Dezvoltarea Urbana Durabila

Cuprins

CAPITOLUL 1. ASPECTE GENERALE PRIVIND DEZVOLTAREA DURABILA

Concepte și definiții ale dezvoltării durabile

Originea și specificul problematicii dezvoltării durabile

Dezvoltarea durabilă în context european

CAPITOLUL 2. PREZENTAREA GENERALĂ A MUNICIPIULUI BUZĂU

2.1. Scurt istoric al Municipiului Buzău

Date geografice și cadrul natural

Administratia locală

Caracteristici demografice și teritoriale ale Municipiului Buzău

Economia regională

Transporturi

Asigurarea ordinii publice, prevenirea și combaterea criminalității

CAPITOLUL 3. PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANA A MUNICIPIULUI BUZAU

Prezentare generală

Corelarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană a Municipiului Buzău cu Strategia de Dezvoltare a Regiunii Sud-Est

Corelarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană a Municipiului Buzău cu Planul Național de Dezvoltare

Capitolul I

Aspecte generale privind dezvoltarea durabilă

1.1 Concepte și definiții ale dezvoltării durabile

Conceptul de “dezvoltare” (durabilă sau sustenabilă) implică aspecte sociale, culturale, politice , științifice și de mediu complexe și este asociat cu noțiunile de creștere economică sau progres, pe care le subsumează.

Conceptul de “durabilitate” reprezintă progresul economic și dezvoltarea ce trebuie să se mențină și să aibă loc de-a lungul timpului, în limitele stabilite de ecologie.

La baza elaborării acestui concept stau trei componente: protecția mediuui, coeziunea socială și creșterea economică.

Potrivit declarațiilor ONU, prin dezvoltare se înțelege creșterea în timp a nivelului general de prosperitate a societății, sau un ”proces comprehensiv economic, social, cultural și politic care urmărește o îmbunătățire continuă a nivelului de trai, atât la nivelul ansamblului populației, cât și la nivelul fiecărui individ”.

În accepțiunea mai multor autori, conceptul de dezvoltare durabilă se poate defini:

-“Asigurarea satisfacerii nevoilor generației actuale fără a compromite posibilitatea ca și generațiile viitoare să-și satisfacă propriile nevoi”

-“O societate durabilă este aceea care își modelează sistemul economic și social, astfel încât resursele naturale și sistemele-suport ale vieții să fie menținute”

– „Durabilitatea se referă la capacitatea unei societăți, ecosistem, sau orice asemenea sistem existent de a funcționa continuu într-un viitor nedefinit fără a ajunge la epuizarea resurselor cheie”

– „ Dezvoltarea durabilă înseamnă îmbunătățirea calității vieții umane însă ținând cont de capacitatea de susținere a ecosistemelor care asistă această viață”

– “Dezvoltarea durabilă este de fapt o metaforă de bază prin care se exprimă împotrivirea față de noțiunea de creștere materială exponențială continuă”

-„Dezvoltarea durabilă încearcă să răspundă la cinci mari imperative: (1) integrarea conservării naturii și a dezvoltării; (2) satisfacerea nevoilor umane de bază; (3) echitate și justiție socială; (4) oportunitate pentru autodeterminare socială și diversitate culturală; (5) menținerea integrității ecologice”

În viziunea Uniunii Europene, dezvoltarea durabilă reprezintă “capacitatea tuturor comunităților umane, inclusiv a celor defavorizate, de a satisface nevoile fundamentale în materie de locuințe, apă potabilă, alimente, condiții de sănătate și igienă, participare la luarea deciziilor, coeziune socială, culturală și spirituală”.

În viziunea Parlamentului European, conceptul de dezvoltare durabilă poate fi interpretat și astfel:

Un pretext, un alibi în favoarea unei creșteri mai rapide – sub acoperirea ajutorului pe care-l poate da la reducerea sărăciei și atragerea durabilității ecologice – pentru deschiderea de noi piețe și dereglementării financiare, privatizarea resurselor financiare;

Dezvoltarea durabilă este trecută printr-o simplificare ecologică abuzivă în care conceptul este redus la durabilitatea mediului.

1.2 Originea și specificul problematicii dezvoltării durabile

Conceptul de dezvoltare durabilă a apărut pentru prima dată în urmă cu 30 de ani ca răspuns la apariția problemelor de mediu, ale societății și economiei, precum și a crizei resurselor naturale. Dezvoltarea durabilă își are rădăcinile în drepturi sociale fundamentale. Prin urmare, creșterea niveului de trai, combaterea sărăciei, promovarea șanselor egale constituie obiective centrale ale oricărei strategii de dezvoltare durabilă. (http://www.arduph.ro/domenii/altele/dezvoltarea-durabila-si-aspectele-sociale-in-context-european-si-mondial/)

Dacă la început dezvoltarea durabilă părea “un obiectiv imposibil de atins”, acum este necesară o abordare globală și o cooperare la nivel mondial, acest lucru fiind posibil prin implicarea directă a factorilor de decizie naționali și internaționali. Primul pas important a fost făcut în cadrul “Summit-ului Pământului” din 1992 la Rio de Janeiro, unde au participat reprezentanți din aproximativ 170 de state, printre care și România. Aplicarea principiilor dezvoltării durabile a fost opțiunea fundamentală recunoașterii în mod unanim a necesității de a adopta o strategie pentru secolul XXI. Termenul de dezvoltare durabilă devine cunoscut și câștigă din ce în ce mai mulți adepți în cadrul acestei conferințe. Elaborarea convențiilor referitoare la climă ( reducerea emisiilor de metan și dioxid de carbon), diversitatea biologică și stoparea defrișărilor masive au fost rezultatul acestei conferințe.

Potrivit Comisiei Mondiale pe Probleme de Mediu și Dezvoltare (Comisia Bruntland) “ dezvoltarea durabilă este acel tip de dezvoltare care asigură satisfacerea nevoilor, prezente fără a compromite șansele generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi”.

Dezvoltarea durabilă implică concentrarea pe aspectele legate de bunăstare, concept ce include creșterea, gestionarea de către organismele guvernamentale a acțiunilor potențial agresive asupra mediului și resurselor naturale. Există câteva componente cheie ale dezvoltării durabile, iar acestea sunt: calitatea mediului, prosperitatea economică și echitatea socială. Aceste componente ar trebui să fie centrate astfel:

pe om, nu pe sectoare privilegiate;

pe nevoi și obiective proprii, și nu pe modele;

pe parteneriate, și nu pe patroni;

pe protecția mediului;

pe cunoașterea pieței;

pe acces la sistemul deciziilor;

pe tehnologii moderne armonizate cu cele tradiționale;

pe armonizarea teritoriului (infrastructură) și politici naționale;

pe comunicare.

Politica are un rol esențial în atingerea acestui triplu obiectiv, astfel este necesară implicarea statului în rezolvarea dezechilibrelor și tensiunilor în cadrul sistemului analizat.

Agenda 21 recunoaște că un rol important în dezvoltarea durabilă îl au autoritățile locale. Acestea deleagă, desfășoară sau influențează multe dintre serviciile de care depinde calitatea vieții, pot influența pe alții prin sfaturi, informații, educație și prin exemplul propriu, pot realiza parteneriate cu alte organizații, au un impact mare în calitate de consumatori.

Sistemul de mediu, sistemul economic și sistemul social alcătuiesc modelul dezvoltării durabile. Sunt și opinii potrivit cărora dezvoltarea durabilă presupune interacțiunea a patru sisteme în loc de trei: uman, ambiental, economic și social. Obținerea dezvoltării durabile este posibilă atunci când sunt luate în considerare cele trei sau patru sisteme simultan.

1.3 Dezvoltarea durabilă în context european

Protecția socială, coeziunea economică și politica mediului au devenit politici prioritare în procesul de integrare europeană, reprezentând principii de integrare, cărora le sunt subordonate politicile comunitare și naționale.

În anul 2005, Comisia a publicat lista indicatorilor de evaluare a dezvoltării durabile (155 de indicatori), structurați pe 10 teme prioritare:

dezvoltare economică

sărăcie și excludere socială

îmbătrânirea populației

sănătate publică

schimbare climatică și energie

modele de producție și de consum

gestiunea resurselor naturale

transport

buna guvernare

parteneriat global (http://www.arduph.ro/domenii/altele/dezvoltarea-durabila-si-aspectele-sociale-in-context-european-si-mondial/)

Preocupările internaționale pentru dezvoltare durabilă, pe fundalul conștientizării gravității problemelor de mediu și a raporturilor dintre creșterea economică și degradarea calității mediului, s-au materializat în anul 1992 la Summit-ul Pământului, de la Rio, și în inițierea Agendei 21.

Documentul, care poate fi considerat simultan atât o bază minim necesară, cât și un plan de acțiune pentru dezvoltare durabilă, relevă principalele probleme ale dezvoltării socio-economice a națiunilor cu focalizare pe protejarea mediului și resurselor naturale, oferind reperele cadrului de acțiune pentru chestiuni punctuale precum cele privitoare la apă, sol, defrișare, biodiversitate, sărăcie, consumul de energie, deșeuri etc., de abordat la nivel internațional, regional, național și local.

Deși preocuparea Comisiei pentru Dezvoltare Durabilă a ONU (condusă de România între 2010 și 2011) vizează evaluarea progreselor și furnizarea de orientări de politică în implementarea Agendei 21 și Declarației de la Rio de Janeiro privind mediul și dezvoltarea la nivelele enunțate (internațional, regional, național și local), un aspect important de subliniat este că în conceperea Agendei 21 s-a convenit asupra viziunii, asumată de statele care și-au luat angajamentul de participare, potrivit căreia demersurile de dezvoltare durabilă trebuie să își găsească punctul de pornire la nivelele locale, prin inițiative ale autorităților de la acest nivel, ale organizațiilor nonguvernamentale și cetățenilor în egală măsură, prin cooperarea tuturor celor interesați.

Din perspectiva angajamentului națiunilor la implementarea Agendei 21, care este foate larg, se poate aprecia că Agenda 21 reprezintă un adevărat catalizator al demersurilor inovative, creativității și entuziasmului pentru dezvoltare durabilă, care constituie ingrediente absolut necesare atingerii obiectivelor asumate. Orientarea către stimularea gândirii creative și schimbarea comportamentelor spre sustenabilitatea dezvoltării, pentru fiecare dintre cei implicați, constituie premise absolut necesare pentru consolidarea practicilor eficiente în creșterea viabilă și susținută a calității generale a vieții.

Progresele care au decurs din Agenda 21, care au un potential enorm, sunt încă modeste, probabil pentru că “masa critică” de mobilizare necesară nu a fost încă îndeajuns consolidată și pentru că, în sine, dezvoltarea durabilă nu este un obiectiv cu atingere la termen. Totodată, discrepanțele adesea grave de dezvoltare la scală internațională, regională, națională sau locală distrag încă îndeajuns de mult atenția de la generozitatea obiectivului de dezvoltare durabilă, pe care stringența nevoilor curente de viață o depășește.

Dezvoltarea durabilă, cu rădăcini în acțiunea individuală, locală și națională, trebuie să depășească însă de acum în mod necesar în conștiința individuală și colectivă stadiul de opțiune, trecând la cel de cale unică de creștere.

CAPITOLUL II

PREZENTAREA GENERALĂ A MUNICIPIULUI BUZĂU

2.1 Scurt istoric al Municipiului Buzău

Municipiul Buzău, situat în sud-estul României, are o suprafață de 81,3 km2 și o populație de 146.926 locuitori (la 1 iulie 2001). Dupa Vasile parvan, numele Buzau provine radicalul tracic "Buze", regasit și la noi, deoarece și noi ne tragem din traci "Buzeos". Acestuia ii este adaugat si sufixul greco-latin AIOS-EUS, activ astazi doar in formatii culte, dar care atunci a dat denumirea de BUZEUS-BUZAU.

Atestat documentar în anul 376 (dupa unii istorici chiar 372), Buzăul- reședința județului cu același nume, este un municipiu de mărime medie, fiind situat, din punct de vedere geografic, la interferența legăturilor configurate și dezvoltate de-a lungul timpului între cele trei mari provincii istorice: Țara Românescă, Transilvania și Moldova.

Indiscutabil, indiferent de etapele parcurse, această amplasare a favorizat dezvoltarea orașului și a localităților din apropierea acestora, fenomenul fiind resimțit chiar de județ, în ansamblul lui.

Unitatea administrativ-teritorială a municipiului Buzău a reușit, inclusiv în anul 2014, să obțină o serie de rezultate notabile în dezvoltarea sa economico-socială, meritul acestora revenind atât diverșilor operatori economici cât și administrației publice locale, dar, în primul rând,cetățenilor acestei frumoase și pitoresti localități.( Raport privind starea economică, socială și de mediu a municipiului Buzău și activitatea desfășurată de autoritățile administrației publice locale în anul 2014)

2.2 Date geografice și cadrul natural

Municipiul Buzău, al carui resedinta de judet are acelasi nume, este situat pe malul drept al râului Buzău, in zona centrala a judetului si ocupa o suprafața de 81,3 km2.
Municipiul Buzau se află la rascrucea dintre drumul european E85. Aceasta rascruce uneste zona de nord cu sudul continentului, iar drumul national uneste Transilvania cu porturile dunarene si litoralul Marii Negre. Teritoriile variate sub aspect fizico- si economico-geografic fac parte din cadrul geografic al Municipiului Buzau.

In partea de nord si nord- vest a orasului Buzau se regasesc dealuri, a caror inaltime este cuprinsa intre 500-700 m. Lunca raului Buzau se afla in partea de est a orasului, iar in partea de sud se afla Campia Buzaului . Clima specifica orasului Buzau este cea continentala.

Temperatura medie anuală este de 10,7° C; luna iulie este cea mai calduroasa, iar luna ianuarie este cea mai friguroasa. Vremea este variabila, se produc o serie de disfuncționalități, în ploile torențiale sunt caracteristice anotimpului cald , iar viscolirea si troienirea arterelor de circulatie definesc anotimpul rece din aceasta perioada a anului.

Vanturile caracteristice fiecarui sezon sunt cele care constituie miscarile de aer peste Municipiul Buzau si consecintele acestora.

Râul Buzău și afluenții săi reprezinta reteaua hidrografica, iar zona de stepa este foarte bine definita prin vegetatia caracteristica acesteia. Pădurea Crâng este cea mai pretioasa podoaba naturala a orasului Buzau. Aceasta are o suprafață de 189 ha, 10ha din aceasta fiind amenajate ca parc. Parcul Tineretului și parcul Marghiloman reprezinta de asemenea o bogatie a orasului.

Resursele subterane si resursele de apa de la suprafata solului sunt exploatate din cele mai vechi timpuri. Acestea constituie surse de alimentare cu apa a locuintelor si unitatilor industriale, dar si de irigare a terenurilor agricole.
Cantitati semnificative de balast, nisip si pietris sunt exploatate din albia raului Buzau, iar solurile sunt favorabile culturilor irigate, precum și cerealelor.

In zona Buzaului se gasesc si alte resurse naturale, cum ar fi pădurile, exploatate pentru lemn de foc, care au și rol peisagistic și de protecție a malurilor. Petrolul, gazele de sonda, carbunii sunt resurse insemnate ce se regasesc in apropierea Buzaului.

Situat pe una din magistralele feroviere ale tarii, linia 500, de importanta europeana: Bucuresti-Ploiesti-Buzau-Focsani-Bacau-Suceava, orasul Buzau este un important nod feroviar si rutier.

Un important nod feroviar al orasului Buzau il reprezinta Gara Buzau, deoarece de aici pleaca linii ferate spre Braila, Galati, Constanta, Brasov, precum si o linie locala spre Berca Patarlagele-Nehoiu-Nehoiasu.

Dinspre Bucuresti, Suceava, Bacau, Focsani, Ramnicu-Sarat se poate ajunge la Buzau cu autoturismul pe drumul european E85 sau DN2; de asemenea, se mai poate ajunge de la Ploiesti pe DN1B, de la Brasov pe DN10 (itinerar pe Valea Buzaului) sau dinspre Braila pe DN2B.

2.3 Administratia locală

Orasul Buzau se afla sub administratia unui primar si a unui consiliu local format din 23 consilieri.

Serviciile publice la nivel de judet isi au sediul in Buzau datorita rolului administrativ al Buzaului si anume acela de resedinta a judetului Buzau.

La nivel national, Buzaul este gazda comandamentului Diviziei 2 Infanterie “Getica” , una dintre cele trei divizii ce compun Fortele Terestre Romane.

 Instanța superioară acestora este Curtea de Apel Ploiești.( http://ro.wikipedia.org/wiki/Buz%C4%83u )

2.4 Caracteristici demografice și teritoriale ale Municipiului Buzău

Populația

Conform datelor statistice privind populația municipiului Buzău, puse la dispoziție de Direcția Județeană de Statistică Buzău, rezultă că, la începutul anului 2013, populația stabilă era de 138.785 cetățeni, din care 72.667 femei și 66.118 bărbați, spre deosebire de anul 2011 când populația municipiului Buzău era de 115.494 cetățeni.

Teritoriul

Conformul schiței generale a hotarelor teritoriului administrativ, realizată prin firma specializată de cadastru, geodezie și cartografie, teritoriul municipiului Buzău se prezinta astel:

suprafața totală a municipiului – 8.178,65 ha,

din care:

suprafața extavilanului -3.467,25 ha,

suprafața intravilanului -4.711,40 ha.

Suprafața totală agricolă la nivelul municipiului Buzău, pe categorii de folosință, se prezintă astfel:

Teren arabil: -6.727,7157 ha

din care

Teren arabil irigat -1.269,2810 ha

Pășuni naturale -695,8928 ha

Fânețe naturale -106,0800 ha

Vii hibride -54,9522 ha

Livezi, pomi, pepiniere, arbuști fructiferi -146,0000 ha

Curți clădiri -116,8971 ha

Alte terenuri în intravilan -114,9572 ha (Raport privind starea economică, socială și de mediu a municipiului Buzău și activitatea desfășurată de autoritățile administrației publice locale în anul 2014)

2.5 Economia regională

Holdingul Romet, cea mai mare companie cu capital integrat romanesc are sediul in Buzau. Firmele care produc filtre de apa, stingatoare de incendii, izolatii pentru conductele de apa si multe alte produse, sunt componente ale acestei companii.

Compania a comercializat filtrul de apa Aquator si a avut un mare succes in anii 1990. Mai tarziu, in anul 1999, acest grup de firme a achizitionat si succesoarea fabricii Metalurgica, firma Aromet, fondata in anul 1928.

(http://ro.wikipedia.org/wiki/Buz%C4%83u )

Fabrica de sârmă Ductil

Mai multe companii din Buzau au fost privatizate prin programe vizate de Banca Mondiala, astfel Apcarom S.A., unicul producator de aparate de cale ferata in Romania, este achizitionata de catre compania austriaca VAE..

In anul 2008 aceasta a avut un capital social de 7,38 milioane lei.

 Una dintre cele mai mari societati economice din Buzau, Ductil S.A., a fost privatizata de noul actionar majoritar, FRO Spa, in anul 1999 si divizata in perioada 1999-2000. Acesta a vandut sectiile si a pastrat doar sectia de electrozi si echipamente de sudura. Devine Ductil Steel S.A. sectia producatoare de plasa sudata, sarma, produse din sarma, beton si feronerie si trece in portofoliul companiei italiene Sidersipe, iar sectia de pulberi feroase devine Ductil Iron Powder.

In anul 2007, FRO Spa cedeaza si pachetul majoritar al Ductil S.A. companiei rusesti Mechel, pentru suma de 90 de milioane euro.

Grupul cu capital austriac, Agrana Romania, grup care detine fabrici de zahar la Roman si la Tandarei, achizitioneaza producatorul de zahar din oras, Zaharul S.A.

Industria de morarit reprezinta in continuare o componenta importanta a economiei locale, astfel cel mai mare producator local pe aceasta piata este Boromir Prod, al carei actionar majoritar este grupul valcean Boromir Ind. . ( http://ro.wikipedia.org/wiki/Buz%C4%83u )

Economia județului Buzău a înregistrat o evoluție continuă, fiind favorizată atât de resurse naturale, cât și de cele umane. Ponderea în economia județului o deține comerțul en-gros și cu amănuntul (53,67%), urmat de alte servicii (inclusiv învățământ și sănătate – 14,21%), industrie (12,55%), transporturi (7,12%), construcții (6,35%), agricultură, viticultură și pescuit (3,8%), turism (2,3%).

În prezent, Buzăul deține o pondere de 2,7% în suprafața totală agricolă a țării, de 2,3% în populația totală și în populația ocupată, și de aproximativ 2% în producția industrială și agricolă a țării.

2.6 Transporturi

Calea ferată

Un important nod feroviar, Buzaul, leaga Ploiesti si Bucuresti de Focsani, Galati si Constanta. Gara din Buzau a fost deschisa impreuna cu calea ferata Bucuresti-Galati in anul 1872.

Cativa ani mai tarziu, pe 13 iunie 1881, este deschisa ramificatia acestei cai ferate, de la Buzau la Marasesti, ramificatie ce devine prima cale ferata proiectata de ingineri romani

Orasul Buzau este legat de multe din localitatile de pe valea Buzaului, inclusiv de orasele Nehoiu si Patarlagele prin linia Buzau-Nehoiasu, deschisa in anul 1908

(http://ro.wikipedia.org/wiki/Buz%C4%83u)

Drumuri

In orasul Buzau se poate ajunge pe drumul european E85 (DN2) de la Bucuresti si din orasele importante din Moldova. Drumul european E5777 leaga Buzau de Ploiesti, iar prin Pasul Buzau catre Brasov, DN10 traverseaza Muntii Carpati pe la curbura sud-estica a acestora.

Soseaua judeteana DJ203D se ramifica din DN2B, sosea care duce spre sud la Tintesti si Smeeni, terminandu-se in DN2C. Cele doua drumuri asigura legatura rutiera a orasului cu Slobozia.

Companiile private de transport, care opereaza servicii regulate de legatura rutiera cu alte orase sau cu comunele din apropiere, folosesc doua autogari principale: una aflata in nordul orasului si cealalta in sud, in apropierea garii, dar si alte autogari secundare.

(http://ro.wikipedia.org/wiki/Buz%C4%83u )

Transport aerian

In Buzau nu exista aeroport, acesta este deservit de Aeroportul International Henri Coanda. Acesta se afla in Otopeni, oras aflat la 110 km distanta, aerogara regionala pentru regiunea Munteniei.

Transportul public

Zonele rezidentiale sunt legate de principalele zone industriale ( inclusiv pe platforma industriala Buzau Sud) prin cele 10 linii regulate de autobuz care circula. Aceste linii leaga zonele rezidentiale si de centrul orasului si de gara. In Buzau exista cateva companii de taxi opereaza in oras si in localitatile apropiate, companii ce sunt licentiate de catre primarie.

(http://ro.wikipedia.org/wiki/Buz%C4%83u )

2.7 Patrimoniu cultural

Dintre principalele monumente de arhitectură din orașul Buzău putem menționa:

Biserica „Buna Vestire” –datată din secolul al XVI-lea; în cadrul ei a funcționat Bănia Buzăului, în timpul domniei lui Mihai Viteazul;

Ansamblul bisericii „Nașterii Maicii Domnului”, datată din anul 1649, construită într-o zonă de hanuri și beciuri, care includea și un tunel – intrare în cetatea medievală a Buzăului,

din păcate demolate și distruse;

Asamblul bisericii „Adormirea Maicii Domnului”- datată din 1709;

Casa Vergu – Mănăilă, datată din sec. al XVIII-lea; azi adăpostește Colecția deetnografie și arta populară a Muzeului Buzău;

Ansamblul Conacul Marghiloman (inclusiv vila Albatros); cuprinde reședința veche construitădupă 1830 de Iancu Marghiloman și vila Albatros, noua reședință ridicată la sfârșitul secolului alXIX-lea (restaurată parțial);

Ansamblul Episcopiei Buzăului – cuprinzând Palatului Episcopal, Biserica„Adormirea Maicii Domnului”, Seminarul Vechi, Cancelaria, Paraclisul, Turnul Clopotniță șiZidul de incintă, ridicate în mai multe etape după 1649;

Primăria Municipiului Buzău, datată de la 1899 – 1903;

Tribunalul Județean datat de la 1908-1912;

Biblioteca Județeană „Vasile Voiculescu” datată de la 1914.

Bunurile culturale, cu profil istoric, arheologic, documentar, etnografic, artistic, pot fi grupate pe categorii și colecții:

bunuri arheologice și istoric – documentare: colecții arheologice, colecții de documente; colecții de manuscrise și cărți rare, etc.;

bunuri culturale cu semnificație artistică: colecții de artă plastică; colecții de icoane;

bunuri culturale cu semnificație etnografică: colecții de unelte, obiecte de uz casnic șigospodăresc, colecții de mobilier popular, colecții de ceramică populară, colecții de textile, portpopular și pielărie, etc.

2.8 Asigurarea ordinii publice, prevenirea și combaterea criminalității

În anul 2014, prin activitățile Politiei municipiului Buzău s-a urmărit realizarea celor patru priorități instituționale:

Creșterea gradului de siguranță și protecție a cetatenilor prin protejarea persoanei, a patrimoniului, siguranta stradala, rutiera si siguranta transporturilor.

Prevenirea și combaterea infractionalității organizate și transfrontaliere

Combaterea evaziunii fiscale, a contrabandei, contrafacerii de marfuri, asigurarea climatului de legalitate mediului de afaeri, protectia intereselor financiare ale Uniunii Europene. Toate acestea duc la asigurarea climatului de legalitate mediului de afaceri.

Mentinerea si dezvoltarea capacitatii operationale a Politiei Romane, prin asigurarea mijloacelor materiale, resurselor umane, financiare si informationale.

Criminalitatea sesizată a înregistrat scăderi cu 1.68%, pe fondul scăderii criminalității judiciare cu 0,32% și a criminalității de altă natură, cu 5,65%. Infracționalitatea contra patrimoniului a înregistrat scăderi cu 2%.

Au crescut infracțiunile de furt, cu 2%. Pe principalele genuri de furt, scăderi s-au înregistrat la: furturile din locuință- cu 2,53%, furturile de auto- cu 8,33% și furturile de cablu/materiale feroase/neferoase.

S-au menținut problematice la nivelul municipiului: furturile auto-care au crescut cu 41%, furturile din buzunare, poșete, genți- care au crescut cu 25% și furturile din societăți comerciale- care au crescut cu peste 6% pe fondul celor înregistrate de pe rafturi în hipermarketuri, fapte caracterizate prin lipsa unui mod de operare deosebit, necondiționarea unei pregătiri prealabile și care înregistrează prejudicii mici.

În vederea creșterii gradului de siguranță, la nivelul municipiului Buzău s-a continuat punerea în aplicare a planului de cooperare întocmit cu Inspectoratul de Jandarmi al Județului Buzău și cu Direcția Poliției Locale, din cadrul Primăriei Buzău, pentru îmbunătățirea activității de prevenire a infracționalității stradale pe raza municipiului, urmărindu-se o cât mai bună acoperire a teritoriului de pe raza de competență. Demn de menționat este faptul că la nivelul anului 2014, criminalitatea stradală sesizată a scăzut de la 387 la 380 cazuri, iar faptele de tâlhărie stradală au continuat să se reducă și în această perioadă, de la 35 la 30.

Obiectivele și prioritățile propuse pentru anul 2015 constau în:

creșterea gradului de siguranță și de protecție pentru cetățeni prin intensificarea activitatilor preventiv-combative, protejarea patrimoniului și siguranța rutieră, direcțiile de acțiune fiind combaterea infracțiunilor de furt, a infracțiunilor cu violența delicvenței juvenile și victimizării minorilor, creșterea gradului de siguranță rutieră.

Asigurarea climatului de legalitate a mediului de afaceri în domeniile de referință prin combaterea evaziunii fiscale, a contrabandei și corupției, contrafacerii de mărfuri, a infracțiunilor din domeniul achizițiilor publice.

Mentinerea si dezvoltarea capacitatii operationale a politiei municipale, prin asigurarea resurselor umane, materiale si financiare.

Asigurarea unui climat corespunzător pentru desfășurarea alegerilor europarlamentare și prezidențiale.

Dezvoltarea cooperării cu celelalte instituții abilitate pentru aplicarea legii și permanentizarea lucrului în echipă pentru documentarea actvităților ilicite, a membrilor grupurilor de infractori.

CAPITOLUL III

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al Municipiului Buzău

3.1 Prezentare generală

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al Municipiului Buzău este un document strategic care abordează în mod integrat dezvoltarea urbană a acestuia.

Obiectivul general al Planului Integrat de Dezvoltare Urbană constă în conectarea zonei Mihai Viteazu – Marghiloman cu restul municipiului și asigurarea accesibilității externe a municipiului către Brăila și Șoseaua de Centură Est a municipiului.

Obiectivul general al Planului Integrat de Dezvoltare Urbană al Municipiului Buzău se materializează prin implementarea a trei obiective specifice, interdependente, care deservesc cele trei mari teme generale interconectate:

Obiectivele specifice ale PIDU sunt:

Eficientizarea barierelor de accesibilitate către și în interiorul zonei de acțiune urbană pentru diminuarea disparităților care caracterizează această zonă până în 2015.

Amenajarea spațiilor publice destinate petrecerii timpului liber și atragerii de turiști care se află în zona de acțiune urbană pentru îmbunătățirea calității vieții pentru cetățeni până în 2015.

Dezvoltarea intervențiilor publice în rezolvarea problemelor comunitare în zona de acțiune urbană până în 2015, prin dezvoltarea serviciilor de prevenire a criminalității.

Planul Integrat de Dezvoltare Urbana vine în întâmpinarea obiectivului general al Strategiei de Dezvoltare Locală Buzău, anume:

Obiectivul strategic principal al prezentei strategii constă în dezvoltarea economică, socială, echilibrată și durabilă a localității, corespunzator nevoilor identificate și resurselor specifice, prin concentrarea asupra dezvoltării urbane, prin îmbunătățirea condițiilor de infrastructură și ale mediului de afaceri pentru a face din Municipiul Buzău un loc mai atractiv pentru a fi locuit, vizitat, un loc în care oamenii pot munci și investi.

Obiective specifice:

dezvoltarea urbană pe orizontală a Municipiului Buzău;

îmbunătățirea accesibilității și a legăturilor cu zonele înconjuratoare;

creșterea competitivității economiei orașului;

creșterea calității infrastructurii și a serviciilor sociale;

creșterea rolului societății civile în dezvoltarea orașului;

asigurarea protecției mediului în toate activitățile ce se desfășoară în Municipiul Buzău.

Dezvoltarea urbană integrată a Municipiului Buzău presupune implementarea unor elemente în planificarea și implementarea dezvoltării durabile:

Utilizarea în mare măsură a abordărilor integrate în realizarea politicilor de dezvoltare urbană:

Procesul de dezvoltare urbană integrată se caracterizează prin coordonarea aspectelor spațiale, sectoriale și temporale ale politicii urbane. Implicarea publicului general, a purtătorilor de interese și a actorilor economici, prin utilizarea unor metode de participare și cooperare variate, este esențială;

Planificarea urbană este o sarcină interdisciplinară, în care arhitecții și proiectanții sunt stimulați să implice în procesul de planificare diferiți experți, chiar dintre locuitorii municipiului, ca și experți locali; astfel de experți ar fi peisagiștii, sociologii, ecologiștii și economiștii;

Planificarea urbană reprezintă un proces de negociere transparent care, prin stabilirea unui “ profil al utilizatorului” corespunzător, trebuie să asigure spațiilor urbane diversitate și o “amprentă personală”;

Asigurarea de locuințe de bună calitate și accesibile ca preț, precum și a unui mediu curat, pentru grupurile sociale cu venituri mici.

Atenția acordata dimensiunilor sociale în planificarea urbană, prin:

Eforturi de îmbunătățire a zonelor dezavantajate și introducerea acestora în spațiul urban;

Luarea în considerare în mod corespunzător a aspectelor menite să asigure egalitatea între sexe;

Luarea de măsuri pentru integrarea socială a diferitelor grupuri;

Asigurarea unei infrastructuri și a unui spațiu care să permită menținerea diversității culturale.

Asigurarea unei bune calități a mediului construit prin:

Luarea de măsuri pentru protejarea patrimoniului cultural;

Consultarea și implicarea tuturor decidenților de la nivel local, pentru stabilirea clară a sarcinilor ce se impun în vederea atingerii unor standarde de calitate ridicate, în condițiile unei eficiențe ridicate a costurilor ( ex: cheltuieli mici cu întreținerea permit cheltuieli mai mari cu noi investiții );

Crearea și asigurarea de spații publice de înaltă calitate:

Spații libere și necomerciale trebuie puse la dispoziția tuturor și întreținute;

Reglementări privind asigurarea unui minimum de structuri “verzi” per locuitor ar trebui luate în considerare;

Spațiile deschise pentru activități artistice, precum și suficiența terenurilor de joacă și a celor sportive ar trebui garantate.

Luarea în considerare a aspectelor ecologice și a celor legate de climă:

Reducerea emisiilor și a poluării trebuie să fie o realitate.

Transportul și traficul

Trebuie încurajată și asigurată infrastructura aferentă unor moduri ecologice de transport, cum ar fi ciclismul, mersul pe jos și transportul public accesibil și confortabil;

Traficul auto în spațiul urban poate fi redus printr-un management corespunzător al spațiilor de parcare, introducerea de taxe pentru accesul auto în spațiul urban și desemnarea unor zone în care accesul automobilelor este interzis;

Trebuie evitată construirea de drumuri care ar încuraja traficul auto și consumul mare de resurse publice.

Îmbunătățirea zonelor urbane presupune respectarea unor” concepte ecologice ” și include:

Orientarea planificării urbane în sensul îmbunătățirii utilității și calității recreaționale a spațiilor existente ( ex: dezvoltarea restructurării, spații de parcare, zone de joacă și terenuri sportive, reorganizarea facilităților de depozitare a deșeurilor municipale, îmbunătățirea rețelelor de alei/căi de acces, îmbunătățirea sistemului de transport public, îmbunătățirea conceptelor privind iluminatul stradal în vederea unui sentiment de siguranță mai bun, îmbunătățirea traficului );

Îmbunătățirea microclimatului existent și eliminarea deficitelor de natură ecologică ( reînverzirea spațiilor libere, transformarea plantatului de copaci într-un eveniment al comunității și oferirea pentru locuitori a posibilității de a “adopta” anumite parcele, creșterea de plante pe acoperișuri, etc ). Spre exemplu, grădinile de pe acoperișurile din Stuttgart contribuie la moderația temperaturilor din oraș, facilitează absorbția apei de ploaie și ajută la transformarea doxidului de carbon în oxigen.

Toate măsurile care fac parte din strategiile de îmbunătățire a mediului fizic trebuie să se bazeze pe așa numitul Baukultur ( cultura construirii ) al orașelor europene, care înseamnă acordarea importanței cuvenite sustenabilității; respectul pentru istoria și tradițiile locale; planificarea urbană și designul arhitectural; semnificația spațiilor publice, a peisajului și a spațiilor deschise în general; convenții procedurale și scheme artistice în interiorul, în jurul clădirilor și pe acestea, inclusiv abordări integrate.

Măsuri și strategii de natură fizică pentru îmbunătățirea mediului înconjurător:

Îmbunătățirea parcurilor, spațiilor publice și a terenurilor de joacă;

Crearea de parcuri și spații publice;

Mai mult verde pe străzi;

Îmbunătățirea iluminatului reprezintă o modalitate simplă, dar eficace, pentru îmbunătățirea siguranței în zona respectivă;

Îmbunătățirea infrastructurii crește accesibilitatea și, de asemenea, poate spori siguranța străzilor;

Majoritatea zonelor contemporane ce necesită regenerare urbană au fost construite în vremuri în care numărul automobilelor era foarte redus. Politicienii acelor vremuri nu au întrevăzut creșterea enormă a numărului de autovehicule, în special în orașele Europei Centrale și de Est. Ca urmare, lipsa spațiilor de parcare amenință în mod semnificativ calitatea vieții în aceste orașe, în care zonele verzi și troutarele au ajuns să fie folosite ca și spații de parcare. În consecință, construirea de noi spații de parcare a ajuns să reprezinte o îmbunătățire majoră a zonelor respective.

Măsuri și strategii de natură fizică pentru îmbunătățirea calității construcțiilor/locuințelor

Restaurarea clădirilor este menită să sporească valoarea orașelor interesante din punct de vedere istoric. Astfel de strategii sunt legate de revitalizarea economică a zonelor centrale și își propun să facă orașul mai interesant în ansamblul său.

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană este susținut de obiectivul general “creșterea gradului de atractivitate și accesibilitate în zona centrului istoric pentru cetățeni, investitori și turiști”, care materializează viziunea de dezvoltare a Municipiului Buzău menționată în Strategia de Dezvoltare Locală prin investițiile propuse a se realiza, stfel:

în mod direct, prin:

Intervențiile la nivel de infrastructură ( rețea de drumuri și stații de transport, reabilitare pasaje rutiere ), prin proiectul “Reabilitare rețea de drumuri și stații de transport din zona de acțiune urbană a Municipiului Buzău”;

Prevenirea actelor antisociale ( instalarea unui sistem de supraveghere ), prin proiectul “Creșterea siguranței și prevenirea criminalității în zona de acțiune urbană a Municipiului Buzău prin achiziționarea de echipamente specifice și amenajarea unui centru de supraveghere”;

Intervențiile la nivel de infrastructură ( reabilitarea unui monument istoric), prin proiectul “ Reabilitarea monumentului istoric “ Ansamblul Conacului Marghiloman”( Vila Albatros, Parc Marghiloman ), Municipiul Buzău”

in mod indirect, prin:

Crearea premiselor accesibilității la nivel de infrastructură în vederea atragerii investițiilor.

Viziunea de dezvoltare a Municipiului Buzău constă în transformarea acestuia într-un oraș modern, deschis, dezvoltat și prosper, un nod comercial important, care va asigura legătura între regiunile istorice ale României.

Directii de dezvoltare:

important nod feroviar și rutier;

centru universitar important al regiunii;

centru urban cu tradiție industrială;

oraș caracterizat prin stabilitate economică, o piață a locurilor de muncă flexibilă și adaptată nevoilor locuitorilor;

oraș conectat la polii de dezvoltare regionali și naționali, la resurse, la piețele de desfacere, prin intermediul marelui culoar de transport care îl strabate.

Corelarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană a Municipiului Buzău cu Strategia de Dezvoltare a regiunii Sud- Est

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană este în concordanță cu obiectivele specifice ale Strategiei de Dezvoltare a Regiunii de Sud-Est, astfel:

Dezvoltarea accesibilitatii, extinderea si modernizarea sistemului stradal si feroviar, necesare cresterii atractivitatii regiunii; asigurarea legaturilor rapide si eficiente cu pietele internationale, prin crearea unui sistem de accesibilitate inovativ, dar si valorificarea pozitiei geo-strategice a regiunii.

Dezvoltarea sistemului de utilitati si al serviciilor de calitate ale intreprinderilor pentru crearea unor conditii favorabile localizarii unor noi investitii si cresterea potentilului celor existente. La acestea contribuie si simplificarea, transparenta si accelerarea procedurilor administrative. Este importanta utilizare de produse si procese inovative, necesare crearii conditiilor de crestere a productivitatii intreprinderilor si obtinerea autorizatiilor.

Promovarea culturii antreprenoriale, a societatii informationale si a noilor servicii, necesara crearii unor conditii pentru o piata a muncii flexibila; integrarea activitatilor economice in spatiul european si international.

Crearea unor noi oportunitati de crestere a calitatii vietii si de crestere economica durabila prin dezvoltarea patrimoniului natural si prin promovarea politicii de mediu, crearea sistemului de gestiune și control.

Imbunatatirea infrastructurii si a dotarilor, aplicarea unui management eficient si cresterea accesului persoanelor la aceste servicii, in vederea dezvoltarii sectorului serviciilor sociale si de sanatate.

Valorificarea resurselor naturale, ambientale, a patrimoniului cultural (traditii, experiente profesionale acumulate de-a lungul timpului), crearea unor noi specializari, dezvoltarea capitalului uman, necesare modernizarii sectorului agricol si diversificarii activitatilor economice, altele decat agricultura.

Imbunatatirea standardelor de viata (infrastructura urbana, transport), valorificarea patrimoniului artistic, arhitectonic si monumental pentru cresterea atractivitatii zonelor urbane pentru investitii; dezvoltarea de servicii urbane, necesara promovarii coeziunii si incluziunii sociale.

Prin toate aceste obiective, valorificarea resurselor locale si sustinerea economiilor locale vizeaza asigurarea unei dezvoltari echilibrate a teritoriului regiunii. Aceste obiective, coerente cu documentele programatice europene si nationale, urmaresc pastrarea valorilor mediului inconjurator si asigurarea unor oportunitati egale pentru intreaga populatie.

Asigurarea unei dezvoltari echilibrate a regiunii si eliminarea disparitatilor intra-regionale reprezinta un alt rezultat al aplicarii acestei strategii de dezvoltare.

Concluzie:

Obiectivele specifice ale Planului Integrat de Dezvoltare Urbană duc la îndeplinirea obiectivului general al acestuia prin care PIDU răspunde în mod direct Strategiei de Dezvoltare Regională, vin in intampinarea obiectivelor acesteia:

Dezvoltarea patrimoniului natural/ambiental și promovarea politicii de mediu necesara crearii de noi oportunități de creștere economică durabilă și de creștere a calității vieții ; se va avea în vedere crearea sistemului de gestiune și control a factorilor de mediu ( inclusiv protejarea biodiversității, păstrarea și extinderea zonelor împădurite, a parcurilor și zonelor verzi din zonele urbane, necesara inlăturarii efectelor negative asupra mediului în cazuri de catastrofe naturale, îmbunătățirea generală a factorilor de mediu ).

Aplicarea unui management eficient și creșterea accesului persoanelor la aceste servicii, mai ales ale celor din zonele rurale și izolate, necesare dezvoltarii sectorului serviciilor sociale și de sănătate îmbunătățirea infrastructurii și a dotărilor.

Îmbunătățirea standardelor de viață (infrastructura urbana, transport și mobilitatea populației), valorificarea patrimoniului arhitectonic, artistic și monumental, promovând coeziunea și incluziunea socială prin dezvoltarea de servicii urbane, necesare creșterii atractivității zonelor urbane pentru investitii.

Corelarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană al Municipiului Buzău cu Planul Național de Dezvoltare

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a Municipiului Buzău vine în întâmpinarea obiectivului global al Planului Național de Dezvoltare 2007-2013: “ Reducerea cât mai rapidă a disparităților de dezvoltare socio-economică între România și Statele Membre ale Uniunii Europene”, materializat prin cele trei obiective specifice:

Creșterea competitivității pe termen lung a economiei românești;

Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de bază;

Perfecționarea și utilizarea mai eficientă a capitalului uman autohton.

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a Municipiului Buzău a fost elaborat și se va implementa în concordanță cu cele șase priorități naționale de dezvoltare pentru perioada 2007-2013 ale Planului Național de Dezvoltare 2007-2013, atinse prin susținerea subpriorităților specifice:

Creșterea competitivității economice și dezvoltarea economiei bazate pe cunoaștere

Creșterea competitivității prin îmbunătățirea accesului pe piață al întreprinderilor, în special al IMM-urilor;

Dezvoltarea economiei bazate pe cunoaștere prin promovarea cerecetării și inovării și accelerarea dezvoltării societății informaționale;

Îmbunătățirea eficienței energetice și valorificarea resurselor regenerabile de energie.

Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport

Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de transport trans-europene și a rețelelor de legatură;

Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de transport de interes național și îmbunătățirea serviciilor aferente;

Dezvoltarea durabilă a sectorului transporturi.

Protejarea și îmbunătățirea calității mediului

Îmbunătățirea standardelor de viață prin asigurarea serviciilor de utilități publice la standardele de calitate și cantitate cerute, în sectoarele de apă și deșeuri;

Îmbunătățirea sistemelor sectoriale de management de mediu

Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării și incluziunii sociale și întărirea capacității administrative

Dezvoltarea capitalului uman;

Promovarea ocupării depline;

Promovarea incluziunii sociale;

Dezvoltarea capacității administrative și a bunei guvernări.

Dezvoltarea economiei rurale și creșterea productivității în sectorul agricol

Creșterea competitivității economiei agro-alimentare și silvice prin adaptarea ofertei la cerințele pieței;

Creșterea standardelor de viață în zonele rurale prin diversificarea activităților rurale;

Dezvoltarea economică durabilă a fermelor și a exploatațiilor forestiere;

Promovarea inițiativelor de tip “LEADER”;

Asigurarea pescuitului durabil și dezvoltarea avaculturii.

Diminuarea disparităților de dezvoltare între regiunile țării

Îmbunătățirea infrastructurii publice regionale și locale;

Consolidarea mediului de afaceri regional și local;

Dezvoltarea turismului regional și local;

Dezvoltarea urbană durabilă;

Cooperarea teritoriala europeană.

Concluzie:

Obiectivele specifice ale Planului Integrat de Dezvoltare Urbană duc la îndeplinirea obiectivului general al acestuia, prin care Planul Integrat de Dezvoltare Urbana raspunde Planului National de Dezvoltare. Aceste obiective vin în întâmpinarea priorităților:

2. Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport

2.1. Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de transport trans-europene și a rețelelor de legătură;

2.2. Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de transport de interes național și îmbunătățirea serviciilor aferente.

3. Protejarea și îmbunătățirea calității mediului

3.2. Îmbunătățirea sistemelor sectoriale de management de mediu.

4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării și incluziunii sociale și întărirea capacității administrative

4.3. Promovarea incluziunii sociale.

6. Diminuarea disparităților de dezvoltare între regiunile țării

6.2. Consolidarea mediului de afaceri regional și local;

6.3. Dezvoltarea turismului regional și local;

6.4. Dezvoltare urbană durabilă.