Dezvoltarea Urbana Durabila, O Noua Orientare Strategica pe Plan European

Dezvoltarea urbana durabila, o noua orientare strategica pe plan european

Cuprins

CAPITOLUL 1. ASPECTE GENERALE PRIVIND DEZVOLTAREA DURABILA

Concepte și definiții ale dezvoltării durabile

Originea și specificul problematicii dezvoltării durabile

Dezvoltarea durabilă în context european

CAPITOLUL 2. PREZENTAREA GENERALĂ A MUNICIPIULUI BUZĂU

2.1. Scurt istoric al Municipiului Buzău

Date geografice și cadrul natural

Administratia locală

Caracteristici demografice și teritoriale ale Municipiului Buzău

Economia regională

Transporturi

Asigurarea ordinii publice, prevenirea și combaterea criminalității

CAPITOLUL 3. PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANA A MUNICIPIULUI BUZAU

Prezentare generală

Corelarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană a Municipiului Buzău cu Strategia de Dezvoltare a Regiunii Sud-Est

Corelarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană a Municipiului Buzău cu Planul Național de Dezvoltare

Capitolul I

Aspecte generale privind dezvoltarea durabilă

1.1 Concepte și definiții ale dezvoltării durabile

Conceptul de “dezvoltare” (durabilă sau sustenabilă) implică aspecte sociale, culturale, politice , științifice și de mediu complexe și este asociat cu noțiunile de creștere economică sau progres, pe care le subsumează.

Conceptul de “durabilitate” reprezintă progresul economic și dezvoltarea ce trebuie să se mențină și să aibă loc de-a lungul timpului, în limitele stabilite de ecologie.

La baza elaborării acestui concept stau trei componente: protecția mediuui, coeziunea socială și creșterea economică.

Potrivit declarațiilor ONU, prin dezvoltare se înțelege creșterea în timp a nivelului general de prosperitate a societății, sau un ”proces comprehensiv economic, social, cultural și politic care urmărește o îmbunătățire continuă a nivelului de trai, atât la nivelul ansamblului populației, cât și la nivelul fiecărui individ”.

În accepțiunea mai multor autori, conceptul de dezvoltare durabilă se poate defini:

-“Asigurarea satisfacerii nevoilor generației actuale fără a compromite posibilitatea ca și generațiile viitoare să-și satisfacă propriile nevoi”

-“O societate durabilă este aceea care își modelează sistemul economic și social, astfel încât resursele naturale și sistemele-suport ale vieții să fie menținute”

– „Durabilitatea se referă la capacitatea unei societăți, ecosistem, sau orice asemenea sistem existent de a funcționa continuu într-un viitor nedefinit fără a ajunge la epuizarea resurselor cheie”

– „ Dezvoltarea durabilă înseamnă îmbunătățirea calității vieții umane însă ținând cont de capacitatea de susținere a ecosistemelor care asistă această viață”

– “Dezvoltarea durabilă este de fapt o metaforă de bază prin care se exprimă împotrivirea față de noțiunea de creștere materială exponențială continuă”

-„Dezvoltarea durabilă încearcă să răspundă la cinci mari imperative: (1) integrarea conservării naturii și a dezvoltării; (2) satisfacerea nevoilor umane de bază; (3) echitate și justiție socială; (4) oportunitate pentru autodeterminare socială și diversitate culturală; (5) menținerea integrității ecologice”

În viziunea Uniunii Europene, dezvoltarea durabilă reprezintă “capacitatea tuturor comunităților umane, inclusiv a celor defavorizate, de a satisface nevoile fundamentale în materie de locuințe, apă potabilă, alimente, condiții de sănătate și igienă, participare la luarea deciziilor, coeziune socială, culturală și spirituală”.

În viziunea Parlamentului European, conceptul de dezvoltare durabilă poate fi interpretat și astfel:

Un pretext, un alibi în favoarea unei creșteri mai rapide – sub acoperirea ajutorului pe care-l poate da la reducerea sărăciei și atragerea durabilității ecologice – pentru deschiderea de noi piețe și dereglementării financiare, privatizarea resurselor financiare;

Dezvoltarea durabilă este trecută printr-o simplificare ecologică abuzivă în care conceptul este redus la durabilitatea mediului.

1.2 Originea și specificul problematicii dezvoltării durabile

Conceptul de dezvoltare durabilă a apărut pentru prima dată în urmă cu 30 de ani ca răspuns la apariția problemelor de mediu, ale societății și economiei, precum și a crizei resurselor naturale. Dezvoltarea durabilă își are rădăcinile în drepturi sociale fundamentale. Prin urmare, creșterea niveului de trai, combaterea sărăciei, promovarea șanselor egale constituie obiective centrale ale oricărei strategii de dezvoltare durabilă. (http://www.arduph.ro/domenii/altele/dezvoltarea-durabila-si-aspectele-sociale-in-context-european-si-mondial/)

Dacă la început dezvoltarea durabilă părea “un obiectiv imposibil de atins”, acum este necesară o abordare globală și o cooperare la nivel mondial, acest lucru fiind posibil prin implicarea directă a factorilor de decizie naționali și internaționali. Primul pas important a fost făcut în cadrul “Summit-ului Pământului” din 1992 la Rio de Janeiro, unde au participat reprezentanți din aproximativ 170 de state, printre care și România. Aplicarea principiilor dezvoltării durabile a fost opțiunea fundamentală recunoașterii în mod unanim a necesității de a adopta o strategie pentru secolul XXI. Termenul de dezvoltare durabilă devine cunoscut și câștigă din ce în ce mai mulți adepți în cadrul acestei conferințe. Elaborarea convențiilor referitoare la climă ( reducerea emisiilor de metan și dioxid de carbon), diversitatea biologică și stoparea defrișărilor masive au fost rezultatul acestei conferințe.

Potrivit Comisiei Mondiale pe Probleme de Mediu și Dezvoltare (Comisia Bruntland) “ dezvoltarea durabilă este acel tip de dezvoltare care asigură satisfacerea nevoilor, prezente fără a compromite șansele generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi”.

Dezvoltarea durabilă implică concentrarea pe aspectele legate de bunăstare, concept ce include creșterea, gestionarea de către organismele guvernamentale a acțiunilor potențial agresive asupra mediului și resurselor naturale. Există câteva componente cheie ale dezvoltării durabile, iar acestea sunt: calitatea mediului, prosperitatea economică și echitatea socială. Aceste componente ar trebui să fie centrate astfel:

pe om, nu pe sectoare privilegiate;

pe nevoi și obiective proprii, și nu pe modele;

pe parteneriate, și nu pe patroni;

pe protecția mediului;

pe cunoașterea pieței;

pe acces la sistemul deciziilor;

pe tehnologii moderne armonizate cu cele tradiționale;

pe armonizarea teritoriului (infrastructură) și politici naționale;

pe comunicare.

Politica are un rol esențial în atingerea acestui triplu obiectiv, astfel este necesară implicarea statului în rezolvarea dezechilibrelor și tensiunilor în cadrul sistemului analizat.

Agenda 21 recunoaște că un rol important în dezvoltarea durabilă îl au autoritățile locale. Acestea deleagă, desfășoară sau influențează multe dintre serviciile de care depinde calitatea vieții, pot influența pe alții prin sfaturi, informații, educație și prin exemplul propriu, pot realiza parteneriate cu alte organizații, au un impact mare în calitate de consumatori.

Sistemul de mediu, sistemul economic și sistemul social alcătuiesc modelul dezvoltării durabile. Sunt și opinii potrivit cărora dezvoltarea durabilă presupune interacțiunea a patru sisteme în loc de trei: uman, ambiental, economic și social. Obținerea dezvoltării durabile este posibilă atunci când sunt luate în considerare cele trei sau patru sisteme simultan.

1.3 Dezvoltarea durabilă în context european

Protecția socială, coeziunea economică și politica mediului au devenit politici prioritare în procesul de integrare europeană, reprezentând principii de integrare, cărora le sunt subordonate politicile comunitare și naționale.

În anul 2005, Comisia a publicat lista indicatorilor de evaluare a dezvoltării durabile (155 de indicatori), structurați pe 10 teme prioritare:

dezvoltare economică

sărăcie și excludere socială

îmbătrânirea populației

sănătate publică

schimbare climatică și energie

modele de producție și de consum

gestiunea resurselor naturale

transport

buna guvernare

parteneriat global (http://www.arduph.ro/domenii/altele/dezvoltarea-durabila-si-aspectele-sociale-in-context-european-si-mondial/)

Preocupările internaționale pentru dezvoltare durabilă, pe fundalul conștientizării gravității problemelor de mediu și a raporturilor dintre creșterea economică și degradarea calității mediului, s-au materializat în anul 1992 la Summit-ul Pământului, de la Rio, și în inițierea Agendei 21.

Documentul, care poate fi considerat simultan atât o bază minim necesară, cât și un plan de acțiune pentru dezvoltare durabilă, relevă principalele probleme ale dezvoltării socio-economice a națiunilor cu focalizare pe protejarea mediului și resurselor naturale, oferind reperele cadrului de acțiune pentru chestiuni punctuale precum cele privitoare la apă, sol, defrișare, biodiversitate, sărăcie, consumul de energie, deșeuri etc., de abordat la nivel internațional, regional, național și local.

Deși preocuparea Comisiei pentru Dezvoltare Durabilă a ONU (condusă de România între 2010 și 2011) vizează evaluarea progreselor și furnizarea de orientări de politică în implementarea Agendei 21 și Declarației de la Rio de Janeiro privind mediul și dezvoltarea la nivelele enunțate (internațional, regional, național și local), un aspect important de subliniat este că în conceperea Agendei 21 s-a convenit asupra viziunii, asumată de statele care și-au luat angajamentul de participare, potrivit căreia demersurile de dezvoltare durabilă trebuie să își găsească punctul de pornire la nivelele locale, prin inițiative ale autorităților de la acest nivel, ale organizațiilor nonguvernamentale și cetățenilor în egală măsură, prin cooperarea tuturor celor interesați.

Din perspectiva angajamentului națiunilor la implementarea Agendei 21, care este foate larg, se poate aprecia că Agenda 21 reprezintă un adevărat catalizator al demersurilor inovative, creativității și entuziasmului pentru dezvoltare durabilă, care constituie ingrediente absolut necesare atingerii obiectivelor asumate. Orientarea către stimularea gândirii creative și schimbarea comportamentelor spre sustenabilitatea dezvoltării, pentru fiecare dintre cei implicați, constituie premise absolut necesare pentru consolidarea practicilor eficiente în creșterea viabilă și susținută a calității generale a vieții.

Progresele care au decurs din Agenda 21, care au un potential enorm, sunt încă modeste, probabil pentru că “masa critică” de mobilizare necesară nu a fost încă îndeajuns consolidată și pentru că, în sine, dezvoltarea durabilă nu este un obiectiv cu atingere la termen. Totodată, discrepanțele adesea grave de dezvoltare la scală internațională, regională, națională sau locală distrag încă îndeajuns de mult atenția de la generozitatea obiectivului de dezvoltare durabilă, pe care stringența nevoilor curente de viață o depășește.

Dezvoltarea durabilă, cu rădăcini în acțiunea individuală, locală și națională, trebuie să depășească însă de acum în mod necesar în conștiința individuală și colectivă stadiul de opțiune, trecând la cel de cale unică de creștere.

CAPITOLUL II

PREZENTAREA GENERALĂ A MUNICIPIULUI BUZĂU

2.1 Scurt istoric al Municipiului Buzău

Municipiul Buzău, situat în sud-estul României, are o suprafață de 81,3 km2 și o populație de 146.926 locuitori (la 1 iulie 2001). Dupa Vasile parvan, numele Buzau provine radicalul tracic "Buze", regasit și la noi, deoarece și noi ne tragem din traci "Buzeos". Acestuia ii este adaugat si sufixul greco-latin AIOS-EUS, activ astazi doar in formatii culte, dar care atunci a dat denumirea de BUZEUS-BUZAU. (http://www.primariabuzau.ro/index.php?loc=municipiul_bz&id=59&show=59 )

Atestat documentar în anul 376 (dupa unii istorici chiar 372), Buzăul- reședința județului cu același nume, este un municipiu de mărime medie, fiind situat, din punct de vedere geografic, la interferența legăturilor configurate și dezvoltate de-a lungul timpului între cele trei mari provincii I

PREZENTAREA GENERALĂ A MUNICIPIULUI BUZĂU

2.1 Scurt istoric al Municipiului Buzău

Municipiul Buzău, situat în sud-estul României, are o suprafață de 81,3 km2 și o populație de 146.926 locuitori (la 1 iulie 2001). Dupa Vasile parvan, numele Buzau provine radicalul tracic "Buze", regasit și la noi, deoarece și noi ne tragem din traci "Buzeos". Acestuia ii este adaugat si sufixul greco-latin AIOS-EUS, activ astazi doar in formatii culte, dar care atunci a dat denumirea de BUZEUS-BUZAU. (http://www.primariabuzau.ro/index.php?loc=municipiul_bz&id=59&show=59 )

Atestat documentar în anul 376 (dupa unii istorici chiar 372), Buzăul- reședința județului cu același nume, este un municipiu de mărime medie, fiind situat, din punct de vedere geografic, la interferența legăturilor configurate și dezvoltate de-a lungul timpului între cele trei mari provincii istorice: Țara Românescă, Transilvania și Moldova.

Indiscutabil, indiferent de etapele parcurse, această amplasare a favorizat dezvoltarea orașului și a localităților din apropierea acestora, fenomenul fiind resimțit chiar de județ, în ansamblul lui.

Unitatea administrativ-teritorială a municipiului Buzău a reușit, inclusiv în anul 2014, să obțină o serie de rezultate notabile în dezvoltarea sa economico-socială, meritul acestora revenind atât diverșilor operatori economici cât și administrației publice locale, dar, în primul rând,cetățenilor acestei frumoase și pitoresti localități.( Raport privind starea economică, socială și de mediu a municipiului Buzău și activitatea desfășurată de autoritățile administrației publice locale în anul 2014)

2.2 Date geografice și cadrul natural

Municipiul Buzău, al carui resedinta de judet are acelasi nume, este situat pe malul drept al râului Buzău, in zona centrala a judetului si ocupa o suprafața de 81,3 km2.
Municipiul Buzau se află la rascrucea dintre drumul european E85. Aceasta rascruce uneste zona de nord cu sudul continentului, iar drumul national uneste Transilvania cu porturile dunarene si litoralul Marii Negre. Teritoriile variate sub aspect fizico- si economico-geografic fac parte din cadrul geografic al Municipiului Buzau.

In partea de nord si nord- vest a orasului Buzau se regasesc dealuri, a caror inaltime este cuprinsa intre 500-700 m. Lunca raului Buzau se afla in partea de est a orasului, iar in partea de sud se afla Campia Buzaului . Clima specifica orasului Buzau este cea continentala.

Temperatura medie anuală este de 10,7° C; luna iulie este cea mai calduroasa, iar luna ianuarie este cea mai friguroasa. Vremea este variabila, se produc o serie de disfuncționalități, în ploile torențiale sunt caracteristice anotimpului cald , iar viscolirea si troienirea arterelor de circulatie definesc anotimpul rece din aceasta perioada a anului.

Vanturile caracteristice fiecarui sezon sunt cele care constituie miscarile de aer peste Municipiul Buzau si consecintele acestora.

Râul Buzău și afluenții săi reprezinta reteaua hidrografica, iar zona de stepa este foarte bine definita prin vegetatia caracteristica acesteia. Pădurea Crâng este cea mai pretioasa podoaba naturala a orasului Buzau. Aceasta are o suprafață de 189 ha, 10ha din aceasta fiind amenajate ca parc. Parcul Tineretului și parcul Marghiloman reprezinta de asemenea o bogatie a orasului.

Resursele subterane si resursele de apa de la suprafata solului sunt exploatate din cele mai vechi timpuri. Acestea constituie surse de alimentare cu apa a locuintelor si unitatilor industriale, dar si de irigare a terenurilor agricole.
Cantitati semnificative de balast, nisip si pietris sunt exploatate din albia raului Buzau, iar solurile sunt favorabile culturilor irigate, precum și cerealelor.

In zona Buzaului se gasesc si alte resurse naturale, cum ar fi pădurile, exploatate pentru lemn de foc, care au și rol peisagistic și de protecție a malurilor. Petrolul, gazele de sonda, carbunii sunt resurse insemnate ce se regasesc in apropierea Buzaului.

Situat pe una din magistralele feroviere ale tarii, linia 500, de importanta europeana: Bucuresti-Ploiesti-Buzau-Focsani-Bacau-Suceava, orasul Buzau este un important nod feroviar si rutier.

Un important nod feroviar al orasului Buzau il reprezinta Gara Buzau, deoarece de aici pleaca linii ferate spre Braila, Galati, Constanta, Brasov, precum si o linie locala spre Berca Patarlagele-Nehoiu-Nehoiasu.

Dinspre Bucuresti, Suceava, Bacau, Focsani, Ramnicu-Sarat se poate ajunge la Buzau cu autoturismul pe drumul european E85 sau DN2; de asemenea, se mai poate ajunge de la Ploiesti pe DN1B, de la Brasov pe DN10 (itinerar pe Valea Buzaului) sau dinspre Braila pe DN2B.

2.3 Administratia locală

Orasul Buzau se afla sub administratia unui primar si a unui consiliu local format din 23 consilieri.

Serviciile publice la nivel de judet isi au sediul in Buzau datorita rolului administrativ al Buzaului si anume acela de resedinta a judetului Buzau.

La nivel national, Buzaul este gazda comandamentului Diviziei 2 Infanterie “Getica” , una dintre cele trei divizii ce compun Fortele Terestre Romane.

 Instanța superioară acestora este Curtea de Apel Ploiești.( http://ro.wikipedia.org/wiki/Buz%C4%83u )

2.4 Caracteristici demografice și teritoriale ale Municipiului Buzău

Populația

Conform datelor statistice privind populația municipiului Buzău, puse la dispoziție de Direcția Județeană de Statistică Buzău, rezultă că, la începutul anului 2013, populația stabilă era de 138.785 cetățeni, din care 72.667 femei și 66.118 bărbați, spre deosebire de anul 2011 când populația municipiului Buzău era de 115.494 cetățeni.

Teritoriul

Conformul schiței generale a hotarelor teritoriului administrativ, realizată prin firma specializată de cadastru, geodezie și cartografie, teritoriul municipiului Buzău se prezinta astel:

suprafața totală a municipiului – 8.178,65 ha,

din care:

suprafața extavilanului -3.467,25 ha,

suprafața intravilanului -4.711,40 ha.

Suprafața totală agricolă la nivelul municipiului Buzău, pe categorii de folosință, se prezintă astfel:

Teren arabil: -6.727,7157 ha

din care

Teren arabil irigat -1.269,2810 ha

Pășuni naturale -695,8928 ha

Fânețe naturale -106,0800 ha

Vii hibride -54,9522 ha

Livezi, pomi, pepiniere, arbuști fructiferi -146,0000 ha

Curți clădiri -116,8971 ha

Alte terenuri în intravilan -114,9572 ha (Raport privind starea economică, socială și de mediu a municipiului Buzău și activitatea desfășurată de autoritățile administrației publice locale în anul 2014)

2.5 Economia regională

Cea mai mare companie cu sediul in Buzau este holdingul Romet, cu capital integral romanesc. Acesta este compus din mai multe firme care produc filtre de apa, stingatoare de incendii, izolatii pentru conductele de apa si gaze si alte produse. Compania a comercializat filtrul de apa Aquator si a avut un mare succes in anii 1990. Mai tarziu, in anul 1999, acest grup de firme a achizitionat si succesoarea fabricii Metalurgica, firma Aromet, fondata in anul 1928.

(http://ro.wikipedia.org/wiki/Buz%C4%83u )

Fabrica de sârmă Ductil

Alte companii din Buzău au fost privatizate prin programe vizate de Banca Mondială. Apcarom S.A., unic producător în România de aparate de cale ferată, a fost achiziționat de compania austriacă VAE, și are în anul 2008 un capital social de 7,38 milioane lei.

 Ductil S.A., una din cele mai mari societăți economice din Buzău, a fost privatizată în 1999 și divizată în perioada 1999-2000 de noul acționar majoritar, FRO Spa, acesta păstrând doar secția de electrozi și echipamente de sudură și vânzând celelalte secții. Secția care produce sârmă, produse din sârmă, plasă sudată, beton și feronerie a devenit Ductil Steel S.A. și a trecut în portofoliul companiei italiene Sidersipe.

Secția de pulberi feroase a devenit Ductil Iron Powder. În 2007, FRO Spa a cedat și pachetul majoritar al Ductil S.A. companiei rusești Mechel, pentru 90 de milioane de euro. Zahărul S.A., producătorul de zahăr din oraș, a fost achiziționat de grupul Agrana România, cu capital austriac, grup care deține alte fabrici de zahăr la Roman și la Țăndărei.

Industria de morărit este în continuare o componentă a economiei locale, cel mai mare producător local pe această piață fiind Boromir Prod, al cărei acționar majoritar este grupul vâlcean Boromir Ind. ( http://ro.wikipedia.org/wiki/Buz%C4%83u )

Economia județului Buzău a înregistrat o evoluție continuă, fiind favorizată atât de resurse naturale, cât și de cele umane. Ponderea în economia județului o deține comerțul en-gros și cu amănuntul (53,67%), urmat de alte servicii (inclusiv învățământ și sănătate – 14,21%), industrie (12,55%), transporturi (7,12%), construcții (6,35%), agricultură, viticultură și pescuit (3,8%), turism (2,3%).

În prezent, Buzăul deține o pondere de 2,7% în suprafața totală agricolă a țării, de 2,3% în populația totală și în populația ocupată, și de aproximativ 2% în producția industrială și agricolă a țării.

2.6 Transporturi

Calea ferată

Buzăul este un important nod feroviar,legând București și Ploiești de Focșani, Galați și Constanța. Gara din oraș a fost deschisă în 1872, împreună cu calea ferată București-Galați.

O ramificație a acestei căi ferate, de la Buzău la Mărășești a fost deschisă după câțiva ani, pe 13 iunie 1881, devenind prima cale ferată proiectată de ingineri români.

Linia Buzău-Nehoiașu, deschisă în 1908, leagă Buzău de multe din localitățile de pe valea Buzăului, inclusiv de orașele Nehoiu și Pătârlagele. (http://ro.wikipedia.org/wiki/Buz%C4%83u)

Drumuri

La Buzău se poate ajunge pe DN2 (drumul european E85) de la București și din orașele importante din Moldova. DN1B (drumul european E577) leagă Buzău de Ploiești iar DN10 traversează Munții Carpați pe la curbura sud-estică a acestora prin Pasul Buzău către Brașov. La Galați și Brăila se poate ajunge pe DN2B. Totodată, din DN2B, la Buzău se ramifică șoseaua județeană DJ203D, care duce spre sud la Țintești și Smeeni, unde se termină în DN2C, cele două drumuri asigurând legătura rutieră a orașului cu Slobozia.

Două autogări principale, una aflată în nordul orașului și cealaltă în sud, în apropierea gării, dar și altele secundare, sunt folosite de companiile private de transport care operează servicii regulate de legătură rutieră cu alte orașe sau cu comunele din apropiere. (http://ro.wikipedia.org/wiki/Buz%C4%83u )

Transport aerian

Buzăul nu are un aeroport, fiind deservit de Aeroportul Internațional Henri Coandă, din Otopeni, oraș aflat la 110 km distanță, aerogara regională pentru regiunea Munteniei.

Transportul public

În Buzău circulă 10 linii regulate de autobuz, care leagă zonele rezidențiale de principalele zone industriale (inclusiv de platforma industrială Buzău Sud), de centrul orașului și de gară. Există câteva companii de taxi licențiate de primărie și care operează în oraș și în localitățile apropiate. (http://ro.wikipedia.org/wiki/Buz%C4%83u )

2.7 Patrimoniu cultural

Dintre principalele monumente de arhitectură din orașul Buzău putem menționa:

Biserica „Buna Vestire” –datată din secolul al XVI-lea; în cadrul ei a funcționat Bănia Buzăului, în timpul domniei lui Mihai Viteazul;

Ansamblul bisericii „Nașterii Maicii Domnului”, datată din anul 1649, construită într-o zonă de hanuri și beciuri, care includea și un tunel – intrare în cetatea medievală a Buzăului,

din păcate demolate și distruse;

Asamblul bisericii „Adormirea Maicii Domnului”- datată din 1709;

Casa Vergu – Mănăilă, datată din sec. al XVIII-lea; azi adăpostește Colecția deetnografie și arta populară a Muzeului Buzău;

Ansamblul Conacul Marghiloman (inclusiv vila Albatros); cuprinde reședința veche construitădupă 1830 de Iancu Marghiloman și vila Albatros, noua reședință ridicată la sfârșitul secolului alXIX-lea (restaurată parțial);

Ansamblul Episcopiei Buzăului – cuprinzând Palatului Episcopal, Biserica„Adormirea Maicii Domnului”, Seminarul Vechi, Cancelaria, Paraclisul, Turnul Clopotniță șiZidul de incintă, ridicate în mai multe etape după 1649;

Primăria Municipiului Buzău, datată de la 1899 – 1903;

Tribunalul Județean datat de la 1908-1912;

Biblioteca Județeană „Vasile Voiculescu” datată de la 1914.

Bunurile culturale, cu profil istoric, arheologic, documentar, etnografic, artistic, pot fi grupate pe categorii și colecții:

bunuri arheologice și istoric – documentare: colecții arheologice, colecții de documente; colecții de manuscrise și cărți rare, etc.;

bunuri culturale cu semnificație artistică: colecții de artă plastică; colecții de icoane;

bunuri culturale cu semnificație etnografică: colecții de unelte, obiecte de uz casnic șigospodăresc, colecții de mobilier popular, colecții de ceramică populară, colecții de textile, portpopular și pielărie, etc.

2.8 Asigurarea ordinii publice, prevenirea și combaterea criminalității

În anul 2014, activitățile Politiei municipiului Buzău au avut ca scop realizarea obiectivelor generale cuprinse în “Planul de activități al I.P.J. Buzău pentru anul 2014”, urmărindu-se realizarea celor patru priorități instituționale:

Creșterea gradului de siguranță și protecție pentru cetățeni prin protejarea persoanei, protejarea patrimoniului, siguranța stradală, siguranța rutieră și siguranța transporturilor.

Prevenirea și combaterea infractionalității organizate și transfrontaliere, destructurarea grupărilor infracționale.

Asigurarea climatului de legalitate mediului de afaceri prin combaterea evaziunii fiscale, contrabandei, corupției, contrafacerii de mărfuri, a infracțiunilor din domeniul achizițiilor publice, precum și prin protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene.

Asigurarea resurselor umane, a mijloacelor materiale, financiare și informaționale necesare dezvoltării și menținerii capacității operaționale a Poliției Române.

Criminalitatea sesizată a înregistrat scăderi cu 1.68%, pe fondul scăderii criminalității judiciare cu 0,32% și a criminalității de altă natură, cu 5,65%. Infracționalitatea contra patrimoniului a înregistrat scăderi cu 2%.

Au crescut infracțiunile de furt, cu 2%. Pe principalele genuri de furt, scăderi s-au înregistrat la: furturile din locuință- cu 2,53%, furturile de auto- cu 8,33% și furturile de cablu/materiale feroase/neferoase.

S-au menținut problematice la nivelul municipiului: furturile auto-care au crescut cu 41%, furturile din buzunare, poșete, genți- care au crescut cu 25% și furturile din societăți comerciale- care au crescut cu peste 6% pe fondul celor înregistrate de pe rafturi în hipermarketuri, fapte caracterizate prin lipsa unui mod de operare deosebit, necondiționarea unei pregătiri prealabile și care înregistrează prejudicii mici.

În vederea creșterii gradului de siguranță, la nivelul municipiului Buzău s-a continuat punerea în aplicare a planului de cooperare întocmit cu Inspectoratul de Jandarmi al Județului Buzău și cu Direcția Poliției Locale, din cadrul Primăriei Buzău, pentru îmbunătățirea activității de prevenire a infracționalității stradale pe raza municipiului, urmărindu-se o cât mai bună acoperire a teritoriului de pe raza de competență. Demn de menționat este faptul că la nivelul anului 2014, criminalitatea stradală sesizată a scăzut de la 387 la 380 cazuri, iar faptele de tâlhărie stradală au continuat să se reducă și în această perioadă, de la 35 la 30.

Obiectivele și prioritățile propuse pentru anul 2015 constau în:

Intensificarea activităților preventiv-combative pentru creșterea gradului de siguranță și de protecție pentru cetățeni prin protejarea persoanei, protejarea patrimoniului și siguranța rutieră, direcțiile de acțiune fiind combaterea infracțiunilor de furt, a infracțiunilor cu violența delicvenței juvenile și victimizării minorilor, creșterea gradului de siguranță rutieră.

Asigurarea climatului de legalitate a mediului de afaceri în domeniile de referință prin combaterea evaziunii fiscale, a contrabandei și corupției, contrafacerii de mărfuri, a infracțiunilor din domeniul achizițiilor publice.

Asigurarea resurselor umane, a mijloacelor materiale și financiare necesare dezvoltării și menținerii capacității operaționale a poliției municipale.

Asigurarea unui climat corespunzător pentru desfășurarea alegerilor europarlamentare și prezidențiale.

Dezvoltarea cooperării cu celelalte instituții abilitate pentru aplicarea legii și permanentizarea lucrului în echipă pentru documentarea actvităților ilicite, a membrilor grupurilor de infractori.

CAPITOLUL III

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al Municipiului Buzău

3.1 Prezentare generală

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al Municipiului Buzău este un document strategic care abordează în mod integrat dezvoltarea urbană a acestuia.

Obiectivul general al Planului Integrat de Dezvoltare Urbană constă în conectarea zonei Mihai Viteazu – Marghiloman cu restul municipiului și asigurarea accesibilității externe a municipiului către Brăila și Șoseaua de Centură Est a municipiului.

Obiectivul general al Planului Integrat de Dezvoltare Urbană al Municipiului Buzău se materializează prin implementarea a trei obiective specifice, interdependente, care deservesc cele trei mari teme generale interconectate:

Obiectivele specifice ale PIDU sunt:

Eficientizarea barierelor de accesibilitate către și în interiorul zonei de acțiune urbană pentru diminuarea disparităților care caracterizează această zonă până în 2015.

Amenajarea spațiilor publice destinate petrecerii timpului liber și atragerii de turiști care se află în zona de acțiune urbană pentru îmbunătățirea calității vieții pentru cetățeni până în 2015.

Dezvoltarea intervențiilor publice în rezolvarea problemelor comunitare în zona de acțiune urbană până în 2015, prin dezvoltarea serviciilor de prevenire a criminalității.

Planul Integrat de Dezvoltare Urbana vine în întâmpinarea obiectivului general al Strategiei de Dezvoltare Locală Buzău, anume:

Obiectivul strategic principal al prezentei strategii constă în dezvoltarea economică, socială, echilibrată și durabilă a localității, corespunzator nevoilor identificate și resurselor specifice, prin concentrarea asupra dezvoltării urbane, prin îmbunătățirea condițiilor de infrastructură și ale mediului de afaceri pentru a face din Municipiul Buzău un loc mai atractiv pentru a fi locuit, vizitat, un loc în care oamenii pot munci și investi.

Obiective specifice:

dezvoltarea urbană pe orizontală a Municipiului Buzău;

îmbunătățirea accesibilității și a legăturilor cu zonele înconjuratoare;

creșterea competitivității economiei orașului;

creșterea calității infrastructurii și a serviciilor sociale;

creșterea rolului societății civile în dezvoltarea orașului;

asigurarea protecției mediului în toate activitățile ce se desfășoară în Municipiul Buzău.

Dezvoltarea urbană integrată a Municipiului Buzău presupune implementarea unor elemente în planificarea și implementarea dezvoltării durabile:

Utilizarea în mare măsură a abordărilor integrate în realizarea politicilor de dezvoltare urbană:

Procesul de dezvoltare urbană integrată se caracterizează prin coordonarea aspectelor spațiale, sectoriale și temporale ale politicii urbane. Implicarea publicului general, a purtătorilor de interese și a actorilor economici, prin utilizarea unor metode de participare și cooperare variate, este esențială;

Planificarea urbană este o sarcină interdisciplinară, în care arhitecții și proiectanții sunt stimulați să implice în procesul de planificare diferiți experți, chiar dintre locuitorii municipiului, ca și experți locali; astfel de experți ar fi peisagiștii, sociologii, ecologiștii și economiștii;

Planificarea urbană reprezintă un proces de negociere transparent care, prin stabilirea unui “ profil al utilizatorului” corespunzător, trebuie să asigure spațiilor urbane diversitate și o “amprentă personală”;

Asigurarea de locuințe de bună calitate și accesibile ca preț, precum și a unui mediu curat, pentru grupurile sociale cu venituri mici.

Atenția acordata dimensiunilor sociale în planificarea urbană, prin:

Eforturi de îmbunătățire a zonelor dezavantajate și introducerea acestora în spațiul urban;

Luarea în considerare în mod corespunzător a aspectelor menite să asigure egalitatea între sexe;

Luarea de măsuri pentru integrarea socială a diferitelor grupuri;

Asigurarea unei infrastructuri și a unui spațiu care să permită menținerea diversității culturale.

Asigurarea unei bune calități a mediului construit prin:

Luarea de măsuri pentru protejarea patrimoniului cultural;

Consultarea și implicarea tuturor decidenților de la nivel local, pentru stabilirea clară a sarcinilor ce se impun în vederea atingerii unor standarde de calitate ridicate, în condițiile unei eficiențe ridicate a costurilor ( ex: cheltuieli mici cu întreținerea permit cheltuieli mai mari cu noi investiții );

Crearea și asigurarea de spații publice de înaltă calitate:

Spații libere și necomerciale trebuie puse la dispoziția tuturor și întreținute;

Reglementări privind asigurarea unui minimum de structuri “verzi” per locuitor ar trebui luate în considerare;

Spațiile deschise pentru activități artistice, precum și suficiența terenurilor de joacă și a celor sportive ar trebui garantate.

Luarea în considerare a aspectelor ecologice și a celor legate de climă:

Reducerea emisiilor și a poluării trebuie să fie o realitate.

Transportul și traficul

Trebuie încurajată și asigurată infrastructura aferentă unor moduri ecologice de transport, cum ar fi ciclismul, mersul pe jos și transportul public accesibil și confortabil;

Traficul auto în spațiul urban poate fi redus printr-un management corespunzător al spațiilor de parcare, introducerea de taxe pentru accesul auto în spațiul urban și desemnarea unor zone în care accesul automobilelor este interzis;

Trebuie evitată construirea de drumuri care ar încuraja traficul auto și consumul mare de resurse publice.

Îmbunătățirea zonelor urbane presupune respectarea unor” concepte ecologice ” și include:

Orientarea planificării urbane în sensul îmbunătățirii utilității și calității recreaționale a spațiilor existente ( ex: dezvoltarea restructurării, spații de parcare, zone de joacă și terenuri sportive, reorganizarea facilităților de depozitare a deșeurilor municipale, îmbunătățirea rețelelor de alei/căi de acces, îmbunătățirea sistemului de transport public, îmbunătățirea conceptelor privind iluminatul stradal în vederea unui sentiment de siguranță mai bun, îmbunătățirea traficului );

Îmbunătățirea microclimatului existent și eliminarea deficitelor de natură ecologică ( reînverzirea spațiilor libere, transformarea plantatului de copaci într-un eveniment al comunității și oferirea pentru locuitori a posibilității de a “adopta” anumite parcele, creșterea de plante pe acoperișuri, etc ). Spre exemplu, grădinile de pe acoperișurile din Stuttgart contribuie la moderația temperaturilor din oraș, facilitează absorbția apei de ploaie și ajută la transformarea doxidului de carbon în oxigen.

Toate măsurile care fac parte din strategiile de îmbunătățire a mediului fizic trebuie să se bazeze pe așa numitul Baukultur ( cultura construirii ) al orașelor europene, care înseamnă acordarea importanței cuvenite sustenabilității; respectul pentru istoria și tradițiile locale; planificarea urbană și designul arhitectural; semnificația spațiilor publice, a peisajului și a spațiilor deschise în general; convenții procedurale și scheme artistice în interiorul, în jurul clădirilor și pe acestea, inclusiv abordări integrate.

Măsuri și strategii de natură fizică pentru îmbunătățirea mediului înconjurător:

Îmbunătățirea parcurilor, spațiilor publice și a terenurilor de joacă;

Crearea de parcuri și spații publice;

Mai mult verde pe străzi;

Îmbunătățirea iluminatului reprezintă o modalitate simplă, dar eficace, pentru îmbunătățirea siguranței în zona respectivă;

Îmbunătățirea infrastructurii crește accesibilitatea și, de asemenea, poate spori siguranța străzilor;

Majoritatea zonelor contemporane ce necesită regenerare urbană au fost construite în vremuri în care numărul automobilelor era foarte redus. Politicienii acelor vremuri nu au întrevăzut creșterea enormă a numărului de autovehicule, în special în orașele Europei Centrale și de Est. Ca urmare, lipsa spațiilor de parcare amenință în mod semnificativ calitatea vieții în aceste orașe, în care zonele verzi și troutarele au ajuns să fie folosite ca și spații de parcare. În consecință, construirea de noi spații de parcare a ajuns să reprezinte o îmbunătățire majoră a zonelor respective.

Măsuri și strategii de natură fizică pentru îmbunătățirea calității construcțiilor/locuințelor

Restaurarea clădirilor este menită să sporească valoarea orașelor interesante din punct de vedere istoric. Astfel de strategii sunt legate de revitalizarea economică a zonelor centrale și își propun să facă orașul mai interesant în ansamblul său.

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană este susținut de obiectivul general “creșterea gradului de atractivitate și accesibilitate în zona centrului istoric pentru cetățeni, investitori și turiști”, care materializează viziunea de dezvoltare a Municipiului Buzău menționată în Strategia de Dezvoltare Locală prin investițiile propuse a se realiza, stfel:

în mod direct, prin:

Intervențiile la nivel de infrastructură ( rețea de drumuri și stații de transport, reabilitare pasaje rutiere ), prin proiectul “Reabilitare rețea de drumuri și stații de transport din zona de acțiune urbană a Municipiului Buzău”;

Prevenirea actelor antisociale ( instalarea unui sistem de supraveghere ), prin proiectul “Creșterea siguranței și prevenirea criminalității în zona de acțiune urbană a Municipiului Buzău prin achiziționarea de echipamente specifice și amenajarea unui centru de supraveghere”;

Intervențiile la nivel de infrastructură ( reabilitarea unui monument istoric), prin proiectul “ Reabilitarea monumentului istoric “ Ansamblul Conacului Marghiloman”( Vila Albatros, Parc Marghiloman ), Municipiul Buzău”

in mod indirect, prin:

Crearea premiselor accesibilității la nivel de infrastructură în vederea atragerii investițiilor.

Viziunea de dezvoltare a Municipiului Buzău constă în transformarea acestuia într-un oraș modern, deschis, dezvoltat și prosper, un nod comercial important, care va asigura legătura între regiunile istorice ale României.

Directii de dezvoltare:

important nod feroviar și rutier;

centru universitar important al regiunii;

centru urban cu tradiție industrială;

oraș caracterizat prin stabilitate economică, o piață a locurilor de muncă flexibilă și adaptată nevoilor locuitorilor;

oraș conectat la polii de dezvoltare regionali și naționali, la resurse, la piețele de desfacere, prin intermediul marelui culoar de transport care îl strabate.

Corelarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană a Municipiului Buzău cu Strategia de Dezvoltare a regiunii Sud- Est

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană este în concordanță cu obiectivele specifice ale Strategiei de Dezvoltare a Regiunii de Sud-Est, astfel:

Creșterea atractivității regiunii prin dezvoltarea accesibilității, prin continuarea extinderii și modernizării sistemului stradal și feroviar, prin crearea unui sistem multimodal de transporturi; se va avea în vedere crearea unui sistem de accesibilitate inovativ capabil de a asigura legături rapide și eficiente cu piețele internaționale, valorificand poziția geo-strategică deosebită a regiunii.

Crearea condițiilor favorabile pentru localizarea de noi investiții și întărirea potențialului celor existente prin dezvoltarea sistemului de utilități și al serviciilor de calitate destinate întreprinderilor, prin simplificarea, transparența și accelerarea procedurilor administrative și pentru obținerea autorizațiilor și crearea condițiilor de creștere a productivității întreprinderilor prin utilizarea de produse și procese inovative.

Crearea condițiilor pentru o piață a muncii flexibilă, în care oferta de muncă să devină capabilă a se adapta permanent cerințelor angajatorilor, prin promovarea culturii antreprenoriale, a societății informaționale și a noilor servicii, în contextul unei dinamici accelerate a integrării activităților economice în spațiul european și internațional.

Crearea de noi oportunități de creștere economică durabilă și de creștere a calității vieții prin dezvoltarea patrimoniului natural/ambiental și promovarea politicii de mediu; se va avea în vedere crearea sistemului de gestiune și control.

Dezvoltarea sectorului serviciilor sociale și de sănătate prin îmbunătățirea infrastructurii și a dotărilor, prin aplicarea unui management eficient și creșterea accesului persoanelor la aceste servicii, mai ales celor din zonele rurale și izolate.

Dezvoltarea sectorului educației prin îmbunătățirea infrastructurii și a dotărilor, prin creșterea calității serviciilor de educație, dezvoltarea de centre de formare continuă pentru adulți, realizarea de rețele școlare, dezvoltarea parteneriatului între unitățile de învățământ și mediul de afaceri, universități și administrația publică și susținerea ceracetării-inovării.

Modernizarea sectorului agricol și diversificarea activităților economice, altele decât agricultura, prin valorificarea resurselor ambientale, naturale ( patrimoniu piscicol, silvic, biodiversitatea etc ), a patrimoniului cultural (traditii și experiențe profesionale acumulate), prin dezvoltarea capitalului social și crearea de noi specializări.

Creșterea atractivității zonelor urbane pentru investiții, prin îmbunătățirea standardelor de viață ( infrastructura urbană, transport și mobilitatea populației ), valorificarea patrimoniului arhitectonic, artistic și monumental, promovând coeziunea și incluziunea socială prin dezvoltarea de servicii urbane.

Toate aceste obiective sunt coerente cu documentele programatice naționale și europene, vizând asigurarea unei dezvoltări echilibrate a teritoriului regiunii, prin valorificarea resurselor locale și susținerea economiilor locale, cu păstrarea valorilor mediului înconjurător și asigurarea condițiilor de oportunități egale pentru întreaga populație.

Un alt rezultat al aplicării acestei strategii de dezvoltare va fi asigurarea unei dezvoltări policentrice echilibrate a regiunii și eliminarea disparităților intra-regionale.

Concluzie:

Obiectivele specifice ale Planului Integrat de Dezvoltare Urbană duc la îndeplinirea obiectivului general al acestuia prin care PIDU răspunde în mod direct Strategiei de Dezvoltare Regională, vin in intampinarea obiectivelor acesteia:

Crearea de noi oportunități de creștere economică durabilă și de creștere a calității vieții prin dezvoltarea patrimoniului natural/ambiental și promovarea politicii de mediu; se va avea în vedere crearea sistemului de gestiune și control a factorilor de mediu ( inclusiv inlăturarea efectelor negative asupra mediului în cazuri de catastrofe naturale, îmbunătățirea generală a factorilor de mediu prin protejarea biodiversității, păstrarea și extinderea zonelor împădurite, a parcurilor și zonelor verzi din zonele urbane ).

Dezvoltarea sectorului serviciilor sociale și de sănătate prin îmbunătățirea infrastructurii și a dotărilor, prin aplicarea unui management eficient și creșterea accesului persoanelor la aceste servicii, mai ales ale celor din zonele rurale și izolate.

Creșterea atractivității zonelor urbane pentru investiții, prin îmbunătățirea standardelor de viață (infrastructura urbana, transport și mobilitatea populației), valorificarea patrimoniului arhitectonic, artistic și monumental, promovând coeziunea și incluziunea socială prin dezvoltarea de servicii urbane.

Corelarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană al Municipiului Buzău cu Planul Național de Dezvoltare

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a Municipiului Buzău vine în întâmpinarea obiectivului global al Planului Național de Dezvoltare 2007-2013: “ Reducerea cât mai rapidă a disparităților de dezvoltare socio-economică între România și Statele Membre ale Uniunii Europene”, materializat prin cele trei obiective specifice:

Creșterea competitivității pe termen lung a economiei românești;

Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de bază;

Perfecționarea și utilizarea mai eficientă a capitalului uman autohton.

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a Municipiului Buzău a fost elaborat și se va implementa în concordanță cu cele șase priorități naționale de dezvoltare pentru perioada 2007-2013 ale Planului Național de Dezvoltare 2007-2013, atinse prin susținerea subpriorităților specifice:

Creșterea competitivității economice și dezvoltarea economiei bazate pe cunoaștere

Creșterea competitivității prin îmbunătățirea accesului pe piață al întreprinderilor, în special al IMM-urilor;

Dezvoltarea economiei bazate pe cunoaștere prin promovarea cerecetării și inovării și accelerarea dezvoltării societății informaționale;

Îmbunătățirea eficienței energetice și valorificarea resurselor regenerabile de energie.

Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport

Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de transport trans-europene și a rețelelor de legatură;

Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de transport de interes național și îmbunătățirea serviciilor aferente;

Dezvoltarea durabilă a sectorului transporturi.

Protejarea și îmbunătățirea calității mediului

Îmbunătățirea standardelor de viață prin asigurarea serviciilor de utilități publice la standardele de calitate și cantitate cerute, în sectoarele de apă și deșeuri;

Îmbunătățirea sistemelor sectoriale de management de mediu

Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării și incluziunii sociale și întărirea capacității administrative

Dezvoltarea capitalului uman;

Promovarea ocupării depline;

Promovarea incluziunii sociale;

Dezvoltarea capacității administrative și a bunei guvernări.

Dezvoltarea economiei rurale și creșterea productivității în sectorul agricol

Creșterea competitivității economiei agro-alimentare și silvice prin adaptarea ofertei la cerințele pieței;

Creșterea standardelor de viață în zonele rurale prin diversificarea activităților rurale;

Dezvoltarea economică durabilă a fermelor și a exploatațiilor forestiere;

Promovarea inițiativelor de tip “LEADER”;

Asigurarea pescuitului durabil și dezvoltarea avaculturii.

Diminuarea disparităților de dezvoltare între regiunile țării

Îmbunătățirea infrastructurii publice regionale și locale;

Consolidarea mediului de afaceri regional și local;

Dezvoltarea turismului regional și local;

Dezvoltarea urbană durabilă;

Cooperarea teritoriala europeană.

Concluzie:

Obiectivele specifice ale Planului Integrat de Dezvoltare Urbană duc la îndeplinirea obiectivului general al acestuia, prin care Planul Integrat de Dezvoltare Urbana raspunde Planului National de Dezvoltare. Aceste obiective vin în întâmpinarea priorităților:

2. Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport

2.1. Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de transport trans-europene și a rețelelor de legătură;

2.2. Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de transport de interes național și îmbunătățirea serviciilor aferente.

3. Protejarea și îmbunătățirea calității mediului

3.2. Îmbunătățirea sistemelor sectoriale de management de mediu.

4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării și incluziunii sociale și întărirea capacității administrative

4.3. Promovarea incluziunii sociale.

6. Diminuarea disparităților de dezvoltare între regiunile țării

6.2. Consolidarea mediului de afaceri regional și local;

6.3. Dezvoltarea turismului regional și local;

6.4. Dezvoltare urbană durabilă.

Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea infrastructurii de transport in scopul eliminarii barierelor de accesibilitate catre si in interiorul zonei de actiune urbana Mihai Viteazu – Marghiloman din Municipiul Buzau pentru diminuarea disparitatilor ce caracterizeaza aceasta zona in comparatie cu restul orasului, pana in 2015, contribuind totodata la imbunatatirea gradului de atractivitate a Regiunii Sud-Est, la cresterea calitatii vietii si la crearea de noi locuri de munca.

Obiectivul specific al proiectului este reabilitarea a 9500 m strazi si amenajarea a 26 statii de transport, in Municipiul Buzau,

2.3.2. Contextul proiectului

Municipiul Buzău este situat în zona centrală a județului Buzău, pe malul drept al râului Buzău. Deține o suprafață totală de 81,3 km2. Este reședința județului Buzău, parte a Regiunii Sud-Est.

Se află la confluența dintre drumul european E85, ce leagă sudul continentului cu zona de nord și drumul național ce unește Transilvania cu porturile dunărene și litoralul Mării Negre. Cadrul geografic cuprinde teritorii variate sub aspect fizico- și economico- geografic.

Zona de acțiune urbană este constituită din următoarele:

str. 1Mai; str. Cometei; str. Costinescu Ion;

str. Depoului; str. Dreptății; str. 16 februarie;

str. Golescu Dinică; str. Iorgulescu Bazil; str. Magheru Gheorghe;

str. Moșoiu Panait; str. Pinului; str. Profesorilor;

str. Șantierului; str. Stupăriei; str. Vlaicu Aurel;

str. Lupeni; str. Aleea Serelor; str. Urziceni;

str. Horticolei; str. Marghiloman Alexandru; bld. Republicii; Str.Cuza Voda ;

pod Horticolei; pod Metalurgica; Vila Albatros; Parcul Marghiloman.

Criteriile folosite la delimitarea proiectului de celelalte investiții:

Proiectul, a carui cerere de finantare constituie prezentul document, vine in completarea proiectelor anterior descrise, prin modernizarea a 19 strazi urbane cu lungimea totala de 9500 m si reabilitare a 26 statii de transport in Municipiul Buzau.

Criteriile folosite la delimitarea proiectului de celelalte investiții sunt:

Proiectul de investitii “Reabilitare retea de drumuri si statii de transport din zona de actiune urbana a Municipiului Buzau” este un proiect mult mai complex, care prevede lucrari de reabilitare a 9500 m strazi urbane si reabilitare a 26 statii de transport in Municipiul Buzau.

Una dintre strazile reabilitate, Cuza Voda, este considerata monument istoric si este pietonala;

Solutia tehnica propusa prin proiectul de investitii este fundamentata pe concluziile Studiului de Trafic si ale Expertizei Tehnice (a se vedea, pe larg, in continutul Documentatiei de Avizare pentru Lucrarile de Interventie in anexele acestuia) si respecta obiectivele Programului Operational regional, respectiv obiectivele Axei prioritare 1 si ale Domeniului de interventie 1.1;

Modernizarea a 9500 m de strazi urbane si reabilitare a 26 statii de transport, dupa cum reiese din Documentatia de Avizare pentru Lucrarile de Interventie, Studiul de Trafic si din Expertiza Tehnica, au ca rezultate directe si indirecte:

imbunatatirea accesibilitatii regiunii Sud–Est si a zonei de actiune urbana a Municipiului Buzau;

cresterea calitatii vietii locuitorilor Muncipiului Buzău deoarece creste gradul de siguranță a circulației, gradul de confort al calatoriilor, conduce la facilitarea mobilitatii populației și a bunurilor, reducerea costurilor de transport de mărfuri și călători, etc.;

cresterea competitivitatii firmelor locale prin facilitarea mobilitatii populației și a bunurilor, reducerea costurilor de transport de mărfuri și călători, îmbunătățirea accesului pe piețele regionale, creșterea eficienței activităților economice, economisirea de energie și timp, creând condiții pentru extinderea schimburilor comerciale și implicit a investițiilor productive;

cinta crearea de noi locuri de munca, atat in faza de proiectare, executie cat si in faza de intretinere a investiei;

Pe termen lung, dezvoltarea rețelelor de transport urbane in Muncipiul Buzău va facilita, de asemenea:

cooperarea interregională și va contribui semnificativ la creșterea competitivității întreprinderilor/ firmelor și a mobilității forței de muncă și prin urmare, la o dezvoltare mai rapidă a României pe ansamblu, dar și a regiunii de Sud- Est în parte.

dezvoltare echilibrata a tarii si la reducerea disparitatilor interne prin modernizarea infrastrcturii rutiere astfel incat sa se aduca sistemului rutier la parametri tehnici caracteristici categoriei strazilor orasenesti;

regenerarea municipiului Buzau, avand impact atat asupra dezvoltarii de ansamblu a zonei inconjuratoare.

atingerea obiectivului specific al POR, anume cresterea rolului economic si social al oraselor, prin aplicarea unei abordari policentrice pentru o dezvoltare mai echilibrata a regiunilor;

cresterea gradului de protectie a persoanelor cu dizabilitati prin amenajarea a unor modalitati speciale de acces.

Alte inițiative complexe / proiecte care depind de realizarea proiectului „Reabilitare retea de drumuri si statii de transport din zona de actiune urbana a Municipiului Buzau”

Conform Planului Integrat de Dezvoltare Urbana al Municipiului Buzau, solicitantul are in vedere o serie de alte investitii complexe, care sunt in directa legatura cu realizarea proiectului “Reabilitare retea de drumuri si statii de transport din zona de actiune urbana a Municipiului Buzau”:

“Reabilitare pasaje rutiere din zona de actiune urbana a Municipiului Buzau”

„Cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii in Muncipiul Buzău prin achizitionarea de echipamente specifice si amenajarea unui centru de supraveghere”

„Reabilitarea monumentului istoric ”Ansamblul Conacului Marghiloman” (Vila Albatros, Parc Marghiloman), Municipiul Buzau”

2.3.3. Justificarea necesității implementării proiectului

In Municipiul Buzau, lungimea totală a străzilor orășenești este de 191 km. Din lungimea totală a străzilor orășenești, există un procent de 91,62% străzi orășenești modernizate, procent care s-a menținut în perioada 2002-2007.

Trama stradală existentă se compune din străzi de categorii diferite, începând de la străzi cu profile ample de câte 3 benzi pe sens, până la străzi înguste. Aceasta situație a rezultat din modul de dezvoltare al orașului în cursul istoriei sale. Astfel zona veche a orașului prezintă străzi sinuoase cu elemente geometrice reduse care nu mai corespund valorilor de trafic existente.

Din cei 191 km de strazi din Municipiul Buzau, doar 7.7 km sunt de categoria I, reprezentand un standard inalt de calitate, celelalte strazi necesita imbunatatiri pentru a fi la standarde mai inalte.

In urma realizarii Auditului Urban, au rezultat urmatoarele concluzii:

Infrastructura rutieră din municipiu este bine dezvoltată si chiar daca 91.62% din străzile orășenești sunt modernizate, s-au conturat cateva probleme ce se doresc a fi rezolvate:

Respondenții din zona de acțiune urbană oferă o notă mai mică pentru accesul la rețeaua de transport în comun – 4,33, față de respondenții din alte zone ale municipiului, care oferă pentru acest aspect – 4,36;

Majoritatea străzilor sunt murdare de pământ, iar la primele picături de ploaie acestea devin alunecoase

Creșterea numărului de persoane care dețin mașini personale și scăderea celor care apelează la serviciile de transport public, ceea ce ingreuneaza traficul;

Cei mai mulți dintre respondenți (53,71%) sunt în acord și acord total cu fraza De cele mai multe ori, trotuarele sunt într-o stare avansată de degradare;

Cei mai mulți dintre respondenți (76,61%) sunt în dezacord și dezacord total cu fraza Străzile municipiului Buzău sunt foarte bine asfaltate/întreținute;

Cei mai mulți dintre respondenți (56,94%) sunt în dezacord și dezacord total cu fraza Infrastructura rutieră din municipiul Buzău face foarte bine față traficului actual.

Deplasarea în perioadele ploioase este destul de dificilă, lucru care se datorează reliefului și calității strazilor din municipiu și localitățile componente.

Stațiile de transport public necesită reabilitări, astfel că și respondenții la studiul de piață consideră într-o foarte mare proporție util și foarte util proiectul privind înființarea/reabilitarea/modernizarea stațiilor de transport.

Rezultatele directe ale starii de degradare a strazilor pot fi sintetizate astfel: strazi greu circulabile atât pentru pietoni, cât și pentru vehicule si biclicsti; condiții grele de trafic, fapt care duce la deteriorarea mai rapida a mijloacelor de transport care tranzitează sau deservesc zona, la cheltuieli inutile și risipă de combustibil; disconfort pentru soferii si cetatenii municipiului Buzau, in general; timp prelungit de calatorie, atat pentru locuitorii orasului, cat si pentru cei care se afla in tranzit.

Starea de degradare inaintata si mediocra a celor 19 strazi care fac obiectul proiectului (conform datelor din Expertiza Tehnica) reduce oportunitatile pentru dezvoltarea turismului in zona.

Rezultatele indirecte ale starii de degradare a strazilor pot fi sintetizate astfel: atractivitate redusa din punct de vedere turistic pentru regiunea de Sud – Est din cauza unei infrastructuri rutiere nereabilitate (regiunea se afla pe ultimul loc la acest capitol); sanse reduse de atragere a investitiilor in regiune; sanse reduse de crestere a locurilor de munca in zona ca urmare a numarului redus de investitii si a repartizarii lor neuniforme; conform analizei SWOT a Regiunii Sud – Est, o oportunitate a acestei regiuni este posibilitatea dezvoltarii schimburilor comerciale datorita facilitatii transferului de trafic de la rutier la maritim. Reabilitarea infrastructuii strazilor si a statiilor de transport in Muncipiul Buzău va contribui la imbunatatirea imaginii acestui oras, si, implicit, la atragerea turistilor si investitorilor straini. Prin implementarea proiectului: se acopera cererea de accesibilitate a populatiei, inclusiv a persoanelor cu mobilitate redusa si a bunurilor, minimizind impactul asupra mediului si protejind astfel calitatea vietii (vezi conceptul de dezvoltare durabila).

STAȚIILE DE TRANSPORT

Situatie existenta statii de autobuz in municipiul Buzau: Stațiile de transport în comun din municipiul Buzău sunt improprii datorită faptului că nu prezintă nici un fel de amenajare, călătorii fiind constrânși să-și petreacă timpul de așteptare a mijloacelor de transport în comun, sub cerul liber. Lipsa unor stații de transport în comun amenajate duce la disconfortul locuitorilor municipiului Buzău care folosesc frecvent transportul în comun, aceștia fiind supuși intemperiilor pe timp de ploaie, vânt sau viscol sau soarelui puternic pe timpul verii.

În stațiile de transport în comun, lipsa unor adăposturi adecvate obligă călătorii să se adăpostească în localurile adiacente sau în alte locuri improprii pentru acest lucru.

Pe lângă toate acestea, prin reabilitarea străzilor și prin amplasarea stațiiilor de transport, pe lângă faptul că se va îmbunătăți aspectul estetic al zonei, prin implementarea acestui proiect se va veni în ajutorul persoanelor vârstnice și al copiilor, care sunt utilizatori frecvenți ai transportului în comun, prin amplasarea băncilor aferente acestor tipuri de construcții.

Solutie propusa pentru reabilitare statii de autobuz: se urmareste asigurarea unor spatii moderne care sa ofere calatorilor confort, informatii si facilitati. Adapostul pentru steptare autobuz este constituit din coloane portante de aluminiu extrudat 135 mm, cu baze din tabla de otel zincat la cald, colegate in partea superioara cu un profil din aluminiu extrudat, cu functia de preluare a apelor pluviale. Tot ansamblul este vopsit in camp electrostatic cu vopsea pulbere. Acoperisul, de forma curba, este din metacrilat transparent sau fumuriu cu grosimea de 4 mm si este sustinut de o structura compusa din traverse si contratraverse din aluminiu extrudat, vopsit in camp electrostatic cu vopsea pulbere si tiranti din tabla de otel perforat cu grosimea de 2 mm, cu gauri patrate de 8X8 mm.

Valoarea adaugata a proiectului „Reabilitare retea de drumuri si statii de transport din zona de actiune a Municipiului Buzau”

Valoarea adaugata a acestui proiect consta in:

Regenerarea zonei de actiune urbana si a Muncipiului Buzău, avand impact atat asupra dezvoltarii de ansamblu a zonei inconjuratoare.

Cresterea rolului economic si social al oraselor, prin aplicarea unei abordari policentrice pentru o dezvoltare mai echilibrata a regiunilor, in concordanta cu obiectivele Strategiei Nationale pentru Dezvoltare Regionala si Cadrului National Strategic de Referinta, precum si cu Orientarile Strategice Comunitare pentru actuala perioada de programare 2007-2013;

Respectarea principiul privind egalitatea de sanse si nediscriminarea, prin prevederea cailor de acces pentru persoanele cu dizabilitati;

Imbunatatirea imaginii Muncipiului Buzău si reducerea disparitatilor fata de celelalte orase ale regiunii ale tarii;

Imbunatatirea accesibilitatii Regiunii Sud-Est si a Municipiului Buzau;

Imbunatatirea calitatii mediului inconjurator prin reducerea gradului de poluare a aerului, implicit a apei, a vegetatiei, si a solului arabil, prin reducerea emanatiilor de praf si a cantitaii de noxe;

Cresterea eficientei energetice prin proiectarea unei viteze de rulare superioare celei existente ce duce la consumuri de carburanti inferioare;

Cresterea numarului investitiilor in Muncipiul Buzău prin facilitarea accesului in interiorul acestuia;

Reducerea costurilor de deplasare si cresterea usurintei in deplasare;

Imbunatatirea nivelul de trai si al calitatii vietii populației din Municipiul Buzău;

Cresterea competitivitatii IMM-urilor (prin reducerea consturilor la deplasare si facilitarea transportului in interiorul orasului), sporirea profiturilor acestora și, in consecinta, cresterea numarului locurilor de munca; va creste numarul locurilor de munca in zona municipiul Buzau; se va reduce rata somajului in municipiul Buzau;

Cresterea numarului de turisti in zona Municipiului Buzău; vor spori veniturile administrației locale; investițiile în infrastructura de transport vor facilita mobilitatea populației și a bunurilor, reducerea costurilor de transport de mărfuri și călători, îmbunătățirea accesului pe piețele regionale, creșterea eficienței activităților economice, economisirea de energie și timp, creând condiții pentru extinderea schimburilor comerciale și implicit a investițiilor productive.

2.3.4. Potențialii beneficiari ai proiectului

Grupul Tinta

Grupul tinta al proiectului este este reprezentat de populatia si agentii economici din Zona de Actiune Urbana a municipiului Buzau care sunt in totalitatea lor participanti la traficul pe strazile zonei amintite si care vor beneficia de rezultatele proiectului: timpul redus de calatorie, fluidizarea traficului, cresterea sigurantei la trasnport, reducerea poluarii aerului, reducerea consumului de carburanti auto

Zona de actiune urbana identificata si justificata in urma analizei socio – economice, localizata in intravilanul aprobat al municipiului, pentru Planul Integrat de Dezvoltare Urbana a Municipiului Buzau este constituita din zona cartierelor Mihai Viteazu, Marghiloman, Posta, cu o populatie de 26.467 locuitori, conform ultimului recensamant si datelor furnizate de Primaria Municipiului Buzau, prin Serviciul de Relatii cu Publicul si Asociatiile de Proprietari Organizare Alegeri

Beneficiarii Directi

Beneficiarii directi ai proiectului sunt :

26.467 locuitorii zonei de actiune urbana din Municipiul Buzau: soferi, calatori, pietoni, (inclusiv pietoni – persoane cu dizabilitati), biciclisti si motociclisti care vor participa in totalitatea lor la traficul pe strazile rebilitate.

720 agenti economici din Zona de Actiune Urbana a Municipiului Buzau

Beneficiarii Indirecti

Beneficiarii indirecti ai proiectului sunt:

Municipiul Buzau

pune la dispozitia participantilor la trafic si cetatenilor, in general, o infrastructura rutiera si urbana sigura si care corespunde cerintelor unei dezvoltari durabile, contribuind astfel la cresterea gradului de satisfactie al cetateanului si la sporirea atractivitatii orasului ;

prin crearea indirecta de surse de venit la bugetul local si, pe termen mediu spre lung, rezolvarea unor probleme legate de crestere economica locala, care va crea premise pentru cresterea veniturilor la buget, agentii economici/mediul de afaceri din Muncipiul Buzău ;

Populatia judetului Buzau : care va beneficia in mod indirect de pe urma modenizarii infrastructurii rutiere si urbane in zona tinta astfel: investitia realizata prin proiect va servi ca exemplu pentru celelalte orase din judet; se vor ridica standardele de civilizatie si protectie a mediului comparativ cu situatia la nivel European.

Primariile din Regiunea de Sud-Est din judetele Braila, Constanța, Galați, Tulcea, Vrancea, pentru care investitia va servi ca exemplu de urmat;

Regiunea de Sud-Est : investitia realizata prin proiect va servi ca exemplu pentru celelalte judete si centre urbane; se va realiza o protectie superioara a mediului inconjurator; se va reduce riscul si impactul negativ asupra sanatatii populatiei; va creste nivelul investitiilor in regiune; se va dezvolta sectorul turistic, ca urmare a unui grad superior de confort pe strazile orasului ; va creste bunastarea si nivelul de trai al populatiei; se vor crea noi locuri de munca si se va accelera ritmul dezvoltarii economice.

Societatea romaneasca in ansamblu: investitia realizata prin proiect va servi ca exemplu pentru celelalte centre din tara; se vor imbunatati conditiile economico-sociale de viata ale populatiei, se va reduce riscul asupra sanatatii populatiei si se vor ridica standardele de civilizatie si protectie a mediului comparativ cu situatia la nivel European.

2.3.7. Resursele materiale implicate în realizarea proiectului

Asigurarea capacitatii operationale si administrative la nivelul Muncipiului Buzău este un efort continuu al autoritatiii publice locale care se realizeaza in contextul convergentei acesteia cu standardele si practicile UE.

Aceasta presupune implicarea si transparenta, orientarea catre consens si receptivitatea, responsabilitatea, eficacitatea si eficienta, echitatea si respectarea suveranitatii legii, dar si existenta unui personal inalt profesionalizat, relatii productive intre diferitii actori implicati in procesul de dezvoltare, atitudini positive catre mediul de afaceri si intreprinderi si un cadru institutional si administrativ pentru a sprijini dezvoltarea.

Capacitatea administrativă a solicitantului, Municipiul Buzău, de a gestiona proiectul reiese din resursele umane si materiale pe care acesta le pune la dispozitia proiectului:

pentru sedintele lunare de analiza privind progresul proiectului, exista la sediul beneficiarului o sala special amenajata si dotata: mobilier, tehnica de calcul si video;

pentru deplasari in teren, exista in dotarea echipei, un mijloc de transport, autoturism, ce va fi utilizat ori de cate ori este nevoie;

Fiecare mebru al echipei de implementare a proiectului are, in dotare, tehnica de calcul proprie, conectata in retea, pentru a putea stoca informatiile referitoare la proiect (gestiunea tehnica si financiara), cat si pentru a comunica permanent intre ei;

De asemenea, echipa dispune de telefon si fax, conexiune la internet si adresa proprie de e-mail pentru proiect, in asa fel incat toate informatiile sa fie stocate la managerul de proiect care le va retransmite membrilor echipei, in functie de competente si responsabilitati;

Fiecare membru UIP are sarcini concrete in ceea ce priveste implementarea proiectului, membrii UIP fiind constienti de responsabilitatile si importantata finalizarii proiectului in bune conditii.

2.5. Durata de implementare a proiectului

Durata implementarii proiectului, exprimata in luni, este: 28 luni

Rezultatele indicatorilor economico-financiari obtinuti de proiectul “Reabilitare retea de drumuri si statii de transport din zona de actiune urbana a Municipiului Buzau” sustin impactul relevant al investitiei asupra mediului economic si social si importanta atragerii fondurilor nerambursabile catre zona care o reprezinta.

Dezvoltarea durabilă și eficiența energetică

Conform certificatului de urbanism nr 218 din 12.03.2009 nu a fost solicitat Avizul privind protectia mediului.

Conceptul de dezvoltare durabila desemneaza totalitatea formelor si metodelor de dezvoltare socio-economica, al caror fundament il reprezinta in primul rand asigurarea unui echilibru intre aceste sisteme socio-economice si elementele capitalului natural. Cea mai cunoscuta definitie a dezvoltarii durabile este cu siguranta cea data de Comisia Mondiala pentru Mediu si Dezvoltare in raportul "Viitorul nostru comun”, cunoscut si sub numele de Raportul Brundtland: "dezvoltarea durabila este dezvoltarea care urmareste satisfacerea nevoilor prezentului, fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi". Prin metodologia abordata, atat in faza de scriere, cat si in cele de implementare su operare, proiectul “Reabilitare retea de strazi si statii de transport din zona de actiune urbana a Municipiului Buzău”

Proiectul de investitii va respecta si se va raporta atat la Strategia Lisabona cat si la Strategia de Dezvoltare Durabila, acestea doua reprezentand doi piloni ai politicilor europene, care se sustin si se completeaza reciproc.

Strategia Uniunii Europene de Dezvoltare Durabila se ocupa de calitatea vietii, de echitatea din interiorul si dintre generatii, de coerenta dintre diferite politici. Ea recunoaste rolul dezvoltarii economice in tranzitia catre o societate mai durabila. Strategia Lisabona aduce o contributie esentiala in realizarea dezvoltarii durabile, concentrandu-si actiunile si masurile pe cresterea competitivitatii, pe dezvoltarea economica si crearea de locuri de munca, creand astfel resursele pentru o dezvoltare durabila. Deasemenea, s-a tinut cont si de Carta urbana a oraselor durabile aprobata in 2007 (cunoscuta si sub numele de Carta de la Leipzig), care promoveaza abordarea integrata si participativa a dezvoltarii urbane pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabila a teritoriului european. Obiectivele Cartei de la Leipzig sunt axate pe intarirea competitivitatii si a identitatii oraselor/regiunilor europene si reprezinta suportul pentru Strategia Uniunii Europene de Dezvoltare Durabila. Pentru realizarea acestor obiective, toate dimensiunile dezvoltarii durabile trebuie sa fie luate in considerare simultan si in egala masura. Din aceste dimensiuni fac parte prosperitatea economica, echilibrul social si un mediu sanatos. Strategia Uniunii Europene de Dezvoltare Durabila a propus 7 domenii prioritare specifice dezvoltarii durabile, care sustin cele trei dimensiuni mentionate mai sus: 1. Modificarile climatice si “energia curata”; 2. Transportul durabil; 3. Consumul durabil si productia; 4. Conservarea si managementul resurselor umane; 5. Sanatatea publica; 6. Inclusiunea sociala, demografia si migratia; 7. Saracia globala.

Prezentam mai jos, modul in care proiectul contribuie la dezvoltarea durabila si eficienta energetica prin atingerea celor trei dimensiuni prosperitate economica, echilibru social si mediu sanatos.

Impactul economic

Proiectul va avea urmatoarele beneficii economice:

Dezvoltarea turismului zonal: Muncipiul Buzău este inconjurat de o zona cu potential turistic foarte ridicat. Conform analizei SWOT a Regiunii Sud – Est, o oportunitate a acestei regiuni este posibilitatea atragerii turistilor si investitorilor straini prin imbunatatirea imaginii oraselor, mai ales datorita asezarii strategice. Proiectul “Reabilitare retea de strazi si statii de transport din zona de actiune urbana a Municipiului Buzău” va contribui la imbunatatirea imaginii acestui oras, si, implicit, la atragerea turistilor si investitorilor straini. Beneficii economice rezulta din: cresterea numarului turistilor in zona Municipiului Buzău, dezvoltarea infrastructurii turistice (in special cazare, agentii de turism, agrement).

Imbunatatirea imaginii Municipiului Buzău;

Imbunatatirea nivelului de trai al populației

Cresterea numarului investitiilor in Municipiul Buzău: imbunatatirea mediului de afaceri; va crește competitivitatea IMM-urilor și vor spori profiturile acestora; cresterea numarului locurilor de munca in Municipiul Buzău; reducerea ratei somajului in Municipiul Buzău.

Sporirea veniturilor administrației locale, prin cresterea economica

Cresterea traficului de marfa si pasageri pe strazile modernizate

Impactul social

Proiectul va genera urmatoarele beneficii sociale:

Imbunatatirea nivelul de trai al populației

Cresterea numarului locurilor de munca in Municipiul Buzău

Reducerea ratei somajului in Municipiul Buzău

Facilitarea mobilitatii populatiei si a bunurilor (fluidizarea traficului urban)

Costuri mai mici pentru transportul populatiei

Reducerea, pe ansamblu, a consumului de combustibil prin eficientizarea transportului pe strazile modernizate

Reducerea poluarii fonice ca urmare a cresterii calitatii transportului pe starzile modernizate

Scaderea numarului de accidente rutiere

Imbunatatirea calitatii transportului de pasageri si marfa

Cresterea numarului de persoane cu dizabilitati favorizate

Economisirea de energie (reducerea costurilor de transport) si timp (reducerea timpului de transport)

Impactul asupra mediu

Vor fi reabilitate spatiile verzi pe cele 18 strazi si pe pietonalul Cuza Voda, ducand la cresterea raportului dintre zone spatii verzi (amenajate alaturi de carosabil si in interiorul acestuia) si zona spatii verzi „sacrificate in favoarea carosabilului”

Lucrările proiectate nu introduc efecte negative suplimentare față de situația existentă asupra solului, microclimatului, apelor de suprafață, vegetației, faunei, peisajului.

Surse de poluanti si protectia factorilor de mediu.

Lucrările de reabilitare a tronsonului de drum nu reprezintă și nu produc surse de: poluare a apelor, poluare a aerului, zgomot și vibratii, radiații, poluare a solului și subsolului, poluare a ecosistemelor terestre și acvatice, poluarea așezărilor umane și a altor obiective de interes public, deșeuri de orice natură, substanțe toxice periculoase.

Lucrari de reconstructie ecologica

După executarea lucrărilor proiectate vor apare influențe favorabile asupra factorilor de mediu cât și din punct de vedere economico social, în strânsa legătură cu efectele pozitive ce rezultă din îmbunătățirea condițiilor de trafic ce apar în urma realizării lucrărilor de reabilitare.

Prin executarea lucrărilor proiectate vor apare unele influențe favorabile asupra factorilor de mediu, cât și din punct de vedere economic și social: va scădea gradul de poluare al aerului și al apei; se va reduce volumul de praf care se depune pe vegetația din zona drumului împiedecând procesul de fotosinteză;

Prevederi pentru monitorizarea mediului

După realizarea lucrărilor de reabilitare, circulația rutieră și lucrările de întreținere curentă au un impact redus asupra mediului. În concluzie, nu sunt necesare măsuri de monitorizare a calității factorilor de mediu.

Sanatatea oamenilor

Prin executarea lucrărilor de reabilitare a tronsonului de drum, vor apare unele influențe favorabile asupra factorilor de mediu, de sănătate publică, și din punct de vedere economic și social. Toate acestea, au ca rezultat următoarele: va scădea gradul de poluare a aerului, implicit a apei, a vegetației, și a solului arabil, prin reducerea emanațiilor de praf și a mirosului de bâhlit, de la apele ce stagneaza în șanțurile fără continuitate de pe strazi, în comparatie cu strazile reabilitate; se va evita eroziunea terasamentului și a platformei strazilor – prin realizarea lucrărilor de colectare și dirijare a apelor provenite din ploi, zăpezi și chiar izvoare de suprafață.