DEZVOLTAREA STRATEGIILOR ȘI POLITICILOR NAȚIONALE ÎN DOMENIUL CONSULTANȚEI MANAGERIALE [308072]

[anonimizat]: PEISAGISTICĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

Absolvent: [anonimizat]:

Prof. [anonimizat]-NAPOCA

2020

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

SPECIALIZAREA:

INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

DEZVOLTAREA STRATEGIILOR ȘI POLITICILOR NAȚIONALE ÎN DOMENIUL CONSULTANȚEI MANAGERIALE

Absolvent: [anonimizat]:

Prof. [anonimizat]-NAPOCA

2020

CUPRINS

Partea I. Stadiul actual al cunoașterii în domeniul strict al temei abordate

Partea II. Materialul și metoda

Partea III. Rezultate și discuții

INTRODUCERE

Parcurile și spatiile verzi joaca un lor important în viața fiecăruia dintre noi indiferent de mediul în care locuim. [anonimizat], dar și recreere.

[anonimizat], [anonimizat]-a lungul timpului.

Având în vedere aspectele menționate mai sus, s-a ales studierea și propunerea unei metode de reabilitare a unui parc dintr-o zona rurala.

[anonimizat]-educative și artistice. Acesta are o suprafața de 4,6 hectare dintre care 2,9 hectare este reprezentata de o livada.

[anonimizat] a se bucura împreuna de obiceiurile momentului festiv.

[anonimizat]: [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] a corpurilor de iluminat.

Principalul obiectiv al acestei propuneri de reabilitare este amenajarea acestui spațiu este de a [anonimizat]. [anonimizat],[anonimizat], [anonimizat].

Proiectul este inspirat din câteva parcuri din țara cu aceleși specificații

PARTEA A I-A STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII IN DOMENIUL STRICT AL TEMEI ABORDARE

1.1. [anonimizat], PREZENTARE GENERALĂ

1.1.1 [anonimizat], cu atracții turistice naturale și care scoate în evidenta valorile culturale rurale.

Turiștii se pot bucura de o [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat].

Ferma rămâne emblema locuitorilor din mediul rural și principala sursa de hrana dar și de venit, aceasta are o contribuție puternica în menținerea turismului rural.

Deși nu se respecta normele de protecție sanitară sau normele de calitate în ceea ce privește cazarea și masa, mediul rural natural și antropic reușește sa cucerească încă din cele mai vechi timpuri și rămâne principala atracție turistica pana în prezent. Aici omul de la oraș poate descoperi secretele naturii, poate mânca fructe și legume proaspete, carne animala crescute cu hrana vegetala naturală, fără stimulatori de creștere artificială. Mediul recreeativ-educativ ilustrează cele mai frumoase obiceiuri și sărbători împreună cu tradițiile lor cum ar fi: sărbătorile de iarna și de Paște, nunta, botezul, folclorul etc.(BUSUIOC, Iași, 2009).

Agroturismul nu este destinat doar iubitorilor de natura, se consideră a fi mediul perfect pentru tratarea bolilor psihice, a persoanelor cu autism, tratamente balneare în tratarea bolilor osteo-articulare, asigura condițiile adecvate pentru realizarea terapiilor de reducere a stresului dar și al altor boli. Beneficiile pentru sănătate sunt aduse și de creșterea și cultivarea plantelor medicinale specifice anumitor zone. (BUSUIOC, Iași, 2009).

Materia primă care se află la baza oricarei forme de turism este mediul inconjurător împreuna cu toate resursele lui: relieful, apele minerale și termale, pădurile, aerul, monumentele istorice. Acestea cu cât sunt mai variate, mai complexe, mai antropice, cu asemănări cât mai aproape de cele primare, cu atât mai mult influențează potențialul turistic.(Busuioc, Iași, 2009)

Parcul central din comuna Silivașu de Câmpie este obiectivul ales în aceasta lucrare de studiu, având caracter agroturismic se va propune o metodă de reglementare, reabilitare și modernizare a întregului teritoriu în scopul dezvoltării teritoriale echilibrate, asigurarea gestionarii de durata a resurselor naturale.

1.1.2. Localizare, încadrare și atestare documentară

Încă din cele mai vechi timpuri exista documente care scot în evidenta existența vieții și locuirii pe meleagurile comunei Silivașu de Câmpie, prima atestare fiind din anul 1321, în documente în limba latina sub denumirea de Slvas. În documentul de la Albă Iulia din data de 10 aprilie 1329, acesta apare cu denumirea de. Zilvas, Pustia-szilvas, Vaida-szilvas, Roman-szilvas. Tot de aici se atestă faptul că localitatea era proprietatea regelui Carol d`Anjou. După aceasta perioadă, comuna a fost proprietatea diversilor norbili și voievozi din Transilvania: Barfy, Kenderfy, Teleny, Rodok, Pongratz, Kibedy, Bethlem și Gaal. (***, 2007-2013,,Strategia de dezvoltare socio-economica a comunei Silivașu de Câmpie„)

Comuna Silivașu de Câmpie se afla în sudul județului Bistrița Năsăud,in centrul Câmpiei Transilvaniei, în zona de contact a Colinelor Comlodului cu colinele Mădărașului, pe cursul superior al râului Seș. Suprafața comunei este de 3062 hectare dintre care suprafața ocupata de locuințe este de 140 hectare, teren arabil 2063 hectare, pășuni 374 hectare, livezi 9 hectare, fânețe 238 hectare, ape 84 hectare, păduri 154 hectare.(***, 2007-2013, ,,Strategia de dezvoltare socio-economica a comunei Silivașu de Câmpie„)

De-a lungul satului, acesta este străbătut de de drumul național nr 16 care face legătura intre Apahida și Reghin. Satul cu același nume , se afla la o distanța aproximativ egala de următoare căi ferate: la 10 kilometrii fără de Crăiești, la 10 kilometrii fără de Miceștii de Câmpie și la 11 kilometrii față de Sărmășel Gara. A existat la un moment dat un proiect prin care se propunea trecerea unei cai ferate prin periferia satului, dar acesta nu a fost finalizat nici pana în prezent. (Matei ACHIM,2017)

Sursă:google maps

Vatra satului este înconjurata de pădurile: Macău, Mănăstirea, Contenit, Saica și Budiște și este înconjurata de următoarele dealuri: Saica, Budiște, Castăi, Baraboi, Hârtoape și Contenit. Fiind imprejurit de dealuri și păduri,satul a fost întotdeauna protejat de vanturi. Alte artere de circulație care străbat vatra satului sunt drumurile comunale care leagă Silivașu de următoarele localități: Sângeorgiu de Cîmpie, Țăgșor, Țagu și Ulieș, drumul județean Silivașu de Cămpie-Șopteriu, drumul județean Silivaș-Visuia, care leagă Silivașu de următoarele localitați: Delureni, Visuia și Miceștii de Câmpie, ambele treasuri leagă Silivașul de municipiul Bistriță.

După regulile impuse de ultimul baron sub stăpânirea caruia se afla comuna,aceasta a fost impărțită în următoarele parți: Mireș, Satu Nou, După Deal, Pe Față, Dobrești și Măieriste, baronul nefiind de acord să se construiască pe moșia lui.

1.1.3. Populația, resursele umane și obiceiurile

În timp populația comunei Silivașu de Câmpie a avut o descreștere constantă,fenomen datorat existenței unui climat nefavorabil dezvoltarii economice a zonei. Populația majoritara este formata din cetateni de naționalitate romană, restul aflati într-un procent mai mic, romi și maghiari.

Din populația totala un procentaj de 45% este reprezentat de populația activa, din care 56% sunt bărbați iar 44% sunt femei, din acest aspect rezultă ca localitate ar avea posibilități de ocupare a forței de munca. Populația inactiva în procent de 55% este reprezentate de elevi, persoane casnice, pensionari, cei care beneficiaza de ajutor social, someri și alții. Se remarca o imbatranire a populatiei, dar și lipsa locurilor de munca, ceea ce duce la depopulare localitatii. Din punct de vedere al conditiei constructiilor, situația în comuna se prezinta în felul următor: stare buna 25%, stare medie 65%, stare degradata 10%.( V, LECHINȚAN, 2018, ,,Silivașu de Câmpie„`)

Populația în prezent este relativ mica și îmbătrânită , 1012 locuitori dintre care 124 de copii. Populația activa lucrează în general în comunele vecine și fac naveta. Cei mai mulți fac naveta în orașele apropiate: Reghinul care se afla la o distanța de 36 de kilometrii, Târgu mureș care se afla la o distanța de 47 kilometrii, Cluj-Napoca care se afla la o distanță de 68 de kilometrii, iar Bistrița care se afla la o distanță de 75 de kilometrii. Spre toate aceste orașe se poate ajunge cu mijloace de transport în comun. Singurele locuri de munca aflate în interiorul localitații sunt la primărie, școala generala, căminul cultural, biblioteca, farmacie, cabinetul medical, biserica noua, și magazinele locale. (Monografie).

Localitatea având un specific de câmpie cu așezări de tip răsfirate, ocupațiile care predomina sunt cele agricole și zootehnice. Mediul geografic este unul optim pentru desfășurarea acestor activități, clima temperata și solul bogat sunt principalele elemente care favorizează aceste activități. Nu toate ocupațiile tradiționale s-au menținut pana în prezent, unele se mai practica și astăzi, iar unele au fost dobândire odată cu trecerea anilor. Ocupațiile de baza erau: agricultura, creșterea vitelor și păstoritul, iar cele secundare erau creșterea albinelor și mersul la vânătoare. În prezent sătenii se ocupa cu viticultura, pomicultura, agricultura, păstoritul și creșterea vitelor.

Deși satul este protejat de fenomenele naturii datorită amplasării geografice, au existat totuși câteva fenomene deosebite care au dus la distrugerea unor părți ale pădurilor, distrugerea construcțiilor câtorva săteni.

Primul vânt puternic din aceasta categorie a avut loc în anul 1904 în urma căruia a urmat o secete mare, cutremurul din 4 martie 1977 și tornada, un vârtej complex care se rotește în atmosfera pe o axa verticală a avut loc în 26 mai 2010 aceasta a produs ,deasemenea puternice pagube sătenilor și a afectat pădurea de lângă Releu și pădurea Macău. (Matei ACHIM 2017)

Sursa:http://www.bistritaexpress.ro/tag/tornada-silivasu-de-campie-2010/

Luând în considerare toate aspectele și factorii care au dus la degradarea anumitor zone, la scăderea populației, vârsta majoritară din zona amintita, s-a ales studierea și propunerea unor metode care sa ducă la sporirea economiei prin crearea unor noi locuri de munca, implementarea de obiective turistice, stoparea diminuări și degradării spatiilor verzi, implementarea unor metode de menținere și ameliorare a fondului peisagistic natural și antropic, crearea unui mediu optim de recreere și educație.

Terenul luat în studiu este parcul comunal din Silivașu de Câmpie, aici după o analiza complexa se va propune implementarea unui proiect fondat pe nevoile populației aferente.

1.1.4.. Situația existentă

Parcul comunal din Silivașu de Câmpie este amplasat în centrul satului și are o suprafața de 4,6 hectare dintre care 2,9 hectare o constituie o livada de meri și pruni.

Sursa:google maps

Acesta este locul unde anual are loc ,,Festivalul jocului și cântecului de pe câmpie„,acesta fiind cel mai important eveniment organizat în aceasta comuna, tot aici se mai organizează serbările școlare, nunti,majorate și alte evenimente de acest gen,iar în zilele de sărbătoare au loc întâlniri intre săteni.

În parte de nord a parcului se învecinează cu școala gimnaziala cu clasele 0-8 care datează din anul 1968, renovata și modernizata în anul 2020.Se conțină cu magazinul sătesc de unde se aprovizionau țăranii din cele mai vechi timpuri cu alimentele de baza,apoi se afla o clădire anexa cu trei spatii care în trecut își aveau destinația pentru țăranii își depuneau economiile, următoarea spațiu era ocupat de singura cofetărie unde duminica se strângeau țăranii pentru a servi o prăjitura și un pahar cu suc,iar ultimul spațiu era poșta,un spațiu des frecventat de săteni pentru a transmite corespondenta celor dragi. În partea de vest, separat de drumul de acces spre primăria comunala ,se afla căminul nou construit în anul 1972, în care se afla o sala dotata cu mese, scaune pentru diverse evenimente, o bucătărie moderna cu vesela necesara, iar la etaj se afla biblioteca comunala care adăpostește 7500 de volume. În continuare se afla vechiul conac al baronului, în care în perioada comunista se afla consiliul local și dispensarul, iar în prezent o parte din clădire a fost amenajata cu locuințe sociale. În partea de sus este mărginit de pădurea Macău în care predomina speciile foioase ( stejar,cireși sălbatici,arțar) și un teren particular de fanate,teren arabil și locuințe particulare,iar în partea estica separata de drumul de acces spre locuințele particulare, se afla Biserica Ortodoxa și cimitirul comunal.

Exista trei cai de acces, una principala și doua secundare; intrarea principala se face partea vestica, unde parcul este îngrădit cu un gard cu fundație de beton și panouri din fier sudat, iar lângă se afla un trotuar pavat mărginit de plopi și tei, se continua cu o alee pavata care duce scenă și locul destinat spectatorilor,aceasta alee este singura alee amenajata din incinta parcului. Celelalte doua cai de acces se alfa pe partea sudica și estica, acestea tranzitează parcul.

Scena este singura construcție existența în parc cu o fundație din beton, stâlpi din țeavă de fier, iar acoperișul format din grinzi de lemn și fibră de sticlă. Acesta are o dimensiune de 15 metri lungime și 10 lățime, cu cai de acces formate din patru trepte prin părțile laterale ale acesteia. Spațiul destinat spectatorilor este amenajat din 24 de bănci din jumătăți de trunchiuri de copac, lemn recondiționat din copacii smulși în timpul tornadei din anul 2010. Sistemul de iluminat al parcului este format din lampadare cu stâlpi din țeava de fier, cu doua brațe curbate și doua globuri albe cu diametrul de 20 centimetri. Lampadarele sunt amplasate din 10 în 10 metri pe partea nordica,estica și vestica, În interiorul parcului nu se afla nici un sistem de iluminat. În perioada sărbătorilor de iarna, copacii marginali sunt împodobiți cu instalații luminoase. Primăria comunei Silivaș a amenajat un mic parc de joaca pentru copii în 2010, pe o suprafața restrânsă de 4 arii, un echipament din fibra de sticla care conține un topogan, un leagăn cu structura metalica și șezut din lemn, un balansoar și altele. În scop peisager au fost amplasați pe margine câteva trunchiuri de copaci scobiti, în interiorul cărora au fost plantate flori de sezon.

În partea estica a parcului se afla amenajat un spațiu de relaxare în forma circulara pavata cu dale din beton, amenajat în 2011, care cuprinde o fântână arteziana în mijlocul căreia este amplasata o statueta și patru băncuțe din lemn, fiind o ușoară panta, în partea sudica, pentru a evita alunecarea de teren este construit un zid semirotund din piatra sparta. În părțile laterale ale fântânii arteziene sunt amplasate alte doua statuete care susțin un aranjament etajat de flori.

La origine parcul a fost amenajat ca spațiu de relaxare pentru membrii familiei baronului și oaspeților acestuia. Pentru a-si impresiona oaspetii și a-si satisface pasiunea pentru vegetatia deosebite, baronul aducea diverse specii exotice din alte tari, creând atfel un cadru feeric pe care și-l păzea cu străjnicie. Sătenilor le era interzis inclusiv să se apropie de gardul parcului, parcul fiind păzit de câini de dimensiuni mari și paznici înarmați cu puști care nu ezitau ale folosii asupra celor care se apropie. Astfel când comuniștii au expulzat familia baronului, parcul a devenit emblema comunei Silivaș.

În prezent multe din speciile importate de baron, nefiind intretinute de gradinari priceputi, au dispărut și au rămas doar speciile autohtone formate din speciile prezentate în tabelul de mai jos:

De-a lungul anilor, datorită faptului că nu a mai existat cineva angajat special pentru intreținerea și amenajarea parcului, speciile au crescut spontan și s-au extins pe suprafața destinata plantării de pomi fructiferi.

1.4. Studiu de caz

Protejarea și conservarea resurselor naturale existente în aceasta zona este principalul obiectiv în inițierea propunerii de reabilitare și modernizare a teritoriului. Se vor folosi pe cât posibil doar elemente naturale confecționate și recondiționate din materialul vegetal extras.

S-au preluat ca exemplu câteva elemente deja existente în cadrul unor parcuri din țară: ,,Parcul de agrement tei„ care se în sectorul doi ai municipiului București, ,,Moara de vânt„ care se afla în localitatea Sălicea ,iar parcul de aventura ,,Gecko parc„ care se regăsește în incinta acestuia și ,,Edenland park„care se afla în localitatea Balotești, județul Ilfov.

Bibliografie

https://www.google.ro/maps/place/Siliva%C8%99u+de+C%C3%A2mpie/@46.7784312,24.2840915,6902m/data=!3m1!1e3!4m5!3m4!1s0x474a2a4ac3a300d1:0x29df8a5337874c86!8m2!3d46.781588!4d24.2988083

http://www.bistritaexpress.ro/tag/tornada-silivasu-de-campie-2010/

https://www.uaiasi.ro/ro/files/doctorat/2009_feb_BUSUIOC_ro.pdf

Home

Acasa

Home