DIAGNOSTICUL STRUCTURII FINANCIARE S.C. DUDU S.R.L. Coordonator științific: Prof.univ.dr.. Siminică Marian Absolvent: Berceanu Maria-Roxana Craiova… [308995]

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

AEFO

DIAGNOSTICUL STRUCTURII FINANCIARE

S.C. DUDU S.R.L.

Coordonator științific:

Prof.univ.dr.. Siminică Marian

Absolvent: [anonimizat] 2018

CUPRINS

INTRODUCERE………………………………………………………………………………………………..2

CPITOLUL I

1.[anonimizat] A SITUATIEI FINANCIARE A FIRMEI……………………………………………………………………..

1.1 Conceptul de echilibru finaniar

1.2 Indicatori ai echilibrului financiar

1.2.1 [anonimizat] a firmei

1.2.2 [anonimizat], exigibilitatea si capacitatea de plata a firmei

CAPITOLUL II

2.STUDIU PRIVIND REALIZAREA ECHILIBRULUI FINANCIAR LA S.C. DUDU S.R.L.

2.1 Prezentarea generala a S.C. DUDU S.R.L.

2.1.2 Pezentarea principalelor departamente

2.2 Analiza indicatorilor echilibrului financiar

2.2.1 [anonimizat] a trezoreriei nete

2.2.2 [anonimizat] a capacitatii de plata

2.3 [anonimizat], pe baza simptomelor sau pe baza examenelor de laborator.

[anonimizat], cu ajutorul unor analize complexe. [anonimizat].

Etimologic, [anonimizat] „diagnostikus”, termen care înseamnă apt de a discerne, de a delimita cu obiectivitate un subiect oarecare după manifestările acestuia.

Referitor la o întreprindere, [anonimizat] a cauzelor acestor probleme.

[anonimizat] a întreprinderii, echilibrul financiar ocupă locul central.

[anonimizat], [anonimizat] o [anonimizat].

Scopul principal al analizei este acela de a [anonimizat] a cauzelor.

[anonimizat]-se prin armonizarea resurselor cu nevoile.

În lucrarea de față am analizat evoluția pe doi ani a indicatorilor echilibrului financiar ai unei societăți comerciale, S.C. DUDU S.R.L., a [anonimizat], a [anonimizat]. Cu ajutorul informațiilor din situațiile financiare ale societății S.C. DUDU S.R.L. am procedat la construirea bilanțului financiar.

Lucrarea am structurat-o pe două capitole.

În primul capitol am efectuat prezentarea teoretică a conceptului de echilibru financiar și a indicatorilor acestuia.

În prima parte a [anonimizat], iar în cea de-a doua parte am realizat aplicarea indicatorilor echilibrului financiar pe situațiile financiare ale societății.

Societatea analizată a fost înființată în 2005 având ca obiect principal de activitate în domeniul turismului, detinând o pensiune și un restaurant, „Valea Mariei.

Observarea nivelului indicatorilor economico-financiari ajută la efectuarea de comparații cu alte entități, cu exercițiile financiare anterioare, ceea ce atribuie conducerii firmei posibilitatea de a lua deciziile cele mai bune în procesul decizional. Informațiile acestea servesc la găsirea relațiilor de cauzalitate pentru a proceda la timp la corectarea și eliminarea cauzelor care împiedică procesul economic

Într-o manierǎ generalǎ, prin echilibru se prezintă ideea de armonie între diferitele elemente ale unui sistem, în domeniul financiar tranducăndu-se prin armonizarea resurselor cu nevoile.

Pornind de la analiza bilanțului financiar se pot determina indicatori ai echilibrului financiar: fondul de rulment, necesarul de fond de rulment și trezoreria netă.

Pe baza analizei tip lichiditate-exigibilitate se pot determina indicatorii ce se referă la solvabilitate, lichiditate, exigibilitate și capacitatea de plată a firmei.

Pe langă indicatorii de echilibru financiar, se poate realiza și o apreciere a situației patrimoniale a firmei pe baza elementelor din bilanțul financiar. Indicatorii calculați în acest sens sunt activul net contabil și situația netă.

Sursele informaționale utilizate pentru realizarea studiului de caz sunt: situația financiară pe baza bilanțului contabil, contul de profit și pierdere, anexele la bilanț, precum și alte informații adunate de la personalul firmei. Analiza s-a realizat pe doi ani: 2016 si 2017.

Lucrarea de față se încheie cu prezentarea câtorva concluzii privind realizarea unui diagnostic financiar și privind situația financiară a S.C. DUDU S.R.L..

CAPITOLUL I

REALIZAREA ECHILIBRULUI FINANCIAR-CRITERIU DE CARACTERIZARE A SITUAȚIEI FINANCIARE A FIRMEI

Conceptul de echilibru financiar

Termenul de echilibru provine din latina de la cuvintele “aequs " și “libra” care înseamnă egal si balanță. Echilibrul desemnează stabilitatea și proporționalitatea a două mărimi care se pot măsura și are în vedere starea de concordanță între elementele interdependente și toate variabilele activității economice și sociale.

Într-o manierǎ generalǎ, prin echilibru se prezintă ideea de armonie între diferitele elemente ale unui sistem, în domeniul financiar tranducându-se prin armonizarea resurselor cu nevoile.

În plan microeconomic, echilibrul este situația spre care țintesc agenții de piață, în scopul efectuării concordanței dintre elementele lor definitorii.

În plan macroeconomic, echilibrul este situația spre care țintesc piețele (cum ar fi piața bunurilor și serviciilor, piața monetară, piața financiară, piața muncii), în scopul realizării corelațiilor dintre cererea agregata și oferta agregată.

În general, echilibrul se poate clasifica astfel:

a)     după sfera de cuprindere:

–        echilibru global;

–        echilibru parțial.

b)      după perioada de timp avută în vedere, echilibrul poate să fie:

–        echilibru instantaneu;

–        echilibru pe termen scurt;

–        echilibru pe termen lung.

c)     după modul în care evoluează:

–        echilibru static;

–        echilibru dinamic.

d)     după sistemele pe care le intermediază:

–        echilibru pe piața bunurilor;

–        echilibru monetar și financiar-valutar;

–        echilibru bugetar;

–        echilibru al balanței comerciale;

–        echilibru al balanței de plațăi externe;

–        echilibru corespunzător pieței muncii.

e)     după coordonatele aplicative:

–        echilibru absolut;

–        echilibru relativ.

f)     după stabilitatea manifestată:

–        echilibru stabil,

–        echilibru instabil.

g)     după agentul care il urmărește:

–        echilibru al producatorului;

–        echilibru al consumatorului.

h)     după corelațiile realizate:

–        echilibru funcțional;

–        echilibru structural.

Echilibrul financiar se rezemǎ pe relații economice caracteristice economiei de piațǎ care asistă la crearea fondurilor banești și la distribuirea acestora pe baza metodelor, formelor și tehnicilor specifice având rolul executǎrii proceselor de aprovizionare, de producție și de desfacere.

În momentul în care întreprinderile acționează pentru atingerea echilibrului financiar proproiu, acestea ajută și la consolidarea și realizarea echilibrului financiar la nivel macroeconomic.

Scopul oricǎrei analize financiare il reprezintă evaluarea echilibrului financiar al firmei indiferent de utilizatorii cǎrora le este adresatǎ.

Evaluarea echilibrului financiar la nivelul firmei este dependentǎ de obiectivele persoanelor care comandǎ sau cerceteazǎ astfel de analize:

din punct de vedere al intereselor acționarului, echilibrul financiar este îndeplinit în momentul în care rentabilitatea pe care i-o oferǎ un plasament echilibreazǎ riscul la care este expus. Riscul respectiv depinde de politica de îndatorare practicatǎ de cǎtre firma, precum și de factorii economici care definesc rentabilitatea activelor. Reprezentarea aceasta este direct legatǎ de scopul acționarilor și presupune maximizarea valorii întreprinderii.

Simptomele dezechilibrului apar în momentul în care acționarii nu obțin rentabilitatea fondurilor proprii pe care ei o doresc, ținând cont de riscul financiar, de riscul economic, precum și de riscul de faliment la care se expun.

Manifestarea acestor simptome este dependentǎ de situația firmei, și anume:

– când firma este cotatǎ la bursǎ, iar cursul acțiunilor sale este în scăderea, acesta reprezintă un indicator incontestabil și obiectiv al degradǎrii sǎnǎtǎții financiare a firmei și al unui dezechilibru financiar.

– când firma nu este cotatǎ la bursǎ, cursul acțiunilor nu mai reprezintă un indicator, iar semnele dezechilibrului financiar pe termen scurt devin mai greu de identificat și implica recurgerea la alți indicatori.

2) din punct de vedere al intereselor managerilor întreprinderii, evaluarea echilibrului financiar este asociata la fel ca și la acționari de scopul creșterii valorii firmei la care sunt puse și criteriile de flexibilitate financiarǎ, creștere economicǎ, precum și de autonomie financiară.

Cauzele dezechilibrului financiar pot consta în lipsa de flexibilitate financiarǎ, în dorința de aparare sau control a autonomiei financiare ori de maximizare a ratei de creștere economicǎ.

Pe termen scurt se poate ivi problema dacǎ menținerea controlului și a autonomiei financiare sau obținerea unei creanțe maxime sunt compatibile cu atingerea unui nivel bun al rentabilitǎții.

Capacitatea de informare ale acestei categorii este mai bună atât in privința cantitatii informației, cât și în privința calității informației.

Pe baza aceasta, managerii pot sǎ observe simptomele dezechilibrelor, precum și sǎ identifice originea, cauzele și factorii de influențǎ.

3) din punct de vedere al intereselor creditorilor firmei, evaluarea echilibrului financiar este legatǎ de scopul creditorilor de a căpăta rambursarea creanțelor lor și de a căpăta remunerația convenitǎ precedent. Semnele dezechilibrului financiar sunt prezentate prin situația firmei, prin prisma riscului de faliment, având ca punct culminant încetarea plǎților.

Creșterea riscului de faliment îi determină pe creditori să pretindă rate mai mari ale dobânzii sau sǎ reconsidere creditul acordat. Când apare o astfel de situație în viața financiarǎ a firmei reprezintǎ un semn incontestabil al apariției dezechilibrelor financiare. Este mai simplu și mai puțin costisitor pentru creditori sǎ se poată baza pe o analizǎ a patrimoniului întreprinderii debitoare și pe formarea de garanții.

Indicatori ai echilibrului financiar

Pornind de la analiza bilanțului financiar se pot determina indicatori ai echilibrului financiar: fondul de rulment, necesarul de fond de rulment si trezoreria netă.

Pe baza analizei tip lichiditate-exigibilitate se pot determina indicatorii ce se referă la solvabilitate, lichiditate, exigibilitate și capacitatea de plată a firmei.

Pe lângă indicatorii de echilibru financiar, se poate realiza și o apreciere a situației patrimoniale a firmei pe baza elementelor din bilanțul financiar. Indicatorii calculați în acest sens sunt activul net contabil(ANC) și situația netă(SN).

Activul net contabil este indicatorul cel mai simplu prin care poate fi estimată valoarea unei firme. Acesta se calculeaza astfel:

ANC = AR – DT

AR = TA – AF

=> ANC = (TA – AF) – DT

sau, pentru ca TA – DT = Cpr

=> ANC = Cpr – AF

Teoretic activul net contabil este definit ca fiind acea valoare contabilă a firmei, care rămâne asociaților în cazul lichidării firmei, după valorificarea activelor și achitarea obligațiilor.

Acesta poate să fie utilizat de firmele mici, dar de multe ori în practică valoarea reală a activelor diferă de valoarea lor contabilă, din cauza faptului ca în contabilitate elementele sunt înregistrate la costul lor istoric. Așadar, este recomandat să se completeze informațiile oferite de acest indicator cu alte date, obținute prin utilizarea altor indicatori.

O altă posibilitate prin care pot obține informații apropiate de realitate este aceea de a nu calcula activul net corectat (ANC0), pe baza valorii contabile ci pe baza valorii economice a elementelor patrimoniale ale firmei.

În prima fază trebuie să se calculeze activul reevaluat corijat (ARC). Acesta se calculează prin reevaluarea tuturor posturilor de activ din patrimoniul firmei, ținându-se cont de regimul de amortizare utilizat, de inflație, de evoluția prețurilor pentru produsele vizate și pentru produse similare. Activul net corectat este reprezentat de valoarea patrimoniului net corijat. Așadar, se caută o valoarea de înlocuire, apoi se calculează mărimea fondurilor necesare pentru a reconstitui patrimoniul firmei în starea sa curentă. Mai jos sunt prezentate formulele de calcul pentru ANC0:

ANC0 = ARC – DT

ARC = AT + ΔR – DT

=> ANC0 = (AT + ΔR) – DT

Situația netă (SN) exprimă contabil valoarea drepturilor proprietarilor asupra firmei, fiind utilizată ca indicator de evaluare a situației patrimoniale a firmei de către analiștii financiari care abordează juridic bilanțul.

SN = ANC – (S + P)

1.2.1. Fondul de rulment, necesarul de fond de rulment și trezoreria netă a firmei

Pentru realizarea echilibrului financiar trebuie respectate două reguli de bază ale finanțării, pe termen scurt, mediu și lung , si anume:

a) finanțarea nevoilor permanente, stabile din sursele permanente, stabile;

b) finanțarea nevoilor temporare, ciclice din surse temporare, ciclice (surse aflate la disponibilitatea firmei pe termen scurt, de sub un an).

Respectarea sau nerespectarea regulilor de finanțare la nivelul unei firme prezentate mai sus, poate fi accentuată cu ajutorul următorilor doi indicatori: fondul de rulment (FR) și necesarul de fond de rulment (NFR). Unii autori consideră că fondul de rulment este cel mai relevant indicator al echilibrului financiar, alții acordă importanță maximă necesarului de fond de rulment, iar alți autori consideră că informațiile furnizate de acești doi indicatori trebuie neapărat completate cu informații oferite de alți indicatori, precum trezoreria netă, lichiditatea și solvabilitatea firmei.

Toți acești indicatori sunt prezentați în cele ce urmează.

Fondul de rulment poate sa fie brut (FRB) sau net (FRN).

Fondul de rulment brut (FRB) mai este denumit și fond de rulment total sau economic și reprezinta ansamblul elementelor de active circulante susceptibile a fi transformate în bani într-o perioada sub un an și care se reînnoiesc într-un an și efectueaza cel puțin o rotație (sau un rulment).

Fondul de rulment net reprezintă surplusul de resurse permanente stabile care poate să fie utilizat pentru finanțarea activelor circulante. Aceasta sursă este permanentă, stabilă de finanțare care a apărut din cauza unui surplus al surselor permanente peste alocările permanente, stabile ale întreprinderii:

FRN = SP – AP

Având în vedere faptul că sursele permanente ale întreprinderii determină capitalul permanent, constituit din capitalul propriu al întreprinderii și datoriile pe termen mediu și lung, iar alocările permanente reprezintă activele imobilizate nete ale firmei, formula de calcul a FRN se mai poate scrie și astfel:

FRN = Cpe – AI

FRN = (Cpr + DTML) – AI

În funcție de relația dintre capitalul permanent al firmei și activele imobilizate nete ale acesteia, se pot întâlni urmatoarele situații:

a) FRN > 0, reprezintă faptul că întreprinderea finanțează o parte din alocările ciclice pe seama surselor permanente. Această situație este considerată favorabilă, pentru că fondul de rulment acționează ca o marjă de siguranță și permite finanțarea activelor circulante, precum și continuarea activității chiar și în cazul în care întreprinderea nu reușește să-și reînnoiască sursele de finanțare pe termen scurt. Chiar și așa, FR nu trebuie să ia valori foarte mari, deoarece costul finanțării la termen este în cele mai multe cazuri mai ridicat decât costul finanțării pe termen scurt. În cazul acesta întreprinderea va realiza echilibrul financiar în condiții de solvabilitate;

b) FRN = 0, este situația care arată echilibrul perfect, alocările permanente fiind integral finanțate din surse permanente, iar alocările ciclice fiind finanțate exclusiv din surse ciclic. Chiar și așa, această situație este mai puțin favorabilă față de precedenta, deoarece în acest caz echilibrul financiar este unul foarte fragil;

c) FRN < 0, reprezintă faptul că întreprinderea finanțează o parte din alocările permanente din surse ciclice, pe termen scurt. Aceasta situație are un grad ridicat de risc, din cauza faptului că sursele ciclice sunt destul de instabile și nu este indicată folosirea lor pentru finanțarea activelor imobilizate, care au un grad de lichiditate foarte scăzut. În acest caz se poate spune că firma are mari riscuri să se confrunte cu probleme de solvabilitate.

Pentru ca activul bilanțului este egal cu pasivul, diferența dintre sursele pe termen lung și utilizările pe termen lung, aflate în partea de sus a bilanțului, o să fie egală cu diferența dintre utilizările ciclice concretizate în AC și sursele ciclice concretizate în DTS aflate în partea de jos a bilanțului . Astfel formula de calcul a fondului de rulment este următoarea:

FRN = AC – DTS

Fondul de rulment poate să fie fond de rulment propriu sau fond de rulment împrumutat.

Fondul de rulment propriu determină excedentul capitalului propriu față de activele imobilizate nete. Acesta se poate calcula cu ajutorul a două formule:

FRP = Cpr – AI

FRP = FRN – DTML

Un FRP pozitiv expune autonomia financiară a firmei, iar un FRP negativ expune lipsa de autonomie financiară a întreprinderii, precum și dependența acesteia de sursele împrumutate, necesare pentru a-și putea finanța activele imobilizate.

Fondul de rulment străin determină gradul îndatorării pe termen lung, pentru finanțarea nevoilor pe termen scurt. Aceasta se calculează cu ajutorul următoarei relații de calcul:

FRS = FRN – FRP

Luând în considerare relațiile de calcul ale FRN si FRP, putem să observăm foarte ușor faptul că FRS este egal cu datoriile firmei pe termen mediu și lung, așa cum se prezintă mai jos:

FRS = (Cpe – AI) – (Cpr – AI ) = Cpe – Cpr = DTML

Necesarul de fond de rulment(NFR) este un alt important indicator de calcul al echilibrului financiar. Nevoia de fond de rulment reprezintă acea parte a activelor circulante care trebuie finanțată pe seama fondului de rulment.

NFR = (AC – Db) – (DTS – Cbts)

Ținând cont de elementele care alcătuiesc activele circulante și sursele ciclice, adică datoriile pe termen scurt, putem să rescriem relația de calcul a necesarului de fond de rulment astfel:

NFR = (S + Cr) – Fz,

În cazul necesarului de fond de rulment, la fel ca în cazul fondului de rulment, în funcție de valorile pe care le poate lua acest indicator, pot fi întâlnite următoarele situații:

a) NFR > 0, în acest caz există un excedent de fond de rulment necesar temporar în comparație cu resursele temporare care pot fi antrenate. Pentru aprecierea pozitivă sau negativă a acestei situații, trebuie cunoscut motivul acestui decalaj(cum ar fi politică de plasare rentabilă a capitalului sau politica de investiții). Situația este apreciată ca fiind bună atunci când este consecința unei politici de investiții cu privire la mărirea necesității de finanțare a ciclului de exploatare, altfel diferența dintre nevoile temporare și sursele temporare este considerată negativă.

b) NFR = 0, reprezintă situația care determină un echilibru excepțional între alocările ciclice și sursele ciclice aflate la dispoziția întreprinderii. Însa în practică acest echilibru este fragil, la fel ca și în cazul FR. Ca să putem aprecia cât mai bine situația firmei, este recomandat să se analizeze cauzele care au condus la această situație și să se compare necesarul de fond de rulment cu fondul de rulment net;

c) NFR < 0 reprezintă un excedent de resurse temporare în comparație cu capitalurile circulante, iar nevoile temporare sunt mult mai mici decât resursele temporare care pot fi mobilizate. Și în acest caz sunt foarte importante motivele care au determinat această situație. Situația este considerată normală și pozitivă atunci când este rezultatul accelerării vitezei de rotație a AC, dar și al contractării unor datorii cu scandețe relaxate. Situația este negativă atunci când este rezultatul unor întreruperi în procesul de aprovizionare și de reinoire a stocurilor.

Necesarul de fond de rulment poate să fie structurat în NFR din exploatare și NFR din afara exploatării.

Pentru o apreciere cât mai corectă a echilibrului financiar pe baza de FR și a NFR, trebuie avută ân vedere și viteza de rotație a elementelor care apar în relația de calcul a acestor indicatori.

Un alt aspect foarte important se referă la viteza de rotație a fondului de rulment și a necesarului de fond de rulment.

Viteza de rotație a fondului de rulment se calculează cu ajutorul indicatorilor specifici vitezei de rotație: numărul de rotații efectuate de fondul de rulment în perioada analizată și durata în zile a unei rotații:

Durata în zile a unei rotații a fondului de rulment în mod normal trebuie să fie cuprinsă în intervalul 30-90 de zile. Durata de 30 de zile a unei rotații reprezintă o marja minimă de siguranță asigurată de fondul de rulment, iar cele 90 de zile reprezintă o marjă maximă de siguranță.

Viteza de rotație a necesarului de fond de rulment se calculează intr-un mod asemănător cu ajutorul indicatorilor număr de rotații și durata în zile a unei rotații, astfel:

Pentru a se putea desprinde concluzii cât mai corecte legate de echilibrul financiar, marimea NFR se trebuie să o comparam cu marimea NFR.

Trezorerie netă reprezintă indicatorul care pune în corelație fondul de rulment cu necesarul de fond de rulment.

Trezoreria netă (TN) desemnează excedentul de finanțare de care dispune la un moment dat intreprinderea, materializat în disponibilități bănești în conturi bancare și în casă. Se calculează cu ajutorul relației:

TN = FRN – NFR

Ținându-se cont de formulele de calcul ale FRN și NFR, relația de calcul devine:

TN = (AC – DTS) – [(AC – Db) – (DTS – Cbts)]

TN = Db – Cbts

TN a firmei reprezintă diferența dintre activele de trezorerie și pasivele de trezorerie.

În functie de valorile pe care le ia trezoreria netă, se disting urmatoarele trei situații:

a) daca TN > 0, inseamnă că exercițiul financiar s-a terminat cu un surplus monetar, datorită profitului net și a altor acumulări bănești. Acest excedent de finanțare permite obținerea unor plasamente financiare lichide în siguranță pe piața monetară și/sau financiară. Situația perfectă o reprezintă o trezorerie pozitivă și în creștere;

b) daca TN = 0, înseamnă că echilibru trezoreriei este perfect asigurat, neexistând excedent și nici deficit. FR acoperă integral NFR, firma nefiind dependentă de resursele de trezorerie;

c) daca TN < 0, înseamnă că la finalul exercițiului financiar, situația firmei este de dezechilibru finainciar și este nevoită să apeleze la noi credite, la costul cel mai mic posibil. În cazul acesta firma este dependenta de resursele de trezorerie și se creează o tensiune asupra trezoreriei.

Echilibrul financiar se poate evalua cu ajutorul FR, al NFR și al TN atât static, prin valoarea indicatorilor respectivi, cât și dinamic, pe baza evoluției acestor indicatori.

Există mulți factori care influențează dinamica celor trei indicatori menționați mai sus.

În scopul creșterii FR acționează creșterea capitalului permanent (a capitalului propriu și/sau a datoriilor pe termen mediu și lung), dar și diminuarea activelor imobilizate ale firmei.

Scăderea fondului de rulment poate sa fie produsă de creșterea activelor imobilizate ale firmei și/sau de reducerea capitalurilor permanente aflate la dispoziția firmei.

Modificarea nevoilor de finanțare pentru exploatare și a celor din afara exploatării conduc o schimbare a necesarului de fond de rulment. Accelerarea sau încetinirea vitezei de rotație a elementelor care alcătuiesc activele circulante și datoriile pe termen scurt este un alt element care conduce la modificarea FRN și a NFR.

Modificările suferite de FRN și de NFR afectează imediat și trezoreria netă a firmei.

1.2.2. Indicatori privind solvabilitatea, lichiditatea, exigibilitatea si capacitatea de plata a firmei

O firmă trebuie să aibă o situație economico-financiară foarte bună ca să poată să primească credite, iar în acest sens, cel mai des se evaluează bonitatea firmei, cu ajutorul unor indicatori privind solvabilitatea, lichiditatea, exigibilitatea și capacitatea de plată a firmei.

Capacitatea de autofinanțare a firmei (CAF), este și ea utilizată ca un indicator de evaluare a bonității, ea desemnând surplusul de monetar realizat de o întreprindere într-o anumită perioadă timp, care permite autofinanțarea activității.

Luând în considerare aspectele economice și financiare ale activității unei firme, putem să determinăm capacitatea de autofinantare cu ajutorul următoarei relații de calcul:

CAF = (V – C)(1 – I/100) + A

Capacitatea de autofinantare se mai poate calcula și prin însumarea elementelor componente: profit net, amortizare și fond de rezervă:

CAF = Pn + A + Fr

Autofinanțarea este mai mică decât CAF, pentru că o parte din aceasta nu rămâne la îndemâna firmei. Ea se distribuie sub formă de dividende și de participații la profit. Capacitatea de autofinanțare reală a firmei (CAR) se calculează astfel:

CAR = CAF – (D + PP)

Bonitatea firmei este de două tipuri:

1.bonitate financiară, exprimă încrederea pe care o inspiră firma asupra potențialilor săi creditori (în general, bănci cu care negociază acordarea unor credite);

2.bonitatea comercială, exprimă posibilitatea întreprinderii de a-și achita obligațiile cu partenerilor săi comerciali.

Solvabilitatea patrimonială arată gradul în care capitalul social acoperă creditele pe termen mediu și lung contractate de intreprindere.

În formula de calcul a solvabilității patrimoniale, capitalul social avut în vedere nu este cel subscris ci este cel vărsat, iar datoriile pe termen mediu și lung includ atât creditele la termen, cât și pe cele amânate (nerambursabile la scadență).

Dacă indicatorul solvabilității ia valori in intervalul 40%-50% înseamnă că situația întreprinderii este bună. Pentru ca situația acesteia să fie considerată normală(satisfacatoare), valoarea minimă trebuie să fie 30%.

Indicatorii folosiți în aprecierea solvabilității unei întreprinderi sunt următorii:

a) Gradul de acoperire a serviciului datoriei, care se calculează astfel:

.

Este indicat ca valoarea acestui indicator să fie una supraunitară.

b) Indicele de solvabilitate generală, se calculează folosind formula următoare:

Este indicat ca valoarea acestui indice să fie cuprinsă între 3 și 4.

c) Solvabilitatea financiară pe termen mediu și lung, se determină cu formula următoare:

Valoarea acestui indice trebuie să fie supraunitară ca firma să fie considerată solvabilă pe termen mediu și lung.

d) Solvabilitatea financiară pe termen scurt, se determină cu ajutorul următoarei relații:

Dacă valoarea acestui indicator este supraunitară, inseamnă că firma este solvabilă pe termen scurt.

Lichiditatea este și ea un indicator folosit în evaluarea echilibrului financiar. Aceasta se poate calcula sub următoarele patru forme:

a) Lichiditate curentă, care reprezintă posibilitatea firmei de a achita obligațiile de plată pe termen scurt pe seama activelor curente lichide medii, astfel:

b) Lichiditate rapidă, care reprezintă posibilitatea firmei de a achita obligațiile de plată pe termen scurt cu ajutorul activelor curente foarte lichide medii, astfel:

c) Lichiditate foarte rapidă, care determină posibilitatea întreprinderii de a-și achita pasivele exigibile medii pe seama celor mai lichide active, inclusiv plasamente, astfel:

Lichiditatea foarte rapidă mai este denumită și lichiditate imediată sau lichiditate acidă.

d) Lichiditate la vedere, care reprezintă capacitatea firmei de a-și acoperi datoriile pe termen scurt pe baza disponibilităților bănești, astfel:

Cea mai utilizată formă de calcul a lichidității patrimoniale este cea a lichidității curente. Dacă valoarea acestui indicator este supraunitară însemnă că firma are o situație financiară bună.

Exigibilitatea arată capacitatea rambursării rapide a datoriilor. Lichiditatea activului este aleatorie(din cauza riscului de depreciere a stocurilor, de vânzare în pierdere, precum și a altor riscuri), însă exigibilitatea elementelor de pasiv este cunoscută cu exactitate.

Capacitatea de plată a firmei exprimă complexul de relații care pot să apară în legătură cu raporturile bănești dintre firme. Aceasta poate fi calculată ca mărime absolută, prin scăderea din disponibilitățile bănești a obligațiilor pe termen foarte scurt ale firmei, sau relativă (coeficient), raportând disponibilitățile la obligații. Astfel se obțin indicatorii următori:

a) Capacitatea de plată, în mărime absolută, care se calculează astfel:

Cp = D – O

b) Coeficientul capacității de plată, în mărime relativă, care se calculează cu ajutorul următoarei formule:

sau

sau

În momentul în care capacitatea de plată calculată ca mărime absolută este una pozitivă, însemnă că situația firmei este bună chiar și în cazul în care coeficientul capacității de plata este supraunitar. În caz contrar, întreprinderea se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește rambursarea datoriilor pe termen foarte scurt, deoarece disponibilitățile sunt insuficiente.

CAPITOLUL II

STUDIU PRIVIND REALIZAREA ECHILIBRULUI FINANCIAR LA S.C. DUDU S.R.L.

2.1 Prezentarea generală a S.C. DUDU S.R.L.

S.C. DUDU S.R.L. este o societate înființată în anul 2005, care iși are sediul în Craiova.

Societatea are puncte de lucru în județul Sibiu, comuna Cristian și în județul Dolj, cartier Izvorul Rece în care își desfașoară activitatea de desfacere și comercializare a produselor comercializate. De asemenea, societatea are un punct de lucru deschis în judetul Gorj, orașul Novaci, stațiunea Rânca la care își desfășoară activitatea de turism.

Activitatea principală a societății este în domeniul turismului, deținând o pensiune și un restaurant, Valea Mariei.

În ceea ce privește evoluția acestui tip de activitate putem spune ca în momentul acesta SC DUDU SRL are clienți fideli care își petrec vacanțele în cadrul pensiunii, ceea ce denotă o creștere a popularității pensiunii atât local cât și național.

Piața de servicii turistice din România a început din nou să se dezvolte, dar incă potențialul turistic nu este însă nici pe departe îndeajuns exploatat. La începerea unei activități în domeniu, nu se poate face abstracție de tendințele în dezvoltarea turismului pe plan local, național și internațional. Tendința spre dezvoltarea turismului se observă în momentul actual la nivel mondial. Odată cu accesibilitatea mai mare a transportului pe plan internațional, din ce în ce mai mulți turisti își îndreaptă atențiacătre destinații inedite. Odată cu creșterea cererii, oferta turistică este și ea tot mai vastă și mai diversificată. Așa cum este știut, activitatea în acest domeniu, în preajma sărbătorilor este mai intensă decât în restul anului.

Turismul este considerat tot mai mult un panaceu universal, apt să rezolve problemele economice ale localităților. Din ce în ce mai multe regiuni conștientizează importanța sa și încep să iși valorifice atracțiile, crescând oferta existentă. Astfel, concurență în domeniul turistic devine tot mai acerbă.

Activitatea secundară a societății SC DUDU SRL este comercializarea panourilor sandwish, a accesoriilor acestora, tablă cutata și țiglă metalică.

Orientarea societății către acest domeniu de activitate se datorează cererii de pe plan local căt și național a acestor produse fiind determinată de creșterea construcțiilor efectuate atăt de persoane juridice cât și de persoane fizice.

Nu exsită multe astfel de depozite pe piață, datorită faptului că aceste materiale necesită un spațiu de depozitare foarte mare.

Prin prezența societății în cele două regiuni, sunt acoperite atăt comenzile mici din stoc cât și comenzile mari care se livrează direct din fabrică spre beneficiar asigurând transportul.
Datorită stocului imens deținut în depozitele societății, există posibilitatea servirii clientului și pentru comenzi mici sau extensii ulterioare la comenzile mari.

Ponderea veniturilor din acest segment este în proporție de 93 % din cifra de afaceri a societății, fiind într-o continuă dezvoltare, iar ponderea veniturilor din turism este de 4%.

Principalii furnizori ai societății sunt: CEZ VANZARE SA (energie electrică), RCS&RDS (telefonie mobilă și internet), COMPANIA DE APA OLTENIA SA (apă curentă), TELEKOM ROMANIA COMMUNICATIONS SA ( telefonie mobilă ), PLASTSISTEM SA, TOPANEL TRADING PANELS SRL, S.C. ISOPAN EST S.R.L, S.C. MEGAPROFIL S.R.L (JORISIDE) (panouri isopan), SC EJOT SRL (suruburi), S.C. KAUFLAND S.S.C, S.C. AUCHAN S.A (materii prime).

Clienții societății sunt reprezentați de persoanele fizice și juridice care decid să apeleze la aceasta pentru a beneficia de produsele oferite. Clienții sunt atrași prin calitatea produselor oferite și promptitudinea în livrarea comenzilor primite.

Un mare avantaj al societății este acela că reușește să-i ofereze clientului varianta optimă, întrucât cunoaște foarte bine furnizorii, parametrii tehnici din cataloagele acestora care se potrivesc solicitării clienților, termenele campaniilor de producție ale acestora, adesea realizând diveste variante productive, cuplaje pe dimensiuni și cantități în producție și transport. Societatea beneficiază atât de clienți interni cât și clienți externi datorită întinderii teritoriale a acesteia.

2.1.2 Prezentarea principalelor departamente

Administratorul firmei SC DUDU S.R.L planifică, organizează, conduce activitatea, reprezintă firma în relația cu terții și apreciază rezultatele organizației. Acesta are în subordine directă departementul financiar, departamentul contabil și departamenul comercial.

Administratorul are următoarele atribuții:

Să stabilească și să controleze programul de lucru;

Să identifice resursele necesare dezvoltării activității;

Să urmărească modul de realizare al obiectivelor;

Să reprezinte legal societatea în colaborarea cu terții;

Să inspecteaze activitatea departamentelor din subordine;

Să urmărească respectarea obligațiilorsocietășii față de terți și salariati;

Atribuțiile Departamenului Financiar se refera la:

Să gestioneze operațiunilor financiare ale S.C. DUDU S.R.L.;

Să gestioneze relațiile cu banca;

Să urmărească plățile către furnizori și a încasărilor de la clienți.

Să urmărească contractele

Să realizaze activități de control intern;

Să urmărească termenele de plată;

Departamentul Contabilitate are în componență un economist care se ocupă de organizarea corectă și eficientă a contabilității pentru buna desfășurare a activităților societății.

Atribuțiile Departamenului Contabilitate sunt:

Să întocmescă și să depună declarațiile fiscale la termenele legale.

Să calculeze impozitul pe profit, pe dividende și pe veniturile salariale

Să întocmească jurnalele contabile prevăzute de lege

Să întocmească decontul de TVA

Să țină evidența analitică și sintetică a clienților și a furnizorilor

Să consolideze balanțele de verificare pentru grupuri de societãți și să le transpună în bilanț

Să întocmescă, să certifice și să depună bilanțul contabil

Să întocmească și alte situații cerute de legislație

Să informeze conducerea în ceea ce privește situația economico-financiara a societății

Să informeze conducerea cu privire la reglementările din domeniul fiscal și financiar-contabil

Să informeze cu privire la modificarile legislației fiscale în ceea ce privește activitatea societății Dudu SR.L.

Departamentul Comercial are în subordinea sa persoane competente care se ocupă, în principal, de ofertarea solicitării clienților, comanda către furnizori și asigurarea unui stoc de marfă suficient ținând cont de cerințele clienților.

Acest departament are următoarele atribuții:

Să solicite oferte de la furnizori externi;

Să cerceteze și să elaboreze cel mai bun raport între preț, calitate și termenul de livrare;

Să stabilieasca cantitățile necesare de comandat și a datei livrării;

Să urmăreasca livrările și să asigurare un feedback de la furnizori;

Să urmărească legislația cu privire la import/export;

Să arhiveze documentele de achiziție;

Să întocmească periodic rapoarte;

Să mențină și să ajute la cresterea bazei de date a furnizorilor;

Să acordare sprijin în activitățile de zi cu zi ale departamentului de contabilitate;

Să gestioneze și să rezolve discrepanțele cu privire la plăți, facturi, în colaborare cu departamentul financiar;

Să stabilească și să mențină o relație buna cu furnizorii.

Departamentul Rânca are în componență persoane competente care se ocupă de organizarea corectă și eficientă a activitatii de la punctul de lucru deschis la Rânca (pensiunea VALEA MARIEI) pentru buna desfășurare a activităților societății.

Atribuțiile Departamenului Ranca sunt:

Să pregatească meniul;

Să comande, să receptioneze și să depoziteze alimentele;

Să pregatească mancarea dupa rețetele date;

Să pregatească mai multe feluri de mancare în același timp,

Să aibă grijă de ustensilele de bucătărie și de echipament;

Să verifice termenul de garanție și să țină cont de perisabilitatea produselor;

Să pregătească locul de servire;

Să preia comenzile clienților;

Să servească exemplar clienții;

Să prezinte la fiecare masă bonul fiscal și nota de plată;

Să încaseze contravaloarea serviciilor oferite;

Să mențină un mediu de muncă sigur și curat;

Să îndeplinească alte sarcini curente atribuite de către superior, în concordanță cu necesitățile unității.

2.2. Analiza indicatorilor echilibrului financiar

Pentru a putea analiza situația financiară a S.C. DUDU S.R.L. trebuie mai întâi să regrupăm elementele bilanțului contabil și să realizăm bilanțul financiar al firmei. Analiza a fost făcută pentru perioada 2016 – 2017. Bilanțul financiar al S.C. DUDU S.R.L. este prezentat în tabelele 2.1. și 2.2.

Tabelul 2.1

Bilanțul financiar al SC DUDU SRL (mil. lei) (ACTIV)

În legătură cu structura activului, se pot remarca următoarele aspecte:

imobilizările necorporale au o pondere foarte redusă în totalul activelor imobilizate, dar în creștere;

imobilizările corporale au ponderea cea mai mare în totalul imobilizărilor, fiind 1,407,642 in anul 2014, iar în anul următor au crescut puțin ajungând la 1,491,790

imobilizările financiare au o pondere redusă în totalul activelor imobilizate (deși mai mare decât cea a imobilizărilor necorporale). În ambii ani imobilizarile financiare au rămas constante.

Terenurile și mijloacele fixe dețin cea mai mare pondere în totalul imobilizărilor corporale.

activele circulante au fost în anul 2014 de 905,644, iar în anul 2015 au crescut foarte mult ajungând la 2,550,450.

în cadrul activelor circulante, stocurile au reprezentat cea mai mare pondere, acestea crescând foarte mult în anul 2015, fiind urmate ca pondere de creanțe. Disponibilitățile bănești dețin o pondere foarte redusă în totalul activelor circulante.

în cadrul stocurilor în perioada analizată ponderea cea mai importantă o dețin produsele finite și mărfurile, fiind urmată de materii prime și materiale consumabile.

la categoria disponibilități, S.C. DUDU S.R.L. nu deține plasamente ci doar disponibilități în casă și în conturi bancare. Ca evoluție, valoarea disponibilităților a crescut de la 56,561in 2014 pana la 494,500 în 2015.

Tabelul 2.2

Bilanțul financiar al S.C. DUDU S.R.L. (mil. lei) (PASIV)

Indicatorii situației patrimoniale a S.C. DUDU S.R.L. sunt prezentați în tabelul 2.3.

Tabelul 2.3

Situația patrimonială a S.C. DUDU S.R.L.

Se poate observa că în perioada analizată atât activul net contabil, cât și situația netă a S.C. DUDU S.R.L. sunt pozitive și în creștere.

Comparând însă activul net contabil, respectiv situația netă a firmei cu capitalul social al firmei, constatăm că valoarea contabilă a firmei este mai mare decât capitalul social. Capitalul social s-a menținut constant, la nivelul de 300.200 lei. Teoretic, în cazul lichidării societății, acționarii ar trebui să primească o sumă mult mai mare decât suma investită. Bineînțeles că această apreciere nu ține cont de modificarea prețurilor între momentul investirii banilor și momentul actual.

2.2.1 Analiza fondului de rulment, necesarului fondului de rulment și a trezoreriei nete

Indicatorii echilibrului financiar: fondul de rulment, necesarul de fond de rulment și trezoreria netă sunt prezentați în tabelul 2.4.

Tabelul 2.4

Echilibrul financiar al S.C. DUDU S.R.L.

Prin analiza fondului de rulment vom evidenția relația între finanțarea pe termen lung și finanțarea pe termen scurt a S.C. DUDU S.R.L.. Acest indicator reprezintǎ pentru societatea DUDU o marjǎ de securitate care pune la adǎpost societatea de eventualele evenimentele care pot apǎrea.

SC DUDU SRL a avut un fond de rulment negativ, atât în 2014 cât și în 2015. Fondul de rulment net a crescut în 2015 față de 2014, ajungand la -390.371.

Se observă faptul că există un fond de rulment străin pozitiv și mare. Acesta asigură existența unor surse permanente peste nevoile permanente ale firmei. Fondul de rulment străin a fost de 602.073 în anul 2014, iar în anul următor scade aproape la jumătate.

Fondul de rulment propriu al firmei este negativ, în scădere, ca valoare absolută, fiind în anul 2014 de –1.040.536, iar în 2015 de -690.973. Acest ultim aspect atenuează puțin inconvenientele unui fond de rulment propriu negativ. FRP negativ este expresie a lipsei de autonomie financiară a întreprinderii, a faptului că S.C DUDU SRL își finanțează o parte din nevoile permanente (o parte din activele imobilizate) pe baza surselor împrumutate.

Pentru S.C. DUDU S.R.L. necesarul de fond de rulment (NFR) este indicatorul cel mai relevant al echilibului financiar pe termen scurt, pentru că pune în evidență nevoile temporare, reînnoibile permanent în cadrul ciclurilor de exploatare succesive ale societatii. NFR are un caracter permanent și tocmai din acest motiv trebuie acoperit din resurse de același tip, adicǎ din excedentul de resurse stabile peste valoarea activelor durabile, respectiv FRN.

Necesarul de fond de rulment este pozitiv și mult mai mare decât fondul de rulment. Această situație poate fi apreciată ca negativă. În anul 2015 necesarul de fond de rulment a crescut foarte mult față de anul 2014, ajungând la 1,310,806. Creșterea NFR în anul 2015 arată faptul că S.C DUDU S.R.L are active circulante ce sunt finanțate din resurse permanente, datorată unei creșteri mult mai rapide a activelor ciclice, determinate de sporirea stocurior și creanțelor.

Mǎrimea NFR depinde de natura sectorului de activitate, de sezonalitate, de structura exploatǎrii, de durata de rotație a activelor și pasivelor, de ponderea consumurilor provenite de la terți în cifra de afaceri, precum și de modul de organizare și asigurare a gestiunii societății.

Pentru analiza NFR, s-a stabilit că mărimea sa considerată normală trebuie sa fie cuprinsă între 10-15% din CA.

Se poate spune că S.C. DUDU SRL. are un surplus de nevoi temporare, ciclice, în raport cu sursele temporare, ciclice pe care le poate mobiliza. Până în acest moment al analizei nu se poate menționa motivul acestui decalaj, așadar nici nu ne putem pronunța dacă situația este negativă sau normală, consecință a unei politici de investiții, politică de plasare rentabilă a capitalului.

Prin analiza trezoreriei societății S.C. DUDU S.R.L. vom realiza imaginea disponibilitǎților monetare și a plasamentelor pe termen scurt care au apărut în urma evoluției curente încasǎrilor și a plǎților, dar și din plasarea excedentului monetar. Aceastǎ analizǎ reprezintă analiza echilibrului financiar pe termen scurt, prin compararea FRN cu NFR. Este, de asemenea, expresia desfǎșurǎrii unei activitǎți eficiente sau ineficiente a societății legate de realizarea unei trezorerii pozitive sau negative.

Putem observa că pe întreaga perioadă analizată trezoreria netă a S.C. DUDU S.R.L. a fost negativă, valorile absolute sunt foarte mari, din cauza unui NFR mult mai mare decât FRN. Din acest motiv situația firmei este îngrijorătoare. Este o situație de dezechilibru financiar, SC DUDU SRL. fiind dependentă de resursele de trezorerie, de creditele bancare pe termen scurt.

În dinamică, situația trezoreriei nete s-a înrăutățit în 2015 față de 2014, deficitul de trezorerie crescând de la -520,232 la -1,463,993.

Viteza de rotație a fondului de rulment și a necesarului de fond de rulment a firmei S.C. DUDU S.R.L. este prezentată în tabelul 2.5.

Tabelul 2.5.

Viteza de rotație a FR și a NFR

În anul 2014, viteza de rotație a fondului de rulment a fost scăzută, fiind de 8.49, iar în anul următor a crescut, ajungând la 13.32. În anul 2015 cu o durată în zile a unei rotații a fondului de rulment de 27,40 zile, S.C. DUDU S.R.L. nu s-a încadrat în limitele normale (în intervalul 30-90 zile).

În ceea ce privește viteza de rotație a NFR, aceasta a fost mult mai redusă în anul 2015. Durata în zile a unei rotații a necesarului de fond de rulment a fost în anul 2015 mult mai mare decât durata în zile a unei rotații a fondului de rulment.

Indicatorii privind bonitatea S.C. DUDU S.R.L., care reflectă capacitatea de autofinanțare a firmei sunt prezentați în tabelul 2.6.

Capacitatea de autofinanțare a S.C. DUDU S.R.L. a fost pozitivă atât în anul 2014, cât și în anul 2015, exprimând surplusul de monetar obținut de societate pe durata perioadei de analiză, care permite autofinanțarea activității. Putem să observăm faptul că determinarea capacității de autofinanțare prin cele două metode a condus la rezultate diferite.

Din cauza unui impozit pe profit mai mic decât 25% din profitul brut, în anul 2014, respectiv 2015, capacitatea de autofinanțare a fost mai mare calculată cu prima metodă.

Autofinanțarea reală efectivă, este egală cu capacitatea de autofinanțare calculată, pentru că nu exista dividente și participații la profit (nici a angajaților, nici a managementului).

Tabelul 2.6

Capacitatea de autofinanțare S.C. DUDU S.R.L.

2.2.2. Analiza lichiditatii, solvabilitatii si a capacitatii de plata

În tabeleul 2.7 sunt prezentați alți indicatori ai bonității societății și se referă la lichiditate.

Tabelul 2.7

Lichiditatea la S.C. DUDU S.R.L.

Obiectivul analizei lichidității și solvabilității il reprezintă identificarea stării SC DUDU SRL la momentul analizat, pentru a preveni insolvabilitatea societății și pentru a aplica măsurile necesare care să asigure stingerea obligațiilor și refacerea echilibrului financiar.

În cei doi ani analizati, lichiditatea curentă a firmei este subunitară, fiind de 0.94 în anul 2014. Evoluția în timp este foarte proastă, valoarea lichidității curente scăzând foarte mult în 2015 față de 2014, ajungând la 0.09, situâdu-se foarte departe de valorile considerate favorabile (2 – 2,5).

Lichiditatea rapidă a S.C. DUDU S.R.L. este în anul 2014 de 0,3, iar în anul următor a crescut foarte puțin, aflăndu-se în ambii ani sub limita considerată satisfăcătoare (0,65), dar și sub limita minimă considerată normală (0,5).Din acest punct de vedere situația societății este una delicată, deoarece întampină probleme de lichiditate. Deși indicatorul acesta a avut o evoluție crescătoare, aceasta creștere nu a fost semnificativă.

Lichiditatea foarte rapidă (denumită și lichiditatea imediată) este foarte scăzută, valorile acestui indicator în cei doi ani analizati (0,05 și respectiv 0,18), fiind cu mult sub limita de 0,3 considerată normală. Din punctul acesta de vedere situația societății DUDU este dificilă, deoarece riscul de a întâmpina probleme de lichiditate este unul foarte ridicat.

Deoarece S.C. DUDU S.R.L. nu are plasamente, lichiditatea la vedere este identică cu lichiditatea imediată, fiind și ea foarte scăzută(0,05 in 2014, crescând puțin în 2015 până la 1,18). Indicatorul se află cu mult sub valorile considerate normale (0,2 – 0,3).

Capacitatea de plată a firmei și coeficientul capacității de plată sunt prezentați în tabelul 2.8.

Tabelul 2.8

Capacitatea de plată S.C. DUDU S.R.L.

Din punct de vedere al capacității de plată,S.C. DUDU S.R.L.are o situație foarte dificilă. În valoare absolută capacitatea de plată este negativă, având valori foarte mari (-520.231 în 2014, respectiv -1.463.993 în anul 2015), iar ca și coeficient valorile obținute de societate în anul 2014 și în anul 2015 (0,1 și respectiv 0,25) sunt foarte scăzute. Pentru a fi considerată o situație financiară normală, capacitatea de plată în mărime absolută ar trebui să fie pozitivă, iar coeficientul de plată să fie supraunitar, adică opsul situației societății DUDU S.R.L..

Ca orice societate, S.C. DUDU S.R.L. este supusǎ unor riscuri financiare. Cel mai mare risc este cel de faliment si poate sa fie generat de insolvabilitate. Din acest motiv este necesarǎ cunoașterea în permanențǎ a nivelului de solvabilitate înregistrat de cǎtresocietate, în scopul ocrotirii acesteia de eventualele riscuri care pot sa apara. Cunoașterea solvabilitǎții și pastrarea acesteia la un anumit nivel, va conduce la o capacitate a întreprinderii de a-și onora obligațiile de platǎ pe o anumitǎ perioadǎ de timp și de a-și asigura echilibrul financiar.

Tabelul 2.9

Solvabilitatea la S.C. DUDU S.R.L.

Indicatorii referitori la solvabilitatea S.C. DUDU S.R.L sunt prezentați în tabelul 2.6 (solvabilitatea patrimonială, gradul de acoperire a serviciului datoriei, indicele de solvabilitate generală, solvabilitatea financiară pe termen mediu și lung și solvabilitatea financiară pe termen scurt).

Solvabilitatea patrimonială se situează, atat în anul 2014, cîât și în anul 2015 peste nivelul minim de 30%, ceea ce indică o situație bună a societății.

Solvabilitatea financiară pe termen mediu și lung este foarte bună, valoarea acestui indicator fiind și supraunitară și foarte ridicată (2.34 în anul 2014 și 4.5 în anul 2015). Din acest punct de vedere societatea nu are probleme, activele imobilizate ale firmei fiind mult mai mari decât valoarea datoriilor pe termen mediu și lung.

Trecând la solvabilitatea financiară pe termen scurt, se observă că valoarea acestui indicator este subunitară, fiind de 0.64 în anul 2014 și de 0.94 în anul 2015. Trebuie remarcat că evoluția acestui indicator este crescătoare, chiar dacă este o creștere modestă.

Figura 2.1

Lichiditatea generală și solvabilitatea patrimonială

2.3 Ratele financiare

În continuare sunt prezentate ratele de structură financiară, ratele gestionării stocurilor și ratele privind randamentul resurselor utilizate.

Principalele rate de structură financiară sunt: ratele de autonomie financiară și ratele de îndatorare.

În tabelul 2.10 sunt prezentate ratele de autonomie financiară.

Tabelul 2.10

Ratele de autonomie financiară S.C. DUDU S.R.L.

Rata autonomiei financiare globale este subunitară atât în anul 2014, cât și în anul 2015, situându-se sub nivelul minim considerat acceptabil, de 0,5. Calculată ca raport între capitalul propriu și pasivul total al firmei, rata autonomiei financiare are valori sub 0,5, valori considerate normale, evoluția fiind ușor crescătoare în anul 2015, ceea ce indică o creștere a autonomiei financiare globale.

În ceea ce privșete rata autonomiei financiare la termen, aceasta în anul 2015 are valori peste limitele considerate normale. Acest indicaor arată o situație bună a societății DUDU S.R.L., un grad ridicat de autonomie financiară la termen.

În tabelul 2.11 sunt prezentate ratele de îndatorare.

Tabelul 2.11

Ratele de îndatorare S.C. DUDU S.R.L.

Rata îndatorării globale calculată pe seama datoriilor totale a scăzut în anul 2015 de la 4,57 la 3,75, iar ca tendință de evoluție a ratei îndatorării globale calculată pe baza capitalului propriu și pasivul total se remarcă o ușoare tendință de scădere a îndatorării firmei în anul 2015 comparativ cu anul 2014.

Toate ratele de îndatorare la termen conduc la aceeași concluzie, indiferent la ce element se raportează datoriile pe termen mediu și lung și anume că în anul 2015 aceste rate au suferit o scădere.

Structura financiară a firmei și rata stabilității financiare sunt prezentate în tabelul 2.12.

Tabelul 2.12

Structura financiară și rata stabilității financiare S.C. DUDU S.R.L.

Rata stabilității financiare în cei doi ani de studiu se afla sub limita minimă admisă de 50 % (47% în anul 2014 și 29% în anul următor), fapt ce demonstrează că societatea are un grad foarte scazut de siguranță prin stabilitate în finanțare. În anul 2015 suferă o scădere mare determinată de înregistrarea veniturilor în avans foarte mici, chiar dacă se observă creșteri ale rezervelor.

Referitor la viteza de rotație a diferitelor categorii de elemente patrimoniale ale societății DUDU, situația acestora este prezentată în tabelul 2.13. și în tabelul 2.14.

Tabelul 2.13

Ratele vitezei de rotație (elementele de activ)

Viteza de rotație a elementelor de activ în ceea ce privește imobilizările este destul de redusă, dar cu o tendință de creștere în anul 2015, ajungând la 3,45. Viteza de rotație în ceea ce privește activele circulante este în schimb în scădere în anul 2015 față de anul anterior si la fel stă situația și în cazul stocurilor și a creanțelor.

Tendința de reducere a vitezei de rotație a elementelor de activ are drept consecință o imobilizare de fonduri, aceasta fiind nefavorabilă societății.

Tabelul 2.14

Ratele vitezei de rotație pentru elementele de pasiv

Tendința este de scădere a numărului de rotații a capitalului permanent, a capitalului propriu, a datoriilor totale și a creditelor furnizori.

Durata în zile a creditului furnizori a crescut la 52.37 de zile în anul 2015, de la 49.26 de zile în anul precedent. Astfel, S.C. DUDU S.R.L. a realizat o viteză de rotație foarte scăzută a creditelor furnizori.

Tendința de crestere a vitezei de rotație a datoriilor totale este și ea nefavorabiilă.

Ratele de randament al resurselor utilizate (ratele de rentabilitate) ale societății S.C. DUDU S.R.L. sunt prezentate în tabelul 2.15.

Tabelul 2.15.

Rate de rentabilitate

Având în vedere activitatea societății și datele disponibile, s-au calculat următoarele rate de rentabilitate: rata marjei nete, rata de rentabilitate a capitalului investit, rata de rentabilitate economică și rata de rentabilitate financiară.

Un prim aspect pozitiv care se remarcă este că S.C. DUDU S.R.L. a încheiat ambele exerciții financiare cu profit.

Rata marjei nete și rata de rentabilitate a capital investit au fost scăzute și ca tendință s-au redus în anul 2015 față de anul 2015, ajungând de la 9% și respectiv 15,90% la 8% și respectiv 10,85%.

Rata de rentabilitate economică a fost de 19,61% în 2014, respectiv 14,05% în anul 2015, valori considerate sub limitele normale. Evoluția este și aici nefavorabilă, deoarece rata de rentabilitate economică a scăzut în anul 2015 comparativ cu anul 2014.

Ratele de rentabilitate financiară au fost cu mult peste nivelul ratelor de rentabilitate economică: 88,63% în anul 2014, respectiv 51,54% în anul 2015.

CONCLUZII

S.C.DUDU S.R.L. a fost înființată în 2005 având ca obiect principal de activitate în domeniul turismului, detinând o pensiune și un restaurant, Valea Mariei. Activitatea secundară a societății SC DUDU SRL este comercializarea panourilor sandwish, a accesoriilor acestora, tablă cutata și țiglă metalică.

Din cele analizate in lucrarea de fata, putem trage concluzia cǎ activitatea unei întreprinderi trebuie sǎ genereze efecte pozitive care sǎ duca la susținerea continuitǎții activitǎții. Este nevoie de existența unui echilibru financiar pe intreaga durata de funcționare a societatii între resursele și necesitatile acesteia.

Echilibrul financiar reprezinta o modalitate de exprimare a echilibrului economic și determina asigurarea resurselor și respectarea obligațiilor de platǎ ale firmei cǎtre terți. Acest indicator presupune pentru întreprindere egalitatea dintre sursele financiare și mijloacele economice necesare desfǎșurǎrii activitǎții de exploatare și comercializare pe termen lung și scurt.

Observarea nivelului indicatorilor economico-financiari ajută la efectuarea de comparații cu alte entități, cu exercițiile financiare anterioare, ceea ce atribuie conducerii firmei posibilitatea de a lua deciziile cele mai bune în procesul decizional. Informațiile acestea servesc la găsirea relațiilor de cauzalitate pentru a proceda la timp la corectarea și eliminarea cauzelor care împiedică procesul economic

În perioada analizată, 2014 – 2015, activitatea desfășurată de S.C. DUDU S.R.L. a înregistrat fluctuații crescătoare și descrescătoare, din cauza factorilor interni și externi care au influențat activitatea societății DUDU S.R.L.

Din calculele concrete efectuate in studiul de caz se desprind următoarele concluzii:

Activele imobilizate dețin 1.408.192 din totalul activelor în anul 2014, urmate de o ușoară creștere în anul următor atingând 1.492.382 .În structura activelor imobilizate o pondere mare o ocupă imobilizările corporale, care cresc în perioada analizată ajungând în 2015 la 1.491.790.

Imobilizările corporale ale societății sunt alcătuite din terenuri și construcții, instalații tehnice și mașini, alte instalații, utilaje și mobilier, precum și din imobilizări corporale în curs. De-a lungul celor doi ani analizați, construcțiile și terenurile ocupă cea mai mare pondere, restul imobilizărilor deținând o pondere neînsemnată.

Activul net contabil este pozitiv înregistrând la nivelul anului 2014 o valoare de 630.207 lei, iar la nivelul anului 2015 o valoare de 1.030.380 lei;

O situație nefavorabilă reiese din analiza fondului de rulment, unde observăm că societatea DUDU S.R.L. dispune de un deficit de fond de rulment în ambii ani analizați, aceasta fiind o situație nefavorabilă, întrucât nu îi permite acesteia să facă față obligațiilor. Fondul de rulment net a avut în anul 2014 o valoare de -438,463 lei, iar la nivelul anului 2015 înregistrează un nivel de -390,371 lei.

Fondul de rulment propriu are o valoare negativă, în scădere, ca valoare absolută, fiind în anul 2014 de –1.040.536, iar în 2015 de -690.973.

Fondul de rulment străin este pozitiv și mare. Acesta asigură existența unor surse permanente peste nevoile permanente ale firmei. Fondul de rulment străin a fost de 602.073 în anul 2014, iar în anul următor scade aproape la jumătate.

Necesarul de fond de rulment este este pozitiv și mult mai mare decât fondul de rulment. Această situație poate fi apreciată ca negativă. În anul 2015 necesarul de fond de rulment a crescut foarte mult față de anul 2014, ajungând la 1,310,806.

Trezoreria netă este negativă. Situația s-a înrăutățit în 2015 față de 2014, deficitul de trezorerie crescând de la -520,232 la -1,463,993.

Solvabilitatea patrimonială înregistrează un nivel pozitiv și peste nivelul minim de 30%.

Solvabilitatea pe termen mediu și lung este mai mare decât 1,5 (2,34 în anul 2014, iar în anul urmaător a crescut până la 4,5) dovedind că întreprinderea are capacitatea de a-și achita obligațiile bănești, imediate și îndepărtate, față de terți.

Lichiditatea foarte rapidă este foarte scăzută, valorile acestui indicator în cei doi ani analizati (0,05 și respectiv 0,18), nu se încadrează în valorile optime (0.3 și 0,6). Din punctul acesta de vedere situația societății DUDU S.R.L. este dificilă, deoarece riscul de a întâmpina probleme de lichiditate este unul foarte ridicat. Deoarece societatea nu are plasamente, lichiditatea la vedere este identică cu lichiditatea foarte rapidă (imediată).

Capacitatea de plată este negativă, iar pentru a fi considerată o situație financiară normală, capacitatea de plată în mărime absolută ar trebui să fie pozitivă.

Cifra de afaceri și alte venituri din exploatare au crescut mult in anul 2015 comparativ cu anul 2014.

Realizarea obiectivului principal al unei societăți, maximizarea valorii sale patrimoniale, poate avea loc doar în condițiile unei activitǎți profitabile și de menținere a echilibrului financiar.

BIBLIOGRAFIE

1. Bușe Lucian, Siminică Marian, Cîrciumaru Daniel, Nicu Marcu – „Analiza economico-financiară a firmei”, Editura Sitech, Craiova, 2007

2. Bușe Lucian – „ Analiză economico-financiară”, Editura Economică, Craiova, 2005

3. Duran Vasile – „Finanțele firmei”, Editura Mirton, Timișoara, 2000

4. Duran Vasile – „Gestiunea financiară a firmei. Teorie și practică”, Editura Eurostampa, Timișoara, 2000

5. Iosefina Moroșan – „Analiză economico-financiară”, Editura Fundației România de Mâine, București, 2006

6. Mironiuc Marilena – „Analiza financiarǎ”, Editura Junimea, Iași, 2000

7. Onofrei Mihaela – „Finanțele întreprinderii”, Ed. Economicǎ, București, 2004

8. Stancu Ion – „Finanțe”, Editura Economicǎ, București, 2002.

9. Siminica Marian – „Diagnosticul financiar al firmei”, Editura Universitaria, Craiova, 2008

ANEXE