Dezvoltarea Unui Stil DE Viață Sănătos LA Prescolari Si Scolarii Mici

Motto:

„Sănătatea nu este numai o problemã individuală, ci privește întreaga societate.

Sănătatea nu este totul, dar fără sănătate totul este nimic.” (Schopenhauer )

EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE

PROECT EDUCAȚIONAL

"DEZVOLTAREA

UNUI STIL DE VIAȚĂ SĂNĂTOS

LA PREȘCOLARI ȘI ȘCOLARII MICI"

Coordonator Proiect:

Prof. Înv. Presc. Maria-Aura Dimitriu, DEF.

Proiect educațional

"Dezvolarea unui stil de viață sănătos la preșcolari și școlarii mici "

UNITATEA DE INVĂȚĂMÂNT INIȚIATOARE :

ȘCOALA CU CLS. I-IV ȘI GRĂDINIȚA CU ORAR NORMAL PENINSULA-NĂVODARI, STRUCTURĂ

ECHIPA PROIECT (Comisia de implementare)

Director Prof. SANDU Iuliana

Coordonator Proiect: Prof. Înv. Preșc. DIMITRIU MARIA-AURA, DEF.

Învățătoare TITIRE LEANCA, GR. II

Prof. CIOBANU MONA-LISA-ȘTEFANIA, DEF.

Prof. MITU Cătălina – Psiholog

Prof. dr. CIOBANU Liliana – Medic Generalist

Dr. MOISE Eduard-Eugen – Medic Generalist

Dr. APOSTOLESCU Bogdan – Medic Generalist

POPA Coca – Asistent Medical

Prof. drd. PANDICHI DINESCU Corina – Medic Stomatolog

Prof. TIBA Monica – Profesor Educație Fizică

CONSILIUL LOCAL NĂVODARI

COLABORATORI

I.S.J. CONSTANȚA,

Inspector Prof. Înv. Prep. BĂLOSU ELENA

UNIVERSITATEA „OVIDIUS", CONSTANȚA

FACULTATEA DE TEOLOGIE „SF. APOSTOL ANDREI”

Lect. Univ. Dr. OLIMPIA VARGA – Informatician

FUNDAȚIA CULTURAL ȘTIINȚIFICĂ ,,CONCORD”

Președinte Dr. DUMITRU COSTEA

ȘCOALA GIMNAZALAĂ NR. 5 „NICOLAE IORGA”, CONSTANTA

Prof. Înv. Primar GAROFIL LAURA

ȘCOALA „TIBERIU MORARIU”, SALVA, JUD. BISTRIȚA-NĂSĂUD,

Dir. Prof. GEORGE POP

STRUCTURĂ GRĂDINIȚA CU PROGRAM NORMAL, SALVA

Prof. VASILICA GÂZDAC

LICEUL TEHNOLOGIC CRUCEA

STRUCTURĂ ȘCOALA PRIMARĂ STUPINA

Prof. Înv. Primar DIMA ADRINA-CAMELIA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, LUMINA

STRUCTURĂ ȘCOALA GIMNAZIALĂ, NR. 2 , OITUZ

Prof. CHERIM ȘEILA

Prof. Înv. Primar STANCU CRISTINA

GRĂDINIȚA CU PROGRAM NORMAL „ZIG-ZAG”, OVIDU

STRUCTURA GRĂDINIȚA PROGRAM NORMAL „LICURICI” , OVIDIU

Prof. Înv. Preșc. MORARU NICOLETA

GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT „DUMBRAVA MINUNATĂ”, BRĂILA

Prof. Înv. Preșc. RADU VALERIANA

GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT „CASTELUL COPIILOR”, VASLUI

Prof. Înv. Preșc. LENUȚA STROE

GRĂDINIȚA BALTA SĂRATĂ, JUD. TELEORMAN

Prof. Înv. Preșc. VLAD LENUȚA

CENTRUL ȘCOLAR PENTRU EDUCAȚIE INCLUSIVĂ , BRAȘOV

CRUCEA ROȘIE ROMÂNĂ

CONSILIUL LOCAL CONSTANȚA

PRIMĂRIA ORAȘULUI NĂVODARI

EDITURA StudIS, IAȘI

Director fondator și redactor șef: sociolog Mihaela ONEL

EDITURA 3D ARTE

Director Dr. Edi APOSTU

I. ARGUMENT : De ce educația pentru sănătate la preșcolari și școlarii mici?

Caracteristica fundamentală a copilăriei este dezvoltarea ființei umane capabile de a trăi independentă în societate, bunele maniere nu se învață prin sfaturi, discursuri sau observații ci numai prin exemple. La această vârstă copilul imită, de aceea trebuie ca adulții din preajma lui să fie un exemplu pozitiv în comportament pentru formarea viitorului adult.

Motivăm alegerea acestei teme și din dorința de a aduce un plus de cunoștințe referitoare la educația pentru sănătate printr-o alimentație corectă, prin respectarea regulilor de igienă personală și de grup pentru a forma o conduită corectă și responsabilă față de sănătatea noastră și a celor din jur.

Sănătatea este definită ca starea de bine fizică, mentală și socială a fiecărei persoane.

Sănătatea nu este doar absența bolii sau a infirmității (Organizația Mondială a Sănătății, 2000).

Starea de sănătate și de boală este influențată nu doar de factorii biologici, chimici sau genetici, ci și de factorii psihologici și sociali. Factorii psihosociali care influențează starea de sănătate și boală sunt: comportamentele sănătoase sau de risc, abilități cognitive, emoționale și sociale, atitudinile și valorile personale relaționate cu sănătatea, normele socio-culturale de gen.

Principalii factori care au impact asupra stării de sănătate și boală sunt comportamentele care descriu stilul de viață: alimentație echilibrată, practicarea exercițiului fizic, reducerea consumului de alcool, renunțarea la fumat, adoptarea comportamentelor preventive (vaccinări, verificări medicale periodice, screeninguri), respectarea orelor de somn.

Comportamentele sănătoase sunt învățate social de către copii prin observarea și imitarea adulților. De exemplu, alimentația, practicarea exercițiului fizic sunt comportamente care se învață din familie în perioada timpurie de dezvoltare (vârsta preșcolară) și au un rol definitoriu în dezvoltarea atitudinilor și practicilor din perioadele ulterioare de dezvoltare și din viața adultă relaționate cu stilul de viață sănătos.

La vârsta preșcolară copiii învață comportamente prin observarea și imitarea adulților, își formează atitudinile față de comportamentele sanogene și de risc. La această vârstă se formează și reprezentarea stării de sănătate și de boală. Părinții și adulții care interacționează direct cu copiii au un rol major în dezvoltarea comportamentelor sanogene cu rol protectiv asupra sănătății.

Adulții influențează comportamentele adoptate de copii prin modelul pe care îl reprezintă. De asemenea, aceștia sunt principalii furnizori ai oportunităților de petrecere a timpului liber și ai diversității alimentare. Părinții și educatorii sunt cei care conturează preferințele copiilor și atitudinile lor față de comportamentul alimentar, exercițiul fizic și comportamentul sexual, prin întăririle și reacțiile aversive pe care le exprimă.

Educația pentru sănătate la preșcolari permite învățarea comportamentelor sanogene și integrarea lor în rutinele comportamentale. În sens larg, educația pentru sănătate este reprezentată de toate experiențele de învățare care conduc la îmbunătățirea și menținerea stării de sănătate. În sens restrâns, educația pentru sănătate implică dezvoltarea abilităților cognitive, sociale și emoționale cu rol protector asupra sănătății și dezvoltarii unui stil de viață sănătos prin întărirea comportamentelor sănătoase și reducerea comportamentelor de risc.

Dezvoltarea comportamentelor care descriu stilul de viață în perioada de vârstă preșcolară

Dezvoltarea comportamentul alimentar

Pentru preșcolari alimentele și servirea mesei reprezintă o nouă oportunitate de a explora și de a culege informații. Comportamentul alimentar în această perioadă de dezvoltare se caracterizează prin:

curiozitate (întreabă de ce morcovii sunt portocalii, în loc să îi mănânce, sunt fascinați de noile alimente și de modul de ale servi),

scop (preșcolarii mănâncă când le este foame și se concentrează asupra mesei și refuză mâncarea când s-au săturat sau nu le este foame),

fluctuantă (apetitul copiilor crește după perioade de activitate intensă și scade când sunt obosiți sau entuziasmați, preferințele culinare se modifică de la o zi la alta),

dorința de companie (preșcolarii doresc să mănânce împreună cu alții și copie, de multe ori, preferințele alimentare a celor din jur)

Dezvoltarea practicării exercițiului fizic

La vârsta preșcolară copii au abilitățile motorii suficient dezvoltate și sunt capabili să meargă pe o tricicletă, să urce scările, să meargă pe vârfuri, să sară peste un obstacol, să arunce și să prindă o minge, să se îmbrace singuri (cu ajutor la fermoar sau șireturi), să folosească foarfeca, să deseneze sau să picteze o figură. Activitatea fizică are un rol esențial în dezvoltarea fizică, cognitivă și socio-emoțională a copilului.

Dezvoltarea unei atitudini pozitive față de activitatea fizică și activitățile în aer liber reprezintă un bun predictor pentru practicarea sistematică a exercițiului fizic în perioada imediat următoare, vârsta școlară și adolescență.

Dezvoltarea altor comportamente preventive

Unul dintre comportamentele preventive care trebuie dezvoltate încă din perioada de vârstă preșcolară este comportamentul de protecție solară.

Comportamentele recomandate sunt folosirea cremelor de protecție solară (cu factor de protecție cel puțin 15, până la vârsta de 18 ani), purtarea pălăriilor de soare, a bluzelor cu mâneci lungi și a pantalonilor lungi, staționarea în locuri umbroase în orele de maximă intensitate solară (11,30 – 15,30) (National Cancer Institute 1994).

Comportamentele de protecție solară sunt principala metodă de prevenție a cancerului de piele. Dezvoltarea acestor comportamente la preșcolari este necesară întrucât studiile arată că la această vârstă cea mai mare parte a timpului este petrecută în aer liber și, de asemenea, până la vârsta de 21 de ani are loc 80% din expunerea la soare. Părinții și adulții care interacționează direct cu copii au un rol important în dezvoltarea acestor comportamente de protecție, prin oferirea propriului exemplu comportamental.

Un important comportament preventiv care trebuie dezvoltat de timpuriu la copii este cel de autoigienă. Acest comportament trebuie înțeles în sens larg. Comportamentele de autoigienă vizează atât igiena propriului corp, cât și a spațiului de joacă sau de locuit. Programele educative pentru adulți trebuie să dezvolte acestora abilitătea de a aplica regula consecințelor logice și naturale și de a modela prin propriu comportament, comportamentele de autoigienă a copiilor.

Recomandări în dezvoltarea stilului de viață sănătos la preșcolari

Recomandările pentru dezvoltarea comportamentului alimentar sanogen:

Educarea părinților în legătură cu principiile alimentației sănătoase la adulți și la preșcolari.

Educarea părinților în legătură cu rolul factorilor contextuali: De exemplu, disponibilitatea și accesibilitatea alimentelor influențează comportamentul alimentar al copiilor.

Educarea părinților în legătură cu normelor socio-culturale de gen ca factor de risc în dezvoltarea preferințelor alimentare și a comportamentului alimentar nesanogen la preșcolari.

Nu sunt recomandate remarcile care fac referire la gen, de tipul: “Ai mâncat ca o fetiță tu ești băiat! Băieții mănâncă mai mult!” sau “A mâncat foarte puțin așa mănâncă fetele!”

Întărirea comportamentelor alimentare sanogene la copii.

Identificarea surselor de întărire dincolo de alimente și de comportamentul alimentar (metodele de disciplină sunt separate de comportamentul alimentar):

Copiii nu sunt recompensați/gratificați cu alimente (dacă au făcut ceva bine, dacă sunt supărați, triști).

Copiii nu sunt amenințați cu retragerea unui aliment preferat.

Preferințele alimentare ale copiilor nu sunt pedepsite, ci redefinite prin controlul disponbilității și accesibilității alimentelor.

Preșcolarii participă la masă alături de adulți și sunt lăsați să aleagă din gama de alimente servită la masă. Sunt întărite alegerile sanogene.

Desertul trebuie considerat un aliment cu valențe egale cu celelalte alimente servite sau feluri de mâncare.

Preferințele alimentare ale preșcolarilor trebuie respectate. Dacă preșcolarii refuză să mănânce anumite alimente sau refuză să mai mănânce un anumit aliment, adultul nu trebuie să insiste, să forțeze sau să amenințe copilul.

Controlul disponbilității și accesibilității alimentelor.

Se recomandă folosirea termenilor de “alimente din care putem mânca mult” vs “alimente din care putem mânca puțin” atunci când învățăm preșcolarii despre alimentele sănătoase și nesănătoase.

Servirea mesei are loc într-un spațiu special amenajat (nu în orice zonă a casei) și nu este combinată cu alte activități (vizionarea TV, coloratul, pictatul, cititul, jocul).

Recomandările pentru dezvoltarea practicării exercițiului fizic:

•  Educarea părinților în legătură cu importanța implicării active în activități fizice și coparticiparea alături de copii.

•  Educarea părinților în legătură cu normele socio-culturale de gen ca factor de risc în dezvoltarea preferințelor pentru tipul de activități de petrecere a timpului liber și de relaxare.

•  Nu sunt recomandate remarcile care fac referire la gen, de tipul: “Ai aruncat mingea ca o fată! …” sau “Hai! Aleargă mai repede doar ești băiat” sau “Nu te mai urca pe scară! Stai cuminte! Pe scară se joacă doar băieții!”

•  Se recomandă fotografierea copiilor practicând exerciții fizice sau executând activități în aer liber. Aceste fotografii sunt expuse (sunt înrămate și decorează camera copilului sau alte spații în casă).

•  Copiilor li se artă imagini cu femei și bărbați sportivi, sunt urmărite la TV emisiuni sportive.

•  Părinții pot propune ca activitate de familie participarea la jocurile sportive la care este permisă prezența spectatorilor (baschet, handbal, fotbal, polo etc.)

•  Întărirea practicării activităților în aer liber la copii.

•  Întărirea practicării activităților în aer liber atât la fete, cât și la băieți, dincolo de prescripțiile comportamentale de gen.

•  Folosirea activităților fizice în aer liber (călărie, înot, jocuri cu mingea sau alte accesorii) ca recompense pentru dezvoltarea preferinței pentru astfel de activități de petrecere a timpului liber și de relaxare.

•  Înscrierea copiilor în cluburi sportive organizate.

•  Întărirea diferențială a activităților fizice, dinamice ca mijloc de petrecere a timpului liber, față de activitățile statice ca jocul pe computer, vizionarea TV.

•  Respectarea preferințelor copiilor pentru anumite activități sportive. Dacă preșcolarii refuză să practice un anumit joc sau să participe la numite activități în aer liber sau cluburi sportive, adultul nu trebuie să insiste, să forțeze sau să amenințe copilul.

•  Controlul activităților de petrecere a timpului liber a preșcolarilor (reducerea accesului la jocurile pe computer sau vizionarea TV):

•  Este permisă o oră sau două de vizionare TV în fiecare zi (emisiunea de vizionat este aleasă de părinte).

•  Părintele vizionează împreună cu copilul emisiunea TV și discută pe baza ei (copilul nu stă singur la TV sau la computer)

•  Nu se recomandă ca în camera copilului să fie TV sau computer.

•  Copilul nu folosește telecomanda.

Recomandările pentru dezvoltarea sanogenă a comportamentului sexual:

•  Folosirea termenilor neeufemistici pentru denumirea organelor genitale (penis, vulvă).

•  Realizarea distincției între zone private, intime ale corpului ( Unde numai tu poți să te atingi! Nimeni altcineva nu are voie să te atingă, iar tu ai dreptul să spui NU) și zone care nu sunt private.

•  Autostimularea nu este pedepsită, ci este circumscrisă doar spațiilor private, nu și celor publice.

•  Reamintirea acestei distincții copilului ori de câte ori comportamentul de autostimulare apare în locuri și spații publice.

•  Jocul de-a doctorul nu este pedepsit, ci întrerup, iar copiilor le sunt oferite informații suplimentare despre părțile corpului și diferențele între fete și băieți (“Înțeleg că jucați un joc despre părțile corpului, eu am o carte unde sunt multe desene și lucruri interesante despre asta. Haideți să vi-o arăt!”).

•  Adulții trebuie să înțeleagă corect domeniul la care se referă întrebările copiilor ( De unde vin copii ? Copii se pot referi la o regiune geografică sau o regiune din corpul uman și nu la procesul de reproducere sau de naștere).

•  Copiilor li se oferă răspunsuri adevărate la întrebările pe care le pun, fără însă ca acestea să depășească sfera de conținut pe care copilul a solicitat-o.

Recomandările pentru dezvoltarea comportamentelor autosecurizante:

•  Folosirea unor prompteri fizici sau a suportului vizual ori de câte ori este posibil. Nu suntt recomandate explicațiile care se bazează doar pe cuvinte.

•  Este recomandată folosirea unor prompteri contextuali (copaci, clădiri) pentru facilitarea orientării în spațiu a copiilor și cunoașterii drumului spre casă.

•  Instrucțiunile date preșcolarilor trebuie să fie scurte și să includă în primul rând acțiuni și exemplificarea lor în plan real.

•  Expunerea de imagini cu practici securizate/nesecurizate pentru aceeași situație.

•  Implicarea activă a copiilor în sarcinile de învățare. Copiii trebuie să exerseze comportamentele de securizare.

•  Exersarea abilităților învățate într-un context în cât mai multe și mai variate contexte sau situații pentru facilitarea transferului și preformarea constantă a comportamentului securizat.

II. DESCRIEREA PROIECTULUI

1. GRUPUL ȚINTĂ ȘI BENEFICIARII PROIECTULUI

Copiii preșcolari de la Grădinița Cu Orar Normal Peninsula-Năvodari;

Copiii preșcolari și școlari de la alte gradinițe / școli partenere;

Elevii claselor O-IV;

Cadrele didactice: educatoare , învățători , ETC.

Cadre didactice asociate: profesor de educație fizică, profesor de biologie;

Specialiști: asistente medicale medici, farmaciști;

Părinții copiilor;

Comunitatea locală.

2. DURATA PROIECTULUI : aprilie 2015- iunie 2017

III. RESURSELE UMANE

Cadrele didactice: educatoare, învățătoare;

Responsabilii de proiect la nivel de grădiniță;

Părinții copiilor;

Copii preșcolari, cu vârste între 3-6/7 ani și elevi ai claselor O-IV;

Cadre medicale : medicul generalist, medicul stomatolog, medicul pediatru, farmacist;

Reprezentanți ai autorităților locale;

Mass media (presa )

IV. RESURSE MATERIALE- SPONSORI

Materiale didactice din dotarea grădiniței, a școlii sau procurate de educatoare, învățătoare;

Materiale diverse aduse de părinți, copii;

Materiale confecționate de copii;

DVD/CD cu materiale și activitățiile desfăsurate;

Spații școlare, cabinete medicale și spații extrascolare care pot fi amenajate și folosite pentru susținerea proiectului;

Materiale didactice: planșe, pliante, mulaje asigurate de specialiști;

Suport logistic asigurat de colaboratori, parteneri;

V. RESURSE FINANCIARE

RESURSE EXTRABUGETARE – donații, sponsorizări, contribuții personale, serbări, alte surse.

VI. RESURSE INFORMAȚIONALE

DOCUMENTELE PROIECTULUI:

Programul Național de ,,Educație pentru sănătate’’ ;

Proiectul scris;

Chestionare de evaluare de la participanți;

Produsele finite ale proiectului;

B. PUBLICAȚII ȘI MATERIALE TIPĂRITE

Pliante si afișe pentru mediatizare;

Articole din presă;

Pliante, broșuri, cărți care au legătură cu subiectele abordate în proiect;

Revista Gradiniței: "Știu sa mă îngrijesc și să cresc sănătos";

Caseta cu aspecte ale derulării proiectului;

Albume cu poze.

VII. COORDONATOR JUDEȚEAN ÎN PROIECT

Inspector Școlar Învățământ Preprimar BĂLOSU ELENA

COORDONATOR PROIECT LA NIVEL DE GRĂDINIȚĂ

Prof. Înv. Preșc. MARIA-AURA DIMITRIU, DEF.

VIII. COMISIA DE IMPLEMENTARE

Director Prof. SANDU Iuliana

Prof Înv. Preșc. DIMITRIU Maria-Aura, DEF.

Învățătoare TITIRE Leanca

MITU Cătălina – psiholog

Prof. Drd. CIOBANU Liliana – medic generalist

Dr. Moise Eduard-Eugen – medic generalist

Dr. Apostolescu Bogdan-medic generalist

Prof. Drd. DINESCU Corina – medic stomatolog

POPA Constantina – asistent medical

Prof. TIBA Monica – Profesor educație fizică

farmaciști

profesor de biologie

IX. COLABORATORI

I.S.J. CONSTANȚA, Inspector Prof. Înv. Prep. BĂLOSU ELENA

UNIVERSITATEA "OVIDIUS", CONSTANȚA

FACULTATEA DE TEOLOGIE ,,SF. APOSTOL ANDREI”

Lect. Univ. OLIMPIA VARGA – Informatician

FUNDAȚIA CULTURAL ȘTIINȚIFICĂ ,,CONCORD”

Președinte Dr. DUMITRU COSTEA

ȘCOALA GIMNAZALAĂ NR. 5 ,, NICOLAE IORGA”, CONSTANTA

Prof. Înv. Primar GAROFIL LAURA

ȘCOALA "TIBERIU MORARIU", SALVA, JUD. BISTRIȚA-NĂSĂUD,

Dir. Prof. GEORGE POP

STRUCTURĂ GRĂDINIȚA CU PROGRAM NORMAL, SALVA

Prof. VASILICA GÂZDAC

LICEUL TEHNOLOGIC CRUCEA

STRUCTURĂ ȘCOALA PRIMARĂ STUPINA

Prof. Înv. Primar DIMA ADRINA-CAMELIA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, LUMINA

STRUCTURĂ ȘCOALA GIMNAZIALĂ, NR. 2 , OITUZ

Prof. CHERIM ȘEILA

Prof. Înv. Primar STANCU CRISTINA

GRĂDINIȚA CU PROGRAM NORMAL,,ZIG-ZAG” , OVIDU

STRUCTURA GRĂDINIȚA PROGRAM NORMAL ,,LICURICI” , OVIDIU

Prof. Înv. Preșc. MORARU NICOLETA

GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT ,,DUMBRAVA MINUNATĂ”, BRĂILA

Prof. Înv. Preșc. RADU VALERIANA

GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT ,,CASTELUL COPIILOR”, VASLUI

PROF. ÎNV. PREȘC. LENUȚA STROE

GRĂDINIȚA BALTA SĂRATĂ, JUD. TELEORMAN

PROF. ÎNV. PREȘC. VLAD LENUȚA

CENTRUL ȘCOLAR PENTRU EDUCAȚIE INCLUSIVĂ , BRAȘOV

CRUCEA ROȘIE ROMÂNĂ

CONSILIUL LOCAL CONSTANȚA

PRIMĂRIA ORAȘULUI NĂVODARI

EDITURA StudIS, IAȘI

Director fondator și redactor șef: sociolog Mihaela Onel

EDITURA 3D ARTE

Director Dr. Edi Apostu

X. SCOPUL PROIECTULUI

Formarea unei atitudini pozitive si responsabile față de sănătatea sa și a celor din jur, a unui stil

de viață sănătos, dezvoltarea armonioasă sub aspect psiho-fizic a preșcolarilor prin cunoașterea conținutului de educație pentru societate prin derularea unor activități referitoare la igienă, sănătate precum și a normelor necesare integrării în viața socială și reguli de securitate personală și de grup corelate cu Programul național de ,,Educație pentru sănătate ’’

XI. OBIECTIVE SPECIFICE

1. Privind copiii preșcolari

Copiii sunt sprijiniți să manifeste interes pentru menținerea sănătății proprii și a celor din jur;

Cunoașterea și respectarea normelor necesare integrarii în viața social precum și reguli de păstrare a sănătății;

Desfășurarea unor activități demonstrative care să contribuie la aplicarea regulilor de igienă și a comportamentului în grup;

Îmbogățirea vocabularului propriu utilizând cunoștințele însușite pe parcursul participăriii

la activitățile de educație sanitară;

Formarea unui comportament sanitar activ si responsabil care să permită manifestarea unei conduite adecvate;

Stimularea imaginației și creativității.

2. Privind cadrele didactice

Familiarizarea cadrelor didactice cu metode noi stimulare a copilului pentru desfășurarea unor activități cu caracter sanitar în vederea insușirii unor cunoștințe din domeniul respectiv;

Responsabilitatea cadrelor didactice de a construi un mediu educațional care să motiveze copilul în procesul de prevenire a imbolnăvirii.

3. Privind părinții și alți factori edicaționali din comunitate

Creșterea implicării părinților și a comunității locale în activitatea proiectului grădiniței având ca scop prevenirea îmbolnăvirii copiilor;

Sensibilizarea părinților și a altor factori educaționali din cadrul comunității privind necesitatea formării și dezvoltării conștiinței în privința igienei la copiii;

Implicarea autorităților locale și a altor factori în vederea susțtinerii financiare;

XII ACTIVITĂȚI PROPUSE – PLANIFICATE

"DEZVOLTAREA UNUI STIL DE VIAȚĂ SĂNĂTOS LA ȘCOLARII MICI ȘI MARI"

Lansarea oficiala a proiectului;

Încheierea de parteneriate cu persoanele implicate în proiect;

Întâlnirea de lucru a comisiei de implementare,stabilirea strategiei de derulare a proiectul;

Sugestii privind înființarea unui colț sanitar la nivel de grădiniță, școală, dotarea acestora;

Mediatizarea proiectului (presa);

Distribuirea de pliante și fluturași în unitățile implicate în proiect;

Aprilie 2015

Responsabili: Comisia de implemntare

"CINE SUNT EU! TREBUIE ȘI EU SĂ AM GRIJĂ DE MINE!"

Conștientizarea de către copii a necesității ocrotirii propriului corp împotriva unor factori care pot acționa periculos asupra lor;

Dezvoltarea capacității de a întelege importanța menținerii sanătății organismului;

Întâlnire cu medicul generalist și asistenta medicală .

Mai 2015

Responsabili : Prof. Înv. Preșc. Dimitriu Maria-Aura, Prof. drd. Ciobanu Liliana, Popa Constantina

"TRUSA MICILOR SANITARI"

Crearea colțului de educație pentru sănătate în gradiniță și scoală ;

Intâlnire cu medicul pediatru și asistenta medicală;

Realizarea unor desene ale copiilor din gradiniță și școală (obiecte din trusa medicală).

Mai-Iunie 2014

Responsabili : Prof. Înv. Preșc. Dimitriu Maria-Aura, Prof. Dr. Moise Eduard-Eugen

"REGULI DE IGIENĂ PERSONALĂ"

Cunoașterea și respectarea regulilor de igienă personală și importanța lor;

Întâlnire cu asistenta medicală;

Ordonarea unor acțiuni trăgând linii de la imagini și cifre (la toaletă-la masă )

Iunie 2015

Responsabili: Prof. Înv. Preșc. Dimitriu Maria-Aura, Popa Constantina, Dr. Apostolescu Bogdan,

"COPIII VOINICI CU DINTIȘORI SĂNĂTOȘI"

Vizită la cabinetul medicului stomatolog;

Țara dinților sănătoși –copiii intreabă stomatologul răspunde;

Realizarea unor fotografii în cabinetul stomatologic;

Septembrie 2015

Responsabili: Prof. Înv. Preșc. Dimitriu Maria-Aura, Prof. Drd. Dinescu Corina, Învățătoare Titire L.

„ANDREI ȘI DULCIURILE”

Comentarea de imagini;

Țara dulciurilor – copiii întreabă, medicul răspunde;

Realizarea piramidei dulcirilor și a alimentelor preferate de Andrei (diferite materiale)

Octombrie 2015

Responsabili: Prof. Înv. Preșc. Dimitriu Maria-Aura, medicul generalist,

"ALIMENTE SĂNĂTOASE ȘI NESĂNĂTOASE – FRUCTE, LEGUME, PEODUSE DE CARNE ȘI LAPTE "

Identificarea alimentelor sănătoase organismului;

Masă rotundă cu tema: ,,Cum să ne hrănim corect’’

Schimburi de experiență între școală și grădiniță ;

CE ,CÂT ,CÂND ȘI CUM MÂNCĂM –întâlnire cu asistenta medicală;

Octombrie-Noiembrie 2015

Responsabili: Popa Constantina, Prof. Înv. Preșc. Dimitriu Maria-Aura

"PIRAMIDA ALIMENTELOR SĂNĂTOASE"

Enumerarea alimentelor sănătoase organismului;

Comentarea imaginii care respectă grupe de alimente în funcție de recomandarea la consum;

Realizarea "Piramidei alimentelor sănătoase" folosind diferite modalități și tehnici de lucru (pictură/desen/colaj) cooperând și lucrând în echipă.

Decembrie 2014

Responsabili: Prof. drd. Ciobanu Liliana, Prof. Dimitriu Maria-Aura

"CURĂȚENIA – MAMA SĂNĂTĂȚII"

Amenajarea unui mediu sănătos, invățăm să facem curățenie, să trăim într-un mediu sănătos: “Gradinița – castelul curățeniei ’’, “Singurel mă ingrijesc ’’, “Cinci minute de igienă’’,activități realizate în grădiniță și scoală;

Scenete prezentate de preșcolari și școlari;

Realizarea unor desene cu comportamentele pozitive ale copiilor;

Expoziție cu desenele copiilor;

Ianuarie 2016

Responsabili: Prof. Psiholog Mitu Cătălina, Prof. Înv. Preșc. Dimitriu Maria-Aura,

„IGIENA VESTIMENTAȚIEI – CUM TREBUIE SĂ NE ÎMBRĂCĂM ÎN FIECARE ANOTIMP AL ANULUI”

Cunoașterea unor norme de igienă vestimentară adecvate anotimpului în care ne aflăm;

Să diferențieze obiectele vestimentare în funcție de anotimp în elaborarea unor lucrări practice (colective/individuale)

Convorbire și discuții pe tema propusă cu copiii.

Ianuarie 2016

Responsabili: Prof. Psiholog Mitu Cătălina , Prof. Înv. Preșc. Dimitriu Maria-Aura

"COPILUL ȘI DREPTUL LA SĂNĂTATE"

Drumeții, excursii comune;

Convorbiri despre păstrarea sanatății, alimentație, odihnă și recreere, sport;

Mediu sănătos –sănătate curată, amenajăm și îngrijim curtea grădiniței

Februarie 2016

Responsabili: Prof. Psiholog Mitu Cătălina , Prof. Înv. Preșc. Dimitriu Maria-Aura,

"AȘA DA/AȘA NU!

Cunoașterea resurselor de igienă și importanța îngrijirii personale;

Ordonarea acțiunilor din imaginile prezentate și explicarea ce este corect și ce este greșit;

De vorbă cu medicul generalist (folosirea corectă a periuței de dinți, a săpunului, a batistei)

Martie 2016

Responsabili: Prof. Psiholog Mitu Cătălina, Prof. Înv. Preșc. Dimitriu Maria-Aura,

Popa Constantina , Prof. Drd. Ciobanu Liliana

"PLANTELE MEDICINALE ȘI SĂNĂTATEA"

Activitatea se desfășoară în parteneriat cu școlarii claselor I-IV și părinții;

Culegem plante medicinale pentru ceai;

Realizăm ierbare cu plante medicinal.

Martie-Aprilie 2015

Responsabili: Prof. Psiholog Mitu Cătălina, Prof. Înv. Preșc. Dimitriu Maria-Aura

"CE SUNT ȘI UNDE EXISTĂ MICROBII?”

Vizită la cabinetul medical (convorbire);

Realizarea unor lucrări colective prin lipirea unor imagini sugestive referitoare la temă de către copii (activitate practică)

Mai 2016

Responsabili: Dr. Moise-Eduard, Prof. Înv. Preșc. Dimitriu Maria-Aura,

Popa Constantina

"DE CE RĂCESC COPIII?"

Identificarea cauzelor și simptomelor răcelii (de vorbă cu medicul generalist);

Poveste cu sport ilustrativ;

Găsirea mesajului educativ. Ce au greșit copiii și adulții în imaginile prezentate.

Iunie 2016

Responsabili: Dr. Apostolescu Bogdan, Prof. Înv. Preșc. Dimitriu Maria-Aura,

Popa Constantina

"ASTĂZI SUNT DOCTOR"

Identificarea și aplicarea cunoștiințelor acumulate pe parcursul proiectului astfel încât să stimuleze cazuri în care poate fi și el doctor, acordând primul ajutor, imaginâmdu-și cauze reale;

Joc de rol – utilizarea corectă a materialelor puse la dispoziție: fașe, garou, plasturi, telefon de jucărie.

Ianuarie 2017

Responsabili: Prof. Înv. Preșc. Dimitriu Maria-Aura, Popa Constantina

"BATISTA "

Cunoașterea importanței folosirii batistei;

Activitate practică – pliarea batistei de fiecare dată după utilizare (imagine, hârtie colorată, batiste)

Ianuarie-Februarie 2017

Responsabili: Prof.Psiholog Mitu Cătălina, Prof. Înv. Preșc. Dimitriu Maria-Aura,

Popa Constantina

"ACTIVITATE ȘI ODIHNĂ"

Cunoașterea importanței de a păstra o proporție justă între perioadele de activitate și odihnă;

Convorbire cu asistenta medicală/psiholog cu suport ilustrativ;

Alcătuirea pe baza imaginii prezentate a unui regim corect al zilei astfel încât să se realizeze importanța odihnei.

Februarie 2017,

Responsabili: Prof. Psiholog Mitu Cătălina, Prof. Înv. Preșc. Dimitriu Maria-Aura,

Popa Constantina

"SPORTURI UTILE ORGANISMULUI"

Crearea și amenajarea spațiului pentru activitatea de educație fizică;

Învățăm să facem mișcare pentru menținerea sănătății;

Convorbire cu profesorul de educație fizică;

Realizarea unui exercițiu în vederea menținerii sănătății;

Februarie-Aprilie 2017

Responsabili: Prof. Tiba Monica, Prof. Înv. Preșc. Dimitriu Maria-Aura, Popa Constantina,

"Evaluarea Priectului "

"Colorăm, desenăm, am învățat să ne îngrijim "

Mai 2017

Responsabili : Comisia de implementare

"FAMILIA BUNĂ-DININEAȚA"

Redactarea unei broșuri adresate copiilor cu titlul "Știu sa mă îngrijesc și să cresc sănătos", apariție trimestrială;

Masă rotundă cu tema : "Mediul și sănătatea"

Iunie 2017

Responsabili: Comisia de implementare

ANEXE

ANEXA 1

EDUCAȚIA PENTRU SĂNĂTATE ÎN GRĂDINIȚĂ

1. NECESITATEA EDUCAȚIEI PENTRU SĂNĂTATE ÎN INSTITUȚIILE PENTRU PREȘCOLARI

EDUCAȚIA PENTRU SĂNĂTATE isi extinde sfera de activitate asupra intregii populații, având obiectivele, conținutul și metodele sale proprii, diferențiate în raport cu particularitățile grupelor de populație și ale problemelor de sănătate abordate.

În acest sens, în cadrul activității de educație sanitară cu preșcolari se conturează o serie de obiective și o problematică specifică, în strinsă colerație cu particularitățile morfofuncționale și neuropsihice ale copiilor la aceasta vârstă.

În genere discutând, principalele obiective ale EDUCAȚIEI PENTRU SĂNĂTARE în instituțiile pentru preșcolari, pot fi sintetizate astfel:

Elaborarea deprinderilor și formarea obișnuințelor igienice necesare călirii organismului și măririi rezistenței nespecifice, dezvoltării armonioase a copilului, menținerii și promovării sănătății acestuia;

Inzestrarea sistematică a copiilor cu noțiuni elementare privind problemele de igienă individuală și colectivă specifice vârstei;

Dezvoltarea unor atitudini și a unui comportament igienic, care să permită copiilor să acționeze în folosul sănătății proprii și a colectivității.

După cum se știe, procesul instructiv – educativ din grădiniță este, în esență, un proces formativ. Deși cele două aspecte ale activității – instrucția și educația – desfăsurate sub directa îndrumare a educatoarei sunt strins legate între ele, condiționându-se reciproc, totuși, predominantă este componenta educativă, instruirea realizată în instituția preșcolara având, în primul rând, un caracter formativ.

Dar, educația sanitară în instituțiile pentru preșcolari își extinde sfera de acțiune și la adulții care, prin profilul lor profesional, prin indeplinirea atribuțiilor în cadrul muncii curente, pot exercita influențe – favorabile sau negative, în raport cu nivelul lor de cultură sanitară – atât asupra sănătății copiilor, cât și asupra educării lor igienico-sanitare.

Personalul ingrijitor de diferite categorii, personalul administrativ, părinții copiilor, ca și personalul didactic și de conducere trebuie să fie el însuși instruit și educat asupra cerințelor igienice ale activității în instituția preșcolară.

Pornind de la aceste considerente, se poate conchide ca, pentru buna organizare și desfășurare a activității de educație sanitară în gradiniță, sunt necesare două categorii distincte de specialiști: cadrele medico-sanitare care deservesc instituția preșcolară și cadrele didactice, educatoarele.

Cadrele medico-sanitare au următoarele sarcini principale: munca de coordonare și indrumare a activității de educație sanitară desfășurată de educatoare cu preșcolarii; educația sanitară a personalului ingrijitor, administrativ și de conducere; educația sanitară a părinților în colaborare cu personalul didactic.

Cadrele didactice,educatoarele, a caror sarcină principală este desfășurarea activității de educație sanitară cu copiii în cadrul procesului instructiv – educativ, participă totodata la munca de educație sanitară cu personalul ingrijitor și efectuează, în colaborare cu medical (cadrul sanitar), educația sanitară a părinților.

2. CONȚINUTUL ACTIVITĂȚII DE EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE CU PREȘCOLARII

Conținutul activității de educație pentru sănătate – volumul cunoștințelor care se impun a fi transmise și al acțiunile de influențare care trebuie să fie exercitate asupra copiilor – este în raport direct cu volumul deprinderilor și obisnuințelor igienice necesare și posibile de elaborat la diferitele grupe de vârstă.

La grupa mică (3-4 ani), influențele educaționale se vor axa pe problemele elementare de igienă personală – corporală și vestimentară. În acest sens este necesar să se insiste asupra formării unor deprinderi și obisnuințe de igienă personală:

Deprinderea spălatului pe mâini și pe față în curs de perfectare și automatizare a miscărilor, presupune și prinderea și manipularea săpunului, săpunirea mâinilor și feței,clătirea cu apă, ștergerea corectă și completă cu prosopul individual și așezarea acestuia la locul special destinat;

Deprinderea de a purta în permanența batista sau servețelul de nas asupra lui și utilizarea corecta a acestora, suflând fiecare nara pe rând;

Deprinderea de a mânca singur, folosind corect tacâmurile (personale), fără să se murdărească sau să bage mâinile în mâncare și să mestece bine mâncarea;

Deprinderea de a apuca corect periuța de dinți și de a efectua primele încercări de spălare a dinților, chiar și incomplete;

Deprinderea de a-și schimba îmbrăcămintea și încălțămintea ajutat de personalul îngrijitor;

Deprinderea de a executa corect exercițiile fizice, jocurile de mișcare și dansurile specifice vârstei.

La grupa mijlocie (4-5ani) se continuă procesul de perfecționare a deprinderilor și obisnuințelor prin consolidarea celor a căror elaborare a început la grupa mică și prin îmbogățirea acestora cu deprinderi noi, corespunzătoare cerințelor igienice specifice vârstei:

să folosească corect săpunul și prosopul;

să se spele pe mâini , pe față și chiar până la brâu singur;

să se spele pe picioare;

să-și perie și să-și pieptene părul;

să se dezbrace singur și să se îmbrace singur;

să așeze în ordine hainele;

să meargă singur la closet (spalarea pe mâini după folosirea closetului);

să se spele pe mâini și pe dinți înainte și după masă.

este necesar să se explice copiilor (ori de câte ori unul dintre ei se comportă necorespunzator) de ce este interzis:

să spargă în dinți bomboane ,nuci, alune, sâmburi etc.;

să se scobească între dinți cu ace, cuie și alte obiecte periculoase;

să sugă sau să țină creionul între dinți;

să bea apă direct de la robinet sau din cana de apă a grupei;

să-și frece ochii cu mâinile murdare;

să-și introducă în urechi scobitori, agrafe, cuie etc.,pentru a se scărpina;

să vorbească la masă (cu mâncarea în gură) sau să folosească tacâmul altui copil.

La grupa mare (5-6 ani), o primă grijă a educatoarei trebuie să fie intensificarea influențelor educaționale pentru:

perfecționarea executării miscărilor specifice deprinderilor în curs de formare, cum ar fi, de exemplu, deprinderea spălatului pe dinți, începută la grupa mică, dar nedesăvârșita și neelaborată;

consolidarea deprinderilor elaborate anterior, referitoare la igiena nasului, a mâinilor, a modului de a mânca;

îmbogățirea conținutului unor deprinderi (modul de a mânca, spălatul, educația fizica etc.);

transformarea deprinderilor în obișnuințe.

De o deosebită importanță pentru dezvoltarea armonioasă a preșcolarului, pentru întărirea capacității de apărare a organismului sau, pentru menținerea și promovarea sănătății este acomodarea acestuia cu factorii naturali de călire a organismului: aerul, apa, soarele.

La clasa 0 (fosta grupă pregatitoare) (6-7 ani), datorită experienței acumulate și a nivelului de dezvoltare atins de copii, procesul elaborării și consolidării deprinderilor igienice este facilitat de posibilitatea motivării solicitărilor, a conștientizării acțiunilor prin fundamentarea știintificăa a acestora, prin explicarea finalității lor, prin lămurirea clara, precisă, a copiilor asupra necesității deprinderilor și obișnuințelor igienice.

Cercul deprinderilor igienice elaborate anterior, se consolidează și se îmbogățește continuu, multe deprinderi s-au transformat în obișnuințe, altele, însă, necesită influențe educaționale. Asupra acestora, educatoarea trebuie să-și concentreze prioritar atenția, depistând eventualele cauze și combătându-le.

Respectarea cu strictețe a regulilor de igienă individuală în totalitatea lor – considerate ca deprinderi și obisnuințe – trebuie să constituie, la acest nivel de vârstă, un bun câstigat.

Spălatul pe mâini, față, gât, urechi, spălatul până la brâu, spălatul pe dinți cu aplicarea corectă a periajului, spălatul pe picioare, perierea îmbrăcăminții și a încălțăminții, schimbarea rufăriei murdare cu alta curată (după splărea corpului) sau a celei de zi cu cea de noapte sunt reguli de igiena care – deprinse și intrate în obișnuint sub influențe educaționale din gradiniță – vor fi respectate de preșcolari, ca acțiuni conștiente și în viața de familie.

Constientizarea regulilor de igienă determină, ca o consecință directă, independența de acțiune a copilului și formarea obișnuinței de a respecta aceste reguli, deci de a se comporta igienic, chiar și atunci când nu este supravegheat.

Paralel cu preocuparea pentru formarea deprinderilor și obișnuințelor igienice, civilizate, un volum deosebit în cadrul conținutului activității de educație pentru sănătate din instituțiile preșcolare trebuie să fie afectat problemelor referitoare la sănătatea mentală a copiilor.

Este cunoscut faptul că ruperea de mediul familial pentru un timp, afectează puternic copilul, putându-i provoca traume psihice dacă nu sunt indeplinite anumite condiții:

ambianța favorabilă de calm și înțelegere;

prevenirea apariției unor stări de interiorizare, de izolare, de însingurare;

cultivarea în rândul copiilor a spiritului de sociabilitate, a unui profound atașament față de ceilalți copiii, a dragostei pentru colegii de grupă, educându-le astfel trăsăturile unui caracter deschis, volubil, comunicativ;

educarea copiilor în spiritual într-ajutorării, al disciplinei în colectiv și al respectului față de ceilalți copii;

combaterea manifestărilor de egoism, invidie, egocentrism prin influențe de natură să dezvolte la copii sentimentul prieteniei, al dragostei pentru muncă în echipa, al gustului pentru frumos;

utilizarea în procesul educativ a unor materiale didactice inadecvate și în special a jucăriilor complicate, deteriorate sau pur și simplu perimate, învechite – devenite”stimuli indiferenți”;

folosirea rațională a metodei recompensei și sancțiunii;

aglomerarea copiilor în spații restrânse sau utilizarea multifuncțională a acelorași încăperi (sala de grupă pentru activitatea didactică,sala de mese, dormitor).

Crearea climatului afectiv necesar preșcolarului, care în gradiniță este lipsit de căldura căminului părintesc, evitarea situațiilor stresante, respectarea regimului zilnic,ca și intreg complexul componentelor activității și vieții copilului în gradinița, care interesează într-un mod sau altul sfera sa emoțională, sunt în bună măsură în raport direct și cu munca personalului ingrijitor.

În consecință, abordarea competentă a sarcinilor care-i revin în această direcție impune pregătirea atentă a acestuia, în funcție de atribuțiile sale.

Desigur ca, orice progrese s-ar realiza în instituția preșcolară, acestea rămân fară valoare dacă procesul (educațional și profilactic) nu este continuat în familie.

Ca urmare, atât cadrele medico-sanitare, cât și educatoarele își vor include, în activitatea cu părinții și preocuparea pentru instruirea lor sub acest raport.

3. FORME DE EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE ADECVATE VÂRSTEI PREȘCOLARE

Transmiterea cunoștințelor și exercitarea influențelor educaționale necesare formăriii deprinderilor și obișnuințelor igienice se realizează prin formele “clasice”, curente, de lucru cu preșcolarii, adaptate evident problematicii educativ-sanitare și particularităților de vârstă:

activitatea obligatory (comună) ca mijloc de educație pentru sănătate;

povestirile și discuțiile libere cu copiii (întimplătoare sau ocazionale);

observări organizate în afara activității commune, cu prilejul plimbărilor și vizitelor;

jocul ca mijloc de educație sanitară (jocul de creație, de mișcare, senzorial, sportiv);

activități și jocuri alese de copii, ca mijloace educativ-sanitare (se pot organiza în diferite momente ale zilei: dimineata, înainte sau după activitățile commune, după somn);

regimul de zi, ca mijloc de educație sanitară (primirea copiilor, spălatul, micul dejun, prânzul, somnul, gustarea, activitățile și jocurile recreative);

alimentația copiilor (trebuie să răspundă următoarelor cerințe: ce, când, cât și cum trebuie să mănânce copiii);

programul distractiv – teatrul de păpuși, audițiile ,dansurile, teleemisiunile, diafilmul și filmul cu conținut educativ-sanitar;

plecarea copiilor acasă (la vestiar, îmbrăcarea corectă, verificarea ținutei etc.).

Respectarea cu strictețe a tuturor acestor “momente”ale regimului zilnic constituie, după cum s-a văzut, o verigă importantă în ansamblul factorilor educaționali în general și poate exercita o influență considerabilă asupra formării deprinderilor și obisnuințelor igienice, a comportamentului civilizat.

4. ACTIVITATEA DE EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE CU PĂRINȚII

Atât în institutia preșcolara, cât și în familie, cele mai eficiente forme de influențare sunt cele directe, individualizate, care dau ocazia să se exercite o serie de influențe diferențiate de la caz la caz:

convorbirile și sfaturile date însoțitorilor copiilor (părinți, bunici, ingrijitoare);

convorbirile la domiciliu (cu caracter intim atunci când este cazul);

difuzarea în rândul părinților a literaturii de educație sanitară (broșuri, pliante etc.);

apeluri individuale scrise adresate direct părinților;

control asupra indeplinirii de către părinți a recomandărilor și sfaturilor acordate;

convorbiri organizate cu grupuri omogene de părinți;

“Colțul părinților” (panou cu intrebări și răspunsuri, probleme sanitare și rezolvarea lor, măsuri preventive);

informarea părinților asupra rezultatelor controalelor sanitare efectuate copiilor;

antrenarea Comitetului de părinți (a părinților) în diferite acțiuni și activități cu caracter sanitar-educativ.

BIBLIOGRAFIE

Ana, Aurelia și coautorii – ,,Activități opționale pentru învățământul preșcolar și primar, cls.I și a II-a. Ghid metodologic”, Tipografia Astra, Deva, 2005;

Asociația pentru Protecția Consumatorilor – ,,Ghiduri pentru consumatori”;

Cerghit , I., Neacșu, I, Negret-Dobridor , I.,Panisoara, I.-O.-„Prelegeri pedagogice ” , Editura Polirom, București, 2001;

Cîrstoiu Geanina – ,,Didactica Educației Pentru Sănătate”, București, 2007;

*** Ghid orientativ. Planificarea activităților de educație sanitară și securitate personal din grădiniță;

Dr. Liliana Leon, coord – ,, Educație pentru o viață sănătoasă ”,

Fundația SOROS – .,,Manual de ecologie ” ,

M.E.C.T.S. – ,,Curriculum pentru învățământul preșcolar, prezentare și explicitări”, Editura Didactica Publishing House, București 2009

Mass-Media ;

Partin, Z., Logofătu, L., Niculescu, Th. C. – ,,Biologie , manual pentru clasa a VII-a,” Editura Corint, București,1999

Peneș, M. , Hutu, O.- Științe , manual pentru clasa a IV-a , Editura Aramis , București , 1998

Programul educațional „ Decizia e a mea ”

Revista Educațională ,,Orizont Didactic ” , ISSN 2247-207X ;

Sincan , E., Enache, V.- Caiet pentru educația moral-civică , clasa a III-a, Editura Coresi , București 1992;

Șova, Siminica(coord) – ,,Activități opționale în grădiniță”, Editura ASS, Iași, 2000 ;

Viorica Preda și colab, – ,,Programa activităților instructiv-educativă în grădinița de copii", Editura Integral, Bucuresti, 2000 ;