Dezvoltarea Turismului In Statiunile Montane Ranca, Vidra, Straja

DEZVOLTAREA TURISMULUI ÎN STAȚIUNILE MONTANE RÂNCA, VIDRA, STRAJA

Introducere

Stațiunile montane Vidra, Rânca, Straja sunt unele din cele mai frumoase stațiuni din România, aflate în inima Munților Carpați cu un aer deosebit de ozonat. Acestea atrag anual un număr însemnat de turiști, datorita facilitaților de cazare pe care stațiunile le ofera precum și domeniile schiabile de care acestea dispun, fiind unele dintre cele mai complexe din România. Stațiunile sunt în curs de dezvoltare, astfel că în ultimii ani s-a investit masiv în instalațiile de transport pe cablu, în infrastructura rutieră, accesul către acestea fiind accesibil oricărui turist, precum si în unitățile de cazare, toate acestea atrăgând anual din ce în ce mai mulți turiști în aceste zone montane.

Stațiunea Vidra

Este situată la 35 km de Voineasa, 30 km de Petroșani, în inima Munților Lotrului, la o înaltime de 1370 m. De la Vidra, pornind spre nord-vest pe șoseaua de contur a lacului de acumulare cu același nume, se ajunge dupa 4 km la barajul Vidra.

Stațiunea Rânca

Rânca este o stațiune în curs de dezvoltare, aflată pe raza orașului Novaci și a comunei Baia de Fier, județul Gorj, România. Aceasta este situată la 1.600 m altitudine, la poalele vârfului Păpușa în munții Novaciului din masivul Parâng la 18 km de orașul Novaci pe șoseaua Transalpina.

Stațiunea Straja

Stațiunea turistică Straja este localizată în județul Hunedoara, la o altitudine de 1445 de metri, în inima Munților Vâlcan, în zona Valea Jiului, la aproximativ 8 km de municipiul Lupeni.

Caracterizarea potențialului turistic

Carpații Românești constituie cel mai salbatic perimetru montan al Europei. Acești munți ocupă o treime din totalul suprafeței României. Potențialul turistic al Carpaților Românești este dat de o mare varietate a cadrului natural si o consistenta bogăție turistică antropică.
În această ordine de idei, interesul crescând al turistilor straini pentru componenta montană românească este dat de diminuarea atracțiilor naturale și antropizarea accentuată a spațiului montan în țările alpine din Uniunea Europeana. Astfel, chiar dacă stațiunile montane de iarnă din țara noastră încă nu pot concura cu cele din celelalte tări alpine ale Uniunii Europene, Vidra, Rânca, Straja au un potențial enorm în dezvoltarea și consolidarea sporturilor de iarnă în țara noastră și mai ales în Carpații Meridionali.

Stațiunea Vidra

La sfârșitul anului 2012, mai precis pe 22 decembrie, s-a facut inaugurarea noilor pârtii de schi de la Vidra urmând ca până la 31 ianuarie 2013 turiștii să schieze gratis pe cele 3 pârtii. Pârtiile de schi au o lungime totală de 9 km, sunt prevazute cu sistem de înzăpezire și instalații de transport pe cablu care totalizeaza peste 5 km: telescaun – 1800 m, teleschi – 733 m si o telegondola de 3 km cu stație intermediară.

Figura 1. Domeniul schiabil Vidra-Transalpina

Sursa: : http://skitransalpina.ro/harta-partiilor-ski-transalpina-voineasa-vidra

Tot în cadrul proiectului au fost realizate spații adiacente pentru servicii, o parcare cu minim 350 de locuri și un refugiu pentru salvamont, precum și sediul jandarmeriei montane, la cota 1975 m. În timpul călătoriei cu telegondola, turiștii pot admira Lacul Vidra, străjuit de brazi înalți, iar la altitudinea de 2.000 de metri platoul este extrem de întins, turiștii putând vedea fără opreliști piscuri înalte și lacuri.

Figura 2. Parcarea supraterana Figura 3. Partia 1, Lacul Vidra.

Una dintre cele mai noi pârtii de schi din România, care a costat statul 34 milioane euro, suferă de pe urma nesăbuinței autoritaților locale precum si a administrației centrale deoarece fără o infrastructură adecvată, investiția inițiată la Vidra – Obârșia Lotrului nu-și va atinge niciodată potențialul turistic. La Vidra se ajunge din Brezoi, localitate aflată pe DN 7 între Râmnicu Vâlcea și Sibiu. De la Brezoi la Voineasa drumul este bun și poate fi parcurs în jumătate de oră. Drumul de la Voineasa la pârtie este, însă, plin de gropi.

Stațiunea Rânca

În anul 1930, Banca Populară "Gilortul" din Novaci a pus în practică proiectul lui Dumitru Brezulescu, vizând crearea unei stațiuni montane la Rânca. A început acțiunea construind 6 cabane cu câte 5 camere, iar în anul 1937 a fost dată în folosință cabana centrală din Rânca. Până în decembrie 1989, la Rânca a mai fost construită o cabană a OJT Gorj, o cabană administrată de către Universitataea din Craiova și o cabană a sindicatelor miniere.

O zonă cu potențial pentru turismul de iarnă și schi ce deține amenajări turistice în zona Novaci – Baia de Fier cu versanți pe zonă de pajiști montane, expuși spre sud-vest în calea unor mase de aer mai umede, cu precipitații bogate sub formă de zăpadă și temperaturi mai scăzute care favorizează menținerea stratului de zăpadă până la 6 luni pe an.

Stațiunea Rânca dispune de trei pârtii de schi, toate dotate cu teleski: una pentru începători poziționată pe Muntele Corneșul, dotată cu nocturnă și poziționată în centrul stațiunii, și una pentru avansați care continuă peste vârf. Cea de-a treia este un babyski poziționat la intrarea în stațiune, dotat cu nocturnă.

Figura 4. Drumul spre Rânca Figura 5. Partia M1

Sursa: http://turism.itbox.ro Sursa: www.jurnalul.ro

Începând cu anul 2011 Rânca mai dispune de un telescaun ce deservește trei pârtii de schi care se află la poalele Vârfului Păpușa. Rânca este o zonă excelentă de freeride, fanii de snowboarding și schi extrem au un imens domeniu de off-piste, punctul central fiind reprezentat de Vârful Păpușa (alt. 2135 m). Zăpada măsoară peste 200 cm din decembrie până în aprilie, stratul de zăpadă fiind întreținut de precipitațiile dese sub formă de ninsoare.

Figura 6. Vârful Păpușa

Sursa: http://www.transalpina.biz

Stațiunea Straja

Complexul turistic este format din 210 cabane, case de vacanță, pensiuni și vile. Dintre acestea, 38 sunt omologate cu 1, 2 și 3 stele. Straja a fost declarată stațiune turistică locală în anul 2002, potrivit H.G. 1110 din 20 octombrie 2002.

În Straja sunt amenajate 10 pârtii de schi, fiecare fiind echipată cu instalație de transport pe cablu. Cinci dintre acestea beneficiază și de instalație de nocturnă, făcând astfel posibilă utilizarea pârtiilor până seara târziu. Sunt întreținute cu ajutorul utilajelor de bătătorit zăpada, ratrac-uri, pentru a le menține în condiții cât mai bune de schi. Prin cele 10 pârtii de schi, stațiunea Straja însumează aproximativ 26 km de domeniu schiabil. Din aceștia, 20 km sunt acoperiți cu zăpadă artificială.

Figura 7. Domeniul schiabil Straja

Sursa: www.skistraja.ro

Începând cu sezonul 2012 – 2013 a fost înlocuit telescaunul care pleca din Lupeni spre Straja cu o telegondola moderna, iar acesta a fost mutat pe Vârful Straja. Astfel, au aparut pârtii noi, cea mai lungă fiind Pârtia Straja, care pleacă din Vf. Straja (1868m) și ajunge la stația de îmbarcare a telegondolei (750m), având o lungime de 8,1 km.

Figura 8. Pârtia 1, Vârful Straja Figura 9. Telegondola Straja

Anual în Straja se desfășoară diferite concursuri de schi pentru amatori și profesioniști. În anul 2013 s-au desfașurat competiții precum Cupa Veteranilor, Cupa Comexim sau Cupa Baloo, punand astfel Straja pe harta principalelor stațiuni de competitie nationala. Anul trecut s-a desfașurat, la Straja, o etapă a Campionatului Național al Monitorilor de Schi.

Figura 10. Cupa Veteranilor Figura 11. Cupa Baloo

Sursa: http://www.skistraja.ro Sursa: http://www.skistraja.ro

Caracteristicile turismului montan

Turismul este călătoria realizată în scopul recreării, odihnei sau pentru afaceri. Organizația Mondială a Turismului ( O.M.T. ) definește turiștii ca fiind persoanele ce „călătoresc sau locuiesc în locuri din afara zonei lor de reședință permanentă pentru o durată de minimum douăzeci și patru (24) de ore dar nu mai lungă de un an consecutiv, în scop de recreere, afaceri sau altele nelegate de exercitarea unei activități remunerate în localitatea vizatată.” Turismul a devenit o activitate de recreere globală populară.

Turismul în România se concentrează asupra peisajelor naturale și a istoriei sale bogate. Traversată de apele Dunării, România are un scenariu sensibil, incluzând frumoșii și împăduriții Munți Carpați, Coasta Mării Negre și Delta Dunării, care este cea mai mare deltă europeană atât de bine păstrată. Cu rolul de a puncta peisajele naturale sunt satele rustice, unde oamenii de acolo trăiesc și mențin pentru sute de ani tradiițiile. În România este o abundență a arhitecturii religioase și a orașelor medievale și a castelelor.

Turism de sejur în stațiunile montane cuprinde turismul practicat în vacanțe și week-end aproape în tot timpul anului, iar în sezonul alb turismul pentru practicarea sporturilor de iarnă (schi, săniuță, bob, patinaj, snowbord). În cadrul turismului montan este și turism de iarna care conține două caracteristici distincte, după motivul pentru care se face deplasarea: turismul pentru zăpadă, și cel pentru soarele și căldura căutată și în timpul iernii.

Concluzii

Stațiunile montane Vidra, Rânca, Straja sunt pe o panta ascendentă de dezvoltare, investindu-se în ultimii ani în toate ramurile turismului montan începând cu infrastructura rutiera, instalațiile de transport pe cablu până la serviciile de cazare și masa pe care o stațiune le oferă turiștilor care doresc să iși petreacă un sejur în aceste stațiuni montane. De asemenea s-a investit și în domeniul schiabil, turiștii fiind atrași de către investitori prin numărul mare de km pe care o stațiune il are, gradul de dificultate al partiei precum și prețurile pe care investitorii le solicita pentru schi si snowboard.

În concluzie, datorită poziționării lor geografice la altitudini medii și mari în Carpații Occidentali, aceste stațiuni montane oferă turiștilor posibilitatea unui sezon de ski între 3 și 5 luni pe an. Stațiunile prezintă numeroase oferte și pachete turistice pentru toate categoriile sociale. Acest lucru face din aceste stațiuni un punct fierbinte pe harta pârtiilor din Romania, atrăgând anual din ce în ce mai mulți turiști.

BIBLIOGRAFIE

www.romanialibera.ro

www.wikipedia.org

http://www.skistraja.ro/straja.html

http://www.facebook.com/pages/Statiunea-Vidra/364699843542296

http://www.alpinranca.ro/

Acasa