Dezvoltarea Socio Economica a Orasului Tecuci In Contextul Dezvoltarii Durabile

Dezvoltarea socio-economică a orașului Tecuci în contextul dezvoltării durabile

Cuprins

Introducere

Capitolul I. Caracterizarea spațiului urban

1.1.Așezare geografică

1.2.Relief

1.3.Clima

1.4.Ape

1.5.Soluri

1.6.Vegetație

Capitolul II.Dezvoltarea socio-economică

2.1.Evoluția organizării administrativ-teritoriale

2.2.Evoluția numerică a populației

2.3.Forța de muncă și economia locală

2.3.1.Industrie

2.3.2.Agricultură

2.3.3.Transporturi

2.3.4.Energie

2.3.5.Sănătate

2.3.6.Educație

2.3.7.Turism și patrimoniu cultural

2.4.Analiza SWOT

Capitolul III. Studiu de caz privind reabilitarea și modernizarea rețelei stradale

Concluzii.Recomadări

Bibliografie

Anexe

Introducere

Dezvoltarea durabilă reprezintă ansamblul de forme și metode de creștere socio-economică a căror bază o înfătișează garantarea unui echilibru între acestea și capitalul natural.

Raportul Brundland definește conceptul de dezvoltare durabilă ca satisfacerea nevoilor fără a periclita nevoile generațiilor viitoare.

Teritoriul reprezintă din punct de vedere edilitar zona geografică care se referă la regiunile agricole, urbanizate sau naturale asupra cărora se excută profilarea,stabilirea și progresul mediului înconjurător.

Orașele României se remarcă printr-o evoluție în timp a serviciilor și resurselor care au dus la creșterea și totodată la scăderea consumului și producției, permițându-le să se dezvolte din punct de vedere economic. Creșterea economiei a dus automat la creșterea populației nu doar în zonele mici, la înființarea unor noi întreprinderi mici și mijlocii, la creșterea sectoarelor cu nivel ridicat.

Apariția mutațiilor tehnologice, creșterea demografică, gestiunea urbană căpătând noi dimensiuni a favorizat crearea și evoluția unor arii durabile și armonioase economic, cultural, social, etc. Așadar, orasul devenind un organism multilateral cu propriile mijloace de dezvoltare permite bunăstarea populației si a unui echilibru între mediu și spațiul realizat.

Am ales această temă întrucât Tecuciul este orașul în care m-am născut și de asemenea îmi permite o mai bună cunoaștere și întelegere pentru realizarea acestei teme de licență.

Lucrarea este alcătuită din trei capitole și în cele ce urmează va fi prezentată astfel:

-capitolul I „Caracterizarea spațiului urban”- în acest captiol voi prezenta date generale, caracteristici ale reliefului, climei, apelor, solurilor și vegetatiei precum și poziția geografică a orașului

-capitolul II: „ Dezvoltarea socio-economică”- titlul capitolului este același cu al temei de licență și este poate cel mai semnificativ dintre acestea. În acest capitol voi prezenta o evoluție a orașului pornind de la organizarea administrativ-teritorială, populația, forța de muncă și economia locală, industria, agricultura, transporturile, energia, educația, sănătatea și turismul.

De asemenea va fi realizată o analiză SWOT cu puncte forte, slabe, oportunități și amenințări.

-capitolul III.Studiu de caz. „Reabilitarea și modernizarea rețelei stradale în Municipiul Tecuci”- este contribuția proprie și așa cum sugerează și titlul voi încerca să raportez acest studiu la tema de licență prin care voi propune un proiect ce va avea în vedere reabilitarea acestor străzi care vor duce la creșterea economică a orașului și nu numai. Propunerea de proiect a rezultat din punctele slabe ale analizei SWOT a capitolului II.

Capitolul I .Caracterizarea spațiului urban

1.1 Așezarea geografică.

Municipiul Tecuci este amplasat în Podișul Moldovei, Județul Galați(fig.1.1) mai exact în partea de nord a Câmpiei Tecuciului și se situează la marginea sudică a Colinelor Tutovei aproape de Piemontul Poiana-Nicorești, si râul Bârlad ,afluent al Siretului.(10 km).(fig.1.2)

În ceea ce privește distanța față de orașele vecine,” Municipiul Tecuci se află la 20 de km de Mărășești, 40 de km de Focșani, 50 de km de Bârlad, 80 de km de Galați, 180 de km de Iași si 240 de km de București.”

Fig. 1.1 Fig.1.2

Județul Galați Municipiul Tecuci

Sursă hartă (fig.1.1): http://art-zone.ro/poze/harta_judetului_Galati-716.html

Sursa hartă (fig.1.2): https://www.google.ro/maps/place/Tecuci

1.2 Relieful

Relieful prezintă un substrat geologic ca urmare a accidentelor suprafeței constituit din sendimente formate dinaintea ultimei epoci a perioadei cuatenare ( loess, marne, nisipuri, etc) ceea ce înseamnă că relieful municipiului este un relief foarte tânăr format acum 8000-10.000 de ani.

Este un relief predominant de câmpie cu altitudini de cca 50 m, dar se poate remarca și prezența unor subunități ale Podișului Moldovei cum sunt Colinele Tutovei care se află la 14 kilometri de oraș și Piemontul Poiana-Nicorești. Câmpia Tecuciului este cea mai importantă unitate de relief urmată de Câmpia Covrului, ambele subunități ale Câmpiei Române. Altă unități de relief este Lunca Bârladului, Terasele Cernicari și Tecuci.

Tecuciul prezintă așezări de masă, fiind amplasat între lunca și terasele Bârladului. Lunca Bârladului este cea mai mare formă de relief a municipiului, ea variind între 2 și 3 kilometri. În partea nordică, se întinde pe o lățime mai mare de 2 kilometri pe râul Bârlad, iar în partea sudică este mai mica fiind împraștiată cu albii ale râului și pârâului Rateș în care se formează o plasă ele transformându-se în niște bălți pe vreme de ploaie.

Lunca Bârladului are o altitudine cuprinsă între 31,5 de metri în Sud și 38 de metri in Nord deținând o suprafata de 28 de kilometri din totalul suprafeței orașului. De asemenea, se pot delimita terasele Luncii Bârladului formând Câmpia de terase a Tecuciului. Din cauza apelor mici, cea mai mare altitudine a municipiului este de 100 de metri.

Terasa Cernicari are o altitudine de de 18-20 de metri și deține o suprafață de 35 de kilometri. La confluența Barlad-Siret, terasa este puțin mai înaltă, iar la sudul localității Cosmești este ocupat întregul interfluviu, de unde vine și denumirea de „Platoul Cosmești” terasa trecând prin Câmpia Siretului Inferior. .

Terasa Cernicari este formată din nisipuri în care podul acesteia are o suprafață ușor ondulată sub forma de valuri aducând un aspect de dune de nisip. Totodată, terasa prezintă un aspect de crovuri provocate de tasarea loess-ului, cu frecvența mai mare pe interfluviul Bârlad-Siret.

Terasa Tecuci are forma unei prispe deasupra albei majore, altitudinea ei nu depășește mai mult de 50 de metri și se poate vedea de-a lungul străzilor Ecaterina Teodoroiu, Gheorghe Pătrașcu, Alexandru Cel Bun și Costache Conachi.

Relieful minor al municipiului este format din microforme de relief date de apele curgătoare cum este relieful format din albii și despletiri de brațe în Lunca Bârladului. În prezent aceste microforme de relief sunt pe punctul de a dispărea din cauza îndiguirii luncii și canalizării râului Bârlad.

În același timp, apele curgătoare au creat un relief care este prezent pe terase și versanții Bârladului. Sunt vizibile cele doua văi strâmte ale Bârladului, amplasate la sudul cartierului Nicolae Bălcescu, unde erodarea acestora s-a micșorat datorită irigării terenurilor. Văi strâmte se mai găsesc pe terenurile arabile ale Satului Nou.

Concomitent, acumulările de nisip au creat un relief eolian prezent în partea de Est a orașului. Unitatea particulelor de nisip asociate cu o vegetație care crește în nisip redă un aspect de val. Relieful eolian se limitează la o multitudine de microforme de relief caracteristice regiunilor de câmpie, în care apar movilele atropice: Bălcescu ( 60 m), Cernicari (55,5 m) și Târgului (63 m).

Un aspect important il reprezintă faptul că municipiul Tecuci se află aproape de orașul Focșani care prezintă un lanț vulcanic activ și în care cutremurele își fac simtite prezența mult mai puternic decât în celelalte orașe ale țării.

Segmentarea orizontală a reliefului are valori mici cuprinse între 0,00 km ( pe o întindere de 36 kilometri) și 2,20 kilometri ( pe o întindere de 50 kilometri), în care cea mai mică fragmentare se găsește pe interfluviul Bârlad-Siret între curbele de nivel de 50-80 de metri, pe terasa Cernicari și Lunca Bârladului.

1.3 Clima

„Municipiul Tecuci are o climă temperat-continentală „cu veri foarte calde și uscate și ierni geroase marcate de viscole puternice dar și de perioade de încălzire și topire a zăpezii ca efect al circulației aerului cald și umed din S și S-V” .

Clima prezintă o varietate de topoclimate, și fenomene climatice specifice fiecărui anotimp cum este viscolul în anotimpul geros și secete în anotimpul călduros. În municipiul Tecuci a fost înființată o stație meteorologică cu înregistrări de aproape o sută de ani.

Circulația atmosferei se definește prin frecvența ale aerului temperat-oceanic, din partea de V și N-V în sezonul cald, și temperat-continentale în sezonul rece. De asemenea se întâlnesc și mișcări ale aerelor arctice din N și maritime din S-V și V.

Temperatura aerului se caracterizează prin medii anuale care depășesc + 100 grade C. Temperaturile medii lunare cele mai joase se înscriu în luna ianuarie (-0,03 grade C). In celelalte luni ale iernii temperaturile ajung pana la aproape -0,2 grade C în decembrie, și -1,55 grade C în februarie. Temperaturile pozitive cresc vara, mai exact în luna iulie când acestea ajung la 21,65 grade C urmată de august în timp ce în iunie temperaturile sunt mai joase.

Cele mai mari temperaturi s-au înregistrat la 25 ianuarie 1942, când” maximele absolute au ajuns la 39, 40 grade C, iar minimele absolute au ajuns la -29, 3 grade C. Numărul mediu anual al zilelor de înghet în Municipiul Tecuci este de de 112”

Precipitațiile ajung până la 450-500 mm/an, acestea având un caracter specific carpatic. Cantitatea precipitațiilor crește din luna februarie până în iunie, unde se înregistrează valorile cele mai mari și scăzând apoi în luna februarie a anului următor. Cea mai mică cantitate de precipitatii a fost înregistrată în anul 1935 (166,9 m) iar cea mai mare s-a înregistrat în anul 1941 (830,5 mm).

Fig.1 „Variația temperaturii”

Sursa: Primăria Tecuci, 2013

Relieful influențează viteza și frecvența vânturilor. În municipul Tecuci predomină crivățul cu o frecvența de -25,1 și vânturile din N și N-E ,din cauza dezvoltării ciclonilor mediteraneean și sibearian. Vânturile de Sud au o frecvență de 11% , iar cele de Vest dețin 2,6% din frecvența vânturilor din aceasta zonă. Pe lângă acestea își fac simtite prezența în funcție de anotimp și suhoveiul, austrul, baltărețul, și brizele

Suhoveiul și brizele sunt vânturi uscate specifice perioadei calde a anului cu o umiditate de 30%, temperatura aerului de 25 grade C și cu o viteză de 18 km/oră.

Austrul este vântul specific celor trei anotimpuri: iarna, primăvara, vara și se caracterizează prin aducerea gerului (iarna), uscarea rapidă a câmpului (primăvara) si prin faptul că vara aduce seceta.

Deși apare toamna și primăvara și determină ploi de scurtă durată , băltăretul este vântul cu o frecvența redusă în acest municipiu. Este mai mult un vânt sudic, specific Dunării. Frecvența vânturilor anuală este de 35,6%, mult mai mare față de Județul Galați (12-14%).

1.4.Ape

Municipiul Tecuci nu este traversat de ape mari ale țării singurul râu care îl traversează este râul Bârlad, afluentul stâng al Siretului și care se varsă „în aval de comuna Liești, la cca de Galați”.

Debitul multianual al râului Barlad în secțiunea Tecuci este de cubi/s, debitul maxim de cubi/s, iar debitul zilnic minim anual de 0,24m cubi/s. Afluenții acestuia sunt pârâul Prisaca și Tecucelul pe care îi primește pe partea dreaptă la intrarea în Municipiu. Cele două pârâuri se împreunează, iar pârâul Rateș se varsă pe stânga râului Bârlad. Fiind un oraș mijlociu, pârâurile, apele subterane, apele de adâncime și freatice, apele de suprafață si stătătoare nu lipsesc.

Apele subterane specifice acestui oraș sunt cele de adâncime, captive și freatice în depozitele cuatenare la 21 de metri având o putere de 2 metri ebitul multianual al râului Barlad în secțiunea Tecuci este de cubi/s, debitul maxim de cubi/s, iar debitul zilnic minim anual de 0,24m cubi/s. Afluenții acestuia sunt pârâul Prisaca și Tecucelul pe care îi primește pe partea dreaptă la intrarea în Municipiu. Cele două pârâuri se împreunează, iar pârâul Rateș se varsă pe stânga râului Bârlad. Fiind un oraș mijlociu, pârâurile, apele subterane, apele de adâncime și freatice, apele de suprafață si stătătoare nu lipsesc.

Apele subterane specifice acestui oraș sunt cele de adâncime, captive și freatice în depozitele cuatenare la 21 de metri având o putere de 2 metri deasupra Luncii Bârladului. În nordul orașului, întâlnim straturi acvifere cantonate cu o putere de 10 metri. De asemenea, apele subterane sunt împărtițe între 3 și 6 orizonturi iar în urma unor analize hidrochimice s-a ajuns la concluzia că acestea sunt de bună calitate și pot fi folosite la alimentarea cu apă a orașului.

Apele freatice se găsesc la nivelul luncii și al teraselor. Loess-ul teraselor este cel care ajută adâncimea apei freatice să fie mai mare decât Lunca Bârladului. Adâncimi mari se găsesc pe confluența Bârlad-Siret (20-25 metri), cartierul Nicolae Bălcescu, cartierul Cernicari (10-15 metri), terasa Tecuci ( 8 metri) și lunca Bârladului (0-6 metri).

Unitățile hidrogeologice se găsesc în Lunca Bârladului și terasa Cernicari. Cea din urmă are cea mai mare parte din suprafața orașului, aproape 70%, în timp ce unitatea hidrogeologică a Luncii Bârladului are doar o treime din suprafața orașului.

Apele subterane se întâlnesc sub forma unor izvoare care formează cursuri de apă în mai multe zone precum: cele din zona Satului Nou care se varsă în pârâul Prisaca, și izvoarele de lângă „Ocaua lui Cuza” care se varsă în râul Bârlad.

Apele stătătoare sunt reprezentate prin bălti, mlaștini și lacuri. Cele mai multe mlaștini s-au constituit în Lunca Bârladului și Lacul Porcului. În prezent prin uscarea terenurilor mlăștinoase s-au creat mici lacuri cum sunt cele din Satu Nou, Balta Bondoc și Lebăda, de lângă Liceul Agricol. Bălțile ocupă suprafețe foarte mici cum este Doaga, în timp ce suprafața lacurilor nu este mai mare de 5 hectare.

1.5. Solurile

Solurile Tecuciului sunt de origine aluvionară și se caracterizează printr-o fertilitate redusă, din cauza prezenței cernoziomurilor. Cea mai mai suprafață o dețin cernoziomurile de toate tipurile (cambice, vermice, slab verigate protosolurile și antrisolurile) .În partea de N-V și E predomină solurile argiloase, transformate în mlastini, în timp ce în Lunca Bârladului se întâlnesc solurile halomorfe (bogate în sare) și hidrosolurile.

1.6.Vegetația

Vegetația specifică municipiului Tecuci este cea regiunilor de luncă și câmpie cu specii de silvostepă. Vegetația lemnoasă este formată din zăvoaie de lunca care sunt alcătuite din arbuști precum „ lemn câinesc, și arbori de esență moale: salcie, pop, salcâm.”

De asemenea se întâlnesc suprafețele arboricole care sunt reduse, cele insulare „de stejar pufos, garnița în amestec cu tei, carpen și artar dar și pajiști stepizate de paius și firuța”. Plantele ierboase ca trifoiul , papura, stuf, rogoz și trestie sunt și ele dezvoltate. Se pot distinge mai multe tipuri de vegetații:

1.Vegetația iubitoare de apă care este formată din plante care plutesc pe suprafața apei și cele care se scufundă complet în apă. Aceste plante sunt specifice băltilor și lacurilor de pe suprafața Tecuciului.

2.Vegetatia de baltă se găsește în Lunca Bârladului și vegetații în care aceste specii se combină în dimensiuni diferite.

3.Vegetatia care se dezvoltă în condiții de umiditate și temperatură moderate se găsește în Lunca Bârladului și căruia ii este specifică festuca .

4.Vegetația care se poate adapta la un climat foarte arid. Acest tip de vegetație se găsește pe Valea Bârladului, dar și pe limita Cernicari. Primăvara, pantele Văii Bârladului sunt învelite cu un strat ierbos constituit din Poa Bulbosa Var. Aceasta formă de vegetație trecătoare stabilește terenurile în pantă și diminuează eroziunea pantelor.

În ceea ce privește vegetația naturală, în municipiul Tecuci se găsește o stepă secundară ca urmare a despăduririlor și desfundărilor pentru a se constitui terenurile arabile.

Capitolul II.Dezvoltarea socio-economică

2.1.Evoluția organizării administrativ-teritoriale.

Pentru a întelege mai bine evoluția istorică municipiului Tecuci este necesar să precizăm că acesta a fost pentru prima dată consemnat „în anul 1134 ca târg și punct de vamă” iar abia în anul 1435, pe vremea lui Stefan Cel Mare, începe să se organizeze intern.

Primele așezări medievale au apărut în lunca râului Bârlad, iar în secolul al XV-lea așezările se rezumă la Ulița Mare ( în prezent strada Stefan cel Mare), tocmai în secolul al XVI-lea se observă o creștere medie a teritoriului când apar două zone situate în vest și respectiv în est. De asemenea, alte sate care aparțineau orașului sunt Pocita, Odaia și Ochesești situate pe partea stânga a râului Bârlad. Datorita revigorării economice a orașului, la acesta se mai adaugă și periferia Focsa.

În anul 1719, locuitorii orașului se refugiează și se stabilesc la Nicorești din cauza războiului ruso-turc în urma căruia orașul a fost distrus, Tecuciul fiind din nou menționat în anul 1785, iar în secolul al XIX-lea se sesizează o creștere de 300% la care se adaugă satele de pe partea stângă a Bârladului : Vultureni, Malureni, Buda și Peri.

În anul 1864, populația orașului se stabilește pe malul stâng al Bârladului, iar între anii 1878-1879 se constituie cartierul Tecuciul Nou, cunoscut ca o comună. În urma acestuia rezultă tipul de sat format prin împrorietărire, un exemplu fiind cartierul Grivițeni ( actualul Criviteni) Tecuciul Nou se anexează administrativ orașului în 1882.

La sfârșitul secolul al XIX-lea, crește suprafața orașului de zece ori mai mult față de situația din secolul al XV-lea. Apare acum și cartierul CFR plasat între gară și pârâul Tecucel, se formează bulevardul Victoriei pentru o mai bună legătură cu gara.

În anul 1926, țăranilor din diferite sate din județul Bacău le sunt oferite case și terenuri arabile formându-se în acest sens cartierul Nicolae Bălcescu iar în anul 1969-1972 acesta se dezvoltă datorită deplasării unor locuitori din alte cartiere ale orașului. Tot prin acest proces de dislocare trece și cartierul Cernicari înființat între 1930-1960.

În secolul XXI este înființat un cartier în fața Liceului Agricol și un microraion de blocuri între soseaua Tecuci-Galați. Între 1960-1980 se stabilise creșterea întinderilor agricole, și mutarea zonelor Cernicari, Crivițeni, Tecuciul Nou și Nicolae Bălcescu cu scopul de a se extinde populația și constructiile orașului însă acest obiectiv nu s-a putut realiza din cauza revoluței din 1989.

2.2.Evoluția numerică a populației

Populația din prezent a municipiului Tecuci este o consecință a revoluției demografice din perioada întâi a epocii de piatră și până în perioada modernă.

Orașul a consemnat creșteri, trenări și un declin al populației din cauza perioadelor de război, ce au permis distrugerea orașului. În perioada războiului ruso-turc, orașul a fost abandonat de populația sa, însă în 1780 aceasta a revenit în periferii. La factorii enumerați mai sus care au permis scăderea populației, se mai adaugă și dezastrele naturale și bolile care au avut un rol important în evoluția acesteia.

În secolele XV și XVI a fost precizat primul număr al populației care a fost de aproape 4000 de locuitori și 500 de case, dar în secolul al XIX-lea sunt precizate date mult mai exacte referitoare la numărul populației.Așadar, numărul populației orașului se extinde la 1500 de locuitori, de cinci ori mai mult față de secolul al XII-lea. Evoluția acesteia se diminuase în anul 1848 din cauza bolilor în urma căreia au murit aproape o treime din locuitorii orașului.

Astfel, se constată existența a 992 de familii, și aproape 4.960 de locuitori. Tot în această perioadă crește producția, fluxul migratoriu, iar populația bulgară imigreaza ceea ce rezultă o creștere a sporului populației, iar în anul 1859 numărul acesteia ajunge la 5.750, cu un spor de 800 de locuitori. În 1859, Tecuciul devine o comună urbană cu o populatție de 7.525 de locuitori și un spor de 28,8%, în 1899 populația crește considerabil datorită cartierelor noi adăugate, având o populatie de 14.017 de locuitori și un spor de 86,2% .

În anul 1912, datorită creșterii economice, populația orașului ajunge la 14.927 de locuitori cu un spor de 6,4% din cauza faptului că sporul migratoriu se reduce. De asemenea, în timpul Primului Război Mondial, se observă o scădere a populației, însă dupa razboi, chiar dacă natalitatea era sporită, populația orașului s-a extins mai lent.

Ceea ce a ajutat la creșterea populației a fost procesul de împrorietărire a cartierelor Nicolae Bălcescu și CFR. În 1930 s-a înregistrat 17.172 de locuitori și un spor de 11,5%. Chiar daca numărul de locuitori începuse să crească, după al Doilea Război Mondial aceasta scade iar, dar se dezvoltă lent și se observă o creștere în 1948 când se înregistrează o populație de 20.396 de locuitori. Recensământul din februarie 1958, arată că în Tecuci existau 23.400 de locuitori, cu un spor de 9,83%. Populația crescuse datorită diminuării mortalității infantile și a sporului natural mare.

Tecuciul a dobândit statutul de municipiu în 1968, fiind o perioadă în care au crescut foarte mult investițiile dar și numărul populației ( 29.760 locuitori, spor 27,3%).

Recensământul din 1977 a înregistrat un număr de 36.166 de locuitori și un spor de, 89%, în 1982 acesta arată că populația era de 42.967/loc, în 1992 observându-se o ușoară creștere de 47.669/loc și un spor de 2%.

De asemenea între 1997-2001 numărul de locuitori se menține la 46.785 , în 2002 acesta scade relativ ajungând la 44.262 din cauza greutăților economice și avorturilor , însă tot în această perioadă numărul locuitorilor din mediul rural nu s-a diminuat.

Fig.2: „Evoluția numerică a populației între 2008-2013”.

Sursa: insse.ro

Între 2008-2013, populația orașului se menține la 42.000 de locuitori ceea ce il situează în categoria localităților urbane mijlocii si se poate observa scăderile consecutive ale acesteia.În 2008 se înregistrează cel mai mare număr al populației cu 42.769 de locuitori. În 2009 și 2010 aceasta rămâne la 42.400 iar între 2011-2013 populația scade semnificativ aproape în fiecare an din cauza creșterii ratei mortalității. În prezent populația orașului este de 42.010 locuitori.

Natalitatea scăzuse mult în perioada celor două Războaie Mondiale, din cauza mortalității care înregistrase valori mari, însă după aceste perioadă numărul născuților vii crescuse ,datorită asistenței medicale care se îmbunătățise. În timpul comunismului și după 1993 natalitatea s-a redus foarte mult situându-se sub nivelul caracteristic orașelor medii.

În graficul de mai jos, se poate constata o scădere a natalității în Municipiul Tecuci în 2011 și 2012, numărul născuților vii fiind de 389 și respectiv 363 cu o populație de 42.313 de locuitori în 2011 dar care scade relativ ușor în 2012. În 2009, natalitatea a înregistrat valori mai mari, cu 517 de născuți vii si cu o rată a fertilității de 37,5%, în timp ce în 2008 și 2010, natalitatea se diminuează din cauza fertilității, înregistrându-se un număr egal de 452 de născuți vii.

Fig.3. „Natalitatea între 2008-2012”

Sursa: insse.ro

În Galați și Bârlad natalitatea a crescut tot în 2009,cu un număr de născuți vii de 2446, respectiv 716 și cu o rată fertilității de 37,5% în județul Galați, în timp ce în Focșani cei mai mulți născuti vii s-au înregistrat în 2008, cu rata a fertilității de 40,9% și cu o populație care ajunge la 99.274 de locuitori. Scăderi ușoare ale natalității se înregistrează între 2010 și 2012.În Bârlad populația orașului era de 67.947 de locuitori în 2012, iar fertilitatea înregistrează un procent de 40,7%.

Fig.4.”Rata sporului natural între 2008-2012”.

Sursa: insse.ro

În Județul Galați rata sporului natural a scăzut foarte mult în ultimii ani, în 2012 un număr de -2091 de persoane la 1000 de locuitori înregistrează un procent -3,2%. În Vaslui rata sporului cea mai mică se înregistrează în 2008 cu -50 de persoane, în timp ce în Vrancea sporul natural se menține la -2% cu mici creșteri în ani consecutivi.

Structura pe sexe a Tecuciului este predominant formată din populație feminină din cauza noilor obiective și a surplusului de forță de muncă care au determinat migrarea populației masculine în alte orașe sau în alte state, producându-se în acest sens un deficit al mișcării demografice.

Fig.5.” Structura pe clase de sexe între 2008-2013”.

Sursa: insse.ro

Cel mai mare număr al populației feminine s-a înregistrat în 2008 cu o largă scădere în 2013 și cu scăderi relative în ceilalți ani. În ceea ce privește populația masculină cel mai mare număr s-a înregistrat in 2008, dar în 2012 și 2013 aceasta scade semnificativ când cei mai mulți migrează spre alte țări.

Structura pe grupe de vârstă a Tecuciului este de asemenea marcată de mobilitatea populației în special de cea a tinerilor, ceea ce înseamnă că populația orașului se remarcă prin numărul amplu al pensionarilor și al copiilor, iar populația care asigură resursele de muncă are vârsta medie sub 30 de ani.

Fig.6. „Structura pe grupe de vârste între 2008-2013”.

Sursa: insse.ro

În graficul de mai sus se poate distinge predominanța populației cuprinsă între 20-39 de ani în timp ce populația între 80-85 de ani și peste este în continuă scădere, rata mortalității înregistrand valori tot mai mari cu un procent de 4,8% în 2008 în județul Galați.

Cauzele deceselor sunt tumorile, boli ale circuitului respirator, boli cerebro-vasculare, etc. În prezent rata mortalității infantile are un nivel ridicat foarte mare față de media pe țară cu un procent de 13,1% la 1000 de născuti vii în 2011.

Mișcarea migratorie a orașului se caracterizează prin plecări tot mai dese ale populației spre alte orașe sau alte state din cauza surplusului de forță de muncă care a generat un deficit al

populației cu vârste cuprinse între 20-30 de ani. În ultimii ani mișcarea migratorie a continuat să crească, stabilirile de reședinte scăzând tot mai mult, soldul fiind negativ în ultimul deceniu.

Fig.7. „Plecări cu resedința între 2008-2013”.

Sursa: insse.ro

În Tecuci cele mai multe plecări cu reședinta se înregistrează în 2009 și 2013 în timp ce în Galați cel mai mare deficit al mișcării se înregistrează în 2009 cu 1965 de plecări. În Bârlad și Focșani mișcarea migratorie crește si descrește ,cele mai puține plecări fiind în 2011, respectiv în 2012.

Fig.8 „Stabiliri de resedinta intre 2008-2013”

Sursa: insse.ro

În comparație față de celelalte orașe, în Tecuci se înregistrează cele mai scăzute stabiliri de resedință, cu un număr de 180 în 2012. În 2008 și 2009 numărul de emigranți ajunge la 23 de persoane, iar cel de imigranți la 8 si 9 persoane. În Galați un număr ridicat de stabiliri s-a înregistrat în 2010 , pe când în Focșani și Bârlad numărul acestora s-a menținut, cele mai puține înregistrându-se în 2012.

Soldul migratoriu în Tecuci mult mai este negativ fața de Galați, Bârlad și Focșani, din cauza creșterii emigrației și a scăderii stabilirilor de reședintă, el diminuându se în fiecare an, orașul Bârlad având același sold negativ, în timp ce în Galați și Focsani soldul migratoriu este mai scăzut.

2.3 Forța de muncă și economica locală.

Municipiul Tecuci este a doua localitate urbană ca mărime din Județul Galați în ceea ce privește economia și forța de muncă .Este un oraș mijlociu care se află într-o continuă dezvoltare economică, și care dispune de un real potențial agricol, în special viticol și legumicol. Principala ramură industrială este cea prelucătoare și alimentară, agricultura, activități din sectorul terțiar și serviciile financiar- bancare, precum și transport.

Forța de muncă este bine reprezentată în domeniul construcțiilor, însă numărul salariaților se diminuează din cauza migraței acestora spre alte țări în care li se oferă salarii mult mai mari. Ca urmare, activitățile din acest domeniu scad din ce în ce mai mult, personalul îndreptându-se spre sectorul afacerilor sau comerțului.

În graficul de mai jos se poate constata faptul că în 2008 se înregistrează cel mai mare număr de salariați, 6.562 Între 2009 -2012, numărul acestora începe să scadă semnificativ , când in 2010 se înregistrează cel mai mic număr 5.604, și diminuându-se tot mai mult in următorii ani.

Fig.9.”Numărul de salariați între 2008-2012”.

Sursa: insse.ro

În graficul de mai jos, Rata șomajului în Municipiul Tecuci în 2010 a fost de 10% înregistrând cel mai mare număr de șomeri ,13.561 față de Județul Galați în care rata șomajului era de 10,4% cu 86.871 de șomeri. În prezent șomajul in Tecuci s-a diminuat în comparatie cu ceilalți ani, rata acestuia fiind de 8,5%.

Fig.10.”Numărul de șomeri între 2008-2013.”

Sursa :insse.ro

2.3.1.Industria.

Industria orașului a început să se dezvolte între 1948-1989, când s-au înființat întreprinderile meșteșugăresti caracteristice perioadei comuniste. Până în 1989, Tecuciul era văzut ca un oraș cu funcții mixte, după acesta perioadă, din cauza privatizării firmelor industriale ale statului, activitătile încep să se diminueze, când un număr mare de personal este concediat. După 2000, încep să se dezvolte tot mai mult datorită investițiilor în acest sector.

Industria alimentară a fost înfiintață în 1952 sub denumirea de S.C Contec S.A, iar în 2004 aceasta este cumpărată de către o firma din Județul Dolj, pentru ca în următorii ani să devină cel mai mare producător și exportator de fructe și legume atât pe plan national cât și internațional.

Companiile private au început să se înființeze după 1989. În prezent sectorul privat predomină 90% din activitățile orașului din domeniul comerțului și serviciilor prin întreprinderi mici cu număr de 1-9 angajați, dar se găsesc și câteva întreprinderi mai mari. Activitățile se comert se referă la magazine alimentare, de confecții și florării, iar serviciile „sunt cele din domeniul construcțiilor, hoteluri și restaurante, agenții de voiaj, saloane de înfrumusetare, internet, cafe-uri, etc.”

Spiritul antreprenorial se dezvoltă tot mai mult, prin intermediul căruia locuitorii pornesc afaceri pe baza abilităților pe care le moștenesc, însă aceștia întampină dificultăți în ceea ce privește aplicarea practicilor de management și găsirea unui personal calificat din cauza migrației forței de muncă.

Sectorul privat s-a dezvoltat și la nivelul plaformelor industriale, în prezent functionând o serie de societăți comerciale. Printre platformele industriale se numără fabrica de conserve, fabrica de legume și fructe, fabrica de ambalaje metalice, utilaje pentru industria alimentară și mecanică agricolă, nutreuri combinate, prelucrarea și industrializarea laptelui, prelucrarea lemnului, produse viticole, distilerie, produse aloolice, ferme animale, construcții-montaj, etc.

Tecuciul este recunoscut ca un vechi centru polarizator iar multitudinea sa de activităti ii permite menținerea unui echilibru din zona sa de influență (7 comune cu 6000 de locuitori ș alte 21).

În momentul de față, industria dominantă este cea alimentară, bazată pe materii prime, Tecuciul fiind renumit pe plan național pentru calitatea muștarului; industria lemnului, și industria construcțiilor de mașini cu subramuri ale acesteia ca depozitări, reparații și transport. În 1989, industria construcțiilor de mașini a cunoscut un declin prin concedieri semnificative. „Industria de prelucrare a lemnului prezintă cca. 5% în timp ce industriile ușoară și metalurgică 1,6%, respectiv 1,1% domenii care tind să se extindă.”.

2.3.2.Agricultura

Municipiul Tecuci beneficiează de o agricultură dezvoltată, cu o suprafață agricolă care deține 88% din suprafața totală a orașului din care terenuri arabile cultivabile (67%), îndeosebi cereale, porumb, legume fructe.

De asemenea, viticultura și pomicultura este la fel de dezvoltată, în 2012 cultivându-se aproximativ 210 ha cu o suprafață în care 90% aparține sectorului privat. Fondul silvic este mai slab dezvoltat (deține doar 0,4% din suprafața totală), în acesta incluzându-se „suprafetele împădurite de protecție și agrement. O pondere însemnată o au suprafețele cu livezi, vii păsuni, fânete și culturi de floarea-soarelui”.

Datorită sistemelor de irigații și a condițiilor specifice, terenul agricol din extravilan este bogat în culturi de grâu, orez ,sfecla de zahăr, legume, plante furajere. Teritoriul extravilan municipiului se împarte astfel:

-„în partea de vest se află terenuri foarte bune încadrate în clasa I de pretabilitate la folosință arabilă, cu condiții favorabile culturilor, fără măsuri de îmbunătățire.

-în partea de nord-vest terenurile din clasa IV-V de pretabilitate sunt mai deteriorate, și nu pot fi folosite ca terenuri arabile fiind salinizate, mlăștinoase, etc.

-în partea de est-sud terenurile arabile din clasa III-IV sunt utilizate pentru cultivarea plantelor furajere, ele fiind potrivite pentru procesul de împădurire.

-în partea de nord-est și sud-vest terenurile arabile sunt din clasa a II-a de calitate.

În ceea ce privește creșterea animalelor,în Tecuci se găsesc bovine porcine , păsări însă orașul se axează mai mult pe sectorul privat în care „animalele crescute în gospodăriile populației asigură necesarul de carne atât pentru hrana localnicilor cât și pentru cerințele zonelor învecinate.”

Tabel 1. „Situația suprafeței agricole a Municipiului Tecuci în 2013”

Sursa: Primăria Tecuci, 2013

În 2013 suprafața agricolă deținea 7.639 de ha din suprafața totală a teritoriului (), cel mai mult cultivându-se cereale de grâu, porumb, secară, orz, pășunile, cultivarea de sfeclă de zahăr și cartofi ocupând ultimul loc.

În ceea ce privește creșterea animalelelor se poate observa numărul mare de bovine si ovine din sectorul privat, aproape jumătate din totalul acestora, în timp ce păsările și porcinele sunt crescute doar în acest sector.

Fig.11. „Suprafața agricolă în 2013”

Sursa : insee.ro

În ceea ce privește creșterea animalelelor se poate observa numărul mare de bovine si ovine din sectorul privat, aproape jumătate din totalul acestora, în timp ce păsările și porcinele sunt crescute doar în acest sector.

2.3.3. Transporturile.

Municipiul Tecuci dispune de o rețea de transporturi rutiere și feroviare cu numeroase ramificații precum drumuri naționale, județene si comunale care permit o bună desfășurare a activităților economice între acestea.

Transporturile rutiere. Poziția geografică il situează pe 4 axe principale:

-axa Ucraina-România-Bulgaria

-diagonala est-vest: Tulcea-Bârlad-Focșani-Târgu Secuiesc-Brașov

-axa Mărășești-Tecuci-Bârlad-Huai-Albița pentru punctul de frontieră cu Republica Moldova

-DN 24 și DN 25 care fac legătura cu Galați și cele 3 axe..

Transporturile feroviare. Tecuciul este situat la intersecția următoarelor axe feroviare

-axa nord-sud: Mărășești-Tecuci-Iași-Republica Moldova

-axa Iași-Bârlad-Tecuci.

-traseul Galați-Tecuci-Mărășești, axa care asigură legătura Moldovei cu Dobrogea.

Municipiul Tecuci se confruntă cu disfuncționalități ale rețelei stradale în care nodurile rutiere de circulație sunt necorespunzătoare, arterele pentru traficul greu local lipsesc, arterele principale sunt prea încărcate, condițiile de confort și siguranță în circulație sunt reduse, mai ales pe timp de noapte , reprezentând o piedică în calea dezvoltării economice

2.3.4.Energia

În Municipiul Tecuci nu există o sursă de producere a energiei electrice, el este alimentat prin intermediul stațiilor și liniilor electrice din sistemul energetic național SEN.

Energia electrică este distribuită consumatorilor prin intermediul liniilor electrice aeriene sau subterane de tensiune medie. Partea de sud a orașului este alimentată prin două stații de transformare: Tecuci-Bălcescu și ICM-Tecuci, în timp ce unitățile industriale au posturi de transformare proprii.

În Tecuci se întâlnesc toate tipurile de transformare: de rețea de care sunt legați majoritatea consumatorilor terțiari, de abonat raportată la spitale, școli, hoteluri, etc, nivelul de încărcare a acestora fiind de 75-80%. După 1990, măsurile restrictive impuse consumatorilor în ceea ce priveste consumul de energie electrică au fost înlăturate. Odată cu apartiția aparaturilor electrocasnice crește și consumul de energie electrică.

Disfuncționalitățile energiei electrice țin de starea tehnică necorespunzătoare a instalațiilor, iar posturile de transformare generează întreruperi continue, însă în ultimii ani acestea s-au mai diminuat datorită măsurilor efectuate de S.D Galati.

Alimentarea cu energie termică este foarte scazută din cauza vechimii a instalațiilor de producere, a întreținerii incorecte cât și a execuției defectuoase precum și a dotării insuficiente cu aparate de siguranță. Încălzirea se realizează prin sobe cu combustibil solid, centrale termice proprii și centrale termice cu combustibil solid.

Dintre utilizatorii energiei termice industriile și unitățile social-culturale au propriile centrale în timp ce școlile utilizează sobele cu combustibil solid. Centralele blocurilor sunt echipate cu cazane tip Metalica (PAG), iar locuințele individuale utilizează sisteme atât pentru încălzire cât și pentru apa caldă menajeră.

Alimentarea cu gaze naturale se realizează prin țevi de otel protejate împotriva degradării ,amplasate subteran de-a lungul rețelei stradale, și „deservesc unitățile industriale pentru consumuri tehnologice , încălzirea spațiilor și prepararea apei menajere pentru uz intern, locuințele colective și individuale pentru incălzire și prepararea apei”. Tecuciul este legat la magistrala de gaze Moldova 32, stațiile de presiune fiind amplasate în Sud-Vestul orașului, zona industrială.

2.3.5. Sănătate

Infrastructura în domeniul sanitar este deficitară mai ales in ceea ce privește numărul unităților de asistență medicală, investițiile private fiind foarte scăzute , doar 0,05% din paturile spitalului provin din acest sector.

Nu există un spital privat, singurul spital fiind cel public care este cel mai mare din zonă de nord a Galațiului cu 13 secții de specialitate, cu un număr insuficient de echipamente și condiții slabe de infrastructură, cabinetele medicilor de familie fiind dotate doar cu instrumentele necesare, doar cele private au echipament modern.

Tabel 2.”Unitățile sanitare”

Sursa: insse.ro

Mortalitatea generală în Tecuci a fost de 8% in 2005, mai mică decât cea la nivel județean și național din cauza diferențelor foarte mari dintre mediul urban si cel rural. Speranța de viață era egală cu cea de la nivel național, 69 de ani pentru bărbați și 72-74 pentru femei, iar durata medie de spitalizare a fost de 5,4 zile.

În 2011, rata de ocupare a fost de 66% în toate cele 13 secții ale spitalului, în care au fost utilizate 241 de paturi din cele 265, durata medie de viață a fost de 4,1% și mortalitatea de 0,72%. Cheltuielile de medicamente pe pat au fost de 56.274, pe pacient de 957, iar pe zi de 233,6.

Fig.12.”Numărul de paturi în spital între 2008-2012”

Sursa: insee

Tabel 3.”Categorii de cadre medico-sanitare”

Sursa: insse.ro

2.3.6.Educație

Municipiul Tecuci se confruntă cu o infrastructură școlară și cu facilități corespunzătoare deficitare, cu excepția celor care sunt incluse în programele guvernamentale sau finanțate de donatori. Bibliotecile sunt învechite, ele necesită achiziții de cărți noi și introducerea unor programe IT.

De asemenea, nu există un centru de pregătire vocațională sau centre educaționale pentru persoanele cu nevoi speciale. Autoritățile orașului au o strânsa colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean privind plasarea copiilor cu nevoi speciale în centrele de educație și formare.

În prezent există 24 de școli primare/gimnaziale, 5 licee, și 8 grădinițe .Toate acestea reunesc 85.411 de elevi și 1.230 de copii în grădinițe. Numărul elevilor prezenți la cursuri este de 15% din numărul total al populației. Abandonul școlar în licee înregistrează un procent de 12%, în timp ce femeile înregistrează un procent mai mare decât bărbații.

Tabel 4.”Situația nivelului de instruire a orașului Tecuci”

Sursa: insse.ro

2.3.7. Turism și patrimoiu cultural.

Și în acest domeniu Municipiul Tecuci se confruntă cu o infrastructură deficitară numărul turiștilor fiind foarte scăzut. Singura categorie de turiști români este cea reprezentată de studenți și emigranți care își vizitează părinții în vacanțe.

Turiștii străini sunt cei din Europa de Vest, majoritatea vorbitori de limba germană, formați în grupuri mici și care sunt în trecere prin oraș în drumul lor spre mănăstirile din nord, timpul de ședere fiind foarte mic, doar de câteva ore sau maxim o zi.

Totodată, posibilitățile de cazare la un nivel adecvat de dezvoltare sunt foarte mici, în prezent există doar 2 hoteluri în condiții bune și o pensiune modernă. Tecuciul duce lipsă de hoteluri cu centre de relaxare, de restaurante locale și fast-fooduri, cluburi și baruri. În schimb este permis pescuitul și organizarea unor vânători datorită faunei și florei favorabile.

În graficul de mai jos, se poate observa numărul locurilor în pensiuni care este același în fiecare an (22 de locuri), nescăzând sau crescând, în timp ce în hoteluri numărul acestora scade în 2012 ajungând la 42 de locuri și menținându-se la 52 în 2011 și 2013

Fig.13. „Capacitatea de cazare turistică între 2011-2013

Sursa: insse.ro

Lipsa unor complexe la standarde înalte, a unor terenuri de golf, a unor piste de ciclism și întreținerea permanentă a terenurilor de tenis, fotbal, baschet și handbal împiedică promovarea turismului

În graficul de mai jos, se poate constata un număr de înnoptări în hoteluri mai mare în 2012 decât in 2013 în care numărul acestora era de 555 de înnoptări, cele mai puține înnoptări înregistrându-se în 2011.În pensiuni numărul înnoptărilor este mult mai mic față de cel în putându-se observa scăderile consecutive ale acestora, cel mai mic număr fiind în 2011.

Fig.14. „Numărul de înnoptări între 2011-2013”

Sursa: insse.ro

Monumentele și clădirile religioase de care dispune orașul reprezintă obiective turistice dintre care cele mai importante sunt:, Judecătoria, Casa de Cultură construită în 1887 de către arhitectul Dumitru Maimarolu și impresioneză prin terasa care are la intrare un pasaj, Monumentul Eroilor Ceferiști (1916-1918),Biblioteca Municipală „Ștefan Petică” reprezintă un monument din arhitectură formată din două clădiri diferite cromatic, Clubul Elevilor, bisericile în număr de 9 cea mai importantă fiind Catedrala Sf. Gheorghe înființată în 1813.

Muzeele și zonele cu valoare peisagistică reprezintă un potențial turistic: Muzeul Mixt constuit în 1934 impresioneză prin importanța pieselor documentar știintifice si colecțiilor de artă, arheologie, istorie, etc, Muzeul Florilor de Mină situat în centrul orașului, Grădina Publică, Parcul Grădinii Zoologice. De asemenea, rezervația arheologică, în zona de est spre Târgu Bujor care se află la 2 km față de centru și punctul fosilier Rateș.

Parcul Municipal Tecuci reprezintă un important obiectiv turistic, cu o suprafață de 3,5 ha și este unul dintre principalele locuri de recreere din oraș. El curpinde diferite specii de copaci, este dotat cu banci, baruri si restaurante, locuri de joaca pentru copiii, table de șah și fântâni arteziene. În prezent a fost deschis și parcul de „9 luni” ca loc de recreere pentru locuitori.

Alte obiective: Obeliscul din Cimtirul Eroilor, Galeria de Artă „Gheorghe Petrașcu”, Aleea Personalităților din Parcul Central, Statuia Cercetașului (1916-1919)

2.4. Analiza SWOT.

` Capitolul III. Studiu de caz privind reabilitarea și modernizarea rețelei stradale în Municipiul Tecuci.

Din punctele slabe ale analizei SWOT a capitolului II reiese faptul că Municipiul Tecuci se confruntă cu o infrastructură rutieră deficitară ce necesită o îmbunătățire. În acest sens am propus proiectul „Reabilitarea și modernizarea rețelei stradale ”, prezentat în cele ce urmează, care are ca scop stimularea creșterii economice a orașului Tecuci.

3.1.Modalități de realizare și furnizare a serviciului public.

Primăria Municipiului Tecuci realizeză o serie de servicii publice precum:

1.salubritate: SC. ZONE VERZI TEC S.R.L

-colectarea deșeurilor: Rampa Rateș S.R.L

-colectare și transport deșeuri: Eco Grup Tec S.R.L

-întreținerea căilor publice: Ecoprest Tec S.R.L

2.energie termică: Temsal S.A

3.alimentare cu apă: SC. APA CANAL S.A.

4.iluminat public: S.C ROMLUX LIGHTING S.A

5.energie electrică: S.C Electrica S.A

3.2.Informații de bază:

Beneficiar: Primăria Municipiului Tecuci

Titlul proiectului: Modernizarea și reabilitarea străzilor în Municipiul Tecuci

Durata proiectului: 15 luni: 15.03.2012- 15.08.2013

Valoarea estimată: : 150.85.170 mii lei

Grupurile țintă:

-Locuitorii celor 110 de km de străzi care vor fi modernizare și reabilitate

– Conducătorii auto care se vor deplasa pe aceste străzi

-Agentii economici care au activitate în această zonă

Obiectivul general: Modernizarea și reabilitarea rețelei stradale din Municicpiul Tecuci în vederea îmbunătățirii circulației rutiere, mobilității populației, bunurilor și serviciilor precum și a stimulării dezvoltării economice durabile.

Obiectivele specifice ale proiectului:

– Îmbunătațirea rețelei stradale pe o lungime de 110 de km;

-Creșterea siguranței în ceea ce privește circulația pe aceste străzi.

-Organizarea străzilor, prin realizarea de trotuare

-Îmbunătățirea traficului urban, reducerea timpului de transport și înlăturarea blocajelor

Necesitatea realizării proiectului derivă din faptul că Municipiul Tecuci se confruntă cu o infrastructură rutieră necorespunzătoare cu un grad ridicat de deteriorare care necesită reabilitare și modernizare. De asemenea traficul în interiorul localitătii și legătura între orașele componente se desfășoară dificil, mai ales în perioadele umede de toamnă-iarnă-primăvară, din cauza numeroaselor gropi și scursuri ,ceea ce duce la scăderea mobilității populației din zonă, accesul către zonele de interes public făcându-se mai greu.

Necesitatea proiectului derivă nu numai din considerentele enumerate mai sus ci și din faptul că prin acest proiect s-ar asigura o legătura rutiera durabilă, creându-se condițiile unei stabilități si fixări a populației în mediul urban, cu un ritm rapid de populare.

Oporunitatea modernizării și reabilitării drumurilor din Municipiul Tecuci derivă din faptul că rețeaua de drumuri va facilita accesul la zonele de interes public care vor conduce la creșterea economică, a producției, productivității, investițiilor și schimburilor comerciale și totdată se vor diminuna costurile transporturilor de călători, populația și bunurile se vor putea mobiliza într-un ritm mai rapid.

Rezultate estimate

-110 km străzi urbane modernizate și reabilitate

-80.000 mp trotuare aranjate și modernizate;

-marcaje longitudinale și transversale de-a lungul celor 110 km;

-75 indicatoare de semnalizare rutieră;

-2 Anunțuri în mass-media, 5000 pliante și 800 postere;

-35 de locuri de muncă create pentru amenajare și plantare flori, arbori .

3.3.Prezentarea potențialului proiectului.

Aspectul uman

Echipa de Implementare care se va asigura de realizarea corectă a activităților proiectului este echipa care a câstigat licitația si cea care va respecta dispozițiile contractului care vor conduce la atingerea rezultatelor estimate. Ea este formată dintr-un manager de proiect, un responsabil tehnic, juridic și un expert în achizitii publice fiecare cu atribuții diferite.

Aspectul financiar:

Proiectul este susținut de către Programul Operational Regional 2007-2013 (POR) și finanțat în concordonanță cu instituții în care sursele de finantare nu pot depăși anumite limite:

-Finanțarea din fonduri europene FEDR: 86%

-Cofinanțare: 4% cheltuieli eligibile si neeligibile, în urma accesării unor credite bancare

-Bugetul de stat : 10% din cheltuielile pentru investiții

Aspect material

Consiliul Local al Municipiului Tecuci va pune la dispoziția echipei de implementare resursele materiale necesare proiecului și se va asigura că toate acestea se încadrează în cerintele cerute de către membrii echipei pentru o bună desfășurare și realizare a proiectului.

-5 masini pentru deplasări

– Echipamente moderne și materiale precum (beton, ciment, balast)

-Utilajele necesare și echipamente moderne

-3 terenuri 2 clădiri, 4 birouri, sală de ședintă.

De asemenea la dispozitia echipei de implementare vor mai fi puse 3 telefoane fixe, 5 calculatoare, internet, 5 imprimante, 3 faxuri. Sala de consiliu va fi utilizată pentru întalnirile dintre membrii echipei și a conferințelor de presă pentru publicitatea proiectului.

3.4.Activități și detalierea acestora.

Pentru realizarea acestui proiect se desfășoară o serie de activități dintre care cele mai importante sunt prezentate mai jos în ordinea derulării lor.

1.Formarea și instruirea echipei de implementare

Se va realiza pe toată durata proiectului prin sesiuni organizate prin care se vor transmite toate instrucțiunile necesare pentru buna desfășurare a acestuia

2.Contractarea serviciilor de management

Pentru o bună implementare a proiectului, Consiliul Local al Municipiului Tecuci va încheia contracte de servicii externe. Pe parcursul proiectului, la adoptarea oricărei decizii, se vor avea in vedere principii precum nediscriminarea, recunoașterea reciprocă, asumarea răspunderii. De asemenea, se va pregăti documentația de achiziție și se va derula procedura de achiziție publică.Documentația de atribuitre conține toate instrucțiunile și informațiile necesare desfășurării proiectului precum și caietul de sarcini și cerintele de calificare.

3.Constituirea și desfășurarea procedurilor de achiziție publică pentru servicii de elaborare a documentațiilor tehnice

Consiliul Local al Municipiului Tecuci va parcurge etapele necesare în ceea ce privește procesul de achiziție publică .Pentru aceasta vor fi încheiate contracte de servicii si studiile mentionate mai jos.

4.Achiziție publică de lucrări și servicii va fi realizată de către părțile contractante și se vor avea în vedere subactivități precum:

4.1.Obținerea de avize și pregătirea documentației de achiziție

4.2.Desfășurarea formalităților de achiziție

5. Studii de teren

5.1.Studiu topografic

În aceasta sunt curpinse amplasamentele reperelor, după care s-a proiectat planul de situație stabiliându-se soluțiile tehnice în ceea ce privește complexul rutier: partea carosabilă,

acostamente, spațiu de siguranță; profile transversale tip; amplasamentul și dimensiunea lucrărilor de artă și a șanțurilor;

5.2. Expertiza tehnică

Determină structura rutieră actuală și starea drumurilor, volumul de trafic, concluziile, recomandările și măsurile pentru alegerea soluției optime din variantele optime privind structura rutieră respectiv amenajarea lucrărilor în vederea colectării și evacuării apelor pluviale.Soluțiile sunt propuse prin recomandări.

5.2.1. Axa in plan

În acord cu cerințele Beneficiarului traseul în plan va fi proiectat ținând cont de încadrarea părții carosabile proiectate cât mai fidel pe actualul amplasament.

5.2.2. Profil longitudinal

Profilul longitudinal proiectat are în vedere alura actualului profil, la proiectarea se ține cont de realizarea rezultatelor din soluția de modernizare a structurii rutiere existente precum și legătura cu punctele obligate – drumuri laterale, accese în proprietăți, platforme, etc.

În profil longitudinal, se va avea în vedere corectarea liniei roșii respectându-se pasul de proiectare și corelându-se pe cât posibil, prin mișcări cât mai mici de terasamente – partea finală a carosabilului cu nivelul și cea a construcțiilor adiacente cât și ale frontului construit existent în zonele de intravilan traversate.

Profilul transversal adoptat va răspunde cerințelor în ceea ce privește dimensiunile părții carosabile și a acostamentelor, forma adoptată fiind de streașină, cu o singură pantă în cale curentă sau de acoperiș cu două pante în cale curentă.

5.2.3. Profil transversal tip

Pe întregul traseu proiectat s-au prevăzut mai multe profile transversale tip, proprii zonelor traversate și construcțiilor adiacente drumurilor locale conform detaliilor de mai sus.

6.Studiul de trafic

6.1.Elaborarea studiului de trafic si analiza condițiilor de circulație

Studiul de trafic reprezintă unul din elementele cheie ale proiectului, de rezultatele sale depinzând atât dimensionarea capacitații de circulație cât și dimensionarea sistemului rutier.

6.2. Date de baza

Traficul în perioada 2000-2010.

Conform datelor statistice, evoluția traficului total, pe sectoarele discutate, obținută pe baza măsurătorilor s-a constatat că s-au înregistrat scăderi ale traficului cu cât ne îndepărtam de traseul drumurilor județene și comunale.

6.3. Evoluția traficului de prognoză

Pentru prognoza evoluției traficului s-a făcut o analiza a amplasării drumurilor de interes local fata de traseul drumului judetene. Din acesta analiza a rezultat ca apariția drumurilor modernizate și reabilitate va avea un efect pozitiv asupra evoluției traficului pe aceste drumuri.

Structura rutieră

Lucrările ce se referă la execuția complexului rutier se împart în două mari capitole:

a.lucrări de remodelare a traseului cuprinzând lucrări specifice de terasamente

b. lucrări de execuție a complexului rutier propriu-zis..

7. Organizarea dirigenției de santier

Organizarea de șantier ii revine antreprenorului care va executa lucrările. Pentru aceasta activitate se va realiza proiect de organizare de șantier și se va solicita autorizație de construire.

8. Execuția lucrărilor

Constă în realizarea de terasamente,fundații, îmbrăcăminte, trotuare, excavație ,plantarea arborilor, casete.Lucrările prevăzute se vor executa în scopul respetării caracteristicilor tehnice ale străzilor tinându-se seama de condițiile prezente.

9. Asigurarea a vizibilității proiectului .

Aceasta activitate se va realiza prin procedura cererii de ofertă, beneficiarul proiectului fiind obligat să promoveze faptul că acest proiect este finanțat de Uniunea Europeană și Guvernul României prin Programul Operational Regional. Vizibilitatea va fi realizată conform prevederilor Manualului de Identitate Vizuala pentru POR

10.Auditul și monitorizarea

Se va desfășura pe întreaga durată de implementare a proiectului având ca scop analiza internă și externă realizată de beneficiar respectiv de auditorul acreditat.

3.5..Bugetul proiectului

VENITURILE PROIECTULUI

3.6.Graficul Gantt

3.7.Matricea Cadru-Logic

Concluzii. Recomandări.

De-a lungul acestei teme de licență am încercat să urmăresc evidențirea completă a evoluției organizării administrativ-teritoriale, a populației și mai ales a dezvoltării socio-economice a orașului Tecuci, dorind să surprind personalitatea geografică a orașului Tecuci, și să aduc în prim-plan aspectele prielnice și cele neprielnice pentru crearea unei imagini reale.

Municipiul Tecuci este menționat pentru prima dată în 1134 ca un târg temeinic al Moldovei, organizarea internă începând să se realizeze în 1435.

Orașul cunoaște o evoluție administrativ-teritoriala rapidă, primele așezări medievale apărând în lunca Bârladului în secolul al XV-lea, și în secolul al XVI-lea tot mai multe sate și periferii sunt reunite orașului. O deosebită creștere a teritoriului este evidențiată în secolul al XIX-lea când apar cartierele orașului: CFR, Nicolae Bălcescu, etc.

Primii factori care au favorizat popularea și așezările umane au fost poziția geografică și cadrul natural în care Lunca și Terasele Bârladului au creat prin relief, versanți, altitudinile scăzute clima , solurile și vegetația.

Evoluția demografică a orașului studiată între 1859-2013 înregistrează o creștere continuă a populației în secolul al XIX-lea și XX când orașul devine o comuna urbană înregistrând un număr de 7.525 de locuitori și un spor de 28,8 %, . Factorii care au determinat evoluția populației au fost cartierele noi adăugate și creșterea economică. Scăderea populației în aceste perioade a fost cauzată de situațiile economice și politice din perioadele de război.

Modificările administrative care au apărut în 1950 la nivel național au stabilit scăderea puterii adminitrative a orașului, reprezentată printr-o creștere mai puțin semnificativă a teritoritoriului intravilan în care dotările tehnico-edilitare nu au evoluat, oferindu-i în prezent un aspect de ruralism în special în cartierele periferice. În perioada comunistă se constată o scădere a funcției comerciale când se dezvoltă funcția comercială.

În anul 1990, unitățile industriale au fost privatizate în care colectivul de personal și comerțul au dus la reorientarea profesională a a populației și în care funcția comercială ocupă din nou primul loc ( în 2002 ,30, 5%- sector secundar si 60, 5% în cel terțiar).

De asemnenea natalitatea se remarcă prin creșteri și scăderi ale acesteia din cauza valorilor ridicate ale mortalității infantile, cu o rată peste media națională, în 2011 înregistrând o valoare de -20,6%.

Începând cu 1968, numărul populației crește datorită investiților ajungând la 29.760 de locuitori cu un spor de 27,3%, tot în această perioadă orașul dobândește statutul de municipiu. Populația crește tot mai mult până în 1992 promovând o treaptă demografică de la orașul foarte mic și devenind un oraș mic, 2002 este anul în care se înregistrează o scădere demografică din cauza creșterii avorturilor si scăderii economice.

Este de remarcat faptul că populația orașului este formată predominant din populația feminină din cauza migrării populației masculine în alte tări în timp ce grupele de vârstă sunt formate predominant din populație bătrână, numărul tinerilor scăzând tot mai mult.

Activitățile economice ale Municipiului Tecuci, sunt axate pe agricultură cum este cultura plantelor, cerealor, ocupația secundară a locuitorilor o reprezintă creșterea animalelor.Fertilitatea solurilor determină o pondere semnificativă a suprafeței arabile și agricole acestea deținând aproape 88% din totalul suprafeței orașului.

Deși în prezent industria Tecuciului reprezintă una dintre principalele activități( industria alimentară și cea lemnului ocupă o pondere însemnată, cea industrială este cunoscută pe plan național),după 1990 acestea au cunoscut o o dezvoltare constrânsă în regimul comunist scăzând considerabil, activitățile de comerț și servicii depășindu-le.

Infrastrucura fondului de locuințe cunoaște o evoluție datorită invesțiilor de către locuitorii care lucrează în străinatate dar și de către autoritățile locale finantațe prin programele SAPARD,ducând la o remediere a echipării tehnico-edilitare în timp ce infrastructura socială este și în prezent nefavorabilă.

Majoritatea drumurilor județene și comunale se remarcă printr-o calitate precară a infrastructurii de transport în care condițiile de trafic se fac dificil, gradul de siguranță și confort este scăzut iar lipsa indcatoarelor rutiere, lucrărilor de întreținere a părților carosabile duc la creșterea riscului circulației. De asemenea starea tehnică necorespunzătoare împiedică dezvoltarea economică.

Numărul scăzut al unităților școlare, cadrelor didactice și a medicilor au dus la o evoluție dezvantajoasă a infrastructurii sociale precum și la scăderea populației. Totodată instabilitatea infrastructurii sanitare și lipsa serviciilor medicale duc la creșterea vulnerabilității populației îmbătrânite în care aceasta este nevoită să parcurga distanțe mari pentru a se trata.

Turismul deficitar împiedică dezvoltarea economică a orașului, din cauza posibilităților mici a capacității de cazare turistică. Totodată puținele obiective de care dispune orașul nu sunt cunoscute la nivel județean, dar mai ales național.

Din cauza deficiențelor orașului în aproape toate sectoarele și domeniile voi propune recomandări pentru fiecare care vor duce la îmbunătățirea acestora în cele ce urmează în ordinea lor:

Economia și mediul de afaceri.

Înființarea unor centre de pregătire pentru forța de muncă cu scopul dezvoltării abilităților acestora care le va permite să se alature pieței muncii, ar crește activitățile economice și totodata ar atrage investițiile

O altă propunere este înființarea unui centru de consultanță pentru afaceri și organizarea unor cursuri de pregătire pentru manageri.

Educație

Crearea unui campus vocațional, dotarea instituțiilor școlare cu echipamente moderne, introducerea unor sisteme de monitorizare a perimetrului școlar, dotarea școlilor și liceelor cu mijloace auto proprii pentru transportul elevilor de la domicliu la școală.

Sănătate

Dotarea Spitalului Municipal cu echipamentele necesare, modernizarea ambulatoriului, înființarea unui spital privat, modernizarea echipamentelor de infrastructură

Turism

Suprafața extinsă de teren reprezintă principala oportunitate în ceea ce privește dezvoltarea turismului . Prezența zonelor împădurite, bogăția în cursuri de apă dar și calitatea mediului recomandă Tecuciul ca o viitoare destinație turistică .Tecuciul își propune să pună bazele primului parc „Oaza” din România care poate să atragă turiști din întreaga țară.

O altă recomandare este restaurarea obiectivelor de patrimoniu din Tecuci și dezvoltarea unui traseu turistic cultural, de cumpărături, sporturi și agrement.

Bibliografie

1.Alpopi C, „Elemente de urbanism”, București, Ed. Universitară, 2009

2.Badea L, Buga D, Cioflică G, „Geografia României”, București, Ed. Academiei Române, 2005.

3.Bran F, Cândea M, Cimpoeru I, „Organizarea ,”Amenajarea și dezvoltarea durabilă a spațiului geografic”, București, Ed. Universitară, 2006.

4.Călinescu R., „Biogeografia României, București, Ed. Stiintifică, 1970

5.Coteț P, „Geomorfologia României”, București, Ed. Stiințifică, 1973

6.Cucu V., „Geografia Orasului”, Bucuresti, Ed. Fundației „Dimitrie Bolintineanu”, 2001.

7.Demeter, T., „Morfologia solurilor”, Bucuresti, Ed. Universității, 1998.

8.Dumitrache L., „Starea de sănătate a populației României: o abordare geografică”, București, Ed. Univers Enciclpedic, 2004.

9.Erdeli G., Dumitrache L, „Geografia populației”, București, Ed. Corint, 2001.

10.Florea N, Muntean L., „Geografia solurilor României”, București, Ed, Știintțifică și Enciclopedică, 1968

11.Ghinea D, „Enciclopedia geografică a României: vol 3”, București, Ed. Enciclopedică, 1998.

12.Gavrilescu D., „Reforma economică și dezvoltarea durabilă, București, Ed. Economică, 1995.

13.Muntele L., Populația Moldovei în ultimele două secole”, Iași, Ed.Corson, 1998

14.Muntele L., „Geografia agriculturii”, Iasi, Ed. Universității, A.L Cuza, 2000

15.Mutihac V., „Structura geologică a teritoriului României, Bucurelti, Ed. Tehnică, 2000

16.Neguț S, „Geografia umană, București, Ed. Academiei Române, 2011.

17.Nicolae I., „Geografie umană, București, Ed. CD Press, 2009

18.Nistor I.S., „Comuna și județul. Evoluția istorică”, Cluj-Napoca, Ed.Dacia, 2000.

19.Oancea D.I., „Gruparea urbană Galați-Brăila”, București, Ed. Academiei R.P.R România, 1973.

20.Șandru Ion „România. Geografie Economică, București, Ed. Didiactică și Pedagogică, 1975.

21.Plan integrat de dezvoltare urbană (PIDU), Centru Urban (CU, Municipiul Tecuci-Zona-Sud, 2009.

22. Preluat după site-ul Primăriei Tecuci, http://www.municipiultecuci.ro/tecuci.html, accesat la data de 27.06.2014

23. “Studiu istoric general pentru PUG, Municipiul Tecuci, Județul Galați”, 2009, p.4

24. Braghină Cristian, George Erdeli, Iulian Adrian Șorcaru, „Teză de doctorat. Populația și așezările umane din Câmpia Tecuciului.”, București, 2013.

25. Bojoi Silvia, „Plan Urbanistic Zonal Unitatea Militarӑ 01589 Municipiul Tecuci, B-dul Carol I, Str. Regina Elisabeta, Str. N. Titulescu, județul Galați”, Decembrie 2013.

Anexe

Anexa 1. Judecătoria Tecuci

Anexa 2.Casa de cultură

Anexa 3. Monumentul Eroilor Ceferiști

Anexa 4. Biblioteca Municipală „Ștefan Petică”.

Anexa 4. Muzeul Mixt

Anexa 5. Grădina Publică

Anexa 6. Parcul Pazvante

Anexa 7. Parcul de „9 Luni”

Anexa 8. Galeria de Artă „ Gheorghe Petrașcu”

Anexa 8. Obeliscul din Cimitirul Eroilor

Anexa 9. Statuia Cercetașului.

Anexa 10. Catedrala „ Sf. Gheorghe”.

Anexa 11. Clubul Copiilor

Anexe

Anexa 1. Judecătoria Tecuci

Anexa 2.Casa de cultură

Anexa 3. Monumentul Eroilor Ceferiști

Anexa 4. Biblioteca Municipală „Ștefan Petică”.

Anexa 4. Muzeul Mixt

Anexa 5. Grădina Publică

Anexa 6. Parcul Pazvante

Anexa 7. Parcul de „9 Luni”

Anexa 8. Galeria de Artă „ Gheorghe Petrașcu”

Anexa 8. Obeliscul din Cimitirul Eroilor

Anexa 9. Statuia Cercetașului.

Anexa 10. Catedrala „ Sf. Gheorghe”.

Anexa 11. Clubul Copiilor