Diagnosticul Financiar pe Baza Indicatorilor de Structura, Lichiditate Si Solvabilitate la S.c. Dacia Service Deva S.a

CAPITOLUL 2

DIAGNOSTICUL FINANCIAR PE BAZA INDICATORILOR DE

STRUCTURA, LICHIDITATE SI SOLVABILITATE

LA S.C. DACIA SERVICE DEVA S.A.

Dupa cum am specificat in primul capitol privind aspectele teoretice ale realizarii unui diagnostic financiar, acesta se face prin sistemul ratelor, cu ajutorul carora se pot depista eventualele nereguli sau cauzele care le genereaza intr-o companie. De asemenea, trebuie sa cuprinda un raport detaliat privind neregulile constate sau previzionate sis a ofere anumite solutii situatiei in cauza.

2.1. DATE DE IDENTIFICARE SI

DOMENIUL DE ACTIVITATE AL FIRMEI

Firma S.C. DACIA SERVICE DEVA S.A. a luat fiinta in anul 1994 ca o afacere 100% romaneasca. Obiectul de activitate al societății îl constituie atat partea de reparatii automobile cat si comercializarea de automobile, piese auto, mașini unelte și instalații pentru industria de automobile.

S.C. DACIA SERVICE DEVA S.A. este o societate cu capital integral privat, cu experienta in domeniul intretinerii si reparatiilor autovehiculelor si este dotata cu personal specializat si echipamente specifice procesului tehnologic.

Societatea este autorizata de Ministerul Lucrarilor Publice, Amenajarii Teritoriului si Transporturilor – Registrul Auto Roman R.A. sa execute lucrari de intretinere si reparatii la autovehicule. De asemenea este autorizata de Registrul Auto Roman R.A. sa execute inspectii tehnice periodice la toate tipurile de autovehicule conform autorizatiei nr.186/2001.
Societatea are în proprietate un teren în suprafata totala de 10.114 mp, din care suprafata construita este de 2.799 mp.

Activitatea de intretinere si reparatii auto se desfasoara intr-o hala cu suprafata de 1.073 mp dotata cu:

Canale de vizitare;

7 elevatoare cu 7 coloane de minim 2,5 t;

Masina echilibrat roti SAICE AUTOMOTIN ECHIPAMENT S 625;

Camera tinichigerie

Camera speciala de vopsitorie/uscatorie

Instalatie computerizata pentru reglaj directie BEIBARTH MICROLIAN 2000;

Aparat reglaj faruri;

Compresor aer;

Stand verificare eficacitate frane;

Analizor gaze si opacimetru pentru emisii poluante;

Truse scule, dispozitive, aparate specifice activitatii (manometru presiune pneuri, pistol, stroboscop,   densimetru, etc.);

Doua standuri de verificat si reglat pompe de injectie;

Testere motor tip SUN PDL 1000 si tip TEXA Navigator;

Aparat de sudura prin puncte CAR DIGIT 6500;

De asemenea societatea comercializeaza si executa montari de instalatii de alimentare cu G.P.L. pentru motoare pe benzina cu carburatie sau injectie monopunct sau multipunct, productie Italia – Stargas si B.R.C. 

2.2. DIAGNOSTICUL FINANCIAR PE BAZA ANALIZEI STRUCTURII

FINANCIAR-PATRIMONIALE A INTREPRINDERII

Analiza structurii financiar patrimoniale se realizeaza cu ajutorul ratelor de structura ale pasivului, respective ale activului. Ratele de structura se calculeza ca raport intre un post (sau grupa de posture) din active sau pasiv si totalul bilantier, precum si ca raport intre elementele de activ sau pasiv si nivelul total al grupelor din care acestea fac parte.

Analiza structurii patrimoniale isi propune cercetarea modului de construire a patrimoniului concret – real, identificarea destinatiei economice a capitalurilor si evaluarea capacitatii intreprinderii de a-si modifica structura patrimoniala ca urmare a schimbarilor din mediu in vederea imbunatatirii parametrilor de eficienta economica. Un prim indiciu privind eficienta dinamicii elementelor componente ale activului poate fi pusa in evidenta prin prisma compararii cu dinamica cifrei de afaceri. Existenta acestei corelatii evidentiaza si accelerarea vitezei de rotatie a elementului din active, care presupune obtinerea aceluiasi nivel al rezultatelor de natura cifrei de afaceri pe baza unui consum mai mic de resurse, evidentiat de elementul de activ (imobilizari corporale – resurse tehnicer; stocuri – resurse materiale etc.) sau cresterea nivelului cifrei de afaceri pe baza aceluiasi consum de resurse.

In aceste conditii, pentru a putea determina cauzele fluctuatiilor ratei de structura patrimoniala, se pune problema evidentierii factorilor care au generat decalajele dintre indicele elementelor de activ si indicele activului total. La modul general, se poate indica un set de factori care influenteaza structura patrimoniala a intreprinderii:

Domeniul de activitate si sectorul in care activeaza intreprinderea;

CAPITOLUL 3

EVALUAREA SI GESTIONAREA RISCULUI DE FALIMENT

SC DACIA SERVICE DEVA SA

Riscul poate fi definit ca o anumita actiune sau activitate de o anumita natura sa duca la o pierdere sau la un rezultata nedorit. Notiunea de risc presupune faptul ca uneori exista posibilitatea unei alegeri care sa aiba influenta asupra rezultatului. Eventualele pierderi pot fi considerate ca fiind niste “riscuri”. Orice efort uman presupune anumite riscuri, diferenta consta in faptul ca unele sunt mult mai riscante si pot aduce pierderi mult mai importante decat altele.

Intr-o alta acceptiune, riscule este un element viitor si probabil a carui producere ar putea provoca anumite pierderi. El poate fi previzibil, atunci cand factorii care ar aduce pierderi pot fi prevazuti cu anticipatie, si neprevizibili, deteminati de situatii fortuite. Chiar si in cazul riscurilor prevazute, marimea pagubei nu poate fi stabilita anticipat, cu precizie. In economie sunt unele activitati care, prin specificul lor, comporta riscuri mai mari. De regula, acestea sunt activitati asupra carora factorii incerti au o influenta mai mare, iar elementele de probabilitate au o pondere mai ridicata.

Riscul si incertitudinea se invart una in jurul alteia, se intalnesc combinate in diferite proportii, dar incertitudinea nu poate fi eliminata definitiv, oricat de completa ar fi gestionarea riscului. Situatii si interdependente pot sa apara oricand, situatii care nu au fost luate initial in considerare. Astfel de evenimente imprevizibile pot schimba fundamental configuratia datelor. Incertitudinea devine o potentiala sursa de risc, atunci cand decurge dintr-o informare incompleta sau din apelarea la surse adesea incompatibile cu situatia reala din intreprindere sau de pe piata concurentiala.

Desi sunt in aceasta stransa legatura, cei doi termeni au multe particularitati diferite, particularitati evidentiate in Tabelul 3.1. Incertitudine si Risc.

Abordarea duala a incertitudinii si a riscului se realizeaza fie cand sunt asemanatoare prin existanta sau nu, a probabilitatii diferitelor evenimente, fie cand sunt diferentiate pe doua planuri diferite, cand incertitudinea este caracterizata prin necunoasterea viitorului, in timp ce reiscul este legat de consecintele sectiunilor decidentilor.

Putem identifica riscul ca fiind, de exemplu, un tren indepartat care vine sper noi sau la un caine care latra la noi in apropiere. Desigur, trenul isi poate schimba cursul inainte de an ne ajunge, poate incetini sau se poate opri cu totul. Cainele, la randul lui, poate sa latre fara a face nimic in afara de asta. Riscul, la urma urmei, nu este trenul care ne-a ucis sau cainele care ne-a atacat. Nu constituie un risc. Mai exact, pericolul perceput se profileaza la orizont – fie aproape sau de departe – si reprezinta riscul. Pericolul constientizat, ca sa spunem abia, uneori nu mai este un risc.

Incertitudinea, pe de alta parte, are prea multe variabile nerecunoscute. Reflectata in exemplul de mai sus, incertitudinea ar insemna sa nu se stie daca trenul a parasit deja postul, si daca da, daca opreste in statia noastra. Incertitudinea ar fi ideea ca stim de existenta unui caine undeva in apropiere, fara a avea vre-un habar daca se indreapta spre noi. Acesta ar putea sa nu latre la noi, deloc.

Ca o concluzie , interpretarea notiunii de risc, cat si a celei de incertitudine, tine si de modalitatea de percepere a lucrurilor a persoanei in cauza.

3.1. DEFINIREA SI CLASIFICAREA RISCURILOR

“Dictionarul de Ergonomie” prezinta riscul ca fiind o “masura a unei enetuale neconcordante intre rezultatele posibile care pot fi favorabile sau nefavorabile si cele preconizate intr-o actiune viitoare supusa influentei unor factori intamplatori”.

Cand riscul este abordat dintr-o perspectiva a castigului sau a pierderii, cel mai probabil provine dintr-un preoces managerial si se intalneste foarte des in anumite carti sub numele de risc managerial sau risc speculativ.

Riscurile pure sunt consecinte ale unor evenimente accidentale care prin actiunea unor forte exterioare necontrolate, produc evenimente de forta majora (uragane, surpari de teren, inundatii, grindina etc.) sau ca suport comportamentul psihologic al omului in sistemul economic si social existent ( razboi, atentate etc.). Fiind evenimente intamplatoare, chiar daca au o anumita probabilitate de aparitie, dificultatea consta in stabilirea timpului de aparitie, a intensitatii fenomenelor, respectiv in gasirea mijloacelor de protectie si aplicarea acestora.

Riscurile speculative sunt dependente de aparitia sau existenta unor factori ca: fiscalitate, drepturile si obligatiile intreprinderilor ( decizia puterii publice), tehnicile de productie (brevete, informatii), factorul uman (varsta, sex, nivel de pregatire), factorii organizatorici si de structura (reorganizare, fuziuni, absortii). Acesti factori sunt controlabili, iar riscurile pot fi diminuate sau limitate prin plicarea unor tehnici specifice de gestiune si marketing.

Clasificarea riscurilor:

Riscul obiectiv este inerent oricarei actiuni caracteristice prin variatia rezultatelor preobabile si reprezinta o variabila independent de indivit.

Riscul subiectiv constituie o estimare a riscului obiectiv si depinde de individ, de informarea sa, de temperamentul sau.

Riscul la nivel microeconomic se clasifica in :

Risc pur, accidental, neintentionat, asigurabil, impotriva acestui risc agentii economici se pot asigura, el fiind susceptibil de a aduce profit;

Risc speculativ – agentii econimici au atat posibilitatea de a pierde, cat si pe cea de a castiga, acest risc asigurandu-se cu mari dificultati;

Risc de nepleata, de insolvabilitate a unei firme aflate pe punctul de a da faliment, profitul scontat in acest caz trebuie sa fie suficient de mare pentru a acoperi riscul de faliment

Risc de inovatie, care conduce la asa numitul profit innovational, care rasplateste reusita inovationala;

BIBLIOGRAFIE

Bailesteanu G., Diagnosticul si evaluarea firmei, Editura Mirton, Timisoara, 1997

Buglea A., Diagnosticul si evaluarea intreprinderii, Editura Mirton, Timisoara, 2010, ISBN 978-973-52-0826-4

Buglea A., Analiza financiara- Concepte si studii de caz, Editura Mirton, Timisoara, 2005, ISBN 973-661-701-7

Duran V., Finantele firmei, strategii, politici si practica financiara, Editura Mirton, Timisoara, 2000, ISBN 973-585-217-9

Duran V., Gestiunea financiara a firmei, Editura Eurostampa, Timisoara, 2005, ISBN 973-8027-93-4

Duran C.D., Aspecte privind evaluarea riscului ca sursa a deciziei la nivelul firmei, Editura Politehnica, Timisoara, 2007, ISBN 978-973-625-554-0

Dobrota, Nita, Economie Politica – o tratare unitara a problemelor vitale ale oamenilor, Editura Economica, Bucuresti, 1997

Herbei M., Mazuru L., Gestiunea finainciara a intreprinderilor, Editura Mirton, Timisoara, 2000, ISBN 973-585-124-5

Isfanescu A., Robu V., Anghel I., Evaluarea intreprinderii, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2001, ISBN 973-9348-98-X

Jianu I., Evaluarea, prezentarea si analiza performantei intreprinderii, Editura Ceccar, Bucuresti, 2007, ISBN 978-973-8414-33-4

Lala-Popa I., Miculeac M., Analiza economico-financiara, Editura Mirton, Timisoara, 2009, ISBN 978-871-52-0677-2

Mihai I., Buglea A., Tefea I., Analiza financiara a intreprinderii – intrumator metodologic, Editura Marineasa, Timisoara, 1999

Morley M.F., Ratio Analysis, Editura Gee&Co, Wokingham, Berkshire, 1984

Szathmary-Miclea C., Evaluarea si gestionarea riscului in intreprinderile mici si mijlocii, Editura Universitatii de Vest, Timisoara, 2003, ISBN 973-8433-23-1