Diagnosticul DE Productie Si Economic LA Sc. “camara Verde “

CAP II : DIAGNOSTICUL DE PRODUCTIE SI ECONOMIC LA SC. “CAMARA VERDE “

Statistici privind activitatea de productie din judetul Teleorman

Efectivul de animale in Romania, in perioada 2009- 2015

UM: NUMAR

SURSA: INSSE.RO

Intepretare:

Numarul bovinelor in Romania in perioada 2009- 2013 a scazut treptat ajungand de la 2.616.127 de capete la doar 2.053.952. In cazul taurinelor avem aceiasi situatie in perioada 2009- 2013 numarul acesta reducandu-se semnificativ de la an la an. Bubalinele de la 29.369.000 de capete ajung la doar 19.401 de capete in 2013 scazand considerabil in anul 2013. Bivolitele scad si ele in perioada 2009- 2012 foarte mult de la 7.358 de capete la doar 4.589. Aceste scaderi in cazul bovinelor, taurinelor cat si bivolitelor se datoreaza reducerii furajelor.

Efectivul de bovine in Romania fata de alte tari

UM: MII CAPETE

SURSA: INSSE.RO

Interpretare:

La efectivele de animale Romania se claseaza langa tari precum Indonezia si Venezuela cu un numar mic de capete si o pondere in productia mondiala de 0,12 %. La polul opus Franta detine un numar impresionant de animale si o pondere de 1,18 in productia mondiala. In anul 2010 numarul de 2.512 mii de capete din Romania a scazut considerabil la 2.001 mii capete in 2011, in timp ce in celelalte tari numarul acestora este in crestere.

Efective de bovine si densitatea la 100 ha in Romania si statele membre ale UE, 2013

UM: MII CAPETE

SURSA: INSSE.RO

Interpretare:

La efectivele de bovine, Romania se afla printre primele zece tari ale Uniunii Europene, dupa Franta, Republica Ceha si Spania. In ceea ce priveste densitatea la 100 ha teren, tara noastra se afla intr-o situatie similara cu cea a Ungariei si a Bulgariei cu o densitate de 15.4. Aceasta densitate foarte mica la 100 ha teren , in Romania se datoareaza faptului ca numarul de efective de animale este in scadere potrivit ultimele statistici publicate de Institutul National de Statistica.

Comparatia cea mai releanta este Franta cu un numar impresionant de bovine de 192.530 mii de capete si o densitate de 69.2

Numarul de animale la 100 ha teren in judetul Teleorman

UM: NUMAR

SURSA: INSSE.RO

Interpretare:

Tabelul de mai sus reprezinta animalele ce revin la 100 ha teren care in perioada 2007 a inregistrat cea mai mare valoare si anume de 14.7 de bovine. Observam ca in anul 2014 numarul acestora este in scadere si ajunge la valoare de 7 bovine. Cea mai mica valoare inregistrat in judetul Teleorman este de 6,7 in anul 2012. Numarul bovinelor in Teleorman a cunoscut o crestere semnificativa in perioada 2007- 2009 datorata existei unui numar relativ mare de ferme de crestere a animalor existente. Datorita reducerii acestui numar de ferme si numarul de bovine a inceput sa scade considerabil in 2013 ajungand la 7.1. In cazul porcinelor numarul acestora este in crestere in perioada 2013-2014 si ovinele la fel ajungand la valori de peste 40 de capete la 100 ha teren.

Productia animala in anul 2013, judetul Teleorman

UM: TONE GREUTATE VIE

SURSA: INSSE.RO

Interpretare: In judetul Teleorman in anul 2013 productia de carne a fost de 17.869 din care cea de bovine de 4.977, 7.311 porcine, 2.246 ovine si caprine si 3.333 pasare. Datorita reducerii numarului de ferme pentru cresterea animalelor acesta a afectat direct productia animala care a scazut considerabil, ducand in viitor la cresterea preturiilor.

Productia animala in Teleorman, 2006- 2014

UM: TONE GREUTATE VIE

SURSA: INSSE.RO

Interpretare:

Veniturile din productia animal si servicii agricole, judetul Teleorman 2006- 2013

UM: MII/LEI/RON

SURSA: INSSE.RO

Interpretare:

Productia animala in judetul Teleorman prezinta cresteri in perioada 2010-2012 de la valoarea de 503436 ajungand la valoare de 546808 in 2012. Asemenea servicile agricole fiind tot in crestere inca din anul 2010. Cea mai mare valoare a serviciilor agricole se inregistreaza in anul 2013 de 47734 . O valoare foarte mare de 47734 fara de 6284 din 2010.

Efectivul total de animale pe categorii de animale in judetul Teleorman 2006- 2014

UM: NUMAR

SURSA: INSSE.RO

Interpretare:

Efectivele de animale din Teleorman in perioada 2006- 2009 a inregistrat un numar mare de circa 52.852 de capete datorat disponibilitatiilor de resurse furaje si cererii de produse. In anii urmatori 2010-2014 aceaste resurse s-au redus, numarul fermelor la fel ceea ce a dus la o scadere a bovinelor ajungand la valori de 31.170 de capete. Potrivit Institutului National de Statistica acest numar va scaderea in continua in cazul bovinelor. In cazul porcinelor si ovinelor avem aceiasi situatie o scadere de circa 2.000 de capete . Numarul pasariilor este in crestere , cu o valoare peste 2.956.666 in anul 2006. In 2007 inregistreaza cea mai mare valoare de 4.107.853 de capete in judetul Teleorman. Cererea pentru categoria aceasta de animale si anume pasari este foarte mare datorita pretului care este relative mai mic in comparatie cu celelalte categorii.

Efectivele de animale, pe principalele categorii de animale in judetul Teleorman localitatea (de pus iar tabelul cu localitatea insse.ro)

UM: NUMAR

SURSA: INSSE.RO

Interpretare:

DATE FIRMA : CAMARA VERDE SRL

CUI: 31582480

REGISTRUL DE COMERT: J40/5665/2013

INFINTARE: 2013

TIP SOCIETATE: Societate comerciala cu raspundere limitata

CAEN: 142

DESCRIERE CAEN: cresterea altor bovine

ADRESA: Str. Drumul intre Tarlale nr: 35- 39, Bucuresti

BIROURI: –

ADRESA: Teleorman, Trivalea –Mosteni

TELEFON: 0742135876

TIP FERMA: ferma de animale

RASA: Aberdeen Angus

TOTAL ANIMALE: 140 de animale – 80 adulte, 57 de vitei, 3 tauri de reproductie

Profitul este reprezentat de vanzarea taurasiilor iar vitele raman in ferma pentru continuitate.

Pretul unui tauras se estimeaza in functie de calitate, greutate, varsta si caracterul specific acestuia.

Calitatea A: varsta intre 6-8 luni , greutate 250- 300 kg, character de rasa pura, pretul variaza intre 3- 3,5 euro/kg.

Calitatea B: varsta intre 8- 12 luni , greutatea de 300- 400 kg,character de rasa pura, pretul variaza intre 2- 2,8 euro/kg.

Calitatea C: varsta +12 luni, pret 2,5- 2,8 euro/kg.

Calitatea D si E: sunt reprezentate de animalele adulte si reforme.

Grajduri: Animalele sunt grupate pe 3 grajduri:

maternitate si cresa

grajdul de reproductive

ingrasatoria

Hrana este alcatuita din :

uruiala de porumb

tarate

srot de floare

sicoz

paie

borhot de bere

Reproductia se face prin monta artificiala si naturala. Prin monta artificiala se selecteaza un grup de vaci deobicei cele care sunt la prima monta, li se administreaza hormone de introducere a calduriilor. Iar in monta naturala se relizeaza in grupuri ,harem, taurul fiind lasat liber prin efectiv.

Vanzarea taurasilor in ferma se face de 2 ori pe an:

perioada febr-martie

-in aceasta perioada, produsii ( de sex masculin), fatati in iulie-august , anul anterior, ajung la o greutate de 270-290 kg cu varsta medie de 7-8 luni

perioada oct-noiembrie

-in aceasta perioada, produsii ( de sex masculin), fatati in iulie-august , anul anterior, ajung la o greutate de 270-290 kg cu varsta medie de 7-8 luni

Femelele se pastreaza in ferma pentru continuitate, prima monta fiind artificiala.

Rasele din ferma:

Rasa Aberdeen Angus provine din Nordul Scotiei din vechiile populatii de taurine Akeratos incrucisate cu alte rase de taurine. Specific vechiilor populatii Akeratos ii sunt coarnele care lipsesc. Aceasta rasa s-a raspandit in tari ca Africa, Brazilia, SUA si intr-un numar foarte mare in Rusia si Australia. Specific rasei ii este conformatia specifica raselor de carne cu:

un cap mic fara coarne

piept larg

torace adanc

culoare neagra

member scurte si mchiuloase

Rasa Aberdeen este foarte deosebita deoarece obtine productii impresionante de carne, tineretul realizeaza sporuri zilnice 1300 kg cu o masa musculara intre 800- 950 kg la taurasi si 500- 600 kg la vaci. Carnea obtinuta de la rasa Aberdeen Angus este de o calitate foarte buna mai ales cea de la efectivele ingrasate pana la varsta de 18 luni, care dobandesc calitati superioare specific restaurantelor de lux. Un alt motiv pentru care este deosebita , este faptul ca e foarte rezistenta la boli , clima si un comportament docil precum si un sprit matern forte dezvoltat.

CARACTERISTICI:

Baltata romaneasca s-a format prin incrucisariile de absortie a rasei Sura de stepa din Bucovina cu rasa Simmental. Ea reprezinta circa 38,20 % din efectivul total de taurine al Romaniei, raspandita in zonele de podis si deal din Transilvania si N- E Moldovei. Rasa Baltata romaneasca are o conformatie corporala armonioasa apropiata a rasei Simmental si se caracterizeaza prin:

capul de marime mijlie (30- 31 % din talie)

trunchiul lung, larg si adanc

membre lungi si robuste

culoarea robei este baltata alb cu negru, asemanatoare rasei Simmental

abdomentul este bine dezvoltat

frecvent apar defecte ale ugerului si anume uger asimetric, etajat

Privind comportamentul rasei Baltata romaneasca, acesta este bland si docil. In cee ace priveste aptitudinile productive, acestea sunt mixte (lapte- carne, carne –lapte), rasa Baltata romaneasca realizeazand maturitatea de reproductive la varsta de 17- 20 de luni. Baltata romaneasca atinge maturitatea deplina la varsta de 4 luni iar varsta primei fatari este la 30 de luni. In functie de conditiile de intretinere si ha poductia de lapte in medie este intre 300- 3200 kg lapte/lactatie. In ceea ce priveste productia de carne Baltata romaneasca are cateva caracteristici deosebite cum ar fi:

valorifica eficient furajele

capacitate mare de consum

grasime putina depusa pe organele interne

longevitate

indici foarte buni de abator

Baltata romaneasca prezinta pe langa aceste avantaje si dezavantaje in cee ace priveste productia si anume:

uger defectuos in cele mai multe cazuri

dezvoltare corporala sub parametrii doriti cu circa 10- 20 %

conformatie cu defecte

capacitatea de productie variaza

In functie de sistemul de ingrasare , tineretul destinat reproductiei realizeaza o masa corporala si anume:

la varsta de 6 luni are o masa intre 170- 200 kg

la varsta de 12 luni are o masa intre 290- 310 kg

la varsta de 18 luni are o masa intre 420- 450 kg

la varsta de 24 de luni are o masa intre 500- 540 kg

Randamentul de taiere la Baltata romaneasca este intre 52- 54 % la vaciile adulte si 54- 57 % la tineretul taurine ingrasat. In cee ace priveste defectele rase Baltata romaneasca principalele directii de ameliorare cuprind:

imbunatatirea insusiriilor pentru productia de lapte si carne

cresterea masei corporale la 700 kg, trunchiului si adancimii toracice

imbunatatirea ritmului acumularii zilnice de masa

imbunatatirea insusiriilor conformatiei ugerului

Venituriile fermei:

Vanzarea taurasilor in ferma se face de 2 ori pe an:

perioada febr-martie

– in aceasta perioada, produsii ( de sex masculin), fatati in iulie-august , anul anterior, ajung la o greutate de 270-290 kg cu varsta medie de 7-8 luni

perioada oct-noiembrie

– in aceasta perioada, produsii ( de sex masculin), fatati in iulie-august , anul anterior, ajung la o greutate de 270-290 kg cu varsta medie de 7-8 luni

Femelele se pastreaza in ferma pentru continuitate, prima monta fiind artificiala.

Pe baza tabelului de mai sus vom calcula situatia financiara a SC ”CAMARA VERDE” a anului 2013.

CALCULE:

Februarie-Martie:

-14 taurasi de cal I, 10 cu greutate de 260 kg ( 2600 kg total) si 4 cu 290 ( 1160 kg total).

– 9 taurasi de cal II, 315 kg/ animal ( 2,835 kg total)

– 3 taurasi de cal III, 180 kg/ animal ( 720 kg total)

Cal I- 3,7 euro/ kg = 13,912 euro total

Cal II- 3,4 euro/ kg = 9,639 euro total

Cal II- 2,9 euro/ kg = 2,088 euro total

Total castig pe transport= 25,639 euro

Octombrie- Noiembrie:

-17 taurasi de cal I, 290 kg/ animal ( 4,760 kg total)

– 5 taurasi cal II, 340 kg/ animal ( 1,700 kg total )

Cal I – 3,73 euro/ kg = 17,754 euro total

Cal II- 3,4 euro/ kg = 5,780 euro total

Total castig pe transport = 23,534 euro

TOTAL CASTIG PE ANUL 2013 = 49,173 EURO

Pe baza tot a primului tabel vom calcula situatia financiara a SC”CAMARA VERDE” pe anul 2014.

CALCULE:

Februarie-Martie:

-7 taurasi calitatea I 280 kg/ animal (1960 kg total )

– 12 taurasi calitatea II, 10 cu greutatea de 315 kg si 2 cu 335 kg=10 x 315+2 x 335 (3,150 kg total), (670 kg total)

– 5 taurasi calitatea IV 175 kg/ animal (800 kg total)

Cal I- 3,7 euro/ kg = 7,252 euro total

Cal II- 3,4 euro/ kg = 12,988 euro total

Cal II- 2,9 euro/ kg = 2,000 euro total

Total castig pe transport: 22,240

Octombrie-Noiembrie:

-10 taurasi calitatea I, 8 cu greutatea de 270 kg si 2 cu 250 kg (2,160kg total), (500 kg total)

-5 taurasi calitatea II 330 kg/ animal (1,650 kg total)

-5 taurasi calitatea IV 190 kg/ animal (950 kg total)

Calitatea I 3,7euro/kg= 9,842

Calitatea II 3, 4 euro/kg= 5,610

Calitatea IV 2,5 euro/kg= 2,375

Total castig pe transport:17,827

TOTAL CASTIG PE ANUL 2014: 40,067 euro

Tot pe baza primului tabel vom face situatia financiara a SC “CAMARA VERDE” pe anul 2015.

CALCULE:

Februarie-Martie:

-2 taurasi calitatea I 285 kg/ animal (570 kg total)

-12 taurasi calitatea II, 9 cu greutatea de 330 kg si 3 cu 320 kg (2,970 kg total), (960 kg total)

-5 taurasi calitatea IV 180 kg/ animal (900 kg total)

Calitatea I 3,7 euro/ kg= 2,109

Calitatea II 3,4 euro/ kg= 13,362

Calitatea IV 2,5 euro/ kg= 2,250

Total castig pe transport: 17,721

Octombrie-Noiembrie:

-9 taurasi calitatea I 285 kg/ animal (2565 kg total)

-10 taurasi calitatea II, 6 cu greutatea de 340 kg si 4 cu 320 kg (2,040 kg total), (1,280 kg total)

-5 taurasi calitatea IV 185 kg/ animal (925 kg total)

Calitatea I 3,7 euro /kg = 9,490

Calitatea II 3,4 euro /kg=11,288

Calitatea IV 2,5 euro /kg= 4,625

Total castig pe transport: 21,240

TOTAL CASTIG PE ANUL 2015: 38,961 euro

Profitul fermei este reprezentat din vanzariile taurasiilor:

UM: LEI

SURSA:

Rata profitului:

Pretul taurasiilor variaza in functie de calitate si anume:

UM: EURO

SURSA: proprie

Cheltuielile:

UM: LEI

SURSA:

Profitul pe cap

UM:

SURSA:

Productie medie pe cap de animal

UM:

SURSA:

Furaje:

UM:

SURSA:

Cheltuieli cu furajele

Evolutia in timp a SC “CAMARA VERDE” SRL

UM: LEI

SURSA: