Diagnosticare Climatronic

Diagnosticare climatronic

Introducere

În ultimul deceniu, progresele obtinute in industria autovehiculelor, au condus la concluzia ca sistemele de racire a motoarelor cu ardere interna sunt de mare importanță pentru procesul de optimizare a functionarii acestora în scopul reducerii consumului de combustil și a emisiilor poluante care afectează în mod hotărâtor mediul ambient prin crearea efectului de sera la scara mondială.

Siguranța în funcționarii motorului cu ardere internă este asigurată de sistemul de racire, care face transferul de caldură in timpul funcționării. Elementele care degajă cea mai multă caldură sunt:

Chiulasa

Pistoanele

Cilindrii

uleiul de ungere

aerul de ardere

Buna racire a acestor elemente ți evacuarea corespunzătoare a acestora va cunduce la o funcționare corespunzătoare a motorului și îi va prelungi durata de viață fără apariția efectelor negative.

Sistemul de racire trebui să fie dimensionat in așa fel încât toate componentele care sunt afectate termic să fie răcite corespunzător pentru a garanta o funcționare optimă a acestora și a asigura

Verificarea unui sistem de răciere se face prin teste de probă în conformitate cu standardelor SAE J1393 1994 , SAE J819 1987 care se efctuează in conformitate cu prevederile proiectantului și producătorului.

In vederea obținerii unor rezultate corespunzătoare la teste sitemul de racier trebuie adaptat condițiilor proprii de funcționare a fiecărui tip demotor.

In cazul motorului cu aprindere prin scanteie, datorita contactului incarcaturii proaspete cu peretii calzi ai canalelor de admisie din chiulasa, cu supapa, cu peretii camerei de ardere, capul pistonului si peretii cilindrului se micsoreaza coeficientul de umplere din cauza cresterii temperaturii si reducerii densitatii incarcaturii retinute in cilindru la sfarsitul admisiei. Pe de alta parte in cazul unor temperaturi prea scazute ale peretilor cilindrului, se produce marirea pierderilor mecanice prin cresterea vascozitatii lubrifiantului si cresterea pierderilor de caldura scazand astfel randamentul indicat.

Functionarea indelungata a motoarelor in conditiile unor racirii exagerate conduce la uzuri premature ale pieselor datorita diluarii peliculei de ulei cu fractiuni grele de combustibil condensate pe cilindru sau prelinse din conducta de admisie.

Una dintre cerintele fundamentale ale sistemului de racire este asigurarea unei temperaturi relativ constante a cilindrilor in functie de lubrifiantul utilizat. De asemenea, este esential ca intensitatile de evacuare a caldurii din chiulasa sa fie stabilite din conditia asigurarii unui coeficient de umplere cat mai ridicat si a unor pierderi minime prin racire.

Cresterea performantelor motoarelor cresterea puterii si scaderea consumului de combustibil, precum si scaderea efectelor poluante se pot realiza printr-o racire mai intensa a chiulasei, deoarece se constata o crestere a coeficientului de exces de aer.

Cerintele esentiale ce trebuiesc indeplinite de catre sistemul de racire:

motorului evitand astfel supraincalzirea sau supraracirea motorului indiferent de conditiile climatice si de drum;-sa mentina o temperatura relativ constanta a

termogazodinamice cu un randament cat mai ridicat;-sa permita desfasurarea proceselor

capacitate cat mai ridicata raportul dintre suprafata de racire si volumul ocupat;

simplitate constructiva si montaj facil;

dimensiuni de gabarit cat mai reduse;-greutate cat mai mica si

exploatare cat mai ridicate;-siguranta si durabilitate in

antrenarea elementelor componente.-consum cat mai mic de putere pentru

CAPITOLUL I

CONSTRUCTIA INSTALATIEI DE RACIRE

In functie de natura agentului de racire exista urmatoarele tipuri de instalatii de

racire:

instalatia de racire cu aer;

instalatia de racire cu lichid.

INSTALATIA DE RACIRE CU AER

Racirea directa se realizeaza prin racire cu aer dirijat (prin turbina) si prin racire cu aer nedirijat (cu aerul inconjurator). Racirea cu aer dirijat se obtine printr-o turbina actionata de motor, iar curentul de aer este dirijat spre toti cilindrii printr-un sistem de galerii. In vederea racirii cu aer nedirijat, cilindrii, chiulasa si carterul motorului sunt prevazute cu aripioare pe suprafata lor exterioara, care maresc suprafata de racire iar curentul de aer generat prin deplasarea autovehiculului trece printre aceste aripioare si preia,o parte din temperatura acestora.Avantajele sistemului de racire cu aer sunt urmatoarele:

u se elimina radiatorul; u se elimina pompa de apa si conductele.

In consecinta motorul este mai ieftin, mai usor cu 10 15% fata de cele racite cu apa, dupa pornirile la rece motorul se incalzeste imediat, se evita pericolul inghetului lichidului de racire, este usor de intretinut.

Racirea cu aer se foloseste in special la automobilele cu motoare de capacitate mica, precum si la motociclete

2. INSTALATIA DE RACIRE CU LICHID

Racirea indirecta cu lichid. In prezent, la majoritatea motoarelor de automobil, racirea este asigurata printr-o instalatie cu circuit de apa sau lichid antigel in jurul cilindrilor. In functie de presiunea lichidului din instalatiile de racire, se deosebesc: u instalatii de racire la presiunea atmosferica;

u instalatii de racire presurizate.

Suprapresiunea din instalatie este asigurata de capacul (busonul) radiatorului, prevazut cu doua supape:

supapa de evacuare care se deschide la o anumita suprapresiune fata de cea atmosferica pentru ca vaporii ori lichidul de racire in exces sa fie evacuate in

afara;

o supapa de aspiratie, pentru patrunderea aerului in instalatie cand depresiunea in

aceasta depaseste o anumita valoare.

In primul caz, vaporii de lichid sunt evacuati in atmosfera, in cel de al doilea caz intr-un vas de expansiune.

Atentie! Periodic trebuie urmarit nivelul antigelului in vasul de expansiune, acesta trebuie sa se situeze intre limita maxima si minima.

Cand se lucreaza cu antigel se va evita contactul cu el deoarece este toxic.

Antigelul se inlocuieste dupa maxim 3 ani chiar daca concentratia lui este corespunzatoare.

PARTILE COMPONENTE ALE INSTALATIEI DE RACIRE

Instalatia de racire cu lichid a motorului cuprinde in principal:

radiatorul;

pompa de racire;

termostatul;

ventilatorul;

vasul de expansiune;

racordurile de cauciuc.

Radiatorul – Preluarea caldurii de la lichidul de racire si transmiterea acesteia mediului ambiant se realizeaza prin intermediul radiatorului. Pentru a realiza transferal de caldura radiatorul trebuie sa dispuna de o mare suprafata (15…25 m ).

Radiatorul se compune din doua rezervoare, unul superior si altul inferior, confectionate din tabla de alama sau otel. Legatura intre ele se realizeaza prin mai multe tevi subtiri, prevazute cu aripioare. Rezervorul inferior al radiatorului este prevazut cu o teava de iesire a apei reci , cu un robinet de golire si cu suporturile de fixare a radiatorului.

Fig. 1. Radiatorul: 1- rezervor superior; 2- gura de umplere;

3- busonul radiatorului; 4 – rezervorul inferior. CAPITOLUL II

1. INTRETINEREA DEFECTIUNI SI REPARAREA INSTALATIEI DE RACIRE

INTRETINEREA INSTALATIEI DE RACIRE

Intretinerea acestei instalatii cuprinde operatii de control,verificare, ungere, reglare si curatire, dupa cum urmeaza:

0 verificarea etansietatii organelor component ale instalatiei;

0 controlul nivelului lichidului din radiator (vasul de expansiune) zilnic, care se

completeaza cu apa curata sau lichid antigel , in timp ce motorul functioneaza;

0 ungerea rulmentilor pompei de apa (daca nu sunt capsulati),cu unsoare consistent , la fiecare 10.000 km;

0 verificarea intinderii curelei de ventilator , la 10.000-15.000 km ,care nu trebuie sa faca o sageata mai mare de 15-20 mm la o apasare cu o forta de 30-40 N la mijlocul dinstantei dintre cele doua fulii. In caz ca e mai mare se regleaza prin modificarea pozitiei generatorului de curent, dupa slabirea piulitelor de fixare;dupa reglare,se strang din nou piulitele.O intindere insuficienta a curelei duce la racirea insuficienta, iar o curea prea intinsa duce la uzarea rulmentilor pompei de apa si a generatorului de curent (alternator).

0 spalarea cu jet de apa a radiatorului prin indepartarea impuritatilor, la 10.000 km;

0 spalarea racitoului cu jet de apa la 60.000 km sau anual;

0 controlul punctului de congelare a lichidului de racire cu ajutorul termodensimetrului anual;

0 inlocuirea lichidului antigel, o data la doi ani, folosind palnia speciala si sistemul de aerisire a instalatiei;

0 inlocuirea termostatului , la 60.000 km;

0 curatirea depunerilor de piatra din instalatie , care reduce capacitatea de racire;

0 piatra se depune sub forma de crusta calcaroasa pe peretii organeleor, provenita din saruri in urma evaporarii apei, mai ales cand se fac completari ale nivelului cu apa dura.

Dizolvarea pietrei depuse se face pe cale chimica cu solutii acide ,pentru blocurile de aluminiu sau bazice, pentru cele din fonta.

Se utilizeaza cel mai adesea solutia bazica formata din:10% carbonat de sodiu (soda de rufe), 5% petrol lampant si restul apa.

Solutia acida cea mai folosita este compusa din 10% acid clorhidric si restul apa. In functie de blocul motor, se umple instalatia cu una din aceste solutii,punandu-se motorul in functiune circa 10 min se opreste si se lasa 8-10 h;se pune din nou motorul in functiune circa 5 min si apoi se goleste instalatia;urmeaza o spalarecu apa curate,cu motorul in functiune 3-5 min dupa care se goleste si se umple cu apa curate,pentru o functionare normala a motorului.

Pentru evitarea depunerilor de piatra a carei curatire necesita o operatie complicata se recomanda utilizarea si completarea nivelului de apa evaporate ,cu apa care are duritatea scazuta sau utilizind metode de reducere cu permutit(nisip fin care contine sodiu):acesta intra in reactie cu sarurile de calciu si magneziu pe care le dizolva.

DEFECTIUNI ALE INSTALATIEI DE RACIRE

In general, defectiunile instalatiei de racire duc la supraincalzirea sau la incalzirea insuficienta a motorului.

Supraincalzirea are drept cauze: pierdere de apa , slabirea sau ruperea curelei de ventilator , termostatul defect sau blocat , functionarea necorespunzatoare a pompei de apa sau a ventilatorului , infundarea sau spargerea radiatorului , depunerii de piatra.

Pierderea de apa in exterior pot avea loc pe la racorduri, radiator, pompa de apa, busoane, care se observa prin scurgeri in timp cat motorul nu este in functiune. Pierderile interioare au loc datorita spargerii garniturii de chiulasa sau inelelor de cauciuc de la cilindri deformarii suprafetelor de etansare dintre bloc si chiuloasa, strangerii insuficiente a suruburilor de chiulasa. Se constata prin formarea de bule de aer in bazinul superior al radiatorului la turatie ridicata sau a picaturilor de apa galbui de pe tija de ulei .

Remedierea consta in strangerea colierelor , inlocuirea racordurilor defecte , inlocuirea garniturii de chiulasa sau inelelor cilindrilor , strangerea suruburilor de chiulasa in ordinea indicata (de la mijloc spre exterior),rectificarea suprafetelor de imbinare a chiulasei sau a blocului motor.-cureaua insuficient stransa se remediaza prin slabirea piulitelor generatorului si modificarea pozitiei , pana la intinderea corecta;apoi se strang piulitele;daca este rupta , cureaua se inlocuieste

Termostatul este defect sau blocat se datoreste deteriorarii burdufului sau capsulei, scurgerii lichidului sau pastei din interior, ceea ce poate bloca supapa prin pozitia inchisa.

Constatarea se face prin controlul radiatorului, care daca este rece in timp ce carcasa termostatului si motorul sunt incinse, iar la accelerarea motorului nu se observa nici o induire a apei in radiator.

Remedierea se realizeaza prin inlocuirea termostatului

Functionarea necorespunzatoare a pompei de apa se datoreste ruperii penei de fixare a rotorului sau depresarii ei de pe arbore , iar uneori din cauza inghetarii apei , ruperii paletelor rotorului.Defectiunea se depisteaza prin observarea unei unduiri slabe iire a apei in radiator.

Remedierea se realizeaza prin inlocuirea termostatului

Functionarea necorespunzatoare a pompei de apa se datoreste ruperii penei de fixare a rotorului sau depresarii ei de pe arbore , iar uneori din cauza inghetarii apei , ruperii paletelor rotorului.Defectiunea se depisteaza prin observarea unei unduiri slabe in bazinul superior al radiatorului , la accelerarea motorului .

Remedierea se executa prin inlocuirea penei rupte sau asigurarea unei presari corespunzatoare;in cazul ruperii paletelor turbine, se inlocuieste complet rotorul pompei.

La ventilator se pot deforma sau rape paletele. Daca paletele ventilatorului sunt deformate se indreapta , iar cand sunt rupte se inlocuieste ventilatorul.

Infundarea radiatorului se datoreste impuritatilor sau ruginei .Se remediaza prin desfundare chimica sau mecanica cu ajutorul unor tije prin deplasare longitudinal in interiorul tevilor ,apoi se sulfa cu aer comprimat.

Depunerile de piatra se curate cu solutii acide sau bazice .

Incalzirea insuficienta a motorului este cauzata de blocarea supapei termostatului in pozitie deschisa , cand apa trece spre radiator nepermitand incalzirea rapida a motorului.Remedierea consta in inlocuirea tremostatului.

Defectarea indicatorului de temperatura (bec rosu de control sau termometru) presupune controlarea traductorului sau indicatorului de la bord, aparatul defect se inlocuieste, la fel si pentru instalatia de semnalizare a avariilor.

REPARAREA INSTALATIEI DE RACIRE

Cele mai importante defectiuni au loc la pompa de apa, ventilator, radiator si termostat , dupa cum urmeaza:

Pompa de apa se demonteaza de pe motor, desfacand colierele, racordurile si cureaua ventilatorului se dezamsambleaza, apoi se constata defectele si se repara in deosebi corpul si arboreal; fisurile sau rupturile se repara prin sudura si ajustare sau prin lipire cu rasini epoxidice. Dupa reparare, se face proba hidraulica la 3-4 bar.

suprafata deformata se reconditioneaza prin rectificare plana, admintandu-se o abatere de 0,05 mm;

filetele uzate, inclusive cel pentru gresor, se refac prin incarcarea cu sudura, gaurire si refiletare la cota nominal, sau se refileteaza la cata majorata;

rulmentii uzati se inlocuiesc;

arborele incovoiat se indreapta la rece cu ajutorul presei; abatarea maxima este de 0,05 mm;

arborele uzat se rectifica , se cromeaza si se rectifica rotund la cota nominal;

canalul de pana largit se incarca cu sudura si se frezeaza un altul decalat la 180° sau se rectifica si se inlocuieste pana;

fisurile sau rupturile paletelor rotorului se incarca prin sudura si se rectifica; daca sunt rupte mai mult de doua palete sau ruptura este prea grava , se inlocuieste rotorul;

locasul pentru axul pompei de apa uzat se reconditioneaza prin bucsare dupa alizare, dupa care se face rectificarea la cota nominala;

dupa reparare se controleaza abaterea rotorului in locasul din corpul pompei, jocul axial al rotorului admis este de 0,08 mm, apoi se asambleaza componentele.

Ventilatorul poate prezenta ca defectiuni :

deformarea paletelor;

fisurarea sau ruperea paletelor;

slabirea paletelor in locurile de imbinare;

deformarea orificiilor suruburilor de fixare pe fulie.

Radiatorul se curate mai intai cu jet de apa si aer comprimat , apoi se fierbe in solutie cu soda caustic 10% pentru indepartarea pietrei si impuritatilor depuse dupa care se supune controlul in baia de apa ,introducand in interior aer comprimat sub presiunea de 1,5 bar.

Termostatul se controleaza functional intr-o baie de apa incalzita progresiv, urmarind in acelasi timp , cu un termomentru ca inceperea deschiderii supapei sa se faca la 70 °C, iar la 85…90 °C sa fie complet deschisa. Sub 70°C supapa trebuie sa fie complet inchisa.

Racitorul de ulei poate avea tevile sparte sau supapa defecta. Tevile sparte se lipesc, iar supapa se regleaza; cand nu este etansa pe scaun, se rodeaza cu pasta apoi se face proba de etansare a racitorului ca si la radiator.

Cantitatea de lichid din sistem se poate reduce datorita pierderii prin neetariseitati sau defectarii supapei abur-aer a radiatorului. Aparitia scurgerilor exterioare de lichid se observa cu ochiul liber; pierderile interioare prilejuite de deteriorarea garniturilor cilindrilor se pun in evidenta observand uleiul de pe joja; daca dupa extragerea ei din carter persista o spuma galbuie, aceasta constituie indiciul patrunderii lichidului de racire in baia de ulei. Insinuarea lichidului de racire in cilindri (prin eventualele fisuri sau din cauza deteriorarii garniturii de chiulasa) se poate detecta prin observarea gazelor de evacuare, care in acest caz au o nuanta albicioasa, semn al existentei unuiprocent ridicat de vapori de apa, chiar cand motorul este incalzit.

Deteriorarea garniturii de chiulasa poate antrena si un efect invers: patrunderea gazelor din cilindru in sistemul de racire; in acest caz, desi termosesizorul nu indica cresterea cbiectionala a temperaturii motorului, se observa ridicarea

nivelului lichidului de racire in vasul de expansiune si o efervescenta produsa de amestecarea sa cu gazele scapate din cilindru.

Etanseitatea sistemului de racire se poate verifica folosind un aparat simplu a carui compunere este prezentata in fig. urmatoare si care poate fi utilizat si pentru controlul supapei abur-aer din busonul radiatorului; operatiunile incep prin demontarea busonului radiatorului si fixarea lui in suportul 5 in care intra aer comprimat, prin conductele 6 si 7. La gura de umplere a radiatorului se fixeaza conducta 9 prevazuta cu robinetul 3.

Se deschide apoi robinetul de reglare 1 prin care aerul din retea, de la un compresor sau de la o pompa de aer, este dirijat Spre rezervorul 2. Stabilindu-se aici o presiune de 0,6-0,7 bar citita pe manometrul 4, se deschide robinetul 3 si se observa existenta eventualelor pierderi de lichid. Inplus, la un sistem cu o buna etansare caderea de presiune nu trebuie sa intreaca 0,1 bar pe secunda. In continuare, se porneste motorul si, la cea mai mica turatie stabila, se urmareste indicatia manometrului 4. Daca exista fluctuatii de presiune, ele se datoreaza scaparii de gaze din cilindri in sistemul de racire, fie pe langa garnitura de chiulasa deteriorata, fie prin fisuri existente in chiulasa sau cilindri.

Ventilatorul se verifica in privinta starii sale generale, a modului de montare si a intinderii curelei de antrenare.

Ventilatorul nu trebuie sa aiba palele deformate, murdare sau corodate. El trebuie sa fie bine fixat pe arbore si la distanta normala; se intampla uneori ca dupa reparatie distanta dintre ventilator si radiator sa nu mai fie respectata. Marirea acestei distante inrautateste randamentul ventilatorului si, ca urmare, motorul ajunge sa se supraincalzeasca la unele regimuri functionale.

Patinarea curelei de ventilator

se poate detecta si stroboscopic, folosind fie sistemul prezentat la

diagnosticarea aprinderii, fie cel de la diagnosticarea ambreiajului.

Radiatorul se poate fisura, murdari la exterior sau infunda cu depozitele formate de lichidul refrigerator. Etanseitatea sa se verifica cu dispozitivul deschis mai inainte, cu care prilej se determina si locul pierderii de lichid.

Termostatul se verifica intr-un recipient cu apa 1 (fig. de mai jos), prevazut cu un ter- mometru 2, un suport 3 de fixare a termostatului 4 si un dispozitiv 5 de masurare a deplasarii supapei acestuia. Daca nu exista datele uzinei constructoare, inceputul intrarii in functie a termostatului se accepta la 68-72°C, iar la 81-85°C supapa sa trebuie sa fie complet deschisa. In caz contrar termostatul se inlocuieste.

Pompa de apa poate suferi urmatoarele defectiuni: deteriorarea rotorului, slabirea fixarii rotorului pe arborele pompei, defectarea garniturii de etansare sau a rulmentului ori bucsei arborelui. in acest cazuri pompa isi pierde randamentul, emite zgomote si pierde lichid de racire,situatii care reclama inlaturarea neintarziata a

5 4

3

Tabelul 1 Simptomele si cauzele posibile ale defectiunilor sistemului de ungere

Starea uleiului poate fi apreciata si prin compararea petelor formate pe o hartie filtranta de o picatura de ulei proaspat cu alta din uleiul din carter.

Pe o hartie etalon se pot figura pete cu diferite coloratii, una dintre acestea constituind situatia limita care indica necesitatea inlocuirii uleiului

BIBLIOGRAFIE

Antonescu, E., Fratila M., Instalatii si echipamente auto, Editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti, 1997;

Capruciu, F., Alexandrescu, P., Dragus, C., Anvelopele autovehiculelor exploatare, intretinere, reparare, Editura Tehnica, 1990;

Fratila, Gh.,, Calculul si constructia automobilelor, EDP, Bucuresti, 1977;

Pater Sorin, Metode de diagnosticare vibro-acustica a autovehiculelor, Curs

CUPRINS

Introducere

CAPITOLUL 1

CONSTRUCTIA INSTALATIEI DE RACIRE

INSTALATIA DE RACIRE CU LICHID

PARTILE COMPONENTE ALE INSTALATIEI DE RACIRE

CAPITOLUL II

1. INTRETINEREA DEFECTIUNI SI REPARAREA INSTALATIEI DE RACIRE

INTRETINEREA INSTALATIEI DE RACIRE

DEFECTIUNI ALE INSTALATIEI DE RACIRE

REPARAREA INSTALATIEI DE RACIRE

ANEXE

1- radiator; 2- pompa de apa; 3- termostat;

4- vas de expansiune; 5- tub flexibil de cauciuc;

iesirea din pompa de apa a circuitului mic;

intrarea in radiator a circuitului mare;

intrarea in pompa de apa a circitului mic;

intrarea in pompa de apa a circuitului mare;

busonul radiatorului

Schema radiatorului

Schema de realizare ale corpului activ cu: a)tuburi si placi
b) tuburi si benzi; c) tuburi lamelare

Pompa de lichid cu rulment special

Pompa de lichid dubla

1- blocul motor ; 2- chiuloasa ; 3- termostatul; 4, 6, 9 – racorduri; 5- radiator;

7 – pompa; 10 – vasul de expansiune; 11 – busonul cu supapa dubla; 12 –

termocupla.

a) circuitul scurt deschis; b) circuitul scurt inchis
l.pompa apa; 2.radiator; 3.racord de legatura;
4.racord legatura pompa apa -racitor de ulei;
5.racitor ulei; 6 ventilator; 7.retur;
8.termostat; 9.conducta intrare apa in radiator

VOLKSWAGEN

Acest document se aplica urmatoarelor modele:

VW Passat , VW New Beetle , VW Golf IV , VW Bora , VW Lupo , VW Polo .

Extra : VW Golf III , Passat (-1994) .

CUVANT INAINTE

Informatiile continute de acest document sunt destinate tehnicienilor VW si se utilizeaza pe propria raspundere.

CUPRINS

A.     Descriere panou frontal Climatronic

B.    Combinatiile de taste ( 1 , 2 , 3 , 4 ) :

1.      Modul diagnoza. Prinicipalele coduri. Toate codurile

2.      Autotestarea sistemului , memoria erorilor , tipul si localizarea erorilor

3.      Diagnosticare OnBoard. Eroare in sistem

4.      Schimbare afisaj grade C in F si invers

5.      Un nou meniu

A.     Descriere panou frontal Climatronic  

Panoul frontal al Climatronicului are pe el urmatoarele butoane / functii / senzori :

1. Directionare clapete aer pentru dezaburire parbriz ;

2. Recirculare aer ;

3. Reducere turatie ventilator ;

4. Crestere turatie ventilator ;

5. Directionare clapete aer pentru gurile de ventilatie din bord ;

6. Directionare clapete aer pentru gurile de ventilatie de la picioare ;

7. Reducere temperatura dorita ;

8. Crestere temperatura dorita ;

9. Economizor (la activarea lui se opreste functionarea compesorului de aer conditionat) ;

10. Auto ( la activarea lui climatronicul mentine in interior o anumita temperatura corelata automat cu temperatura exterioara ) ;

11. Senzor temperatura interioara .

B.    Combinatiile de taste

1.      Modul Diagnoza :

Intrarea in modul Diagnoza se realizeaza prin apasarea simultana a tastelor : Econ , Temp – (albastru) , ventilatie jos .

Cu tastele de modificare a temperaturii (rosu / albastru ) se realizeaza selectarea informatiilor afisate .

Confirmarea unei optiuni se realizeza cu tasta de recirculare a aerului .

Pentru POLO 9N : Deoarece Polo are un alt tip de element de control, intrarea in modul DIAGNOZA se face prin tinerea apasata a tastelor : aer sus , aer mijloc , aer jos urmata de confirmarea realizata prin apasarea tastei ECON. Canalele se selecteza cu ajutorul rotitei de temperatura. Se iese cu tasta ECON.

Principalele coduri

Toate codurile

2.    Autotestarea sistemului , memoria erorilor , tipul si localizarea erorilor

Climatronic Versiunile 5HB 008 139-XX

Autotestarea sistemului – Citirea memoriei erorilor :

Pentru activarea functiei sunt doua metode :

1.      – cu contactul luat , se tin apasate simultan tastele Econ si Recirculare aer si in acelasi timp se pune contactul , apoi toate segmentele dispay-ului LCD si toate ledurile de pe climatronic se vor aprinde , dupa care incepe sa sufle aer cu diferite intensitati pe toate gurile de aerisire din sistem ;

2.      – cu motorul pornit , prin apasarea simultana a tastelor Econ si Recirculare aer pentru cca 2 secunde , apoi daca exista erori acestea vor fi afisate .

> 2 secunde .

Prin apasarea tastei Temp+ (rosu) se afiseaza urmatoarea eroare .

La sfarsitul listei apare "000" – sfarsit lista . Daca nu sunt erori, apare "444" – nici o eroare .

Stergerea memoriei erorilor : Dupa afisarea "000", se apasa tasta Econ pentru 2 secunde . Drept confirmare, apare "444" .
Parasirea modului : prin apasarea scurta a tastei Econ .

Codurile de eroare sunt de tipul " XYZW " , unde XY reprezinta valoarea hexadecimala a codului de eroare si unde XY au urmatoarele semnificatii :

– XY = 01 => scurtcircuit pe plus (+) ;

– XY = 02 => scurtcircuit pe minus (-) ;

– XY = 03 => indicator care nu exista ;

– XY = 04 => probleme mecanice .

3.    Diagnosticare OnBoard

Activare: Apasarea simultana a tastelor Econ , Temp – (albastru) si Vent + .

.

Cu ajutorul tastelor Temp +/- se schimba canalul de diagnosticat.

.

Modificarile se fac cu ajutorul tastelor VENT +/- .

ANEXA CANAL 19 (Cod iesire compresor) :

EROARE SISTEM

Daca in ultimul ciclu de functionare s-a intalnit o eroare de sistem, toate segmentele dispay-ului LCD clipesc timp de 15 secunde la pornirea motorului , cu frecventa de 2Hz . Numarul maxim de erori pe care sistemul il poate memora o data este de 50 de erori .

Motive:

– Functie test VAG 04 Setare de baza nerealizata
– Functie test VAG 07 Codarea parametrilor nerealizata
– Senzor ext (bara de protectie sau canal de aspiratie) defect
– Senzor sau comutator presiune defect
– Senzor interior defect
– Tensiune de referinta

4.    Schimbare afisaj grade C in F si invers

Pentru schimbarea afisajului din grade C in grade F si invers trebuie apasate simultan tastele Econ si Auto .

5.    Un nou meniu

Intrarea in acest meniu se face apasand : Econ + rosu + recirculare > 2 secunde .

Trecerea de la un canal la urmatorul se face fie cu rosu pentru urmatorul canal , fie cu albastru pentru precedentul canal .

Iesirea din acest meniu se face apasand Econ .

BIBLIOGRAFIE

Antonescu, E., Fratila M., Instalatii si echipamente auto, Editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti, 1997;

Capruciu, F., Alexandrescu, P., Dragus, C., Anvelopele autovehiculelor exploatare, intretinere, reparare, Editura Tehnica, 1990;

Fratila, Gh.,, Calculul si constructia automobilelor, EDP, Bucuresti, 1977;

Pater Sorin, Metode de diagnosticare vibro-acustica a autovehiculelor, Curs

1- radiator; 2- pompa de apa; 3- termostat;

4- vas de expansiune; 5- tub flexibil de cauciuc;

iesirea din pompa de apa a circuitului mic;

intrarea in radiator a circuitului mare;

intrarea in pompa de apa a circitului mic;

intrarea in pompa de apa a circuitului mare;

busonul radiatorului

Schema radiatorului

Schema de realizare ale corpului activ cu: a)tuburi si placi
b) tuburi si benzi; c) tuburi lamelare

Pompa de lichid cu rulment special

Pompa de lichid dubla

1- blocul motor ; 2- chiuloasa ; 3- termostatul; 4, 6, 9 – racorduri; 5- radiator;

7 – pompa; 10 – vasul de expansiune; 11 – busonul cu supapa dubla; 12 –

termocupla.

a) circuitul scurt deschis; b) circuitul scurt inchis
l.pompa apa; 2.radiator; 3.racord de legatura;
4.racord legatura pompa apa -racitor de ulei;
5.racitor ulei; 6 ventilator; 7.retur;
8.termostat; 9.conducta intrare apa in radiator

VOLKSWAGEN

Acest document se aplica urmatoarelor modele:

VW Passat , VW New Beetle , VW Golf IV , VW Bora , VW Lupo , VW Polo .

Extra : VW Golf III , Passat (-1994) .