Dezvoltarea Unui Model Gis Pentru Analiza Diferitelor Variante de Dezvoltare a Unui Sistem Car Sharing In Municipiul Bucureșt

CUPRINS

1.Introducere 
1.1Analiza serviciilor și activității firmei Autonom Services S.R.L

1.1.1Scurt istoric și obiectul de activitate al firmei

1.1.2 Descrierea activității desfășurate în cadrul companiei

1.1.3 Evoluția activității firmei

1.1.4 Analiza situației financiare

 2.Caracteristici generale ale sistemelor de închiriere a autoturismelor pe termen scurt

2.1 Definirea conceptului de car-sharing

2.1.1 Circumstanțele dezvoltării serviciului de car-sharing

2.1.2 Elementele serviciului de car-sharing

2.1.3Obiectivele unei organizații de car-sharing

2.1.4 Tehnologie

2.1.5 Tipuri de organizații car-sharing

2.1.6 Riscuri

2.1.7 Relația cu administrația locală

2.1.8 Relația cu producătorii de vehicule,furnizorii și organizațiile de întreținere

2.1.9 Interoperabilitatea transportului public

2.2 Profiluri de utilizatori

2.2.1 Concepte similare celui de car-sharing

2.2.2 Închirierea tradițională de autovehicule

2.2.3 Conceptul de car pooling

2.2.4 CashCar

2.2.5 Vehicule de tip stație

2.2.6 Companii și organizații

3.Dezvoltarea structurilor bazelor de date pentru administrarea serviciilor de închiriere autoturisme

3.1 Model al structurilor bazelor de date pentru serviciile de inchiriere autoturisme

4.Identificarea tipurilor de zone urbane în care pot fi aplicate sistemele de închiriere a autoturismelor pe termen scurt (car-sharing)

4.1 Istoria serviciului de car-sharing în Europa

4.1.1 Analiza diferitelor zone urbane aglomerate la nivel European în care au fost dezvoltate sisteme car-sharing

4.1.2 Dezvoltarea serviciului de car-sharing în Budapesta,Ungaria

4.1.3 Harta sistemului de car-sharing în Budapesta,Ungaria

4.1.4 Dezvoltarea serviciului de car-sharing în Londra,Marea Britanie

4.1.5 Harta sistemului de car-sharing în Londra,Marea Britanie

4.1.6 Dezvoltarea serviciului de car-sharing în Istanbul,Turcia

4.1.7 Harta sistemului de car-sharing în Istanbul,Turcia

5. Alegerea mijloacelor de transport adecvate într-un sistem de închiriere pe termen scurt,în zonele urbane aglomerate

5.1 Specificații tehnice și de gabarit ale modelelor de autoturisme propuse

5.2 Alegerea mijlocului de transport adecvat în urma comparației între modelele propuse de autotursime

6. Modele de amplasare a centrelor pentru servicii car-sharing

6.1 Definirea problemei

6.2 Amplasarea centrelor de car-sharing

6.3 Model de optimizare a centrelor de car-sharing

7.Dezvoltarea unui model GIS pentru analiza diferitelor variante de dezvoltare a unui sistem car-sharing in Municipiul București.

7.1 Privire de ansamblu asupra Municipiului București.

7.2 Economie si infrastructura

7.3 Moduri de transport

7.4 Alegerea zonei de dezvoltare a serviciilor de închiriere de autoturisme pe termen scurt:zona Muncipiului București.

7.5 Descrierea programului și a modului în care au fost elaborate hărțile de dezvoltare a modelului GIS

7.6 Tipuri de date și utilizarea lor folosite în dezvoltarea modelului GIS

8. Analiză economico-financiară a soluției propuse

8.1 Avantaje și dezavantaje ale dezvoltării unui serviciu de închiriere de autoturisme pe termen scurt în București

8.2 Costurile implicate în dezvoltarea unui serviciu de car-sharing în București

9. Concluzii

10. Bibliografie 

1.Introducere

1.1.1Descrierea companiei Autonom Rent a Car :

Firma Autonom Rent a Car a fost înființată în ianuarie,anul 2005 și se ocupă cu închirierea autovehiculelor pe termen lung și cu prestarea serviciilor de management a parcurilor auto.

Compania Autonom Rent a Car este lider național în domeniul serviciilor de închirieri mașini, având o rețea de 41 de centre de închirieri în 25 de orașe și un parc auto de peste 2.000 de autoturisme noi. 

1.1.2 Descrierea activității desfășurate

Compania Autonom Rent a Car oferă servicii de închiriere autoturisme în cele 25 de orașe în România și de asemenea în principalele aeroporturi din țară: "Henri Coandă" – Otopeni și aeroportul Băneasa în București, aeroportul din Cluj-Napoca, cel din Timișoara, aeroportul "George Enescu" din Bacău, aeroportul "Mihail Kogălniceanu" din Constanța, aeroportul din Arad, din Craiova, aeroportul Iași, cel din Oradea, aeroportul din Sibiu, din Suceava și aeroportului "Transilvania" din Târgu Mureș.

O parte dintre clientii cu care firma AUTONOM RENT A CAR colaborează sunt:

THE FAMILY BUSINESS NETWORK ROMANIA

HOSPICE CASA SPERANTEI

JUNIOR CHAMBER INTERNATIONAL CONSTANTA

MICII EXPLORATORI

ROMANIAN BUSINESS LEADERS

CLUBUL SPORTIV “CUMPARA RESPONSABIL”

CEO CLUB INTERNATIONAL

FUNDATIA LEADERS

1.1.3 Evoluția activitatii frimei

Tabel1.1 Evolutie achiziții autovehicule

Grafic1.Evolutia achizitiilor de autovehicule din cadrul companiei Autonom Rent a Car

Pentru estimarea numarului de autovehicule din luna iunie a anului calendaristic 2016 s-a considerat o crestere de 10 % a cererii fapt ce genereaza achizitionarea unui lot de 250 de autovehicule pentru toate clasele,low,standard si premium,fapt ce conduce ca parcul auto Autonom Rent a Car sa atinga un numar total de 2750 de autovehicule.

1.1.4 Analiza situatiei financiare

Tab1.2 Analiza celor 25 de centre de inchiriere in functie de incasari,medie lunara si profi

Tabel1.3 Repartitia incasarilor,cheltuielilor si a profitului pe centrul de inchiriere Piatra Neamt

Tabel1.4 Repartitia incasarilor,cheltuielilor si a profitului pe centrul de inchiriere Bacau

2.Caracteristici generale ale sistemelor de inchiriere a autoturismelor pe termen scurt

2.1 Definirea conceptului de car-sharing

Sursa :Conrad Wagner, Consulting Manager Strategy & Development at Mobility CarSharing Switzerland [anonimizat] and Susan Shaheen, Ph.D. Candidate Institute of Transportation Studies University of California, Davis

Jan Vanhee, BBL Belgium More options for energy efficient mobility through Car-Sharing

Car-sharing-ul este o formă de transport prin care anumite persoane utilizează una sau mai multe autovehicule colective,dintr-un parc auto, al unei organizații ce prestează servicii de închiriere autovehicule pe termen scurt.

Car-sharing este un serviciu conceput pentru utilizatorii locali în sprijinul tranzitului comunitar și a obiectivelor de mediu. Misiunea, viziunea și valorile care conduc la acțiuni, vizează diminuarea numărului de autoturisme individuale, reducând numărul de kilometrii parcurși, îmbunătățirea utilizării și dezvoltării terenurilor, oferind acces la prețuri accesibile la autovehicule,precum și reducerea dependenței de combustibilii fosili, reducând în același timp emisiile de gaze cu efect de seră.

Pentru a nu se produce confuzii între serviciul de închiriere de mașini pe termen scurt (car sharing) și cel tradițional de închirieri(rent a car), efectuăm diferențierea acestora:

Serviciul de inchiriere de masini pe termen scurt nu este limitat de orele de lucru;

Autoturismele pot fi inchiriate pe o durata de ordinul minutelor,orelor,precum si pe zi;

Utilizatorii trebuie sa fie membrii ai unei organizatii car sharing precum si sa le emita aprobare pentru a conduce;

Costul cu combustibilul este integrat in tariful de inchiriere;

Autoturismele sunt distribuite in toata aria de servicii,fiind de cele mai multe ori amplasate in functie de accesul la transportul public;

Nu sunt incluse operatiunile de alimentare si curatare a autoturismelor dupa fiecare utilizare;

Rezervarea,ridicatul si inapoiatul autoturismului sunt servicii proprii clientului.

Avantajele utilizarii sistemului de car-sharing:

Sursa: Millard-Ball et al.,2005

Economii (3-25 % in comparatie cu detinerea unui autoturism personal)

Cerere scazuta a parcarilor

Emisii scazute de CO2

Design urban mai bun

Autovehicule mai eficiente din punct de vedere al consumului de combustibil

2.1.1 Circumstantele dezvoltarii serviciului de car sharing

Sursa: Bergmaier, R., Mason, C., McKenzie, M., Campbell, S., and Hobson, A., (2004), Car Sharing: An Overview, Australian Government, Canberra (2004) “ Car Sharing:An Overview”, Australian Government,Canberra

European platform of Mobility Management www.epomm.eu

Atat oameni cat si organizatii de pe intreg globul conlucreaza pentru a imbunatatii gestionarea modurilor de transport pe care le folosesc pentru a accesa serviciile de care au nevoie in schimbul de experiente economice si sociale.Transportul durabil faciliteaza practicarea unui mod imbinat de durabilitate si integritate pentru a putea substitui calatoriile cu autoturismul propriu.

Modurile de transport durabile inglobeaza mersul cu bicicleta si mersul pe jos(moduri de transport nemotorizate) si sistemele de transport in masa (transportul public).

Managementul Mobilității este un concept care promovează transportul durabil și tratează problema cererii de autovehicule prin schimbarea atitudinii și a comportamentului individului. In centrul unui proiect de Management al Mobilității stau măsurile ”soft”, cum ar fi: informarea și comunicarea, organizarea serviciilor și coordonarea activităților diverșilor parteneri.

Aceste tipuri de măsuri intensifică adesea eficacitatea măsurilor legate de infrastructura transportul urban (ex: noi linii de tramvai, noi drumuri și piste de biciclete). Măsurile pentru Managementul Mobilității (în comparație cu măsurile de infrastructură) nu necesită neaparat investiții financiare ridicate și pot avea un raport favorabil cost-beneficiu.

Serviciul de Car-sharing poate fi privit ca o strategie care vizeaza sa indeplineasca diferenta dintre mobilitatea transportului public si cel privat de calatori.

Conceptul de Car-sharing este multi-stratificat. In primul strat, indivizii obtin avantajele unor autoturisme proprii, dispensandu-se de costurile si sarcinile care vin odata cu achizia unui autoturism propriu.Serviciul de Car-sharing pune la dispozitia unui membru( persoana fizica sau companii) sa aleaga dintr-un parc de autoturisme precum si din alte tipuri de vehicule motorizate in functie de cererea si nevoia fiecaruia,platind de fiecare data o taxa de utilizare.

In acest fel se reduc costurile fixe,cum ar fi asigurarea obligatorie de raspunde civila auto (RCA) si inmatricularea autoturismelor.Deci, oamenii si/sau companiile impart un parc de autovehicule cu costuri de utilizare ce depind de perioada de timp in care autoturism este inchiriat si de numarul de kilometrii parcursi in detrimentul achizitionarii unui autovehicul.

In al doilea strat,se diminueaza numarul calatoriilor si al distantelor parcurse cu autovehiculul propriu.

In cel de-al treilea strat,comunitatile urbane obtin beneficii prin reducerea atat a poluarii fonice cat si a aerului iar spatiul castigat prin reducerea numarului de parcari,ca urmare a diminuarii numarului de autovehicule, poate fi utilizat productiv.

In ultimul strat, atat producatorii de autovehicule cat si cei care se ocupa cu mentenanta acestora joaca un rol important in multe organizatii de tipul Car-sharing.Astfel,producatorii au oportunitatea de a proiecta si dezvolta autovehicule inovative cu consumuri reduse de carburant.

2.1.2 Elementele serviciului de Car-sharing

Caracteristicile unui serviciu Car-sharing contin:

un furnizor cu un sistem centralizat pentru rezervarea,colectarea datelor si facturarea acestora,pentru clientii care sunt membrii unei organizatii.

o infrastructura alcatuita dintr-un parc de autovehicule si locuri de parcare in destinatii specifice din cadrul teritoriului.

relatii cu furnizorii de transport public si producatorii de autoturisme

Fig 2.1 Elementele unei organizatii de Car-sharing

2.1.3 Obiectivele unei organizatii de Car-sharing

Sursa: Bergmaier, R., Mason, C., McKenzie, M., Campbell, S., and Hobson,A., (2004), Car Sharing: An Overview, Australian Government, Canberra

Organizatiile de tipul Car-sharing sunt stabilite pentru o gama variata de motive si obiective diferite de inteles.Nu toate ONG-urile cauta sa faca un profit ci exista in schimb o multime de functii ale sectorului de non-profit sau profit social.

De exemplu,o organizatie cu obiective bazate pe reducerea impactului asupra mediului cauzat de vehicule intr-o zona urbana este de natura sa incorporeze in parcul propriu,vehicule cu emisii reduse,cat mai apropiate de zero(vehicule electrice,cu gaz,hibride,biciclete electrice si triciclete).

2.1.4 Tehnologie

Sursa: Bergmaier, R., Mason, C., McKenzie, M., Campbell, S., and Hobson,A., (2004), Car Sharing: An Overview, Australian Government, Canberra

Aspectele administrative pot fi imbunatatite cu ajutorul tehnologiilor informationale (IT).Sistemele operate manual devin mai putin fiabiale cu cat parcul de autovehicule devine mai mare,cu greseli ce tin de rezervare,acces si de facturare.Fara monitorizarea in timp real este dificil de a gestiona un parc auto intr-un mod eficient.De asemenea exista o vulnerabilitate pentru vandalism si furt.

Tehnologiile informatice,internetul,telefonia mobila si cartelele inteligente au permis tipul de rezervare on-line,calculatoare de bord,acces cu cartele inteligente,raportarea si monitorizarea de la distanta si facturarea automata.Pentru orice organizatie de car-sharing noua,este necesara o mai mare investitie in partea de IT,insa exista numeroase avantaje.

In scopul de a reactiona rapid la schimbarile de pe piata,autovehiculele ar trebui sa fie monitorizate indeaproape.

Masuratorii cheie sunt:

kilometrii per masina

kilometrii per membru

membrii pe fiecare masina

disponibilitatea masinii per amplasament sau grup de amplasamente

Car-sharing-ul este mai precis numit schimb de autovehicule,din moment ce parcurile de autovehicule sunt formate de cele mai multe ori din diferite tipuri de autovehicule pentru a satisface cerintele diversificate ale clientilor.Parcurile auto pot include autovehicule hibride(de exemplu vehiculul benzina-electric sau vehicule cu pedale alimentate cu capacitatea de asistenta electrica),motociclete,camioane de dimensiuni mici,vehicule cu tractiune integrala si vehicule de lux,astfel incat membrii pot selecta cel mai potrivit vehicul pentru o sarcina specifica,la momentul cand este nevoie de acesta.

2.1.5 Tipuri de organizatii de Car-sharing

Sursa: Bergmaier, R., Mason, C., McKenzie, M., Campbell, S., and Hobson,A., (2004), Car Sharing: An Overview, Australian Government, Canberra

Pe langa relatiile esentiale conectate la nevoile de baza ale infrastructurii unei organizatii de car-sharing,organizatiile au crescut din ce in ce mai mult in asociere fie cu operatori de transport public,fie ca parte a evolutiilor de locuinte din mediul urban.

Modele de inchirieri de autovehicule pe termen scurt (Car-sharing):

Rezidentiale (de cartier):

-Deschise: plasate intr-un complex rezidential sau o parcare si sunt disponibile pentru toti membrii serviciului de Car-sharing.

-Inchise: sunt plasate in cadrul complexelor rezidentiale cu acces limitat,fiind disponibile utilizarii doar de catre membrii acelei comunitati.Acestea sunt cele mai multe ori utilizate utilizate in lanturi de magazine ca de exemplu IKEA,acest serviciu fiind disponibil doar angajatilor firmei.

In scop de afaceri,aceasta forma fiind aplicata pentru a reduce sau a elimina parcurile de masini private.Aceasta forma poate oferi:

-utilizare exclusivista:doar intre angajati din diferite departamente.

-utilizare impartita:unde clientii acceseaza autovehicule dintr-o gama variata pusa la dispozitie de serviciul de Car-sharing

Universitati/Colegii:permit utilizarea vehiculelor de catre studenti pentru a se deplasa la colegiu/facultate sau in campus.

Institutii guvernamentale- pentru utilizarea exclusivista sau generala

Transport publoc: sunt furnizate servicii la o statie de transport public sau la un nod multi-modal.

One-way: ofera posibilitatea clientului de a returna un vehicul inchiriat intr-o alta zona decat cea in care a fost luat.

In scop de vacanta :este cea mai noua forma de Car-sharing care a fost lansata de firma GreenCar in Hawaii.Aceasta ofera inchirierea pe ora a vehiculelor pentru statiuni de vacanta si alte destinatii turistice.

2.1.7 Riscuri

Sursa: Bergmaier, R., Mason, C., McKenzie, M., Campbell, S., and Hobson,A., (2004), Car Sharing: An Overview, Australian Government, Canberra

Riscurile operatorilor unei organizatii de Car-sharing variaza in functie de modelul de livrare ales.

Operatorii mici trebuie sa se asigure ca au cheltuieli generale reduse si o adminstrare si gestionare eficienta pentru rezervarea si intretinerea autovehiculelor.In particular,micii operatori au nevoia de a gestiona cresterea in calitate de membru si achizitia de noi autovehicule.

Organizatiile mai mari trebuie sa ia in considerare asigurarea implicatiilor de functionare,ea fiind similara cu companiile de inchirieri de autovehicule.In ceea ce priveste riscurile,acestea trebuie sa caute modalitati de a reduce aceste costuri generale pentru a mentine costuri reduse membrilor.

2.1.8 Relatia serviciului de Car-sharing cu administratia locala

Sursa: Bergmaier, R., Mason, C., McKenzie, M., Campbell, S., and Hobson,A., (2004), Car Sharing: An Overview, Australian Government, Canberra

Administratia locala controleaza,in general,spatiile in care organizatiile de Car-sharing functioneaza.Mai precis,administratia locala controleaza disponibilitatea si prioritizarea locurilor de parcare,lucruri absolut vitale ale unei infrastructuri de Car-sharing.

Contributia administratiei locale se extinde dincolo de a realiza spatii de stocare a autovehiculelor de tip Car-sharing,la a face parcari prioritizate valabile in zonele dorite (de exemplu,la centrele comerciale si de agrement).

2.1.9 Relatia cu producatorii de vehicule,furnizorii si organizatiile de intretinere

Sursa: Bergmaier, R., Mason, C., McKenzie, M., Campbell, S., and Hobson,A., (2004), Car Sharing: An Overview, Australian Government, Canberra

Producatorii de autovehicule au control asupra unei cerinte diferite de infrastructura a organizatiilor de Car-sharing.Relatia de afaceri dintre o organizatie de Car-sharing si un producator de autovehicule poate fi reciproc benefica.Un producator poate inchiria autovehicule unei organizatii de Car-sharing(fapt ce duce la reducerea costurilor cu mentenanta vehiculelor si responsabilitatea de management a parcului auto si a costurilor pentru organizatia de Car-sharing),in timp ce producatorul primeste beneficiile duale ale ambelor,explicand si familiarizand clientii asupra noilor autovehicule pe care le utilizeaza si de asemenea o promovare mai larga a acestor autovehicule,deoarece acestea sunt conduse de membrii unei organizatii de Car-sharing.

Acest tip de colaborare exista deja in Elvetia,unde cumparatorii unui Mercedes-Benz Smart 10, pot achizitiona,de asemenea,un pachet de mobilitate(la valoarea a 400$) pentru doar 50$ pe an. Pachetul de mobilitate include un abonament care permite titularului sa cumpere toate biletele de tren si autobuz pentru jumatate de pret pe tot parcursul anului si accesul la toate auvehiculele de Car-sharing,fara taxe de membru, la un tarig orar ceva mai mare si la aceeasi rata de plata a kilometriilor de catre ceilalti clienti ai organizatiei de Car-sharing.

2.2 Interoperabilitatea transportului public

Sursa: Bergmaier, R., Mason, C., McKenzie, M., Campbell, S., and Hobson,A., (2004), Car Sharing: An Overview, Australian Government, Canberra

Prin interoperabilitate definim capacitatea unor structuri (administrative,militare) de a coopera eficient pentru indeplinirea unor obiective de interes comun.

Organizatiile de tip car-sharing pot fi concepute in mod special pentru a imbunatati modurile de transport durabile prin completarea unui “decalaj de mobilitate”.Modurile de transport precum mersul pe jos,ciclismul si transportul public sunt completate de accesul la un autovehicul ca o nevoie primara evitand un cost ridicat la achizitie.

O organizatie de car-sharing cu acest obiectiv isi va integra indeaproape serviciile in transportul public existent.

2.2.1Profiluri de utilizatori

Sursa: Bergmaier, R., Mason, C., McKenzie, M., Campbell, S., and Hobson,A., (2004), Car Sharing: An Overview, Australian Government, Canberra

Faza de stabilire inițială a unei organizații de car-sharing este crucială. Clienții unei organizații de car-sharing tind de cele mai multe ori să aibă o educație bună și cu venituri de nivel mediu.Analiza zonelor urbane ar trebui să identifice arii strategice favorabile pentru a dezvoltă un serviciu de car-sharing.

Serviciul de car-sharing este adecvat în special pentru orașele mari și compacte (aglomerări de 300.000 persoane sau mai mult).Acest serviciu fost realizat cu succes în orașe precum Amsterdam,Zurich,Berlin,Viena,Montreal și Seattle.

În orașe cu o populație mai scăzută, tinde să fie mai dificil în a construi o rețea densă.Un studiu a arătat că mai bine de 10% din populația orașelor de suprafață mare și compacte,sunt potențiali clienți de car-sharing.

Organizațiile de car-sharing au două mari categorii de clienți.În primul grup de clienți sunt persoanele cu nevoie scăzute de transport cu autovehiculul,adică persoanele care nu sunt nevoite să călătorească cu autovehiculul zilnic și persoane care de obicei nu parcurg mai mult de 10-15.000 km/an.Aceștia locuiesc în zonele urbane și au un acces facil la un anumit mijloc de transport public sau care se pot deplasa la locurile de muncă pe jos sau cu bicicletă în cadrul geografic al organizației de car-sharing.Al doilea grup de clienți îl reprezintă organizațiile(de exemplu,companiile private,spitale și diferite consilii),cu o nevoie de călătorie la și de la zonele comericiale,în special acelea care au un parc auto cu un kilometraj anual redus.

Organizațiile de car-sharing oferă sectorului de afaceri externalizarea autovehiculelor,adica gestionează un parc de autovehicule care este pus la dispoziția angajaților sau agenților de afaceri și contribuie la reducerea utilizării ineficiente a unui parc de autovehicule,atunci când cererea de organizare fluctuează.

În Elveția,mai mult de 800 de companii,organe administrative și diferite asociații care au contract cu organizațiile de car-sharing,conlucrează la economisirea costurilor de achiziționare,de asigurare,reparații și întreținere.

În Bremen,Germania administrația orașului(administrația publică locală)înlocuiește orice mașină din parcul auto propriu cu mai puțin de 10.000 km parcurși anual,cu accesul personalului la un serviciu car-sharing.În prezent,unui număr mare de angajați ai administrației locale îi sunt puse la dispoziție carduri de acces și coduri PIN pentru a putea utiliza serviciul de car-sharing. De asemenea, o nouă stație de închiriere de autovehicule apropiată sediului central va avea trei mașini rezervate pentru utilizarea lor în timpul serviciului.În funcție de cerere alte autovehicule vor putea fi rezervate.

Dacă o mare parte din aceste două grupuri de clienți pot fi convinse să utilizeze serviciul de car-sharing în locul achiziționării unui autovehicul,acest lucru ar putea avea un impact semnificativ asupra fluidizării traficului și a locurilor de parcare în zonele urbane.

Avantajele unei organizații de tipul car-sharing,pentru ambele grupuri de clienți,sunt concentrate pe faptul că locurile de muncă,hotelurile,precum și universitățile au cereri de autovehicule în funcție de sezon.Servind ambele tipuri de clienți,o organizație de car-sharing poate maximiza folosirea autovehiculelor disponibile în parcul auto propriu.

2.2.2 Concepte similare celui de car-sharing 

Sursa: Bergmaier, R., Mason, C., McKenzie, M., Campbell, S., and Hobson,A., (2004), Car Sharing: An Overview, Australian Government, Canberra

Concepte similare ceui de car-sharing au operat în toată lumea,având diferite grade de succes.

2.2.3 Inchirierea de autovehicule

Sursa: Bergmaier, R., Mason, C., McKenzie, M., Campbell, S., and Hobson,A., (2004), Car Sharing: An Overview, Australian Government, Canberra

Închirierile de autovehicule sunt prevăzute într-un număr limitat de zone iar costul de închiriere este de principiu,în funcție de timp.Acestea au o durata minimă de închiriere mai lungă(în mod normal 1 zi) și accesul nu este întotdeauna disponibil 24 de ore pe zi,7zile pe săptămâna(în Europa este de cele mai multe ori limitat la orele de lucru obișnuite).

Combustibilul în mod normal nu este inclus în prețul de închiriere.Acest model de stabilire a prețurilor se află în contrast cu cel al serviciului de car-sharing,care caută să transfere costurile de utilizare ale autovehiculelor pentru a varia în funcție de utilizare.

Astfel,organizațiile de car-sharing au,de obicei,intervale mici de timp(cum ar fi o ora) că baza a facturării serviciilor,în comparație cu modul de taxare pe zi în cazul închirierii de autovehicule.

Cu toate acestea,pentru că modurile de utilizare pentru închirieri de mașini sunt diferite de utilizarea serviciului de închirieri pe termen scurt(car-sharing),unele firme de inchiriei de autovehicule au intrat pe piață de tip car-sharing.

Utilizarea primară de închirieri de mașini atât în Europa cât și în Australia este în scop de afaceri pe perioada zilelor lucrătoare dintr-o săptămâna.Vehiculele închiriate sunt folosite mai puțin în zilele libere( de week-end) și sunt,prin urmare,disponibile pentru serviciul de închiriere pe termen scurt(car-sharing).Există,de asemenea, un model de utilizare sezonier(în scopuri turistice).Vehiculele închiriate sunt adesea folosite pentru deplasări pe distanțe lungi și pentru perioade de timp de timp mai îndelungate.

2.2.4 Conceptul de Car pooling

Serviciul de car-sharing nu trebuie să fie condundat cu serviciul de car pooling,care este mai precis numite "ride-sharing" sau "deplasări în interes comun".În serviciul de car pooling,proprietarii de autoturisme oferă călătorii pentru ceilalți pasageri într-un mod mai mult sau mai puțin organizat,în mod regulat sau neregulat.

Mai precis,prin serviciul de „car-pooling”accesezi aplicația, specificați destinația dorită iar această te cuplează cu alți pasageri care merg în același loc. Serviciul poate crea o cursa doar pentru ține, dar adesea, te poate pune într-o călătorie care a început cu mai mult timp în urmă, având mai multe opriri, adică un fel de linie de autobuz creată instant la cerere colectivă urbană.

2.2.5 CashCar

Sursa: Bergmaier, R., Mason, C., McKenzie, M., Campbell, S., and Hobson,A., (2004), Car Sharing: An Overview, Australian Government, Canberra

Acest proiect a fost dezvoltat de către fondatorul Statt Auto în Germania.CashCar permite proprietarilor de autovehicule care nu au nevoie de autovehicule proprii tot timpul să le inchrieze unei organizații de car-sharing.În 2002,această idee a fost dezvoltată în cadrul unei noi companii numită "Rentmycar".Având în vedere faza relativ incipientă a cestei organizații,este prea devreme de stabilit dacă modul dezvoltat este durabil sau nu.

2.2.6 Vehicule de tip statie

Sursa: Bergmaier, R., Mason, C., McKenzie, M., Campbell, S., and Hobson,A., (2004), Car Sharing: An Overview, Australian Government, Canberra

Sistemul de tip vehicul-stație a fost dezvoltat pentru persoane care au nevoie de un vehicul pentru o parte a deplasării la locul lor de muncă.În timp ce vehiculul este inactiv la o stație de transport public,alte persoane o pot folosi.

Acest concept a fost în principal utilizat în anii 1990 în Statele Unite ale Americii și de cele mai multe ori au fost folosite autovehicule electrice.Asociația natioana vehicul-stație a fost fondată în anul 1992 și s-au dezvoltat amplasamente de acest tip în peste 15 orașe.Cu toate acestea,acest serviciu nu s-a dezvoltat niciodată într-un succes comercial sau au cunoscut rate de creștere că cele ale organizațiilor car-sharing.

2.2.7 Companii si organizatii

Sursa: Bergmaier, R., Mason, C., McKenzie, M., Campbell, S., and Hobson,A., (2004), Car Sharing: An Overview, Australian Government, Canberra

Cele mai mari companii și organizații din întreagă lume sunt:

Australia: GreenShareCar,Car Next Door,GoGet

Brazilia: Zazcar

Canada: AutoShare,Car2Go,Community CarShare,Zipcar

Elveția: Mobility Carsharing

Finlanda: Kortteliauto

Franța: Autolib (Paris),Bluely (Lyon)

Germania: Bundesverband Carsharing,Car2go,DriveNow,Multicity

India: ZoomCar

Irlanda: GOCar

Italia: Enjoy

Korea: Citycar,SoCar,GreenCar

Marea Britanie: City Car Club,Car2go,Hertz On Demand

Mexic: Carrot

Norvegia: Bilkollektivet(Oslo),Bildeleringen(Bergen)

Portugalia: Porto citizenn

Rusia: Street Car

Spania: Barcelona Avancar

Statele Unite ale Americii: Buffalo CarShare,Car2Go,Flexcar,Getaround

Suedia: Sunfleet

Turcia: Drive YOYO

Ungaria: Avalon Car Services

Sursa : Susan Shaheen, Ph.D.Adjunct Professor, Civil and Envt’lEngineering Co-Director, Transportation Sustainability Research Center University of California, Berkeley

Fig.2.2 Utilizatori ai serviciului de car-sharing la nivel mondial intre anii 2006-2012

Fig.2.3 Schimbări la nivel mondial a numărului de autovehicule disponibile în parcurile auto ale sistemelor de car-sharing între anii 2006-2010

3.Dezvoltarea structurilor bazelor de date pentru administrarea serviciilor de închiriere autoturisme

3.1 Model al structurilor bazelor de date pentru serviciile de inchiriere autoturisme

Sursa: Radhika Mohan,Priya Swaminathan -A Database for a Car Rental Software System

Software-ul unei baze de date poate administra diferite agenții care sunt în măsură să ofere autovehicule clienților.Acestia pot închiria autovehicule pentru o anumită perioadă de timp.

Datele relevante conțin informații cu privire la clienți, rezervări, adrese, agentii, automobile, sucursalele agențiilor și inregistratile din sistem.

Modelul de date

Cerințe de sistem

Bazele de date pot rula pe diferite sisteme de operare precum MAC OS,Windows XP si Windows 7 si pe un numar diferit de biti (32biti sau 64biti). In plus,bazele de date pentru sistemul Rent A Car necesită instalarea Java Runtime Environment 6.

Exemple de utilizare

Logare

Un client se pot conecta la sistem. Pentru aceasta, el trebuie să furnizeze numele de utilizator.

Arată rezervările curente

Un client poate revizui rezervările sale curente. Rezervarile curente sunt listate într-un tabel care prezintă cele mai importante informații.

Anularea rezervarii autovehiculului

Un client poate anula fiecare rezervare în parte, în orice moment.Pentru aceasta,el trebuie sa furnizeze numarul de rezervare pentru a putea fi anulata comanda.

Cautarea autovehiculelor

Un client poate căuta mașinile pe care el este interesat sa le închiriere. Un tabel arată toate rezultatele căutării.

Rezervarea autovehiculului

Un client poate rezerva un autovehicul. Atunci când face acest lucru, autovehiculuk este rezervat pentru o anumită perioadă de timp pentru acel client.

Editarea datelor personale

Un client poate edita datele sale personale. Aceasta include modificarea adresei sale de e-mail și adăugarea și editarea adreselor personale.

4.Identificarea tipurilor de zone urbane în care pot fi aplicate sistemele de închiriere a autoturismelor pe termen scurt (car-sharing)

4.1 Istoria serviciului de car-sharing în Europa

Sursa: Bergmaier, R., Mason, C., McKenzie, M., Campbell, S., and Hobson,A., (2004), Car Sharing: An Overview, Australian Government, Canberra

Primele organizații de car-sharing de succes au apărut în Elveția (1987) și Germania(1988).Două organizații de car-sharing la nivel local din Elveția au atins o crește de 50% pe an și s-au mutat rapid prin diferite etape de structura organizatorică,calitatea serviciului și tehnologie.În 1997,acestea au fuzionat formând un model de afacere profitabilă intitulat" Mobility Car Sharing Switzerland",(Mobility®),atingând un număr de 11.000 de membrii și un parc auto de 600 de autovehicule.Astăzi,Mobility® este cea mai mare organizație de car-sharing la nivel mondial,cu peste 50.000 de membrii și un parc auto de 1750 de autovehicule operând în peste 400 de orașe din Elveția.

În legătură cu Căile Federale Elvețiene și cu Transportul Public din Zurich,Mobility® oferă un pachet de mobilitate ce conține prețuri anuale reduse la jumătate pentru biletele de pe toate liniile de transport public și tarife reduse pentru autovehiculele din parcul auto al organizației Mobility®.800 de vehicule Mobility® sunt disponibile la 200 de metrii de intrările/ieșirile a 350 de stații de tren pe tot cuprinsul Elveției.

În Germania,StattAuto a fost fondat în 1988,în ceea ce era atunci,Berlinul de Vest.În 1998,două companii Berlin StattAuto Car Sharing GmbH și Hamburg StattAuto Car Sharing GmbH au fuzionat formând StattAuto Car Sharing Aktiengesellschaft.Bursă de Valori a listat nouă companie de car-sharing în peste 5 orașe ale Germaniai.

Diferența majoră între Germania și Elveția este că în Gemania multe organizații independente de car-sharing au fost înființate,ajungând la mai mult de 50 la nivel național.Căile Germane(Deutsche Bundesbahnen, DB) s-au mutat într-o arie a managementul mobilității,infintandu-și propria organizație de car-sharing și incheand acorduri cu alte organizații de car-sharing,incluzând leaderul de pe piață,StattAuto.Organizația de car-sharing a Cailor Germane oferă acum peste 1000 de autovehicule în 500 de locații diferite în 50 de orașe.

La începuturile anilor 1990,Austria și Olanda au urmat succesul Elveției și Germaniei dar pe o scară mai mică,iar car-sharing-ul s-a răspândit în Italia,Belgia,Marea Britanie și Spania.

Eropean Car Sharing (ECS) a început în 1991,permițând car-sharing-ului să se răspândească pe tot continentul și stabilind standarde comune. European Car Sharing asigura asistență organizațiilor noi de car-sharing.Este dominat de organizația din Germania și are ca membru fondator organizația din Elveția,Mobility® ocupându-se de rezervările vehiculelor din peste 80 de orașe europene la sediul central.

Membrii European Car Sharing au crescut anual cu 50-60%.Astăzi,European Car Sharing are 40 de organizații participante,care pun la dispoziție autovehicule pentru aproximativ 56.000 de membrii în peste 550 de orașe.

4.1.1 Analiza diferitelor zone urbane aglomerate la nivel European în care au fost dezvoltate sisteme car-sharing

4.1.2 Dezvoltarea serviciului de car-sharing in capitala Ungariei,Budapesta

Sursă:Csaba Mezei,Carsharing în Hungary-Starting from scratch,https://networkdispatches.wordpress.com/2013/11/25/carsharing-în-hungary-starting-from-scratch/

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Budapesta

În zilele noastre Budapesta apare că o capitală renăscută,ce abundă de monumente și construcții străvechi. Budapesta are cca. 1,7 milioane de locuitori și o densitate a populației de cc. 3.314 loc./km2.Suprafața Budapestei este de 525 Km2.

Teritoriul orașului este împărțit de Dunăre, care traversează capitală ungară în direcția nord-sud. Contrastul geografic este evident, pe partea dreapta a fluviului se situează dealuri, munți, iar pe partea stânga câmpia Pestei.

Transportul în Budapesta

Budapesta este nucleul infrastructurii rutiere al Ungariei,de aici pornind toate șoselele majore.Totodată.orașul Budapesta este unul dintre importantele noduri feroviare din Europa Centrală.

Gara Keleti (Gara de Est), este cea mai tranzitată gara din Budapesta și Ungaria. Deasemenea are legături zilnice cu majoritatea capitalelor țărilor din Europa Centrală și de Est.Cele mai importante dintre acestea sunt:

Belgrad (Serbia)

Bratislava (Slovacia)

București (România)

Ljubliana (Slovenia)

Kiev, Lvov (Ucraina)

Viena (Austria)

Zagreb (Croația)

Berlin(Germania)

Praga (Cehia)

Sofia (Bulgaria)

Moscova (Rusia)

Varșovia (Polonia)

În domeniul mobilității,Ungaria tipizează țările foste comuniste din Europa Centrală și de Est.Transportul public municipal este bine dezvoltat,însă,cu toate acestea,calitatea sistemelor de transport public este în scădere datorită scăderii subvențiilor de la stat.În orașe impactul asupra sanatatii în domeniul transportului includ o rată mare de deficiențe respiratorii și alergii.Situația poate fi de așteptat să se agraveze odată cu creșterea poluării aerului,și a congestiei.

Mobilitatea de durata nu este încă un punct de interes pe agenda politică însă cererea publicului este în creștere.

Transportul public este din ce în ce mai popular în ultimii ani,deplasarea cu bicicletă a devenit cel mai rapid mod de transport local din Ungaria.Ideea de mobilitate în comun este,de asemenea,crescută:inițiative de tipul car pooling au existat pentru câțiva ani și primele scheme de închiriere a bicicletelor din țară au fost lansate în 2013,în orașe că Esztergom și Szeged.

Primul serviciu de car-sharing a fost introdus în octombrie 2013,în Budapesta.Avalon Car Services a lansat un sistem de carsharing care vizează întreprinderile.precum și publicul larg în zona centrală a orașului.Compania Avalon estimează că va avea 50 de mașini în parcul auto propriu accesibile publicului până în decembrie 2013.

Primul sistem de tip car-sharing în Ungaria

Locație:Budapesta

Operator: Avalon Car Services Ltd.

Denumirea serviciului: Publicar

Dată începerii: septembrie 2013

Număr de vehicule: 50(până în decembrie 2013)

Spații: 5(până în prezent)

Taxa inițială de înregistrare: 140 RON (echivalentul a 9900HUF)

Abonament lunar: 20 RON/luna

Taxa de utilizare: 2.5-4 RON/ora +1-2 RON/Km

Diferențierea generațiilor

Cercetarea proprie a companiei Avalon a arătat că interesul exercitat asupra sistemului de car-sharing este cel mai mare în rândul persoanelor între 40-49 de ani.Acești oameni au tendința de a prefera transportul individual motorizat,dar ei sunt,de asemenea,conștienți de preț și prin urmare,potențial interesați de avantajele economice ale serviciului de car-sharing.

Distribuția în funcție de vârstă a utilizatorilor serviciului de car-sharing

Fig4.1 Distribuția în funcție de vârstă a utilizatorilor serviciului de car-sharing.Sursă:AVALON

În continuare va sunt prezentate implicațiile financiare în vederea achiziționării unui autovehicul propriu în vederea realizării unei comparații cu costurile pe care le implică utilizarea unui serviciu de închiriere pe termen scurt(car-sharing).Calculele sunt realizate în condițiile achiziționării unui autovehicul de valoare monetară medie,cu o vechime de 12 ani,care parcurge o medie de 15.000 Km/an,cu un consum de combustibil mediu de 8 litri/Km.

Tabel 4.2 Tabel privind compararea costurilor anuale dintre autovehiculul parcului auto Avalon si autovehicul propriu.

Reprezentarea procentuală a modurilor de transport

Fig.4.3 Reprezentarea procentuală a alegerii de către utilizatori a modurilor de transport în Ungaria

Potențialul serviciului de car-sharing

Potrivit unui sondaj realizat în urmă anchetării a 2400 de locuitori în anul 2010,aproximativ 51% din totalul proprietarilor de automobile realizează deplasări totale cu o valoare mă mică de 10.000Km pe an,iar 12% cu o valoare de mai puțin de 5.000Km/an).Există aproximativ 3 milioane de autoturisme în țară și 38% din proprietari locuiesc în orașe de dimensiuni medii(500.000+ locuitori),loc în care serviciul de car-sharing are un potențial de piață.Acest lucru conduce la premiza că există 580 de mii de utilizatori de autoturisme care ar putea utiliza un sistem de car-sharing prin prisma diferitelor motive economice.În cazul în care doar jumătate dintre ei ar folosi sistemul de car-sharing,acest lucru ar duce la un procentaj de 2.8% din populația Ungariei(aproximativ 10 milioane de EURO).

Cu toate acestea,serviciul de închiriere de autoturisme pe termen scurt a întâmpinat,inevitabil,anumite bariere și anume:

Bariere culturale: nerespectarea proprietății publice.

Bariere politice: la nivel înalt de corupție,sisteme de parcare haotice.

Bariere de cunostiinte: gradul redus de cunoaștere și de interes în transportul durabil și noi concepte de mobilitate,inclusiv cel al serviciului de tip car-sharing.

Bariere economice: mediu economic neprielnic pentru companii în curs de inițiere.

4.1.3 Harta punctelor de inchiriere a autoturismelor de tip car-sharing în Budapesta

Sursa: http://www.carsharing.hu/carsharing_smart_driving

Fig4.1 Amplasarea punctelor de inchiriere in zona Fig4.2 Amplasarea punctelor de închiriere comerciala (Premier Outle) dispuse în jurul stațiilor de metrou

Se observă că amplasarea centrelor de car-sharing din Budapesta s-a făcut preponderent în jurul punctelor care generează un fluxuri de intrare sau ieșire,aferente stațiilor de servire sau nodurilor rețelei de transport,dar și în zonele comerciale,datorită atractivității tuturor operațiunilor ce se desfășoară în acea arie.

4.1.4 Dezvoltarea serviciului de car-sharing in Marea Britanie

Marea Britanie:Modelul preferat de catre client

Sursa: Bergmaier, R., Mason, C., McKenzie, M., Campbell, S., and Hobson,A., (2004), Car Sharing: An Overview, Australian Government, Canberra

https://ro.wikipedia.org/wiki/Londra

Londra este capitala Angliei,aceasta fiind cel mai important centru politic,financiar,cultural și artistic.

Populația Londrei este de 7.421.229 locuitori, existând o imensă diversitate de etnii, culturi și religii, Londra fiind unul din cele mai cosmopolite orașe din Europa și din lume.

Londra acoperă o suprafață de 1579 km²,având o densitate a populației de cc. 4.985 locuitori/Km2.

Transportul este unul dintre cele patru domenii ale politicii, fiind administrat de primarul Londrei. Rețeaua de transport public este una dintre cele mai extinse din lume, dar se confruntă cu probleme de congestie și fiabilitate

Piesa centrală a transportului public este London Underground,care prezintă doisprezece linii interconectate.Metroul londonez transporta peste 3 milioane de călători pe zi și peste 1 miliard de călători în fiecare an. Acesta are în componentă 500 de trenuri și traseul sau conține 275 stații. Stația de metrou cea mai aglomerată este Victoria, care deservește aproximativ 46.000 navetiști în timpul "avalanșei" de dimineață.

Rețeaua de autobuze din Londra este una dintre cele mai mari din lume, care funcționează 24 de ore pe zi, cu 8000 de autobuze, 700 de trasee pentru autobuze, precum și peste 6 milioane de pasageri care folosesc acest mijloc de transport în fiecare zi lucrătoare a săptămânii.

Afacerea Easycar®,a început în martie 2003,fiind o parte din strategia amplă de promovare a companiei EasyGroup®,care se focusează pe furnizarea de servicii low-cost (cost redus) a diferite moduri de transport. Grupul include Easyjet®,zboruri low-cost si Easycar®,închirieri de autovehicule.Schema pilon de car-sharing din Nordul Londrei,are 1400 de membrii și 5 mașini. Obiectivul este de a stabili până la 30 de centre club-auto noi în Marea Britanie în cursul anului 2004, fiecare cu 50 de mașini.

Caracteristicile clubului Easycar®

Spre deosebire de celelalte organizatiide tip club-auto,Easycar® nu are intenția să perceapă o taxa de aderare.În schimb,membrii vor fi invitați să adere, odată ce au finalizat 3 închirieri de autovehicule din clubul Easycar® cu succes(lipsite de evenimente).

Acesta este criteriul folosit de proiectul pilon,în schimb cel folosit pentru aderarea membrilor se poate schimbă atunci când afacerea se va extinde.

Clubul Easycar® se bazează pe aspectele operaționale ale modelului tradițional de închiriere autovehicule Easycar® fiind aproape în totalitate automatizat.Acest lucru înseamnă că vehiculele din clubul Easycar® pot fi închiriate la prețuri foarte mici,de exemplu 70 pounds=4lei/ora,sau chiar de 2.5£=15lei/zi,în funcție de disponibilitate.

Modelul necesită rezervarea online din partea clienților și utilizarea unui smartphone atunci când ajung la locația vehiculului pentru a-l putea deschide(folosind tehnologia mobilă conectat la sistemul de închidere și imobilizare).Apoi clientul are acces la cheile autovehicului plasate în torpedoul autovehiculului.

4.1.5 Harta punctelor de inchiriere a autoturismelor de tip car-sharing în Londra

Sursa: https://www.google.ro/maps/search/Easycar+station+london/

Amplasarea centrelor de închiriere de tip car-sharing s-a făcut în zona centrală a Londrei,în jurul stațiilor de metrou precum și în apropierea zonelor turistice ca de exemplu Palatul Buckingham sau Catedrala Sf. Paul.

4.1.6 Dezvoltarea serviciului de car-sharing in Istanbul,Turcia

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Istanbul

Sursa: Drive YOYO:moving over towards moblility, http://www.driveyoyo.com/bundles/yoyosite/images/press/globalfleet_feb2014.pdf

Istanbul este cea mai mare concentrare urbană a Turciei și singurului megalopolis din lume întins pe două continente.

Cu o populației de peste 18.8 milioane de oameni si o densitate de 6,211 loc./Km²,Istanbul este principalul centru financiar,comercial și cultural al Turciei.Se întinde pe 27 de districte,fiind una dintre cele mai mari metropole din lume.

Principalul serviciu de închirieri de autoturisme pe termen scurt(car-sharing) al Turciei se află în capitală economică,Istanbul.

Compania "Drive YOYO" înființată în aprilie 2012 sub sloganul"Moving towards mobility" a reușit să devină cea mai mare companie de acest tip la nivel național.

Cu 145 de mașini în 3 orașe, "YOYO" este pionierului serviciului de car-sharing în Turcia.De când a fost lansată în aprilie 2012,compania de car-sharing a capturat 95% din piață economică si cei 9000 de membrii au călătorit 1.800.000 de kilometrii în jurul orașelor Istanbul,Ankara,Bodrum.

4.1.7 Harta punctelor de inchiriere a autoturismelor de tip car-sharing în Istanbul,Turcia

Sursa: http://www.driveyoyo.com/locations

Fiind un oraș care inglobeaz o gama largă de obiective turistice dispuse atât în zona centrală cât și în cartierele periferice,Istanbul a favorizat amplasarea centrelor de car-sharing pe aproape toată suprafața acestuia.

Amplasarea centrelor de închiriere de autovehicule pe termen scurt ar avea un impact pozitiv asupra mobilității de transport dacă s-ar realiza parteneriate cu instituțiile publice de transport pentru poziționare în locuri cheie, ca de exemplu, benzinării,în apropierea unor gări de tren precum și puncte de tranzit ca stații de metrou/autobuz,fapt ce ar reprezenta un important factor de succes pentru organizațiile de car-sharing în dezvoltarea și evoluția acestora.

5. Alegerea mijloacelor de transport adecvate într-un sistem de închiriere pe termen scurt,în zonele urbane aglomerate

Pentru alegerea mijloacelor de transport utilizate în sistemul de închiriere autovehicule pe termen scurt în zona Bucureștiului,am comparat cinci autovehicule hybride și electrice(Renault Zoe, Toyota – Prius IV (XW50) HYBRID ,Smart Fortwo,Wolksvagen E-UP!,Mitsubishi Imiev),având următoarele specificații tehnice și de gabarit :

5.1 Specificații tehnice și de gabarit ale modelelor de autoturisme propuse

Modelul Renault Zoe

Sursa: www.renault.ro

Motor

Tip motor: Electric

Putere maxima: 65 kW/88CP

Timp de încărcare:

Timp de încărcare-9h

Performanțe:

viteză maximă: 135 Km/h

Acceleratie: 0-100:13,5 s

Consum si emisii:

Autonomie ciclu: 210Km

Consum: 14.6 kWh/km

Emisii de CO2: 0

Mase:

Masă proprie: 1428Kg

Masă maximă autorizată: 1943Kg

Dimensiuni:

Preț de achiziție:

20.200 €/90.900 RON (cu TVA)

Modelul Smart Fortwo electric

Sursa:www.smart.com

Motor

Tip motor: Electric

Putere maxima: 55 kW/75CP

Timp de încărcare:

Timp de încărcare -7h

Performanțe:

Viteză maximă: 125 Km/h

Acceleratie: 0-100:11,5 s

Consum si emisii:

Autonomie ciclu: 145Km

Consum: 15.1 kWh/km

Emisii de CO2: 0

Mase:

Masă proprie: 920Kg

Masă maximă autorizată: 1150Kg

Dimensiuni:

Preț de achiziție:

23.000€/104.285 RON (cu TVA)

Model Wolksvagen E-UP!

Sursa: http://www.volkswagen.ro/modele/up/materiale_informative

Motor

Tip motor: Electric

Putere maxima: 60 kW/82CP

Timp de încărcare:

Ciclu complet de încărcare:6h

Performanțe:

Viteză maximă: 130 Km/h

Acceleratie: 0-100:12,4 s

Consum si emisii:

Autonomie ciclu: 159Km

Consum: 18.7 kWh/Km

Emisii de CO2: 0

Mase:

Masă proprie: 1214Kg

Masă maximă autorizată: 1575Kg

Dimensiuni:

Preț de achiziție:

25.650 €/115.425 (cu TVA)

Model Mitsubishi I-miev

Motor

Tip motor: Electric

Putere maxima: 49 kW/67CP

Timp de încărcare:

Timp de încărcare:8h

Performanțe:

Viteză maximă: 130 Km/h

Acceleratie: 0-100:15,9 s

Consum si emisii:

Autonomie ciclu: 160Km

Consum: 10.4 kWh/Km

Emisii de CO2: 0

Mase:

Masă proprie: 1085Kg

Masă maximă autorizată: 1450Kg

Dimensiuni:

Preț de achiziție:

31.200 €/140.400RON(cu TVA)

Model Wolksvagen E-Golf

Sursa: http://www.volkswagen.ro/modele/e-golf/materiale_informative

Motor

Tip motor: Electric

Putere maxima: 85 kW/115CP

Performanțe:

Viteză maximă: 140 Km/h

Acceleratie: 0-100:10,4 s

Consum si emisii:

Autonomie ciclu:190Km

Consum: 12.7 kWh/Km

Emisii de CO2: 0

Mase:

Masă proprie: 1585Kg

Masă maximă autorizată: 1960Kg

Dimensiuni:

Preț de achiziție: 35.928 €/ (cu TVA)

5.2 Alegerea mijlocului de transport adecvat în urma comparației între modelele propuse de autotursime

Pentru alegerea mijlocului de transport adecvat vom folosi metoda de fundamentare a deciziilor multicriteriale de tip ELECTRE.

Metoda ELECTRE servește la compararea variantelor V1, V2…Vn din punct de vedere al criteriilor C1, C2, … Cn.

Aplicarea metodei ELECTRE se bazează pe două grupe de indicatori și anume: indicatori de concordanță (Cc)și indicatori de discordantă (Cd).

Comparând două variante, Vj și Vi, indicatorii de concordanță scot în evidență aspectele favoarbile ale variantei Vj față de varianta Vi, iar indicatorii de discordantă evidențiază aspectele nefavorabile ale variantei Vj față de Vi.

Cei doi indicatori,pot fi calculați astfel:

Cc(ViVj) = Cg ,unde Cig > Cjg

Cd(ViVj) = ; Cig Cjg

d = ecartul dintre utilitățile variabilelor

Tabel 5.2.1 Tabel privind criteriile de selecție pentru cele 5 variante de autovehicule analizate

Tabel 5.2.2 Tabel privind valorile criteriilor,1fiind cel mai favorabil iar 0 fiind cel mai nefavorabil,cu ponderile aferente fiecarui criteriu

Calculul utilităților:

UV1=1∙0.15+1∙0.4+1∙0.05+1∙0.1+0.4∙0.3

UV1= 0.82

UV2=0.8∙0.15+0∙0.4+0.8∙0.05+0.8∙0.1+0.8∙0.3

UV2= 0.48

UV3=0.6∙0.15+0.5∙0.4+0.6∙0.05+1∙0.1+1∙0.3

UV3= 0.72

UV4=0.4∙0.15+0.6∙0.4+0.4∙0.05+0.8∙0.1+0.6∙0.3

UV4= 0.58

UV5=0∙0.15+0.9∙0.4+0∙0.05+1∙0.1+0∙0.3

UV5= 0.46

Tabel 5.2.3 Tabel privind concordanța dintre variante

Cc(ViVj) = Cg ,unde Cig > Cjg

Cc(V1,V2) = ∙

Cc(V1,V2) = 0.7

Cc(V1,V3) = ∙

Cc(V1,V3) = 0.6

Cc(V1,V4) = ∙

Cc(V1,V4) =0.7

Cc(V1,V5) = ∙

Cc(V1,V5) =1

Cc(V2,V1) = ∙ 0.3

Cc(V2,V1) =0.3

Cc(V2,V3) = ∙

Cc(V2,V3) =0.2

Cc(V2,V4) = ∙

Cc(V2,V4) =0.5

Cc(V2,V5) = ∙

Cc(V2,V5) =0.5

Cc(V3,V1) = ∙ 0.3

Cc(V3,V2) = ∙

Cc(V3,V2) =0.8

Cc(V3,V4) = ∙

Cc(V3,V4) =0.6

Cc(V3,V5) = ∙

Cc(V3,V5) =0.5

Cc(V4,V1) = ∙ 0.3

Cc(V4,V1) =0.3

Cc(V4,V2) = ∙ 0.4

Cc(V4,V2) =0.4

Cc(V4,V3) = ∙ 0.4

Cc(V4,V3) =0.4

Cc(V4,V5) = ∙

Cc(V4,V5) =0.5

Cc(V5,V1) = ∙ 0

Cc(V5,V1) =0

Cc(V5,V2) = ∙

Cc(V5,V2) =0.5

Cc(V5,V3) = ∙ 0.4

Cc(V5,V3) =0.4

Cc(V5,V4) = ∙

Cc(V5,V4) =0.5

Tabel 5.2.4 Tabel privind discordanța dintre variante

Cd(ViVj) = ; Cig Cjg

Cd(V1V2) = ∙ 0.4 =0.4

Cd(V1V3) = ∙max | 0.4-1| =0.6

Cd(V1V4) = ∙max | 0.4-0.6| =0.2

Cd(V1V5) = 0

Cd(V2V1) = ∙ max |(0.8-1);(0-1)|=1

Cd(V2V3) = ∙ max |(0-0.5);(0.8-1)|=0.5

Cd(V2V4) = ∙ max |0-0.6|=0.6

Cd(V2V5) = ∙ max |(0-0.9);(0.8-1)|=0.9

Cd(V3V1) = ∙ max |(0.6-1);(0.5-1)|=0.5

Cd(V3V2) = ∙ max |0.6-0.8|=0.2

Cd(V3V4) = ∙ max |0.5-0.6|=0.1

Cd(V3V5) = ∙ max |0.5-0.9|=0.4

Cd(V4V1) = ∙ max |(0.4-1);(0.6-1);(0.8-1)|=0.6

Cd(V4V2) = ∙ max |(0.4-0.8);(0.6-0.8)|=0.4

Cd(V4V3) = ∙ max |(0.4-0.6);(0.8-1);(0.6-1)|=0.4

Cd(V4V5) = ∙ max |(0.6-0.9);(0.8-1)|=0.3

Cd(V5V1) = ∙ max |(0-1);(0.9-1);(0-0.4)|=1

Cd(V5V2) = ∙ max |0-0.8|=0.8

Cd(V5V3) = ∙ max |(0-0.6);(0-1)|=1

Cd(V5V4) = ∙ max |(0-0.4);(0-0.6)|=0.6

După determinarea acestor două matrici se calculează matricea diferențelor.

Tabel 5.2.5 Matricea diferențelor dintre concordanță și discordantă

Pe baza matricei diferențelor se calculează matricea dominantei. Se compară elementele (Vi ;Vj) cu (Vj ;Vi). În locul elementelor cu valoare mai mare se trece 1 în matricea dominantei, iar în locul elementelor cu valoare mai mică se trece 0;pe diagonală se trece 1, iar când elementele au valori egale se trece tot 1.

Tabel 5.2.6 Matricea dominantei dintre concordanță și discordantă

În urma analizei multicriteriale de tip ELECTRE,reiese că cel mai potrivit mijloc de transport pentru un sistem de închiriere mașini pe termen scurt(car-sharing) este Renault Zoe (varianta 1).

6. Modele de amplasare a centrelor pentru servicii car-sharing

6.1 Definirea problemei

Sursa: Gonçalo Homem de Almeida Correia, António Pais Antunes-Optimization approach to depot location and trip selection in one-way carsharing systems

Problema globala o reprezinta modul de a selecta potentialele terenuri/suprafete pentru amplasarea centrelor de inchiriere cu scopul de a maximiza profiturile unei organizatii “one-way” car sharing.

Cheltuielile inglobeaza costurile cu intretinerea vehiculelor si a centrelor ,costul deprecierii vehiculelor si relocarii vehiculelor la sfarsitul zilei.Operatiunile de relocare nu sunt luate in considerare de-a lungul zilei,prin urmare ele nu sunt vazute ca mijloc de a oferi vehicule clientilor. Operatiunile de relocare a vehiculului se fac doar la sfarsitul zilei deoarece vehiculele trebuie sa fie disponibile pentru urmatoarea zi in pozitia initiala.

In ceea ce priveste selectarea calatoriilor si alocarea vehiculelor pentru acele calatorii am considerat 3 scheme ale sistemelor car sharing care ruleaza pe drumurile cu sens unic.

6.2 Amplasarea centrelor de car-sharing

Sursa: Bergmaier, R., Mason, C., McKenzie, M., Campbell, S., and Hobson,A., (2004), Car Sharing: An Overview, Australian Government, Canberra

Locurile in care serviciul de Car-sharing este stabilit pentru prima data,trebuie sa fie alese astfel incat organizatia sa se adapteze amplasamentului.Utilizarea terenurilor,densitatea populatiei si disponibilitatea de transport public sunt consideratiile cheie.

Cele doua consideratii critice pentru o organizatie de Car-sharing sunt tipurile de activitati care apar in zonele si modurile de transport ale oamenilor din acele zone.

Organizatiile de Car-sharing sunt cele mai de succes in cazul in care,in aria selectata,exista activitate economica si sociala suficienta si in cazul in care aceasta activitate are o legatura puternica cu transportul public.Decat sa ocupe o singura zona,organizatiile de Car-sharing dezvoltate au un numar de locuri de parcare rezervate pentru autovehiculele proprii in intreaga zona urbana.Aceste spatii sunt o componenta cheie a infrastructurii unei organizatii de Car-sharing.In unele cazuri, aceste spatii sunt completate de locuri de parcare prioritare in locurile de parcare publice.

Serviciul de Car-sharing este ideal pentru persoanele care nu au nevoie de autovehicul zilnic.Prin urmare,o organizatie de Car-sharing este nevoita sa furnizeze un serviciu care este convenabil pentru persoanele care de obicei prefera deplasarea pe jos,cu bicilceta sau folosirea unui mijloc de transport in comun.

Persoanele care folosesc un serviciu de Car-sharing isi vor satisface o parte din nevoile de acces,folosind autovehicule din parcul auto propriu al organizatiei.

Abilitatea unei organizatii de a satisface nevoile de mobilitate ale oamenilor,depinde de legaturile intre serviciile proprii si alte moduri de transport folosite de client.

Cel mai relevand exemplu este cel al integrarii serviciului de Car-sharing cu transportul public.Astfel,pentru diferite calatorii,este mai usoara folosirea ambelor moduri de transport,atat a mijloacelor de transport public cat si cea a autovehiculelor de tip Car-sharing.Abilitatea de a ajunge la o zona de inchiriere intr-un timp cat mai scurt si abilitatea de a livra autovehiculul cat mai aproape de destinatia clientului,sunt de asemenea aspecte esentiale.

Un alt aspect esential in reprezinta nevoia de a transporta cu usurinta bagajele ,acesta fiind un motiv pentru care,de cele mai multe ori,persoanele care folosesc transportul public,aleg folosirea unei masini private sau a unui taxi.

6.3 Model de optimizare a centrelor de car-sharing

In ceea ce priveste selectarea calatoriilor si alocarea vehiculelor pentru acele calatorii am considerat schema S1-serviciul controlat a sistemelor car sharing care ruleaza pe drumurile cu sens unic

Schema presupune ca organizatiile de carsharing au un control total asupra selectarii calatoriilor dintr-o lista de cereri ale clientilor

In aceasta schema organizatia este libera sa accepte sau sa respinga calatoriile in perioada in care acestea sunt solicitate in conformitate cu obiectivul de maximizare a profitului.Asta inseamna ca vehiculul este alocat doar pentru o calatorie specifica daca aceasta este avantajoasa din punctul de vedere al profitului.Daca nu este cazul, calatoria nu este satisfacuta chiar si atunci cand exista vehicule disponibile in centru. Acest tip de schema poate sa fie fiabila doar daca exista un departament central de gestionare a cererii care este capabil sa evalueze profitul si sa dea instructiuni cu care vehiculele ar trebui sa fie rezervate pentru calatoriile viitoare. Totodata,acest lucru poate conduce la o mare nesatisfactie pentru anumiti clienti care stiu de existenta vehiculelor dorite si resping calatoria.

Acest model se aplica cand calatoriile pot fi selectate in mod liber din cererea totala prin intermediul unui serviu central de gestionare a cererii cu obiectivul de maximizare a profitului.

De facut modelul matematic!

7.Dezvoltarea unui model GIS pentru analiza diferitelor variante de dezvoltare a unui sistem car-sharing in Municipiul București.

7.1 Privire de ansamblu asupra Municipiului București.

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/București

București este capitala României și, în același timp, cel mai populat oraș și cel mai important centru industrial și comercial al țării. Populația de 1.883.425 de locuitori (2011) face ca Bucureștiul să fie al zecelea oraș ca populație din Uniunea Europeană. Acesta are o suprafata de 228Km2 si o densitate a populatiei de 8.518,6 loc./Km2.

7.2 Economie

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/București

Bucureștiul este cel mai mare centru economic al României. În anul 2010 capitala a realizat aproximativ 22,7% din Produsul Intern Brut al României și împreună cu județul Ilfov 25,3% conform datelor instituțiilor de specialitate. În București se regăsește cea mai mare parte dintre ramurile economice specifice României excluzând agricultura,acesta constituind un important nod feroviar, rutier și aerian.

7.3 Moduri de transport

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/București ; www.ratb.ro

Transportul public

Sistemul transportului public din București este cel mai mare din România. Este compus din sistemul de metrou de 71 km operat de către Metrorex și rețeaua transportului de suprafață—autobuze (110 linii), troleibuze (15 de linii), tramvaie (24 de linii) și metrou ușor—operată de către RATB. Adițional, funcționează și rețeaua microbuzelor private existand totodata și companii de taxi (10.000 de taxiuri licențiate).

Transportul feroviar

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/București

București este nodul feroviar principal al companiei naționale Căile Ferate Române. Cea mai importantă stație feroviară este Gara de Nord din care pleacă și sosesc trenuri zilnice din diverse localități românești, precum și din orașe europene:Sofia Viena,Chișinău,Kiev Moscova,Istanbul .

Prin Gara de Nord trec zilnic 283 trenuri ale operatorului de stat CFR Călători. De asemenea există și alte gări: Basarab, Băneasa, Obor / Est, Progresul, Titan Sud.

Transportul rutier

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/București

București este principalul nod al rețelei drumurilor naționale române, fiind punctul de începere pentru trei autostrăzi (A1 spre Pitești și A2 spre Constanța, A3 spre Ploiesti) și nouă drumuri naționale (DN1 spre Oradea, DN1A spre Brașov, DN2 spre Suceava, DN3 spre Călărași, DN4 spre Oltenița, DN5 spre Giurgiu, DN6 spre Timișoara și Cenad, DN7 spre Nădlac și DN71 spre Sinaia).

Elementul de bază al rețelei străzilor urbane din București il reprezinta bulevardele de mare circulație, care pleacă din centrul urban catre suburbii.

7.4 Alegerea zonei de dezvoltare a serviciilor de închiriere de autoturisme pe termen scurt:zona Muncipiului București.

Puncte de amplasare a centrelor de car-sharing in Bucuresti

Criterii:

-statii de incarcare autovehicule electrice

-zona aeroport

-statii de metrou

-zona turistica

-zona comerciala

-gari tren

-cartiere rezidentiale

Sursa:www.metrorex.ro/resurse/raport_de_activitate_RO_C6_2014.pdf

Potrivit datelor oficiale Metrorex,cel mai mare trafic de calatori in anul 2014,il are statia de metrou Piata Sudului,fiind cea mai utilizata statie de metrou dintre cele 51 de statii aflate in exploatare.

Cu toate acestea, Piața Unirii totalizeaza cei mai mulți călători, dacă însumăm persoanele înregistrate la cele două stații de metrou. Astfel, în metroul de la Piața Unirii au fost consemnati în 2014, 14.777.512 milioane de călători (7.470.306 la Piața Unirii 2 și 7.307.260 la Piața Unirii 1).

Pe ultimul loc, se afla stația de metrou Pantelimon, cu numai 216.328 călători.

Clasamentul statiilor de metrou si critiriile de selectie

Piata Unirii

Numar de calatori/an : 14.777.512

Puncte de interes:

Centrul vechi al orasului

Magazinul Universal Unirea

Magazinul Cocor

Puncte de acces:

Acces Splaiul Unirii

Acces Pasajul Unirii

Piata Sudului

Numar de calatori/an: 7.655.481

Puncte de interes:

Magazinul universal Sun Plaza Mall

Spitalul Alexandru Obregia

Puncte de acces:

Acces Soseaua Oltenitei

Piata Universitatii

Numar de calatori/an: 6.929.286

Puncte de interes:

Teatrul National

Hotel Intercontinental

Ateneul Roman

Universitatea Bucuresti

Bibloteca Centrala Universitara

Puncte de acces

Bulevardul Regina Elisabeta

Bulevardul Nicolae Balcescu

GARA DE NORD 1

Numar de calatori/an:4.974.176

Puncte de interes

Gara de Nord

Palatul C.F.R.

Policlinica CFR Gara de Nord

Puncte de acces:

Calea Grivitei

Bulevardul Dinicu Golescu

Aviatorilor

Numar de calatori/an: 4.835.546

Puncte de interes:

Parcul Herastrau

Muzeul Satului

Puncte de access:

Bulevardul Aviatorilor, Bulevardul Primaverii, Calea Dorobantilor

Harta centrelor de incarcare a autovehiculelor electrice in orasul Bucuresti

Sursa: http://masinaelectrica.ro/harta-statii-incarcare/Bucuresti,Romania

Se observa o similaritate in dispunerea centrelor de incarcare pentru autovehiculele electrice din punct de vedere al zonelor economice,zonelor comerciale,zonelor rezidentiale si al zonelor din apropierea statiilor de metrou din orasul Bucuresti cu cele din zonele analizate anterior,Budapesta,Londra si Istanbul.

Tabel 7. Tabel privind amplasarea centrelor de incarcare ale autovehiculelor electrice in Bucuresti