DIAGNOSTICUL FINANCIAR -CONTABIL LA SC. ZENTIVA S A 2009 -2011 2 CUPRINS I. Prezentar ea generală a companiei SC Zentiva S.A…. [617491]

STUDIU DE CAZ

DIAGNOSTICUL FINANCIAR -CONTABIL
LA SC. ZENTIVA S A
2009 -2011

2

CUPRINS

I. Prezentar ea generală a companiei SC Zentiva S.A. ………………………….. ……. 3
I.1 Scurt istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. 3
I.2 Obiectul de activitate – principale produse și activități ………………………… 3
I.3 Structura ac ționariatului la 31.12.2011 ………………………….. …………………. 4
I.4 Pia ța si competiția ………………………….. ………………………….. …………………. 4
II. Metodologia cercetării ………………………….. ………………………….. …………….. 4
III. Diagnosticul lichidită ții și solvabilității ………………………….. ………………….. 8
IV. Diagnosticul gradului de dependen ță financiară ………………………….. …..16
V. Diagnosticul gestiunii resurselor controlate de entitate ……………………….. 22
IV. Diagnosticul stării de profitabilitate ………………………….. …………………… 36
V. Diagnosticul stării de rentabilitate ………………………….. ……………………….. 49
VI. Diagnosticul performan țelor bursiere ………………………….. ………………… 56
VII. Diagnosticul fluxurilor de numerar ………………………….. …………………….. 65
VIII. Diagnosticul riscurilor ………………………….. ………………………….. …………. 68
IX. Sinteza diagnosticului financiar . Concluzii si propuneri ……………………… 71
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 74
Situa țiile financiare ale companiei SC Zentiva SA: 2009 -2011 ………………….. 74

3

I. Prezentare a generală a companiei SC Zentiva S.A.
I.1 Scurt istoric

Zentiva este o societate farmaceutică internațională care se orientează pe dezvoltarea,
producerea și comercializarea de produse farmaceutice generice moderne de marcă. Este
liderul de pia ă în Cehia, Turcia, România i Slovacia. Gama actuală de produse a Zentiva
este alcătuită din circa 270 de produse i se adresează unui câmp larg de arii ter apeutice.

Istoria societății își are rădăcinile în anul 1962 , când a fost înființată la București
întreprinderea pentru fabricarea medicamentelor. Ulterior, denumirea societății s -a schimbat
în Întreprinderea de Medicamente București , iar în anul 1990 a p rimit denumirea Sicomed .
Opt ani mai târziu, în anul 1998, compania este listată la Bursa de Valori București, acțiunile
ei devenind printre cele mai tranzacționate titluri. Procesul de privatizare prin care a trecut
compania se finalizează cu succes în an ul 1999. Noii acționari majoritari ai companiei
demarează modernizarea sa complexă și creșterea eficienței proceselor. Sicomed începe astfel
o perioadă de dezvoltare susținută, care sub aspectul volumului de medicamente vândute îi va
consolida poziția de c el mai mare producător farmaceutic de pe piață autohtonă.

În anul 2005, Sicomed devine prima companie farmaceutică din România care a obținut de la
Lloyd´s Register certificatul cu standardul de calitate ISO 9001:2000 care garantează
funcționalitatea sis temului intern de management al calității. La sfârșitul anului 2005, grupul
farmaceutic Zentiva achiziționează compania Sicomed. Astfel Zentiva devine liderul pieței de
medicamente generice din România.

Reprezentan a Zentiva din România s -a înfiin at în a nul 2000, realizând o cifră de afaceri
de 1,8 milioane USD, cu o cre tere de 10%, ajungând în anul 2003 la o cifră de afaceri
estimată de 2 milioane de USD. Importul i distribuia produselor se face prin 10
distribuitori la nivel na ional i regional.

Aciunile Zentiva SA sunt tranzacionate la Categoria a II -a a Bursei de Valori Bucure ti
începând cu anul 1998. Capitalul social al societă ii este împărit în 416.961.150 de
aciuni, fiecare dând dreptul la un vot. Aciunile Zentiva SA sunt emise in forma
dematerializata si sunt liber transferabile.

I.2 Obiectul de activitate – principale produse și activită i

Zentiva este lider în dezvoltarea, producția și distribuția de medicamente generice de înaltă
calitate modernă și la prețuri accesibile.
Cu mai mult de 500 de produse in 800 de forme de medicamente, Zentiva oferă una dintre
cele mai largi portofolii de produse generice pentru piețele internaționale.

4
Zentiva este o companie farmaceutică modernă din Europa Centrală i de Est i este liderul
de pia ă în Cehia, Turcia, România i Slovacia. Compania este specializată în dezvoltarea,
produc ia i marketingul brandurilor echivalente. Gama actuală de produse a Zentiva se
dresează unui câmp larg de arii terapeutice.
Portofoliul său cuprinde produse pentru toate ariile terapeutice majore, cu produse -cheie axate
pe:
– cardiovascular
– sănătate feminină
– căii respiratorii
– anti-infecțioase și fungi
– urologie
– Sistemul nervos central
– gastrointestinal

I.3 Structura ac ionariatulu i la 31.12.2011

I.4 Piaa si competiia

S.C. Zentiva S.A. este unul din cei mai mare producători de medicamente din România,
iar pentru a -și menține acest statut trebuie să țină cont de concurența existentă pe pia ă, să
fie mereu informată i pregătită pentru a -i depăii concurenii, principalii fiind : Biofarm
i Antibiotice. Cu scopul de a -i devansa concurenii, compania încearcă să se adapteze în
permanen ă la nevoile pieei pe care îi desfăoară activitatea.
II. Metodologia cercetării

Acest capitol prezintă metodologia anal izei, structurat ă pe capitole, i sinteza principalelor
categorii pe care a fost împăr ită analiza companie i, principalele criterii luate în calcul i
indicatorii calcula i i interpreta i pentru fiecare nivel de analiză.

5
Capitolul 3 cuprinde diagnosticul lichidit ăii i solvabilităii companiei, a cărui analiză s -a
realizat pe baza următorilor indicatori:
Indicatori de lichiditate
 rata lichidită ii curente (RLC);
 rata lichidită ii imediate (RLI);
 rata lichidită ii efective (RLE);
 capitalul de lucru (CL);
 rata de acoperire a capitalului de lucru (RCL).

Indicatori de solvabilitate:
 rata solvabilită ii generale (R SG);
 rata solvabilită ii generale pe termen lung (R SGL);
 capacitatea de rambursare a datoriilor (Crd);
 gradul de acoperire al serviciului datoriei (G asd);
 rata de acoperire a dobânzilor din rezultat (TIE);
 rata de acoperire a dobânzilor din cash (CCR).

Analiza realizată în cadrul capitolului 4 eviden iază gradul de dependenă financiară a
companiei, prin intermediul calculării i interpretării următoarelor rate:
I. Rate generale de structură ale datoriilor i capitalurilor proprii
 1.Rata autonomiei financiare totale (R AF)
 2.Rata de îndatorare globală (R DT)

II. Rate combinate de structură ale datoriilor i capitalurilor proprii
 1.Rata stabilită ii financiare (R SF)
 2.Rata autonomiei financiare la termen (R AFL)
 3.Rata îndatorării financiar bancare (R DFB)
 4.Rata îndatorării financiar bancare la termen (R DFBL)
 5.Rata pârghiei financiare – capitaluri proprii(Debt to equity ratio)(RPF CPR)

Lucrarea se continuă cu o analiză detaliată a resurselor companiei , în cadrul capitolului 5 ,
după diverse criterii de apreciere, în func ie de tipul de resurse.
a) Criteriile de apreciere pentru domeniul resurse umane
 Asigurarea cu pe rsonal (ca număr/str uctură/calificare)
 Productivitatea muncii

b) Criteriile de apreciere pentru domeniul resurse tehnice
 Asigurarea cu resurse tehnice (că volum/stare/structură)
 Eficiența utilizării resurselor tehnice ( randament/viteza de rotație)

6

c) Criteriile de apreciere pent ru domeniul resurse materiale
 Asigurarea cu resurse materiale (că volum/stare/structură)
 Eficiența utilizării resurselor materiale (Gradul de valorificare a resurselor materiale)

d) Criteriile de apreciere pentru activitate : indicatorii de activitate, resp ectiv Viteza de
rotaie a activelor totale, Viteza de ro tație a activelor imobilizate, V iteza de r otație a
activelor circulante, V iteza de r otație a stocurilor, V iteza de rotație a creanțelor, Viteza de
rotație a creanțelor comerciale, Viteza de rotație a datoriilor, V iteza de ro tație a datoriilor
comerciale, V iteza de rotație a capitalurilor proprii .

Lucrarea continuă cu analiza stării de profitabilitate, în capitolul 6 , pe baza următorilor
indicatori:
1. Starea de profitabilitate pe nivele de activitate :

a) Nivelul de exploatare: Cifra de afaceri, Produc ia exercițiului, Marja comerciala,
Marja industriala , Valoarea adăugata , Rezultatul brut din exploatare, Rezultat din
exploatare; Costul bunurilor vândute, Rezultatul brut aferent cifrei de afaceri nete

b) nivelul financiar: Rezultat ul financiar

c) nivelul extraordinar: R ezultat ul extraordinar

d) nivelul global: R ezultat ul curent, Rezultatul brut înainte a deducerii dobânzilor i
impozitelor (EBIT) , Rezultatul brut înaintea deducerii dobânzilor, impozitelor i a
deprecierilor (EBITDA), Rezultatul brut al exerci iului, Rezultatul net al exerciiului
capacitatea de autofinanțare, capacitatea de autofinanțare netă

2. Ratele de profitabilitate comercială: Rata marjei brută a profitului, Rata marjei netă a
profitului, Ra ta marjei brută a profitului din exploatare, Rata marjei brută din vânzări,
Rata marjei comerciale.
În capitolul 7 se poate observa o analiză sintetică a principalelor rate de rentabilitate, i
anume:
1. Ratele de rentabilitate financiară (Rată rentabilității capitalului propriu, Rata
rentabilității capitalului permanent sau a capitalului angajat)

7
2. Ratele de r entabilitate economică (Rata rentabilității activelor (ROA – „return on Total
Assets”), Rata rentabilității economice în sens general (RRE), Rata puterii de câștig a
activelor (BEP – „Basic Earnings Power Ratio”), Rata rentabilității cheltuielilor (RRC).
În următorul capitol, capitolul 8 , sunt prezentate principalele rate bursiere , acestea fiind
unele dintre cele mai cuprinzătoare măsuri ale performanței unei entități deoarece reflectă
influența ratelor financiare de risc și rentabilitate.
Capitolul 9 cuprinde situa ia fluxurilor de trezorerie pe pe parcursul celor 3 ani supu i
analizei diagnostic . În contextul economic actual fluxurile de trezorerie au o im portanță din ce
n ce mai mare n analiza stării economico -financiare a unei entită i întrucât , obținerea de
profit nu garantează n același timp și o bună capacitate de plată care să asigure continuitatea
activității și un risc de faliment redus . Astfel, situația fluxurilor de numerar trebuie să prezinte
fluxurile de trezorerie din cursul perioadei, clasificate pe activități de exploatare, investiții și
finanț are, putându -se opta, în acest sens pentru dou ă metode – metoda directă și metoda
indirectă, difer ența dintre cele două constând doar n modul de constituire a fluxurilor
aferente celor trei categorii de activități. În ceea ce privește compania SC Zentiva SA
constatăm că metoda de constituire a fluxurilor de numerar adoptată este metoda
indirect ă;Refer itor la evolu ia fluxurilor de numerar în cazul SC Zentiva SA, aceasta se va
prezenta pe perioada 2009 -2011, pe cele 3 categorii de activită i, precum i în ansamblu, ca
i total activitate.

În capitolul 10 se va face o analiză i o interpretare a catego riilor de risc cu care se
confruntă entitatea:
 Risc economic;
 Risc financiar;
 Risc de faliment.
Lucrarea de analiză se î ncheie cu stabilirea diagnosticului gener al economico -financiar al
entită ii, pe perioada 2009 -2011, i cu î ncadrarea companiei la un an umit nivel în cadrul
sectorului , în func ie de diagnosticul final.

8
III. Diagnosticul lichidită ii și solvabilităii

2009 2010 2011 Intervale de siguran ă
financiară, tendin e
favorabile
Analiza lichidită ii
financiare
1.Rata lichidită ii curente
(RLC) 736.61% 700.22% 334% Nivel: [150% -250%] ,
Tendin ă: ↑
2.Rata lichidită ii
imediate(R LI) 655.03% 653.95% 301.52% Nivel: [ 50% -100%] ,
80% , Tendin ă: ↑
3.Rata lichidită ii
efective(R LE) 291.28% 444.24% 13.04% Nivel: [20% -60%] ,
,Tendin ă: ↑
4.Capitalul de lucru -CL 216,231,901 277,169,584 183,510,251
> 0
5.Rata capitalului de lucru
(RCL) (Net 65.54% 69.94% 52.77% Nivel: – , Media
sectorului: 42,68%
Analiza solvabilită ii
financiare

1.Rata solvabilită ii generale
(RSG) 687.97% 696.13% 380.64% Nivel : [150% -300%] ,
Tendin ă: ↑
2.Rata solvabilită ii generale
pe termen lung (R SGL) – – – Nivel: [80% -180%] ,
Tendin ă: ↑
3.Capacitatea de rambursare a
datoriilor (Crd) 0.3846 0.1188 0.4531 Nivel: peste 0,25
,Tendin ă: ↑
4.Gradul de acoperire al
serviciuluid atoriei (Gasd) – – –
Nivel: 2 ori , Tendin ă: ↑
5.Rata de acoperire a
dobânzilor din rezultat (TIE)
(Times interestearning) -3.5776 2765.9998 – Nivel: peste 2 , Media
sectorului: 42.9 ori
Tendin ă: ↑
6.Rata de acoperire a
dobânzilor din cash -CCR
(Cash co verageratio) 121.8683 2570.95 – Nivel: -, Media sectorului:
12.23 ori

9

În ceea ce prive te starea de lichiditatea financiară, observăm o evoluie descrescătoare de
la un an la altul pentru to i indicatorii care caracterizează starea de lichiditate fi nanciară.
Compania atinge valorile maxime în anul 2009 , 736.61% pentru lichiditatea curentă, 655.03%
pentru cea imediată i 291.28% pentru lichiditatea efectiv. Aceste valori demonstrează că
entitatea reuete , cu succes , să facă fa ă datoriilor pe termen scurt i să le acopere din
activele curente. Ultimul an de analiză, 2011, se caracterizează printr -o cretere a activelor
societă ii pe fondul cre terii datoriilor, nereuind să le acopere . Capitalul de lucru are , de
asemenea , o evolu ie fluctuantă, cu un maxim de 277,169,584 în 2010, după are ajunge în
2011 la aproape jumătate din valoarea anului precedent.
În ciuda faptului că ratele de lichiditate au o evolu ie descrescătoare, acestea depă esc pe
toată perioada de analiză valorile intervalului de sigur ană, reflectând per ansamblu o stare
de nivel acceptabil al lichidită ii.

A. SINTEZA DIAGNOSTICULUI LICHIDITĂȚII FINANCIARE

Indicatori

Observații
Constatări la societatea analizată –
Lichiditate/
Tendințe Diagnostic
SWOT Punctaj
Pondere
de
imp Punct aj
agregat Măsuri
necesare
1.Lichiditate
curentă Observăm un nivel al lichidită ii care s e
situează peste limita intervalului de
siguran ă în toi cei 3 ani de analiză, cu
o tendin ă de deteriorare bruscă de la un
an la altul, ajungând în anul 2011 aproap e
să se înjumătă ească faă de anul 2011.
Aceste valori se explică prin nivelul scăzut
al datoriilor pe termen scurt ale entită ii
comparativ cu activele curente.
– Stare forte
– Deteriorare
bruscă 3
20% 0.6 – evitarea
apelării la
credite pe
termen lung
– creterea
investi iilor
în active

10

2.Lichiditate
imediată Rata lichidită ii imediate se situează cu
mult peste valorile intervalului de
siguran ă, pe toată perioada de analiză. Se
observă însă o deteriorare bruscă i în
cazul acestui indicator, cauzată de o
cretere a datoriilor pe termen scurt.
Astfel valoarea indicatorului se
înjumătă ete până în anul 2011,
ajungând la valoarea 301.52%.

– Stare forte
– Deteriorare
bruscă 3 20% 0.6 – Politici de
diminuare a
stocurilor de
medicamente
i produse
farmaceu tice
– Obinerea
unor
scaden e mai
mari pentru
achitarea
datoriilor
faă de
furnizori
3.Lichiditate
efectivă Rata lichidită ii efective înregistrează
modificări bru te de valoare de la un an la
altul, depă ind nivelul intervalului de
siguran ă financiară în primii 2 ani .
Astfel, dacă în 2010 valoarea indicatorului
este aproape dublă fa ă de valoarea sa în
anul 2009, în ultimul an de analiză (2011)
această suferă o scădere dramatică , sub
nivelul intervalului de siguran ă
financiară.

– Stare bună
– Deteriora re
bruscă 2.5 20% 0.5 – Măsuri de
reducere a
datoriilor
curente
– Politici de
recuperare a
crean elor
4. Capitalul
de lucru În ceea ce prive te capitalul de lucru,
acesta înregistrarea valori pozitive pe toată
perioada analizată. Fa ă de celelalte
compani i din sector, Zentiva se situează pe
primul loc în ceea ce prive te valoarea
capitalului de lucru, pe to i cei 3 ani. Însă
i în cazul acestui indicator se observă o
tendin ă de deteriorare lentă în 2011 faă
de ceilal i 2 ani.

– Stare forte
– Deteriorar e
lentă 3.5 20% 0.7 – Politici de
meninere a
nivelului
capitalului de
lucru

11

5. Rata
capitalului
de lucru Sub aspectul cre terii activelor totale, rata
capitalului de lucru prezintă o tendin ă de
deteriorare lentă în ultimul an fa ă de
ceilal i 2 ani . În ceea ce prive te media
sectorului, valorile acestui indicator se
situează pe to i cei 3 ani peste valoarea
mediei, indicând o pozi ie bună a
companiei în raport cu valorile acestui
indicator pentru celelalte companii din
sectorul farmaceuticelor. – Stare fo rte
– Deteriorare
lentă 3.5 20% 0.7
Diagnosticul
lichidității –
punctaj total La nivelul societă ii SC Zentiva SA, se
înregistrează o stare bună de lichiditate,
diminuată pu in, de lichiditatea
efectivă. Per ansamblu ,entitatea
reuete într -o măsură mediu
acceptabilă spre satisfăcător să îi
acopere datoriile exigente pe termen
scurt din activele activele curente. Punct incert 100% 3.1 Compania
trebuie să î i
concentreze
atenie
asupra unor
politici de
diminuare a
datoriilor
curente
pentru a
împiedica
apari ia unei
stări critice în
ceea ce
prive te
lichiditatea.

Solvabilitatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a -i achita toate obliga iile băneti
faă de ter i. Aceasta rezultă din echilibrul î ntre fluxul încasărilor i cel al cheltuielilor. În
cazul companiei Zentiva, solvabilitatea prezintă un trend de deteriorare bruscă pe parcursul
perioadei analizate, sugerând un semnal de alarmă, de i valorile depăesc în sens favorabil
valorile intervalul ui de siguran ă. Trebuie luat totu i în considerare mo tivul acestei situa ii

12
i anume, faptul că societatea nu a apelat la niciun credit pe termen lung, iar compon enta
majoritară a datoriilor totale o reprezintă datoriile pe termen scurt, care s -au majorat cu
aproape 100% în 2011 în compara ie cu 2009 . C

B. SINTEZA DIAGNOSTICULUI SOLVABILITĂȚII FINANCIARE
Indicatori

Observații
Constatări la societatea analizată –
îndatorare
Tendințe Diagnostic
SWOT Punct
aj
Pondere
de
imp Punctaj
agregat Măsuri necesare
1. Rata
solvabilității
generale (SGR) În urma analizei desfă urate asupra
nivelului ratei de solvabilitate
generală, observăm că valorile
indicatorului se încadrează în
intervalul de siguran ă pe toată
perioada de analiză, cu o tendin ă de
deteriorare bruscă în ultimul an
(2011), când aproape se
înjumătă ete.

– Stare forte
– Deteriorare
bruscă 3 25% 0.75
2.Rata
solvabili tății
generale pe
termen lung
(RSGL) Întrucât entitatea nu apelează la
finan are externă pe termen lung,
datoriile financiar -bancare pe termen
lung sunt 0. În conseci nă acest
indicator nu poate fi calculat.

– – – –
3. Capacitatea de
rambursare a
datoriilor (rdC) Valorile acestui indicator se situează
peste nivelul mediu în primul i în
ultimul an de analiză, situându -se sub
nivelul mediu în an ul 2010.
Înregistrează fluctua ii de la un an la
altul, scade brusc în anul 2010 fa ă
de 2009, iar apoi înregistrează o
cretere bruscă în anul 2011. – Stare bună
– Îmbunătă ire
lentă 4 25% 1
4. Gradul de
acoperire al
serviciului datoriei
(asdG) Datorită lipsei unei finan ări externe
în ceea ce prive te datoriile pe
termen lung, acest indicator nu se
poate calcula – – – –

13
5. Rata de
acoperire a
dobânzilor din
rezultat (TIE) ( din
engl. Time interest
Earned)
Indicatorul are o situa ie spec ială
datorită fluctua iei elementelor
constitutive ale acestei rate. Astfel,
sub influen a unei pierderi
înregistrate în anul 2009, indicatorul
prezintă o valoare negativă. În anul
2010 societatea reu ete să se
redreseze datorită unei cre teri
pronun ate a rezultatului înaintea
deducerii impozitelor i dobânzilor.
Iar în ultimul an de analiză
cheltuielile cu dobânzile cu nule, rata
de acoperire a dobânzilor fiind
maximă. – Stare bună
– Îmbunătă ire
bruscă 4.5 25% 1,125
6. Rata de
acoperire a
dobânzilor din
cash (CCR) ( din
engl. Cash
coverage ratio ) Asemenea situa iei anterioare, rata
de acoperire a dobânzilor din cash
înregistrează fluctua ii considerabile
pe parcursul perioadei analizate.
Compara ia cu media sectorului nu
are relevan ă întrucât din calculul
mediei au fost eliminate valorile
extreme înregistrate pentru acest
indicator de companie. – Stare forte
– Îmbunătă ire
bruscă 5 25% 1.25
medie
Diagnostic
solvabilitate –
punctaj total Per ansamblu compania înregistrează
o stare bună a solvabilită ii cauzată
de faptul că societatea apelează într -o
măsură redusă la creditele financiar –
bancare. Punct tare 100% 4,125

14

15
A+B.SINTEZA DIAGNOSTICULUI LICHIDITĂȚII ȘI SOLVABILITĂȚII
FINANCIARE
Indicatori

Observații
Constatări la societatea
analizată – Solvabilitate/
Tendințe Diagnostic
SWOT Punctaj
Pondere
de
imp* Punctaj
agregat Măsuri necesare
1. Diagnostic
LICHIDITATE –
punctaj total
La nivelul societă ii SC
Zentiva SA, se înregistrează o
stare bună de lichiditate . Per
ansamblu,entitatea re uete
într-o măsură mediu
acceptabilă spre satisfăcător să
îi acopere datoriile exigent e
pe termen scurt din activele
activele curente. – Punct incert 100% 3.1
2. Diagnostic
SOLVABILITATE
punctaj total
Per ansamblu compania
înregistrează o stare bună a
solvabilită ii cauzată de faptul
că societatea apelează într -o
măsură redusă la creditele
financiar -bancare. – Punct tare 100% 4.125
Sinteza
diagn osticului
lichidității și
solvabilității
financiare Puncte forte
Per ansamblu starea de
lichiditate -solvabil itate a
companiei se situează la un
nivel satisfăcător , principalul
punct slab fiind reprezentat de
starea de solvabilitate generală.
Puncte slabe
Punctele slabe identificate se
referă la stare de solvabilitate
generală, precum i la stare de
lichiditate c are se află într -un
punct incert, înregistrându -se
deteriorări bru te în perioada
analizată Punct tare 3.6

– Evitarea apelării la
surse externe de
finan are
– Politici de cre tere
a termenelor de
plată a datoriilor
– Politici de scădere
a datoriilor
curente
– Investi ii în
activele entită ii

16
IV. Diagnosticul gradului de dependen ă financiară

Din graficul de mai sus se poate observa o evolu ie în scădere în ceea ce privete rata
autonomiei financiare total i una în ascensiune referitor la rata de îndatorare globală. Cele
două rate înregistrează valori care se încadrează în intervalele de siguran ă, ceea ce reflectă 2009 2010 2011 Intervale de
siguran ăfinanciară,
tendin efavorabile
I. Ratele generale de
structură ale datoriilor i
capitalurilor proprii
1.Rata autonomie i financiare totale
(RAF) 85.46% 85.77% 73.73% [30% -100%], ↑
2.Rata de îndatorare globală (R DT) 14.54% 14.37% 26.27% [0%-70%], ↓
II. Ratele combinate de
structură ale datoriilor i
capitalurilor proprii

1.Rata stabilită ii financiare (R SF) 89.71% 88.35% 77.45% [60% -100%], ↑
2.Rata autonomiei financiare la
termen (R AFL) 95.27% 97.08% 95.2% [50% -100%], ↑
3.Rata îndatorării financiar bancare
(RDFB) 0% 0% 0% [0%-50%], ↓
4.Rata îndatorării financiar bancare
la termen (R DFBL) 0% 0% 0% [0%-40%], ↓
5.Rata pâ rghiei financiare –
capitaluri proprii (Debt to equity
ratio)(RPF CPR) 17.01% 16.75% 35.63% <200%, ↓

17
faptul că entitatea î i finanează activitatea din surse proprii într -o măsură ridicată.
Modificarea din ultimul an se datorează cr eterii datoriilor pe termen scurt, având în vedere
că entitatea nu apelează la finan are externă.
Trendul de deteriorare observat la ratele generale de structură ale datoriilor i capitalurilor
proprii ar trebui să determine o re vizuire a managementului i nvesti iilor i politicilor de
finan are a le companiei Zentiva.

Graficul de mai sus prezintă situa ia gradului de d ependen ă financiară din punct de vedere
al ratelor combinate de structură ale datoriilor i capitalurilor proprii.
În ce prive te stab ilitatea financiară, compania înregistrează valoarea maximă în anul 2009,
ceea ce denotă o capacitatea investi ională ridică a companiei. Re feritor la autonomia
financiară la termen, aceasta atinge maximul în anul 2010.
Dei ratele combinate de structură a le datoriilor i capitalurilor proprii prezintă un trend de
deteriorare lentă, firma reu ete să se menină în intervalul de sigurană prezentâ nd astfel
o stare bună.

SINTEZA DIAGNOSTICULUI GRADULUI DE DEPENDEN Ă FINANCIARĂ
Indicatori

Observații
Consta tări la societatea
analizată – îndatorare
Tendințe Diagnostic
SWOT Punctaj
Pondere
de
imp Punctaj
agregat M0103 suri necesare
Ratele generale de
structură ale
datoriilor i
capitalurilor Structura generală a
surselor de finan are
reflectă per ansamblu un
raport bun între RAF i Punct incert 3 P1 = 30
% 0.9

18
proprii RDT ale.
1.Rata autonomiei
financiare totale
(RAF)

La nivelul ratei
autonomiei financiare
totale se observă o
uoară diminuare a
valorii indicatorului pe
parcursul perioadei
investigate,
meninându -se în
limitele intervalului de
siguran ă i având
valori apropiate de limita
superioară. Această
tendin ă de scădere se
realizează pe fondul
creterii datoriilor
curente ale companiei.
În ciuda tendin ei
uoare de scădere de la
un an la altul, societatea
reuete într -o măsură
acceptabilă să î i
finan eze activitatea din
surse proprii.

– Stare bună
– Deteriorare
lentă 3 p2 =50% 1.5 – adoptarea unei
politici de diminuare a
datoriile pe termen
scurt
– pruden ă în ceea ce
prive te apelarea la
surse externe de
finan are

2.Rata de îndatorare
globală (R DT)

Rata de îndatorare
globală prezintă un trend
de deteriorare lentă
datorită cre terii
ponderii datoriilor pe
termen scurt în datoriile
totale. Per ansamblu
acest indicator prezintă o
stare bună, încadrandu -se
în intervalul de
siguran ă. Avantajul
companiei e în acest caz
este lipsa datoriilor pe
termen lung , mai exact
compania nu apelează la
surse externe de
finan are a activităii. – Stare bună
– Deteriorare
lentă 3 p2 =50% 1.5
Ratele combinate
de structură ale
datoriilor i Structura surselor de
finan are la nivel
analitic pune în Punct tare 3.9 P2 = 7 0
% 2.73

19
capitalurilor
proprii eviden ă raportul dintre
diferite surse de
finan are, societatea
reuind să se finaneze
într-o măsură acceptabilă
din sursele proprii, fără a
fi necesar să apeleze la
atragerea unor surse
externe
Rata stabilității
financiare (R SF) În ceea ce prive te
stabilitatea financiară,
compania se încadrează
în intervalul de
siguran ă, reflectând un
nivel bun de stabilitate
financiară i implicit o
capacítate investi ională
bună . Observăm însă că
prezintă o tendin ă de
deteriorare lentă, u or
înspre men inere, însă
comparând valoarea
indicatorului în anul
2009 cu cea din 2011, un
putem ignora tendin a
de deteriorare.
– Stare bună
– Deteriorare
lentă 3 p1=20 % 0.6 – acordarea unei
atenii sporite
componentelor
capitalului permanent
Rata autonomiei
financiare la termen
(RAFL) Autonomia financiară la
termen se încadrează în
intervalul de siguran ă
pe toată perioadă
analizată, cu valor i
situate în jur de 95 -97%.
Zentiva înregistrează un
nivel bun al autonomiei
financiare la termen care
se men ine de la un an
la altul.

– Stare bună
– Meninere 3.5 p2=20 % 0.7
Rata îndatorării
financiar -bancare
(RDFB) Referitor la rata
îndatorării financi ar-
bancare, aceasta este
nulă pe to i cei 3 ani,
întrucât societatea un
apelează la împrumuturi
bancare pentru – Stare forte
5 p3=20 % 1

20
redresarea stării de
lichiditate acolo unde
este cazul, căutând alte
surse de finan are.

Rata îndatorării
financia r-bancare la
termen (R DFBL) Societatea nu apelează la
credite bancare pe
termen lung, în
consecin ă,rata
îndatorării financiar –
bancare la termen este 0
pe toată perioada supusă
analizei.

– Stare forte 5 p4=20 % 1
Rata pârghiei
financiare -capitaluri
proprii –Debt to
Equity Ratio
(RPF CPR) Cu valori între 16 -36%,
societatea se situează la
un nivel bun, cu u oare
fluctua ii de la un an la
altul, cauzate de o
cretere anuală a
datoriilor totale. – Stare bună
– Deteriorare
lentă 3 p5=20 % 0.6
Diagnostic
îndat orare -punctaj
total Puncte forte
Gradul de dependen ă financiară se situează la un
nivel bun, valorile tuturor indicatorilor de
dependen ă financiară încadrându -se în intervalul
de siguran ă financiară.
Puncte slabe
Cu toate acestea observăm o u oară tend ină de
deteriorare la nivelul ultimului an de analiză , la
nivelul datoriilor totale , fapt care ar trebui să
constituie un semnal de alarmă pentru societate i
să ac ioneze de asemenea manieră, încât să
menină indicatorii în limitele interv alului de
sigur ană financiară.
100 % 3.63
Punct tare – Compania trebuie să
îi focalizeze atenia
pe linia stabilită ii
financiare i să adopte
politici de îmbunătă ire
a acesteia.
– Este recomandat ca pe
viitor să men ină un
nivel minim al
împrumuturilor bancare
pe termen lung
– Societatea trebuie să
adopte politici de
diminuare a datoriilor pe
termen scurt, printr -o
mai bună gestionare a
scaden elor la plata
datoriilor i scadene
mai scurte pentru
încasarea crean elor.

21

22
V. Diagnosticul gestiunii resurselor controla te de entitate

Tabel 1: Resurse umane
2009 2010 2011 Intervale de
siguran ă
financiară,
tendin e favorabile
1. Asigurare cu personal
a)Asigurare ca număr
– număr de personal (N)
691 585 555
-indicele numărului de angajați (I N)
93.63% 84.66% 94.87%
– cifra de afaceri (CAN) 175,765,574 259,644,377 235,648,166
-indicele cifrei de afaceri (I CAN) 80.44% 147.72% 90.76%
– productivitatea muncii (Wm) 254,364 443,837 424,591
-indicele productivă ii muncii (IWm) 85.91% 174.49% 95.66%
Corelatia I N, ICAN, IWm

ICA<IN
IW>IN ICA>IN
IW>IN ICA<IN
IW>IN
b) Asigurare ca și structură 0.87% 20.51% 19.28%
c) Asigurare ca și calificare – – –
2.Productivitatea muncii
a) Cifra de afaceri /angajat 254,364 443,837 424,591 Media sectorului:
189,285
b)Profit/angajat -4,172 98,081 61,004 Media sectorului:
23,981
c) Cheltuielile cu personalul la 1000 lei
cifră de afaceri netă (CAN
1000Chp ) 263 178 196 Media sectorului:
292

23
1. Asigurarea cu personal

2. Productivitatea muncii

În graficele de mai sus este reprezentat evolu ia numărului de angajai ai companiei pe
perioada analizată. Observăm, a adar, o uoară scădere a personalului de la an la an, însă în
acela i timp o cretere a productivităii muncii, ceea ce reprezintă faptu l că entitatea
reuete, cu ajutorul personalului existent să atingă niveluri favorabile ale cifrei de afaceri.
Acest lucru denotă eficien ă în utilizarea personalului i faptul că entitatea este asigurată cu
personal de calitate.

SINTEZA DIAGNOSTICULUI RESURSELOR UMANE

Indicatori

Observații
Constatări la
societatea
analizată –
personal
Tendințe Diagnostic
SWOT Punctaj
Ponder
e
de imp* Punctaj
agregat Măsuri
necesare
1.Asigurare cu
personal Societatea este
asigurată cu
personal la un nivel
medi u. Pe perioada – Stare
medie
– Deteriorar2.5 p1= 20
% 0.5

24

analizată, compania
nu reu ete
întotdeauna, cu
personalul existent ,
să îi crească cifra
de afaceri .
Fluctua ia
personalului nu este
mare, însă numărul
de angaja i scade
uor pe perioada
analizată. e lentă
2. Productivitatea
muncii

Societatea realizează
o cre tere a
productivită ii
muncii reflectând o
eficien ă a
personalului existent
în a opera în
produc ie. Valorile
productivită ii sunt
apropiate de 100%
în primul i în
ultimul an de
analiză, ajun gând să
depă ească această
valoare în anul 2010
(174.49%) i de
asemenea se
situează peste media
sectorului în
perioada analizată. – Stare bună
– Îmbunătă
ire lentă
4 p2= 80
% 3.2
Diagnosticul
resurselor umane Per ansamblu societatea î i asigură i
utilize ază în mod corespunzător for a de
muncă. Apreciem un nivel satisfăcător spre bun
de gestiune a resurselor umane. Eventualele
fluctua ii pe parcursul perioadei se datorează
concuren ei acerbe din domeniul farmaceutic,
condi ie în care este foarte dificil pe ntru
companie să î i păstreze angajaii. 100 % 3.7
Punct
tare Se recomandă
concentrarea
ateniei
asupra
resurselor
umane i
investirea
continuă în
personalul
existent
pentru o mai
bună
gestionare a
acestuia.
Tabel 2: Resurse tehnice 2009 2010 2011 Intervale de siguran ă
financiară, tendin e

25
favorabile
1. Asigurare cu resurse tehnice

a)ca volum/mărime
– Indicele imobiliz. corporale 106.4% 100.31% 108.27% Media sectorului: 101.40%
– Stare medie, îmbunătă ire
lentă (3.5)
– Coeficientul intrări lor de
imobilizări corporale 7.03% 3.95% 13.33% Media sectorului: 10.81%
– Stare medie, îmbunătă ire
bruscă (4)
b) ca stare
– Coeficientul uzurii imobilizărilor
corporale (ku) 51.46% 55.39% 51.80% Media sectorului: 45.33%
– Stare bună, men inere (3.5)
c) ca structură
Resurse din Terenuri 6.94% 6.93% 7.01% Media sectorului: 8.47%
– Stare slabă, men inere (2.5)
Resurse din Construc ii 31.61% 32.4% 29.82% Media sectorului: 42.90%
– Stare slabă, men inere (2.5)
Resurse din Instala ii tehnice si
maini 57.04% 56.34% 58.69% Media sectorului: 38.10%
– Stare bună, men inere (3.5)
Alte instala ii, utilaje si mobilier 4.02% 4.02% 4.12% Media sectorului: 1.78%
– Stare forte, men inere (4)
Avansuri si imobilizări corporale
in curs de execu ie 0.39% 0.32% 0.37% Media sectorului: 2.28%
– Stare slabă, men inere (2.5)

2. Eficiența utilizării resurselor
tehnice
a) Randamentul resurselor
tehnice
Cifra de afaceri (CAN) ce revine la
o 1.000 lei imobilizări corporale
(Ic) 1,082 1,593 1,335 Media sectorului: 1,38 1
– Stare medie, îmbunătă ire
lentă (3.5)

26

Analizând gradul în care societatea este asigurată cu resurse tehnice ca volum, observăm o
tendin ă de îmbunătăire în ceea ce privete indicatorii corespunzătorii volumului de
resurse tehnice. Astfel, de i are loc o scădere cu aproape 3% a nivelului de asigurare cu
instala ii, utilaje, terenuri i construcii precum i alte echipamente, compania reuete
să se redreseze în ultimul an de analiză, înregistrând o valoare de 108.27%, adică o cre tere
cu aproape 10% fa ă de anul precedent.

Venturi din exploatare (VEXP) ce
revin la o 1.000 lei imobilizări
corporale (Ic): 1,117 1,605 1,432 Media sectorului: 1,411
– Stare medie, îmbunătă ire
lentă (3.5)
Profitul din exploatare (RBEXP)
ce revine la o 1.000 lei imobilizări
corporale (Ic): -63.21 386.12 215.46 Media sectorului: 246
– Stare medie, îmbunătă ire
bruscă (4)
Profitul brut (RBE) ce revine la o
1.000 lei imobilizări corporale (Ic): -4.26 423.25 249.72 Media sectorului: 235
– Stare medie, îmbunătă ire
bruscă (4)
Profitul net (RNE) ce revine la o
1.000 lei imobilizări corporale (Ic): -17.74 352.06 191.87 Media sectorului: 178
– Stare medie, îmbunătă ire
bruscă (4)
b) Viteza de rotație a Ic 1.08 1.59 1.34 Media sectorului: 1.38
– Stare bună, îmbunătă ire
lentă (4)

27

Coeficientul uzurii imobilizărilor corporale reflectă starea infrastructurii companiei, pe baza
căreia are loc sporirea/scăderea capacită ii de producie a entităii. În cazul companiei
Zentiva, observăm o tendin ă de meninere a nivelului indicatorului de la un an la altul,
ceea ce reflectă o stare de nivel acceptabil.

O stare bună întâlnim i în ceea ce privete asigurarea activităii de exploatare cu
princip alele resurse tehnice necesare , precum i o tendină de meninere de la un an la altul.

SINTEZA DIAGNOSTICULUI RESURSELOR TEHNICE
Indicatori

Observații
Constatări la
societatea
analizată – resurse
tehnice
Tendințe Diagnostic
SWOT Punctaj
Pondere
de imp. Punctaj
agregat Măsuri
necesare
1.Asigurare cu În ceea ce prive te
asigurarea cu resurse Punct incert 3.25 p1= 20
% 0.65 – Se recomandă
creterea

28

resurse tehnice
tehnice, aceasta se
menine de la un an
la an, cu mici
fluctua ii. Per
ansamblu, tendin a
uoară de scădere a
valorilor acestor
indicatori este cauzată
de valoarea în scădere
a -construc iilor i a
imobilizărilo r
corporale în curs de
execu ie. Pe perioada
de analiză, entitatea
îi asigură un nivel
mediu -acceptabil spre
satisfăcător al
resurselor tehnice . investi iilor în
resursele tehnice
2. Eficiența
uilizării
resurselor
tehnice
Indicatorii de
eficien ă a utilizării
resurselor tehnice
înregistrează o
cretere bruscă, pe
parcursul perioa dei
analizat e. Punct tare 3.83 p2= 80
% 3.06
Diagnosticul
resurselor
tehnice Pe parcursul perioadei de analiză, resursele
tehnice ale so cietă ii sunt gestionate la un nivel
bun, gestionarea acestor resurse constituind un
punct tare pentru companie. 100 % 3,71
Punct tare

29

Activitatea de aprovizionare reprezintă una din func iile de bază în cadrul oricărei activ ităi
economice. În ceea ce prive te activitatea de aprovizionare cu resurse materiale, companie se
situează la un nivel mediu, manifestând o tendin ă de îmbunătăire sistematică de la an la
an. Compania este responsabilă de asigurarea cu materiale i mate rii prime de calitate, Tabel 3: Resurse materiale
2009 2010 2011 Intervale de
siguranțăfinanciară,
tendințefavorabile
1. Asigurare cu re surse
materiale
a) Evolutia stocurilor comparativ
cu cifra de afaceri
ICAN 80.44% 147.72% 90.76% – Stare medie, îmbunătă ire
lentă (3.5)
ISMP 103.85% 111.94% 125.85% – Stare bună, îmbunătă ire
lentă (4)
b) Rezerva în zile a stocului (Rz) – – –
2. Eficiența utilizării resurselor
materiale
– Gradul de valorificare a
resurselor materiale 4.37 6.17 4.82 Media sectorului: 4.13
– Stare bună, îmbunătă ire
lentă (4)
– Necesarul relativ de materiale
(Nm) 0.23 0.16 0.21 Media sectorului: 0.25
– Stare medi e, men inere (3)

– Viteza de rotație a stocurilor de
materii prime și materiale : 16.19 21.36 15.41 Media sectorului: 12.18
– Stare bună, deteriorare lentă
(3)

30
precum i în cantităile necesare pentru a face faă cererii existente pe piaă.

SINTEZA DIAGNOSTICULUI RESURSELOR MATERIALE

Indicatori

Observații
Constatări la
societatea
analizată –
resurse
materiale
Tendințe Diagnostic
SWOT Punctaj
Ponder
e
de
imp* Punctaj
agregat Măsuri
necesar
e
1.Asigurare cu
resurse materiale

Pe parcursul
perioadei de
analiză, gradul de
asigurare a
societă ii cu
resurse materiale
se situează la un
nivel satisfăcător
spre bun. – Punct tare
3.75 p1= 20
% 0.75
2. Eficiența uilizării
resurselor materiale
În ceea ce
prive te
eficien a utilizării
resurselor
materiale, acestea
sunt gestionate la
un nivel mediu –
acceptabil , situate
peste media
sectorului pe
aproape toată
perioada de
analiză.

– Punct incert
3.33 p2= 80
% 2.66
Diagnosticul
resurselor materiale La nivelul societă ii analizate se constată o
gestionare de nivel satisfăcător spre bun a
resurselor materiale . 100 % 3.41
Punct
incert

31
Tabel 4: Activitate
2008 2009 2010 Intervale de sig uran ă
financiară, tendin e
favorabile
Viteza de rotație a activelor totale 0.53 0.66 0.68 Media sectorului: 0.59 rota ii
– Stare bună, îmbunătă ire
lentă (4)
Viteza de rotație a activelor
imobilizate 2.20 3.56 2.75 Media sectorului: 1.39 rota ii
– Stare for te, îmbunătă ire
lentă (4.5)
Viteza de rotație a imobilizărilor
corporale 2.23 3.59 2.77 Media sectorului: 1.79 rota ii
– Stare forte, îmbunătă ire
lentă (4.5)
Viteza de rotație a activelor
circulante 0.70 0.80 0.90 Media sectorului: 1.01 rota ii
– Stare sl abă, îmbunătă ire
lentă (3)
Viteza de rotație a stocurilor 6.34 12.15 9.25 Media sectorului: 5.46 rota ii
– Stare bună, îmbunătă ire
lentă (4)
Viteza de rotație a creanțelor 1.43 2.7 1.04 Media sectorului: 1.69 rota ii
– Stare bună, deteriorare lentă
(3)
Viteza de rotație a creanțelor
comerciale 1.49 2.8 1.96 Media sectorului: 1.87 rota ii
– Stare bună, îmbunătă ire
lentă (4)
Viteza de rotație a datoriilor 3.67 4.57 2.58 Media sectorului: 3.64 rota ii
– Stare bună, deteriorare lentă
(3)
Viteza de rotație a dat oriilor
comerciale 6.36 10.72 7.25 Media sectorului: 8.17 rota ii
– Stare slabă, îmbunătă ire
lentă (3)
Viteza de rotație a capitalurilor
proprii 0.62 0.76 0.92 Media sectorului: 0.76 rota ii
– Stare bună, îmbunătă ire
lentă (4)

32

Observăm, în graficul de mai sus, o evolu ie fluctuantă a indicatorilor de activitate, însă per
ansamblu ace tia reflectă o stare bună. Indicatorii înregistrează valori maxime în anul 2010,
iar mai apoi, în ultimul an de analiză, înregistrează o u oară scădere. Pe parcursul per ioadei
analizate, compania depă ete valorile intervalului de sigurană , acesta fiind un semn că i
faă de concurenă, compania are o poziie favorabilă.
În ceea ce prive te viteza de rotaie a activelor, entitatea înregistrează valori peste medie,
acest lucru reflectând faptul că activele societă ii sunt înlocuite cu periodicitate, determinând
o cre tere a trezoreriei de la un an la altul.
Un alt p unct de remarcat îl constituie viteza de rota ie a stocurilor, care depăete media
companiilor concurente pe ntru acest indicator, semn că entitatea este capabilă să finan eze
ciclul de produc ie pe seama resurselor procurate de la furnizori. Într -o industrie a

33
farmaceuticelor, este foarte important ca stocurile să aibă viteze mari de rota ie, să fie
înlocuite la perioade bine definite de timp.
Compania trebuie să se orienteze spre o mai bună gestiune a term enelor de încasare a
crean elor pentru a nu se ajunge în incapacitate de plată a datoriilor faă de furnizori.

SINTEZA DIAGNOSTICULUI INDICATORILOR DE ACT IVITATE
Indicatori

Observații
Constatări la
societatea
analizată –
resurse
materiale
Tendințe Diagnostic
SWOT Punctaj
Pondere
de imp* Punctaj
Agregat Măsuri
necesare Indicatori

Observații
Constatări la societatea
analizată – Indicatori de
activi tate/
Corelații/
Tendințe Diagnostic
SWOT Punctaj
Pondere
de
imp Punctaj
agregat

Măsuri
necesare
1.Gestiune active
Per ansamblu, activele
societă ii sunt gestionate la
un nivel bun spre foarte
bun. Numărul de rota ii
efective al activelor totale
pentru a atinge nivelul cifrei
de afaceri din cursul unui
exerci iu financiar este
peste mediile normale ale
sectorului.
Punct tare 4,33 p1= 25 % 1.08
2. Gestiune stocuri
Stocurile companiei Zentiva
sunt gestionate la un nivel
bun.
Punct tare 4 p2= 2 5% 1
3. Gestiune
Creanțe/Datorii
Crean ele/Datoriile
societă ii se gestionează,
per ansamblu la un nivel
mediu -acceptabil.
Observăm o deteriorare în
modul de gestionare a
crean elor i a datoriilor.
Punct incert 3.25 p3=25 % 0.81 Se
recomand
ă
creterea
vitezei de
rotaie a
crean elo
r i
prelungire
a
scaden el
or
datoriilor.
4. Gestiune capital
propriu Observăm o gestiune de
nivel bun a capitalurilor
proprii în perioada de Punct tare 4 P4=25 % 1

34

SINTEZA DIAGNOSTICULUI GESTIUNII RESURSELOR CONTROLATE DE
ENTITATE analiză.

Diagnostic ACTIVITATE
punctaj total Per ansambl u, patrimoniul
societă ii este gestionat la
un nivel satisfăcător.
Punctele slabe identificate
au fost în principal la
gestiunea crean elor i a
datoriilor. Punct tare 100 % 3.89
Indicatori

Observații
Constatări la societatea
analizată – Indicatori de
activitate/
Corelații/
Tendințe Diagnos
tic
SWOT Puncta
j
Pondere
de
imp Puncta
j
agrega
t

Măsuri
necesare
1.Resurse
umane
Per ansamblu societatea î i asigură
i utilizează în m od corespunzător
fora de muncă. Apreciem un nivel
satisfăcător spre bun de gestiune a
resurselor umane.
Punct
tare 3.7 p1= 20 % 0,74
2. Resurse
tehnice
Pe parcursul perioadei de analiză,
resursele tehnice ale societă ii sunt
gestionate la un nivel b un,
gestionarea acestor resurse
constituind un punct tare pentru
companie.
Punct
tare 3.71 p2= 20 % 0,74
3. Resurse
materiale
La nivelul societă ii analizate se
constată o gestionare de nivel
satisfăcător spre bun a resurselor
materiale.
Punct
incert 3.41 p3=20 % 0,68
4. Activitate Per ansamblu, patrimoniul societă ii
este gestionat la un nivel satisfăcător.
Punctele slabe identificate au fost în
principal la gestiunea crean elor i Punct
tare 3.89 P4=40 % 1,56

35

a datoriilor.

Diagnostic
gestiun e resurse
controlate
punctaj total PUNCTE FORTE
În ceea ce prive te gestiunea
resurselor companiei, acestea sunt
administrate la un nivel satisfăcător
spre bun, principalele puncte forte
identificate constând în asigurarea cu
resurse materiale . Remarcăm d e
asemenea o cre tere a
productivită ii de la an la an,
precum i o eficienă în utilizarea
resurselor tehnice i umane.

PUNCTE SLABE
Punctele slabe identificate se referă
la instabilitate a personalului în
cadrul companiei, numărul acestuia
scăzând de la an la an. De asemenea,
se mai poate observa, în perioada
analizată o asigurare deficitară cu
resurse umane i tehnice, precum i
gestiunea crean elor/datoriilor. Punct
tare 3,72 100 %

36

IV. Diagnosticul stării de profitabilitate

37

a. Nivelul de exploatare Indici cu bază în lanț Tabel 1: Sta rea de profitabilitate
pe nivele de activitate
2009 2010 2011
2010/
2009
2011/
2010
a. Nivelul de exploatare
1. Cifra de afaceri netă (CAN) 175,765,574 259,644,377 235,648,166 147.72% 90.76%
2. Produc ia exerci iului (Q ex) 169,929,918 230,778,345 208,477,418 135.81% 90.34%
3. Marja industrială (MI) 62,719,957 120,300,889 99,201,445 191.81% 82.46%
4. Marja comercială (MC) -614,852 3,118,677 5,177,931 -507.22% 166.03%
5. Valoarea adăugată (VA) 62,105,105 123,41 9,566 104,379,376 198.73% 84.57%
6. Rezultatul brut din exploatare (RBEXP) 10,905,134 69,666,747 45,556,926 638.84% 65.39%
7. Rezultatul exploatării (REXP) -10,270,467 62,929,082 38,020,442 -612.72% 60.42%
8. Costul bunurilor vândute i al serviciilor
prestate
92,338,900 106,494,791 102,076,327
115.33% 95.85%
9. Rezultatul brut aferente cifrei de afaceri
nete 83,426,674 153,149,586 133,571,839 183.57% 87.22%
b. Nivelul financiar
8. Rezultatul financiar (RF) 9,577,669 6,052,133 6,045,309 63.19% 99.89%
c. Nivelul extraordinar
9. Rezultatul extraordinar (REX) 0 0 0 0 0

d. Nivelul global
10. Rezultatul curent (RC) -692,798 68,981,215 44,065,751 -9956.90% 63.88%
11. Rezultatul brut înaintea deducerii
dobânzilor i a impozitelor (EBIT) -541,453 69,006,163 44,065,751 -12744.63% 63.86%
12. Rezultatul brut înaintea deducerii
dobânzilor, a impozitelor i a deprecierilor
(EBITDA) 20,634,148 75,743,828 51,602,235
367.08 % 68.13%
13. Rezultatul brut al exerci iului (RBE) -692,798 68,981,215 44,065,751 -9956.90% 63.88%
14. Rezultatul net al exerci iului (RNE) -2,882,789 57,377,448 33,857,309 -1990.35% 59.01%
15. Capacitatea de autofinan are (CAF) 18,444,157 64,140,061 41,393,793 347.75% 64.54%
16. Autofinan area (CAFN) 18,444,157 64,140,061 -15,983,655 347.75% -24.92%

38

Observăm, pe parcursul perioadei analizate, o cre tere a valorii cifrei de afaceri, precum i o
cretere bruscă a rezultatul ui exerci iului de la o valoare negativă în 2009. Aceea i
tendin ă de cretere o înregistrează i producia exerciiului. Astfel, putem spune că
societatea Zentivă înregistrează un nivel bun de performan ă pe cele 3 paliere ale activităii,
exploatare, fin anciar i extraordinar. Având în vedere că valorile scad în anul 2011,
compania trebuie să se orienteze spre o mai bună politică de promovare a produselor i de
atragere a clien ilor, pentru a se asigura din nou cu cifre de afaceri în cretere i cu
perfor mane pozitive ale activităii.
b. Nivelul financiar

Prin analizarea rezultatului financiar pe parcursul perioadei de analiză, observăm o scădere a
acestuia de la an la an, datorită scăderii veniturilor din activitatea financiară.
c. Nivelul extraordinar –
d. Nivelul global

39

La nivel global, se eviden iază o evoluie fluctuantă a indicatorilor, de la valori negative în
anul 2009, la valori mult peste cele ale companiilor din sector în anul 2010 i apoi din nou o
scădere a valorii în anul 2011.
SINTEZA DIAGNO STICULUI ST ĂRII DE PROFITABILITATE PE NIVELE DE
ACTIVITATE
Indicatori

Observații
Constatări la societatea
analizată – profitabilitate pe
nivele de activitate,stare și
tendințe Diagnostic
SWOT Punctaj
Pondere
de
imp Punctaj
agregat Măsuri necesare
a) Nivelul de
exploatare
Per ansamblu, societatea
înregistrează valori bune ale
indicatorilor lega i de nivelul de
exploatare, observându -se
creteri brute de valoare în
anul 2010, iar apoi o u oară
scădere sau men inere a valorii
lor în ultimul an de an aliză.
Societatea reflectă astfel un nivel
de exploatare bun spre
satisfăcător.
Punct tare 3.85 50 % 1,925

40
1. Cifra de afaceri
netă Societatea realizează valori
substan iale de la un an la altul
pentru cifra de afaceri, situându –
se a doua în topul comp aniilor
din sector. Cea mai accentuată
valoare este înregistrată în anul
2010, când reu ete să -i
depă ească principalul
concurent, Antibiotice.
– Stare bună
– Îmbunătă ire
lentă 4 Pentru a încuraja o
cretere a cifrei
de afaceri , se
recomandă
investi iile în
promovarea
produselor
existente, precum
i căutarea unor
noi căi de
distribu ie
2. Producția
exercițiului Dpdv al produc iei exerciiului
compania se situează a doua în
cadrul sectorului, după
Antibiotice. Aceasta cre te cu
aproape 36% în 2010 fa ă de
2009, însă înregistrează o
uoară scădere în 2011, fa ă de
2010, cu 9.66%.
Per ansamblu înregistrează însă
valori bune ale activită ii de
produc ie.

– Stare bună
– Îmbunătă ire
lentă 4 Se recomandă
identificarea unor
noi sectoare de
clien i i anal iza
pieei pentru a
stabili dacă este
necesară o
cretere a
produc iei
3. Valoarea
adăugată
Societatea realizează o valoare
adăugată de un volum consistent
pe toată perioada de analiză,
situându -se peste celelalte
companii din sector, însă doar a
doua, după principalul său
concurent. Înregistrează o
cretere accentuată în anul 2010
faă de 2009, de aproape 100%,
dar i o uoară scădere în 2011
faă de anul precedent. Per
ansamblu înregistrează un nivel
bun pentru sporul de valoare
adăugat bunurilor achiz iionate
de la ter i.

– Stare bună,
îmbunătă ire
lentă 4 Identificarea unor
noi furnizori prin
care să se asigure
achizi ionarea
anumitor
produse/servicii la
costuri mai
scăzute.
4. Rezultatul brut
din exploatare În ceea ce prive te rezultatul
brut din exploatare, companhia
înregistrează o cre tere a
acestuia de la un an la altul, cea
mai mică valoare fiind pe anul – Stare bună
–
Îmbunătă ire 4.5

41
2009. În următorii 2 ani de
analiză, compania se redresează
reuind să -i devanseze
principalii adversari, Antibiotice
i Biofarm. Valoa rea scăzută a
acestui indicator în 2009 se
explică prin faptul că societatea
înregistrează un rezultat din
exploatare negativ datorat
creterii cheltuielilor din
exploatare .

bruscă
5. Rezultatul din
exploatare Compan ia prezintă un rezultat
din exploatare influen at de
politica de ajustare, în special în
primul an de analiză (2009),
când înregistrează o valoare
negativă. Reu ete însă să se
redreseze i în următorii 2 ani
supu i analizei, nu doar
înregistrează valori î n cre tere
ale rezultatului din exploatare, ci
reuete să facă faă i
concuren ei.

– Stare bună
– Îmbunătă ire
bruscă 4.5 Politici îndreptate
pe linia diminuării
cheltuielilor de
exploatare i a
măririi veniturilor
din exploatare.
6. Costul bunuril or
vândute și al
serviciilor prestate În anul 2010 costul bunurilor
vândute i al serviciilor prestate
crete cu aproape 15% faă de
anul precedent i scade apoi, în
2011 cu aproximativ 5% fa ă de
anul precedent. Scăderea valorii
se datorează faptului că dei are
loc o scădere a cheltuielilor
indirecte de produc ie, cresc
cheltuielile cu activită ile
auxiliare.

– Stare slabă
– Deteriorare
lentă 2 Politici de
diminuare a
costurilor indirecte
de produc ie i
analizarea
costurilor
activită ii
auxiliare pentr u
meninerea sub
control a acestora.
7. Rezultatul brut
aferent cifrei de
afaceri nete Pe parcursul perioadei analizate
se poate observa fluctua ia
rezultatului brut aferent cifrei de
afaceri. Astfel înregistrează o
cretere bruscă în 2010 faă de – Stare bună
– Îmbunătă ire
lentă 4

42
2009, iar apoi o u oară scădere
în 2011, însă per total, reflectă
un nivel bun al rezultatului brut
aferent activită ii de producie.

b) Nivelul
financiar Societatea înregistrează rezultate
bune din activitatea de
finan are.
Punct tare 3.5 20 % 0,7
1.Rezultatul brut
financiar (RBF) În ceea ce prive te rezultatul
financiar, societatea înregistrează
cel mai bun nivel al acestuia,
comparative cu celelalte
companii din sectorul
farmaceuticelor . Dei
înregistrează u oare sc ăderi de
la un an la altul, rezultatul
financiar rămâne unul pozitiv pe
toată perioada supusă analizei.
– Stare forte
– Deteriorare
lentă 3.5
2. Rezultatul
financiar (RF) Având în vedere faptul că
principala sursa de finan are a
companiei este grupul
farm aceutic Sanofi care a
achizi ionat aciunile
companiei în cursul anilor 2009 –
2010 , au loc cre teri accentuate
ale cheltuielilor financiare fa ă
de veniturile financiare ,
explicându -se astfel scădere
rezultatului financiar de la un an
la altul.

– Stare fort e
– Deteriorare
lentă 3.5
c) Nivel
extraordinar Societatea nu înregistrează
rezultate la acest nivel, întrucât
nu a înregistrat, în perioada
analizată activită i de natura
celor extraordinare – – – –
Rez extraordinar –
– – – –

43
d) Nivel global Per ansamblu societatea
realizează o stare de
profitabilitate de nivel foarte
bun, accentuată de la un an la
altul. Punct forte 4.43 30 % 1.329
Rezultatul curent Societatea înregistrează valori
substan iale pentru rezultatul
current, situându -se prima în
cadrul sectorului. Rezultatele
negative ale activită ii din
exploatare au un impact negativ
i asupra rezultatului curent, în
anul 2009.
– Stare bună
– Îmbunătă ire
bruscă
4.5
Rezultatul brut
total Rezultatul înainte de politica de
ajustare reflectă valor i
consistente pozitive în ultimii
doi ani de analiză, cu fluctua ii
de la an la an.
– Stare bună
– Îmbunătă ire
bruscă 4.5
Rezultatul brut al
exercițiului (RBE) În urma analizezi situa iilor
financiare ale companiei
Zentiva, constatăm că pe toată
perioad a supusă analizezi au loc
creteri brute ale rezultatelor,
iar apoi u oare scăderi înspre
sfâritul perioadei. În
compara ie cu celelalte
companii din cadrul sectorului,
se situează tot în top, cu
excep ia primului an de analiză.
– Stare bună
– Îmbunătă ire
bruscă 4.5
EBIT Rezultatul brut înaintea deducerii
dobânzilor i a impozitului pe
profit evoluează fluctuant de la
un an la altul. Se observă o
îmbunătă ire bruscă datorată
creterii rezultat ului curent i
implicit cre terii veniturilor din
activitate a de exploatare, pe
fondul diminuării cheltuielilor
din exploatare.
– Stare bună
– Îmbunătă ire
bruscă 4.5
EBITDA În urma analizei efectuate s -au
obinut date care indică o – Stare bună 4.5

44
valoare mai mare a EBITDA
decât EBIT datorită nivelului
mare de deprecieri înreg istrate.
De asemenea se înregistrează
fluctua ii pe parcursul celor 3
ani de analiză, însă per
ansamblu, se men ine la un
nivel bun comparativ cu
concuren ii.
–
Îmbunătă ire
bruscă
Rezultatul net al
exercițiului (RNE) Rezultatul net al e xerci iului se
concretizează în profit numai
pentru ultimii 2 ani de analiză.
De asemenea se poate observa o
cretere foarte accentuată a
acestuia în anul 2010, i mai
apoi o scădere bruscă cu aproape
50% în ultimul an.
– Stare bună
– Îmbunătă ire
bruscă 4.5
Autofinanțarea
(AF) Referitor la capacitatea de
autofinan are, în anul 2009 i
2011 aceasta corespunde cu
capacitatea de autofinan are
netă, întrucât nu s -a repartizat
dividende pentru ace ti ani.
Autofinan area are valori
pozitive i evoluează crescă tor
pe parcursul perioadei analizate.
Comparativ cu concuren ii, se
situează la mijlocul
clasamentului. – Stare medie
– Îmbunătă ire
bruscă 4
Diagnosticul stării
de profitabilitate pe
nivele de activitate Societatea înregistrează un nivel
bun de profitabi litate pe perioada
analizată. Punctele slabe apar in
activită ii financiare care
reflectă o stare de profitabilitate
redusă cu pierderi financiare în
cretere de la an la an. Punct tare 3.95 100 % Revizuirea
activită ii
financiare.

Tabel 2: Ratele de
profitabilitate comercială
2009 2010 2011 Intervale de siguran ă
financiară, tendin e
favorabile

45

Din graficele anterioare se poate observ a evolu ia fluctuantă a ratelor de profitabilitate
comercială. Astfe l se eviden iază faptul că nivelul ratei marjei brute din vânzări se
distan ează de nivelul celorla lte rate , prezentând un trend de îmbună tăire relativ lentă pe
parcursul perioadei anali zate. Î n ceea ce prive te rata marjei brute a profitului, rata marjei
nete a profitului i rata marjei brute a profitului din exploatare, acestea continuă cu un trend
similar de deteriorare lentă, având aceea i evoluie ca i în cazul celorlali indicatori
influen ai de rezultatul negativ din exploatare din anul 2009, cresc brusc de la o valoare
negativă, pentru ca apoi în anul 2011 să scadă din nou. 1. Rata marjei brută a profitului
(MRBER ) (Gross Profit Margin) -0.39% 26.57% 18.7% Nivel: -, Media sectorului:
7.31%, Tendin ă : ↑
2. Rata marjei netă a profi tului
(MRNER )(Net Profit Margin) -1.64% 22.1% 14.37% Nivel: -, Media
sectorului: 7.98%,
Tendin ă : ↑
3. Rata marjei brută a profitului
din exploatare
(MBREXPR )(Operating Profit
Margin) -5.84% 24.24% 16.13% Media sectorului: 11.58%,
Nivel: -, Tendin ă : ↑
4. Rata marjei brută din vânzări
(MBVR ) 47.46% 58.98% 56.68% Media sectorului:
105.35%, Nivel: -,
Tendin ă : ↑
5. Rata marjei comerciale (R MC) -7.38% 14.22% 17.64% Media sectorului: 9.74%,
Nivel: -, Tendin ă : ↑

46

DIAGNOSTICUL RATELOR PROFITABILITĂȚII CO MERCIALE
Indicatori

Observații
Constatări la soc ietatea
analizată -rate de
profitabilitate stare și
tendințe Diagnostic
SWOT Punct
aj
Pond.
imp Punctaj
agregat Măsuri
necesare
1.Rata marjei brută a
profitului Rata marjei brute a profitului
reflectă valori bune, peste
medie, cu excep ia anului
2009, c ând rezultatul negativ
din exploatare are un impact
semnificativ asupra RMBP.
Dei înregistrează valori care
depă esc cele ale
concuren ilor, observăm o
tendin ă de deteriorare de la
an la an.

– Stare bună
– Deteriorare
lentă 3 p1=
20 % 0.6 …
2.Rata marjei ne te a
profitului i în ceea ce privete rata
marjei nete a profitului, aceasta
este cu mult peste media
sectorului, în ultimii doi ani de
analiză, în anul 2009
înregistrând de asemenea un
rezultat negativ. Reu ete să
facă fa ă concurenei doar
într-un sin gur an, reflectând o
stare medie cu o u oară
tendin ă de deteriorare.
– Stare
medie
– Deteriorare
lentă 2.5 p2=
20 % 0.5 …
3.Rata marjei brută a
profitului din
exploatare Gradul de degajare de rezultat
brut din cifra de afaceri
înregistrează o cre tere
sistematică de la -5.84% la
24.24% în 2011, iar apoi o
uoară scădere în ultimul an
analizat. În compara ie cu
media sectorului, rata marjei
brute a profitului din exploatare
are valori peste aceasta, cu
excep ia anului 2009, când
este influen ată negativ de – Stare bună
– Deteriorare
lentă 3 p3=
20 % 0.6 …

47
rezultatul ob inut din
exploatare. În ultimii doi ani
din perioada de analiză î i
devansează concuren a în ce
prive te nivelul acestui
indicator.

4.Rata marjei brută din
vânzări Gradul de generare de rezultat
brut aferent cifrei de afaceri,
din cifra de afaceri,
înregistrează un nivel mult mai
bun decât rata marjei brute din
profitul de exploatare, însă se
situează sub media sectorului
pe toată perioada de analiză,
situându -se la mijlocul
clasamentului, în ceea ce
prive te acest indicator.
– Stare
medie
– Îmbunătă
ire lentă 3.5 p4=
20 % 0.7 …
5.Rata marjei
comerciale În ceea ce prive te rata marjei
comerciale, observăm o
tendin ă de cretere de la an
la an, de i în anul 2009
înregistrează o valoare
negativă, întruc ât cheltuielile
ocazionate de vânzarea
mărfurilor depă esc veniturile
din vânzarea acestora. În
compra ie cu media sectorului,
valoarea acestui indicator se
situează peste medie în ultimii
doi ani de analiză i este a
doua în topul companiilor din
sector î n ce prive te valoarea
acetui indicator.
– Stare bună
– Îmbunătă
ire lentă 4 p5=
20 % 0.8 …
Diagnosticul ratelor
profitabilității
comerciale Activitatea companiei, per
ansamblu, incluzând i cea de
produc ie i cea de
comercializare mărfuri,
înregistrează un nivel mediu –
acceptabil pe toată perioada de
analiză.

Punct incert 3.2 – Redresarea
activită ii
de
exploatare ,
prin
extinderea
sa.
– Utilizarea
unor politici
mai bune de
gestionare a

48
costurilor, în
special a
celor din
activitatea
de
exploatare.

SINTEZA DIAGNOSTICULUI STĂR II DE PROFITABILITA TE
Indicatori

Observații
Constatări la societatea
analizată – profitabilitate
stare și tendințe Diagnosti
c SWOT Punctaj
Pond.
imp Punctaj
agregat Măsuri
necesare
1. Profitabilitate pe
nivele de activitate Societatea înregistrează un nivel
bun de profitabilitate pe perioada
analizată. Punctele slabe apar in
activită ii financiare care
reflectă o stare de profitabilitate
redusă cu pierderi financiare în
cretere de la an la an.

Punct tare 3.95 p1= 30
% 1.185 …
2. Ratele profitabilității
comerciale Activitatea companiei, per
ansamblu, incluzând i cea de
produc ie i cea de
comercializare mărfuri,
înregistrează un nivel mediu –
acceptabil pe toată perioada de
analiză.

Punct incert 3.2 p2= 70
% 2.24 …
Diagnosticul stării de
profitabilitate Puncte forte
În ce prive te compania
Zentiva, starea de profitabilitate
se situează la un nivel mediu –
acceptabil, societatea reu ind
per ansamblu să genereze profit
peste media sectorului, de i în
anul 2009, situa ia es te una mai
slabă cu valori negative. Punct incert 3,43 – Se
recomandă
îmbunătă
irea
performan
elor
financiare

49
Puncte slabe
Activitatea financiară reprezintă
principalul punct slab.

V. Diagnosticul stării de rentabilitate

Tabel 1: Ratele de
rentabilitate
2009 2010 2011 Intervale de siguran ă
financiară, tendin e
favorabile
Rentabilitate financiară
1. Rata rentabilită ii capitalului
propriu (ROE) -1.02% 16.88% 13.21% Nivel: Media sectorului:
7.82%, Tendin ă : ↑
Rata marjei nete a profitului
(RMRNE) -1.64% 22.1% 14.37% Nivel: Media sectorului:
11.06%, Tendin ă : ↑
Viteza de rota ie a activelor totale
(KAB) 0.5327 0.6552 0.6776 Nivel: Media sectorului:
0.59 rota ii , Tendină :
↑
Levierul financiar (LF) 1.1701 1.1659 1.3563 Nivel: 1,5-3 , Tendin ă :
↑
2. Rata rentabilită ii capitalului
angajat (R CPM) -0.97% 16.39% 12.57% Nivel: Media sectorului:
9.90%, Tendin ă : ↑
Rentabilitate economică
1. Rata rentabilită ii activelor
(ROA) -0.87% 14.48% 9.74% Nivel: Media sectorului:
6.21% , Tendin ă : ↑
2. Rata rentabilită ii economice
(RRE) -0.21% 17.41% 12.67% Nivel: Media sectorului:
7.47% , Tendin ă : ↑
3. Rata profitabilită ii activelor
(BEP) -0.16% 17.41% 12.67% Nivel: Media sectorului:
8.14% ,Tendin ă : ↑
4. Rata rentabilită ii cheltui elilor
(RRC) -1.47% 28.58% 15.63% Nivel: Media sectorului:
12.95% , Tendin ă : ↑

50

Ratele de rentabilitate financiară înregistrează, per ansamblu, o tendin ă de deteriorare lentă.
i în cazul rentabilităii, compania se situează cel mai bine în anul 2010, când se remarcă o
eficien ă clară a activităii companiei, i un raport efect/efort maxim, semn că investiiile
sunt în cadrul entită ii sunt efectuate eficient.
Referitor la rata rentabilită ii capitalului propriu, se poate observa o eficienă ridi cată în
utilizarea capitalurilor ac ionarilor în anul 2010 (16.88%), dublul mediei sectorului , iar apoi
o uoară tendină de scădere.
În cazul capitalului angajat, entitatea ob ine cel mai bun nivel al profitului în schimbul
profitului investit, tot în an ul 2010, depă ind media sectorială, cu excepia anul 2009, când
se înregistrează o valoare negativă de -0.97%.

51
DIAGNOSTICUL RENTABI LITĂȚII FINANCIARE
Indicatori

Observații
Constatări la societatea analizată – stare și
tendințe Diagnostic
SWO T Punctaj
Pondere
de
importanț
ă* Punctaj
agregat Măsuri
necesare
1.Rată
rentabilității
capitalului
propriu
(ROE) În ce prive te rentabilitatea capitalului
propriu, observăm fluctua ii ale acesteia pe
perioada analizată. Astfel, de la o valoare
negativ e în primul an analizat, cre te brusc în
2010, după care înregisterază o cre tere
uoară în ultimul an. Activele au o viteză de
rotaie peste media sectorului, cu excepia
primului an analizat (2009). Valorile
levierului financiar se încadrează în interval ul
de siguran ă pe toată perioada analizată. Per
ansamblu, eficien a utilizării capitalurilor
proprii se situează la un nivel bun. Valorile
negative din primul an se datorează pierderilor
înregistrate de companie. Însă începând cu
anul 2010, datorită cre terii performan ei
activită ii comerc iale, are loc o evolu ie a
ROE. – Stare
bună
– Îmbunătă
ire lentă 4 p1= 50 % 2
2.Rata
rentabilității
capitalului
permanent sau
a capitalului
angajat (RCPM) Per ansamblu se poate observa o cre tere a
valorii acestui indicat or, după ce în anul 2009
a înregistrat o valoare negative, cauzată de un
rezultat din exploatare negative. În
consecin ă, compania obine un nivel bun al
profitului din capitalul investit în afacere. – Stare
bună
– Îmbunătă
ire lentă 4 p2= 50 % 2
Diagnosti cul
rentabilității
financiare Rentabilitatea capitalurilor angajate de ac ionari se situează la un
nivel bun, reflectând astfel o încredere sporită în companie, atât din
partea ac ionarilor, cât i din partea creditorilor financiari. 100 % 4
Punct
tare

52

În graficul de mai sus putem observa din nou o evolu ie în scădere a ratelor rentabilităii
economice, însă cu valori care depă esc intervalul de sigurană în ultimii doi ani analizai.
În anul 2009 se înregistrează valori negative pentru toate ratele de rentabilitate economică, –
0.87% pentru ROA i -0.16% pentru BEP. Compania se redresează însă în următorul an, cu
un semnal de alarmă în anul 2011, când există din nou o tendin ă descrescătoare, datorită
creterii cheltuielilor totale ale activităii, i a diminuării rezultatelor companiei.

DIAGNOSTICUL RENTABI LITĂȚII ECONOMICE
Indicatori

Observații
Constatări la societatea analizată –
stare și tendințe Diagnostic
SWOT Punc
taj
Pondere
de
importanță
* Punctaj
agregat Măsuri
necesare
1.Rata
rentab ilității
activelor
(ROA) Rata rentabilită ii activelor, atinge
nivelul maxim în anul 2010, după care
înregistrează din nou o scădere în ultimul
an de analiză, însă se men ine peste
nivelul mediei sectoriale în ultimii 2 ani
analiza i. Comparativ cu celelal te
companii din sector, înregistrează cele
mai bune valori pentru rentabilitatea
activelor, reflectând un nivel ridicat al
rentabilită ii capitalului investit în
activele entită ii.

– Stare bună
– Îmbunătă ire
bruscă 4.5 p1= 25 % 1.125

53
2.Rata
rentabilită ții
economice în
sens general
(RRE) Rata rentabilită ii economice în sens
general se situează peste media sectorială,
cu excep ia anului 2009, când,
influen ată de rezultatul din exploatare
negative, înregistrează o valoare negativă.
Observăm apoi o cre tere bruscă,
valoarea depă ind dublul mediei
sectorului, precum i valorile aceluiai
indicator ale concuren ilor, demonstrând
o contribu ie ridicată a activelor
deinute în realizarea rezultatului brut.
Dei în anul 2011 înregistrează din nou o
scădere, dat orată diminuării activelor
societă ii, precum i a rezultatului brut,
societatea reflectă un nivel bun al RRE pe
perioada analizată. -Stare bună
– Îmbunătă ire
bruscă 4.5 p1= 25 % 1.125
3.Rata puterii
de câștig a
activelor
(BEP) BEP se situează atât pest e media
sectorială, cât i pe valorile celorlalte
companii din sector, excep ie fiind
primul an analizat, când compania
înregistrează pierderi ce afectează
situa ia generală a acesteia. Per
ansamblu reflectă un nivel bun al acestui
indicator, cu o tendin ă de îmbunătă ire
lentă. – Stare bună
– Îmbunătă ire
bruscă 4.5 p1= 25 % 1.125
4.Rata
rentabilității
cheltuielilor
(RRC) Rata rentabilită ii cheltuielilor
înregistrează fluctua ii de la un an la
altul, cu valori situate peste media
companiilor din sectorul fa rmaceutic. La
fel ca i în cazul majorităii celorlalte
rate, în anul 2009, datorită pierderilor
suferite de companie, sunt înregistrate
valori negative, însă per ansamblu este
evidentă o tendin ă de îmbunătăire a
indicatorului. – Stare medie
– Îmbunătă ire
bruscă 4 p1= 25 % 1
Diagnosticul
rentabilității
economice În ansamblu, resursele societă ii sunt
gestionate la un nivel bun, managerul, ca
principal utilizator al acestor informa ii
fiind relativ mul umit de modul în care
evoluează starea de rentabilitat e a
companiei i de modul în care sunt
gestionate resursele societă ii Punct tare 100% 4.37

54

După cum se poate observa în graficul de mai sus, atât Rata Rentabilită ii Capitalului Propriu
cat i Rata Rentabilită ii Activelor, au parte de o cre tere br uscă în anul 2010, pentru ca în
anul 2011 să intre într -o stare de declin. Î n consecin ă, din compara ia rentabilită ii
financiare cu rentabilitatea economica putem constata o evolu ie foarte asemănătoare ale
celor doi indici.
SINTEZA DIAGNOSTICUL UI RENT ABILITĂȚII
Indicatori

Observații
Constatări la societatea
analizată – stare și tendințe Diagnostic
SWOT Punct
aj
Ponder
e
de imp* Punct
aj
agreg
at Măsuri necesare
Diagnosticul rentabilității
financiare Rentabilitatea capitalurilor
angajate de ac ionar i se situează
la un nivel bun, reflectând astfel o
încredere sporită în companie,
atât din partea ac ionarilor, cât
i din partea creditorilor
financiari. Punct tare 4 p1= 50
% 2 …

Diagnosticul rentabilității
economice În ansamblu, resursele societă ii
sunt gestionate la un nivel bun,
managerul, ca principal utilizator
al acestor informa ii fiind relativ
mulumit de modul în care
evoluează starea de rentabilitate a
companiei i de modul în care
sunt gestionate resursele
societă ii Punct tare 4.37 p2= 50
% 2,18 …

Sinteza diagnosticului
rentabilității Puncte forte
Stare de rentabilitate a activită ii
societă ii Zentiva se situează la
un nivel bun spre foarte bun, ceea
ce reflectă faptul că resursele Punct tare 100 % 4,18 Compania trebuie
să se orienteze
spre controlul
cheltuielilor totale
i să utilizeze o
politică de

55
entită ii sunt utilizate eficient.
Puncte slabe
Cretere sistematică a
cheltuielilor totale, comparativ cu
rezultatul companiei reprezintă
punctul slab identificat. diminuare a
acest ora
(renegocierea
contractelor cu
furnizorii)

56
VI. Diagnosticul performan elor bursiere

Tabel 1: Ratele bursiere
2009 2010 2011 Intervale de siguran ă
financiară, tendin e
favorabile
A. Ratele bursiere de cre tere
1. Capitalizarea bursieră (KB) 2,854,368,388 4,180,545,443 3,696,094,540 Tendin ă : ↑
2. Rezultatul pe ac iune (EPS) -0.0007 0.0138 0.0081 Media sectorului: 0.045 ,
Tendin ă : ↑
3. Trezoreria pe ac iune (CASH
EPS) 0.0033 0.0245 0.0091 Media sectorului:
0.018 Tendin ă : ↑
4. Coeficientul de capitalizare
bursieră (PER) -990.14 72.86 109.17 Nivel : -, Media ărilor
dezvoltate: 28.44 ori,
Tendin ă : ↑
5. Valoarea de pia ă/valoarea
contabilă pe ac iune (PBR) 9.64 11.94 13.72 Nivel: -, Media sectorului:
3.64 ori, ,Tendin ă : ↑
6. Pre de pia ă/Cifra de afaceri
netă pe ac iune (PSR) 16.24 16.10 15.68 Media sectorului: 4.86,
Tendin ă : ↑
B. Ratele bursiere de dividend
1. Dividend pe ac iune (DIVA) 0 0.0138 0 Tendin ă : ↑
2. Randamentul dividendelor
(RDIV) 0 0.0137 0
Tendin ă : ↑
3. Ra ta de acoperire a dividendelor
(RADIV) maxim 100% maxim Nivel: 250% , Tendin ă :
↑

57

Referitor la ratele bursiere de cre tere, se observă din graficele de mai sus o evoluie
asemănătoare, cu maximul în anul 2010. Anul 2009 este un an critic din punct de vedere al
rezultatelor ob inute de către companie, motiv pentru care indicatorii înregistrează valori
negative, mult sub media sectorului.

58

DIAGNOSTICUL RATELOR BURSIERE
Indicatori

Observații
Constatări la societatea analizată –
stare și ten dințe Diagnostic
SWOT Punctaj
Pondere
de
importanță
* Punctaj
agregat Măsuri necesare
A. Rate
bursiere de
creștere Din perspectiva ratelor de cre tere, compania se situează la un
nivel mediu acceptabil. P1 = 90 %
1.KB Valoarea de pia ă a societăii
înregistrează o cre tere foarte
accentuată de la an la an, aproape
atingând dublul valorii sale din 2009 în
2010, după care are o tendin ă
descrescătoare.

– Stare forte
-Deteriorare
lentă 3.5 p1=15%
0.525

2.EPS În ce prive te rezultatul pe aciune,
acesta cre te d e la o valoare negativă în
anul 2009 la 0.0138, depă ind cel mai
mult media sectorului, în 2010, iar apoi
are o tendin ă de scădere în anul 2011,
ajungând la 0.0081. P erforman a
negativă din primul an de analiză se
datorează rezultatului net din exploatare
care a fost unul negativ în anul 2009.
Performan a indicatorului per
ansamblu reflectă un volum mediu de
lichiditate produs de o ac iune în
decursul exerci iilor financiare.

– Stare
medie
– Deteriorar
e bruscă 2 p2=15%
0.3
3.Cash EPS Aceea i tendin ă ca i în cazul EPS o
întâlnit i în cazul Cash EPS, tot
datorită influen ei rezultatului net din
exploatare.

– Stare
medie
– Deteriorar
e bruscă 2 p3=15%
0.3
4.PER PER depă ete cu mult media
sectorială, înregistrând valori cu 2-4 ori
mai mari decât aceasta în ultimii doi ani
analiza i, însă scade foarte mult în anul
2009, având o valoare negativă. Per – Stare bună
– Îmbunătă
ire 4.5 p4=15%
0.62

59
ansamblu, această rată înregistrează o
stare bună, cu tendin ă de
îmbunătă ire de la un an la altul.

bruscă
5.PBR În ceea ce prive te PBR (Price to book
ratio), aceasta înregistrează valori peste
media sectorială, în cre tere sistematică
de la un an la altul. În anul 2011 atinge
maximul, de 13.72 ori, reprezentând
faptul că pie ele financiare conferă o
valoare ridicată conducerii entită ii.

– Stare forte
– Îmbunătă
ire lentă 4.5 p5=15%
0.675
6.PSR Piaa plătete un pre în scădere de la
un an la altul pentru o unitate de vânzări,
însă valorile depă esc în fiecare an
nivelul mediei sectoriale.

– Stare f orte
– Deteriorar
e lentă 3.5 p6=15%
0.525
Diagn osticul
ratelor
bursiere de
cretere Ratele bursiere ale societă ii reflectă o
meninere a societăii din perspectiva
pieei, nivelul lor situându -se între
mediu -acceptabil spre satisfăcător. Punct incert 100 % 3.33

B. Rate
bursiere de
dividend În ce prive te ratele bursiere de dividend, se observă o
performan ă nesatisfăcătoare, întrucât compania repartizează
dividende doar pentru anul 2010, în anul 2009 înregistrând
pierderi i aflându -se în incapaci tate de a distribui dividende. P2 =10 %
1.DIVA Societatea a repartizat dividende doar
pentru anul 2010 , ceea ce indică o stare
critică a companiei din acest punct de
vedere, nereprezentând interes ridicat
pentru investitori.

– Stare
critică
– Meniner
e 2 p1=40% 0.8
2.RDIV În urma investi iilor realizate, câtigul
încasat de ac ionari se situează la un – Stare
critică 2 p2=30% 0.6

60
nivel acceptabil, fa ă d e celelalte
companii concurente, însă per ansamblu,
starea este una critică, întrucât
acionarii îi recuperează investiiile
făcute sub formă de dividende, doar într –
un singur an din perioada analizată.

– Meniner
e
3.RADIV Întrucât în anul 2010 tot rezultatul net
obinut a fost repartizat, rata de
acoperire a dividendelor este 1 00%, însă
per ansamblu, starea entită ii este una
critică, din cauza nedistribuirii de
divid ende care în anul 2009 se datorează
înregistrării unei pierderi.

Stare critică
Meninere 2 p3=30% 0.6
Diagnosticul
ratelor
bursiere de
dividend Ratele bursiere de dividend reflectă o
stare de nivel mediu -acceptabil a
companiei în ceea ce prive te
dividendele distribuite ac ionarilor. Punct slab 2
Diagnosticul
ratelor
bursiere
(A+B) Politica adoptată de companie este
aproape nulă pentru toată perioada
analizată, cu valori aproape r elative în
2010. Din acest motiv rezultă o
apreciere nefavorabilă din partea
utilizatorilor situa iilor financiare. Punct incert 3.2

61

Tabel 2 Performan e
bursiere prin crearea de
valoare pentru ac ionari
2009 2010 2011
Intervale de siguran ă
finan ciară, tendin e
favorabile
1. Valoarea economică adăugată
(EVA) 334,116 -9,201,348 -5,417,169
Tendin ă : ↑
2. Valoarea de pia ă adăugată
(MVA) 2,558,404,554 3,830,447,234 3,426,760,955
Tendin ă : ↑
3. Rata de rentabilitate a fluxurilor
de numerar (CFROI ) -0.78% 14.24% 9.53% Media sectorului: 8.24% ,
Tendin ă : ↑
4. Valoarea lichidă adăugată
(CVA) (Cash value added) 81,784 569,482 507,002
Tendin ă : ↑
5. Rentabilitatea totală ale
acionarilor (TSR) 152.77% 46.46% 20.69%
Tendin ă : ↑

62
i în cazul per forman elor bursiere prin crearea de valoare pentru acionari, compania
manifestă o tendin ă de îmbunătăire bruscă în anul 2010 faă de anul 2009, continuând cu
un trend de deteriorare lentă spre sfâr itul perioadei de analiză.

La nivelul rentabilită ii totale a ac ionarilor, se poate observa de -alungul perioadei o
tendin ă de deteriorare, ceea ce duce la îndreptarea ateniei investitorilor către alte companii
din sector.

DIAGNOSTICUL PERFORM ANȚELOR BURSIERE PRI N CREAREA DE VALOARE
PENTRU ACȚIONARI
Indicatori

Observații
Constatări la societatea
analizată – stare și
tendințe Diagnostic
SWOT Punctaj
Pondere
de
importanță
* Punctaj
agregat Măsuri necesare
1. Valoarea
economică
adăugată EVA
Pe parcursul perioadei
analizate se observă că
acest indicat or
înregistrează valori
negative pentru ultimii 2
ani (2010, respectiv
2011), având astfel o
tendin ă de deteriorare
bruscă. Stare slabă
Deteriorare
bruscă 1.5 p1= 20 % 0.3 Valorile negative
înseamnă interes al
investitorilor spre
alte companii, î n
conseci nă se
recomandă
investirea în
politicile de atragere
de noi investitori
2. Valoarea de
piață adăugată –
MVA
Valoarea de pia ă
adăugată înregistrează
valori bune, situându -se a
doua în cadrul sectorului
din acest punct de vedere.
Per ansamblu, însă, se
manifestă o tendin ă de Stare bună
Deteriorare
lentă 3 P2= 20 % 0.6 Se recomandă ca
entitatea să î i
concentreze aten ia
în atragerea de noi
investitori i
identificarea de noi
oportunită i de

63
deteriorare lentă de la un
an la altul. cretere pe piaă.
3. Rata de
rentabilitate a
fluxurilor de
numerar (CFROI)
Rata de rentabilitate a
fluxurilor de numerar se
situează peste media
sectorului, atingând
maximul în anul 2010,
când aproape se dublează.
Per total înregistrează o
stare medie, cu o
tendin ă de
îmbunăt ăire bruscă de
la -0.78% în 2009, la
9.53% în 2011. Stare
medie
Îmbunătă
ire bruscă 4 p3= 20 % 0.8
4. Valoarea lichidă
adăugată -CVA
(Cash value
added=

Din punct de vedere al
acestui indicator,
compania înregistrează o
stare medie, cu tendin ă
de îmbu nătăire bruscă. Stare
medie
Îmbunătă
ire bruscă 4 p4= 20 % 0.8 Se recomandă
concentrarea
ateniei asupra
politicii
investi ionale .
5. Rentabilitatea
totală ale
acționarilor (TSR)

In ce prive te
rentabilitatea totală a
acionarilor, aceasta este
într-o deteriorare bruscă ,
ceea ce face compania s ă
aibă o imagine negativă
în faa investitori lor Stare slabă
Deteriorar
e bruscă 1.5 p5= 20 % 0.3
Diagnosticul
performanțelor prin
crearea de valoare
pentru acționari Compania nu cr eează
performan e pentru
acionarii actuali,
datorită indicatorilor
calcula i , cu toate ca
aciunile companiei au
o valoare adăugata mare.
Punct slab 100 % 2.8 Concentrarea
ateniei asupra
politicilor de
îmbunătă ire a
imaginii companiei
pe pia ă i
captarea aten iei
investitorilor .

64
SINTEZA DIAGNOSTICUL UI PERFORMAN ELOR BU RSIERE
Indicatori

Observații
Constatări la
societatea analizată
– stare și tendințe Diagnostic
SWOT Punctaj
Pondere
de imp* Punctaj
agregat Măsuri
necesare
Diagnosticul ratelor
bursiere

Politica adopta tă de
companie este
aproape nulă pentru
toată perioada
analizată, cu valori
aproape relative în
2010. Din acest motiv
rezultă o apreciere
nefavorabilă din
partea utilizatorilor
situa iilor financiare. Punct incert 3.2 p1= 40 % 1.28
Diagnosticul
performan telor
bursiere prin crearea
de valoare pentru
acionari

Compania nu cr eează
performan e pentru
acionarii actuali,
datorită indicatorilor
calcula i , cu toate
ca ac iunile
companiei au o
valoare adăugata
mare. Punct slab 2.8 p2= 60 % 1.68
Diagnosticu l
performan elor
bursiere Referitor la
diagnosticul
performantelor
bursiere, compania se
află într -un punct
slab, aproape de
incert, ceea ce
reflectă o situa ie
nesatisfăcătoare dpdv
al performan elor
bursiere. Punct slab 100% 2.96 Politici
orientate
spre
atragerea
investitoril
or,
îmbunătă
ire
produselor
companiei
pentru
creterea
rezultatelor
.

65
VII. Diagnosticul fluxurilor de numerar

Fluxurile de numerar reprezintă intrările sau ie irile de numerar i echivalente de numerarpe
parcursul unui exerci iu financiar. Fluxurile de numerar au o evolu ie fluctuantă în perioada
analizată. În cazul act ivităii de investiii i de finanare, acestea cresc brusc de la o
valoare negativă înregistrată în anul 2009, iar apoi se observă un u or declin al acestora în Calculul fluxurilor de numerar 2009 2010 2011 2008/2009 2010/2011
A. Numerar net din activitatea de
exploatare 13,892,577 101,940,757 37,717,033 183.79% 270.28%
B. Numerar net din activitatea de
investi ii -10,096,974 2,438,402 -20,675,730 59.20% -11.79%
C. Numerar net din activitatea de
finan are -2,106,009 6,704,585 -211,957,923 104.07% -3.16%
Flux de numerar total (A+B+C) 1,689, 594 111,083,744 -194,916,620 1027.71% -56.99%
Flux de numerar din exploatare *100
Profit din exploatare -135.27% 161.99% 99.20% -83.63% 163.30%
Profit net -2,882,789.00 57,377,448.00 33,857,309.00 -803.55% 169.47%
Flux de numerar total *100
Profit net -58.61% 193.60% -575.70% -127.90% -33.63%

66
anul 2011. Managementul nu va fi pe deplin mul umit de situaia fluxurilor de trezorerie.
Astfel, acesta î i va concentra atenia în vederea adoptării unei strategii financiare pentru
stabilirea politicii de dividende i pentru a -i planifica nevoile de investiii i de
finan are.

DIAGNOSTICUL FLUXURI LOR DE TREZORERIE
Indicatori

Observații
Cons tatări la societatea
analizată – stare și tendințe Diagnostic
SWOT Punctaj
Pondere
de imp Punctaj
agregat
Fluxuri de
trezorerie din
exploatare

Referitor la evolu ia
fluxurilor de trezorerie din
exploatare, acestea reflectă un
nivel bun al activită ii de
exploatare, cu un maxim de
101,940,757 în 2010, i cu o
scădere bruscă în 2010. Per
ansamblu, tendin a este, însă
una de îmbunătă ire.

Stare forte
Îmbunătă ire
lentă 4.5 p1= 25 % 1.125
Fluxuri de
trezorerie total

Fluxurile totale de trezoreri e
au o stare bună, însă o
tendin ă de deteriorare
bruscă de la un an la altul,
datorită înregistrării unor
fluxuri negative din activitatea
de investi ii i de finanare.

Stare bună
Deteriorare
bruscă 2.5 p2= 25 % 0.625
Flux de
numerar din
exploatare
/profit din
exploatare x
100

Comparativ cu media
sectorului ( 87.25%), raportul
flux de numerar din
exploatare/profit din
exploatare are un nivel bun,
prezentând per ansamblu o
tendin ă de îmbunătăire
lentă. Stare bună
Îmbunătă ire
lentă 4 p3= 25
% 1

67
Flux de
numerar/profit
net x 100

Raportul flux de
numerar/profit net
înregistrează valori cu mult
sub media sectorului, chiar
negative. Excep ie face doar
anul 2010, când fluxurile de
numerar din exploatare
compensează lipsurile din
activitatea finan ciară i
investi ională, ajungând să se
depă ească media sectorială
(93.07% ). Stare slabă
Deteriorare
bruscă 1.5 p4= 25 % 0.375
Diagnosticul
fluxurilor de
trezorerie Per ansamblu, fluxurile de trezorerie sunt gestionate la un
nivel mediu -acceptabil. 100 % 3.13
Punct incert

68
VIII. Diagnosticul riscurilor

Indicatori 2009 2010 2011 Nivel / Tendin ă
optime
I. Risc economic

1.Pragul de rentabilitate
58,582,916 53,602,948 43,426,471

Indicatorul de poziție al
cifrei de afaceri netă față de
nivelul cri tic al său (pragul
de rentabilitate) notat cu
„α” 200.03%
(risc redus) 384.38%
(risc redus) 442.64%
(risc redus) Nivel: > 20 %
Tendin ă : ↑

II.Risc financiar

Pragul de rentabilitate
global 58,795,498 53,636,512 43,426,471

Indicatorul de poziție al
cifrei de afaceri nete față de
nivelul critic al său (pragul
de rentabilitate global) notat
cu „ α” 198.94%
(risc redus) 384.08%
(risc redus) 442.64%
(risc redus) Nivel: > 20 %
Tendin ă : ↑

2. Efect de levier financiar

RRE > Rd
Rata rentabilită ii
economice (RRE)

-0.21% 17.41% 12.67% Tendin ă : ↑

Rata dobânzii (Rd)

0.32% 0.04% 0.00% Tendin ă : ↓

69

Din punct de vedere al pragului de r entabilitate, acesta se men ine pe parcursul perioadei de
analiză, reflectând faptul că entitatea reu ete să îi acopere cheltuielile din exploatare din
cifra de afaceri ob inută.
Efectul de levier reflectă influen a pe care o are rata dobânzii asupra ren tabilită ii
economice. Rata dobânzii se află în scădere la un an la altul, fapt ce influen ează pozitiv
rentabilitatea economică a entită ii.

DIAGNOSTICUL RISCURI LOR
Indicatori

Observații
Constatări la societatea
analizată – stare și tendințe Diagnos tic
SWOT Punctaj
Pondere
de imp. Punctaj
agregat
1. Risc economic
– Prag de rentabilitate

Riscul economic calculat conform
pragului de rentabilitate a cifrei de
afaceri nete i a proporiei dintre
cheltuielilor fixe i cheltuielile
variabile prezent ă un nivel redus al
riscului pe toată perioada analizată .
– Stare forte
– Îmbunătă i
re bruscă 5 30 % 1.5
2. Risc financiar

Societatea prezintă un punct forte în
ceea ce prive te riscul financiar al
acesteia, care este unul scăzut i cu
o tendin ă de scăde re de la un an la
altul. Acest lucru reflectă faptul că
entitatea prezintă un randament
ridicat de utilizate a capitalurilor,
evitând împrumuturile externe i
riscul de cre tere a cheltuielilor cu
dobânzile i plata ratelor cauzate 4.75
70%

70
de finan area externă.

– Prag de rentabilitate
global

În ceea ce prive te pragul de
rentabilitate calculat la nivel global,
acesta prezintă o stare forte i o
tendin ă de îmbunătăire bruscă
de la un an la altul, care se
datorează cre terii cifrei de afaceri
anua le, precum i diminuării
costurilor fixe anuale.

– Stare forte
– Îmbunătă i
re bruscă 5 50 % 2.5
– Efect de levier
financiar

Referitor la efectul de levier
financiar, acesta este interpretat prin
prisma rela iei dintre rata
rentabilită ii economice i rata
medie a dobânzii. De i în anul
2009, costul datoriilor este mai
mare decât rentabilitatea
economică, în ultimii doi ani
analiza i, rata rentabilităii
economice depă ete cu mult rata
dobânzii, manifestând o stare bună
per ansamblu.

– Stare bună
– Îmbunătă i
re bruscă 4.5 50 % 2.25
Diagnosticul riscurilor Societatea de ine un nivel foarte redus al riscurilor, atât la nivel
economic cât i financiar. Situaia companiei este favorabilă atât
acionarilor cât i creditorilor financiari, întrucât rentabilitatea
economică i financiară sunt funcii crescătoare, entitatea putând
recurge în continuare la finan are din exterior, în cazul în care va
avea nevoie pentru continuarea activită ii.

100 % 4.825
Punct forte

71

IX. Sinteza diagnosticului financiar. Concluzii s i propuneri

A. SINTEZA DIAGNOSTICULUI FINANCIAR CONTABIL

Indicatori

Observații
Constatări la societatea
analizată – Lichiditate/
Tendințe Diagnostic
SWOT Punct
aj
Ponde
re
de
imp Punctaj
agregat Măsuri
necesare
Diagnosticul
lichidității și
solvab ilității
financiare În ceea ce prive te
diagnosticul lichidită ii i a
solvabilită ii, compania se
situează într -un punct tare,
indicând o stare satisfăcătoare
a indicatorilor. Trebuie, în
continuare men ionat că
incapacitatea de a calcula to i
indicatorii a influen at
diagnosticul, ceea ce ar fi
putut rezulta într -un punctaj
superior.
Punct tare 3.6 …
2. Diagnosticul
gradului de
îndatorare
Analizând rezultatele
obinute pentru gradul de
îndatorare, se poate observa
un nivel satisfăcător spre bun
al indicatorilor. Compania se
situează într -un punct tare cu
privire la gradul de
dependen ă financiară,
demonstrând faptul că
entitatea reu ete să îi
finan eze activitatea mai
mult din surse proprii decât
din finan are externă,
constituind un punct forte în
compara ie cu celelalte
companii concurente.
Punct tare 3.63 …
3. Diagnosticul
gestiunii
resurselor
controlate de
entitate
In cazul resurselor controlate
de entitate, gestiunea
resurselor umane este una
eficientă, de i se manifestă
instabilitate în c e prive te
numărul de angaja i, care
scade de la un an la altul.
Observăm de asemenea
eficien ă în gestiunea
resurselor tehnice. Nu putem
vorbi despre acela i lucru în
cazul resurselor materiale,
însă compensează din nou Punct tare 3.72 …

72
prin prisma indicatorilor de
activ itate, cu viteze de rota ie
care depă esc mediile
sectoriale i au o tendină de
îmbunătă ire lentă.

4. Diagnosticul
stării de
profitabilitate Din punct de vedere al
profitabilită ii, observăm un
punct incert în care se situează
compa nia, fiind influen ată
de o activitate financiară
slabă. Astfel, compania se
dovede te a fi profitabilă, per
ansamblu, pe nivele de
activitate, însă din punct de
vedere al activită ii
comerciale, compania mai are
de îmbunătă it anumite
aspecte.

Punct inc ert 3.43 …
5. Diagnosticul
stării de
rentabilitate
Diagnosticul rentabilită ii
înregistrează un punctaj de 4,
situându -se într -un punct tare,
ceea ce demonstrează
eficien a investiiilor
realizate de către companie.
Astfel, compania tinde să
realizeze un raport efect/efort
maxim. Punct tare 4 …
6.Diagnosticul
performanțelor
bursiere
În ce prive te performanele
bursiere, compania
înregistrează cel mai mic
punctaj, 2.96, ceea ce poate
constitui un semnal de alarmă,
întrucât entitatea nu captează
interesul investitorilor, riscând
ca ace tia să se orienteze spre
alte companii din sector. Punct slab 2.96 Se recomandă
identificarea unei
politic eficiente de
îmbunătă ire a
performan elor
bursiere i
implicit de atragere
a unor noi
investitori.
7.Diagn osticul
fluxurilor de
numerar Analizând fluxurile de
numerar, observăm o
evolu ie fluctuantă a
acestora, care per ansamblu,
plasează compania într -un
punct incert ce nu
mulumete managementul. Punct incert 3.13 Managerii
companiei trebuie
să îi focali zeze în
permanen ă
atenia asupra
politicilor de
gestiune a
fluxurilor de
trezorerie, care să
permită
meninerea
companiei pe
piaă.

73
8.Diagnosticul
riscurilor În cazul diagnosticului
riscurilor, observăm o
situa ie forte a companiei
Zentiva, ceea ce însea mnă ca
în viitorul apropiat aceasta nu
se confruntă cu riscuri ce îi
pot amenin a activitatea.
Acest lucru nu înseamnă
faptul că managementul
companiei trebuie să scape din
vizor analiza riscurilor. Punct forte 4.83 Entitatea trebuie să
fie mereu pregăti tă
să facă fa ă
eventualelor
situa ii
neprevăzute i, de
asemenea, să fie cu
un pas înaintea
concuren ei.
Diagnosticul
financiar –
contabil :
sinteza În urma analizei desfă urate
asupra situa iilor financiare
ale companiei Zentiva,
observăm că entitatea se
încadrează, dpdv al
diagnosticului final, în
categoria B. Starea financiară
a societă ii este una bună, cu
riscuri relativ reduse pentru
investitori. În acest caz
afacerea este viabilă, putând
avea loc dezvoltarea viitoare. CATEGORIA B 3.67

Societatea se bucură de o credibilitate financiară bună din partea eventualilor creditori, însa
acetia îi constituie provizioane de risc la nivelul riscului asumat. Poziția pe curba ciclului de
viață este dezvoltare -maturitate, strategiile solicitate fiind cele de investire fie strategii neutre.
Acest diagnostic oferă o viziune pozitivă asupra viitorului companiei, cu men iunea că se
recomandă adoptarea unei serii de mării cu privire la lichiditatea excesivă, promovarea imaginii
companiei în rândul investitorilo r, o mai bună gestiune a resurselor umane i materiale, precum i
o mai bună politică investi ională i de control a fluxurilor de trezorerie i implicit a creanelor
i a datoriilor.

74
ANEXE

Situa iile financiare ale companiei SC Zentiva SA: 2009 -2011