Diagnostic Si Tratament In Avc

Atacul vascular cerebral (AVC) este o afectiune neurologica grava, rezultata in urma stoparii irigarii cu sange, implicit nutrienti si oxigen, a unei zone cerebrale. El poate fi definit ca fiind un sindrom vascular produs prin leziunea cerebrala, in urma unor evenimente vasculare de natura ischemica sau hemoragica, cu debut acut si evolutie prelungita (peste 24 de ore de la debut). (OMS+CJ + CV)

Se disting doua tipuri de AVC in functie de…..

AVC ischemic

AVC hemoragic

Inafara de cele doua tipuri > AIT-ul care precede in 10% (in 48h) in din cazuri un AVC.

Vezi Dictionar

Geografic

“AVC-ul reprezinta una dintre cauzele principale de morbiditate si mortalitate pe plan mondial” (Lopez et al ghid pag. 12), iar in Europa acesta este cea mai importanta cauza de morbiditate si dizabilitate pe termen lung, existand diferente de prevalenta si incidenta intre tarile din estul si vestul continentului, diferente explicate prin ……..factorilor de risc…..Romania (ghid)

Varsta

Sex

Potrivit OMS

Astfel putem spune ca AVC-ul reprezinta o problema de sanatate publica fiind

cea mai frecventa cauza de mortalitate prin boala neurologica,

cea mai frecventa cauza a handicapului dobandit – conf. OMS 13/1000 persoane in 2003 RO

cea mai frecventa cauza a epilepsiei la vrastnici

a doua cauza de aparitie a dementei

a treia cauza de mortalitate la nivel global – conf. OMS 52.272 persoane in 2001 RO

o cauza frecventa de depresie (ghid p 12 (6-7) +CJ)

Conf OMS 60% dintre cei care sufera un AVC isi pierd viata sau devin dependenti, – sechele > – calitatea vietii

Factori de risc general valabili (ghid)

In ghidului de diagnostic si tratament in neurologie coordonat de Prof. Dr. Ovidiu Bajenaru sunt amintite o serie de studii relevante privind factorii de risc:

a. Hipertensiune arteriala – conform studiului PROGRESS (Perindopril Protection against Recurrent Stroke Study), riscul hemoragiei cerebrale poate fi redus cu 50% în comparatie cu placebo, după 4 ani;

e. fumatul – riscul de hemoragie este mai mare de 2,5% la fumători (Physicians Health Study, Women's Health Study);

f. consumul de alcool,

g. consumul de droguri (amfetamina, cocaina, fenilpropanolamina) reprezintă factori de risc la bolnavii tineri fără altă cauză de boală vasculară;

h. valorile scăzute ale colesterolului seric.

creșterea indexului masei corporale – corelată cu volumul crescut al hemoragiei;

Factorii importanti în riscul de mortalitate în 30 de zile de la debutul simptomatologiei sunt:

mărimea și localizarea sângerării initiale (hemoragia profundă este asociată cu mortalitate mai mare).

volumul de 30 – 60 cm^3 – are rata mortalitătii mare, în timp ce volumul < 30 cm^3 scade mortalitatea.

Tabel Pag 81 ghid

Studiul retrospectiv arată că 35 – 52% decedează în prima lună, iar tratamentul în unitătile de urgente neurovasculare scade mortalitatea la 28 – 38%.

Simptomatologia clinică

Simptomatologia depinde de localizarea si tipul AVC-ului si de extinderea regiunii afectate. Debutează gradual, cu progresie în decurs de minute/ore, sau brutal in curs de cateva secunde. In faza incipienta apar deficiente motorii sau chiar modificari a stării de conștientă, hemianestezie sau tulburări de sensibilitate. Cu cat trece mai mult timp, sângerarea crește iar deficitul devine sever, apar tulburări de vorbire, devierea capului și globilor oculari si se poate ajunge până la comă și moarte.

Semnele obișnuite în AVC sunt:

Vedere incetosata, datorate cresterii tensiunii intracraniene

Varsaturi si stari de greata, datorate hemoragiei înseși, hipertensiunii intracraniene, distorsiunii structurilor creierului.

Tulburari motorii – Pierderea brusca a echilibrului, ameteala si probleme in coordonarea membrelor

Dureri bruste de cap, confuzie si iritabilitate

Tulburari de memorie

Dificultati in vorbire si imposibilitatea de a intelege ceea ce se vorbeste (Jill Boltie Taylor)

Diagnostic

“ Timpul inseamna creier” este un concept ce sustine diagnosticarea si interventia cat mai rapida in cazul unui AVC, evitarea intarzierilor in faza acuta fiind principalul deziderat, trebuind fi considerat o urgenta, asemenea infarctului miocardic sau a traumatismelor. (ghid)

Principiile generale ale diagnostcului consta in examinarea generala neurologica urmata de imagistica cerebrala efectuata prompt, deoarece aceasta diferentiaza AVC-ul ischemic de cel hemoragic si de afectiunile care mimeaza AVC-ul. Prin imagistica cerebrala se pot distinge zonele de tesut cerebral afectat ireversibil de cele cu potential de recuperare ghidand astfel tratamentul recuperator si evaluarea prognostica. (ghid p 18)

Tratament

“ Ingrijirea de urgenta a pacientilor cu AVC depinde de functiunarea unui lant alcatuit din 4 pasi :

recunoasterea simptomelor si reactia imediata in caz de AVC sau AIT

preluarea prioritara la nivelul serviciilor madicale de urgenta

anuntarea personalului spitalului ce va primi pacientul

triajul imediat la camera de garda, evaluarea clinica, de laborator si imagistica” (ghid p 14-15)

Pentru a reduce timpul petrecut de pacient in spital, de la primire la inceperea ingrijirii medicale, exista o serie de protocoale de ingrijire care permit organizarea eficienta.

!!!! Protpcol Colentina !!!

“1. tratamentul general – strategiile terapeutice adresate stabilizarii pacientului in stare critica – iclude controlul activ al starii neurologice si a functiilor fiziologice vitale (tensiunea arteriala, pulsul, saturatia in oxigen, glicemia, temperatura) “ p 34 ghid

tratamentul specific – terapia trombolitica cu rtPA, streptokinaza sau pro-urokinaza, utilizarea de dispozitive de recanalizare inraarteriala, terapia antiplachetara (aspirina- 48 de ore studiu ghid p36), anticoagularea precoce, neuroprotectia (ghid)

terapia chirurgicala

– decompresiva in max 48h de la debutul simptomelor in cazul edemului cerebral si a hipertensiunii intracraniene si tratamentul medical de baza (pozitionarea capului ridicat pana la 30 de grade, evitarea stimulilor nociceptivi, terapia durerii, normalizarea temperaturii corporale) ischemic (ghid)

– Cliparea microchirurgicala sau coilingul endovascular in cazul AVC hemoragic, prognosticul fiind mai favorabil in cazul celor selectati pentru coiling

Recuperarea:

“Chiar cu ingrijiri optime in unitati neuro-vasculare,incluzand tromboliza, sub o treime din pacienti se recupereaza complet dupa avc” (ghid p 41)

Scopul recuperarii – permiterea persoanelor cu dizabilitati sa atinga si sa mentina functia optima fizica, intelectuala, psihologica si/sau sociala si incurajarea participarii active a pacientului in propria recuperare (ghid <493>)

Echipa multidisciplinara cuprinde (cel putin) medic specializat, asistenta medicala, fizioterapeut, terapeut ocupational si logoped, o prescriptie formala neexistand.

Momentul de debut – “ Studiile care compara initierea “precoce” si “tardiva” a recuperarii au raportat ameliorarea prognosticului daca terapia este inceputa in primele 20-30 de zile” (ghid p 41 <504-505>)

(mobilizare vezi p 42)

“Intensitatea mai mare recuperarii mai ales partea concentrata pe activitatile vietii curente (ADL), este asociata cu prognostic functional mai bun” (ghid p 42)

“Intr-o comparatie intre o echipa multidisciplinara specializata in AVC si o echipa de recuperare obisnuita, echipa specializata a obtinut rezultate mai bune cu semnificativ mai putine ore de terapie ” (ghidp 42 <514>)

Elementele recuperarii:

Kineto Fizioterapia

TO

Logopedia

Sechele: p44

A. ACCIDENT VASCULAR HEMORAGIC

Definitii:

Hemoragia intracerebrala (intraparenchimatoas cerebrale – HIP) se referă la sângerarea spontană datorata rupturii unor artere, vene sau altei structuri vasculare cerebrale la nivelul unui anevrism sau a unei malformatii arterio-venoase. (Ghid pag.79 + CJ)

Mecanisme patogene:

HIP primară are ca rezultat leziunea cerebrala, fapt ce duce la transformarea hemoragică a unui infarct cerebral (ocluzia vasculara) prin ischemie secundară și edem.

(ghid + CJ)

“  ischemia secundară:

apare prin compresiunea vaselor sangvine și prin spasmul vaselor sangvine adiacente

determină un răspuns inflamator local care agravează edemul cerebral (maxim la 3 zile de la debut) “ (CJ)

Dupa Localizarea hemoragiei intracerebrale:

a. 50% profund

b. 35% lobar

c. 10% cerebeloasă

d. 6% în trunchiul cerebral (p sc ghid)

Clasificarea:

A. Hemoragia hipertensivă asociata HTA

Hemoragia anevrismală

anevrisme primare (congenitale) (80 – 85% – 50%);

anevrisme secundare (15 – 20%)

Hemoragia prin ruptura unei malformații arterio-venoase (ghid + CJ)

Mortalitatea în primul an este diferită în functie de localizare, astfel: 51% în hemoragia profundă: 57% în hemoragia lobară; 42% în hemoragia cerebeloasă; 65% în hemoragia din trunchiul cerebral.

Numai 20% dintre bolnavii cu hemoragie cerebrală sunt independenti functional la 6 luni. (“”ghid)

Tumori

Traumatisme – localizare frecventă bifrontală sau temporală,

B. ACCIDENTULUI VASCULAR ISCHEMIC

Definitii:

Afectiune neurologica acuta rezultata in urma ocluziei, cu un cheag de sange, unor artere ce determina stoparea irigarii cu sage a unei zone cerebrale avand ca efect hipoxia (scaderea aportului de sange oxigenat) si ischemia (scaderea aportului de glucoza). (ghid +T.doc CV + C.CJ)

Mecanisme patogenice:

a. Focarul central ischemic – leziunea primara caracterizata prin necrozarea tuturor celulelor cerebrale (neuronale, celule gliale, celule endoteliale)

b. Zona de penumbra – leziunea secundara caracterizata prin necrozarea celulelor neuronale

c. Edemul vasogenic – “acumularea de lichid interstițial devine maxim după patru, cinci zile de la debut și reprezintă principala cauză de deces în prima săptămână a unui AVC major”

(p. sc CJ)

Localizare:

obstrucția completă, prin formarea unui tromb, a unei singure artere cerebrale medii-mari (arterele carotide interne, artera cerebrala medie, joncțiunea dintre arterele vertebrale și artera bazilară, arterele cerebrale posterioare), 1.

obstrucție acută a unei artere cerebrale de catre un embol , 2

obstructia completa prin tromboza la nivelul arterelor mici penetrante, aparținând arterei cerebrale mijlocii sau posterioare, 3 (cj)

Tipuri:

Accidentul ischemic tranzitor (AIT) – determinat de ocluzia arteriala partiala care antrenează un deficit neurologic a cărui durată NU depășește o oră și care în mod obișnuit regresează fără a lăsa sechele. In peste 50 % din cazuri precede un AVC.

a. ischemia în același teritoriu vascular precede un AVC trombotic

b. ischemia in teritorii vasculare diferite precede un AVC embolic

Diagnosticul și tratamentul AIT este vital pentru prevenirea unui deficit motor permanent

AVC ischemic (infarct cerebral) – determinat de ocluzia arteriala totala (p.sc.CJ)

“ Clasificare AVC ischemic:

In fuctie de în funcție de mecanismul patogenic, frecvență și localizare se descriu 3 tipuri de AVC ischemic:

A. Infarctul cerebral prin tromboza arterelor mari superficiale (AVC trombotic)

B. Infarctul lacunar prin tromboza arterelor mici profunde (AVC lacunar)

C. Infarct cerebral prin embolie cardiogenă (AVC embolic) “

( http://pathophysiology.umft.ro/lib/exe/fetch.php?media=ro:program:mg:curs_00_fiziopatologia-circulatiei-cerebrale_final.pdf)

(conf “” c CJ)

Dupa cum putem observa AVC-ul embolic si AVC-ul tromotic au manifestari clinice identice, insa in cazul primului acestea se instaleaza mai rapid si sunt acute inca de la inceput. (CJ)

Concluzii – Preventie

Prevalentaeste in crestere > problema importanta de sanatate

Clitatea vietii persoanei care a suferit un AVC > – Calitatea vietii familia acestuia > problema sociala

30 % sunt dizabilitati, necesitand ajutor continuu > problema sociala

Nevoia ca AVC-ul sa fie perceput ca fiind o urgenta

Implementarea protocolului ptr o eficienta ridicata

Problematica personalului specializat redus

Formarea si colaborarea unei echipe multidisciplinare

Preventia prin educarea populatiei in ceea ce priveste simptomatologia AVC si in vederea abordarii unui stil de viata sanatos, reducand astfel prevalenta factorilor de risc

“ Hemoragia cerebrală reprezintă 10 -15% dintre toate AVC la nivel mondial i în România frecvenŃa este mai mare (cca. 30%). Se asociază cu mortalitate i morbiditate mare, incidenŃa reprezintă 10 – 15% dintre toate evenimentele vasculare i este influenŃată de factori rasiali. Rata mortalităŃii în primele 30 de zile de la debutul simptomatologiei este de 35 4 52%, jumătate fiind în primele 2 zile. “

A

AVC-ul generalitati

definitie

tipuri

prevalenta

factori de risc

simptome

sechele

diagnostic

tratament

Tipuri

AVC hemoragic: definitie, mecanisme, localizare, clasificare, manifestari

AVC ischemic: -II-

Preventie si concluzii

B

Miscare

1. Aspecte fiziologice ale dezvoltării capacității coordonării și a echilibrului

2. Specificul manifestării capacității de coordonare și echilibru la persoanele după accident vascular cerebral și procesul de recuperare a acestora.

3. Aspecte psihopedagogice ale formării capacității de coordonare și echilibru

4. Concluzii

Recuperarea

1. Fizio/Kineto

2. Terapia Ocupationala

3. Logopedia

JV intrepatrundere I-II

1. Conceptul de telereabilitare

– definitie

origini

scop

C

Designul cercetari…….

D

Concluzii si directii viitoare