Dezvoltarea Turismului pe Baza Ocupatiilor Traditionale

Dezvoltarea turismului pe baza ocupațiilor tradiționale

CAPITOLUL 1. ISTORIA TURISMULUI VITICOL ÎN ROMÂNIA

1.1. Vița de vie

De peste 80 de milioane de ani, cu mult înainte de apariția omului pe Pământ, în păduri creșteau nestingherite plante târâtoare aparținând genului Vitis , care sunt rudele îndepărtate ale viței de vie (Vitis vinifera) cultivate in zilele noastre. Creșterea luxuriantă și necontrolată a viței de vie din flora spontană a fost stopată în urmă cu 8000-12000 de ani, când primii oameni au trecut de la stadiul de vânători la cel de agricultori și au început sa defrișeze pădurile, pentru a obține terenuri arabile necesare practicării agriculturii.

Vița de vie in mitologie

Înțelepții oscilează între cele două definiții ale vinului: între punctul de vedere al civilizației romane, “In vino veritas” (“Adevărul este în vin”) și cugetarea din Talmud conform căreia “Vinul este licoarea care duce la păcat; cine se complace în păcat nu devine înțelept”.

„Trei struguri rodesc pe butucul viței de vie: primul strugure aduce buna dispoziție, al doilea aduce euforia, iar al treilea strugure aduce păcatul”, a definit în antichitate filozoful grec Epiktetos (60-120 d.Hr.) caracterul și efectul contradictoriu al vinului.

Noe, primul cultivator al viței de vie

Grecii antici îl considerau pe Dionysus zeul viilor, strugurilor, vinului, al fertilității și extazului. De la greci, Dionysus a fost preluat de romani, cu toate atribuțiile pe care le avea acesta în Pantheonul grecesc, dar cu numele schimbat în Bacchus. Sărbătorile organizate în cinstea lui Dionysus în Grecia Antică și mai târziu în cinstea lui Bacchus în Imperiul Roman se transformau de cele mai multe ori în orgii decadente. Biblia, cartea de căpătâi a creștinătății, subliniază și ea granița subțire existentă între efectul pozitiv și cel negativ al vinului asupra ființei umane. După potop, când Pământul era pustiu si gol, prima plantă sădita de Noe, care este considerat cel dintâi agricultor al lumii, a fost vița de vie. Din strugurii acesteia Noe a făcut vin, a băut vinul fără măsură, s-a îmbătat și a adormit în mijlocul cortului lui, unde a fost găsit și văzut gol de fiul său Ham, care le-a povestit și celorlalți doi frați întâmplarea. Astfel a ajuns Noe să fie batjocorit de propriul fiu, după cum sete descrisă scena in Vechiul Testament.

Calitățile strugurilor și efectele lor benefice asupra organismului

Efectele benefice ale strugurilor, precum și ale produselor preparate din aceștia, sunt cunoscute de milenii. Hipocrate recomanda pentru tulburări de somn, probleme digestive și dureri de cap, vin diluat cu apă. Romanii utilizau frunzele proaspete de viță de vie pentru tratarea rănilor și consumau suc proaspăt de fructe (must) pentru tratrea problemelor gastrice și intestinale. Legionarii romani consumau vin, împotriva holerei și tifosului, înainte să pornească la lupta. Frunzele de viță de vie, aplicate ca un bandaj strâns, sunt utilizate de sute de ani pentru tratarea bolilor de piele, eczemelor, hemoragiilor și varicelor, iar infuzia preparată din frunze este utilizată pentru tratarea hiperuricemiei si a bolilor reumatice.

Valoarea energetică a 100 g de struguri este de 70 kcal, din acest motiv strugurii se recomandă pentru curele de slăbire, deoarece ajută la menținerea siluetei, asigurând totodata organismului toate substanțele necesare. Fructele de viță de vie, conțin o serie de vitamine și minerale esențiale pentru sănătatea organismului, precum potasiu, magneziu, calciu, fier, fosfor și vitamina C.

Cercetările din ultimii ani arată că vinul, în cantități moderate, are proprietăți antibiotice și de protecție a organismului uman, în special asupra sistemului cardiovascular, putând contracara efectele unor factori de risc din alimentație.

1.2. Viticultura

Viticultura, ramură tradițională a agriculturii, a însoțit formarea și dezvoltarea civilizației umane de-a lungul timpului, reprezentând și astăzi ocupație de bază, datorită avantajelor economice și sociale pe care le prezintă.

Începuturile viticulturii în această parte a lumii datează de cel puțin 4000 de ani. Legenda spune ca Dionysus, s-a nascut in Thracia, pe meleagurile ce astăzi reprezintă teritoriul României.

România sau Dacia, cum era cunoscută de romani, a avut o cultură consolidată a vinului. Abundența bucatelor și faima vinului produs de daci erau atât de cunoscute și tentante, încât Burebista, regele primului stat dac, a ordonat distrugerea viilor pentru a pune capăt invaziilor repetate ale popoarelor migratoare, după cum îl sfătuise Marele Preot, Deceneu.

Cultura viței de vie asigură obținerea unor venituri importante. Valoarea producției obținute la 1 ha echivalează cu cea realizată pe circa 10 ha de culturi cerealiere. Produsele vitivinicole (strugurii, stafidele, sucul de struguri, vinul, distilatele din vin etc.) sunt apreciate și căutate atât pe piața internă cât și pe piața externă, prin desfacerea acestor produse obținându-se profituri însemnate. Pentru populația din zonele de deal, cultura viței de vie reprezintă principala, uneori, singura sursă de venit.

Definitia vinului este data in Lexique de la vigne et du vin, elaborat de OficiulInternational al Viei si Vinului (O.I.V.), dupa care "vinul este bautura rezultata exclusiv dinfermentatia completa sau partiala a strugurilor sau a mustului din struguri proaspeti".

Istoria vinului este inseparabila de istoria umanitatii. Vinul, rodul viei si al muncii omului este mai mult decat un simplu bun de consum. Insotitorul omului de milenii, vinul tine in acelasi timp de sacru si de profan. El este o valoare a civilizatiei si un criteriu al calitatii vietiiconstituind pe langa un bun de consum si un bun cultural. El este si ramane un factor al vietiisociale, este o conditie a dezvoltarii economice dar si al progresului tehnologic si stiintific anumeroase regiuni din Europa si din lume. De-a lungul timpului vinul a fost utilizat in scopurireligioase, medicale, politice, sociale si economice.

Bază de materii prime pentru economia națională și beneficiar al produselor acesteia. Strugurii reprezintă materia primă pentru o gamă largă de produse viti-vinicole, prelucrate în industria alimentară: stafide, sucuri de struguri, vinuri, compoturi, gemuri etc., stimulând dezvoltarea acestor sectoare. De asemenea, viticultura este beneficiara unor cantități importante de materiale, substanțe chimice, mașini și utilaje, rezultate din diferite sectoare ale industriei.

Rol peisagistic. Pe lângă scopul practic, de a obține diverse produse vitivinicole, plantațiile viticole au și un rol peisagistic, înfrumusețând cadrul natural, deseori rustic, în care este cultivată vița de vie. Rolul peisagistic este mult mai accentuat când vița de vie este cultivată în gospodăriile populației, în jurul locuințelor, prin conducerea în diverse forme, care să corespundă criteriilor estetice.

Diversitatea factorilor fizico-geografici (ecologici), prezența Munților Carpați, a Munților Apuseni, a cursului Dunării și a influenței Mării Negre conduc la formarea unor ecoclimate regionale și la gruparea plantațiilor viticole în funcție de vocația naturală, tradiție, condițiile social-economice, care personalizează un spațiu geografic, în unități taxonomice: zone, regiuni, podgorii,centre și plaiuri viticole (V.D. Cotea și colab., 2000).

România ca țară vitivinicolă ocupă la nivelul Uniunii Europene locul 5 la suprafață viticolă și locul 6 la producția de struguri și vin. Suprafața cultivată cu viță de vie ocupă circa 1,4% din întreaga suprafață agricolă a țării.

Sursa: Anuarul statistic al României, 2013, tab 14.13, Pt anul 2013, INS, Comunicat de presă nr.75 din 31 martie 2014

Producția de vin

Sursa: Eurostat, Wine production (din producția din strugurii recoltați în anul n-1), Pt. anul 2014, date operative MADR

Consumul mediu anual pe locuitor

Sursa: Anuarul statistic al României, 2013, tab.4.25