Diagnosticul Rentabilitatii Si al Riscului Intreprinderii.studiu de Caz

=== 31bc30b22ba662b7641cb923df8174d42cf496a6_403259_1 ===

4.2. Analiza ratelor de rentabilitate

Analiza ratei rentabilității veniturilor totale

Ron

%

Se observă o scădere a ratei veniturilor totale în perioada analizată cu 4,14%. La această scădere au contribuit în sensuri și cu intensități diferite următorii factori de inflență primară:

Structura veniturilor determină o scădere a rentabilitații veniturilor cu 3,2% ceea ce înseamnă că structura acestora s-a modificat în sensul scăderii ponderii acelor venituri care se obțin cu o rentabilitate unitară mai mare decat media pe întrepindere. Modificarea structurii veniturilor se face datorită modificarii raportului cerere-ofertă pe piață sau deficiențelor de organizare internă.

Modificarea prețului determină, în schimb, o creștere a rentabilității veniturilor cu 10% acesta fiind un aspect favorabil, însă are o intensitate prea mică în raport cu aspectele nefavorabile intense determinate de celelalte două influențe calculate. La modificarea prețului au putut contribui factori precum: raportul cerere-ofertă de pe piață, evoluția inflației la nivelul economiei naționale, modificarea calității produselor. Între cei trei factori care pot duce la modificarea prețului singurul considerat cu efect favorabil de durată este cel legat de calitatea produselor, ceilalți sunt factori conjuncturali, prin urmare au influență pe perioadă de timp relativ scurtă.

Modificarea costului unitar are o inflența nefavorabilă economic cea mai intensă asupra ratei rentabilității veniturilor, determinând scăderea ratei rentabilității veniturilor cu 11%. Această inflentă nefavorabilă nu este normală din punct de vedere economic deoarce este superioară inflenței favorabile a prețului, fapt care demonstrează că fiecare leu cheltuit în întreprindere nu atrage venituri suplimentare.

În urma analizei comparate a celor trei factori putem spune că întrepinderea se confruntă cu o stare de ineficiența a activitații economice. Acest lucru se întamplă deoarece influența nefavorabilă a costului unitar este mult mai intensă decat influența favorabilă generata de modificarea prețurilor. Recomandăm managementului să acorde o atenție sporită politicii de conducere întrucăt s-a dovedit că cea utilizată în prezent nu are efecte favorabile asupra întrepinderii.

Analiza ratei rentabilității comerciale

Ron

(%)

Se constata scăderea rentabilitații comerciale cu 2.4% în perioada analizată, la această evoluție având influență următorii factori:

Modificarea structurii vânzărilor participă la diminuarea ratei rentabilității comerciale cu 3.2%, această contribuție fiind nefavorabilă economic, ceea ce înseamnă că structura cifrei de afaceri s-a modificat în sensul scăderii ponderii acelor venituri care se obțin cu un profit unitar mai mare decat media pe întreprindere.

Modificarea prețului mediu de vânzare are o contribuție favorabilă din punct de vedere economic asupra rentabilității comerciale în valoare de 7,7%, este singurul factor care are inflență pozitivă asupra rentabilității comerciale, putem vorbi astfel de un indice al prețului superior indicelui costului.

Modificarea costului unitar are o inflență nefavorabilă economic, determinând scăderea rentabilității comerciale cu 6,9%, însă aceasta este considerata a fi normală deoarce nu este superioară din punct de vedere al intensității față de evoluția favorabilă a prețului, ceea ce arată dupa cum am specificat și anterior în această lucrare, că fiecare leu cheltuit atrage venituri suplimentare.

Recomandăm managementului crearea unui plan de măsuri care să corespundă cu evoluția cererii pe piață, cu modificarile potențiale specifice firmei, respectiv cu modificările corelațiilor de echilibru financiar pe parcursul derulării activității întreprinderii.

Analiza ratei rentabilității resurselor consumate aferente cifrei de afaceri

Ron

%

Se constata o scădere a ratei rentabilității consumurilor în anul 2015 fața de anul 2014 cu 2.7%. Factorii care au contribuit la acest fenomen au avut următoarea influență:

Structura veniturilor a determinat o scădere a rentabilității consumurilor cu 3,6% ceea ce înseamnă că structura acestora s-a modificat în sensul scăderii ponderii acelor venituri care se obțin cu o rentabilitate unitară mai mare decât media pe întrepindere. Se observă că intensitatea cea mai nefavorabilă este cea determinata de modificarea structurii.

Modificarea costului unitar are o influență nefavorabilă economic, ceea ce duce la diminuarea ratei rentabilitătii consumurilor cu 1,4%.

Modificarea prețului mediu de vânzare determină o creștere a ratei rentabilității resurselor consumate cu 2.3% acesta fiind un aspect favorabil, însă are o intensitate prea mică în raport cu aspectele nefavorabile intense determinate de celelalte două influențe calculate.

Recomandăm managementului să acorde o atenție sporită politicii de conducere deoarece s-a dovedit că cea utilizată în prezent nu are efecte favorabile asupra întrepinderii, rata rentabilității consumurilor fiind în declin în perioada analizată, una din cauze fiind creșterea prețurilor de vânzare nu tot atât de repede precum costurile; astfel managemntul trebuie să realizeze ajustări de ambele parți.

3.2.4. Analiza ratei rentabilității economice

Ron

%

Se observa o scădere a rentabilitații economice în perioada analizată cu 3.31%. Aceasta scădere s-a realizat pe seama influenței tuturor factorilor care au participat la aceste fenomen, calculați mai sus.

Modificarea numărului de rotații ale activelor circulante în sensul scăderii de la 1.27 la 1.21, determină modificarea rentabilității economice diminuand-o cu 0.35%. Astfel, putem spune că volumul vânzărilor nu reușește să acopere într-o proporție suficientă volumul activelor investite. Activele nu se recuperează prin vânzări nici măcar odată pe parcursul exercițiului financiar. În aceste condiții managementul trebuie să procedeze la restructurarea respectiv la inventarierea activelor și cesiunea activelor care nu iși mai găsesc utilitate în gestiunea firmei.

Modificarea rentabilității comerciale are un puternic impact nefavorabil asupra rentabilității economice în valoare de 2.9%. Inflența modificării rentabilității comerciale este urmărită prin cei trei factori: variația structurii vanzarilor, variația prețului mediu unitar și variația costului unitar. Între acestia acțiunea cea mai nefavorabilă economic este dată de variația costului unitar care duce la scăderea rentabilității economice cu 8.34%, însă dupa cum am precizat și anterior este o evolutie normală din punct de vedere economic deoarce se analizează în corelație cu evoluția pozitiva intensă a prețului care este superioară ca și intensitate.

3.2.5. Analiza ratei rentabilității financiare

Ron

%

În urma realizării modelului pentru determinarea ratei financiare a întreprinderii, am constatat că aceasta se diminuează în anul 2015 fată de anul 2014 cu 16.9%. Deși întreprinderea înregistreaza profit din activitatea de bază datorită faptului că volumul profitului este în scădere, rata rentabilității economice înregistrează evoluția mentionată. Rentabilitatea financiară se modifică însă și pe seama următorilor factori de inflență:

Modificarea numarului de rotații a activelor totale determină creșterea ratei rentabilității financiare cu 0.459%, ceea ce înseamnă că numărul de rotații al activului total a crescut în intervalul analizat, situația se datorează scăderii activului total într-un ritm mai mare decât scad veniturile întreprinderii.

În ceea ce priveste factorul de multiplicare al capitalului propriu, am constat că modificarea acestuia a condus la creșterea ratei financiare cu 0.095%, practic are loc o creștere a valorii activului total la 1 leu capital propriu, ceea ce însemnă că averea acționariatului înregistrează o dinamică mai mare decât a activului firmei, prin urmare în structura surselor de finanțare scade ponderea datoriilor.

Modificarea profitului net la 1 leu venituri determină o influență nefavorabilă economic asupra ratei rentabilității financiare de 16.54%, ceea ce înseamnă că rentabilitatea veniturilor scade în dinamică, iar elementele care au dus la scăderea acesteia au fost stabilite anterior în analiza ratei rentabilității veniturilor.

Recomandăm managementului relizarea unui plan de măsuri care să sporească eficiența în ceea ce priveste rata rentabilității financiare deoarce putem observa că cel folosit în prezent nu aduce beneficii activității.

4.3. Analiza rentabilității pe baza pragului de rentabilitate

Ron

Constatăm o creștere a pragului de rentabilitate în anul 2015 fața de anul precedent ceea ce determină ca atingerea acestui prag să se realizeze cu aproximativ o lună mai tarziu. Aceasta situație arată o creștere a riscului din exploatare în anul curent, practic firma funcționează în siguranță doar 15.7% din durata exercițiului financiar comparativ cu 23.8% în 2014. Putem constata că în anul precedent valorile intervalului de siguranță sunt foarte aproape de limita inferioară a intervalului minim acceptabil care ia valori între 20-25%, urmând ca în anul curent să scadă chiar sub această limită. Analizând coeficientul de elasticitate, constatăm că în anul 2014, poziția întreprinderii este confortabilă, cu un risc economic scăzut deoarce acesta ia o valoare <6. În anul 2015 însă valoarea coeficientului de elasticitate crește până la 6.37 ceea ce înseamnă că poziția întreprinderii este relativ stabilă, cu un risc de exploatare în creștere, de la un nivel scăzut spre un nivel mediu, fapt confirmat și de valoarea intervalului de siguranță.

Concluzii și opinii personale

În urma analizei efectuate la Societatea Oltchim S.A. în perioada 2014-2015 am

constatat că evoluția acesteia este una nefavorabilă economic. Astfel, în ciuda faptului că întreprinderea realizează profit în anul 2015 (profit: 24,800,824 ron), se observă că valoarea acestuia a scăzut considerabil față de anul precedent(profit:83,631,140 ron), cu aproximativ 58,830,316 ron. Studiind evoluția rentabilității societății Oltchim S.A. putem spune că aceasta se diminuează în perioada 2006-2007, scădere confirmată atât de evoluția în mărimi absolute cât și de cea în mărimi relative.

Sectorul în care functionează S.C. Oltchim S.A. este un sector în plină ascensiune, care permite creșterea continuă a cifrei de afaceri, aceasta fiind și justificarea investitiilor masive realizate în perioada analizată. Barierele de intrare/ieșire în și din sector sunt ridicate datorită investițiilor mari pe care le presupune cat și datorită gradului ridicat de specializare a activelor. Piața de desfacere a societății este formată atât din clienți interni cât și din clienți externi. Astfel, pe piața internă valoarea vânzărilor a scăzut comparativ cu anul 2014 cu 18%(de la 420.154 mii lei în 2014 la 345.568 în 2015) iar valoarea producției exportate a crescut cu 21% (de la 291.595 mii USD în 2006 la 352.821 mii USD în 2015).

Am observat că produsele comercializate au costuri ridicate, în unele cazuri societatea colaborând cu furnizor unic( furnizor de etilenă, clorura de vinil, bioxid de carbon). Ritmul de creștere al sectorului presupune investiții ridicate, nevoile de finanțare ale întreprinderii fiind ridicate. Dată fiind existența cererii pe piață pentru produsele comercializate de S.C. Oltchim S.A., depășirea acestei situații presupune creșterea cifrei de afaceri, reducerea costurilor și rentabilizarea activității în contextul investițiilor continue.

Dupa cum am vazut în studiul de caz realizat, S.C. Oltchim S.A., din punct de vedere economico-financiar, în anul 2015 poate fi caracterizată astfel:

Desfășurarea unei activitați rentabile, dar în conditii în care rata rentabilității comerciale cât și rata rentabilității resurselor consumate înregistrează valori scăzute;

Rata rentabilității financiare este caracterizată prin valori foarte mici;

Eficientizarea activitătii desfășurate s-a axat în principal pe creșterea prețului, și într-o măsura mai mica pe modificarea structurii vânzărilor;

Acitivitatea desfășurată de întreprindere presupune utilizarea a 68.94% din capacitatea de producție;

Grad relativ ridicat de specializare, 65.54% din activele totale fiind active imobilizate;

Durata de rotație a activelor circulante dar și a activelor totale crește în perioada supusă analizei de la 81.96 zile în 2014 la 102.01 zile în 2015, această situație afectând mărimea profitului;

Lichiditatea globală a înregistrat o evoluție ascendentă(66%) comparativ cu perioada precedentă când activele circulante acopereau datoriile pe termen scurt în proporție de 65%;

Durata medie de recuperare a creanțelor a crescut față de realizarile anului precedent, de la 48 zile în anul 2014 la 52.48 de zile în anul 2015;

în perioada iunie- august 2015, S.C. Oltchim S.A. a avut programată revizia

generală la toate instalațiile și echipamentele tehnologice importante. În anul 2014 nu s-a efectuat o revizie generală deoarece nu a fost necesară având în vedere că etapa de modernizare și retehnologizare a fost finalizată în anul 2013. Oprirea instalațiilor și cheltuielile efectuate cu revizia generală au afectat de asemenea profitul societății.

Pentru maximizarea profitului se impune creșterea cotei de piată absolute. Menținerea și extinderea pieței de desfacere atât pe plan intern cât și pe plan extern sunt considerate necesare în activitatea viitoare a întreprinderii. Creșterea cifrei de afaceri este posibil de realizat atât prin volumul vânzărilor dar și prin prețurile de vânzare.

În strategia adoptată de întreprindere, alături de maximizarea profitului trebuie să se urmarească și cresterea rentabilității relative, respectiv a ratelor de rentabilitate. O dinamică superioară a ratei rentabilității comerciale, respectiv a ratei rentabilității resurselor cosumate presupune devansarea indicelui cheltuielilor de către indicele veniturilor. Iar creșterea ratei rentabilității comerciale, împreună cu creșterea duratei de rotație a activelor totale, constituie premisele creșterii ratei rentabilității economice a întreprinderii.

Bibliografie

David, Iulia; Mărgulescu,Dumitru – “Rentabilitatea în sistemul de performanțe economico-financiare ale întreprinderii”, ASE București 2003;

Șerban, Elena, Claudia – “Analiză economico-financiarăII”, InfoMega 2007;

Șerban, Elena, Claudia – Note de curs și seminarii, ASE 2007;

Robu, Vasile;Georgescu, Nicolae – “Analiza economico-financiară”, ASE București 2001;

Tiplie, Gabriela – “Analiza rentabilitatii economice in dezvoltarea firmei”, Tribuna Economică 2006;

Mitu, Ioana, Ecaterina; Mitu, Narcis, Eduard – “Rentabilitatea-instrument al diagnosticului financiar”, Tribuna Economică 2007;

Ișfănescu,Aurel; Vasile, Robu; Anca, Maria Hristea – “Analiza economico-financiară” ASE București 2002;

Rus,Ioan – “Pragul de rentabilitate și indicatori derivati”, Tribuna Economică 2007;

Elie, Cohen – “Analyse financiere 2-em edition, Les Edition d’Organisation, Paris 1995 ;

Pagini de internet 

http://www.oltchim.ro/index.php?name=actionariat/structura-actionariatului http://www.oltchim.ro/index.php?name=despre-noi http://www.oltchim.ro/index.php?name=despre-noi/oltchim-in-cifre

http://www.oltchim.ro/index.php?name=despre-noi/istoric

ANEXE

Grafic, evoluția indicatorilor de rentabilitate absolută calculați la societatea S.C. Oltchim S.A. în perioada 2014 – 2015, poate fi reprezentată astfel :

În ceea ce privește evoluția indicatorilor de rentabilitate relativă aceasta are următorul trend:

Evoluția cifrei de afaceri și a pragului de rentabilitate în perioada supusă analizei se prezintă astfel:

În ceea ce privește evoluția ratei rentabilității economice în comparație cu rata inflației în cei doi ani supuși analizei, apreciem ca în anul 2014 situația este favorabilă întreprinderii deoarece rata rentabilității economice este de 7.43% iar rata inflației este de 6.57%. Această rata a rentabilității economice superioară ratei inflației va putea asigura conservarea “substanței economice” a întreprinderii și chiar reînoirea și creșterea activelor sale economice, într-o perioada cât mai scurtă. Această situație nu este valabilă însa și pentru anul 2015 când rata rentabilității economice este inferioară ratei inflației cu 2.45%, aspect nefavorabil pentru întreprindere.

Garfic, evoluția ratei rentabilității economice în comparație cu rata inflației în anii 2014-2015 arată astfel: