Dezvoltarea Turismului In Judetul Ilfovdocx

=== Dezvoltarea turismului in judetul Ilfov ===

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

SPECIALIZAREA GEOGRAFIA TURISMULUI

LUCRARE DE LICENȚĂ

Profesor coordonator:

Lect.dr.TEODORESCU CAMELIA

Absolvent:

Diatcu Alexandra Roxana

BUCUREȘTI

2015

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

SPECIALIZAREA GEOGRAFIA TURISMULUI

LUCRARE DE LICENȚĂ

DEZVOLTAREA TURISMULUI ÎN JUDEȚUL ILFOV

Profesor coordonator:

Lect.dr.TEODORESCU CAMELIA

Absolvent:

Diatcu Alexandra Roxana

BUCUREȘTI

2015

CUPRINS

METODOLOGIE

INTRODUCERE

Capitolul I: FAVORABILITATEA POZIȚIEI GEOGRAFICE ÎN JUDEȚUL ILFOV

Poziția geografică în raport cu județele din vecinătate (în România).

1.2 Poziția geografică în cadrul regiunii Sud-Muntenia.

Capitolul II: EVOLUȚIA JUDEȚULUI ILFOV ÎN TIMP ȘI SPAȚIU

2.1 Trecerea de la regiune agricolă la județ.

2.2 Împărțirea administrativă în jud. Ilfov.

2.3 Tendințe actuale în modelarea organizatorică în spațiul județean.

Capitolul III:PARTICULARITĂȚI SOCIO-DEMOGRAFICE

3.1 Evoluția numerică a populației în județul și localitățile componente.

3.2 Structura populației și modificări după 1990 privind structura populației.

Capitolul IV: TURISMUL ȘI IMPLICAREA LUI ÎN DEZVOLTAREA LOCALĂ

4.1 Veniturile obținute din servicii și turism în raport cu alte activități; Studiu de caz: Mogoșoaia.

4.2 Structuri de cazare și de alimentație publică; Studiu de caz: Mogoșoaia și Popești Leordeni.

4.3 Forța de muncă angajată în servicii și turism; Evolutia după anul 1990.

Capitolul V: OBIECTIVELE TURISTICE ȘI ROLUL LOR ÎN DEZVOLTAREA TURISMULUI LOCAL

5.1 Lăcașuri de cult

5.2 Monumente

5.3 Case memoriale

5.4 Obiceiuri și tradiții; culturi specifice și activități

Capitolul VI: PROIECTE DE DEZVOLTARE (CONCLUZII)

BIBLIOGRAFIE

METODOLOGIE

Pentru atingerea obiectivelor propuse, în cadrul acestei lucrări, m-am documentat la Institutul Național de Statistică din București, pentru obținerea datelor statistice necesare pentru realizarea anumitor capitole. În egală măsură, am utilizat o bibliografie variată, cărți de specialitate cu autori recunoscuți din domeniul geografiei, istoriei, geografiei economice și geografiei turismului. Atunci când nu am găsit informații din sursele bibliografice, am apelat de Internet dar numai din site-uri ale instituțiilor oficiale, cu verificarea din diferite mijloace a informațiilor obținute.

Textul prezintă informații prelucrate din diferite surse, am sintetizat informațiile obținute, astfel încât să scot în evidență esențialul și să nu extrapolez foarte mult, să ma mențin foarte aproape de subiectul lucrării și de obiectivele propuse. De asemenea, informațiile din text sunt susținute de imagini, poze din arhiva personal, din arhivele bibliotecilor sau de pe Internet cu precizarea surselor.

În analiza datelor statistice, acestea vor fi centralizate mai întâi sub forma unui tabel, apoi se va face graficul, pentru o imagine grafică, mai clară și se vor trage concluziile de rigoare.

Alte metode pe care le-am utilizat în redactarea acestei lucrări, în afară de sintetizarea informației și de analiza datelor statistice, au mai fost:

Studiul individual: pe teren sau în sălile de lectură ale bibliotecilor Academiei de Studii Economice, Facultății de Geografie sau Institutului Național de Statistică;

Observația pe teren: aplicată mai ales în cazul studiului obiectivelor turistice din perimetrul studiat;

Studiul materialelor cartografice: a hărților vechi și a celor recente, dar și a imaginilor satelitare, obținute prin Google Earth sau Wikimapia;

Comparația: are în vedere compararea potențialului turistic din județul Ilfov cu alte zone dn România și chiar din afara României, și chiar comparații între diferite regiuni din cadrul județului Ilfov;

Descrierea: deși este considerate o metodă descriptive, este utilă în analiza potențialului turistic al unor obiective turistice, scoaterea în evidență a anumitor aspecte semnificative și analiza stării de conservare a acestora;

Dialogul: unele informații le-am obținut pe cale orală de la anumite persoanae, mai ales ghizii muzeelor sau localnici din așezările aflate în zona mea de cercetare;

Problematizarea: intervine atunci când având anumite informații, se observă neconcordanțe de date, neclarități care trebuie lămurite pentru o mai bună veridicitate a faptelor și evenimentelor istorice.

Diatcu Alexandra Roxana Dezvoltarea turismului în județul Ilfov

INTRODUCERE

În alegerea temei a stat dorința de a demostra faptul că, zona periurbană a Municipiului București dispune de un potential turistic deosebit de ridicat, variat și important ca valoare turistică, cultural- istorică și economică. Diversitatea acestuia, cu numeroase monumente istorice, locuri istorice, păduri și zone natural protejate, impresionante lăcașuri de cult, palate, lacuri și râuri, este prea puțin pusă în valoare și din păcate în anumite cazuri, neglijată. Acesta este unul dintre obiectivele acestei lucrări de licență. Un alt obiectiv este cel de a prezenta cât mai succint dar în egală măsură corect și complet, principalele obiective turistice din cadrul județului Ilfov. Informațiile sunt luate din ghidurile turistice din ani diferiți sau chiar de la sursă, prin munca pe teren, în cazul fiecărui obiectiv turistic se vor insera și una-două fotografii, cât mai sugestive.

Lucrarea este structurată în șase capitole, bine structurate și cu informații preluate din surse diverse: bibliografie selectivă, Internet, lucru pe teren.

După metodologia în care se prezintă metodele utilizate pentru documentarea și realizarea prezentei lucrări, urmează prezenta introducere și apoi cele șase capitole.

Capitolul unu, are ca principal obiectiv fixarea în teritoriu a județului Ilfov, mai exact studierea poziției sale geografice și consecințele positive sau negative ale acesteia, din punct de vedere turistic și economic. Este împărțit în două subcapitole, primul dintre acestea prezintă poziția geografică a județului Ilfov raportat la restul județelor din România, iar cel de-al doilea la Regiunea de Dezvoltare Sud- Muntenia. Vor fi inserate mai multe hărți, poziția geografică a județului Ilfov în cadrul României, poziția geografică în cadrul Regiunii de Dezvoltare Sud- Muntenia. Se va avea în vedere, stabilirea vecinilor, poziționarea în cadrul anumitor unități de relief dar și poziția geografică matematică, altitudinea și suprafața județului.

Capitolul secund, prezintă evoluția județului Ilfov în timp și spațiu fiind structurat în trei subcapitole astfel: modul cum s-a făcut trecerea de la statutul de regiune agricolă la cel de județ, împărțirea administrativă a județului, identificarea tendințelor actuale în privința modelării organizatorice administrative a județului Ilfov. În cazul acestui capitol se va apela mai mult pe sursele istorice. Vor fi inserate în cazul acestui capitol secund, trei hărți, una pentru primul subcapitol, cu prezentarea, o hartă mai veche cu prezentarea fostei regiuni agricole Ilfov sau cum era el numit Sectorul Agricol Ilfov, o a doua hartă pentru împărțirea administrativă a județului pe orașe, commune și sate și o ultimă hartă, pentru al treilea subcapitol, cu prezentarea noilor tendințe de extindere a localităților componente prin noi construcții, se vor utiliza și imagini preluate din satelit.

Diatcu Alexandra Roxana Dezvoltarea turismului în județul Ilfov

Al treilea capitol este destinat prezentării particularităților socio- demografice ale județului Ilfov. Este structurat în două subcapitole. În primul dintre acestea este prezentată evoluția numerică a populației la nivelul județului dar și la nivelul principalelor așezări din cadrul acestuia.

Evoluția numerică a populației se va face începând cu anul 1990 și până în anul 2014, inclusive. Datele vor fi strânse într-un tabel și apoi se va realizat un grafic și se vor trage concluziile de rigoare. De asemenea se va face și o comparație între evoluția numărului de locuitori din mediul urban cu cel din mediu rural, fapt care va fi reliefat tot printr-un grafic.

Al doilea subcapitol va prezenta structura populației județului Ilfov, structura populației pentru anul 2014 dar și principalele modificări înregistrate după anul 1990. Se va avea în vedere, structura etnică a populației, structura religioasă a populației și structura populației după domeniul de activitate,

Al patrulea capitol, abordează problema turismului ca factor de dezvoltare economică locală. Este structurat în trei subcapitole după cum urmează:

Primul subcapitol, analizează veniturile obținute din turism și alte servicii, comparative cu alte domenii de activitate și ca studiu de caz a fost aleasă localitatea Mogoșoaia;

Subcapitolul secund, face o analiză a structurilor de cazare și alimentație publică iar ca studiu de caz, au fost alese localitățile Mogoșoaia și Popești- Leordeni;

Ultimul subcapitol al capitolului patru, face o analiză a forței de muncă ocupată în domeniul turismului și serviciilor, se va prezenta evoluția după anul 1990.

La primul și al treilea subcapitol din capitolul patru se vor face direct graficele conform datelor obținute de la Institutul Național de Statistică.

Capitolul cinci, penultimul al acestei lucrări de licență, prezintă potențialul turistic al județului Ilfov, mai exact principalele obiective turistice care prin valoarea lor istorică, culturală, arhitecturală, pot să genereze fluxuri turistice și să crească gradul de atractivitate al județului Ilfov. Se va pune accent la potențialul turistic antropic, cu specific religios, istorico-cultural, dar și pe prezentarea obiceiurilor folclorice tradiționale specific Ilfovului. Capitolul cinci este împărțit în patru subcapitole. Primul dintre acestea va analiza lăcașurile de cult de pe cuprinsul județului Ilfov (mănăstiri și biserici), se va face o scurtă descriere a acestora, un scurt istoric, se vor fixa elementele deosebite care pot să atragă turiștii, se vor insera una-două fotografii sugestive. Al doilea subcapitol al capitolului cinci este destinat monumentelor istorice de pe cuprinsul județului Ilfov, care nu sunt deloc puține, existând numeroase mărturii ale conflictelor militare, dar și alte tipuri de monumente care prin vechimea sau anumite caracteristici arhitectonice deosebite se pot constitui în obiective turistice ce pot fi incluse în ghiduri turistice de prezentare ale județului.

În fine, capitolul șase, propune câteva soluții de eficientizare a activității turistice din cadrul județului Ilfov și trage concluziile finale.

Diatcu Alexandra Roxana Dezvoltarea turismului în județul Ilfov

Capitolul I

FAVORABILITATEA POZIȚIEI GEOGRAFICE ÎN JUDEȚUL ILFOV

POZIȚIA GEOGRAFICĂ ÎN RAPORT CU JUDEȚELE DIN VECINĂTATE

Numit înainte de anul 1997, Sectorul Agricol Ilfov, actualul județ Ilfov, estesituat în regiunea de S-SE a României, în provincia istorică Muntenia, înconjurând din toate direcțiile capitala București.

La rândul lui este încadrat de județul Prahova la nord, județul Dâmbovița la nord-vest, județul Giurgiu la sud-vest și sud, județul Călărași la sud-est și județul Ialomița la nord-est.

Fig.1.1 Poziția geografică a județului Ilfov în cadrul României, sursa: atlase.ro

Este cel mai mic județ la țării cu o suprafață de numai 1 583 kmp.

Din punct de vedere geografic este situat în zona Câmpiei Române, mai exact se suprapune peste sectorul central al acesteia, reprezentat de Câmpia Bucureștiului, cu subdiviziunile Câmpia Vlăsiei și Câmpia Câlnăului. Altitudinile de pe cuprinsul județului Ilfov depășesc izolat 100 m în nordul județului și ajung la 60 m altitudine în sudul județului.

Diatcu Alexandra Roxana Dezvoltarea turismului în județul Ilfov

Coordonatele sale geografice- matematice, sunt 44°17’ – 44°46’ latitudine nordică și 25°52’ – 26°27’ longitudine estică.

Avantajele poziției geografice sunt date de prezența unui relief neted, cu mici coline, care a favorizat apariția și extinderea așezărilor umane, prezența resurselor naturale, soluri fertile mai ales, fapt care a determinat dezvoltarea unei agriculturi extensive. Climatul, deși cu nuanțe de continentalism, cu perioade de secete, veri fierbinți și ierni reci, geroase, determinate de acțiunea crivățului nu s-a constituit într-o piedică în privința dezvoltării economice a regiunii.

Accesibilitatea, determinată de situarea de intersecția căilor de comunicații ce se îndreaptă spre zona montană, cu cele care conduc la vadurile Dunării sau spre litoralul Mării Negre a determinat în timp dezvoltarea schimburilor comerciale.

Un alt avantaj este dat de prezența unităților acvatice, fi ele râuri sau lacuri, cu un rol extrem de important pentru comunicații, pescuit, agrement, apă potabilă și industrială.

Există bineînțeles și o serie de dezavantaje determinate de poziția geografică a județului Ilfov, cele mai importante fiind un climat cu anumite nuanțe de ariditate și poziția expusă în calea invaziilor, fapt demostrat de-a lungul istoriei poporului român.

1.2 POZIȚIA GEOGRAFICĂ ÎN CADRUL REGIUNII SUD-MUNTENIA

Regiunea Sud-Muntenia este alcătuită din următoarele județe: Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova, Teleorman. Acoperă o suprafață de 34 453 kmp, însumând 14,54% din suprafața Romăniei. Are o populație de 3 258 775 locuitori (anul 2010). Județul Ilfov nu face parte din Regiunea Sud-Muntenia dar este înconjurată din toate direcțiile de către acesta.

Fig.1.2 Poziția geografică a județului Ilfov față de Regiunea Sud-Muntenia, sursa: www.isc-web.ro

Diatcu Alexandra Roxana Dezvoltarea turismului în județul Ilfov

Trebuie menționat faptul că județul Ilfov face parte din Regiunea de Dezvoltare București- Ilfov, dar între cele două Regiuni de Dezvoltare există foarte strânse relații administrative, economice și de comunicație, cu avantaje de ambele parți.

În cazul Regiunii de Dezvoltare Sud-Muntenia, cel mai mare oraș ca număr de locuitori este Ploiești, dar capitala regiunii a fost fixată la Călărași. În cazul județului Ilfov, reședința oficială este orașul Buftea, dar sediul administrației se află la București.

Privit din punct de vedere geografic, teritoriul Munteniei depășește însă limitele actualei Regiuni de Dezvoltare și reprezintă un ansamblu închegat ce se desfășoară în partea central-sudică a României, fiind limitat la vest de către râul Olt, la sud și est de către Dunăre iar la nord de către Munții Carpați. În această provincie istorică se află Municipiul București, și alte trei foste capitale ale Țării Românești: Câmpulung Muscel, Curtea de Argeș și Târgoviște.

Pe o suprafață de aproape 48 000 kmp, relieful se dispune sub forma unui uriaș amfiteatru, ăn care de la lanțul Carpaților, aflat în nord, se trece spre sud prin treapta Subcarpaților, apoi a dealurilor și a platourilor Piemontului Getic spre întinsa Câmpie Romănă, unitatea geografică în care este situate judeșul Ilfov.

Câmpia Română, ocupă cea mai mare parte a teritoriului Munteniei, este una dintre unitățile de relief relativ tinere, ridicarea ei de sub apele lacului cuaternar realizându-se treptat de la vest către est, către finele pleistocenului. Este alcătuită din nisipuri, pietrișuri, nicispuri argiloase, argile, loess și depozite loessoide. Altitudinile variază între 300 m în apropiere de Pitești și la numai câțiva metri în Lunca Siretului. Există mai multe etaje altitudinale: în vecinătatea dealurilor se ajunge la 200-300 m, datorită aluviunilor depuse de râurile carpatice, o treaptă de 100-200 m situate în fața acesteia și altitudini sub 100 m și chiar sub 50 m în luncile râurilor.

Relieful este alcătuit din câmpuri și văi.

Câmpia Romănă este alcătuită din mai multe sectoare dar ne interesează în mod special, aria pe teritoriul căreia se încadrează județul Ilfov. Aceasta se impune în peisaj prin netezime, altitudinile sunt cuprinse ăntre 40-160 m, extesiunea mare a câmpurilor și dispunerea aproape orizontală a stratelor, de unde denumirea de câmpie tabulară.

Așezările s-au dezvoltat precumpănitor în culoarele de vale, pe terase, acolo unde omul a avut apă și a fost într-o anumită măsură protejat de arșițele verii și gerurile iernii. Pe câmpuri, peisajul initial de stepă, silvostepă sau de păsure a fost înlocuit în cea mai mare parte prin cel agricol. Dintre zonele protejate, cele mai cunoscute sunt Pădurea Căldărușani și Pădurea Râioasa,

Diatcu Alexandra Roxana Dezvoltarea turismului în județul Ilfov

Capitolul II

EVOLUȚIA JUDEȚULUI ILFOV ÎN TIMP ȘI SPAȚIU

2.1 TRECEREA DE LA REGIUNE AGRICOLĂ LA JUDEȚ

Trecerea de la denumirea de Sector Agricol Ilfov la cea de județul Ilfov, s-a făcut odată cu anul 1997, pe baza legii nr.50 din anul 1997, păstrându-se limitele Sectorului Agricol Ilfov dar fiind scos de sub tutela Municipiului București.

Anterior însă, împărțirea României pe județe este atestată documentar din data de 8 ianuarie 1392, când Mircea cel Bătrân, denumește într-un hrisov, primul județ consemnat, Vâlcea. Numele de Ilfov, este consemnat pentru prima oară în anul 1482 într-un act de donație al lui Vlad Călugărul către Mănăstirea Snagov.

Județul Ilfov exista și înainte de Primul Război Mondial, reședința județului fiind București, conform hărții de mai jos și avea o extindere teritorială mult mai mare decât cea actuală.

Fig.2.1 Organizarea administrative antebelică a Regatului României, sursa: historia.ro

Diatcu Alexandra Roxana Dezvoltarea turismului în județul Ilfov

Pe baza Constituției din anul 1923, se adoptă din anul 1925, a organizare administrativă internă, cu 71 județe și conform Recensământului din anul 1930, județul Ilfov, avea o suprafață de 5 197 kmp și o populație de 992 416 locuitori, reședința județului fiind tot la București.

Fig.2.2 Organizarea administrativ teritorială a României din anul 1930, sursa: historia.ro

Între 1938-1940, județele au fost înlocuite cu ținuturi. Astfel, teritoriul județului Ilfov va fi înglobat în Ținutul Argeș, cu reședința la București. Între anii 1940-1950 s-a revenit la împărțirea pe județe, Astfel, în septembrie 1950, prin Legea nr. 5, au fost desființate cele 58 județe și înlocuite cu 28 regiuni.

Fig. 2.3 Organizarea administrativă a României între anii 1950-1952, sursa: historia.ro

Diatcu Alexandra Roxana Dezvoltarea turismului în județul Ilfov

În aceste condiții, teritoriul actual al județului Ilfov va fi înglobat în Regiunea București, cu reședința în orașul omonim.

În anul 1968, s-a desființat organizarea pe raioane și regiuni și s-a revenit la cea pe județe, mai exact 39 județe și Municipiul București.

Fig. 2.4 Organizarea administrativ teritorială din anul 1968, sursa: verticalonline.ro

După cum se poate observa din harta de mai sus, județul Ilfov era mult mai extins, înglobând și parți actuale din județele Giurgiu, Ialomița, Călărași, Dâmbovița, Prahova.

În anul 1981,mai exact în data de 24 ianuarie este înființat Sectorul Agricol Ilfov, în urma desființării județului Ilfov. Acesta va avea sediul administrativ în comuna Balotești dar va fi subordonat Municipiului București.

Dimensionarea spațială a județelor a fost făcută în funcție de posibilitățile oferite de rețeaua căilor de comunicație pentru facilitarea legăturilor cu centrele județene, orașele sau centrele rurale polarizatoare, de condițiile oferite pentru reorganizarea activităților cultural și sociale. S-a urmărit în același timp- crearea unor condiții optime în ceea ce privește conviețuirea și activitatea diferitelor naționalități pe teritoriul unor județe ale țării.

Diatcu Alexandra Roxana Dezvoltarea turismului în județul Ilfov

2.2 ÎMPĂRȚIREA ADMINISTRATIVĂ ÎN JUDEȚUL ILFOV

Județul Ilfov cuprinde în prezent un număr de 8 orașe și 32 comune.

Orașele din cadrul județului Ilfov sunt următoarele: Buftea, Otopeni, Voluntari, Bragadiru, Chitila, Măgurele, Popești-Leordeni și Pantelimon.

Tabel 2.1 Orașele din cadrul județului Ilfov, sursa: Consiliul Județean al Județului Ilfov

Tabel 2.2 Comunele și satele din cadru județului Ilfov, sursa:Consiliul Județean al Județului Ilfov

Fig.2.5 Harta administrativă a județului Ilfov, sursa: ilfov.anofm.ro

Diatcu Alexandra Roxana Dezvoltarea turismului în județul Ilfov

2.3 TENDINȚE ACTUALE ÎN MODELAREA ORGANIZATORICĂ ÎN SPAȚIUL JUDEȚEAN

O notă distinctivă a dezvoltării urbane a județului Ilfov este caracterul său urban- recent, având în vedere că șase din cele opt orașe existente în teritoriu au cunoscut o dezvoltare spectaculoasă în ultimii opt ani. Astfel, în 2005, localitățile Chitila, Măgurele, Pantelimon și Bragadiru au fost declarate orașe, după ce, cu un an înainte, Voluntari și Popești-Leordeni își schimbaseră, de asemenea, statutul în orașe.

Relația dintre județul Ilfov și capitală urmează dinamica naturală dintre o mare aglomerație urbană și teritoriul de influență și susținere al acesteia.

Ca tendință generală, localitățile aflate în imediata proximitate a Bucureștiului, indiferent de mediul de locuire (urban sau rural), au înregistrat o puternică dezvoltare de tip rezidențial. Creșteri considerabile ale numărului de locuin le-au cunoscut orașele Popești-Leordeni (104,98%) și Bragadiru (72,54%), a căror relativă atractivitate poate fi explicată prin localizarea avantajoasă față de București, precum și de prețul relativ mai scăzut al terenurilor de pe axa de sud a județului, ca urmare a dezvoltării imobiliare inițiale în localitățile din nord.La nivelul întregului județ se înregistrează o creștere robustă a numărului de locuințe existente de 24,48% în ultimii cinci ani, de la 107.545 la 133.872 de locuințe în 2012. Se evidențiază o creștere a numărului de locuințe unifamiliale în proximitatea Bucureștiului.

Fig.2.6-2.9 Comparație între densitatea clădirilor din anul 2002 cu cea din anul 2012, pentru localitățile Măgurele și Mogoșoaia, sursa: http://www.cjilfov.ro/

Județul Ilfov se confruntă cu un fenomen de suburbanizare. Suburbanizarea reprezintă creșterea zonelor de la marginea marilor orașe, fiind una din multele cauze ale creșterii expansiunii urbane. Acest fenomen este coroborat cu creșterea numerică a localităților urbane, lărgirea funcțiilor lor si răspândirea modului urban de viață pe parcursul ultimei decade. Cu toate acestea, localitățile urbane din Ilfov sunt încă departe de a susține o ofertă de servicii diversificată.

Diatcu Alexandra Roxana Dezvoltarea turismului în județul Ilfov

Prin urmare, noii rezidenți ai Ilfovului, deși preferă condițiile de locuire din județ, urmăresc să-și păstreze și avantajele economice oferite de capitală, preferând să facă naveta către locul de muncă.

Acest stil de viață determină, de asemenea, provocări serioase legate de mobilitate, având în vedere presiunea impusă pe infrastructura existentă, precum și dependența de autovehiculul personal.

Suprafața intravilană a județului Ilfov reprezintă 12,01% din totalul fondului funciar, o proporție relativ scăzută având în vedere influența exercitată de municipiul București. Cu toate acestea, Dezvoltarea imobiliară din județul Ilfov are un caracter predominant rezidențial, cu locuințe individuale. 15 comparativ cu anul 2006, suprafața intravilană a crescut susținut, cu 55,92%. Astfel de schimbări considerabile, care în cazul unor localități au reprezentat direcția principală de dezvoltare (spre exemplu Măgurele, unde suprafața intravilană a crescut cu 331%, Buftea cu 128%, Pantelimon cu 109,25%) impun provocări pe termen mediu și lung pentru autoritățile publice locale, legate de administrarea și dotarea edilitară a teritoriului respectiv.

Arealul format din unitățile teritorial administrative care formează prima centură de așezări din jurul Capitalei: Voluntari, Ștefăneștii de Jos – situate pe traseul autostrăzii BucureștiBrașov, Tunari, Dobroiești, Pantelimon, Afumați, Glina, Popești-Leordeni, Jilava, Măgurele, Bragadiru, Domnești, Chiajna, Dragomirești Vale, Chitila și Buftea, cu premise solide pentru înscrierea într-un proces accelerat de urbanizare și perspective pentru includerea în sistemul administrativ al Capitalei, constituie o zonă cu potențial funcțional și economic mixt, în care vor predomina industria, serviciile, comerțul și funcțiunile de recreere și agrement.

Zona cu potențial de dezvoltare a funcțiunilor și activităților agrare, comerciale și de recreere, cuprinde comunele Dascălu, Moara Vlăsiei – situate pe traseul autostrăzii București- Brașov, Corbeanca, Balotești, Găneasa, Cernica, Brănești, Berceni, Petrăchioaia, Vidra, 1 Decembrie, Dărăști Ilfov, Cornetu, Clinceni, Ciorogârla și Mogoșoaia. Plan de Amenajare a Teritoriului Județean Ilfov – Reactualizare 43 Comunele Gruiu, Snagov – situate pe traseul autostrăzii București-Brașov, Periș, Ciolpani și Nuci, ale căror teritorii se grupează în nordul județului și care dețin un patrimoniu natural specific, caracterizat între altele de un bogat fond forestier, dar și de tradiția activităților de agrement și recreere, formează o zonă cu potențial de dezvoltare a profilului turism și servicii.

Diatcu Alexandra Roxana Dezvoltarea turismului în județul Ilfov

Capitolul III

PARTICULARITĂȚI SOCIO-DEMOGRAFICE

3.1 EVOLUȚIA NUMERICĂ A POPULAȚIEI ÎN JUDEȚUL ȘI LOCALITĂȚILE COMPONENTE

Datele privind evoluția numerică a județului Ilfov au fost preluate de la Institutul Național de Statistică, prin intermediul site-ului official tempo-online. Pentru început voi face o prezentare a evoluției numărului de locuitori din județul Ilfov din anul 1992 și până în anul 2014, inclusiv, la intervale de referință din doi în doi ani, iar rezultatele vor fi inserate în graficul de mai jos.

Grafic 3.1 Evoluția numerică a populației din județul Ilfov pentru intervalul de timp, 1992-2014, sursa: tempo-online INSSE

Din graficul de mai sus se observă o tendință de ușoară creștere a numărului de locuitori pentru perioada analizată, creștere determinată de o natalitate situate la un nivel acceptabil față de alte regiuni ale țării dar, o importanță deosebită a avut-o aportul de locuitori din mediul urban al Bucureștiului care au renunțat la locuința din Capitală și sau stabilit într-una din localitățile județului Ilfov.

După cum se poate observa pe graficul de mai sus, o perioadă îndelungată, numărul de locuitori s-a situat undeva imediat sub 300 000 persoane dar din anul 2008, acest prag a fost depășit și ritmul de creștere s-a accelerat, depășind chiar 350 000 locuitori pentru anul 2014.

Județul Ilfov, este unul dintre puținele județe din România care au înregistrat un spor demografic pozitiv.

Diatcu Alexandra Roxana Dezvoltarea turismului în județul Ilfov

Bilanțul pozitiv a fost determinat de mai mulți factori din care pot fi menționați: migrația unui număr important de persoane din București, un nivel de trai mai ridicat decât în alte județe ale României.

Grafic 3.2 Evoluția numărului de locuitori din orașele județului Ilfov, pentru perioada 1992-2014, sursa: tempo-online INSSE

Analizând graficul de mai sus se observă că practice toate orașele din județul Ilfov au înregistrat după anul 2004-2006 o creștere a numărului de locuitori determinate nu neapărat de creșterea ratei natalității, care nu a fost totuși foarte mare cât mai ales de migrația definitivă a unui număr important de persoane din București către localitățile limitrofe.

Cel mai mare oraș din județul Ilfov, este în prezent Voluntari cu 39 000 locuitori, detașat față de locul secund, ocupat de Pantelimon, în jur de 25 000 locuitori cu creștere semnificativă odată cu anul 2004. Constant de-a lungul perioadei analizate, în jur de 20 000 locuitori este orașul Buftea, care a înregistrat și el un ușor trend pozitiv spre anul 2014, având același număr de locuitori cu Popești-Leordeni cu o creștere susținută după anul 2008, în mod deosebit din cauza migrației definitive a unui număr important de locuitori din București.Cel mai mic oraș din județul Ilfov, din punct de vedere demografic, este Măgurele, care, deși cu o ușoară creștere a numărului de locuitori are numai 10 000 persoane.

Pe cuprinsul județului Ilfov se observă un amplu proces de urbanizare, determinat în mod deosebit de investițiile făcute în domeniul imobiliar, creșterea valorii imobiliare a terenurilor și atracția generată de către spațiul periurban al Capitalei. De asemenea, declararea unor localități ca așezări urbane a contribuit la creșterea nivelului de trai în județul Ilfov.

Diatcu Alexandra Roxana Dezvoltarea turismului în județul Ilfov

3.2 STRUCTURA POPULAȚIEI ȘI MODIFICĂRI DUPĂ ANUL 1990 ÎN STRUCTURA POPULAȚIEI

Pentru analiza structurii populației județului Ilfov, a evoluției acesteia după anul 1990 se vor analiz datele obținute prin intermediul Institutului Național de Statistică în privința structurii etnice a populației, structura religioasă a populației, structura pe grupe de vârstă și gen și structura pe medii de viață. Se vor analiza datele statistice pentru anii 1992, 2002 și 2011, pentru a se urmări o evoluție pozitivă sau negativă a anumitor grupe de populației din cadrul județului Ilfov, în acest sens se va utiliza si site-ul oficial tempo-online.

Grafic 3.3 Structura populației județului Ilfov după etnie și evoluția acesteia pentru anii 1992, 2002, 2011. Sursa: Institutul Național de Statistică

Din analiza datelor obținute de la Institul Național de Statistică, se observă că populația de origine română, este covârșitoare și într-o creștere numerică pe parcursul celor trei ani analizați, ani care corespund celor trei recensăminte. Principala minoritate este cea rromă, iar dintre celelalte minorități se remarcă mai ales pentru anul 2011, creștere ponderii populației chineze la aproximativ 700 persoane și a celei turce la aproximativ 600 persoane în timp ce populația de origine maghiară se cifrează în jurul valorii de 250 persoane, pentru anul 2011.

Predominarea populației de origine română, a existat dintotdeauna de-a lungul istoriei pe aceste locuri, în timp ce ponderea minorităților a cunoscut valori mici. S-au modificat în timp, însă, categoriile de minorități, astfel, după anul 1990, minoritățile rromă, chineză și turcă au cunoscut o creștere a numărului de persoane din motive demgrafice sau economice.

Diatcu Alexandra Roxana Dezvoltarea turismului în județul Ilfov

Grafic 3.4 Structura populației județului Ilfov după religie și evoluția acesteia pentru anii 2002, 2011. Sursa: Institutul Național de Statistică

Din analiza structurii religioase a populației pentru ultimele două recensăminte se observă

predominarea populației creștin-ortodoxe care a înregistrat o creștere de la aproximativ 300 000 persoane la 350 000 locuitori. Ponderea altor religii este foarte mica comparativ cu populația creștin-ortodoxă, acest lucru fiind determinat de creșterea numărului de religii, astfel numărul celor cu altă religie în afară de cea ortodoxă, penticostală sau romano-catolică s-a dublat față de anul 2002, a crescut însă substantial numărul persoanelor de care nu s-au putut obține informații, nu au fost găsite la domiciliu sau au refuzat să-și declare religia.

Grafic 3.5 Structura pe grupe de vârstă a populației județului Ilfov pentru anii 2002 și 2011, sursa: Institutul Național de Statistică

Diatcu Alexandra Roxana Dezvoltarea turismului în județul Ilfov

Analiza structurii pe grupe de vârstă a populației județului Ilfov pentru ultimele două recensăminte relevă o evoluție ascendentă pentru toate cele trei categorii de vărstă, dar cel mai mult a crescut față de anul 2002, grupa adultă, cuprinsă între 20-59 ani. Este unul dintre județele în care ponderea tinerilor, cu vârste cuprinse între 0-19 ani este mai mare decât ponderea persoanelor vârstnice care au 60 ani și peste această vârstă.

Grafic 3.6 Structura pe sexe a populației județului Ilfov pentru anii 2002 și 2011, sursa: Institutul Național de Statistică

Ambele sexe au cunoscut o creștere a numărului de locuitori din anul 2002 spre anul 2011, populația feminină este ceva mai numeroasă pentru ambii anii de referință și a prezent un ritm de creștere mai accentuat decăt populația masculine, după cum reiese din graficul de mai sus, apropiindu-se foarte mult de 200 000 persoane de sex feminine, pentru anul 2011.

Grafic 3.7 Structura populației județului Ilfov, pe medii de viață, pentru anii 2002 și 2011, sursa: Institutul Național de Statistică

Diatcu Alexandra Roxana Dezvoltarea turismului în județul Ilfov

Din analiza graficului de mai sus, se observă în primul rând o creștere substanțială a populației urbane de la aproximativ 30 000 locuitori la peste 160 000 iar în al doilea rând de scăderea populației rurale. Creșterea accentuată a populației urbane a fost determinată de declararea unor localități initial rurale ca urbane.

Diatcu Alexandra Roxana Dezvoltarea turismului în județul Ilfov

Capitolul IV

TURISMUL ȘI IMPLICAREA LUI ÎN DEZVOLTAREA LOCALĂ

4.1 VENITURILE OBȚINUTE DIN SERVICII ȘI TURISM ÎN RAPORT CU ALTE ACTIVITĂȚI. STUDIU DE CAZ: MOGOȘOAIA

Încasările din turism reprezintă o importantă sursă de venit pentru orice comunitate locală și națională. Reprezintă un aport financiar care provine din taxele hoteliere, din diferite taxe de stațiune dar și din activitățile de agrement desfășurate în cadrul localității.

Nivelul încasărilor din turism, depinde de gradul de atractivitate a obiectivelor turistice, de starea lor de conservare, de nivelul serviciilor prestate în ceea ce privește activitatea hotelieră, alimentația publică, serviciile de transport și de agrement.

În cazul comunei Mogoșoaia, turism deține o pondere de 20% din totalul activităților economice, fiind la egalitate cu activitățile agricole. Cu o pondere de 30% se situează activitățile comerciale și industriale.

Grafic 4.1 Ponderea activităților turistice în raport cu celelalte activități economice din cadrul comunei Mogoșoaia

Sursa: ghidulprimariilor.ro

De remarcat că la veniturile obținute din turism contribuie și taxele impuse la vizitarea unor obiective turistice din care se pot menționa: Palatul Brâncovenesc Mogoșoaia, activitatea Centrului Național de Cultură, Biserica Sf.Nicolae, Vila Elchingen, Hotel Martha și Hotel Rider Club,

Diatcu Alexandra Roxana Dezvoltarea turismului în județul Ilfov

activitățile desfășurate în mediul Pădurii Mogoșoaia, a lacului sau parcului omonim, Tărgușorul Brâncovenilor, aflat în incinta Palatului Mogoșoaia, Restaurantul Hanul Boierilor, Academia ecvestră, Centrul Național de Fotbal cu stadion și hotel.

4.2 STRUCTURI DE CAZARE ȘI ALIMENTAȚIE PUBLICĂ, STUDIU DE CAZ: MOGOȘOAIA ȘI POPEȘTI-LEORDENI

a). Unități de cazare și servire a mesei din comuna Mogoșoaia

Un hotel care deservește comuna Mogoșoaia este Hotel Martha, situat pe șoseaua București- Târgoviște, cotat la **. Deține 10 camere DBL, 2 triple, 4 apartamente, 2 garsoniere. Dintre facilități pot fi menționate: aer conditionat, room-service,jacuzzi, cablu TV. Plata poate fi efectuată cash sau prin card de credit (in lei sau la cursul de schimb. Hotelul dispune de asemenea de un restaurant cu o capacitate de 50 locuri unde pot fi servite meniuri diverse. Unitatea este dotată și cu sală de conferință și parcare.

Fig.4.1-4.2 Hotelul Martha și restaurantul Martha, sursa: www.hotelmartha.ro

O altă locație cunoscută și apreciată este Casa Vânătorească. Camerele oferă TV prin cablu, aer condiționat și frigider, precum și o baie proprie cu uscător de păr și articole de toaletă gratuite. Dotările suplimentare includ lenjerie de pat. Unitatea oferă Wi-Fi gratuit și dispune de restaurant.

Fig.4.3-4.4 Casa Vânătorească (spațiile de cazare) și restaurantul, sursa: booking.com

Un hotel mai bine cotat este Rider Club, de ***, dispune de 36 locuri în 16 camere, restaurant cu o capacitate de 250 locuri, sală de conferințe; facilități cazare: frigider în unitate, fax, transport auto, sanie trasă de cai, TV în living, internet wireless, râu în curte, echitație, internet prin cablu, sală de fitness, se acceptă animale, parcare, gradină/curte, piscină, teren de sport, masaj, biliard, acces la bucătărie, room service, saună, terasă, fermă proprie, foișor în curte, grătar/barbeque, living, sală de mese, livadă, loc amenajat de joacă, bar, restaurant, sală de conferințe.
Facilități camere: internet în cameră, frigider în cameră, baie cu cadă, camere cu balcon, încălzire centrală, aer condiționat, baie în cameră, minibar în cameră, cameră cu TV.

b) Unități de cazare și servire a mesei din Popești-Leordeni

Remarcăm pentru început un hotel-apartament, Antonia, apartament cu două dormitoare, însumând 5 locuri de cazare la un grad de confort sporit. Parcare privată, Wi-Fi gratuit, TV, aer condiționat și terasă sunt numai câteva dintre facilitățile oferite.

Fig.4.5-4.6 Hotel-apartament Antonia (stânga) și cameră de czare la Pensiunea Agnes (dreapta), sursa: booking.com

O pensiune apreciată și bine cotată este Agnes, de ***, pune la dispoziția turiștilor 17 camere (single, duble și triple), o cameră specială pentru persoanele cu handicap. Toate camere au baie proprie, internet prin wireless, tv prin cablu și room-service. Există și un restaurant- bar cu o capacitate de 140 locuri și terasă.

Un restaurant, pizzerie și cafenea este La Florin, situat pe Drumul Fermei, o locație apreciată în Popești-Leodeni.

Fig.4.7 Restaurant La Florin, Popești-Leordeni, sursa: infoturism.ro

4.3 FORȚA DE MUNCĂ ANGAJATĂ ÎN SERVICII ȘI TURISM, EVOLUȚIA DUPĂ ANUL 1990

Pentru studiul forței de muncă ocupate în servicii și turism, am obținut de la Institutul Național de Statistică, date privind numărul de persoane angajate în cadrul unităților hoteliere dar și de servire a mesei începând cu anul 1996 și până în anul 2014, inclusiv. Datele au fost centralizate și introduse apoi în graficul de mai jos pentru a se urmări evoluția după anul 1990.

Grafic 4.1 Evoluția după anul 1990 a forței de muncă din județul Ilfov, sursa: tempo-online INSSE

Este foarte evident din graficul de mai sus că evoluția numărului de persoane care lucrează în hotelurile și restaurantele din cadrul județului Ilfov a cunoscut o evoluție ascendentă de-a lungul perioadei analizate, chiar dacă abia din anul 2002, s-a înregistrat o creștere susținută, care a culminat în anul 2008 cu 4 000 angajați în domeniul serviciilor și turismului din județul Ilfov.

Diatcu Alexandra Roxana Dezvoltarea turismului în județul Ilfov

Capitolul V

OBIECTIVELE TURISTICE ȘI ROLUL LOR ÎN DEZVOLTAREA TURISMULUI LOCAL

5.1 LĂCAȘURI DE CULT

Datele statistice indică un număr de 216 lăcașuri de cult aparținând în marea lor majoritate cultului creștin- ortodox dar și altor culte recunoscute din România (adventist de ziua a șaptea, evanghelic, baptist, romano- catolic). Pentru că numărul acestora este destul de mare, am selectat lăcașurile de cult pe care le-am considerat cele mai reprezentive și valoroase din punct de vedere istoric și architectural, obiective turistice care se pot constitui în puncte de atractivitate pentru turiștii care vizitează județul Ilfov.

Prezentarea se va face în ordinea alfabetică a localităților în care se află lăcașurile de cult și sub formă de tabel, în tabel vor exista cinci coloane, prezentând localitatea în care se află biserica respectivă, denumirea lăcașului de cult, cultul de care aparține și datarea istorică, inclusiv anii unor eventuale refaceri, o imagine cât mai reprezentivă pentru obiectivul respectiv și o scurtă descriere care va cuprinde elemente legate de istoricul lăcașului, arhitectură, ctitori, pictură, aspectul general. Locașurile cele mai cunoscute le voi prezenta separate, datorită importanței sporite pentru turism.

Mănăstirea Cernica

Vast ansamblu architectonic, ctitorie a vornicului Cernica Stirbei, anul 1608, cu refaceri în anii 1815, 1925, 1962-1964; importantă școală de zugravi (sec.XVIII-XIX), pictură de tradiție medievală (1815); puternic centru de cultură unde au lucrat cărturari ca Macarie Grămăticul și Naum Râmniceanu (ultimul cronicar al Țării Românești, 1764-1839).

Aici am poposit și eu cu gândurile, cu tainele, cu searbăda mea devoțiune… (Gala Galaction). Colecție de artă veche (pictură pe lemn, broderii, ferecături de carte, manuscrise, tipărituri). Casele memoriale ale Arhimandritului Calinic (Fondator, sec.XIX, stareț) ale cărui moaște făcătoare de minuni se află în biserică și atrag un număr important de pelerini; casa în care a locuit o vreme ieromonahul Iosif (Tudor Arghezi).Biserica Sfântul Gheorghe este zidită în formăde cruce, cu abside laterale adânci. Aceasta este o construcție monumentală spațioasă, arcadele din naos și pronaos fiind susținute de coloane masive din zid. Pridvorul bisericii este închis și pictat, ușa de la intrare este din lemn, frumossculptat, iar pardoseala bisericii este din marmură. Biserica are trei turle.

Diatcu Alexandra Roxana Dezvoltarea turismului în județul Ilfov

În cimitirul mănăstirii se află cavoul mitropolitului Nifon (pictură din anul 1875, Gh.Tăttărescu), mormintele unor fruntași moldoveni de peste Prut, mormintele multor victime ale cutremurelui din anul 1977. În prezent este obște de călugări.

Fig.5.1-5.2 Mănăstirea Cernica, vedere aeriană (stânga) și biserica mănăstirii (dreapta), sursa: www.crestinortodox.ro

Mănăstirea Căldărușani

Este situată la circa 30 km NE de București, pe o peninsulă a lacului Căldărușani, are aspectul unei fortărețe.

Mănăstirea a fost ctitorită de Matei Basarab pe un teren cumpărat în anul 1637, pentru ca în anul 1638, mănăstirea să fie deja isprăvită, inclusive clădirile anexă și zidurile de incintă, după cum glăsuiește și inscripția de deasupra ușii din pronaos. Biserica este realizată după un plan treflat, are exteriorul tencuit, trei turle, una deasupra naosului și două deasupra pronaosului. Trecerea din pridvor în pronoas se face printr-o ușă cu ancadrament de piatră. Pronaosul prezintă multe asemănări cu cu unele biserici de la Muntele Athos. Naosul are formă pătrată, absidele laterale sunt neobișnuit de largi, lărgind maxim biserica la 16,50 m. Iconostasul din lemn separă naosul de altar.

Pictura păstrează foarte puține elemente din pictura original, doar tablourile votive din pronaos, reprezentând pe Matei Basarab și Elena Doamna, sunt sigur din prima zugrăveală a bisericii.

Zidul de apărare are forma unui patrulater, deteriorate de cutremurul din anul 1940, a fost consolidate și pe alocuri reconstruit. Intrarea se face printr-un gang scund și boltit, deasupra căreia se înalță turnul-clopotniță în care se găsea o încăpere pentru strajă.

Colecția mănăstirii cuprinde căteva piese valoroase, icoane lucrate de Nicolae Gricorescu și tablouri pictate de Sava Henția.

De-a lungul veacurilor, la Căldărușani, s-a desfășurat o bogată activitate culturală, traduceri și copieri de manuscrise, tipografie, școală de zugravi.

Diatcu Alexandra Roxana Dezvoltarea turismului în județul Ilfov

Fig.5.3-5.4 Mănăstirea Căldărușani, vedere aeriană (stânga), biserica mănăstirii (dreapta), sursa: www.crestinortodox.ro

Mănăstirea Pasărea

Situată într-o zonă turistică cu un potențial deosebit de valoros (Pădurea Pustnicu, cu numeroase poteci marcate, lacul Pasărea, cu o suprafață de 35 ha, pe malul căruia există cabane, restaurant și debarcader).

Biserica datează din anul 1813, ctitor fiind arhimandritul Timotei, fiind refăcută de arhimandritul Calinic. Prezintă turiștilor care o vizitează un muzeu cu icoane datând din sec.XVI- XVIII, pe lemn și sticlă, cărți bisericești din sec. XIX și numeroase podoabe.

Fig.5.5-5.6 Mănăstirea Pasărea, vedere general din exterior, (stânga) și biserica mănăstirii (dreapta), sursa:crestinortodox.ro

Mănăstirea Snagov

A fost clădită pe un ostrov, în partea dinspre nord a lacului Snagov. Important centru al culturii Țării Românești în epoca medieval, temniță și loc de supliciu, loc căutat în vremuri de restriște pentru poziția strategic dar și pentru calitățile mediului natural în care se află. Este menționată într-un document din vremea lui Mircea cel Bătrân, din perioada 1409-1418, prin care întărește satul Ciulnița de pe Buzău, …mănăstirii domniei mele Snagov.

Construit din cărămidă, complexul mănăstiresc a suferit prefaceri radical în vremea lui

Diatcu Alexandra Roxana Dezvoltarea turismului în județul Ilfov

Neagoe Basarab și a lui Mircea Ciobanu. În interiorul monumentului conservat, se mai pot vedea fresce din sec.XV, precum și portretele lui Neagoe Basarab și Mircea Ciobanu. O ipoteză menționează Mănăstirea Snagov ca mormânt al lui Vlad Țepeș dar această variantă nu a fost confirmată.

Între anii 1943-1944 și sfârșind cu anul 1953, au loc reparații care îi dau o formă apropiată de cea originală. Clădirea este construită din cărămidă și mortar, are forma unei cruci grecești. Altarul se află într-o absidă centrală spre răsărit. În exterior, două șiruri de cărămizi, așezate în formă de dinți de ferăstrău, decorează fațadele și alcătuiesc cornișa.

Faima de care s-a bucurat Snagovul în epoca feudală s-a datorat și tipografiei instalată aici încă din vremea lui Matei Basarab. Cea mai mare înflorire cultural a cunoscut-o în vremea lui Constantin Brâncoveanu (sfârșitul sec.XVII- începutul sec.XVIII) când stareț al Snagovului a fost cunoscutul cărturar Antim Ivireanu.

De mănăstirea Snagov se leagă numeroase legende și povești. Situată într-un loc izolat, înconjurată de ape adânci și păduri dese și întunecoase a fost mult timp închisoare; până în zilele noastre se mai pot vedea sub apă pilonii rupți și pârliți ai podului de lemn ce lega insula de sat, ars de eteriști în timpul luptelor cu turcii; moartea prin înecare în anul 1853 a unui convoi de deținuți împreună cu paznicii lor; legenda unei mănăstiri mai vechi, scufundată în baltă în timpul unei furtuni foarte puternice.

Fig.5.7-5.8 Mănăstirea Snagov, vedere aeriană (stânga) și biserica mănăstirii (dreapta), sursa: turism.e-4com.info

Mănăstirea Ciorogârla

Ctitorită în anul 1808 de vornicul Constantin Samurcaș și soția sa Zoe. Biserica are un plan masiv și un număr neobișnuit de altare, trei. În anul 1864, în trapeză a funcționat o școală primară iar în 1869, mănăstirea a fost reparată și pictată de Gheorghe Tăttărescu, lucrare terminată în octombrie 1870.

Mănăstirea a suferit în urma incendiilor (1914), furtului clopotelor (Primul Război Mondial), cutremure (1940). De fiecare dată a fost reparată. În stânga și în dreapta monumentului se găsesc mormintele ctitorilor Samurcaș.

Diatcu Alexandra Roxana Dezvoltarea turismului în județul Ilfov

Muzeul mănăstirii păstrează o mulțime de obiecte cu valoare istorică, piese de artă și prețioase odoare: o cruce în filigran care a aparținut haiducului Iancu Jianu, o cruce de lemn aurit, încrustată cu pietre prețioase, pe care o purta Tudor Vladimirescu, două icoane zugrăvite de Gheorghe Tăttărascu, numeroase obiecte de cult.

Interesant de cercetat este și cimitirul din spatele mănăstirii de la Ciorogârla, care adăpostește osemintele a numeroase personalități din trecut: Alexandru Beldiman (ziarist, 1833-1898), monumentul căpitanului Nicolae Valter Mărăcineanu, Sofia Heliade (fiica lui Ion Heliade Rădulescu).

Fig.5.9-5.10 Mănăstirea Ciorogârla, vedere aeriană (stânga) și biserica mănăstirii (dreapta), sursa: www.panoramio.com

Mănăstirea Sitaru

Numită și Balamuci, Jupanul Papa Greceanu a ridicat in 1627 frumoasa mănăstire dăruindu-i și o parte din moșia sa. Papa Greceanu, ctitorul Manastirii Sitaru, a fost una din personalitățile de frunte ale țării, care a avut timp de peste 30 de ani un rol deosebit de important la curtea domnitorilor din Țara Româneasca. D.Greceanu afirmă ca mănăstirea a fost construită în anii 1626-1627. În anul 1753 biserica a fost pictată în întregime, atât în interior cât și în exterior, de preoții Dima și Neacșa din Brașov, împreună cu ucenicii lor. A fost afectată de cutremurul din anul 1802, dar și de secularizarea averilor mănăstirești din anul 1864. După anul 1915 va rămâne pustie. A fost redeschisă în anul 1928 de către doi călugări de la Mănăstirea Căldărușani, dar va fi serios afectată de cutremurul din anul 1940. Vechile chili, insalubre au fost demolate în anul 1975, când va începe un proiect de renovare a întregului complex. Deși seismul din 1977, a afectat din nou construcțiile, lucrările au continuat, pictura este refăcută, iar în anul 1980 se introduce curentul electric.

După anul 1989, schitul Balamuci a devenit mănăstire de sine sub numele de Mănăstirea Sfântul Nicolae- Balamuci.

Diatcu Alexandra Roxana Dezvoltarea turismului în județul Ilfov

Biserica Sf.Eftimie- Fundenii Doamnei

Ctitorită în anul 1699 de către Spătarul Mihai Cantacuzino, datorită remarcabilei decorații în stuc a fațadelor, reprezintă una dintre cele mai frumoase ctitorii ale sale (a mai înălțat mănăstirile Sinaia și Colțea). Monumentul a fost restaurant în anul 1860 de către Maria Ghica- Doamna, de la această dată numindu-se Fundenii Doamnei.

Datorită decorației exterioare, un adevărat omagiu adus vieții, reprezentată prin influnțe ale artei persane (măsuțe cu vaze de flori, chiparoși, havuzuri, palate, ramuri înmănunchiate de lămâi), lăcașul Fundenii Doamnei este unic în țara noastră.

Fig.5.11-5.12 Detaliu al decorației exterioare a Bisericii Fundenii Doamnei și vedere exterioară asupra acesteia, sursa: www.artatraditionala.ro

Tabel 5.1 Principalele lăcașuri de cult din județul Ilfov

Diatcu Alexandra Roxana Dezvoltarea turismului în județul Ilfov

5.2 MONUMENTE

Cumnoțiunea de monumenteste foarte extinsă, incluzând aici, în afară de lăcașurile de cult pe care le-am prezentat în subcapitolul precedent, situri arheologice, palate, necropole, curți domnești, așezări umane din diferite perioade istorice, mi-am propus să fac o selecție a acestora și să prezint în cele ce urmează, monumentele cu valoare istorică sau culturală cele mai valoroase care se pot constitui în elemente principale de atractivitate turistică pentru județul Ilfov.

a) Vestigii arheologice

Siturile arheologice de la Buftea

Extrem de numeroase, situate în mai multe puncte, La Sălcii, La Abator, La Gropi, La Gutui, Calul Bălan, La Cârna, Buciumeni, sunt situate în mod deosebit pe malul lacurilor Flămânzeni, Buftea, Buciumeni, și provin din diferite perioade istorice, din Eneolitic târziu, Cultura Gumelnița, Epoca Bronzului și până în sec.XVIII- XIX.

Siturile arheologice și necropola de la Afumați

Sunt situate pemalul drept al pârâului Pasărea, imediat la est de șos. Afumați-Petrăchioaia, aparțin în mod deosebit perioadei medievale, dar au fost descoperite pe malul drept al pârâului Pasărea de la hotarul cu comuna Ștefăneștii de Jos până în marginea vestică a satului Afumați și vestigii din Epoca Bronzului, perioada geto-dacă și daco-romană.

Siturile arheologice de la Balotești

Extrem de numeroase, o așezare de datează din perioada neolitică, Cultura Gumelnița, Epoza Bronzului, Culturile Glina, Tei- faza III, a fost descoperită la est de o vale afluentă Cociovaliștei, între pădurea Pașcani, malul stâng al Cociovaliștei și hotarul cu com. Moara Vlăsiei, iar o așezare umană a fost identificată pe malul drept al pârâului Vlăsia, la est de șoseaua spre sanatoriul TBC, pe arabil și în pădurea Pașcani.

Tell-urile din satul Bălăceanca (comuna Cernica)

Situate în punct „Tell-ul Glina”, pe malul drept al râului Dâmbovița, către hotarul cu comuna Glina, aparțin de Neolitic, Cultura culturile Boian și Gumelnița, unul dintre ele, iar celălat de Epoca bronzului, Cultura cultura Glina.

Din păcate, majoritatea tell-urilor din această regiune nu a fost explorată complet, mai existând chiar tell-uri care nu au fost deschise.

Diatcu Alexandra Roxana Dezvoltarea turismului în județul Ilfov

Siturile arheologice, oraș Bragadiru

Pe teritoriul și în afara teritoriului orașului Bragadiru, dar în imediata lui apropiere sunt numeroase situri arheologice, din diferite perioade istorice, astfel în aval de podul de la intrarea în

localitate, cercetările au scos la iveală, pe malul stâng al Ciorogârlei, vatra unui sat din secolele XIV-XVI; era unul din cele peste 40 de sate consemnate în documente până în anul 1625 care populau din cele mai vechi timpuri aceste locuri. De-a lungul râului Sabar, au fost descoperite numeroase urme de așezări umane din perioade istorice suprapuse (neolitic, bronz, perioada geto-dacă, sec.IX-XI).

Situl arheologic de la Căciulați

Localizat pe malul stâng al pârâului Cociovaliștea, traversată de drumul care duce în pădurea Pașcani, sunt vestigii din mai multe perioade istorice după cum urmează: Epoza Bronzului, Cultura Tei- Faza V, sec.X iar o altă așezare a fost descoperită pe malul stâng al pârâului Cociovaliștea, din marginea estică apădurii Pașcani, până la est de CFR București-Snagov, datând din Epoza Bronzului.

Situl arheologic de la Cățelu

A fost descoperit pe malul de nord al Dâmboviței și pe malurile unei văi afluente, din marginea sud-estică a satului, până la calea ferată, și datează din Epoca Bronzului, Epoca Daco-Getică și până în sec.IX-XI.

Situl arheologic și necropola de la Căldăraru

Identificate în punctul „Mănăstirea Iezerul”, pe malul de vest al lacului Cernica, la circa 500 m nord de sat, datezaă din mai multe perioade ale istoriei după cum urmează: Epoca neolitică, cultura Boian, fazele Bolintineanu și Giulești, Epoca neolitică, cultura Dudești, faza Cernica, Epoca bronzului, culturile Glina și Tei, faza III și merg mult în timp până în secolul XVIII.

Siturile arheologice din comuna Ciorogârla

Se remarcă în mod deosebit tell-urile, aparținând Epocii Neolitice și Culturii Boian, localizate înpunctul „La Plopi”, imediat pe malul stâng al pârâului Ciorogârla, de la circa 100 m vest de podul șoseaua București- Bolintin; așezarea descoperită în apropierea liceului Agro-Industrial, din perioade istorice diferite care se suprapun (Cultura Glina, Neolitic, Epoca Bronzului), în punct „Valea Mirii”, pe malul drept al pârâului Ciorogârla, de la circa 300 m spre vest de șoseaua București-Bolintin, a fost descoperită o așezare umană cu vestigii ce țin din Epoza Bronzului- Cultura Glina și până în sec.IX-XI.

Siturile arheologic de la Clinceni

Au fost descoperite în două perimetre, în punct „biserica lui Ramadam Paleologu”, traversată de drumul spre aeroportul Clinceni, pe malul stâng al pârâului Sabar(sec.III-IV, IX-X,

Diatcu Alexandra Roxana Dezvoltarea turismului în județul Ilfov

XVI-XVIII) și în punct „poteca Ciurari-Slobozia”, pe malul drept al pârâului Ciorogârla (sec.III-IV, XV-XVI), prezintă o deosebită importanță pentru studiul populațiilor din zona de câmpie din epocile istorice respective.

Siturile arheologice de la Corbeanca

Localizate și explorate de către arheologi din două perimetre: în punct „Blocurile de specialiști”, pe malul drept al pârâului Cociovaliștea (sec.III-IV) și în punct „Fosta Stație de

Pompare”, la sud-est de cătunul Mecheaua, pe malul stâng al pârâului Cociovaliștea (Epoca bronzului, sec. II – I a. Chr., Epoca geto-dacică, sec. V – VI, sec. X, sec. XVIII)

Situl arheologic de la Fundenii- Domnei

Identificat și studiat pe malul nordic al lacului Fundeni, la est de biserica Fundenii Doamnei, extrem de valoros pentru desfășurarea extinsă de-a lungul perioadelor istorice (Hallstadt, Epoca neolitică, cultura Dudești, Epoca bronzului, cultura Tei, faza Fundenii Doamnei, sec. IV p. Chr., sec. VI-VII, sec. XVII – XVIII)

Siturile arheologice din comuna Glina

Aparținînd mai multor perioade istorice, timpurii și reprezentative pentru aceste locuri, pot fi localizate și studiate pe ambele maluri ale Văii Câlnăului, în zona clădirilor fostei ferme legumicole Popești- Leordeni, (Epoca Bronzului), în punct „Abator”, pe malul drept al Dâmboviței, la vest de abator (Epoca bronzului, cultura Tei), în punct „Canalul Colector”, pe malul drept al Dâmboviței, de la cca. 250 m est de șoseaua Glina- Cățelu, spre marginea de nord a satului pe malul sudic al bălții Leordeni, în punct „Canalul Colector”, pe malul drept al Dâmboviței, de la cca. 250 m est de șoseaua Glina- Cățelu, spre marginea de nord a satului (Epoca neolitică, cultura Boian, faza Giulești, cultura Gumelnița), în punct „Via lui Poleașcă”, imediat la est de șos. Popești- Leordeni-Glina, pe malul drept al Dâmboviței (Epoca neolitică, cultura Gumelnița)

Necropola de la Măgurele

Din istoricul localității menționăm mărturiile neolitice și din Epoca Fierului, descoperite de arheologi într-o movilă la marginea localității. Necropola este de incinerație, aparținând dacilor liberi din secolele III și IV e.n., este situată pe malul nordic al pârâului Ciorogârla, la vest de șoseaua Măgurele-Dărăști Ilfov.

Siturile arheologice, necropola, tell-urile și urmele de așezări umane de la Mogoșoaia

Datând în principal din Epoca Bronzului și din perioada geto-dacă, complexul arheologic de la Mogoșoaia, completează potențialul turistic al acestei localități. Vestigiile au fost localizate în căteva puncte și perimetre după cum urmează: în punct „Livadă”, pe malul de sud al lacului

Diatcu Alexandra Roxana Dezvoltarea turismului în județul Ilfov

Mogoșoaia, În punct „Administrație Fermă”, pe malul sudic al lacului, vis-à-vis de complexul Mogoșoaia, la sud depădurea „Moțoc”, pe malul nordic al lacului Mogoșoaia, în punct „Livada cu meri”, pe malul nordic al lacului Mogoșoaia, în punct „Chitila Fermă”, pe malul sudic al lacului Mogoșoaia, la est de CFR București-Ploiești. Există însă și mărturii mai vechi din Epoca neolitică, cultura Gumelnița și Boian.

Situl arheologic de la Otopeni

Este situat la 800 m est de șos. București- Ploiești, pe malul nordic al pârâului Pasărea,aparține mai multor perioade istorice care se suprapun în cadrul acestui sit, Hallstatt, Epoca Bronzului- Cultura Tei, Faza III, sec.X-XI și sec.XVIII.

Siturile arheologice, necropola și urmele așezărilor umane din zona orașului Pantelimon

Unul dintre siturile arheologice este localizat în punctul „Colțul Pădurii”, pe malul răsăritean al lacului Pantelimon, la sud-est de complexul „Lebăda” (Epoca bronzului, sec. II – I a. Chr., Epoca geto-dacică), necropola a fost identificată în punctul „Pădurea Tânganu”, „La Cantoare”, în marginea de nord- vest a satului Tânganu și datează din perioada geto-dacică și până în timpurile medievale.

Siturile arheologice de la Săftica

Cu rădăcini încă din Epoca Bronzului, au fost descoperite de către arheologi în punct „La Izlaz” și „Cimitir”, între malul stâng al Cociovaliștei, marginea de vest a satului, clădirile fermei de creștere a taurinelor și construcțiile fostului C.A.P. de la est de șoseaua București-Ploiești, dar și de-a lungul malului drept al râului Vlăsia.

b) Clădiri- monumente istorice

Ansamblul Palatului Știrbei

Construcția Palatului Știrbeia început în anul 1850, la inițiativa domnitorului Barbu Dimitrie Știrbei și a fost finalizată în cea mai mare parte în anul 1863. A fost construit în stil elvețian, cu patru niveluri (subsol parter și două etaje), intrarea principală se află în partea de est și este accentuată de un ancadrament în stil gotic.

Este amplasat într-un parc întins, cu un lac interior, cu arbori seculari care coboară până la marginea lacului Buftea.

În anul 1916, a fost loc de refugiu pentru Regina Maria și cinci din cei șase copii, în 1918, aici a locuit mareșalul german August von Mackensen, iar în anul 1918, aici a fost negociat și semnat tratatul preliminar cunoscut ca și Pacea de la Buftea. A fost naționalizat de către comuniști la sfârșitul anului 1957, iar între anii 1958-1959 a fost supus unor lucrări de reparații.

Diatcu Alexandra Roxana Dezvoltarea turismului în județul Ilfov

Fig.5.13-5.14 Palatul Știrbei, intrarea principală și Capela Sfânta Treime, sursa: www.panoramio.com

Reprezentativă pentru acest domeniu este Capela Sfânta Treime. A fost construită între anii 1850-1890, în stil neogotic, cu altar și gropniță, în care se găsesc mormintele domnitorului Barbu Dimitrie Stirbey Voievod, al prințului Barbu Alexandru Stirbey și ale rudelor acestora, morminte, din păcate vandalizate în anul 2002. Practic, capela reprezintă un cumul de elemente gotice, bizantine și renascentiste iar din pictura originală au mai rămas doar fragmente.

Un alt element important al domeniului este Castelul de apă. A fost realizat în anul 1920, pentru asigurarea apei necesare domeniului. este decorat cu elemente clasicizante și este durat din beton -armat.

Ansamblul fostei curți a Stolnicului Constantin Cantacuzino

Vechi monument istoric, datând din anul 1696, este situat în localitatea Afumați fiind reședința Stolnicului Constantin Cantacuzinodar șilocul undea studiat o perioada domnitorul Constantin Brâncoveanu, nepotul său.

Deși necesită reparații, clădirea s-a păstrat destul de bine, fiind construită în stil românesc dar cu elemente gotice și renascentiste. Aici se organizau baluri, ospețe, nunți și se puneau la cale planuri politice. În interior se mai remarcă încă stucaturile și ancadramentele originale, scările de lemn, ușile și camere- tainițe. La subsol se află pivnițele unde era ținut vinul iar la demisol, paraclisul familiei cu pictură de Pârvu Mutu din care au mai rămas fragmente.

Ansamblul Palatului Alexandru Ghica din Căciulați (comuna Moara Vlăsiei)

A fost construit în jurul anului 1834, Alexandru Ghica fiind domnitorul Țării Românești. Palatul prezintă saloane splendide, camere cu diferite utilități, mobilier de epocă care nu este expus în totalitate, subsol destinat bucătăriilor domnești.

Ansamblul cuprinde alături de palat, biserica Adormirea Maicii Domnului (1832, refaceri 1890 și 1931), capela și parcul. De precizat că moșia Căciulaților nu a aparținut de la început lui Alexandru Ghica, ci acesta a cumpărat-o de la alți proprietari.

Diatcu Alexandra Roxana Dezvoltarea turismului în județul Ilfov

Fig.5.15-5.16 Conacul lui Constantin Cantacuzino din Afumați (stânga) și Palatul Alexandru Ghica din Căciulați, sursa:infopensiuni.ro

Fortul 13 Jilava (comuna Jilava)

Fortul Jilava face parte dintr-o linie defensivă de astfel de fortificații, construită la sugestia Regelui Carol I pentru a respinde un eventual atac otoman. Inițial depozit de muniții, Fortul Jilava a devenit închisoare, după anul 1907, pentru o parte dintre țăranii răsculați în revoluția din același an. A fost închisoare militară până în anul 1948, după care a trecut în subordinea Ministerului de Interne. Fortul are fundație până la 10 m adâncime, ziduri groase din beton, turnuri de supraveghere, iar intrarea principală se face printr-o poartă boltită.

Aici au fost închiși soldații care au refuzat încorporarea în timpul Primul Război Mondial, prizonierii români din timpul ocupației germane, deținuți politici comuniști (1921-1944), în anul 1940, aici au fost executați de către legionari 64 de opozanți ai Mișcării, ca represalii la uciderea lui Corneliu Zelea Codreanu., o parte dintre legionarii participanți la rebeliunea din anul 1941, au fost încarcerați tot aici, în anul 1946 aici a fost executat, Mareșalul Ion Antonescu,după anul 1948, deținuți politici, membrii ai partidelor politice istorice, închiși de către regimul comunist.

Ansamblul Palatului Brâncovenesc de la Mogoșoaia

Palatul Mogoșoaia este cu siguranță, cea mai importantă clădirea din cadrul complexului, a fost construit de către Constantin Brâncoveanu între anii 1698- 1702, în stil brâncovenesc (românesc- renascentist).

După moartea lui Constantin Brâncoveanu, a trecut pe rând prin mâinile mai multor proprietari și a suferit mai multe distrugeri, în timpul războiului ruso-turc (1768-1774) , în timpul Revoluției din anul 1821 (ocupat de pandurii lui Tudor Vladimirescu), apoi palatul va fi administrat de către familia Bibescu. Martha Bibescu, a primit palatul ca dar de nuntă în anul 1912 și se va ocupa de renovarea acestuia, renovare frânată însă de începerea războiului, palatul fiind bombardat de către germani.

Diatcu Alexandra Roxana Dezvoltarea turismului în județul Ilfov

Renovarea completă a palatului a continuat până în anul 1935. După cel de-al Doilea Război Mondial,moșia a fost confiscată de către comuniști, în anul 1945, dar Martha Bibescu a reușit să obțină declararea acestuia ca monument istoric. Palatul va fi naționalizat de către regimul comunist în anul 1949 și moștenitorii arestați. Abia din anul 1957, devine secție feudală a Muzeului Național de Artă, fiind renovat în anul 1977. În prezent adăpostește Muzeul de Artă Brâncovenească.

Apartamentele princiare sunt situate la primul etaj, apartamente care sunt legate direct de curtea palatului printr-o scară exterioară care pornește dintr-un balcon amplasat pe fațadă. Parterul găzduiește camere servitorilor iar subsolul pivnița. Fațada dinspre lac impresionează prin loggia de inspirație venețiană.

Fig.5.17-5.18 Fațada venețiană dinspre lac (stânga) și dinspre curtea palatului (dreapta), sursa: www.postmodern.ro

Alte clădiri componente ale amsamblului de la Mogoșoaia sunt: cuhnia (bucătăria brâncovenească, cu patru turnuri de aerisire), turnul porții (în el se poate urca pe o scară exterioară, a fost renovat între 1922-1930 de către Martha Bibescu), Capela Gheorghe Bibescu (construită după 1880 adăpostește mormintele familiei Bibescu, inclusiv ale prinților Mihai și George Basarab-Brâncoveanu, aviatori morți în timpul celui de-al doilea război mondial), Serele Mogoșoaia (construite după 1890, de arhitecți francezi și sunt încă folosite pentru cultura florilor și ca atelier de educație plastică pentru copii), ghețăria (servea la stocarea pe timpul verii a gheții aduse din lacul Mogoșoaia) și Biserica Sfântul Gheorghe (ctitorită de Constantin Brâncoveanu și terminată în 1688, cu puțin timp înainte ca ctitorul ei să devină domnitor, ea adăpostește mormântul lui George-Valentin Bibescu, precum și tabloul votiv ce-i reprezintă pe Constantin Brâncoveanu și pe cei patru fii ai săi), Vila d Elchingen (casa de oaspeți), parcul, lacul Mogoșoaia și grădina istoricășilivadacompletează Ansamblul Brâncovenesc de la Mogoșoaia.

c) Monumente dedicate eroilor(morminte și cimitire ale eroilor, personalități istorice)

Deși sunt foarte numeroase, voi face o scurtă prezentare a monumentelor dedicate eroilor, inclusiv mormintele și cimitirele acestora și nu numai, sub formă de tabel cu precizarea perioadei, o imagine reprezentativă, și localitatea în care aceasta se găsește.

Diatcu Alexandra Roxana Dezvoltarea turismului în județul Ilfov

Tabel 5.2 Monumente istorice, cimitire și morminte ale eroilor și a altor personalități istorice din județul Ilfov, sursa: patrimoniu.gov.ro

5.3 CASE MEMORIALE

În urma cercetării am identificat foarte puține case memoriale în adevăratul sens al cuvântului, unele dintre acestea se găsesc la Mănăstirea Cernica, astfel:

Casa Sfântului Calinic- Mănăstirea Cernica

Este situată pe malul lacului Cernica, în spatele bisericii unde se află sfintele sale moaște, a fost construită în anul 1842 și a fost stăreție și chilia smeritului stareț. Legenda spune că în jurul acestei case, broaștele nu fac gălăgie pentru că Sfântul Calinic le-a poruncit să tacă pentru a seputea ruga și odihni.

Fig.5.19-5.20 Casa memorială a Sfântului Calinic și racla cu sfintele sale moaște din biserica mănăstirii, sursa: theologia.wordpress.com

În interiorul acestei case se remarcă holul în care se află tabloul Sfântului Calinic, camera în care se ruga, prima raclă în care au fost așezate moaștele sale după canonizarea lui din anul 1955 dar și o părticică din sfintele sale moaște, masa de lucru, o cruce de lemn din anul 1835, sculptată de Sfântul Calinic. Într-o altă cameră, o sală centrală se află obiecte personale ale sfântului, obiecte de cult și cărți bisericești din sec.XVIII-XIX. Urmatoarea sală, numită de Consiliu, cuprinde piese de mobilier specific epocii.

Casa memorială a Sfântului Cuvios Stareț Gheorghe de la Cernica

Construită în 1783, aceasta a fost chilia, locul de nevoință și rugăciune al sfântului isihast, cel care a reînnoit viața de obște a mănăstirilor din Țara Românească, la solicitarea Mitropolitului.

Are câteva camere, unite printr-un hol, precum și un mic paraclis, fost loc de rugăciune pentru cuvioșii cernicani înainte de a fi fost transformată în muzeu. Se păstrează și astăzi patul de lemn, tare și incomod, veșminte și icoane de pe vremea cuviosului, ceea ce te introduce într-o atmosferă de rugăciune. În camera pentru oaspeți se păstrează pomelnicul mănăstirii (1781).

Diatcu Alexandra Roxana Dezvoltarea turismului în județul Ilfov

5.4 OBICEIURI ȘI TRADIȚII. CULTURI SPECIFICE ȘI ACTIVITĂȚI

Dintre tradițiile și obieciurile din cadrul județului Ilfov se remarcă în mod deosebit Cucii din Brănești, și Călușarii.

Fig.5.21-5.22 Cucii din Brănești, sursa:www.centrulculturalilfov.ro

Cucii sunt o tradiție foarte veche în Brănești iar cercetările etnografice au dus firul poveștii apariției cucilor către bulgarii veniți în sudul localității în zona Băjenari, începând cu secolul al XVIII-lea. De sute de ani, a doua zi după Lăsata Secului de brânză, înainte de intrarea în Postul Mare al Sfintelor Paști, are loc sărbătoarea denumită “Ziua cucilor”, zi în care tinerii – numai bărbații – se costumează și se maschează în cuci și cucoaice. Semnificațiile sunt multiple: obiceiurile pastorale și agrare (ieșitul cu plugul la arat, păstorii cu caprele), ritul fecundității și fertilității prin elementele din constumația cucului (barba de țap sau blană de iepure, sau lovirea tinerelor fete cu palma pe coapse), renașterea naturii prin multitudinea de flori folosite la confecționarea măștilor, alungarea răului prin zgomotul puternic produs de acioaie.

Fig.5.23-5.24 Călușari din Ilfov, sursa: www.centrulculturalilfov.ro

Alte evenimente culturale din cadrul județului Ilfov sunt: spectacolul La margine de București, Tradiția de olari din Ilfov (olăritul este o veche ocupație a ilfovenilor, o activitate de

Diatcu Alexandra Roxana Dezvoltarea turismului în județul Ilfov

tradiție, în cadrul Muzeului Satului din București, la casa din Piscu, au loc numeroase manifestări educative în domeniul olăritului), Festivalul Steluțelor (are loc la Otopeni, pe scena Centrului Cultural Ion Manu și este dedicat tinerelor talente ale muzicii tradiționale sau clasice), Zilele femeii ilfovene (serbată la Atheneul Român).

Alte evenimente cultural-educative sunt următoarele:

Cupa C.J.C.P.C.T la Șah: evenimentul este organizat în sala Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Ilfovene, situată în orașul Voluntari și pune față în față 100 de iubitori ai șahului.

Fig.5.25-5.27 Turneul de Șah al Județului Ilfov, sursa: http://www.centrulculturalilfov.ro/

Turneul de păpuși animate: are parte de un succes deosebit în rândul copiilor și se desfășoară în diferite locații, de pe cuprinsul județului.

Atelierele de creație ilfovene: au loc la Sala Palatului, în București și implică prezentarea unor meșteșuguri și tradiții ilfovene, transmise din generație în generație.

Călușul este un dans tradițional românesc, întâlnit mai mult în Moldova, Oltenia și Transilvania dar și în unele zone din Muntenia. Călușul se joacă în săptămăna ce precede Rusaliile și are de regulă rol tămăduitor, de vindecare a celor bolnavi dar și de izgonire a spiritelor rele, de purificare. După unele păreri, acest dans are origine păgănă și ține de un ritual adresat un vechi zeu cabalin al dacilor numit Căluț, Călucean sau Căluș. Accesoriile vestimentare ale participanților la dans au legătură cu caii, mișcările dansatorilor imită tropăitul și comportamentul cabalin.

Multe dintre activitățile culturale ilfovene sunt găzduite de către București, așa se întâmplă și cu Expoziția Națională Icoană, Credință și Tradiție, care se organizează la Sala Palatului în apropierea Crăciunului, unde sunt expuse creațiile unor meșteri ilfoveni în domeniul artei sacre.

Dar nu numai Bucureștiul găzduiește creațiile artistice ale ilfovenilor, ci și Piteștiul, toamnă, de regulă în luna octombrie are loc Expoziția de Artă Naivă din cadrul Muzeului Județean Pitești.

Artiști ilfoveni au reprezentat județul și la Toplița cu ocazia Festivalului Național de Interpretare a Muzicii Populare Românești. Printre participați au fost foarte mulți tineri care stfel se vor lansa în lumea muzicii populare.

Soliștii ilfoveni au încântat audiența la Sala Radio din București cu ocazia Festivalului Sărbătorilor de Iarnă- Daruri pentru Voi, care se desfășoară în apropierea Crăciunului, iar Ziua femeii ilfovene este serbată la Sala Palatului, la începutul lunii martie.

Diatcu Alexandra Roxana Dezvoltarea turismului în județul Ilfov

Capitolul VI

PROIECTE DE DEZVOLTARE

CONCLUZII

Unul dintre proiectele aflate în desfășurare care vizează dezvoltarea unilaterală a județului Ilfov este Strategia Orizont 2020. Acest proiect are un obiectiv general: eficientizarea administrației publice locale și îmbunătățirea serviciilor publice. Activitățile necesare implementării acestui proiect sunt următoarele:

Culegerea datelor referitoare la situația existentă (se are în vedere culegerea de informații despre stadiul proiectelor aflate în desfășurare și despre propuneri legate de noi inițiative locale);

Analiza nevoilor și a potențialului pe sectoare și domenii de activitate (identificarea nevoilor locale de dezvoltare);

Consultarea populației și actorilor cheie cu privire la strategia de dezvoltare (planificarea unui calendar de lucru, întâlniri publice, sedințe și discuții, încheierea de procese verbale);

Elaborarea propriu-zisă a Strategiei de dezvoltare durabilă a județului;

Cadrul de referință este constituit din opt capitole astfel:

Prezentarea generală a județului Ilfov (caracteristici definitorii ale județului, contextul dezvoltării județului în ultimele decade, considerente istorice și organizarea administrativă a județului, contextul de vecinătate cu Municipiul București și cu Regiunea Sud-Est Muntenia);

Dezvoltare teritorială și spațială (analiza amprentei urbane și rurale asupra județului Ilfov, analiza rețelei de localități și interacțiunea cu infrastructura Municipiului București, trecerea în revistă a inițiativelor pentru proiectul de zonă metropolitană);

Economia județului (analiza sectoareloe economice principale, identificarea structurilor și inițiativelor de afaceri, analiza pieței de forță de muncă);

Potențialul turistic (identificarea și analiza principalelor atracții din județ, analiza și dispunerea infrastructurii turistice, analiza serviciilor turistice existente și potențiale, renovarea monumentelor istorice, protejarea anumitor zone naturale, includerea lor în rândul perimetrelor protejate);

Aspecte sociale și calitatea vieții (analiza structurii populației și a schimbărilor demografice, analiza calității vieții și identificarea zonelor sensibile, identificarea grupurilor vulnerabile și analiza activității socio-culturale locale);

Infrastructura și echiparea teritoriului (analiza infrastructurii de transport rutier, feroviar și aerian, stadiu actual, dezvoltări recente, proiecte în curs și planificare, analiza rețelelor edilitare);

Mediul și infrastructura de mediu (analiza principalelor aspecte ce țin de mediu: ape, sol, aer, biodiversitate și a factorilor de risc ce afectează calitatea acestora, exemplu: deșeuri, alte surse de poluare, potențialul ce ține de varorificarea energiilor regenerabile).

BIBLIOGRAFIE

Cucu V.,Ștefan M.(1979), România. Ghid-atlas al monumentelor istorice, Editura Sport-Turism, București

Erdeli G, Cucu V.(2007), România. Populație. Așezări umane. Economie. Editura Transversal, București

Graur-Florescu Gh.(1983), Popasuri în împrejurimile Bucureștilor, Editura Sport-Turism, București

Mohan Ghe, Ielenicz M, Pătroescu Maria (1986) Rezervații și monumente ale naturii din Muntenia, Editura Sport-Turism

Pascu M.I.(2003), România.Ghid auto-turistic, Editura Coresi, București

Consiliul Județean al Județului Ilfov

Tempo-online INSSE

Legea nr. 50 din 9 aprilie 1997”. legex.ro

http://www.arhivelenationale.ro/index.php?lan=0&jud=101

http://www.prefecturailfov.ro/index.php?q=geografie&m=prezentarea-judetului-ilfov

http://elevationmap.net/

http://www.adrmuntenia.ro/

http://www.cjilfov.ro/upload2/strategia_orizont/august2014/Partea_a_IIa_Analiza_Diagnostic_21.02.14.pdf

http://www.mdrl.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_ilfov2/Memoriu%20Etapa%20II.pdf

http://www.hotel-martha.ro/

http://cimec.ro/Monumente/LacaseCult/RO/Documente/ASP/seljud.asp?nr=1&jud=Ilfov

http://patrimoniu.gov.ro/images/LMI/LMI-2010_IF.pdf

http://palatulstirbey.nindos.eu/Palatul-Stirbey/

http://ziarullumina.ro/curtea-cantacuzinilor-de-la-afumati-95569.html

http://anp.gov.ro/web/penitenciarul-bucuresti-jilava/fortul-13-jilava

http://ziarullumina.ro/casa-sfantului-calinic-izvor-de-liniste-si-bucurie-103558.html

www.atlase.ro

www.isc-web.ro

www.historia.ro

www.ilfov.anofm.ro

www.ghidulprimariilor.ro

www.pensiunea-agnes.ro

www.booking.com

www.infoturism.ro

www.turism.e-4com.info

www.crestinortodox.ro

www.panoramio.com

www.manastireasitaru.ro

www. theologia.wordpress.com

www.artatraditionala.ro

www.centrulculturalilfov.ro