Diagnosticul Sistemului de Management al Calitatii Si Sigurantei Alimentelor

Economie

Diagnosticul Sistemului de Management al Calitatii Si Sigurantei Alimentelor

Byadmin ianuarie 1, 2024

Introducere

„Sintagma managementul calității se caracterizează prin extinderea preocupărilor pentru calitate de la produs la nivelul organizației și cuprinde planificarea, controlul și îmbunătățirea continuă a calității produselor și proceselor realizate.” Implementarea sistemelor de management al calității este în prezent o problemă de larg interes, fiind modalitatea prin care organizațiile pot controla și îmbunătăți continuu activitatea, furnizând încredere că au capabilitatea de a satisface cerințele clienților și ale altor părți interesate.

Dezvoltarea competențelor în managementul calității devine, în aceste condiții, extrem de utilă pentru orice specialist în management. Acesta este motivul alegerii temei „DIAGNOSTICUL SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL CALITĂȚII ȘI SIGURANȚEI ALIMENTELOR” pentru lucrarea de licență. Lucrarea cuprinde considerații teoretice cu privire la siguranța și calitatea alimentelor, managementul calității produselor alimentare – standardul ISO 9001, cerințe specifice privind securitatea alimentelor – modelul HACCP, și obiectivul și metodologia studiului, și un studiu de caz realizat la S.C. VRANLACT S.A., firmă care are ca obiect de activitate fabricarea produselor lactate și a brânzeturilor (COD CAEN 1051).

Obiectivul lucrării îl constituie analiza diagnostic a sistemului de management al calității și constă în examinarea sistemului prin raportare la cerințele standardului ISO 9001 și a eficacității metodelor de management implementate la S.C. VRANLACT S.A. Scopul acestei lucrări este verificarea conformității sistemului de calitate cu standardul de referință, precum și respectarea legilor referitoare la siguranța alimentelor. De asemenea, se urmărește evaluarea eficacității sistemului, exprimată prin dinamica indicatorilor de performanță și mecanismele de îmbunătățire ale oganizației.

Analiza dezvoltată în lucrare se încheie cu evidențierea punctelor tari și a punctelor slabe privind managementul calității. Măsurile propuse pentru eliminarea deficiențelor constatate pot asigura îmbunătățirea performanțelor firmei în ceea ce privește calitatea, dar și performanțele economice ale firmei. Asigurarea informațiilor necesare realizării studiului are la bază studiul documentelor și metoda interviului.

CAPITOLUL 1

ABORDAREA CALITĂȚII ÎN ORGANIZAȚIILE CARE PRODUC ȘI

COMERCIALIZEAZĂ PRODUSE ALIMENTARE

Siguranța și calitatea alimentelor

Noțiuni de bază

Alimentul este un produs în stare proaspătă sau prelucrată, cu valoare nutritivă, utilizat ca hrană. În general, alimentele conțin: proteine, glucide, lipide, săruri minerale, vitamine și apă.

Siguranța și calitatea alimentelor sunt două concepte complementare cărora li se acordă o mare atenție în prezent.

În abordarea modernă, calitatea este privită din perspectiva cerințelor clienților organizației și ale altor părți interesate și reprezintă „măsura în care un ansamblu de caracteristici intrinseci îndeplinesc cerințele. Calitatea produselor se definește având în vedere mai multe categorii de caracteristici: tehnico-funcționale, de exploatare, ergonomice, estetice, ecologice și economice.

Siguranța alimentului definește faptul că “alimentul nu poate provoca rău consumatorului când este pregătit și/ sau mâncat în conformitate cu utilizarea intenționată”. Siguranța alimentară se referă de prevenirea pericolelor de contaminare chimică, fizică sau biologică a alimentelor. Siguranța alimentului reprezintă o calitate intrinsecă a produsului alimentar și un drept al consumatorului de a utiliza produse sigure pentru consum.

Calitatea și siguranța alimentelor se bazează pe eforturile tuturor celor implicați în lanțul complex care include producția agricolă, procesarea, transportul și consumul, astfel încât siguranța alimentelor devine o responsabilitate a tuturor, începând de la originea lor până în momentul în care ajung pe masă. Abordarea sistematică a acestor probleme în cadrul organizațiior este asociată managementului și presupune implementarea unor sisteme de management al calității și siguranței alimentare.

Studiul teoretic dezvoltat în continuare urmărește formularea răspunsului la întrebarea: ce indicatori măsoară calitatea produselor alimentare și ce trebuie făcut pentru a asigura realizarea unor produse de calitate și sigure.

Caracteristicile de calitate ale produselor alimentare

Calitatea produselor alimentare este conferită de ansamblul însușirilor fizice, chimice, organoleptice, tehnologice ale produselor, intrinseci sau/și dobândite prin procesele de prelucrare. Principalele caracteristici ale mărfurilor alimentare sunt: organoleptice (psiho-senzoriale), fizice, chimice, tehnologice, biologice, estetice.

Proprietăți psihosenzoriale/organoleptice

Proprietățile psihosenzoriale sunt foarte importante pentru mărfurile alimentare având rol de influențare a deciziei de acceptare (cumpărare) a produsului și de declanșare a apetitului. Consumatorul acceptă sau respinge un produs alimentar în funcție de caracteristicile senzoriale ale acestuia: aspect, miros, gust, consistență, culoare, apreciate prin intermediul organelor de simț, care transmit informații sistemului nervos central, determinând decizia.

Proprietăți fizice

Proprietățile fizice se referă la formă, dimensiune, masa produselor. Aceste caracteristici sunt importante din perspectiva clientului, având un statut de factor cantitativ.

Proprietăți chimice

Proprietățile chimice exprimă compoziția și structura chimică a mărfurilor precum și comportarea acestora la acțiunea diferiților agenți chimici. Cele mai importante aspecte vizează compoziția chimică și stabilitatea față de acțiunea agenților chimici.

Compoziția chimică este o proprietate de bază a produselor alimentare. Studierea compoziției chimice presupune determinarea proporțiilor principalelor categorii de substanțe ce intră în alcătuirea unui produs: substanțe de bază, substanțe adăugate, impurități și corpuri străine. Proprietățile chimice se determină pe baza standardelor, prin metode de laborator.

Proprietăți tehnologice

Principalele proprietăți tehnologice sunt: stabilitatea, starea de prospețime și sănătate, gradul de maturare.

Stabilitatea produselor alimentare se referă la capacitatea acestora de păstrare în timp a caracteristicilor inițiale (calitative și cantitative) și la rezistența lor la manipulare și transport; deoarece toate produsele alimentare își modifică în timp caracteristicile inițiale, în mod curent această proprietate este asociată noțiunii de perisabilitate. De exemplu, din acest punct de vedere legumele și fructele se grupează în patru categorii: excesiv de perisabile, foarte perisabile, perisabile, mai puțin perisabile.

Proprietăți biologice

Proprietățile biologice se referă la conținutul microbiologic al produselor alimentare și la valoarea nutritivă a acestora.

Microbiologia materiilor prime principale are o influență determinantă asupra calității produselor finite. De asemenea, prezența unui număr mare de microorganisme termorezistente în laptele crud conduce la obținerea unui lapte pasteurizat neconform normelor bacteriene.

În marile întreprinderi producătoare de alimente se efectuează în mod curent examene microbiologice în laboratoare, iar calitatea materiei prime, a echipamentului și a materialelor de ambalat este sistematic inspectată.

Proprietăți estetice

Proprietățile estetice ale produselor alimentare vizează în mod special aspectul acestora, ca factor important în conturarea primei impresii a consumatorului față de produs. Mesajul estetic poate fi transmis cumpărătorului în mod direct de către produs (ex. secțiunea) sau indirect, prin intermediul ambalajului. O contribuție deosebită la conturarea aspectului estetic, atrăgător este conferită de către elemente estetice precum culoarea, forma, armonia produsului sau ambalajului etc.

Siguranța alimentară

Problematica siguranței alimentare presupune o abordare complexă și deosebit de actuală, pe toată lungimea filierei alimentare. Într-un asemenea context, se iau în considerare următoarele elemente de care depinde siguranța alimentară:

componentele fundamentale ale analizei riscului se regăsesc în securitatea sanitară a alimentelor (evaluare, gestiune și comunicare);

trasabilitatea (aceasta trebuie să aibă în vedere totalitatea factorilor ce acționează în circuitul complet al produselor alimentare);

armonizarea normelor referitoare la diversele aspecte ale securității sanitare a alimentelor;

existența unor elemente comune în sistemele de asigurare a securității sanitare a alimentelor, care să le facă echivalente;

accentuarea eliminării prealabile a riscurilor sau prevenirea acestora direct la sursă.

Conform Uniunii Europene si Organizației Mondiale a Sănătății – siguranța alimentelor este o responsabilitate a tuturor, începând de la originea lor până în momentul în care ajung la consumatorul final. Cerințele impuse de legislația în vigoare din România / (Legea 150/2004) pentru asigurarea siguranței alimentelor sunt următoarele:

a) alimentele nu trebuie puse pe piața dacă nu sunt sigure;

b) alimentele sunt considerate nesigure, dacă sunt dăunătoare pentru sănătate sau inadecvate consumului uman;

c) pentru a determina dacă un aliment nu este sigur, se va ține seama de condițiile normale de utilizare a alimentelor de către consumator la fiecare etapă a producției, procesării și distribuției, precum și de informațiile furnizate consumatorului, inclusiv informațiile de pe etichetă sau alte informații generale puse la dispoziția consumatorului privind evitarea efectelor dăunătoare sănătății personale, determinate de un anumit aliment;

d) pentru a stabili dacă un aliment este dăunător pentru sănătate, trebuie avute în vedere efectele probabile imediate și/sau pe termen scurt și/sau pe termen lung ale acelui aliment asupra sănătății persoanei care îl consumă, precum și efectele asupra generațiilor viitoare, posibilele efecte toxice cumulate, precum și sensibilitatea asupra sănătății unei anumite categorii de consumatori;

e) pentru a determina dacă un aliment este sau nu inadecvat pentru consumul uman, trebuie să se analizeze dacă alimentul este inacceptabil pentru consumul uman în conformitate cu destinația sa, din punct de vedere al contaminării, determinate de factori externi sau nu, de alterare, deteriorare sau degradare;

f) în cazul în care un aliment nesigur face parte dintr-un lot, șarjă sau transport de alimente din aceeași clasă sau cu aceeași descriere, se va presupune că toate alimentele din respectivul lot, șarja sau transport sunt nesigure, în afara cazului în care în urma unei evaluări detaliate nu se descoperă nici o dovadă care să indice că și restul lotului/șarjei sau transportului este nesigur;

g) conformitatea unui aliment cu prevederile specifice aplicabile acelui aliment nu va împiedica autoritățile competente să ia măsurile necesare în vederea impunerii de restricții la punerea pe piață sau în retragerii acestuia de pe piață, în cazul în care există motive care arată că alimentele nu sunt sigure, deși aparent acestea sunt conforme.

Pe lângă Legea 150/ 2004, există numeroase alte reglementări naționale referitoare la producția și comercializarea lactatelor, referitoare la:

– definirea, denumirile sub care se vând, etichetarea și condițiile de calitate ale anumitor sortimente de lapte destinate consumului uman,

– etichetarea alimentelor;

– adăugarea de vitamine și minerale și de alte substanțe la alimente;

– aditivii alimentari etc.

Managementul calității produselor – standardul ISO 9001

Indiferent de natura produselor, realizarea calității depinde de modul în care lucrează organizația care procesează sau comercializează produsele. În prezent se pune accent pe implementarea managementului calității în organizații, care presupune abordarea sistematică a calității. Sistemul de management al calității integrează activitățile, structurile, metodele, instrumentele, resursele prin care organizația își planifică și controlează calitatea.

Alcătuirea sistemelor de management al calității (SMC) diferă de la o organizație la alta, dar există modele a căror utilizare sprijină organizațiile în implementarea sistemelor de management al calității, stabilind reguli, cerințe pe care acestea trebuie să le respecte. Cel mai utilizat este modelul pentru sisteme de management al calității din standardul ISO 9001.

Pentru asigurarea unei abordări unitare a calității este importantă formularea unor principii de bază, care să fie luate în considerare în elaborarea politicii calității. Sistemul după modelul ISO 9001 integrează opt principii ale managementului calității, și anume:

focalizare către client;

leadership;

implicarea angajaților;

abordarea bazată pe proces;

abordare sistemică a managementului;

îmbunătățirea continuă;

luarea deciziilor pe baza faptelor;

relații reciproc avantajoase cu furnizorii.

Standardul ISO 9001: 2000 stabilește cerințele pentru un sistem de management al calității de bază, care determină:

– posibilitatea organizației de a furniza produse care să satisfacă cerințele clienților externi și cerințele reglementare aplicabile domeniului respectiv de activitate;

– creșterea satisfacției clientului prin funcționarea eficientă a SMC;

– îmbunătățirea imaginii firmei, a performanțelor ei, a poziției concurențiale.

Modelul ISO 9001 poate fi aplicat de orice organizație, indiferent de tipul ei, de dimensiunea firmei și de produsul furnizat.

Deși aplicarea standardelor ISO 9000 nu este obligatorie, interesul organizațiilor este tot mai mare, la aceasta contribuind și faptul că apare tot mai des ca cerință contractuală pe care firmele care au un sistem de management al calității certificat o impun furnizorilor lor.

Schema din Fig.1.1. prezintă configurația de ansamblu a sistemelor de management al calității, care cuprinde patru macroprocese, numite generic:

responsabilitatea managementului;

managementul resurselor;

realizarea produsului;

control și îmbunătățire.

Reprezentarea schematică a sistemelui de management al calității pune în evidență:

abordarea largă a calității, la nivelul organizației. Fluxul activităților se desfășoară pe verticală de la nivelul managementului de vârf până la linia de execuție, iar pe orizontală de la determinarea cerințelor clienților și ale altor părți interesate până la livrarea produselor și activitățile post vânzare;

rolul semnificativ al clienților (părților interesate) în furnizarea informațiilor de intrare, referitoare la cerințe, precum și realizarea feedback-ului de la clienți, privind percepția acestora asupra satisfacerii așteptărilor lor;

rolul managementului de la cel mai înalt nivel în realizarea calității, subliniat prin evidențierea blocului de activități numit generic Responsabilitatea managementului;

succesiunea activităților planificare – asigurarea resurselor – realizarea produsului-control și îmbunătățire, care materializează mecanismul PDCA la nivelul organizației, asigurând îmbunătățirea continuă a sistemului de management al calității.

Fig.1.1. Modelul ISO 9001 pentru SMC

Standardul ISO 9001 cere descrierea sistemului printr-o documentație, care include.

Declarația politicii referitoare la calitate și obiectivele de calitate;

Manualul calității;

Proceduri documentate cerute explicit de standardul ISO 9001;

Alte documente necesare organizației pentru a asigura eficacitatea identificării, planificării, operării și controlului proceselor sale;

Înregistrări.

1.3. Cerințe specifice privind securitatea alimentelor – modelul HACCP

Calitatea în industria alimentară nu se referă numai la produsul finit, ci înseamnă și igiena proceselor (fără a se limita la fluxul tehnologic). În acest context, calitatea este și va fi întotdeauna un factor de competiție important, dacă nu cel mai important.

Legislația din România privind industria alimentară prevede aplicarea în toate unitățile implicate în întreg lanțul alimentar de la producători primari până la desfacerea produselor alimentare (producția, transportul, depozitarea și comerțul alimentelor), a principiilor unui sistem de management al siguranței produselor alimentare bazat pe evaluarea si prevenirea riscurilor, deci a unui sistem HACCP (Hazard Analysis and Critical Control Point).

Principiile sistemului HACCP sunt un mijloc de a orienta organizația către respectarea tuturor regulilor legate de obținerea unor produse calitative și de a va îmbunatăți în mod continuu performanțele.

Principiile HACCP

identificarea riscurilor contaminării și evaluarea lor comparativ cu nocivitatea față de consumatorul direct ;

identificarea punctelor critice de control (PCC) care, menținute sub control, sunt în măsură să prevină, să elimine sau să reducă până la limite acceptabile riscul contaminarii;

stabilirea limitelor critice pentru fiecare PCC;

stabilirea sistemului de monitorizare a PCC ;

stabilirea de acțiuni corective, în cazul în care un anumit PCC nu mai este sub control;

stabilirea procedurilor de verificare a eficacității sistemului HACCP ;

stabilirea documentelor și înregistrărilor adecvate pentru realizarea planului HACCP.

Printre beneficiile implementării HACCP se enumeră:

este parte componentă a sistemului de management al calității ;

este o metodă preventivă de autocontrol de asigurare a inocuității produselor alimentare ;

crește competitivitatea pe plan național și internațional (îndeplinirea unor posibile criterii de licitație) ;

crește încrederea clienților și salariaților companiei în capacitatea acesteia de a realiza exclusiv produse sigure pentru consum, în mod constant ;

limitează incidentele ce implică responsabilitatea juridică a societății, demonstrează conformitatea cu legislația specifică în vigoare, îmbunătățește condițiile de muncă ale salariaților.

1.4. Obiectivul și metodologia studiului

Lucrarea cu titlul „Diagnosticul sistemului de management al calității și siguranței alimentelor” are ca obiectiv examinarea modului în care se realizează managementul calității și securității alimentelor la S.C. VRANLACT S.A. Organizația la care se realizează studiul de caz are ca obiect de activitate producerea de lactate și brânzeturi și are implementat un sistem de management al calitații în conformitate cu standardul ISO 9001.

Scopul analizei este verificarea conformității sistemului de calitate cu standardul de referință, precum și respectarea legilor referitoare la siguranța alimentelor. De asemenea, se urmărește evaluarea eficacității sistemului, exprimată prin dinamica indicatorilor de performanță și mecanismele de îmbunătățire ale oganizației.

Asigurarea informațiilor necesare realizării studiului are la bază studiul documentelor și metoda interviului.

CAPITOLUL 2

S.C. VRANLACT S.A – PREZENTARE GENERALĂ

2.1. Scurt istoric

SC VRANLACT SA funcționează sub această denumire din 1991, fiind creată prin privatizarea „Întreprinderii de industrializare a laptelui” (1974).

Firma are 71 angajați și beneficiază de o mare recunoaștere pe piață. Firma plasează în centrul atenției clientul, cu necesitățile și dorințele sale.

Date de identificare

Denumire: S.C. VRANLACT S.A. FOCȘANI

Sediul social: Str. Calea Munteniei nr. 1, Focșani, Vrancea

Cod unic de înregistrare: RO 1445546

Număr de ordine în Registrul Comerțului: J39/281/1991

Capital social subscris și vărsat : 1.287.780 lei

Obiectul de activitate al societății conform Codului CAEN, este „1051 – Fabricarea produselor lactate și a brânzeturilor”.

Produse reprezentative

Obiectul de activitate al companiei este producția de lactate și brânzeturi, într-o gamă diversificată. Câteva dintre produsele reprezentative sunt prezentate în Tabelul 2.1:

Tabelul 2.1. Produse le SC Vrancea SA

2.2. Analiza mediului extern concurențial

Mediul extern concurențial se referă la factorii ce influențează direct organizația, cuprinde: clienții, furnizorii, concurența.

Clienții

Piața de desfacere a SC Vranlact este cea internă, distribuția fiind realizată de angrosiști și prin intermediul supermarketurilor și hypermarketurilor.

Produsele fabricate de firmă se împart în două categorii: brânzeturi și produse proaspete. În totalul vânzărilor, brânzeturile dețin o cota de 35%, iar produsele proaspete 65%.

Concurența

Piața internă se caracterizează printr-o concurență puternică, fiind dominată de firme mari, precum: Danone, La Dorna, Napolact etc. Succesul în această industrie se bazează pe strategii clare de diferențiere, eficiența operațională și controlul riguros al costurilor, având la bază procese susținute de inovare.

Criza economică a frânat avântul pe care îl luase la un moment dat piața lactatelor, aceasta nemaifiind atât de dinamică precum era în urmă cu cinci-șase ani. În valoare, vânzările au scăzut aproape la jumătate, față de anul 2008. Tendințele pieței sunt de consolidare, în prezent, dar piața lactatelor se află în continuare sub presiunea crizei materiilor prime, a prețurilor, a puterii slabe de cumpărare.

În acest context, pentru consolidarea poziției pe piață, S.C. VRANLACT S.A. va investi în domeniul promovării și extinderii pe noi segmente de piață, și va colabora cu lanțuri comerciale mari.

Furnizorii

Zona de colectare a laptelui cuprinde microfermierii și grupurile de producători din satele și comunele existente în zonă, în perimetrul județelor Focșani și Galați, fiind colectat de la circa 50 microferme, dotate cu tancuri de răcire a laptelui.

Laptele provenit din gospodării individuale se colectează în centre de colectare autorizate, iar transportul laptelui de la centrele de colectare, laptăriile fermelor, la fabrica prelucrătoare se face cu ajutorul autocisternelor.

De asemenea, au fost achizitionate și utilaje speciale pentru ambalarea produselor; sunt folosite ambalaje speciale, numite tetra brik aseptic – ambalaj aseptic care asigură păstrarea produselor pe un termen de 7-10 luni, fără a denatura gustul, culoarea și valoarea nutritivă a acestora.

2.3. Mediul intern

Mediul intern definește procesele și resursele tehnologice, umane și financiare de care firma dispune. Aspectele analizate mai jos sunt resursa umană, situația eonomico-financiară și orientarea generală a firmei, definită prin strategiile și politicile adoptate la cel mai înalt nivel.

2.3.1. Structura organizatorică

Structura organizatorică a firmei este reprezentată schematic prin organigrama din Fig.2.1.

Fig.2.1. Organigrama SC VRANLACT SA

Conducerea la nivel superior este realizată prin Consiliul de administrație, alcătuit din 5 membri, iar din conducerea executivă fac parte directorul general (care este și președintele Consiliului de administrație) și directorul economic.

În cadrul firmei sunt create structuri distincte pentru:

– producție – există o secție de producție, care este deservită de structuri pentru procese suport (camera frigorifică, magazie, laborator uzinal, sală pentru igienizare);

– activități comerciale – sunt în subordinea directorului comercial; în cadrul acestui compartiment sunt realizate activitățile de vânzare și de aprovizionare ale firmei;

– activități financiar-contabile – activități sunt coordonate de directorul economic; acesta este responsabil de partea de contabilitate a firmei, casieria, calculul salariilor, relații cu banca etc.

– resurse umane – activități având ca scop asigurarea și folosirea eficientă a resursei umane; cooronarea acestor procese se face de către directorul general.

Numărul angajaților de la S.C. VRANLACT S.A. este de 71 de persoane, din care:

6 persoane studii superioare

12 persoane studii medii (calificate)

53 persoane necalificate

2.3.2. Situația economică

Analiza situației economice a firmei are la bază datele din Tabelul 2.2., extrase din Bilanțul contabil și Contul de profit și pierdere ale S.C. VRANLACT S.A. pe anii 2010 – 2012.

Tabelul 2.2. Date din documentele contabile, din anii 2010 – 2012 – lei –

Evoluția cifrei de afaceri

Fig. 2.2. Evoluția cifrei de afaceri

Cifra de afaceri reprezintă veniturile realizate prin vânzarea produselor și serviciilor ce fac obiectul de activitate al firmei. Din Fig. 2.2. se poate observa că cifra de afaceri a înregistrat fluctuații pe parcursul celor trei ani analizați. Cea mai mare valoare a fost înregistrată în anul 2010; în anul 2011 a scăzut cu 639.231 lei (procentual o reducere cu 5,8%), înregistrându-se o creștere în anul 2012 față de 2011 de 249.385 lei (creștere cu 2,4% față de 2011). Scăderea cifrei de afaceri a fost cauzată de criza economică; manifestându-se prin scăderea cererii pe piață și a vânzărilor.

Evoluția profitului

Din Tabelul 2.2 și Fig. 2.3. se vede că în perioada 2010-2012 valoarea vânzărilor a depășit valoarea cheltuielilor; rezultatele economice înregistrate de S.C. VRANLACT S.A. fiind pozitive.

Fig. 2.3. Venituri și cheltuieli, perioada 2010-2012

Fig. 2.4.Evoluția profitului brut, perioada 2010-2012

Din Fig. 2.4. se vede că profitul înregistrat la S.C. VRANLACT S.A. este într-o continuă scădere: în anul 2011 scăderea față de anul precedent a fost de 148.107 lei (reducere cu 26.72%), iar în anul 2012, profitul a înregistrat o pierdere semnificativă față de nivelul din 2011, de 339.209 lei, reprezentând 83,51%. Această situație este determinată în primul rând de criza economică, dar și de alți factori, precum creșterea concurenței. Se poate observa că deși a crescut cifra de afaceri în anul 2012 față de 2011, profitul a scăzut, ceea ce înseamnă că indicele cheltuielilor a fost mai mare decât al veniturilor.

Analiza rentabilității, solvabilității și lichidității

Rentabilitatea definește capacitatea firmei de a realiza profituri și se măsoară prin ratele rentabilității (rentabilitate economică, rentabilitate financiară, rentabilitate comercială). După cum se vede din Tabelul 2.3., nivelul acestor rate a înregistrat o reducere continuă în perioada analizată, cauza principală fiind reducerea profitului.

Tabelul 2.3. Dinamica indicatorilor de rentabilitate, lichiditate și solvabilitate

Prin solvabilitate se întelege capacitatea unei firme de a-și achita toate obligațiile asumate față de terțe persoane fizice și juridice, atât cele cu scadență apropiată, cât și cele cu scadență îndepărtată.

Valoarea minimă a ratei solvabilității este considerată egală cu 1,4; comparând acest rezultat cu datele din tabelul 2.3. rezultă că societatea nu este în pericol de insolvabilitate.

Lichiditatea financiară a întreprinderii reprezintă capacitatea acesteia de a transforma în bani activele de care dispune, în scopul asigurării unui circuit normal al fondurilor bănești și al realizării unei activități rentabile.

Cu cât lichiditatea generală este mai mare ca 1, firma prezintă o garanție a obligațiilor curente.

Formulele matematice pe baza cărora s-au calculat indicatorii din Tabelul 2.3. sunt date în Anexa 1.

2.4. Strategia firmei – orientarea spre calitate

După cum rezultă din teoria și practica managementului, strategia este un instrument esențial în managementul organizației, prin care se stabilește o viziune asupra viitorului organizației: rolul organizației, poziția dorită și căile de atingere a acesteia. Strategia include: misiunea, obiectivele strategice și căile strategice de acțiune.

Mai jos este prezentată misiunea S.C. VRANLACT S.A., așa cum este definită în documentele de prezentare ale firmei:

Misiunea societății S.C. VRANLACT S.A.

„ Dacă oamenii sunt mulțumiți și sănătoși, consumând produsele noastre, atunci și noi suntem mulțumiți! Prin produsele noastre vrem să contribuim la sănătatea oamenilor.”

Pentru abordarea sistematică a calității și furnizarea încrederii că firma are capabilitatea de a realiza produse corespunzătoare cerințelor, S.C. VRANLACT S.A. și-a implementat și certificat un Sistem de Management al Calitatii conform cu ISO 9001 și un sistem al siguranței alimentelor (Sistemul HACCP).

Obiectivele strategice

Obținerea unei cifre de afaceri și a unui profit cât mai ridicat;

Maximizarea satisfacției clienților și fidelizarea acestora;

Creșterea productivității muncii.

Având în vedere rezultatele slabe ale firmei, s-a analizat posibilitatea inițierii unui proiect de modernizare și inovare a producției, supravegheat de A.N.S.V.A. București și DSV Vrancea. Prin acest plan se dorește creșterea productivității muncii și obținerea unor produse de calitate superioară, precum și creșterea vânzărilor.

Modernizarea presupune în primul rand achiziționarea unor noi instalații, echipamente de lucru și mijloace de transport, după cum urmează:

instalație apă-gheață;

instalație pasteurizat lapte și pasteurizat smântână;

tancuri răcire lapte ;

linie automată de ambalat produse;

agregate frigorifice depozite;

autoizotermă frigorifică pentru refrigerare și congelare (diferite mărimi, 3 respectiv 1 tonă);

mașină tocat;

separator centrifugal lapte;

mașină ambalat lapte condensat 10 grame;

autocisterne pentru transport lapte de 10 -15 tone.

Pentru a implementa această strategie, S.C. VRANLACT S.A. dorește să recurgă la un ajutor dat de stat, în scopul achiziționării acestor instalații și echipamente.

2.5. Analiza SWOT

Analiza generală a SC Vranlact SA prezentată în acest capitol este sintetizată în Analiza SWOT (Tabelul 2.4.).

Tabelul 2.4. – analiza SWOT

După cum rezultă din prezentarea anterioară, S.C. VRANLACT S.A. se confruntă cu multe probleme. Analiza dezvoltată în continuare își propune să examineze instrumentele utilizate în vederea asigurării calității și siguranței alimentelor, care constituie obiective strategice pentru orice organizație, în contextul economic actual.

CAPITOLUL 3

MANAGEMENTUL PROCESELOR DE PE LANȚUL DE BAZĂ, ANALIZA DIAGNOSTIC

3.1. Metodologia studiului

După cum s-a precizat deja, S.C. VRANLACT S.A. și-a implementat și certificat un Sistem de Management al Calității conform cu ISO 9001 și un sistem al siguranței alimentelor (Sistemul HACCP). Analiza dezvoltată în acest capitol se referă la performanțele și modul de abordare a calității la S.C. VRANLACT S.A., cu accent pe instrumentele de management specifice proceselor de bază. Analiza are ca referențial cerințele din standardul ISO 9001, precum și principiile HACCP.

Analiza este centrată pe următoarele procese:

Relația cu clientul

Procesul de aprovizionare

Procesul de fabricație

Culegerea datelor necesare realizării analizei are la bază două metode: studiul documentelor și metoda interviului.

3.2. Procesul de relații cu clienții

Cerințele formulate de standardul ISO 9001: 2000 referitoare la relațiile cu clienții sunt grupate în trei părți, și anume:

determinarea cerințelor referitoare la produs;

analiza cerințelor referitoare la produs;

comunicarea cu clientul.

3.2.1. Determinarea cerințelor

Determinarea cerințelor referitoare la produs creează premisele satisfacerii clientului. Organizația trebuie să determine:

– cerințele specificate de către client, inclusiv cerințele referitoare la activitățile de livrare și post-livrare;

– cerințele nespecificate de către client, dar necesare pentru utilizarea specificată sau intenționată, atunci când aceasta este cunoscută;

– cerințele legale și reglementare referitoare la produs.

Cerințele clienților sunt identificate, în principal, prin cererile de ofertă premergătoare încheierii contractelor. Pentru toate produsele din portofoliul de fabricație, există norme/ standarde interne privind calitatea produsului .

În continuare se prezintă caracteristicile de calitate pentru unul dintre produsele din ofertă, și anume laptele de consum (Fig.3.1).

Fig.3.1 Specificație de produs – pentru produsul: lapte de consum

Caracteristicile laptelui se împart în 2 categorii: organoleptice și chimice. În prima categorie se încadrează caracteristici precum aspectul, culoarea, consistența și vâscositatea, gustul și mirosul. Din cea de a 2 a categorie fac parte densitatea, aciditatea, conținutul de grăsimi, punctul de congelare, punctul de fierbere, și opacitatea.

3.2.2. Analiza cerințelor

Analiza cerințelor clienților se face înainte de încheierea unui contract sau comandă, și vizează atât sortimentul, cât și cantitățile cerute, termenele, condițiile de livrare și prețurile.

Modul în care se realizează determinarea cerințelor, metodele utilizate, compartimentele/ persoanele implicate și distribuția responsabilităților sunt descrise printr-o procedură ce poartă denumirea de „Procedură operațională”. Scopul final este planificarea calității produselor și serviciilor, care se consemnează în contract și/ sau anexe la contract.

Cererile trimise de potențialii clienți sunt preluate de reprezentanții de vânzări ai firmei și sunt analizate atent de directorul comercial și de directorul general.

Principalii clienți care apelează la produsele lactate, ale firmei S.C. VRANLACT S.A. sunt:

– S.C. PACO S.R.L,

– S.C. KAUFLAND S.A.,

– Consiliul Județean VRANCEA (programul “Cornul și laptele”),

– Unități militare, spitale, creșe, grădinițe.

Contractele sunt încheiate cu aprobarea directorului general și al directorului economic.

Comunicarea cu clientul

Comunicarea cu clientul este înscrisă distinct în standardul ISO 9001, care formulează cerința ca “organizația să determine și să implementeze modalități eficace de comunicare cu clienții în legătură cu:

informațiile despre produs;

tratarea cererilor de ofertă, a contractelor sau comenzilor, inclusiv amendamentele la acestea;

feedback-ul de la client, inclusiv reclamațiile acestuia”.

S.C. VRANLACT S.A. nu a pus foarte mult accent pe promovarea produselor firmei, fondurile alocate pentru promovare fiind reduse. Metodele de promovare utilizate de firmă sunt următoarele: reclamă pe postul de radio, flyere publicitare și organizarea de promoții în spațiile comerciale ale supermarketurilor și hypermarketurilor, în care s-au prezentat produsele și s-au organizat degustări.

Feedback-ul de la clienți se realizează prin completarea unor chestionare (Anexa 2). Chestionarul cuprinde 10 itemi, care se referă la următoarele aspecte:

consumul de produse lactate marca VRANLACT;

prețul acestor produse;

calitatea;

modul de achiziționare;

promovarea;

angajații.

Completarea de către clienți a chestionarului se face cu ocazia prezentărilor de produse organizate în spațiile comerciale. În proces sunt implicați agenții de vânzare, prelucrarea datelor și analiza rezultatelor fiind responsabilitatea directorului comercial.

În concluzie, din analiza procesului de relații cu clienții rezultă:

Puncte tari:

– există proceduri referitoare la identificarea și analiza cerințelor clienților;

– există instrumente de evaluare a satisfacției clienților – chestionar completat cu ocazia prezentărilor de produse organizate în punctele de vânzare;

Puncte slabe

– nu există baze de date cu privire la clienți;

– nu există rapoarte periodice cu privire la reclamații de la clienți și evaluarea satisfacției clienților;

– comunicarea cu clientul este insuficientă; nu există programe de promovare și comunicare online.

3.3. Procesul de aprovizionare

Cerințele standardului ISO 9001: 2008 cu privire la aprovizionare se referă la trei aspecte majore:

procesul de aprovizionare;

informații pentru aprovizionare;

verificarea produsului aprovizionat.

La S.C. VRANLACT S.A. aprovizionarea se realizează de către reprezentanții de achiziții, aflați sub coordonarea directorului comercial.

Procesul de aprovizionare cuprinde mai multe subprocese: selecția furnizorilor, planificarea aprovizionării, colectarea laptelui, transportul și recepția, prezentate succint mai jos.

Selecția furnizorilor

Standardul ISO 9001 cere ca organzațiile să-și evalueze în mod sistematic furnizorii și să păstreze dovezi/ înregistrări referitoare la evaluarea și selecția furnizorilor. În acest fel se evită riscul colaborării cu firme care nu au capabilitatea de a satisface anumite exigențe, în primul rând cerințe referitoare la calitatea produselor furnizate, dar și alte cerințe: prețuri agreate de client, condițiile de livrare, condițiile de plată etc.

La SC Vranlact selecția furnizorilor are la bază un evaluare multicriterială prin metoda scorurilor. Instrumentul folosit este un chestionar/ grilă de evaluare, prezentat mai jos (tabelul .3.1).

Tabelul 3.1. Criteriile de selecție a furnizorilor

Evaluarea furnzorilor are la bază metoda punctajelor: îndeplinirea fiecărui criteriu se apreciază prin punctaje cu valoarea egală cu 10; prin însumarea acestora rezultă scorul/ punctajul final. Calificativele acordate furnizorilor în funcție de punctajul obținut, conform metodologiei utilizate la S.C. VRANLACT S.A. sunt prezentate în Tabelul 3.2. Sunt selectați furnizorii care în urma chestionarului menționat mai sus, se încadrează în intervalul de puncte de 90-100.

Tabelul 3.2. Selectarea furnizorilor

Evaluarea furnizorilor se face anual, de către directorul general.

Materia primă este furnizată de ferme specializate din perimetrul județelor Focșani și Galați, cu care S.C. VRANLACT S.A. are încheiate contracte, zona de colectare a laptelui cuprinzând microfermierii și grupurile de producători din satele și comunele existente în aceste zone.

Planificarea aprovizionării

Planificarea aprovizionării se face cu scopul de a stabili: produsele care trebuie achiziționate, cantitatea necesară și timpul de achiziție.

Mai jos se prezintă datele de intrare, respectiv datele de ieșire din acest proces.

Datele de intrare includ:

Descrierea produsului constă în descrierea din punct de vedere a caracteristicilor bunurilor, ce urmează a fi achiziționate;

Resursele reprezintă fondurile cu care se realizează achiziționarea.

Condițiile de piață se referă la analizarea produselor asemănătoare existente pe piață, cele mai mai cerute de consumatori.

Analiza constă în identificarea riscurilor și a calificării personalului.

Constrângerile sunt elementele ce limitează opțiunile cumpărătorilor (unele dintre cele mai întâlnite fiind disponibilitățile financiare). Și în cele din urmă presupunerile, reprezentând factorii care influențează atingerea scopurilor; aceștia trebuie să fie reali și siguri.

Datele de ieșire cuprind:

– Planul de aprovizionare – vizează operații precum alegerea tipului de contract, relațiile cu furnizorii, pregătirea documentelor standard (facturi, avize, certificate etc.).

– Declarația de lucru – descrie produsele ce vor fi achiziționate, în vederea alegerii furnizorilor care sunt capabili să le procure în condițiile cele mai avantajoase. Pentru a fi recepționată de furnizori, o declarație trebuie să fie clară și completă.

c) Colectarea și recepția materiei prime

Zona de colectare a laptelui cuprinde microfermierii și grupurile de producători din satele și comunele existente în zonă. Laptele provenit din gospodarii individuale se colectează în centre de colectare autorizate.

La centrele de colectare se efectuează următoarele operații:

– recepția calitativă, care constă în aprecierea gustului și mirosului, determinarea prospețimii (proba cu alcool), determinarea densității (cu lactodensimetru), determinarea impurităților (cu lactofiltrul);

– determinarea grăsimii;

– recepția cantitativă, prin măsurarea cantității de lapte ;

– tratarea preliminară a laptelui (strecurare, răcire);

– răcirea laptelui colectat și depozitare laptelui răcit până la transportul la fabrică ;

– spălarea și dezinfectarea vanelor de răcire și ustensilelor de măsurare utilizate.

d) Transportul laptelui

Transportul laptelui de la centrele de colectare la fabrica prelucrătoare se face cu ajutorul autocisternelor firmei.

e) Procesul de recepție lapte –materie primă

La sosire în fabrică, se realizează recepția calitativă a laptelui, constând în :

controlul senzorial : observarea gradului de impurificare, culoare, vâscozitate, miros, gust;

analize de laborator : măsurarea densității, gradului de impurificare, aciditate, conținut de grăsime și proteine.

Se controlează și temperatura laptelui la sosire în fabrică, care nu trebuie să depășească 8-10 ºC.

Referențialul pentru controlul la recepție îl reprezintă specificațiile pentru materia primă (Tabelul 3.3).

Tabelul 3.3. Caracteristicile materiei prime

Controlul materiei prime înainte de începerea procesării este realizat de o comisie de recepție formată din 3-5 membri; aceasta are rolul de a urmări evoluția stării calitative a materiilor prime recepționate din momentul depozitării și până în momentul în care vor trebui date spre prelucrare.

Controlul se referă și la documentele de însoțire a loturilor de materie primă achiziționate, și anume:

buletine de analiză;

declarații de conformitate;

certificate de calitate sau certificate de conformitate, după caz.

La sediul VRANLACT, se vor întocmi documentele necesare: documente de contractare (contractul, anexele la contract) și documentele de însoțire a mărfii (documentele de livrare, de transport, facturi, aviz de însoțire a mărfii).

În situația în care unul sau mai mulți parametri sunt necorespunzatori și pot influența calitatea produselor, laptele este respins, încheindu-se proces verbal de refuz.

3.4. Fabricația produsului

Producția și serviciile de livrare și post-livrare reprezintă procese de bază în cadrul Sistemului de management al calității, cu efecte directe asupra satisfacerii cerințelor clienților. Referitor la aceste procese, în standardul ISO 9001 sunt formulate următoarele cerințe:

controlul producției și al furnizării serviciului;

validarea proceselor de producție și de furnizare de servicii;

identificare și trasabilitate;

păstrarea produsului.

3.4.1. Fluxul tehnologic de prelucrare a laptelui

Prelucrarea laptelui este un proces complex, ale cărui secvențe sunt prezentate în Tabelul 3.4.

Tabelul 3.4. Fluxul tehnologic de procesare a laptelui

S.C. VRANLACT S.A. lucrează doar cu lapte de vacă. Mai jos se prezintă ingredientele pentru laptele integral cu 3,5% grăsime și laptele semidegresat cu 1,5% grăsime (Tabelul 3.5.).

Tabelul 3.5. Lista de ingrediente

3.4.2. Analiza îndeplinirii cerințelor

Din prezentarea sintetizată în Tabelul 3.4., rezultă următoarele:

producția se realizează în condiții controlate. Pentru fiecare fază a procesului sunt definiți parametrii tehnologici (temperatura, presiunea, durata) și controlați prin aparatura aferentă instalațiilor. Procedurile de control prevăd verificarea periodică a parametrilor tehnologici de către persoanele desemnate (operatori) și înregistrarea valorilor în registre specifice.

procesele tehnologice de prelucrare și de control sunt validate ;

verificarea igienizării echipamentelor de lucru se face în mod planificat, conform regulamentelor/ procedurilor interne; acestea sunt verificate permanent, înainte de punerea în funcțiune și după terminarea proceselor tehnologice la care servesc, dar și periodic, după fiecare reparație sau modificare, pentru a evita incidente neplăcute precum scurt circuite, incendii.

prin verificarea calității produsului final se asigurǎ cǎ produsul este realizat în concordanțǎ cu cerințele, specificațiile și condițiile stabilite în standardele aflate în vigoare la momentul punerii pe piațǎ a produselor; se realizeză un proces de control al calitǎții și se stabilesc documentele referitoare la procesele prin care vor trece produsele până la finalizarea lor. Toate operațiile de realizare a produselor sunt sub observarea directă a lucrătorilor repartizați pe acest tip de sarcini.

identificarea și trasabilitatea se asigură prin marcarea pe etichetă a denumirii produsului, a lotului de proveniență, data fabricației, data expirării, operatorul de ambalare, condiții de depozitare, cantitatea netă și lista de ingrediente.

păstrarea produsului în vederea livrării se face în spații special amenajate, cu respectarea cerințelor de igienă și a siguranței calității, în conformitate cu caracteristicile produselor ; acestea trebuie păstrate în camere special amenajate sau utilaje frigorifice;

în cazul produselor neconforme se vor trata următoarele puncte :

– identificarea neconformităților;

– înregistrarea și comunicarea neconformităților;

– stabilirea cauzelor

– analiza și stabilirea corecțiilor;

– aplicarea corecțiilor

– verificarea aplicării corecțiilor

– tratarea reclamațiilor

Tratarea neconformităților se face după reguli incluse în procedura Controlul produsului neconform. Termenul neconformitate definește “nerespectarea unei cerințe.” (ISO 9000).

În concluzie, în cadrul fabricației se respectă cerințele din standardele ISO 9001 și cerințele referitoare la securitatea alimentelor, fiind definite reguli clare de lucru și de control.

3.5 Controlul calității

3.5.1. Punctele critice de control

Acest subcapitol face referire la potențialele riscuri de contaminare ce pot apărea în firmele ce produc sau comercializează alimente. În acest caz, conform definiției, riscul reprezintă „un agent biologic, chimic, sau fizic prezent în produsul alimentar, sau stare a produsului alimentar, cu potențial de a determina un efect negativ asupra sănătății”.

În cadul societății S.C. VRANLACT S.A. cele mai mari riscuri pot fi:

contaminarea fizică a laptelui și a ingredientelor folosite în procesul de fabricare a produselor lactate;

contaminarea cu microorganisme sau cu compuși chimici ;

adăugarea unor doze prea mari, față de standardele calității și normele igienico-sanitare și contaminarea cu corpuri străine în timpul procesării.

În Tabelul 3.6. se prezintă principalii viruși care pot contamina laptele materie primă, grupați pe clase de risc.

Tabelul 3.6. Viruși care pot contamina laptele

Sursa : http://www.realmilk.com/safety/those-pathogens-what-you-should-know/

http://wwwnc.cdc.gov/eid/content/20/6/pdfs/v20-n6.pdf

Prevenirea riscurilor de contaminare a alimentelor se face prin măsuri specifice de control, respectiv soluții tehnico-organizatorice adecvate, astfel:

– controlul materiei prime la colectare, la recepție; controlul pe flux și controlul final;

– procedurile de igienizare, precum și igiena personală a fiecărui angajat; aceștia trebuie să poarte echipament corespunzător, bonetă/ plasă pentru par, uniforme speciale, halat, mănuși, mască (mai ales dacă personalul are probleme de sănătate, aceasta va împiedica „împrăștierea” microbilor și virușilor asupra materiei prime);

– procesul tehnologic de fabricare, verificarea spațiului de fabricație, a utilajelor și echipamentelor folosite;

– modul în care sunt transportate și depozitate materiile prime.

Pentru a preveni sau a minimiza apariția acestor riscuri se pot lua în calcul următoarele elemente:

dotarea cu sisteme de scurgere eficiente;

dotarea cu sisteme de ventilație eficiente, echipate cu filtre care să împiedice infiltrarea insectelor, prafului si microorganismelor;

separarea fizica a zonelor de recepție materiei prime, a ingredientelor, depozitarea materiei prime, de secțiile de prelucrare, secția de maturare, secția de ambalare etc.;

amplasarea unor instalații sanitare, vestiare, toalete bine ventilate, dotări pentru curățenie și dezinfecție pentru fiecare secție în parte;

amplasarea utiajelor și a echipamentelor în vederea evitării contaminării laptelui din punct de vedere microbiologic, chimic și fizic.

Controlul calității se face pe toată lungimea fluxului de la colectarea materiei prime până la livrarea produselor finite. Detalii privind punctele de control și planurile de control sunt prezentate în:

Colectarea materiei prime (3.3.c);

Procesul de recepție lapte –materie primă (3.3.e);

Fluxul tehnologic de prelucrare (3.4.1.)

3.6. Concluzii, puncte tari și puncte slabe

În concluzie, din analiza modului în care se realizează procesul de realizare a produsului, rezultă:

Puncte forte :

Procesele de care depinde calitatea sunt descrise prin proceduri;

Există specificații de produs pentru toate produsele din portofoliul întreprinderii;

Elaborarea contractelor cu clienții are la bază analiza atentă a cerințelor clientului;

Există instrumente de evaluare a satisfacției clienților (chestionar) utilizat de agenții de vânzare cu ocazia prezentării prouselor în hypermarketuri;

Clienții sunt mulțumiți de calitatea și prețul produselor;

Se respectă principiile HACCP de prevenire a riscurilor de contaminare pe toată lungimea fluxului – de la colectarea materiei prime până la livrarea produsului finit;

Se face evaluarea sistematică a furnizorilor, pe baza unei grile care include criterii referitoare la calitatea produselor, dar și alte aspecte;

Este organizat corespunzător controlul calității produselor pe tot fluxul de fabricație;

Există înegistrări cu privire la parametrii tehnologici și condițiile de transport și depozitate a produselor;

Se acordă o mare atenție documentelor referitoare la calitate ( proceduri, manualul calității, înregistrări de calitate); în cazul depistării unor neconformități tratarea acestora se face după reguli definite prin procedura „Controlul produsului neconform”.

Puncte slabe

Nu sunt definiți indicatorii și standarele de performanță pentru toate procesele ;

Sistemul de comunicare cu clienții este deficitar (nu se face comunicarea on-line);

Feedback-ul de la clienți nu se realizează în mod regulat, nu există rapoarte cu privire la reclamații și satisfacția clienților;

Procesul de promovare este deficitar;

Nu există date statistice privind clienții, evoluția vânzărilor, calitatea etc.

CAPITOLUL 4

PROPUNERI DE ÎMBUNĂTĂȚIRE

4.1. Măsuri de îmbunătățire a sistemului de management

Din analiza dezvoltată în capitolul 3, rezultă că organizația este orientată spre calitate și și-a implementat un sistem de management al calității conform cu ISO 9001, dar există o serie de aspecte negative care reflectă eficacitatea scăzută a sistemului. Aceste neajunsuri sunt sintetizate în Tabelul 4.1 care prezintă și soluții/ propuneri de îmbunătățire.

Tabelul 4.1. Puncte slabe – propuneri de îmbunătățire

În afara aspectelor referitoare la cerințele din standardul ISO 9001, se impune adoptarea unei strategii care să permită trecerea la niveluri noi de performanță, prin inovare. Axele strategice de acțiune sunt următoarele:

Produse: lansarea unor noi game de produse în funcție de cererea clienților;

Tehnologii:

– Înlocuirea echipamentelor vechi și uzate, cu unele noi; dotarea laboratoarelor și a secțiilor de producție la nivelul Uniunii Europene;

Achiziționarea acestor noi utilaje va duce la creșterea capacității de producție, îmbunătățirea calității produselor și capacitatea de a produce un numar mai ridicat de produse în același timp de lucru;

Resursele umane:

– Îmbunătățirea nivelului salarial al personalului;

– Instruirea angajaților, dezvoltarea competențelor acestora în domeniul lor de speciaitate, dar și în managementul calității și siguranței alimentelor;

– Stimularea participării la îmbunătățirea calității.

.

4.2. Implementarea unui sistem integrat de management al calității și siguranței alimentelor

4.2.1. Justificarea implementării

Certificarea SMC are rolul de a se asigura că organizația este capabilă să livreze /presteze produse/servicii pe baza unor standarde de calitate internaționale (ISO) si a altor documente normative. Certificarea sistemelor de management al calității se efectuează la nivel național sau internațional de către un organism de certificare recunoscut (acreditat), pe baza standardelor ISO 9000 și a unor standarde specifice domeniului.

Implementarea unui astfel de standard în cadrul S.C. VRANLACT S.A. are ca scop :

dorința angajaților VRANLACT de a aplica tehnicile managementului calității în vederea atingerii scopului propus de societate ;

satisfacția clienților ;

publicitate ;

aliniere la directive comunitare ;

realizarea obiectivelor calității ;

creșterea eficacității și eficienței sistemului de management al calității ;

atingerea unui nivel înalt de performanțe etc.

Metodologia certificării sistemelor de management al calității (auditul de certificare) implică următoarele etape principale:

pregătirea auditului de certificare;

examinarea documentelor SMC;

efectuarea auditului de certificare;

acordarea certificatului și supravegherea respectării condițiilor certificării (de exemplu, anual sau de două ori pe an).

4.2.2. Planificarea activităților sistemului de management al calității

Planificarea activităților sistemului de management al calității, în cadrul S.C. VRANLACT S.A. se efectuează la nivel strategic și operațional :

la nivel strategic se stabilesc obiectivele, orientările, procesele și resursele financiare, umane, materiale, necesare îndeplinirii obiectivelor stabilite .

la nivel operațional în cadrul fiecărui proces se stabilesc activitățile desfășurate, documentele care se întocmesc , înregistrările care se păstrează și responsabilitățile alocate în vederea îndeplinirii obiectivelor .

Planificarea are în vedere modul în care sunt îndeplinite politica referitoare la calitate, obiectivele calității, identificarea , definirea și realizarea proceselor și resursele necesare pentru realizarea obiectivelor.

În cadrul societății S.C. VRANLACT S.A. sunt elaborate și documente precum harta proceselor, fișa de proces și procedura scrisă.

Fișa de proces reglementează modul de aprovizionare a materiilor prime și a materialelor necesare procesului de lucru astfel încât să se asigure că produsele achiziționate sunt conforme cu cerințele specificate în comandă.

Aceasta cuprinde:

denumirea și codul;

responsabilul de proces;

limitele procesului;

elementele de intrare și furnizorii;

elementele de ieșire și clienții;

activitățile/ secvențele principale;

indicatorii de performanță.

Tabelul 4.2. Fișă de proces

Procedura scrisă constă în descrierea unui proces. Există un număr de proceduri cerute – una dintre cele mai întâlnite fiind procedura de sistem, care cuprinde :

Controlul documentelor ;

Controlul înregistrărilor (dovada că un proces s-a realizat – documente de însoțire a mărfii, fișă de magazie, factură);

Audituri interne;

Controlul produselor neconforme;

Acțiuni corective (AC);

Acțiuni preventive (AP).

4.2.3. Harta proceselor

Harta proceselor este o reprezentare grafică a proceselor identificate în organizație. În harta proceselor aferentă SC VRANLACT SA, sunt ilustrate fluxurile proceselor care influențează calitatea.

Aceasta oferă o viziune globală asupra proceselor sistemului de management al calității, considerate importante din organizație, din punct de vedere al aportului la realizarea calității.

Se poate observa din fig. 4.1 ( Harta proceselor SC VRANLACT SA), că aceasta constă în abordarea prin procese, acestea fiind sintetizate astfel:

Responsabilitatea managerului;

Managementul resurselor umane;

Procesul de bază;

Procesul de control.

Aceste procese enumerate mai sus, au rolul de a susține derularea sistemului de management al calității de la nivelul organizației și de a atinge obiectivele acesteia, în vederea obținerii de profit și a satisfacerii clienților.

Fig. 4.1. Harta proceselor

CAPITOLUL 5

CONCLUZII GENERALE. CONTRIBUȚII PERSONALE

Lucrarea cu titlul „DIAGNOSTICUL SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL CALITĂȚII ȘI SIGURANȚEI ALIMENTELOR” are ca obiectiv examinarea modului în care se realizează analiza diagnostic a sistemului de managementul calității și securității alimentelor la S.C. VRANLACT S.A. Lucrarea cuprinde considerații teoretice despre siguranța și calitatea alimentelor, standardul ISO 9001 și cerințe specifice privind securitatea alimentelor – modelul HACCP și un studiu de caz.

Studiul de caz a fost realizat la S.C. VRANLACT S.A. Obiectul de activitate al firmei este fabricarea produselor lactate și a brânzeturilor – COD CAEN 1051.

Din analiza dezvoltată în cadrul lucrării am putut concluziona că piața lactatelor din România este într-o continuă ascensiune. Promovarea unui management performant și creșterea calității produselor lactate va face să crească competitivitatea pe piața națională, astfel încât siguranța alimentelor va constitui o responsabilitate a tuturor celor implicați în domeniul alimentar, de la profesioniști până la consumatori.

S.C. VRANLACT S.A., la care s-a făcut studiul de caz, este o firmă cu o ofertă diversificată de produse lactate și brânzeturi, iar pe piața lactatelor din orașul Focșani are un renume, realizat de-a lungul existenței ei de 44 ani, cu multă muncă. Societatea este organizată din punct de vedere juridic în societate pe acțiuni. Din punct de vedere funcțional societatea este bine organizată, activitățile sunt structurate în funcție de natura activității desfășurate, în compartimente funcționale și de producție. Din punct de vedere economic, situația s-a înrăutățit în ultimii ani, după cum rezultă din dinamica cifrei de afaceri și a profitului. Declinul a fost cauzat în primul rând de criza economică, dar și de alți factori, precum creșterea concurenței.

Organizația S.C. VRANLACT S.A. a implementat un sistem de îmbunătățire continuă a calității, utilizând instrumentele de management cerute de standardul ISO 9001: politica referitoare la calitate, analizei datelor și a analize de mananegement și altele. De asemenea a implementat principiile HACCP, pentru siguranța alimentelor (evitarea contaminării fizice, chimice și biologice a produselor).

Analiza modului în care S.C. VRANLACT S.A. respectă cerințele din standardele de referință a evidențiat următoarele:

Planificarea produselor și proceselor

Firma dispune de o gamă largă de produse (cap. 2 – fig.2.1.). Procesele sunt împărțite pe 4 mari categorii – procesul de relații cu clienții, procesul de aprovizionare, procesul de fabricare a produselor și procesul de livrare. Analiza acestor procese are ca referințe cerințele din standardul ISO 9001, precum și principiile HACCP. Se acordă o mare atenție documentelor referitoare la calitate, iar în cazul depistării unor neconformități tratarea acestora se face după reguli definite prin procedura „Controlul produsului neconform”. Controlul acoperă întregul flux, începând cu colectarea laptelui, fabricație, transport și depozitarea produselor (puncte forte).

Punctele slabe ale acestor sisteme sunt localizate în principal în zona relații cu clienții – lipsa datelor statistice, promovare redusă, mai multe informații fiind prezentate mai jos, in descrierea pe scurt a fiecărui proces.

Procesul de relații cu clienții

Orientarea spre client este inclusă în orientarea spre piață, scopul principal al organizației fiind acela de a îndeplini nevoile acestora. S.C. VRANLACT S.A. activează pe o piață de desfacere internă (supermarketuri și hypermarketuri). Relațiile cu clienții, implicit feedback-ul acestora se axează pe chestionare ce tratează aspecte ca prețul, publicitatea, consumul de produse de lactate, cerințele acestora fiind indentificate din cererile de ofertă.

Ca puncte tari, am identificat faptul că există instrumente de evaluare a satisfacției clienților și proceduri referitoare la identificarea nevoilor clienților. Dar comunicarea cu clienții este deficitară, nu există baze de date – clienți, din acest punct de vedere firma încadrându-se în categoria punctelor slabe.

Procesul de aprovizionare

Aceasta cuprinde mai multe subprocese: selecția furnizorilor, planificarea aprovizionării, colectarea laptelui, transportul și recepția materiilor prime. Din punctul meu de vedere este un proces bine planificat, analizat riguros, ținându-se cont de validitatea proceselor tehnologice de prelucrare și de control, de verificarea igienizării echipamentelor de lucru, toate operațiile de realizare a produselor fiind sub observarea directă a lucrătorilor repartizați pe acest tip de sarcini.

Procesul de fabricare a produselor

Este un proces complex, în care materia primă – în cazul nostru laptele – trece printr-o serie de etape pentru obținerea produsului finit. Aceste etape constau în normalizare, omogenizare, pasteurizare, răcirea, ambalarea, pregătirea pentru livrare și depozitarea, toate acestea respectând cerințele din standardele ISO 9001, cerințele referitoare la securitatea alimentelor și principiile HACCP de prevenire a riscurilor de contaminare pe toată lungimea fluxului, fiind definite reguli clare de lucru și de control.

Procesul de livrare

Produsele sunt livrate în navete PVC1/20buc, acestea având inscripționate pe ambalaj date informative cu privire la denumirea produsului, a lotului de proveniență, data fabricației, data expirării, operatorul de ambalare, condiții de depozitare, cantitatea netă și lista de ingrediente. Din punctul meu de vedere respectă normele de igienă și prevederile legale, acordându-se o mare atenție modului în care acestea sunt transportate, pentru a nu avea neplăceri legate de deteriorarea produselor pe traseu.

Ca și propuneri de îmbunătațire doresc să evidențiez faptul că acestea vizează toate procesele prezentate mai sus, dar și propunerile de inovare.

Ținând cont de concluziile prezentate în capitolul 3 (3.6.) pot deduce următoarele propuneri:

– organizația trebuie să aibe în vedere prezentarea documentelor care descriu sistemul de management al calității (harta proceselor, manualul calității, proceduri etc.);

– trebuie reglementate problemele ce țin de comunicarea cu clienții, prin implementarea unei secțiuni pe site, în care aceștia să-și poată exprima opinia cu privire la satisfacerea nevoilor lor, dar și reclamații; aceasta trebuie să elaboreze o bază de date a clienților, în care să fie incluși atât clienții cu calificative pozitive, dar și cei ce au renume de clienți incerți sau rău-platnici.

– luarea unor decizii cu privire la neconformitățile din aprovizionare – ar trebui întocmite rapoarte privind performanțele din aprovizionare.

Din punctul meu de vedere, ar trebui remediate pe viitor concepte privind realizarea unor date statistice privind evoluția vânzărilor, implementarea unor noi funcții ce vizează ținerea gestiunii informatice (acest compartiment vizează întocmirea rapoartelor, controlul înregistrărilor performanțelor firmei, rezultatele studiilor de piață și a sondajelor). Pe lângă acestea, după părerea mea ar trebui să se acorde o sumă minimă pe an, cu ajutorul căreia să se realizeze instruirea și perfecționarea angajaților; asta ar duce la îmbunătățirea modului de lucru la nivelul întregului personal, nemai fiind diferențe între cei cu studiile complete și cei ce au doar diplome de calificare sau studii medii.

CONTRIBUȚII PERSONALE

Studiu teoretic privind abordarea organizațiilor care produc și comercializează produse alimentare;

Analiza generală a SC VRANLACT SA, finalizată prin analiza SWOT;

Analiza diagnostic a sistemului de management al calității și securității alimentelor, cu referire la procesele de relații cu clienții, procesul de aprovizionare, procesul de fabricație a produselor ce urmează a fi comercializate și procesul de control al calității, încheiată cu puncte tari și puncte slabe;

Propuneri de îmbunătățire

Prezentarea procesului de implementare a unui sistem integrat de management al calității și securității alimentelor; elaborarea documentelor: Harta proceselor, fișa de proces pentru S.C. VRANLACT S.A.

Toate acestea au fost realizate cu ajutorul datelor preluate de la S.C. VRANLACT S.A. și în colaborare cu îndrumătorul meu, Prof. univ. dr. Popescu Maria.

Bibliografie

Boboc D., Managementul calității produselor agroalimentare, http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=477&idb

Cara. D., Gheorghiță V., Siguranța alimentului, Scheme de certificare a sistemelor de management al siguranței alimentului, Revista Certind nr.1, 2014, p.8-18.

Chițu I., Tehnici comerciale, Curs ID, Universitatea Transilvania din Brașov

Constantin S., Analiza diagnostic și evaluarea întreprinderii, Curs ID, Reprografia Universității Transilvania Brașov, 2009

Foriș T., Managementul resurselor umane, Curs ID, Universitatea Transilvania din Brașov

Guga L., Management strategic, Curs ID, Universitatea Transilvania din Brașov

Nicu L., Petanec D., Calitatea și siguranța produselor alimentare în contextul reglementărilor impuse de Uniunea Europeană, Buletinul AGIR nr. 1-2/2008, ianuarie-iunie, pag.33-35

Pop. M., Merceologie alimentară, Suport de curs, Universitatea Petre Andrei din Iași

Popescu M., Managementul calității, Curs ID., Universitatea Transilvania din Brașov

Răbonțu C., Siguranța alimentară și rolul său în evoluția comerțului cu produse alimentare, Analele Universității “Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 2/2010, pag. 161-172.

Vaschi M., Particularitatile pietei locale a lactatelor, Revista bunurilor de larg consum, 29 aprilie 2014

*** ISO 9000:2000 – Sisteme de management al calității – Principii fundamentale și vocabular

*** ISO 9001:2008 – Sisteme de management al calității – Cerințe

*** ISO 22000 – Sisteme de Management pentru Siguranța Alimentelor

*** Acte normative – produse alimentare, ANPC

***http://chimie-biologie.ubm.ro/Cursuri%20on-line/GIURGIULESCU%20LIVIU/pol.pdf

***http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/ajutordestat/hg1164_2007.pdf

***http://www.mfinante.ro/scheme.html?pagina=domenii

***http://www.racis.ro/module/servicii/haccp.php

***http://www.realmilk.com/safety/those-pathogens-what-you-should-know/

***http://wwwnc.cdc.gov/eid/content/20/6/pdfs/v20-n6.pdf

***http://www.revista-piata.ro/Produse_lactate-ctg107.html

***www.vranlact.ro

*** Date contabile furnizate de S.C. VRANLACT S.A.

Anexa 1

Rentabilitate

Rentabilitatea economică

RE = x100, unde: Pn=Profit net ; At=Total active

Rentabilitatea financiară

RF = x100, unde: Pn=Profit net ; Cp=Capital propriu

Rentabilitatea veniturilor

RV = x100, unde: Pb=Profit brut ; Vt=Venituri totale

Solvabilitate

Solvabilitatea generală

Sg = , unde: At=Active totale; Dt=Datorii totale

Solvabilitatea patrimonială

Sp = x 100, unde: Cp=Capital propriu; At=Total active

Lichiditate

Lichiditatea generală

LG = x100, unde: Ac=Active circulante; Dc=Datorii curente

Lichiditatea redusă

LR = x100, unde: S=Stocuri

Anexa 2

CHESTIONAR PRIVIND FEEDBACK-UL CLIENȚILOR

În vederea îmbunătățirii relației cu clienții vă rugăm să completați acest chestionar, astfel încât S.C. VRANLACT S.A. să evalueze gradul Dvs. de satisfacție și să adapteze anumite elemente conform necesităților Dvs.

În ce grupa de vârstă vă încadrați?

a)18-25 b) 26-35 c) 36-50 d) peste 50

Sexul dvs:

a) Feminin b) Masculin

Consumați produse lactate?

a) Da b) Nu (se oprește interviul aici)

Ce părere aveți despre gama de produse VRANLACT?

a) Foarte bună b) Bună c) Așa și așa d) Proastă e) Foarte proastă

Ce părere aveți despre prețul practicat asupra produselor VRANLACT?

a) Foarte bună b) Bună c) Așa și așa d) Proastă e) Foarte proastă

În ce măsură considerați raportul calitate-preț ca fiind favorabil pentru produsele VRANLACT?

1 2 3 4 5

Foarte mică Foarte mare

Care este proveniența produselor lactate pe care le consumați?

a) supermarketuri b) hypermarketuri c)producție proprie(la țară) d)piață

Cât de mult vă influențează publicitatea/promovarea în alegerea produselor lactate?

a)Foarte mult b)Mult c)Așa și așa d)Puțin e)Foarte puțin

Ce părere aveți despre ambalajul produselor VRANLACT?

a) Atrăgător b)Neatrăgător

Acordați note angajaților noștri cu care intrați în contact, în funcție de calitățile de mai jos (note de la 1 la 5, 1 fiind cel mai mic punctaj):

a) Politețe b) Profesionalism

Vă mulțumim pentru atenția acordată!