Dezvoltarea Turismului Ecologic In Delta Dunarii

Capitolul 5 – Dezvoltarea turismului ecologic în Delta Dunării

5.1 Infrastructura (sistemul de transport, accesibilitate, info-comunicațiile)

5.1.1 Sistemul de transport

Transportul rutier: În majoritatea cazurilor drumurile locale nu prezintă o bună desfășurare a traficului în condiții de siguranță și de confort. În Delta Dunării accesul se face pe cale navigabilă, din cauza lipsei de legături terestre. Sursa: Strategia transnațională pentru dezvoltarea durabilă teritorială din zona, Dunării cu accent special pe turism.

Rețeaua drumurilor publice are aproximativ 1335 de km și existența unui drum European, E 87: Ucraina – Galați – Tulcea – Constanța – (Bulgaria, Turcia, pe traseul drumului național DN 22). Drumurile de importanță națională sunt modernizate și au o accesibilitate bună fiind încadrate în clasele tehnice III și IV, în schimb drumurile județene sunt încadrate în categoria IV și V, iar cele comunale în categoria V deoarece sunt modernizate într-un procent foarte mic (21,6 %), iar Regiunea Sud-Est din care face parte zona noastră studiată ocupă ultimul loc la nivel național. Sursa: Strategia transnațională pentru dezvoltarea durabilă teritorială din zona, Dunării cu accent special pe turism.

Transportul feroviar: Zona deține 103 km de cale ferată cu o cale, neelectrificați, dar Delta Dunării nu dispune de nici o rețea feroviară. Magistrala feroviară a regiunii este linia dublă electrificată Făurei – Brăila – Galați cu ramificație Tulcea – Brăila. Sursa: Strategia transnațională pentru dezvoltarea durabilă teritorială din zona, Dunării cu accent special pe turism.

Transportul aerian: Municipiul Tulcea dispune de un singur aeroport fiind situat la 17 km de Tulcea și la 3 km de comuna Cataloi.

Aeroportul realizează curse charter, asigură permanent servicii de aviație utilitară pentru agricultură și sănătate, totodată este un punct de trecere a frontierei și un punct de control și este deschis traficului internațional. Sursa: Strategia transnațională pentru dezvoltarea durabilă teritorială din zona, Dunării cu accent special pe turism.

Transportul fluvial: Dunărea străbate zona de studiu de la sud la est, având un șenal navigabil fluvio-maritim pe porțiunea Tulcea – Brăila, fiind principala arteră de navigație transeuropeană – Coridorul VII (Axa 18) din cadrul rețelei TEN-T, care asigură legături pe apă la Marea Neagră și Marea Mediterană. Sursa: Strategia transnațională pentru dezvoltarea durabilă teritorială din zona, Dunării cu accent special pe turism.

Porturile Tulcea și Sulina sunt fluvial-maritime, iar în Municipiul Tulcea există trei categorii de porturi: portul industrial, comercial și cel de pasageri, având curse zilnice pe cele trei brațe ale Dunării (Chilia, Sf. Gheorghe și Sulina). Tulcea și Sulina fiind singurele puncte deschise traficului internațional. Sursa: Strategia transnațională pentru dezvoltarea durabilă teritorială din zona, Dunării cu accent special pe turism.

5.1.2 Accesibilitate

Accesul în zonă se face prin transport fluvial deoarece nu există nici o conexiune de transport terestru. Existența unor drumuri neamenajate sau lipsa acestora pot avea numeroase consecințe asupra unei comunicării mai bune între localități, accesul dificil la așezările din Delta Dunării și la legătura cu Municipiul Tulcea, dificultatea vânzării produselor locale precum și aprovizionarea cu cele necesare, dar și apariția unui declin al potențialului turistic în zonă. Sursa: Strategia transnațională pentru dezvoltarea durabilă teritorială din zona, Dunării cu accent special pe turism.

Pentru o mai bună dezvoltare a așezărilor se presupune realizarea axelor de dezvoltare în relație cu rețelele de transport. Axele secundare se găsesc în partea de est a Deltei Dunării, în relație cu drumurile județene și comunale de pe brațul Sulina: axele de dezvoltare locală Tulcea – Licostomo și Tulcea – Mahmudia, Tulcea – Murighiol, Sulina – Periprava, Sulina – Sf. Gheorghe și axa zonală Tulcea – Sulina. Sursa: Strategia transnațională pentru dezvoltarea durabilă teritorială din zona, Dunării cu accent special pe turism .

Resursele financiare au fost direcționate către drumurile naționale rutiere, neglijând rețeaua de drumuri județene și cele comunale. Ponderea drumurilor modernizate în zona pilot este scăzută, având consecințe negative în activitatea economică, reducând vânzarea de produse agricole în centre urbane și posibilitatea ca zonele cu un potențial agro-turistic să fie atrase într-un circuit economic național. Aproape jumătate din drumuri sunt într-o stare avansată de degradare datorită exploatării intensive și reprezintă o reală problemă pentru șansele sale de dezvoltare. Sursa: Strategia transnațională pentru dezvoltarea durabilă teritorială din zona, Dunării cu accent special pe turism .

Centre de accesibilitate

Punctele de trecere a frontierei (în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.896/20.08.2008)

Punctele de frontieră de mic trafic

Județul Tulcea: Isaccea, Chilia Veche, Plauru, Periprava

Porturi

Pentru pasagerii: Sulina, Tulcea.

Industriale: Sulina, Tulcea.

Treceri de frontiera pe tipuri de transport

Porturi: Chilia Veche, Plauru, Periprova.

Transport interior

Aeroporturi: Tulcea.

Porturi: Tulcea, Sulina. Sursa: Strategia transnațională pentru dezvoltarea durabilă teritorială din zona, Dunării cu accent special pe turism .

5.1.3 Info-comunicațiile

Zona se folosește de magistrala de fibră optică Brăila-Tulcea-Babadag-Năvodari-Constanța. Există rețea de telefonie fixă în toate localitățile, gradul de telefonizare variind între 24,1 % în Tulcea și 0,2 în comuna Pardina. Principalul operator de telefonie fixă este Romtelecom, dar în ultimii ani au apărut și alți operatori precum RCS&RDS și UPC. Zona are o acoperire de 100 % din partea principalelor societăți de telefonie mobilă precum Orange, Vodafone și Telekom. Sursa: Strategia transnațională pentru dezvoltarea durabilă teritorială din zona, Dunării cu accent special pe turism.

Comunicațiile din Municipiul Tulcea sunt foarte dezvoltate datorită desfășurării accelerate a domeniului de comunicații prin apariția și promovarea de servicii noi. Cea mai mare rată de dezvoltare s-a înregistrat în domeniul serviciilor de internet și telefonie mobilă. Sursa: Strategia transnațională pentru dezvoltarea durabilă teritorială din zona, Dunării cu accent special pe turism.

Locuitorii beneficiază de internet broadband cu o acoperire de circa 70 % la nivelul Municipiului Tulcea. Atât Municipiul Tulcea cât și comunele C.A.Rosetti, Chilia Veche, Crișan, Mahmudia și Somova sunt incluse în programul național ,,Biblionet”, care oferă centre de internet pentru public. Sursa: Strategia transnațională pentru dezvoltarea durabilă teritorială din zona, Dunării cu accent special pe turism.

Figura 5.1 Proiect privind infrastructura de info-comunicații, Sursa: Strategia transnațională pentru dezvoltarea durabilă teritorială din zona, Dunării cu accent special pe turism

5.2 Structura spațială (sistemul de localități, capacitatea de cazare, centre de informare turistică și educație ecologică în zona rurală)

5.2.1 Sistemul de localități

Caracteristici generale

Teritoriul Rezervației Biosferei Delta Dunării reprezintă o zonă complexă atât din punct de vedere natural cât și din punct de vedere antropic datorită numeroaselor influențe din partea grupurilor sociale, culturale, administrații locale și centrale pe care le exercită prin strategii și măsuri proprii. Sursa: Strategia transnațională pentru dezvoltarea durabilă teritorială din zona, Dunării cu accent special pe turism.

Potențialul turistic al zonei este stabilit în mare parte de elemente ale cadrului natural care oferă o varietate de elemente naturale cu o originalitate deosebită. Potențialul antropic este evidențiat în principalele zone care oferă elemente cu un cadru antropic deosebit: Zona Sulina (Orașul Sulina, Comunele Crișan, C.A.Rosetti); Zona Mahmudia (Comunele Mahmudia, Murighiol); Zona Municipiului Tulcea; Zona Sf. Gheorghe. Sursa: Strategia transnațională pentru dezvoltarea durabilă teritorială din zona, Dunării cu accent special pe turism .

Populația totală a zonei la nivelul anului 2010 este de 118.224 de locuitori, iar suprafața este de 412.307 ha și densitatea populației este de 28,7 locuitori/km². Sursa: prelucrare date INSSE, Tempo online.

Structura și ierarhizarea rețelei de localități

În conformitate cu Legea nr. 2/1968 cu privire la organizarea administrativ-teritorială, republicată în 1981, precum și modificărilor ulterioare, ierarhizarea administrativă a sistemului de localități din România cuprinde: localittăți urbane – municipii și orașe; localități rurale – sate.

Structura administrativ teritorială a zonei de studiu se prezintă astfel:

1 municipiu: Tulcea (localitate componentă Tudor Vladimirescu)

1 oraș: Sulina

12 comune:

– Beștepe – sate componente: Beștepe, Băltenii de Sus, Băltenii de Jos;

– C.A. Rosetti – sate componente: C.A. Rosetti, Letea Periprava, Sfiștofca, Cardon;

– Ceatalchioi – sate componente: Ceatalchioi, Pătlăgeanca, Plauru, Sălceni;

– Chilia Veche – sate componente: Chilia Veche, Câșlița, Tatanir, Ostrovu Tătaru;

– Crișan – sate componente: Crișan, Caraorman, Mila 23;

– Mahmudia – sate componente: Mahmudia;

– Maliuc – sate componente: Maliuc, Ilganii de Sus, Gorgova, Partizani, Vulturu;

– Murighiol – sate componente: Murighiol, Colina, Dunavățu de Jos, Dunavățu de Sus, Plopul, Sarinasuf, Uzlina;

– Nufăru – sate componente: Nufăru, Ilganii de Jos, Malcoci, Victoria;

– Pardina – sate componente: Pardina;

– Sfântu Gheorghe – sate componente: Sfântu Gheorghe;

– Somova – sate componente: Somova, Mineri, Parcheș. Sursa: Strategia transnațională pentru dezvoltarea durabilă teritorială din zona, Dunării cu accent special pe turism.

Privind mărimea localităților urbane, acestea depind de particularitățile demografice, funcționale și organizarea teritorială. Există trei tipuri de categorii de mărime: orașe mici (< 20.000 locuitori), orașe mijlocii (20.000 – 100.000 locuitori), orașe mari (> 100.000 locuitori), în ceea ce privește zona noastră aceasta se încadrează în orașe mijlocii (Tulcea 90.553 locuitori/anul 2010) și orașe mici (Sulina 4.308 locuitori/anul 2010). Localitățile rurale din zona noastră cuprind 12 comune cu 40 de sate. Sursa: Strategia transnațională pentru dezvoltarea durabilă teritorială din zona, Dunării cu accent special pe turism .

Localități de interes turistic

Unitatea studiată face parte din zona turistică Delta Dunării. Această zonă cuprinde partea de nord a Rezervației Biosferei Delta Dunării cu principalele sale artere hidrografice, folosite pentru practicarea transportului de croazieră. Principalele forme de turism care se pot practica sunt: turismul științific, turism de litoral, turism de recreere, turism de cercetare, turism de week-end. Aceste forme de turism se adresează în mare parte tinerilor, adulților și cu o pondere mai mică vârstnicilor. Punctele de plecare cu vaporul se pot face din localitățile: Tulcea, Sulina, Sf. Gheorghe. Sursa: Strategia transnațională pentru dezvoltarea durabilă teritorială din zona, Dunării cu accent special pe turism .

Principalele localități care funcționează în continuare ca centre turistice: Tulcea (turismul de tranzit, turismul de afaceri, turismul de croazieră pe Dunăre, turismul itinerant cu valențe culturale, turism științific); Sulina (odihnă și recreere, turismul itinerant cu valențe culturale, turism științific, cură helio-marină, vânătoare și pescuit sportiv, sporturi nautice); Crișan (odihnă și recreere); Mila 23 (vânătoare și pescuit sportiv); Sfântu Gheorghe (cură helio-marină, turism rural); Crișan (vânătoare și pescuit sportiv, turism rural, odihnă și recreere, sporturi nautice); Maliuc (odihnă și recreere, sporturi nautice); Mahmudia, Murighiol, Chilia, Pardina, Periprava, Crișan, Sfîntu Gheorghe, Caraorman (turism rural). Sursa: Strategia transnațională pentru dezvoltarea durabilă teritorială din zona, Dunării cu accent special pe turism .

5.2.2 Capacitatea de cazare

Figura 5.2. Structuri de primire turistică în Delta Dunării – hoteluri

Sursa : prelucrare date INSSE, Tempo online

Din categoria, structuri de primire turistică, hotelurile sunt în număr restrâns la nivelul localităților pentru cei trei ani, Tulcea înregistrând un număr de hoteluri mai mare față de restul de localităților, iar la polul opus se află Sulina cu doar un hotel în anul 2014.

Figura 5.3. Structuri de primire turistică în Delta Dunării – pesiuni turistice

Sursa : prelucrare date INSSE, Tempo online

Pentru pensiunile turistice numărul acestora este destul de limitat, deoarece se găsesc decât în două localități (Tulcea cele mai multe pensiuni fiind în anul 2013 – 6 pensiuni și Murighiol la nivelul celor trei ani pensiunile își păstrează același număr, doar 3 pensiuni).

Figura 5.4 Structuri de primire turistică în Delta Dunării – pensiuni agroturistice

Sursa : prelucrare date INSSE, Tempo online

Pensiunile agroturistice, la nivelul celor trei ani se găsesc într-un număr mai mare in localitatea Murighiol, urmată de Crișan și Maliuc, iar localitatea cu cel mai mic număr de pensiuni este Mahmudia și Tulcea.

Figura 5.5 Capacitatea de cazare existentă în Delta Dunării – hoteluri

Sursa : prelucrare date INSSE, Tempo online

Cea mai mare capacitate de cazare există în hoteluri se înregistrează în Tulcea (cele mai multe locuri sunt în anul 2013 – 1210 locuri), urmată de localitatea Murighiol (având un număr de locuri constant pentru anul 2012 și 2014 (252 locuri) doar în anul 2013 acestea scad la 236 de locuri), localitățile cu cele mai puține locuri de cazare sunt Sulina (doar cu 38 de locuri în anul 2014) și localitatea Maliuc cu un număr de 30 de locuri pentru anul 2012 si 2013, ajungând sa crească în anul 2014 la 72 de locuri de cazare.

Figura 5.6 Capacitatea de cazare existentă în Delta Dunării – pensiuni turistice

Sursa : prelucrare date INSSE, Tempo online

Pensiunile turistice au un număr destul de restrâns de locuri de cazare datorită numărului destul de mic de unitatăți de primire, Tulcea este localitatea care deține 187 de locuri în anul 2013 și Sulina cu 59 de locuri în anul 2012 și se reduc la 50 de locuri pentru anul 2013 și 2014.

Figura 5.7 Capacitatea de cazare existentă în Delta Dunării –pensiuni agroturistice

Sursa : prelucrare date INSSE, Tempo online

La nivelul celor trei ani, pensiunile agroturistice înregistrează cele mai multe locuri de cazare în Murighiol (193 de locuri de cazare pentru fiecare an), urmată de Crișan (58 de locuri de cazare în anul 2012-2014 și 16 locuri de cazare în anul 2013) și Maliuc (numărul locurilor de cazare fiind în creștere în fiecare an, de la 34 locuri de cazare în anul 2012 la 46 și 68 de locuri/cazare pentru anul 2013 și 2014), iar localitățile cu cele mai puține locuri de cazare sunt Tulcea(42 de locuri pentru anul 2013 și 0 locuri pentru cei doi ani) și Sulina (0 locuri pentru anul 2012 și 2013 și 58 de locuri pentru anul 2014).

Figura 5.8 Capacitatea de cazare în funcțiune în Delta Dunării – hoteluri

Sursa : prelucrare date INSSE, Tempo online

Tulcea înregistrează o creștere a numărului de locuri/zile la nivelul celor trei ani, a doua localitate cu cele mai multe locuri fiind Crișan (numărul de locuri/zile crescând ușor pentru fiecare an), Murighiol este o altă localitate cu un număr mare de locuri (chiar dacă locurile de cazare descresc pentru cei trei ani), Maliuc suferă o decădere de la 4.230 de locuri în anul 2011, la 1.830 în anul 2012 și 0 locuri în anul 2013.

Figura 5.9 Capacitatea de cazare în funcțiune în Delta Dunării – pensiuni turistice

Sursa : prelucrare date INSSE, Tempo online

Tulcea și Sulina sunt singurele localități care au cele mai multe locuri/zile, atât pentru Tulcea cât și pentru Sulina cel mai mare număr s-a înregistrat în anul 2012 de 14.520 locuri/Tulcea și respectiv 5.777 locuri/Sulina, iar pentru cei doi ani (2011 și 2013) Sulina înregistrează 0 locuri și Tulcea scade treptat având un număr de locuri de 9.720 în anul 2013.

Figura 5.10 Capacitatea de cazare în funcțiune în Delta Dunării – pensiuni agroturistice

Sursa : prelucrare date INSSE, Tempo online

Prima localitate cu cele mai multe locuri/zile de cazare este Murighiol (anul 2012 înregistrând cel mai mare număr de locuri – 14.596), cea de-a doua localitate este Crișan (cu un număr de 5.044 de locuri) și ultima localitate cu un număr ridicat de locuri/zile este Maliuc (anul 2011 înregistrând un număr de 5.236 de locuri/zile).

Figura 5.11 Sosiri ale turiștilor în Delta Dunării – hoteluri

Sursa : prelucrare date INSSE, Tempo online

Numărul de persoane care au venit în hoteluri este foarte ridicat în Tulcea (de 67.251 de persoane în anul 2012), Mahmudia cu un număr de persoane de 2.587 în anul 2011, Crișan înregistrează cel mai mare flux de turiști în anul 2012 (2.096 de persoane), numărul de persoane care au venit în hoteluri în localitatea Maliuc a scăzut de la 162 de persoane în anul 2011 la 0 persoane în anul 2013.

Figura 5.12 Sosiri ale turiștilor în Delta Dunării – pensiuni turistice

Sursa : prelucrare date INSSE, Tempo online

Numărul de persoane în pensiunile turistice este destul de redus, Tulcea și Sulina fiind localitățile care au o pondere mai ridicată. Pentru Tulcea la nivelul celor trei ani numărul de persoane scade treptat de la 638 de persoane în anul 2011, la 579 persoane în 2012 și 276 de persoane în anul 2013. Pentru Sulina situația este destul de diferită față de Tulcea, aceasta înregistrând pentru anul 2012 un număr de 212 persoane.

Figura 5.13 Sosiri ale turiștilor în Delta Dunării –pensiuni agroturistice

Sursa : prelucrare date INSSE, Tempo online

La nivelul pensiunilor agroturistice numărul de persoane care au sosit este ridicat în localitatea Murighiol (de 1.418 persoane în anul 2012 ajungând să scadă în anul 2013 la 874 persoane), o altă localitate cu un număr mai mare de persoane este Crișan care prezintă o creștere de la 413 persoane în anul 2011 la 599 persoane în anul 2013 și ultima localitate care înregistrează cel mai mic număr de sosiri este Maliuc cu 475 de persoane în anul 2011.

Figura 5.14 Înnoptări în structuri de primire turistică în Delta Dunării – hoteluri

Sursa : prelucrare date INSSE, Tempo online

În hoteluri numărul de înnoptări este mai ridicat în Tulcea cu 122.199 persoane în anul 2013, urmat de Mahmudia cu un număr de 5.036 în anul 2012 și Crișan având un număr de 4.863 în anul 2011, localitate cu cele mai puține înnoptări este Maliuc de la 436 în anul 2011 la 0 înnoptări în 2013.

Figura 5.15 Înnoptări în structuri de primire turistică în Delta Dunării – pensiuni turistice

Sursa : prelucrare date INSSE, Tempo online

Numărul de înnoptări în pensiunile turistice este ridicat doar pentru Tulcea și Sulina. La nivelul celor trei ani pentru Tulcea cel mai mare număr de înnoptări 799 care s-a înregistrat în anul 2011, urmând să scadă treptat în anii următori, de la 647 în anul 2012 la 291 de înnoptări în anul 2013. Pentru Sulina situația este diferită, aceasta înregistrând doar o singura creștere în anul 2012 de 590 înnoptări.

Figura 5.16 Înnoptări în structuri de primire turistică în Delta Dunării –pensiuni agroturistice

Sursa : prelucrare date INSSE, Tempo online

În pensiunile agroturistice, Murighiol este localitatea cu cel mai mare număr de înnoptări la nivelul celor trei ani, cea mai mare pondere fiind în anul 2012 cu 3.590 de înnoptări, Crișan este o altă localitate care înregistrează o creștere treptată a înnoptărilor în cei trei ani, iar ultima localitate este Maliuc și numărul de înnoptări scade treptat de la 1.490 în anul 2011 la 428 și 528 înnoptări în anul 2012 și 2013.

Figura 5.17 Turiști români în Delta Dunării prin agenții de turism

Sursa : prelucrare date INSSE, Tempo online

Numărul turiștilor români participanți la acțiuni turistice organizate de agențiile de turism este destul de ridicat. Turiștii români care au vizitat Delta Dunării prin agențiile de turism sunt în medie de 6.700 în anul 2012, suferind o scădere în anul 2013 ajungând la doar 3.521 de turiști români.

Figura 5.18 Turiști români în Delta Dunării prin agenții turoperatoare

Sursa : prelucrare date INSSE, Tempo online

Numărul turiștilor romăni participanți la acțiuni turistice organizate de agențiile cu activitate de vânzare, dețin o pondere mai ridicată. Numărul de turiști care au vizitat Delta Dunării prin agențiile cu activitate de vânzare este destul de scăzut față de cazul precedent, cei mai puțini turiști fiind în anul 2012 (1.188 persoane) și anul 2011 (1.228 persoane), iar anul 2013 urmând să înregistreze un număr mai ridicat de până la 2.737 de turiști.

5.2.3 Centre de informare turistică și educație ecologică

În Județul Tulcea principalele centre de informare și educare ecologică sunt:

Sursa: Strategia transnațională pentru dezvoltarea durabilă teritorială din zona, Dunării cu accent special pe turism

5.3 Evaluarea conflictului turism-mediu în Rezervația Biosferei Delta Dunării

Pentru o dezvoltare mai bună a turismului se pune accent pe o înnoire a ofertei turistice, dar și prin oferirea unei game noi de produse și servicii turistice. Delta Dunării este cunoscută ca fiind o zonă unicată în Europa datorită ecosistemelor de tip deltaic. Sursa: Strategia transnațională pentru dezvoltarea durabilă teritorială din zona, Dunării cu accent special pe turism .

Delta Dunării reprezintă de mai bine de 12.000 de ani una dintre cele mai reprezentative și mai frumoase delte din Europa sau chiar din lume. Este pe locul doi în Europa și pe 20 în lume, aceasta se remarcă prin bogăția sa peisagistică, dar și prin faună (avifauna ocupând locul cel mai important). Delta Dunării reprezintă un interes deosebit din punct de vedere științific, datorită existenței unui adevărat mozaic de biotopuri. Sursa: Strategia transnațională pentru dezvoltarea durabilă teritorială din zona, Dunării cu accent special pe turism .

Valoarea sa se exprimă prin:

Rezervor științific de o mare importanță prin numărul mare de specii terestre și acvatice, 3,4% din cele existente pe glob;

Generator de resurse biologice exploatabile economic – terenuri agricole, lemn, stuf, pește;

Existența unor zone economice de 306.100 ha (52,8%) din totalul RBDD;

Biofiltru natural pentru apele fluviului înainte de vărsarea direct în Marea Neagră;

Teritoriu pentru migrația multor specii de păsări dintre Europa, Asia și Africa;

Spațiu de mare interes piscicol și cinegetic pentru localnici și turiști. Sursa: Strategia transnațională pentru dezvoltarea durabilă teritorială din zona, Dunării cu accent special pe turism.

Exploatarea intensivă în Delta Dunării a determinat în timp și spațiu o serie de modificări de ordin ecologic. Declinul se remarcă prin reducerea potențialului productiv al ecosistemelor terestre și acvatice naturale, dar și reducerea potențialului său economic. La toate acestea se mai adaugă perioadele de secetă și inundații din ultimii 15-20 de ani. Sursa: Strategia transnațională pentru dezvoltarea durabilă teritorială din zona, Dunării cu accent special pe turism .

Principalele cauze sunt date de:

Îndiguirea și degradarea zonelor inundabile;

Decolmatarea unor zone umede pentru practicarea agriculturii;

Realizarea de amenajări hidrotehnice pe fluviu în amonte de deltă;

Creșterea poluării apelor în amonte și din așezările deltei;

Dezvoltarea necontrolată a navigației pe canalele deltei ;

Supraexploatarea legală sau ilegală a resurselor biologice;

Activități turistice și fluxuri turistice necontrolate;

Efecte ale schimbărilor climatice prin intensificarea perioadelor de inundații și de secetă. Sursa: Strategia transnațională pentru dezvoltarea durabilă teritorială din zona, Dunării cu accent special pe turism .

Turismul s-a dezvoltat în perimetrul Deltei Dunării de mai bine de 50 de ani, mai ales în perioada 1970-1980. Pe baza unor date existente la nivelul instituțiilor centrale și cele locale, pentru localitățile luate în studiu cu privire la stadiul actual de dezvoltare au existat o serie de disfuncționalități, iar acestea sunt date de :

Probleme de impact pentru administrație și control

Nerespectarea planului de management al ARBDD, de către autoritățile locale acesta fiind considerat prea restrictiv;

Realizarea de planuri de dezvoltare a turismului pentru cele 8 zone turistice propuse în cadrul planului strategic de dezvoltare a turismului durabil;

Aplicarea strictă a noului regulament de urbanism care prevede respectarea cerințelor pentru arhitectura locală și materiale naturale;

Scăderea valorificării terenurilor din deltă, datorită închirierilor și concesionărilor, mai ales pentru utilizarea fostelor amenajări piscicole ca terenuri agricole și pentru construcții;

Transferul unor suprafețe de teren din domeniul public, de interes național în domeniul public de interes local, pentru a permite proiecte mari de investiții ce pot afecta echilibrul ecologic al Deltei;

Lipsa unui personal care să controleze activitațile economice și turistice din deltă și totodată să împiedice poluarea, braconajul și aplicarea de amenzi pentru nerespectarea regulilor. Sursa: Strategia transnațională pentru dezvoltarea durabilă teritorială din zona, Dunării cu accent special pe turism .

Probleme de impact pentru dezvoltarea turismului

Realizarea de contracte între agențiile de turism și a tour – operatori și ADBDD care să includă respectarea cerințelor de protecție a mediului și să dețină personal angajat cu bune cunoștințe ecologice;

Existența unui mare număr de dezvoltatori imobiliari și de antreprenori în turism cu interese divergente față de localitățile deltei;

Dezvoltarea foarte mare a caselor de vacanță care nu aparțin localnicilor – Crișan, Sf.Gheorghe, Mila 23, Maliuc, Crișan, Sulina și care nu sunt exploatate turistic;

Dezvoltarea neechilibrată a turismului, cu concentrare mare a pensiunilor în localitățile situate pe canalele Sulina și Sf. Gheorghe, respectiv la Maliuc, Crișan, Sf. Gheorghe, Sulina, alte localități mai departe de municipiul Tulcea, din cauza lipsei de acces, fiind complet defavorizate;

Slaba valorificare în turism a obiectivelor culturale, inclusiv vechile cetăți dacice și romano-bizantine ;

Transportul naval trebuie să rămână singura formă de acces în Delta Dunării pentru turiști și interzicerea dezvoltării transportului rutier care poate degrada mediul;

Activitățile de vânătoare trebuie interzise și doar în anumite cazuri să fie acceptate;

Lipsa unei comunicării din partea ONG-urilor și a populației locale cu privire la dezvoltarea serviciilor locale, precum cele tradiționale. Sursa: Strategia transnațională pentru dezvoltarea durabilă teritorială din zona, Dunării cu accent special pe turism .

Probleme de calitate a mediului înconjurător cu impact asupra turismului

Dezvoltarea haotică pentru case și terenuri, iar investitorii nu respectă regulile ecologice;

Degradarea obiectivelor culturale și pierderea acestora datorită lipsei de valorificare și promovare pe întreg teritoriul deltei;

Utilizarea ilegală a unor terenuri pentru agricultură și pășunat, care prezintă forme de poluare și în acele locuri se pot dezvolta activități turistice complementare;

Lipsa dotărilor tehnico-edilitare în unele localități;

Indiferența din partea turiștilor români pentru ecologizare (existența deșeurilor în locuri neadecvate). Sursa: Strategia transnațională pentru dezvoltarea durabilă teritorială din zona, Dunării cu accent special pe turism .

Probleme de mediu datorate turismului

Modernizarea drumurilor comunale dintre sate pentru deplasarea turiștilor cu bicicletele și să nu mai folosească autoturisme;

Realizarea de spații de parcare și de campare în zonele principale pentru a evita mijloacele de transport în zonele de tampon, pentru a evita poluarea fonică, a aerului și a apei;

Evitarea deplasărilor necontrolate ale turiștilor, doar acele deplasări pe trasee aprobate de ARBDD și monitorizarea lor;

Proiecte pentru amenajarea porturilor turistice la Murighiol, Sf. Gheorghe, Sulina și mini-porturi Mahmudia, debarcader la Murighiol.

Respectarea prevederilor Convențiilor de la Berna și Ramsar pentru realizarea unui turism verde-ecoturism pentru a evita degradările naturii rezultate din activitățile turistice. Sursa: Strategia transnațională pentru dezvoltarea durabilă teritorială din zona, Dunării cu accent special pe turism.

5.4 Circuit turistic propus în Delta Dunării

Cunoașterea, înțelegerea și prețuirea naturii

Circuitul turistic durează o săptămână ( șapte zile și șase nopți de cazare).

În Tulcea se poate ajunge prin transport rutier, aerian și feroviar.

Prezentarea traseului detaliat (localități și obiective turistice):

Ziua I cu principale obiective turistice: Muzeul de istorie și arheologie, Monumentul Independenței, Centrul Muzeal Ecoturistic Delta Dunării.

Ziua II se parcurge următorul traseu Canalul Stipoc, Chilia Veche, Letea, Lacul Nebunu.

Ziua III turiștii au de parcurs următorul traseu Tulcea, Maliuc, Crișan, Sulina.

Ziua IV – Canalul Busurca, Lacul Roșu, Lacul Puiu.

Ziua V – Canalul Busurca și Plaja Sf. Gheorghe.

Ziua VI – Canalul Dunăvăț, Canalul Dranov, Canalul Mustaca, Razim-Sinoie, Murighiol.

Ziua VII – Cetatea Medievală Enisala.

Programul detaliat pe zile:

Circuitul turistic se desfășoară pe un interval de șapte zile cu șase nopți de cazare, începe din Municipiul Tulcea, unde turiștii vizitează în prima zi principalele obiective turistice (Muzeul de istorie și arheologie, Monumentul Independenței, Centrul Muzeal Ecoturistic Delta Dunării) și după vizitarea obiectivelor aceștia se cazează la Hotel Eden*** pentru două nopți.

A doua zi se pleacă tot de la Tulcea pentru a vizita următorul traseu Canalul Stipoc, Chilia Veche, Letea, Lacul Nebunu, iar după turiștii se întorc în Tulcea la același hotel.

A treia zi se pleacă de la Tulcea la Sulina pentru ca turiștii să se poată caza la Vila Alga*** și traseul pe care urmează să îl viziteze se face pe cale navigabilă (Tulcea-Maliuc-Crișan-Sulina).

Ziua a patra turiștii vizitează următorul traseu Canalul Busurca, Lacul Roșu, Lacul Puiu și seara se întorc la Vila Alga***.

În a cincea zi se pleacă de la Sulina la Sf. Gheorghe și se cazează la Hotel Green Vilage***, și se vizitează doar Canalul Busurca, iar turiștii pot face plajă la Sf. Gheorghe.

În ziua a șasea turiștii vizitează un traseu complex (Canalul Dunăvăț, Canalul Dranov, Canalul Mustaca, Razim-Sinoie, Murighiol), iar la sfârșitul zilei turiștii se întorc în Sf. Gheorghe.

Iar în ultima zi turiștii vizitează doar un singur obiectiv turistic (Cetatea Enisala).

Prin acest circuit turistic se încearcă punerea în valoare a principalelor zone din Delta Dunării care pot fi vizitate de turiști.

Tabel 5.2 Circuit turistic propuse în Delta Dunării