Dezvoltarea Strategiei de Marketing Utilizand Potentialul Balnear al Statiunii Turistice Saturn Prin Crearea Brandului Turistic

INTRODUCERE

În lucrarea “Dezvoltarea strategiei de marketing utilizând potențialul balnear al stațiunii turistice Saturn prin crearea brandului turistic”, am urmărit evidențierea potențialului concretizat în resursele naturale și antropice de care dispune stațiunea turistică Saturn, precum și necesitatea valorificării optime a acesteia și promovarea ei prin crearea brandului turistic.

Conținutul lucrării prezintă problematica legată de lipsa promovării la nivel internațional, dar și promovarea insuficientă la nivel național. Totodată se dorește valorificarea resurselor existente și atragerea turiștilor prin crearea unui brand, unui nume propriu, unic stațiunii. Se urmărește diferențierea totală de celelalte stațiuni prin promovarea specificului existent.

Lucrarea de față are în vedere dezvoltarea unei strategii de marketing adecvate care să ridice stațiunea la un nivel cât mai înalt din punct de vedere al prestării serviciilor. Acest lucru se va realiza prin crearea brandului turistic care a devenit astăzi un element esențial pentru promovarea, menținerea și dezvoltarea unei destinații turistice.

Noțiunea de brand al destinației poate fi definite ca totalitatea percepțiilor, gândurilor și sentimentelor pe care un client le are asupra unui loc. Realizarea brandingului unei destinații este un principiu de organizare care implică orchestrarea mesajelor și experiențelor associate locului respective care asigură că ele sunt cât se poate de distinctive, memorabile, puternice și răsplătitoare. Brandurile de succes ale unei destinații stau în mintea și sufletul clienților, se diferențiază cu claritate, se oferă ca o promisiune și simplifică alegerea clientului.

Lucrarea este structurată în cinci capitole astfel :

În primul capitol am prezentat concepte și considerații privind turismul. În zilele noaste, turismul a devenit o activitate la fel de importantă precum cea desfășurată în alte sectoare-cheie din economia mondială (industrie, agricultură, comerț). Fenomenul turistic este extrem de greu de delimitat deoarece, ca orice activitate umană, cade sub incidența studiului interdisciplinar, antrenând deopotrivă economiști , geografi, psihologi și sociologi. Primele mențiuni privind preocupările de a călători, apar în antichitate în operele geografului Strabon.

Privit ca un fenomen social-economic creator de benificii, turismul a fost definit în mai multe feluri: “arta de a călători pentru propria plăcere” (M. Peyromarre Debord); “activitate din timpul liber care constă în a voiaja sau locui departe de locul de reședință, pentru distracție, odihnă, îmbogățirea experienței și culturii, datorită cunoașteri unor noi aspecte umane și a unor peisaje necunoscute” (Jan Medecin); “fenomen al timpurilor noastre, bazat pe creșterea necesității de refacere a sănătății și de schimbare a mediului înconjurător, cultivare a sentimentului pentru frumusețile naturii ca rezultat al dezvoltării comerțului, industriei și al perfecționării mijloacelor de transport” (Guy Freuler).

În cel de-al doilea capitol, “Marketingul și promovarea destinației turistice”, am definit marketingul și am dezbătut funcțiile, trăsăturile caracteristice și obiectivele sale din punct de vedere turistic. Am prezentat noțiunea de strategie de marketing și am detaliat modul în care se face publicitatea turistică. Ca un ultim subpunct în cadrul celui de-al doilea capitol, am vorbit despre strategia de branding turistic, adică factorii care determină necesitatea brandingului si etapele brandului unui oraș.

În cel de-al treilea capitol, “Sud litoral românesc- Stațiunea Saturn”, am prezentat potențialul natural și antropic al stațiunii. Am identificat apoi modalitățile de promovare a stațiunii în prezent și nu în ultimul rând am realizat o analiză SWOT prin care am identificat punctele tari si slabe și am examinat oportunitățile și amenințările.

În cadrul capitolului numărului IV, am trecut la crearea brandului. Am realizat inițial un model al brandului, ulterior am creat identitatea vizuală și sloganul brandului, concluzionând cu strategia prin care se va realiza promovarea acestuia. Brandurile de success sunt acelea care se diferențiază de celelalte, care fac o promisiune valoroasă și apoi o îndeplinesc și care reușesc să faciliteze procesul de alegere pentru potențialii cumpărători.

În ultimul capitol, “Proiect PROMO SATURN”, o primă etapă o reprezintă descrierea asociației care va realiza promovarea stațiunii, și anume: Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului LITORAL-DELTA DUNĂRII. Ulterior este prezentat programul de finanțare și în final am realizat completarea cererii de finanțare. În cadrul acesteia subliniez obiectivul general, obiectivele specifice, pachetele de activități, managementul proiectului și bugetul.

Pentru realizarea proiectului PROMO SATURN am identificat posibilitatea accesării unei finanțări nerambursabile în cadrul Programului Operațional Regional, Axa prioritară 5- “Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului”, Domeniul de invervenție 5.3, operațiunea- “Dezvoltarea și consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării produselor specifice și a activităților de marketing specifice”, prin completarea unei cereri de finanțare.

CONCEPTE ȘI CONSIDERAȚII PRIVIND TURISMUL

1.1. Conceptul de turism

  Conceptul de turism a apărut după cel de turist. Noțiunea de turism vine de la transcripția în limba engleză a cuvântului francez „tour”, utilizat în Anglia în secolul al XVIII-lea. „Marele Tour” („The Tour”) evocă, în acea perioadă, călătoria de studii, dezinteresată, pentru descoperiri culturale, cu precădere, pe care o efectua, în Europa, tânărul aristocrat englez. Această călătorie inițiatică, menită să permită cunoașterea  unor culturi străine, avea ca finalitate perfecționarea educației respectivilor tineri.

Efectuarea acestui „tur” îl consacră, de fapt, pe respectivul tânăr, ca „Gentleman”. Așadar, în acea perioadă, cuvântul „turist” era aplicabil, îndeosebi, călătorilor englezi și abia în secolul al XIX-lea avea să fie extinsă și pentru călătorii francezi, în bună măsură datorită publicării operei lui Stendhal, intitulată „Memoriile unui turist” (1838).

La sfârșitul secolului al XIX-lea s-a ajuns la o anumită uniformizare a terminologiei privind turismul, astfel ca, puteau fi regăsite, în multe limbi, cuvinte precum turism și turist.

Organizația Mondială a Turismului (OMT) definește turistul ca fiind „orice persoana care se află într-o altă țară sau în alt loc, situat în țara sa de reședință, altul decât cel ce corespunde domiciliului său obișnuit și pentru care motivul principal al vizitei este altul decât acela de a exercita o activitate remunerată la locul vizitei sale”.

La rândul său, OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), referindu-se la turiștii străini, îi definește pe aceștia ca fiind persoane care nu își au reședința în țara de destinație și sunt admiși în acea țara pe baza unei vize (dacă aceasta este cerută), pentru motive de petrecere a timpului liber (agrement), recreere, vacanță, vizite la prieteni și rude, sănătate sau tratament medical sau pentru pelerinaje religioase. Turiștii trebuie să petreacă cel puțin o noapte (să înnopteze) într-o unitate de cazare colectivă sau privată, în țara de destinație, iar durata sejurului lor nu poate depăși 12 luni.

În privința turismului, OECD a formulat propria sa definiție, respectiv: „activitățile persoanelor care călătoresc către sau își petrec sejururile în afara mediului lor obișnuit, pentru o perioadă consecutivă de mai puțin de un an, pentru plăcere, afaceri sau alte motive, care nu au legatură cu exercitarea unei activități remunerate la locul vizitat”.

Definiția dată noțiunii de turism, de Organizația Mondială a Turismului (OMT) este următoarea: Activitățile desfășurate de persoane, pe durata călătoriilor și sejururilor, în locuri situate în afara reședinței lor obișnuite, pentru o perioadă consecutivă ce nu depășeste un an (12 luni), cu scop de loisir*, pentru afaceri sau alte motive.

Turismul reprezintă o componentă a călătoriei, prin călătorie înțelegând, în sens larg, deplasare, de la o localitate, la alta. Turismul înseamnă activitatea de a călători în afara mediului obișnuit al unei persoane, în orice scop (cu câteva exceptii, în primul rând atunci când persoana respectivă urmează să desfășoare, în locul în care călătorește, o activitate remunerată sau se află în situații precum efectuarea de tratamente clinice, arest, închisoare etc.).

Este văzut și ca o activitate socială, recreativă și culturală ce a apărut din necesitatea refacerii capacităților de muncă, a petrecerii plăcute a timpului liber și în ultimul timp răspunde din ce în ce mai mult dorinței de cunoaștere a valorilor materiale și spirituale create de civilizația umană. A evoluat paralel cu valorificarea resurselor turistice naturale și antropice prin modernizarea mijloacelor de transport, a creșterii calității vieții și a resurselor de timp liber.

Inclus relativ recent printre necesitățile de consum ale omului modern, cuantificat ca indicator al calității vieții, turismul își merită din plin importanța pe care i-o acordă astăzi oamenii de cultură din toate domeniile cunoașterii. Infinitatea de interdependențe din economia mondială, precum și tehnica actuală, care comprimând spațiul și timpul apropie civilizațiile și popoarele, crează turismului o funcție mult mai complexă decât cea amintită și anume pe cea de mijlocitor al accesului întregii omeniri la tezaurul de civilizație și frumusețe a umanității.

Conceptul de patrimoniu turistic

Conform Capitolului II- Art. 3 din Legea turismului, patrimoniul turistic constituie factorul fundamental ce se află la baza ofertei turistice și este format din bunuri proprietate publică și bunuri proprietate privată, valorificată și protejată în condițiile legii. Acesta reprezintă ansamblul resurselor turistice și structurilor realizate în scopul valorificării lor prin activități de turism. Patrimoniul turistic al unei țări, al unui teritoriu este definit, după alte opinii, ca totalitatea elementelor de atractivitate turistică, care acționează fie în ansamblu, fie independent, pentru dezvoltarea activităților turistice. Patrimoniul turistic rămâne la stadiul de potențial turistic sau resursă turistică naturală și/sau antropică dacă nu este pus în valoare în urma unor amenajări turistice.

Componenta de bază a patrimoniului turistic este reprezentată de potențialul turistic = resursa turistică (pot fi considerate sinonime deoarece potențial – poate fi definit ca ceva care există ca posibilitate, care exprimă o posibilitate de manifestare, iar resursă – o sursă, o rezervă de elemente susceptibile de a fi valorificate la un moment dat).

Potențialul turistic a fost definit de către Organizația Mondială a Turismului și alte organisme de profil din cadrul Comunității Europene ca fiind (la nivelul unei țări sau zone geografice), ansamblul componentelor naturale, culturale și socio-economice care oferă posibilități de valorificare în plan turistic și dau o anumită funcționalitate teritoriului, având un rol esențial în dezvoltarea activităților de turism.

Conform DEX-ului patrimoniul este văzut ca „totalitatea bunurilor care aparțin colectivității și sunt administrate de către organele statului: bun public. Bunuri spirituale care aparțin întregului popor (fiind transmise de la strămoși); moștenire culturală; bunuri spirituale, culturale care aparțin omenirii întregi.

Un teritoriu interesează sub aspect turistic în măsura în care acesta oferă resurse turistice naturale sau antropice, a căror valorificare, pe fondul unor amenajări tehnice și turistice, în contextul protejării mediului înconjurător, poate determina o activitate de turism, care să permită intrarea acestuia în circuitul turistic.

Potențialul turistic natural reprezintă totalitatea resurselor turistice pe care le oferă cadrul natural prin componentele sale: relief și structuri geologice, condiții climatice, ape, vegetație și faună, peisaj sau natură protejată inclusiv modificările acestora ca urmare a intervenției omului, care au o valoare turistică și dau funcționalitatea turistică a teritoriului.

Potențialul turistic antropic cuprinde elementele cultural-istorice, tehnico-economice și socio-demografice, care, prin valoarea itrinsecă, interesează activitatea de turism și generează anumite fluxuri turistice.

Componentele naturale sau antropice sunt privite de către specialiști ca „atracții turistice“și „resurse turistice“, termeni al căror conținut diferă dar care au un rol fundamental în dezvoltarea turismului. Importanța lor derivă, după cum afirmă Ana Ispas din următoarele elemente:

valoarea peisagistică, estetică, recreativă, culturală, etc;

calitatea și volumul unui factor natural de cură (inclusiv a bioclimatului);

existența unor condiții naturale care generează forme de turism specifice (stratul de

zăpadă, oglinzile de apă, resursele cinegetice).

În literatura de profil, noțiunea de potențial turistic este redată și prin noțiunile de „fond turistic“ și „patrimoniu turistic“. „Fondul turistic“ reunește totalitatea resurselor naturale și culturale de natură turistică, ce constituie baza ofertei turistice potențiale a unui teritoriu, considerat ca o destinație turistică. Varietatea resurselor și atracțiilor turistice ale unei țări, specificul acțiunii și influențelor în activitatea turistică fac necesară delimitarea a două categorii de potențial turistic și anume: natural și antropic, în concordanță cu componentele mediului înconjurător.

Patrimoniul național poate contribui prin elementele sale la dezvoltarea turismului cu toate subformele sale de manifestare. Componentele care se află în structura patrimoniului au valențe turistice diferite, prin urmare sfera de cuprindere este foarte largă, dar mai puține au și reprezentativitate turistică deosebită.

Structura și categoriile potențialului turistic

Resursele turistice ale Romȃiei se împart în două categorii de potențial turistic: potențial turistic natural și potențial turistic antropic (figura 1.1)

Figura 1.1. Structura potențialului turistic

Conceptul de marketing

În literatura de specialitate, precum și în practica economică, conceptul de marketing are mai multe accepțiuni. În funcție de unghiul de abordare, prin termenul de marketing se pot desemna, deopotrivă, atât un domeniu al științei, o disciplină, un demers socio-economic, cât și o activitate practică sau o funcție a unei organizații (privată sau publică).

Din punct de vedere etimologic, cuvântul "marketing" provine din limba engleză și desemnează "piață", "comercializare", "târguială", "vânzare/cumpărare". Prin urmare, deși termenul de marketing a apărut înaintea apariției științelor economice ca științe, consacrarea lui în literatura de specialitate este indisolubil legat de evoluția științelor economice (evoluția gândirii și curentelor din domeniul științelor economice).

Din punctul de vedere al modului de definire a conceptului de marketing, de-a lungul timpului s-au conturat două mari clase de definiții:

1. Conform primei clase de definiții, prin marketing se înțelege "realizarea activităților economice care dirijează fluxul bunurilor și serviciilor de la producător la consumator sau utilizator". De altfel una dintre caracteristicile de bază a acestei clase de definiție îl constituie faptul că marketingul este privit și considerat exclusiv doar ca un mijloc de vânzare și de promovare.

2. În accepțiunea celei de-a doua clase de definiții, marketingul apare legat de noțiunea de "client" sau "consumator", abordarea conceptuală fiind mult mai largă, procesuală/sistemică și interdisciplinară. De asemenea, drept caracteristică generală, această clasă de definiții lărgește sfera activităților legate de marketing, folosind acest concept nu numai la activitățile economice, ci și la activitățile sociale sau din sfera politicului (activități și partide politice).

Astfel, în cea de-a doua clasă de definiții intră următoarele definiții:

Marketingul este un întreg sistem de activități economice referitoare la programarea,

prețurile, promovarea și distribuirea produselor și serviciilor menite să satisfacă cerințele consumatorilor actuali și potențiali;

Marketingul reprezintă o activitate umană orientată în direcția satisfacerii nevoilor și

dorințelor prin intermediul procesului schimbului;

Marketingul este procesul managerial responsabil cu identificarea, anticiparea și

satisfacerea cerințelor clienților în condiții de profitabilitate.

"Marketingul este un proces social și managerial prin care indivizii sau grupuri de

indivizi obțin ceea ce vor și ce le sunt necesare prin intermediul creării și schimbului între ei de produse și valori". Această din urmă definiție evidențiază pregnant legătura care există între conceptul de marketing și conceptul de tranzacție/schimb a produselor/valorilor (proces care presupune ca o organizație să ofere anumite produse și servicii în schimbul banilor furnizați de clienții care au trebuință de astfel de produse/servicii).
Asociația Americană de Marketing definește marketingul ca fiind: „Ansamblul dinamic al tuturor activităților comerciale care dirijează fluxul de mărfuri și servicii de la producător la consumator sau utilizatorul final.” Dar această definiție rămâne încă tributară vechii concepții care punea pe primul plan produsul ce trebuia valorificat și de aceea, i se vor aduce unele completări.

Din gama largă a definițiilor se mai desprinde ideea că majoritatea autorilor vorbesc, pe lângă activitatea teoretică, de activități concrete de marketing, de activități practice, paralel cu conceptul de marketing ca mod de gândire, ca filosofie de marketing. Adică, abilitatea de a crea și de a păstra consumatori profitabili (Brown). Astfel putem defini marketingul drept întreaga afacere privită din punctul de vedere al clientului.

Concepte de bază în marketingul turistic

Marketingul turistic reprezintă un proces social și managerial prin care turiști individuali sau grupuri de turiști obtin ceea ce au nevoie și doresc, prin creearea și schimbul de produse și valori cu alții.

PIEȚE

PERS. DE MARKETING

Fig. 1.2. Conceptul de marketing turistic

1.4 Conceptul de destinație turistică

Destinația reprezintă, locul sau spațiul geografic unde un vizitator sau un turist se oprește fie pentru o noapte de cazare, fie pentru o perioadă de timp, sau punctul terminal al vacanțelor turiștilor, indiferent dacă ei călătoresc în scop turistic sau de afaceri.

Destinația constitute legatura catalizatoare ce unește, menține și propulsează toate sectoarele industriei turistice, respectiv transportul, cazarea, alimentația și agrementul, fiind un element complex și specific turismului.

Se consideră că destinațiile turistice sunt produse complexe compacte, precum parcurile turistice, hotelurile tip club și satele de vacanțe. Ele sunt, adesea, conduse de o singură firma comercială, care închiriază spații de la o altă firmă comercială, salon de înfrumusețare, baruri, cluburi, magazine etc. Totodată, pot fi considerate ca fiind destinații turistice toate continentele.

Pentru a putea fi considerată destinație, un loc trebuie sa dispună de un potențial turistic corespunzător și să îndeplinească, în același timp, și alte cerințe legate de infrastructura, bunurile și serviciile complementare, ce-i pot mări atractivitatea, diferențiind destinațiile și determinând piețele țintă spre care trebuie orientată atenția firmelor de turism.

1.4.1. Clasificare destinații turistice

Există mai multe tipuri de destinații diferite în functie de turiști și/sau unitățile administrative care își asumă responsabilitățile pentru acestea:

Stațiuni de sine stătătoare – hoteluri de tip club, sate de vacanță;

Sate, orașe – turismul urban și agroturismul (turismul rural);

Zone care au o temă specifică, precum parcurile naționale (Retezat, Cozia, Parâng);

Regiuni definite de limite administrative sau de numele zonei (Țara Hategului, Țara Motilor, Țara Oasului etc.);

Țari;

Grupuri de țări (Caraibe) și continente.

Pe piața turistică există o mare concurență între destinațiile turistice pentru atragerea de cât mai mulți turiști. Se observă clar intensificarea activității de marketing, stimulată de autorități și de firmele de turism, prin care se urmărește construirea și consolidarea unei imagini cât mai favorabile asupra destinației turistice. Imaginea lor depinde în mare măsură și de experiența personală a consumatorilor, de transmiterea prin viu grai, de istorie, mijloacele mass-media, dar cel mai important pare a fi modul în care oferta publicitară satisface așteptările și nevoile create.

Conceptul de brand turistic

Un produs este ceea ce se face într-o fabrică; un brand reprezintă ceea ce cumpără clientul. Un produs poate fi copiat de concurență; un brand este unic; Un produs poate fi depășit cu ușurință; un brand de succes este etern.

Un brand este un nume și/sau un simbol distinctiv (cum ar fi un logo, o marcă înregistrată sau un design de ambalaj), folosit cu intenția de a identifica produsele sau serviciile aparținând unui producător sau unui grup de producători și de a diferenția acele bunuri sau servicii de cele ale concurenței. Astfel, un brand semnalează cumpărătorului sursa produsului și îi protejează atât pe cumpărator, cât și pe producător, de concurență, care va încerca să furnizeze produse cât se poate de apropiate.

Cu toate că brandurile au avut – timp de secole la rând- un rol în comerț, brandingul și asocierile brandului au căpătat o importanță crucială pentru competitori abia în secolul XX. De fapt, o caracteristică distinctivă a marketingului modern a fost focusarea pe crearea de branduri diferențiate. Cercetarea de piață a fost folosită pentru a ajuta la identificarea și dezvoltarea criteriilor de diferențiere a brandurilor. Asocierile de brand unice au fost stabilite folosind atribute ale produselor, nume, ambalaje, advertising și strategii de distribuție. Ideea a fost să se treacă de la bunuri de larg consum la produse de marcă- pentru ca prețul să nu mai fie factorul esențial în decizia de cumpărare și pentru a se pune accentul pe criteriile de diferențiere.

Din perspectiva pragmatică a profesionistului în domeniu, consideră că următoarele aspecte sunt definitorii pentru un brand :

1. Brandul constituie suma tuturor experiențelor pe care un consumator/client le are cu produsul și cu compania producătoare. Este dat ca exemplu brandul Microsoft, care proiectează imaginea conform căreia compania și însuși Bill Gates se angajează să ofere produse mai bune, mai inteligente și mai folositoare. Microsoft încearcă să-i implice inclusiv pe consumatori în dezvoltarea produselor sale, lansează mereu câte un produs care nu este perfect dar se află mereu în frunte, creând impresia că tehnologia Microsoft este atât de avansată încât produsele sale se dezvoltă continuu. Mai mult, compania reacționează pozitiv la toate modificările propuse de utilizatorii fideli sau ocazionali, făcându-i pe oameni să se simtă ca și cum ei ar deține compania. Dintru început, putem observa că relația brand-consumatori este esențială.

2. Brandul reprezintă un cumul de beneficii funcționale și emoționale, atribute, experiențe, utilizări, imagini și simboluri. Brandurile de succes sunt asociate de consumatori cu anumite simboluri și imagini, vehiculate mai ales prin intermediul mesajelor publicitare sau al logo-ului (urșii polari de la Coca-Cola, leul de la Peugeot, puma de la brandul cu același nume etc.). De asemenea, brandurile promit și oferă, pentru a-și respecta promisiunea, nu numai beneficii utilitare, ci și emoționale. „Brandurile identifică, definesc și exprimă experiența de utilizare a produselor și serviciilor specifice, cu care consumatorii intră în contact”, remarcă, în cartea sa dedicată forței brandului William McEwen insistând asupra acestui aspect : „Brandurile prospere oferă o răsplată consumatorului, indiferent dacă este tangibilă sau intangibilă, rațională sau emoțională” Acesta este un aspect pe care îl observă și Bernard Cathelat: „Marca are o dimensiune nouă : pare susceptibilă să alunge o frustrare, să rezolve o tensiune. Clientul va cumpăra un simbol al siguranței sau al promovării pe scara socială”. Brandurile cunoscute se asociază spontan în imaginația indivizilor cu caracteristici care formează o personalitate fictivă a produsului, numită de autorul citat „stereotipul de marcă”.

În diferite lucrări despre problematica brandului, Singapore Airlines este adeseori amintit ca exemplu de excelență a realizării brandingului, care reprezintă strategia și acțiunea de transformare a unui produs sau a unui serviciu într-un brand. După părerea lui Martin Lindstrom Singapore Airlines a depășit barierele tradiționale ale brandingului, încă din 1973, când a introdus o campanie bazată exclusiv pe experiența emoțională a companiilor aeriene. Începutul a fost făcut cu campania Singapore Girl, centrată pe imaginea feminității orientale, care s-a transformat într-o imagine simbol a brandului.

3. Brandul reprezintă legătura companiei cu preferințele, dorințele și nevoile consumatorilor. Un amplu studiu Gallup, desfășurat în perioada 2000-2004, referitor la relațiile dintre branduri și consumatori, a relevat că atașamentul emoțional constituie esența acestei legături. Pornind de la rezultatele acestui studiu, McEwen (2008, p. 16) constată : „Brandurile mari, precum Disney, Ritz-Carlton, Guiness Beer, Nordstrom și Singapore Airlines, stabilesc relații brand-client foarte trainice. Aceste companii își fac publicitate peste tot. Deși aceste mărci și-au putut forma legături durabile cu clienții lor, este important de reținut faptul că acestea sunt niște relații personale, cu fiecare client în parte”.

4. Brandul este ceea ce îi determină pe clienții fideli ai companiei să revină. Exemplul oferit, în această privință, de Zyman, este vodca Absolut, un brand suedez care a reușit să pătrundă și să se mențină cu succes pe o piață în care mărcile cu nume rusești păreau să fie singurele ce reprezentau „originalul”. Acest lucru a fost posibil datorită printurilor extrem de originale și creative, primele dintre ele create de art directorul britanic Geoff Hayes, prin care a fost promovat brandul și care „au răspândit în lumea largă mesajul că Absolut este pretutindeni – de la firul ierbii până la formațiunile noroase”.

5. Brandul reprezintă modul de a oferi o semnificație produsului sau serviciului oferit de companie. Brandul reprezintă bunul cel mai de preț al companiei. Acest aspect este în relație directă cu așa-numita diferențiere a brandului, o strategie de branding menită să îi confere brandului individualitate în raport cu cele similare, prin reliefarea unor atribute și avantaje specifice. McEwen face o distincție între aceste două noțiuni. „Atributele reprezintă acele trăsături, aspecte sau părți constituente ale unui produs, care pot fi verificate în mod obiectiv”, cum ar fi anumite servicii pe care le oferă compania sau ingrediente incluse în produsele sale.

Acestea constituie particularitățile brandului, care îl fac diferit de altele și pot, în principiu să fie verificate și protejate prin lege, dacă sunt patentate/înregistrate. Se întâmplă însă că, în condițiile în care produsele din aceeași categorie sunt prea puțin sau deloc diferite în mod obiectiv, un anumit atribut să fie comun mai multor produse și, în consecință, nu mai poate constitui un factor de diferențiere. Avantajele sunt, deci, mai degrabă ceea ce evaluează consumatorul decât la ce face publicitate brandul, sunt percepute de consumatori ca recompense pentru investițiile făcute, în calitate de client al brandului respectiv. Autorul amintit observă că, de regulă, companiile se axează mai mult pe atributele brandului, în timp ce consumatorii sunt interesați în primul rând de avantajele acestuia, fiind cele care pot da naștere unei relații trainice dintre brand și consumator.

La rândul lor, avantajele unui produs sunt rapid copiate de brandurile concurente, încât majoritatea nu pot fi nici ele revendicate de către un singur brand

MARKETINGUL ȘI PROMOVAREA DESTINAȚIEI TURISTICE

2.1. Marketingul turistic

Omenirea traversează o perioadă în care ritmul schimbărilor se accentuează, tot mai multe aspecte ale viitorului fiind caracterizate de niveluri ridicate de risc si incerditutine. Ca urmare, viitorul nu mai decurge liniar din trecut și prezent, discontinuitățile înmulțindu-se, ceea ce face absolut necesară activitatea de prognozare.

Dat fiind faptul că în domeniul turismului există o mare varietate de activități și entități, care se prezintă fie sub forma unităților individuale (hoteluri, restaurante, unitati de transporturi), fie sub forma unor ansambluri (stațiuni balneare, sportive) sau chiar a unor conglomerate geografixe complexe (localități, zone turistice, țări), centrele de decizie sunt dispersate, ceea ce complică foarte mult activitatea de planificare strategică. De aceea, pentru a ușura efortul de planificare, aceste organisme independente se grupează adeseori sub forme juridice complexe, de genul oficiilor de turism, sindicatelor de inițiativă, asociațiilor de promovare a turismului sau grupurilor de interese economice.

Ce este marketingul ?

„Marketingul turistic reprezintă o serie de metode și tehnici susținute de o stare de spirit particulară (analitică, dornică de a cerceta și a optimiza ) care urmăresc satisfacerea în cele mai bune condiții psihosociale a nevoilor de servicii turistice, atât pentru turiști cât și pentru populația gazdă și în același timp profitabilă financiar pentru organizatorii de voiajuri.” (O.M.T.)

Marketingul este întreaga afacere privită din punctual de vedere al rezultatului final, adică din punctual de vedere al clientului.

Marketingul este o activitate umană direcționată pe satisfacerea nevoilor și cerințelor printr-un proces de schimb.

A apărut odată cu dezvoltarea întreprinderilor industriale având rolul de a asigura succesul comercial prin adaptarea permanentă a produselor la cerințele pieței (necesitățile consumatorilor, poziția concurenței, posibilitățile de absorbție ale pieței și disponibilitatea de a pătrunde pe noi piețe. S-a extins apoi și în sfera serviciilor, inclusiv în sfera serviciilor turistice, ținând cont de diversitatea și specificitatea activităților de care le presupune o prestație turistică : transport, cazare, alimentație publică și agrement.

2.1.1.Definirea marketingului turistic

Este pe larg cunoscut faptul că termenul de marketing provine din verbul englezesc to market, care are înțelesul de a face piața, de a cumpăra și a vinde, de a face tranzacții pe piață, precum și din substantivul market, care înseamnă piață. A înțelege prin marketing doar studiul actelor de schimb ar fi o îngustare inadmisibilă a conținutului acestui concept, dat fiind faptul că, în accepțiunea actuală, preocupările teoriei și practicii marketingului depășesc mult piața, extinzându-se de la emiterea ideii de produs nou până dincolo de asigurarea serviciilor postvânzari. Într-o astfel de accepțiune, ține de marketing tot ceea ce preocupă întreținerea pentru asigurarea succesului ei pe piață. Cu alte cuvinte, marketingul desemnează tot ceea ce trebuie întreprins de o firmă, în conformitate cu mediu său intern și extern, pentru satisfacerea clientelei mai bine decât concurența, în vederea obținerii profitului dorit.

În literatura de specialitate există numeroase definiții ale marketingului turistic elaborate de specialiști din țara noastră și din alte țări.

Ph. Kotler consideră marketingul turistic „o activitate umană direcționată pe satisfacerea nevoilor și cerințelor într-un proces de schimb.”

Ph. Kotler a creat termenul de „management al marketingului” care semnifică „analiza, planificarea, transpunerea în practică și controlul programelor concepute pentru realizarea schimburilor dorite, pe piețele vizate, în scopul atingerii obiectivelor organizației.” Conceptul se bazează pe echilibrul formării prețurilor în funcție de oferta și cererea turistică, capacitatea de comunicare și informarea promovată de distribuitori și firmele turistice, posibilitatea de a prezenta oferte atractive și de a absorbi cererea existentă pe piață.

Autorul pune în evidență rolul complex al marketingului turistic legat de sezonalitatea cererii turistice și recomandă practicarea unui „marketing de sincronizare” prin acordarea de facilități diverse, care să permită satisfacerea completă a cererii de turism, cu toate neregularitățile pe care le prezintă aceasta.

R. Lanquar și R. Hollier preiau termenul de management al marketingului și definesc marketingul turistic drept un proces de „management” care permite întreprinderilor și organizațiilor turistice să-și identifice clienții actuali și potențiali, să comunice cu aceștia pentru a le afla nevoile și influența dorințele și motivațiile, la nivel local, regional, național și internațional în vederea adaptării produselor în scopul optimizării satisfacției turistice și maximizării obiectivelor organizației.

OMT definește marketingul turistic drept o serie de metode și tehnici susținute de o stare de spirit particulară (analitică, dornică de a cerceta și de a optimiza) care urmăresc satisfacerea în cele mai bune condiții psihosociale a nevoilor de servicii turistice atât pentru turiști cât și pentru populația gazdă și în același timp profitabilă financiar pentru organizatorii de voiajuri.

OMT atribuie marketingului turistic trei funcții :

Comunicarea : atragerea clienților dispuși să plătească prețul serviciilor existente,

considerând că la destinație îi așteaptă un produs turistic corespunzător preferințelor acestora.

Dezvoltarea : protejarea și dezvoltarea unor noi servicii turistice care să atragă clienții

potențiali și să aibă succes pe piața turistică.

Controlul : analiza riguroasă a rezultatelor campaniilor de promovare și examinarea

rezultatelor ce demonstrează utilizarea eficientă a posibilităților turistice.

2.1.2. Trăsături caracteristice marketingului

receptivitate față de cerințele pieței

cunoașterea, urmărirea și anticiparea cerințelor

capacitate de adaptare a activității la evoluția

cerințelor de consum, flexibilitate

inventivitate, spirit creator, preocupare pentru înnoire și modernizare

viziune unitară asupra activităților ce alcătuiesc ciclul economic al bunurilor

și serviciilor

eficiență maximă ca rezultat al orientării activității către nevoile reale de consum

2.1.3. Funcțiile și etapele marketingului turistic

Pentru a deveni eficientă, activitatea de marketing a firmei de turism va fi orientată în conformitate cu următoarele funcții:

1. Investigarea pieței, a necesităților de consum turistic

2. Conectarea dinamică a întreprinderii de turism la mediul economico-social

3. Satisfacerea în condiții superioare a nevoilor de consum turistic

4. Maximizarea eficienței economice (a profitului)

2.1.4. Obiectivele sistemului de marketing sunt:

Maximixarea consumului -se urmărește astfel stimularea consumatorilor astfel va

crește cererea care determină creșterea producției care la rândul ei va determina creșterea gradului de ocupare al forței de muncă .Odată cu creșterea gradului de ocupare vor creste și veniturile. 

Maximizarea satisfacției consumatorului – Prin bunurile și serviciile pe care le oferă

consumatorilor orice firmă va încerca să realizeze cât mai bine nevoile acestora, pentru că în momentul consumului aceștia să obțină satisfacția pe care o doresc în momentul achiziționării bunului. 

Maximizarea posibilităților de alegere – consumatorii au astfel o gamă largă de produse

și servicii din care pot sa aleagă.

Maximizarea consumului – se urmărește stimularea consumului la maxim. 

Maximizarea calității vieții- aceasta nu se referă numai la calitatea, cantitatea,

disponibilitatea și costul bunurilor, ci și la calitatea mediului natural și cultural.

2.1.5. Conceptul de marketing-mix în turism

Conceptul de marketing-mix exprimă orientarea activității de marketing a întreprinderii – în funcție de resursele interne și de condițiile pieței – prin combinarea într-un tot unitar, coerent, sub forma unor programe, a elementelor politicii de produs, de preț, de distribuție și de promovare.
Mixul de marketing reprezintă piatra de temelie a specificului marketingului turistic. Succesul unei firme depinde foarte mult de cât de bine este realizat mixul de marketing. El presupune îmbinarea a patru politici, fiecare dintre acestea având o importanță deosebită pentru firmă și aflate în strânsă interdependență una cu cealaltă. Acestea sunt: politica de produs, politica de preț, politica de distribuție, politica de promovare.

În literatura de specialitate sunt menționate diverse moduri de grupare și integrare a variabilelor de marketing în cadrul mixului. Una dintre cele mai cunoscute este legată de numele lui E.J McCarthy și se prezintă sub forma unui vector (P1, P2, P3, P4)t , unde P1 reprezintă produsul, P2 prețul, P3 plasarea (distribuția), P4 promovarea. Potrivit celor „4P”, principalele variabile de marketing pot fi grupate astfel:

Fig. 2.1 Variabilele acțiunii de marketing – cei „4P”

2.1.6. Strategia de marketing a intreprinderii turistice

Elaborarea unei strategii globale, pe ansamblul economiei, sau parțiale, la scara unei singure ramuri a economiei sau a unei întreprinderi, au devenit teme predilecte ale gândirii economice contemporane. Preocuparea pentru alegerea strategiilor adecvate și profunzimea analizelor și judecăților de valoare întreprinse se datorează faptului ca strategiile eficiente asigură valorificarea superioară a potențialului economic al țării, ramurii sau întreprinderii respective și, implicit, afirmarea economiei naționale pe plan mondial, din pespectiva unei colaborari internaționale competitive.

De altfel, adoptarea conceptului de marketing de către o întreprindere impune, între altele, utilizarea unui sistem adecvat de conducere strategică care să asigure valorificarea eficientă a resurselor sale, în contextul unei permanente sincronizări cu mediul în care își desfașoară activitatea.

Pornind de la definiția dată strategiei întreprinderii de către profesorul P. Tabatoni- sistem de decizii vizând coerența acțiunii întreprinderii față de mediul înconjurător, în funcție de anumite scopuri și cu ajutorul anumitor operațiuni derulate în spațiu și timp putem concura conceptul de strategie de marketing a întrepriderii turistice drept acea componentă a politicii de marketing –nucleul acesteia- ce concentrează ansamblul deciziilor ce vizează definirea și delimitarea pieței întreprinderii, obiectivele, politicile și regulile care dirijează efortul de marketing al acesteia, în funcție de dinamica mediului în care-și desfașoară activitatea. Reiese necesitatea elaborării unei strategii dinamice, doar astfel fiind posibilă câștigarea unor poziții solide pe piața turistică națională sau internațională. Strategia de marketing turistic jalonează coordonatele generale pe o perioadă mai lungă. Ea integrează poziții ce vizează, pe de-o parte, poziția firmei față de structura, schimbările și exigențele pieței- conturându-se strategia de piață – și, pe de altă parte, componentele mixului de marketing (produs, preț, distribuție, promovare)- concretinându-se strategia de produs, strategia de preț, strategia de distribuție și strategia de promovare.

.1.7. Etapele parcurse pentru elaborarea strategiei de marketing turistic

Elaborarea strategiei de marketing turistic este un process complex, și deloc ușor, ce implică parcurgerea mai multor etape:

analiza diagnostic a situației existente;

formularea obiectivelor strategice ale întreprinderii turistice;

alegerea opțiunilor strategice fundamentale;

alcătuirea mixului de marketing turistic.

Figura 2.2 prezintă alternativele strategice din care firma turistică va selecta varianta considerată potrivită situației sale :

Fig. 2.2 Alternative ale strategiei de marketing pentru întreprinderile turistice

Strategia de marketing aleasă reprezintă, în fapt, o combinație în care intră câte o variantă din fiecare grupă- ex. 1.a. -2.b. -3.a. -4.a. -5.a. (strategia creșterii, diferențiată, activă, a exigențelor ridicate, ofensivă).

Pentru varianta tradițională, schemele de legatură între instrumentele de marketing în turism sunt redate în figura 2.3.

Datorită caracterului tridimensional al fenomenului turistic, sistemului clasic al instrumentarului de marketing i se mai pot alătura trei variabile, ajungându-se la șapte variabile.

1. produsul turistic; 2. prețul 3. plasamentul (distribuția); 4. promovarea turistică; 5. participarea și oamenii (people); 6. evidența fizică a mediului ambiental (physical evidence) 7. procesarea serviciilor.

Fig. 2.3. Schemele de legatură între instrumentele de marketing în turism

Alți specialiști au extins variabilele la treisprezece, completând lista cu următoarele variabile adiționale: 8. pachetul de servicii; 9. programarea; 10. poziționarea; 11. puterea; 12. parteneriatul; 13. publicul sau colectivitatea.

Apreciem că în toate cele trei variante (4 variabile; 7 variabile; 13 variabile), produsul turistic rămâne instrumentul cel mai important, în jurul lui profilându-se toate celelalte instrumente. Alcătuirea mixului de marketing încheie efortul de elaborare a strategiei de marketing. Strategia de marketing a întreprinderii turistice nu este însă un scop în sine. Ea va fi urmată de un program de acțiune (plac tactic), de operaționalizarea acestuia și, în mod firesc, de controlul și evaluarea eficacității lui.

Fig. 2.4. Sistemul strategic al întreprinderii turistice

2.2 Promovarea turistică

Promovarea în turism constă într-un ansamblu de demersuri de comunicare ce vizează transmiterea permanentă, pe diverse căi, a unor mesaje destinate informării atât a clienților potențiali, cât și a operatorilor de turism asupra caracteristicilor produselor și serviciilor turistice oferite spre comercializare, cu scopul de a consolida o imagine pozitivă și de a cultiva o atitudine favorabilă față de acestea și firmă, respectiv de a determina, în mentalitatea și obiceiurile de cumpărare și consum ale turiștilor, modificări convenabile întreprinderii ofertante (emițătoare sau beneficiară a mesajelor).

Particularitățile promovării în turism sunt influențate de caracteristicile de intangibilitate, variabilitate, inseparabilitate și perisabilitate ale serviciilor

Activitățile promoționale în turism necesită investiții importante din cauza întinderii geografice mari a piețelor turistice, manifestării unei concurențe internaționale acerbe și caracterului intangibil al produsului turistic.

Sursele posibile de proveniență a informațiilor turistice sunt diverse:

comunicațiile personale (au impactul cel mai mare);

canalele sociale;

informațiile obținute de la forța de vânzare a unităților turistice (agenții de voiaj, structuri de primire, birouri de turism);

canalele de experți (lideri de opinie);

canalele de comunicare impersonale (media, “atmosfera” și “evenimentele”).

Obiectivele politicii de promovare în turism sunt formulate diferit, în funcție de stadiul în care se situează consumatorii potențiali vizați, urmărindu-se trecerea acestora de la stadiul cognitiv sau afectiv, la cel conativ (comportamental), adică la actul final de achiziționare a produsului turistic.

1. În cadrul stadiului cognitiv se urmărește atragerea atenției consumatorului potențial asupra existenței unei anumite firme de turism și asupra ofertei acesteia, fiind oportune formulări de genul:

creșterea notorietății structurii de primire “X” de la 15% la 25% în rândul turiștilor europeni, în cursul acestui an, comparativ cu cel precedent.

2. În stadiul afectiv, obiectivul promovării turistice poate fi, de asemenea, definit în termeni statistici, existând mijloace sociologice de comensurare a opțiunilor bazate pe sentimente, atitudini, preferințe:în cursul anului curent, ponderea consumatorilor care au o atitudine favorabilă față de întreprinderea ofertantă va crește de la 20% la 30%.

3. În stadiul comportamental, parametrii de prognoză și de angajament (în final, de control al îndeplinirii obiectivului) se regăsesc în formulări precise ale unor obiective concrete:

realizarea până în luna aprilie a rezervărilor de cazare pentru sezonul estival în proporție de 65%;

creșterea cu 10% a numărului de circuite vândute în raport cu anul precedent.

2.1.1 Publicitatea turistică

Caracterul intangibil și, în consecință, invizibil al serviciilor turistice impune ca publicitatea acestora să se facă permanent, schimbând mesajul în funcție de obiectul acțiunii și păstrând anumite simboluri.

Totodată, publicitatea în turism stă sub imperativul sublinierii anumitor elemente tangibile, de natură a ajuta turiștii să înțeleagă și să evalueze serviciile prestate. Astfel, vor fi avute în vedere caracteristicile fizice ale prestării serviciului sau unele obiecte relevante care simbolizează serviciul însuși.

Se poate aprecia că, în domeniul serviciilor, în general, și în turism, în particular, publicitatea este preponderent simbolică și mai puțin descriptivă, mizând foarte mult pe aspectul emoțional, pe mijloace de sugestie și de invitație la reverie și nu pe descrierea serviciului.

La rândul său, mesajul publicitar, care se caracterizează printr-o polivalență conceptuală, conține, pe lângă informația logică, și informația psihologică, el susținând o “luptă a imaginilor”. Publicitatea va pune accentul pe latura afectivă a mesajului, creând un climat de atracție afectivă în jurul produsului turistic și, apoi, în vederea definitivării unei atitudini favorabile, va alimenta latura cognitivă a acesteia prin informații care să susțină atașamentul deja creat.

Se remarcă, în publicitatea din turism, importanța prioritară a informației psihologice, comparativ cu cea logică, aceasta din urmă concretizată într-o serie de argumente raționale și date precise despre oferta turistică.

Axa psihologică a mesajului publicitar poate fi rațională, folosind argumente precum prețuri mici, grad înalt de confort, punctualitatea și siguranța mijlocului de transport, sau emoțională, când accentul cade pe motivația afectivă prin argumente de ordin estetic, cum ar fi designul unui hotel, ineditul arhitecturii sau al unor facilități de agrement prilejuite de o anume destinație.

Obiectul demersurilor de promovare poate fi

un anumit produs (circuit, sejur, croazieră),

o firmă de turism (unitate hotelieră, agenție de voiaj),

o stațiune (balneară, de sporturi de iarnă),

o zonă geografică (de exemplu, Litoralul Mării Negre) sau

o țară ca destinație de vacanță,

emițătorul fiind un prestator de servicii turistice (unitate de cazare, transportator),

un intermediar (turoperator) sau un oficiu de promovare turistică.

De obicei, campaniile publicitare ale marilor firme de turism, destinate piețelor turistice emițătoare din străinătate sunt încredințate unor filiale sau agenții locale, care cunosc mai bine preferințele consumatorilor potențiali și pot adapta mesajul promoțional în funcție de specificul cultural al receptorilor.

În vederea conceperii și realizării publicității turistice, marketerul trebuie:

să identifice ținta (turiștii potențiali, cât și din persoanele sau instituțiile cu rol de

prescriptori, lideri de opinie sau intermediari);

să aleagă mijlocul (una din componentele media) și suportul mesajului (reviste, cotidiene)

să stabilească tema (subiectul) acestuia (va fi cât mai simplă posibil, evitându-se seriile

lungi de propuneri și de argumente adiacente);

să hotărască momentul sau perioada de desfășurare a campaniei publicitare (presupune o

bună cunoaștere a diferitelor piețe turistice în vederea emiterii mesajului în intervalul cel mai favorabil luării deciziei de către turiștii potențiali);

structura anunțului;

să evalueze efortul economic (bugetul) necesar ;

să estimeze efectele ce pot fi obținute.

2.3. Marketingul destinației turistice

Destinația – ca un amalgam de servicii și experiențe de turism

Destinațiile sunt amalgame de produse turistice , oferind o experiență integrată pentru

consumatori .

În mod tradițional , destinațiile sunt considerate zone geografice bine definite , cum ar fi o

țară , o insulă sau un oraș . Cu toate acestea , este tot mai mult recunoscut ca o destinație poate fi considerata de asemenea un concept interpretat în mod subiectiv de către consumatori , în funcție de itinerariul lor de călătorie , background-ul cultural , scopul vizitei , nivelul de educație și experiența din trecut . De exemplu , Londra poate fi o destinație pentru un călător de afaceri german , în timp ce Europa poate fi destinatia perfecta pentru un turist japonez care face un turneu de doua saptamani si cauta agrement. Unii călători vor considera o navă de croazieră a fi destinația lor , în timp ce altii de pe aceeași croazieră pot percepe porturile vizitate în timpul călătoriei ca destinație. De multe ori destinațiile sunt împărțite în mod artificial de către barierele geografice și politice , care nu reușesc să ia în considerare preferințele consumatorilor sau funcțiile industriei turismului . Un exemplu elocvent il reprezinta muntii Alpi care se intind pe teritoriul Frantei, Austriei, Elvetiei si Italiei, zona considerata si consumata de schiori ca parte a aceluiasi produs.

6 puncte cadru în analiza destinațiilor turistice

Atracții (naturale, provocate de om, artificial, scopul construit, patrimoniu, evenimente speciale)

Accesibilitate (întregul sistem de transport care cuprinde de rute, terminale și vehicule)

Facilități (cazare și facilități de catering, comerțul cu amănuntul, alte servicii turistice)

Pachete disponibile (pachete de pre-aranjate de către intermediari și directori)

Activități (toate activitățile disponibile la destinație și ce vor face consumatorii în timpul vizitei lor )

Serviciile auxiliare (serviciile utilizate de către turiști, cum ar fi bănci, telecomunicații, poștă, chioșc de ziare, spitale, etc)

Un marketing de succes al destinațiilor presupune :

-ințelegerea motivațiilor și preferințelor vizitatorilor în procesul de luare a deciziilor și de planificare a călătoriei și modul în care aceste comportamente se schimba în timp;

– dezvoltarea unui "plan strategic de marketing"

-dezvolvarea partilor interesante ale unei destinatii si crearea unui brand turistic puternic care sa diferentieze zona respectiva.

Pentru facilitarea procesului, in activitatea de marketing se va urmari :

– Acțiunile relevante de promovare și de publicitate pentru a influența percepția vizitatorilor.

– dezvoltarea de programe de marketing de cooperare cu organizațiile de turism și întreprinderile pentru a oferi sinergii de resurse și potențial crescut de vizitare pentru o destinație.

Obiective strategice de management si marketingul destinatiilor

Sporirea prosperitatii pe termen lung a populației locale

Incantarea vizitatorilor prin maximizarea satisfactiei acestora

Maximizarea rentabilitatii întreprinderilor locale și efectelor de multiplicare

Optimizarea impactului turismului prin asigurarea unui echilibru durabil între

beneficiile economice și costurile socio-culturale și de mediu.

Fig. 2.5. Roata dinamică a părților interesate de turism

Indiferent de tipul destinației, sarcinile marketingului sunt aceleași: crearea unei imagini favorabile a destinației la nivelul segmentelor țintă de vizitatori, conceperea unor instrumente de susținere și difuzare a imaginii și, nu în ultimul rând, promovarea imaginii destinației în zonele de origine.

Să prezentăm mai întâi câteva din tipurile principale de destinații turistice:
-destinații clasice. Acestea sunt în general orașe care dispun de un bogat patrimoniu arhitectural, cultural și istoric, foarte potrivite pentru petrecerea unei vacanțe sau pentru o vizită de durată mai lungă (exemple: Paris, Atena, Roma etc.). Tot aici pot fi incluse și multe din stațiunile montane sau de litoral (cum ar fi Saint Tropez, Kitzbühel, Aspen și multe altele);
-destinații naturale cum ar fi Delta Dunării, rezervația Serengeti din Tanzania sau Cascada Niagara din Statele Unite. Aici turiștii vin pentru a admira peisajele sau pentru a lua contact cu bogățiile naturale ale regiunii (floră, faună);

-destinații pentru turismul de afaceri. Acestea sunt importante centre industriale și comerciale, unde există facilități turistice de înalt nivel și posibilități de agrement variate, fapt care le face atractive pentru oamenii de afaceri. Exemple: New York, Manchester, Lille etc.
-destinații “pentru o noapte”. Este vorba în special de localitățile aflate între marile destinații de vacanță și zonele de origine ale turiștilor;

-destinații pentru șederi scurte. Aceste sunt în general orașe mai mici în care există obiective de patrimoniu (unele chiar celebre) care le fac atrăgătoare. Două exemple bune din această categorie sunt orașele Pisa din Italia și Bruges din Belgia.

În ceea ce privește principalele elemente componente ale destinației turistice, ele pot fi grupate în mai multe moduri. Astfel, unii autori disting trei categorii de elemente ale unei destinații:
-elementele constitutive de bază, numite și “inima” sau “miezul” destinației: localizarea geografică, climatul, condițiile naturale de la fața locului, siturile istorice și arhitectonice;
-elementele periferice naturale (împrejurimile destinației, populația locală, ambianța generală de la destinație);

-elementele periferice create (facilitățile de divertisment, facilitățile de cazare și alimentație, serviciile comerciale, infrastructura de transport).

Alți autori grupează aceleași elemente tot în trei categorii, dar într-o manieră puțin diferită:
-natura, care reprezintă de multe ori principalul element care stimulează interesul vizitatorilor;
-climatul. Foarte multe persoane călătoresc cu scopul principal de a găsi un climat diferit de cel al regiunii în care locuiesc;

-cultura. Este vorba aici atât de elementele de patrimoniu istoric și cultural care vorbesc despre trecutul destinației, cât și de elementele care definesc cultura ei din prezent (oameni, stiluri de viață, obiceiuri ale locului etc.).

Fig. 2.6. Elementele componente ale unei destinații

Piețele principale și alegerea destinației

Înțelegerea tipului de destinație și caracteristicile acesteia sunt de o importanță capitală pentru comercializare. Fiecare destinație poate satisface doar anumite tipuri de cerere, așadar, turismul de marketing trebuie să aprecieze motivațiile de călătorie, în scopul de a dezvolta oferte adecvate și destinații cu brand pentru piețele țintă. În plus, destinațiile trebuie să fie capabile de acoperirea nevoilor și cererilor prezente, dar în același timp să fie deschise către ale piețe potențiale pe care le pot atrage.

2.4. Strategia de branding turistic

Conceptul de branding aplicat țărilor, orașelor și regiunilor a început să fie utilizat la mijlocul anilor ‘90 cu scopul de a susține aceste zone geografice în competiția lor acerbă din mediul concurențial. În această eră a “super-brandurilor” nu este nimic neobișnuit în a considera un oraș, o țară sau o regiune ca fiind un brand de succes. Ne confruntăm astăzi cu cea mai comunicativă societate a tuturor timpurilor. Țările și orașele se află în competiție pentru atragerea turiștilor, investițiilor, talentelor și credibilității. Clienții au la dispoziție o paletă foarte largă de locuri din care pot alege, fiecare cu mesaje atractive și cu promisiuni extrem de credibile. Brandurile facilitează procesul de alegere a oamenilor. Din această cauză este de preferat ca orașul să fie condus precum un “brand” comercial cu scopul de a-i întări identitatea și valoarea percepută în cadrul unei piețe dominate de o competiție din ce în ce mai acerbă. Orașele și regiunile formează un amestec unic de dinamism și creștere, modernism și inovație, infrastructură și tehnologie, atractivitate și calitate. Ele reprezintă motoarele dezvoltării culturale și economice – puternice centre care depozitează resurse valoroase, dar și inovație. În cadrul acestora, tehnologia avansatăși turismul joacă un rol important.

„Brandul unui oraș reprezintă suma tuturor percepțiilor și asocierilor pe care oamenii le au în legătură cu un anumit oraș”. Acestea pot include experiențe trecute, filme, știri, reclame, accesul la informație, vreme, prețuri, opiniile prietenilor sau ale cetățenilor respectivului oraș. Un brand puternic poate contura personalitatea unui oraș și îi poate conferi calitate. Un brand adevărat ia în considerare nu doar aspectele „dure”, precum taxele, infrastructura, cheltuielile, rețelele și logistica, ci și aspectele mai „sensibile”, precum

mentalitatea și toleranța, arta și cultura, natura și starea de sănătate a populației. Un astfel de brand dovedește nu doar calitatea resurselor (precum, pământul, forța de muncă sau capitalul), dar și calitatea vieții (ambianța orașului, serviciile și posibilitățile oferite în materie de recreere).

Factorii care determină necesitatea brandingului de oraș sunt următorii:

promovarea democrației și a conducerii democratice, precum și tendința crescută de

transparență a activităților autorităților locale;

puterea din ce în ce mai mare a mass-mediei internaționale, generată de o audiență care

urmărește să fie cât mai bine informată;

varietatea sortimentelor de produse și servicii din diferite țări duce la necesitatea de

creștere a încrederii atât în compania producătoare, cât și în țara de origine;

în cazul orașelor mai sărace și mai puțin dezvoltate, apare necesitatea de a face față

competiției pentru fonduri internaționale, tehnologie, transfer de competențe,

investiții, piețe pentru export;

orașele concurează pentru atragerea de imigranți talentați;

cererea mare din partea cetățenilor pentru un mediu cultural mai vast și mai bogat,

stimulat de creșterea rapidă a mijloacelor de comunicație media și digitale cu costuri scăzute;

necesitatea de atracție și reținere: determinarea cetățenilor și oamenilor de afaceri locali

să rămână în oraș, încurajându-i în același timp pe alții să vină să locuiască și să-și dezvolte afacerile aici.

„Brandurile de succes sunt acelea care se diferențiază de celelalte, care fac o promisiune valoroasă și apoi o îndeplinesc și care reușesc să faciliteze procesul de alegere pentru potențialii cumpărători”. Brandul poate să nu valoreze mai mult decât un logo sau o bucată de hârtie în condițiile în care acesta nu este adoptat, susținut și revitalizat de către deținătorii de interese (stakeholders) ai orașului. Acest lucru dovedește faptul că brandul se construiește la fiecare punct de contact al clienților cu orașul. Fiecare din aceste puncte de contact critice are un rol vital în construirea și transmiterea experienței promise de brand.

Crearea unui brand care să se diferențieze de competiție, să satisfacă nevoile cetățenilor și să obțină suportul stakeholderilor locali necesită răbdare, viziune, colaborare și gândire strategică. O abordare de succes a brandului ar trebui să combine consistența mesajului și conlucrarea partenerilor comunității prin intermediul eforturilor de marketing. Astăzi, o identitate pozitivă a brandului nu mai este doar o opțiune. Un oraș care nu este angajat în mod proactiv într-un proces de branding, riscă să fie poziționat în mod automat pe piață într-o poziție dezavantajoasă de către competitori și de către mass-media. Este nevoie de punerea la punct a unei strategii comprehensive care merge dincolo de superficialitatea unui logo sau a unei reclame.

Elementele brandului unui oraș

În opinia lui, expert în domeniul brandingului, aspectele care conturează brandul unui oraș sunt următoarele: prezența, potențialul, pulsul, locul, oamenii, necesitățile de bază. Împreună ele formează Hexagonul Brandului de Oraș. Acesta are în vedere, în principal, statutul internațional al orașului: cât de familiarizați sunt oamenii cu anumite orașe, le-au vizitat sau ar dori să le viziteze, care sunt motivele pentru care anumite orașe sunt recunoscute pe plan mondial, care este contribuția acestor orașe la dezvoltarea științei și culturii la nivel internațional în ultimii 30 de ani.

Figura 2.7. Hexagonul Brandului de Oraș

Locul. În cadrul acestui aspect sunt explorate percepțiile oamenilor asupra aspectului fizic al fiecărui oraș, asupra modului în care s-ar simți dacă ar vizita un anumit oraș.

Potențialul. Acest punct al hexagonului ia în considerare oportunitățile economice și educaționale pe care orașele le oferă rezidenților, oamenilor de afaceri și turiștilor. Pentru a se ajunge la determinarea potențialului unui oraș, cetățenii sunt întrebați cât de greu cred că le-ar fi să-și găsească o slujbă într-un anumit oraș sau, în cazul în care ar fi oameni de afaceri, cât de corespunzător ar fi un anumit oraș pentru dezvoltarea unei afaceri. De asemenea, interesează opinia oamenilor referitoare la posibilitățile de îmbogățire a calificărilor educaționale în cadrul unui anumit oraș.

Pulsul. Stilul de viață vibrant este un element important al imaginii brandului unui oraș. Aici este măsurat gradul de interes pe care îl prezintă orașele atât pentru turiști pe termen scurt, cât și pentru rezidenți pe termen lung.

Oamenii. Oamenii construiesc orașul. În cadrul acestui aspect al hexagonului se pune întrebarea dacă rezidenții unui oraș sunt prietenoși și calzi sau dimpotrivă, reci în relația cu cei care vin din afară. Un alt aspect important avut în vedere este gradul de securitate.

Necesitățile de bază. În cadrul acestei secțiuni, oamenii sunt întrebați despre modul în care percep calitățile de bază ale unui oraș: cât de greu este de găsit cazare în oraș, care este nivelul mediu al serviciilor oferite în oraș, precum: educație, sănătate, transport public sau sport.

SUD LITORAL ROMÂNESC- STAȚIUNEA SATURN

Saturn este o stațiune nouă, introdusă în lista stațiunilor balneare românești în anul 1972. Stațiunea s-a dezvoltat odată cu celelalte stațiuni de pe litoralul românesc.

Este o stațiune turistică de interes național care se află în imediata vecinătate a municipiului Mangalia, la 43 km de Constanța. La nord, stațiunea Saturn se învecinează cu stațiunea Venus. Fiind situată într-un golf liniștit, chiar lângă Mangalia, stațiunea Saturn completează minunata rivieră românească prin oportunitățile de distracție și relaxare oferite.

Fig. 3.1 Localizare stațiunea Saturn

Modalitățile de acces în stațiune: 

– rutier: București – Constanța prin Slobozia pe DN 2A (E 60) și Constanța – Mangalia pe DN 39; București – Constanța prin Fetești pe DN 3A și Fetești – Mangalia pe DN 22C și E 39; 

– feroviar: Gară Mangalia pe linia București – Constanța – Mangalia; 

– aerian: București – Constanța (Aeroportul "Mihail Kogălniceanu").

Plaja Saturn se întinde între Mangalia și Venus. În sud este fragmentată de numeroase golfulețe create artificial din stabilopozi, cu acces în mare relativ lejer și cu lățimi ale plajei mai mici. Partea nordică este mai lată decât cea sudică (100-150 m) și se întinde până la Venus, fiind într-o stare foarte bună mai ales în partea dintre Saturn și Venus acolo unde atinge, pe o porțiune de 2 km lungime, lățimi de 200 m. În zonă această a plajei se organizează adeseori și circuri și spectacole estivale.

Plaja Saturn se află în sudul Romaniei, în vecinătatea orașului-port Mangalia. Această stațiune are două plaje importante: plaja Adras, care se află în partea nordică a stațiunii, aprope de stațiunea Venus și plaja Diana, în sud, aflată în apropierea orașului port Mangalia.

3.1. Potențial turistic

Aflat in partea de sud-est a României, județul Constanța ocupă jumătatea sudică a Dobrogei, limita de sud fiind dată de granița de stat cu Bulgaria. Județul Constanța are o suprafață de 7071 kmp, iar populația este de 746.000 locuitori (1997-1998).

Avându-și originea în vechea Mare Sarmatică, mult mai întinsă, Marea Neagră are o suprafață de 411.540 km p, cu o adâncime maximă de 2245 m și o platformă continentală întinsă, care coboară până la 400-500m. Este o mare de tip continental, legându-se prin strâmtorile Bosfor și Dardanele cu Marea Mediterană, iar de acolo cu întreg Oceanul Planetar.

Apa mării este bogată în clorură de sodiu și magneziu, suflat de calciu, de potasiu, la fel ca și lacurile Razim, Sinoie și Techirghiol- lacuri bogate în săruri, cu nămol sapropelic bogat în substanțe minerale și cu o valoare terapeutică deosebită, recunoscute și pe plan mondial. Marea Neagră este a treia mare europeană ca întindere și a doua ca adâncime. Apa are o salinitate redusă : 17- 18 % la țărm și o temperatură de +20-25 °C în timpul verii, iar în timpul iernii de +9 °C.

De la Capul Midia spre sud, pe o întindere de aproximativ 100 km, se află, așa cum de regulă turiștii îl înțeleg, litoralul, înșiruire de stațiuni balneo-maritime și de odihnă (de la taberele Năvodari până la campingul 2 Mai, Vama Veche).

Climatul litoralului românesc este rezultatul climatului maritim și al celui de stepă : climă blândă și uscată, cu veri calde. Durata de strălucire a soarelui în luna iulie este de 10-12 ore pe zi, iar temperatura media a aceleiași luni este de 24 °C, media anuală fiind de 11,3 °C. În sezonul cald, temperatura la suprafața plajei urcă până la 45 °C, însă brizele maritime, bogate în aerosoli, atenuează arșița zilelor toride. Aerul este nepoluat, lipsit de praf, fum sau microbi, ca și apa mării. În picăturile extreme de fine care plutesc în aer, aerosoli proveniți din sfărâmarea valurilor, sunt conținute substanțe care intră în componența apei de mare. De asemenea, ozonul existent stimulează nutriția, având și o mare putere antiseptică- de aici valențele medico-terapeutice, recunoscute și peste hotare, ale litoralului românesc. Marile întinderi de plajă sunt pavate cu nisip auriu, de o finețe deosebită, rezultat din scoicile măcinate.

Între Mangalia și Mamaia se întinde parcă un singur oraș, o imensă stațiune. De-a

lungul coastei, un spațiu mirific etalează o salbă de stațiuni care răspund tuturor vârstelor și gusturilor : Năvodari, Mamaia, Constanța- stațiuni destinate odihnei și agrementului, Eforie Nord, Eforie Sud, Costinești, Techirghiol, Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn, Mangalia, 2 Mai și Vama Veche- destinate odihnei și curei balneare. Dar, factorul principal care contribuie la dezvoltarea funcțiunii balneo-climaterice și turistice a stațiunilor este, în primul rând, marea.

3.1.1. Potențialul turistic natural

Este stațiunea situată în imediata vecinătate a municipiului Mangalia, de care aparține din punct de vedere administrativ. Aflată la o distanță de aproximativ 43 de kilometri de Constanța, stațiunea Saturn atrage prin câteva avantaje pe care le oferă turiștilor săi. Vegetația bogată și liniștea ar fi două dintre caracteristicele care fac ca Saturn să fie cautată de cei care își doresc o vacanță relaxantă departe de agitația cotidiană.

Punctul forțe al stațiunii îl reprezintă existența izvoarelor mezotermale sulfuroase și a nămolului cu valoare terapeutică, utilizate în tratarea afecțiunilor ginecologice și cele ale aparatului locomotor, din păcate prea puțin recunoscute de turiștii români sau străini. Între Saturn și Venus, între mare și Iezerul Mangaliei se află cea mai bună plajă naturală din România. Numeroasele izvoare mezotermale-sulfuroase, precum și calitatea nămolului din lacul din vecinătate sunt folosite de turiști în scop curativ. Stațiunea are un climat blând cu precipitații izolate tot timpul anului (media anuală a temperaturilor este între 11.5 și 25 grade C în perioadă verii, în timp ce iarnă rareori temperatură scade sub 0 grade C).

Cele două baze de tratament sunt situate în hotelurile Horă și Baladă. Aici sunt folosiți factorii naturali de cură (apa mării, nămol sapropelic, ape mezotermale sulfuroase) în tratarea mai multor afecțiuni, cum ar fi: afecțiuni reumatismale degenerative ( spondiloză cervicală, lombară și dorsală), afecțiuni ortopedice posttraumatice (fracturi, luxații), anemii, manifestări articulare ale bolilor de nutriție (rahitism),  boli ale aparatului respirator (emfizem pulmonar, bronsite cronice, alergii respiratorii),  boli dermatologice (psoriazis, eczeme cronice, neurodermite), boli metabolice (obezitate, diabet, gută), boli ginecologice (anexite, metroanexite, sterilitate).

3.1.2. Potențialul turistic antropic

Posibilitățile de agrement includ practicarea diferitelor sporturi nautice (plimbări cu barca și hidrobicicleta pe mare, sky-jet), precum și vizitarea obiectivelor turistice din orașul Mangalia, aflat în vecinătatea sudică a stațiunii Saturn.

Saturn mai dispune un camping, restaurante, baruri, numeroase piscine, grădini de vară, terenuri de sport (minigolf, tenis), cinematograf în aer liber, parc de distracții, discoteci, baruri de zi și de noapte, oferind de asemenea posibilitatea de a practica sporturi nautice și echitație.

Pentru cei pasionați de excursii, traseele turistice vor include mai întâi vechiul Callatis, apoi un tur al celorlalte stațiuni, precum și regiunile mai apropiate din podisul dobrogean.

Oferă turiștilor pe lângă o plajă curată și un Aqua Park la Hotel Balada. Aqua Parc Balada aparține hotelului cu același nume și, cu toate că este inferior celui din Mamaia reprezintă un loc care nu trebuie ratat în vacanță dumneavoastră din Saturn. Este dotat cu piscine, topogane, jacuzzi, baruri, jocuri pentru copii. Satul de Vacanță Dunărea și Satul de Vacanță Delta oferă numeroase posibilități de distracție în special pentru copii, fiind dotate cu jocuri, leagăne, trenulețe. În jurul acestor locuri sunt construite numeroase spații de cazare. Herghelia și hipodromul din Mangalia ocupă o suprafața totală de 588 hectare și deține aproape 400 de căi, majoritatea pur-sânge arab. Aici se pot luă lecții de călărie sau se pot face plimbări mai lungi cu caii. În lunile iulie-septembrie se organizează curse de cai la care participă herghelii și crescători particulari din toată țara. Tot pe plaja dintre Saturn si Venus este organizat in fiecare sezon Liberty Parade, un eveniment muzical care atrage tineri din toata tara si din strainatate.

3.2. Strategii și modalități de promovare a destinației turistice Saturn

Promovarea in turism constă într-un ansamblu de demersuri de comunicare ce vizează transmiterea permanentă, pe diverse căi, a unor mesaje destinate informării atât a clienților potențiali, cât și a operatorilor de turism asupra caracteristicilor produselor și serviciilor turistice oferite spre comercializare, cu scopul de a consolida o imagine pozitivă și de a cultiva o atitudine favorabilă față de acestea și firmă, respectiv de a determina, în mentalitatea și obiceiurile de cumpărare și consum ale turiștilor, modificări convenabile întreprinderii ofertante (emițătoare sau beneficiară a mesajelor).

3.2.1. ANT, primării, asociații

Voi analiza in cele cele ce urmeaza diverse asociatii sau institutii care au ca scop promovarea sud litoralului, in special promovarea statiunii Saturn.

a. Asociatia pentru Promovarea si Dezvoltarea Turismului LITORAL-DELTA DUNARII este o structura tripartită, care include autoritati locale, asociatii patronale, companii reprezentand initiative private si ONG-uri, cu scopul de a capitaliza si canaliza energii pozitive in favoarea dezvoltarii rivierei romanesti. Misiunea lor este urmatoarea:

Dintre cele mai importante activități desfășurate de Asociația LITORAL – DELTA DUNĂRII de-a lungul celor peste 5 ani de activitate menționez:

• 6 ediții ale Târgului de Turism "Bursa Litoral – Delta Dunării"; 

• 3 ediții ale Revelionului Turismului la Mare; 

• Campania Cu Nato pe LITORAL – Deschide Litoralul Românesc ; 

• Paște pe Litoral "Lumina de la Malul Mării"; 

• 01 Mai – Deschiderea Oficială a Sezonului Estival – Parada Litoralului Românesc; 

• 9 ediții ale programului "Litoralul pentru Toți "; 

• 1 ediție a programului "Delta Dunării pentru Toți "; 

• Campania Ryanair la Constanța; 

• Cel mai mare show aerian " Constanța Air Show – Thunder over the Black Sea" 2011 
• Readucerea TUI în România ; 

• Adunarea generală a MEDCRUISE la Constanța ; 

• " Premiile Asociației Litoral " – 4 ediții; 

• Includerea Deltei Dunării și a Județului Tulcea în aria de activitate a Asociației ; 

• Sprijinirea înființării de patronate hoteliere pe Litoral și în Delta și consolidarea parteneriatului ANAT – hotelieri ; 

• Campanii intense de promovare a regiunii Dobrogea turistică, în mass-media locală și centrală, la târguri de turism interne și internaționale; 

• Implicarea în proiectele și evenimentele organizate de membrii noștri: autorități locale de pe litoral, Consiliul Județean Constanța, Consiliul Județean Tulcea, Camera de Comerț Constanța, patronate hoteliere de pe litoral, Aeroportul și Portul Constanța, Danubius TUI România, Fundația Gastronomică Nejloveanu. 

• 2 ediții ale Festivalului Antic Tomis

b. Primăria Mangalia

Agenția națională de presă AGERPRES, într-un comunicat de presă, luni 31 martie, 2014:

“În stațiunea Saturn, va fi amenajat un Centru de informare turistică”.

Consilierii locali din Mangalia au aprobat în cadrul ședinței ordinare, care s-a desfășurat, luni, 31 martie, mai multe hotărâri de interes local cu caracter administrativ. Una dintre aceste hotărâri se referă la aprobarea studiului de fezabilitate, bugetului și surselor de finanțare pentru proiectul ce vizează crearea Centrului de Informare turistică în stațiunea Saturn.

Proiectul se înscrie în conceptul durabil de dezvoltare a turismului din regiunea de sud a litoralului, acela de a crea o rețea din șase centre naționale de informare și promovare turistică în toate stațiunile aferente Mangaliei. În acest sens, se vor introduce servicii moderne de informații cu caracter turistic, care vor contribui la stocarea informațiilor specifice și vor permite schimbul de date privind activitatea turistică pentru turiștii români și străini. Centru de informare turistică va fi amenajat din fonduri europene, valoarea totală a proiectului fiind de aprox. 600 de mii de lei. Alt proiect de hotărâre adoptat în aceeași ședință a vizat prețul de producție, transport și distribuție a energiei termice produsă în sistem centralizat de către S.C. Goldterm Mangalia S.A., în baza aprobării A.N.R.S.C..

c. Organizația Patronală a Turismului Balnear – a fost înființată în 1993, la inițiativa a 19 reprezentanți din principalele stațiuni balneare, susținători ai turismului balnear, cu scopul reprezentării sectorului balnear în relația cu autoritățile, cu diverse instituții și alte asociații, pe plan intern și extern.

Membrii fondatori : Băile Herculane, Băile Felix, Băile Govora, Călimănești-Căciulata, Sângeorz Băi, Vatra Dornei, Mangalia, Sovata, Lacu Sărat, Slanic-Moldova, Buzias, etc.

În prezent, OPTBR are 62 de membri, reprezentând aproape toate stațiunile balneare. Un important succes pentru Organizație îl reprezintă proiectul cu finanțare europeană, în valoare de 5 mil. Euro, destinat creșterii calității serviciilor "Calificarea în turismul balnear – o șansă pentru viitor", care s-a desfășurat în perioada iulie 2010 – iunie 2013 și care a facilitat calificarea a cca 2200 persoane în ocupații din sectorul balnear (3 ocupații diferite), din cei 4000 consiliați, pe întreg teritoriul țării. Proiectul a fost nominalizat de 2 ori printre primele 10 proiecte europene pentru modul în care s-a derulat și pentru rezultatele sale.

Principalele acțiuni realizate

– Bursa și Forumul de turism balnear este evenimentul cel mai important din sector; el se organizează anual, itinerant, în diferite stațiuni; ultima ediție a avut loc la Saturn, 5-8 sept..2013 ;

– Manifestarea este inclusă în calendarul oficial de evenimente al Organizației Mondiale a Turismului și al Asociației Europene a Stațiunilor Balneare.

Scopul principal al evenimentului organizat : Promovarea potențialului stațiunilor balneare, atât pentru tratament și refacere, cât și ca destinație de relaxare.

La acest eveniment a participat și președintele Autorității Naționale pentru Turism, Răzvan Filipescu.

”Forumul de Turism Balnear are loc într-un moment cheie pentru turism, și asta pentru că statisticile arată o creștere puternică a sectorului turistic atât  pe plan mondial, cât și la nivelul Europei. Prin importantele sale efecte sociale și economice, turismul balnear a devenit un segment major al pieței turistice internaționale.

Potențialul balnear românesc trebuie promovat și susținut, fiind cunoscută valoarea factorilor terapeutici pe care o oferă stațiunile din țara noastră. Este timpul să trecem la fapte, nu numai să vorbim despre imensele resurse pe care le deținem în ceea ce privește turismul de sănătate. În promovarea produsului trebuie să ne orientăm nu numai spre piețele țintă, ci și spre alte piețe care au un cult pentru sănătatea și îngrijire corporală” a declarat Răzvan Filipescu în cuvântul de deschidere.

În continuare președintele ANT s-a referit la noi posibilități de promovare și cunoaștere a potențialului balnear românesc.

”Turiștii pot fi motivati de rațiuni de sănătate, cum ar fi curele, reabilitarea sau de cele legate de relaxare/wellness privind activităților de anti stress, îmbunătățirea obiceiurilor legate de modul de viață .

Pentru a rămâne competitiv în aceste dificile timpuri, sectorul turistic trebuie să muncească din greu pentru a ține pasul cu așteptările și dorințele consumatorilor aflate într-o permanentă schimbare.” a afirmat Răzvan Filipescu.

Bursa oferă posibilitatea informării asupra noutăților pe plan intern și internațional, cunoașterii tendințelor pieței, stabilirii de noi parteneriate și fundamentării, pe baza informațiilor primite, a propriilor strategii de dezvoltare si programe specializate.

3.3 Analiza SWOT a stațiunii Saturn

Analiza SWOT este o tehnică prin care se pot identifica punctele tari și slabe și se pot examina oportunitățile și amenințările unui proiect, ale unei acțiuni sau ale unei persoane și poate fi utilizat ca element de realizare a bilanțului.

În general, există două moduri în care poate fi utilizată o analiza SWOT: în scopuri profesionale sau personale. În scop personal, analiza SWOT poate fi utilizată pentru a monitoriza cariera unei persoane, notând abilitățile și problemele pe care aceasta le are. În context profesional, analiza SWOT poate fi utilizată pentru a măsura profitabilitatea unei afaceri sau unui proiect.

BRAND-UL TURISTIC

4.1. Crearea brandului turistic aferent destinației turistice Saturn

Brandul a devenit un element esențial pentru promovarea, menținerea și dezvoltarea unei destinații turistice. Dat fiind difuzia deciziei într-o comunitate comparativ cu o companie sunt necesare metode speciale pentru evaluarea capacității destinației de a suporta un brand, acțiuni specifice pentru coagularea comunității pentru înțelegerea brandului și pentru comunicarea cu potențialii turisti.

Brandul, activitatea de branding sunt neologisme care s-au încetățenit în limbă și în viața de fiecare zi, mai ales la generațiile tinere.

Voi analiza acum numai câteva aspecte specifice privind destinațiile turistice, folosind ca exemplu cazul unui oraș mic.

Între locuitorii unei zone și zona în sine sunt legături foarte puternice, uneori întreaga viață fiind legată de locul respectiv. În lumea globală comunitățile, datorită mass mediei care aduce informații de peste tot, încep să se intrebe : cum am vrea sa fim cunoscuți, cum putem ieși din mulțime, ce am dori ca ceilalți să simtă când aud numele orașului nostru etc.? În SUA sunt catalogate 20000 de orașe, 126 de șosele turistice statale și 12800 de zone istorice. Sunt atât de numeroase și de diverse că e greu să e deosebești. Aici poate interveni brandingul. De multe ori însă se ajunge să se piardă strategia pentru branding și să se obțină numai un logo, un slogan sau o temă de campanie de promovare.

Noțiunea de brand al destinației poate fi definită ca totalitatea percepțiilor, gândurilor și sentimentelor pe care un client le are asupra unui loc. Realizarea brandingului unei destinații este un principiu de organizare care implică orchestrarea mesajelor și experiențelor asociate locului respectiv care asigură că ele sunt cât se poate de distinctive, memorabile, puternice și răsplătitoare. Brandurile de succes al unei destinații stă în mintea și sufletul clienților, se diferențiază cu claritate, se oferă ca o promisiune de valoare și simplifică alegerea clientului.

Valoarea unui brand se relevă în fiecare punct de contact al clientului prin experiențe excepționale și nu stă pe caracteristicile fizice ale locului. Fiecare experiență înainte, din timpul și după vizită are un rol vital în definirea și livrarea promisiunii care este inerentă brandului respectiv.

Este numele unui oraș sau loc un brand? Este bine cunoscut? Are o imagine bună? Este privit cu respect? Este sensibilă audiența avută în vedere cum arată orașul sau ce poate face pentru ea? Cât de diferit este față de alte orașe? Dacă deciziile tactice individuale conduc spre programe de marketing atunci e timpul pentru o intervenție și o acțiune strategică a strategiei de branding. De regulă se identifică mai multe din următoarele condiții:

-nevoia de schimba o imagine învechită, confuză sau inadecvată;

-noi investiții în infrastructură sau dezvoltarea de noi evenimente cer redefinirea locului;

-a fost lansat un program de revitalizare a centrului sau unul cultural;

-mesajele de marketing ale orașului sau ale partenerilor săi sunt lipsite de adresă și nediferențiate (comune);

-schimbări frecvente privind temele și mesajele de promovare, o lipsă de unitate sau consistență a mesajelor în comunicarea orașului;

-piețele tradiționale scad ca mărime sau valoare;

-resursele de marketing au fost aplicate deficient sau necoordonat etc.

Fig. 4.1. Modelul brandului

Poziționarea brandului

1. Grupul țintă

2. Cadrul de referință

3. Elementele de diferențiere

4. Datele de susținere (argumentele)

Grupul țintă

…pentru cei care doresc să își mențină sănătatea și sunt dornici de relaxare, pentru tinerii iubitori de mare și de frumos, pentru cei care își doresc recuperarea saănătății și prevenirea afecțiunilor…

"Valori ale patrimoniului national", factorii balneari și climatici interesează grupuri mari sociale, cuprinse ca limite de vârstă între copilărie și senectute. Rolul acestora în profilaxie este inestimabil. Ei intervin atât în prevenirea îmbolnăvirii (profilaxie primară), cât și în prevenirea recidivelor unor boli, tratate cu alte mijloace terapeutice, împiedicând evoluția acestora spre forme degenerative (profilaxie secundară).

Din punctul de vedere al organizatorului de turism, turismul balnear nu se adresează persoanelor bolnave, ci numai turiștilor, inclusiv acelora care vin în mod declarat și organizat în stațiuni pentru a-și îngrijii și ameliora sănătatea, dar care nu sunt bolnavi, chiar dacă își recuperarează anumite funcțiuni organice afectate de stări anterioare de boală sau traumatisme.

În concluzie, recomandăm stațiunea Saturn atât pentru persoanele sănătoase care pot beneficia de cura heliomarină în timpul vacanțelor de vară, cât și pentru tratamentul unor afecțiuni reumatismale degenerative, ortopedice post-traumatice, rahitism, boli ale aparatului respirator, dermatologice sau ginecologice care se pot desfășura pe tot parcursul anului.

Cadrul de referință

…ne menținem sănătatea, ne tratăm afecțiunile într-un climat favorabil, destinat cu precădere relaxării, bunăstării și distracției în aceeași măsură…

Cadrul de referință rezumă acele așteptări de călătorie ale grupului țintă pe care Saturn le poate oferi. Ce beneficii vor obține ei vizitând stațiunea Saturn? Răspunsul la această întrebare ne va permite să aflăm destinațiile care le oferă beneficii similare și, prin urmare, competitorii de care trebuie să ne diferențiem.

Putem oferi experiențe turistice deosebite vizitatorilor noștri, prin exploatarea la nivel înalt a tuturor factorilor naturali pe care ii deține stațiunea Saturn. Fiind turiști care vor alege destinația în primul rând datorită potențialul natural deosebit în ceea ce privește tratamentele balneo, dar și turiști care iubesc marea și aleg să îmbine tratamentul cu distracția și relaxarea, le vom da oportunitatea de a îmbina aceste două forme de turism.

Le vom oferi turiștilor baze de tratament specifice în funcție de afecțiunea pe care o au, astfel : se vor folosi factorii naturali de cură (apa mării, nămol sapropelic, ape mezotermale sulfuroase) în tratarea mai multor afecțiuni, cum ar fi: afectiuni reumatismale degenerative ( spondiloza cervicală, lombară și dorsală), afecțiuni ortopedice posttraumatice (fracturi, luxații), anemii, manifestări articulare ale bolilor de nutriție ( rahitism),  boli ale aparatului respirator (emfizem pulmonar, bronșite cronice, alergii respiratorii ),  boli dermatologice (psoriazis, eczeme cronice, neurodermite), boli metabolice (obezitate, diabet, gută), boli ginecologice (anexite, metroanexite, sterilitate). Dintre terapiile folosite pentru tratarea afecțiunilor menționate mai sus amintim: hidroterapie, kinetoterapie, electroterapie, termoterapie (băi sulfuroase, băi de nămol, băi de plante, băi galvanice, gimnastică medicală, duș subacval, împachetări cu namol sau cu parafină, masaje uscate sau cu nămol, cura geriatrică.

De asemenea posibilitățile de agreement sunt multiple și includ practicarea diferitelor sporturi nautice (plimbări cu barca și hidrobicicleta pe mare, sky-jet), precum și vizitarea obiectivelor turistice din orașul Mangalia, aflat în vecinătatea sudică a stațiunii Saturn.

Elemente de diferențiere

Saturn se diferențiază în mod cert de alte stațiuni cu potențial balnear dacă luăm în calcul

potențialul natural deosebit, atât cel dedicat tratamentului cât și cel sezonier.

Principalii factori de cură prin care turismul balnear contribuie la ameliorarea starii de sanatate a persoanelor venite la tratament specifice stațiunii Saturn sunt: apa mării, nămolul sapropelic extras din Lacul Techirghiol, apele mezotermale sulfuroase, bioclimatul marin bogat în aerosoli salini și în radiație solară, cu efect stimulent asupra organismului. Deși modul de acțiune al acestora nu este încă pe deplin cunoscut, principala lor utilizare dintotdeauna este balneoterapia. Rolul profilactic al curelor balneare este bine cunoscut prin creșterea rezistenței generale a organismului după tratament. Statisticile întocmite în numeroase țări au evidențiat faptul că membrii populației active care au efectuat cure balneare în timpul concediilor de odihnă pe o perioadă de mai mulți ani, au înregistrat posterior un număr redus de zile de incapacitate de muncă, cu un număr redus de consultații medicale.

În ceea ce privește partea sezonieră, nota caracteristică a Saturnului, cea mai meridională dintre stațiunile litoralului, este dată de plaja sa, deosebit de largă, marcată de 4 golfuri ce sunt protejate de 5 diguri. Intrarea în mare este foarte lină, cu nisip. Acest lucru împreună cu posibilitățile de agrement sunt apreciate an de an de tinerii vizitatori.

Argumente

…cea mai veche formă de turism împletită cu turismul litoral, factori de cură și existența unui potențial încă neexploatat la nivel maxim, într-o stațiune cu tradiție, inclusă în rândul stațiunilor balneoclimaterice încă din anul 1972…

Elementele de diferențiere a stațiunii Saturn pot fi identificate printr-o privire de ansamblu asupra Saturnului, care îi va face pe oameni să înțeleagă de ce este justificată mândria noastră referitoare la potențial natural și antropic.

Potențial natural: existența izvoarelor mezotermale sulfuroase și a nămolului cu valoare terapeutică, utilizate în tratarea afecțiunilor ginecologice și cele ale aparatului locomotor, din păcate prea puțin recunoscute de turiștii români sau străini. Între Saturn și Venus, între mare și Iezerul Mangaliei se află cea mai bună plajă naturală din România. Numeroasele izvoare mezotermale-sulfuroase, precum și calitatea nămolului din lacul din vecinătate sunt folosite de turiști în scop curativ), bioclimatul marin bogat în aerosoli salini și în radiație solară.

Potențial antropic: Posibilitățile de agrement includ practicarea diferitelor sporturi nautice (plimbări cu barca și hidrobicicleta pe mare, sky-jet), precum și vizitarea obiectivelor turistice din orașul Mangalia, aflat în vecinătatea sudică a stațiunii Saturn. Pentru cei pasionați de excursii, traseele turistice vor include mai întâi vechiul Callatis, apoi un tur al celorlalte stațiuni, precum și regiunile mai apropiate din podisul dobrogean. Satul de Vacanță Dunărea și Satul de Vacanță Delta oferă numeroase posibilități de distracție în special pentru copii, fiind dotate cu jocuri, leagăne, trenulețe. În jurul acestor locuri sunt construite numeroase spații de cazare. Herghelia și hipodromul din Mangalia ocupă o suprafața totală de 588 hectare și deține aproape 400 de căi, majoritatea pur-sânge arab. Aici se pot luă lecții de călărie sau se pot face plimbări mai lungi cu caii. În lunile iulie-septembrie se organizează curse de cai la care participă herghelii și crescători particulari din toată țara. Tot pe plaja dintre Saturn și Venus este organizat în fiecare sezon Liberty Parade, un eveniment muzical care atrage tineri din toata țara și din străinătate. Stațiunea Saturn oferă multiple oportunități pentru petrecerea timpului liber. În ceea ce privește sporturile de apă, turiștii pot închiria echipamente nautice, pot face scufundări sau pot pescui. Cine iubește mișcarea în aer liber va avea la dispoziție terenuri de sport amenajate în diferite zone ale stațiunii. Aproape de granița cu orașul Mangalia se află un Centru Sportiv care pune la dispoziție astfel de facilități. Seara vine cu relaxare la terasă, luând masa la restaurant sau jucând o partidă de bowling alături de prieteni. Plimbările pe faleza stațiunii sau pe straduțele umbroase sunt o altă modalitate de relaxare pentru turiștii stațiunii Saturn.

Personalitatea brandului

Personalitatea brand-ului a fost definită în urma unor cercetări riguroase și reflectă atât imaginea stațiunii Saturn în străinătate, cât și părerile românilor, atât în rândul călătorilor, cât și în rândul celor care acționează în domeniul turismului.

Bogăție naturală: prezentă în zonă a izvoarelor hipotermale sulfuroase și a nămolului cu valoare terapeutică, ambele utilizate în tratarea afecțiunilor ginecologice și pe cele ale aparatului locomotor, calitatea nămolului din lacul din vecinătate, bioclimatul marin bogat în aerosoli salini și în radiație solară sunt de departe cei mai importanți factori în ceea ce privește bogăția naturală a acestei stațiuni. Existența și cunoașterea acestora conturează ideea de personalitate a brandului.

Trecut, prezent și viitor: turismul balnear reprezintă cea mai veche formă de turism. Factorii naturali care au determinat apariția și dezvoltarea turismului balnear în România, încă din antichitate, sunt: apele minerale și termale, lacurile terapeutice, nămolurile terapeutice, gazele naturale terapeutice și sarea terapeutică. Acești factori naturali sunt repartizați pe aproape tot teritoriul țării noastre, de pe litoralul Mării Negre și până în regiunile montane.

Turismul balnear a devenit în timp un segment major al pieței turistice internaționale, spre care se centrează importante mijloace materiale și umane, cu implicare tot mai profundă a științei și tehnicii, a prestării unor servicii turistice și medicale de o factură complexă și de un înalt nivel calitativ, chemate să satisfacă cerințele vitale ale omului modern, determinate de evoluția condițiilor de viață și a stării de sănătate a populației.

Turismul balnear pare tot mai căutat, conform statisticilor, astfel în ceea ce privește viitorul, putem concluziona că este de departe promițător având în vedere fondul balnear remarcabil.

Bunătate: ne adresăm atât pieței naționale cât și internaționale, astfel putem discuta despre ospitalitatea pe care o vor întalni turiștii străini în România, mai exact în stațiunea Saturn de la malul Mării Negre. Românii zâmbesc mult. Au un deosebit simț al umorului. Nu vor zâmbi oricărui străin, de îndată, dar turistul deschis va putea să descopere și să experimenteze o căldură incredibilă și o onestitate care îl vor surprinde și îl vor încânta în contactul cu localnicii. Românilor le place să vorbească și să facă glume și există o uimitoare bogăție de povestiri fascinante de împărtășit. Ospitalitatea este sinceră.

Potențial inepuizabil: Turismul balnear este singura formă de turism din țara noastră care se bazează pe un potențial permanent, de mare complexitate, practic inepuizabil.

INTANGIBIL

Beneficii Atribute

Ce poate oferi brandul Cine și ce

este

brandul

TANGIBIL

Fig. 4.2. Atributele și beneficiile brand-ului turistic

Identitatea vizuală și sloganul brandului

Contribuția identității vizuale și a sloganului la brandul turistic al stațiunii Saturn

Elementele de identitate vizuală și sloganul nu reprezintă brandul. Elementele de identitate vizuală și sloganul nu descriu brand-ul. Acestea sunt doar o ‘’ancoră’’ pentru a aminti un set de percepții care compun brandul. Astfel, la vederea elementelor vizuale, principalele atribute, valorile și personalitatea brand-ului vor fi conștientizate. Vizualul nu trebuie să comunice sau să arate explicit aceste elemente. Ele vor fi conștientizate din toate activitățile de comunicare care au folosit brand-ul, cum ar fi publicitatea și promovarea în presa scrisă, televiziune, online etc.

vedere conștientizare

marketing

Fig. 4.3. Contribuția identității vizuale și a sloganului la brandul de turism al stațiunii Saturn

Elementele de identitate vizuală și sloganul nu reprezintă brandul. Elementele de identitate vizuală și sloganul nu descriu brandul. Acestea sunt doar o “ancoră” pentru a aminti un set de percepții care compun brandul. Astfel, la vederea elementelor vizuale, principalele atribute, valorile și personalitatea brandului vor fi conștientizate. Vizualul nu trebuie să comunice sau să arate explicit aceste elemente. Ele vor fi conștientizate din toate activitățile de comunicare care au folosit brand-ul, cum ar fi publicitatea și promovarea în presa scrisă, televiziune, online, etc.

Fig. 4.4. Etapele alcătuirii brandului turistic aferent stațiunii Saturn

BRAND-UL

LOGOTIPUL ȘI IZOTIPUL

Fig. 4.5. LOGOTIPUL Fig. 4.6. IZOTIPUL

LOGOTIPUL ȘI IZOTIPUL NU TREBUIE FOLOSITE NICIODATĂ SEPARAT

Izotipul reprezintă o construcție conceptuală sau descrierea unei idei, iar logotipul este fonemul care conferă brand-ului un înțeles/nume.

Izotipul folosit singur nu va fi recunoscut, pierzându-și astfel efectul. Numai brand-urile foarte bine implementate pot folosi simbolul fără nume, dar și pentru că simbolul este vizibil pe produsele proprii și poate fi văzut zilnic de consumatori. De asemenea, logotipul nu trebuie folosit singur întrucât se pierde din simpatia întregului și poate crea o stare de confuzie consumatorului. Dimensiunile logotipului și izotipului sunt în așa fel gândite încât să poată fi folosite împreună în orice circumstanță.

LOGOTIPUL

Alcătuit din caractere simple și aerisite, logotipul stațiunii Saturn emană o personalitate prietenoasă, cu o trasare clară și originală. Caracterul plăcut și prietenos este evidențiat și prin culoarea albastru deschis care induce ideea de relaxare, calmitate, puritate. Este o etichetă vizuală cu forme simple, ferme și optimiste.

IZOTIPUL

Pentru crearea izotipului au fost luate în considerare cele trei elemente de diferențiere și anume: potențial balnear deosebit, îmbinarea celor două forme de turism și desfășurarea permanentă a turismului balnear.

Evidențierea potențialului balnear este sugerată de apa în formă de frunză care exemplifică în mod cert existența izvoarelor mezotermale și ideea de sănătate. Totodată frunza este un simbol puternic, primordial al creșterii, al prospețimii, al vieții .Întăresc ideea de tratament prin adăugarea cuvântului “balneo” în apropierea frunzei, cuvânt familiar tuturor, cu o singură semnificație binecunoscută.

De cel de-al doilea element de diferențiere se leagă imaginea din interiorul planetei. Se poate deduce cu ușurință posibilitatea practicării turismului litoral, asociindu-se ideea de relaxare, distracție.

În final, pentru justificarea ultimului element, acela al desfășurării permanente a turismului balnear, am ales însăși planeta Saturn, cu mișcarea sa continuă de rotație.

Culorile:

Pentru crearea logo-ului am ales o gamă variată de albastru din următoarele motive:

În primul rând, mai presus de toate, datorită asocierii culorii albastru cu marea, pentru că, să nu uităm, stațiunea este în primul rând o stațiune la malul Mării Negre.

În al doilea rând, nuanța de albastru deschis sugerează nevoia de odihnă și relaxare, detensionare. Albastrul este culoarea cerului și a mării, dar și cea a spiritului. El sugerează odihnă și poate determina organismal să producă compuși chimici care au efect calmant. Exprimă în același timp calmitate, echilibru, optimism și prospețime. Nu putem vorbi de mare fară să ne gândim la relaxare, sau la tratament fără detensionare, odihnă și puritate.

Cu siguranță culoarea albastru descrie exact cele două caracteristici principale ale stațiunii, și anume: marea, cu turismul litoral și odihna, relaxarea și tratamentul cu turismul balnear.

Am ales galbenul ca pată de culoare, dar nu întamplător. În simbolistica antică chineză galbenul reprezintă culoarea pământului, dar are multe alte semnificații. Iată câteva dintre ele : soare, raze de soare, vară, aer, bucurie, fericire, prietenie.

SLOGANUL:

“Where health and relaxation meet”

Sloganul pentru stațiunea Saturn am ales să fie scris în engleză. De ce? Pentru că mă adresez atât pieței naționale cât și internaționale.

Prin încărcătura cuprinsă în cele cinci cuvinte din cadrul sloganului, urmăresc atragerea turiștilor care vor să rămână plini de vitalitate și sănătoși pe o perioadă cât mai lungă, dar și celor care doresc să aibă o bătrânețe frumoasă. Nu uit nici de tinerii a căror prioritate va fi fără îndoială marea și nisipul fierbinte.

Așadar, îmbinăm utilul cu plăcutul și ne adresăm unei categorii extinse de turiști.

Descrierea componentelor sloganului

and

Fig. 4.7. Componentele sloganului

Ideea sloganului în ansamblu nu înseamnă altceva decât contopirea celor două forme de

turism atât de benefice și plăcute, într-un cadru perfect atât pentru turistul român cât și pentru turistul străin.

Strategia promovării brand-ului

La fel ca o companie prestigioasă, un oraș faimos își vinde mai bine produsele, recrutează elite, atrage investitori și vizitatori, în general joacă un rol important în afaceri. În consecință, acest oraș este mai bogat și oferă o mai bună calitate a vieții.

Ca și în cazul companiilor, orașele care au un brand pozitiv și puternic își valorizează mai bine produsele și serviciile, întrucât brandul adaugă valoare acestora. Beneficiile pe care un brand le poate aduce unui oraș se înscriu în următoarele repere:

realizarea unei identități a brandului care aduce recunoaștere mult mai ușoară și

care simplifică procesul de adoptare a deciziilor de către consumatori și grupurile

de interese;

stimularea dezvoltării economice prin creșterea numărului de turiști și prin

localizarea unor agenți economici în zonă care vor contribui la crearea de noi

locuri de muncă;

poziționarea clară care arată prin ce se diferențiază orașul față de altul;

găsirea unui brand „umbrelă” care va asigura un impact pozitiv prin intermediul

marketingului;

realizarea unei mai mari eficiențe și eficacități a investițiilor care se fac în oraș;

crearea unei viziuni comune în ceea ce privește viitorul comunității și potențialul

acesteia;

înlăturarea stereotipurilor nefavorabile asociate cu respectivul oraș făcându-l

astfel mai atrăgător.

Deși este un proces de lungă durată ce necesită eforturi susținute din partea tuturor grupurilor de interese, brandul de oraș a depășit stagiul de opțiune sau alternative pentru orașele lumii. Dimpotrivă, se poate vorbi astăzi în cazul spațiilor urbane de o necesitate imperativă de a depăși granițele locale și de a-și face auzită vocea dincolo de acestea.

Un brand de succes al unui oraș poate contribui în mare măsură și la îmbunătățirea imaginii țării în care este situat. Are loc, astfel, o propagare în lanț a beneficiilor aduse de procesul de branding al spațiilor: mergând de la brandul de oraș și culminând cu brandul de țară.

Simon Anholt spunea: „Realitatea unui anumit loc este complexă și de multe ori contradictorie, în schimb esența brandingului constă în simplitate. Unul din aspectele cele mai complicate în ceea ce privește brandingul orașelor este surprinderea bogăției și diversității locului și a oamenilor de aici în același timp cu comunicarea acestor lucruri într-un mod simplu și veritabil”.

Există mai multe metode și canale prin care putem promova stațiunea Saturn; Să facem o prezentare a acțiunilor de promovare la care m-am gândit și pe care le consider adecvate stațiunii Saturn. În primul rând trebuie precizat faptul că promovarea se poate face atât intern cât și pe piețele internaționale. Astfel, ca și acțiuni de promovare pe plan extern avem următoarele:

evenimente de lansare a brand-ului turistic al stațiunii Saturn pe piețele țintă și de

oportunitate prin Reprezentanțele de promovare turistică din străinătate.

Participarea la manifestări expoziționale dedicate atât specialiștilor în domeniu turismului

cât și publicului.

Publicitate outdoor.

În ceea ce privește promovarea pe plan intern, ne vom folosi de următoarele acțiuni:

Publicitate pe canale TV și radio cu acoperire națională.

Publicitatea în presă prezintă câteva avantaje care o fac indispensabilă într-o campanie

promoțională sistematică și de amploare. În primul rând, șansele de a fi receptată sunt, în general, estimate de la început prin cunoașterea tirajului, respectiv a audienței mijloacelor la care se apelează. În al doilea rând, studiile sociologice efectuate de ofertantul spațiului publicitar îi precizează acestuia segmentele de populație cărora li se adresează cu precădere și, la rândul său, îi oferă această informație beneficiarului de reclamă, care-și poate astfel selecta canalul de emitere a mesajului în funcție de segmentul de piață pe care-l are în vedere.

Participarea la târguri de turism interne.

Organizarea de evenimente cu rol în creșterea circulației turistice-conferințe, seminarii.

Operatorii din turism pot organiza conferințe de presă cu ocazia unor evenimente speciale (lansarea ofertei turistice, comunicarea unor noutăți), în cursul cărora informațiile sunt transmise direct reprezentanților mass-media.

Tipărire broșuri, alte suporturi de informații și realizare obiecte promoționale.

Organizarea de vizite de informare (diplomați străini și jurnaliști de specialitate).

Publicitate outdoor, publicitate în revistele specializate de turism.

Participarea la manifestări expoziționale dedicate atât specialiștilor în domeniul

turismului cât și publicului.

Reclama pe internet are mai multe avantaje în cazul unei strategii de promovare:

-posibilitatea unei targetari optime, însemnând un impact ridicat raportat la numărul de

vizitatori;

– cost redus;

– poate mai simplu să ofere celor interesați și informație detaliată, de specialitate; din acest motiv se pretează foarte bine și când vizează clienți juridici;

– flexibilitate practic nelimitată în privința modului de abordare.

Blogurile și newsletter-ele electronice ocupă un loc important în cadrul unei strategii

de promovare : oferă avantajele unei informații detaliate, mereu actualizate, si ale unui impact emoțional puternic (in special prin stilul informal, cald ce poate fi susținut/ abordat și prin mărturiile clienților multumiți). Aceste instrumente au capacitatea de a fideliza clientii și de a crește valoarea medie a vânzăilor per client. Blogul, în plus, este și un excelent mijloc de a aduce clienti noi.

Inscripționări pe diferite produse (cărți de vizită, pixuri etc.)  este un mijloc oarecum

neglijat, dar care contribuie și el la conștientizarea mărcii (brand awareness).

PROIECT PROMO SATURN

Descrierea asociației

Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului LITORAL-DELTA DUNĂRII este o structură tripartită, care include autorități locale, asociații patronale, companii reprezentand inițiative private și ONG-uri, cu scopul de a capitaliza și canaliza energii pozitive în favoarea dezvoltării rivierei românești.

Reprezintă un catalizator pentru evoluția armonioasă a proiectelor de business cu final fericit pentru dezvoltarea celor peste două sute de kilometri de coastă. Sunt arhitectii comunicarii acestor proiecte și emițătorii mesajelor de reverență pentru turiștii români și străini.
Scopul ultim al mixului fericit între proiectele de dezvoltare și cele de comunicare ? Turiști care la finele sejurului să devină ambasadori ai atmosferei de pe riviera românească.

Misiunea lor este următoarea:

Pledăm pentru un litoral redesenat în spiritul armoniei. Pentru o marketare isteață a stațiunilor și pentru reinventarea lor, având drept consecință construcția unui litoral al diversității. Stim că nu e imposibil să ne gândim la spații pentru cosmopoliți și clubberi, unde ritmul să facă legea, dar și la spații pentru detașare; la oaze pentru familii care-și doresc răsfăț pentru copii, și la zone pentru distracții fără limite; la zone pentru tratament și la locuri pentru boemii incurabili.

Delta Dunării este o destinație mirifică, o comoară ce așteaptă să fie descoperită. Scopul nostru este să o facem cunoscută pentru cât mai mulți turiști, dar trebuie să contribuim în același timp la păstrarea autenticității și naturii – să învățăm turistul a se bucura de aceste frumuseți fără a le altera. 

Cu gândul la un turist tot mai sofisticat, ne preocupă standardele hotelurilor și standardele serviciilor. Plănuim, de aceea, înființarea unei școli de bune maniere pentru cei care reprezintă interfața cu publicul. Știm că oaspeții noștri își doresc mai multă verdeață și mai mult răsfăț pentru retină. Așa că peisagiștii, arhitecții talentați și designerii de nouă generație vor deveni consultanții noștri de suflet. Știm care ne sunt problemele și acesta este primul și cel mai important pas în găsirea soluțiilor.

Dintre cele mai importante activități desfășurate de Asociația LITORAL – DELTA DUNĂRII de-a lungul celor peste 5 ani de activitate menționăm:

• 6 ediții ale Târgului de Turism "Bursa Litoral – Delta Dunării"; 

• 3 ediții ale Revelionului Turismului la Mare; 

• Campania Cu Nato pe LITORAL – Deschide Litoralul Românesc ; 

• Paște pe Litoral "Lumina de la Malul Mării"; 

• 01 Mai – Deschiderea Oficială a Sezonului Estival – Parada Litoralului Românesc; 

• 9 ediții ale programului "Litoralul pentru Toți "; 

• " Premiile Asociației Litoral " – 4 ediții; 

• Includerea Deltei Dunării și a Județului Tulcea în aria de activitate a Asociației ; 

• Sprijinirea înființării de patronate hoteliere pe Litoral și în Delta și consolidarea parteneriatului ANAT – hotelieri ; 

• Campanii intense de promovare a regiunii Dobrogea turistică, în mass-media locală și centrală, la târguri de turism interne și internaționale; 

• Implicarea în proiectele și evenimentele organizate de membrii noștri: autorități locale de pe litoral, Consiliul Județean Constanța, Consiliul Județean Tulcea, Camera de Comerț Constanța, patronate hoteliere de pe litoral, Aeroportul și Portul Constanța, Danubius TUI România, Fundația Gastronomică Nejloveanu. 

• 2 ediții ale Festivalului Antic Tomis.

Programe de finanțare

Programul Operational Regional – POR

Obiectivul general al PO Regional constă în sprijinirea unei dezvoltări economice, sociale, echilibrate teritorial și durabile a Regiunilor României, corespunzător nevoilor lor și resurselor specifice, prin concentrarea asupra polilor urbani de creștere, prin îmbunătățirea condițiilor infrastructurale și ale mediului de afaceri pentru a face din regiunile României, în special cele rămase în urmă, locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi și a munci.

Obiective specifice:

Creșterea rolului economic și social al centrelor urbane, prin adoptarea unei abordări policentrice, în vederea stimulării unei dezvoltări mai echilibrate a Regiunilor

Îmbunătățirea accesibilității Regiunilor și în particular a accesibilității centrelor urbane și a legăturilor cu zonele înconjurătoare

Creșterea calității infrastructurii sociale a Regiunilor

Creșterea competitivității Regiunilor ca locații pentru afaceri

Creșterea contribuției turismului la dezvoltarea Regiunilor

Printre axele prioritare tematice ale POR regăsim : Axa prioritară 5 – „Dezvoltarea și promovarea turismului”.

Investițiile în turism și cultura vor permite regiunilor de dezvoltare să folosească avantajele oferite de potențialul lor turistic și patrimoniul cultural în identificarea și consolidarea identității proprii, pentru a-și îmbunătăți avantajele competitive în sectoare cu valoare adaugată mare și conținut calitativ și cognitiv ridicat, atât pe piețe tradiționale cât și pe piețe noi, în formare. 

Valorificarea atracțiilor turistice din diferitele zone ale țării poate contribui la creșterea economică a unor centre urbane în declin, prin favorizarea apariției și dezvoltării firmelor locale, transformând areale cu competitivitate economică scăzută în zone atractive pentru investitori. 

În cadrul axei prioritare 5, există trei domenii de intervenție. Cel ce ne interesează și în care se încadrează proiectul de față este următorul: Domeniul major de interventie 5.3- Promovarea potențialului turistic și crearea infrastructurii necesare, în scopul creșterii atractivității României ca destinație turistică.

Acest domeniu de intervenție vizează activități menite să facă din România o destinație atractivă pentru turism și afaceri, împreună cu dezvoltarea durabilă a produselor turistice și creșterea utilizării internetului în serviciile de rezervare și promovare turistică.

Obiectivele acestui domeniu major de intervenție sunt:

Promovarea potențialului turistic românesc prin îmbunătățirea imaginii de țară, cu

scopul de a promova România în străinătate și de a crește atractivitatea sa pentru turism si afaceri;

Crearea Centrelor Naționale de Informare și Promovare Turistică (CNIPT) în scopul

creșterii numărului turiștilor;

Instituirea unui sistem integrat și informatizat a ofertei turistice românești .

În cadrul acestui domeniu major de intervenție, se vor finanța proiecte în cadrul a trei operațiuni distincte, și anume:

Crearea unei imagini pozitive a României ca destinație turistică prin definirea și

promovarea brandului turistic național; 

Dezvoltarea și consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării  produselor turistice și a activităților de marketing specifice;

Crearea Centrelor Naționale de Informare și Promovare Turistică (CNIPT) și dotarea acestora.

Operațiunea b. se suprapune temei proiectului și urmează a fi aplicată.