Diabetul zaharat 1 Introducere [622154]

Diabetul zaharat 1 Introducere
Orice organism viu consum` energie pentru a exista (pentru b`t`ile
inimii, pentru respira]ie, pentru p`strarea constant` a temperaturii corpului, pentru a se mi[ca etc.). Ca atare, majoritatea alimentelor pe care le mânc`m sunt transformate în glucoz` (zah`r), pentru asigurarea nevoilor energetice ale organismului.În consecin]`, glucoza din sânge (glicemia) este indispensabil` supravie]uirii organismului. Cu toate acestea, atunci când aceasta (glicemia) cre[te peste limitele considerate normale, poate deveni periculoas` [i se instituie diabetul zaharat.
Diabetul este o boal` din ce în ce mai frecvent` în special în rândul
popula]iei active. Organiza]ia Mondial` a S`n`t`]ii (OMS) apreciaz` c` peste 180 de milioane de persoane au diabet pe întreg globul [i se estimeaz` c` acest num`r se va dubla pân` în 2030. În România
au fost înregistrate 1.092.000 de cazuri de diabet în anul 2000 [i se
estimeaz` c` în 2030 vor fi cel pu]in 1.395.000.Mortalitatea determinat` de diabet [i complica]iile sale este extrem
de mare. Astfel, în 2005, aproximativ 1,1 milioane de persoane au
murit din cauza diabetului. OMS estimeaz` c` în urm`torii 10 ani decesele datorate diabetului vor cre[te cu 50% iar, în cazul ]`rilor
în curs de dezvoltare, aceast` cre[tere a mortalit`]ii ar putea atinge
80%.
Num`rul cazurilor de diabet, în prezent [i estimat pentru anul
2030
Anul 2000 2030
Pe tot globul 171.000.000
366.000.000
România 1.092.000 1.395.000
În paginile ce urmeaz` sunt prezentate câteva no]iuni:
Despre cum este definit în prezent diabetul
Despre complica]iile pe care le poate determina diabetul
Despre cauzele posibile ale diabetului
Despre cum poate fi identificat` aceast` boal`

Pentru o inim` s`n`toas` 2 Despre stilul de via]` s`n`tos care poate preveni diabetul [i
poate încetini apari]ia complica]iilor
1. Ce este diabetul?
Diabetul este o boal` cronic` caracterizat` prin hiperglicemie. Prin
hiperglicemie se în]elege cre[terea nivelului glucozei în sânge peste limitele considerate normale.
1.1. Cum se define[te diabetul?
Diabetul se define[te prin cre[terea glicemiei pe nemâncate ≥ 126
mg/dl. Trebuie îns` s` [ti]i c` o glicemie peste 109 [i sub 126 mg/
dl define[te în prezent pre-diabetul .
1.2. Care sunt valorile normale ale glicemiei?
Limitele normale ale glicemiei sunt cuprinse între 72-109 mg/dl
diminea]a pe nemâncate, sau sub 140 mg/dl la dou` ore dup` ce a]i mancat ori dup` ingestia a 75 grame de glucoz`.
1.3. Cum apare hiperglicemia?
În condi]ii normale exist` un reglaj foarte strâns al glicemiei. Când ne hr`nim, substan]ele nutritive con]inute în alimente, printre care [i glucoza, sunt eliberate în urma digestiei în intestin [i absorbite în
sânge. În sânge, nivelul glucozei este reglat cu ajutorul unui hormon
produs de pancreas, numit insulin`. Insulina ajut` celulele s` preia
glucoza din sânge [i s` o transforme pentru producerea energiei.
Secre]ia de insulin` este controlat` de nivelul glicemiei. Când nivelul glicemiei cre[te, secre]ia de insulin` va fi stimulat`, ceea ce va
determina ulterior normalizarea glicemiei. Invers, sc`derea glicemiei
sub un anumit nivel duce la sc`derea secre]iei de insulin` pân` la
încetare, iar aceasta va determina din nou normalizarea glicemiei.
Stimulul fiziologic al secre]iei de insulin` este hrana. Atunci când nu
mânc`m, secre]ia de insulin` scade. În aceast` situa]ie, substan ]ele
nutritive sunt eliberate din depozite în sânge [i astfel este men]inut
nivelul lor constant, asigurând nevoile organismului chiar [i în situa –
]ii le în care aportul alimentar a încetat.

Diabetul zaharat 31.4. Cum apare diabetul?
Diabetul apare atunci când pancreasul nu produce insulin` su-
ficient`, sau când organismul nu poate utiliza eficient insulina pro-dus` pentru transformarea glucozei în energie. Consecin]a const` în cre[terea glucozei în sânge, stare nu mi t` hiperglicemie.
2. De ce este r`u când e[ti bolnav de diabet?
Pe parcursul evolu]iei sale, diabetul zaharat se poate înso]i de:
a. complica]ii imediate (acute):
– pot determina decesul imediat, prin com` diabetic`
b. complica]ii cronice:
– sunt r`spunz`toare de consecin]ele severe determinate
de diabetul zaharat (mortalitate, îmboln`viri, spitaliz`ri, sc`derea calit`]ii vie]ii etc.).
– afecteaz` în principal vasele sanguine [i nervii, dar [i
inima, ochii, rinichii etc.
Riscul de deces al persoanelor cu diabet este cel pu]in dublu fa]` de riscul persoanelor f`r` diabet.
2.1. Afectarea vaselor de calibru mic
Poart` numele de complica]ii microangiopatice, care sunt locali-
zate frecvent la nivelul:
– Retinei, unde determin` retinopatia diabetic`:
Retinopatia diabetic` este o cauz` important` de orbi-
re;
Dup` cca 15 ani de evolu]ie a diabetului, 10% din pa-
cien ]i încep s` aib` tulbur`ri de vedere [i aproximativ
2% orbesc.
– Rinichiului, unde sunt responsabile de nefropatia diabe-
ti c`:
Nefropatia diabetic` se afl` printre cauzele principale
ale insuficien]ei renale [i nevoii de dializ`;
În jur de 10-20% dintre pacien]ii cu diabet mor din cau-
za acesteia.

Pentru o inim` s`n`toas` 42.2. Afectarea arterelor de calibru mediu sau mare
Este precoce [i extins`, de tip aterosclerotic [i poart` numele de
complica]ii macroangiopatice, care sunt responsabile de:
cardiopatia ischemic` (infarctul miocardic, angina pectoral`
etc.);
insuficien]a circulatorie cerebral` (accidentul vascular cere-
bral etc.);
arteriopatia obliterant` a membrelor inferioare, care poate
merge pân` la amputa]ii.
Diabetul zaharat cre[te riscul de infarct miocardic [i accident vas-cular cerebral de cca 2-4 ori, mai mult la femei decât la b`rba]i. Peste jum`tate dintre oamenii care au diabet mor din cauza unor boli cardiovasculare.Riscul pentru boli cardiovasculare este crescut cu mul]i ani înainte ca boala s` devin` manifest` clinic. De aceea controlul periodic al glicemiei este foarte important.
2.3. Afectarea nervilor se nume[te neuropatie diabetic`
se exprim` prin senza]ie de furnic`turi, arsur` sau amor]ea l`,
dar [i sl`biciune la nivelul mâinilor [i picioarelor;
apare la aproape 50% dintre pacien]ii diabetici.
2.4. Asocierea complica]iilor
Cum ar fi neuropatia [i arteriopatia periferic` amplific` riscul de ulcere ale picioarelor [i de multe ori apare necesitatea amputa]iei membrului afectat.
De[i pare o boal` grav`, cu multiple complica]ii severe,
TREBUIE s` ]ine]i cont de urm`toarele:
Diabetul zaharat este o boal` care v` poate influen]a viitorul,
dar care poate fi, la rândul ei, influen]at` de dumneavoas-tr`;
Controla]i-v` permanent factorii de risc (vezi mai jos);
Efectua]i activitate fizic` regulat`;
Prezenta]i-v` la medic dac` ave]i risc crescut de a face
diabet, sau dac` au ap`rut simptomele legate de boal`.

Diabetul zaharat 53. De unde provine diabetul?
Cauza direct` a diabetului continu` s` r`mân` necunoscut`. În
prezent sunt incrimina]i factori genetici dar [i factori de mediu, cum ar fi obezitatea sau lipsa activit`]ii fizice.Care sunt factorii de risc pentru a face diabet zaharat?
a. Istoricul familial. Dac` ave]i rude cu diabet, riscul dumnea-
voastr` s` face]i diabet este crescut [i este indicat s` mer-ge]i la doctor pentru a putea s`-l depista]i precoce.
b. Rasa [i/sau grupul etnic. Exist` unele popula]ii cu risc mai
mare decât altele s` fac` diabet, cum ar fi de exemplu afri-canii, hispanicii, asiaticii etc.
c. Excesul ponderal. Dac` dep`[i]i cu mai mult de 20% greu-
tatea dumneavoastr` optim` atunci ave]i risc s` dezvolta]i diabet.
d. Hipertensiunea. Cre[terea valorilor tensionale poate m`ri
ris cul de apari]ie a diabetului.
e. Vârsta. Pe m`sura înaint`rii în vârst` riscul dumneavoastr`
de diabet cre[te.
f. Consumul de alcool. Consumul excesiv de alcool, în timp,
poate cre[te riscul de diabet.
g. Fumatul. O persoan` care fumeaz` între 16-25 ]ig`ri pe zi
are un risc de 3 ori mai mare decât un nefum`tor s` fac` dia bet.
h. Istoricul de diabet gesta]ional. Apari]ia diabetului în timpul
sar cinii sau na[terea unui copil peste 4 kg poate fi semnul
insta l`rii diabetului.
i. Sindromul ovarului polichistic la femei.
4. Cine trebuie s`-[i dozeze glicemia [i cât de des
trebuie verificat` valoarea glicemiei?
4.1. Toate persoanele adulte supraponderale sau obeze
(*IMC ≥ 25 Kg/m2) trebuie testate pentru diabet dac`
au unul sau mai mul]i dintre urm`torii factori de risc:
1. Stil de via]` sedentar;2. Rude de gradul 1 cu diabet;

Pentru o inim` s`n`toas` 63. Femei care au n`scut copii cu greutate peste 4 kg;
4. Tensiunea arterial` ≥140/90 mmHg, sau tratament pentru
hipertensiune;
5. Nivel al HDL-colesterolului sub 35 mg/dl [i/sau al triglice ri-
delor peste 250 mg/dl;
6. Femei cu sindromul ovarului polichistic;7. Prediabet (glicemie peste valoarea normal` dar sub valoarea
de diabet);
8. Istoric de boal` cardiovascular` (infarct miocardic, accident
vas cular cerebral, arteriopatie obliterant` a membrelor infe-
rioare, insuficien]` cardiac`).
*IMC = index-ul masei corporale, se calculeaz` dup` formula: Greutate(Kg)/ [In`l]ime(m) ]2
În cazul în care rezultatul este normal se recomand` re-testare la interval de 1 an.
4.2. Toate persoanele cu vârsta de 45 ani sau peste
Chiar f`r` factorii de risc de mai sus, trebuie testate pentru diabet, deoarece vârsta este ea îns`[i un factor de risc pentru diabet. În cazul în care nivelele glicemiei sunt normale, testarea trebuie
repetat` la intervale de cel pu]in trei ani.
4.3. Copiii de la vârsta de 10 ani în sus, supraponderali
(greutate mai mare de 120% din greutatea ideal` pentru în`l]ime),
trebuie testa]i dac` asociaz` cel pu]in unul dintre urm`torii factori de risc:
1. Istoric familial de diabet;2. Istoric maternal de diabet (preexistent sau gesta]ional);3. Condi]ie asociat` cu rezisten]` la insulin` (hipertensiune
arte rial`, dislipidemie, sindrom de ovar polichistic etc.).
5. Care sunt metodele de identificare ale
diabetului?
5.1. M`surarea glicemiei
Se va face diminea]a pe nemâncate, dup` 10-14 ore de post noc-
turn. O valoare a glicemiei egal` sau mai mare de 126 mg/dl defi-

Diabetul zaharat 7ne[te diabetul zaharat. Persoanele cu prediabet au glicemia à jeun
între 110 [i 125 mg/dl [i au „[anse“ mult mai mari decât per soa nele
cu glicemia normal` s` dezvolte diabet zaharat în cursul vie]ii.
5.2. Testul de toleran]` la glucoz` oral (TTGO)
În cadrul acestui test se determin` nivelul glicemiei la 2 ore dup`
ce a]i b`ut în timp de 5 minute o solu]ie care con]ine 75 grame glucoz` dizolvat` în 300 ml ap`. În mod normal, glicemia trebuie s` fie sub 140 mg/dl la 2 ore dup` test. Dac` dup` 2 ore ave]i o glicemie de 200 mg/dl sau mai mare, atunci ave]i diabet zaharat.
În tabelul de mai jos sunt prezentate sintetic criteriile de diagnostic
ale diabetului zaharat [i a celorlalte st`ri de intoleran]` la glucoz`.
Gradul intoleran]ei la glucoz`Nivelele glicemiei (mg/dl)
à jeunla 2 ore
TTGO
Diabet zaharat ≥126 ≥200
PrediabetGlicemie bazal`
modificat`110-125
<140
Sc`dere a toleran]ei la glucoz`<126 140-199
Exist` mai multe posibilit`]i de dozare a glicemiei:
La un laborator (din spitale, policlinici, cabinete particulare);
Cu ajutorul glucometrelor [i a testelor de culoare (teste vi-
zu a le), de c`tre orice personal sanitar sau chiar de c`tre
dum nea voastr` în[iv`, dac` a]i fost instruit s` folosi]i aceste
mijloa ce de autocontrol.
Testele vizuale sunt mai avantajoase ca pre] [i se recomand`
pa cien]ilor cu diabet zaharat pentru autocontrolul glicemiei. S-a
observat c` acestea au precizie comparabil` cu a glucometrelor, iar cu un tub de 50 stripsuri pute]i face chiar [i 150 autotest`ri de gli cemie (prin sec]ionarea stripsului pe lungime)!

Pentru o inim` s`n`toas` 86. Ce trebuie s` fac dac` am diabet nou
descoperit?
Mai întâi trebuie s` v` consulta]i cu medicul de familie care v` va
îndruma la un specialist. Medicul specialist v` va stabili un plan pentru îngrijirea diabetului. Acesta include:
Modificarea stilului de via]` (diet`, exerci]ii fizice) [i medica]ia
necesar` (dac` este cazul);
Scopul îngrijirii [i obiectivele acesteia (verificarea eficien]ei
tratamentului);
Instruirea de autocontrol a glicemiei [i importan]a acestuia;
Monitorizare prin examene biologice [i clinice;
Stabilirea urm`toarei vizite pentru repetarea investiga]iilor
în func]ie de particularit`]ile individuale ale persoanei cu
diabet.
7. Ce trebuie s` [ti]i despre tipurile de diabet?
Diabetul zaharat poate fi clasificat în :
1. Diabet zaharat tip 1
2. Diabet zaharat tip 23. Diabet gesta]ional
Diferen]a dintre tipul 1 si tipul 2 de diabet const` în faptul c` în diabetul tip 1 exist` un deficit de insulin`, în timp ce în diabetul de tip 2 insulina nu poate fi utilizat` eficient. Diabetul de tip 2 este cel mai frecvent (în cca 90% din cazuri).
7.1. Ce trebuie s` [tim despre diabetul zaharat de tip 1?
Diabetul de tip 1 poate ap`rea la orice vârst`, dar cel mai frecvent apare la vârste tinere. Aceast` form` apare prin distrugerea celu-lelor pancreatice care sintetizeaz` [i secret` insulina.
F`r` insulin` omul nu poate tr`i. Pentru a supravie]ui, cei cu aceast` form` de diabet trebuie s` primeasc` tratament cu insulin`. De aceea acest tip de diabet a mai fost denumit „insulinodependent “.
Descoperirea insulinei a permis supravie]uirea acestor bolnavi.
În 1921, medicul român Nicolae Paulescu a descoperit insulina,
aproa pe concomitent cu o echip` de cercet`tori canadieni.

Diabetul zaharat 9Caracteristici ale diabetului zaharat tip 1
Este insulinodependent
F`r` administrarea zilnic` de insulin`, provoac` rapid moartea
Simptomatologia const` în:
eliminare excesiv` de urin` (poliurie)
sete excesiv` (polidipsie)
consum sporit de alimente (polifagie)
sc`dere în greutate
oboseal`
7.2. Ce trebuie s` [tim despre diabetul zaharat de tip 2?
Diabetul zaharat tip 2 este forma cel mai des întâlnit`. Boala apare
în general dup` vârsta de 40 ani, la persoane cu predispozi]ie gene tic`, de obicei obeze [i sedentare.
În diabetul de tip 2, glicemia nu poate fi ]inut` în limite normale
deoarece pancreasul nu produce insulin` în cantitate suficient` pentru a învinge rezisten]a la insulin` a ]esuturilor.
Pute]i avea surpriza ca la un examen medical de rutin` sau cu
ocazia unui consult prilejuit de o r`ceal` sau o complica]ie cardio-vascular` s` descoperi]i c` ave]i diabet. De ce? Pentru c` simpto-
matologia este în general „[tears`“ astfel c` boala poate trece
neobservat`. Ca atare, de cele mai multe ori boala este descoperit` întâmpl`tor.
Caracteristici ale diabetului zaharat tip 2
Este secundar utiliz`rii ineficiente de c`tre organism a
insulinei
Reprezint` 90% din toate cazurile de diabet
Se asociaz` cu cre[terea în greutate [i lipsa activit`]ii
fizice
În prezent nu caracterizeaz` doar adul]ii, ci [i copiii obezi

Pentru o inim` s`n`toas` 10Caracteristici ale diabetului zaharat tip 2 (continuare)
Simptomatologia este similar` cu a diabetului de tip 1 dar
mult ATENUAT~
Este diagnosticat tardiv
Se asociaz` frecvent cu al]i factori de risc vascular, ceea
ce explic` de ce un num`r semnificativ de bolnavi cu
diabet zaharat tip 2 au deja complica]ii cardiovasculare în momentul când boala este depistat`
O asociere particular` între diabet, obezitate (mai ales gr`simea de
pe burt`), hipertensiune, cre[terea trigliceridelor, reducerea coles-
te rolului „bun“ (HDL-colesterol) define[te „sindromul metabolic“,
care poate fi prezent în cursul evolu]iei diabetului tip 2 cu mult timp înainte ca acesta s` devin` manifest clinic.
Defini]ia sindromului metabolic
1. Obezitatea abdominal` (definit` prin circumferin]a taliei
egal` sau mai mare de 94 cm la b`rba]i [i 80 cm la fe-
mei);
2.
Tensiunea arterial` egal` sau mai mare de 130/85
mmHg;
3. Trigliceridele serice egale sau peste 150 mg/dl;4. HDL-colesterolul (colesterolul „bun“) mai mic de 40 mg/dl
la b`rba]i sau mai mic de 50 mg/dl la femei;
5. Glicemia pe nemâncate egal` sau peste 100 mg/dl.
Diagnosticul de sindrom metabolic este stabilit dac` sunt prezen]i cel pu]in 3 (oricare din ei) din cei 5 factori enumera]i mai sus.
Trebuie s` [ti]i c`:
– sindromul metabolic precede [i prezice apari]ia diabetului
zaharat tip 2;
–
persoanele cu sindrom metabolic, comparativ cu cele f`r`,
au un risc mai mare de complica]ii cardiovasculare.

Diabetul zaharat 117.3. Diabetul gesta]ional
Poate ap`rea la unele gravide [i uzual dispare dup` na[tere. La
gravide apare rezisten]a la insulin`, care devine maxim` în tri mestrul
al treilea al sarcinii. Testarea intoleran]ei la glucoz`, în scopul detec-
t`rii unui diabet gesta]ional, este recomandat` începând cu a 24-a
s`pt`mân` de sarcin` la persoanele care prezint` anumi]i factori de risc. Dac` testarea arat` valori normale, aceasta va trebui repe-
tat` în trimestrul al treilea al sarcinii, adic` în intervalul dintre s`pt`-mânile 24-28 ale sarcinii. Diabetul gesta]ional comport` un risc crescut atât pentru mam` cât [i pentru f`t.
8. Ce trebuie s` fac dac` am diabet sau prediabet ?
Nu trebuie niciodat` s` uita]i c` dac` ave]i diabet pute]i duce o via]` normal` [i activ`!
Dac` ave]i diabet zaharat tip 1, pentru a supravie]ui, trebuie
s` face]i zilnic injec]ii de insulin`.
Dac` ave]i diabet zaharat de tip 2, uneori pute]i controla
boala doar cu m`suri generale de schimbare a stilului de via]` [i alimenta]ie. Adesea îns`, pentru un bun control meta bolic sunt necesare, al`turi de diet`, medicamente
anti dia betice orale sau, mai pu]in frecvent, insulin`.
}inta este ca glicemia s` aib` valori rezonabile: diminea]a pe
nemân cate [i înainte de mese s` fie între 90 [i 130, iar la 2 ore
dup` mas` sa nu dep`[easc` 180 mg/dl.
Cum ating obiectivul ca glicemia sa fie men]inut` cât mai aproa pe posibil de nivelele normale?
8.1. Prin modificarea stilului de via]`
Îmbun`t`]irea stilului de via]` este deosebit de important` [i reprezint` o condi]ie de
neînlocuit pentru un bun control metabolic.
În absen]a modi fic`rii stilului de via]` [i ali-menta]iei, efec tul medicamentelor este doar par]ial. Dac` ave]i diabet sau risc s` face]i în viitor diabet, trebuie s` în]elege]i c` m`-su rile generale sunt pre]ul, deloc piperat, pl` tit pentru a nu dez volta

Pentru o inim` s`n`toas` 12paralizii, atacuri de inim` [i insu fi cien ]` cardiac`, amputa]ii, orbi re
sau moarte precoce.
a) Renun]area complet` la fumat este obli-
gatorie.b) Combaterea sedentarismului implic`
efec tuarea unui program de exerci]ii fizice
mode rate, cum ar fi mersul pe jos, înot,
dans, mers pe biciclet` etc. Tipul de efort [i durata lui trebuie adaptate în func]ie de starea de s`n`tate indivi dual`. În general, exerci]iul fizic trebuie s` dureze minimum 30 minute pe zi, cel pu]in 5 zile pe s`pt`mân`.c) Dieta este foarte important` [i are ca
obiectiv principal atingerea unei greut`]inormale sau m`car, la persoanele su pra –
ponderale sau obeze o sc` dere cu mini mum
7% din greutatea actual`. Me di cul dumnea-
voastr` spe cia list în diabet [i boli de nu tri ]ie
v` va reco manda o alimenta]ie echilibrat`, adaptat` la specificul individual (activitate zilnic`, profesie). Ve]i servi alimentele per-mise în 5 mese pe zi (3 principale [i 2 gust`ri intermediare), iar can titatea de glucide va fi stabilit` de medic.

Diabetul zaharat 13În tabelul de mai jos este prezentat con]i nutul în glucide al unor
produse alimentare.
Con]inutul în glucide al produselor alimentare
(exprimate în grame, la 100 g de aliment consumabil)
Aliment Glucide
grame (g)kcalorii
(kcal)
Lapte (dulce, b`tut), iaurt 5 67
Brânz` vaci slab`
4 97
Brânz` vaci gras` 4 151
Urd`, ca[ 6 136
Brânz` burduf 0 377
Telemea vac` 1 243
Telemea oaie 1 322
Ca[caval 1 283-334
Brânz` topit` 1 330-370
Carne slab`: vit`, oaie, porc, vi]el, pui, curc`0 108-170
G`in`, ra]`, ficat, rinichi, inim`, limb` 0 125-242
Carne gras`: porc, oaie, gâsc` 0 330-400
Pe[te slab: calcan, crap, lipan, lin, [tiuc`, [al`u, morun, ton, biban, pl`tic`, hering slab0 110-140
Pe[te gras: hering gras, macrou, somn, nisetru, scrumbie de Dun`re0 240-300
Ou (g`in`) (2 buc = 100 g) 0 171
Pâine alb` 54 280
Pâine neagr` 48 250
Cartofi (sau orez, gri[, paste f`inoase) cânt`rite fierte20 90
Unt 2 806
Ulei – 900
Smântân` 3 213
Margarin` 0 790
8.2. Prin tratamentul corect al factorilor de risc
cardiovascular asocia]i (obezitate, dislipidemie,
hipertensiune arterial` etc.)
Scopul acestor m`suri este acela de a împiedica instalarea unor
complica]ii cardiovasculare. Programul terapeutic [i „]intele“ tera-peu tice care trebuie atinse vor fi stabilite de medic. Astfel:

Pentru o inim` s`n`toas` 14 Tensiunea arterial` va trebui s` fie atent controlat` pentru
a atinge valori sub 130/80 mm Hg . Tensiunea arterial` tre –
buie controlat` frecvent (este recomandabil s` ave]i pro priul
tensiometru [i s` v` controla]i tensiunea arterial` la domi-
ciliu). Pentru informa]ii suplimentare v` recomand`m s`
consulta]i [i bro[ura „Hipertensiunea arterial`“.
Nivelul LDL-colesterolului (colesterolul „r`u“) trebuie s` nu
dep`[easc` 100 mg/dl, [i s` fie redus sub 70 mg/dl la cei
care, având deja afectare cardiovascular`, sunt la risc foarte mare pentru a dezvolta complica]ii de tipul accidentului vascular cerebral, infarctului miocardic sau mor]ii subite. Pentru informa]ii suplimentare v` recomand`m s` con-sulta]i [i bro[ura „Colesterolul“.
Pe lâng` nivelele-]int` pentru LDL-colesterol, vor trebui luate
în considera]ie [i nivelele pentru HDL-colesterol (colesterolul „bun“), care trebuie s` fie peste 40 mg/dl la b`rba]i [i peste
50 mg/dl la femei; nivelele trigliceridelor serice trebuie sa fie
sc`zute sub 150 mg/dl . Pentru informa]ii suplimentare v`
recomand`m s` consulta]i [i bro[ura „Colesterolul“.
8.3. Prin tratamentul antidiabetic
Tendin]a actual` de tratament recomand` asocierea tratamentului medicamentos m`surilor generale, privind stilul de via]` [i alimenta –
]ie, înc` de la depistarea diabetului. Medicul dumneavoastr` va sta bili care dintre medicamentele pentru diabet vi se potrive[te. Pe
m`sura înaint`rii în vârst`, la pacien]ii cu diabet de tip 2 capa cita-
tea de secre]ie a insulinei scade [i este nevoie ca dozele de medi-camente antidiabetice s` fie crescute [i eventual s` se adauge [i
alte medicamente, din alte clase terapeutice. Aceasta este o regul`
general`, dar viteza de progresie este diferit` de la o per soan` la alta [i poate fi încetinit` printr-un bun control al bolii. Trebuie s` [ti]i c`, chiar dac` ave]i diabet de tip 2, este posibil ca în evolu]ia bolii s` fie nevoie s` v` administra]i insulin` pentru con trolul glicemiei.
Cum [tiu dac` am diabetul controlat?
a) Folosirea unui glucometru [i determinarea mai frecvent` a
glicemiei la domiciliu v` ajut` s` [ti]i dac` glicemia a ajuns la ]inta

Diabetul zaharat 15propus`. Dac` v` ve]i familiariza cu testele de culoare, acestea
sunt mai ieftine.
b) Determinarea hemoglobinei glicate (sau glicozilat`, HbA1c) este
de mare utilitate în urm`rirea efectului tratamentului. Cu cât gli-
cemia este mai mare, cu atât va fi mai mare [i procentul de HbA1c.
Deoarece hemoglobina este con]inut` în globulele ro[ii [i acestea au o via]` medie de cca 3-4 luni, nivelul HbA
1c exprim` nivelul me-
diu al glicemiei din ultimele 3 luni. La persoanele f`r` diabet HbA1c
este între 4-6%.
Corela]ii între valoarea HbA1c [i nivelul mediu al glicemiei în ultimele
3 luni
HbA1cglicemie medie
6% 135 mg/dl
7%
170 mg/dl
8% 205 mg/dl
Pentru pacientul cu diabet zaharat men]inerea unei HbA1c sub 7%
reprezint` o ]int` rezonabil`.
Concluzie
În ultimul deceniu, pe fondul modific`rilor stilului de via]` care au
determinat cre[terea sedentarismului [i a obezit`]ii, asist`m la o cre[tere „epidemic`“ a inciden]ei diabetului zaharat. Mai îngri jor`-
toare este cre[terea dramatic` a inciden]ei diabetului zaha rat de tip 2 în rândul copiilor [i al adolescen]ilor, care ar selecta „ pri ma
ge ne ra]ie de copii care ar putea muri înaintea p`rin]ilor “. Com-

Pentru o inim` s`n`toas` 16ba terea obezit`]ii [i a sedentarismului la copii [i adolescen]i este
pe cale s` devin` una din priorit`]ile politicii sanitare în ]`rile indus-
tria lizate.Bolnavii cu diabet dezvolt` o form` particular` de ateroscleroz`, instalat` precoce [i extins` la mai multe teritorii vasculare, gene-rând cardiopatie ischemic` cu infarct miocardic, accidente vas-culare cerebrale repetitive [i arteriopatie periferic` cu risc de ampu-ta]ii. Diabetul cre[te de asemenea de 2-5 ori riscul de insufi cien]`
cardiac`. Atunci când dezvolt` complica]ii majore cardiace sau cere brale, bolnavul cu diabet, mai ales netratat sau tratat sub opti-
mal, risc` o evolu]ie dificil`, marcat` de complica]ii [i morta litate.
Succesul tratamentului în diabetul zaharat se bazeaz` pe co-ope rarea pacientului (educat medical) la programul de tra ta-
ment, pe identificarea [i controlul tuturor factorilor de risc, pre cum [i pe evaluarea eficien]ei m`surilor terapeutice.