cauză mișcările populației sunt diferențiate sau selective, anumite sectoare ale populației fiind mai predispuse la schimbare decât altele. Astfel în rândul migranților predomina adulții tineri, deci cei cu vârste intre 20 si 40 de ani, care se adaptează mult mai ușor noilor condiții de viață decât alte grupe de vârsta.

Forme de mobilitate a populației:

Deplasări obișnuite – care nu implică o schimbare de durată sau definitivă a rezidenței sau activității si nici o mutație important în viața persoanei angrenată în această mișcare. Aceste deplasări sunt legate de modul de viață, sunt repetitive, ritmice, de durată redusă și nu exprima niciun dezechilibru esențial între zona de origine și cea de destinație. În general, se deplasează populația tânără atât de sex masculin, cât și feminin. Spre municipiul București se practică navetismul cu trenul, la care se adaugă autobuzul și autoturismele proprietate personală.

Mișcările migratorii propriu-zise – aceste deplasări impun în cele mai multe dintre cazuri o schimbare a modului de viață a persoanelor implicate și sunt de lungă durată sau definitive.

Pentru a analiza mai complet mișcarea populației din cadrul municipiului Ploiești în perioada 1998 – 2009, este necesară prezentarea evoluției bilanțului migratoriu și a sporului total. Mișcarea migratorie în municipiul Ploiești a înregistrat o evoluție interesantă odată cu declanșarea procesului de restructurare a economiei, în sensul schimbării fluxurilor migratorii. Dacă perioadei anterioare îi era caracteristică migrația sat-oraș, după restructurarea industriei acest flux se produce de la oraș la sat.

Tabelul de mai jos ne arată că bilanțul migratoriu în ultimii 12 ani, în municipiul Ploiești înregistrează valori negative, cu maxime negative înregistrate în anul 2004 ( 1366 de plecări ce implică mutarea domiciliului), ceea ce raportat la numărul populației stabile înregistrate în anul precedent reprezintă totuși mai puțin de 1%.

Tabel 6. Bilanțul migratoriu între anii 1998 si 2009 la nivelul municipiului Ploiești

Sursa: Direcția Județeană de Statistică, Prahova

În ceea ce privește evoluția schimbărilor de reședință, în municipiul Ploiești s-a înregistrat un număr mai mare de persoane care au plecat decât cei care s-au stabilit cu reședința, bilanțul fiind astfel negativ.

Structura populației

Structura populației se referă la acele caracteristici ale grupelor umane care pot fi măsurate sau cuantificate, precum vârsta, genul, limba, naționalitatea, religia sau activitatea economică, dar și la aspecte calitative, cum sunt cele sociale sau culturale. Analiza acestor caracteristici evidențiază diversitatea populației reflectată atât în plan demografic, cât și în plan socio-economic și cultural.

Structura pe grupe de vârstă

Pentru vizualizarea repartiției pe grupe de vârstă și sexe a populației, se utilizează piramida vârstelor. Aceasta nu reflectă numai tendințele pe termen lung ale fertilității și mortalității, ci și efectele de scurtă durată ale migrațiilor, politicii demografice ori schimbărilor intervenite într-un secol de istorie demografică (piramida cuprinde grupele de vârstă de la 0 la 100 de ani).

Tabel 7. Evoluția structurii populației pe grupe de vârstă în municipiul Ploiești

Sursa: Direcția Județeană de Statistică, Prahova

Pentru vizualizarea repartiției pe grupe de vârstă și sexe a populației, se utilizează

piramida vârstelor. Aceasta nu reflectă numai tendințele pe termen lung ale fertilității și

mortalității, ci și efectele de scurtă durată ale migrațiilor, politicii demografice ori schimbărilor intervenite într-un secol de istorie demografică (piramida cuprinde grupele de vârstă de la 0 la 100 de ani).

Grafic . Evoluția piramidei vârstelor între1998 – 2009 în municipiul Ploiești

Sursa: Direcția Județeană de Statistică, Prahova

Analizând piramida structurală, pe grupe de vârstă și sexe, realizată la nivelul anilor 1998

și 2009, pentru populația municipiului Ploiești, se constată următoarele:

În perioada 1998-2009, a scăzut procentul populației tinere cu 6,7 %, baza piramidei

pentru anul 2009, fiind mult mai îngustă decât cea pentru anul 1998, acest fapt datorându-se,

unei rate scăzute a natalității cât și fertilității, în această perioadă. Se observă o scădere la grupele de vârstă 5-9, 10-14 și 15-19 ani. În anul 1998, procentul populației cu vârsta cuprinsă între 0 4 ani, era de 3,87%, iar în 2009, acesta a ajuns la 4,69% în creștere față de 1998. Scăderea este semneficativă însă la celelalte grupe de vârstă 5-9 și 10-14 unde se înregistrează o scădere de circa 1,4% și respectiv 3,5% . Și la grupa de 15-19 ani se observă o ușoară scădere (de la 7,76% în 1998 la 5,10% in 2009).

Procentul populației adulte a crescut de la 59,43% în 1998, la 63,14% în 2009, cu 3,71% mai

mult față de data de referință precedentă. Diferența de 3% față de populația tânără se explică

prin fenomenul negativ al natalității.

Populația vârstnică formează un vârf îngust și ușor alungit al piramidei, pentru anul 1998 dar,

se observă o ușoară lărgire a vârfului piramidei, pentru anul 2009, datorită faptului că procentul acestei grupe, a crescut în 12 ani cu 3%, fapt ce relevă o creștere a longevității populației orașului.

Piramida are un aspect neregulat ca urmare a evoluției diferite a indicatorilor demografici, în

perioada 1998-2009. Față de piramida vârstelor din anul 1998, piramida vârstelor pentru anul 2009, a evoluat nefavorabil, prin îngustarea bazei, astfel în următoarele decenii existând riscul de a vorbi despre o piramidă a vârstelor cu vârful în jos. Pentru a preveni diminuarea excesivă a numărului generației de vârstă mică, s-ar putea accepta o politică demografică pronatalistă, însă această opțiune este condiționată mai curând de factori de natură socială, economică, educativă, culturală, decât de cei strict demografici.

Structura populației pe sexe

Structura pe sexe reprezintă expresia proporției bărbați/femei în totalul populației și se

identifică raportând, fie numărul total al bărbaților la numărul total al femeilor (raport de

masculinitate), fie numărul total al femeilor la numărul total al bărbaților (raport de feminitate).

În ceea ce privește structura pe sexe a populației municipiului Ploiești, în anul 1998

populația feminină este în procent de aproximativ 52% mai mare decât populația masculină.

Acest fenomen înregistrându-se și în prezent.

Tabel 8. Structura populației pe sexe

Sursa: Direcția Județeană de Statistică, Prahova

Raportul de masculinitate în 1998 are la nivelul municipiului Ploiești valoarea medie

de 91,50 bărbați la 100 de femei , iar în 2009 are valoarea de 88,46 bărbați la 100 de femei,

tendința evolutivă fiind negativă.

Ponderea populației de sex feminin în totalul populației este cu circa 4% peste

populația de sex masculin, fapt care trebuie să conducă în principal sectorul activităților către

domenii accesibile în femeilor (ca forță de muncă).

Structura populației pe etnii

Grupele etnice sunt definite ca subpopulații ai căror membri au caracteristici comune,

cum ar fi: originea națională, limba, religia sau rasa; la acestea se adaugă obiceiurile și tradițiile, deci o moștenire culturală comună, precum și existența sau menținerea unei coeziuni de grup.

La recensământul din 2002, înregistrarea etniei și a limbii materne s-a făcut pe baza liberei declarații, respectându-se astfel dreptul fundamental al fiecărui individ de a-și declara în deplină libertate și fără nici un fel de constrângere etnia și limba.

Componența etnică a populației municipiului Ploiești la recensământul din martie 2002

relevă faptul că populația majoritară este deținută de români – cu 97,01%, iar diferența de

2,53% este deținută de etnia rromă (5873 de țigani) și restul de 0,46% este deținută de alte etnii, după cum se poate observa în următorul tabel.

Populația de etnie rromă este grupată în zona cartierului Mimiu, în acest sens toate acțiunile autorităților locale trebuie să se orienteze către evitarea segregării entice și izolării acestei populații.

Locuință insalubră în cartierul Mimiu

Sursă: Arhivă personală

Tramă stradală in cartierul Mimiu

Sursă: Arhivă personală

Structura populației pe confesiuni

Religia constituie un element cultural de referință ce ocupă un loc esențial în viața

oamenilor. Credințele religioase au determinat sau influențat într-o anumită măsură modul de

viață al populației, precum și anumite caracteristici demografice sau sociale.

În cadrul recensămintelor din 1992 și 2002 populația și-a putut declara fără nici un fel de

constrângere apartenența la o religie.

La recensământul din 2002 la nivelul municipiului Ploiești în distribuția populației

după religie, populația de religie ortodoxă este predominantă, cu 97,12%.

Celelalte confesiuni religioase au înregistrat în 2002 2,88% din populație și au fost

reprezentate de adventiști de ziua a șaptea (0,48%), creștini după evanghelie (0,47%), romano-catolici (0,45%) și restul de 1,48 de alte confesiuni conform tabelului de mai jos.

Sursa: Direcția Județeană de Statistică, Prahova

CAPITOLUL 5. Dinamica și structura activităților economice

Componenta economică a muncipiului Ploiești și a zonei sale periurbane este influențată

de factorii economici externi, de resursele sale economice, precum și de aspectele socio-

demografice existente.

Evoluția zonei a conturat municipiului un profil cu preponderență industrial, concentrând principalele centre industriale și de servicii ale regiunii sau județului.

Sectorul de industrie

Municipiul Ploiești face parte din structura așezărilor cu profil dominant industrial, fiind caracterizat printr-un grad ridicat de populare și dezvoltare urbană.

Profilul industrial petrolier este definitoriu pentru întreaga evoluție a municipiului

Ploiești, prima rafinărie fiind realizată în a doua jumătate a secolului XIX, respectiv în 1856-1857. Unitățile industriale petroliere au avut de suferit în timpul celor două războaie mondiale, fiind reconstruite și modernizate de-a lungul timpului.

Cel mai vechi amplasament ocupat de industria petrolieră este la bariera Râfov, „între

gârle”, în mahalaua Sf. Dumitru unde s-a construit prima rafinărie din lume. Curând, ea a fost

urmată de altele, mai întâi tot în Ploiești, apoi în județul Prahova și în restul țării. La sfârșitul

aceluiași an, austriacul Ed. Madasch a înființat a doua rafinărie, la bariera Rudului, în 1860

Gheorghe Sfetescu pe cea de-a treia, în mahalaua Sfântul Sava, iar în 1862 și 1865 au apărut alte

noi rafinării, la Ploieștiori.

Până în jurul anului 1900, rafinăriile au rămas relativ mici, abia în primii ani ai secolului

trecut societățile cu capital românesc sau străin reușind să instaleze mari rafinării (prima fiind

„Orion”) – acestea pentru o vreme coexistând cu cele ale localnicilor și apoi le-au înghițit treptat,

constituindu-se adevărate platforme industriale.

În momentul de față, principalele activități industriale și de producție din municipiul Ploiești sunt concentrate în zonele limitrofe cartierelor de locuințe, pe următoarele platfome industriale:

PLATFORMA INDUSTRIALĂ NORD:

Cea mai mare pondere o are rafinăria ROMPETROL, care este în process de dezvoltare si modernizare;

24 Ianuarie – producție utilaje pentru industria metalurgică și energetică, utilaje și structure metalice;

Atlas Gip – prestatoare de servicii petroliere specializată mai ales în activități de carotare, preforare, precum și servicii geologice și de foraj direcțional;

Remat SA – recuperarea materialelor reciclabile, colectarea, valorificarea și comercializarea deșeurilor feroase și neferoase;

Artsani – comercializare materiale de construcții;

Cramele Halewood – industrie alimentară – vinificație;

Flacăra – producție de articole de menaj și de gospodărie.

Zona nu și-a schimbat radical profilul, dar există totuși o reorientare a specificului de la cel industrial mare (producție, construcții de utilaje și mașini, servicii aferente) către industria mică și mijlocie și presțări servicii către populație sau comerț. Incintele altădată deținute de o singură companie de stat, s-au fărâmițat odată cu procesul de privatizare și apoi de vânzări successive. Prin urmare și specificul destul de unitar înainte, al firmelor care mai funcționează în această zonă, s-a diversificat. Diversificarea este datorată și tendințelor economice. De remarcat faptul că datorită transformărilor economice din ultimii 2-3 ani, majoritatea societăților comerciale și-au restrains activitatea și este posibil, dacă trendul de declin economic se prelungește ca o parte din firmele mici și mijlocii să nu mai funcționeze.

Platforma industrială EST:

Cea mai mare pondere o are rafinăria deținută de PETROTEL – L UKOIL;

General Prodcom Impex – producția și comercializarea materialelor termoizolatoare din vată minerală;

Remat SA – recuperarea materialelor reciclabile, colectarea, valorificarea și comercializarea deșeurilor feroase și neferoase;

Agrocom Legume Fructe SA – industrie alimentară ( fructe și legume );

Bega Ermat SA – construcții și reparații utilaje și instalații petro-chimice, construcții edilitare;

Bucegi SA – comerț cu băuturi și țigări;

Nici această zonă nu și-a schimbat radical profilul datorită ponderii mari pe o are rafinăria în acesta, existând aceeași reorientare a specificului celorlalte incinte, din vecinătate, de la cel industrial mare (producție, construcții de utilaje și mașini, servicii aferente) către industria mică și mijlocie și presțări servicii către populație sau comerț. Totuși fărâmițarea incintelor este mai puțin pregnantă decât în zona industrială de Nord.

Platforma industrială SUD:

Inspet Ploiești – construcții și montaj de instalații petroliere și gaze naturale;

Conpet SA – transport produse petroliere;

Timken – unul dintre principalii producători mondiali de rulmenți antifricțiune și de produse și servicii conexe, precum și de oțel aliat și componente;

Upetrom 1 MAI SA – producții și reparații utilaje și instalații petrtoliere si petrochimice;

Petrostar SA – proiectare, construcții și montaj utilaj petrolier;

Comat SA – comerț și prestări servicii de birotică și papetărie.

Profilul zonei nu și-a schimbat profilul, majoritatea societăților comerciale care funcționau în zonă și în 2000 există și funcționează și astăzi. Chiar dacă printre firmele existente au apărut și altele mai noi, acestea sunt de mică anvergură și fărâmițarea incintelor este mai puțin pregnantă decât în zona industrială de Nord.

Platforma industrială VEST – CRÂNG

Grupul Unilever – producție bunuri de larg consum;

Comcereal SA – depozitare cereale;

British American Tabacco ( BAT ) – producție țigarete;

Cablul Românesc SA – producție cabluri și sârmă;

Grupul Aquila – construcții, distribuție/transport, logistica/depozitare;

Xenia SA – construcții civile și industriale;

Lafarge SA – producător materiale de construcții – a preluat fosta Compref SA

Medimfarm SA – depozitare și distribuție medicamente.

Zonă industrială în care majoritatea societăților comerciale care funcționau în anul 2000, încă funcționează. O mică parte din societățile vechi au fost preluate de firme mari însă fără ca profilul activității să se schimbe substanțial. Există foste incinte mari în care deținătorii au închiriat construcțiile/terenurile la diverse firme cu activități preponderant destinate depozitării și comerțului cu materiale de construcții sau prestărilor de servicii în domeniul construcțiilor civile sau industriale. Pe str. Laboratorului și Poligonului sunt funcționează peste 100 de asemenea societăți comerciale.

Unilever Ploiești; Sursă: Arhivă personală

Parcul Industrial Ploiești

Parc industrial nou înființat la începutul anului 2002 și declarat ca atare în 2003 prin Ordinul nr. 538/25.09.2003 al Ministerului Administrației și Internelor. Domeniul de activitate al societăților comerciale care funcționează în parc este foarte variat. Acesta se află în proprietatea Consiliului Județean Prahova. Urmare a evoluției rapide și constant crescătoare, Parcul Industrial Ploiești, beneficiind de sprijinul permanent al actionarului unic, a reusit ca in 5 ani de la infiintare, sa devina unul dintre cele mai mari si mai importante parcuri industriale din Romania (cu o suprafata de 162,6 ha in locatia de la Ploiesti – Crangul lui Bot), precum si unul foarte atractiv, realizand cu succes uniunea terenurilor de tip Brownfield si Greenfield.

Yazaki Romania SRL – producție cablaje auto;

TIAB – instalații electrice, încălzire, automatizări, aer condiționat;

Piritex – producător și distribuitor de mochetă;

Kaufland România – centrul logistic;

Johnson Control România – furnizor huse pentru scaune;

A&A Medical – producție medicamente;

Calsonic Cansei – producție piese și accesorii pentru autovehicule și motoare auto;

Biroul Vamal Ploiești.

Harta Parcului Industrial Ploiești

Profilul industrial al muncipiului Ploiești este definit de prezența unor unități industriale mari, precum:

Industria prelucrării petrolului – rafinăriile: PETROBRAZI componentă a grupului

PETROM-OMV, PETROTEL – LUKOIL, ROMPETROL VEGA.

Industria de mașini și echipamente: SC UPETROM 1 MAI SA, SC UZUC, SC

TIMKEN SA.

Industria alimentară de băuturi și tutun: SC APOLO INDUSTRIA CĂRNII, SC COCA

COLA, CRAMELE PRAHOVA HALEWOOD, INTERBREW EFES BREWERY, LA

FESTA INTERNAȚIONAL ROMÂNIA, BRITISH AMERICAN TOBACCO

Din punct de vedere al cifrelor de afaceri, pe ramuri de activitate situația se prezintă astfel:

Producție și industrie prelucrătoare – 609 societăți au realizat o cifră de afaceri de aproximativ 842 milioane euro;

Construcții – 227 societăți au realizat o cifră de afaceri de aproximativ 125 milioane euro;

Servicii – 927 societăți au realizat o cifră de afaceri de aproximativ 145 milioane euro;

Comerț – 3404 societăți care au realizat o cifră de afaceri de aproximativ 546 milioane euro.

În concluzie, putem afirma ca in municipiul Ploiești din aproximativ 6000 de societăți comerciale, s-a realizat o cifră de afaceri de 1,8 miliarde de euro.

Referitor la platformele industriale din municipiul Ploiești, menționez încă o dată reorientarea specificului economic de la cel industrial mare către industria mică și mijlocie și prestări servicii către populație sau comerț.

Sectorul de servicii

În perioada de tranziție la economia de piață au apărut în sfera serviciilor noi domenii de

activitate și s-au dezvoltat unele care la început au avut o importanță mai redusă: tranzacțiile

imobiliare, activități juridice, de contabilitate și expertiză contabilă, studiile de piață și

consultanță pentru afaceri și management, publicitate, jocuri de noroc, activități de intermediere

de comerț cu ridicata. La acestea se adaugă dezvoltarea rețelelor de prestări de servicii pentru

populație, a agențiilor de turism, posturi private de radio și TV etc.

În ultimul timp au început să se dezvolte foarte multe activități specifice domeniului

informatic (programe informatice, prelucrarea datelor, intermedierea echipamentelor de calcul

etc.). Sectorul de comunicații și tehnologia informației se situează printre cele mai dinamice din

punct de vedere al volumului de investiții, după activitățile financiar-bancare și de asigurare.

Aceste activități s-au dezvoltat cu precădere în municipiul Ploiești.

Din punct de vedere al activităților financiare, in municipiul Ploiești sistemul bancar are în componența sa mari bănci private internaționale ce dispun de o rețea vastă de sucursale și filial, de birouri de reprezentare, bănci asociate, bănci corespondente care reprezintă suportul fundamental pentru funcționarea Sistemului Bancar Internațional.

Atât pe piețele externe ca și pe piețele interne, băncile și Intermediarii Financiari Specializați

derulează multiple activități, ca de pildă:

– investiții de portofoliu;

– participarea la bursele de valori mobiliare;

– operații cu devize pe piețele de schimb;

– participarea la emiterea și plasarea de titluri;

– alte activități și preocupări specifice.

Principalele unități bancare din municipiul Ploiești cu sucursalele/agențiile și bancomatele acestora sunt enumerate în tabelul de mai jos:

Sursa: Direcția Județeana de Statistică Prahova

Asociat sistemului bancar sau independent de acesta în municipiul Ploiești își desfășoară activitatea societăți de asigurări precum ALICO, ALLIANZ ȚIRIAC, BRD ASIGURĂRI DE VIAȚĂ, BCR ASIGURĂRI, CARPATICA ASIG, GROUPAMA ASIGURĂRI etc.

Cea mai mare parte a unităților bancare sunt concentrate în zona centrală a municipiului Ploiești, în continuarea acesteia pe bulevardul Republicii și în cartierele de locuințe colective.

Dezavantajate din punct de vedere a infrastructurii serviciilor bancare sunt cartierele de locuinte individuale, care în cea mai mare parte au la o distanță de circa 1,5 km cea mai apropiată unitate bancară sau oficiu poștal.

Cracteristic distribuției spațiale a unităților bancare este gruparea acestora, generând mici poli de servicii financiar bancare – aspect ce răspunde cerințelor și nevoilor societății care datorită modului de viată actual preferă ca serviciile în general și nu doar cele financiar bancare să fie grupate și cît mai aproape de unitatea de locuit sau locul de muncă.

În prezent începe să se aprecieze utilitatea unităților ATM, acesta ajutând la diminuarea timpului alocat pentru efectuarea operațiunilor finaciar bancare ( încasarea salariului, efectuarea de plăți către furnizorii de utilități etc.).

Din punct de vedere al infrastructurii de sănătate în municipiul Ploiești, principalele cinci unități spitalicești asigură asistență de sănătate prin intermediul a 368 medici specialiști și 1626

cadre medii, conform datelor statistice oferite de Institutul Național de Statistică pentru anul

2009.

Spitalul județean cu un număr de 1142 paturi este organizat cu 21 de secții, o spitalizare

de zi cu 19 paturi și o unitate de primire urgențe, trei blocuri operatorii, un centru de hemodializă

cu 19 aparate, 5 laboratoare specializate pentru spital și ambulatoriu, un ambulatoriu de

specialitate cu 19 cabinete și 4 farmacii.

Spitalul municipal nr.1 Schuller are o capacitate de 297 de paturi, cu 4 secții și 3 compartimente specializate, o spitalizare de zi oncologie cu 8 paturi, o farmacie, 6 laboratoare și 5 cabinete specializate precum și un ambulatoriu de specialitate al spitalului cu 12 cabinete și 3 laboratoare.

Spitalul de pediatrie are o capacitate de 150 de paturi și este organizat pe trei secții un

compartiment de primire urgențe, un bloc operator, un ambulatoriu de specialitate constituit din

9 cabinete și o farmacie.

Spitalul de obstetrică și ginecologie cu 405 paturi are 6 secții și o unitate de spitalizare

de zi cu 10 paturi, un bloc operator, 3 laboratoare, o farmacie, precum și un ambulatoriu de

specialitate cu trei cabinete.

Spitalul de boli infecțioase are un număr de 80 de paturi cu 2 secții și o spitalizare de zi

HIV/SIDA cu 10 paturi, 2 cabinete, 2 laboratoare și o farmacie.

În ultimii zece ani în municipiul Ploiești nu s-au construit de către sistemul public spitale

noi, în schimb numărul de paturi a scăzut cantitativ cu circa 24%, scăderea număruluui de paturi

având ca rezultat atât efecte pozitive (creșterea gradului de confort în spitale), dar și negative

(scade posibilitatea de a oferi asistență medicală cu 24% față de 1998).

Numărul cadrelor medicale a crescut față de anul 1998 atât în sistemul public cât și în cel

privat, cu mențiunea că în municipiul Ploiești sistemul de sănătate privat începe să se dezvolte

mai mult începând cu anul 2004.

Numărul medicilor din sectorul public a crescut cu 11% în ultimii zece ani, iar personalul

mediu sanitar cu 12%. În sistemul privat numărul medicilor a crescut de 14 ori față de anul 1998,

iar la personalul mediu sanitar creșterile sunt de aproape 6 ori față de datele anului 1998.

În schimb la nivelul stomatologilor și a farmacistilor, și implicit la nivelul cabinetelor

stomatologice și farmaciilor, în general are loc un transfer din sistemul public către cel privat.

Spitalul Județean Ploiești

Sursa: Arhivă personală

Sistemul de invățământ din municipiul Ploiești este bine pus la punct, nivelul primar-gimnazial fiind format dintr-un număr de 26 de școli generale cu clasele I-VIII, o școală cu clasele I-IV și 2 școli speciale.

În 2009, în municipiul Ploiești, acest nivel era urmat de un număr de 7537 de elevi înscriși în învățământul primar și 7902 de elevi în învățământul gimnazial, comparativ cu datele anului 1998 înregistrându-se o tendință de descreștere continuă până în prezent cu circa 41% la nivel primar și respectiv de circa 46% la nivel gimnazial.

Învățământul liceal, în întreaga zonă studiată cuprinde un număr de 4 licee teoretice, 3 licee

specalizate: liceul de artă, liceul militar și liceul pedagogic și 1 colegiu economic, 2 grupuri

școlare economic-administrative, 3 colegii industriale și 5 grupuri școlare industriale.

Structura profilelor unităților de învățământ liceale este diversă, cu o largă ofertă în ceea ce privește specializarea. Trebuie remarcată existența colegiilor și grupurilor școlare tehnice și industriale, care reprezintă una din componentele ce definesc profilul industrial al zonei.

Învățământul liceal este urmat de un număr de 16.885 de elevi în întreaga zonă studiată.

În municipiul Ploiești mai există și o Școală Postliceală Sanitară cu un număr de 1.879 elevi în 2009.

Sistemul universitar, urmat de 8569 studenți în anul 2009, este reprezentat de Universitatea de Petrol și Gaze formată din 5 facultăți în domeniul tehnologiei petrolului, petrochimiei, foraj și exploatare zăcăminte, inginerie mecanică și electrică, științe economice, litere și științe și u colegiu universitar tehnic și de administrație . Pe teritoriul municipiului Ploiești își desfășoară activitatea și două unități de învățământ superior private – filiale ale Universitații George Barițiu și Universitații Spiru Haret.

Colegiul Național Alexandru Ioan Cuza

Sursa: Arhivă personală

Universitatea de Petrol și Gaze Ploiești

Sursa: Arhivă personală

Comerțul continuă să fie unul dintre sectoarele economiei a cărui dinamică este dependentă de puterea de cumpărare a populației. Cu un număr mare de agenți economici, în creștere de la an la an și dominat la nivel județean în proporție de peste 90 % de sectorul privat, volumul mărfurilor desfăcute este relativ constant în ultimii ani. Predomină comerțul cu produse alimentare și produse nealimentare cu cerere curentă, practicat în general în construcții care nu corespund destinației și funcției lor. O componentă importantă a activității de comerț o reprezintă desfacerile de produse industriale atât pe piața internă cât și la export îndeosebi cu produse petroliere, mașini și utilaje petroliere, de produse alimentare etc.

În condițiile progresului economic, social și cultural al societății, influențele dezvoltării

industriale sau diminuat și se vor mai diminua iar comerțul, alături de celelalte ramuri ale sectorului terțiar va genera continuu noi funcții urbane.

Astfel, pe teritoriul Municipiului Ploiești și a zonei sale periurbane există următoarele CENTRE COMERCIALE:

CARREFOUR;

AUCHAN;

METRO;

BILLA;

KAUFLAND;

PENNY;

PROFI;

BRICOSTORE;

OBI;

PRAKTIKER;

BAUMAX;

AFI PALACE PLOIEȘTI;

PLOIEȘTI SHOPPING CITY;

OMNIA SHOPPING CENTER;

WINMARKT GRAND CENTER;

WEST MALL;

MEGA IMAGE;

XXL.

Marile centre comerciale sunt concentrate în zona de confluență dintre teritoriul municipiului Ploiești și comunele Blejoi și Păulești (Carrefour, Bricostore, Auchan, Selgros, Praktiker, Metro, Baumax, Praktiker).

Marile centre comerciale deservesc atât locuitorii municipiului Ploiești cât și pe cei din comunele limitrofe.

Ploiești Shopping City – Vedere aeriană

AFI Palace Ploiești – Vedere aeriană

Un alt sector de activitate analizat în acest capitol îl reprezintă analiza fenomenului turistic în Municipiul Ploiești. Conform PATN – Secțiunea Zone cu resurse turistice, municipiul Ploiești este încadrat la criteriul UAT cu densitate mare a monumentelor.

Municipiul Ploiești – vechi centru de schimb meșteșugăresc, deține numeroase obiective culturale printre care enumerăm : Muzeul Județean de Istorie și Arheologie, Muzeul Județean de Artă, Palatul Culturii cu Muzeul de Științele Naturii, Muzeul Memorial I.L. Caragiale, Muzeul Hagi Prodan, monumente istorice precum Halele Centrale, Biserica Domnească « Sf.Apostoli Petru și Pavel », Biserica ortodoxă Sf. Nicolae Vechi etc.

Printre formele de turism practicabile în municipiul Ploiești menționăm turismul cultural și istoric, religios, științific, turismul de afaceri.

Muzeul Județean de Istorie și Arheologie – înființat în anul 1955 prin strădania profesorului Nicolae Simache. Clădirea în care în prezent funcționează muzeul istoriei prahovene, a fost construită în stil neoclasic după planurile arhitectului Al. Orăscu, autorul proiectelor Universității din București, a Librăriei Academiei, etc. Grație valențelor sale artistice și istorice, clădirea se înscrie în categoria

monumentelor de arhitectură din România. De la punerea pietrei de fundație la 31 mai 1865 și finisare în 1867 și până în 1970, data la care a devenit adăpost al muzeologiei prahovene, aici au funcționat instituții de învățământ de prestigiu, începând cu primul gimnaziu ploieștean – “Sf. Petru și Pavel”, din timpul domnieilui Al. I. Cuza. În decursul timpului clădirea a fost de mai multe ori restaurată,

fiecare intervenție fiind marcată de grija pentru conservarea caracteristicilor inițiale ale monumentului. Ultima restaurare, de mare amploare, a avut loc între anii 1990 și 1995. Cu acest prilej, respectându-se cu rigurozitate personalitatea arhitecturală a monumentului, clădirea a beneficiat de consolidările și modernizările cerute de noua concepție tematică a Expoziției permanente.

Muzeul Județean de Științele Naturii – în urma deciziei nr. 1671 din 14 februarie 1956, lua naștere Muzeul Regional de Știintele Naturii. Muzeul funcționa în incinta clădirii Palatului Culturii din Ploiești care a fost construita în anul 1923, iar la cârma lui se afla prof. emerit Margareta Moșneaga, care a pus bazele primelor colecții.

Realizat pe principii dioramatice impuse de acea perioada, erau prezentate flora și fauna zonei si o secție de evoluționism.

Ulterior muzeul a fost refacut in 1977 cu o noua tematică de biologie umana (Muzeul Omului) sub indrumarea d-nei Zoe Stoicescu Apostolache și a colectivului de muzeografi ai timpului.

Astazi muzeul reuneste un numar de 7 sectii muzeale care cunosc o evoluție ascendentă sub atenta îndrumare a prof. Dr. Emilia Iancu care în permanență a cautat sa mentină vie amprenta pe care inițiatorii muzeului au dorit- o, dar totodata informația oferită sa fie în concordanță cu cerințele muzeografiei contemporane. Aceasta implica și mobilizarea eforturilor în vederea pregătirii specialiștilor în domeniile muzeografiei și conservării.

Muzeul Ceasului “Nicolae Simache” – unic in rețeaua muzeală din România, înființat în anul 1963 de profesorul Nicolae Simache (1905-1972) ilustrează prin colecțiile sale, evoluția mijloacelor de măsurare a timpului. Clădirea în care funcționează Muzeul Ceasului, din 1971 este un monument de arhitectură de la sfârșitul secolului al XIX-lea (1890), care a aparținut magistratului și politicianului Luca Elefterescu. Casa păstrează, în linii generale, arhitectura și decorația originală, în stil romantic, inițialele primului proprietar regăsindu-se și azi, încadrate într-o splendidă feronerie a ușilor de la intrare.

Muzeul Petrolului – a fost inaugurat la 8 octombrie 1961, ca urmare a sărbătoririi centenarului industriei petroliere românești, în 1957. Este găzduit de un frumos edificiu care a permis amenajarea unor săli și cu o curte care a fost transformată într- o expoziție în aer liber. Patrimoniul muzeului a crescut de la 800 piese în 1961, la peste 8.000 în 1994. Este singurul muzeu de acest gen din România, înființarea sa la Ploiești fiind o recunoaștere a statutului orașului în cadrul industriei petroliere din

țara noastră.

Muzeul Petrolului

Sursa: Arhivă personală

Muzeul Ceasului

Sursa: Arhivă personală

Sectorul de agricultură

Structura agriculturii municipiului Ploiești este adecvată specificului regional în care se află. Conform datelor oferite de Institutul Național de Statistică, zona municipiului Ploiești beneficiază de un fond funciar agricol important (reprezentând peste 54 % din suprafața totală).

Structura terenurilor agricole după folosință în municipiul Ploiești în anul 2010

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Prahova

Capitolul VI : ZONELE FUNCTIONALE SI BILANTUL TERITORIAL

După cel de-al doilea război mondial, orașul a cunoscut un proces de refacere și dezvoltare continuă, devenind unul dintre cele mai puternice centre economice ale țării.

Resursele de teren aflate în jurisdicția sa se cifrează la 5844 hectare, din care 5190 ha aflate în intravilanul municipiului. Rețeaua stradală s-a dezvoltat istoric pe o structură radială, cu tranzitarea zonei centrale.

Se observă tendința de extindere a zonei de drumuri și a zonei de recreare și agrement, în detrimentul zonei neconstruite, precum și creșterea suprafețelor ocupate de activități industriale și alte funcțiuni, toate acestea legate de rolul polarizator pe care municipiul dorește să-l joace în cadrul Polului de Creștere și al regiunii. Valorificarea potențialului material și uman, folosirea resurselor existente și identificarea altor resurse capabile să producă o dezvoltare durabilă și echilibrată a polului constituie scopul dezvoltării.

Prognoză privind utilizarea terenurilor in anul 2020

Zona centrală a municipiului Ploiești ocupă o suprafață de 114,39 ha și este situată în centrul său de greutate. În această zonă sunt situate principalele dotări social culturale ale orașului, sediile administrative la nivel județean și municipal, muzee, teatre, spații și galerii comerciale, unitățile de cazare cele mai reprezentative, dotările pentru învățământ (universitate, colegii naționale), sedii ale unor companii, birouri, sedii de bănci.

Zona de locuit este dezvoltată, istoric vorbind în jurul unui nucleu central. În paralel cu procesul de industrializare al orașului zonele de locuire s-au extins în lungul arterelor de circulație care legau orașul cu noile zone industriale.

Extinderile realizate în perioada 1990 – 2009, completează profilul spațial și funcțional al orașului după cum urmează:

Zona N – dotări comerciale, servicii și locuire;

Zona E – dotări comerciale, producție de dimensiuni medii;

Zona S – servicii, dotări comerciale, producție de dimensiuni medii și locuire;

Zona V – platforme industriale, parc industrial, parc de activități, servicii, dotări comerciale.

Barierele naturale care au limitat extinderea excesivă a orașului sunt:

Pârâul Dâmbu,

Calea ferată,

Tronsoanele de centură de V și de E,

Zonele industriale.

Zonele de locuit ale municipiului Ploiești sunt structurate în unități complexe, acestea însumând 19 cartiere de locuințe și 5 unități de locuit.

Principalele cartiere care compun municipiul Ploiești sunt ilustrate în figura de mai jos și cuprind:

Nucleul central:

Ploiești Nord;

Republicii;

Malu Roșu;

Traian;

Ploiești Vest;

9 Mai;

Ploiești Sud;

Democrației;

Dorobanți;

Mihai Bravu;

Văleni.

Sursa DGDU –Primăria Ploiești

O a doua categorie este formată din cartierele exterioare, care de altfel sunt și cele cu probleme mai mari de infrastructură, lipsă a dotărilor, probleme sociale și de șomaj:

ƒ Bereasca;

ƒ Bărcănești;

ƒ Moțoi;

ƒ Râfov;

ƒ Mimiu;

ƒ Pictor Rosenthal;

ƒ Buda.

În categoria unităților de locuit sunt cuprinse:

Ansamblul Calea București;

Colonia C.F.R. Depou;

Colonia Rafinorilor;

Colonia Mihai Bravu – Teleajen;

Colonia Vega.

Valoarea fondului de locuințe variază în funcție de perioadele de construcție, precum și de tehnologiile, sau de materialele folosite. Nucleul central este cel în care se regăsește și fondul construit cel mai valoros, aici majoritatea construcțiilor anterioare cutremurului din 1977 fiind înlocuite cu clădiri noi proiectate la grade seismice mai mari. Zonele care înconjoară nucleul central cuprind în general construcții din materiale nedurabile, cu grad avansat de uzură, precum și locuințe colective din categoriile inferioare de confort.

Zona spațiilor verzi

Constituie una din problemele de maximă importanță și actualitate, deoarece lipsesc atât cadrul natural corespunzător, cât și spațiile verzi, oglinzile de apă și amenajările peisagistice de mari dimensiuni. Orașul este situat într-o zonă de câmpie și este înconjurat de mari unități industriale, iar în ultimii ani este traversat de un număr impresionant de autovehicule de toate categoriile. Indicele de spațiu verde este de cca. 3,8 mp/loc, față de un indice normal de 17 – 26 mp/loc. Suprafața totală a spațiilor verzi este detaliată în tabelul următor:

Suprafața spațiilor verzi

Sursa: PUG Ploiești, 2012

Spațiile verzi din municipiul Ploiești sunt reprezentate de următoarele parcuri si grădini:

Parcul Tineretului și Sala Sporturilor – cuprins între străzile Ștefan Gheorghiu, Eroilor și Căliman, se întinde pe o suprafață de 14 ha. A fost dat în folosință in 1964, urmând ca ulterior între anii 1968 – 1970 să se construiască și să se dea spre folosință moderna sală a sporturilor „ Olimpia ”. Construcția este modernă, din beton și sticlă, originalitatea dându-i-o un sistem de centuri duble cu aspect de broderie, care o inconjoară. În 1972, complexul s-a îmbunătățit cu o pistă de karting și cu un turn de parașutism, care in prezent este dezafectat. În sfârșit, în anul 1976 s-a realizat lacul de agrement din interiorul complexului.

Parcul Tineretului. Turnul de parașutism dezafectat în plan îndepărtat

Sursa: Arhivă personală

Sala Sporturilor „Olimpia”. Vedere exterioară

Sursa: Arhivă personală

Complexul sportiv „PETROLUL” – a luat ființă ca un stadion municipal, fiind dat în folosință în anul 1936. Întregul complex a fost dezvoltat și modernizat în 1983, ajungând la o capacitate de 18 000 locuri. Stadionul a fost modernizat recent, între anii 2009 – 2011, totul pentru o arenă cu 15.500 de locuri acoperite, gazon cu instalație de încălzire, sistem de drenaj și aspersoare automate, 4 vestiare ultra moderne, săli de recuperare, 16 loje cu câte 15 locuri fiecare, nocturnă cu 1.600 de lucși fixată pe copertină, peste 3.500 de locuri de parcare. Din acest punct de vedere, „orașul aurului negru”se află în TOP 3 al orașelor românești, alături de București și Cluj-Napoca, înaintea altor centre fotbalistice de tradiție, cu vechi ștate de prezență în prima ligă de fotbal din România.

Stadionul „Ilie Oană”– anul 2000

Sursa: Arhivă personală

Stadionul „Ilie Oană” – anul 2013

Sursa: Arhivă personală

Hipodromul Republican – este un așezământ din perioada interbelică. Aici s-a amenajat un parc de circa 12 ha care adăpostea un hipodrom, un restaurant, un spațiu pentru expozițiile economice și grajdurile comunale. Din punct de vedere arhitectonic, importantă era in primul rând poarta, formată dintr-o mare arcadă flancată de două turnuri, totul lucrat in ciment și cărămidă aparentă, cu ornamente în stil românesc. Inițial hipodromul a avut o importanță locală, fiind utilizat pentru galop și pentru dresaj. În 1952, cand s-a dezafectat hipodromul de la Băneasa, Hipodromul Republican s-a mutat la Ploiești, construindu-se imediat pista de trap. În 1978 a avut loc o modernizare radicală, construindu-se grajduri noi, cu incălzire centrală, tribune cu 2000 de locuri. Acesta a găzduit importante competiții hipice interne si internațonale.

Poarta Hipodromului din Ploiești

Sursa: Arhivă personală