DEZVOLTAREA SOCIO ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ [304655]

[anonimizat] A [anonimizat], Lector Dr. [anonimizat]. Mănăștur, Nr. 3-5, 400372,

Cluj-Napoca, România;

[anonimizat]

REZUMAT

Comuna Valea Ierii se află de câțiva ani într-o [anonimizat], demografic, cultural, spiritual, dar și în ce privește grija pentru protecția mediului natural. Pentru a [anonimizat], [anonimizat] a [anonimizat]-[anonimizat] a le afecta negativ pe celelalte. [anonimizat] a [anonimizat].

Atingerea obiectivului general se poate realiza cu sprijinul a o [anonimizat], [anonimizat], respective dezvoltarea acesteia pe toate planurile: economic, social,cultural si de protejare a mediului inconjurator.

CUVINTE CHEIE: [anonimizat].

[anonimizat], [anonimizat]. Dr. [anonimizat]. Mănăștur, Nr. 3-5, 400372,

Cluj-Napoca, Romania;

[anonimizat]

SUMMARY

Valea Ierii commune has been in a [anonimizat], demographic, cultural, [anonimizat]. [anonimizat]-[anonimizat], [anonimizat], but without adversely affecting others. [anonimizat] a [anonimizat] a diagnostic analysis and strategic plans that fit into the community's vision.

Achieving the overall objective can be achieved with the support of a [anonimizat], [anonimizat], respectively its development at all levels : economic, social, cultural and environmental protection.

KEYWORDS: [anonimizat].

INTRODUCERE

Planificarea strategică este un proces sistematic prin care comunitățile își pot previziona viitorul și elabora pașii potriviți pentru atingerea acelui viitor în funcție de resursele locale. (Kouzes J., 1987)

Reușita este asigurată dacă comunitatea reușește să se mobilizeze pentru a face o singură echipă formată din reprezentanții administrației publice locale, agenților economici, ONG-uri, fermieri și alți lideri de opinie locali.

Comuna Valea Ierii se află de câțiva ani într-o perioadă de declin economic, social, demografic, cultural, spiritual, dar și în ce privește grija pentru protecția mediului natural.

Pentru a depăși acest declin accentuat de la an la an comunitatea trebuie să se organizeze și să lucreze în echipă, strategic, cu priorități asumate de către administrația publică locală, si nunumai, pentru a se implementa acele proiecte care sunt benefice pentru comunitate, cel puțin într-unul din aceste zone de declin, cum dezvoltarea durabilă înseamnă satisfacerea necesităților generațiilor prezente, fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile necesități, la fel se dorește și in cazul Comunei Valea Ierii fără a afecta negativ celelalte necesități.

CAPITOLUL I

PREZENTARE GENERALA A COMUNEI VALEA IERII

1.1 Scurt istoric

Valea Ierii este atestată documentar din anul 1840, în lucrarea „Dicționar istoric al localităților din Transilvania”, unde se precizează că era un cătun al satului Hășdate. (Coriolan S., 1962)

La 9 km de Valea Ierii se găsește cetatea Lita a cărei urme se văd și în zilele noastre. Aceasta a fost atestată documentar în 1324, iar în 1456 se amintesc posesiunile ei românești și ungurești: Lita, Săvădisla, Hășdate, Bărbat, Săcel, Filea de Sus, Filea de Jos, Agriș, Plaiuri, Sâncrai, Suțu și Vălișoara. Știind că satele Valea Ierii și Plopi sunt amintite ca fiind cătune ale satului Hășdate, iar Cerc, cătun al satului Finișel se presupune că existența satelor din comuna Valea Ierii este datată cu mult înaintea atestării documentare din 1840.

Comuna Valea Ierii are în componență trei sate: satul Valea Ierii cu cătunele Dâmbul Cucului și Soci, satul Plopi și satul Cerc. Etimologia denumirii comunei este legată de râul Iara pe cursul căruia se află așezat satul Valea Ierii, reședința comunei.

Printre primii locuitori ai satului Valea Ierii se numără trădătorii lui Horea care au fugit, împreună cu familile lor din Mătișești, comuna Horea de astăzi din județul Alba, fiindu-le frică de răzbunarea răsculaților de la 1784. Aceștia au trecut muntele, pe atunci împădurit și fără drumuri de acces, s-au așezat în amonte de satul Valea Ierii, pe atunci încă neînființat, în locul numit astăzi Dîmbul Cucului, un versant însorit unde și-au construit bordeie în pământ.

Satul Plopi și-a luat numele de la pădurile de plopi care înconjoară acest loc. Primii locuitori au migrat din satul Finișel pentru a întemeia noi gospodării, pe terenurile care le dețineau în zonă.

Satul Cerc a fost constituit de către unii oameni care s-au refugiat din satul Ponorel, jud Alba, în urma revoluției de la 1784 și s-au stabilit pe versantul însorit al muntelui, într-o poiană, unde și–au așezat gospodăriile în formă de cerc, ca o tabără.

1.2. Amplasare geografica

’’Pe culmea cea mai inalta a Muntilor Carpati, se intinde o Tara mandra si binecavantata intre toate tarile semanate de Domnul pre pamant. Ea seamana a fi un maret si intins palat, cap d-opera de arhitectura unde sunt adunate si asezate cu maiestrie toate frumusetile naturale ce impodobesc celelalte tinuturi ale Europei, pe care ea cu placer ni le aduce aminte. Un brau de munti ocolesc, precum zidul o cetate, toata aceasta tara, si dintr-insul, ici-colea, se desface, intinzandu-se pana pana in centrul ei, ca niste valuri proptitoare, mai multe siruri de dealuri nalte si frumoase, marete pedestaluri inverzite, care varsa urnele lor de zapada peste lunci. Mai presus de acel brau muntos, se inalta doua piramide mari de munti cu crestetele incununate de o vecinica dilemma de ninsoare, care, ca doi uriasi, stau la ambele capete ale tarii cautand unul in fata altuia. Paduri stufoase, in care ursul se plimba in voie ca un domn stapanitor, umbresc culmea acelor munti. Si nu departe de aceste locuri, care iti aduc aminte de natura tarilor de miazanoapte, dai, ca la portile Romei, peste campii arse si varuite, unde bivolul dormiteaza alene. Adtfel miazanoapte si miazazi traiesc intr-acest tinut alturi una de alta si armonizand impreuna. Aci, stejarii, brazii, fagii trufasiinalta capul lor spre cer; alaturi te afunzi intr-o mare de grau si porumbi din care nu se mai vede calul si calaretul. Ori incotro te-i uita, vezi culori felurite ca un intins curcubeu, si tabloul cel mai incantator farmeca vederea. Stanci prapastioase, munti uriasi, a caror varfuri mangaie nori, paduri intunecoase, lunci inverzite, livezi mirositoare, vai racoroase, garle a caror limpede apa lin curge printer campiile inflorite, paraie repezi, care mugind se pravalesc in cataracte pintre acele amenintatoare stanci de piatra, care plac vederii si o inspaimanteaza totodata. Apoi, in tot locul, dai de rauri mari, cu nume armonioase a caror unde port aurul.

Asta este tara Ardealului !’’.1)

Teritoriul comunei Valea Ierii se suprapune peste spațiul ocupat de masivul Gilău-Muntele Mare. Oronimul de „Muntele Mare” corespunde denumirii date de localnici întinselor pășuni naturale de pe culmea principală a masivului, atributul „mare” referindu-se în acest caz la extinderea mare în plan orizontal a pășunilor, în principal și mai puțin la valorile altitudinale ale muntelui, care sunt în general sub 1800 m, fiind în același timp printre cele mai ridicate din Munții Apuseni.

Comuna Valea Ierii este situată la poalele de nord ale Muntelui Mare din Munții Apuseni, pe cursul superior al râului Iara și al afluenților săi, pârâul Șoimul și pârâul Valea Calului și se întinde până pe colinele depresiunii Hășdate.

Comuna Valea Ierii este amplasată în sud – estul județului Cluj, la o distanta de 54 km de municipiul Cluj Napoca si la 50 km de municipiul Turda, se învecinează: la Nord cu Săvădisla, la Sud cu Poșaga (jud Alba), la Vest cu Măguri – Răcătău și la est cu Băișoara,

Este încadrată de coordonatele 46°30’ 34’’ – 46° 40’ 16” latitudine Nordică și 23° 07’ 20’’ – 23° 23’ 49’’ longitudine estică.

Fig. 1 Localizarea Comunei Valea Ierii in judetul Cluj.

Sursa: harta prelucrată de pe Wikipedia

1.3. Relieful

Teritoriul cuprins între Arieș și Someșul Rece, unde se află și comuna Valea Ierii, se caracterizează printr-o largă deschidere și uniformitate a suprafeței de eroziune superioară Fărcaș-Cârligata, situată la peste 1600 m și extinzându- se în zona centrală la 1800 m.

Culmea principală a masivului Muntele Mare se desfășoară pe o lungime de peste 40 km, începând din șaua Steaua, după care urmează un aliniament de culmi înalte: Nedeia (1594 m), Buscatul (1676 m), Balomireasa (1632 m), Căpățâna (1599 m ), Încălecate (1492 m), Ghergheleu (1372 m).

Forma sinuoasă a crestei se datorează pătrunderilor regresive ale rețelei hidrografice tributare Arieșului și Someșului Rece.

Înșeuarea Prislop (1621 m) între văile Iara și Valea Mare, separă culmea principală în două compartimente: Muntele Mare în Est și Balomireasa în Vest.

Muntele Mare spre sud și sud-est domină prin abrupturi puternice culmile care coboară spre valea Arieșului. La nord-vest de vârful Muntele Mare, culmea principală se prezintă sub forma unei culmi fragmentate, valorile altimetrice fiind tot mai coborâte spre vârful Ghergheleu situate deasupra cotului pe care îl face râul Iara. Culmile secundare se răsfiră printre afluenții râului Iara sub forma unor interfluvii etajate altimetric între 700 – 800 m și 1200 – 1300 m dispuse perpendicular pe interfluviul principal.

Muntele Balomireasa se prezită sub forma unui vast platou altitudinal situat la obârșiile Someșului Rece. Culminația principală a platoului se ridică puțin deasupra nivelului general al culmilor vestice Nedeea și Runcu. Din Balomireasa se desprind spre sud culmi prelungi și înguste care se termină prin versanți puternic înclinați la contactul cu Valea Arieșului.

La nord-vest de vârful Piatra Groșilor, pătrunde în bazinul Ierii o culme secundară scurtă, intercalată între râul Iara și pârâul Șoimu. Spre vest, paralel cu această culme se desfășoară culmea Simidele – Dumitreasa – Bătrâna pe o lungime de peste 25 km fiind puternic fragmentată de afluenții râului Iara și ai Someșului Rece.

Înălțimile masivului se mențin, cu o singură excepție, sub 1800 m, altitudinea maximă fiind în vârful Muntele Mare, 1826 m. Se disting altitudini de 1600 m pe crestele secundare și altitudini de 1400-1600 m în jurul cresteleor din centrul masivului. Se înregistrează altitudini reduse, sub 800 m la perferia masivului și de-a lungul cursurilor de apă în sectoarele inferioare.

Altitudinea la care se află reședința comunei este de aproximativ 700 m. (prelucrat dupa Grecu Florina, 1992, Munții Apuseni, București)

1.4. Reteaua hidrografica

Teritoriul administrativ al comunei Valea Ierii se suprapune în cea mai mare parte pe bazinul superior al râului Iara. Acesta izvorăște din masivul Muntele Mare, din locul numit Picioragul, fiind afluent pe stânga al Arieșului, punctul lor de confluență fiind localitatea Buru. În prima parte a cursului său, aproximativ 20 km ( până în zona fostei fabrici de cherestea din Valea Ierii ), râul Iara curge în direcția nord-vest, după care își schimbă brusc cursul spre est. Scăpată din încleștarea puternică a șisturilor cristaline și a calcarelor, râul Iara și- a sculptat între Băișoara și Surduc, un bazinet depresionat. De la Surduc la Buru, Iara pătrunde din nou într-un sector de îngustări, sculptându-și un defileu la Surduc.

Râul Iara străbate trei comune și primește numeroși afluenți: Valea Șoimului, Valea Calului, Valea Galbenă – a Bonduresei, Pârâul Măruțiu, acestea venind de pe teritoriul comunei Valea Ierii, iar pe lângă aceștia, o serie de alte pâraie mai mici îi îmbogățesc debitul. Suprafața totală a bazinului râului Iara este de 295 kmp, iar lungimea totală a cursului de apă este de 51 km. Pe cursul său se află localitățile Valea Ierii, Buru (zona montană), Băișoara (zona colinară), Iara, Surduc (zona depresionară). În condiții naturale Iara este unul dintre cei mai mari afluenți ai Arieșului, având un debit de 3 – 4 mc/s. În prezent cursul râului Iara este captat în partea superioară și direcționat spre Bazinul Someșului Mic, pentru folosințe hidrotehnice.

Diferența de nivel între izvoare (1775 m) și localitatea Iara (405 m) este de 1370 m, ceea ce face ca panta de coborâre în cei 43 km să atingă valoarea medie de 31 m/km, fiind o coborâre abruptă.

Pe teritoriul comunei Valea Ierii se află și trei amenajări hidrotehnice: pe râul Iara, la Bondureasa; pe pârâul Șoimu și pe pârâul Valea Calului.

Din cauză că au avut loc fenomene de inundații au fost efectuate lucrări de

regularizare a albiei râului Iara, între anii 1977-1978, în dreptul fabricii de cherestea și în zona centrală a satului Valea Ierii. De asemenea, construcțiile hidrotehnice din amonte, pe diferiți afluenți au contribuit la atenuarea efectelor inundațiilor.

1.5. Arii naturale si situri naturale, de interes comunitar in comuna

Prin Decizia 147 / 1994 a Consiliului Județean Cluj, pe teritoriul comunei Valea Ierii a declarat arii naturale protejate de interes județean: Acumularea Bondureasa, Valea Ierii și Valea Șoimului.

Rețeaua "Natura 2000" reprezintă instrumentul principal al Uniunii Europene de conservare a naturii în statele membre.

Este o rețea de zone desemnate de pe teritoriul Uniunii Europene, unde specii vulnerabile de plante și animale, respectiv habitate importante trebuie protejate. Programul "Natura 2000" are la bază Directivele Uniunii Europene cu privire la Păsări și la Habitate, directive care au fost transpuse în România prin Legea nr. 345/2006 pentru modificarea și completarea O.U.G. nr. 236/2000.

Țara noastră este una dintre importantele regiuni din Europa din punct de vedere al bogăției florei și faunei sălbatice și a habitatelor, astfel că România va aduce o contribuție deosebit de importantă la realizarea Rețelei Ecologice Europene "Natura 2000". Această biodiversitate trebuie protejată și trebuie folosită pentru a promova dezvoltarea durabilă în zonele rurale.

1.5.1. Acumularea Bondureasa

Este situată în aval de confluența râului Iara cu pârâul Măruțiu. În acest perimetru, râul Iara, aflat nu departe de izvor, formează un mirific amfiteatru cu pereți stâncoși cu creste, limbi de grohotiș și țancuri pe care se încumetă să crească ici și colo mesteceni și molizi piperniciți. Zona este destul de izolată, accesibilă cu autovehicule pe drum forestier din Valea Ierii, dar având pentru turiști acces spre zonele învecinate pe drumuri forestiere. Zona a fost declarată arie naturală protejată de interes județean, cu valoare peisagistică.

Fig. 2 Aria naturala – Bondureasa

Sursa: Site Fundatia ECO Mont

1.5.2. Valea Ierii

Această zonă se întinde din aval de Acumularea Bondureasa spre satul Valea Ierii și continuă până în comuna Băișoara. Zona a fost declarată arie naturală protejată de interes județean, cu valoare peisagistică.

Fig.3 Aria naturala – Valea Ierii

Sursa: Site Fundatia ECO Mont

1.5.3. Valea Soimului

Prin aceeași decizie, 147 / 1994 a Consiliului Județean Cluj, a fost declarată arie naturală protejată de importanță județeană, pentru valoarea cinegetică..

Conform propunerii de “Ordin privind declararea siturilor de interes comunitar, ca parte integrantă a Rețelei Ecologice Europene Natura 2000 în România”, în Regiunea Nord-Vest au fost validate 57 de Situri de Interes Comunitar cu o suprafață totală de 593.894,4 ha.

Pe teritoriul comunei Valea Ierii aflanduse 3 situri de interes comunitar; Situl de interes comunitar Somesul Rece, Situl de interes comunitar Valea Ierii, Situl de interes comunitar Muntele Mare.

1.5.4. Situl de interes comunitar Somesul Rece

Someșul Rece, ca arie protejată, ocupă o suprafață de circa 8.529 ha sau 85,29 km2, și face parte din rețeaua de arii protejate "Natura 2000', rețea care reprezintă instrumentul principal al Uniunii Europene în vederea conservării stării naturale a diferitelor habitate. Programul "Natura 2000" are la bază Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună și floră sălbatică – Directiva Habitate și Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice – Directiva Păsări.

Situl de interes comunitar vizat se suprapune peste teritoriul administrativ a două comune: Măguri Răcătău – marea majoritate și Valea Ierii – extremitatea sud-estică

1.5.5. Situl de interes comunitar – Muntele Mare

Situl se află în regiunea biogeografică alpină, în estul Munților Apuseni, în grupa montană Gilău – Muntele Mare, are suprafața de 1659 ha și, din punct de vedere administrativ, se află pe teritoriile județelor Alba în procent de 75% și Cluj în procent de 25%. Scopul înființării acestui sit este acela de a contribui semnificativ la menținerea sau readucerea la o stare favorabilă a habitatelor și a speciilor de interes comunitar listate în Formularul Standard Natura 2000. (date prelucrate dupa Planul de Management al sitului – Asociația Ecouri Verzi 2015)

Fig. 4 Situl de interes comunitar – Muntele Mare

Sursa: Site Fundatia ECO Mont

1.5.6. Situl de interes comunitar – Valea Ierii

Frumusețea peisajului și importanța păstrării pădurii pe versanții cu pante foarte mari, cumulate cu valoarea fondului cinegetic, au dus la declararea zonei Valea Ierii ca sit de interes comunitar, ca parte integrantă a Rețelei Ecologice Europene Natura 2000, cu o suprafață totală de 6194,1 ha, propus prin ORDINUL Ministrului Mediului și Dezvoltări Durabile Nr. 1964 din 13 decembrie 2007, privind instituirea regimului de arie naturalã protejatã a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantã a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România.

Limitele acestui sit sunt: la sud Muntele Buscat și Pârâul Măruțiu, la nord Pârâul Șoimu și Râul Iara, la vest Pârâul Lindrului, la est DJ 107 N și Pârâul Sălășelelor.(prelucrare din Planul de Management al sitului – Asociatia NATURA TRANSILVANIEI 2016)

Fig. 5 Situl de interes comunitar – Valea Ierii

Sursa: Site Fundatia ECO Mont

1.6. Clima, soluri si resurse naturale

1.6.1.Clima

Așezarea geografică a comunei Valea Ierii, într-o zonă preponderent muntoasă, determină și caracteristicile principale ale climei. Astfel, comuna se încadrează în sectorul cu climat montan, caracteristic regiunilor vestice și nord – vestice ale țării noastre Zona Munților Apuseni fiind supusă unei circulații preponderent vestice. In timpul iernii predomină influența de natură oceanică din nord vest, iar vara aerul cald din sud –vest, datorită activității ciclonice nord – mediteraneene, deplasate spre nord. Clima este destul de aspră, cu ierni lungi, zăpezi mari, spulberate de vânt, iar verile sunt scurte, cu precipitații abundente.

Temperaturile medii anuale se mențin între 2° și 5°C. Temperaturile minime absolute ale lunii ianuarie ating valori în zonă de -34°C, iar mediile se mențin între -6° și -8°C. Temperaturile medii de vară se mențin între 12° și 14°C. Temperaturile medii în luna iulie sunt de 10°-11°.

Umezeala medie relativă anuală atinge valoarea de 86%.

Precipitațiile variate: 800-900 mm/an în Valea Ierii și afluenții ei și între 1.000 și 1.200 mm/an pe culmile înalte.

Prima zi cu îngheț se situează în jurul datei de 1 octombrie, iar perioada fără îngheț este, în medie de 120 de zile pe an. Zilele cu strat de zăpadă sunt între 100 și 150 zile pe an. Zilele senine sunt în medie de 40 zile pe an.

Vâturile bat din direcția de vest, în mod predominant, frecvența fiind de 30%. Viteza medie anuală atinge 40-50 km/oră, iar cea maximă este mai mare de 100 km/oră.

Pentru această zonă este caracteristică etajarea topoclimatică. Etajul topoclimatic al culmilor de altitudine, plasat în partea estică a Munților Apuseni, la adăpost de circulația vestică a maselor de aer de origine atlantică și predominarea reliefului neted și larg desfășurat, este dominat de un topoclimat de culme.

Etajul topoclimatic al văilor, deși la altitudine mai joasă (700-900 m) totuși din cauza canalizării maselor de aer rece pe văi, a efectului de umbră generat de versanții abrupți și a apelor din bazinele de retenție, acest topoclimat de vale mai rece, mai umed și cu vânturi puternice. (date prelucrate după Cocean P., Mititeanu C., Pleșa C., Schreider W., 1992, Masivul Gilău – Muntele Mare, Ed. Focul Viu, Cluj – Napoca).

1.6.2 Solurile

Principalele tipuri de soluri care apar pe teritoriul comunei Valea Ierii sunt cele specifice masivului Muntele Mare, respectiv: podzolice, argilo-iluviale, soluri brune acide, soluri brune acide podzolice, soluri podzolice feriiluviale și rendzine

Solurile montane podzolice sunt grefate pe substrate permeabile sărace în baze. Sub pădurile de foioase și plantațiile de rășinoase, acestea evoluează spre soluri montane podzolice, argilo-iluviale. Defrișarea pădurilor, urmată de instalarea pajiștilor secundare determină modificări în morfologia și chimismul solurilor: se dezvoltă orizontul A, crește conținutul de humus și crește gradul de saturare în baze etc. Solurile brune acide concordă cu rocile acide din substrat (granite, grano- diorite, șisturi) și sunt cele mai representative.

Sunt întâlnite acolo unde climatul este umed și răcoros tot timpul anului. La suprafață solul este acoperit de o litieră de câțiva cm întreruptă de plante acidifile și mușchi. În aceste condiții, litiera suferă o descompunere lentă și incompletă, la suprafață acumulându-se humus forestier acid. (date prelucrate dupa Incze I., 1975, Geografia solurilor, Universitatea Babeș Bolyai, Facultatea de Biologie – Geologie, Cluj – Napoca)

1.6.3. Resursele naturale

Principala avuție a comunei este peisajul. Versanții împăduriți și văile constituie un loc mirific care atrage turistul dornic de frumos, în liniștea susurului de apă cristalină cu păstrăvi care săgetează apele repezi și cântec voios de păsări, înterupt uneori de răget de căprior, boncănit de cerb, urlet de lupi, grohăit de mistreț sau chiar mormăit de urs.

Fiind o localitate de munte și având un areal geografic acoperit în proporție de 85% de pădure, potențialul natural al zonei este: – propice pentru creșterea animalelor și prelucrare produselor animaliere; – propice pentru dezvoltarea industriei de prelucrare a lemnului și a fructelor de pădure si ciuperci; – favorabil dezvoltării activității turistice; – favorabil pentru acțiuni cinegetice;

Fondul forestier este de 9.586,13 ha, iar din materialul lemons furnizat de pădurile ce acoperă teritoriul comunei se exploatează anual aproximativ 29.500 mc, masă lemnoasă, cu un indice de utilizare al masei lemnoase de 97%. (date prelucrate după Grecu Florina, 1992, Munții Apuseni, București).

1.7. Vegetatia si fauna

1.7.1. Vegetatia

Datorita extinderii pe verticală a teritoriului comunei, de la 700 m la 1800 m, precum și condițiile climatice și pedologice impun o repartizare a vegetației în trei etaje.

Etajul alpin propriu-zis lipsește, acesta fiind prezent doar în Carpații Meridionali și Orientali având ca limită superioară altitudinile maxime ale munților, iar ca limită inferioară linia până la care urcă jneapănul în exemplare izolate.

Etajul subalpin este caracteristic altitudinilor maxime ale Muntelui Mare, având ca limită inferioară zona în care pădurea începe să poienească, dând răriști, în jurul altitudinii de 1500 m.

Caracteristice acestui etaj sunt asociațiile de tufărișuri care apar în alternanță cu pajiștile. Tufărișurile sunt alcătuite din: jneapăn (Pinus montana), ienupăr pitic (Juniperus sibirica), anin de munte (Alnus viridis), afin (Vaccinium myrtillus), merișor (Vaccinus vitis-idaea). Elementele de pajiște predominante sunt: părușcă (Festuca supina), iarba vântului (Agrostis rupestris), firuța (Poa media), coada iepurelui (Sesleria rigida) etc.

Etajul boreal, al molidișurilor, este prezent în această zonă până la limita inferioară de 1250m – 1300m, fiind una dintre puținele zone din Munții Apuseni unde el apare. Elementul principal al etajului este molidul (Picea excelsa), mai rar întâlnindu-se și zada (Larix decidua).

În partea inferioară apar: molidul (Picea excelsa), bradul (Abies alba), fagul (Fagus sylvatica) și mai rar ulmul (Ulmus glabra), paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), frasinul (Fraxinus excelsior), gorunul (Quercus petraea), plopul (Populus tremula), carpenul (Carpinus betulus), teiul (Tilia cordata), salcâmul (Robinia pseudacacia), măr pădureț (Malus silvestris), păr pădureț (Pirus piraster), cireș sălbatic (Cerasus avium). Dintre arbuști se întâlnesc: scorușul de munte (Sorbus aucuparia), alunul (Corylus avellana), măceșul (Rosa canina), păducelul (Crataegus monogyna), socul negru (Sambucus nigra), socul roșu (Sambucus racemosa), zmeurul (Rubus idaeus), murul (Rubus fructicosus), caprifoiul (Lonicera nigra), piperul lupului (Daphne mezerum), cununiță (Spiraea ulmifolia), afinul (Vaccinium myrtillus). Speciile erbacee sunt: măcrișul (Oxalis acetosela), degetărelul (Soldanella montana) etc. Pe locurile despădurite de molidișuri sunt pajiști de păiuș (Festuca rubra), părul porcului (Nardus stricta) și păiușul de baltă (Deschampsia caespitosa).

Tăieturile sunt adesea invadate de asociații pionere de: zmeurușuri (Rubus Idaeus), desișuri zburătoare (Epilobium sp.), mesteacănul (Betula verucosa), urzică (Urtica dioica).

În zonele defrișate și replantate cu molid, în rariștile de pădure și în pajiștile nefolosite, mesteacănul (Betula verucosa) a invadat zona, depreciind valoarea pășunilor și influențând negativ creșterea puieților de molid.

De-a lungul văilor vegetația este influențată de inundații și pânza de apă freatică. Mai ales după inundațiile din 1975, s-a instalat arinul negru (Alnus glutinosa) și vegetația corespunzătoare: feriguță dulce (Polypodium vulgare), feriga de pădure (Dryopteris filix – mas), podbalul (Tussilago farfara), brusturele (Arctium lappa), urzică (Urtica dioica),(date prelucrate după Ciocârlan V., 2000, Flora ilustrată a României, Ed. Ceres, București).

1.7.2. Fauna

Pentru a proteja fondul cinegetic întreaga zonă este declarată ca fond de restricție de gradul I, vânatul fiind interzis din anul 1986. Însă acolo unde densitățile sunt mari si pagubele înregistrate de alte sectoare de activitate sunt deosebite, Ministerul Agriculturii,Pădurilor și Dezvoltării Rurale aprobă recoltarea exemplarelor în exces.

Suprafața mare a comunei Valea Ierii, ocupată de pădure face ca fauna să fie bogată:

– mamifere: ursul carpatin (Ursus arctos), cerbul (Cervus elephus), căpriorul (Capreolus capreolus), lupul (Canis lupus), vulpea (Vulpes vulpes) precum și alte specii mai rar întâlnite aici: iepurele (Lepus europaeus), râsul (Lynx lynx), pisica sălbatică (Felis silvestris), jderul (Martes martes), vidra (Lutra lutra), dihorul comun (Putorius putorius), bursucul (Meles meles).

– păsări: cocoșul de munte (Tetrao urogallus), acvila de munte (Aquila chrysaetos), acvila de stâncă (Aquila chrysaetos), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), șoimul călător (Falco peregrinus), uliul păsărar (Accipiter nisus), uliul porumbar (Accipiter gentiles).

– pești: păstrăvul indigen (Salmo trutta fario), păstrăvul fântânel (Salvelinus Fontinalis), păstrăvul curcubeu (Salmo Irideus) și lipanul (Thymallus thymallus), acesta din urmă se pare că a dispărut din cauza poluării apei ;

– reptile: vipera (Vipera berus berus),vipera cu corn (Vipera ammodytes) șopârla (Lacerta vivipara), salamandra (Salamandra salamandra), șarpele de casă (Natrix natrix),( date prelucrate după Grecu Florina, 1992, Munții Apuseni, București).

1.8. Resursele forestiere

Fondul forestier este format din păduri care au fost bine conservate și cu productivitate relativ ridicată, dar care, în ultimul timp, au fost supuse unei exploatări iraționale.

Molidul este specia cea mai rentabilă economic, din zonă, și care este cea mai folosită pentru construcții, tâmplărie și mobilă.

Fagul a fost exploatat atât pentru cherestea (sau furnir), cât și pentru încălzirea locuințelor.

În componența fondului forestier se constată extinderea mesteacănului. Creșterea rapidă a masei lemnoase la mesteacăn poate fi valorificată economic prin folosirea pentru încălzirea locuințelor și mai benefic pentru obținerea de energie verde.

Pădurile au rol de protecție antierozională a solului și de protecție a cursurilor de apă, acestea fiind situate pe versanții abrupți care pot antrena cantități mari de apă cu viteză foarte mare în cazul precipitațiilor abundente cu condiții de producere a inundațiilor, cum a fost cazul în 1975 și 2005. Pe lângă acestea mai prezintă importanță din punct de vedere turistic pentru valoarea peisagistică pe care o au.

Fondul piscicol. Zona de munte, comuna Valea Ierii oferă condiții bune de viață pentru păstrăv. Din cauza intensificării braconajului cu curent electric, raul si afluentii lui aflati pe teritoriul comunei nu prezinta o populare piscicola maxima.

Regia Națională Romsilva R.A., Direcția Silvică Cluj, prin Ocolul Silvic Turda se ocupa de administrarea fondului piscicol, dar din lipsa de fonduri și a personalului insuficient starea fondului piscicol este critică.

Fructele de pădure și ciupercile reprezinta o resursă economică importantă care este valorificată de culegătorii individuali și firmele care achizionează aceste produse naturale pentru a fi ulterior exportate (Italia).

Imediat dupa revolutia din 1989, au ajuns in zona primele firme italiene, specializate in comercializarea ciupercilor comestibile din flora spontana cum ar fi: hrib cenușiu (Boletus edulis), hrib de brad (Boletus pinophilus), hrib de vară (Boletus aestivalis), hrib de plop (Leccinum aurantiacum), hrib auriu (Boletus chrysenteron), hrib murg (Boletus badius) și gălbiori (Cantharellus cibarius).

În cantități nu la fel de inseminate se găsesc în zonă oițe (Russula virescens), iuțari (Lactarius piperatus), crăițe (Amanita caesarea), vinețica unsuroasă (Russula heterophylla), zbârciogi (Morchella deliciosa), ghebe (Armillaria mellea) și altele.

Recoltarea fructelor de pădure și a ciupercilor a devenit o sursă de venit sezonieră, in anumite cazuri pentru mulți a fost sursa principală de venituri pentru întreținerea familiei.

Dezvoltarea acestei ramuri, inevitatbil atrage si aspecte negative, apariția în zonă a culegătorilor de ciuperci din alte zone, mai ales din județele Bihor și Sălaj, în special țigani, care au adus un aport negative la depozitarea de deșeuri menajere în locurile lor de campare unde locuiau în corturi improvizate din nylon, la abandonarea de PET-uri, pungi de plastic, cutii de conserve și haine în păduri, fapt ce a deranjat atât turiștii, vânătorii și pescarii, dar mai ales locuitorii comunei.

Comuna Valea Ierii, a luat atitudine prin incercarea de a limita accesul in comuna in anul 1996, in baza unei hotarari de consiliu, grupurile care nu respectau nici o regula a bunului simt, au fost evacuate.

Fondul cinegetic: vânatul cel mai reprezentativ care se găsește în zonă este cerbul și ursul. Efectivele cele mai numeroase sunt căpriorul, cerbul și mistrețul. După încetarea combaterii lupului, s-a constatat o înmulțire a efectivului acestora în zonă, prin observarea directă, urme și cervirde ucise, maximul distrugerilor la cervide fiind atins în perioada anilor 1980 – 1990.

Deși este o zonă cu multe condiții de viață pentru vânat, efectivul animalelor sălbatice este în scădere datorită fragmentării pădurilor și a circulației intense, care nu mai asigură liniștea necesară animalelor, și a distrugerilor cauzate de înmulțirea lupilor și a braconierilor.

Fig. 6 Situatia fondului cinegetic, evaluare facuta de Ocolul Silvic Turda 1999

Sursa: Ocolul Silvic Turda

Fig. 7 Situtia fondului cinegetic, evaluare facuta de Ocolul Silvic Turda 2008

Sursa: Ocolul Silvic Turda

Fig. 8 Situatia fondului cinegetic, evaluare facuta de Fundatia Eco-Mont 2013

Sursa: Fundatia Eco-Mont

Fig. 9 Situatia fondului cinegetic, evaluare facuta de Fundatia Eco-Mont 2016

Sursa: Fundatia Eco-Mont

CAPITOLUL II

INFRASTRUCTURA COMUNEI VALEA IERII

2.1. Retea rutiera, transport si utilitati

2.1.1. Reteaua rutiera

Comuna Valea Ierii, avand in vedere rețeaua de drumuri de importanță majoră este oarecum izolată, fiind situată în partea de sud – vest a județului Cluj, la 54 km de Cluj-Napoca și 50 km de Turda

Localitatea se află la 12 km de drumul județean DJ 107 M, care leagă Turda de Cluj-Napoca (prin Buru – Florești) și se află pe drumul județean 107 N continuat de drumul județean DJ 107 J, de-a lungul văii până în satul Cerc.

Drumul județean 107 N, amenajat de-a lungul râului Iara, asigură legătura cu principalul oraș din zonă și cu reședința de județ începând cu satul Plopi, Valea Ierii- Băișoara și mai departe, fie cu varianta Luna de Sus-Florești –Cluj- Napoca, fie cu varianta Iara – Buru – Turda – Feleac – Cluj-Napoca.

Între localitățile componente ale comunei și alte comune există legături pe drumuri pietruite care se continuă cu o rețea de drumuri forestiere amenajate pe cursurile de apă ale principalilor afluenți.

Drumurile vicinale ale comunei (cf inventarului domeniului public) sunt:

Soci: L = 4 km;

Mesteacăn: L=2 km;

Doștină: L=21 km;

Plopi: L= 4 km;

Cerc: L= 14 km,

Frasin: L = 3km;

Șoimu – Tarnița: L= 2,5km;

Hățăgoaia – Întreiere:L = 5km;

Prislop – Calea Rea: L= 1,5km

Cel mai important drum forestier este cel de la ieșire din Valea Ierii pe Valea Șoimului – Irișoara, continuat apoi până pe Valea Someșului Rece.

Drumul forestier Valea Ierii- Bondureasa – Măruțiu face legătura prin Șesu Cald până la Muntele Mare, iar de acolo fie spre Muntele Băișorii- Băișoara, fie spre Poșaga, fie spre Bistra, fie spre Măguri-Răcătău.

Drumul forestier Valea Ierii – Șoimu – Tina – Bogdanu, face legătura pe variante diferite cu comuna Bistra și apoi cu orașul Cîmpeni.

Drumul forestier Valea Ierii – Dobrin face legătura, fie cu Măguri-Răcătău, fie cu Plopi – Someșu Rece – Gilău, sau Plopi – Finișel – Săvădisla, fie cu Tina – Bogdan – Bistra sau Bogdan – Muntele Mare.

Clasificarea acestor drumuri forestiere în inventarul Romsilva Cluj este următoarea: Poduri – Măruțiu FE 12 ( 3 km); Șoimu FE 14 ( 1km ); Șoimu 2 FE 14 (3 km); Șoimu 2,FE 14 (2,6 km); Șoimu – Tina FE 14 ( 1,40 km); Șoimu 4 FE 14 (3,90 km); Valea Calului FE 16 (3,1 km); Valea Calului – Dobrin FE 16 (1,1 km); Valea Calului FE 16 ( 3,1km); Valea Calului 1 FE 16 (2,8 km); Valea Calului 2 FE 16 (1 km); Valea Calului 3 FE 17 (3.3 km); Valea Calului 2 FE 17 (3.3 km). (R.N.P. RomSilva)

Străzile din comuna sunt într-o stare care necesita lucrări de întreținere și modernizare, una dintre le fiind reabilitata si modernizata din fonduri nerambursabile, pentru alte cateva s-au despus studii de fezabilitate in vederea obtinerii finantarii.

Nu dispune de transport feroviar, cea mai apropiată gară fiind la Cluj-Napoca.

Cel mai apropiat drum european este E 60 la o distanță de 36 km., comuna Floresti, localitatea Luna.

2.1.2. Transport

Transportul auto, în comun înspre comuna Valea Ierii este asigurat în mod regulat astfel:

pe ruta Valea Ierii – Cluj-Napoca : asigurat de catre o firma autorizata;

pe ruta Valea Ierii – Turda cursa a fost sistată;

Pentru facilitarea deplasării spre școală a copiilor din Cerc, Plopi și Valea Ierii (partea din amonte), primăria a pus la dispoziția comunității două microbuse primite de la Guvern prin Inspectoratul Școlar Județean Cluj.

2.1.3. Retele de utilitati

Alimentarea cu apa

Alimentarea cu apă a satelor Cerc și Plopi din comuna Valea Ierii se realizează în sistem local, de la fântânile și izvoarele existente.

În satul Valea Ierii există patru alimentări cu apă mai vechi: trei în sistem centralizat (una în zona fabricii de cherestea, a doua în zona Caps și a treia în zona Lunca Mutului) și una în zona centrală care alimentează casa parohială și cișmeaua publică centrală.

În zona fabricii de cherestea a fost captat un izvor, apa potabilă fiind înmagazinată într-un rezervor de 25 mc, de unde este distribuită prin cădere liberă la fabrica de cherestea și gospodăriile din vecinătate, care s-au racordat la această rețea.

În zona Caps apa potabilă a fost captată printr-un sistem de aducțiune și distribuită prin rețea la brutărie și la câteva cișmele și gospodării din zona Caps.

În anul 2008 s-a construit o nouă rețea de apă potabilă compusă din 5 rezervoare de captare de 50 mc fiecare și o rețea de distribuție a apei de 10 km care alimentează cișmelele montate de-a lungul satului inclusive gospodariile.

Canalizare

Localitățile din perimetrul administrativ al comunei Valea Ierii nu dispun de sistem de canalizare centralizat. Este în studiu un proiect pentru realizarea canalizării în satul Valea Ierii. Există mai multe case și câteva blocuri de locuințe, care au fosă din beton, a cărei eficiență este redusă, drept pentru care s-a depus proiectul ‘’Achizitie vidanja combinata, in comuna Valea Ieri’’ in cadrul masuri M1/6B ‘’Dezvoltare teritoriala, administrative si comunitara’’ administrata de Gal Lider Cluj, comuna Valea Ierii fiind partener. S-au obtinut avize de la administratorii statiei de epurare din comuna Baisoasa pentru deversarea apelor uzate in statie comunala.

Proiectul a fost castigat, s-a inceput implementarea, acum fiind la faza de achizitie a vidanjei.

Gaze naturale

Comuna Valea Ierii nu dipune de retea de gaza naturale

Electricitate

Comuna Valea Ierii este racordată la sistemul energetic național prin linia electrică aeriană de 20 KV. Gospodăriile din teritoriul administrativ al comunei sunt racordate la rețeaua electrică națională, cu excepția cătunului Dâmbul Cucului. Mai sunt câteva case izolate, în comună, care nu sunt branșate la rețeaua de curent electric.

Salubritate

Comuna Valea Ierii nu are un serviciu public de salubritate, acest serviciu fiind efectuat de către compania S.C. BRATNER SERVICII ECOLOGICE S.A.. Gunoiul menajer din gospodării este colectat în pubele, containere și saci menajeri și este ridicat periodic de această companie. Este nevoie de extinderea acestui serviciu în satele Cerc și Plopi și de aplicarea unor măsuri severe pentru respectarea legislației în domeniu.

Telecomunicații

În momentul de față în comuna Valea Ierii funcționează doar telefonia mobilă a companiilor Orange, Vodafone și Cosmote.

Serviciul de telefonie fixă a fost suspendat în momentul modernizării centralei telefonice manuale de la Iara.

Accesul la serviciile de radio și televiziune este posibil prin intermediul antenelor TV, în zona satului Plopi existând un releu Radio-TV. Marea majoritate a locuitorilor au acces la programele TV cu ajutorul antenelor de recepție prin satelit.

Conexiunea la internet în momentul actual pentru locuitori se realizează prin intermediul antenelor portabile, serviciu pus la dipoziție de compania de telefonie mobilă Orange. Companiile Orange si Vodafone au dezvoltat un sistem de acces la internet prin antenă, prima la Școala din Valea Ierii, iar a doua la Primărie.

Pe viitor acest serviciu poate fi extins prin cablu, cel puțin la gospodăriile mai grupate din apropiere.

2.2. Sănătate publică

Comuna Valea Ierii are un Dispensar Medical Uman cu un medic de familie care se deplasează în zonă de două ori pe săptămănă, o asistentă, cu program normal și un medic stomatolog a cărui servicii sunt de o zi/săptămână.

În dispensar funcționează și un punct farmaceutic aparținând de Farmacia din Iara, unitate privată ce asigură necesarul de medicamente pentru cetățeni.

2.3. Asistență socială

Exista serviciu organizat în primărie printr-un asistent social. Ocazional au mai fost implicate în astfel de activități și alte organizații cum sunt: Crucea Roșie și organizații neguvernamentale

În anul 2017 au fost puse în plată un număr de 44 de dosare pentru ajutor social, au fost încadrați în muncă 4 asistenți personali pentru persoane cu dizabilități, au fost acordate 1 de alocații monoparentale și complementare, au fost acordate 23 alocatii de sustinere, au fost luate în evidență 18 persoane cu dizabilități și au fost acordate 88 ajutoare pentru încălzire.

2.4. Mediu social si cultural

2.4.1. Educația școlara

În comuna Valea Ierii există o școală cu clasele I-VIII, având un număr de 65 de elevi in anul 2009 si 71 elevi in 2018 și două grădinițe unde sunt înscriși 25 copii, din care: 15 copii la Grădinița Valea Ierii și 10 copii la Grădinița Valea Ierii- zona Caps. O problemă este scăderea numărului de copii, consecință a declinului demografic datorat în parte lipsei de locuri de muncă în localitate, a numărului mare de tineri de ambele sexe, necăsătoriți, a plecărilor în străinătate a unor familii tinere și a numărului scăzut de copii, la familiile cu potențial prolific din cauza mentalității moderne pentru păstrarea confortului și a fricii pentru ziua de mâine.

Aceeași amenințare esta valabilă și pentru ciclul primar și gimnazial cu precizarea că aici se poate ajunge chiar la dispariția acestui ciclu școlar dacă scad în continuare efectivele de copii.

2.4.2. Cultura

Activitatea culturală se desfășoară la Biblioteca comunală și la scoala, momentan caminul cultural a fost demolat, exista proiect tehnic, urmeaza a se desfasura in continuare procedurile conform legii.

Biblioteca comunală are 10.407 de volume, dar funcționează într-un spațiu impropriu. Este nevoie de un nou spațiu care să asigure servicii atrăgătoare pentru locuitori, cu sală de lectură și computere cu acces la internet. Acest spațiu este disponibil la mansarda corpului nou al Școlii cu clasele I-VIII din Valea Ierii și este cel mai adecvat prin poziția centrală și datorită faptului că principalii cititori sunt elevii.

În această zonă sărbătorile și obiceiurile încă își mai păstrază farmecul, atât cele religioase, cât și cele tradiționale. Se mai păstrează obiceiuri mai mult sau mai puțin modificate. Unele momente de referință din viața comunității sunt: colindul, urările de an nou, dăruirea de dulciuri și împletirea de cununițe de Florii, vopsirea ouălor, udatul de Paște, ieșirea la apă de Rusalii și ieșirea la Mănăstirea Muntele Rece de Înălțarea Domnului. Alte obiceiuri transmise din generație în generație, dar pe cale de a se pierde sunt: împreunatul oilor și măsuratul laptelui, care se încheie cu o masă sau petrecere la stână; tunsul oilor și înțărcatul mieilor.

În afara acestora, primăria organizează: ziua comunei, ocazie în care este promovată comuna cu potențialul ei turistic și de afaceri; ziua pensionarilor în care se organizează o festivitate folcrorică și o masă fetsivă pentru pensionari.

În ceea ce privește portul, locuitorii de pe Valea Ierii au moștenit de la generațiile trecute costume populare foarte bogate și valoroase din punct de vedere etnografic. Într-adevăr acestea nu mai sunt purtate în mod curent, decât cu ocazia sărbătorilor sau a unor manifestări organizate.

Populația comunei Valea Ierii este majoritar ortodoxă. În 2009 ca urmare a distrugerii într-un incendiu a clădirii Bisericii Ortodoxe din Valea Ierii, au început lucrările de construcție a noului locaș al Bisericii, lucrare impunătoare care se va derula probabil pe parcursul a mai mulți ani,(date prelucrate din evidențele comunei la sediul Primăriei)

CAPITOLUL III

POPULAȚIA ȘI ECONOMIA COMUNEI VALEA IERII

3.1. Populația

Populația comunei Valea Ierii a crescut odată cu dezvoltarea industrială prin exploatarea forestieră și prelucrarea primară a lemnului. Astfel se face că muncitori din diferite localități au venit să muncească și s-au stabilit ulterior în comună.

După inundația din 1975 a urmat un proces de migrare a locuitorilor care au avut casele distruse de ape, spre alte regiuni din țară.

Scăderea natalității, lipsa unor locuri de muncă atractive pentru tineri și absorbția de forță de muncă în zonele puternic industrializate din orașe au dus în continuare la scăderea numărului de locuitori.

După anul 1989 când s-au deschis granițele a apărut și posibilitatea de a munci în alte țări, ceea ce a dus la apariția fenomenului de emigrare a populației locale.

În urma închiderii activițății fabricii de cherestea și reducerii semnificative a forței de muncă în exploatarea forestieră, cât și a creșterii excesive a diferențelor calității vieții dintre sat și oraș, populația comunei a cunoscut un regres continuu, astfel că la finele lunii decembrie 2015, aceasta era în evidențele Direcției Regională de Statistică Cluj, cu doar 959 locuitori populație stabilă, iar în Registrul Agricol al comunei Valea Ierii cu 888 locuitori. Diferența de număr de locuitori apare din cauza evidențierii diferențiate în calcule a persoanelor temporar absente și a persoanelor plecate din comună în alte localități din țară sau în alte țări.

Evidența populției din 1945 – 2016

Tab. 1 Evoluția populției din 1945 – 2016

Sursa: Registrul agricol al comunei

Fig. 10 Anexa grafică la Tab.1

Structura populației pe etnii in 2011.

Figure 11 Structura populației pe etnii in 2011

Sursa: Registrul agricol al comunei.

Structura populației pe confesiuni in 2011

Fig. 12 Structura populației pe confesiuni in 2011

Sursa: Recensâmnt an 2011

Gospodăriile din Comuna Valea Ierii

În anul 2011 în comuna Valea Ierii erau 373 gospodării, din care 265 în Valea Ierii, 60 în Cerc și 48 în Plopi.(date prelucrate la sediul primăriei – arhivă)

3.2 Dezvoltarea economică

3.2.1 Economia

Comuna Valea Ierii a cunoscut o dezvoltare economică semnificativă începând cu perioada interbelică, când s-a dezvoltat exploatarea și prelucrarea lemnului și s-au deschis căile de acces prin amenajarea drumului Valea Ierii – Plopi, a drumului Valea Ierii – Băișoara și a folosirii apei pentru transportul buștenilor cu pluta.

În această perioadă agricultura și creșterea animalelor erau ocupațiile de bază care asigurau cea mai mare parte din alimentele necesare consumului familial. Pentru completarea necesarului de cereale pentru consum din gospodărie se practica „trocul” cu cherestea care era transportată în satele cu agricultura mai dezvoltată.

Fabrica de cherestea construită în perioada interbelică a fost modernizată în anii 1970 și a atras forță de muncă chiar și din satele vecine, la fel ca și exploatarea forestieră. După anul 1989 fabrica de cherestea și-a redus treptat activitatea până în anul 2005 când a fost închisă.

Exploatarea forestieră a continuat după 1989 într-un mod irațional ceea ce a dus la reducerea masei lemnoase favorabile exploatării rentabile. Apariția pe piață a companiilor străine a dus la creșterea presiunii asupra exportului de bușteni reducându-se astfel locurile de muncă din prelucrarea lemnului și punând în pericol micile afaceri ale localnicilor în exploatarea și prelucrare primară a lemnului.

Angajați permanent în comuna Valea Ierii în anul 2011 ( date recensământ) erau 358 persoane. Dintre aceștia, o parte erau navetiști din satele vecine. Angajații sezonieri pentru lucrări forestiere (plantații, descopleșiri etc), au fost atrași de regulă, muncitori din județele Bistrița Năsăud, Maramureș și Vâlcea deoarece locuitorii din comună aveau locuri de muncă permanente la Fabrica de cherestea Valea Ierii sau la Sectorul de exploatare forestieră din Valea Ierii, ambele făcând parte din Intreprinderea Forestieră de Exploatare și Transport Cluj. După închiderea Fabricii de cherestea, în anul 2005, economia comunei a intrat într-un declin sever.

Populația ocupată, pe activități, 2011

Tab. 2 Populația ocupată, pe activități

Sursa: Recensământ 2011

O ocupație nouă apărută în economia locală este practicarea agroturismului în gospodăriile care oferă cazare în regim de pensiune completă sau demipensiune. Pentru dezvoltarea acestei activități este necesară organizarea unor sesiuni de informare și a unor cursuri de formare ca lucrător în gospodărie agroturistică și/sau lucrător în pensiune turistică.

Pe teritoriul comunei își desfășoară activitatea șapte agenți economici în domeniul exploatării forestiere și prelucrarea lemnului și două societăți care se ocupă cu administrarea pădurilor, în comerț își desfășoară activitatea nouă societăți comerciale, iar în turism o societate comercială.

Societăți comerciale, cooperative, persoane fizice autorizate, asociații familiale si

întreprinderi individuale cu activitate in comuna Valea Ierii.

Tab. 3 Evidența societăților comerciale

Sursa: Registrul agricol al comunei.

Organizații neguvernamentale – ONG-uri cu sediul si activitatea in comuna Valea Ierii

Tab. 4 Evidența ONG.

Sursa: Registrul agricol al comunei.

Suprafața fondului forestier din comuna Valea Ierii este de 9.586,13 ha.

Pe raza comunei Valea Ierii își desfășoară activitatea patru Ocoale Silvice, unul de stat, resepctiv Ocolul Silvic Turda și trei ocoale private, respectiv: Ocolul Silvic Valea Ierii SRL, Ocolul silvic Muntele Mare, Ocolul Silvic Abrud.

Pe lângă lemn, pădurile furnizează o serie de produse, numite nelemnoase. Trebuie înțeles faptul că recoltarea lemnului, dacă este corect realizată, nu pune nicidecum în pericol pădurea.

Principala producție a pădurii este lemnul, dar există și produse accesorii.

Produsele accesorii ale pădurii sunt: semințe forestiere, puieți forestieri produși în pepinierele silvice (puieți forestieri pentru împăduriri, puieți ornamentali pentru parcuri), produse vânătorești (trofee cinegetice recoltate cu vânători, carne de vânat), produse piscicole (păstrăv pentru consum), fructe de pădure (afine negre, merișoare, măceșe, porumbe, zmeură, cătină, mure, măceșe), produse din lemn (pomi de Crăciun, araci rășinoase, crengi de rășinoase, rășină, nuiele și fibrele pentru împletituri, cetina, conurile folosite în realizarea de ornamente și decorațiuni, deșeuri din exploatarea forestieră: rădăcini, rumeguș, capete de bușteni etc) ciuperci, și plante medicinale (ferigă, muguri de pin, frunze de mesteacăn). Multe specii de arbori și arbuști contribuie la crearea bazei melifere, adică oferă hrană pentru albinele ce produc mierea.

Pe teritoriul comunei Valea Ierii își desfășoară activitatea în domeniul exploatării și prelucrării primare a lemnului, zece societăți comerciale.

Societăți comerciale care își desfășoară activitatea în domeniul forestier

Tab. 5 Evidența agenților economici cu profil forestier

Sursa: Registrul agricol al comunei.

3.2.2.Agricultura

Agricultura practicată este cea de subzistență în condițiile în care cea mai mare pondere din solurile predominante sunt brune acide podzolice, ceea ce presupune o producție scăzută la ha.

Suprafața totală a comunei Valea Ierii este de 14.867 ha, fiind o comună mare după suprafață. Suprafețele aproximative pe categorii de folosință sunt următoarele: suprafața agricolă – 5.050, 97 ha, din care teren arabil – 51,28 ha, pășune – 4.450,08 ha (122,08 ha pășune în proprietatea cetățenilor și 4328 ha pășuni în proprietatea comunelor), fânețe – 549,61 ha, alte terenuri – 229,9 ha (18,26 ha teren curți și constructii, 35 ha cursuri de apă, 71 ha drumuri și 105,64 ha teren neproductiv), suprafața forestieră – 9586,13 ha.

Pe lânga faptul ca solurile sunt brune acide podzolice, care determină o producție scăzută la hectar, mai există factori importanți si anume clima, fragmentarea terenurilor, dimensiunea redusă a terenurilor ce revin fiecărui proprietar.

Producția agricolă aproximativă în comuna Valea Ierii pe anul 2017

Tab. 6 Productia agricolă

Sursa: Regitrul agricol al comunei

.

Pondere semnificativă in economia comunei o reprezintă cresterea animalelor, crescute pentru să îsi asigure consumul propriu, in mare parte.

Efectivul de animale al comunei in 2017.

Tab. 7 Efectivul de animale

Sursa: Registrul agricol al comunei.

3.2.3.Turismul

Comuna Valea Ierii are un potențial turistic natural ridicat specific zonei Munților Apuseni, pretabil la a fi valorificat în scopuri recreative, sportive, cinegetice și de agrement.

Comuna se individualizează printr-un relief muntos foarte variat: interfluvii larg ondulate ( Dobrin, Șoimu, Întreiere, Hățăgoaia ), contrastând cu văi înguste și adânci, mai ales în sectoarele de defilee și chei (Între Liscuri, Colțu Șoimului, Cheia), prin pitorescul arhaic al așezărilor cu gospodării risipite, prin extensiunea pădurilor de rășinoase și făgete, prin arealele largi de pajiști subalpine.

Numeroase drumuri și poteci care împânzesc zona montană oferă posibilități multiple de organizare a unor excursii spre Dobrin, Vf. Dumitreasa, Piatra Groșilor, Tarnița, Întreiere, Tina, Bondureasa , Mănăstirea Muntele Rece, Cetatea Lita. etc. Vara, drumețul găsește aici răcoarea odihnitoare, priveliștea îl îmbie la drumeție și îi oferă posibilitatea de a petrece timpul în mijlocul pădurii, de a culege fructe de pădure-afine, zmeură, merișoare și ciuperci.

Este locul ideal de petrecere a unei vacanțe reușite în mijlocul naturii, întrucât beneficiază de un cadru natural cu peisaje de invidiat, un aer ozonat benefic sănătății, de produse gastronomice tradiționale apetisante și ecologice, de o liniște relaxantă completată de sursurul apelor cristaline de munte și nu în ultimul rând bogăția spirituală și culturală transmisă prin biserică, folclor și obiceiuri de gospodari harnici, pricepuți și ospitalieri.

În zona se pot parcuge si trasee turistice specific zonei montane, mai lungi sau mai scurte în funcție de condiția fizică a fiecăruia.

Dintre acestea cele mai cunoscute sunt:

– traseul Gilău – Someșul Rece – Muntele Rece – Plopi – Ruinele Cetății Lita – Pensiunea Lara;

– traseul Săvădisla – Finișel – Plopi – Dobrin;

– traseul Valea Ierii – Șoimu – Bondureasa – Șesu Cald – Muntele Băișorii;

– traseul Băișoara- Valea Ierii – Șoimu – Tina – Bistra – Cîmpeni;

– traseul Valea Ierii – Cerc – Dobrin – Măguri- Răcătău;

– traseul Valea Ierii – Fersa – Plopi- Mănăstirea Muntele Rece;

Alte obiective turistice din comuna Valea Ierii:

– Mănastirea Muntele Rece, cu hramul Înalțarea Domnului construită pe granița dintre satele Plopi și Muntele Rece, între Comuna Valea Ierii și comuna Măguri-Răcătău, este un obiectiv de importanță turistică și istorică prin amplasarea în imediata vecinătate a cimitirului eroilor români căzuți în cel de-al doilea război mondial într-o ambuscadă a armatei hortisto-hitleriste.

Fig. 14 Mănăstirea Muntele Rece

Sursa: Site-ul comunei, Mănăstirea Muntele Rece

-Cimitirul Eroilor Români din cel de-al doilea Război Mondial a fost construit, în zona Dealul Bordii- satul Plopi, în anul 1944. Aici sunt înhumați 36 ostași români din Batalionul8 și Batalionul 10 – Vânători de munte. În afara acestuia, în satul Plopi, zona Prislop au fost înhumați alți șapte ostași români din Batalionul 10 – Vânători de munte, iar în satul Valea Ierii, în apropierea intersecției cu drumul spre Plopi, se află mormântul eroului Sergent Man Grigore.

Fig. 15 Cimitirul eroilor

Sursa: Site-ul comunei, Cimitirul Eroilor Plopi – Dealu Bordii.

Atestată documentar din anul 1324 sub numele „Castrum Leta”, cetatea a avut un trecut foarte zbuciumat. În anul 1405 împăratul Zsigmond Luxemburgi (Sigismund de Luxemburg, 1368-1437) a dăruit cetatea orașului Cluj, mai târziu a împărțit moșiile cetății în trei părți: lui Jakcs Janos, lui Vana (un judecător) și lui Laszlo (voievod de Beiuș). După moartea împăratului Sigismund de Luxemburg cetatea a trecut mai întâi în proprietatea lui Losonczi Dezsö, iar mai târziu (după anul 1441) în proprietatea lui Herepei Márk. În anul 1456, Ioan de Hunedoara (Janos Hunyadi) a dăruit cetatea unei verișoare a lui Pongracz Janos (Csolnokosi Klara). După ce familia acesteia s-a stins, cetatea a trecut succesiv în mâinile mai multor proprietari (Perenyi Orsolya, Corvin Janos, Balassa Ferenc, Artanhazi Bornemissza Boldizsar ș.a.). A fost grav avariată ca urmare a exploziei magaziilor de pulbere din subteranele cetății la 12 februarie 1562, în urma unui asediu. În 1569 ruinele și pădurile aferente din vecinătate au fost dăruite lui Geczy Janos care a făcut cetatea din nou locuibilă, descendenții lui locuind aici timp de un secol (până aproximativ în a doua jumătate a secolului al XVII-lea). Numeroase legende se leagă de numele Geczy (numele "Cetatea Geczy" vine din aceasta perioadă). Nu există date precise asupra datei și cauzelor abandonării definitive a cetății, dar este probabil că aceasta s-a petrecut în timpul luptelor Curuțilorconduși de Francisc Rákóczi al II-lea la începutul secolului al XVIII-lea. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 094), cetatea apare sub numele de „Altes Schloß” (“Vechiul Castel”)(prelucrare dinhttp://www.monumenteistorice.ro/legislatie/LMI/LMI-2010CJ)

Fig. 16 Cetatea Liteni

Sursa: Site-ul comunei, Cetatea Liteni.

3.2.4.Oportunități de dezvoltare economică

Resursele comunei altele decât lemnul și produsele accesorii ale pădurii (flora spontană), valorificabile din punct de vedere economic și turistic ar putea fii: energia eoliană, energie hidroelectrică, plantații energetice, izvoarele de apa plată, piatră și balastru pentru construcții, aerul cu ioni negativi, pășunile naturale, peisajul natural, vânatul și peștii pentru dezvoltarea ecoturismului.

Energia vântului a fost și este accesibilă în toate părțile pământului. Este atractivă din punct de vedere ecologic pentru că nu produce emisii în atmosferă și nu formează deșeuri radioactive. Ca sursă energetică vântul nu costă nimic. Tendințele de utilizare a vântului sunt în primul rând pentru producerea energiei electrice. De asemenea, aceasta poate fi utilizată descentralizat și este o alternativă bună pentru localitățile mici, aflate departe de sursele tradiționale de energie.

Viteza vântului este cel mai important factor de influentă asupra cantității de energie. Astfel, dacă viteza vântului se dublează, energia cinematică produsă crește de opt ori.

Pe crestele munților situate în afara zonei protejate a sitului – Valea Ierii se pot amenaja turbine eoliene, media anuală a zilelor cu vânt este foarte mare. Vânturile bat din vest în mod predominant, având o viteză medie de 40-50 km/h, iar cea maximă este mai mare de 100 km/h.

Comuna Valea Ierii dispune de cursuri constante si repezi de apă specifice zonei muntoase, cu fluxuri medii și mici, pe care exista posibilitatea de a se amenaja căderi de zeci de metri, care ar putea face posibilă folosirea energiei potențiale a apei.

Peisajul este unul deosebit, cu versanți impaduriți, piscuri de stancă ce se ridică semețe, care stârnește curiozitate si dorința de a revenii pe aceste meleaguri. Pentru punerea in valoare a acestui peisaj de basm este nevoie de cateva măsuri cum ar fii: limitarea exploatării forestiere pe acești versanți, modernizarea drumurilor pentru a facilita accesul in zona, igienizarea pădurii, văilor și căilor de acces, amenajrea de locuri de popas și campare, puncte de belvedere, indicatoare și acces spre aceste puncte.

Aerul cu ioni negativi, pentru a putea fi certificat trebuie analizat de o instituție specializată, este foarte important pentru sănătatea oamenilor. Cu siguranță acest lucru va duce la creșterea numărului de turiști dornici de a staționa în zonă.

CAPITOLUL IV

ANALIZA SWOT

4.1. Date generale

Analiza SWOT este o prezentare a punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunităților și a amenințărilor, a fost creată și utilizată ca instrument de formare a strategiilor.

Prin acest instrument este posibilă analiza rapidă a punctelor strategice cheie, precum și identificarea alternativelor strategice.

Analiza SWOT se bazează pe următoarele elemente: puncte tari, puncte slabe, oportunități și amenințări.

Punctele tari se referă la aspectele pozitive, tangibile și intangibile ale comunei, care dau valoare comunei.

Punctele slabe descriu factorii negativi care sunt sub controlul intern și care împiedică comuna să mențină sau să obțină un nivel competitiv.

Oportunitățile reprezintă factori de mediu externi, pozitivi pentru comună, altfel spus șanse oferite pentru stabilirea unei noi strategii sau pentru a-și reconsidera strategia existentă în scopul exploatării profitabile a acestor șanse.

Amenințările sunt factorii nefavorabili, din exteriorul comunei, care pot influența comuna și dezvoltarea acesteia.

Punctele tari și punctele slabe sunt date statistice, bazate pe parametrii descriptivi ai unei zone, într-o perioadă determinată de timp, adică, ceea ce există.

Oportunitățile și amenințările au în vedere viitorul și se referă la alegerile ce se fac pentru planificarea strategiei de dezvoltare a comunei, adică, ceea ce va fi.

Cel mai puternic mesaj transmis prin analiza SWOT este acela că, indiferent de acțiunile stabilite, procesul decizional ar trebui să includă următoarele elemente:

• construiește pe Punctele Tari;

• elimină Punctele Slabe;

• exploatează Oportunitățile;

• îndepărtează Amenințările.

4.2. Date specific

Pentru realizarea analizei SWOT a comunei Valea Ierii s-au folosit informațiile furnizate prin chestionar, prin discuții libere cu locuitorii comunei și realitățile identificate de către participanții la întâlniri.

Au fost identificate 13 domenii de interes local:

– cadru geografic, protecția mediului și zone protejate;

– agricultură, zootehnie, meșteșuguri și artizanat;

– silvicultură, vânătoare și pescuit sportiv;

– turism;

– educație;

– administrația publică locală;

– infrastructură, servicii publice și energie;

– mediul de afaceri;

– sistemul de sănătate și asistența socială;

– mediu social și societatea civilă;

– protecția civilă și serviciile de urgență;

– sport și recreere;

– cultură și spiritualitate;

4.2.1 Cadru geografic, protecția mediului și zone protejate.

Analiza SWOT pentru cadru geografic, protecția mediului și zone protejate.

Tab. 8 Analiză cadru geograpfic

4.2.2. Agricultură, zootehnie, meșteșuguri și artizanat.

Analiza SWOT pentru agricultură, zootehnie, mesteșuguri și artizanat.

Tab. 9 Analiză agricultură, zootehnie, mesteșuguri și artizanat

4.2.3. Silvicultură, vânătoare și pescuit sportiv;

Analiza SWOT pentru silvicultură, vânătoare și pescuit sportiv;

Tab. 10 Analiză silvicultură, vânătoare și pescuit sportiv

4.2.4. Turismul

Analiza SWOT pentru turism.

Tab. 11 Analiză turism

4.2.5. Educație

Analiza SWOT pentru educație.

Tab. 12 Analiză educație

4.2.6. Administrația publică locală.

Analiza SWOT a administrației publice locale.

Tab. 13 Analiza administrației publice locale

4.2.7. Infrastructură, servicii publice și energie

Analiza SWOT in ceea ce privește infrastructura, serviciile publice și energia

Table 14 Analiza infrastructura, serviciile publice și energia

4.2.8. Mediul de afaceri

Anliza SWOT a mediului de afaceri.

Table 15 Analiza mediului de afaceri.

4.2.9. Sistemul de sănătate și asistența socială

Analiza SWOT al sistemului de sănătate și asistența socială

Tab. 16 Analiza sistemului de sănătate și asistența socială

4.2.10. Mediu social și societatea civilă

Analiza SWOT al mediului social si a societății civile

Tab. 17 Analiza mediului social si a societății civile

4.2.11. Protecția civilă și serviciile de urgență

Analiza SWOT asupra serviciilor de protecția civilă și urgență;

Tab. 18 Analiza serviciilor de protecția civilă și urgență;

4.2.12. Sport si recreere

Analiza SWOT asupra activitatilor sportive și recreere.

Tab. 19 Analiza activitatilor sportive și recreere

4.2.13. Cultură și spiritualitate

Analiza SWOT – cultura si spiritualitate

Tab. 20 Analiza cultura si spiritualitate

CAPITOLUL V

STRATEGIA SOCIO – ECONOMICĂ DE DEZVOLTARE A COMUNEI VALEA IERII

5.1. Scurta viziune asupra comunei

Comuna Valea Ierii este în descreștere economică, lucru care este de neacceptat pentru locuitorii ei care sunt respectuoși, competenți și hotărâți să diversifice ramurile economiei locale prin dezvoltarea turismului și a servicilor, astfel încât comuna să devină o stațiune turistică atractivă, dezvoltată în perioada actuală de acordarea fondurilor structurale din partea UE și astfel, asigurându-se locuri de muncă suficiente, creșterea numărului de locuitori și vizitatori și păstrarea resurselor naturale pentru generațiile actuale și viitoare prin dezvoltare durabilă.

Problema comunei Valea Ierii

Economia comunei Valea Ierii este în descreștere de mai mulți ani. Decăderea economică s-a adâncit de la an la an și mulți tineri au ales să părăsească comuna și să se stabilească în altă parte. Economia a avut un caracter monoindustrial, centrată pe exploatarea și prelucrarea lemnului.

Soluția comunei Valea Ierii

Este nevoie să se diversifice economia locală. Dezvoltarea turismului este soluția pentru dezvoltarea economică a comunei Valea Ierii. Aceasta este soluția recunoscută cu mulți ani în urmă de unii locuitori și este soluția afirmată de majoritatea locuitorilor chestionați la elaborarea prezentei strategii de dezvoltare economică.

Comuna Valea Ierii va deveni o stațiune turistică atractivă atât pentru locuitorii din orașele județului Cluj și ale regiunii Nord-Vest sau chiar din București, cât și pentru locuitorii din alte țări europene, fie tineri care vor să facă drumeții pe jos, alpinism, moto cross, auto extrem (off road), fie adulți care fac drumeții pentru a face fotografii, a culege fructe de pădure, plante medicinale sau pentru a vâna, fie vârstnici care admiră peisajul, scriu memorii și învățături pentru cei tineri.

Motivul pentru care trebuie făcut ceva în comuna Valea Ierii.

Depopularea satelor arată urgența pentru găsirea unor soluții viabile pentru dezvoltare economică, socială și de mediu pentru a deveni din nou atractive pentru stabilirea de noi familii în zonă.

Descreșterea economică nu este o stare demnă de niște oameni cu inițiativă și agerime pentru a dezvolta afaceri rentabile.Responsabilitatea viitorului este în sarcina fiecărui membru al comunității. Persoanele dinamice și cu experiență în afaceri pot crea un model de reușită și pentru cei tineri care abia așteaptă să realizeze ceva deosebit, ceva valoros și semnificativ pentru dezvoltarea personală și pentru dezvoltarea economică.

Motivul pentru care acel ceva trebuie făcut acum!

Perioada actuală este una favorabilă pentru dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea de afaceri și a resurselor umane, deoarece România beneficiază în perioada 2014 – 2020 de fonduri structurale.

Fondurile nerambursabile structurale acordate de Uniunea Europeana și Guvernul României, acoperă toată gama de activități de comerț, producție și servicii care se pot dezvolta în spațiul rural.

Pe lângă aceasta, există posibilitatea realizării de asocieri pentru dezvoltarea de afaceri de tipul parteneriatului public-privat, privat-privat sau public-public.

Experiența autorităților administrației publice locale, care a accesat fonduri nerambursabile prin Programele europene, Phare și Sapard, precum și fonduri nerambursabile de la Guvernul României prin Programul de Dezvoltare a Infrastructurii și a unor baze sportive din spațiul rural, constituie un avantaj pentru proiecte viitoare.

Pentru a cunoaște cât mai exact direcția de dezvoltare spre care tind locuitorii comunei s-a efectuat o cercetare sociologică la nivelul întregii comune, în perioada 15 mai 2018 – 10iunie 2018, folosind metoda aleatorie cu criterii de selecție prestabilite.

A fost intocmit un chestionar cu intrebari din domeniu economic, social, si mediu al comunei Valea Ierii, prin acesta fiind intervievati 100 de persoane.

Ponderea cea mai mare la realizarea sondajului a fost populația adultă cu vârste cuprinse între 18 si 60 ani.

Fig. 17 Distribuția celor chestionați pe categorii de vârstă

La întrebarea privind prioritățile destinate dezvoltării comunei Valea Ierii în domeniu economic, în ordinea priorităților au răspuns în felul următor:

Fig. 18 Prioritățile pentru dezvoltarea comunei

La solicitarea părerii despre stadiul actual al comunei privind dezvoltarea economică: 38% au fost de părere că este o perioadă de stagnare economică, 55% cred că este în descreștere și doar 7% consideră că se află în creștere economică:

Fig. 19 Stadiul actual al comunei

În momentul actual cei intervievați consideră că activitatea predominantă a economiei este: exploatarea și prelucrarea lemnului 75%, turismul 16% și agroturismul 9%:

Fig. 20 Activități economice predominante

Răspunsuri privind calitatea vieții în comună din punct de vedere social:

10 % foarte multumit

52 % mulțumit

29 % nemulțumit

6% total nemulțumit

3% nu stiu

Fig. 21 Aprecieri privind calitatea vieții în comuna Valea Ierii

Tinerii care părăsesc comuna pentru alte forme de învățământ decât cele disponibile local se mai întorc?

14% DA

86% NU

Fig. 22 Întoarcerea tinerilor în comuna Valea Ierii

Părerea celor intervievați privind serviciile comunitare din comuna Valea Ierii sunt:

Tab. 21 Aprecieri privind serviciile comunitare

Legat de profesionalismul și promptitudinea serviciilor de urgență (poliție, serviciul voluntar de pompieri) la solicitările populației, 79% au apreciat ca fiind bune și 21% ca fiind nemulțumitoare:

Figure 23 Calitatea serviciilor de urgență

Evenimente culturale, acțiuni și locuri de agrement considerate ca fiind importante pe viitor, sunt: organizarea de spectacole, amenajare locuri de agrement, competiții sportive, dotarea bibliotecii și altele (acces internet, crearea de locuri de campare, ansamblul artistic comunal, muzeu etnografic):

40%

30%

20%

10%

0%

spectacole locuri competiții de dotarea altele

agement șa/tenis bibliotecii

Fig. 24 Importanța acțiunilor de divertisment

Sunt considerate a fi priorități în protecția mediului următoarele obiective: gestionarea deșeurilo și salubrizarea cursurilor de apă, educația, exploatarea rațională a fondului silvic, reîmpădurirea zonelor exploatate, canalizarea, amenajarea de păstrăvării.

Fig. 25 Priorități în protecția mediului

Elementele importante pentru investiții și dezvoltarea unei afaceri în comună sunt:

Tab. 22 Elemente importante pentru investiții

Pe baza acestor intrebări, cat și a discuțiilor libere avute cu cetățenii acestei commune, au rezultat următoarele obiective de interes public si privat de indeplinit.

5.2. Obiectivele de indeplinit

– Protecția mediului în zonele naturale protejate și zonele limitrofe;

– Dezvoltarea agriculturii, zootehniei, meșteșugurilor și artizanatului;

– Dezvoltarea silviculturii, a pazei și protecției vânatului și peștilor;

– Dezvoltarea turismului;

– Dezvoltarea sistemului educațional;

– Eficientizarea administrației publice;

– Dezvoltarea infrastructurii, serviciilor publice și diversificarea surselor de energie;

– Dezvoltarea mediului de afaceri;

– Dezvoltarea sistemului de sănătate și a asistenței sociale;

– Dezvoltarea mediului social și a societății civile

– Dezvoltarea Protecției civile, a Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență

– Dezvoltare a sportului și a facilităților pentru recreere;

– Dezvoltarea culturală și spirituală;

5.2.1 Protecția mediului în zonele naturale protejate și zonele limitrofe.

Se propun următoarele obiective privind protecția mediului in zonele naturale protejate si zonele limitrofe:

Tab. 23 Obiective propuse, conform subcapitolului

5.2.2. Dezvoltarea agriculturii, zootehniei, meșteșugurilor și artizanatului

Pentru dezvolatre agriculturii, zootehniei, meșteșugurilor si artizanatului se propun urmatoarele obiective:

Tab. 24 Obiective propuse, conform subcapitolului

5.2.3. Dezvoltarea silviculturii, a pazei și protecției vânatului și peștilor

Se propun urmatoarele obiective:

Tab. 25 Obiective propuse, conform subcapitolului

5.2.4. Dezvoltarea turismului

In vederea atragerii in zonă a turiștilor, primăria impreună cu toată comunitatea trebuie să colaboreze, pentru creearea și dezvoltarea infrastructurii specifice:

Tab. 26 Obiective propuse, conform subcapitolului

5.2.5. Dezvoltarea sistemului educațional

În vederea dezvotării sistemului educațional s-au propus urmatoarele obiective:

Tab. 27 Obiective propuse, conform subcapitolului

5.2.6. Eficientizarea administrației publice

Eficientizarea administrației publice s-ar putea face atingând urmatoarele obiective:

Tab. 28 Obiective propuse, conform subcapitolului

5.2.7. Dezvoltarea infrastructurii, serviciilor publice și diversificarea surselor de energie

Pentru dezvoltarea infrastructurii, serviciilor publice și diversificarea surselor de energie s-au stabilit cateva obiective de urmat:

Tab. 29 Obiective propuse, conform subcapitolului

5.2.8. Dezvoltarea mediului de afaceri

Dezvoltarea mediului de afaceri are nevoie de implicarea in egala masura a autorităților precum si a comunități, astfel s-au concretizat urmatoarele obiective de urmat:

Tab. 30 Obiective propuse, conform subcapitolului

5.2.9. Dezvoltarea sistemului de sănătate și a asistenței sociale

Dezvoltarea sistemului de sănătate și a asistenței sociale presupune un plan si cateva obiective de urmat:

Tab. 31 Obiective propuse, conform subcapitolului

5.2.10. Dezvoltarea mediului social și a societății civile

Obiectivele de urmat pentru dezvoltarea mediului social și a societății civile ar fi urmatoarele:

Tab. 32 Obiective propuse, conform subcapitolului

5.2.11. Dezvoltarea Protecției civile, a Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență

Obiectivele de urmat ar fi:

Tab. 33 Obiective propuse, conform subcapitolului

5.2.12. Dezvoltare a sportului și a facilităților pentru recreere

Obiective de urmat:

Tab. 34 Obiective propuse, conform subcapitolului

5.2.13. Dezvoltarea culturală și spirituală

Obiective pentru dezvoltarea culturală și spirituală:

Tab. 35 Obiective propuse, conform subcapitolului

Este puțin probabil, ca oricare dintre comunele din țara noastră sa beneficieze de un buget local generos pentru a-și îndeplinii toate obiectivele propuse.

Drept pentru care cu ajutorul comunității s-au stabilit criterii de selecție pentru prioritizarea obiectivelor propuse:

– impact – în ce măsură realizarea acestui obiectiv va atinge scopul căruia i se aplică.

– fezabilitate – cât de probabilă este disponibilitatea resurselor financiare și umane necesare implementării obiectivului / proiectului.

– compatibilitate cu alte obiective – împlinirea acestui obiectiv va contribui, de asemenea, la realizarea celorlalte scopuri.

– timp – cât timp este necesar pentru a măsura impactul proiectului.

– participarea sectorului privat – care este capacitatea sectorului privat de a influență asupra acestui obiectiv.

– crearea de locuri de muncă – în ce fel va beneficia comunitatea de pe urma proiectului.

Prioritizarea obiectivelor

Tab. 36 Prioritizarea obiectivelor

Pe baza evidențelor semestriale responsabilul va întocmi un raport privind planul de acțiune, pe care îl va prezenta în ședința consiliului local în primul trimestru al anului următor.

De asemenea se va organiza o întâlnire anuală la care vor participa personalul comisiei pentru planificarea dezvoltării economice, partenerii, reprezentanți ai beneficiarilor și ai comunității, unde vor fi comunicate și evaluate rezultatele implementării planului de acțiune.

Pentru o evaluare eficientă este nevoie de informații pe care comunitatea trebuie să le adune despre ea însăși prin sondaje, studii și chestionare. Informațiile despre stadiul afacerilor și oportunităților disponibile oferă autorităților administrației publice locale capacitatea de a trata mai bine firmele existente și de a fi mai eficiente în atragerea unor firme noi.

CONCLUZII

Având în vedere că majoritatea locuitorilor chestionați și participanți la grupurile de lucru consideră că principala ramură economică care trebuie dezvoltată este turismul, se impune elaborarea unui plan strategic de dezvoltare turistică a comunei Valea Ierii, care să atingă următoarele obiective strategige:

– conservarea, crearea și diversificarea locurilor de muncă;

– conservarea clădirilor și a habitatului tradițional;

– susținerea comunității;

– susținerea rețelei de transport;

– susținerea agriculturii și a expoatării forestiere;

– ameliorarea calității vieții pentru populația rurală;

– crearea de noi funcțiuni pentru grupurile defavorizate (Alecu I.N., 2006);

BIBLIOGRAFIE

1. Alecu Ioan Niculae, Constantin Marian, 2006. Agroturism și Marketing

Agroturistic”, Ed. Ceres, București, pg. 236;

2. Borza Al., 1968, Dicționar etnobotanic, Ed. Academiei R.S. Romania;

3. Călinescu R. I., 1930, Considerațiuni generale asupra repartiției mamiferelor de interes vânătoresc din România, București;

4. Dunăre N., 1981, Arta populară din Munții Apuseni, Ed. Meridiane;

5. Cocean P., Mititeanu C., Pleșa C., Schreider W., 1992, Masivul Gilău – Muntele Mare, Ed. Focul Viu, Cluj – Napoca;

6. Ciocârlan V., 2000, Flora ilustrată a României, Ed. Ceres, București;

7. Coriolan Siciu, 1962. Dicționar istoric al localităților din Transilvania, București, pag. 220-230;

8. Cornilescu D., 2002. Biblia, Ed. Soc. Biblică Interconf., Rep. Moldova, pg.

658, 662;

9. Grecu Florina, 1992, Munții Apuseni, București;

10. Incze I., 1975, Geografia solurilor, Universitatea Babeș Bolyai, Facultatea de Biologie – Geologie, Cluj – Napoca, pag 160;

11. Iorga Nicolae, 1989, Istoria românilor din Ardeal și Ungaria, Ed. Științifică și Enciclopedică, București;

12. Kotler P., Donald H. Haider, Irvin Rein, 2001, Marketingul locurilor, Ed.

Teora, București;

13. Kouzes J. M., Posner B. Z., 1987. The Leadership Challenge, San

Francisco, Jossey-Bass Publishers, pg. 107;

14. MEB Associates, Noiembrie 1998; Înțelegând Dezvoltarea Economică

Locală în regiunea ECE și NSI , Universitatea Johns Hopkins;

15. Morar Octavian, 1997, Monografia, Valea Ierii până în anul 1945;

16. Nicula Lenuța, 1979, Contribuții la ridicarea potențialului agronomic din zonele necooperatizate;

17. Petrea Rodica, 2004, Turism rural în Munții Apuseni, Ed. Universității din

Oradea, Oradea;

18. Petrean Anamaria, 2001, Studii etnobotanice în Munții Apuseni; Ed.

Napoca Star, Cluj – Napoca;

19. Pocșa Silviu Mihai, 1980, Monografia geografică a comunei Valea Ierii, Cluj – Napoca;

20. Popescu I., A., 1984, Valea Arieșului, Ed. Sport turism, București;

21. Pora E., 1975, Omul și natura, Ed. Dacia, Cluj – Napoca;

22. Prodan David, 1989, Răscoala lui Horea, vol I și II, Ed. Științifică și

Enciclopedică, București;

23. Simionescu Ioan,1981, Din flora și fauna României, Ed. Ion Creangă, București;

24. SC –Ecomed Impact –SRL, 1999, Plan de urbanism general pentru

Comuna Valea Ierii, jud. Cluj;

25. Stanley A. 2003. Cultivă-ți viziunea, Ed. Cartea creștină, Oradea;

*** Arhivele statului, Filiala Cluj, Fond Primăria Valea Ierii;

*** Arhiva Primăriei Valea Ierii, jud. Cluj;

*** Studiu de transformare a pășunii împădurite Valea Ierii, 1976

*** Recensământul general din 1946

*** Recensământul populației din comuna Valea Ierii 1992, Arhiva Primăriei

Valea Ierii;

*** Recensământul populației din comuna Valea Ierii 2002, Fișa localității;

*** Recensământul populației din comuna Valea Ierii 2011, Fișa localității;

*** Centrul de prognză și meteorologie Băișoara

*** R.N.P. RomSilva – inventar drumuri forestiere;

Anexa 1 – Chestionar socio-economic

Care sunt prioritatile din domeniul economic destinate dezvoltării comunei Valea Ierii?

Infrastructură

Exploatarea lemnului

Turism si agricultură

Valorificarea resurselor naturale

In ce stadiu de dezvoltare economică considerați ca se afla in prezent comuna Valea Ierii?

Stagnare economică

Crestere economică

Descrestere economică

3.Care este in prezent activitatea predominantă a economiei in comuna Valea Ierii?

a. Exploatarea si prelucrarea lemnului

b. turismul

c. agroturismul

4. Cum apreciați ca fiind din punct de vedere social calitatea vieții in comuna Valea Ierii:

a. nemulțumit

b. mulțumit

c. foarte mulțumit

d. total nemulțumit

e. nu stiu

5. Tinerii care părăsesc comuna pentru alte forme de învățământ decât cele disponibile local se mai întorc?

a. da

b.nu

6. Cum apreciati ca fiind serviciile comunitare din comuna Valea Ierii:

7. Cum apreciați ca fiind profesionalismul si promtitudinea serviciilor de urgența, respectiv: poliție si serviciu voluntar de pompieri?

a. satisfăcătoare

b. nesatisfăcătoare

8. Ce locuri de agrement considerați ca fiind importante pe viitor?

a. spectacole

b. locuri de agrement: parcuri

c. competiții sportive

d. dotarea bibliotecii

e. altele(acces internet, crearea de locuri de campare, ansamblul artistic comunal, muzeu etnografic)

9. Care din prioritațile de mai jos le considerați importante in cadrul comunei Valea ierii, in vederea protejării mediului inconjurator:

a. Gestionare deșeuri și salubrizarea cursurilor de apă

b. Educație

c. Exploatarea rațională a fondului silvic

d. Reîmpădurirea zonelor exploatate

e. Canalizare

f. Amenajare păstrăvării

10. Care din obiectivele de mai jos le considerați importante in vederea unei investiții?