Dezvoltarea Turismului Creativ In Cluj Napoca
DEZVOLTAREA TURISMULUI CREATIV ÎN CLUJ-NAPOCA
CUPRINS
INTRODUCERE
1. BAZA TEORETICĂ ȘI METODOLOGICĂ A STUDIULUI
1.1. Conceptele de turism urban, turism cultural și turism creativ
1.2. Turismul creativ – o nouă formă de experiență culturală
1.2.1. Caracteristici, principii și forme ale turismului creativ
1.2.2. Creativitatea ca resursă și experiență creativă în turism
1.2.3. Profilul turistului creativ
1.2.4. Exemple de inițiative la nivel internațional care susțin dezvoltarea turismului creativ
1.3. Istoricul cercetării
1.4. Metodologie
2. PREMISE ALE DEZVOLTĂRII TURISMULUI CREATIV ÎN
2.1. Cluj-Napoca – caracterizare generală
2.1.1. Localizare geografică
2.1.4. Caracteristici geodemografice
2.1.5. Activități economice
2.2. Domenii și activități cu potențial pentru dezvoltarea turismului creativ în Cluj-Napoca
2.2.1. Artele spectacolului
2.2.2. Arte vizuale
2.2.3. Arte muzicale
2.2.4. Arta digitală
2.2.5. Arta culinară
2.2.6. Arta populară
2.2.7. Ocupații și meșteșuguri tradiționale
2.2.8. Tradiții și obiceiuri
2.3. Activități și manifestări locale care pot fi completate de experiența învățării
2.3.1. Târguri și expoziții
2.3.2. Concerte, spectacole și festivaluri
2.3.3. Parcurgerea traseelor turistice tematice
2.3.5. Alte festivități și sărbători
2.4. Locații cu potențial pentru practicarea turismului creativ
2.4.1. Edificii istorice
2.4.2. Edificii cu funcții administrative
2.4.3. Edificii religioase
2.4.4. Edificii și spații cu funcție culturală
2.4.5. Edificii și spații cu funcție sportivă
2.4.6. Edificii și spații economice
2.4.7. Structuri de cazare
2.4.8. Structuri de alimentație publică
2.4.9. Centre de informare turistică
2.4.10. Localizări paraculturale
3. MĂSURI ȘI ACȚIUNI PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI CREATIV ÎN CLUJ-NAPOCA
3.1. Analiza SWOT
3.2. Măsuri și acțiuni întreprinse
3.4. Beneficii ale dezvoltării turismului creativ
3.5. Impedimente în dezvoltarea turismului creativ în Cluj-Napoca
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
WEBOGRAFIE
INTRODUCERE
Lucrarea Dezvoltarea turismului creativ în Cluj Napoca, prezintă situația dezvoltării turismului creativ și își propune să prezinte principalele aspecte teoretice și practice în legătură cu turismul creativ. În primul capitol sunt prezentate concepte și teorii ale unor autori români dar și străini, pentru a întelege termenul de turism creativ și ceea ce implică turismul creativ și legăturile pe care le are turiamul pe de o parte și creativitatea pe de altă parte. În cel de al doilea capitol este prezentată o scurtă descriere a orașului Cluj Napoca impinând atât elemente geografice cât și istorice. Prezentarea activităților care pot atrage cât mai mulți turiști, iar în ultimul capitol este prezentată o analiză prin care sunt scoase atuurile orașului, în cazul de față Cluj Napoca dar și atuurile dezvoltării turismului și beneficile pe care le are sau aduce turismul creativ.
Motivarea temei alese. Această temă are un subiect care la momentul actual este într-un proces de dezvoltare nu doar în orașul Cluj Napoca sau în țara, este la nivel mondial într-un proces de dezvoltare. Omenii care călătoresc sunt tot mai dornici să participe, implice la diferite activități ce se desfășoară și să afle cat mai multe despre locul pe care il viziteaza, să interacționeze cu localnicii. Obiectivul este de a înțelege că prin turismul creativ se pot pune (scoate ) în evidență și celelalte forme ale turismului cum sunt turismul urban și turismul cultural. Orașul Cluj Napoca dispune de un patrimoniu cultural bogat, de o istorie aparte și de frumusețea acestui oraș, care este unic în lume.
Îi mulțumesc doamnei profesoare Papp Lelia pentru sfaturile și ajutorul pe care mi la acordat în realizarea lucrării de licență.
Cuvinte cheie: turism, creativitate, turiști, dezvoltare, patrimoniu turistic.
1. BAZA TEORETICĂ ȘI METODOLOGICĂ A STUDIULUI
1.1. Conceptele de turism urban, turism cultural și turism creativ
Dorința de cunoaștere a unor locuri noi, îngrijirea sănătății și odihna, pelerinaje, razboaie sau descoperiri, au constituit tot atâtea motivații de călătorie ale oamenilor încă din cele mai vechi timpuri.
Turismul urban își are originea încă din antichitate, cunoscută fiind afluența călătorilor care frecventau tărmurile mării mediterane. Epoca Renașterii se detașează prin apariția proprietăților aflate la marginea orașelor, a vilelor cu parcuri și belvedere din preajma orașelor cetăți.
În secolele al-XIX-lea și al-XX-lea se înregistrează cele mai noi cuceriri ale tehnicii pentru modernizarea structurilor edilitare, îndeosebi prin realizarea de noi materiale de construcție mai ușoare și fiabile. Societatea contemporană se confruntă cu o explozie a spațiului urban mai ales după cel de-al doilea război mondial, școlile de urbanism preocupate de dezvoltarea și modernizarea sistemelor urbane cunoscând o deosebită amploare. Numeroși arhitecți și urbaniști sunt preocupați de realizarea unor noi stiluri arhitecturale, în multe orașe europene, alături de centrele vechi istorice, dezvoltându-se cartiere moderne. S-a conturat chiar și o tipologie a orașelor culturale care include urmatoarele tipuri de așezari urbane: orașe capitală ( de ex. Paris, Londra), orașe istorice (Oxford, Cambridge, Veneția, Canterbury), orașe industriale tradiționale (Bradford), orașe de cultură și arta (Roma, Florenta, Salonic, Avignon), orașe revitalizate (portul vechi și docurile Londrei), etc.
Comceptul de turism urban nu poate fi realizat decât în contextul înțelegerii statutului și a funcțiilor orașelor, demers ce presupune o abordare intercorelata atât a noțiunii de oraș cu semnificațiile sale cât și a conceptului de turism în spațiul urban.
Turismul urban reprezintă ansamblul de resurse și activități turistice implantat/implementa în oraș, cuprinde practici turistice diverse pentru a se analiza relația lor cu spațiul urban. Turismul urban este strâns legat de turismul cultural, dar NU sunt sinonime. Există o serie de lucrări de specialitate care îl includ la alte forme de turism din cauza complexității criteriilor de definire. (Gabriela Ilieș,(2008),Turism urban)
Turistul descoperă patrimoniul arhitectural al unui oraș, varietatea muzeelor și animația culturală estivală. Turismul urban este condiționat de trei mari categorii de premise (Gheorghilaș Aurel, Turism urban și turism cultural): fondul turistic (este format din totalitatea factorilor de atracție); factorul uman (exprimarea cerinței pentru o forma de turism în funcție de nevoile socio-culturale și posibilitățile materiale); baza tehnico-materială (vine în întâmpinarea dorințelor turistice).
Conceptul de "turism de cultura" abordează cultura unei regiuni, in special valorile ei artistice. Turismul cultural a pătruns în regiunile urbane, în special orșe mari cu o încărcătura culturală mare reprezentată prin obiective istorice, muzee, teatre, biserici, catedrale.
Tendintele majore care au fost observate în ceea ce priveste turismul cultural sunt:
interactiunea între cultură și turism își are rădăcinile în perioada de început a turismului si în prezent câstiga din ce în ce mai multa însemnatate;
turismul cultural este un factor cheie pentru dezvoltarea durabilă și dialogurile intreculturale;
mostenirea culturala este expresia identitatii oamenilor, a teritoriului, istoriei, traditiilor si civilizatiei.
Richards, G (1996) consideră turismul cultural ca fiind o mișcare de oameni (persoane) spre o atracție culturală cum ar fii situri de patrimoniu, artistic si manifestări culturale, arte și teatru în afara locului obișnuit de reședintă.
Stebbins, (1996) definește turismul cultural ca un stil de interes special, turismul bazat pe căutarea și participare la exeperiențe culturale noi si profunde, intelectuale, emoționale sau psihologice.
Lord (1999) definește turismul cultural ca fiind o formă de turism motivat de un interes în istorie, artistic, științ1ific, moștenirea oferită de o comunitate, regiune, grup sau instituție.
Începuturile sale pot fi localizate spre sfârșitul secolului al XVI-lea, în perioada elisabethană în Anglia. Grand-Tour-ul s-a extins însã în secolul al XVII-lea. Țara de origine a călătoriilor a fost, în principal Anglia și destinația Italia, deși și alte țări europene, ca Franța, Olanda, Spania, Germania au fost implicate ca origini și destinații de călătorie. Subiecții acestui tip de deplasare erau fiii familiilor privilegiate social și material, trimiși pentru o ședere de 3 ani în scopul de a-și întregi educația și în plus, de a câștiga unele relații, contacte privite ca necesare pentru carierele lor viitoare. Termenul de Grand Tour persistă și în zilele noastre dar acest concept este mult diferit călătoria/excursia durează 3 săptămâni nu 3 ani.
Turismul creativ a fost definit de Greg Richards și Crispin Raymond (2000, p. 18) ca fiind „turismul care oferă turiștilor oportunitatea de a-și dezvolta potențialul creativ prin participarea activă la cursuri și experiențe de învățare care sunt caracteristice locurilor de destinație unde acestea sunt efectuate”.
UNESCO (2006, p. 3), definește turismul creativ ca fiind „o călătorie îndreptată spre o experiență implicată și autentică, cu învățare participativă în domeniul artelor, patrimoniului sau legată de trăsăturile speciale ale unui loc și asigură o conexiune cu cei care locuiesc în acest loc și crează această cultură vie”.
1.2. Turismul creativ – o nouă formă de experiență culturală
1.2.1. Caracteristici, principii și forme ale turismului creativ
Dezvoltarea turismului creativ are la bază o serie de pricipii:
Știi cine ești și unde ești – distinctiv este vorba despre cei care fac ca locurile să iasă in evidență față de celelalte locuri. Acest lucru nu este doar despre bunurile tangibile pe care le au locurile ci și despre resursele intangibile pe care le poate avea locul: atmosferă, ambianță, aptitudini, crativitate.
Folosește capacitatea locală – turismul creativ se bazează pe acele aspectecte de creativitate care sunt caracteristice la locul vizitat. Importul de idei sau aptitudini este de multe ori contra-productiv la dezvoltarea turismului creativ.
Construiți pe ceea ce ai – nu este nevoie să se angajeze in construcții majore de noi facilități – trucul este de a folosi aceleași facilități doar că într-un mod mai creativ. O peșteră reamenajată, o fabrică renovată sau un hotel de gheață ar fi, de obicei mai interesant decât un nou hotel de cinci stele.
Dezvoltarea calității nu trucuri – deși creativitatea depinde adesea de spontaneitate, de risc și surpriză, aceasta nu este o chestiune de a folosi trucuri sau urmărirea tendințelor din modă. Pentru turismul creativ este mult mai important a face față cu calitatea și autenticitatea, sau re-interpretarea și tradiții inovatoare.
Folosiți resursele creative ca un catalizator – întrucât strategia de bază a turismului cultural depinde de reproducerea culturii în produse destul de statice pentru turiști, turismul creativ ar trebui sa fie văzut ca un proces care poate stimula modificari ulterioare. Utilizarea meșteșugurilor locale ca bază pentru turismul creativ experiențele ar trebui să ofere un mijloc de a inova producția de suveniruri.
Toate aceste principii de bază pot ajuta destinațiile să-și regândească si reajustarea turismului cultural în moduri interesante si inovatoare. În acest sens, locurile pot nu numai creșterea potențialului lor de a atrage turiști creativi, dar, de asemenea poate crește potențialul creativ general, ajutând pentru a aborda mai larg problemele culturale, sociale si economice.
Diferite roluri si forme ale turismului creativ sunt reflectate în colecții de lucrari de specialitate. Turismul creativ poate fi văzut in numeroase situații unde vizitatorii, furnizorii de servicii și comunitatea locală schimba idei, competențe și influențe reciproc într-un mod sinergic. În acest sens, turismul creativ poate fate.
Folosește capacitatea locală – turismul creativ se bazează pe acele aspectecte de creativitate care sunt caracteristice la locul vizitat. Importul de idei sau aptitudini este de multe ori contra-productiv la dezvoltarea turismului creativ.
Construiți pe ceea ce ai – nu este nevoie să se angajeze in construcții majore de noi facilități – trucul este de a folosi aceleași facilități doar că într-un mod mai creativ. O peșteră reamenajată, o fabrică renovată sau un hotel de gheață ar fi, de obicei mai interesant decât un nou hotel de cinci stele.
Dezvoltarea calității nu trucuri – deși creativitatea depinde adesea de spontaneitate, de risc și surpriză, aceasta nu este o chestiune de a folosi trucuri sau urmărirea tendințelor din modă. Pentru turismul creativ este mult mai important a face față cu calitatea și autenticitatea, sau re-interpretarea și tradiții inovatoare.
Folosiți resursele creative ca un catalizator – întrucât strategia de bază a turismului cultural depinde de reproducerea culturii în produse destul de statice pentru turiști, turismul creativ ar trebui sa fie văzut ca un proces care poate stimula modificari ulterioare. Utilizarea meșteșugurilor locale ca bază pentru turismul creativ experiențele ar trebui să ofere un mijloc de a inova producția de suveniruri.
Toate aceste principii de bază pot ajuta destinațiile să-și regândească si reajustarea turismului cultural în moduri interesante si inovatoare. În acest sens, locurile pot nu numai creșterea potențialului lor de a atrage turiști creativi, dar, de asemenea poate crește potențialul creativ general, ajutând pentru a aborda mai larg problemele culturale, sociale si economice.
Diferite roluri si forme ale turismului creativ sunt reflectate în colecții de lucrari de specialitate. Turismul creativ poate fi văzut in numeroase situații unde vizitatorii, furnizorii de servicii și comunitatea locală schimba idei, competențe și influențe reciproc într-un mod sinergic. În acest sens, turismul creativ poate fii:
un mijloc de implicare a turiștilor în viața creativă de la destinație
un mijloc creativ folosirii resurselor existente
un mijloc de consolidare a identități
o formă de exprimare/descoperire de sine
o formă de educație – realizare și educație de sine
o sursă de ´atmosferă´ pentru locuri
o sursă pentru recreere și revitalizarea locurilor.
Forme ale turismului creativ:
Creativitatea ca activitate – învățare, atelier de lucru, cursuri
– degustare, experiențe, ateliere deschise
Creativitatea ca fundal – intinerarii
– cumpărături
Implicarea în creștere – evenimente, rețele (internet), parteneriate, antreprenori creativi
1.2.2. Creativitatea ca resursă și experiență creativă în turism
Creativitatea este un proces mental și social care implică generarea unor idei sau concepte noi, sau noi ascocieri ale minții creative între idei sau concepte existente.
Creativitatea este un concept multidimensional și se poate manifesta în multiple domenii. Conceptul de creativitate poate fii definit din perspectiva unor discipline diferite: psihologie, psihologie socială, științe cognitive , arte, inteligență artificială, filozofie, etc. și la mai multe niveluri diferite: cognitiv, intelectual, social, economic, artistic, literar, etc. Creativitatea este destul de dificil de definit din cauza asocierilor particulare ale acestui concept cu artele. Mulți oameni asociază creativitatea în special cu artele: muzica, teatrul, dansul, literatura, care sunt denumite "arte creative".
Câteva definiții ale creativității citate din dicționare de referință, precum și definiții propuse de experți în studiul creativității sunt:
În Dicționarul enciclopedic creativitatea este definită ca "trăsătură complxă a personalității umane, constând în capacitatea de a realiza ceva nou, original".
Dicționarul Webster oferă trei semnificații ale creativității: "starea sau calitatea de a fi creativ"; "abilitatea de a transcende ideile, regulile, modele, relațiile tradiționale și de a crea noi și semnificative idei, forme, interpretări, etc.; originalitate sau imaginație"; "procesul prin care se utilizează abilitatea creativă".
Ellis Paul Torrance definiște creativitatea ca fiind "un proces de sensibilizare la probleme, deficiențe, goluri în cunoștințe, elemente care lipsesc, dizarmonii, etc.; identificarea dificultăților; căutatrea de soluții sau formularea ipotezelor asupra deficiențelor: testarea și re-testarea acestor ipoteze și, posibil, modificarea și re-testarea lor; în final, cominicarea rezultatelor".
Tipuri de experiențe creatiive:
Educația nonformală este cea mai noua abordare a învățării prin activități plăcute și motivante. A fost definită de către J. Kleis drept "orice activitate educațională, intenționată și sistematică, desfășurată de obicei în afara școlii tradiționale, al cărei conținut este adaptat nevoilor individului și situațiilor speciale, în scopul maximalizării învățării și cunoașterii și al minimalizării problemelor cu care se confruntă acesta în sistemul formal (stresul notării în catalog, disciplina impusă, efectuarea temelor)".
Arta este cea mai profundă expresie a creativității umane. Britannica Online definește arta ca fiind "îndemânare și imaginație în creația de obiecte, medii ambiante sau experiențe estetice care pot fi împărtășite"
De la iluminism încoace prin artă se înțelege mai ales formele așa numitelor arte frumoase: arta plastică (genurile clasice pictură, grafică, sculptură, arhitectură și o multitudine de alte genuri secundare, iar din secolul XIX arta aplicată ca gen apropiat meșteșugului artistic); arta dramatică (principalele genuri teatru, dans/coregrafie și cinematografie); muzica (diviziile principale muzică vocală și muzică instrumentală); literatura (genurile epic, dramaturgie și lirică).
Originalitatea fiecărui popor se caracterizează prin potențialul creator, care își găsește expresia în cultura materială și spirituală. Un loc aparte în această cultură îl ocupă meșteșugurile populare.
Meșteșugurile artistice sunt domeniul cel mai expresiv al culturii tradiționale. Prin definiție, a fi meșter înseamnă a cunoaște și a profesa mai bine decât alții un domeniu foarte specific al creației, care necesită cunoștințe și deprinderi de muncă special dobândite. Însușirea și transmiterea cunoștințelor, tehnicilor și procedeelor de prelucrare a materiei prime, de confecționare a obiectelor în spiritul tradițiilor meșteșugărești se făcea preferențial în cadrul familiei sau prin ucenicie. În virtutea sincretismului culturii tradiționale meșteșugurile acoperă un spațiu foarte vast al activităților umane, tezaurizează o îndelungată și bogată experiență a comunităților de utilizare a resurselor locale în crearea obiectelor necesare pentru întreținerea vieții. La baza meșteșugurilor stă tradiția, înțeleasă ca un set de mecanisme prin care se transmit din generație în generație caracteristicile esențiale ale culturii.
Compartimentul are următoare structură:
Prelucrarea artistică a lemnului
Prelucrarea artistică a pietrei
Prelucrarea artistică a metalelor
Olăritul
Împletirea fibrelor vegetale
Prelucrarea pieilor, blănurilor, cornului și osului
Portul popular femeiesc
Portul popular bărbătesc
Țesăturile
Cusăturile
Croșetarea
Încondeierea ouălor
Modelarea pâinii de ritual
Gastronomia este studiul relației dintre cultură și alimentație. De multe ori se greșește considerând că termenul de gastronomie se referă exclusiv la arta de a găti, dar aceasta este o mică parte a acestei știinte. Gastronomia studiază diverse componente culturale ce au alimentația și mâncarea, ca element de bază. Ea este relaționată cu artele frumoase și științele sociale în termeni de cultură, și cu științele naturale referitor la aparatul digestiv al corpului uman.
1.2.3. Profilul turistului creativ
Este destul de greu de definit profilul unui turist creativ deoarece nu există un portret standard, turistul creativ vrea să fie unic.
Ei pot călătorii singuri, în cuplu, în familie sau în grup.
Ei își pot planifica călătoria singuri sau pot contacta servicii profesionale.
Natura activităților lor creative pot fi educative (cursuri, ateliere de lucru),sau se poate referi chiar la creare (art resident, co-crearea cu artiști locali) sau reprezentarea (concerte interpretative, actorie, expoziții).
Printre marea diversitate de turiști creativi, am putea întâlni:
un singur călător care participă la un curs de gătit în scopul de a întâlni localnici sau să împărtășească experiențe cu alți gurmanzi.
un cor amator sau orchestra care călătoresc cu scopul de a oferi concerte în fiecare loc pe care îl vizitează.
un grup de dansatori, graficieni sau iubitori de fotografie, al cărui scop de a călătorii este de a practica hobby-ul lor.
Elemente generale ale turiștilor creativi:
ei doresc să experimenteze cultura locală prin participarea la activități artistice și creative.
ei vor să trăiască experiențe prin care se pot simți ca un localnic.
ei nu se uită pentru "monumentalitate" sau "spectaculozitate" sau "superlativ".
ei sunt exclusiv în ceea ce privește modul în care călătoresc: odată experimentat turismul creativ, ei nu mai doresc să se întoarcă la un circuit convențional.
ei cheltuiesc o parte substanțială din buget pentru realizarea acestor activități/experiențe.
ei în cursul aceleiași călătorii, combină mai multe tipuri de turism: creativ, culinar, eco-turism, turismul lent.
1.2.4. Exemple de inițiative la nivel internațional care susțin dezvoltarea turismului creativ
Creative Tourism Network este o organizație internațională creată cu obiectivul de a promova turismul creativ în întreaga lume.
Obiectivele organizatiei sunt: promovarea destinațiilor care au un potențial primirii turiștilor creativi, printr-o gamă largă de servicii (consultanță pentru programele de creare și gestionare pentru turismul creativ; servicii de comunicare și de presă personalizate; promovarea la târguri, congrese, conferințe, seminari,etc.; parteneriate cu companii de turism și transport, asociații culturale, media, etc.; recunoașterea ca "Destinații Creative Amicale"); identificarea turiștilor creativi și cerințele lor specifice cu scopul de a le propune cele mai bune experiențe și destinații creative; formarea academică și profesională prin organizarea de seminarii adaptate, vizite de studiu și ateliere de lucru privind turismul creativ, prin grupul de experți condus de profesorul Greg Richards; cercetarea în jurul celei mai bune practici ale turismului creativ; organizarea de conferințe internaționale privind turismul creativ la destinațiile rețelei.
Din rețeaua "Creative Friendly Destinations" face parte: Barcelona, Santa Fe, Galicia, Guatemala, Thailanda, Austria, Paris, etc. (fig.1.)
Studii de caz
Porto Alegre Creative Tourism este primul program organizat în Brazilia care oferă vizitatorilor sai experiențe noi și unice, care acoperă conținutul local conectat la intangibila lume culturală, tradiție, artă și atmosfera efervescentă a metropolei care este poarta de acces la cultura "guacho". Există diverese opțiuni pentru a participa la activități cum ar fii: ateliere de lucru, cursuri de scurtă durată și alte activități de dezvoltare personală și imersiune în universul imaterial al culturii locale.
Experiențe creative: Porto Alegre in Wool – Great Postcards; Workshop in Regional Brazilian Rhythms; Course: Pocket Portuguese; Object Poetry in Porto Alegre; Regional Cooking Workshop Carreteiro de Charque (Rice Pilaf with Dried Salted Meat), etc.
Sant Feliu de Guíxols este situată în inima Coastei Brava, se află la 35 km de Girona și la doar 100 km de Barcelona și Franța. Dorită climatului mediteranean, care are o temperatură blândă și plăcuta pe tot parcursul anului. Acest lucru este favorabil (bun) și din punct de vedere turistic pentru că se poate practica turismul pe tot parcul anului.
Experiențe creative: Cooking classes; Painting classes Photographic routes, Creative and cultural activities at the Espai Carmen Thyssen, Performing a concert at the Sant Feliu de Guíxols Monastery or the Modernist Casino, the Auditoru¡ium or Casa Irla.
1.3. Istoricul cercetării
La noi în țară s-a început să se discute mai mult despre turismul creativ dupa anul 2000, când lumea a înțeles cu exactitate la ce vrea să se refere turismul creativ și ce implicații are omul de rând.
Felicia Mureșan a scris în revista Universitas Geographica (2010) despre turismul cultural și turismul creativ, despre apariția turism creativ ca un nou concept, despre rădăcinile turismului creativ, delimitările conceptuale, despre industriile creative și orașele creative.
Autorii Crispin Raymond și Greg Richards au definit „turismul creativ” ca turismul ce se referă la participarea turiștiilor în cultura comunității gazdă, prin activități și seminarii interactive.
1.4. Metodologie
În prima parte a lucrării sunt prezentate teorii și concepte care stau la baza definirii turismul creativ, de asemenea s-a realizat o recenzie a studilor de specialitate care au ca temă de tratare turismul cultural, turismul urban, turismul creativ, mai exact studile de specialitate care contribuie la dezvoltarea turismului creativ.
2. PREMISE ALE DEZVOLTĂRII TURISMULUI CREATIV ÎN
CLUJ-NAPOCA
2.1. Cluj-Napoca – caracterizare generală
2.1.1. Localizare geografică
Municipiul Cluj Napoca este situat în zona de legătură dintre Munții Apuseni, Podișul Someșan și Câmpia Transilvaniei, orașul este plasat la intersecția paralelei 46° 46´N cu meridianul 23° 36´E având o suprafață de 179,5 km², ocupând zona centrală a Transilvaniei.
2.1.2. Cadrul istoric de dezvoltare a municipiului
Istoria este una din resursele de bază ale turismului în orașul Cluj Napoca, indiferent dacă este reprezentată de clădiri, vestigii arheologice, legende, această resursă trebuie valorificată în mod corespunzător, punându-se accent pe legende locale, fiecare loc, clădire are o poveste și o istorie propie care atrage vizitatorii.
Zona este locuită din paleolitic, cu dovezi clare din neolitic. În secolul al II-lea Claudius Ptolemeu vorbeste în scrierile sale despre unul dintre cele mai importante orașe al Daciei preromane, Napuca. Romanii după cucerirea Daciei (105-106), au păstrat numele orașului ca „Napoca”. Împăratul Hadrian, în anul 124 d.H. a ridicat Clujul la rangul de municipium și capitală a Daciei Porolissensis. În timpul domniei împăratului Aurelius (între anii 161-180), Clujul devine colonie.
După retragerea romană care a avut loc la mijlocul secolului al III lea, populația a continuat să trăiască aici (dovezile sunt descoperirile arheologice din Piața Unirii)
În secolele ce-au urmat, populația a rezistat invazilor ostrogotilor și gepizilor, popoare migratoare care au distrus orașul.
În secolele IX și X fortificațiile de la Cluj- Mănăștur și Dăbâca (parte a voievodului Gelu), au cedat invaziilor ungare, fiind recrutate împreună cu alte regiuni ale Transilvaniei, în regatul ungar.
Regele Carol Robert pe 9 august 1317, a semnat actul prin care a ridicat Clujul la rang de oraș, astfel stimulând dezvoltarea economică, înființarea breslelor și creșterea populației. Orașul stabilește numeroase legături economice cu celelalte Țări Romane și țări europene. După ce țăranii clujeni s-au alăturat răscoalei de la Bobâlna din anul 1437, orașului Cluj i-au fost retrase privilegiile dobandite de-a lungul aniilor. Restituirea drepturilor a avut loc în timpul domniei lui Iancu de Hunedoara. În anul 1475, Iancu de Hunedoara și fiul său Matei Corvin s-au implicat în construirea unui sistem de fortificații mai amplu și mai puternic (a fost construit Bastionul Croitorilor), care se întindea pe o suprafață de 45 hectare.
Orașul îsi pierde autonomia intrând sub stăpânirea austriei, în cea de-a doua jumătate a secolului al XVII-lea, unde situația economică înregistrează un declin din cauza că au fost retrase privilegiile acordate orașului. În anul 1790, Clujul devine capitala Ardealului, întărindu-și autoritatea politică. Tot în această perioadă se construiește prima biserica ortodoxă (în afara zidurilor orașului), iar în 1803 se construiește biserica greco-catolică, ca urmare a numărului mare de români stabiliți în cetate.
În timpul primului război mondial (1914-1918), mulți români din Transilvania au fost obligați să lupte împotriva fraților români de dincolo de Carpați, iar cei care refuzau să lupte erau omorâți sau întemnițați. După eliberarea Clujului și a întregului Ardeal, la 1 Decembrie 1918 s-a înfăptuit Marea Unire.
După cel de-al doilea război mondial, Clujul la fel ca toată țara a intrat în perioada guvernării comuniste până în decembrie 1989. Anii care au urmat după 1989 au însemnat reinsturarea democrației, dar și numeroase schimbări ce au avut loc pe plan local schimbări de ordin economic, politic, social și cultural, transformând semnificativ orașul Cluj Napoca.
2.1.3. Cadrul natural
Municipiul Cluj Napoca este înconjurat de dealuri și coline. În partea de nord a orașului se află dealurile Clujului, cu piscuri precum Vârful Dealul Melcului (617 m), Vârful Lombului (684 m), Techintău (633 m), la est în continuarea orașului se întinde Câmpia Someșană, la sud, orașul este străjuit de Dealul Feleac, cu o altitudine maximă de 825 m, în Vârful Măgura Sălicei iar la vest se află o suită de dealuri, cum sunt Dealul Gârbăului (570 m), Dealul Hoia (506 m).
În interiorul orașului se află Dealul Calvaria și Dealul Cetățuia, pe amplasementul cărora sunt importante obiective istorice și turistice de interes național: Fortificația de la Cluj- Mănăștur (secolul XI) și Biserica Romano – Catolică Calvaria; garnizoana orașului (secolul XVIII) și punct de belvedere.
Clima orașului Cluj este de tip continental moderată, specific regiunilor de deal din nord-vestul țării, cu deosebiri locale rezultate din poziția orașului, aflat în vecinătatea Munților Apuseni și de particularitățile reliefului, care determină modificări substanșiale în procesele ce caracterizează circulația generală a atmosferei.
Circulația aerului este sub influența celei predominant vestice (curenții atlantici de la vest), prin intermediul căreia masele de aer de origine oceanică întreține în perioada rece a anului o vreme închisă, cu ierni blânde, cu precipitații frecvente sub formă de ploaie, lapoviță și ninsoare. Pe timpul verii vremea este instabilă, cad precipitații sub formă de averse însoțite de descărcări electrice, urmate de un timp frumos determinat de încălzirea maselor de aer. O influență mai restransă o exercită circulația polară arctică care în sezonul cald se resimte prin scăderea temperaturii și precipitații abundente iar in sezoul rece se resimte prin pătrunderea și menținerea unor mase de aer rece în lungul văii Someșului Mic, este posibilă formarea și persistența inversiunilor termice favorabile apariției ceții.
Voloarea temperturii medii multianuale este de 8,4°C, oscilând între 6,9°C și 9,9°C, cu amplitudine multianuală de 3°C. Luna cea mai friguroasă este ianuarie cu o temperatură medie de -4,6°C, iar luna cea mai caldă este iulie cu o temperatură medie de 19,3°C, cu amplitudinea termică a mediilor lunare de 23,9°C.
Precipitațiile atmosferice medii multianuale prezintă valori în jur de 663 mm, cu valorile ccele mai scăzute în luna februarie 26,2 mm și valorile maxime înregistrându-se în luna iunie 99 mm. Precipitațiile sub formă de ninsoare cad incepând cu jumătatea lunii noiembrie și sfârșesc la jumatatea lunii martie. Stratul de zăpadă durează în jur de 65 zile.
Apele freatice din vatra orașului și zonele învecinate sunt cantonate în formațiuni deluviale cu orizonturi nisipoase, grezoase, calcaroase, aluviale de luncă, terase și conuri de dejecție. Adâncimea nivelului este mică în lunca Someșului și a afluenților săi de la 0-2 m, dar crește treptat o dată cu înălțimea relativă a teraselor până la 15-29 m. Principalele râuri și pâraie care tranversează prin Cluj Napoca sunt: Someșul Mic, Nadăș, Pârâul Țiganilor, Canalul Morilor, Pârâul Popești, Pârâul Nădășel, Pârâul Chintenilor, Pârâul Becaș, Pârâul Murătorii.
Zona din jurul orașului este în mare parte acoperită cu păduri și ierburi. Aici pot fi găsite plante rare cum ar fi păpucul doamnei, stânjenelul, căpșunica, șerparița, s.a. Există două rezervații cunoscute Fânețele Clujului și Rezervația Valea Morii. În Pădurea Făget și Pădurea Hoia trăiește o faună diversificată cu specii precum porcul mistreț, bursucul, vulpea, veverițele, iepurii iar în rezervația Fânețele Clujului trăiește o specie rară de viperă de fânață. În interiorul orașului se găsește o floră bogată mai exact la Grădina Botanică, unde și unele specii de animale și-au găsit adăpostul.
2.1.4. Caracteristici geodemografice
Populația orașului Cluj Napoca, conform ultimului recesământ (2011) este de 324.576 de locuitori, este într-o vizibilă creștere față de ultimul recesământ din anul 2002, majoritatea locuitorilor sunt români (81,53%). Diversitatea minorităților în orașul Cluj Napoca este împărțită astfel: maghiari (16,44%), romi (1,09%), germani (sași 0,18%), altă etnie (0,76%).
Minoritățile atrag un număr destul de mare la târguri si expoziții prin istoria, cultura, obiceiurile și tradițiile pe care doresc să le împărtășeasca turiștiilor dar nu numai turiștilor ci și locuitorilor orașului, de exemplu prin implicarea directă a turiștilor în tainele meștesugurilor . Acest lucru poate să conducă la dezvoltarea turismului creativ în oraș.
2.1.5. Activități economice
Municipiul Cluj Napoca este centrul polarizator al regiunii nord-vestică, având una dintre cele mai dinamice economii ale țării. Principalele activități economice sunt: industria prelucrătoare, sectorul industrial IT care este reprezentativ la nivel local, agricultura (se practică mai mult în zonele limitrofe ale orașului), comerțul și retailul (în ultimi ani la Cluj dezvoltarea comrțului este într-un proces continuu de dezvoltare, s-au deschis centre comerciale, piața de retail este reprezentată prin supermarket-uri, magazine cash and carry și alte magazine mai mici), serviciile sectorului financiar sunt reprezentate bine la nivel local (bănci, societăți de asigurare- reasigurare, firmele de brokeraj și fondurile de investiții), turismul care an de an vine cu câte ceva nou.
2.2. Domenii și activități cu potențial pentru dezvoltarea turismului creativ în Cluj-Napoca
2.2.1. Artele spectacolului
Artele spectacolului sunt reprezentate de opere care sunt caracterizate de o reprezentare efemeră, cu o anumită limită de timp și presupune prezența unor interpreți sau actori și un public spectator pentru a admira spectacolul.
În raportul Importanța economică a industriilor creative: o perspectivă teritorială, Clujul este denumit „județul spectacol”, ca urmare a profitabilității ridicate a activităților de interpretare artistică și a activităților suport.
În Cluj Napoca activitățiile de acest gen sunt tot mai numerose (mai ales pentru că anul acesta Cluj Napoca este Capitala Europeană a Tineretului) și sunt organizate spectacole de toate tipurile (teatru, dans, arte contemporane, spectavole muzicale). Un spectacol de calitate atrage un număr mare de turiști iar în turismul creativ contează calitatea spectacolului dar și dorința oamenilor (localnicilor) de a împărtăși tainele spectacolului cu turiștii.
2.2.2. Arte vizuale
Artele vizuale este o formă de artă care include pictura, sculptura, fotografia, filmul, arta textilă, arta decorativă, design vestimentar, colaj, desen, caricatură, design grafic, graffiti, arta corpului și multe alte forme de artă. Toate aceste arte se concentrează pe creearea lucrărilor ce se desfășosră în mediul vizual. Uneori artele vizuale sunt încurcate cu artele frumoase, dar tehnicile de astăzi lărgesc spectrul artelor vizuale astfel încât acesta poate include mai multe domenii.
Aceste forme ale artelor vizuale (pictura, sculptura, filmu, desenul, etc) atrage turiști interesați de acest domeniu care doresc să participe la activități creative.
2.2.3. Arte muzicale
Muzica este considerată arta combinării, deoarece combinația notelor într-o succesiune și simultan oferă o formă plăcută a sunetului. Într-o singură frază muzica reprezintă cea mai pură și delicată artă. Spectacolele și concertele sunt organizate pentru a atrage un public cât mai divers.
Exemple de spectacole și concerte sunt: de muzică clasică, muzică populară, jazz, rock, etc. De asemenea, sunt organizate spectacole muzicale pentru copii mici (teatru de papuși muzical, filme muzicale).
2.2.4. Arta digitală
Tot mai des auzim că se vorbește despre arta digitală dar nu o putem defini concret, nu are o definiție standard. Arta digitală folosește tehnologia digitală ca parte esențială a procesului de creație sau prezentare. De-a lungul anilor au fost folosite diverse denumiri pentru a descrie procesul, cum ar fi arta computerizată sau arta multimedia. Impactul tehnologiei digitale a transformat multe activități (cum sunt sculptura, pictura, desenul, etc.), în timp ce noi forme ale artei digitale au apărut, net-art, digital-art au devenit cunoscute pe plan artistic. Tehnicile realizate de digital art sunt utilizate pe scară largă (mass media, diferite firme de IT, producți de masă).
Poate vă întrebați ce legatură are arta digitală cu turismul creativ, din punctul meu de vedere există o legătură între cele două, pentru că pe această activitate poți organiza multe alte activități creative care să atragă atât turiști cât și simpli localnici ai locului unde se desfășoară activitățile, pot fi activități pentru toate categoriile de vârste, pentru profesioniști sau neprofesioniști, amatori de fotografii. De exemplu turiști merg să viziteze un muzeu, merg la o expoziție, tot timpul au aparatul de fotografiat la ei pentru a fotografia diferite obiecte, lucruri, clădiri,etc. nu doar pentru a le rămâne o amitire, poate unii o fac din plăcere, pentru ca arta digitală înseamnă fotografie, ceea ce surprinzi într-o fotografie reprezintă o stare, un gând, niște sentimente pe care poate nu le poți exprima altfel decât printr-o fotografie, se mai spune citez „că o fotografie face cât o mie de cuvinte”.
2.2.5. Arta culinară
Și gastronomie reprezintă o artă, o artă culinară dar de multe ori când spui gastronomie te gândești la arta de a găti, într-adevăr arta de a găti reprezintă doar o parte din arta culinară. Arta culinară nu se referă doar la arta de a găti, se referă și la imaginația, creația pe care o ai în timp ce gatești, iar cel mai important este întotdeauna rezultatul pe care îl obți la final.
În zona Clujului, pentru că de acolo vin toate tradițiile și obiceiurile legate de diverse domeni nu doar de arta culinară, cele mai „faimoase” tipuri de mâncare sunt: zama, tocănița, sarmalele, varza a la Cluj, gulașul, cirighele (minciunele), diverse sortimente de prăjitură,etc.
2.2.6. Arta populară
Arta populară definește creația care nu se înscrie în artele clasice sau moderne, în general este inclusă în producția meșteșugărească tradițională sau casnică.
Pentru crearea unui port popular este nevoie de mult timp (câteva luni de zile) de la țesutul pănzăturilor ,brâurilor,cioarecilor până la brodatul cămășii. Țesutul necesită pricepere, îndemânare, miticulozitate și măiestrie. Tehnica de lucru a pănzăturilor țesute permite să lase imaginația și inventivitatea la latidunea femei. Astfel, persoana care se ocupă de crearea porturilor populare trebuie să aibe o imaginație creativă.
Ornamentica tradițională, aici intră o categorie mai largă de obiecte lucrate manual, cum sunt vasele de lut pictate, margele, dantela, oule încondeiate (fie pictate, desanate), covorul cu diferite modele, obiecte din lemn sculptate. Pentru crearea ornamentici tradiționale este nevoie de imaginație, rabdare, timp (poate dura câteva luni de zile până la crearea unui singur ornament).
Tradițiile românilor și portul popular trebuie promovate atât în interiorul județului Cluj, dar și la nivel național și internațional.
2.2.7. Ocupații și meșteșuguri tradiționale
În urmă cu sute de ani în Cetatea Clujului se practicau diferite ocupații și meșteșuguri tradiționale cum ar fii: olăritul, cojocăritul, fierăritul, prelucrarea lemnului, etc. Înainte oamenii își câștigau existența prin aceste meșteșuguri tradiționale, cum?, comercializând fiecare obiectele pe care le făceau. Aceste ocupații erau foarte vestite în Cetatea Clujului și îi atrageau pe cei care treceau prin cetate. În zile noastre aceste meseri sunt practicate de familii care au în spate tradiția olăritului moștenită. Aceste meserii se practică la sate, sunt familii care iși câștigă existența doar din aceste meserii, la oraș aceaste meșteșuguri sunt expuse la târguri sau expoziții. Puțin oameni au această îndemânare pentru olărit (crearea de vase din lut), fierărit,etc.
2.2.8. Tradiții și obiceiuri
Una dintre tradițiile cele mai cunoscute atât la nivel județean, cât și la întreaga țară este sărbătoarea mărțișorului. Această sărbătoare a mățișorului reprezintă (anunță) venirea primăverii și reînvierea (trezirea) naturii. Simbolul acestei sărbători este reprezentat de șnurul împletit dintr-un fir alb și un fir roșu. Ca și orice tradiție și mărțișorul are mai multe legende care explică apariția mărțișorului. Una dintre legendele mărțișorului ne spune „că odată soarele a coborât pe pamânt, luând chipul unui tânăr, pentru a participa la o horă dintr-un sat. Zmeul cel rău, văzând ca a luat chipul unui tânăr, l-a răpit și l-a închis într-o temniță, provocând suferința întregii naturi. Se spune că râurile au încetat să mai curgă, păsările nu mai cântau…până nici copii nu mai râdeau. Nimeni nu știa ce să facă până când, un tânăr voinic s-a hotărât să îl înfrunte pe zmeu și să elibereze soarele. Acesta a pornit la drum, având puterea multora dintre pământeni. Călătoria tânărului a durat 3 anotimpuri: vara, toamna și iarna. Spre sfârșitul ierni, acesta a găsit castelul zmeului și s-au luptat zile întregi până când zmeul a fost doborat. Slăbit și grav rănit, tânărul a reușit să ajungă până la temnița soarelui, l-a eliberat, după care a murit, sangele acestuia curgând pe zăpada albă. Soarele a urcat pe cer și a vestit venirea primăverii, umplând de fericire inimile pământenilor.
De atunci, tinerii împletesc doi ciucurași, unul alb si unul rosu, oferindu-i fetelor pe care le iubesc sau celor apropiați. Roșul semnifica dragoste pentru tot ce este frumos, amintind de culoarea sângelui tânărului voinic. Albul simbolizează sănătatea și puritatea ghiocelului, prima floare a primaverii.”
Alte tradiții cunoscute care sunt păstrate în special la sate sunt: în a doua zi de Paște se merge cu udatul din casă în casă, se strâng mai mulți băieți și pleacă prin sat pentru a stropi fetele, baieți stropesc fetele dupa ce spun o scurtă poezie "Am auzit că aveți un trandafir frumos, am venit să-l udăm, să crească, să înflorească și mulți ani să trăiască!". Udatul sau stropitul fetelor era un simbol al vieții și al ferilității și a fost practicat de mai multe persoane germane. Îar iarnă de sărbătorile tradițiile și obiceiurile cele mai populare sunt de Crăciun, atunci se merge la colindat, copii merg din casă în casă să colinde în schimb ei primesc covrigi, mere, colaci; acest obicei anunță nașterea lui Iisus Hritos, iar la începutul anului pe data de 1 ianuarie se merge cu uaratu´ tot din casă în casă, prin intermediul acestui obicei oameni își fac urări pentru fertilitatea pământului și bunăstarea gospodăriei, tinerii pocnesc din bice pentru a alunga anul vechi.
2.3. Activități și manifestări locale care pot fi completate de experiența învățării
2.3.1. Târguri și expoziții
Târgurile și expozițiile au un rol important în dezvoltarea turismului creativ. Deoarece târgurile și expozițiile sunt concepute în așa fel încât să atragă cât mai mulți turiști dar nu numai turiști ci și pe localnicii municipiului. În cadrul târgurilor se organizează ateliere pe diferite domenii cum ar fi artă, pictură, sculptură.
2.3.2. Concerte, spectacole și festivaluri
Municipiul Cluj Napoca se află într-un proces de dezvoltare pe plan local. În ultimii ani s-au organizat tot mai multe concerte, spectacole și festivaluri, unele chiar de rang internațional (ex.festivalul oktoberfest). Toate concertele, spectacolele și festivalurile atrag un număr mare de turiști. Sunt unele care se desfășoară (au loc) o singură dată pe an sau chiar de două ori pe an.
Cele mai importante/ vestite concerte, spectacole și festivaluri care au loc în Cluj Napoca sunt:
Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF) a fost înființat în anul 2002 și este organizat de Asociația Pentru Promovarea Filmului Românesc, este primul festival internațional de film de lung-metraj din România și care se desfășoară în fiecare an la Cluj. În anul 2007 a fost organizat pentru prima dată simultan la Sibiu (fiind Capitala Culturală Europeană) și la Cluj. La acest festival sunt organizate de la seminarii și workshopuri până la concerte și petreceri în aer liber până în zori de zi. Festivalul se desfășoară în mai multe locatii din oraș cum sunt: Piața Unirii Open Air, Cinema Arta, Mănăștur Open Air, Casa TIFF, Castelul Banffy (Bonțida), TIFF Louge (Piața Unirii), Sapienta, Cinema Florin Piersic, Cinema Mărăști, Cinema Victoria, Cercul Militar, Institutul Francez Cluj, Casa de Cultură a Studențiilor, Biserica Evanghelică- Luterană.
Transilvania Jazz Festival este un eveniment care conferă o marcă internațională culturală orașului Cluj Napoca. Acest festival aduce muzicieni renumiți la nivel internațional cât și național, cu o voce și un talent aparte. Festivalu se desfășoară în săli de concerte, cluburi, piețe publice, de asemenea sunt organizate programe speciale dedicate eleviilor, studenților, tinerilor muzicieni. Festivalul și-a propus niște obiecteve pe termen lung
construirea unei marci culturale prestigioase la Cluj-Napoca:
promovarea muzicii de cea mai inalta calitate si incurajarea participarii spectatorilor la actul de cultura;
premanentizarea schimburilor culturale si a dialogului la nivel international;
educarea tinerelor generatii prin muzica si insusirea unui limbaj universal;
promovarea in lumina reflectoarelor a tinerilor muzicieni talentati;
promovarea orasului Cluj-Napoca si a valorilor culturale romanesti in Europa si America;
inscrierea festivalului intre cele mai importante festivaluri internationale de jazz;
includerea orasului Cluj-Napoca in randul celor mai importante orase culturale ale lumii.
Festivalurile Folclorice sunt organizate la diferite sărbători, evenimente
și activități care sunt pe parcursul anului. La acest tip de festival vin interpreți foarte cunoscuți pe plan național.
Transylvania International Music and Art Festival- TiMAF esgte un festival cultural complex care are loc în Cluj Napoca. În cadrul acestui festival au loc activități culturale cum sunt: InterADdictive, Colorează orașul împreuna cu TiMAF, Battle of the Bands, Concept Space, Biblioteca TiMAF, Meniul TiMaf, Tradition Restart, la aceste activități se mai adaugă și workshop-urile.
2.3.3. Parcurgerea traseelor turistice tematice
Cum orașul este încărcat cu o istorie și o cultură deosebită, specifică, aparte pe care se poate resimți sau vedea în atracțile turistice. Traseele turistice tematice din oraș sunt: Clujul gotic, Clujul renanscentist, Clujul baroc, prin Cluj la pas, și altele. Fiecare traseu vizează principalele obiective turistice ale orașului, de exemplu la traseul turistic tematic Clujul gotic, se face un tur al bisericilor în stilul gotic.
2.3.4. Competiții sportive
În oraș sunt organizate tot mai multe competiții sportive și sunt pentru toate categorile de vârste ( pentru cei mici și cei mai învârstă). Se organizează competiți de natație, fotbal, hambal, volei, baschet, competiți pentru copii de tip box, arte marțiale.
În luna aprilie a acestui an la Cluj Napoca a avut loc Maratonul Internațional AROBS unde au participat peste 3000 de oameni de toate vârstele atât români cât și vizitatori/turiști din afara tări. Întrecerile au avut loc prin centru orașului și au avut o lungime de 10,55 km.
2.3.5. Alte festivități și sărbători
Zilele Clujului este o sărbătoare care are loc în fiecare an, în luna Mai, este organizat de primăria Clujului cu sprijinul Consiliului Local și al sponsorilor ( de exemplu BCR, Orange, Pepsi, etc.). Sărbătoarea durează 5 zile.
În cadrul acestor 5 zile au loc numeroase activități în diferite locuri din oraș cum sunt: concerte de muzică live, Treasure Hunt, Festival Culinar, Promenada Multiculturalității, expoziții sau campionat de fotbal , târguri, workshop-uri, ateliere de creație pentru copii și multe alte activități. Acestea se desfășoară în principalele puncte de atracție ale orșului: Piața Unirii, Piața Muzeului, str. Kogălniceanu, str. Potaissa (Zidul Cetății), Mănășturi (La terenuri), Parcul central „Simion Bărnuțiu”, Centrele de cultură urbană, etc.(Fig. 6.)
Anul acesta, Zilele Clujului vor avea loc în data de 22 – 26 Mai 2015, și sunt anunțate activități din multiple domenii fiind un prilej de sărbătoare pentru comunitate, dar mai ales și pentru că anul acesta orșul Cluj Napoca este Capitala Europeană a Tineretului sunt așteptați mulți turiști străini.
2.4. Locații cu potențial pentru practicarea turismului creativ
2.4.1. Edificii istorice
Bastionul Croitorului este unul dintre puținile turnuri de fotificație care a facut parte și s-a paăstrat intact din Vechea Cetate a Clujului. Fiecare bastion al zidului medieval de apărare a fost fințat de către altă breaslă (croitori (în cazul bastionului croitorului), cizmari, tâmplari, săpunari, etc).
Bastionul reprezintă colțul sud-estic al cetății medievale și a fost ridicat în secolul al XV-lea. Bastionul a fost reconstruit, ajungând la forma actuală, între anii 1627-1629.
Bastionul a fost restaurat de-a lungul aniilor de mai multe ori, iar ultima restaurare a avut loc între anii 2007- 2009, dupa aproape de două decenii de paragină. În prezent bastionul găzduiește „Centrul de cultură urbană”, cuprinzând o cafenea literară care se află la subsolul bastionului, o sală de conferințe și spații expoziționale.
Convictus Nobilium din Cluj sau se mai numește Casa Piariștilor din Cluj, este o clădire istorică construită în etape succesive, construit în stil baroc, clădirea este grupată în jurul unuei curți dreptunghiulare. Pentru început clădirea a fost internatul Colegiului Iezuit, apoi în anul 1773 a fost internatul Colegiului Piarist din Cluj.
Până în anul 2007 în clădire a funcționat Biroul de Informații al Ambasadei Statelor Unite ale Americii, acum în prezent clădirea adăpostește mai multe centre culturale.
Turnul Pompierilor, pe vremuri denumit Turnul Lăcătușilor, se află în centrul orașului. Edificul a dost construit în anul 1574, în cadrul celei de-a doua incite medievale de apărare a orașului. Turnul împreună cu o porțiune de zid reprezintă unul dintre puținele fragmente care au rămas și se mai păstrează și in zilele noastre din a doua incită medievală de apărare a Clujului.
Turnul a servit pompierilor pentru supravegherea orașului, de aici a venit și numele de Turnul Pompierilor. Dupa ce a încetat să mai fie folosit de pompieri ca punct de observare a incediilor, turnul a găzduit o bună bucată de timp Muzeul Pompierilor, dar în prezent nu mai funcționează.
Colegiul Reformat din Cluj, reprezintă una dintre cele mai însemnate clădiri baroce din oraș, si a fost edificat in secolul al XVIII-lea pe Ulița Lupilor din Cluj.
Clădirea actuală a colegiului (si care este păstrată până în zilele noastre) a fost reconstruită pe zidurile vechii clădiri (clădirea a fost distrusă în urma unui incediu de proporții in anul 1798), între anii 1799-1819. În anul 1899 s-a construit in stil neoclasic, sala de gimnastică, fiind prevăzută cu un fronton triunghiular și cu 4 coloane dorice. Iar trei ani mai târziu ( în anul 1902) s-a construita o altă clădire anexă a colegiului, în care astăzi găzduiește Liceul „ Gheorghe Șincai”
Palatul Bánffy a fost construită între 1774 – 1785 după planurile arhitectului Johann Eberhardt Blaumann, pentru familia guvernatorului Transilvaniei, Gheorghe Bánffy. Este una dintre cele mai frumoase construcți baroce din Transilvania. Fațada principală este dominată de rezalitul masiv, arcuit, ce susține un balcon acoperit, încoronat cu stema familiei purtată de grifoni. Balustrada de piatră susține șase coloane, cu capiteluri compozite, iar sub balcon se află intrarea principală. Pe atic sunt așezate statui de zei antici alternând cu vase decorative. Astăzi clădirea găzduiește colecțiile Muzeului de Artă.
2.4.2. Edificii cu funcții administrative
Palatul Primăriei, construția a fost ridicată între anii 1896 – 1897, după proiectul intocmit de arhitectului maghiar Ignác Alpár, într-unul dintre cele mai importante și prolifice ateliere de arhitectură din Imperiul Austro-Ungar. Edificiul cu două etaje poartă elementele caracteristice stilului ecletic. Clădirea mai are un turn cu ceas, care simbolizează intersecția străzilor. În prezent clădirea găzduiește administrația primăriei și consiliul județean.
Clădirea Prefecturii are trei fațade libere, organizată în jurul a două curți interioare a fost ridicată în anul 1910, după planurile arhitectului Josef Huber. Fațadele clădirii prezintă caracteristicile stilului arhitecturii anului 1900, cu influențe clare din stilul arhitectului Lechner, din Ödön. În prezent aici se află prefectura județului Cluj.
Clădirea Poștei a fost ridicată la sfârșitul secolului al XIX lea. Imobilul cu două etaje are planul de forma unui dreptunghi și poartă amprenta stilului neo-renanscentist. Nivele fațadei principale sunt separate de frize decorate cu motive zoomorfe.
Clădirea Facultății de Filologie a fost ridicată între anii 1910 – 1911, după planurile arhitectului din Budapesta, Hubner Jenő. Înainte de Primul Război Mondial, clădirea fusese cea mai modernă instituție de învățământ din Cluj, aici a mai fucționat Liceul romano- catolic de fete „Marianum”, iar din anul 1948 clădirea găzduiește sediul Facultății de Filologie.
Palatul Justiției, a fost ridicat în anul 1902 dupa planul lui Gyula Wagner, este un edificiu de colț, de mari dimensiuni, în stil eclectic. Astăzi găzduiește tribunalele de primă instanță ale municipiului și al județului Cluj, precum și Curtea de Apel teritorială.
2.4.3. Edificii religioase
Biserica Piaristă este prima construită în stil baroc în Transilvania, a fost construită după între anii 1718 – 1724, după ce s-au intors piariștii în oraș (dupa reformă, piariștii au fost alungați din oraș si s-au reîntors la începutul secolului al XVI- lea). Atât exteriorul cât și interiorul bisericii păstrează toate elementele specifice stilului baroc. (Fig. 12.)
Biserica Reformată (str. Mihail Kogălniceanu), construcția bisericii a încaput în anul 1490, când regele Matei Corvinul l-a desemnat pe călugărul Johannes să conducă lucrările de construcție a bisericii minorite și probabil fusese terminată în anul 1494. Biserica de tip sală are o navă largă dreptunghiulară și un cor poligonal. Bolta gotică a bisericii, s-a prăbușit în anul 1603, a fost refăcută în timpul principelui Gheorghe Rákóczi. În anul 1516 a fost ridicat claustrul, pe latura sudică a bisericii, dar prezent este în ruine. Biserica reformtă conservă cel mai timpuriu amvon și coronament de amvon renanscentist din Transilvania. (Fig. 12.)
Catedrala Ortodoxă a fost construită între anii 1923 – 1933, după planurile arhitecților Constantin Pomponiu și George Cristinel, îmbinând elemente ale stilului arhitectonic neo- românesc cu celui bizantin. Clădirea este împodobită cu bogate reliefuri cioplite în piatră, pline de fantezie, motive geometrice și florare. Cupola a fost concepută după modelul catedralei Sfânta Sofia. Catedrala mai are o vastă colecție de manuscrise, cărți vechi, tipărituri, documente despre istoria bisericească și despre trecutul neamului românesc.
Biserica reformată (cu două turnuri), construcția bisercii a inceput în anul 1829, după planul arhitectului Georg Winkler, iar dupa decesul său, în anul 1939, lucrările au fost preluate de către arhitectul Anton Kagerbauer iar finalizarea construcției a avut loc în anul 1851 și prezintă elementele limbajului neoclasicist, cu p fațadă principală puternic accentuată de o pereche de turnuri masive.
Biserica unitariană, construcția bisericii cu trei nave a fost realizată între anii 1792 – 1796, după proiectul arhitectului Anton Türk și a fost finalizată în anul 1831, când au fost restrânse navele laterale ale clădirii, devenind doar nișele navei principale. Fațadele și plastica interiorului prezintă elementele stilului baroc.
Biserica evanghelică lutherană, a fost construită între anii 1818 – 1829, în timpul preotului evanghelic Martin Liedermann, după proiectul arhitectului Georg Winkler. Biserica este compusă dintr-o navă rectangulară și un altar patrulater la nord.
Sinagoga neologă a fost construită între anii 1886 – 1887, în stil maur, după planul inginerului feroviar clujean, Hegner Isidor. Cornișa este bogat decorată și se termină la colțuri cu 4 turle mici tipic orientale, interiorul clădirii a fost refacut complet, fiind conceput în stil neoclasic spre modern.
Biserica Franciscană este unul dintre cele mai vechi și mai semnificative lăcașuri de cult din cluj. Înainte ca să fie construită biserica franciscană, pe acest loc în secolele al XI – XII lea a existat o mai veche biserică romano-catolică, ditrusă în timpul inveziei tătarilor. După distrugerea acesteia, între anii 1260 -1290 a fost construită actuala biserică, lăcașul de cult a fost proiectat în stil romanic târziu. Înițial biserica a fost folosită de dominicani, iar apoi de franciscani.
Biserica greco- catolică a fost construită între anii 1775 -1779, în stil baroc. Fațada clădirii a fost realizat conform unui program artistic coerent, propriul stilui baroc. Biserica a fost inițial în posesia minoriților.
Biserica romano-catolică Sfântul Mihail este una dintre cele mai impozante edificii gotice din Transilvania, o biserică sală cu trei nave. Construcția a durat un secol, prima fază a inceput după ce orașul a dobăndit rangul de „oraș liber regal”, în anul 1316, iar ultima fază s-a desfășurat în timpul regelui Sigismund, între anii 1387 – 1437. Turnul original construit între anii 1742 – 1744, a fost lovit de un fulger iar mai apoi a fost avariat de un puternic cutremur și a fost demolat. Turnul actual a fost construit între anii 1837 – 1859, în stil neogotic și are o înălțime de 80 metri, încluzând și crucea de 4 metri. Amenajările interioare sunt predominant în stil baroc, inclusiv amvonul executat de artiștii Ioan Nachtigal și Anton Schuchbauer.
2.4.4. Edificii și spații cu funcție culturală
Universitatea „Babeș- Bolyai”, clădirea a fost ridicată între anii 1893 – 1903, ca sediu al Universității „ Ferenc József”, clădire monumentală, în stil eclectic. Astăzi găzduiește sediu universități cu profil multicultural „ Babeș- Bolyai”.
Liceul „Brassai Sámuel”, clădirea a fost construită în anul 1901, pe locul a șapte case de locuință renascentiste. Planul clădirii a fost elaborat de catre arhitectul-șef al orașului, Ludovic Pákei. Edificiul prezintă elementele limbajului eclectic, cu un plan organizat după plastica neorenașterii, combinat cu elemente neoclasice. Astăzi edificiul adăpostește Liceul Teoretic „Brassai Sámuel” și Liceul Teologic Unitarian „ János Zsigmond”.
Teatrul și Opera Națională Română, clădirea a fost ridicată între anii 1904 -1906, îmbinând elemente istorice ale stilului academic, cu stilul aniilor 1900, vizibil îndeosebi în decorațiunile interioare.(Fig. 18)
Teatrul și Opera Maghiară, clădire în stil modern refăcută în anul 1960, pe locul unei construcții mai vechi , in stil secession, ridicată între anii 1909 – 1910. Astăzi adăpostește sediul celor două centre culturale. (Fig.18)
Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, clădirea a fost construită la început de secol XIX, de către Daniel Petrichevich Horvath, renumit mecena ale activității teatrale maghiare din Cluj. Clădirea încă de atunci și până astăzi a adăpostit colecțiile de numismatică și de antichități ale fostei Asociații a Muzeului Ardelean, iar din anul 1962, în urma înființării actualului Muzeu de Istorie, și pe cele aparținând acestei instituții. În prezent Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj deține peste 400.000 de piese aprținând tuturor epocilor istorice.
Reduta, clădire publică, a cărei formă datează de la începutul secolului al XIX-lea, care încorporeză elemnte arhitecturale mai vechi. A găzduit elemente politice importante dar și concerte susținute de mari artiști internaționali (Franz Liszt sau Johannes Brahms). În prezent adăpostește Muzeul Etnografic al Transilvaniei.
Biblioteca Centrală Universitară, a fost constrută în anii 1906 – 1907, poartă aprenta stilului Secession. La vremea respectivă era ceam frumoasă bibliotecă din țară. În prezent adăpostește aproape 4 milioane de volume de carți și periodice.
În Cluj Napoca există 6 cinematografe, unele cu o capacitate mai mare altele cu o capacitate mai redusă. Cinematografele Florin Piersic (înainte s-a numit cinematograf Republica), Victoria, Arta și Măraști sunt primele apărute in oraș, care au în spate o istorie creată cu grijă. În aceste cinematografe au loc activități care atrage publicul.
Celelalte două cinematografe Odeon (Polus Center) și Cinema City (Iulius Mall) sunt construite recent, la standarde ridicate, cu caliatatea sunetului și a ecranului foarte bune.
2.4.5. Edificii și spații cu funcție sportivă
Orașul Cluj Napoca are două stadione mari, Cluj Arena și Stadionul CFR, unde au loc pe langă partidele de fotbal și alte activități sportive sau culturale. În acest an pe Cluj Arena sunt organizate mai multe concerte și festivaluri muzicale (de exemplu festivalul Untold Festival 2015).
Sala Polivalentă este construită recent (între anii 2012-2014), foarte modernă cu o capacitate de până la 10.000 de locuri, aici sunt organizate activități sportive dar și extra-sportive. Sunt organizate concerte și festivaluri muzicale, târguri și expoziții.
2.4.6. Edificii și spații economice
În oraș există două centre comerciale și anume Polus Center și Iulius Mall, care au o construcție modernă, sunt spațioase și frumoase. Cu ocazia evenimentelor sunt organizate tot felul de activități adresate celor mici (copiilor) și tinerilor. Sunt organizate pe parcusul unui an târguri și expoziții, workshop-uri, concerte muzicale, concursuri gastronomice, sportive.
La Iulius Mall cu ocazia sărbătorii Pascale sunt organizate workshop-uri pentru copii, pentru a li se deszvolta creativitatea, de exemplu atelier de încodeiat ouăle. Afiș Easter Egg – Iulius Mall
Fabrica de Pensule este un centru de artă și cultură, care este amenajtă în incinta unei foste fabrici . Centrul contemporan se întinde pe o suprafață de 2500 m², cu un numar de peste 30 de artiști contemporani, 5 galerii de artă contemporană, peste 10 organizații culturale și două săli de spectacol.
Fabrica de Pensule oferă mai multe tipuri de produse culturale atât propii cât și la inițiativa artiștilor: spectacole de teatru, dans, ateliere destinate comunității, festivaluri de artă performativă, dezbateri publice, expoziții de artă și alte tipuri de evenimente (proiecții de filme).
2.4.7. Structuri de cazare
Spre deosebire de cererea turistică, în municipiul Cluj Napoca se regăsește 13 – 17% din oferta de cazare existentă la nivel de regiune, pe când în Cluj Napoca regăsim între 50 – 60% din capacitatea de cazare existentă.
În decembrie 2012, capacitatea de cazare existentă este de peste 5000 locuri. În ceea ce privește numărul unităților de cazare pe categorii și tip de unitate, cele mai multe unități de cazare se încadrau in categoria 3 stele (pensiuni turistice), urmată de unitătățile încadrate în categoria 2 stele (pensiuni turistice) iar mai apoi urmează unitățile încadrate în categoria 4 stele (hoteluri). Iar din perspectiva numărului de camere existente, situația stă/ este altfel: cele mai mmulte camere disponibile sunt pe segmentul 3 stele (în hoteluri), urmat de segmentul 4 stele (tot cele mai multe camere sunt în hoteluri).
În Cluj Napoca sunt mai bine dezvoltate unitățile de cazare de pe segmentele 4 și 5 stele, destinate cu precădere turismului de afaceri.
2.4.8. Structuri de alimentație publică
În Cluj Napoca există o rețea vastă de unități de alimentație, formată din peste 700 de unități, acoperind toate tipurile de structuri de alimentație și categorii. Un procent foarte mare îl reprezintă unitatea baruri de zi ( peste 30% din totalul unităților), peste 50% din unități fiind încadrate în categoria 1 stea, acest lucru se datorează vieții de student care crează o atmosferă aparte orașului.
Unitatea restaurantelor reprezinta 23% din totalul unităților din municiupiu, iar 53% din capacitatea de servire se încadrează în categoria 3-5 stele.
Diversitatea gastronomică existentă poate fi întâlnită în restaurantele cu specific național, italian, german, austriac, mexican, irlandez, libanez sau asiatic.
2.4.9. Centre de informare turistică
În oraș există un singur centru de informare turistică este înființat de Primăria municipiului Cluj Napoca, cu sprijinul Consiliului Local, având ca obiectiv promovarea obiectivelor turistice din Cluj Napoca. Centrul de informare se adresează turiștilor care vizitează orașul dar nu numai lor ci se adresează și clujenilor care doresc să-și cunoască mai bine orașul.
Centrul de informare oferă informații privind obiectivele și traseele turistice din oraș și vecinătate, informații privind hoteluri, pensuni, hosteluri, restaurante, cluburi, programul privind evenimentele locale, distribuirea gratuită de pliante, hărți și ghiduri turistice (care sunt scrise în mai multe limbi de circulație internațională), etc.
2.4.10. Localizări paraculturale
Parcurile de recreere sunt : Parcul Central „Simion Bărnuț”, Parcul Sportiv Iuliu Hațeganu, Parcul Ion Luca Caragiale și parcurile din cartiere care sunt mai mici. În parcuri sunt organizate activități culturale, concerte și festivaluri, târguri și expoziții. Ex marea hămăceală
Piața Unirii, Piața Mihai Viteazul, Piața Muzeului, Piața Avram Iancu sunt cele mai cunoscute și faimoase piețe ale orașului. În aceste piețe sunt organizate târguri și expoziții, concerete și festivaluri ( de exemplu TIFF, Zilele Clujului), etc.
Grădina Botanică a fost fondată în anul 1920 de către profesorul Alexandru Borza. În grădina botanică întâlnim (regăsim) complexul de sere format din șase sere în care sunt cultivate plante ecuatoriale și tropicale: sera cu plante acvatice, sera cu palmieri, sera cu vegetație din Australia și mediteraneană, sera cu orhidee și ferigi, sera cu bromeliacee, sera cu plante suculente. De asemenea sunt și două gradini: grădina romană și gradina japoneză. Tot sub patronajul Grădinii Botanicii se află o serie de instituții cu scop științific, didactic și cultural: Muzeul Botanic, Herbarul Grădinii Botanice, Biblioteca de Botanică.
Casinoul din Cluj recent a fost restaurat in anul 2011. Este amfitrionul evenimentelor culturale și artistice ale orașului, casinoul mai este denumit și centrul de cultură urbană.
Centrele de recreere sunt în curs de dezvoltare, sunt câteva centre care atrage atenția oricărei persoane care dorește să își depășască limitele sau dorește să se cunoască mai bine, să iși cunoască abilitățile, de aceea la Cluj au fost înființate room-escape.
3. MĂSURI ȘI ACȚIUNI PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI CREATIV ÎN CLUJ-NAPOCA
3.1. Analiza SWOT
3.2. Măsuri și acțiuni întreprinse
Măsurile și acțiunile întreprinse au ca principal obiectiv promovarea prin turism a orașului la nivel de județ, național și internațional. Obiectivele strategiei de relansare a turismului în municipiul Cluj-Napoca au în vedere cooptarea într-un parteneriat amplu și corelarea tuturor inițiativelor cu privire la prezentul și viitorul turismului clujean, cu participarea efectivă a autorităților publice, mediului academic, societății civile și sectorului privat, în vederea atragerii resurselor și investitorilor autohtoni, publici și privați, pentru diversificarea și creșterea calității serviciilor turistice și în final pentru creșterea numărului de turiști și a veniturilor directe și indirecte din turism. Au fost create câteva programe operaționale cum sunt: dezvoltarea turismului cultural- istoric, dezvoltarea turismului universitar-academic, dezvoltarea turismului de weekend și de scurtă durată, dezvoltarea turimului de tranzit, organizarea unor tururi și circuite turistice creative, reabilitarea centrului istoric al Clujului și scrierea lui într-un tur internațional, înfințarea unui oficiu de turism (amenajat în zona centrală, unde să se poată oferi informațiile necesare turiștilor, să promoveze turismul local turiștilor).
Integrarea tuturor „actorilor” care sunt împlicați în dezvoltarea turismului pe plan local (instituțiile publice locale și centrale, agenți privați de turism – hoteluri, pensiuni, moteluri, hosteluri, agenții de turism, ONG-uri) în colaborare cu alți parteniri sau instituții prin: oraganizare de seminarii/dezbateri cu privire la dezvoltarea turismului pe plan local, unde pot să participe oragnizațiile profesionale, agenții economici de profil, agențiile de turism,instituțiile de învățământ cu specific de turism, pentru identifica resurselor și a posibilităților de finanțare a unui proiect sau elaborarea unor strategii pe termen scurt, mediu și lung; inițierea unor programe de formare profesională pentru lucrătorii și profesioniștii din domeniul turismului, realizarea de materiale promoționale pentru pensiunile, restaurantele, hotelurile mici, etc.
Crearea și punere la dispoziția turiștilor a unei baze/platformă de date completă și operativă, privind oferta turistică din municipiu și din proximitatea municipiului ce să cumprindă: locuri de cazare (hoteluri, pensiuni, cabane, hoteluri, case de închiriat, etc.); restaurante, cluburi, puncte de agrement, agenții de turism și agenții de rent-a-car, principalele puncte de atracție turistică (muzee, biserici și mănăstiri, atracți cultural- istorice); trasee și obiective turistice periurbane, căi de acces, serviciile oferite, prețul și nu în ultimul rând orarul (pentru principalele puncte de atracție turistică, transportul în comun).
Crearea unui brand pentru municipiul Cluj Napoca și realizarea unui website turistic, menit a funcționa ca o agendă cu principalele evenimente și un ghid turitic pentru turiști.
O altă măsura sau mai de grabă strategie care poate contribui la promovarea turismului în municipiu este realizarea de materiale promoționale de calitate, care să ofere o imagine pozitivă a turismului din Cluj Napoca (de exemplu reviste de profil, broșuri, pliante, hărți și ghiduri turistice, etc)
Organizarea de evenimente/ manifestări cultural-artistice (în parteneriat cu instituții publice sau private) care atrag vizitatorii străini și pot contribui la promavarea turismului local: festivaluri muzicale, folclorice, studențești, etc., târguri, expoziții și saloane, conferințe și seminarii pe diferite domenii atât legate de turism cât și mediacale, academice, de afaceri, sesiuni de comunicari științifice sub tutela oficiului de turism, la care se vor aborda diferite teme.
Organizarea unor tururi și circuite turistice tematice (istorice, geografice, economice, mixte, etc.).
Cele două centre comerciale se implică activ în promovarea turismului din municipiul Cluj Napoca, prin găzduirea unor târguri, expoziții și activități complexe.
Institușiile și întreprinderile care se ocupă cu dezvoltarea și promovarea turismului creativ în municiupiu fac parte din domeniul privat, iar cele din domeniul public contribuie într-un procent foarte mic la promovarea turismului creativ.
3.3. Măsuri și acțiuni propuse
Idei pentru promovarea turismului creativ în municiupiul Cluj Napoca:
pe timpul verii s-ar putea organiza mai multe activități culturale penru copii de toate vârstele (de la cei de 2 ani pana la cei de 15-16 ani), activități care să se desfășoare în aer liber cum sunt: ateliere de pictură, desen, designe, workshop-uri pe diferite teme (istorice, geografice, științifice, etc.), teatru muzical de păpuși, cine în aer liber (de exemplu în fiecare duminică seara să se proiecteze un film de animație, aventura iar copii să vină împreună cu părinții și prietenii să urmareasca filmul și în același timp pot lua cina în aer liber, această ideie funcționeaza foarte bine în Spania), implicarea copiilor în artele culinare, muzicale
organizarea de târguri medievale (tot pe timpul verii), unde să se vândă lucrurile/obiectele lucrate de meștesugarii locali (de exemplu obiectele de lut pictate foarte frumos, bluzele din inn croite cu multă meticulozitate, produsule realizate din sticlă preluxrată la Turda )
organizarea de târguri gastronomice cu specific local, național și internațional
reabilitarea unor fabrici dezafectate și modernizarea lor pentru activități turistice, exact cum este Fabrica de Pensule
organizarea activităților sportive
organizarea de târguri și expoziții ale copiilor scolari (expunerea proprilor lucrări și chiar comercializarea lor)
organizarea unor trase turistice pentru localnicii orașului (pentru a-și cunoaște orașul, sunt localnici care chiar nu iși cunosc orașul)
crearea unui parc tematic
3.4. Beneficii ale dezvoltării turismului creativ
Turismul creativ este o ramură a turismului cultural, care promovează turismul cultural prin creativitate. Turismul creativ încurajează oamenii să-și descopere cunoștințele creative, îi implică să experimenteze anumite activități, să-și depășească limitele.
Sunt create programe prin care turiști pot să interacționeze, socializeze cu localnici, meșteșugarii și chiar să iei parte la activitățile de creare a suvenirurilor.
Cred cu tărie că unul dintre beneficiile pe care le oferă turismul creativ este acela că turiști pot pătrunde în cultura locală, pentru a o cunoaște și a afla tradițile, obiceiurile și legendele locale.
Dintr-o altă perspectivă tot mai mulți locuitori și studenți se implică în programele de voluntariat. Este o formă prin care mai multe organzații atrag oameni și îi implică în difetite activități workshop-uri sau pot particpa la festivaluri mai mari ( de exemplu anul acesta în orașul Cluj Napoca are loc festivalul UNTOLD, cel mai mare festival din România și au avut nevoie de voluntari așa că au recrutat peste 1000 de oameni voluntari atât din țară cât și din europa, pentru a participa la activitățile organizate în cadrul festivalului dar și pentru ai întâmpina pe turisști străini care participă la acest festival ).
3.5. Impedimente în dezvoltarea turismului creativ în Cluj-Napoca
Un prim impediment care afectează dezvoltarea turismului creativ în municiupiul Cluj Napoca sunt resursele financiare. Deoarece resursele financiare alocate pentru dezvoltarea turismului este destul de mică, acest lucru este negativ pentru dezvoltarea turismului. Pentru că noi ( în general ) nu știm să punem accent pe valorificarea resurselor turistice. Toată lumea consideră că un prim impediment în dezvoltarea turismului creativ (și a turismului în general) sunt banii, pentru că dacă nu ai bani nu ai cum să dezvolți acest tip de turism, sigur că sunt și activități care nu necesită foarte mulți bani sau chiar se pot realiza pe gratis.
Un alt impediment este conservarea incorectă sau chiar deloc a obiectivelor turistice, aici fac referire la clădirile istorice și monumetelor, locurilor de relaxare (cum este Cetățuie care iți oferă o vedere splendită asupra orașului) care îi atrag pe cei mai mulți turiști străini.
CONCLUZII
În finalul lucrării au fost trase principalele concluzii referitoare la studiul efectuat asupra dezvoltării turismului creativ în oraș, și s-a încercat să se dea un raspuns la întrebările care s-au impus la inceputul lucrării. Astfel în ceea ce privește turismul creativ este într-un proces de dezvoltare nu doar în Cluj Napoca sau în țară ci și internațional.
Turismul creativ îndeamnă turiști să participe la cât mai multe activități, să pătrundă în în interiorul culturii, istoriei, obiceiurilor și tradiților regiunii locale. Turiști creativi nu au o definiție prin care să iși descrie comportamentul, ei sunt unici, fiecare are un caracter diferit, își exprimă gândurile, sentimentele în moduri diferite, moduri unice.
Orașul Cluj Napoca dispune de un potențial turistic care se impune atât pe plan național cât și internațional, bineînțeles în ceea ce privește turismul creativ cât și celelalte forme ale turimului și care pot fi practicate cu ușurință în oraș, la această concluzie am ajuns după ce am analizat pe larg mai sus domeniile și activitățile (cum sunt artele vizuale, muzicale, arta digitală, gastronomică, etc.) care pot contribui la dezvoltarea turismului creativ în oraș, dar și din punct de vedere al locațiilor cu potențial pentru dezvoltarea turismului creativ (edifici culturale, istorice, religioase, cu funcție administrativă, sportivă, centre de cultură, parcuri, zonele verzi ale orașului, etc.). Am ajuns la concluzia că orașul Cluj Napoca este foarte diferit față de cum era în urmă cu câțiva ani (nu se organizau atâtea evenimente ca și în momentul de față), din toate punctele de vedere, dar în principal s-a dezvoltat și se dezvoltă în continuare sectorul turistic, orașul atrage mai mulți turiști dornici să partcipe la festivaluri internaționale care au loc în Cluj Napoca sau activitățile care sunt organizate pe diferite teme (culturale, medicale, artistice, etc.) .
Ca și o concluzie generală, pe care eu am observat-o spre sfârșitul cercetării asupra temei cu privire la dezvoltarea turismului creativ în oraș este următoarea: mulți localnici nu știu ce este turismul creativ, ce transmite, ce posibilități oferă turiștilor veniți în vizită, care sunt atuurile lui. În încercarea de a realiza un interviu prin care să își spună părerea despre turismul creativ, mulți nu au știut ce să raspundă, iar la întrebarea dacă au auzit de proiecte sau programe în derulare în ceea ce privește dezvoltarea turismului creativ, raspunsul a fost unul negativ. Un impediment care contribuie la dezvoltarea turismului în oraș este bugetul mic alocat activităților turistice.
În viitor orașul Cluj Napoca poate să devină un centru turistic cunoscut la nivel național și internațional, pentru că are toate premisele care să suștină acest proiect, dar și susținerea atât celor care fac parte din sectorul turistiv, cât și celor din mediul public și privat care doar cooperând și colaborând pot reuși ca turismul creativ să se dezvolte cât mai bine în oraș.
În ceea ce privește realizarea acestui studiu, în mare parte și-a atins obiectivele propuse, chiar dacă pe parcurs au mai fost întâmpinate mici obstacole în culegerea informațiilor. Este un studiu prin care am vrut să demonstrez că se poate realiza dezvoltarea turismului creativ în oraș, și să explic mai bine ceea ce înseamnă turismul creativ.
BIBLIOGRAFIE
Cândea, Melinda, Erdeli, George, Simon, Tamara (2001), România. Potențial turistic și turism, Editura Universitară, București.
Ciangă, Nicolae (2006), România. Geografia turismului, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
Cocean, Pompei (1997), Geografia turismului românesc, Editura Focul Viu, Cluj-Napoca.
Cocean, Pompei (1999), Geografia turismului, Editura Focul Viu, Cluj-Napoca.
Cocean, Pompei (2006), Turismul cultural, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
Cocean, Pompei (2010), Patrimoniul turistic al României, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
Cocean, Pompei, Dezsi, Ștefan (2009), Geografia turismului, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
Cocean, Pompei, Vlăsceanu, Gheorghe, Negoescu, Bebe (2002), Geografia generală a turismului, Editura Meteor Press, București.
Ilieș, Gabriela (2008), Turism urban, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
Mara, Vasile, Mara, Daniela S. (2011), Geografia turismului în România. Metode și tehnici de cercetare, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
Richards, G., Marques, Lénia (2012), Exploring creative tourism, în: Journal of Tourism Consumption and Practice, Barcelona, vol. 4, nr. 2, pp. 1-11.
Richards, G., Pereiro, X. (2007), Cultural tourism, Sector Editorial dos SDE, Vila Real UTAD-Portugal.
Richards, G., Raymond C. (2000), Creative Tourism, ATLAS News, No. 23, pp. 16-20.
Richards, G., Wilson, Julie (2008), From Cultural Tourism to Creative Tourism – Part 4. Changing Experiences. The Development of Creative Tourism, ATLAS.
Susan, Aurelia (1980), Geografia turismului (pentru uzul studenților), Cluj-Napoca.
*** (2006), Decizia nr. 1622/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 2006 de stabilire a unei acțiuni comunitare în favoarea evenimentului „Capitala europeană a culturii” pentru anii 2007-2019, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 304/1 din 3 noiembrie 2006.
*** (2014), Decizia nr. 445/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 de instituire a unei acțiuni a Uniunii în favoarea evenimentului „Capitale europene ale culturii” pentru anii 2020-2033 și de abrogare a Deciziei nr. 1622/2006/CE, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 132/12 din 3 mai 2014.
WEBOGRAFIE
http://www.imparte.ro/Ajutor/Reintegrare-sociala/Educatia-non-formala-si-avantajele-sale-406.html, acesat în data de 26.11.2014, ora 13
http://ro.wikipedia.org/wiki/Art%C4%83, acesat în data de 26.11.2014, ora 13:30
http://ro.wikipedia.org/wiki/Creativitate, acesat în data de 24.11.2014, ora 17³°
http://ro.wikipedia.org/wiki/Creativitate, acesat în data de 26.11.2014, ora 15¹²
http://www.creativetourismnetwork.org/presentation/, acesat în data de 28.11.2014, ora 17³°
http://www.creativetourismnetwork.org/about/, acesat în data de 28.11.2014, ora 14
http://primariacj.ro/proiecte-dezbateri/Politici_comunitare_de_mediu.pdf, accesat în data de 11.02.2015, ora 14³°
http://www.clujonline.com/ro/istoric.htm, accesat în data de 11.02.2015, ora 16⁴⁵
http://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Clujului, accesat în data de 20.02.2015, ora 14°°
http://ro.wikipedia.org/wiki/Artele_spectacolului, accesat în data de 20.02.2015, ora 16⁴⁵
http://ro.wikipedia.org/wiki/Arte_vizuale, accesat în data de 22.02.2015, ora 13⁵⁵
http://www.blog.caricatura-ta.ro/arta-digitala-sau-arta-viitorului/, accesat în data de 23.02.2015, ora 9⁰⁹
http://ro.wikipedia.org/wiki/Gastronomie, accesat în data de 24.02.2015, ora 16⁴⁵
http://ro.wikipedia.org/wiki/Art%C4%83_popular%C4%83, accesat în data de 24.05.2015, ora 17¹⁰
http://tiff.ro/despre-festival/1, accesat în data de 16.03.2015, ora 16 ²⁰
http://www.transilvaniajazzfestival.com/, accesat în data de 16.03.2015, ora 17⁰⁰
http://ro.wikipedia.org/wiki/Bastionul_Croitorilor_din_Cluj, accesat în data de 28.03.2015, ora 12⁵⁵
http://ro.wikipedia.org/wiki/Convictus_Nobilium_din_Cluj, accesat în data de 28.03.2015, ora 13⁰³
http://ro.wikipedia.org/wiki/Turnul_Pompierilor_din_Cluj, accesat în data de 28.03.2015, ora 13²⁰
http://ro.wikipedia.org/wiki/Colegiul_Reformat_din_Cluj, accesat în data de 28.03.2015, ora 13³⁰
http://fabricadepensule.ro/despre/, accesat în data de 03.04.2015, ora 17⁰⁵
http://maraton-cluj.ro/, accesat în data de 23.04.2015, ora 16³⁸
http://www.zileleclujului.ro/, accesat în data de 04.05.2015, ora 12¹⁵
BIBLIOGRAFIE
Cândea, Melinda, Erdeli, George, Simon, Tamara (2001), România. Potențial turistic și turism, Editura Universitară, București.
Ciangă, Nicolae (2006), România. Geografia turismului, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
Cocean, Pompei (1997), Geografia turismului românesc, Editura Focul Viu, Cluj-Napoca.
Cocean, Pompei (1999), Geografia turismului, Editura Focul Viu, Cluj-Napoca.
Cocean, Pompei (2006), Turismul cultural, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
Cocean, Pompei (2010), Patrimoniul turistic al României, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
Cocean, Pompei, Dezsi, Ștefan (2009), Geografia turismului, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
Cocean, Pompei, Vlăsceanu, Gheorghe, Negoescu, Bebe (2002), Geografia generală a turismului, Editura Meteor Press, București.
Ilieș, Gabriela (2008), Turism urban, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
Mara, Vasile, Mara, Daniela S. (2011), Geografia turismului în România. Metode și tehnici de cercetare, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
Richards, G., Marques, Lénia (2012), Exploring creative tourism, în: Journal of Tourism Consumption and Practice, Barcelona, vol. 4, nr. 2, pp. 1-11.
Richards, G., Pereiro, X. (2007), Cultural tourism, Sector Editorial dos SDE, Vila Real UTAD-Portugal.
Richards, G., Raymond C. (2000), Creative Tourism, ATLAS News, No. 23, pp. 16-20.
Richards, G., Wilson, Julie (2008), From Cultural Tourism to Creative Tourism – Part 4. Changing Experiences. The Development of Creative Tourism, ATLAS.
Susan, Aurelia (1980), Geografia turismului (pentru uzul studenților), Cluj-Napoca.
*** (2006), Decizia nr. 1622/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 2006 de stabilire a unei acțiuni comunitare în favoarea evenimentului „Capitala europeană a culturii” pentru anii 2007-2019, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 304/1 din 3 noiembrie 2006.
*** (2014), Decizia nr. 445/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 de instituire a unei acțiuni a Uniunii în favoarea evenimentului „Capitale europene ale culturii” pentru anii 2020-2033 și de abrogare a Deciziei nr. 1622/2006/CE, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 132/12 din 3 mai 2014.
WEBOGRAFIE
http://www.imparte.ro/Ajutor/Reintegrare-sociala/Educatia-non-formala-si-avantajele-sale-406.html, acesat în data de 26.11.2014, ora 13
http://ro.wikipedia.org/wiki/Art%C4%83, acesat în data de 26.11.2014, ora 13:30
http://ro.wikipedia.org/wiki/Creativitate, acesat în data de 24.11.2014, ora 17³°
http://ro.wikipedia.org/wiki/Creativitate, acesat în data de 26.11.2014, ora 15¹²
http://www.creativetourismnetwork.org/presentation/, acesat în data de 28.11.2014, ora 17³°
http://www.creativetourismnetwork.org/about/, acesat în data de 28.11.2014, ora 14
http://primariacj.ro/proiecte-dezbateri/Politici_comunitare_de_mediu.pdf, accesat în data de 11.02.2015, ora 14³°
http://www.clujonline.com/ro/istoric.htm, accesat în data de 11.02.2015, ora 16⁴⁵
http://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Clujului, accesat în data de 20.02.2015, ora 14°°
http://ro.wikipedia.org/wiki/Artele_spectacolului, accesat în data de 20.02.2015, ora 16⁴⁵
http://ro.wikipedia.org/wiki/Arte_vizuale, accesat în data de 22.02.2015, ora 13⁵⁵
http://www.blog.caricatura-ta.ro/arta-digitala-sau-arta-viitorului/, accesat în data de 23.02.2015, ora 9⁰⁹
http://ro.wikipedia.org/wiki/Gastronomie, accesat în data de 24.02.2015, ora 16⁴⁵
http://ro.wikipedia.org/wiki/Art%C4%83_popular%C4%83, accesat în data de 24.05.2015, ora 17¹⁰
http://tiff.ro/despre-festival/1, accesat în data de 16.03.2015, ora 16 ²⁰
http://www.transilvaniajazzfestival.com/, accesat în data de 16.03.2015, ora 17⁰⁰
http://ro.wikipedia.org/wiki/Bastionul_Croitorilor_din_Cluj, accesat în data de 28.03.2015, ora 12⁵⁵
http://ro.wikipedia.org/wiki/Convictus_Nobilium_din_Cluj, accesat în data de 28.03.2015, ora 13⁰³
http://ro.wikipedia.org/wiki/Turnul_Pompierilor_din_Cluj, accesat în data de 28.03.2015, ora 13²⁰
http://ro.wikipedia.org/wiki/Colegiul_Reformat_din_Cluj, accesat în data de 28.03.2015, ora 13³⁰
http://fabricadepensule.ro/despre/, accesat în data de 03.04.2015, ora 17⁰⁵
http://maraton-cluj.ro/, accesat în data de 23.04.2015, ora 16³⁸
http://www.zileleclujului.ro/, accesat în data de 04.05.2015, ora 12¹⁵
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Dezvoltarea Turismului Creativ In Cluj Napoca (ID: 139112)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.