Dezvoltarea Turismului Balnear In Statiunea Mangalia

INTRODUCERE

Turismul are semnificația de revenire în punctul inițial din care s-a pornit, cu alte cuvinte de circuit. Se regăsește în limbile moderne europene: “tourisme” la francezi, “tourismus” la nemți, “tourism” la englezi, “tourismo” la italieni, “turizm” la rusi si “turism” la romani.

Termenul de turist a fost folosit pentru prima oara în anul 1800, de catre Samuel Pegge, într-o lucrare intitulata “Anecdote ale limbii engleze”, prin formularea “A traveller is nowadays called Tourist”, respectiv un călător astazi este numit turist1.

În anul 1963, Conferința Națiunilor Unite privind Turismul si Călătoriile Internaționale ținută la Roma, a adoptat o definitie a turismului bazată pe doua elemente principale: motivul si durata voiajelor. Definirea motivului permite standardizarea calatorilor dintr-o localitate sau țară în două categorii: cei care intră si cei care nu intră în categoria turiștilor, iar criteriul duratei sejurului permite identificarea altor două categorii de vizitatori: excursioniștii (vizitatori de o zi) ți turiștii (care ramân într-un loc cel puțin o noapte).

Încercările de a descrie și defini în mod corespunzător termeni de tipul “turist” sau “turism” au fost numeroase, dar abia în ultimile decenii ale secolului nostru s-a înregistrat un progres real în ceea ce priveste standardizarea terminologiei turistice.

În iulie 1991, Conferinta Organizației Mondiale de Turism (OMT), de la Ottawa, a redefinit conceptele de baza din turism, asimilând termenul de turism activitătilor care sunt“… angajate de persoane în cursul voiajelor sau sejurului lor în locuri situate în afara mediului rezidențial pentru o perioadă de peste 24 de ore sau de cel puțin o noapte, fără a depăși un an, în vederea petrecerii timpului liber, pentru afaceri ori pentru alte motive, adică in alte scopuri decat prestarea unei activitati remunerate în locul vizitat”.

Conform acestei definiții distingem următoarele forme de turism:

-turism intern (cand rezidenții unei țări călătoresc în propria țară);

-turism internațional receptor (când nerezidenții unei anumite țări vizitează țara respectivă);

-turism international emitent (cand rezidenții unei țări vizitează alte țări decat cea din care

provin).

Aceste trei forme de baza se pot combina rezultând alte trei forme derivate de turism:

•turismul interior (cuprinde turismul intern si turismul receptor);

•turismul național (cuprinde turismul intern si turismul emitent);

•turismul internațional (cuprinde turismul receptor si turismul emitent).

Definiția de mai sus introduce noțiunile de bază pentru definirea cererii turistice și anume, termenii călător, vizitator si rezidență, termeni care vor fi analizati mai amplu în capitolul dedicat studiului cererii turistice.

Realizarea activității turistice presupune prezența altor elemente cu rol hotărâtor în desăvârșirea actului turistic si care servesc argumentației de a înscrie turismul în sectorul terțiar, atât în mod direct, prin activitatea serviciilor de cazare, alimentație publică, transport etc., cât și în mod indirect, prin intermediul aportului specific al altor ramuri ale sectorului terțiar la activitatea turistică (agricultura, constructii, industrie alimentara etc.).

Astfel, continutul activitatii turistice este asimilat unei intregi suite de prestatii prin care este vizată satisfacerea nevoilor turistice, cu ocazia și de-a lungul, unei deplasări.

Definirea produsului turistic nu se poate realiza fără a releva caracterul particular al ofertei turistice. Cei mai multi autori consideră produsul turistic drept un rezultatal “… asocierilor, interdependențelor dintre resurse (patrimoniu) și servicii”, iar ”resursele vor lua forma diferitelor produse turistice numai prin intermediul prestărilor de servicii specifice”.

Rezultă că determinarea și individualizarea produselor turistice se realizează pornind de lacalitatea activității de prestatii, iar serviciile constituie, dintr-un anumit punct de vedere, componenta “… dominantă sau determinantă a ofertei turistice”.

Serviciul turistic constituie “… un ansamblu de activitati ce au obiect satisfacerea nevoilor turistului în perioada în care se deplasează și în legătura cu aceasta”. Deci, o parte a activităților care compun prestatia turistică vizează acoperirea unor necesitati obisnuite, cotidiene (odihna, hrana), iar alta parte determina specificitatea turismului si particularizeaza formele sale de manifestare.

Serviciul touristic, prin natura si specificul propriu, trebuie să creeze si sa asigure condițiile necesare refacerii capacitatii de muncă, în mod simultan cu petrecerea placută și instructivă a timpului liber. Pe de altă parte, în urma realizării consumului turistic, indivizii trebuie să dobândească un plus de informații, cunoștințe, chiar deprinderi si obiceiuri noi, în concordanță cu exigentele epocii contemporane, conducand astfel, in mod direct, la cresterea calitatii intregii vieti. Pornind de la tendința, tot mai accentuată, de micsorare a timpului necesar odihnei pasive si, respectiv, de sporire a dimensiunilor si formelor de odihna activa, serviciul turistic trebuie să asigure posibilitati multiple de răspuns, conform criteriilor odihnei active. Organizatorilor de turism le revin sarcini sporite în vederea diversificării agrementului traditional și cresterii atractivității manifestarilor turistice, cu atat mai mult cu cat turismul s-a transformat într-un fenomen de masă, iar frecvența de petrecere a timpului liber in afara resedinței permanente a crescut.

Datorită tendintei de diversificare si crestere a complexității nevoilor de consum, se remarcă un proces de imbogățire a conținutului prestației cu noi tipuri de activități,a caror clasificare poate fi realizata in functie de mai multe criterii. Derularea prestației turistice presupune, însă, în marea majoritate a cazurilor, activități grupate în urmatoarele tipuri de servicii:

•servicii de cazare;

•servicii de alimentatie;

•servicii de agrement-divertisment;

•servicii de transport;

•servicii suplimentare (complementare).

CAPITOLUL I

Turismul și mediul de marketing în România

Turismul în România

În țara noastră turismul se constituie ca o componentă distinctă, cu un conținut bine delimitat față de celelalte ramuri, cu un rol și obiective precise. Corespunzător, el beneficiază de o organizare proprie, de un sistem de verigi specializate, al căror scop îl reprezintă asigurarea condițiilor pentru desfășurarea eficientă a activității.

Mișcarea turistice românească de-a lungul timpului, s-a reflectat și în domeniul organizării acesteia. Sporirea ariei de referință, creșterea volumului activității, diversificarea formelor de petrecere a vacanței au generat preocupări pentru crearea și modernizarea structurilor organizatorice ale turismului, pentru adaptarea la noile condiții.

Deși forme de turism izolate, neorganizate, sunt consemnate cu foarte mult timp în urma, începuturile organizării activității turistice sunt localizate în a doua jumătate a secolului al XlX-lea.1 Printre primele organizații ce urmăreau încurajarea călătoriilor se numără: Societatea română de geografie (1875), Societatea carpatina.

Analiza investițiilor evidențiază, în primul rând, eforturile financiare făcute de-a lungul timpului pentru realizarea unei dotări adecvate. Astfel, după intervalul 1966-1976, când s-au construit cele mai multe dintre unitățile turistice din zona litoralului, caracterizat prin concentrări masive de invesții în acest sector, au urmat perioade cu evoluții pozitive, dar in ritmuri mult mai lente. Interesant de subliniat este faptul că și după 1990, în condițiile dificultăților economice pe care le cunoaște România, s-au găsit resurse pentru investiții turistice.

Trendurile menționate s-au concretizat în faptul că țara noastră, deși din punct de vedere cantitativ dispune de o bază turistică suficientă, aceasta are o vechime mare și un grad de uzură fizică și morală ridicat, necesitând, în perspectivă, eforturi mari de modernizare, dar și de dezvoltare. Mai trebuie adăugat că, în privința structurii investițiilor, proprietatea privată, așa cum este și firesc, deține în prezent un rol tot mai important și că modalitățile de finanțare considerate mai eficiente – ca leasingul și coproprietatea – iși găsesc o sferă de aplicare tot mai largă. Piața turistică din România se numără printre cele mai dinamice din lume. Expansiunea pieței internaționale de turism și voiaj continuă. Fondurile cheltuite la nivel global pentru turism și călătorii au crescut în 2011 cu 5,7 % comparativ cu anul precedent, atingând suma record de peste 6 bilioane de dolari, relevă un studiu întocmit de World Travel & Tourism Council (WTTC) și prezentat la Berlin.

În topul celor mai îndrăgite zece destinații turistice, România ocupă locul patru, după Muntenegru, China și India. Potrivit WTTC, piața turistică din România va crește în  perioada 2011 – 2016, în medie cu 7,9 % pe an. Este pentru prima oară când România face parte din"Top Ten"- ul acestei branșe.

Deși în primele trei luni ale anului, numărul de turiști a fost de peste un milion, se constată că interesul pentru peisajele și ofertele autohtone este în scădere cu 2,9% în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, conform unui studiu realizat de Institutul Național de Statistică. "Nu trebuie să o vedem neapărat ca pe o scădere a numărului de turiști pentru că cifra este foarte mică, putem interpreta aceste date ca reprezentând o situație constantă", a declarat pentru Wall-Street Gheorghe Fodoreanu, președintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism din România (ANAT). Anul trecut au fost înregistrați 5,85 milioane de turiști, dintre care 4,37 milioane români și 1,49 milioane turiști străini, numărul lor crescând cu 3% față de anul 2011. În topul sosirilor înregistrate, Ungaria este lider, cu 26% turiști veniți în țară, urmată de Republica Moldova cu 25% și Bulgaria cu 8%. Situația este similară cu cea din 2011, când turiștii care au preferat România în defavoarea altor destinații au fost tot cele trei, urmate totuși de Germania, de unde au venit peste 350.000 de turiști. Cât despre creșteri înregistrate, turiștilor din Portugalia, Spania, Austria și Marea Britanie le-a crescut interesul pentru România cu procente între 40% și 50%, la polul opus aflându-se Polonia, Slovacia și Cehia.

Occidentalii preferă destinații mai exotice

Președintele ANAT a sesizat că din Uniunea Europeană sunt mai puțin turiști care vin să-și petreacă vacanțele în România, numărul lor scăzând cu 12% față de primul trimestru al anului 2011. Nici perioada de început a anului nu este profitabilă însă specialiștii sunt de părere că "ar fi bine să ne axăm mai mult pe incoming-ul din țările occidentale", sesizând că " în topul sosirilor realizat, a fost înregistrat un trafic de vecinătate, peste 95% dintre vizitatorii străini provenind din țări europene".

În România cele mai "accesate" oferte sunt cele care conțin pachete "business-travel”, ele înregistrând o creștere de 30%-40% față de anii anteriori dar și cele cu circuite balneo, care devin un port-drapel al turismului autohton", a precizat președintele ANAT în articolul din Wall-Street. Cu toate acestea, "în globalitate, numărul de turiști a scăzut, cel puțin a celor care vin pe litoral, iar dintre oferte, cele cu produsele de sejur nu mai sunt la fel de căutate", conchide el.

Turiștii români preferă diaspora, peste 1,68 milioane de turiști plecând în străinătate în primele trei luni ale anului, semnalându-se o creștere cu peste 12% față de perioada similară din anul trecut. În anul 2011, peste 7,13 milioane de români au plecat în străinătate, cu 2,4% mai mult decât în 2011.

Locul și rolul turismului în economie

1.2.1. Contribuția turismului la creșterea economică

Complexitatea ofertei de servicii turistice au inerat dezvoltarea unei adevărate industrii a călătoriilor și turismului ceea ce justifică tratarea fenomenului turistic ca o ramură distinctă a economiei naționale în plină dezvoltare, constituind o componentă a sectorului terțiar. Prin natura sa, fenomenul turistic este deosebit de complex, cu adânci implicații politice, culturale și economice. Întrepătrunderea componentelor sale eterogene dă naștere unui specific unic și original, care nu se identifică cu nici una dintre ramurile tradiționale ale economiilor naționale, justificând pe deplin tratarea sa în mod autonom. Trebuie însă precizat că spre deosebire de alte sectoare de prestări de servicii industria călătoriilor și turismului rămâne totuși ramura de consecință, a cărei dezvoltare în fiecare etapă dată va fi permanent într-o strânsă corelare cu nivelurile și ritmurile de dezvoltare ale celorlalte ramuri ale economiei naționale.

Este bine cunoscut faptul că mutațiile social-economice din epoca contemporană au creat și au dezvoltat turismul.

Interdependența dintre dezvoltarea turismului (international si intern), creșterea economică este evidentă, deoarece antrenează cererea pentru o serie de bunuri și servicii care altfel nu ar fi fost produse sau prestate. Structura cheltuielilor turistice reflectă impulsul pe care aceste cheituieli ale sectoarelor ce concură la realizarea produsului turistic, procesul de creștere a veniturilor având loc în primul rand în aceste sectoare și apoi transmițându-se treptat și în alte sectoare ale economiei naționale, prin intermediul intrării -"input" succesive ale banilor încasați de la turiști, încasări ce reprezintă venituri derivate ale acestor sectoare. Asemenea efecte indirecte se înregistrează în principal în următoarele sectoare de activitate economică:

– în sectoarele care asigură investițiile în baza tehnico-materială a turismului (de exemplu, industria constructoare sau finanțarea acesteia de către bănci, trusturi financiare etc.);

– în sectoarele care realizează amenajările de infrastructură turistică (de exemplu, rețeaua de drumuri, aeroporturi, aprovizionare cu apă și energie, lucrări de sistematizare teritorială etc.);

– în sectorul commercial (de exemplu dezvoltarea rețelei de unități comerciale și de alimentație menite să satisfacă cererea de marfă turiștilor);

– în sectorul industriei ușoare și industriilor conexe care produc sortimente de mărfuri solicitate de turiști;

– în sectorul industriei alimentare care livrează produse agroalimentare, băuturi etc. pentru necesitățile turiștilor;

– în sectoarele cultural-artistice (de exemplu cinematografe, teatre și alte instituții de artă, muzee, expoziții etc.) și manifestări sportive frecventate de turiști.

Consumul turistic cu efecte economice trebuie evaluat și prin prisma veniturilor realizate de forța de muncă angrenată direct sau indirect în industria turismului: procesul de servire a turiștilor face apel la o forță de muncă numeroasă, cu un profil variat de calificare, ale cărei cheituieli de consum sporesc de asemenea ca rezultat al creșterii nivelului de trai, tocmai datorită utilizării mai raționale și mai complete a forței de muncă pe măsura dezvoltării turismului.

Printre principalele influențe indirecte asupra economiei naționale pot fi amintite:

a) efectele secundare ale investițiilor în industria turismului;

b) efectul multiplicator al încasărilor realizate în industria turismului.

Cand un obiectiv turistic a fost dat în folosință el exercită o influență pozitivă asupra economiei regiunii, zonei, stațiunii etc., unde a fost localizat și într-o accepțiune mai largă, asupra întregii economii naționale, prin veniturile generate de exploatarea obiectivului respectiv pentru turismul internațional și intern, prin consumul de bunuri și servicii și prin veniturile realizate de forța de muncă utilizată.

Rezultă așadar că investițiile pentru realizarea de noi obiective turistice determină creșterea vânzării de bunuri în comerț și alimentație și de servicii și provoacă în paralel efecte secundare ce se răsfrâng pozitiv asupra economiei naționale.

Fenomenul este deosebit de complex, dacă se are în vedere și aptul că încă înainte de darea în folosință a obiectivului turistic, lucrările de investiții generează prin ele însele o serie de venituri în industria construcțiilor și în industriile conexe.

Măsurarea incidențelor globale ale cheltuielilor turiștilor străini asupra unei economii naționale au cuprins acest fenomen sub denumirea de "efectul multiplicator al turismului". Eficiența dezvoltării turismului mai rezidă și în faptul că activitățile specifice ale acestuia nu epuizează "materia prima" pe baza căruia se dezvoltă. Resursele naturale și antropice sunt permanente și nu pot fi valorificate fără teama de epuizare decât prin intermediul turismului. Mai mult chiar, amenajările turistice, prin obiectivele propuse și conținutul lor, se înscriu în eforturile de asigurare a unei exploatări raționale a resurselor și de protejare a mediului.

Tabel 1.1

Perspectiva istorică a turismului internațional

Creșterea substanțială a activității turistice marchează clar turismul ca unul dintre cele mai remarcabile fenomene economice și sociale ale secolului trecut.

Pe perioada analizată dezvoltarea a fost puternică în mod particular în Asia și Pacific (13% pe an) și Orientul Mijlociu (10% pe an) în timp ce Americile și Europa au o dezvoltare mai lentă.

Europa și America au fost principalele țări receptoare de turiști între 1950-2000, ambele regiuni reprezentând în anul 2000 o cotă de piață de 76%.

1.2.2. Rolul turismului în intensificarea legăturilor dintre națiuni

Transformările ce caracterizează ritmurile ascendente de dezvoltare a științei, tehnicii și culturii în epoca contemporană se reflectă și în intensificarea și diversificarea legăturilor dintre națiuni pe plan mondial.

Până spre sfârșitul secolului al XlX-lea călătoriile în străinaătate au reprezentat o cale de contact direct cu realitățile și cu populația din alte țări decât pentru un număr relativ redus de persoane privilegiate. Contactele între populațiile diverselor țări, – în măsura în care asemenea contacte au avut loc, s-au realizat prin intermediul schimburilor comerciale, la care s-au adăugat treptat și schimburile de publicații și tipărituri.

Contactele directe au avut un caracter sporadic și efemer, fiind legate îndeosebi de anumite evenimente de exemplu, pelerinajele, expediții geografice, ș.a. Această situație își găsește explicația într-o multitudine de cauze de ordin obiectiv printre care pot fi menționate: nivelul scăzut de trai, accesul limitat al majorității populațiilor la formele de pregătire intelectuală, slaba dezvoltare a căilor de comunicație și a transporturilor, restricții în aplicare vizelor de ieșire, respectiv de intrare. Acestora se adaugă și o serie de cause de ordin subiectiv: în primul rând interesul relativ redus al majorității populației pentru cunoașterea directă a realităților din alte țări, care au stânjenit dezvoltarea și stimularea dorinței de a călători atât în propria lor țară, cât și peste graniță. Pentru țara noastră, în categoria cauzelor de ordin subiectiv mai trebuie menționate și restricțiile arbitrare impuse de regimul dictatorial din trecutul apropiat, care frânau, pe

toate căile posibile, contactele cetățenilor țării noastre cu lumea din afară, deși propaganda regimului nu scăpa nici un prilej să sublinieze importanța acestor contacte.

În condițiile circulației turistice din zilele noastre se poate aprecia că turismul tinde să devină tot mai mult una din formele principale de legatură directa dintre oameni pe plan intern și mai ales internațional. Setea de iformație, preocuparea pentru cunoașterea vieții, economiei, istoriei și culturii diverselor națiuni vor fi satisfăcute întro măsură tot mai importantă tocmai prin contactul direct cu realitatea al celor dornici să o cunoască. Ca atare, călătoriile cu caracter turistic vor deveni în tot mai mare măsură o componentă principală a procesului complex de instruire, atât a tinerilor, cât și a oamenilor maturi.

După toate probabilitățile, călătoriile turistice spre destinații tot mai îndepărtate și vizitarea a două sau mai multe țări în timpul unei singure vacanțe, au perspectiva să devină caracteristice pentru mișcarea turistică internațională a perioadelor viitoare. Ca rezultat al civilizației contemporane, turismul va contribui din ce în ce mai mult la sensibilizarea ființei umane față de realitățile din locurile vizitate, la cultivarea unui climat de înțelegere reciprocă între oameni, tocmai prin forța de convingere pe care o exercită asupra turistului contactele cu populația din locurile alese drept destinație a călătoriilor.

Evoluția turismului internațional este strâns legată de destinderea în relațiile politice dintre state; turismul internațional, prin natura sa intimă, este o adevarată negație a conflictelor politice, o antiteza a războiului. Nu exista nici un alt fenomen economic sau social căruia pacea să-i fie mai indispensabilă.

Creșterea continuă a numărului celor care participă la activitățile turistice are prin urmare, pe lângă importante consecințe economice, efecte benefice deosebit de puternice pentru viața pașnică a cetățenilor din diverse țări. Se poate afirma, fără nici un fel de exagerare, că între colaborarea și pacea internațională și numărul turiștilor internaționali există o interdependență în continuă amplificare.

Modalitățile de realizare a "consumului turistic", ca forma specifică de consum a societății, sunt extrem de diverse. Între acestea un rol important revine și acestui gen de consum, care contribuie la cunoașterea culturii naționale a altor națiuni, de educare și apropriere a oamenilor în spiritul ințelegerii și colaborării reciproce.

Subordonat unui asemenea scop, turismul mobilizează însemnate rezerve și disponibilități materiale și de timp liber ale oamenilor, lărgindu-le și îmbogățindu-le orizontul cultural; în acest fel el devine un important factor de educare, de apropiere și de întelegere între oameni. Privit prin această prismă, turismul dobândește o nouă dimensiune, cu profunde semnificații umane, cu valențe ce înnobilează o activitate ce constituie deja o componentă de bază a vieții sociale, naționale și internaționale. Fără îndoială, un asemenea țel impune și o diversitate de acțiuni ce se multiplică în permanență, în raport cu dezvoltarea neîntreruptă a preocupărilor de valorificare a patrimoniului cultural al fiecărei țări, a tradițiilor istorice și a obiceiurilor proprii fiecărei națiuni și fiecărei comunități locale de pe Terra.

În sprijinul realizării acestui deziderat în condițiile dezvoltării ascendete a turismului individual și social la orizontul începuturilor mileniului al treilea, membrii Adunării Generale a O.M.T., întruniți la Santiago de Chile, la 1 octombrie 1999, au adoptat principiile Codului Global de Etica în Turism.

Căutând să promoveze un turism responsabil, durabil și universal, Codul Global de Etică în Turism devine un instrument de conduită în contactele directe, spontane și nemijlocite ce se statornicesc între vizitatori și destinații turistice gazdă, amplificând forța vitală a turismului ca factor de prietenie și întelegere între națiuni.

1.2.3. Turismul, un instrument eficace pentru o dezvoltare durabilă

Turismul este sectorul cel mai creator de ocupații; conform estimărilor O.M.T., în prezent, pe planeta noastră, din fiecare opt persoane ocupate, una depinde direct sau indirect de existența și dezvoltarea industriei călătoriilor și turismului.

Turismul poate contribui în mare măsură la dezvoltarea durabilă și în particular la lupta pentru eradicarea pauperismului și la protecția și conservarea mediului natural, cultural și social.

Această creștere extraordinară poate fi însă și cauza unor perturbări și riscuri imense, dacă nu va fi monitorizată rațional și eficace și dacă nu va respecta mediul natural și cel sociocultural.

Turismul trebuie să fie durabil, altfel prejudiciile activităților turistice asupra mediului, care vor avea un impact negativ asupra societății, vor tinde să distruga însăiși baza pe care s-a clădit prosperitatea acestui sector.

Prin urmare, turismul se va menține durabil dacă va răspunde la următoarele cerințe:

• dezvoltarea sa va fi planificată rațional, pe criterii economico-sociale riguros fundamentate;

• politicile și criteriile de dezvoltare vor respecta principiul durabilității;

• dezvoltarea se va realiza cu angajarea și cooperarea puterilor publice și a sectorului privat;

• la această dezvoltare va participa societatea civilă și comunitățile locale.

În ceea ce privește rolul statului în asigurarea durabilității turismului, politicile guvernelor în materie de dezvoltare și de promovare a turismului trebuie să fie axate pe următoarele elemente:

• crearea unui cadru politic global vizând dezvoltarea durabilă a turismului;

• un plan director, delimitând zonele prioritare ce urmează a fi puse în valoare, cu determinarea tipului produselor turistice adaptabile la condițiile fiecărei zone și cu luarea în considerare a capacităților optime ale structurilor de primire turistică;

• o reglementare concisă și rațională relativ la amenajarea turistică a teritoriului care trebuie riguros aplicată;

• o politica de investiții și de licitații pentru atragerea investitorilor, care să țină cont de exigențele durabilității;

• o politică de valorificare a resurselor umane atrase prioritar din mediul populației locale, coroborată cu gestionarea infrastructurii și a activităților turistice;

• elaborarea normelor și reglementărilor specifice sectorului turismului și controlarea lor pentru a menține nivelurile dorite ale calității mediului și ale calității prestațiilor turistice.

Este de dorit ca sectorul privat să contribuie la asigurarea durabilității turismului. În acest scop întreprinderile private trebuie să integreze în deciziiie lor criteriile economice, sociale, culturale și ecologice referitoare la investiții, gestiune, marketing și resurse umane.

Este de datoria sectorului privat:

• să evalueze cu precauție repercusiunile posibile ale planurilor de investiții asupra mediului;

• să conceapă strategii vizând reducerea la minimum a riscurilor efectelor negative ale planurilor de investiții asupra mediului natural și asupra comunităților locale;

• să elaboreze și să aplice programe vizând reducerea la minimum a consumului de resurse și a producției de deșeuri, maximizând calitatea produselor turistice;

• să subordoneze activitățile lor intereselor generale de gestionare mediului;

• să respecte normele și reglementările locale, naționale și internaționale referitoare la calitatea mediului.

În ceea ce privește asociațiile profesionale și organizațiile noi guvernamentale ele trebuie să promoveze la rândul lor aplicarea acestor criterii în cercul membrilor ce le compun.

1.2.4. Turismul în 2020 – previziuni

Tabel 1.2.

Previziuni turistice pentru anul 2020

______________________________________

Sursa tabelelor 1.1/1.2 www.world-tourism.org/facts/tmt.html

Sosirile internaționale se așteaptă să atingă peste 1,56 bilioane în 2020 dintre care: 1,2 bilioane turismul intraregional iar 0,4 bilioane turismul interregional – pe distanțe lungi.

Primele trei regiuni receptoare de turiști se preconizează că vor fi :

– Europa cu 717 milioane turiști;

– Asia de Est și Pacificul cu 397 milioane turiști;

– America cu 282 milioane;

urmate de: Africa, Orientul Mijlociu și Asia de Sud.

Se preconizează că Asia de Est și Pacificul, Asia de Sud, Orientul Mijlociu, Africa vor înregistra o creștere record a sosirilor de turiști de peste 5% pe an comparativ cu media anuală de 4,1%.

Regiunile mature din punct de vedere turistic precum Europa și America se anticipă că vor înregistra rate mai scăzute de creștere decât media generală.

Cu toate acestea Europa își va menține locul de lider la sosirile de turiști internaționali deși va înregistra o scădere de la 60% cota din total sosiri în 1995 la 46% în 2020.

Călătoriile pe distanțe mari – interregionale – vor crește mai repede în 2020,cu un procent de 5,4% pe an față de turismul intraregional a cărui procent de creștere se estimează că va fi de 3,8% pe an.

Studiile realizate de Organizația Internațională a Turismului relevă o creștere a încasărilor din turismul internațional la nivel mondial începând din 1995 și până în present, tenșiță ce se pregonizează că se va menține și pe următorii 15 ani. Rata medie anuală de creștere la nivel mondial până în 2020 se preconizeză a fi de 4,1% ajungându-se în acest an la încasări de 1561 euro. Analizând ratele medii anuale de creștere pe cele șase zone turistice recunoscute de WTO se remarcă tendința menționată anterior de dezvoltare a turismului pe noi destinații turistice precum Asia de Est și Pacific respectiv în Orientul Mijlociu.

Americile și Europa înregistrează o rată medie anuală de creștere a încasărilor din turism mai mică: de 3,8% respective 3,1%. Deși ritmul de creștere al încasării din turism în Europa nu este la fel de dynamic precum în regiunile amintite, Europa își păstreză poziția de lider pe piață, încasările sale din turismul internațional reprezentând 45,9% din totalul înregistrat la nivel mondial.

1.3 Factorii care influențează dezvoltarea turismului

Literatura turistică de specialitate conține numeroase referințe cu privire la factorii care influențeză circulația turismului. În acest sens se cunosc și diverse încercări de clasificare a factorilor respectivi.

Una dintre aceste clasificări grupează factorii de influență în următoarele categorii:

– factori economici;

– factori psihologici;

– factori demografici;

– factori politici;

– factori naturali;

Acești factori, cu excepția factorilor naturali, sunt dinamici, schimbători și, întro măsură determinată, și dirijabili în folosul dezvoltării turismului.

Factorii economici

Factorii economici cuprind variabile de ordin economic, ca de exemplu, veniturile pe cap de locuitor, mai precis veniturile pe o gospodarie.

Este relativ ușor de imaginat intensificarea mișcării turistice pe măsură ce veniturile depășesc nivelul critic până la care mijloacele financiare disponibile într-o gospodărie sunt dominate în totalitate de necesitatea satisfacerii cerințelor primare de consum (alimentație, îmbrăcăminte, produse cu o durată lungă de întrebuințare, etc.)

În acest context, tarifele percepute pentru serviciile turistice îmbracă o importanță particulară, ca stimulent pentru redistribuirea cererii pentru satisfacerea anumitor nevoi de consum secundar, printre care figurează și consumul turistic. Printre acești factori mai pot fi menționate fenomenele inflaționiste, crizele economice, recesiuni, șomajul, crizele sistemului valutar occidental, criza energetică care limitează puterea de cumpărare a populației și determină diminuarea forțată a cererii de servicii turistice.

Factorii psihologici

Factorii psihologici sunt cel mai greu de estimat și de comensurat deoarece exprimă predilecții individualizate care pot avea tangență și cu formele activităților turistice: de exemplu setea de cultură și dorința de cunoaștere, îngrijirea sănătății, nevoia de evadare din mediul urban din ce în ce mai supraaglomerat, nevoia de odihnă și reconfortare etc.

Printre rațiunile psihologice există unele care pot acționa și cu efecte reducătoare, este vorba de rațiuni legate de vârstă, familie, sănătate, repulsia față de voiaje la mare distanță, etc. Nu încape nicio îndoială că reducerea mortalității sau o experiență mai mare de viață, condițiile superioare de sănătate, reducerea timpului de transport, formele de asistență socială și așa mai departe vor acționa în sensul reducerii sau suprimării acestor obstacole, contribuind astfel la creșterea cererii turistice.

Factorii demografici

Factorii demografici reprezintă un complex de efecte pozitive care generează continuu noi curente turistice ca rezultat al creșterii populației mondiale, al modificărilor în structura profesională a populației, creșterii longevității, sporirii populației urbane în totalul populației etc. Un factor care influențeză puternic consumul turistic este fenomenul de îmbătrânire a populației.

Factorii politici

Factorii politici iau în considerare efectele pozitive ale destinderii și climatului de pace și colaborare între popoare care influențează psihologia turistului pentru acceptarea ofertanților de servicii de a participa la călătoriile internaționale.

În direcția expansiunii continue a fenomenului turistic internațional acționează o serie de factori cu caracter de durată și unii factori conjuncturali cu efect temporal.

Factorii naturali

Printre factorii cu caracter de durată cărora studiile și publicațiile de specialitate le acordă o atenție deosebită pot fi menționați următorii:

– creșterea populației globului cu întregul complex de fenomene însoțnuțitoare;

– creșterea timpului liber și necesitatea fiziologică a omului modern de a-și reface forțele fizice și psihice în mijlocul naturii, de a practica diferite activități sportive, de a călători, de a se refugia pe timpul concediului de odihnă din mediul urban etc.;

– sporirea veniturilor populației, în special în țările dezvoltate din punct de vedere economic, destinarea unei părți crescânde din aceste venituri pentru călătorii în grup, care sunt mai ieftine;

– dezvoltarea mijloacelor de transport și în special a celor rutiere și aeriene;

– creșterea încrederii în asigurarea fără dificultăți a tuturor serviciilor legate de integrare dintre organizatorii de călătorii turistice și prestatorii de servicii.

Printre aceste clasificări, una din cele mai cunoscute împarte factorii amintiți în factori exogeni și endogeni.

În această categorie a factorilor exogeni pot fi cuprinși toți factorii de ordin general al căror efecte de ansamblu se materializează în dezvoltarea turismului ca de exemplu:

– sporul natural al populației, care provoacă creșterea absolută și relativă a numărului de turiști potențiali;

– intensificarea concentrărilor urbane, respectiv gradul crescând de urbanizare, ceea ce intensifică dorința unei părți tot mai mari a populației din centrele urbane de a-și petrece în mod activ timpul liber in afara localităților de reședință și sporește intensitatea călătoriilor turistice;

– creșterea produsului intern brut (P.I.B.) și a veniturilor medii ale populației;

– creșterea duratei timpului liber și a concediilor plătite;

– longevitatea crescândă, creșterea duratei medii a vârstei și modificările în structura de vârstă, socială și profesională a populației;

– creșterea mobilității populației, datorită creșterii mobilizării și dezvoltării automobilismului;

– cuceririle umane în domeniul științei și progresul tehnic care influențează atât modernizarea și dezvoltarea bazei materiale și a infrastructurii turistice, cât și organizarea și perfecționarea activității de turism, precum și modificarea ponderii diferitelor forme de turism.

În categoria factorilor endogeni trebuie menționați acei factori cu caracter economic, social și psihologic care se referă la modificările de comportament al grupelor de populație din care se recrutează turiștii potențiali. Influența acestor factori a fost neglijată până nu demult sau a fost luată în considerare numai empiric.

De exemplu:

– modificările în structura cheltuielilor de consum ale populației și creșterea ponderii consumului de servicii turistice în bugetele de familie;

– prelungirea duratei școlarizării și creșterea nivelului de cultură care intensifică dorința maselor pentru călătorii și pentru practicarea unor forme specifice de turism (turism de tineret, turism cultural, sportiv, de sfârșit de săptămână etc.);

– modificări ale necesităților și preferințelor populației din care se recrutează turiștii potențiali care vor orienta cererea turistică în funcție de anumite criterii ca: modul de viață, tradițiile, obiceiurile, prestigiul social, moda, necesitățile de îngrijire a sănătății etc.;

– modificările în structura ofertei turistice provocate de concurența dintre țările primitoare tradiționale cu turism dezvoltat și țările noi, care-și dezvoltă capacitățile receptive, ceea ce generează în permanență fluctuații în distribuirea volumului și structurii fluxurilor turistice și respectiv redistribuirea periodică a acestor fluxuri între diferitele destinații oferite;

– dezvoltarea unor noi regiuni și zone turistice care oferă noi posibilități pentru alegerea destinațiilor preferate pentru turiștii potențiali interni și internaționali ceea ce provoacă de asemenea modificări în orientarea fluxurilor turistice.

Enumerarea acestor factori nu are un caracter limitativ, iar cuantificarea influenței lor este extrem de dificilă, mai ales dacă se iau în vedere și efectele directe și indirecte – derivate pe care le provoacă precum și intensitatea diferențiată a influențelor pe care le generează în timp și în spațiu.

În perspectiva anilor viitori dezvoltarea turismului intern și internațional va fi favorabil influențată de creșterea în majoritatea țărilor a veniturilor populației.

Unul dintre factorii care vor influența puternic dezvoltarea turismului este creșterea demografică, implicând în mod firesc creșterea cererii turistice interne și internaționale.

Desigur cea mai mare parte a factorilor analizați: veniturile populației, timpul liber, creșterea demografică, etc., își pun amprenta asupra cererii turistice – latura cea mai dinamică a pieței; cu toate acestea, nu poate fi ignorat sau lăsat pe un plan secundar rolul ofertei turistice. Este clar că absența sa, nivelul scăzut al resurselor vor limita dezvoltarea turismului, chiar și în țările cu un potențial economic ridicat; aici se va forma o cerere de emisie foarte puternică a cărei satisfacere se va realiza în țările ofertante. Ca urmare strategia dezvoltării turismului în limitele naționale sau întro anumită zonă este condiționată de dimensiunile și varietatea resurselor, dar și de gradul de amenajare a acestora.

Figura 1.3

1.4 Definiții și tendințe actuale în turismul internațional

Turismul internațional cunoscut și sub denumirea de turism extern cuprinde vizitele cetățenilor străini întro țară, respectiv plecările cetățenilor autohtoni în scopuri turistice în afara granițelor țării lor. Piața turistică se află întro continuă transformare. Pentru începutul mileniului trei sunt prognozate reduceri ale ritmurilor dezvoltării turistice la 3-4% anual ceea ce marchează intrarea întro nouă etapă caracterizată prin maturizarea turismului respectiv prin apropierea pe unele paliere de pragul de saturație. Pragul de saturație în turism este situat potrivit unor cercetări la circa 70% din totalul timpului liber și la 15% din venituri alocate turismului.

Pe plan internațional se menține accentuată tendința de concentrare, circa 70-80% din totalul activității turistice se desfășoară în și între țările superdezvoltate ale lumii. Analizând circulația turistică pe cele șase zone geografice identificate de OMT se remarcă concentrarea puternică a activității turistice la nivelul Europei și Americii (în principal America de Nord). Acest lucru se explică atât prin puterea economică a acestora care permite locuitorilor largi posibilități de călătorie, dar este argumentat și de potențialul de atracții imens și valoros pe care-l dețin cât și de experiența lor în domeniul turistic.

Pe lângă tendința centrală de concentrare, printre tendințele actuale întâlnite pe piața turistică în general se remarcă și:

Creșterea interesului pentru vacanțele tematice: culturale, sportive – în special în rândul clientelei exigente, cu experiență, care efectuează mai multe călătorii pe an;

Cazarea dispersată se bucură de o atenție deosebită, sunt preferate apartamentele sau chiar cazarea la persoane particulare, de menționat în acest sens este ascensiunea turismului rural;

Creșterea ponderii vacanțelor la mare distanță cu o diversificare a motivelor de călătorie – dezvoltarea călătoriilor pentru cumpărături;

Tendința de fragmentare a vanțelor și efectuarea mai multor călătorii de mai scurtă durată;

Elementele cele mai importane de caracterizare a evoluției turismului internațional și implicit a tendeințelor în dezvoltarea acestuia sunt:

sosirile de turiști;

plecările de turiști;

încasările din turismul internațional;

cheltuielile din turismul internațional;

În ce privește perspectiva, WTO previzionează o creștere mai lentă atât a sosirilor cât și a încasărilor din turism.

Turismul internațional reprezită în opinia majorității specialiștilor cea mai dinamică componentă a circulației turistice. După mai multe decenii de călătorie în interiorul propriei țări, oamenii simt tot mai acut nevoia cunoașterii altor locuri, altor civilizații și obiceiuri.

În aceste condiții sosirile de turiști la nivel mondial sunt estimate la 1006 mil. în 2011 și 1561 mil. în 2020. Înncasările din turismul internațional vor ajunge corespunzător la 1550 mld. USD în 2011 respectiv 2000 mld.USD în 2020 .

1.5. Analiza mediului de marketing al turismului românesc.

Companiile de turism și nu numai opereazã într-un climat intern și într-un altul extern, fiecare cu diverse influențe asupra rezultatelor. În cele ce urmeazã o sã încerc sa clarific conceptul de marketing al turismului, cunoscând faptul cã atât indivizii cât și formele de organizare cãrora le aderã sunt implicați într-o formã de marketing.

Deoarece existã foarte multe definiții ale marketingului, o voi prezenta pe cea a organismului educațional în domeniul marketingului din Marea Britanie, „Chartered Institute of Marketing” care spune: „Marketingul este procesul managerial responsabil cu identificarea, anticiparea și satifacerea profitabilã a necesitãților clienților”, mai pe scurt și la obiect, dacã marketingul nu este orientat cãtre cumpãrãtor, atunci aceastã activitate nu reprezintã nimic. Investigarea mediului intern și extern impune realizarea a douã genuri de analizã: analiza SWOT și analiza factorilor mediului extern.

Analiza SWOT: presupune luarea în calcul a mai multor elemente:

Strengths (Puncte tari)

Weaknesses (Puncte slabe)

Opportunities (Oportunitãți)

Threats (Amenințãri)

În cele ce urmeaza voi prezenta fiecare din aspectele enunțate, punând în evidențã elemente relevante pentru analiza mediului de marketing în domeniul turismului din România.

Punctele tari sunt determinate de factorii interni. Deoarece turismul românesc poate oferi o mare varietate de produse și servicii, aceste puncte tari nu sunt foarte greu de identificat. Situatã într-o zonã aproape centralã a Europei, distanțele pânã la extremitãțile estice și vestice, respectiv nordice și sudice sunt aproape egale. Deasemenea patrimoniul antropic și natural al Romaniei este deosebit de valoros, în care unul dintre rolul principal este jucat de relieful deosebit de pitoresc și variat, pentru cã se știe, România este una dintre cele mai frumoase țãri din Europa din punct de vedere a varietãții și frumuseții formelor de relief.

Obiectivele turistice au un rol la fel de important, care nu sunt puține la numãr în România și activitãțile recreative: schii, drumeții, pescuit, vânãtoare etc. Alte atracții includ stilul de viațã tradițional și existența satelor vechi unde turistul poate experimenta „o cãlãtorie în timp”, deoarece se cunoaște faptul cã în multe locuri mai retrase din România viața taranilor a rãmas neschimbatã și tradițiile sunt mult mai bine pãstrate. În continuare o sa fac o micã însiruire a unor elemente care reprezintã punctele tari ale turismului rural :

Intrarea în 2007 a Romaniei în Uniunea Europeana ca membru cu drepturi depline;

Existența a 17 aeroporturi din care 7 internaționale;

Existența unor șosele internaționale și nu numai, aici ne referim și la viitoarele autostrazi ce se construiesc și la calea feratã care face lagatura cu Europa și navigația pe Dunãre;

Accesul la produse și influențe occidentale;

Tarife accesibile la cazare, masã și transport;

O diversitate mare de legume și fructe de sezon;

Vinuri excelente;

Punctele slabe sunt deasemenea determinate ca si punctele tari de factori interni. În mare parte ele apar în primul rând datoritã unei proaste organizãri, materealizându-se in:

Publicitatea și mediatizarea lasã de dorit atât în țarã cât și în strãinãtate, deși anul acesta (2011) a fost pentru prima datã când am avut o reprezentare mai bunã a Romaniei la târgul de turism din Berlin.

Materiale publicitare și promoționale puține și de proastã calitate.

Servicii hoteliere de o calitate și un standard îndoielnic.

Un numar redus al agențiilor de rent-a-car și diversitatea redusã și proastã a produdului de închiriat.

O varietate puțina de mâncãruri cu specific românesc.

Raportul calitate/preț nu se justificã de foarte multe ori în comparație cu ceea ce oferã alte țãri mai bine dezvoltate în care serviciile oferite sunt semnificativ mai bune.

Lipsa serviciilor pentru client, și lipsa de experiențã .

Lipsa curãțeniei în locurile publice comparativ cu standardele Europei de vest.

Lipsa facilitãților de un nivel înalt și lipsa întelegerii nivelului așteptãrilor strãinilor.

Posibilitãți destul de limitate de folosire a carților de credit, în special in zonele montane.

Oportunitãțile și amenințãrile sunt determinate de factorii externi organizație care influențeazã favorabil prin cadrul general pozitiv. În cazul celor evidente din categoria oportunitãților enumãr:

Existența paginilor de internet despre turismul românesc.

Includerea României în programele speciale și avantajoase ce asigurã facilitãți de tarif pentru cei care cãlãtoresc pe calea ferata în Europa (European Rail Pass și East European Rail Pass).

Conectarea la rețeaua EUROGITES și posibilitatea de conlucrare cu alte organisme din turismul rural european.

Imaginea romanticã, puritatea și arhaicul satului românesc.

Cresterea numãrului strãinilor ce cãlãtoresc în România pentru afaceri care este în continuã creștere în special dupã integrarea României în Uniunea Europeanã.

Creșterea numãrului strãinilor care trãiesc și muncesc în România.

Creșterea posibilitãților de acces la produsele occidentale.

Nu în ultimul rând existența ambasadelor strãine și a comunitãților de straini.

Amenințãrile pot constitui o frânã în condițiile unui cadru general defavorabil. Dintre acestea amintesc:

O imagine în exterior a Romaniei nu tocmai favorabilã ( prețuri la nivel occidental fãrã o calitate adecvatã acestora, multã birocrație, hoți, logisticã slab pusã la punct, lipsa punctelor de informații, iar în cazul în care acestea existã de multe ori sunt eronate sau prea vechi pentru a mai putea fi luate în seamã, și nu în ultimul rând serviciile proaste cãtre consumatorul final care este turistul).

Poluarea (calitatea aerului și a apelor), degradarea mediului și lipsa unor mãsuri ecologice.

Neînțelegerea conceptului „preț pentru valoare”.

Posibilitãți limitate de cazare.

Serviciile medicale și de urgențã prost puse la punct în comparație cu cele oferite în vest.

Benzinã la standarde europene în cantitãți mult mai limitate decât cele oferite în statele occidentale și slaba calitate a serviciilor oferite în multe din stațiile de alimentare.

Analiza realizatã cuprinde și întoarce pe toate fețele principalele repere ale funcționãrii interne a turismului rural românesc (punctele tari și punctele slabe) care pot fi proiectate prin prisma celor „7P”:

Produsul;

Prețul;

Poziția în lanțul de distribuție;

Promovarea;

Personalul;

Premisele fizice;

Profitul;

Romania este o țarã minunatã, o țarã care a intrat în Uniunea Europeana și care va cunoaste cu siguranțã o dezvoltare extraordinarã în urmãtorii ani. Este și va fi o țarã care poate oferii turiștilor o mare varietate de produse turistice, dar care mai are de învins în viitorul apropiat o serie de obstacole.

În cadrul analizei SWOT pe care tocmai am înfaptuit-o, am depistat o serie de puncte unde este necesar sã se acționeze în vederea îmbunãtãțirii cadrului general și legal, care sã poatã permite o dezvoltare mai amplã a acestui tip de turism. Deocamdatã adevarul dur este cã România nu este încã un punct de atracție pentru turiștii strãini. De ce? Pentru simplul fapt cã venind în România, turistul strain plãtește pentru majoritatea produselor turistice o ratã comparabila cu prețurile vestice, iar în ceea ce priveste produsele ce le sunt oferite în schimbul acelor bani în România încã acestea lasã de dorit, iar atâta timp cât turiștii o sã gãseascã produse cu prețuri comparabile celor din țara noastrã, o sã continue sã ocoleascã Romania, iar atâta timp cât o sã dureze sã traverseze România cu mașina de la vest la est, la fel cât dureazã un drum din Budapesta pânã la Berlin, este evident ca o sã continue sã ocoleascã țara noastrã, indiferent cât de multe frumuseți ale naturii ar ascunde ea și indiferent cât de multe obiective turistice ar exista aici.

Dar în cele ce urmeazã o sã încerc sã argumentez de ce ar trebui sã înceapã sã viziteze turiștii strãinii România. Scopul este identificarea caracteristicilor care fac ca România sã fie diferitã de celelalte țãri. Voi porni de la munți, râuri, plaje, peșteri, posibilitãți de pescuit, Delta Dunãrii, monumente istorice, vinoteci, mãnãstiri, castele și spațiu rural, apoi voi îngusta acest spectru de posibilitati. Ce are țara noastrã de oferit și nu intrã în competiție directã cu alte destinații turistice și nu în ultimul rând cât de puternice sunt aceste piețe potențiale?

Dacã încercãm sã aflãm ce îl motiveazã pe un turist atunci când alege o anumitã destinație turisticã, vom constata cã un turist alege:

Germania pentru drumeții;

Franța pentru plajã sau pentru a vizita Parisul;

Austria pentru schi;

Grecia pentru plajã sau pentru istorie;

Spania pentru insule;

România este o țarã vasta și dispune de o mare varietate turisticã, iar potențialii turiști nu pot sã o parcurgã în întregime dacã nu i se oferã ceva special, cum este cazul unor țãri mai mici precum Olanda, Belgia sau Luxemburg. în mod logic constatãm cã trebuie puse în evidențã acele produse turistice care nu pot fi gãsite în alte țãri occidentale, precum castelul lui Dracula – Bran, munții „Noroioși”, „Babele”, Delta Dunãrii, diferite peșteri etc. Deasemenea nișa de piațã poate fi realizatã din multitudinea de alternative de una din urmatoarele variante:

Produsul în sine – satele românești, sarbãtorile tradiționale la români (Crãciunul și Paștele), festivalurile, târgurile și iarmaroacele (de exemplu târgul de fete de pe Muntele Gãina), mâncarea tradițional româneascã și gastronomia popularã, vinurile și rachiurile, mãnãstirile pictate, mitul lui Dracula cu Castelul Bran, cetãțile Țãrãnești și Delta Dunãrii

Prețul – conceptul de preț pentru valoare trebuie bine înteles: este absolut necesar sã se ofere niște servicii și o valoare excepționalã, adicã raportul calitate preț sã fie apropiat.

Accesibilitate – în aproape orice domeniu, localizarea în spatiu are una dintre cele mai mari ponderi în ceea ce privește succesul unui produs, iar turismul nu face notã discordantã, aici locația având un rol major.

Munca este abia la început Dupa ce nișa a fost gãsitã urmând sã se gãseascã piețele și segmentele de piațã interesate și potențialul pe care acestea îl au. Este în zadar sãoferi un produs turistic dacã nu oferi odatã cu el și motivul cumpãrãrii și dacã nu îl faci cunoscut pe potențialele piețe.

CAPITOLUL II

Potențialul Turistic Al Zonei

Localizarea și accesibilitatea în stațiunea Mangalia

Așezată în sud-estul Dobrogei pe ruinele vestitei cetãti Callatis, Mangalia încearcã dupã 2500 de ani sã redevinã un important pol economic și cultural, pe coasta de vest a Mãrii Negre.

Dupã întemeierea coloniilor Histria și Tomis de cãtre colonistii din Milet, la 44 km spre sud, colonistii din Heracleea Ponticã, la rându-i colonie a cetãtii grecesti Megara, au întemeiat la porunca unui oracol, cetatea Callatis.

Dovezile arheologice îndreptãțesc plasarea întemeierii cetãtii Callatis în sec. IV î.Hr., în timpul domniei regelui macedonean Amyntos III.»

Începând din secolul XI-lea, cetatea este cunoscutã sub numele de „Pangalia” și era alãturi de Constanța și Varna, unul dintre cele mai importante porturi din Dobrogea.

Dezvoltarea economicã a Mangaliei în epoca modernã și contemporanã s-a fãcut treptat și sinuos cu urcușuri și coborâșuri.

Cei peste 2.500 de ani de istorie demonstreazã binecuvântarea acestui loc, lãcaș de toleranțã pentru civilizațiile și etniile care l-au populat de-a lungul timpului.

Municipiul Mangalia este situat la limita de sud-est a țãrii, la aproximativ 45 km sud de Municipiul Constanta și la aproximativ 11 km nord de punctul de frontierã Vama Veche cu Bulgaria.

Facilitãtile de transport sunt reprezentate de: portul comercial, drumul național DN39, gara Mangalia – punct terminus al rețelei de cãi ferate din partea de sud-est a României, aeroportul Mihail Kogãlniceanu la mai putin de 70 km – fac zona deosebit de atractivã, asigurând legãturi rapide cu toate punctele principale de pe glob.

Fig.2-1. Harta rutiera a judetului Constanța

Sursa : Atlas geografic

Principalele mijloace de transport folosite pentru accesibilitatea în stațiunea Mangalia sunt:

– transportul aerian ;

– transportul rutier ;

– transportul feroviar ;

– transportul maritim și fluvial.

Transportul turistic aerian

Transportul turistic aerian este organizat pe curse regulate și pe diferite tipuri de curse charter.

Pentru turiștii ce provin din nordul și vestul Europei, traficul aerian constituie cea mai importantă formă de transport în bazinul Mării Negre.

Principala companie aeriană natională este TAROM.

O altă companie importantă, ce are curse zilnice de legătura între Timișoara și Constanța este CARPATAIR. Alte companii care zboară la București sunt: Delta, Air France, Lufthansa, Alitalia și Swissair.

Principalele aeroporturi internaționale sunt:

– București-Otopeni este la 16 Km (10 mile) nord de capitală. Autobuzul nr. 49 trece la fiecare 15 minute. Sunt disponibile în permanentă taxiuri pentru transportul în oraș.

– București-Băneasa

– Constanta-Mihail Kogălniceanu

– Timișoara

– Arad

Liniile aeriene interne leagă Capitala cu orașele Craiova, Timișoara, Arad, Oradea, Sibiu, Cluj-Napoca, Satu Mare, Baia Mare, Târgu Mureș, Bacău, Iași, Suceava, Tulcea și Constanța.

O serie de linii aeriene internaționale leagă orașul București cu Budapesta, Praga, Berlin, Copenhaga, Viena, Frankfurt, Bruxelles, Londra, Moscova, New York, apoi cu Roma, Sofia, Atena, Istanbul, Beirut, Tunis, Tel Aviv, Cairo s.a.

De la aeroportul Constanta – M. Kogălniceanu, aflat la 70 km de Mangalia, se poate asigura transferul turiștilor până la Hotelul CORSA cu mijloacele de transport ale S.C. PARALELA 45 S.R.L.

Transporturile turistice rutiere

Cele mai directe rute internaționale spre România sunt prin Germania, Austria și Ungaria. Cea mai bunã șosea din Ungaria este E64, de la Budapesta la Szeged, care se continuã prin Arad, Brașov, Cîmpina, și Ploiești. Existã de asemenea un drum de la Szeged la Timișoara. O rută frecvent utilizată din Ungaria spre Germania este via E60 prin Oradea.

Accesul în zona turistică a litoralului se poate face pe două căi rutiere :

București – Constanta prin Slobozia pe DN 2A (E 60) și Constanta – Mangalia pe DN 39(E87)

București – Constanta prin Fetesti pe DN 3A (E87) și Constanta – Mangalia pe DN 39(E87)

Transporturile turistice feroviare 

Rețeaua feroviară este dezvoltată suficient în toate țările din zona Mării Negre. Cu toate acestea, mijloacele de transport puse la dispoziția turiștilor sunt modeste și prin urmare influența turistică internațională este redusă.

Deși transportul feroviar al călătorilor ocupă locul doi după transportul rutier, numărul călătorilor a scăzut în mod constant în intervalul 1999-2011. Lungimea retelei de cale ferată din România este de 11.376 km, din care 2966 km reprezintă linii duble și 3.866 reprezintă linii electrificate. Configuratia retelei de cale ferată este axată pe opt magistrale:

– Magistrala 1- București-Videle-Craiova-Orsova-Timisoara-Jimbolia ;

– Magistrala 2 – Brasov-Făgăras-Deva-Arad-Curtici ;

– Magistrala 3 – Bucureșt i- Ploiesti-Brasov-Sighisoara-Câmpia Turzii-Cluj Napoca-Oradea-Episcopia Bihorului ;

– Magistrala 4- Brasov-Deda-Ciceu-Dej-Baia Mare-Satu-Mare ;

– Magistrala 5- Ploiesti-Buzău-Adjud-Bacău-Suceava-Vicsani ;

– Magistrala 6- Tecuci-Iasi-Ungheni Prut ;

– Magistrala 7 – București-Urziceni-Galati ;

– Magistrala 8 – București-Constanta-Mangalia (239 km.).

Căile ferate magistrale asigură legătura capitalei cu principalele orașe ale țării și cu sisteme de transport ale țărilor vecine inclusiv Turcia și tările Orientului Apropiat.

Cel mai important tren din Europa de vest până la București este Wiener Waltzer, care ajunge la 8:15 a.m. la București numai vara (iunie-septembrie) și include două nopti de călătorie de la Basel la București. Sunt și vagoane de dormit pe această rută până la București și Constanta.

Alte trenuri care circulă din diverse orașe est-europene fac parte din reteaua InterRail ce străbate 29 de țări, inclusiv România.

Transporturile turistice maritime și fluviale 

Principalul port la Marea Neagrã pentru transportul maritim de cãlãtori este Constanța.

Alte porturi importante la Marea Neagrã sunt Mangalia și Sulina, iar pe Dunãre sunt: Turnu-Severin, Cãlãrasi, Giurgiu, Cernavodã, Brãila, Galati, Tulcea. Vase de pasageri merg de la Rotterdam pânã la Constanța prin canalul Dunăre – Marea Neagrã.

Odată ajunși la destinație turiștii independenti (individuali) folosesc taxiul, mașini închiriate sau pot utiliza mijloace de transport locale ce se bazează pe autocare și autobuze drept mijloc de transport.

2.1. Potențial turistic natural

Relieful 

Orașul Mangalia este situat pe litoralul românesc la 43 km sud de Constanța.

Figura 2-2: Harta fizicã a Dobrogei

Sursa: Atlas geografic

Aceastã zonã este situatã în partea de sud-est a României, parte integrantã a județului Constanța, situatã între Dunãre și Marea Neagrã.

Litoralul românesc la Marea Neagrã are o lungime de 244 km, formând ieșirea la mare a României. Marea Neagrã este a treia mare europeanã ca întindere și a doua ca adâncime. Salinitatea apei este redusã 17-18 la mie la țãrm, temperatura apei vara este de 20° pânã la 25° C.

În Marea Neagrã nu existã curenți, plante sau pești periculoși.

« Platforma litoralã coboarã lin de la plajã pe o fâșie de 100-200 m spre larg, iar adâncimea apei este redusã (1-2 m), eliminându-se astfel orice factor de risc. Marile întinderi de plajã sunt orientate spre rãsãrit și sunt acoperite cu nisip auriu, foarte fin. De-a lungul coastei, un spatiu de o calitate exceptionalã etaleazã o salbã de stațiuni care rãspund tuturor vârstelor și gusturilor.

La Mangalia, falezele, în cea mai mare parte verticale, au o desfãșurare sinuoasã, situîndu-se când în vecinãtatea liniei de țãrm, când la o depãrtare de 25-50 m. Au o înãlțime de 10-20 m; sub acțiunea valurilor și a vânturilor apar procese ce modificã permanent faleza, determinând o retragere a ei, în unele locuri chiar de 3-4 m, luându-se mãsuri pentru reducerea sau prevenirea acestor procese, prin construirea de diguri de protectie și de baraj.

Plaja de la Mangalia este lungă, aproximativ 600 m și lată de 50 – 150 m, cu nisip foarte fin. Nisipul silicios are o granulație 0,2-0,5-1, de culoare alb-negru (albul predominând în proporție

de 29,9-30 %); acest nisip reflectă o cantitate mai mare din energia primită de la soare, motiv pentru care se încălzește mai puțin, făcând băile de soare mai suportabile.

Platforma litoralului din dreptul plajei coboară lin, ajungându-se la adâncimea de un metru, după un mers prin apă de 200 m. Aici, copiii se pot juca în voie la țărm fără nici o grijă. Și aceasta este un alt argument al turiștilor care preferă Mangalia. »

Climatul 

Mangalia este preferată astăzi de tot mai mulți turiști, pentru climatul său maritim, intermediar de stepă, cu unele caractere mediteraneene. Aici, primăverile sunt timpurii, iar toamnele prelungite și mai calde, în comparație cu restul țării. Orașul se găsește pe aceeași latitudine cu stațiunile Nice, Monaco și San Remo.

Temperatura medie anuală este se 11,2°C, iar în luna iulie media este de 21,8ºC. Mangalia este singurul loc din țară unde iarna temperatura medie este pozitivă.

Maximele absolute înregistrate au fost de 36ºC la Mangalia (23 august 1951 și 25 mai 1950), iar minimele au atins -25ºC pe 25 ianuarie 1942.

Vara, cerul este senin, aproximativ 25 de zile pe luna, iar strălucirea totală a soarelui, pe un an întreg, de peste 2500 de ore, identicã cu cea de pe plajele iugoslave ale Mãrii Adriatice și se apropie cu cea de pe coastele Mãrii Mediterane (Franta, Spania).

Vânturile sunt aproape permanente, cu viteza medie anuala de 4 m/s, din directiile NE și V

(briza marina). Contrastul dintre temperatura Mãrii Negre și temperatura uscatului dã nastere brizelor – vânturi locale specifice. Briza marină este foarte bine simțită, atât ziua cât și noaptea.

Influenta Mãrii Negre se resimte în regimul precipitatiilor, înregistrându-se cele mai reduse valori din tarã 377,8 mm la Mangalia, cea mai ploioasã lunã fiind iunie, cea mai secetoasã martie. De remarcat, însã, cã umiditatea relativã medie anualã ajunge la 83%, apropiindu-se de aceea a zonelor montane, datoritã evaporãrii puternice a apei la suprafata mãrii și existenta bazinelor lacustre.

« Bioclimatul maritim specific, de nuanță submediteraneană are efecte stimulente, fiind considerat ca cel mai valoros de pe litoralul nostru. Apa de mare are o mineralizare de 15,55 g ‰; apele minerale sulfuroase, clorurate, bicarbonate, sodice, calcice, mezotermale (25-28°C) provin de la izvoarele din zonă; nămolul sapropelic este adus de la Techirghiol. »

Vegetatia și fauna 

Vegetația

Pe cordoanele de nisip din fata lacurilor sau pe plaje s-a dezvoltat o vegetatie psamofilã (de nisip), asociatã cu vegetatia halofilã (de sãrãturã), cu specii putine și strict adaptate conditiilor ecologice specifice: perisorul de nisip (Elimus arenarius), scaiul de nisip (Crambe maritima), lucerna de nisip (Medicago marina), gusa porumbelului (Silena pontica). Pentru fixarea nisipurilor pe plaje și pentru a se împiedica degradarea falezelor, s-au plantat numeroase specii de arbori – salcâm (Robinia pseudoacacia), cãtinã (Tamarix romasisima), pin (Pinus nigra), pãducel (Prunus spinosa), salcie (Salix), creându-se astfel, totodatã, o ambiantã plãcutã, odihnitoare.

Pe vãi se dezvoltã arbuști și tufișuri cu specii submediteraneene: iasomia sãlbaticã (Iasminium fruticans), cãrpinita (Carpinus orientalis), migdalul pitic (Amygdalus nana), porumbarul (Prunus spinosa).

În ultimul deceniu al secolului trecut, la nord de Mangalia a fost creatã pãdurea Comorova, cu caracter insular de tip balcanic, unde sunt ocrotite câteva specii de stejar, frasin, jugastru și tei argintiu.

Vegetatia mãrii se caracterizeazã prin asociații de plante, alge, de mãrimi și culori diferite. Astfel, în locurile cu apã linistitã, pe fundurile nisipoase, se gãsesc cantitãti mari de iarbã de mare (Zostera marina), singura plantã cu flori din apele marine românesti, pe fundurile stâncoase se întâlnesc alge verzi (Euteromorpha, Urospora, Cladophora, Bryopsis), alge brune (Cystoseira barbata), alge rosii (Ceramium, Porphyra, Phyllophora, Polysiphonia) – acestea din urmã fiind cele mai rãspândite; cât priveste algele brune, ele gãsesc conditii foarte prielnice de dezvoltare ajungând pânã la un metru înãltime și formând adevãrate pãduri în miniaturã.

Fauna 

Printre ierburi și tufișuri se aflã specii de rozãtoare, precum popândãul (Cittellus citellus), dihorul de stepã (Mustela aversmani), soarecele de câmp (Sicista subtilis), diverse reptile – precum sopârle (Lacerta taurica), gusteri vãrgati (Lacerta trilineata dobrogica), serpi, respectiv sarpele rãu (Colubur jugularis caspius), broaste testoase, respectiv broasca testoasã dobrogeanã (Testudo greaca ibera) s.a. Dintre speciile de pãsãri, amintim potârnichea (Perdix perdix), graurul (Stuens vulgaris), prepelita (Coturnix coturnix), ciocârlia (Alauda arvensis), cotofana (Pica pica), iar dintre insecte mentionãm cãlugãrita (Mantis religiosa), diferite lãcuste, cãrãbusu, fluturi, s.a.

În plimbãrile noastre pe plajã putem observa și alte vietuitoare ce trãiesc în apropierea tãrmului nisipos sau ascunse printre pietre, uneori aruncate de valuri pe tãrm. Cele mai multe sunt scoicile, a cãror importantã este multiplã: au rol de filtru al apelor de mare, constituie o nouã hranã pentru pesti, iar prin depunerile și sfãrâmarea cochiliilor pe plajã contribuie la formarea nisipului.

Trãind în medii diferite, în zona stâncilor calcaroase sau în dreptul nisipurilor fine, pe platforma continentalã, ele împodobesc plaja prin formele, dimensiunile și culoarea cochiliilor. Astfel, splendide exemplare de japoneze (Donax trunculus), unghiute multicolore (Tellina), scoici albe cu talia mai mare (Mya arenaria) sau mai micã, în formã de inimã (Cardium). In dreptul tãrmurilor stâncoase se întâlnesc numeroase bancuri de midii (Mytilus gaeloprovincialis), și stridii (Ostrea edule), dupã cum unele scoici îsi sapã adãpost în piatrã (Folas) sau în lemn (Terendonavalis). Alãturi de scoici, putem întâlni și o serie de melci, precum încornoratul (Nassarius reticulata), ochisorul (Cyclopa neritea), ambii specifici fundurilor nisipoase, ori rapana (Rapana thomasiana) – acesta din urmã dovedindu-se deosebit de dãunãtor pentru bancurile de midii.

Pe marginea lacurilor litorale îsi gãsesc adãpost și hranã pãsãri de tot felul – unele statornice tot anul, altele doar oaspeti din primãvarã pânã în toamnã. Cele mai comune sunt pescãrusii (Larus argentatus și Larus minutus), chirighitele (Chilidonias), cufundacii (Gavia arctica), cormoranii (Phalacrocorax carbo), fugacii (Tringa), piciorongul (Himanotopus) – la care adãugãm numeroasele specii de gâste (Anser) și rate (Anas), care fac deliciul amatorilor de periegheze cinegetice.

În ape, în afara puzderiei de fiinte vii ce plutesc la suprafatã (Planctonul) se gãsesc din abundentã pesti – precum crapul (Cyprinus carpio), carasul (Carrasius).

Apele marine și continentale 

Marea Neagrã – caracteristici fizico-geografice

Marea Neagrã are o suprafațã de 432.000 km2. Dintre toate mãrile, Marea Neagrã este cel mai mare bazin închis din lume înaintea Mãrii Nordului și Mãrii Baltice. Acum peste 8.000 de ani s-a fãcut legãtura cu Marea Mediteranã, prin strâmtoarea Bosfor (31 km. lungime, 0,7-3,5 km lãțime, între 30-100 m adâncime), Marea Marmara, strâmtoarea Dardanele, Marea Egee. S-a început, astfel, o salinizare gradatã a Mãrii Negre. Se estimeazã, cã dupã 1.500-2000 de ani, salinitatea mãrii a ajuns la valoarea constatatã de astãzi, adicã 18-19‰ la suprafațã și 22‰ în adâncime, aceste cifre reprezintã jumãtate din valorile caracteristice oceanului planetar, Marea Neagrã devenind astfel propice pentru a permite speciilor de pești ,,imigranți” din Marea Mediteranã sã o populeze (aproximativ 80% din totalul speciilor care au existat).

Caracteristicile fizico-geografice ale Mãrii Negre sunt urmãtoarele:

– suprafata totalã -432.000 km2

– suprafata platoului continental – 144.000 km2 (aprox.25%)

– adâncimea platoului continental – 200 m

– adâncimea maximã – 2.245 m

– salinitatea la suprafatã -18-19 ‰

– salinitatea în adâncime – 22 ‰

– volumul Mãrii Negre – 537.000 km3

– bazinul hidrografic – 2,4 mil. km2

Viata în Marea Neagra este puternic influentatã de afluxul continuu de apã proaspãtã, datorat atât unui mare numãr de fluvii și râuri (Dunãrea, Nistru, Nipru) cât și schimbului de apã, via Bosfor, cu Marea Mediteranã si, prin strâmtoarea Kerci, cu Marea Azov. Acest bazin care colecteazã tot fluxul de apã proaspãtã, este afectat de activitatea poluantã a peste jumãtate din populatia Europei (care este de circa 720 milioane), reprezentând partial și total 22 de tãri din Europa și Asia Micã.

Situatia ecologicã a Mãrii Negre

Marea Neagrã colecteazã apele zonelor industriale și agricole provenind din 9 tãri. Dunãrea contribuie cu aproximativ 203 km3 de apã/an, mai mult decât întraga cantitate de apã primitã de Marea Nordului. In partea esticã , Marea Neagrã colecteazã apele fluviilor Don (28 km3/an) și Kuban (13 km3/an), la care se adaugã alte ape mici care dreneazã partea de sud și est a coastelor.

Marea Neagrã a fost afectatã în urma pescuitului necontrolat și irațional la nivel international și în urma unei intense activitãti navale, la care se adaugã exploatarea mineralã cu puternice efecte nocive. In urma pescuitului necontrolat au fost înregistrate reale dezastre ecologice și în Marea Marmara. Dacã acest proces va continua, reabilitarea și înmultirea speciilor migratoare vor fi compromise.

Apele minerale 

Apele minerale sulfuroase (mezotermale) sunt prezente în zona Mangaliei și caracteristicile lor derivã din continutul ridicat de sulf (4,2 mg la litru), termalitatea ridicatã (21-28°C) și continutul sãrac de sãruri minerale, inclusiv în clorura de sodiu și în bicarbonat de sodiu. Apa sulfuroasã de Mangalia are aceleasi calitãti terapeutice cu celebrul izvor nr.10 de la Olãnesti. Cele mai accesibile izvoare sulfuroase sunt cele douã din Mangalia: ,,Callatis” și ,,Hercules”.

Izvorul Hercules amplasat în zona cetãții antice din Mangalia în apropierea Sanatorului Balnear Mangalia, a fost forat în 1972 și folosit pentru cura externã doi ani mai târziu.

Apele minerale sulfuroase se folosesc în cură internă (dischinezii biliare, gastrite cronice hipoacide, constipație habituală, etc.) și în cură externă, sub formă de băi.

În 1986 a fost dat în folosintã izvorul Callatis, cu apã mineralã mezotermalã, comparabil cu valoare terapeuticã cu apele de la Olãnesti și Cãlimãnesti. Apa izvorului, sulfuroasã, clorurat sodicã, feroasã, slab bromatã, hipotonã, stimuleazã secretia gastricã acidã și pepticã, dilueazã bila secretatã și are efecte hidrocolerice, diuretice și antialergice. Este indicatã o curã de 1-2 pahare pe zi, bãute cu o orã înaintea meselor principale. Apa este indicatã în gastrita cronicã, hipoaciditate și hipopepsie, dischinezie biliarã, colecistitã cronicã, litiazã biliarã, angiocolitã cronicã și sechele dupã operatii pe cãile biliare, constipatie de origine biliarã, afectiuni metabolice (mineralitatea totalã este de 1180 mg/l).

Rezervațiile naturale 

« Rezervația Pãdurea Hagieni localizatã pe partea stângã a soselei Mangalia-Albesti, aproximativ în dreptul kilometrului 10 unde se ramificã un drum asfaltat ce duce spre rezervație, este una dintre cele mai valoroase piese ale patrimoniului natural dobrogean.

Rezervația uimește prin diversitatea peisajului atât de deosebit de cel al litoralului situat numai la câtiva kilometri, cât și prin raritãtile faunistice care si-au gãsit aici refugiul, în aceastã insulã de vegetatie înconjuratã acum de culturi agricole. Se gãsesc aici bãlti cu vegetatie acvaticã și palustrã, stepe pietroase aflate în plin soare, coaste și râpe de calcar, pâlcuri de arbusti spinosi, luminisuri cu vegetatie de stepã și pãduri umbroase de diferite esente, predominantã fiind însã o pãdure naturalã de tip submediteraneean.

Peștera Movile este situatã în zona numitã ,,La Movile” aflatã la vest de orașul Mangalia. Descoperitã în anul 1986 într-un put minier, este una dintre cele mai vestite pesteri din lume. Este o pesterã micã, de 240 m lungime, cu galerii scunde și nespectaculoase. Pestera contine un ecosistem subteran unic, bogat în specii adaptate la mediul cavernicol, și care este bazat în întregime pe energia chimicã rezultatã din oxidarea hidrogenului sulfurat.

Realizând importanța științificã deosebitã, pe baza referatelor de specialitate întocmite de speologi, Primãria Municipiului Mangalia a declarat peștera Movile rezervație speologicã, intrarea fiind închisã.

Peștera Limanu, un labirint de istorie, aflatã nu departe de bãtrânul Callatis, într-un loc unde s-au întâlnit de mii de ani drumurile pescarilor cu ale corãbierilor, negutãtorilor, aceasta a cãpãtat un nimb de legendã.

Rețeaua de galerii a pesterii seamãnã cu harta strãzilor unui oras neglijent sistematizat, întreg pãienjenisul de galerii neatingând 4 km în total, iar labirintul se dezvoltã numai sub platoul de câteva hectare situat la marginea comunei, în versantul drept al vãii Albesti. »

2.2. Potențialul turistic antropic

In aceste locuri se afla, în secolul al VI-lea î.Hr., cetatea Callatis, întemeiatã de coloniștii greci. In secolul II și î.Hr., Callatisul avea o economie infloritoare, fiind, în acelasi timp, și un oraș de culturã.

In timpul ocupației romane, la Callatis, ca și la Tomis, se practicau bãi de mare în scopuri terapeutice. Tot în vremea aceea, la Callatis, se mai fãceau și bãi sulfuroase hipotermale cu apã scoasã din izvoarele din apropiere.

Dupã plecarea romanilor, practicile lor balneare au fost date uitãrii, ele fiind reluate dupã mai bine de un mileniu.

Callatisul apare în evul mediu sub denumirea de Pangala, Pangalia, Mangalia. Dintr-un document, de la jumãtatea secolului al XVII-lea, aflãm cã Mangalia a fost cuceritã și apoi dãrâmatã de Baiazid Fulgerul. Ulterior orașul avea sã fie reclãdit.

În anul 1854, Mangalia, devenită reședință de district, avea câteva zeci de case și colibe, după spusele medicului francez, T. Quesnoz, care ajunsese pe aceste meleaguri cu ocazia războiului Crimeei.

După războiul de Independență, Mangalia atrage numeroși turiști pentru climatul său blând, mediteranean, cu toate că drumul lung, de la Constanța, era prăfuit și plin de hârtoape. El se făcea cu birja în mai bine de 5 ore.

Până la sfârșitul deceniului trei, Mangalia fusese un târg cu aer oriental, cu străzi întortocheate și prăfuite, cu prăvălii mici și foarte multe cafenele, unde localnicii stăteau la taifas și trăgeau din trabuc.

Începând cu anul 1930, la Mangalia își fac apariția câteva vile și hoteluri moderne, care atrag din ce în ce mai mulți turiști.

După câțiva ani, pentru amatorii de băi, la Mangalia au fost construite, la malul mării, câteva zeci de cabine individuale.

În anii 1959-1960, se ridică în oraș primele blocuri, iar pe faleză câteva hoteluri și un impunător Sanatoriu Balnear, a cărui faimă avea să treacă în curând granițele țării. Astfel, orașul turiștic și istoric, Mangalia, a devenit și un important centru medical.

Este locul natal al unor celebrități antice, precum Demetrias, cunoscut în sec.al III-lea î.e.n. ca autor al lucrării “Despre Asia și Europa”, și gânditori: Thales, Istras și alții. În primele secole ale erei noastre, orașul va cunoaște o viață economică și edilitară înfloritoare, va continua să bată monedă de bronz până la mijlocul secolului al III-lea. În anii 30 “originalitatea”cu tentă orientală a orașului începe să se piardă apărând tot mai multe construcții moderne cu stabiliment balnear s.a. Începând cu ianuarie 1985 a intrat în circuitul comercial și portul maritim, odată cu darea în exploatare a primelor dane.

Mangalia mai este renumită și prin herghelia de aici, unde turiștii interesați pot urma cursuri de echitație.

2.2.1. Vestigii istorice și muzee 

« Mormântul cu papirus situat în parcul din vecinãtatea stadionului, a fost descoperit în anul 1959. Papirusul aflat lângã schelet, din pãcate, nu a putut fi recuperat în întregime, deoarece în contact cu aerul, s-a sfãrâmat datoritã îndelungatei sederi în pãmânt. Interiorul mormântului (datat sec. IV î.e.n.) este construit din blocuri mari de piatrã, care formau un fel de casetã, înconjuratã de un cerc tot din piatrã, cu un diametru de 14 m.

Centrul Român de Afaceri ,,Marea Neagrã” situat pe faleza din Mangalia, la distantã egalã (50 m) de centrul orașul ui și de malul mãrii. Edificiu modern, acesta înglobeazã în structura sa, într-o manierã originalã, un fragment al vestigiilor cetãtii romane Callatis de acum douã milenii. Intregul sit arheologic descoperit în aceastã zonã a fost restaurat și amenajat din punct de vedere muzeistic în holul hotelului și la subsolul restaurantului.

Incinta romano-bizantinã, pe latura de nord este situatã în spatele hotelului Mangalia, nu departe de mare. Dupã cum ne informeazã o inscriptie, zidul de incintã a fost refãcut în secolul al II lea din ordinul guvernatorului provinciei Marcus Valerius Bradua. Pe laturile de nord și vest, sãpãturile mai vechi au identificat o serie de turnuri patrulatere exterioare. In coltul de nord-vest este situat un turn, de asemenea patrulater, specific tipului de fortificatie al celor doi arhitecti bizantini Cleodamos și Athenaios. Zidul gros în jur de 2 m, este construit din mari blocuri de piatrã cioplitã, dispusã regulat dupã ordinea pseudoisodomon.

Geamia ,,Esmahan Sultan’’, monument de arhitecturã din 1525 a fost construitã în stil maur (colectie de covoare orientale, obiecte de cult valoroase, fântâna rituala, Lapidarium, cimitir turcesc). Este înconjuratã de un cimitir mahomedan, printre pietrele funerare putând fi identificate o serie de fragmente arhitectonice provenite de la edificiile anticului Callatis. Geamia functioneazã și astãzi ca lãcaș de cult, fiind vizitatã în fiecare an de numerosi turiști din tarã și de peste hotare.

Movila Documaci situatã în vecinãtatea orașului, complexul funerar este formatã dintr-un mormânt de mari dimensiuni orientat est-vest și o constructie de formã rectangularã a cãrei functionalitate nu a putut fi stabilitã încã. Mormântul este format dintr-o camerã funerarã cu dimensiunile de 3,56 x 3 m și 3,62 m înãltime în punctul maxim. Intrgul complex a fost locuit, dovadã fiind marea cantitate de ceramicã fragmentarã reprezentãnd amfore și vase mai mici de uz comun.

Printre atracțiile turistice al Mangaliei figurează și Muzeul de Arheologie ,,Callatis” și ,,Hercules”, cu numeroase vestigii grecești, elenistice, bazilica de tip sirian, necropola romano-bizantină, geamia Esmahan Sultan, clădită în 1590.

Muzeul de Arheologie "Callatis", înfiintat în 1925 este situat în vecinãtatea stadionului, dispune de o colectie de arheologie unde vizitatorul poate vedea piese arheologice de mare valoare, descoperite în zona vechii cetãti Callatis, între care: coloane antice, sacrofage, fragmente arhitectonice, sculpturi, podoabe, inscriptii, ceramicã, unelte casnice și agricole, statuete.

Toate aceste piese ilustreazã în mod convingãtor interferenta spiritualã a civilizatiei grecești și a influențelor romane, grefate pe un fond autohton geto-dacic. »

Figura 2-4. Muzeul de Arheologie "Callatis"Sursa : www.primariamangalia.ro

2.2.2. Obiective de interes turistic situate în apropierea orașului Mangalia 

În orașul Constanța, situat la 45 km nord de Mangalia se pot vizita :

« Biserica Romano-Catolicã ,,Sfântul Anton’’- a fost ziditã în 1937, pe locul unei alte biserici catolice ce data din 1885. Realizatã dupã planurile arhitectului Romano de Simon, aparține stilului romanic din sec. XIII, specific nordului Italiei.

 Cetatea Tomis a fost întemeiatã în prima jumãtate a sec.VI î. Hr.de navigatorii și negustorii greci din Milet. Din orașul antic se mai pãstreazã astãzi zidul roman de incintã, Turnul Mãcelarilor, statuile Zeitei Fortuna, protectoarea cetãtii Tomis, a zeului Pontos și a sarpelui Glycon, precum și edificiul roman cu mozaic. Acesta din urmã dateazã din secolele III-IV și a servit drept piațã de desfacere și depozitare a mãrfurilor. Numele lui este dat de pardoseala policromã din mozaic cu motive geometrice și vegetale.

Muzeul de Știinte ale Naturii cuprinde Acvariul (inaugurat în 1958, se remarcã prin colectia de sturioni), Delfinariul (deschis în 1972, primul din sud-estul Europei), Expoziția de pãsãri exotice, Macrorezervatia de animale, Planețăriul și Observatorul Astronomic.

Muzeul Marinei deschis în 1969, are patru secții ce prezintã epocile veche, medie, modernã și contemporanã. Sunt expuse basoreliefuri, ancore, amfore, facsimile originale, reproduceri ale unor picturi murale reprezentând corãbii cu pânze de pe peretii unor mãnãstiri românesti, machete, instrumente de navigație, documente, fotografii, precum și lucrarea ,,L’origine del Danubio”, tipãritã la Venetia în anul 1684.

Muzeul de Istorie Naționalã și Arheologie este unul dintre cele mai bogate muzee din tarã. Bazele sale au fost puse încã din 1879 dar a fost refãcut în 1911 de Vasile Pârvan. Expune piese neolitice din culturile Hamangia și Gumelnita, unelte agricole din perioada sclavagistã, sarcofage datând din sec. I-III, amfore greco-romane, statuete reprezentând zeitãti grecesti și opere de artã.

Piesele de rezistentã sunt încã șarpele Glycon lucrat în marmurã albã și colecția de monede ce au gravate pe ele regi sciti. »

Alte obiective turistice din sudul litoralului :

În apropierea orașului Mangalia se pot vizita urmãtoarele stațiuni:

Stațiunea Olimp este cea mai nordicã statiune, construitã într-o manierã occidentalã, oferã cazare pentru 8.500 de turiști în hoteluri de 3 și 2 stele și 500 locuri în camping. Aici întâlnim ansamblul Amfiteatru, Panoramic și Belvedere, cel mai mare și faimos complex turiștic de pe litoralul nostru. In aceeasi zonã existã un grup de hoteluri purtând denumirile provinciilor istorice românesti: Moldova, Transilvania, Oltenia, Muntenia.

Stațiunea Neptun construitã în 1960, se încadreazã între plaja ce separã marea de cele douã lacuri amenajate pentru agrement și pãdurea Comorova, cu douã restaurante rustice și facilitãti de cazare la nivel de 2 stele. Hotelurile de 2 și 3 stele, vilele, restaurantele, barurile, discotecile sunt plasate într-o zonã de vegetatie bogatã și relaxantã. Neptunul dispune de o modernã bazã de tratament – Centrul Balnear și de Fizioterapie Doina (electroterapie, hidroterapie, tratamente cu nãmol, sãli de gimnasticã, saunã, tratament cu Gerovital și Aslavital, produse terapeutice românesti de renume mondial prevenind îmbãtrânirea prematurã și regenerând functiile organismului).Capacitatea de cazare de 8.000 de locuri atrage anual peste 50.000 de turiști români și strãini.

Stațiunea Jupiter structuratã pe hoteluri înalte de mare capacitate pe malul mãrii și constructii joase în zona centralã a stațiunii, oferã 8.500 de locuri de cazare în hoteluri de 2 stele și aproximativ 200 de locuri de campare și 1.500 de locuri de cazare în cãsuțe în satul de vacanțã Zodiac aflat la granița cu Neptunul.

Se aflã la o distantã de 1 km de Neptun și respectiv 38 km sud de Constanta.

Hotelurile Cozia și Tismana aduc în ambianta arhitectonicã modernã nota de farmec a vechilor mãnãstiri românesti. Echilibrul structural al statiunii este completat de verticala îndrãzneatã, suplã a hotelurilor de mare capacitate: Capitol, Olimpic, Atlas, Scoica, Cometa, toate dispuse perpendicular pe linia tãrmului.

Stațiunea Cap Aurora este cea mai tânãrã statiune ce se înscrie într-o fâsie de teren de circa 250 m lãtime, pe o lungime de aproximativ 1 km, între stațiunea Jupiter la nord și Venus la sud, fãrã sã existe o delimitare de naturã geograficã a acesteia. Nu întâmplãtor, cele 10 hoteluri au primit numele a tot atâtea pietre pretioase: Onix, Coral, Safir, Rubin, etc; constructiile fiind expresia unei conceptii arhitecturale îndrãznete, originale și rafinate, pe o falezã de o înãltime de pânã la 20 m, prin descresteri volumetrice pânã la nivelul plajei, astfel încât toate hotelurile se oferã privirii sub forma unor amfiteatre. Are 2.500 locuri de cazare de 2 stele în cele 10 hoteluri de pe malul mãrii, asezate în grupuri de câte trei sau patru. Toate hotelurile au restaurante proprii și acces facil la plaja aflatã la 30-40 m.

Stațiunea Venus, ce poartã numele zeitei frumusetii, dispune de o salbã de hoteluri cu nume de fete, hoteluri cu un stil arhitectural original.

Mare parte din locurile de cazare în hoteluri de 2 stele sunt construite pe marginea golfului Aurora. Zonele de vegetatie bogatã, lacul de agrement sunt încadrate de restaurante, vile și hoteluri cu o capacitate totalã de 11.000 locuri. Stațiunea este localizatã în partea sudicã a litoralului tãrii noastre, între Cap Aurora și Saturn. Venus îsi meritã pe deplin numele inspirat de zeita frumusetii: lacul central (împrejurul cãruia au fost dispuse zeci de vile și cãsute de vacantã într-o atmosferã de liniste și intimitate). și tot o sugestie a frumusetii sunt numele de fatã a hotelurilor: Carmen, Raluca, Irina, Corina, Anca, Dana. Cãt priveste vegetatia, aceasta face din statiune, în întregul sãu, o grãdinã botanicã.

Capacitatea totalã de cazare este de 11.000 locuri.

Stațiunea Saturn se diferentiazã ceva mai mult de celelalte stațiuni și se apropie de Mangalia, pãrând chiar un cartier al vechiului oraș. Punctele de atracție sunt varietatea de baruri și discoteci (acoperite, în aer liber, pe plajã, la ultimele etaje ale hotelurilor de 14 nivele), plajele, în special cea care o desparte de Venus și posibilitãtile de cazare la preturi competitive în hoteluri de 1 și 2 stele, în vilele din cele douã sate de vacantã și în campingul de 3.000 locuri, toate asezate în apropierea restaurantelor, barurilor și teraselor cu servire non-stop sau pãnã la ore înaintate ale diminetii. Capacitatea de cazare este de 8.500 de locuri în hoteluri, stațiunea fiind favorizatã și de distanta pânã la gara Mangalia. »

2.2.3. Centrele culturale din orașul stațiune Mangalia 

Manifestãrile culturale îsi gãsesc împlinirea pe scenele a douã case de culturã, dintre care una este dedicatã prioritar tinerilor.

Figura 2-5.: Casa de Cultura a Municipiului Mangalia

Sursa : www.primariamangalia.ro

Cinematografia dispune de o salã de film cu activitate permanentã, iar în sezonul estival, atât orașul, cât și statiunile, beneficiazã de serviciile a șase grãdini de varã.

Locuitorii Mangaliei dispun de douã biblioteci, dintre care una francezã, dacã ar fi sã nu ținem cont de cea care se înființeazã în sediul Cercului Militar. Aceasta din urmã este tot o formã de casã de culturã, însã este destinatã prioritar cadrelor care lucreazã în cea mai puternicã bazã militarã navalã a României.

În peisajul informational al orașului existã o publicație bilunarã, un post de radio și douã posturi de televiziune localã prin cablu.

2.2.4. Festivaluri, târguri, spectacole 

« Viata culturalã a Mangaliei este puternic reprezentatã de numeroase activitãti culturale.

Mangalia înseamnã în ultimii ani:

– Festivalul ,,Callatis”,

– Gala Tânãrului Actor, Tânãrului Estival de Carte, Festivalul Internațional ,,Zile și nopti de literaturã”.

– “LUMINĂ DE LA MALUL MĂRII” este denumirea unui eveniment organizat an de an de Primăria Municipiului Mangalia, cu ocazia Sărbătorilor Pascale. De nouă ani, creștinii ortodocși vin și iau Lumina Sfântă a Învierii la țărmul Mării Negre, inițial la Neptun și apoi pe plaja din Mangalia. Evenimentul a devenit un brand al Mangaliei și al sudului litoralului românesc;

– Spectacolul aviatic AEROMANIA deasupra plajei din Mangalia – Spectacolul este oferit gratuit turistilor și este dedicat atât celor care își petrec vara pe litoralul românesc și care caută alternative de divertisment, cât și iubitorilor aviației și sporturilor extreme. Aflat la a patra ediție, AEROMANIA a devenit definitiv, din anul 2011, un eveniment al orașului Mangalia.

Începând cu anul 2007, SC PARALELA 45 SRL s-a implicat alături de autoritățile locale atât în organiarea cât și în sponsorizarea Festivalului Callatis și a concursului Miss Diaspora.

Figura 2-6.: Scena Festivalului Callatis Mangalia

Sursa : www.festivalulcallatis.ro

CAPITOLUL III

Prezentarea S.C. PARALELA 45 S.R.L.

Hotel PARADISO – Mangalia

3.1. Aspecte generale despre societate

Agenția de turism Paralela 45 a fost înființată în București în 4 aprilie 1990 ca întreprindere mică, în conformitate cu Prevederile Decretului Lege nr. 50 / 1990 cu nr. 354 04.04.1990.

Printre primele activități desfășurate a fost turismul intern, respectiv valorificarea de locuri la mare, la munte și în stațiunile balneare, pentru cetățenii români. Au urmat sejururile cu autocarul, în Turcia și Grecia. Vacanțele externe s-au diversificat, Paralela 45 devenind unul din principalii tour-operatori din România. În ultimii ani, turismul de grup este axat în principal pe circuite europene și chartere în sezonul estival.

Agenția concepe, pregătește și vinde produse turistice forfetare destinate a fi vândute fie direct prin propriile filiale, fie prin agențiile detailiste. Are filiale în cele mai importante orașe și zone turistice ale țării, iar numărul de agenții revânzătoare este de peste 200. Fiecare filială are propriile fonduri alocate de sediul central pentru publicitate. Astfel, agenția a devenit renumită nu numai prin media, dar mai ales datorită calității ridicate a serviciilor prestate. Paralela 45 este cunoscută atât zonal cât și la nivel internațional. 

Agenția de turism Paralela 45 este o agenție de tip tour-operatoare și are ca obiect de activitate organizarea și vânzarea pe cont propriu a pachetelor de servicii turistice atât în țară cât și peste hotare. 

Ponderea cea mai mare o dețin programele și excursiile în străinătate, circuitele standard sau tematice în majoritatea zonelor turistice atractive ale Europei care au deschis orizonturi noi, prezentate agreabil. În momentul de față mai mult de 75 % din întreaga ofertă turistică a agenției este axată pe turismul extern în țări cum sunt: Grecia, Spania, Turcia, Austria, Germania, Egipt, Franța, Italia, Marea Britanie. Însă, pe lângă o gamă variată de oferte în străinătate, Paralela 45 are și oferte turistice interne, pe litoral, în stațiunile de munte, cazări în principalele orașe ale țării și în zonele rurale. 

Agenția de turism Paralela 45 Alba Iulia a fost înființată în mai 2007, fiind una dintre numeroasele filiale ale agenției Paralela 45 Turism, având o formă de proprietate privată, licență de turism de categoria A, iar managerul agenției deține brevetul de turism care este necesar pentru conducerea agenției.

Toate agențiile Paralela 45 au un amplasament accesibil, ușor de găsit. Sediul central al agenției Paralela 45 Alba Iulia este situat într-o zonă accesibilă: Piața – Iuliu Maniu, bl P1 parter, tel: 0258810221, e-mail [anonimizat]. Condițiile de muncă pentru angajați sunt bune, fiecare angajat are propriul birou, cu toate dotările necesare.

Agenția de turism Paralela 45 Alba Iulia are o poziție dominantă pe piața locală, față de concurenți, datorită imaginii ei, calității serviciilor turistice oferite clienților, prețurilor mai mici practicate față de concurență. 

În urma a 2 studii de marketing, realizate în anii 2005 și 2006, a rezultat că brandul Paralela 45 este cel mai cunoscut de pe piața românească a agențiilor de turism. Paralela 45 este cel mai bun tour-operator din România pentru programele de circuit, care în ultimii 3 ani, datorită boom-ului economic prin care trece România cunoaște o puternică dezvoltare și o creștere a volumului de vânzări. 

Obiectul de activitate al agenției de turism Paralela 45

Obiectul de activitate al agenției este organizarea și vânzarea pe cont propriu a pachetelor de servicii de turism atât în țară cât și peste hotare. Toate filialele Paralela 45 Turism desfășoară aceeași activitate turistică, atât în ceea ce privește conceperea de produse turistice cât și modul în care aceste produse sunt comercializate. Printre principalele activități desfășurate se numără: activitatea de ticketing, rezervări on-line de hoteluri în străinătate și în țară, incentives.

1. Activitatea de ticketing

Paralela 45 Turism are experiență în această activitate, fiind capabilă să emită bilete de avion pentru orice Companie aeriană care operează în România. Agenția de turism Paralela 45 poate pune la dispoziție zboruri charter, pe rute interne sau externe (avion, elicopter). Este una din cele mai vechi agenții acreditate IATA din România – din 1995, cu filiale IATA în București, Timișoara, Cluj, Constanța, Brașov, Galați. Cu un volum de vânzări de aproximativ 4 milioane euro/an (locurile 8- 10/ țară), cu o cotă de piață de 2 – 2,2%. Livrarea biletului se face la sediul firmei contractante, iar facturarea bilunar.

Tabelul 3-1. Structura personalului la S.C.Paralela 45 S.R.L.

Sursa: Birou resurse umane S.C Paralela 45 S.R.L.

Prin politica de resurse umane societatea urmãreste implicarea accentuatã a personalului în realizarea obiectivelor planificate.

Adresa companiei de turism Paralela 45

Sediul central: Bucuresti 

Adresa: B-dul Elisabeta nr. 29-31, sectorul 5, Bucuresti, Romania 

Telefon: (01) 313.45.42 ; 313.44.40 ; 311.19.58 ; 311.19.60 

Fax:(01)3112.27.74 

E-mail:[anonimizat] 

Filiala:Bucuresti

Adresa: Str.Batistei nr .3,Bucuresti, Romania tel: 314.84.36; 314.84.37; fax: 314.84.38 e_mail:[anonimizat] pentru informatii turistice e-mail: [anonimizat] pentrurezevari si bilete avion 

Filiale in Romania Timisoara

Adresa: Strada Bocsei nr. 3, Timisoara, jud. Timis, Romania 

Telefon: (056) 22.10.25 

Fax: (056) 19.86.60

E-mail: [anonimizat] sau [anonimizat]

Forma de proprietate -Compania de turism Paralela 45 este o societate cu raspundere limitata (SRL) fiind infiintata de D-ul Alin Burcea (in calitatea de asociat unic ) , iar la momentul actual dat fiind faptul ca D-ul Burcea este angajat in cadrul Ministerului Turismului, agentia de turism Paralela 45 este condusa de D-na Ruxandra Burcea.

Activitatea desfasurata de compania de turism Paralela 45 este activitatea specifica agentiilor de turism.

Paralela 45 este o agentie de turism specializata in:

Emiterea de bilete in transportul aerian

Rezervari in hoteluri si inchirieri de masini, autocare, microbuze, 

Asigurari medicale

Turism de afaceri, organizarea de sedinte, seminarii, traininguri profesionale.

Tururi de oras

3.2.Documentatia specifica unei agentii de turism

3.2.1. Autorizatiile de functionare si conditiile de obtinere ale acestora

Autorizatiile necesare infiintarii si functionarii unei agentii de turism , alaturi de Actul Constitutiv, Numarul de Inregistrare in Registrul Comertului, Codul Fiscal, sunt urmatoarele: 

Autorizatia de functionare de la Primarie

Autorizatia de la Sanepid

Autorizatia de la PSI

Autorizatia de Mediu

Contract de salubrizare 

Licenta pentru agentia de turism si brevetul pentru conducatorul agentiei de turism.

Pentru a putea conduce agentia de turism Paralela 45, conducatorul agentiei trebuie sa beneficieze de brevet pentru turism, care reprezinta actul prin care se atesta capacitatea profesionala

si probitatea morala a acestuia .

Criteriile minime in baza carora se elibereaza brevetul pentru turism, vizeaza in principal cetatenia si pregatirea profesionala .

Cetatenia -sa fie cetatean roman 

-sa fie cetatean al Republicii Moldova 

-sa fie cetatean strain si sa aiba domiciliul stabil in Romania 

Pregatirea: profesionala

-sa fie absolvent de invatamant superior, cu vechime in turism de minim 1 an si curs de formare

manageriala in industria hoteliera,

-sa fie absolvent al unor cursuri postliceale in domeniul turistic si hotelier si sa faca dovada unei activitati in turism de minim 2 ani si curs de formare manageriala in industria hoteliera si

turism specific functiei,

-sa fie absolvent de liceu de profil de turism sau hotelier si al unui curs de formare manageriala in industria hoteliera si turistica, specific functiei cu o vechime de 2 ani 

-sa fie absolvent de liceu si al unui curs cu profil turistic sau hotelier sau sa faca dovada unei

activitati specifice de minim 3 ani

-sa posede recomandarea favorabila de la ultimul loc de munca din domeniul tuirsmului 

-sa aiba cazier judiciar alb 

Documentatia necesara acordarii brevetului de turism cuprinde, pe langa cererea tip de eliberare a brevetului si curriculum vitae, copii ale actelor de studii si ale documentelor de atestare a perioadelor lucrate in turism, daca este nevoie, cazierul juridic, precum si caracterizare de la ultimul loc de munca.

Brevetele de turism sunt valabile pe durata nelimitata .In situataia in care detinatorul unui astfel de brevet isi schimba locul de munca, documentul isi pastreaza valabilitatea pentru aceasi functie.

Agentia de turism Paralela 45 este agentie de turism tour-operatoare , detine licenta de turism de categoria A. Obtinerea licentei de categoria A presupune indeplinerea urmatoarelor conditii :

-documente legale de constituire 

-sa aiba prevazute servicii turistice in obiectul de activitate 

-persoana juridica sa fie inregistrata in Registrul Comertului 

-starea si aspectul cladirii 

-amplasarea intr-o cladire care sa permita acces usor 

-suprafata comerciala sa fie peste 6 m2

-spatiul comercial sa fie utilizat exclusiv pentru turism

-seful agentiei sa fie posesor de brevet de turism

-personalul de serviciu al agentiei trebuie sa fie calificat si cunoscator de limbi de circulatie international

-sa aiba un corp de ghizi calificati

-fond de garantie 

-sa editeze pliante turistice 

-sa se utilizeze mijloacele de turism ale agentilor economici licentiati in transport 

-sa utilizeze numai mijloace de transport clasificate 

-sa asigure masa si cazare numai in unitatile clasificate 

-sa afiseze la loc vizibil tarifele, comisioanele practicate, conditiile generale de vanzare 

-sa utilizeze voucherul -; tip de contractare si decontare a aranjamentelor turistice 

-sa dispuna de mobilier de birou si de mijloace de telecomunicatie. 

Obtinerea licentei se realizeaza pe baza unei documentatii care trebuie sa cuprinda :

-cerere tip de eliberare a licentei 

-copia hotararii judecatoresti de infiintare a ag. ec. sau a autorizatiei de functionare din care

rezulta obiectul de activitate 

-copia dupa certificatul de inmatriculare in Registrul Comertului 

-dovada constituirii fondului de garantie

-copia dupa brevetul de turism al sefului de agentie

-copia politei de asigurare incheiata de agentie cu una din societatile de asigurari agreate de

Ministerul Turismului, se va depune dupa obtinerea licentei

-copia actului de detinere a spatiului

-fisa tip de prezentare a agentiei de turism

-machetele document de decontare folosite 

Documentatia se transmite la M.T. si taxa de eliberare a licentei de turism de 2.261.000 lei se achita prin ordin de plata de trezorerie, mandat postal in contul Ministerului Turismului nr 20170123 deschis la Trezoreria Sector 5 ori la casieria Ministerului Turismului.a12, pag 76-77i (vezi anexa1).

3.2.2. Documentele specifice turismului utilizate in cadrul agentiei de turism Paralela 45 (voucher, tipuri de contracte)

Voucherul este specific turismului individual si grupurilor mai mici , fiind emis de agentia de turism la care turistii platesc serviciile turistice si pe care il prezinta apoi la prestatorul de servicii turistice pentru a face o concordanta intre serviciile platite si cele care ii sunt prestate a14, pag 113-141i. Paralela 45 emite vouchere ori de cate ori vinde pachete de servicii turistice clientilor sai, voucher care nu numai ca este o confirmare a serviciilor platite de client dar are si alte utilitati. Pe baza acestuia prestatorul de servicii turistice emite agentiei de turism Paralela 45 factura pe baza careia Paralela 45 face plata catre prestatorul de servicii turistice ( vezi anexa 2).

Fiind o agentie de turism tour-operatoare care comercializeaza pachetele de servicii realizate atat direct cat si prin intermediul agentiilor detailiste , Paralela 45 utilizeaza urmatoarele tipuri de contracte: 

Contractul de hotelarie

Contractul de reprezentare

Contractul de transport aerian

Contractul de time sharing

Contractul intre hotelier si intermediary

Contractul de calatorie

3.2.3. Informatii cu caracter general si informatii cu caracter profesional 

In cadrul agentiei de turism Paralela 45, documentatia are in vedere :

Tarile catre care se trimit turistii 

Serviciile de transport pentru ajungerea la destinatie 

Serviciile turistice de prestat. a13, pag 97i.

1.Informatii generale:

Documentatia este constituita din informatii referitoare la localitatile de intres turistic si la localitatile de interes profesional. Pentru fiecare localitate informatiile cu caracter general care sunt

detinute in cadrul agentiei sunt :

Informatii istorice, geografice, politice, religioase, limba vorbita,

Caile de acces si intinerariile cele mai obisnuite pentru a ajunge in tara respectiva pe calea terestra, maritima, aeriana

Strazi nationale, autostrazi

Formalitati vamale, 

Gastronomie, mancaruri traditionale, tratamente balneare, diverse sporturi,

Dotare hoteliera in general, camping , case de vacanta, camine studentesti

Servicii de siguranta (politie, ajutor medical)

Birouri turistice, agentii de voiaj, ziare locale, obiective turistice,

2.Informatiile profesionale :

1.Legislatia specifica plecarilor in strainatate :

Art. 1.(1) – Cetatii romani care calatoresc in scopuri particulare in statele membre ale Uniunii Europene sau in alte state, pentru care nu este necesara viza de intrare, trebuie sa prezinte la controlul de iesire din tara, o suma minima in valuta liber convertibila, la vedere, sau carti de credit pentru conturi in valuta.

(2) – Cuantumul sumei minime in valuta liber convertibila, de persoana, pentru fiecare zi de sedere declarata, dar nu mai putin de 5 zile, se stabileste astfel: a) 50 euro sau echivalent pentru Turcia si fostele state socialiste pentru care nu este necesara viza de intrare; b) 100 euro sau echivalent pentru statele din Uniunea Europeana si alte state pentru care nu este necesara viza de intrare.

(3) – Dovada sumei prevazute la alin. (2) se face in una din urmatoarele forme: a) suma in valuta liber convertibila, la vedere; b) cecuri de calatorie sau carti de credit pentru conturi in valuta; c) alte garantii financiare, care fac dovada asigurarii sumei necesare, cum sunt: voucher in cazul turismului organizat ori a serviciilor turistice platite anticipat; scrisoare de garantie sau angajament de sponsorizare, semnate de persoana care gazduieste cetateanul roman pe teritoriul statului de destinatie si autentificate conform legii statului respectiv; garantia legala din partea unei banci sau

ordine de plata valabile, dupa caz. 

Art. 2. Se excepteaza de la dispozitiile art. 1, urmatoarele categorii de persoane: a) cetatenii romani care pleaca in strainatate pentru a urma tratament medical, a participa la simpozioane, conferinte, studii, manifestari cultural-sportive ori in situatia imbolnavirii sau decesului unei rude stabilita in strainatate ori in alte cazuri temeinic justificate. In aceasta situatie se vor prezenta documentele doveditoare din care sa rezulte scopul calatoriei si asigurarea financiara a acesteia. b) Minorul sub varsta de 14 ani inscris in pasaportul parintilor; c) Minorul sub varsta de 18 ani care se deplaseaza la parintele sau parintii care lucreaza ori sunt stabiliti in statul de destinatie sau la rude; d) Cetatenii romani care se deplaseaza in strainatate ca urmare a unui angajament de munca, pe baza unui permis de munca valabil pentru tara de destinatie, indiferent de durata deplasarii; e) Cetatenii romani care calatoresc in statele vecine in baza permisului de mic trafic sau trecere simplificata, eliberat de autoritatile de frontiera. 

Art. 3

Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si intra in vigoare la data de 01.12.2001.

3. Itinerarele vizitelor si excursiilor celor mai renumite in principalele localitati turistice 

BUCURESTI – O CAPITALA EUROPEANA.Bucurestii lui Vlad Tepes sint si astazi o adevarata comoara pentru turistul pasionat de frumos. Care e cel mai bun mod de a incepe sa cunosti aceasta metropola moderna si primitoare? Poate un tur de oras ! Puteti alege una din variantele de mai jos, cea care va “vine” cel mai bine.

Varianta I. Tur scurt, 2 ½ ore -; nu include intrari la obiective turistice 

Turul incepe de la hotelul Dumneavoastra avind ca directie Muzeul de Arta Populara, pe urmatoarea ruta: Bulevardul Dorobanti catre Piata Aviatorilor, apoi Parcul Herastrau catre Muzeul Satului, continuind cu Soseaua Kiseleff catre Arcul de Triumf.

Va veti intoarce apoi catre centrul orasului trecind prin Piata Victoriei (Muzeul Grigore Antipa, Muzeul Taranului Roman), Guvernul Romaniei, Muzeul George Enescu, Muzeul Colectiilor de Arta, Piata Revolutiei (Ateneul Roman), Palatul Regal. 

Veti parasi Calea Victoriei pentru a vizita Bulevardul Regina Elisabeta si Bulevardul Kogalniceanu,

putind vedea Casa Centrala a Armatei, Primaria, Parcul Cismigiu, Opera Romana, Academia

Militara, unde va veti si opri 15 minute pentru a admira frescele cu scene din istoria Romaniei si avea o vedere panoramica.

Mergând mai departe veti putea admira Gradina Botanica si Palatul Cotroceni. Va veti intoarce apoi pe cheiul Dimbovitei (cu o oprire in fata Palatului Parlamentului, cea mai mare cladire din Europa si a doua din lume, dupa Pentagon, cu “numai” 6000 de camere), trecind pe linga Palatul de Justitie, Patriarhie, Curtea Veche, Hanul lui Manuc (10 minute oprire). Turul se va incheia in fata hotelului Dumneavoastra. 

Varianta a II-a. Tur normal, de 4 ½ ore -; include intrare la un obiectiv turistic. 

Se va parcuge aceeasi ruta ca la varianta I, insa cu vizitare interioara fie la Muzeul Satului fie la Palatul Parlamentului.

Varianta a III-a. Tur de o zi, care include intrare la doua obiective turistice si prinz. 

Se va parcuge aceeasi ruta ca la varianta I, insa cu vizitare interioara la Muzeul Satului si la Palatul Parlamentului, prinzul urmind sa fie luat la un restaurant cu specific romanesc.

4.Tipuri de servicii incluse in programele turistice.

Serviciile incluse incadrul unui voiaj la Cairo transport cu avionul Bucuresti -; Cairo si retur -; compania Tarom 9 nopti cazare din care: 2 nopti cu demipensiune in Cairo, hotel 3 stele, 7 nopti cu demipensiune in Hurghada, hotel 4 stele transfer local cu autocar cu aer conditionat  transferuri Cairo -; Hurghada -; Cairo si aeroport -; hotel -; aeroport .Excursie de o zi in Cairo si intrarile la obiectivele turistice mentionate in program, ghid local insotitor de grup roman asigurare de insolvabilitate. Nu sunt incluse in pret: asigurarea medicala, taxa de viza ( 20 USD) bauturile alcoolice sau racoritoare.

3.3. Structura tehnica a agentiei de turism Paralela 45

Dat fiind faptul ca agentia de turism Paralela 45 este una dintre cele mai mari agentii de turism din tara si asigura o oferta turistica foarte variata , din componenta agentiei fac parte mai multe departamente. Cele mai importante sunt considerate: Departamentul de Productie, Departamentul de Vanzari, Departamentul de tiketing, Deparatamentul de Corporate si Incoming, Departamentul Finaciar -;Contabil, Departamentul Transporturi.  Astfel agentia de turism Paralela 45 are urmatoarea structura tehnica :

Departamentul tiketing -; acesta este biroul care se ocupa de vanzarea de bilete de avion in cadrul agentiei Paralela 45 .

Deparatmentul de vanzari – acesta este biroul cel mai bine dezvoltat .Activitatea desfasurata in cadrul acestui departament este esentiala pentru succesul intregii firme , numai cu un departament de vanzari foarte bine dezvoltat care este sustinut de celelalte compartimente Paralela 45 a ajuns in decurs de 12 ani una dintre cele mai mari agentii din Romania. In cadrul acestui birou toate pachetele de servicii turistice realizate in cadrul celorlalte birouri sunt supuse comercializarii. Cei care lucreaza in cadrul acestui birou sunt persoane foarte bine pregatite , care cunosc mediul concurential, comercial, financiar, cunosc foarte bine produsele vandute de agentie, psihologia clientului.

Departamentul de Productie -este cel care realizeaza programele de voiaj (formeaza itinerariul, stabilesc costuri estimative, fac rezervari anticipate pentru mijloacele de transport , stabilesc modalitati de vanzare a voiajelor, eventuale modalitati de promovare ).

Departamentul Corporate si Incoming -; Acest departament se ocupa de aducera turistilor straini in tara si plecarea turistilor romani in strainatate.

• Deparatmentul de Transporturi -; acest departament include soferii care conduc mijloacele de transport ale agentiei in excursiile organizate cu mijloace de transport rutiere.

• Departamentul Finanaciar -;Contabil – acest departament este responsabil cu realizarea activitatii financiare a agentiei Paralela 45 (incasari, plati, acte contabile).

Ceea ce trebuie precizat este faptul ca indiferent de departamenul in care lucreaza , fiecare agent de turism este referent pe o destinatie turistica.

3.4. Personalul agentiei de turism Paralela 45

Personalul care lucreaza in cadrul agentiei Paralela 45 este in numar de 30 de persoane din care 24 lucreaza in cadrul sediului central si numai 6 persoane lucreaza in cadrul celor doua filiale.

Personalul agentiei este repartizat astfel :

• Departamentul tiketing -;3 agenti ticketing

• Deparatmentul de vanzari -;director de vanzari si inca doi subalterni.

• Departamentul de Productie -; sef departament si patru subaltern

• Departamentul Corporate si Incoming -; patru agenti 

• Deparatmentul de Transporturi -; trei soferi

• Departamentul Finanaciar -;Contabil -; un director financiar -;contabil, un casier, 2 contabili.

In cadrul filialelor agentiei Paralela 45 sunt 6 angajati care au statutul de agenti de turism.

Personalul care lucreaza in cadrul agentiei Paralela 45 este in proportie de 90 % calificat in domeniul turismului, 10 % dintre angajati au alte studii decat in turism.

3.5. Piata agentiei de turism Paralela 45

Așa cu am precizat in capitolul anterior pentru intreprinzatorul de turism campul de batalie este reprezentat de piata pe care acesta actioneaza, iar tinta este reprezentata de consumatori. Având in vedere numarul mare de agentii de turism care actioneaza pe piata romaneasca , si mai ales in Bucuresti unde este o concentrare maxima a numarului de agentii de turism din Romania , putem afirma ca Compania de turism Paralela45 isi desfasoara activitatea in cadrul unei piete cu concurenta acerba , unde numai cei buni , bine pregatiti pot reusi.

Pentru a face o analiza a pietei agentiei de turism Paralela 45 vom analiza :

• Aria pietei -Confruntarea dintre oferta Paralelei 45 si cererea pentru serviciile oferite de aceasta se realizeaza atat la sediul central al agentiei si la sediile filialelor acesteia cat si in cadrul agentiilor partenere cu Paralela 45 care ii promoveaza si comercializeaza serviciile .

• Structura pietei – are in vedere segmentele de piata carora li se adreseaza serviciile oferite de Paralela45. Dat fiind faptul ca oferta agentiei este foarte diversificata, Paralela 45 oferind pachete de servicii turstice care satisfac cele mai exigente gusturi , principalele segmente de clienti sunt: 

1. oamenii de afaceri -cei care calatoresc in scop de afceri, pentru pregatire profesionala prin participare la traininguri profesionale, seminarii, sedinte ; firmele specializate in organizarea detraininguri , seminarii,conferinte copii -pentru acestia se organizeaza tabere

sportivii pentru care se organizeaza participarea la diferite concursuri sportive cei care vor sa isi petreaca concediul atat in tara cat si in strainatate.Acestia marea lor majoritate sunt din Bucuresti dar sunt si din alte orase, localitati alte tarii deoarece asa cum am precizat Paralela 45 isi distribuie pachetele de servicii turistice prin agentiile de turism din toata tara.

Clientii agentiei de turism Paralela 45 provin din clase sociale cu venituri mari sau peste medie.

In ceeea ce priveste modul de abordare al pietei agentiei de turism Paralela 45 ii este specifica abordarea diferentiata si anume segmentarea multipla deoarece oferat agentiei este foarte diversificata si este destinata satisfacerii nevoilor unui numar cat mai mare de segmente de consumatori. 

Avand in vedere modul de abordare al pietei agentia de turism Paralela 45 a optat pentru strategia de specializare (produse turistice tematice) ,in functie de urmatoarele elemente:

Destinatia turistica -Paralela 45 propune numeroase programe turistice in Grecia , Egipt,Turcia, etc.

Clientela- oferta este destinata mai multor segmente de consumatori.

Tema -Paralela 45 propune servicii turistice cu teme precum -tematici culturale, sejururi in statiuni balneo-climaterice.

Pachete de servicii turistice oferire de agntia de turism Paralela 45 sunt pozitionate pe piata in functie de urmatoarele criterii: 

Pozitionarea in raport cu atributele produsului -Paralela 45 realizeaza si pachete de servicii turistice puternic individualizate (personalizate ), destinate celor care sunt dispusi sa plateasaca , care nu sunt interesati de pret . Acestia urmaresc mai ales satisfacerea nevoilor.De aceea in cadrul departamentului de vanzari se fac si vanzari individuale. 

Pozitionarea dupa raportul calitate pret .Pachetele de servicii realizate de Paralela 45 au preturi variate in functie de calitatea serviciilor solicitate de clienti. Pentru aceiasi destinatie turistica preturile pot fi foarte variate dat fiind faptul ca pot fi hoteluri de 1,2,3, 4, 5 stele si la fel si restaurantele au grade diferite de confort. Oamenii platesc pentru confortul dorit mai mult sau mai putin in functie de alegerea facuta. 

Concurentii agentiei de turism Paralela 45 sunt reprezentati de marile agentii de turism din tara si mai ales din Bucuresti precum: Mrshal Turism SRL, Olimpic International Turism, SRL J'info Tours, Visit Sa, Business Travel Turism SRL, Nova Turism SRL, Atlantic Tours SRL, Sparo Prodexim SRL ,Condor Travel and Trade SRL. Fata de concurenta agentia de tursim Paralela 45 practica preturi mai mici si calitatea serviciilor oferite este foarte buna. 

Furnizorii -;pentru Paralela 45 furnizori reprezinta toti prestatorii de servicii turistice datorita carora agentia de turism isi poate realiza programele turistice.Asfel furnizori sunt atat prestatorii de servicii de cazare (hoteluri din tara), servicii de alimentatie, servicii de transport aerian (asa cum am precizat Paralela 45 este agent autorizat pemntru toate companiile aeriene care opereaza in Romania), servicii de agrement si alte servicii.Pentru turismul extern Paralela 45 luicreaza cu marii touroperatori din strainatate.

3.5.1 Analiza SWOT

Pentru evaluarea fortei competitive a produsulor turistice oferite de agentia de turism Paralela

45 efectuam o analiza de tip SWOT.

Strenghts -puncte tari

Oferta agentiei este foarte diversificata si poate satisface cele mai exigente gusturi .

Personalul agentiei este foarte bine pregatit (studii superioare).

Numarul mare de agentii revanzatoare a pachetelor realizate de Paralela 45.

Pozitia agentiei si a filialei acesteia in Bucuresti asigura vad comercial.

Baza de date a agentiei este foarte bine pusa la punct.

Baza tehnico-materiala asigura agentiei toate avantajele oferite de o tehnologie dezvoltata.

Agentia are contracte cu prestatori de servicii din intreaga lume si poate efectua programe turistice la cerere.

Sistemul de rezervare on-line asigura clientilor accesul rapid la pachetele de servicii ale firmei si ii scuteste de situatiile cand nu li se poate raspunde la telefon.

O politica de promovare puternic sustinuta

Agentia poate vinde oricare dintre biletele de avion care se comercializeza pe piata romaneasc

Calitatea serviciilor oferite

Renumele firmei

Weaknesses -puncte slabe

Datorita numarului mare de departamente nu intotdeauna se asigura un flux de informatii corespunzator.

Exista situatii in care activitatile angajatilor dintr-un departament se suprapun cu cele realizate de

cei din alt department

Cheltuieli administrative destul de mari Cheltuieli cu personalul mari

Opportunities -;oportunitati

Datorita faptului ca Paralela 45 are putere financiara mare poate obtine discount-uri mari de la prestatorii de servicii turistice

Faptul ca d-ul Alin Burcea este Secretar de Stat in Ministerul Turismului asigura agentiei o clientela care dispune de resurse financiare mari , care nu este interesata de preturi ci de calitate. 

Toate amenajarile care s-au facut pe litoralul romanesc au dus la cresterea cererii pentru pachetele de servicii turistice destinate petrecerii concediului pe litoralul romanesc.

Threats -;amenintari

In Bucuresti pe piata exista un numar mare de agentii de turism din care sunt cateva foarte puternice care reprezinta o concurenta semnificativa pentru Paralela 45 (Mara, Marshal, Atlantic)

Exista agentii de turism care practica de multe ori preturi mai mici decat Paralela 45 , si in aceste

conditii turistii aleg pachetele oferite de acestia

Prin combinarea factorilor interni si a celor externi se genereaza patru categorii de strategii : 

Strategiile SO -;Paralela 45 datorita discount-urilor mari pe care le poate obtine realizeaza pachete de servicii turistice la preturi foarte avantajoase pentru clienti si in acelasi timp li se asigura clientilor multiple posibilitati de alegere si multe facilitati.

Paralela 45 va contracta pentru vara acestui an (2002) un numar mare de locuri de cazare in hotelurile de pe litoralul romanesc. Strategiile ST -;pentru a face fata concurentei Paralela asigura clientilor servicii de calitate, servicii foarte diversificate ,sustinute de o politica promotionala bine organizata. Strategiile WO -; Agentia incearca sa asigure un flux e informatii optim prin o cat mai buna structurare a personalului si o delimitare clara a sarcinilor acestuia.

3.5.2 Analiza BCG 

Pentru a determina care sunt serviciile turistice care sunt rentabile pentru agentia de turism

Paralela 45 vom efectua o analiza BGG.

Rata de crestere determina usurinta cu care poate fi castigat un segment de piata : prin oportunitatea pentru investitii si prin intensitatea competitiei.

Pozitia relativa pe piata se determina prin comparare cu principalii competitori. Din datele statistice valabile in anul 1998 rezulta ca agentia Paralela 45 este pe locul IV in topul celor mai mari 10 agentii de turism tour-operatoare din Romania.

1.Stelele-Pentru agentia de turism Paralela 45 stelele sunt reprezentate serviciile turistice destinate turismului de afceri. Acestea se bucura de fluctuatii ale cererii dar este posibil sa se dezvolte foarte mult.

3. Vaci de muls – sunt reprezentate de excursiile in strainatate care aduc cele mai mari incasari pentru Paralela 45 , la acestea adaugandu-se si vanzarea de bilete de avion.

3.Semnele de intrebare -Sunt reprezentate de pachetele de servicii turistice destinate turismului intern si anume excursiile montane si pachetele de servicii ce include litoralul romanesc. 

4. Cainii -sunt pachetele de servicii ce include ca destinatii statiunile balneo-climaterice romanesti. 

Data fiind pozitia pe piata a serviciilor oferite de Paralela 45 se pot aplica urmatoarele strategii:

• Pentru stele se va realiza o promovare mai puternica a acestor pachete de servicii in randul oamenilor de afaceri.

• Pentru vacile de muls -se va insista pe excursiile externe care include destinatiile cele mai cerute de clientala.O cat mai larga diversificare a acestora.

• Pentru -semnele de intrebare -data fiind modernizarea statiunilor litoralului romanesc se vor contracte hoteluri din statiunile Mamaia, Neptun.In cea ce priveste excursiile montane se va diminua atentia acordata acestora, acestea vor fi organizate pe viitor la cerere. 

• Pentru caini se va incerca excluderea acestor pachete din oferta , ele vor fi deasemenea organizate la cererea clientilor. 

Din analiza matricei BCG rezulta ca Paralela 45 are un portofoliu de produse destul de bine echilibrat. 

3.6. Indicatori economico-financiari

3.6.1 Indicatori de cuantificare ai circulatiei turistice

Inainte de a face o prezentare a circulatiei turistice prin intermediul agentiei de turism Parlela 45 voi prezenta principalele motive care au determinat turistii agentiei Paralela 45 sa aleaga o anumita destinatie, precum si principalele destinatii turistice preferate de acestia.

Ponderea principalelor motive care au condus la activitati turistice in cadrul agntiei de turis

Paralela 45 .

• Odihna, recreere, destindere 13%

• Soare, plaja, sporturi nautice 8%

• Sporturi de iarna 2%

• Excursii, drumetii montane 1%

• Cunoastere , informare, cultura 50%

• Participarea la diferite evenimente 2%

• Pentru afaceri 20% (surse interne , anul 2001)

Principalele destinatii care sunt solicitate de clientii agentiei Paralela 45 sunt :

• Statiuni de litoral 10%

• Statiuni montane 1%

• Statiuni balneare 1%• Circuite, excursii in tara 5%

• Agroturism, turism rural 5%

• Excursii externe cu urmatoarele destinatii : Grecia, Antalia, Spania -70 % , …….

• Orase 8%

Indicatori ai circulatiei turistice sunt considerati urmatorii indicatori:

A) Numarul turistilor -In cazul agentiei de turism numarul de turisti reprezinta numarul de participanti la actiunile turistice organizate de agentia Pralela 45.

B) Numarul innoptarilor sau zile -turist care se urmareste distinct pe turismul intern si turismul international.

C)Durata medie a sejurului care reprezinta numarul mediu de zile de ramanere a turistilor intr-o anumita zona (tara, statiune), se calculeaza ca rezultat intre numarul innoptarilor si cel al turistilor.

D)Incasarea/ cheltuiala medie pe turist care se determina ca raport intre volumul incasarilor /cheltuielilor si numarul turistilor.

Incasarea/Cheltuiala medie pe zi turist care se determina ca raport intre volumul incasarilor

/cheltuielilor si numarul innoptarilor.

CAPITOLUL IV

Dinamica activității turistice la Hotelul CORSA– Mangalia

4.1. Analiza pieței

S.C. PARALELA 45 S.R.L. prin baza materială de care dispune, asigură prestarea următoarelor categorii principale de servicii :

servicii de cazare ;

servicii de tratament ;

servicii de alimentatie publică ;

servicii de agrement ;

servicii turistice suplimentare;.

Specificul activitătii de turism determină existența a două categorii de relații contractuale :

cu turiștii veniți pe cont propriu (turism individual);

cu turiștii posesori ai unui bilet emis de o agenție de turism (turism organizat).

Pentru cazul turismului individual aspectele comerciale îmbracă forma unei relații directe turist-societate, prin achiziționarea serviciilor aferente direct la receptia unității de cazare.

Ponderea principală însă în cazul Hotelului Corsa o va deține turismul organizat, forma contractuală care prezintă avantajul planificării, încărcării optime a capacitătii, cu consecințe favorabile asupra reducerii volumului de cheltuieli.

Capacitățile sale de prestatie se structurează astfel :

Tabel 4-1. Structura capacitatilor de prestație :

Sursa : Biroul Marketing – S.C. Paralela 45 S.R.L.

4.1.1. Aspecte ale evolutiei pieței după 1990

Piața pe care acționează S.C. PARALELA 45 S.R.L. este direct determinată de evoluția nivelului de trai al populatiei, principalul consumator al produsului turistic ofertat. Alături de acest factor, o influență foarte importantă se resimte din partea unor elemente de natură economică, socială, demografică, geografică și morală.

Turismul românesc și în special cel de litoral a înregistrat o evolutie contradictorie după anul 1989. Perioada scursă după acest reper anual se poate împărti în mai multe etape, cu caracteristici proprii :

– 1990-1991, în care fluxurile de turiști s-au mentinut din inerția anilor precedenti ;

– 1992-1995 a marcat o involuție totală a turismului românesc, în special în ceea ce priveste sosirile turiștilor străini ;

– 1996 – 2007, o perioadă în care s-a făcut simțită o ușoară revigorare a fenomenului turistic românesc.

– 2011 – 2011, o perioada în care Hotelul Corsa a funcționat 6 luni pe an, deoarece a fost renovat integral.

Astfel situatia turiștilor cazați în unitatea de cazare turistică în perioada 1980-2011 la Hotelul PARADISO se prezintă în modul următor :

Tabelul 4-2. Situatie turiști cazati în perioada 1985-2011

Sursa: Departament Marketing S.C.Paralela 45 S.R.L.

Actualele prognoze asupra dimensiunilor globale ale pieței converg spre o ameliorare a situatiei nefavorabile înregistrate după 1989.

În această situație, previziunea pe un interval de 2 ani aferentă activitătii S.C. Paralela 45 S.R.L. va lua în calcul situatia generală a turismului românesc, și cea specială a turismului de litoral și de tratament, marcată de o tendintă de revigorare.

4.1.2. Analiza cererii și ofertei

S.C. Paralela 45 S.R.L. acționează pe piață proprie, creată prin participarea la circuitul turistic a unităților sale componente. Această piață se înscrie prin specific, dimensiuni și caracteristici în cadrul pieței naționale și mondiale. Piața turistică se definește prin factori cu manifestare specifică și determinată de natură economică, socială, politică, geografică și motivațională.

Diversitatea variabilelor de piață precum și varietatea formelor de materializare a factorilor pietei turiștice are implicatii directe asupra posibilitătilor de pătrundere a ofertanților și a participării la circulația turiștică mondială.

Piața Hotelului CORSA este înscrisă tipologic în piața serviciilor de consum adresate populației, iar ca localizare ea se suprapune arealului Municipiului Mangalia, zonă care concentrează toată baza turistico-materială a societății. Trasarea conturului geografic însă a pieței Hotelului Corsa se realizează prin invocarea tuturor distanțelor pe care turiștii le parcurg până la unitățile societății.

Produsul turistic al Hotelului Corsa se adresează unor nevoi superioare, ușor de substituit în consum, care nu s-au generalizat și nu sunt încă solvabile în masa largă a consumatorilor, ceea ce determină o arie mai restrânsă a pieței, mai concentrată și totodată mai elastică.

În cadrul pieței sale, Hotelul CORSA ofertează un produs turistic specific bazei sale materiale, produs turistic alcătuit din servicii de cazare, servicii de tratament, servicii alimentație publică, servicii de agrement și servicii suplimentare.

Specificul ofertei turistice a determinat selectarea unei clientele într-o strânsă legătură cu marca serviciilor “CORSA”. Societatea se adresează cu serviciile sale, în principal, clienților proveniți din alte zone, la unele prestații însă (la cele de alimentație publică și de agrement) apelează într-o oarecare măsură și populația rezidentă).

În acest context apreciem că piața Corsa prezintă din punct de vedere geografic două componente: una națională (inclusiv locală), în care se confruntă o parte a ofertei cu cererea din perimetrul național și o alta internațională, de perspectivă, în cadrul căreia are loc confruntarea ofertei de servicii cu cererea provenită din alte țări.

Raportul cantitativ în care se găsesc aceste două componente, care în cazul Hotelului CORSA este dominat de componența națională, conferă zonei caracterul de receptoare de fluxuri turistice.

Din multitudinea relațiilor pe care Hotel CORSA le are cu mediul extern, se detașează prin amploarea și complexitatea lor, relațiile de piată. Ele au drept scop vânzarea-cumpărarea de mărfuri și servicii, împrumutul de capital și angajarea forței de muncă. Din acest punct de vedere am delimitat în cazul pieței Hotelului CORSA trei componente principale :

piața mărfurilor, în care Hotel CORSA apare în dublă ipostază, de cumpărător și vânzător;

piata capitalurilor, în care prin angajarea unui volum de credite, Hotel CORSA, este prezent ;

piata forței de muncă, în care Hotel CORSA acționează ca solicitant de forță de muncă necesară organizării și desfășurării activității.

Principalii consumatori ai produsului turistic ofertat de Hotel CORSA, sunt practicanții următoarelor forme de turism :

turism de litoral (de odihnă și sejur) ;

turism de tratament ;

turism de week-end ;

turism de reuniuni și de afaceri ;

turism de tineret ;

Pe piață se remarcă relații de concurență pentru disputarea aceluiași segment de consumatori, relații care se manifestă în raport cu celelalte societăți de turism care își desfășoară activitatea pe litoral (mai ales din zona de sud).

Analiza pieței s-a realizat prin identificarea, definirea și interpretarea celor două componente esentiale ale sale: cererea turistică, prin analiza circulației turistice și a gradului de ocupare a capacitătii, și oferta turistică, prin analiza elementelor sale constitutive: baza materială, resursele umane.

Totodată s-au identificat și interpretat pe baza unor criterii de reprezentativitate, cele mai importante segmente de consumatori ai produsului turistic ofertat de către Hotelul CORSA.

De asemenea, ținând seama de particularitătile pieței turistice pe care acționează Hotelul CORSA, de mediul concurențial, de tendințele turismului în viitor și de interesele societății, am prezentat strategia de piață cea mai adecvată și strategiile alternative care să o ferească de consecințele unei instabilități accentuate a mediului său extern.

Concluziile prezentate în finalul analizei constituie cerințe care se impun pentru Hotelul CORSA în scopul menținerii și creșterii cotei sale de piată.

4.1.3. Segmentarea pieței

Piața turistică pe care acționează Hotelul Corsa așa cum a reieșit din analizele anterioare, nu este o piață omogenă, structura sa internă fiind alcătuită din mai multe segmente de piață.

Această fracționare are la bază particularitățile proprii în formarea și manifestarea cererii din partea consumatorilor pentru produsul turistic ofertat de către Hotelul Corsa, în frecvența cu care se adresează cererea, în exigențele lor față de calitatea și structura ofertei s.a.

În diferențierea pieței s-a remarcat delimitarea unor segmente particulare care sunt rezultatul influenței unei multitudini de factori, dintre care cei mai relevanți pentru piata Hotel Corsa sunt: naționalitatea turiștilor, nivelul veniturilor, motivația actului turistic și comportamentul consumatorului (frecvența utilizării, sensibilitatea la preț, receptivitatea la publicitate, etc.).

Am considerat cã foarte necesară identificarea varietății de segmente din care este alcătuită piața, structurate după criterii specifice modului de manifestare a cererii, deoarece numai astfel societatea își poate adapta permanent activitatea (oferta) la cerințele pieței, în condițiile modalităților extrem de variate sub care se manifestă cererea și a posibilităților relativ reduse pe care le are societatea de a o satisface.

Rolul acestei analize a fost dublu: unul de identificare și descriere a segmentelor specifice pietei și al doilea de formulare de măsuri care să permită crearea condițiilor pentru satisfacerea acestor segmente.

Astfel s-au delimitat următoarele segmente de turiști :

După formele de turism :

a) segmentul turiștilor practicanți ai turismului de litoral (inclusiv de sejur și de tratament). Reprezintă cel mai important segment de consumatori ai produsului turistic ofertat de către Hotelul Corsa, atât din punct de vedere numeric, cât și al încasărilor. Va fi alcătuit în proporții aproximativ egale din turiști interni și externi. Se remarcã o puternicã concentrare a acestora în perioada sezonului de vârf (vara) și se caracterizează printr-o mare sensibilitate la dinamica prețurilor și la actiunile de promovare. Durata sejurului este de la medie la mare, ceea ce permite reducerea cheltuielilor ce revin pe turist.

Este segmentul ,,de bază’’ pentru care Hotelul Corsa trebuie să întreprindă un program de măsuri de câștigare, mentinere și selectare a acestei clientele pentru care trebuie să asigure un just raport calitate/preț. Nu ridică probleme deosebite de modernizare a bazei materiale, dar este foarte receptiv la facilităti, în primul rând de ordin tarifar.

4.1.3.1. Clientela de vacanță

Turismul de vacanță se desfășoară în special vara, în lunile iulie și august, când potrivit politicii unor firme, toti angajații pleacă în concediu. Aceste două luni sunt preferate pentru petrecerea vacanțelor datorită avantajelor oferite de climă și pentru faptul că familiile cu copiii aflați într-o formă de pregătire instituționalizată pot beneficia de plăcerea de a și petrece vacanțele împreună. În afara acestei perioade de vacanță estivală se mai înregistrează alte două perioade din an în care se poate practica un turism de vacanță, respectiv în perioada sărbătorilor de iarnă și a celor pascale. Deși aceste două sărbători religioase sunt prilejuri de petrecere în mijlocul familiei, tot mai multi turiști călătoresc, fie pe distanțe scurte, fie la mare distanță de domiciliu.

În ultimul timp, ca o reacție la mediul urban de domiciliu, tot mai mulți turiști se îndreaptă spre zone izolate, considerând că stațiunile, hotelurile sunt componente urbane. Cu toate acestea, statisticile nationale și internationale arată că turiștii preferă să locuiască în hotel, pe perioada vacanțelor și în alte perioade ale anului. In România, 40% din românii care călătoresc în vacanțe apelează la hoteluri, acest procent fiind amenințat de cei care apelează la rude și prieteni, respectiv 36%.

Sunt preferate hotelurile atât în România, cât și în alte țări, din următoarele motive:

accesibilitatea ca sistem de rezervare, fie că se face apel la o agenție de turism ;

obisnuința de a fi găzduit în hotel, aceasta oferind o imagine de prestigiu și producând un impact puternic asupra clienților, prin natura și calitatea serviciilor ;

structura diversificată a serviciilor de bază și suplimentare (agrement, animație) ;

standardizarea serviciilor și calitatea lor ;

climatul plăcut și confortabil ;

atitudinea personalului ;

satisfacerea nevoii de comunicare și de relaționare umană.

Nevoia de siguranță este determinată atunci când se călătorește departe de domiciliu. Hotelul prin vocația sa, are rolul de a asigura servicii de calitate și confort în condiții de siguranță maximă atât pentru turiști, cât și pentru bunurile acestora.

Responsabilitatea hotelului crește cu atât mai mult, cu cât în incintă se desfășoară și alte activități care ar putea pune în pericol viața clientului, cum sunt activitățile sportive independente și de animație.

La elaborarea programelor de turism de vacanță pentru diferite segmente de piață, majoritatea touroperatorilor, au în vedere următoarele elemente:

potentialul turistic al zonei ;

fluxurile turiștilor ;

imaginea hotelului ;

motivația de bază.

amplasamentul hotelului ;

accesibilitatea hotelului ;

factorii de risc ;

categoria hotelului ;

calitatea serviciilor ;

dotările hotelului pentru agrement cultural și sportive ;

calitatea personalului.

Marii touroperatori din lume aleg ca loc de desfășurare a activității de bază pentru turismul de vacanță hotelurile de categorie superioară, de 4 și 5 stele, de mare capacitate, peste 250 de camere, amplasate în stațiuni pe litoral sau din stațiuni de renume, care oferă multiple servicii suplimentare și variate posibilități pentru petrecerea timpului liber în mod activ. Aceste hoteluri desfăsoară activități în regim industrial și pot satisface cele mai diverse solicitări.

În ceea ce privește oferta hotelieră de vacanță din România, există unele carențe sub aspectul dotărilor și implicit a mentalității prestatorilor :

nivelul ridicat al tarifelor care, în cele mai multe situatii, nu reflectă calitatea serviciilor ;

lipsa spațiilor pentru copii și neasigurarea de servicii specifice pentru acestia, sejurul devenind o corvoadă atunci când ești nevoit să iei cu tine, peste tot, copilul sau să fii nevoit să renunți la unele activități din acelasi motiv. De cele mai multe ori formula de vacanță pentru o familie de români, presupune deplasarea părinților, a copilului și a bunicii care va prelua rolul de babysitter.

lipsa posibilităților de recreare atât în timpul zilei, cât și al serilor, care în cele din urmă duce la instalarea rutinei, a plictiselii și ulterior, a oboselii.

lipsa componentei de animație pe perioada sejurului poate duce la izolare și înstrăinare, atmosfera și așa pretențioasă a hotelului afectând în mod negativ starea clienților.

4.1.3.2. Clientela pentru turismul balnear

Conceptul de cură balneară a evoluat mult în timp. In prezent vacanțele în sine sunt un prilej de refacere a sănătății fizice și psihice. Ele au un rol de refacere a capacității de muncă și eliminarea efectelor negative ale factorilor stresanți ai vieții moderne. Urbanismul în sine are efecte negative asupra psihicului și a sănătătii în general și trebuie luat în considerare, cu atât mai mult cu cât prognozele arată că populația urbană este în continuă creștere. Cu toate acestea, foarte puțini oameni își dau seama că aceste elemente perturbatoare ale vieții, în timp, produc în plan somatic modificări fiziologice cu urmări grave.

Se vorbește tot mai mult azi de: turismul de sănătate, turismul termal și de punere în formă. În paralel cu turismul balnear traditional, cu tratamente de recuperare și de refacere a sãnãtãții, specializat pe afecțiuni, s-a dezvoltat o nouă formă, ,,la modă”, de tratament profilactic, cunoscut ca ,,turism de punere în formă”. Acest nou concept se referă la petrecerea, în mod activ și util, a vacanțelor, practicând o serie de activități menite să elimine efectele negative ale oboselii și stresului. Turismul de punere în formă, prin natura lui, nu necesită deplasarea la mare distanță pentru a beneficia de un anume factor de cură, elemente simple ca aerul, apa, soarele, peisajul putând fi considerate factori de cură.

Clienții care au înțeles binefacerile acestui mod de refacere caută în principal să-și satisfacă următoarele nevoi:

starea de bine fizic și psihic ;

reîntoarcerea spre sine și o rupere de lumea exterioară ;

mai bună cunoaștere și înțelegere a cauzelor diferitelor probleme fizice și psihice;

dorința de a învăța să-și gestioneze problemele cotidiene și să la prevină, intervenind în timp util ;

însușirea unui nou stil de viată și adoptarea unor noi principii de igienă a vietii. »

Având în vedere faptul că, în cazul clienților care vin pentru tratament, sejurul este mai mare, hotelul trebuie să fie pregătit să ofere multiple posibilități de petrecere a timpului liber, dispunând de săli de spectacol, club, bibliotecă, terenuri de sport, spații pentru copii.

Sejurul mediu este cuprins între 12-18 zile, în funcție de recomandarea medicului sau de opțiunea turistului.

Structura clienților care urmează diverse forme de cură balneară este formată din:

pensionari 35% ;

cadre cu pregătire superioară 25 % ;

cadre cu studii medii 25 % ;

sportivi, artiști 5 % ;

alte profesii 10 %.

Există mai multe motive care-i determină pe clienți să practice această formă de turism. Cea mai răspândită categorie o reprezintă persoanele care suferă de diferite afecțiuni cronice și care, conform recomandărilor medicale, urmează un tratament, cu reveniri anuale sau bianuale. Există o categorie de clienți care, deși au fost diagnosticați ca având o anumită afecțiune, nu apelează decât sporadic la serviciile balneare.

Cea mai mare categorie este cea a persoanelor care au trecut de 40 de ani și care simt că trebuie să intervină prin diferite mijloace, implicit prin factorii de cură balneară, în menținerea stării de sănătate și prelungirea vieții.

Clienții care sosesc la hotel pentru a urma un anumit tratament, prin natura programului, petrec foarte mult timp în incintă, atât la proceduri, cât și în timpul liber. Sunt persoane, în mare parte în vârstă, mai putin active, dar care vor să se folosească de acest prilej atât pentru a-și reface sănătatea, cât și pentru a comunica și pentru a stabili relații sociale cu alte persoane. Un sejur lung ca cel pentru tratament, dacă nu este asistat și susținut de către hotel prin activitatea de animație, poate adânci starea de depresie, de izolare a clienților, în special în cazul celor care au sosit singuri.

Cei care sunt mai tineri, fie că sunt din categoria celor care urmează anumite proceduri sau sunt doar însoțitori, pot suferi acut de plictiseală care se transformã treptat în oboseală psihică, în cazul în care hotelul nu le asigură posibilitatea de a petrece activ timpul liber.

Sezonul într-un hotel de tratament este în permanență deschis și atrage după sine crearea unor condiții de agrement în aer liber și în incintă.

La fel ca și în cazul hotelurilor pentru vacanță din România, turiștii se confruntă cu aceleași probleme legate de asistarea copiilor și lipsa posibilităților de agrement.

Aceste trei categorii de motivații prezentate anterior au stat la baza identificării formelor de bază de turism, însă motive mai profunde pentru care clienții iau decizia de a apela la serviciile Hotelului Corsa sunt mult mai diverse și anume:

motivații psihologice: nevoia de comunicare, nevoia de relaxare;

motivatii personale: vizitarea unor prieteni, petrecerea vacanțelor cu prietenii și rudele, obligații familiale, obligații de serviciu;

motivatii culturale: nevoia de cunoaștere și îmbogățirea orizontului cultural, nevoia de relaționare și interferență cu diferite culturi;

motivații de statut: nevoia de a demonstra apartenența la un anumit grup social, nevoia de afirmare, nevoia de a ocupa o funcție superioară și de a dobândi un nou statut;

motivații sportive: practicarea sporturilor nautice, a jocurilor sportive, golf, călărie, ciclism;

motivații de dezvoltare personală prin creșterea nivelului de cunoștințe și învățarea unor noi deprinderi;

motivații emoționale: nevoia de romantism, nostalgie, aventură, escapade, fantezie și evoluție spirituală.

Un rol important în comportamentul consumatorului de turism și, implicit, în motivația de consum îl reprezintă: nivelul de educație, inteligență și cultură, stilul de viață și experiența în practicarea turismului. Acești factori determină intensificarea preocupărilor Hotelului Corsa, pentru a ține pasul cu ritmul schimbărilor în comportamentul de consum și pentru a putea anticipa și genera noi nevoi de consum.

b) segmentul turiștilor de weekend :

Este un segment care deși are o pondere mai micã, prin acțiunea sa periodică, poate influența favorabil rentabilitatea activității. Turiștii practicanți ai acestei forme aparțin tuturor categoriilor de vârstă și socio-profesionale.

Nu ridică problema unor adaptări ale bazei de prestație, segmentul fiind mai puțin pretențios.

c) segmentul turiștilor aflați în tranzit:

Un alt segment de consumatori ai produsului turistic ofertat de către Hotelul Corsa cu o pondere numerică destul de însemnată, este reprezentat de turiștii aflați în tranzit pe litoral. Acest segment se caracterizează printr-o mai mare elasticitate la preț, influențabil prin eforturi de marketing și permite sesizarea unui puternic caracter sezonier, marcat de lunile de vârf.

Acest segment este alcătuit din turiști români și străini veniți în vacantă, în grupuri organizate sau individual (cu automobilul propriu) și care tranzitează zona de litoral românească.

Pentru acest segment de turiști, la nivelul societății se pune problema atragerii spre spațiile de cazare, dar și măririi duratei de ședere a lor, ceea ce determină sporirea volumului încasărilor și reducerea cheltuielilor raportate la număr turiști.

Atragerea acestora este recomandabil să se facă mai ales pentru perioada de extrasezon, pentru a atenua influențele nefaste ale fenomenului de sezonalitate, în acest sens facilitățile tarifare au un rol deosebit.

În acest scop se impune diversificarea în primul rând a serviciilor de alimentatie publică (mai ales a structurilor de alimentație rapidă) și de agrement.

d) segmentul turiștilor practicanți ai turismului de reuniuni și de afaceri :

Acesta este un segment ,,de perspectivă’’ de consumatori turistici, atât din punct de vedere numeric, cât și al încasărilor. Este format din participanții la reuniuni științifice, sportive, culturale și de afaceri.

Piața acestui gen de turism se caracterizează prin inelasticitatea cererii la preț și la acțiunile de promovare, prin dimensiunea dependentă de volumul, structura și conjunctura economiei mondiale și naționale, activitatea sa nu este puternic marcată de sezonalitate, iar durata sejurului este, cu unele excepții, mică.

Pentru perspectivă se impun măsuri de atragere și menținere a acestui segment de consumatori foarte important, care au la bază o motivație foarte bine conturată, resurse financiare și sunt potențiali purtători ai curentului de opinie favorabilă. De asemenea, din punct de vedere al profitabilității pentru societate, aceștia sunt consumatori ai unor pachete foarte largi de servicii suplimentare.

Clientela de afaceri este cea mai dinamică categorie de clienți, turismul de afaceri înregistrând cea mai mare creștere în ultimii ani. In condițiile în care în lume au existat diferite focare de conflict care au limitat desfăsurarea turismului de vacanță doar la anumite zone turistice ale lumii, turismul de afaceri s-a dezvoltat independent de situațiile create. Turismul de afaceri îmbracă două forme: cel individual și cel de eveniment.

Clientela de afaceri este o categorie ale cărei caracteristici pot fi rezumate la:

călătoresc în numele unei firme, companii, concern, grup de oameni de afaceri, misiuni diplomatice, organizații, organisme mondiale, regionale ;

cheltuielile sunt suportate de către firmă ;

apelează în special la hotelurile de categorie superioară ;

petrec foarte putin timp în hotel, în unele situații i-au masa în oraș ;

datorită sejurului limitat, la 1-2 zile, nu ajung de multe ori să apeleze la o serie de servicii oferite de hotel .

Clienții care participã la diferite evenimente, cum sunt: congrese, seminarii, târguri, saloane, expozitii, reprezintă o pondere importantă în totalul formelor de turism. Aceste evenimente sunt organizate de societăți economice, de asociații, organizații patronale și profesionale.

Criteriile care stau la baza alegerii unui loc de desfășurare al unui eveniment de acest gen sunt:

notorietatea hotelului ;

localizarea hotelului și accesibilitatea lui ;

existența dotărilor specifice sub raport structural și ca nivel de capacitate (săli polivalente, birouri, unităti de alimentație) ;

calitatea serviciilor de cazare și în special a celor de alimentație;

existența unui manager de marketing sau relații publice cu care să poată stabili detaliile de desfășurare în condiții de avantaj reciproc ;

calitatea personalului;

confortul și dotările din cameră ( birou, conectare internet) ;

seviciile suplimentare și atracțiile sub aspectul recreerii, agrementului și animației.

Spre deosebire de prima categorie de clienți, cei care participă la evenimente au un comportament puțin diferit. Prin specificul manifestărilor, care se desfăsoară pe parcursul a 1-2 zile sau 3-4 zile, participanții petrec foarte mult timp în hotel. Pentru ca acest timp să fie utilizat cât mai eficient, hotelul trebuie să pună la dispoziția participanților diferite servicii, ca parte componentă a pachetului oferit.

Un pachet de servicii pentru turismul de evenimente poate să conțină:

transfer ;

servicii de cazare ;

servicii de alimentatie ;

pensiune completă (MD+P+C) ;

pauze de cafea ;

cocktail ;

mese festive cu agrement și animație ;

închirierea spațiilor pentru reuniune și a materialelor și instalațiilor specifice necesare pentru buna desfăsurare a manifestărilor ;

vizite documentare ;

tur de oraș ;

excursii în diferite zone turistice, culturale, istorice ;

servicii suplimentare în incinta hotelului sau în clubul acestuia (piscină, fitness și alte activităti sportive) ;

Această formă de turism aduce venituri considerabile pentru hotel, cu atât mai mult cu cât politica de produs și de vânzare este flexibilă și adaptabilă la cele mai diverse solicitări.

Aceste călătorii îmbină caracterul parțial lucrativ cu cel de agrement și, ca atare, impune abordarea completă a structurii și realizării produsului hotelier oferit.

Se apelează la hotelurile de vacanță aflate în stațiuni turistice, dar care pot oferi și servicii destinate turismului de evenimente.

Grupurile constituite sunt omogene, iar ca nivel de realații sociale există o coeziune puternică. Aici nu se pune problema de a-i ajuta să relaționeze unii cu alții, așa cum se întâmplă în cazul clienților sosiți în vacanță, rolul personalului hotelier fiind acela de a oferi cât mai multe alternative de agrement colectiv.

Pentru acest segment de turiști, Hotelul CORSA va trebui să asigure baza materială și suportul uman cu calificarea adecvată, necesară satisfacerii cerințelor specifice acestora, printre care: modernizarea spațiilor de cazare și utilarea acestora cu toate utilitățile corespunzătoare care să permită accesul rapid la informație, dar și transmiterea operativă a informațiilor, servicii de traduceri, secretăriat, etc.

e) turiștii care aparțin celorlalte forme de turism: de tineret itinerant, de documentare, religios etc., formează segmentul cu ponderea cea mai mică, cu acțiuni ocazionale și cu influențe minime :

La aceștia se adaugă rezidenții Municipiului Mangalia, care însă nu au acțiune decât asupra spațiilor de alimentație publică și de agrement.

După naționalitatea turiștilor

a) segmentul turiștilor români

Inițial deținea numeric ponderea majoritară în totalul turiștilor înregistrați la Hotelul CORSA. Acest segment este puternic influențat de elasticitatea prețurilor și de situația economiei naționale, fiind puțin sensibil la acțiunile de promovare.

Dintre segmentele enumerate anterior, se poate remarca o delimitare clară, prin includerea acestor turiști în categoria turismului de odihnă (de sejur sau de tratament).

Turiștii români, deși nu dispun de venituri prea mari, obișnuiesc să-și petreacă vacanțele la mare sau la munte, în hoteluri de categorie medie. Aceștia apelează la serviciile agențiilor de turism sau la ofertele sindicatelor și ale C.N.P.A.S., în rest preferând, în ordine: doar servicii de cazare, cazare cu mic dejun și în ultimul rând cazare cu demipensiune. Nu vor să fie legați de hotelul unde sunt cazați prin serviciile de alimentație, întrucât la prânz optează pentru a servi masa pe terasele de pe plajă, iar seara la grădinile de vară sau restaurantele din stațiune. Își aleg singuri variantele de agrement din alternativele posibile oferite de S.C. PARALELA 45 S.R.L.

b) segmentul turiștilor străini :

Acesta, deși numeric deține o pondere mai mică, în totalul turiștilor înregistrați, au o importanță deosebită în rentabilitatea activității, în special prin cheltuielile pe care le fac pentru achiziționarea unor servicii suplimentare. În perspectiva a 2 ani se prevede o creștere a ponderii lor de aproximativ 50% în total turiști.

Deoarece ponderea acestui segment este încă mică, pentru S.C. PARALELA 45 S.R.L. se pune problema unor eforturi de prospectare și promovare pentru atragerea unor noi fluxuri de turiști străini.

Turiștii străini călătoresc în România, în special în calitate de oameni de afaceri și pentru turismul balnear. În timpul verii se înregistrează un număr mare de turiști străini care vin la tratament.

Turiștii străini apelează la touroperatorii din țara de origine pentru a-și asigura rezervarea și, în cazul turismului de vacanță, pentru a cumpăra pachete de servicii complete. În concepția lor este mult mai sigur să beneficieze de servicii complete în hotel, acestea presupunând cazare, alimentație, agrement-animație și tratament după caz.

Politica de preț 

S.C. PARALELA 45 S.R.L. îsi stabilește tarifele pentru prestatiile turistice în funcție de raportul cerere-ofertă și în concordanță cu reglementările cuprinse în ordine ale Ministerului Turismului, iar pentru baremurile de masă la alimentație publică în raport de prețul materiilor prime și de posibilitătile de aprovizionare.

În perspectiva atragerii unor noi beneficiari, societatea poate realiza o flexibilitate a politicii sale de preț, pentru creșterea gradului de atractivitate a ofertei sale, inclusiv acordarea unor facilități pentru anumite categorii de turiști.

Politica de promovare

În scopul încărcării optime a capacitătii sale de cazare, S.C. PARALELA 45 S.R.L. își va forma capacitatea de valorificare a unor conjuncturi favorabile apărute pe piatã locală și cea națională. Efortul trebuie orientat spre atragerea unor noi clienți (chiar din rândul celor care aparțin concurenței sau nonconsumatorilor relativi) și apoi menținerea lor.

Politica de distribuție

Din punct de vedere al distribuției S.C. PARALELA 45 S.R.L. va urmări în primul rând îmbunătățirea canalelor de distribuție și realizarea unor forme atractive de comercializare a produsului turistic.

În acest sens colaborarea cu agenți de turism și touroperatori cu tradiție în turismul intern, dar mai ales în cel internațional va avea esfecte benefice asupra îmbunătățirii și eficientizării distribuției produsului turistic.

4.2. Elemente sintetice ale mixului de marketing

Condițiile generale și speciale ale pieței turistice pe care acționează S.C. PARALELA 45 S.R.L., complexitatea și instabilitatea mediului extern, impun acesteia adoptarea unui plan unitar de măsuri de perspectivă, în strânsă corelație cu interesele sale, sub forma unei strategii de piață.

Fundamentarea unei strategii de piață va fi făcută prin considerarea dimensiunilor și posibilităților S.C. PARALELA 45 S.R.L., pe de o parte, și de alta prin concordanța cu cerintele pieței pe care ea acționează, scopul său fiind tocmai de punere a societății în legătură cu piața, fructificarea oportunităților acesteia.

Factorii de fundamentare a strategiei de piață țin, așadar, de agentul economic, de trăsăturile specifice pietei sale. Pe această bază, elementele cele mai semnificative pentru opțiunile strategice ale S.C. PARALELA 45 S.R.L. sunt :

1. Poziția față de dinamica pieței

Față de tendințele evolutive ale pieței turistice proprii, S.C. PARALELA 45 S.R.L. va urmări lansarea și menținerea unui volum de activitate pe piață, urmând ca pe baza unui program susținut de investiții să poată trece la o strategie a creșterii.

2. Atitudinea față de structurile pieței

Analiza pieței S.C. PARALELA 45 S.R.L a evidențiat existența a mai multor segmente de turiști : practicanții turismului de odihnă și turismului de weekend etc.

Deoarece aceste segmente se situează printre cele mei profitabile, societatea trebuie să adopte o strategie concentrată, adresându-se astfel cu servicii, preturi, modalităti de distributie și promovare specifice fiecăruia dintre ele.

3. Poziția față de schimbările pieței

Deoarece a rezultat că evoluția cerințelor pieței s-a făcut în ritmuri și chiar direcții neașteptate, S.C. PARALELA 45 S.R.L. este pregătită pentru adaptarea operativă la aceste modificări, în esență condiții noi ale mediului extern.

Din acest punct de vedere societatea trebuie să-și definească o strategie adaptivă prin care să țină pasul cu schimbările pieței, intervenind operativ cu modificări în activiatatea sa, astfel încât să se adapteze rapid noilor condiții.

4. Atitudinea față de exigențele pieței

Societatea va manifesta o atenție sporită față de exigențele exprimate de piață, nivelul calitativ al activității sale fiind un obiectiv cu urmări dintre cele mai importante pentru ea.

Față de acest obiectiv este de preferat adoptarea unei strategii a exigențelor ridicate. O strategie a exigențelor ridicate este în concordanță cu renumele societății, dar trebuie susținută printr-o politică fermă de investiții care să aibă ca finalitate crearea capacității fizice a unor prestații calitative.

Exprimarea sintetică a opțiunilor strategice trebuie să reflecte concordanța preț-calitate și comparabilitatea prin competitivitate a societății.

Adaptarea ofertei la cerințele cererii

Piata turistică pe care acționează S.C. PARALELA 45 S.R.L. se caracterizează printr-un dinamism accentuat, marcat de ritmuri diferite, în funcție de o serie de variabile endogene și exogene, unele apartinând cererii turistice, iar altele mediului de manifestare a ofertei turistice.

De asemenea este de remarcat antagonismul dintre caracterul foarte flexibil al cererii turiștice manifestate pentru produsul turiștic oferit de societate, determinat de mobilitatea accentuată a unor factori de influentă ai cererii, cum au fost cei politici, economici și sociali (reflectați în încasări) și rigiditatea ofertei.

În aceste condiții, pentru agentul economic se pune problema adaptării permanente a ofertei la mutațiile continue și rapide ale cerințelor cererii.

Această adaptare se impune din cel puțin două considerente: unul dictat de imperativul satisfacerii necesitătilor consumatorilor, singura cale certă de apelare a acestora și în viitor a serviciilor societătii și cel legat de păstrarea cotei de piață în condiții concurențiale.

Cerintele stringente ale adaptării ofertei la cerere se referă în principal la :

1. Particularizarea (specializarea) ofertei

Analiza pieței S.C. PARALELA 45 S.R.L. a reflectat ponderea substantială în rândul consumatorilor, a practicantilor turismului de litoral și de tratament. Acestia reprezintă un segment deosebit de important pentru profitabilitatea activitătii societătii, deoarece au o motivatie foarte stabilă, un support financiar suficient și au creată o traditie în consum în acest sens.

Pentru acest segment de turiști se impune particularizarea ofertei, în sensul îmbogătirii acesteia cu elementele cerute de satisfacerea nevoilor lor specifice :

Servicii care să însotească serviciile de bază (cazare+alimentație) ;

Flexibilitate tarifară ;

Oferirea unui pachet complet de servicii.

2. Mentinerea gradului de modernitate a ofertei

Implică un efort permanent care să asigure comparabilitatea cu standardele unui turism de calitate, mai ales în conditiile adoptării unor măsuri similare de către unităti concurente.

3. Sporirea flexibilitătii componentei țărifare a ofertei

Este o conditie a «viitorului» care își va pune amprenta în mentinerea unor fluxuri importante de turiști, mai ales pentru cei aflați la odihnă, în sejur de durată mare sau pentru cei aflați în tranzit.

Acordarea unor facilităti la tărifele aplicate clienților individuali sau grupurilor de turiști care au manifestat o statornicie în alegerea bazei de prestație a S.C. PARALELA 45 S.R.L.va avea repercursiuni dintre cele mai favorabile sub aspectul încasărilor, dar și al mentinerii pe anumite piete turiștice.

4. Pregătirea ofertei pentru valorificarea unor conjuncturi favorabile

În conditiile existentei unei game extrem de variate de factori peturbatori ai formării fluxurilor turistice, S.C. PARALELA 45 S.R.L. trebuie să își formeze capacitatea de valorificare a unor conjuncturi favorabile apărute pe piața natională, dar mai ales pe cea internațională, afectată într-un grad mult mai mare de către acești factori (așa cum a fost cazul deteriorării pieței turiștice a fostei Iugoslavii).

Efortul trebuie orientat spre atragerea acestor fluxuri de turiștii și apoi menținerea lor și după încetarea acțiunii factorilor conjuncturali, în conditiile posibilitătii aparitiei oricând a noi situatii favorabile.

Concluziile analizei de piatã :

Analiza pieței S.C. PARALELA 45 S.R.L. a permis desprinderea următoarelor concluzii principale :

1. Caracterul dinamic al pieței:

Este o caracteristică a pietei turistice în general, care domină și piata pe care actionează S.C. PARALELA 45 S.R.L. Acest caracter impune un efort permanent de adaptare la noile condiții, pentru valorificarea tuturor oportunitătilor.

2. Concentrarea ofertei în elemente reprezentative:

Baza materială de prestatie a societății prezintă elemente fundamentale, unități de cazare și alimentaie publică, care formează centrul de greutate al ofertei sale turistice.

3. Relativa omogenitate a motivatiei turistice:

Analiza circulației turiștice la nivelul S.C.PARALELA 45 S.R.L. a reliefat o segmentare mai putin ramificată, cu dominarea segmentului turismului de litoral și de tratament.

4. Sezonalitatea circulației turistice:

Aceasta se traduce pentru societate prin disfuncționalităti importante în ceea ce priveste activitatea sa, cu consecințe negative asupra rentabilității globale.

5. Acțiunea unui mediu concurențial

Până în anul 1989 în economia românească centralizată, problema concurenței era practic inexistentă. Produsele intreprinderilor producătoare își găseau desfacere, chiar dacă nu răspundeau unei cereri reale a pieței, prin practicarea sistemului dirijat de aprovizionarea pe baz de repartiții.

Din 1990 situația s-a schimbat ca efect al liberalizării relațiilor contractuale, eliminării sistemului repartițiilor dirijate de mărfuri, prin crearea sistemului de pârghii și mecanisme economiei de piață.

În aceste condiții concurența este mai agresivă, nelăsând oportunități de dezvoltare decât pentru structurile de distribuție atractive din punct de vedere al prețului și calității.

6. Existența posibilităților de dezvoltare a pieței:

Analiza indicatorilor specifici circulatiei turistice, au relevat existența posibilităților de dezvoltare a pieței. Potențialul actual al S.C. PARALELA 45 S.R.L. permite abordarea unei creșteri extensive, prin atragerea de noi consumatori pentru produsul turistic oferit (din rândul nonconsumatorilor relativi sau/și din rândul clienților unor agenți concurenți) sau a creșterii intensive prin sporirea consumului/turist, în special prin lărgirea și diversificarea gamei de servicii oferite (mai ales din categoria celor suplimentare).

4.3. Calculul indicatorilor circulației turistice pentru S.C PARALELA 45 S.R.L., HOTEL CORSA

Măsurarea statistică a circulației turistice are drept scop de a determina dimensiunile acesteia și de a oferi informații utile pentru dezvoltarea în perspectivă a industriei serviciilor.

Indicatorii statistici care comensurează și caracterizează fluxurile turistice sunt: numărul total de turiști, numărul total de zile-turist, numărul mediu zilnic de turiști, durata medie a sejurului, densitatea circulației turiștice, preferința relativă a turiștilor.

4.3.1. Numărul total de turiști

Este un indicator absolut ce reprezintă numărul persoanelor (români și străini) care călătoresc în afara localităților în care își au domiciliul stabil, pentru o perioadă mai mică de 12 luni și stau cel puțin o noapte într-o unitate de cazare turiștică în zone vizitate din țară; motivul principal al călătoriei este altul decăt acela de a desfășura o activitate remunerată în locurile vizitate.

Tabelul 4-3. Numarul total de turisti la S.C. Paralela 45 S.R.L.

Sursa: Birou Marketing S.C. Paralela 45 S.R.L.

4.3.2. Înnoptarea

Reprezintă fiecare noapte pentru care o persoană este înregistrată într-o unitate turistică, astfel încât se pot obține următoarele situații pe baza acestor indicatori:

turiști cazați în unitățile turistice;

înnoptări în unitățile de cazare turistică;

turiști cazați pe tipuri de unități turistice și grade de confort;

indicii de utilizare a capacității de cazare în funcțiune, pe tipuri de unități și grade de confort. Indicele de utilizare a capacității în funcțiune exprimă relația între capacitatea de cazare disponibilă (locuri oferite) și utilizarea efectivă a acesteia de către turiști într-o perioadă determinată. Se obține prin raportarea numărului total de înnoptări realizate, la capacitatea de cazare în funcțiune.

4.3.3. Numărul total de zile-turist

Este tot un indicator absolut ce se obține ca produs între numărul de turiști (t) și durata activității turistice exprimată în zile (z), perioada maximă luată în calcul fiind de un an.

Tabelul 4-4. Numărul total de zile – turist

Sursa: Birou Marketing S.C. Paralela 45 S.R.L.

4.3.4. Numărul mediu de turiști – exprimă circulația turistică medie într-o anumită perioadă.

Tabelul 4-5. Numarul mediu de turisti.

Sursa: Birou Marketing S.C. Paralela 45 S.R.L.

4.3.5. Durata medie a sejurului – oferă informații complete în legătură cu amploarea activității turistice:

Evoluția în timp a acestui indicator este foarte importantă deoarece scoate în evidență atitudinea consumatorilor față de activitatea turiștică, atitudine determinată de o serie de factori cum ar fi: veniturile, politica de prețuri, timpul liber.

Tabelul 4-6. Durata medie a sejurului.

Sursa: Birou Marketing S.C. Paralela 45 S.R.L.

Specificul ofertei turistice a determinat selectarea unei clientele, într-o legãturã directã cu marca serviciilor "CORSA".

Societatea se adreseazã cu serviciile sale numai clienților proveniți din alte zone, practic nu putem vorbi de un consum al pieței locale.

În acest sens apreciem cã piața turisticã a S.C. Paralela 45 S.R.L. prezintã din punct de vedere geografic 2 componente: una naționalã, în cadrul cãreia se confruntã o parte a ofertei cu cererea manifestatã de turiștii interni și una internaționalã, în cadrul cãreia are loc confruntarea ofertei cu cererea externã.

Raportul cantitativ în care se gãsesc aceste 2 componente, care în cazul S.C.Paralela 45 S.R.L., este net dominat de componenta naționalã, conferã zonei caracterul de receptoare de fluxuri turiștice.

Principalul consumator în produsul turistic ofertat de S.C. Paralela 45 S.R.L., sunt în majoritate, practicanții turismului balnear, turismului de sejur maritim, turismului de week-end, turismului itinerant, etc.

Pe piațã se remarcã relația de concurențã pentru disputarea aceluiași segment de consumatori, relație care se manifestã în raport cu celelalte societãți de turism de pe litoral.

Din analiza circulației turistice înregistrate, S.C. Paralela 45 S.R.L. s-au desprins urmãtoarele concluzii :

ponderea principalã în numãrul total al turiștilor înregistrați o deține turiștii români;

un aspect favorabil îl reprezintã ridicarea ponderii numãrului de turiști strãini în totalul numãrului de turiști.

Analizând țãrile de proveniențã a turiștilor se remarcã dominarea câtorva segmente foarte bine delimitate de turiști:

– segmentul turiștilor germani, dețin ponderea cea mai mare, cca.25% din totalul numãrului de turiști strãini ;

– segmentul turiștilor scandinavi (în special din Norvegia și Suedia), turiști tradiționali ai S.C. Paralela 45 S.R.L.;

– segmentul turiștilor din țãrile europene de Vest (Anglia, Franța, Italia, Olanda, Belgia).

4.4. Calculul indicatorilor de eficientă economică

Tabelul 4-7. Baza de date – indicatori de eficienta economica. – ron –

Sursa: Birou economic, Birou resurse umane, Birou Marketing S.C. Paralela 45 S.R.L.

4.4.1. Încasarea medie pe turist Im.t.= ∑Ît

Nrt.

Unde: ∑Ît = încasãri totale

Nrt = numãr turiști

Im.t. = încasarea medie/turist

Tabelul 4-8. Încasarea medie pe turist. -ron-

Sursa: Birou economic, Birou Marketing S.C. Paralela 45 S.R.L.

4.4.2. Incasarea medie pe zi turist Iz.t.= ∑Ît

Nr.z.t.

Unde: ∑Ît = încasãri totale

Nr.z.t. = numãr zile turist

Iz.t. = încasarea medie/zi turist

Tabelul 4-9. Incasarea medie pe zi turist. – ron –

Sursa: Birou economic, Birou Marketing S.C. Paralela 45 S.R.L.

4.4.3. Cheltuiala medie pe turist Ch t = ∑Ch t

Nr.t

Unde : Ch t = cheltuiala medie/turist

∑Ch t = cheltuieli totale

Nr. t = numãr turiști

Tabelul 4-10. Cheltuiala medie pe turist. – ron –

Sursa: Birou economic, Birou Marketing S.C. Paralela 45 S.R.L.

4.4.4. Cheltuiala medie pe zi-turist Ch z.t = ∑Ch t

Nr.zt.

Unde: Ch z.t = cheltuiala medie/zi turist

∑Ch t = cheltuieli totale

Nr. z.t = numãr zile turist

Tabelul 4-11. Cheltuiala medie pe zi-turist. -ron-

Sursa: Birou economic, Birou Marketing S.C. ALDINI TURISM S.R.L.

4.4.5. Venitul net (profitul, beneficiul) Vn = ∑It-∑Cht

Unde: Vn = venitul net

∑It = încasãri totale

∑Cht = cheltuieli totale

Tabelul 4-12. Venitul net (profitul, beneficiul). – ron –

.

4.4.6. Rata profitului sau rata rentabilitãtii Rp% = ∑Px100

∑It

Unde : Rp% = rata profitului

∑P = suma profitului

∑Ît = încasãri totale

Tabelul 4-13. Rata profitului sau rata rentabilitãtii. – ron –

4.4.7. Productivitatea muncii W =∑Ît

N

Unde : W = productivitatea muncii

∑Ît = încasãri totale

N = numãr mediu de personal

Tabelul 4–14. Productivitatea muncii . ron –

4.4.8. Coeficientul de utilizare a capacitătii de cazare.

Acest coeficient este utilizat în aprecierea gradului de exploatare a capacitătii de cazare, se exprimă procentual. Formula de calcul este următoarea:

Cuc = Cu x 100

Cmax

Unde : Cuc = coeficientul de utilizare a capacitãtii sau gradul de ocupare (%)

Cu = capacitatea efectiv utilizatã (numãr înoptãri sau numãr zile turist înregistrate efectiv)

Cmax = capacitatea maximã de cazare (numãr locuri hotel x numãr de zile de funcționare)

Tabelul 4-15. Calculul coeficientului de utilizare a capacitătii de cazare. – ron –

Din analiza indicatorilor de eficientã economicã la S.C. Paralela 45 S.R.L. se observã urmãtoarele:

la indicatorul încasarea medie pe turist și încasarea medie pe zi turist s-au înregistrat scaderi ale încasãrilor, mai evidente în anul 2009 și 2010 fatã de anul 2011, deoarece în cei doi ani hotelul a funcționat 6 luni/an, restul perioadei fiind în reparație capitală.

la indicatoruii cheltuialã medie pe turist și cheltuialã medie pe zi turist se remarcã o scadere constantã a cheltuielilor în 2010 fațã de 2011, deoarece s-au finalizat lucrarile de modernizarea a centralei termice, a instalatiilor sanitare, electrice, achiziționarea unei linii noi de bucătărie, linie frigorifică, schimbarea lifturilor, reparații și construcții ale hotelului.

venitul net a înregistrat creșteri mai importante la sfârșitul anului 2010 spre deosebire de anul anterior ;

din punct de vedere al gradului de ocupare valorile medie anuale oscileazã între 14-42%. Gradul de ocupare are valori mai mari în perioada de vârf a sezonului turistic când se apropie de 90% și scade în extrasezon. Valorile mici ale gradului de ocupare sunt cauzate și de faptul cã timp de 6 luni (decembrie-mai) Hotelul CORSA este închis.

Analiza indicatorilor de eficientã economicã ai S.C. Paralela 45 S.R.L. aratã necesitatea prelungirii sezonului turistic, care poate fi realizatã în principal prin modernizarea bazei de tratament, cura balnearã fiind principala motivatie a deplasãrii turiștilor la Mangalia.

CAPITOLUL V

Propuneri de dezvoltare a turismului balnear

5.1. Calitatea resurselor naturale

Sursele de ape mezotermale exploatate de Sanatoriul Balnear Mangalia.

Din exploatarea zăcământului hidromineral din zona Mangalia se obține apă mezotermală sulfuroasă, clorosodică, bromoiodurată, care este utilizată în principal ca substanță terapeutică în cura externă pentru tratarea următoarelor afecțiuni :

reumatism degenerativ ;

reumatism abarticular ;

sechele musculo-articulare posttraumatice ;

afecțiuni neurologice periferice ;

afecțiuni ginecologice.

Tratamentele sunt asociate cu aerohelioterapia, talasoterapia și oncțiunile cu nămol transportat de la Techirghiol.

Cura internă, mai puțin diversificată nu constituie tipul de tratament al sanatoriului, fiind mai mult un tratament asociat

A. Acviferul freatic

Acviferul freatic este cantonat la baza depozitelor cuaternare. In forjele F2, F3, F4 și F4 S cuaternarul are grosimea de 3-4 m și este constituit din prafuri argiloase nisipoase și argile prăfoase. Constituția granulometrică a depozitelor cuaternare din zona acestor foraje face ca orizontul acvifer freatic să aibă o capacitate de debitare redusă.

De asemenea, grosimea redusă a depozitelor cuaternare nu permite dezvoltarea corespunzătoare a acviferului freatic, aceasta având o evoluție sezonieră în funcție de sursa de alimentare reprezentată prin precipitațiile atmosferice.

B. Orizontul acvifer de adâncime

Acviferul de adâncime este cantonat în depozitele permeabile ale următoarelor formațiuni:

în depozitele sarmațiene predominant calcaroase este cantonat un strat acvifer a cărui capacitate de debitare variază în funcție de gradul de fisurare al calcarelor ;

în depozitele eocene și jurasice există un singur orizont hidromineral care are un potențial ridicat, evidențiat în zona Mangalia prin debitare arteziană de apă mezotermală având temperatura de 24-26 grade C.

acviferul de adâncime poate fi cantonat chiar în depozitele paleozoice.

Hidrogenul sulfurat care mineralizează stratul acvifer din depozitele sarmațiene provine din alterarea piritelor existente în formațiunile mezozoice și devoniene care au o presiune mai mare de strat și ridică apa mezotermală pe falii și fisuri. In felul acesta, în stratul acvifer din calcarele sarmațiene se creează presiuni suplimentare astfel încât în foraje acest strat se manifestă artezian.

În forajele patinând Sanatoriului Balnear Mangalia, caracterul artezian se manifestă prin nivelul piezometric cuprins între +8:+12 m .

Caracteristicile surselor de ape minerale de la Mangalia

Debitele: Una din caracteristicile zăcământului de la Mangalia este aceea că permite debușarea și extragerea unor debite mari din zăcământ, practic fără pierdere de energie, pe seama aportului componentei secundare alimentate din precipitații, cu circulație și amestec în colectorul sedimentar puternic fisurat.

Mineralizarea: Datele analizelor chimice efectuate asupra apelor minerale din zăcământul de la Mangalia provin din următoarele surse:

analizele efectuate până în anul 1997 de Institutul de Medicină Fizică Balneo Climatologie și Recuperare Medicală, prezentate în Buletinele de analiză ale acestui institut;

analizele efectuate în anul 1999 de ICIM în cadrul acestei lucrări.

Pe baza acestor analize, caracterizarea chimică a apei provenite din zăcământul de la Mangalia este: apă sulfuroasă, clorurată, bicarbonată, sodică, hipotană, hipotermală.

Calciul este semnalat în toate analizele, ionul de calciu având o comportare practic independentă ca variație fată de ceilalți componenți chimici.

Componentul de bază al mineralizării apelor din zăcământul studiat este hidrogenul sulfurat prezent în toate sursele. Hidrogenul sulfurat dizolvat în apa surselor studiate se află în concentrație de 6-20 mg/l.

De menționat că ICIM a prelevat probele din buvete la sursele F2 și F3 fapt care a permis degajarea hidrogenului sulfurat în atmosferă la efectuarea analizei.

Prezenta hidrogenului sulfurat în apele mezotermale se explică prin alternarea piritelor în formațiunile devoniene și chiar jurasice sub influenta unei circulații lente a apelor în strat, la temperaturi de peste 30 grade C.

Din examinarea pH-ului constatăm că stabilitatea chimică este influențată de caracterul bazic al apei, care pentru toate sursele are valori peste 7, deci neagresive pentru calcare.

Din punct de vedere medical, încărcarea bazică a apei este utilă pentru tratamentul afecțiunilor digestive care prezintă aciditate.

Se poate aprecia că există o oarecare scădere a mineralizării totale în ultimii 20 ani precum și a concentrației de H2S.

Reducerile de mineralizare constituie un semnal în sensul exploatării corespunzătoare a zăcământului.

Din punct de vedere a rezidurilor de pesticide organo-clorurate, apa provenită din sursele analizate corespunde valorilor admise conf. OMS nr. 611/95.

Termalitatea: La zi termalitatea apelor minerale se situează în ecartul foarte strâns de 23,5-26,6 grade C. De remarcat că în nici una din sondele săpate nu s-au găsit valori mai mari de temperatură. Trebuie remarcat că temperatura apei minerale măsurată la nivelul acviferului este cu cca. Opt grade mai scăzută decât treapta geologică, punând în evidentă existenta unei anomalii termice datorate alimentării zăcământului cu ape reci care nu se pot încălzi la adâncimea colectorului.

Energia zăcământului: Energia generală a zăcământului este destul de redusă (+8:+20 m). se remarcă însă, că din punctul de vedere al exploatării energia de zăcământ este suficientă pentru a asigura debitele necesare în curgere liberă fără a folosi utilaje de pompare pentru extracție.

Date bacteriologice: Analizele bacteriologice asupra apelor minerale provenite din sursele studiate au fost efectuate de următoarele unități:

– Institutul de Medicină Fizică Balneoclimatologie și Recuperare Medicală a efectuat în anul 1997 analize bacteriologice pentru fiecare sursă de ape mezotermale aparținând S.B. Mangalia;

– Centrul Sanitaro Antiepidemic a județului Constanta a efectuat în anul 1998 analize bacteriologice pe probe prelevate din bavetă și robineți de la sala de tratament pavilion A(sonda F3); buvetă și robinet cură internă de la pavilionul B(sonda F4).

În urma analizelor de laborator s-a constat:

sursa F2 are depăsită valoarea admisă pentru unul din indicatorii microbiologici și anume: numărul de bacterii aerobe dezvoltate la 37 grade C;

sursele F3 și F4, se încadrează în limitele admise din punct de vedere al indicatorilor microbiologici ;

sursa F5S aflată în conservare nu poate fi utilizată în scop terapeutic fără măsuri de asanare, datorită depăși rii valorilor admise la indicatorii microbiologici.

Ape de suprafață: În zona perimetrelor de exploatare a surselor aparținând S.B. Mangalia, apele de suprafață cele mai apropiate sunt reprezentate de marea Neagră situată la cca. 100 m de foraje. Sursele de ape mezotermale studiate nu se află în relație directă cu apele de suprafață menționate. Precizăm că apa minerală uzată, utilizată în tratamentul balnear se evacuează în rețeaua de canalizare orășenească.

Calitatea apelor de suprafață: Aprecierea calității apelor litorale a fost f7cută de A.P.M. Constanta prin determinarea și interpretarea valorilor unor parametrii utilizați și recomandați de organismele internaționale de specialitate.

pH-ul prezintă valori cuprinse între 7,6-8,8. în zona marcată de descărcarea apelor uzate pH-ul are valori sub 8 ;

oxigenul-cotele maxime au dep7sit cu mult 10 cm3/dm3 la suprafață. Au fost înregistrare valori de hipoxie în apropierea țărmului ;

nutrientii au înregistrat valori maxime de 6827 microg Si/l în zona Mangalia în dreptul deversorilor principali ;

detergenții anionici în partea sudică a litoralului între Cap Midia și Vama Veche au valori cuprinse între 0,00-0,38 mg/l ;

hidrocarburile în zona Mangalia au concentrații între 317,87-2481,8 ug/l ;

metale grele; în apa marină cele mai ridicate concentrații identificate la Mangalia Port se situează sub limita dată de normele de calitate pentru apa marină ;.

indicatorii de poluare fecală au cele mai ridicate valori în vecinătatea marilor deversori de ape uzate menajere.

La Mangalia sunt cca. 160.000 CF/dm3.

Calitatea aerului: În privința calității aerului, luăm în considerare datele prezentate de specialiștii APM Constanța din care reiese că la nivelul județului, principalii poluatori cu impact major se găsesc în zona Constanța, Năvodari, Medgidia, Ovidiu și Basarabi, zona litorală din partea de sud fiind mai puțin afectată.

Perimetrele de exploatare ale surselor aparținând S.B. Mangalia sunt situate într-o zonă cu caracter de odihnă, turism și cură balneară, nefiind prezente surse importante de poluare a aerului. În aceste condiții, sursa principală de poluare a aerului în zonă, o reprezintă noxele provenite din traficul rutier.

Perimetrele de exploatare ale surselor de ape mezotermale studiate beneficiază de o atmosferă curată, lipsit7 de agenți economici cu activități pronunțat poluatoare.

Această apreciere are la bază analizele de laborator efectuate pe probele de aer prelevate de ICM în cadrul prezentului studiu de impact.

Probele de aer au fost prelevate din două puncte și anume:

în incinta bazei de tratament, pavilionul A

în incinta bazei de tratament, pavilionul B.

Au fost analizați poluanți ai atmosferei care sunt luați în considerare și prin activitatea de monitorizare desfășurată de autoritățile locale responsabile cu protecția mediului, respectiv: dioxidul de sulf, amoniacul și pulberile în suspensie. Ca element specific obiectivului analizat, a fost analizată și concentrația în hidrogen sulfurat.

S-a constat că încărcarea chimică a atmosferei este mai mare la pavilionul B care este situat într-o zonă cu activitate mai intensă.

Calitatea nămolului: Nămolul sapropelic provenind din lacul Techirghiol, cu o consistentă păstoasă, bogat în coloizi minerali și organici, cu o mare capacitate hidro și termopexică, are calități ce îl situează pe primele locuri din Europa din punct de vedere al eficacității terapeutice, acționând atât prin factorii săi fizici cât și prin componentele sale chimice, așa cum demonstrează studiile de absorbție cu izotopi radioactivi.

Lacul Techirghiol, cunoscut din vechime pentru calitățile curative al apei și nămolului, este un fost liman fluviuo-maritim generat de tectonică și de slaba rezistentă a calcarelor sarmațiene în care este cantonat. Ulterior, golful format a fost barat de sedimente printr-un cordon litoral ce a dat naștere la un mediu lagunos (sec. IV-X e.n.).

Apa sărată a lacului Techirghiol este puternic hipertonă, cu o concentrație de aproximativ 80 g săruri minerale la litru și reprezintă o veritabilă apă terapeutică.

Datorită salinității apei, superioară celorlalte lacuri litorale, conține o vegetație reprezentată de algele : Cladophora cristalina, crustacee Artenia salina, Glenoidium. Pe algele menționate există o întreagă lume de larve, de insecte : Ephydia californica, Stratoys chumalion.

Toate aceste viețuitoare au generat nămolul sapropelic, cunoscut pentru calitățile sale terapeutice.

Nămolul este o substanță cu o compoziție chimică complexă, formată în urma unui proces extrem de îndelungat biologic (numit peloidogeneza în condițiile specifice lacului Techirghiol). Procesul de peloidogeneză pornește de la prezenta sa în apele lacului. Formată din alge, protozoare, crustacee acesta este reprezentat în principal de alga cladophora și de crustaceul artemia salina, ale căror cadavre constituie tanatozoocenoza care este supusă unor complexe și îndelungate procese fizico-chimice care au ca finalitate producerea nămolului sapropelic.

Nămolul se află sub formă sedimentară, pe fundul lacului în anumite zone ale acestuia, pe o arie totală de aproximativ 98 h, într-un strat cu grosime de cca. 0,6 m.

Nămolul negru lucios are un miros caracteristic și posedă niște proprietăți fizico-chimice care-l fac extrem de util în tratamentul diferitelor afecțiuni.

Nămolul conține substanțe solide organice și anorganice sub forma unor granule cu diametru foarte mic, substanțe în stare coloidală atât organice cât și minerale, apa care provine din lac și în care sunt dizolvate o mulțime de substanțe : Na+, Cl-, Br+, Mg+, SO4-2 și gaze dizolvate în apă H2S, CO2, O2, H2.

Folosința terapeutică a nămolului a fost studiată inițial de Alphons Saligny, apoi de Institutul Român de Balneologie începând din anii ’30, studiile respective constituind un fundament științific solid privitor la acțiunea terapeutică a nămolului și la metodologia de aplicare a tratamentelor cu nămol.

5.2. Prezentarea bazei de tratament existentă

Sanatoriul Balnear Mangalia este unitate sanitară de specialitate cu personalitate juridică, de interes național, înființată în 1975 în subordinea Ministerului Sănătății.

Sediul administrativ este o clădire P+1 amplasată având ca vecinătăți Policlinica Mangalia, centrala termică a Sanatoriului Balnear Mangalia și biserica turcească.

Sediul administrativ cuprinde serviciile: Aprovizionare; Contabilitate; Resurse umane; Personal; Casierie; 3 birouri pentru Conducerea Sanatoriului.

Sediul administrativ are spațiu amenajat pentru grup sanitar la fiecare nivel și spațiu pentru depozitarea deșeurilor amplasat în curtea centralei termice. Sediul este dotat cu instalație de energie electrică la 220 V și cu instalație de încălzire. Aerisirea se face natural.

Date generale:

Sanatoriul Balnear Mangalia este alcătuit din Pavilionul ,,A” și Pavilionul ,,B”.

Pavilionul ,,A” cuprinde: 1.Hotel; 2.Secția clinică; 3.Baza de tratament; 4.Cantina; 5.Spălătoria; 6.Sediul Administrativ; 7.Centrala termică; 8.Stația de pompare apă de mare; 9.Punct termic.

Pavilionul ,,B” cuprinde Policlinica Balneară Mangalia alcătuită din :1.Baza de tratament Sanatoriul Balnear Mangalia, 2. Centrala termică; 3. Punct termic;4. Spălătorie.

PAVILIONUL ,,B ’’

1. Date generale

Amplasament: Pavilionul are ca vecinătăți la N str. M. Basarab, la Sud terenul de tenis, la Est Hotelul Corsa (Siemens), la Vest str. Rozelor.

Profil de activitate:

Activitatea desfășurată este tratamentul balnear cu agenți fizici naturali : nămol, apa sulfuroasă și apa de mare. In incintă nu sunt amenajate spatii de cazare.

Forma de proprietate: Sanatoriul Balnear Mangalia aparține de Ministerul Sănătății, Direcția Sanitară Județeană Constanța.

2. Date specifice activității

1. Prezentarea activității

1.1. Activitatea desfășurată

Pavilionul ,,B’’ este structurat pe 3 nivele, astfel : Subsol, Parter, Etajul I.

Subsolul este destinat în exclusivitate instalațiilor termice și rețelelor de alimentare cu apă.

Parterul este compus din :

a) secția de hidroterapie alcătuită din : 4 bazine cu apă sulfuroasă, 25 cabine pentru băi la cadă cu apă sulfuroasă, nămol și împachetări cu parafină ;

b) secția ginecologie balneară;

c) secția de hidroterapie propriuzisă alcătuită din : 3 bazine cu apă sulfuroasă, masaj cu nămol, masaj sub apă, duș masaj, afuziuni alternate și este destinată pentru tratamente de masaj cu nămol, masaj sub apă, dus masaj, dus în apă sulfuroasă, băi de plante, băi de plante cu bule, proceduri de afuziuni alternative; d) magazii și dependințe; e) atelier mecanic și electric de intervenție; f) spălătorie mecanică cu uscătorie; g) punct termic; gospodăria de nămol;

Etajul I al pavilionului ,,B’’ este compus din: a) laborator analize medicale; b) secția exploatări funcționale; c) secția de sterilizare; d) secția de radiologie; e) secție cultură fizică medicală și recuperare; f) secție masaj uscat; g) electroterapie ;h) complex de saună cu piscină (apă de mare încălzită); i) atelier reparații aparatură medicală; j) atelier croitorie; k)secrețăriat medical; l) 5 cabinete consultații medicale; m) birou planificare medicală;

În cabinetele medicale (5) se acordă consultații, se prescriu tratamente și se efectuează tratamente injectabile (acupunctură, infiltrație și tratament medicamentos).

În cadrul laboratorului clinic se recoltează și se efectuează analize de laborator la recomandările medicului. Laboratorul clinic este dotat cu: etuva electrică, centrifuga electrică, băi de nisip, distilator mecanic, balanță analitică, balanță tehnică, microscop, două frigidere tip Arctic cu freon 12 (2×0.240 kg), calorimetre.

Analizele efectuate sunt: VSH, hemoleucograma, sumar urină, fibrinogen, ASLO, factor reumatoid, creatinină, acid uric, electroforeză, revetia timol, glicemia, calcemia, magnezemie, glicozurile.

Secția explorări funcționale urmărește efectuarea unor determinări a căror valoare și interpretare ajută la stabilirea diagnosticului și ca atare la alegerea tratamentului adecvat ex. electrocardiograma, determinarea temperaturii membrelor inferioare, măsurarea capacității pulmonare. Este dotată cu oscilograf, termometru cutat, electrocardiograf, aparat pentru electrodiagnostic neuro-muscular, reflexometru Achilian, aparat pentru măsurarea capacității pulmonare.

Secția de sterilizare este formată din două corpuri identice și este destinată pentru sterilizarea cu abur a instrumentelor.

Secția de radiologie este destinată pentru efectuarea radioscopiei și radiografiei, este dotată cu aparat Roentgen tip LT400 pentru radioscopie și radiografie. Laboratorul de roentgen diagnostic deține autorizație de utilizare instalații nucleare emisă de CNCAN.

Secția cultură fizică medicală și recuperare este destinată pentru efectuarea diferitelor tratamente de recuperare.

Secția masaj uscat este destinată pentru efectuarea masajului.

Secția electroterapie este destinată tratamentelor medicale în tratarea afecțiunilor reumatice prin: curenți diadinamici, nemectodin, ultrascurte, magnetodiaflux, ultrasunete, ionizări, ultraviolete.

Piscina este alimentată cu apă de mare prin intermediul stației de pompare amplasată lângă hotelul Cleopatra din Stațiunea Saturn și are dimensiunile de 25 m x 12 m x I – 2.5 m.

Alimentarea bazinului se face concomitent cu apa caldă și apa rece prin două vane diferite. Încălzirea apei are loc în 6 boilere amplasate în punctul termic de la parter. Spălarea și dezinfectarea se face la golirea bazinului cu: detergenți, cloramină, var cloros și hipoclorit.

Golirea se face printr-o singură vană de fund în c.c.a. 2 ore.

Înainte și după procedură în mod obligatoriu se face duș de curățenie.

Atelierul reparații aparatură medicală este destinat reparării aparaturii medicale.

Atelierul de croitorie este destinat pentru mici lucrări de croitorie.

Spălătoria mecanică destinată pentru dezinfecție, spălare, uscare și călcare a lenjeriei și a prosoapelor folosite în baza de tratament.

Figura 5-1. Piscina alimentată cu apă de mare.

Dotări

Baza de tratament este dotată cu o instalație de energie electrică la 220 V și 380 V, instalație de ventilație la gospodăria de nămol, instalație de încălzire pe timp de iarnă.

Laboratorul clinic este dotat cu : etuvă electrică, centrifugă electrică, băi de nisip, distilator metalic, balanță analitică, balanță tehnică, microscop, 2 frigidere tip Arctic cu freon 12 (2 x 0,240 kg), calorimetre.

Secția explorări funcționale dotată cu oscilograf, termometru cutanat, electrocardiograf, aparat pentru electrodiagnostic neuro – muscular, reflexometru Achilian, aparat pentru măsurarea capacității pulmonare. Secția de sterilizare este dotată cu aparat Roentgen tip LT400 pentru radioscopie și radiografie.

Secția cultură fizică medicală și recuperare este dotată cu diferite aparate de gimnastică pentru efectuarea tratamentelor de recuperare.

Secția electroterapie este dotată cu : aparat nemectron, aparat diadinamic, aparat de ionizări și faradizări, aparat ultrasunet, aparat aerosoli cu ultrasunet, băi galvanice, aparat magnetodiaflux, aparat ultraviolete, aparat solux, aparat ultrascurte.

Spălătoria este dotată cu două mași ni de spălat tip Super la 380 V destinate pentru spălarea lenjeriei albe, o mași nă de spălat pentru lenjeria de nămol, o mașină de spălat pentru echipamentul medical, două centrifuge, două uscătoare pe abur.

Figura 5-2. Secția electroterapie – aparat nemectron.

Bilanț de materiale: Materialele folosite sunt: seringi de unică folosință, nămol, material steril, medicamente, detergenți, sodă calcinată, clorură de var, apa sulfuroasă, apa de mare.

Utilități: Necesarul de apă potabilă este asigurat din rețea RAJA în sistemul contorizat și este folosită în scop menajer, pentru stropitul spatiilor verzi și în instalațiile de stins incendiu cu apă.

Necesarul de apă de mare este asigurat prin stația de pompare apă de mare amplasată în stațiunea Saturn, lângă hotelul Cleopatra, hotel proprietate S.C. Saturn S.A..

Necesarul de apă sulfuroasă este asigurat din propriu foraj F4 IBF.

Forajul a fost executat în anul 1972 la adâncimea de 220 m (calcare cretacice). Debitul de exploatare al forajului conform ,,Studiului hidrogeologic investigarea și optimizarea exploatării prin foraje a zăcământului hidromineral în zona Mangalia Nord – Venus – Eforie Vest, jud. Constanta’’ este de 390 m3/24 ore apă mezotermală sulfuroasă cu temperatura de 26,50 C, H2S de 19,1 mg/l. cu presiunea ei proprie, apa sulfuroasă este adusă în punctul termic unde se încălzește după care prin intermediul unei stații de pompare apa este adusă în punctele de tratament.

Necesarul de nămol este asigurat cu mijloace proprii de transport din lacul Techirghiol.

Necesarul de abur este asigurat din centrala termică proprie.

Necesarul agentului termic este asigurat din centrala proprie.

Necesarul de apă caldă este asigurat din centrala proprie.

Surse de poluanți și protecția factorilor de mediu

1. Protecția calității apelor: Apele uzate evacuate din baza de tratament sunt ape menajere, ape sulfuroase rezultate din tratament și ape cu nămol rezultate din tratament. Apele uzate menajere sunt evacuate în rețea RAJA prin intermediul unei stații de pompare SP10 care aparține RAJA.

Apele uzate sulfuroase curate (fără nămol) sunt evacuate prin rețeaua pluvială în mare.

Apele uzate de mare (fără nămol) de la bazinele de agrement, sunt evacuate prin rețeaua pluvială în mare la o distantă de 50 m de plajă.

Apele sulfuroase, apa potabilă și apa de mare cu nămol provenită de la tratamente se descarcă în canalizarea orașului după o prealabilă trecere printr-un separator de nămol prin intermediul unei stații de pompare.

a. Protecția aerului: Apreciem că mirosul de sulf evacuat în atmosferă nu reprezintă o sursă de poluare a aerului.

b. Protecția împotriva zgomotului și vibrațiilor: Nu este cazul.

c. Protecția solului și subsolului: Deșeurile rezultate sunt deșeuri menajere și în totalitate nevalorificabile. Sunt depozitate într-un spațiu special amenajat și apoi transportate la rampa de gunoi de la Albești de către S.C. Gold Mangalia.

d. Protecția împotriva radiațiilor: În secția roentgen sunt luate toate măsurile de protecție împotriva radiațiilor

e. Protecția fondului forestier: Nu există.

f. Protecția ecosistemelor și ocrotirea naturii: Nu este cazul.

g. Protecția peisajului: Protecția peisajului se face prin întreținerea spatiilor verzi aferente pavilionului efectuându-se toate lucrările curente de întreținere.

h. Gestionarea deșeurilor: Deșeurile rezultate sunt în parte incinerate și apoi transportate la rampa autorizată de l a Albești în baza contractului încheiat cu S.C. Gold Mangalia.

i. Gestionarea substanțelor toxice și periculoase: Substanțele toxice și periculoase sunt cele utilizate în operațiunile de deratizare și dezinsecție. Aceste operațiuni sunt executate de către alte societăți autorizate în acest sens în baza unor contracte încheiate.

Structura organizatorica a Sanatoriului Balnear este următoarea:

A. Medicală:

secția sanatorială de recuperare, medicina fizică și balneologie cu 300 paturi

secția spital de recuperare, medicina fizică și balneologie cu 50 paturi

ambulatoriul de specialitate recuperare, medicină fizică și balneologie cu 850 locuri tratament/zi

De asemenea, unitatea are în structură 2 laboratoare de analize medicale și un serviciu de radiologie

B. Activitatea auxiliară:

compartimente de întreținere clădiri și instalații,

bloc alimentar,

centrală termică (2),

punct termic (2),

atelier lenjerie (2),

spălătorie (2).

Unitatea are aprobat de Ministerul Sănătății un număr de personal de 259 salariați, cu următoarea structură:

a) personal medical sanitar – 99 din care:

9 medici (8 medici primari în specialitatea BFT, 1 medic specialist radiolog)

1 biochimist principal

3 kinetoterapeuți

86 cadre medii de specialitate

b) personal din activități auxiliare – 140,5 (auxiliar sanitar și muncitori)

c) personal din aparatul funcțional și deservire – 19,5

Activitatea medicală acordată este de cea mai înaltă calitate, gradul profesional al personalului fiind superior (8 medici primari), personalul mediu în întregime cu grad principal.

Tratamentele de specialitate efectuate în unitate au la bază FACTORI NATURALI TERAPEUTICI specifici zonei:

apele minerale sulfuroase, clorurate, bicarbonate, sodice, calcice, mezotermale (25-27 grade Celsius)

apa mării cu o mineralizare totală de 15,5 g/l

nămol sapropelic extras din lacul Techirghiol (în perspectivă nămolul de turbă de lângă stațiunile Saturn și Venus)

bioclimatul marin bogat în aerosoli salini și radiație solară

Această bogăție de factori naturali – unică în Europa – conferă orașului stațiune Mangalia un renume deosebit.

Tratamentele acordate se efectuează în scopul curativ, de recuperare și profilactic.

Instalații de tratament

instalații pentru băi calde cu apă sulfuroasă și cu apă de mare

instalații pentru băi calde cu nămol

împachetări cu nămol și împachetări cu parafină

instalații pentru inhalații cu aerosoli

bazine pentru kinetoterapie și agrement (înot)

instalații pentru hidroterapie, electroterapie

săli de masaje speciale

săli pentru gimnastică medicală și fitness

saună

Pentru tratamentul balnear în cura externă, Pavilionul B are în dotare 30 de căzi de 200 l, 4 căzi de 2500 l, un bazin de 50 m3 și două bazine kineto, unul de 36 m3 pentru femei și single de 17 m3.

Pentru cura externă pavilionul B utilizează apa minerală provenită din sursa F4, cu un debit total de 67 m3/zi.

Procedurile care se efectuează în baza de tratament sunt următoarele:

a. Hidrotermoterapie: împachetare cu nămol parțială și generală, împachetare parafină, baie sulfuroasă caldă, baie sărată (apă de mare), baie plante, baie plante cu bule, baie nămol, afuziuni alternante, dus subacval , saună

b. Masaje: masaj manual cu talc, masaj manual cu nămol, masaj manual cu unguent terapeutic, dus masaj;

c. Kinetoterapie – individuală și de grup la sală;

Hidrokinetoterapie – individuale și de grup în bazin (bazin cu apă de mare și cu apă sulfuroasă) și la trefla;

d. Pneumoterapie: aerosoli individuali cu substanțe medicamentoase, aerosoli terapie individuală cu apă minerală sulfuroasă tamponată și apă de mare, aerosoli terapie de cameră (colectiv);

e. Tratamente ginecologice: irigații cu apă sulfuroasă și tampoane cu nămol;

Figura 5-3. Secția masaj cu nãmol .

f. Electroterapie:

– curenți de joasă frecventă: curenți diadinamici: ionizări, ionogalvanizări Trabert, băi alvanice 4 celulare, băi Stanger;

– curenți de medie frecventă interferențială;

– curenți de înaltă frecventă: – unde scurte, ultrasunete, ultrasonoforeză;

– diapuls – înaltă frecventă pulsatilă, aplicabil și pe membre protezate cu efect antiinflamator, antialergic, de scurtare a procesului de calusare și de vindecare accelerată a stărilor posttraumatice ale pârtilor moi;

– magnetoterapie locală sau generală.

g. Fototerapie: ultraviolete parțiale sau generale, infraroșii, laserterapie (soft laser cu lumină infraroșii);

h. Tratamente complementare: acupunctură, infiltrații, tratamente boicil, tratamente cu aflutop.

Indicațiile terapeutice în tratamentul curativ, de recuperare și profilactic sunt următoarele:

Afecțiuni ale aparatului locomotor: reumatism cronic degenerativ sau inflamator în perioadele inactive, sechele post laminectomie pentru hernie de disc, tulburări statică vertebrală, sechele traumatice coloană vertebrală, etc.

Afecțiuni ortopedico-traumatice: fracturi, entorse, luxații, status post osteosinteze metalice, endoproteze, etc;

Afecțiuni neurologice netrale și periferice: sechele accident vascular, pareze, nevralgii;

Afecțiuni ale aparatului respirator: rinite cronice alergice, rinosinuzite cronice, bronșite cronice, astm bronșic cronic, bronșită astmatiformă;

Afecțiuni dermatologice: psoriazis vulgar, alergodermii cronice;

Afecțiuni asociate: tulburări de circulație periferică (varice, sechele tromboflebită, arteriopatii cronice, insuficientă limfatică periferică);

Afecțiuni ginecologice: anexite cronice, infertilitate secundară;

Afecțiuni endocrinometabolice: diabet, gută, obezitate;

Afecțiuni urinare: litiaze, infectii urinare cronice (cura de băut apa sulfuroasă);

Afecțiuni digestive: dischinezii biliare, gastrite cronice hipoacide, colopatii cronice, constipație habituală (cura de băut apa sulfuroasă);

Unitatea dispune de servicii paraclinice pentru diagnostic și control: serviciul radiologie modern, cu aparatură de înaltă performantă, laborator clinic, laborator explorări funcționale, oscilometrie.

Bolnavii au la dispoziție și diete diversificate cu aport caloric și sodat corespunzător, în funcție de indicația medicală, cu servire în restaurant sau la cameră.

Unitatea funcționează pe principiile autonomiei financiare pe baza contractelor încheiate pentru furnizarea de servicii medicale cu: Casa de Asigurări de Sănătate Constanta, Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, societăți comerciale de turism balnear, contracte încheiate în urma negocierilor, care stau la baza bugetului de venituri al unității, precum și servicii medicale oferite contra cost pacienților la cerere.

Unitatea este finanțată și de bugetul Ministerului Sănătății (transferuri) pentru programul comunitar de sănătate publică (subprogram 2.11- recuperare medicală, medicină fizică, balneologie și protecție vârstnici).

Contractele se derulează pe întreaga durată a anului, unitatea având un caracter permanent, gradul de ocupare fiind în medie de peste 80%.

Tratamentele efectuate se adresează atât cetățenilor români cât și străini, unitatea având contracte și cu firme din Germania, Olanda, Belgia, Franța, Italia.

Conducerea unității și întreg colectivul s-au preocupat permanent de ridicarea calității actului medical și de asigurarea unor condiții optime de cazare și servire a mesei de către pacienți. Pentru aceasta au fost efectuate reparații curente și capitale în mod permanent, astfel că gradul de uzură al instalațiilor este foarte redus (5%).

Investițiile din venituri proprii au vizat dotarea cu aparate de electroterapie, kinetoterapie și hidrotermoterapie de cea mai înaltă performantă, unitatea fiind dotată 100% cu aparatură nouă.

Dotarea cu mijloace fixe a vizat centralele termice, blocul alimentar și spălătoriile care sunt funcționale și dotate cu utilaje de înaltă performantă.

Deasemenea, a fost și este cuprinsă în programul comunitar de sănătate publică al Ministerului Sănătății care alocă fonduri din transferuri, unitatea raportând indicatori specifici programului în care sunt cuprinși cea mai mare parte din pacienții internați.

Având în vedere structura funcțională, dotările, structura de personal, performanțele terapeutice care atrag an de an mai mulți pacienți români și străini, eforturile întregului colectiv pentru dotarea cu aparatură medicală de electroterapie, kinetoterapie, hidrotermoterapie de înaltă performantă, faptul că unitatea funcționează la cei mai înalți parametri cu caracter permanent, considerăm că Sanatoriul Balnear Mangalia este o unitate de interes național și internațional reprezentativă pentru balneologia românească.

Pentru tratamentul balnear în cură externă, Pavilionul B are în dotare 30 căzi de 200 l, 4 căzi de 2500 l, un bazin de 50 m³ și două bazine Kineto, unul de 36 m³ pentru femei și single de 17 m³.

Pavilionul B, pentru cura externă utilizează apa minerală provenită din sursa F4, cu debitul total de 67 m³/zi.

Exploatarea se face la curgere liberă, fiind utilizate surse cu debite arteziene.

Întregul sistem de exploatare, transport și distribuție al factorilor de cură se prezintă în condiții bune, intervențiile în caz de defectare a instalațiilor făcându-se cu ajutorul personalului tehnic propriu.

5.3. Evolutia indicatorilor de eficientã economicã ai activitãtii bazei de tratament Mangalia

5.3.1. Indicatori de eficientã medicalã :

a) Indicele calitãtii diagnosticului – indicele de neconcordantã între diagnosticul de internare și diagnosticul de externare :

In (ie) = diagnostic (intrãri iesiri) x100

numãr bolnavi

b) Indicele de utilizare a patului:

Ip = numãr zile spitalizare x100

numãr mediu paturi

e) Indicele de rulaj:

Ir = numãr bolnavi x100

numãr mediu paturi

f) Indicele stãrilor la externarea pacientilor

Indicele de decese în spital = numãr decese (pe cauze) x100

numãr bolnavi veniți

5.3.2. Indicatori de eficientã cost ai asistenței medicale

a) cheltuieli/pat = total cheltuieli/pat

numãr mediu de paturi

b) cheltuieli/bolnav = total cheltuieli /bolnavi

numãr mediu de paturi

Tabelul 5-16. Indicatori costuri Sanatoriul Balnear Mangalia. –ron –

Sursa: Birou economic Sanatoriu Balnear Mangalia.

Tabelul 5-17. Indicatori venituri Sanatoriul Balnear Mangalia. –ron –

Sursa: Birou economic Sanatoriul Balnear Mangalia

5.4. Propuneri de investitii pentru achiziționarea și modernizarea bazei de tratament

Pentru reducerea costurilor serviciilor turistice și a celor de tratament balnear, S.C. PARALELA 45 S.R.L. ar putea achizitiona și moderniza baza de tratament care se aflã în pavilionul B (descris pe larg la capitolul 4.2.) și care în prezent apartine Ministerului Sãnãtãtii.

Principalele forme de turism practicate de turiștii cazati în hotelu CORSA sunt :

turismul de litoral pentru cura heliomarinã

turismul balnear

turismul cultural

turismul de reuniuni și de afaceri

turismul de weekend

turismul de tineret

Din modul de arondare al turiștilor cazati pe bazele de tratament reiese foarte clar faptul cã principala motivatie a turiștilor cazati în structurile de primire ale S.C. PARALELA 45 S.R.L. este cura balnearã.

Tabelul 5-18. Modul de arondare al turiștilor la baza de tratament Mangalia.

Din datele înregistrate în anul 2011 reiese cã peste 95% din turiștii strãini cazați la Hotelul CORSA vin pentru tratamentul balnear. Dintre turiștii români marea majoritate (în medie peste 75%) vin de asemenea pentru cura balnearã.

Cele prezentate justificã oportunitatea achizitionãrii de cãtre S.C. PARALELA 45 S.R.L. a bazei de tratament pavilion B și modernizarea acesteia : modernizarea clãdirii și achizitionarea de aparaturã medicalã de specialitate.

Obiectivele proiectului de investitii :

Echipamentele propuse pentru finanțare sunt:

achiziționare bazã de tratament Mangalia ;

refacere și modernizare clãdire sanatoriu ;

achiziționare utilaje și aparaturã medicalã de specialitate (tratament balnear) ;

achiziționare mobilier.

Prin implementarea proiectului, în cadrul Sanatoriului Balnear Mangalia vor fi ofertate servicii de tratament balnear pentru o serie de afectiuni ca:

afecțtiuni ale aparatului locomotor de tip reumatoid : artrite, reumatism cronic degenerativ, sechele post traumatice ;

afecțiuni respiratorii : rinosinuzite cronice, faringolaringite, astm bronsic ;

afecțiuni neurologice : pareze, deficiente motorii ;

afecțiuni ginecologice : metroanexite cronice, sterilitate ;

afecțiuni endocrinologice, dermatologice, metabolice, digestive.

Implementarea proiectului nu presupune exploararea unor surse noi de materii prime și disponibilitãti, folosindu-se utilitãțile actuale.

Implementarea proiectului nu are influențe negative asupra mediului înconjurãtor.

Implementarea proiectului nu determinã costuri suplimentare pentru asigurarea utilitãților, acestea fiind existente la ora actualã datoritã activitãții curente a societãții.

Implementarea proiectului va urmãri costuri minime determinate de înlocuirea vechilor utilaje, probe tehnologice și darea în exploatare a noilor utilaje.

Selectia firmelor ce vor asigura furnizarea utilajelor din cadrul proiectului va ține cont, prioritar, de renumele în domeniu, fiabilitatea produselor și garantiile oferite pe perioada exploatãrii acestora.

Sintetic prin implementarea acestor utilaje se vor realiza :

plus de calitate prin:

creșterea numãrului de turiști;

creșterea duratei medii a sejurului;

extinderea duratei sezoanelor turiștice;

plus de calitate prin:

ofertarea și prestarea unor servicii superioare din punct de vedere calitativ;

prestarea unor tarife superioare având ca suport o calitate superioarã;

scãdere a costurilor prin:

realizarea prestației de tratament prin forte proprii;

înlocuirea vechii aparaturi medicale va conduce la reducerea consumurilor de apã, energie, combustibil și a cheltuielilor cu reparatii și întretinere .

Implementarea proiectului

a) Mãsuri întreprinse privind implementarea proiectului:

Pe lângã demersurile privind achiziționarea Bazei de Tratament Mangalia, societatea a realizat o serie de studii tehnice privind gradul de uzurã realã fizicã și moralã a clãdirii și echipamentelor și necesitatea îmbunãtirii acestora fie prin reparații fie prin achiziționarea de echipamente noi.

b) Grafic de implementare

Estimãm o duratã totalã de maxim 5 luni necesare implementãrii proiectului, astfel :

Tabelul 5-19. Grafic de implementare.

Planul de finantare și costuri :

a) Costurile proiectului

1. Sumarul costului de proiect. Costul total estimat al proiectului este de 5.000.000 Euro.

2. Baza de calcul pentru estimarea costului de proiect. În estimarea costului de proiect trebuie consultate cotatiile principalilor furnizori pentru utilajele și aparatura medicalã necesarã și se procedeazã la organizarea unei cereri de oferte și stabilirea unui nivel optim pret-calitate.

3. Baza de calcul pentru capitalul de lucru. Capitalul de lucru se dimensioneazã în functie de costul mãrfurilor și de volumul veniturilor.

Tabelul 5-20. Lista preliminarã a achizitiilor.

Propuneri de procurare

Baza de Tratament Balnear poate fi achizitionatã prin participare la licitatia publicã organizatã de Ministerul Sãnãtãții.

Procurarea utilajelor se va face în urma organizãrii unei cereri de oferte prin adresarea cãtre furnizori cu un bun renume pe piatã.

Dupã primirea ofertelor din partea unor firme diferite din tãri diferite, se va proceda la cumpãrarea lor și stabilirea ofertei care prezintã cele mai avantajoase conditii :

– raport calitate / pret

– facilitãti la livrare

– garantii și postgarantii

Analiza economicã și financiarã

a) Premise: În analiza economicã și financiarã a proiectului trebuie luate în calcul urmãtoarele ipoteze :

costul proiectului este determinat de costul utilajelor (ferm) și costul transportului și a taxelor vamale

tarifele turistice pentru principalele prestatii se înscriu într-un trend ascendent.

implementarea proiectului atrage dupã sine în special cresterea numãrului de turiști externi, cresterea duratei medii a sejurului și scãderea costului de productie (prin renuntarea la o serie de prestatii practicate de terti, în special la tratament).

finantarea luatã în calcul cuprinde doi ani de garantie și trei ani de rambursare a creditului.

nivelul dobânzii este de 10% pe an.

Puncte tari. Puncte slabe

Proiectul propus pentru S.C. PARALELA 45 S.R.L. va determina consolidarea poziției societãții.

Viabilitatea proiectului este asiguratã de potențialul financiar al societãții și de cota actualã de piațã ridicatã pe care acesta o deține.

Puncte tari

circulatia turisticã semnificativã înregistratã la nivelul capacitãților de cazare deținute de S.C. PARALELA 45 S.R.L.;

puterea deplinã a S.C. PARALELA 45 S.R.L. de decizie privind activitatea curentã și strategia de dezvoltare a afacerii (politica de pret, politica de contractare, politica de investitii, politica de distribuire a dividendelor);

domeniul de activitate al societãții, ce permite realizarea unei recuperãri rapide a capitalului utilizat, o vitezã mare de circulatie a stocurilor și recuperarea rapidã a creantelor;

dezvoltarea de ansamblu a zonei, care va atrage dupã sine o intensificare a circulației turistice și implicit a cererii turistice.

Puncte slabe :

înregistrarea unui caracter sezonier al cererii turistice ;

erodarea motivatiilor turistice ale populatiei autohtone pe fondul scãderii puterii de cumpãrare.

5.5. Propuneri pentru creșterea eficienței economice a activitãții turistice la

S.C. PARALELA 45 S.R.L. – Hotel CORSA – Mangalia

Eficiența economicã, principiu cu aplicabilitate generalã, este expresia bunei gospodãriri, a utilizãrii raționale a fondurilor de care dispune un agent economic, a valorificãrii superioare a resurselor materiale, umane și financiare. Eficiența economicã este o noțiune complexã ce se circumscrie câtorva caracteristici: felul activitãții exercitate de un agent economic; gradul de integrare al acestei activitãți în dimensiunea naționalã și mondialã a muncii; consecințele activitãții asupra mediului natural.

Concret noțiunea în spețã, se reprezintã sub forma raportului dintre cheltuieli (eforturi) fãcute într-o anumitã perioadã de timp și efectul util (rezultatul), obținut, altfel spus, raportul dintre cheltuieli și venituri. Acest raport exprimând în fond randamentul cu care se utilizeazã factorii de producție și consumul acestora. Noțiunea de eficiențã economicã se caracterizeazã printr-o anumitã realitate, pentru ca aprecierea raportului venituri/cheltuieli nu se poate face în mod absolut, ci numai imbinând cerințele actuale, ale unui moment dat cu cel de perspectivã.

Înțelegem așadar, cã eficiența economicã trebuie consideratã în relația cu noțiunea de optimizare. Concretizând obținerea unei eficiențe sporite se realizeazã în funcție de criteriul economico-social care impune alegerea variantei cele mai avantajoase a procesului dezvoltãrii, alocarea și utilizarea resurselor materiale, umane și financiare.

Evaluarea eficienței economice se face în funcție de anumite criterii:

concordanța dintre cerere și ofertã

gestionarea resurselor în funcție de restricțiile obiective

mãrimea profitului și ratei rentabilitãții

gradul de protecție a mediului natural

factorul timp.

Literatura de specialitate opereazã mai multe eficiențe economice:

în funcție de criteriul structurii organizatorice a economiei naționale eficienta economicã se exprimã la nivel:

macroeconomic – ansamblul sistemului economic și subsistemele lui;

mezoeconomic – ramura , subramura, unitate administrativ teritorialã;

microeconomic – firma, întreprindere, secție.

în funcție de criteriul – specificul activitãții economice se identificã urmãtoarele forme de eficiențã:

forme sintetice- se regãsesc în ansamblul economiei naționale și a sferelor acesteia (sector primar, secundar, terțiar și quaternar);

forme speciale – se referã la diferitele ramuri ale economiei naționale (industrie, agriculturã, construcții, comerț, turism, învãțãmânt, sãnãtate );

forme de bazã – se regãsesc la nivelul verigilor primare ale economiei naționale-firma (societatea comerciala) și intreprinderea.

Creșterea eficienței economice în turism, realizarea unui raport avantajos între cheltuieli și venituri, trebuie corelatã în asigurarea calitãții optime a serviciilor. În turism, mai mult decât în oricare alt domeniu al terțiarului economic, aspectul subiectiv este esențial. Produsul turistic în general și prestația hotelierã în particular nu sunt pur mecaniciste, ele fac parte din categoria celor mai perisabile mãrfuri.

Pentru a realiza o eficiențã ridicatã, managerul de hotel recurge la mijloace în general valabile pentru orice alt domeniu de activitate, dar și la unele specifice activitãții hoteliere:

calitatea forței de muncã;

creșterea nivelului de pregãtire profesionalã a acestuia volumul de activitate;

structura ofertei turistice;

calitatea serviciilor de bazã, suplimentare cu plata și de agrement;

prospectarea – publicizarea produsului turiștic;

reducerea cheltuielilor.

Se propune:

perfecționarea recepționerilor, atât profesional cât și în privința cunoștințelor de limbi strãine; ( ținuta, profesionalism, stãpânirea cursivã a douã limbi de circulație);

instruirea personalului de hol (aici se înregistreazã an de an fluctuații) în ceea ce privește ținuta, atitudinea comportamentalã, stilarea acestora.

Pentru creșterea veniturilor obținute din prestarea serviciilor de cazare, se propune:

contractarea, pe cât posibil a spațiilor de cazare cu firme de turism internaționale

evitarea scoaterii din circuitul turistic a unor spații prin remedierea operativã a defecțiunilor (când este posibil) în Hotelul CORSA nu existã spații de cazare dezafectate.

reînchirierea spațiilor disponibile prin plecarea înainte de termen a unor turiști;

închirierea de paturi suplimentare ;

închirierea spațiilor disponibile la un moment dat turiștilor români ocazionali care plãtesc un tarif mai mare decât turiștii externi în grup;

extinderea perioadei de funcționare – parțial rezolvatã – aprilie – octombrie – contractanți;

Prospectarea – publicizarea produsului turistic prin acțiuni de prospectare – promovare relații cu publicul cu tour-operatorii și agențiile de voiaj, prezența la târguri și expoziții de turism internaționale, într-un cuvânt – agresivitatea în vânzarea pachetului de servicii al hotelului respectiv.

Condiția realizãrii unei publicizãri cu adevãrat eficiente este existenta mijloacelor financiare, ea implicând un oarecare risc- se cheltuiesc bani înainte de vânzarea produsului turistic, de obținerea profitului. România alocheazã acestui obiectiv sume ridicol de mici în timp ce, Japonia a alocat 3 miliarde dolari publicitãții în 1991.

Se poate aprecia că publicizarea directã graficã (realizatã de tipografie proprie) este satisfãcãtoare – fluturași, pliante ale stațiunii și ale fiecãrui hotel sau restaurant reprezentativ.

Se propune la acest punct realizarea unui prospect – cea mai simplã formã de informație publicitarã) cu gama serviciilor suplimentare a hotelului și a unei broșuri care sã-l prezinte monografic.

Se propune diversificarea mijloacelor promoționale de-a lungul urmãtoarelor etape:

informarea pieței în legãturã cu produsul turistic oferit de Hotelul CORSA – aici de un neprețuit folos sunt “oamenii din linia I“ care în exercițiul atribuțiilor de serviciu fac publicitate verbalã (recepționerii);

lansarea produsului – se anunțã piața în legãturã cu apariția unui nou produs turistic al hotelului;

evocarea produsului – în scopul susținerii prestigiului;

ocazional – în condițiile conjuncturale ale începutului și sfârșitului de sezon se mediatizeazã micșorarea prețurilor;

Mijloacele promoționale la care ar putea recurge managerul de hotel în scopul impunerii pe piațã a pachetului de servicii oferite de hotelul sãu ar putea fi urmãtoarele:

reclama radio – posturi centrale pentru captarea ofertei turiștice și la cele locale pentru mediatizarea posibilitãților oferite de sala polivalentã, reclama TV;

inserții în presa centralã și localã;

organizarea unor vizite de documentare ale tour operatorilor și ale presei;

folosirea în scop publicitar a tot ce este material consumabil prin antet – plicuri, hârtie de scris, agende birouri, pixuri, șervețele, ilustrate cu imaginea hotelului, scrumiere, vaze, pahare din dotarea spațiilor de cazare;

participarea la târguri internaționale de turism unde s-ar putea expune macheta hotelului, filme, diapozitive cu mare putere de penetrare .

reducerea cheltuielilor – modalitate importantã de creștere a eficienței economice. Obiectivul managerului modern “ calitate la preț mic“- pentru a-și putea asigura profit și rentabilitate crescute și pentru ca produsul sãu turiștic sã fie cumpãrat.

Totalul cheltuielilor unui hotel reprezintã prețul de cost al serviciilor oferite, expresia valoricã a consumului de muncã materializatã pentru obținerea produsului turiștic, respectiv.

În condițiile concurenței actuale, când cererea este mai micã decât oferta, reducerea cheltuielilor devine o necesitate obiectivã a realizãrii eficienței economice.Totuși cheltuielile nu pot fi reduse decât pânã la un prag critic – sub el s-ar afecta calitatea serviciilor, deasupra lui se pericliteazã eficiența economicã .

Câteva din posibilitãțile de reducere a cheltuielilor unui hotel ar putea fi acestea:

adaptarea schemei de persoanl în funcție de afluirea turisticã în diferite perioade ale sezonului;

mãsuri pentru stoparea risipei – instruirea cameristelor, conducând la micșorarea cheltuielilor de întreținere;

contorizarea separatã a consumului de energie electricã și al apei;

eliminarea stocurilor supranormative de materiale și obiecte de inventar;

dotarea hotelului, cantitativ și calitativ, corespunzãtor categoriei de încadrare;

reducerea ponderii cheltuielilor generale ale societãții, suportate din veniturile Hotelului CORSA.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Un element fundamental al activitãții S.C. PARALELA 45 S.R.L. Hotel CORSA Mangalia, în cadrul pieței turistice interne și externe, îl constituie promovarea serviciilor ofertate. Acesta reprezintã un efort din partea societãții absolut necesar în condițiile concurenței prin întãrirea pozițiilor pe piațã a prestatorilor de servicii de turism consacrați și apariția unora noi, cu suficiente resurse de impunere pe piațã.

Se înregistreazã de asemenea mutații rapide în ofertele societãții de turism concurente, ceea ce impune un efort orientat nu numai spre adaptarea permanentã a ofertei la modificãrile continue ale cererii, dar și un program concludent și convingãtor de prezentare a acestor elemente de noutate și atractivitate.

În acest sens activitatea de promovare întreprinsã de S.C. PARALELA 45 S.R.L. s-a concretizat în executarea și difuzarea unor materiale de publicitate.

pliante și postere:

mapa stațiunii MANGALIA, cuprinzând date informative și imagini despre baza materialã;

harta stațiunii MANGALIA;

pliant denumit "Servicii suplimentare", cuprinzând întreaga gamã de servicii ofertate, în afara serviciilor de bazã: cazare, masã, agrement.

casete video, CD-uri cuprinzand videoclip de 50 secunde, film de 15 minute, acestea fiind folosite pentru reclamã TV și difuzate firmelor partenere.

Activitãțile de promovare s-au concretizat în: difuzarea materialelor promoționale cãtre firmele strãine și birourile de turism ale Ministerului Turimului, participarea la târgurile internaționale de turism, organizarea de vizite de documentare pentru grupe de agenții de voiaj, ziariști, fotoreporteri, pentru a cunoaște direct produsul turistic ofertat, organizarea Bursei de Turism la Mangalia în anul 2007, cu participarea tuturor agențiilor de turism intern.

S.C. PARALELA 45 S.R.L. și-a constituit în timp o piațã proprie, care se înscrie prin specific, dimensiune și caracteristici în cadrul pieței naționale și mondiale.

Piața turisticã se definește prin factori cu manifestare specificã și determinanți de naturã economicã, socialã, politicã, geograficã și internaționalã.

Diversitatea variabilelor de piațã, precum și varietatea formelor de materializare a factorului pieței turistice are implicații directe asupra posibilitãții de pãtrundere a ofertanților și a participãrii la circulația turisticã mondialã.

Piața S.C. PARALELA 45 S.R.L. este înscrisã tipologic în piața serviciilor de consum adresate populației, iar ca localizare, ea se suprapune arealului litoralului românesc al Mãrii Negre, zona care concentreazã cea mai mare parte din baza turisticã a României. Trasarea însã a conturului geografic al pieței S.C. PARALELA 45 S.R.L. se realizeazã prin invocarea tuturor distanțelor pe care turiștii le parcurg pânã la unitãțile intreprinderii.

Produsul turistic al S.C. PARALELA 45 S.R.L. se adreseazã unor nevoi superioare, greu de substituit în consum, care nu s-au generalizat și nu sunt încã solvabile în masa largã a consumatorilor, ceea ce determinã o arie mai restrânsã a pieței, mai concentratã și totodatã mai elasticã.

În cadrul pieței sale turistice, S.C. PARALELA 45 S.R.L. oferteazã un produs turistic specific bazei sale materiale, produs turistic alcãtuit din serviciul de cazare (prestat în unitãți de confort superior), serviciu de alimentație publicã, serviciu de agrement și serviciu suplimentar. Specificul ofertei turistice a determinat selectarea unei clientele, într-o legãturã directã cu marca serviciilor "CORSA ".Societatea se adreseazã cu serviciile sale numai clienților proveniți din alte zone, practic nu putem vorbi de un consum al pieței locale.

În acest sens apreciem cã piața turisticã a S.C. PARALELA 45 S.R.L. prezintã din punct de vedere geografic 2 componente: una naționalã, în cadrul cãreia se confruntã o parte a ofertei cu cererea manifestatã de turiștii interni și una internaționalã, în cadrul cãreia are loc confruntarea ofertei cu cererea externã.

Raportul cantitativ în care se gãsesc aceste 2 componente, care în cazul S.C. PARALELA 45 S.R.L. este net dominat de componenta naționalã, conferã zonei caracterul de receptoare de fluxuri turistice.

Principalul consumator în produsul turistic ofertat de S.C. PARALELA 45 S.R.L., sunt în majoritate, practicanții turismului de sejur balnear, maritim, turismului de week-end, turismului itinerant, etc.

Pe piațã se remarcã relația de concurențã pentru disputarea aceluiași segment de consumatori, relație care se manifestã în raport cu celelalte societãți de turism de pe litoral.

Analiza pieței s-a realizat prin identificarea, definirea și interpretarea celor 2 componente esențiale ale sale: cererea turisticã, prin analiza circulației turistice și a gradului de ocupare a capacitãții și oferta turisticã, prin analiza elementelor sale constitutive: baza materialã – turisticã, resurse umane.

Totodatã s-au identificat și interpretat pe baza unor criterii de reprezentativitate cele mai importante segmente de consumatori al produsului turistic ofertat de S.C. PARALELA 45 S.R.L.

Din analiza circulației turistice înregistrate la S.C. PARALELA 45 S.R.L. s-au desprins urmãtoarele concluzii :

ponderea principalã în numãrul total al turiștilor înregistrați o deține turiștii români;

un aspect favorabil îl reprezintã ridicarea ponderii numãrului de turiști strãini în totalul numãrului de turiști.

Analizând țãrile de proveniențã a turiștilor se remarcã dominarea câtorva segmente foarte bine delimitate de turiști:

segmentul turiștilor germani, dețin ponderea cea mai mare, cca.25% din totalul numãrului de turiști strãini;

segmentul turiștilor scandinavi (în special din Suedia), tradiționali ai S.C. PARALELA 45 S.R.L.;

segmentul turiștilor din țãrile europene de Vest (Anglia, Franța, Italia, Olanda, Belgia).

O sursã practic inepuizabilã de creștere a profitului și rentabilitãții unui hotel o reprezintã serviciile suplimentare. Bine concepute rãspândite an de an, pot avea eficiența economicã mai mare decât serviciile de cazare. Pe nedrept nedirijate serviciile suplimentare sunt o sursã de venituri mari cu cheltuieli mici, care se realizeazã cu același personal cu care se presteazã serviciile de cazare. Se eludeazã cu ușurințã acel “sindrom al monotoniei“, care se instaleazã inevitabil dupã euforia primelor zile, în imensul și superbul hol de recepție al hotelului .

Se recomandă:

diversificarea gamei de servicii suplimentare ;

asigurarea flexibilitãții ei (când nu se pot oferi anumite servicii la un moment dat sã fie înlocuite cu altele);

individualizarea gamei de servicii suplimentare de la nivel de grup la nivelul uneia anumite persoane.

Îndeplinite aceste cerințe s-ar ajunge automat la o înaltã eficiențã economicã dar și socialã a hotelului.

În acest moment, gama serviciilor suplimentare oferite de HOTEL CORSA este modestã, limitându-se la cele “tradiționale“. Se recomandã organizarea unor sondaje în vederea testãrii de satisfacție a clienților .

Autoevaluând eficiența serviciilor suplimentare din sezonul precedent, managerul va trebui sã se adapteze propunerilor ce vor surveni din aceste sondaje renunțând la serviciile fãrã audiențã în favoarea altora noi.

Cunoscând preferințele și tabieturile “clienților casei“ se poate cu ușurințã, individualiza serviciul în sensul – organizãrii sãrbãtoririi zilei de naștere, oferirea unei sticle de șampanie, unei ocazii festive, a unui buchet de flori, a unor obiecte de artizanat românesc.

Pentru realizarea acestor cerințe, managerul are la dispoziție urmãtoarele posibilitãți:

evaluarea disponibilitãților financiare și de spațiu;

stabilirea unui tarif nici prea mare (nu se va realiza eficiența economicã) dar nici prea mic (va fi afectatã eficiența socialã);

cunoașterea structurii ofertei turistice – pe naționalitãți, categorii de vârstã, perioade în care vor sosi grupuri compacte; contractarea în extrasezon a personalului – ce va trebui sã aibã stil și o ținutã impecabilã, buni cunoscãtori ai limbilor de circulație ;

asigurarea unei publicizãri corespunzãtoare – în interiorul Hotelului Mangalia, existã fluturași pliante ale hotelului și ale societãții; în sezon – studierea și evaluarea modului de prestare a gamei serviciilor suplimentare în vederea eficientizãrii ei în perspectivã.

Gama de servicii suplimentare ce se oferã în Hotelul CORSA, este conformã normativelor în vigoare pentru hotel – categoria 3 stele.

BIBLIOGRAFIE

Bãltãretu A. , Turismul International, Ed. Sylvi, Bucuresti, 2004.

Chiotoroiu Brândusa, Amenajarea turisticã a teritoriului, Edit. Ex Ponto, C-ta, 2005.

Drãgan M, Litoralul Românesc al Mãrii Negre, ghid turistic, Ed.Ex Ponto, C-ta, 2003.

Droica Constantin, Ghid practic de turism international si intern, Ed. ALL BEEK, Bucuresti, 1999.

Dumitru Mnerie, Lucian Ladar, Marketing intern și international, 2011, Editura Mirton, Timișoara

Glãvan Vasile, Turismul în România, Ed. Economicã, Bucuresti, 2000.

Ionescu I., Bonifaciu S., România – Ghid turistic, Bucuresti, 2004.

Ionescu I., Turismul – Fenomen social, economic si cultural, Ed. Oscar Print, Bucuresti, 1999.

Iordan Ion, Bonifaciu Sebastian , România. Ghid turistic, Ed. Garamond, Bucuresti, 1997.

Laurance D. Mee – ,,Management and Protection of the Black Sea Envirament: An international Approach”,Istambul, 1995.

Lãpusan Aurelia, Lãpusan Stefan, Techirghiol pentru Europa, Ed. Alma, Galati, 1999.

Mnerie, D., Lădar, L., Mnerie, Gabriela-Victoria, Marketing general, Editura Fundației pentru cultură și învățământ IOAN SLAVICI, Editura Eurostampa, Timișoara, 2012

Mnerie, D., Mnerie, Gabriela-Victoria, Marketing specializat, Editura Fundației pentru cultură și învățământ IOAN SLAVICI, Editura Eurostampa, Timișoara, 2012

Mnerie, D., Lădar, L., Marketing – intern și internațional, Editura Fundației pentru cultură și învățământ IOAN SLAVICI, Timișoara, 2010

Mnerie, D., Succesul – mijloc de reușită în viață, Revista “Orizonturi Universitare” – decembrie, pg.5., Timișoara, 1998.

Neacsu Nicolae, Turismul si dezvoltarea durabilã, Ed. Expert, Bucuresti, 2000.

Neacsu Nicolae, Cernescu Andreea , Economia turismului, Studii de caz, Reglementãri, Editura Uranus, Bucuresti, 2002.

Nistoreanu Puiu – Management în turism, Ed. ASE Bucuresti 2002.

Stãnciulescu Gabriela – Managementul operatiunilor de turism, Ed. ALL Beck,2002.

Stãnciulescu Gabriela, Radu Emilian, Puiu Nistoreanu, Gabriela Tigu, Claudia Diaconescu, Mihaela Grofu – Managementul Turismului Durabil în Tãrile Riverane Mãrii Negre, Ed. ALL Beck 2000.

Teleki Nicolae, Laviniu Munteanu, Sorin Bibicioiu – România balnearã, lucrare editatã de Organizația Patronalã a Turismului Balnear, Bucuresti 2004.

*** Ghidul Stațiunilor Litoralului Românesc, Ed. RED SPOT ADVERTISING & MAN BUSINESS INVEST 2003.

*** Ghidul hotelier, Ministerul Turismului, Bucuresti, 1996.

*** Pliante stațiuni si hoteluri, reviste de turism.

*** Sind România – catalog stațiuni turistice, Bucuresti, 2000.

BIBLIOGRAFIE

Bãltãretu A. , Turismul International, Ed. Sylvi, Bucuresti, 2004.

Chiotoroiu Brândusa, Amenajarea turisticã a teritoriului, Edit. Ex Ponto, C-ta, 2005.

Drãgan M, Litoralul Românesc al Mãrii Negre, ghid turistic, Ed.Ex Ponto, C-ta, 2003.

Droica Constantin, Ghid practic de turism international si intern, Ed. ALL BEEK, Bucuresti, 1999.

Dumitru Mnerie, Lucian Ladar, Marketing intern și international, 2011, Editura Mirton, Timișoara

Glãvan Vasile, Turismul în România, Ed. Economicã, Bucuresti, 2000.

Ionescu I., Bonifaciu S., România – Ghid turistic, Bucuresti, 2004.

Ionescu I., Turismul – Fenomen social, economic si cultural, Ed. Oscar Print, Bucuresti, 1999.

Iordan Ion, Bonifaciu Sebastian , România. Ghid turistic, Ed. Garamond, Bucuresti, 1997.

Laurance D. Mee – ,,Management and Protection of the Black Sea Envirament: An international Approach”,Istambul, 1995.

Lãpusan Aurelia, Lãpusan Stefan, Techirghiol pentru Europa, Ed. Alma, Galati, 1999.

Mnerie, D., Lădar, L., Mnerie, Gabriela-Victoria, Marketing general, Editura Fundației pentru cultură și învățământ IOAN SLAVICI, Editura Eurostampa, Timișoara, 2012

Mnerie, D., Mnerie, Gabriela-Victoria, Marketing specializat, Editura Fundației pentru cultură și învățământ IOAN SLAVICI, Editura Eurostampa, Timișoara, 2012

Mnerie, D., Lădar, L., Marketing – intern și internațional, Editura Fundației pentru cultură și învățământ IOAN SLAVICI, Timișoara, 2010

Mnerie, D., Succesul – mijloc de reușită în viață, Revista “Orizonturi Universitare” – decembrie, pg.5., Timișoara, 1998.

Neacsu Nicolae, Turismul si dezvoltarea durabilã, Ed. Expert, Bucuresti, 2000.

Neacsu Nicolae, Cernescu Andreea , Economia turismului, Studii de caz, Reglementãri, Editura Uranus, Bucuresti, 2002.

Nistoreanu Puiu – Management în turism, Ed. ASE Bucuresti 2002.

Stãnciulescu Gabriela – Managementul operatiunilor de turism, Ed. ALL Beck,2002.

Stãnciulescu Gabriela, Radu Emilian, Puiu Nistoreanu, Gabriela Tigu, Claudia Diaconescu, Mihaela Grofu – Managementul Turismului Durabil în Tãrile Riverane Mãrii Negre, Ed. ALL Beck 2000.

Teleki Nicolae, Laviniu Munteanu, Sorin Bibicioiu – România balnearã, lucrare editatã de Organizația Patronalã a Turismului Balnear, Bucuresti 2004.

*** Ghidul Stațiunilor Litoralului Românesc, Ed. RED SPOT ADVERTISING & MAN BUSINESS INVEST 2003.

*** Ghidul hotelier, Ministerul Turismului, Bucuresti, 1996.

*** Pliante stațiuni si hoteluri, reviste de turism.

*** Sind România – catalog stațiuni turistice, Bucuresti, 2000.