Dezvoltarea Si Promovarea Turismului International In Statiunea Baile Felix

Introducere

În etapa actuală, convergența la modelul european implică schimbări profunde în planul gândirii și practicii economice, abordarea problematicii internaționalizării serviciilor turistice balneare este de mare însemnătate și actualitate.

O multitudine de factori de natură socială, economică și demografică determină ca un segment, din ce în ce mai important, din populația lumii să se aproprie și să recurgă la resursele naturale în vederea rezolvării problemelor cotidiene și de sănătate prin intermediul turismului balnear. De aceea, turismul balnear trebuie privit și analizat atât din punct de vedere al turismului potențial, cât, mai ales, din acela al ofertanților de servicii turistice.

În măsura în care suntem de acord că prin progresul societății, oamenii se depărtează tot mai mult de natură, cu toate efectele negative ce decurg de aici, în aceeași măsură trebuie să apreciem faptul că turismul balnear oferă o alternativă la vicisitudinile pe care le implică viața urbană și dezvoltarea industriei farmaceutice.

Rolul și efectele turismului balnear asupra oamenilor și colectivităților umane sunt foarte importante și ele pot fi cunoscute în adevărata lor dimensiune numai printr-o abordare interdisciplinară și multidisciplinară. Turismul balnear ca domeniu de studiu și ca activitate practică este în curs de relansare. El poate fi apreciat, deocamdată, prin perspective dar mai ales prin realizări notabile.

Prin această lucrare s-a urmărit prezentarea potențialului turistic balnear al țării noastre în contextul alinierii la exigențele turismului european precum și  depistarea celor mai bune căi de dezvoltare și promovare în corelație cu resursele existente.

Primul capitol prezintă o serie de concepte și instrumente metodologice, fiind exprimate și trăsăturile turismului internațional. Mai departe, sunt prezentate evoluția internaționalizării serviciilor turistice românești înainte și după trecerea la o politică democratică și potențialul turistic din România. Tot aici sunt amintite posibilitățile de dezvoltare turistică a serviciilor românești și deschiderea României spre posibilitatea practicării unui altfel de turism.

Al doilea capitol prezintă experiența internațională a turismului balneoclimateric românesc. Acest capitol debutează cu prezentarea celor mai importante destinații turistice balneoclimaterice din Europa și continuă cu prezentarea uneia dintre stațiunile de importanță natională a României, Băile Felix.

Al treilea capitol tratează situația prezentă a stațiunii Băile Felix cu infrastructura turistică și situația economică prezentă. Subcapitolele urmăresc prezentarea bazei de cazare, alimentație și tratament, potențialul turistic antropic și posibilitătile drumeție și agrement.

Ultimul capitol este consacrat studierii potențialul turistic și a posibilităților de dezvoltare turistică a stațiunii Băile Felix din județul Bihor.

Capitolul 1. Turismul international

Concepte și componente ale turismului international

Argumentum: „ Inclusiv relativ recent, printre necesitățile de consum ale omului modern, cuantificat ca indicator al calității vieții, turismul își merită pe deplin importanța pe care i-o acordă oamenii de cultură din toate domeniile cunoașterii. Infinitatea de interdependențe din economia mondială, precum și tehnica actuală care, comprimând spațiul și timpul, aproprie civilizațiile și popoarele, creează turismului o funcție mult mai complexă decât cea amintită și anume pe cea de mijlocitor al accesului întregii omeniri la tezaurul de civilizație și frumusețe al umanității.”

Deplasarea oamenilor în spațiu, dorința de a descoperi noi teritorii, a debutat în preistorie ca expresie a instinctului de conservare, dar și a curiozității; scopul defensiv a fost însoțit de dorința de a cunoaște ceea ce se află dincolo de limitele ce marcau teritoriul diferitelor comunități.

Călătoria propriu-zisă a început odata cu practica războaielor și a schimburilor de bunuri, neputând fi identificate cu calătoriile în scop turistic, dar ele au trezit dorința de deplasare și curiozitatea oamenilor de a cunoaște ceea ce se afla dincolo de locul în care își desfășurau existența.

Fluxurile turistice internaționale reprezintă una dintre componentele cele mai dinamice ale schimburilor economice internaționale.

Pentru a defini turismul internațional, s-au analizat formele de manifestare a fluxurilor turistice, precum și impactul generat de circulația turistică internațională asupra finalităților economice, sociale, culturale și de mediu. În epoca contemporană, activitatea de turism a reprezentat un fenomen ce și-a pus amprenta în secolul nostru și mai ales în celei de a doua jumătăți a acestuia. Oamenii societății contemporane, din dorința și tendința de a petrece timpul liber călătorind, căutând și visând la locuri liniștite din natură, orașe și sate din țara natală, ba chiar și din afara acesteia, pentru a cunoaște culturi, oameni și locuri noi, pentru a practica diferite sporturi sezoniere sau pentru a-și îngriji sănătatea au dus la la practicarea a ceea ce astăzi aduce creșteri anuale notabile a dezvoltării economice.

Definiția dată de Organizația Mondială a Turismului (O.M.T.) noțiunii de turism este următoarea: „Activitățile desfășurate de persoane, pe durata călătoriilor și sejururilor, în locuri situate în afara reședinței obișnuite, pentru o perioadă consecutivă ce nu depășește un an (12 luni), cu scop de loisir, pentru afaceri sau alte motive”.

În funcție de o țară dată, conform definițiilor EUROSTAT, se pot distinge următoarele forme ale turismului:

1. Turismul intern, care cuprinde activitățile rezidenților unei țări care călătoresc doar în interiorul acelei țări, dar în afara reședinței lor obișnuite.

2. Turismul inbound al unei țări – se referă la vizitatorii nerezidenți ai țării respective, care călătoresc în interiorul acesteia sau exportul de turism.

3. Turismul interior al unei țări cuprinde turismul intern și turismul inbound.

4. Turismul outbound al unei țări se referă la călătoriile turistice efectuate de rezidenții respectivei țări, în afara granițelor țării de reședință sau importul de turism.

5. Turismul național cuprinde turismul intern și cel outbound (consumul turistic total din interiorul teritoriului național).

6. Turismul internațional constă din turismul inbound și turismul outbound și echivalează, pe planul comerțului cu bunuri, cu comerțul exterior.

În anul 1983, Organizația Mondială a Turismului (WTO) a adoptat o departajare în interiorul categoriei de vizitatori internaționali, între excursioniștii și turiștii internaționali:

”Turistul internațional este considerat orice vizitator care se deplasează în afara țării de reședință, pentru o perioadă mai mare de 24 de ore sau de cel mult 12 luni consecutive, pentru alte motive decât obținerea de venituri în țara de destinație.”

„Excursionistul internațional este vizitatorul care nu își petrece mai mult de 24 de ore pe teritoriul unei țări, alta decât cea de reședință. De obicei, aceste țări sunt situate pe traseele parcurse de turiști spre țările de destinație turistică, fiind țări de tranzit turistic.”

Motivul călătoriei este determinat de motivația călătoriei propriu-zise în funcție de activitatea ce se vrea întreprinsă.Primul grup al motivațiilor de călătorie este asociat cu timpul liber, turismul fiind prin excelență o activitate de timp liber. În cel de al doilea grup al motivațiilor sunt incluse cele care sunt asociate tipului de muncă, cel dedicat practicării unei activități profesionale.

Ca flux comercial în economia mondială, turismul face parte din comerțul invizibil, iar ca activitate de export este un export intern. Prin analogie cu circulația internațională de mărfuri, putem defini circulația turistică internațională ca „totalitatea tranzacțiilor comerciale (cu servicii și mărfuri) care premerg, însoțesc și decurg din călătoriile turistice internaționale".

Fluxurile invizibile, în general, cele turistice în special, se caracterizează prin: concentrarea în țările dezvoltate (două treimi din fluxurile turistice mondiale), determinanții dinamicii sunt factori economici și, într-o mare măsură, extraeconomici (politici, psihologici, naturali), se măsoară în unități și indicatori fizici specifici (de obicei în mod indirect, recurgându-se la unități de timp și spațiu), fluxurile au caracter bidirecțional (fiecare țară este în același timp atât importatoare, cât și exportatoare) pentru fiecare țară, semnul soldului balanței de plăți este relativ stabil pe intervale mari de timp.

Internaționalizarea serviciilor turistice se realizează prin deplasarea peste frontieră a consumatorilor din țara importatoare spre țara exportatoare de turism, în calitatea lor de componentă a fluxurilor internaționale cu servicii.

„Acțiunea de deplasare temporară a rezidenților unei țări, în calitate de vizitatori, spre o altă țară, în scopul satisfacerii unor motivații și consumuri specifice, precum și ansamblul activităților de producție a bunurilor și serviciilor care acoperă aceste consumuri și generează venituri în țara de destinație.” Motivațiile specifice exclud pe cele legate de prestarea unor activități lucrative, remunerate în țara de destinație, adică exclud fluxul forței de muncă.

Dimensiunea socio-culturală a turismului internațional

Turismul internațional reprezintă o activitate care presupune deplasarea indivizilor din țara lor de reședință, respectiv din mediul cultural național, spre alte țări, fiecare caracterizată printr-o tipologie proprie a mediului cultural. Transferul cultural între țările gazdă și cele emițătoare de turiști reprezintă, astfel, un efect conex, dar nu și secundar al circulației turistice internaționale. Turiștii joacă rolul de vehicul al informațiilor culturale, atât a celor provenite din propria țară la intrarea în țara gazdă, cât și a celor din țara vizitată atunci când se reîntorc în țara de reședință. Acest proces se regăsește în importantele consecințe sociale și culturale, pozitive și negative, asupra ambelor comunități implicate. Acest proces se regasește în importantele consecințe sociale și culturale, pozitive și negative, asupra ambelor comunități implicate.

Dimensiunea socială a interacțiunii turiștilor cu populația gazdă decurge din contactul cu alte valori morale și un model comportamental diferit, în timp ce dimensiunea culturală cuprinde o mare diversitate de manifestări care decurg, direct sau indirect, chiar din activitatea turistică, cum ar fi: conservarea tradițiilor, respectul și toleranța față de cultura altor popoare, imitarea valorilor culturale străine, „comercializarea" valorilor culturale naționale, promovarea identității naționale, erodarea culturală etc.

Fluxurile turistice internaționale

Un flux turistic este reprezentat de „un număr de persoane care circulă între un bazin de cerere și unul de ofertă” turistică, iar modul de formare și amploarea acestuia sunt condiționate de caracteristicile celor două bazine, precum și de o serie de factori, de o mare diversitate, care determină intensitatea și structura circulației turistice internaționale.

Porivit din această perspectivă, turismul internațional poate fi considerat a fi totalitatea fluxurilor ce iau naștere între țările sau regiunile emițătoare și cele receptoare de turiști.

Bazinele de cerere turistică sunt reprezentate de țările în care trăiesc persoane cu venituri ridicate ce își permit contravaloarea unei călătorii internaționale; aceste țări sunt importatoare de turism.

Bazinele de ofertă turistică sunt reprezentate de zonele bogate în atracții turistice naturale și antropice, fiind considerate țări exportatoare de servicii turistice.

Cererea de servicii turistice spre romania de catrea straini

Oferta de servicii internationale oferite de romania

Turismul, parte componentă a comerțului internațional cu servicii

Circulația turistică internațională se înscrie în sfera circuitului economic și cultural de valori, ca parte a comerțului internațional cu servicii.

Serviciile internaționale de turism pot fi prestate (consumate) fie în țara importatoare fie în țara exportatoare prin deplasarea consumatorului. Acest segment de servicii comerciale presupune deplasarea obligatorie a consumatorului în locul de productie al serviciului propriu-zis.

Serviciile, ca „obiect" al schimburilor internaționale, se caracterizează printr-o puternică eterogenitate. Ele cuprind atât componente imateriale (prestațiile, ambianța, ideile, imaginea, reputația etc), cât și componente materiale care includ mijloacele tehnice antrenate în activitatea de prestație (mijloacele de transport, infrastructura etc), precum și bunuri de consum valorificate prin intermediul prestației. O altă caracteristică a schimburilor cu servicii internaționale se referă la bidirecționalitatea acestora. Fiecare țară este în același timp importatoare și exportatoare de servicii din aceeași categorie.

Motivații pentru realizarea călătoriilor turistice internaționale

Există diverse categorii de motivații în realizarea călătoriilor internaționale în scop turistic, formând principalele cauze ale formărilor fluxurilor turistice internaționale. Aceste motivații se pot grupa în:

Prețul reprezintă motivația esențială în decizia turiștilor de a călători în afara frontierelor țării unde aceștia își au reședința obișnuită. Diferențele dintre nivelurile prețurilor produselor turistice practicate în diferitele țări ale lumii, pentru oferte similare, ca nivel de confort, diversitate a serviciilor și calitatea acestora, se explică prin strategia națională a diverselor țări receptoare de turism de a promova această activitate, precum și prin nivelul mai scăzut al salariilor din industria turistică, în unele țări, majoritatea țări în curs de dezvoltare.

Conditii climatice reprezintă un motiv determinant pentru caracterul internațional al turismului. O serie de țări din Europa de Sud, precum și insule din Caraibe, din Oceanul Indian și din Pacific, beneficiază, din plin, de avantajul acestui factor, oferind „garanția” că, acolo, turiștii vor găsi un climat cald, cu plaje însorite și posibilitatea de a face baie în mări sau oceane în care temperatura apei este optimă pentru „thalasoterapie”.

Motive personale ale turistului se pot clasifica, la rândul lor, în 6 categorii principale:

Loisir și vacanțe: odihnă, dorința de „evadare” din mediul său obișnuit, descoperiri culturale, vizite la rude și prieteni, practicarea unor sporturi etc.

Afaceri, respectiv călătorii întreprinse în cadrul activităților profesionale’ aici se incadrează oamneii de afaceri, membrii echipajelor, funcționali guvernamentali.

Congrese și alte reuniuni, călătorii realizate în scopul participării la congrese sau alte tipuri de reuniuni.

Sănătate-călătorii realizate pentru a beneficia de îngrijiri medicale, fie pentru îmbunătățirea nivelului de sănătate, prin acțiunile ce țin de medicina profilactică (preventivă): thalasoterapie, balneoterapie etc. Sunt incluse, în această categorie, și sejururile în stațiunile termale și tratamentele terapeutice de orice natură.

Studii, respectiv călătoriile realizate pentru a asista la cursuri sau pentru formare sau perfecționare profesională, într-o instituție de formare ale cărei cursuri pot să dureze un întreg an școlar sau chiar mai mult.

Religie, respectiv călătoriile întreprinse pentru a participa la un pelerinaj sau pentru o vizită la un loc sfânt.

Într-o altă abordare, se poate aprecia că un turist își va alege o destinație turistică internațională în următoarele situații:

Oferta de vacanță a țării în care își are domiciliul obișnuit este limitată; produsele turistice oferite în țara sa sunt inaccesibile, fie datorită prețurilor ridicate, fie datorită faptului că respectivele produse sunt mai bine vândute la export, adică turiștilor străini;

Cererea pentru unele produse turistice având caracter de unicat în lume (de exemplu, vizitarea Sfinxului și a piramidelor egiptene, a locurilor sfinte la Ierusalim etc.).

În funcție de aceste motive, corelate și cu altele, cum ar fi: existența unor factori naturali deosebiți, dorința de cunoaștere, participarea la evenimente cultural-artistice, științifice sau profesionale etc., fluxurile turistice se mai pot clasifica în două mari categorii:

„Sunlust”, care sunt fluxuri asociate turismului determinat de existența unor condiții naturale (existența unei clime calde, a zăpezii, a unor izvoare termale etc.). În alegerea unor astfel de destinații, principalele criterii de selecție sunt prețurile și distanțele.

„Wonderlust”, respectiv turismul de cunoaștere (având motivații culturale – de participare la diverse manifestări culturale, artistice, sportive, de vizitare a unor monumente, muzee sau a unor obiective naturale deosebite). Factorul decisiv în alegerea destinației este, în aceste cazuri, calitatea ofertei și diferențierea acesteia față de ofertele interne, de produse similare.

Strategia de dezvoltare turistică

În ultimele decenii, strategia de dezvoltare a turismului a fost abordată, într-o măsură tot mai mare, de pe poziția dezvoltării durabile.Cele trei principii ale dezvoltării durabile în cazul turismului sunt:

Dezvoltarea turismului în condiții de compatibilitate cu mediul, prin protejarea proceselor ecologice fundamentale, a diversității biologice și a resurselor naturale.

Dezvoltarea turismului în condiții de compatibilitate cu cultura și valorile comunității locale, prin respectarea dreptului acestora de a decide asupra existenței lor materiale și spirituale și a protejării identității.

Dezvoltarea în condiții de eficiență economică și de valorificare eficientă a resurselor turistice, astfel încât să poată fi utilizate și de către generațiile viitoare.

Conceptul „turismului durabil" presupune capacitatea unei destinații tradiționale de a-și menține competitivitatea în raport cu noile destinații, de a atrage noi vizitatori, fără a prejudicia atributele mediului ambiant, cea mai importantă materie primă a industriei turistice.

Factorii de decizie economică din țările și regiunile în care industria turistică generează probleme de mediu au formulat diverse soluții pentru rezolvarea acestora. Rezultatul acestei politici s-a regăsit în redirecționarea cererii spre anumite destinații, modificarea locului și modului de consum turistic, cu alte cuvinte modelarea cererii turistice.

În acest context, cele mai des practicate strategii în domeniul dezvoltării durabile a activității turistice sunt:

Strategiile turistice tip „cluster". Abordarea sistemului economic regional prin trimitere la acest concept, presupune ca portofoliul regional să funcționeaze pe baza unei rețele de relații „grupate" de tip cluster. Așa cum îi arată numele, „Cluster-Based Economic Strategy" pune accentul pe caracterul „grupat" al activităților economice și al relațiilor inter și intra industriale din interiorul unei regiuni, relații în lanț, pe traseul cărora se creează valoare, care se amplifică pe măsură ce rezultatele activității se apropie de consumatorii finali.

Industria turistică, caracterizată printr-un pronunțat aspect de tip cluster, grupează un număr însemnat de ramuri industriale și are, spre deosebire de alte sectoare, mai multe paliere intermediare.

Lanțul creator de valoare nouă este mai lung, iar rețeaua de activități în care se creează valoare este mai amplă, incluzând și relația de consum cu vizitatorii regiunii.

Un punct important al strategiei de acest tip îl reprezintă acțiunea de maximizare a valorii nou create la nivelul fiecărei verigi incluse în cluster.

Strategia teritorială. Servește cerinței de maximizare a valorificării potențialului natural și cultural, în condițiile minimizării degradării acestuia. Respectarea următoarelor principii strategice de amenajare teritorială este determinantă pentru aplicarea planning-ului teritorial:

Principiul integrării armonioase a structurilor construite cu condițiile de mediu, cu structura serviciilor și cu infrastructura.

Principiul flexibilității sau al structurilor evolutive, conform căruia zona turistică trebuie amenajată într-un sistem polifuncțional, adaptabil evoluției și modificărilor structurale ale cererii turistice.

Principiul rețelelor interdependente, care are în vedere integrarea rețelei turistice, compusă din baza materială, serviciile turistice, forța de muncă și consumatorii (turiștii), în structura socio-economică a zonei amenajate.

Principiul funcționalității optime a întregului sistem turistic, care se referă la modul în care trebuie să funcționeze elementele structurale ce sunt integrate în sistemul turistic al teritoriului.

Principiul rentabilității directe și indirecte, care presupune ca orice activitate economică să se justifice față de societate numai dacă este utilă și eficientă.

Tendințe structurale pe piața internațională a turismului

În ultimii ani, industria turistică a devenit mai sofisticată și complexă, formând noi activități și profesii prin atragerea de destinații dintre cele mai diverse. Printre produsele turistice introduse relativ recent pe piața internațională în domeniu, sau care manifestă o dinamică deosebit de accentuată, putem enumera: ecoturismul, turismul cultural, turismul rural, turismul de aventură, turismul de sănătate, turismul New-Age, ș.a.

Ecoturismul, activitate care plasează mediul natural în centrul actului de turism, a captat, în ultimii ani, atenția autorităților publice, a publicului consumator și a producătorilor. Unul dintre impedimentele cercetării pieței acestui produs este dificultatea de a-i determina dimensiunile.

Turismul cultural se referă la acel segment al industriei turistice care plasează atracția culturală în centrul ofertei. Din punctul de vedere al destinațiilor turistice, acestea își pun în valoare ceea ce poartă denumirea generică de moștenire culturală, parte a potențialului cultural național. Unele elemente sunt unice, cunoscute în toată lumea, având o semnificație deosebită, astfel încât pierderea lor ar afecta întreaga omenire. De aceea, Organizația Națiunilor. Unite pentru Cultură, Educație și Știință, UNESCO, a desemnat multe dintre acestea ca valori universale, care trebuie protejate.

Turismul rural este definit de OECD ca „acea formă de turism a cărei trăsătură dominantă o constituie posibilitatea oferită vizitatorilor de a-i atrage într-o relație personalizată cu componentele naturale și antropice ale mediului rural, de a le crea condiții să participe la activitățile specifice acestui mediu, la tradițiile și modul de viață ce caracterizează comunitatea locală".

Parcurile tematice diferă de simplele parcuri de distracții. Termenul tematic înscrie acest produs în nomenclatorul turismului cultural. Industria parcurilor tematice a cunoscut o expansiune internațională destul de rapidă în ultimii ani. Creșterea s-a concentrat în principal în Europa și Japonia.

Turismul de aventură dă posibilitatea turiștilor să participe la activități care le oferă o experiență intensă, o provocare pentru depășirea limitelor fizice, a instinctului de conservare, o ocazie de testare a reflexelor precum și de evadare din mediul confortabil al existenței moderne.

Turismul „New Age" este oferit de un număr tot mai mare de turoperatori care au preluat elemente ale curentului filozofic/cultural cu această denumire și le-au inclus în aranjamente turistice spre destinații cu semnificație spirituală. Practica yoga, meditația, vizitarea spațiilor considerate ca poli de energie sau a siturilor sacre datând din epoca precreștină – cum ar fi Stonehenge, Insula Paștelui, piramidele din Egipt etc. reprezintă nucleul aranjamentelor turistice din această categorie.

Turismul de sănătate se referă la acele facilități și destinații care oferă consumatorilor de turism condiții de ameliorare a stării de sănătate. Cele trei forme principale ale turismului de sănătate sunt: turismul medical, turismul de întreținere a condiției fizice (fitness și wellness) care se poate practica atât în stațiuni balneoclimaterice, cât și în centre specializate, turismul de reabilitare și recuperare fizică și/sau psihică.

Turismul educațional se referă, în general, la acele forme de turism care oferă un program de studiu. Cea mai cunoscută formă este chiar turismul de studii practicat de elevii sau studenții care urmează cursurile unei instituții de învățământ dintr-un centru universitar.

Turismul de afaceri, des întâlnit în literatura de specialitate sub inițialele MICE (meetings, incentives, conventions and expositions), presupune oferta de aranjamente de călătorie în scop profesional și pentru afaceri, pe parcursul cărora sunt consumate servicii, atât comune cu cele din turismul clasic (cazare, catering, transferuri și transport local, tururi pre- și post-congres), cât și specifice (planificarea strategică și managementul de eveniment, închirierea locațiilor și spațiilor de conferință, închirierea echipamentelor audio-video și a asistenței tehnice necesare, traducători-interpreți de conferință, organizarea programelor sociale adiacente etc.).

Turismul international inainte de 1989

Odată cu deschiderea politică a României spre Occident, de la începutul anilor 60, a prins contur ideea dezvoltării turismului internațional, văzut ca o sursă deloc de neglijat de fonduri valutare. Evident, acest lucru presupunea și un efort de modernizare și extindere a spațiilor de cazare, pregătirea unui personal calificat și o amplă campanie publicitară. Securitatea a supravegheat foarte atent acest proces, cu atât mai mult cu cât venirea în țară a unui număr mare de turiști occidentali era privită, nu fără temei, ca metoda ideală de infiltrare a unor agenți ai serviciilor de securitate adverse și mijloc de culegere de informații. În același timp, Securitatea a pus în evidență minusurile înregistrate, încercând să identifice responsabilii pentru acestea.

Efortul principal în atragerea turiștilor plătitori în valută a căzut în sarcina reînființatului Oficiu Național de Turism, cunoscut în epocă drept „ONT Carpați”. În patrimoniul acestei organizații au fost trecute cele mai reprezentative hoteluri și cabane, au fost achiziționate autocare de ultimă generație, au fost încadrați absolvenți ai secțiilor de limbi străine din facultățile de filologie pe post de ghizi și au fost demarate activitățile de promovare externă, sperându-se în obținerea unor rezultate pe măsura investițiilor.

Deși se făceau eforturi serioase pentru edificarea unei baze materiale adecvate (hoteluri, moteluri, restaurante, baze de tratament) și se înlăturau unele piedici de natură legislativă (prin acordarea vizelor turistice individuale direct la punctele de frontieră), turismul în România continua să fie prea puțin atractiv pentru turiștii occidentali. Principala cauză a acestei situații era atribuită „slabei propagande turistice”.

Chiar și atunci când erau activități de promovare a României, dezinteresul și lipsa de profesionalism își puneau din plin amprenta. Astfel, în februarie 1964, la Stockholm a fost organizată o expoziție turistică internațională, la care a participat și ONT. În stilul care ne caracterizează, pregătirea din timp a materialelor necesare a fost neglijată, recurgându-se la improvizații de ultim moment, trimițându-se„exponate de slabă calitate și insuficiente”. Ca urmare, standul românesc a fost apreciat drept „inferior celor din alte țări participante”.

Etapa liberalizării și a reglementărilor legale de după 1990

După decembrie 1989, România a trecut prin profunde transformări politice, sociale și economice. În plan economic, încetineala cu care au fost legiferate și, mai ales, aplicate reformele legate de privatizarea și structurarea unei economii funcționale de piață au determinat amplificarea și prelungirea crizei sistemice începută în 1990. Astfel, mai ales în primii ani de după 1990, șomajul și reducerea puterii de cumpărare au afectat evoluția înregistrată de turismul românesc, prin diminuarea cererii de servicii turistice. Evoluții descendente au fost observate la nivelul tuturor indicatorilor turistici; a scăzut numărul unităților turistice, capacitatea turistică existentă, capacitatea turistică în funcțiune, precum și indicii de utilizare a capacității de cazare turistică în funcțiune.

Trecerea economiei românești la una de piață a avut un efect benefic asupra turismului rural. Astfel, legislația și reglementările restrictive existente înainte de 1989 au fost abandonate, implementându-se în mod progresiv elemente determinante de exigențele economiei de piață. Efectele sunt deja vizibile și dătătoare de noi speranțe și ele se regăsesc pe cel puțin trei direcții, și anume: mișcarea turistică, măsurile organizatorice și abordarea științifică a fenomenului turistic.

În perioada 1990–1995, doar două tipuri de unități turistice – hoteluri și moteluri, tabere de copii și elevi – au reușit să mențină o parte din performanțe la niveluri apropiate de cele anterioare anului 1990. Cu toate acestea, reducerea cererii turistice s-a reflectat în scăderea indicilor de utilizare atât pentru aceste unități, cât și pentru toate celelalte tipuri. De altfel, în aceeași perioadă, numărul turiștilor a scăzut drastic, de la 12 297 mii persoane, dintre care 1 432 mii turiști străini, în 1990, la 7 070 m.

După 1990 au fost adoptate o serie de inițiative de racordare a țării la spațiul de conlucrare central vest european și nord-atlantic, finalizate prin aderarea României mai întâi, la NATO (2004) și ulterior, la Uniunea Europeană (1 ianuarie 2007). Cu precădere negocierile de preaderare și primire a României în rândul statelor membre ale Uniunii Europene au ridicat, printre altele, și chestiunea impulsionării, dezvoltării și modernizării turismului, în special a agroturismului.

Cu atât mai mult se impunea inițierea de programe de dezvoltare a turismului rural românesc, întrucât, pe deoparte, înainte de 1989, în pofida unor importante investiții disponibilizate pentru dezvoltarea capacităților turistice, în localitățile rurale se manifestaseră în continuare unele rămâneri în urmă în ceea ce privește numărul și capacitățile de cazare ale unităților de profil, iar pe de altă parte, criza sistemică îngreuna orice programe și proiecte de extindere și modernizare a bazei turistice. Ori, în statele-membre ale Uniunii Europene, turismul rural nu este, la drept vorbind un fenomen nou. De-a lungul timpului – acest timp numărându-se în decenii pentru majoritatea tărilor UE – cazarea turiștilor la sate s-a practicat de-o manieră mai mult sau mai puțin spontană ori organizată. În schimb, ceea ce este nou reprezintă dimensiunea la care s-a ajuns prin expansiunea fenomenului turistic și în spațiul rural. Această expansiune se explică, pe de o parte, prin relansarea dezvoltării regiunilor rurale și pe de altă parte, prin diversificarea formelor de practicare a turismului de masă. De aceea, regiunile Europei înscriu rând pe rând turismul în cadrul politicilor de dezvoltare de viitor.

Privatizarea acestui sector a fost întârziată, fiind realizată, în mare parte, într-un mod defectuos, în absența unei strategii clare de încurajare a investițiilor și a dezvoltării a turismului. Până în jurul anului 2000, la majoritatea unităților turistice s-a aplicat formula ,,locației în gestiune” în care administratorii nefiind proprietari, nu au avut nici un interes pentru investiții, ci numai pentru scoaterea unui profit oarecare, în baza unui efort minim. Efectele privatizării la nivelul industriei turismului au fost dezastruoase, cu exemple în stațiunile Băile Herculane, Malnaș, Borsec, Sovata și altele, inclusiv pe litoral, cu atât mai mult cu cât s-au asociat cu scăderea drastică a cererii turistice.

Dinamica turismului international romanesc

Dinamica economico-socială antrenează schimbări fundamentale și în condițiile de desfășurare a diferitelor activități și procese; între acestea piața capătă un rol tot mai important în reglarea raporturilor din economie, în realizarea echilibrului acestuia; practic, piața verifică măsura în care diversele activități sunt în concordanță cu nevoile reale ale societății. Dezvoltarea tot mai accentuată a turismului, în majoritatea țărilor lumii, a condus la constituirea și dezvoltarea pieții turistice.

Evoluția, atât a turismului, cât și a turismului internațional se caracterizează, la nivel mondial, printr-o tendință de creștere datorită influenței factorilor economici, demografici, politici, sociali. Turismul internațional are, în această situație, cea mai importantă creștere datorită dorinței oamenilor de a vizita alte țări, de a cunoște alte civilizații, obiceiuri dar și datorită progresului tehnic înregistrat în domeniul transporturilor, progres care permite călătorii mai rapide și mai confortabile pe distanțe din ce în ce mai lungi. Evoluția turismului internațional se poate aprecia prin acțiunea a doi indicatori: sosirile/plecările de turiști și încasările/cheltuielile din turismul internațional.

„Turismul a avut anul trecut o contributie totala de 5,1% la Produsul Intern Brut, ceea ce plaseaza Romania pe locul 154 in lume, din 184 de tarei, in urma Albaniei, Bulgariei, Ungariei, Cehiei si Slovaciei, potrivit unui raport al Consiliului Mondial al Turismului( WTTC).

Contributia totala a turismului la PIB include afacerile generate direct de aceasta activitate, precum cazare, transport, atractii, divertisment, cumparaturi, cheltuieli pentru hrana si investitii in sectorul turismului si ospitalitatii, la care se adauga venituri generate indirect, precum castigurile furnizorilor care deservesc proiecte sau facilitati din turism si cheltuielile generate in economie de angajatii din sector, scrie Mediafax.

Turismul a avut anul trecut o contributie totala de 33,1 miliarde lei (9,9 miliarde de dolari) la PIB-ul Romaniei, din care 10,5 miliarde lei (3,2 miliarde de dolari) reprezinta contributia directa, potrivit datelor WTTC.

Consiliul anticipeaza o crestere de 5,4% a contributiei totale a turismului la PIB in acest an, urmata de o rata medie de crestere de 3,8% pe an pana in 2024, la 50,8 miliarde lei.

In 2013, turismul a asigurat in mod direct in Romania 212.500 locuri de munca, iar contributia totala la piata muncii, inclusiv locurile de munca sprijinite indirect de turism, este estimata la 500.500 joburi.”

„România ocupă poziția 68 din 140 de țări în topul competitivității turistice, potrivit datelor unui raport publicat joi de Forumul Economic Mondial. Topul este realizat luând în calcul 14 indicatori precum calitatea infrastructurii, a mediului înconjurător, prețurile, siguranța publică, igiena și sistemul de sănătate. Pe primele poziții în privința atractivității și competitivității turistice se situează Elveția, Germania, Austria, Spania, Marea Britanie. Dacă România e la jumătatea clasamentului, pelocul 68 așadar, Cehia ocupă poziția 31, Ungaria – 39, Republica Moldova se clasează spre final, pe locul 102. Raportul competitivității domeniului turismului este publicat odată la doi ani de Forumul Economic Mondial.

Pe lângă clasamentul țărilor în acest domeniu, raportul analizează potențialul fiecărei țări de ași dezvolta sectoarele turism și călătorii, importante din perspectiva creării de locuri de muncă într-un domeniu cu valoare adăugată mare care contribuie la diversificarea durabila a economiei. „

„Atractivitatea României din punct de vedere turistic are însă de suferit din cauza situației proaste în mai multe domeniii. Din cele 140 de țări analizate de raportul mondial asupra competitivității în turism, România ocupă poziția 138 în ceea ce privește calitatea drumurilor. Strategiile de atragere a turiștilor străini au o eficiență redusă, poziția 123 în topul celor 140 de țări, iar cei care totuși vizitează România pot întâmpina dificultăti din cauza accesului redul la rețelele de apă și canalizare. În domniul săntătății si al igienei România stă însă bine la numărul mare de paturi de spital raportat la populație. 

O altă cauză a competitivității reduse a turismului din România, conform raportului realizat de Forumul Economic Mondial, este încrederea redusă în forțele de poliție și de ordine publică, însă în contextul unei rate mici a criminalității. 

Nivelul de pregătire al celor care lucrează în industria ospitalității clasează România pe locul 89.

Respectul față de client și atitudinea generală a populației față de străini așează România pe pozițiile 114 și 122 în rândul celor 140 de țări analizate în raport. 
Conform documentului, în anul 2011 Româia a fost vizitată de 1.500.000 de turiști străini, aceștia cheltuind în total un pic peste un miliard de euro pentru mâncare, cazare, băuturi, transport, cumpărături și divertisment.”

Tabelul 1.1. Sosiri ale turiștilor străini în structurile de primire turistică în România,între anii 2009-2013:

Numărul de turiști străini ce au ales să-și petreacă vacanța în România a crescut considerabil în decursul celor 5 ani.

Tabelul 1.2. Sosiri ale turiștilor străini în structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, după destinații turistice pe tipuri de turiști: 2009-2013:

Sursă: Construit de autor pe baza datelor din Anuarul Statistic al României, INS, București, Edițiile 2009-2013

Cea mai vizitată destinație tuististică în decursul celor 5 ani o reprezintă stațiunile montane.

Tabelul 1.3. Înnoptări în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri, categorii de confort și tipuri de turiști: 2009-2013:

Sursă: Construit de autor pe baza datelor din Anuarul Statistic al României, INS,București,Edițiile 2009-2013

Tabelul 1.4. Numărul de turiști străini sosiți în România, pe naționalități, perioada 1.I.-30.XI.2013 comparativ cu perioada 1.I.+30.XI.2012

Sursă: Construit de autor pe baza datelor din Anuarul statistic al României, INS,București,Edițiile 2009-2013

Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada ianuarie-noiembrie 2013 de 7.508 milioane, în creștere față de ianuarie-noiembrie2012. Perioada ianuarie-noiembrie 2012 a înregistrat la rândul său o creștere de 5,1 % față de aceeași perioadă în anul 2011.

Tabelul 1.5. Evoluția numărului de vizitatori înregistrați la frontiere pe principalele țări emitente, în ordinea descrescătoare din anul 2013(mii persoane)

Sursa: Construit de autor pe baza datelor din Anuarul Statistic al României, INS,București,Edițiile 2006-2013

Preocupările României în ceea ce privește turismul s-au arătat a fi vizibile cu multe decenii în urmă, când călătoriile internaționale au devenit mai accesibilie unui număr tot mai mare de persoane, iar activitatea turistică a cunoscut o creștere accelerată. Beneficiind de o gamă largă de factori ce pot facilita dezvoltarea turismului în România, dar și în perspectiva integrării europene a țării noastre, preocupările în domeniul turismului și direcțiile de acțiune pentru integrarea turismului românesc în cel european au luat amploare. Aceste direcții necesită stabilirea unui cadru legislativ adecvat, conservarea mediului înconjurător, dezvoltarea transporturilor și a infrastructurii în general, îmbunătățirea sistemului de asigurare a turistului pe parcursul călătoriei, introducerea cărților de credit pentru turiștii români și străini ce vizitează stațiunile românești. O altă direcție se referă la o mai bună informare și protecție a turiștilor privind condițiile călătoriei, posibilitățile de cazare, obiectivele turistice.

Competența sistematică în modelul de analiză a turismului internațional corespunde trendului sau tendinței centrale sub forma unor variații lente, sesizabile pe perioade lungi de timp ca urmare a acțiunii cauzelor esențiale de lungă durată. Circulația turistică internațională a României, analizată cu rigurozitate începând cu 1994, se caracterizează printr-o evoluție contradictorie ce confirmă receptivitatea la transformările pe plan economic, social și politic ale lumii contemporane.

După estimările World Travel and Tourism Council, România ocupă locul 4 în topul țărilor care cunosc o dezvoltare rapidă a turismului, cu o creștere anuală a potențialului turistic de 8% din 2007 până în 2016. 

În ultimii ani, România a devenit o destinație preferată pentru mulți europeni (mai mult de 60% dintre turiștii străini provin din țările membre UE), rivalizând și fiind la concurență cu țări precum Bulgaria, Grecia, Italia sau Spania.

Potențialul turistic internațional românesc

România are un capital natural deosebit de divers. Acest fapt se datorează în mare parte condițiilor fizico-geografice care includ munți, câmpii, rețele hidrografice majore, zone umede și unul dintre cele mai vaste sisteme de deltă ale Europei – Delta Dunării. De asemenea, datorită poziției geografice a României, flora și fauna prezintă influențe asiatice dinspre nord-est, mediteraneene dinspre sud și componente continental europene dinspre nord-vest. De asemenea, relativa stabilitate a populației în ultimi 60 de ani, lipsa mecanizării în sectorul forestier și dezvoltarea economică redusă au determinat o exploatare mai redusă a resurselor decât în majoritatea altor zone din Europa. Rezultatul general constă în diversitatea florei și faunei, inclusiv în existența unei populații de lupi, urși, capre negre și râși, care sunt considerate ca fiind printre cele mai mari din Europa, precum și în existența unor extinse habitate forestiere și alpine nealterate, asociate lanțului muntos al Carpaților. Valoarea capitalului natural al României a impus de-a lungul timpului luarea unor măsuri de protecție. Una dintre aceste măsuri a fost crearea de arii protejate în interiorul cărora să fie conservate biodiversitatea speciilor de plante și animale, protejarea speciilor rare sau pe cale de dispariție, introducerea de noi specii, protejarea ecosistemelor naturale și a mediului natural nealterat de diferiți factori nocivi.

În prezent, în țara noastră există zece categorii de arii protejate, din care cinci categorii de nivel național și cinci categorii speciale stabilite prin norme internaționale specifice. Aceste categorii sunt:

• rezervații științifice;

• parcuri naționale;

• monumente ale naturii;

• rezervații ale naturii;

• parcuri naturale;

• rezervații ale biosferei;

• zone umede de importanță internațională;

• situri naturale ale patrimoniului natural internațional;

• arii speciale de conservare;

• arii de protecție specială acvifaunistică.

Spațiul rural românesc este printre puținele din Europa în care se mai păstrează încă nealterate valențele tradiționale spirituale, cu precădere cele etnofolclorice, viața socio-economică și mediul înconjurător. Prin aceste calități, mediul rural oferă condiții favorabile amenajării peisajului agroturistic. Satele românești dispun de resurse turistice de o mare varietate: tradiții și valori etnofolclorice ( arhitectură populară, meșteșuguri, obiceiuri, manifestări folclorice, port și folclor popular), monumente istorice și de artă, cadrul natural nepoluat și cu un potențial divers ( ape minerale, bioclimat, aspecte peisagistice pitorești, domeniu schiabil ). La toate acestea se adaugă gospodării, în cea mai mare parte confortabile, și ospitalitatea proverbială a țăranului român.

Toate acestea permit realizarea unei amenajări a peisajului, astfel încât să ducă la realizarea unei oferte larg diversificate, adresate tutor categoriilor de turiști.

Capitolul 2. Experiența internațională și națională privind turismul balnear

Oferta turistică, sub forma produselor și serviciilor turistice, se concentrează pe piața turistică mondială pe anumite destinații, denumite bazine ale ofertei turistice. Aceste destinații turistice sunt localizate în raport cu concentrarea și specificul resurselor turistice, nivelul de echipare tehnică și de diversificare și specializare a ofertei turistice, care conferă o atractivitate turistică exprimată prin volumul fluxurilor și încasărilor turistice.

Atracțiile turistice ale lumii, indiferent de natura și nivelul de amenajare, atrag anual milioane de turiști. Particularitățile naturale, sociale, economice și cultural – istorice ale Terrei se reflectă în structura, valoarea și dispersia în teritoriu a resurselor turistice, la scară mondială acestea fiind de mare bogăție, varietate și complexitate.

Tratamentele balneare au ocupat un loc important în practica terapeutică, încă din antichitate. Sunt cunoscute și astăzi vechile stațiuni clădite de Imperiul Roman în expansiunea sa în Europa, cum sunt Vichy și Aix-les-Bains (Franța), Baden bei Zürich (Elveția), Aachen (Germania) sau Băile Herculane și Geoagiu-Băi (România).

De-a lungul timpului, izvoarele de ape minerale și termale, nămolurile terapeutice au fost valorificate la început prin mijloace care astăzi ne par rudimentare, dar care s-au dezvoltat continuu în ultimele patru secole, cunoscând un avânt important după cel de-al doilea război mondial. Astfel putem vorbi astăzi despre o ofertă bogată la nivel internațional, diversificată și destinată atât turismului social și de masă, cât și celui de lux.

2.1. Turismul balnear mondial – destinații turistice

O mare parte a resurselor balneare ale Europei se conturează în câteva țări, care dețin în mod evident și cele mai multe stațiuni balneare, multe atrase în circuitul turistic internațional. Printre aceste țări se numără în primul rând Franța, Italia, Germania, dar și Spania, Belgia, Cehia, Slovacia, Polonia, Bulgaria, Ungaria, Marea Britanie și România.

Franța este recunoscută ca fiind o destinație majoră în turismul balnear. Țară cu tradiție în domeniul balnear, originile termalismului având rădăcinile în antichitate, Franța deține aproximativ 20% din oferta turistică de sănătate din Uniunea Europeană. Pe teritoriul Franței se regăsesc circa 1200 surse de ape minerale și termale (concentrate mai ales în jumătatea estică a țării, în nord-estul și sud-estul Masivului Central, precum și în sud-vestul țării, în provincia Gascogne) și peste 100 de stațiuni balneare, care înregistrează o pondere importantă a circulației turistice internațională din Franța. Cele mai cunoscute stațiuni balneare franceze sunt: Vichy, renumită pentru valoarea resurselor sale minerale încă din vremea Imperiului Roman, situate într-un cadru natural atrăgător, în nordul Masivului Central; Vittel și Bains les Bains ( în provincia Lorraine), Divonne les Bains și Evian ( în zona Lacului Leman), Aix les Bains (provincia Savoia), Mont Doré și La Bourboule (provincia Auvergne, în Masivul Central) și altele. Acestora li se adaugă stațiunile de pe litoralul Mării Mediterane și al Oceanului Atlantic ( Toulon, Narbonne, Hyères, Fréjus, Cannes, Nice etc), care utilizează binefacerile mării și ale climatului specific, promovând talasoterapia.

Italia: Baza turistică balneară din Italia cuprinde circa 300 de centre termale. Cele mai cunoscute stațiuni sunt Montecatini ( în regiunea Toscana), renumită în tratamentul bolilor digestive și ale aparatului circulator, Ischia, în insula din vestul Italiei, Abano Terme, lângă Veneția, o stațiune modernă cu produse de repunere în formă, și Rimini, cea mai cunoscută stațiune balneară la Marea Adriatică, San Pellegrino, în nordul țării (Lombardia), la poalele Alpilor, Salsomaggiore Terme, lângă Parma (provincia Emilia-Romagna), Guardia (în Trentino – Alto Adige, nordul țării) etc.

Germania deține cele mai multe centre balneare din Europa (circa 400). Printre cele mai renumite stațiuni se numără : Baden Baden, Bad Dürrheim și Bad Wurzach în Baden-Württemerg (sud-vestul țării), Bad Gögging și Bad Kissingen în Bavaria, Wiesbaden, Bad Nauheim si Bad Homburg, mari atracții turistice în jurul orașului Frankfurt, Aachen și Bad Godeseberg ( fosta reședință princiară, lângă Bonn) în Westfalia, Bad Lobenstein ( cu băi de nămol) în Turingia și multe altele. Acestora li se adaugă stațiunile balneare de pe țărmul Mării Baltice sau al Mării Nordului, cu peisaje pitorești și atracții cultural interesante, dar cu un sezon turistic scurt.

Spania: Turismul balnear spaniol se bazează în primul rând pe zonele de coastă, litoralul fiind prima destinație turistică a Spaniei; pe lângă turismul de odihnă și recreere, aici s-a început din anii ’80 o readaptare a ofertei în scopul practicării talasoterapiei, preluându-se experiența franceză. Astfel, ca un răspuns la cererea în creștere pentru această tehnică de cură au fost create centre de talasoterapie la Benidorm, Alicante, Malaga, Valencia și altele, atât pe litoralul Mării Mediterane, cât și pe Coasta Cantabrica. Ca stațiuni termale enumerăm: Archena, Alicún, San Adrian de Bésos, Panticosa, Cucho, Fuente Amarga și altele.

Tot în vestul Europei, printre țările care dispun de resurse balneare și promovează această formă de turism se numără și ELVEȚIA, cu o concentrație mare de resurse și amenajări balneare în zona Lacului Geneva (Lausanne, Montreaux), BELGIA ( cu un număr restrâns de stațiuni balneare), AUSTRIA, cu stațiuni balneare în estul Tirolului (Seefeld, Bad Mehrn, Bad Ladis), în zona Salzburg (stațiunile balneare Bad Ischl, Bad Hall, Bad Tolz), dar și în arealul sudic Carinthia, denumit și “Riviera austriaca”, datorită prezenței lacurilor (Wörther, cel mai mare) și a stațiunilor balneare, cu plaje frumoase (Velden, Faaker, Semering etc.). În MAREA BRITANIE , stațiunile balneare se regăsesc mai ales pe coasta sudică, cu ieșire la Marea Mânecii (Plymouth, Torquay, Brighton) sau sud-estică, la Marea Nordului ( Southend-on-Sea, Great Yarmouth), dar un avânt important îl au centrele de repunere în forma și înfrumusețare , amenajate în hotelurile de lux din marile orașe.

În țările central și est-europene, cele mai cunoscute țări pentru oferta lor balneară tradițională sunt: Cehia, Ungaria, Slovacia, Polonia, Rusia, Belgia și România.

Cehia: Stațiunea cea mai cunoscută este Karlovy-Vary sau Karlsbad. Tot în Boemia Occidentală, stațiuni cunoscute sunt și Marianske-Lazne, Frantiskovy-Lazne, Jachymov. În Boemia de Nord, cunoscute sunt stațiunile Tepijce, Dubi, Libverda, cu ape minerale radioactive, carbogazoase; în estul țării se remarcă stațiunile balneare Zeleznice, Bohdanec, Teplice, Slantinice etc.

Ungaria: Răspândite pe întreg teritoriul țării, apele minerale constituie o mare bogăție a Ungariei; alături de Lacul Balaton, ele se constituie într-un element de marcă al turismului ungar. Ca centre termale întâlnim următoarele stațiuni: Gellert, Rac, Rudas, Csaczar, Balf; insula Margarita , situate pe Dunăre, în inima orașului , deține și ea hoteluri termale luxoase și un ștrand termal, utilizând resursele de ape minerale.

Resurse și stațiuni balneare există și în alte regiuni ale lumii, în afara Europei, chiar dacă experiența dezvoltării turismului balnear nu este atât de mare. Astfel, putem aminti China, cu numeroase izvoare minerale și termale în provinciile Anhui, Hunan, Canton, apoi Japonia, de asemenea cu o bogăție de minerale și termominerale răspândite pe aproape întreg teritoriul țării.

2.2. Turismul balnear în România

Singurul sector turistic din România care a manifestat tendințe pozitive de evoluție a fost turismul balnear, ale cărui semne de redresare s-au manifestat începând cu anul 1998. Subsolul României, în momentul de față, conține peste 1/3 din resursele de ape minerale europene și o serie întreagă de resurse minerale unice sau cu o slabă răspândire pe plan european:

Climatul României este în mod special adecvat pentru tratamentele terapeutice, incluzând arii cu un bioclimat tonic, sedativ, marin și de mine sărate.

Calitatea fizico-chimică și valoarea terapeutică a factorilor naturali de cură sunt similare și chiar superioare celor existente în stațiunile balneare consacrate pe plan mondial, în toate cele 14 categorii de afecțiuni cuprinse în Nomenclatorul Organizației Mondiale a Sănătății.

Calitatea rezervelor omologate pentru resursele hidrominerale situează România printre primele țări din Europa. Dintr-un total de 160 de stațiuni balneare și circa 400 de localități și puncte balneare doar un număr de 25 sunt de interes național, celelalte având un rol mai redus pe piața internă și europeană. Cele mai cunoscute sunt: Covasna, Tușnad, Călimănești, Olănești, Buziaș, Sinaia, 1 Mai, Băile Felix, etc. Un număr de 7 stațiuni sunt cunoscute și pe piața turistică internațională, respectiv: Băile Herculane, Băile Felix, Călimanești-Căciulata, Covasna, Băile Tușnad, Slănic Moldova, Vatra Dornei. La nivel național stațiunile dispun de circa 16% din capacitatea de cazare și aproximativ 6% din cererea turistică internațională.

Factorii naturali de cură

Într-o clasificare succintă, factorii naturali de cură prezenți în țara noastră se împart în:

Apele minerale și termale: în țara noastră, cel mai important acvifer termal este plasat spre sudul Câmpiei de Vest și al Dealurilor de Vest, între Satu Mare și Timișoara. Pe acest sistem de falii adânci, ies la suprafață apele termale de la Harghita, Oradea, Tinca, Arad, Timișoara sau Teremia. Acvifere termale întâlnim și în Munții Apuseni (Moneasa, Geoagiu, Vața de Jos) sau în Carpații Meridionali (Băile Herculane, Călimănești-Căciulata). Aceste resurse reprezintă principalul factor natural de cură din România, atât prin volumul resurselor cât și prin calitățile terapeutice recunoscute pe plan intern și internațional.

Nămolurile terapeutice: țara noastră dispune de importante rezerve de nămoluri terapeutice, care contribuie la creșterea competitivității ofertei balneare românești. În funcție de condițiile în care s-au format și compoziția lor chimică nămolurile se clasifică în trei clase:

– nămoluri sapropelice

– nămoluri minerale

– nămolurile de turbă

Nămolul se aplică mai ales sub formă de băi, împachetări, cataplasme care sunt aplicări ale nămolului pe diferite regiuni ale corpului, la diferite temperaturi și sub formă de oncțiuni, metodă practicată în zona litoralului cu nămol rece.

Emanațiile naturale de gaze terapeutice: Mofetele – emanații de CO2, folosite în tratamentul anumitor boli (circulația externă) din puncte amenajate (ex. Covasna, Tușnad). Emanațiile naturale de CO2 sunt legate de vulcanismul din Carpații Orientali, din masivele Gutâi, Călimani, Harghita în stațiunile balneoclimaterice Covasna (cu emanațiile cele mai mari și cele mai pure din Europa, 98% CO2), Turia, Băile Sântimbru, Băile Harghita (cu emanații de puritate în jurul valorii de 94% CO2). Emanații de CO2 gaz există și în unele zone ale Carpaților Apuseni, dar cu altă origine geologică, având un conținut ridicat de azot și variabil de dioxid de carbon.

Lacurile cu ape mineralizate: în funcție de regiunea de relief în care s-au format, avem trei categorii de lacuri sărate în România:

Lacurile sărate a căror geneză

Lacurile sărate de câmpie

Lacurile de tip liman maritim

Microclimatele specifice – salinele terapeutice reprezintă o formă de terapie în microclimatul particular din saline sau grote – speleoterapie. Cele mai importante localități care dețin resurse turistice naturale sunt: localitatea Cacica (situată în județul Suceava, la 14 km de Gura Humorului), localitatea Praid (situată la 9 km de stațiunea turistică Sovata), localitatea Băile Turda (aflată pe Valea Arieșului, la 4 km de orașul Turda și 30 km de Cluj-Napoca), localitatea Ocna Șugatag (care se găsește la 20 km de orașul Sighetu Marmației), localitatea Târgu Ocna (aflată la 18 km de stațiunea turistică Slănic Moldova).

Analiza echipamentelor turistice în turismul balnear

Gradul de dezvoltare a turismului și implicit a turismului de sănătate, capacitatea de a atrage turiștii, depinde într-un mod hotărâtor, de existența unei baze materiale moderne, corelată ca volum și structură cu resursele și cererea existentă, capabile să asigure atât accesul, cât și satisfacerea diferitelor categorii de nevoi manifestate de curanți pe perioada călătoriei și sejurului.

Pentru a reuși pe piața turismului, un rol foarte important, pe lângă resursele naturale specifice zonei, îl are baza materială specifică turismului, reprezentată de: rețeaua unităților de cazare, o parte din rețeaua unităților de alimentație, mijloacele de transport din structura turismului, instalațiile de tratament, instalații și echipamente de agrement, spațiile de recreere special amenajate în jurul stațiunilor, etc. Cu cât o stațiune dispune de o bază materială mai bună, cu atât renumele pe plan național sau, de ce nu, pe plan internațional este mai mare.

Echipamentele de cazare reprezintă una dintre cele mai importante componente ale bazei materiale, datorită faptului că asigură satisfacerea unor necesități fundamentale: îndeplinind rolul de domiciliu temporar al curanților pe toată perioada sejurului. Totodată, noile tendințe manifestate la nivelul industriei hoteliere caracterizate prin creșterea exigențelor turiștilor, a determinat diversificarea continuă a funcțiilor acesteia, astfel încât, în prezent, pe lângă funcțiile de odihnă și igienă îndeplinește și alte funcții, cum ar fi: de alimentație, comunicații, divertisment, informații, etc. De aceea, satisfacerea într-o cât mai mare măsură a necesităților turiștilor presupune existența unei diversități de unități de cazare, capabile să răspundă într-o cât mai mare măsură cerințelor diferitelor grupe de vârstă, diferitelor niveluri de venituri, ș.a.

Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică

Se observă că structurile de primire turistică din turismul balnear, ocupă în anul 2009 o pondere de 7,39% din totalul structurilor de cazare din România. Pe parcursul următorilor ani înregistrează o creștere semnificativă de aproximativ 1%, ajungând în anul 2013 la o valoare de 8,31%.

Tabelul 2.1. Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistica existente în perioada 2009-2013:

Sursă: Construit de autor pe baza datelor din Anuarul Statistic al României,INS,București, Edițiile 2009- 2013

Prin evoluția pozitivă a numărului de unități de cazare putem spune că turiștii au la dispoziție o gamă mai variată de posibilități de cazare, această dinamică fiind cauzată de creșterea importanței turismului balnear. În privința structurilor de primire turistică pe categorii de clasificare din cadrul turismului balnear se observă, potrivit tabelului anterior din, faptul că procentul cel mai mare este atribuit structurilor de primire turistică de 2 stele, pe parcursul celor 5 ani analizați. Cât despre evoluția ponderii structurilor de primire turistică pe categorii de clasificare în totalul structurilor de cazare din turismul românesc se observă o tendință de creștere (în cazul celor de 5 stele), dar și de scădere (în cazul celor de 2, 3 și 4 stele).

Locuri de cazare turistică

Tabelul 2.2. Locuri de cazare turistică din cadrul stațiunilor balneare în perioada 2009- 2013

Sursă: Construit de autor pe baza datelor din Anuarul Statistic al României, INS,București,Edițiile 2009- 2013

În perioada 2009- 2013 se constată o scădere de aproximativ 1% a ponderei numărului de locuri din stațiunile balneare în totalul de locuri de cazare din România. Astfel, în anul 2009, din totalul de locuri de cazare din România, respectiv 275.941 locuri, 40.894 sunt alocate turismului balnear, respectiv 14,81%, față de 13,07% pondere înregistrată în anul 2013.

Capacitatea de cazare turistică în funcțiune

Din tabelul prezentat mai jos se observă o scădere semnificativă a ponderii capacității de cazare turistică în funcțiune din stațiunile balneare, în totalul capacității de cazare turistică din țara noastră cu un procent de 5,82%. Astfel, în anul 2009 aceasta înregistrează o valoare de 11.420.757 locuri-zile reprezentând o pondere de 21,15% din totalul capacității de cazare în funcțiune, iar în anul 2013 ajungând la o valoare de doar 10.392.482 locuri-zile, respectiv o pondere de 17,55%.

Tabelul 2.3. Capacitatea de cazare turistică în funcțiune (locuri zile) în perioada 2009-2013

Sursă: Construit de autor pe baza datelor din Anuarul Statistic al României, INS,București,Edițiile 2009-2013

O ierarhizare a zonelor turistice după ponderea capacității de cazare turistică în funcțiune, în totalul capacității de cazare turistică, în anul 2009, situează zona “stațiunilor balneare” pe locul al doilea cu o pondere de 21,2%, fiind depășită de zona “Municipiului București și orașele reședință de județ, exclusiv orașul Tulcea” (27,7%). Conform acestui clasament zona “stațiunilor balneare” este urmată de zonele : “stațiuni din zona litorală, exclusiv orașul Constanța” (19,2%), “stațiuni din zona montană” (16,9%), “alte localități și trasee turistice” (14,2%) și “zona Deltei Dunării, inclusiv orașul Tulcea” (0,8%).

Tipologia unităților de cazare în turismul balnear din România

Tabelul 2.4. Tipologia unităților de cazare în cadrul turismului balnear din perioada 2009-2013

Sursă: Construit de autor pe baza datelor din Anuarul Statistic al României, INS,București,Edițiile 2009- 2013

După cum se observă în tabelul prezentat anterior, în cadrul turismului balnear din România se întâlnesc anumite tipuri de cazare cu funcțiune turistică ce guvernează acest sector de turism, respectiv hotelurile, vilele turistice și pensiunile turistice. Aceste trei tipuri de unități de cazare ocupă primele locuri în clasificarea prezentată mai sus, pe primul loc situându-se numărul de hoteluri pe parcursul celor 5 ani. Putem spune că un aport semnificativ este adus și de către vilele și campinguri-le prezente ca unități de cazare în turismul balnear românesc.

Coeficientul de utilizare a capacității de cazare

Indicele de utilizare a capacității de cazare turistică în funcțiune se calculează prin raportarea numărului de înnoptări realizate, la capacitatea de cazare turistică în funcțiune, din perioada respectivă.

Tabelul 2.5. Evoluția coeficientului de utilizare a capacității de cazare în stațiunile balneare în perioada 2009-2013

Sursă: Construit de autor pe baza datelor din Anuarul Statistic al României, INS,București,Edițiile 2009- 2013

Se poate observa că în fiecare an, coeficientul de utilizare a capacității turismului balnear este superior valorii înregistrate în țară. Cea mai mare valoare o înregistrează în anul 2012, respectiv un procent de 51,73%, indice rezultat dintr-un număr de înnoptări de 5442,5 mii , și o capacitate de cazare în funcțiune de 10.520.630 locuri-zile.

Analiza circulației turistice în turismul balnear

Evoluția turismului din țara noastră în general și a turismului balnear în special, reflectă atât dezvoltarea extensivă, baza tehnico-materială înregistrând, mai ales după 1970, o evoluție permanent ascendentă, ce s-a racordat prin dimensiuni și structură la dinamica cerințelor consumatorilor, cât și descreșterea ce a urmat schimbărilor economice și sociale care au avut loc în România după 1989.

Dacă înainte de 1989 România era o țară, care datorită regimului încuraja turismul intern, după această dată s-a trecut la o altă politică, prin care se urmărea și se urmărește încurajarea sosirii turiștilor străini, în special a celor din Vestul Europei, turiștii țărilor dezvoltate. Astfel, s-a trecut la un turism al „granițelor deschise”.

Indicatorii cei mai importanți utilizați în caracterizarea dinamicii circulației în stațiunile balneare sunt: numărul de turiști (străini și români), numărul de înnoptări și durata medie a sejurului.

Numărul de turiști

Începând cu 1990 numărul turiștilor sosiți în stațiunile balneare a scăzut, acest lucru datorându-se scăderii puterii de cumpărare a populației României, datorită creșterii mici a veniturilor în raport cu saltul prețurilor.

Tabelul 2.6. Numărul sosirilor de turiști în structuri de primire cu destinație turistică balneară, pe tipuri de turiști în perioada 2009- 2013

Sursă: Construit de autor pe baza datelor din Anuarul Statistic al României, INS,București,Edițiile 2009-2013

După cum se poate vedea în tabelul precedent, numărul turiștilor cazați în unități turistice cu destinație balneară, a avut perioade de creștere și descreștere. Acest număr a crescut de la 682,7 mii turiști în anul 2009 până la 727,9 în anul 2013.

Evoluția pozitivă a numărului sosirilor de turiști români în structurile de primire cu destinație turistică balneară poate fi cauzată de un factor foarte important, respectiv creșterea interesului populației României pentru sănătatea lor fizică și psihică.

Cât despre ponderea turiștilor cazați în unități turistice cu destinație balneară în totalul turiștilor cazați pe țară, conform tabelului de mai sus, aceasta înregistrează o scădere continuă ajungând de la 12,10% în anul 2009 la 10,21 în 2013. Ponderea cea mai mică este cea reprezentată de turiștii străini, înregistrând o valoare de 1,85% în anul 2013, ceea ce denotă faptul că în turismul românesc balnear, cel mai important rol îl au turiștii români, cu o pondere de 12,38%.

Evoluția numărului înnoptărilor

Tabelul 2.7. Numărul înnoptărilor în structuri de primire cu destinație turistică balneară, pe tipuri de turiști în perioada 2009- 2013:

Sursă: Construit de autor pe baza datelor din Anuarul Statistic al României, INS,București,Edițiile 2009-2013

Evoluția ponderii înnoptărilor în structuri cu destinație turistică balneară în totalul structurilor de cazare din România înregistrează o scădere de aproximativ 4%, de la 30,02% în 2009 la 25,63% în anul 2013. Numărul maxim de înnoptări se înregistrează în anul 2009, când 5554 mii de turiști aleg să înnopteze în structuri de cazare cu destinație balneară. Ponderea turiștilor străini are o evoluție negativă, înregistrând cea mai mică valoare de 3,13% în anul 2013.

Se observă prezența semnificativă a turiștilor români, aceasta înregistrând însă o evoluție negativă pe parcursul anilor studiați, ajungând de la 5370 mii de turiști în anul 2009 la 5207 mii de turiști în 2013. Această scădere poate fi cauzată de scăderea puterii de cumpărare a populației României, datorită creșterii mici a veniturilor în raport cu saltul prețurilor.

Evoluția duratei medii a sejurului în stațiunile balneare

Tabelul 2.8. Evoluția duratei medii a sejurului în stațiunile balneare în perioada 2009-2013

Sursă: Construit de autor pe baza datelor din Anuarul Statistic al României, INS,București,Edițiile 2009-2013

După cum se vede în tabelul de sus, durata medie a sejurului a înregistrat o evoluție oscilantă, înregistrând scăderi și creșteri în fiecare an. Astfel valoarea maximă este de 8,2 zile pe total în 2010, scăzând până la 7,3 zile în 2013. Cu totul alta este situația în ceea ce privește durata medie a sejurului pentru turiștii străini care înregistrează un vârf în 2012 de 4,3 zile/turist.

Pe zone turistice, în anul 2013, cea mai mare durată medie a sejurului s-a înregistrat în zona “stațiunilor balneare” de 7,3 zile/turist, urmată de “stațiunile din zona litorală, exclusiv orașul Constanța” cu 4,8 zile/turist. Pentru turiștii români, durata medie a sejurului a înregistrat valorii mai mari în zona „stațiunilor balneare” (7,4 zile) și în „stațiunile din zona litoralului românesc, exclusiv orașul Constanța” (4,8 zile), în timp ce pentru turiștii străini întâlnim valori mai mari în stațiunile din „zona litoralului românesc, exclusiv orașul Constanța” (5,2 zile), față de zona „stațiunilor balneare” (3,9 zile).

2.3. Stațiunea balneoclimaterică Băile Felix

2.3.1. Prezentarea geografică: relief, climă , retea hidrografică, potențial biogeografic

Stațiunea balneoclimatică Felix este situată în partea de N-V a tării în judetul Bihor la contactul dintre Dealurile Vestice și Câmpia de Vest. Altitudinea stațiunii este în jur de 40 m. Valea Hidișel în care se găsesc Băile Felix și Valea Peța se unesc în vecinătatea localitătii Sînmartin.

Relieful

Stațiunea Băile Felix este situată în nord vestul Câmpiei Montane a Miersigului – parte integrantă a Câmpiei Crișului – la zona de contact cu extremitatea vestică a dealurilor ce coboară din Munții Pădurea Craiului. Câmpia Miersig face parte dintre câmpiile mai înalte ale Câmpiei de Vest, alături de Carei, Ierului, Miersig, Cermei, Aradului, Vingăi și Gătaiei. Câmpia înaltă s-a format în urma unui proces de acumulare și de eroziune, la nivelul teraselor, datorită apropierii zonei de subsidență a Crișurilor. Deși dispusă în trepte, suprafața reliefului constituie, în ansamblu, un plan ușor înclinat, de la 200 m, cât are în vecinătatea dealurilor, până la 110 m spre Câmpia joasă.

Clima

Clima constituie una dintre cele mai complexe probleme de dezbătut în acest caz, având în vedere faptul că acest factor climatic influențeaza deosebit de mult prezența numărului de turiști la un moment dat în cadrul stațiunii. Climatul este continental moderat cu caracter de cruțare. Temperatura medie anuală este de 10 grade C. Iernile sunt blânde, fără geruri puternice, iar verile nu sunt excesiv de călduroase. Precipitațiile reduse (615,8 mm anual) favorizează prezența turismului. Vânturi slabe și predominante din nord și sud-est.

Apele termale prezente în bazine modifică temperatura generală a stațiunii, acest fapt face ca în stațiunea Băile Felix să se înregistreze o temperatură a aerului mai ridicată, cu ierni mai blânde ca și în municipiul Oradea.

Hidrografia

Cele două râuri principale care trec prin regiunea înconjuratoare sunt: Crișul Repede respectiv Crișul Negru. Totodată regiunea stațiunii Băile Felix conține numeroase izvoare de ape minerale termale, cu temperaturi cuprinse între 20 și 48 grade C, existând de asemenea și ape: oligotermale, radioactive, conținand sulf, calciu, sodiu, descoperite la începutul mileniului. Putem spune deci că apele din zonă se clasifică în următorul fel: ape freatice, ape de adâncime respectiv ape de suprafață.

De menționat este faptul că apele de adâncime cu caracter termal reprezintă principala sursă de atracție turistică a zonei din punct de vedere hidrografic, apele freatice aducând un plus, din punct de vedere al potențialului turistic, foarte redus.

În ceea ce privește originea caracterului termal al apelor s-a ajuns la concluzia următoare: „termalitatea apelor se datorează anomaliei gradientului geotermic din Bazinul Panonic”.

Lacurile și rețeaua hidrografică din zonă formează apele de suprață a stațiunii. Rețeaua hidrografică mai sus menționată cuprinde și bazinul pârâului Peța. Ca afluenți ai acestui pârâu se numară pârâul Glighi și pârâul Popii, iar în localitatea Sânmartin se alatură și pârâul Hidișel.

În Băile Felix există o serie de lacuri artificiale care se identifică cu ștrandurile din zonă. Acestea sunt evident bazinele din cadrul ștrandurilor, care au fost amenajate pentru turiștii sau localnicii aflați aici. Dintre aceste ștranduri menționăm: ștrandul Apollo, ștrandul Felix, strandul Aqua Park- Aqua President si strandul Padis. Mai există și lacuri artificiale amenajate în parcuri, desigur cu funcția de a da frumusețe acestora. În acest sens putem da ca exemplu concret Lacul cu Nuferi.

Vegetația

Vegetația prezentă în cadrul stațiunii Băile Felix, a fost reglementată precum în oricare zonă a terrei de condițiile de climă și relief. Deoarece stațiunea este bine adăpostită de unitațile de relief din jur, a rezultat la formarea unui tip de floră de caracter sudic. Amenajările făcute de om aici au dus la apariția unei vegetații de pajiște și fânețe. Tot aici la acțiunile de atropizare ale omului putem include și prezența în parcurile din stațiune a arborelor de lalea, acestea aflându-se în rezervația naturala „Pârâul Peța”. Se mai găsesc alte specii tropicale, cum ar fi: Nelubium Lucifera. Nymphaea zanzibarensis sau Aeihornia crasepis, acestea provenind de pe diferite continenete ale lumii cum ar fi Asia sau Africa.

Apare stejarul penduculat spontan, care este caracteristic pentru pădurile ce înconjoară cele două stațiuni Felix și 1 Mai.. În alte zone apar și forme de vegetație precum cerul, care este dominanat în vest și în sud, sau fagul combinat alocuri cu gorunul spre dealul Șomleu. Își mai fac apariția, este adevărat de rareori, gârnița, frasinul, carpenul, etc. Arborii prezenți în pădurile de lângă cele două stațiuni sunt: alunul, cornul, sângerul, lemnul câinesc.

Flora și fauna

Pădurea de foioase aflată pe teritoriul comunei Sînmartin este alcătuită din diferite specii precum stejarul, gorunul, stejarul pedunculat, garnița, cerul, frasinul, carpenul. Stratul arbustiv este destul de bine reprezentat de specii cum ar fi: păducelul, sângerul, cornul, alunul, lemnul câinesc și altele. Stratul ierbaceu este reprezentat prin: coada cocoșului, laptele cucului, stânișoara, și multe altele.

În zona pajiștilor predomină plante din familia gramineelor si leguminoaselor, tipice fiind grupările cu păișuri stepice. Flora spontană ce se dezvoltă pe acest platou include margarete albe, cicoare albastră, lumânărele galbene, maci roșii și brândușe de toamna.

Pe lacul artificial termal din stațiune Băile Felix au fost aclimatizate diferite specii de lotus din țări exotice, având culori diferite: Nelurnuncifera (original din India si Pakistan), Nymphea zanzibarena (Africa), Aeibornia crasepis (Asia și Africa). Tot în acest loc au fost aduse exemplare Nymphea lotus termalis de la Băile 1 Mai. Cercetările științifice făcute asupra acestei plante pe care localnicii o numesc floare de tău, floare de lotus, nufăr, au dus la concluzia că este un relict din flora terțială. Ea a supraviețuit glaciațiunii din era quaternală și s-a păstrat tocmai datorită menținerii condițiilor necesare ciclului vital, prin apa termală. Iubitoare de apă termală de cel puțin de 20°C , dar nu mai mult de 41°C și de nămol sapropelic și de turbă, ea trăiește numai pe o mică porțiune a Pârâului Peta și a lacului termal, între "Ochiul Țiganului" și Moara din Rontău.

Fauna existentă în comuna Sînmartin nu este prea bogată și variată, fiind caracteristică faunei de câmpie. Mamiferele întâlnite sunt rozătoarele: hârciog, popândăul, bizamul, iepurele. Dintre păsările existente se întâlnesc: prepelița, fazanul, pitpalacul, graurul, ciocârlia, lăstunul.

Capitolul 3. Analiza prezentă a stațiunii Băile Felix

3.1. Infrastructura turistică a stațiunii Băile Felix

3.1.1. Baza de cazare, alimentație și tratament

Există un număr foarte ridicat de unități turistice de primire cu clasificări diferite și chiar și tipul acestora este dintre cele mai variate, de la camere date în chirie de localnici până la hoteluri cu servicii turistice de calitate și cantitate superioară. În cele ce urmează vom trece în revistă unitațile de primire turistică din stațiunea Băile Felix.

Tabelul 3.1. Pentru a sintetiza toate unitățile hoteliere din stațiune în cele ce urmează voi enumera toate aceste unitați clasificate pe stele.

Pe lângă prezența numeroasă a hotelurilor, stațiunea dipune și de alte unități de primire turistică cum ar fi: pensiuni, vile, campinguri sau cabane.

Pentru cei care vor să petreacă timpul lor exclusiv în cadrul naturii, este recomandat să se acomodeze în Campingul Apollo. Aici există spații amenajate pentru rulote și corturi ale turiștilor, iar climatul este unul curativ. Printre facilitățile oferite de camping enumarăm următoarele: spațiu special amenajat pentru spălarea vaselor, pentru prepararea grătarelor, există dușuri cu apă termală caldă, toalete, posibilitate de racordare la curent electtric, posibilitea asigurării transportului local. Spațiul amenajat corturilor este conform normelor 30 m2 pentru corturi și 60 m2 pentru caravană.

O ultimă posibilitate de cazare pentru turiști este închirierea de camere de la localnici. Cei care au reședință în stațiune atrag turiștii prin postarea unor afișe pe porțile caselor, în care menționează că sunt camere disponibile spre închiriere. Este o alternativă bună pentru turiști în cazul în care nu au o rezervare prealabilă la una dintre unitățile de cazare ( hotel, pensiune, cabane, vile, camping, etc ).

Bineînțeles pe lângă acest număr ridicat de unități de cazare, trebuie să existe un raport direct proporțional între unități de cazare și unități de alimentație publică, și aici fac referire în primul rând la restaurante, secondat de cafenele, patiserii, etc.

Dintre cele câteva restaurante, restaurantul cunosc sub numele de Larryse, La Fănică , Carmena, Nely, Club Art, Noblesse, Nicoleta, Crișana, President, Union, Davidof, Traverdi, Ami sau A’roma.

Aceste unități de alimentație se aseamănă între ele prin faptul că oferă clienților, în cele mai multe cazuri, un mic dejun inclus în prețul plătit pentru cazarea de o noapte. Totodată oferă clienților o gamă de preparate alcătuită din preparate tradiționale ardelenești cum ar fi: ciorbe acrite cu oțet sau zeamă de varză și drese cu galbenușuri de ou, smântână și tarhon, supă de chimen, supă de varză cu smântână, ciorbă ardenelească de porc sau de vacă, ciuperci umplute, afumături, tocături cu afumatură, budinci, dar și preparate naționale și internaționale

Concluzionând la tema despre unitățile de cazare și alimentație publica, putem spune că din acest punct de vedere, infrastructura din stațiunea Băile Felix este una destul de bine dezvoltată. Există nenumărate posibilități de cazare, la prețuri și calitate de servicii diferențiate, astfel fiecare turist poate găsi un loc pe gustul său. Vorbind de restaurante, acestea oferă o gamă largă de produse. Ceea ce consider important este servirea unor preparate tradiționale care reprezintă o atracție în plus pentru turiști, dar important este și servirea celorlalte preparate, care pot mulțumi turiștii în cazul în care mâncarea tradițională din zonă nu este pe gustul lor.

Baza de tratament

Stațiunea Băile Felix dispune de multiple baze de tratament, la care vin anual la cură balneară circa 700.000 de persoane.

Pacienții cazați în hotelurile „Termal” și „Nufărul” au posibilitatea să practice înotul și helioterapia în piscina în aer liber de la hotelul „Termal”.

La hotelul „Crișana” există o piscină cu apă termală în aer liber pentru adulți și o piscină cu apă termală pentru copii.

Sanatoriul de copii Băile Felix. Copii internați aici beneficiază de tratament balneofizioterapeutic și recuperator în serii de 30 de zile, în timp în care continuă și cursurile școlare cu cadre didactice de specialitate.

Spitalul clinic de recuperare Băile Felix, aparține Ministerului Sănătății, administrată și coordonată de Direcția sanitară a județului Bihor și îndrumată metodologic de Institutul de Medicină Fizică, Balneoclimatologie și Recuperare Medicală București.

Indicații terapeutice privind tratamentul balenar

În stațiunea Băile Felix se tratează următoarele grupe de afecțiuni: afecțiuni reumatismale inflamatorii, afecțiuni reumatismale degenerative, afecțiuni reumatismale articulare, afecțiuni posttraumatice, afecțiuni ale sistemului nervos central și periferic, afecțiuni ginecologice, iar ca afecțiuni asociate, unele boli metabolice, de nutriție și boli endocrine.

Afectiuni reumatismale inflamatorii

Afectiuni reumatismale degenerative

Afectiuni reumatismale articulare

Afectiuni postraumatice

Afectiuni ale sistemului nervos central si periferic

Afectiuni ginecologice

Proceduri de tratament balnear

Stațiune Felix dispune de 6 baze de tratament balneo-fizical, majoritatea dintre acestea construite chiar în incinta sanatoriilor și a hotelului de cură, date în funcțiune în perioada 1971-1978.

Tot în stațiune pot fi folosite pentru cura internă cu apă termală. În cadrul tratamentului complex, stațiunea Felix dispune și de bazine cu apă minerală termală în aer liber, care se utilizează atât în scop terapeutic, cât și pentru agrement.

Bazele de tratament din stațiuni, în afara secțiilor unde se aplică procedurile majore (folosite sub formă de cură externă, ca băi în bazine acoperite, vane și piscine descoperite, și în cura internă), mai utilizează și procedurile adjuvante (hidroterapia, electroterapia, cultura fizică medicală etc.).

Nămolul terapeutic se aplică la Băile Felix sub formă de împachetări calde, parțiale sau generale, tampoane vaginale și chilot, toate cu nămol cald. Acțiunea farmacodinamică a nămolului se bazează pe calitățile sale fizice, în special pe termopexie, pe conductibilitatea termică redusă și pe plasticitatea sa, precum și pe calitățile chimice. Nămolul în contact cu pielea produce o stimulare a neuroreceptorilor periferici ce determină o serie de reflexe locale și la distanță, cu efecte favorabile pentru numeroasele funcții ale organismului. Vasodilatația produsă favorizează resorbția unor elemente chimice organice și anorganice conținute în faza lichidă a nămolului, stimulând astfel mecanismele de reacție ale organismului.

Utilizarea factorilor naturali de cură specifici Băilor Felix și Băilor 1 Mai se practică în asociație cu factorii curativi artificiali ca: hidroterapia, electroterapia, fototerapia, sonoterapia, terapia respiratorie, masajul medical, cultura fizică medicală etc. Nu sunt omise din programul terapeutic nici curele de teren, jocurile distractive, excursiile.

3.1.2. Structuri de agrement

Cei veniți la tratament sau în trecere prin aceste stațiuni pot face scurte plimbări, care oferă nu numai posibilitatea de a cunoaște obiectivele mai vechi sau mai noi ale stațiuni, dar constituie și o destindere, o reconfortare.

Străbătând stațiunea de-a lungul, prin parc, începând de la construcția cu acoperiș piramidal, întâlnim de-o parte și de alta, în ordine succesivă:

Piscina Apollo 1, realizare relativ nouă, cuprinde în interior un bazin cu apă termală ce funcționează tot timpul anului, o mică bază de tratament (duș subacval și masaj), vestiare, saloane de odihnă, bar de zi și o terasă pentru aerohelioterapie. Lângă clădire, către șoseaua Oradea – Beiuș, se află două bazine cu apă termală în aer liber.

Piscina Apollo 2, situată lângă cea dintâi, este o construcție din cărămidă, cu lemnărie aparentă, făcând impresia unei mici cetăți cu turnulețe piramidale. Refăcută în anul 1975, clădirea include un bazin descoperit cu apă termală, vestiare, bar de zi și o terasă pentru aerohelioterapie. În timpul iernii, accesul în bazin se face direct din vestiare.

Ștrandul „Felix” pe stânga întins pe o mare suprafață spre șoseaua ce duce la Oradea, cuprinde un bazin mare circular și altul, mai mic, dreptunghiular, vestiare, un restaurant-terasă de vară, diferite chioșcuri alimentare și un vast teren amenajat pentru aerohelioterapie.

Pentru asigurarea serviciilor de masă, în stațiune funcționează trei restaurante, înafara celor care se află în hoteluri cu o capacitate de 280 de locuri la mese, de categoria II și trei baruri de zi cu 76 locuri.

În stațiune mai există și un complex comercial și de servicii, care cuprinde la parter, magazine alimentare, de textile, confecții, încălțăminte, cosmetică-parfumerie, jucării, artizanat, librărie, cofetărie, poștă, agenție C.F.R, iar la etaj o discotecă „WhyNot”. În clădirea complexului se află și o farmacie.

Cinematograful din Băile Felix se află lângă dispecerat, aici în afară de filme, sunt prezentate curanților spectacole muzicale, și de folclor, concerte, conferințe etc. Alături de cinematograf se află baza de tratament și Policlinica balneară „Felix”, în care se poate intra și din parc. Aici, în holul de la parter, se găsește Filiala de turism Băile Felix, care organizează excursii pentru cei aflați la cura balneară.

Stațiunea mai cuprinde și un parc, amenajat frumos cu alei de plimbare și pistă specială pentru biciclete, fiind amenajat cu bănci pentru odihnă, ronduri de flori și plante exotice, adăpostește busturile marelui muzician român George Enescu și al Poetului revoluționar Sandor Petofi.

3.1.3. Potanțialul turistic antropic al stațiunii Băile Felix

Principalele atracții turistice din comună sunt:

Rezervația Naturală „Lacul cu Nuferi” din stațiunea Băile 1 Mai, aflată pe Pârâul Pețea. Este un pârâu care izvorăște de lângă Băile Felix, (mai precis din lacul din localitatea Băile 1 Mai) și care traversează localitatea. Rezervația Naturală„Lacul cu Nuferi – Pârâul Pețea” este singurul loc din Europa unde crește din terțiar pânăîn zilele noastre nufărul tropical (nimphaea lotus var. thermalis – relict glaciar). Unicitatea nufărului susținutăde cea a roșioarei lui Racoviță(roșioara – endemis – Scardinius erythrophatanuls racovitzai) și a melcului (Melanopsia parreysii) dau o importanță științificămajorărezervației. Lacul este populat cu pești exotici și broaște țestoase.

Rezervația naturală “Situl fosilifer de pe Dealul Șimleului”, satul Betfia. Aici s-au descoperit resturi de reptile, păsări și numeroase mamifere din Pleistocenul mediu.

Avenul de la Betfiasau Avenul “Hudra Bradii” (impropriu numit de localnici “Craterul de la Betfia”), fenomenul carstic de pe Dealul Șomleului. Acesta are o adâncime de 86 de metri, puțul său având o cădere aproape verticalăde 54 metri).

Capela de la Haieu, o impresionantăbiserică-sală de sorginte medievală(sec. XIV), în care se mai pot observa elemente arhitecturale romanice, cisterciene și gotice (restauratăîn anul 1977);

Clădirea Sanifarm, o fostămănăstire aparținătoare ordinului călugăresc Sf. Vincențiu, frumoasăclădire de arhitecturăbarocă, construităîn sec. al XVIIIlea.

Biserica ortodoxădin Rontău(sec. XV)

Biserica unită(greco-catolică) din Haieu(1906);

Biserica de lemn din Băile Felix (adusă din Brusturi) și Biserica Greco-Catolică din Băile Felix.

3.1.4. Posibilități de drumeție în stațiunea Băile Felix și regiunea limitrofă

Pentru cei care sunt pasionați de drumeții, pe parcursul șederii in stațiunea Băile Felix, există numeroase posibilitați de a desfașura astfel de activitați. Începând de la drumeții prin dealurile învecinate zonei și până la vizitarea unor peșteri de o frumusețe deosebită, vom enumera câteva din principalele atracții care merită atenția turiștilor.

Nu departe de stațiune, la cațiva km de Băile 1 Mai, pe dealul Șomleu vom regăsi un prim obiectiv de proveniența naturală, care merită văzut. Este vorba de rezervația paleontologică Betfia, care adăpostește un momunent al naturii de o valoare deosebită și anume Craterul Betfia. În sălile inferoioare ale craterului se găsesc diferite specii de lilieci. Însă nu doar din această cauză este cunoscută Betfia ca o rezervație paleontologică. Aici s-au găsit resturi de vertebrate și o interesantă faună fosila provenită din perioada pleistocen..

Tot un interes pentru turști poate reprezenta și Platoul Padișului.

Interesul turiștilor mai poate fi suscitată și de Băile Tinca, băi aflate la doar 40 km de stațiune, pe partea dreapta a Crișului Negru. Apa minerală din localitatea, este îmbuteliată și distribuită în intreaga țară.

Mergând mai departe un pic, în apropiere de orașul Beiuș, se află peștera Meziad. Deși distanța este una mare ( 85 km ) de Felix, din numărul turiștilor care îsi petrec sejurul în Băile Felix, o parte însemnata aleg să facă o vizită la aceasta peșteră. Se poate ajunge in zonă deviind de pe DN 76 Oradea-Beiuș, trecând prin localitațile Delani și Soimuș-Petreasa, astfel se ajunge la Valea Meziadului. Aici calcarele au fost modelate de apă pe parcursul unei perioade îndelungate de timp, formând un peisaj cu adevărat fenomenal. Peștera Meziad se afla deci situată in această adevărata “catedrala a naturii”. Peștera are o lungime totala de 3410 m și are 5 etaje.

Mai departe un pic de stațiunea Felix, se afla renumita peșteră de la Vadul Crișului, respectiv vârful Piatra Craiului, ambele situate la aproximativ 60 km, respectiv Stâna de Vale, situată la doar 20 km de stațiune. Stâna de Vale este recunoscută pentru vindecarea malariei numite Basedow.

Desigur nu trebuie mers atât de departe pentru a putea admira frumusețile oferite de natură. Niște simple plimbări prin apropiere sau chiar în stațiune sunt de ajuns. Astfel poate fi văzută in Băile 1 Mai Rezervația naturală Pârâul Peța. Aici vegetează spontan nufărul termal și există specii rare de apă dulce, cum ar fi: peștele denumit „roșioara lui Racovița” sau melcul Melanopsis. Interesant este faptul că broaștele nu hibernează niciodată in timpul anului.

Lacul Peța reprezintă un alt obiectiv de vizitat, acesta este dezghețat pe tot timpul anului deoarece este incălzit de apele termale calde cu temperaturi care ajung chiar și la 40 grade C. Este o rezervație floristică care aparține unui complex lacustru. Speciile care trăiesc în aceest lac sunt identice cu cele din Rezervația naturală Pârâul Peța.

Fig 5. Harta posibilelor trasee turistice din Băile Felix

Bazinul Lumea Pierdută este situat între Poiana Ponor, la nord și muntele Glăvoiu, la sud. Platoul este străbătut de izvorul Ursului și Pârâul Sec care izvoresc de sub vârful Bălăceanca, descriind două arcuri de cerc care delimitează zona de regiunile din jur. Aceste ape se unesc apoi și se pierd în Peștera de la Căput. Se remarcă trei avene: Peștera Geamănata care are intrarea printr-un aven de 80 de m adâncime, Avenul Negru, 108 m adâncime și Avenu Acoperit 40 de m adâncime. Peștera de Căput lungă de 1800 m, are un traseu dificil de străbătut.

Plecând de la Băile Felix spre Oradea urmând DN 79 în direcția sud-vest și trecem prin localitățile Nojorid, Leș, Gepiu, până la Inand. De la Inand mergem pe un drum modernizat, la dreapta, până la Cefa, distanța totală de la Oradea până la Cefa fiind de 30 km.

În această zonă de câmpie au fost amenajate lacuri pentru piscicultură în mai multe localități: Inand, Cefa, Marțihaz, Homorg, Mărăraș.

De la Salonta urmăm spre est DJ 795 și după 22 km ajungem la stațiunea balneoclimaterică Tinca, situată pe malul drept al Crișului Negru la altitudinea de 131 m. Stațiunea are o climă asemănătoare cu cea din Băile Felix.

3.2. Situația economică actuală a stațiunii Băile Felix

La nivelul județului Bihor, serviciile cu cel mai ridicat aport în valoarea adăugată brută sunt reprezentate de transport, depozitare și comunicații (12,8% din VAB – 2012) și tranzacții imobiliare și alte servicii (10,2% din VAB). În anul 2009, numărul unităților locale active din servicii de la nivelul județului Bihor a fost de 7.218 unități, acestea realizând o cifră de afaceri de 3.176,3 milioane lei. Unitățile locale active din sectorul serviciilor din Zona Metropolitană Oradea reprezintă74,0% din totalul din județ, iar cifra de afaceri a acestora deține o pondere de 83,8%.

În stațiunea Băile Felix au fost înregistrate 3% din unitățile locale active din Zona Metropolitană Oradea din sectorul serviciilor, acestea realizând 7% din cifra de afaceri de la nivelul zonei, în anul 2009. Principalele servicii, după cifra de afaceri obținută în 2009, la nivelul comunei Sînmartin sunt cele de transport și depozitare (56,7%) și hoteluri și restaurante (38,64%).

Distribuția cifrei de afaceri a unităților locale active din sectorul serviciilor, pe secțiuni CAEN

Capacitatea totală de cazare existentă în cele 189 structuri din stațiune este de 11.300 locuri. Metodologia utilizată de Primăria Sînmartin este diferită de cea utilizată de Institutul Național de Statistică, care nu cuprinde în cercetarea statistică structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turisticăcu o capacitate de cazare instalată de mai puțin de 5 locuri. Cuantificând strict unitățile de primire turistică cu o capacitate de cazare mai mare de 5 locuri (potrivit metodologiei INS), în stațiune funcționează 39 structuri.

Structuri de primire turistică

În județul Bihor, în anul 2013, erau înregistrate 110 structuri de primire turistică cu o capacitate de cazare mai mare de 5 locuri, reprezentând 16,7% din totalul din Regiunea Nord Vest. Din acest punct de vedere, județul Bihor ocupă locul al treilea, după județul Cluj (33,7%) și Maramureș(29,0%), la nivel regional. Din totalul de structuri de primire turistică din județul Bihor, 59,1% structuri sunt concentrate în Zona Metropolitană Oradea, ceea ce înseamnă în cifre absolute 65 de unități, la finalul anului 2013. Față de anul precedent, numărul acestor structuri s-a ridicat cu 20,4%, iar față de anul 2009 numărul de structuri de primire turistică s-a majorat cu 47,7%, rata medie anuală de creștere în perioada 2005-2010 din de 4,7%. Stațiunea are cel mai dinamic sector turistic din cadrul localităților rurale din Zona Metropolitană Oradea. În anul 2013 erau înregistrate 39 de structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică cu o capacitate mai mare de 5 locuri, din care 13 hoteluri, 23 pensiuni agroturistice, 2 vile turistice și un hostel.

Capacitatea de cazare în funcțiune

În Regiunea Nord Vest, în anul 2013, au fost în funcțiune 8.105.382 locuri de cazare, din care 29,1% în județul Bihor. Acesta este al doilea județ din regiune după capacitatea de cazare turistică în funcțiune, după județul Cluj (31,9%).

Așadar, din cele 2.354.654 locuri – zile de la nivelul județului Bihor, 86,5% reprezintă capacitatea de cazare în funcțiune din Zona MetropolitanăOradea. Față de anul precedent, în anul 2013 capacitatea de cazare în funcțiune (locuri – zile) a crescut cu 2,1%, iar față de anul 2009 capacitatea de cazare turistică în funcțiune s-a redus cu 10,2%. În perioada 2005-2010, capacitatea de cazare în funcțiune a scăzut cu un ritm mediu anual de 4,0%.

Capacitatea de cazare turistică în funcțiune în structurile de primire turistică cu peste 5 locuri de cazare din stațiune a fost de 1.500.535 locuri – zile, reprezentând 73,7% din capacitatea de cazare în funcțiune de la nivelul Zonei Metropolitane.

Sosiri ale turiștilor în structurile de primire turistică. În anul 2013, Regiunea Nord Vest a captat 702.838 turiști, din care 27,6% turiști au vizitat județul Bihor, clasat pe locul al doilea după județul Cluj (34,5%). Din totalitatea numărului de turiști din județul Bihor, 84,6% au fost turiști români și 15,4% turiști străini, conform datelor pentru anul 2010. În Zona Metropolitană Oradea, au fost înregistrați 177.254 turiști, ceea ce însemnă 91,3% din totalul

turiștilor din județul Bihor, în anul 2013. Față de anul anterior, numărul turiștilor din Zona Metropolitanăa scăzut cu 4,1%, iar față de anul 2009 a scăzut cu 8,7%.

În perioada 2009-2013, numărul turiștilor s-a diminuat cu o rată medie anuală de 1,1%. În 2010, în stațiunea Băile Felix au sosit 94.813 turiști (53,5% din total turiștilor în ZMO), în scădere cu 13,8% față de anul anterior, când s-au înregistrat 110.017 turiști.

Sezonalitate. În lunile iulie – august se înregistrează în județul Bihor cel mai ridicat număr de turiști, reprezintând aproximativ 25% din totalul turiștilor din întregul an.

Astfel, se conturează sezonul turistic al județului, în perioada iulie-august, când sosesc în medie 27.991 turiști (conform datelor din perioada 2010-2013). În schimb, în lunile ianuarie-februarie se înregistrează cele mai scăzute valori ale numărului de turiști în județul Bihor, sosind un număr mediu de 10.802 turiști. În sezonul cald (iulie-august) sosesc în județ cu 17.189 turiști mai mult, adicăde 2,6 ori mai mulți turiști decât în sezonul rece (ianuarie-februarie).

O mare parte a infrastructurii turistice a stațiunii se află în proprietatea companiei SC. Turism Felix. SA.

În vederea desfășurării activității curente SC Turism Felix SA dispune de următoarele structuri:

– structuri de primire, respectiv circa 2394 de locuri de cazare în hoteluri de patru stele (Internațional), de trei stele (Termal, Nufărul), două stele (Poienița, Mureș, Someș, Unirea)

– spații și capacități pentru servirea mesei, aproximativ 3.000 de locuri în restaurante, la care se adaugă peste 700 de locuri pe terase și în alte unități de alimentație publică

– cinci baze de tratament ce pot efectua până la 8.300 de proceduri pe zi

– săli de conferință de patru, trei și două stele, cu o capacitate totală de peste 1.100 de locuri

– parc auto ce include trei microbuze pentru transport persoane, precum și alte 16 autovehicule de diverse tipuri și capacități

– baze de agrement: piscine și ștranduri în aer liber, mini aqua parc, cluburi, terenuri de sport, săli de fitness, centre de Wellness&SPA etc. De menționat faptul că sursele de apă termală în stațiunea Băile Felix se află în proprietatea societății ca urmare a concesionării acestora de către stat pe o perioadă de 20 ani.

3.3. Determinarea gradului de atractivitatea a statiunii

Cea mai complexă și comletă metodă de a determina gradul de atractivitate a unei stațiuni este așa numita metodă TECDEV ( tenchnique et development ). Tehnica este preluată din industri grea, făcându-se în acest sens o analogie între elementele complexe si eterogene specifice unui obiectiv turistic ( instalații de agvrement, unități de cazare ) cu același tip de elemente specifice unui obiectiv industrial ( utilaje, echipamente, instalații, etc. )

În cadrul aplicării metodei, trebuie parcurse două etape majore și anume: constituirea unei stațiuni etalon, urmată de constituirea stațiunii reale.

În cazul nostru stațiunea etalon va fi reprezentat de un model în care se înscriu toate stațiunile din România, care oferă posibilități de tratament balneoclimateric medical. Calculele efectuate în tabelul ce va fi atașat mai jos, se vor efectua cu ajutorul indicelul de atractivitate ( I ). Nivelul calitativ elementelor ( c ), care a rezultat în urma efectuării calculelor oferă o notă, care variază între următoarele limite:

între 0-2 resursă insuficinet de atractivă

între 2-5 resursă sufucient de atractivă

între 5-8 resursă atractivă

între 8-10 resursă foarte atractivă

Staținea etalon folosită pentru metoda TECDEV

În ceea ce privește stațiunea reală, în cazul nostru stațiunea balneoclimaterică Băile Feix, se vor păstra aceleași descompuneri pe elemente ale ofertei turistice și totodată se va păstra aceeași pondere acordată fiecărui element la stațiunea etalon. Astfel se va realiza mult mai ușor o comparație între stațiunea etalon ți stațiunea reală. Ceea ce va fi diferit însă, va fi nivelul calitativ și implicit, după calculele efectuate, indicele de atractivitate a stațiunii.

După cum putem observa, în urma aplicării metodei TECDEV, a rezultat un grad de atractivitate ridicată pentru stațiunea balneoclimaterică Băile Felix. Se înregistrează abateri pozitive în ceea ce privește mediul natural, capitol la care stațiunea Felix excelează ( mai ales din cauza apelor termale, a Pădurii Felix și a aerului cu caracter curativ din zonă ). De asemenea abaterile pozitive în favoarea Băilor Felix față de stațiunea etalon le putem observa la secțiunea structurilor materiale, baza de cazare și alimentație publică fiind mai numeroasă și mai bine pusă la punct decât în cazul modelului de stațiune prezentată mai sus. Un punct slab al stațiunii despre care vorbim, este rețeaua de transport, practic doar pe cale rutieră este posibil transpotul în stațiunea propriu-zisă, celelalte modalități de transport asigurând doar o deplasare până în municipiul Oradea ( avion, tren ).

Din tabelul de mai sus iese în evidență renumele stațiunii, de interes internațiional, Băile Felix se datorează, în primul rând, apelor sale termominerale cu proprietăți terapeutice evidente, la care se adaugă un topoclimat deosebit de blând, cu efecte sanatogene recunoscute.

Capitolul 4. Dezvoltarea și promovarea statiunii balneoclimaterice Băile Felix.

Metodologia cercetării

Premise

Stațiunea Băile Felix este o zonă foarte bogată din punct de vedere turistic. Atracțiile acestei regiuni au un trecut bogat și reprezintă zone turistice de mare interes cultural, religios și istoric.

Așa cum am văzut în capitolul 3, stațiunea Băile Felix prezintă un potențial turistic ridicat, având un relief deosebit de atractiv, resurse hidrominerale, precum și o varietate largă de vestigii și monumente istorice, obiective religioase și culturale, obiective și manifestări etnografice.

Individualitatea regiunii este dată în principal de resursele hidrominerale, cunoscute și apreciate de mult timp. Potențialul antropic este la fel de variat: de la vestigii istorice până la obiective religioase.

A fost identificată și necesitatea construirii unor branduri turistice de individualizare a stațiunii cât mai ales promovarea brandurilor locale existente.

Infrastructura de transport din stațiune nu este suficient dezvoltată și necesită investiții importante pentru a fi la nivelul standardelor europene. Investițiile trebuie îndreptate spre drumuri județene, drumuri din mediul rural și cai de acces spre zonele cu potențial turistic, mai ales în ocnele montane, balneare și de agro-turism.

Scopul cercetării:

Evidențierea problemelor cu care se confruntă stațiunea în vederea dezvoltării și promovării acesteia pe plan internațional.

Evidențierea potențialului turistic al stațiunii balneoclimaterice Băile Felix prin prezentarea patrimoniului natural, antropic si cultural.

Canalizarea forțelor care acționează la nivelul stațiunii Băile Felix spre îndeplinirea unui deziderat comun reprezentat de viziunea acesteia și corelat cu strategiile regionale, naționale și europene

Analiza dezvoltărilor prezente.

Identificarea posibilităților de promovare turistică pe plan internațional.

Obiectivele cercetării

Întărirea cercetării, dezvoltării sectorului turistic balneoclimateric

Îmbunătățirea accesului la și a utilizării calității la turismul practicabil în stațiune

Creșterea competitivitătii stațiunii

Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor

Protejarea mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor

Promovarea ocupării și sprijinirea mobilitătii forței de muncă în domeniul turismului

Racordarea regiunii la fluxurile turistice internaționale

Metode de cercetare:

Analiza acestei cercetări s-a efectuat prin studierea monografiei stațiunii Băile Felix, analiza directă la fața locului și prin studierea proiectului de variantă draft „Strategia de dezvoltare a județului Bihor” și pe baza documentului întocmit de Agenția de dezvoltare Regională Nord-Vest: „ Document regional Sectorial de programare: Dezvoltarea turismului în regiunea Nord-Vest 2007-2013”, în urma datelor colectate de-a lungul capitolului 3: Analiza dezvoltării prezente a stațiunii Băile Felix și a Analizei SWOT a stațiunii Băile Felix.

Analiza SWOT:

Datorită potențialului natural și antropic valoros și a bazei materiale existente diversificate se pot dezvolta mai multe forme de turism în stațiunea Băile Felix:

Turism balneoclimateric (ape minerale și termale);

Turism montan (drumeții, cinegetic, foto safari);

Turism cultural și turism rural etnofolcloric (obiceiuri și tradiții specific);

Turism de evenimente și afaceri;

Turism științific.

Resursele turistice reprezintă pentru zona Băilor Felix punctele forte pentru practicarea turismului internațional. Însă pentru ca o zonă să devină atracție turistică importantă trebuie să dispună și de o infrastructură generală și turistica bună și nu în ultimul rând o bază tehnico-materială turistică pe măsura resurselor turistice cel puțin.

Printre marile probleme cu care se confrunta această zonă enumăr:

baza tehnico-materială nu se adresează tuturor categoriilor de turiști;

lipsesc mijloacelor informaționale (reviste de specialitate, pliante, broșuri, fluturași) care să promoveze corespunzător a potențialului turistic local;

insuficienta unor programe de marketing corespunzătoare;

în cadrul întreprinderilor de turism din zona în vederea promovării itinerariilor de agrement, includerea în itinerarii cu zone turistice cunoscute învecinate;

modernizarea insuficienta a patrimoniului specific turistic (lipsa bazelor sportive moderne, insuficienta abordare a aspectelor legate de agrement, căi de acces, etc);

existența unui număr foarte restrâns de structuri de primire turistică, de categorie superioară sau de lux;

resurse financiare limitate alocate modernizării structurilor de primire turistică existente în această zonă, care să satisfacă cerințele clienților straini;

inexistența unor materiale promoționale adecvate adresate punctual fiecărui segment de piață vizat, iar în cazul ofertei internaționale, populației fiecărei țări, pe piața căreia se dorește penetrarea, în funcție de particularitățile acesteia.

Printre amenințările turismului practicat în stațiunea Băile Felix, enumăr:

neglijarea patrimoniului cultural;

slabă dezvoltare a infrastructurii rutiere, feroviare și aeriene în regiune

nivel scăzut al cooperării între operatorii liniilor aeriene regulate și agențiile de turism;

lipsa unei strategii integrate de dezvoltare a turismului la nivel internațional.

Problemele întâmpinate în dezvoltarea și promovarea pe plan internațional a stațiunii au și rezolvări, rezolvări care ar face din această stațiune o atracție turistică de nivel european, ceea ce ar atrage de la sine mai mulți turiști străini și implicit o creștere economică.

Direcții de acțiune

Stațiunea Băile Felix este înzestrată cu un valoros potențial și o ofertă de o atractivitate pentru turisștii străini ce doresc practicarea turismului balneoclimateric.

Atingerea obiectivelor trebuie să conducă la:

creșterea numărului de turiști străini și români

satisfacerea cererii turistice potențiale și atragerea unui număr sporit de turiști pentru petrecerea sejururilor;

sporirea contribuției turismului la veniturile comunităților locale prin susținerea dezvoltării turismului international;

crearea de noi locuri de muncă în domeniul turismului.

Turismul international, pentru a se putea dezvolta, trebuie să aibă la bază politici adaptate ramurilor de activitate ale sectorului și anume:

Politica de produs turistic care să urmărească stimularea agenților economici în vederea modernizării și creșterii calității ofertei turistice în scopul creșterii competitivității ei pe piața internă și internațională;

Politica de promovare și marketing care să asigure o imagine reală a turismului din Județul Maramureș pentru a stimula cererea turistică internă și internațională;

Politica resurselor umane care să asigure din punct de vedere calitativ și cantitativ necesarul de personal, precum și formarea și perfecționarea acestuia;

Politica privind creșterea rolului cercetării științifice și cercetării tehnologice care să urmărească identificarea produselor și piețelor turistice noi, investirea și punerea în aplicare a programelor de dezvoltare;

Politica din domeniul legislativ care să aibă în vedere armonizarea cadrului normativ cu legislația din Uniunea Europeană privind standardele de calitate, standardele pentru construcții, standardelie tehnice și indicatorii statistici pentru turismul internatioal;

Politica în domeniul fiscal care să aibă ca scop stimularea dezvoltării economice, investirii și creării de noi locuri de muncă în sectorul privat.

Realizarea acestor politici are la rândul ei la bază programe referitoare la produsul turistic, la principalele destinație turistică din stațiunea Băile Felix. Astfel, se au în vedere:

Reinvestiții pentru modernizarea unităților de cazare;

Modernizarea căilor de acces rutiere și feroviare

Crearea de noi linii aeriene la Aeroportul Oradea

Diversificarea ofertei turistice de sporturi, recreere, distracție;

Descoperirea, amenajarea și reamenajarea unor obiective turistice istorice, religioase și culturale;

Dezvoltarea circuitelor turistice, precum și a excursiilor de o zi;

Dezvoltarea serviciilor turistice la nivel internațional;

Creșterea calității amenajărilor turistice;

Modernizarea treptată a produsului turistic într-un cadru planificat și coordonat, la standarde înalte;

Asigurarea unui turism cu specific care să reflecte trăsăturile locale;

Dezvoltarea turismului international acolo unde există un potențial turistic.

Dezvoltarea turismului international este importantă pentru dezvoltarea economiei județului pe baza potențialului lui intern. Dezvoltarea turismului international are un mare rol în creșterea angajării forței de muncă și constituie un suport pentru dezvoltarea mediului de afaceri pentru IMM-uri.

Obiective generale:

1. Conservarea patrimoniului material și imaterial, natural, istoric și cultural din regiune, reabilitarea zonelor cu potențial turistic.

2. Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii turistice internationale.

3. Susținerea mediului de afaceri prin îmbunătățirea serviciilor turistice și a facilitaților suport furnizate și dezvoltarea promovării turistice internationale.

4. Promovarea de brand-ului turistic “Băile Felix”.

5. Dezvoltarea turismului de nișă.

4.1. Strategii de dezvoltare a turismului internațional în stațiunea Băile Felix

4.1.1. Direcții strategice pentru dezvoltarea turismului în stațiunea Băile Felix

Turismul Băilor Felix reprezintă un sector economic care dispune de un valoros potențial, suficient încât să devină o sursă de atracție de capital pentru piața internă și externă. Deși resursele există chiar din abundență, oferta actuală de produse turistice din regiune este slab diversificată și de o calitate adesea contestată.

Regiunea limitrofă nu duce lipsă de parcuri naturale, arii protejate, patrimoniu cultural, folcloric, istoric și religios, posibilități de valorificare a peisajului rustic și a tradițiilor rurale, ape termale și de tratament, dar și zone care se pot valorifica prin turism de aventură sau sport extrem.

Accesul în stațiunea Băile Felix

Dezvoltarea aeroportului din Oradea reprezintă una din direcțiile strategice pentru stațiune datorită importanței regionale pe care acest aeroport o are. Îmbunătățirea accesibilității zonei județului Bihor și a stațiunii este esențială pentru economia locală, atât în industrie cât și în serviciile de turism și reprezintă principalele argumente pentru susținerea acestei inițiative.

Proiecte:

Extinderea suprafețelor aeroportuare la Aeroportul Oradea

Construire, extindere și modernizare terminale de pasageri la Aeroportul Oradea

Crearea de noi rute aeriene în cooperare cu agențiile de turism

Facilități și căi de circulatie pentru bicicliști

Măsuri de creștere a siguranței circulației

Electrificarea căii ferate în jud. Bihor

Înlocuirea terasamentului pentru a permite trenurilor o viteză de mers mai mare

Amenajarea și valorificarea resurselor turistice naturale și antropice

Identificarea resurselor naturale reprezentate de peșteri, ape minerale și termale, situri istorice și rezervații naturale poate fi de mare însemnătate pentru dezvoltarea turismului din stațiune, prin crearea unor noi forme de turism, și includerea tradițiilor culturale, religioase și folclorice în circuitul turistic, fapt ce poate duce la salvarea și revigorarea tradițiilor.

Valorificarea la maxim a potențialului terapeutic poate ajuta la creșterea numărului de utilizări a resurselor terapeutice și automat a încasărilor.

Potențialului turistic montan poate fi pus în valoare prin crearea condițiilor necesare în vederea practicării turismului.

Proiecte:

Elaborarea concepțiilor de amenajare teritorială a zonelor și destinațiilor turistice din zonă

Amenajarea corespunzătoare a destinațiilor cu scop ecoturistic, și a traseelor spre rezervațiile naturale și mediatizarea acestora

Sprijinirea localităților rurale cu scopul de a formula unicitatea pe care o poate oferi stațiunii

Coordonarea în timp și spațiu a manifestărilor culturale și folclorice și editarea unui caledar de evenimente al stațiunii.

Stimularea dezvoltării structurilor de primire turistică și al altor infrastructuri conexe

Un alt pas important în dezvoltarea turismului international îl deține modernizarea bazei tehnico-materiale turistice. Baza tehnico-materială turistica joacă unul dintre cele mai importante roluri în turism și de aceea modernizarea și dezvoltarea ei este vitală în această regiune.

Unitățile de cazare turistică și unitățile de alimentare trebuie să fie special amenajate și dotate, clasificate după gradul de confort oferit și după funcțiunile pe care le îndeplinesc, iar principalul lor scop, de găzduire a turiștilor și de prestarea unui set de servicii pe toată perioada șederii turiștilor în respectivele unități trebuie să fie valorificat la maximum.

Unitățile de cazare turistică și unitățile de alimentare trebuie să fie special amenajate și dotate, clasificate după gradul de confort oferit și după funcțiunile pe care le îndeplinesc, iar principalul lor scop, de găzduire a turiștilor și de prestarea unui set de servicii pe toată perioada șederii turiștilor în respectivele unități trebuie să fie valorificat la maximum.

În ceea ce privește măsurile specifice de acțiune la nivelul echipamentelor turistice acestea sunt individualizate pe categorii de echipamente: cazare, alimentație, tratament. Ca măsuri generale ce se impun la nivelul tuturor categoriilor de echipament pot fi evidențiate: modernizarea și reamenajarea acestora, diversificarea tipologiei acestora, adoptarea de noi formule mai bine adaptate mutațiilor intervenite în structura cererii, și tipologiei clientelei, pornind de la examinarea și compararea experienței internaționale soluțiile de succes adoptate în această direcție.

În ceea ce privește structurile de primire turistice cu funcțiuni de cazare din Stațiunea Băile Felix, măsurile care se impun sunt:

îmbunătățirea aspectului exterior al clădirilor;

modernizarea și ridicarea nivelului de confort;

restructurarea unităților pe principii moderne;

redotarea unităților cu echipamente care să întrunească cerințe estetice, funcționale și de confort și care contribuie atât la îmbunătățirea calității serviciilor cât și la reducerea costurilor de exploatare ca de exemplu materiale de construcții fono și termoizolante, instalații foarte fiabile, cu senzori etc.;

crearea unei ambianțe cât mai atractive, care să particularizeze unitatea respectivă.

Modernizarea unităților de cazare presupune o restructurare a spațiilor hoteliere în sensul redimensionării și creșterii confortului acestora, amenajarea în incinta unităților a unor spații destinate repunerii în formă și a asigurarea accesului acoperit spre baza de tratament.

În ceea ce privește gradul de confort al acestora, este necesară ridicarea acestuia experienta europeană arata că este necesară existența tuturor categoriilor de confort, existând însă diferențe în ceea ce privește ponderea acestora în funcție de tipul stațiunii și segmentele de clientela țintite. Astfel, o pondere importanta trebuie să dețină structurile de primire de 2 și 3 stele ajungând să dețină 70-80%).

În același timp este necesară restructurarea conceptului de structura de primire de cazare în sensul că, atât hotelurile vechi cât și cele nou construite trebuie să adopte formule apreciate de turiști cum ar fi hoteluri cu baze de tratament integrate, hoteluri cu servicii de sejur balneo-turistic integrate (care integrează în structura funcțională dotări pentru tratament, alimentație, menaj, agrement, soli de jocuri, grădinițe pentru copii asigurând astfel ambianța și independentă apartamentelor familiale), hoteluri cu animație integrată, cluburi de vacanță.

Celelalte tipuri de structuri de primire (vile, bungalouri, campinguri, reședințe secundare etc.) trebuie reamenajate, dotate și structurate funcțional ținând cont de categoria de confort la care se pretează, segmentul de clienți vizați, locul și rolul în ansamblul funcțional al stațiunii.

În ceea ce privește structurile de servire a mesei, indiferent de tipul, mărimea și categoria de clasificare este necesară modernizarea, recompartimentarea și organizarea acestora pe principiile maximizării confortului, intimizării și psihologiei turismului de sănătate.

Un loc aparte trebuie să-l ocupe și restructurarea meniurilor care trebuie să se caracterizeze prin varietate și rafinament precum și prin asigurarea unei alimentații sănătoase, diete, meniuri nutriționale dar și prin asigurarea unor meniuri cu specific românesc, a celor cu reprezentativitate pentru zona sau stațiune, cele specifice țării din care provine segmentul.

O componentă importantă a procesului de restructurare a stațiunii o reprezintă modernizarea și dezvoltarea structurilor de tratament cu implicații directe în eficacitatea curelor și crearea unei imagini generale a stațiunii.

În funcțiile de condițiile concrete existente aceasta va viza:

îmbunătățirea stării fizice a clădirilor care adăpostesc bazele de tratament prin reparații curente sau capitale, recompartimentări, modernizări, chiar proiectarea și realizarea unor clădiri noi modernizarea instalațiilor, echipamentelor și aparaturii medicale;

Un alt aspect important în reorganizarea stașiunii Băile Felix este modernizarea și dezvoltarea structurilor de agrement ce contribuie la crearea identății și imaginii unice a stațiunii.

Această măsură este necesară având în vedere pe de o parte posibilitatea dezvoltării unui terapeutic care să contribuie la refacerea sau menținerea stării de sănătate într-un mod plăcut, atractiv iar pe de altă parte datorită duratei ridicate timpului liber de care dispune curantul după efectuarea procedurilor. De aceea trebuie îndeplinească o serie de condiții ca: multifuncționalitate, atractivă, eficienta, să fie integrata ofertei, diversificata, flexibilă și modulara.

În acest context agrementul organizat sub forma parcurilor de agrement reprezintă un punct nodal al stațiunii fiind prezent însă și în cadrul componentelor aferente serviciilor de bază (structuri de primire și servire a mesei) specifice agrementului de interior având caracter distractiv cultural și de animație.

În ceea ce privește gama instalațiilor și echipamentelor de agrement și animație destinate petrecerii agreabile a timpului liber, aceasta trebuie să fie diversificata, la nivelul fiecărei componente: de divertisment, sportiv, cultural-artistic, adaptată principalelor segmente de clientela și să asigure securitatea turiștilor.

Între principalele echipamente de agrement și animație care se pretează stațiunii Băile Felix evidențiez:

terenuri de golf/minigolf,

ring de dans în aer liber,

terenuri de sport de diferite tipuri,

cazinou,

săli de spectacole,

cluburi,

centre de activități cultural artistice și de divertisment etc.

Serviciile de informare turistică sunt foarte importante pentru activitatea turistică, în acest moment existând centru de informare turistică în stadiu incipient la nivel județean.

Dat fiind că exigentele turiștilor sunt în continuă creștere, prețurile de pe piața turistică romanesca sunt de asemenea în ascensiune și drept consecință ele trebuie dublate de servicii de înaltă calitate. Trebuiesc create noi produse turistice și dezvoltarea de activități turistice noi, trebuie îmbunătățite calitățile serviciilor de cazare, prin reabilitare, modernizare și echipare a structurilor turistice.

În vederea dezvoltării stațiunii se pot urmării axe de dezvoltare:

Axa 1. Creșterea calității serviciilor prin crearea și reabilitarea facilităților de recreere:

Crearea/extinderea/reabilitarea structurilor de agrement turistic cu utilitățile aferente, cum sunt: terenuri de tenis, golf, paint- ball.

Amenajarea de piste pentru cicloturism;

Amenajări pentru practicarea pescuitului sportiv.

Îmbunătățirea/creșterea calității serviciilor și facilitaților,

Modernizarea echipamentului portabil/mobil în spațiile de cazare,

Restaurarea spatiilor înconjurătoare/adiacente facilitaților turistice.

Modernizarea îmbunătățirea calității, certificate de calitate.

Beneficiarii aplicării acestei măsuri sunt resursele umane din turism, IMM-urile din sfera serviciilor turistice și administrații locali și regionali.

Axa 2. Reabilitarea, modernizarea și extinderea infrastructurilor structurilor de cazare cu utilitățile corespunzătoare.

Fundamentare. Baza materială a stațiunii era de 38462 locuri în 2013.

Trebuiesc susținute financiar în principal reabilitarea clădirilor și utilarea acestora în scop turistic la standarde competitive și în secundar construcția de unități de cazare turistică.

Atractivitatea și diversitatea resurselor turistice trebuie dublată de o infrastructură modernă care să răspundă exigentelor în continuă creștere a turiștilor străini, care reprezintă în continuare ponderea cea mai mare în numărul sosirilor.

Trebuie să se urmărească promovarea unor proiecte care să aibă ca scop dezvoltarea infrastructurii turistice internationale, proiecte care să ducă la creșterea eficienței activității economice din zonă, la o mai bună ocupare a forței de muncă și în final la îmbunătățirea nivelului de trăi din zonele turistice.

În cadrul acestui obiectiv trebuie să fie sprijinite activități de creștere a standardelor unităților de cazare prin reabilitarea, modernizarea acestor structuri, precum și crearea și reabilitarea facilităților de recreere a structurilor turistice.

Structurile de cazare eligibile pentru finanțare sunt: hotelurile, motelurile, pensiunile, campingurile și cabanele.

Activități ce trebuiesc întreprinse pentru aplicarea măsurii:

Modernizare structuri de cazare: renovare, reabilitare, extindere, amenajare (interior și fațadă, grupuri sanitare, camere/spații pentru persoane cu handicap locomotor), izolare fonică, extindere spații de cazare, modernizare sistem de utilități, amenajare parcare/garaje, iluminat exterior;

Dotare structuri de cazare cu echipamente specifice (inclusiv echipamente ecologice pentru alimentare cu energie electrică, spălătorie), ascensor.

Beneficiari aplicării acestei măsuri sunt Consiliul județean și consiliile locale și societățile comerciale cu activitate în turism (hoteluri și restaurante).

Axa 3. Îmbunătățirea serviciilor oferite de turism.

Cerințele turiștilor sunt într-o continuă modificare, prețurile de pe piața regionale sunt în creștere și ele trebuie dublate de servicii de înaltă calitate, oferite turiștilor pentru a atinge nevoile de calitate.

Activități ce trebuiesc întreprinse pentru aplicarea măsurii:

formarea de ghizi turistici și manageri în turism;

perfecționarea profesională pentru personalul din turism, dezvoltarea serviciilor de gestiune a ariilor protejate și de salvamont.

Beneficiarii în urma aplicării acestei măsuri sunt personalul din turism și societățile comerciale.

Dezvoltarea sistemului organizatoric al turismului din stațiunea Băile Felix

Stimularea și funcționarea parteneriatelor la nivel local, cu organisme profesionale internaționale și naționale, prin creșterea transferului de cunoștințe în vederea adaptării infrastructurii la inovații în turismul balneoclimateric și formarea parteneriatelor dintre instituțiile de invățământ vocațional pentru captarea de forță de muncă, ajută la dezoltarea sistemului organizatoric.

Proiecte:

Crearea sistemului organizatoric al managementului destinației turistice

Elaborarea unor programe de educație practică pentru elevi și studenți

Organizarea unor schimburi de experiență cu rețele sau asociații profesionale internaționale

Îmbunătățirea condițiilor formării factorului uman angajat în turism

Îmbunătățirea și creșterea locurilor de muncă, facilitarea accesului grupurilor dezavantajate pe piața turistică de muncă și lărgirea specializărilor turistice accesibile în stațiune, duce la creșterea numărului de potențiali lucrători în turism.

Proiecte:

Programe destinate dezvoltării forței de muncă

Formarea ghizilor locali, specializați în trdițiile, cultura, demografia și alte aspecte ale stațiunii și regiunii limitrofe

Marketingul destinației Băile Felix trebuie să aibă în vedere:

Crearea unei imagini turistice distinctive, unice despre stațiunea Băile Felix

Identificarea elementelor de design, imagine, a simbolurilor care vor domina materialele promoționale

Atragerea unor investitori de specialitate în domeniu hotelier, balnear și agrement

Furnizarea eficientă și permanentă a informațiilor pentru turiști, despre toate serviciile și atracțiile existente în stațiune

Proiecte:

Elaborarea și lansarea unui plan de marketing turistic regional al stațiunii

Realizarea unor materiale suplimentare pentru atragerea investitorilor de specialitate

Crearea unui sistem de informare permanent și transparent pentru turiști

Stabilirea unor relații de cooperare de marketing la nivel național și internațuional.

În concluzie, se poate spune că prezenta strategie de dezvoltare turistică poate să asigure premisele dezvoltării viitoare, sintetizând și intersele și opțiunile sectorului turistic din Județul Bihor.

4.1.2. Plan de acțiuni în vederea dezvoltării turismului de sănătate a stațiunii Băile Felix

Sectorul turismului balnear este un sector complex în care sunt implicați numeroși actori. Ministerul Turismului nu are posibilitatea și prerogativele legale pentru a interveni în toate domeniile legate de turismul balnear.

În planul de acțiuni, am propus 14 acțiuni care sunt necesare pentru a consolida sectorul balnear din stațiunea Băile Felix și pentru a dezvolta cele 4 poziționări posibile propuse. Unele dintre aceste acțiuni sunt aplicabile pe termen scurt pentru a lansa planul de dezvoltare. Celelalte vor permite consolidarea și susținerea implementării adecvate a acestor măsuri.

Fișele de acțiuni propun măsuri pe care Ministerul Turismului le poate implementa sau pentru a căror implementare poate acorda asistență. Acțiunile care nu necesită intervenția directă a Ministerului Turismului sunt măsuri ce obține aprobarea actorilor întâlniți în timpul studiului prezent și cărora Ministerul Turismului le poate da un prim impuls.

Operatorii privați s-au plâns de modalitățile și mai ales de calendarul stabilit de CNPAS pentru organizarea procedurii de achiziție publică de bilete compensate. Ei doresc ca procedura să fie organizată mai devreme și ca datele curelor să fie mai bine repartizate pe toată durata anului. Întradevăr, din luna noiembrie până în luna aprilie, structurile private primesc puțini turiști cu bilete compensate, având astfel costuri de întreținere și de personal importante.

Obiectivele implementării celor 14 acțiuni, cu scopul dezvoltării turismului balnear sunt:

1. Îmbunătățțirea cadrului actual de control al aplicării reglementărilor sanitare din sectorul balnear.

2. Favorizarea cunoașterii de către medicii generaliști a efectelor benefice ale curelor balneare.

3. Rezolvarea problemei lipsei din ce în ce mai acute de medici specialiști în stațiune.

4. A avea un personal format și de calitate în stațiune.  

5. Crearea profilului ocupațional pentru Aanimator de stațiune.

6. Analiza riguroasă a factorilor terapeutici în scopul restabilirii valorii acestora și folosirea lor ca instrument de promovare.

7. Crearea unor rețele de orașe termale pilot pentru a regrupa bunele practici și a coordona inițiativele în domeniu.

8. Crearea unui set de criterii de amenajare și dezvoltare turistică a stațiunii, pentru a putea fi membru al rețelei de orașe termale.

9. Crearea și promovarea unui brand pentru asociație în concordanță cu viitorul brand al țării. 10. Dezvoltarea stațiunii pe conceptul creării de tratament împotriva îmbătrînirii: o poziționare nouă și distinctă pentru turismul balnear din România.

11. Difuzie a tratamentelor anti îmbătrânire create în cadrul stațiunii și promovarea ofertei la nivel internațional.

12. Poziționarea stațiunii pe piața talasoterapiei și diversificValorificarea ofertei turistice

13.  Pozitionarea stațiunii ca principal centru spa. Întocmirea unui studiu asupra așteptării și nevoilor turiștilor în vederea creării și pozitionării tuismului spa ca și serviciu suplimentar, sau principal în alegerea stațiunii.

14. Diversificarea serviciilor medicale oferite în cadrul stațiunii, dotarea cu aparatură medicală viabilă, diverse servicii complemetare menite să satisfacă posibilii clienți chiar în cadrul stațiunii fără ca aceștia să fie nevoiți să se deplaseze în afara acesteia pentru a beneficia de ele.

4.1.3. Viziunea pe termen lung a dezvoltării turismului practicabil în stațiunea Băile Felix

În planificarea teritorială strategică a dezvoltării turismului, elaborarea viziunii are rolul de a contura o stare de fapt viitoare, care poate fi acceptată de diferiții prestatori de servicii turistice din regiune.

Viziunea pe termen lung al dezvoltării turismului din stațiunea Băile Felix poate fi transformată într-un sistem de obiective ierarhizate: obiective generale, strategice, specifice și operative. Acvestea pot fi împlinite printr-o serie de măsuri la nivel de programe și proiecte, grupate la rândul lor în direcții de dezvoltare sau axe prioritare.

Prezervarea și valorificarea patrimoniului natural și a celui construit

Conceperea, marcarea și amenajarea de trasee turistice în jurul stațiunii Băile Felix.

Amenajarea peșterilor și altor situri naturale cu potențial turistic ridicat și includerea acestora în circuitul turistic.

Amenajarea de trasee pentru turism de aventură, cicloturism . Reabilitare și amenajarea siturilor de patrimoniu construit cu scopul introducerii acestora în circuite turistice, amenajarea unor exploatări miniere și introducerea acestora în circuite turistice și conacelor din Aleșd, Arpășel, Balc, Cadea, Ciocaia, Diosig, Gheghie, Săcueni, Șimian, Târgușor.

Reabilitarea cabanei Vadu Crișului și a dependințelor și introducerea acesteia în circuitul turistic.

Promovarea tradițiilor județului Bihor

Susținerea comercializării produselor tradiționale prin soluții online și prin promovarea târgurilor de meșteșugări. Deschiderea unui magazin pentru promovarea tradițiilor și meșteșugurilor. Dezvoltarea unei școli de meșteri populari la Cadea.

Susținerea programelor de educație și promovare pentru comunitatea locală, care să ofere perfecționări solicitate în turism.

Sprijinirea unor campanii de voluntariat în amenajări turistice – marcarea de trasee, igienizare, promovare turistică ș.a. – pentru a sprijini implicarea comunităților locale în prezervarea și protejarea obiectivelor de patrimoniu.

Semnalizarea stațiunii și a atracțiilor turistice

Semnalizarea stațiunii este realizată prin indicatoare încă de la ieșirea din orașul Oradea și la intrarea în aceasta prin intermediul unui indicator.

În stațiune se observă probleme la accesul pe străzile secundare din stațiune, dar și cu modul de informare și semnalizare a obiectivelor turistice, fapt redat prin slaba infrastructură pietonală și rutieră, lipsa punctului de informare turistică și numărul mic de indicatoare folosite pentru semnalizarea atracțiilor turistice.

Valorificarea tuturor atractiilor turistice din stațiune și a posibilităților de agrement se poate realiza odată cu identificarea tuturor acestora cu indicatoare expresive de informare, scrise în limba română cît și într-o limbă de circulație europeană. Acest fapt ar reduce confuzia turiștilor străini, și i-ar ajuta mai mult în exploararea stațiunii și regiunii limitrofe în vederea desfășurării activităților dorite.

Valorificarea potențialului turistic biogeografic

Principalul potențial biogeografic al stațiunii este reprezentat de Munții Apuseni, aflați în vecinătatea acesteia. Prin conștientizarea valorii și puterii de atracție a mai multor categorii de turiști, în acest caz, acei turiști dornici de aventură și turism montan, Băile Felix poate spori semnificativ numărul de turiști dornici să o viziteze prin prisma posibilității diversificării tipurilor de turism practicabile, sau chiar combinarea acestora.

Dezvoltarea turismului sustenabil în arealul Munților Apuseni Arealul munților Apuseni desemnat "Destinație Europeană de Excelență" în anul 2009, nu beneficiază în acest moment de o viziune unitară care să faciliteze dezvoltarea sa armonioasă. Zonă cu un spectaculos patrimoniu natural și cultural, atractivitatea sa turistică rămâne redusă în lipsa coordonării eforturilor actorilor vizați și înțelegerea profundă a constrângerilor socioeconomice specifice comunităților locale.

4.2. Promovarea turismului internațional în stațiunea Băile Felix

Pentru a putea oferi și comercializa produsele turistice balneare, ofertele trebuie prezentate conform celor de pe piața turistică internațională și corespunzător cererii.

În condițiile adaptării și integrării ofertei turistice românești, inclusiv cea balneară, în turismul european, ofertele trebuie definite clar în sistemul unitar din UE de pictograme, care reprezintă un sistem eficient de codificare si recunoaștere. Acest sistem de inscripționare prin pictograme în cataloage și pe tablele indicatoare este recunoscut de majoritatea țărilor europene și prezintă avantajul că nu mai necesită traducere și tipărire.

Principalele modalități de dezvoltare și promovare a activităților turistice din stațiune se pot materializa prin următoarele acțiuni:

1. Sporirea vizibilității atracțiilor turistice

2. Organizarea și promovarea sistemului de stațiuni și locații turistice

3. Susținerea programelor de dezvoltare a infrastructurii de turism

4. Perfecționarea cadrului de politici publice, legislativ și de reglementare

5. Îmbunătățirea monitorizării performanțelor sectoarelor din turismul național

6. Intensificarea colaborării bilaterale și multilaterale

7. Programe de dezvoltare investițională în turism

8. Încurajarea exportului și susținerea vizibilității produselor turistice naționale

9. Susținerea dezvoltării unor forme prioritare de turism

10. Promovarea infrastructurilor de calitate în turismul național (cazare, alimentare, transport)

11. Promovarea calității resurselor umane pentru turism

Promovarea stațiunii balneare se realizează prin mai multe forme și mijloace publicitare și anume:

înscrierea în cataloagele de promovare a ofertei balneoclimaterice specifice.

tipărirea de către asociațiile turistice locale sau proprietarii pensiunilor sau hotelurilor– prestatori de servicii turistice de pliante, hărți, ghiduri etc.

promovarea prin mass-media (audio-vizuală, presa scrisa).

promovarea prin intermediul unor agenții turistice tour-operatoare sau detailiste, interne sau străine, alți agenți economici interesați

prezentarea ofertei balneare la târguri, expozitii și burse de turism; prin Legea nr. 187/1998 privind aprobarea OUG nr 63/1997, art. 2, alin. (d) Ministerul Turismului oferă “Prezentarea gratuită a ofertei turistice a pensiunilor turistice și agroturistice în materiale de promovare turistică și în acțiuni de promovare întreprinse de birourile de informare turistică din țară și din străinatate ale ministerului”.

promovarea ofertei balneoclimaterice prin rețeaua INTERNET.

O alta metodă importantă de promovare a turismului balnear este însăși calitatea serviciilor oferite, care determină satisfacția turiștilor, ceea ce îi poate transforma în clienți fideli. Mai mult, ei pot recomanda pensiunea sau hotelul la care s-au simțit bine și altor persoane și, prin această reclamă verbală, gradul de ocupare poate crește considerabil. Desigur, existența unui site pe internet care să atragă atenția asupra existenței potențialului stațiunii și să popularizeze oferta acesteia este întotdeauna binevenită. Mai puțin eficientă se dovedește o promovare costisitoare (presa scrisă, radio TV), care de cele mai multe ori nu își justifică prin sporul de eficiență costurile foarte ridicate. Excepție fac revistele sau emisiunile care au ca subiect călătoriile, turismul etc.

Pentru o promovare și o publicitate foarte mare a turismului balnear din această zonă sunt o serie de factori care trebuie îndepliniți și anume:

Accentul trebuie să se pună pe dezvoltarea parteneriatelor în zonă, adică reunirea sub o singură marcă a mai multor întreprinzători cu produse similare.

Este esențial  să se identifice cerințele turistului și în funcție de asta să se dezvolte turismul balnear, respectiv pachete de servicii care să se promoveze și să se vândă pe piața externă. Pentru exportul pachetelor turistice balneare este necesară dezvoltarea infrastructurii turistice conform standardelor europene dar și a unor puncte de agrement.

În momentul de față se înregistrează o cerere  din ce în ce mai mare a turiștilor străini pentru acest gen de turism, tot mai mulți oameni caută turismul balneoclimateric. În acest sens se impune crearea unui adevărat produs turistic balnear, care să implice și activitățile de petrecere a timpului liber dar și turismul cultural. De asemenea este nevoie de stabilirea unor criterii  clare privind specificitatea produselor, echipamentele standard și calitatea serviciilor.

Calitatea  produselor turistice destinate exportului trebuie să se reflecte în special în modul în care sunt concepute produsele, adică în ingeniozitatea activităților incluse în diversele tururi in zona în modul în care reușesc să implice activ turiștii și apoi să îi fidelizeze prin diverse programe de facilități: gratuități pentru copii, nopți de ședere gratuite, tarife de cazare speciale, băuturi gratis la cină și altele.

De asemenea se promovează o serie de alte programe turistice cu specific românesc cum ar fi: “Acasă la meșteri populari”( care include vizite la atelierele unor meșteri populari, unii dintre aceștia având posibilitatea de a oferi cazare  turiștilor și chiar de a-i iniția pe aceștia în tainele unor meșteșuguri tradiționale din zonă);

Se încurajează desfășurarea unor târguri de artă populară și artizanat, a spectacolelor cultural folclorice tradiționale și a unor manifestări religioase din zonele turistice.

4.2.1. Program de promovare a turismului pe piața internațională

Activitățile promoționale în turism necesită investiții importante din cauza întinderii geografice mari a piețelor turistice, manifestării unei concurențe internaționale acerbe și caracterului intangibil al produsului turistic. Din această ultimă perspectivă, se poate afirma că natura intangibilă a serviciilor turistice conduce la creșterea importanței strategiei promoționale, elementul principal al acesteia constând în investirea (asocierea) cu atribute tangibile a serviciilor, prin legarea lor de anumite beneficii specifice. Astfel, mijloacele de comunicație trebuie să sugereze rapiditatea și eficiența serviciilor prestate de unitățile de turism, gradul ridicat de confort asigurat de acestea, imaginile utilizate redând aspectul exterior și interior al unor structuri de cazare, restaurante și centre de agrement moderne.

În industria ospitalității, datorită ponderii dominante a elementelor intangibile în alcătuirea produsului turistic, imaginea ofertei turistice, care le coroborează pe cele ale firmei (structură de primire, agenție de voiaj etc.), ale serviciilor și produselor ca și ale destinațiilor turistice, influențează în mod hotărâtor decizia de cumpărare a consumatorilor. Imaginea pe care aceștia și-o formează cu privire la locurile, obiectivele sau comunitățile umane ce urmează a fi vizitate, la nivelul calitativ și diversitatea serviciilor, contribuie la creșterea sau diminuarea gradului de atractivitate a unui areal turistic (stațiune, zonă sau țară), în plus, considerăm că se impune ca orice imagine a ofertei sau a produsului turistic să fie integrată și armonizată cu imaginea globală a regiunii sau țării ce cuprinde destinația respectivă.

Totodată, promovarea în turismul international stă sub imperativul sublinierii anumitor elemente tangibile, de natură a ajuta turiștii să înțeleagă și să evalueze serviciile prestate. Astfel, vor fi avute în vedere caracteristicile fizice ale prestării serviciului sau unele obiecte relevante care simbolizează serviciul însuși.

Stațiunea Băile Felix duce lipsă de un organism public sau privat care să se dedice promovării acesteia pe plan internațional.

Promovarea în turismul internațional

Promovarea reprezintă una din principalele activități de marketing ale întreprinderii. Întregul program de marketing promoțional – prin obiectivele, conținutului și formatul mesajelor, selectarea mediei și bugetul alocat – trebuie să rezulte direct din obiectivele de marketing stabilite înainte de stabilirea acțiunilor promoționale este necesară cunoașterea tuturor acțiunilor promoționale desfășurate anterior, următorul pas fiind schițarea programului corespunzător.

Programele de marketing promoționale în general, trebuie să comunice poziționarea dorită a mărcii sau a serviciului pe piața-țintă și să sublinieze orice avantaj competitiv.

Mesajele transmise au următoarele caracteristici:

sunt transmise simultan, pe diverse căi (radio, televiziune publicații, reclame), adresându-se publicului larg;

sunt impersonale (universal valabile);

sunt indirecte (persoanele care recepționează mesajele nu se află în contact direct cu emitenții acestora);

Înainte de a prezenta în detaliu elementele mixului promoțional, vom face o precizare. Una din caracteristicile principale ale industriei turistice este ponderea relativ scăzută a promovării prin mijloacele de informare în masă (TV, radio, presă); în schimb, o importanță deosebit de mare o au materiale promoționale tipărite (broșuri, pliante, cataloage, afișe, etc.).

Publicitatea este o formă impersonală și plătită de comunicare cu piața, care își propune crearea și păstrarea clientelei prin informarea, incitarea și convingerea ei asupra oportunității cumpărării produselor turistice ale firmei care o susține.

Etapele unei campanii publicitare sunt descrise în cele ce urmează.

Definirea obiectivelor publicității este în mod necesar prima etapă. Iată câteva din obiectivele posibile ale unei campanii publicitare:

– informarea clientelei potențiale în legatură cu existența pe piață a unui produsului turistic existent în Băile Felix.

– informarea asupra evenimentelor culturale, sportive etc. generator de turism

– sublinierea beneficiilor oferite de un programul turistic

– promovarea cu ajutorul materialelor tipărite

Promovarea în țările Uniunii Europene.

În ceea ce privește comercializarea turismului din Felix în cadrul țărilor Uniunii Europene, poate fi analizată ca forme de comercializare în cadrul UE și la nivel regional și local. Promovarea turismului international din stațiune în majoritatea țărilor Uniunii Europene și comercializarea produselor turistice se face:

Pe plan intern prin: centrale de rezervare internațională (Franța); centrale de rezervare națională (Spania, Franța, Irlanda, Portugalia); centrale de rezervare regională (anumite landuri germane, Belgia, Franța, Spania, Italia); centrale de rezervare departamentale/locale (Franța, Grecia); vânzarea directă (toate țările UE).

Pe plan extern: touroperatori de voiaj (Germania, Belgia, Danemarca, Franța, Regatul Unit); structuri turistice teritoriale (Germania, Belgia, Danemarca, Franța, Regatul Unit); primarii, cornițele de întreprindere (Franța, Italia).

Două idei de bază, și anume rolul calității turismului balneoclimateric, cultural, istoric și religios din Felix și rolul activității de proiecție a unei imagini de destinație turistică cât mai apropiate de realitate, sunt vitale în atragerea cererii turistice interne și externe.

Strategii de promovare pe internet.

Un site cunoscut, în cadrul căruia firmele de turism (agenții de turism, hoteluri, companii de transport etc.) își promovează produsele și serviciile turistice este Romanian Travel Guide – Ghidul turistic al României. Ca pachet de informații, acest site cuprinde date generale despre România, dar și date detaliate despre firmele de turism ale fiecărui județ obiectivele turistice, opțiuni pentru cazare, prestări de servicii turistice. Acest ghid turistic pe internet oferă și servicii utile (în special de intermedieri și nu numai) turiștilor din întreaga lume interesați de România.

Printre portalurile de turism ale României menționăm: www.eturism.ro, www.infotravelromania.ro, www. Romaniantour.ro www.infoturism.ro, www.romaniatravel.ro s.a.

Promovarea la nivel internațional.

România a atacat piața turistică mondială printr-o nouă strategie de promovare agresiv-pozitivă derulata sub sloganul "România mereu surprinzătoare". Aceasta campanie este gândita a fi una agresivă, pentru că, în momentul de față, pe piața turistică internațională, ne aflam în mijlocul unui război comercial. În aceste condiții, cele peste 125 de tari care au ca prioritate dezvoltarea turismului internationl s-au lansat într-o competiție, în care câștigă cel care vine cu produse originale, într-un asemenea context s-a lansat campania "România mereu surprinzătoare". Aceasta campanie promoționala ce vizează turismul românesc se desfășoară pe două planuri: prezenta României la târgurile de turism; recâștigarea unor piețe turistice europene, cândva tradiționale pentru noi.

Concluzii

Turismul este în creștere susținută ca fenomen la nivel mondial, iar turismul balnear este o componentă extrem de dinamică în cadrul acestei creșteri.       

Statiunea Baile Felix și împrejurmile au atuuri de necontestat pentru a deveni o destinație turistică la nivel național și Est European. Dezvoltarea turismului în zonă trebuie văzută în relație directă cu conservarea resurselor naturale, cu conservarea culturii autentice și cu implicarea comunităților locale în toate etapele acestui proces.

  Procesul de dezvoltare a turismului în zonă este un proces de lungă durată (5-10 ani), ce necesită un efort susținut din partea tuturor celor implicați dar care poate aduce beneficii majore pe termen lung, contribuind în mod direct la crearea de “existențe durabile” în zona țintă. Decizia privind inițierea unui asemenea proces trebuie luată de către comunitățile locale, fiind nevoie de inițierea unei planificări complexe a dezvoltării turismului în zonă, planificare care să integreze toate aspectele sociale, economice și de mediu.

După analizarea potențialului turistic al statiunii Baile Felix, a dezvoltării turistice curente și a perspectivelor de dezvoltare se observă că interesul autorităților locale, dar și a localnicilor este axat, în primul rând pe dezvoltarea infrastructurii de cazare și turistice.

Autoritățile locale insistă foarte mult pe dezvoltarea infrastructurii rutiere și de acces prin propuneri și implementări de proiecte de remodernizare și construcție a acestora. Aceste eforturi sunt susținute continuu pentru a încuraja comunitățile locale șă ajute la dezvoltarea comunei prin investiții în domeniul turistic ( structuri de cazare, baze de agrement, servicii de alimentație și divertisment).

De cele mai multe ori, imposibiltățile financiare au făcut ca unele proiecte de amenajare turistică a Statiunii Baile Felix, șă nu poată fi implementate. Aceste neajunsuri financiare provin din lipsa de interes a autorităților centrale de a susține eforturile comunităților locale și din ineficiența gestionării bugetului local.

Zona statiunii Baile Felix are un potențial turistic ridicat datorită resurselor naturale și antropice, dar mai ales datorită prezenței resursei balneare si ariei naturale protejate Lacul cu Nuferi. De aceea, în această zonă pot fi practicate diferite forme de turism, cum ar fi: turism de sfârșit de săptămână, turism de sejur, turism de tranzit, turism de circuit, turism de agrement, turism cultural-religios, turism de sanatate, turism cultural, turism montan

Dezvoltarea stațiunii cu potențial turistic Băile Felix într-o stațiune turistică europeană, ar aduce localnicilor numeroase beneficii de ordin social și economic, dar un turism intens practicat în zonă ar presupune un risc ridicat de degradare a resurslor naturale, fapt ce ne îndreaptă atenția către necesitatea consevării a tot ceea ce natura oferă, de fapt baza turismului din stațiunea Băile Felix.

Bibliografie

Blaj Gh., Szanto St., Chira I. (1979), Judetele Patriei, Bihor monografie, Edit. Sport-turism, Bucuresti.

Borbely G., Dukret G , Danielisz E., Stark Erszebet (2006), Bihar Megye Utikonyve II, Edit. Prolog, Oradea.

Borza Al., (1924), Florea lotus de la Oradea, Unirea, Blaj, 1917 t. XXVII, 4, Revista “V. Adamchi”, 1

Ciangă N. (1993), Orientări ale turismului european și tendințele de integrare ale turismului românesc, Studia Univ. Babeș – Bolyai, Geographia, XXXVIII, 2, Cluj Napoca.

Ciangă N. (2001), Geografia Turismului (Partea Întâi), Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca.

Ciangă N. (2003), Geografia Turismului, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca.

Ciangă N. (2006), România : geografia turismului, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca.

Ciangă N. (2007), România : geografia turismului, Ediția a 2-a, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca.

Cocean P. ( 1995), Peșterile Românei. Potențialul turistic, Edit. Dacia, Cluj Napoca.

Cocean P. (1997), Geografia turismului românesc, Edit. Focul Viu, Cluj-Napoca

Dr. Munteanu L., Dr. Stoicescu C., Grigore L. (1978), Ghidul Stațiunilor Balneoclimaterice Din România, Edit. Sport-turism, București.

Dr. Szabo A. (2005), Radioaktiv asvanyvizek es mofettagazok, Edit. Studium, Cluj-Napoca.

Florescu G., Deac I., Alexandrescu I. (1966), Oradea, Ed Meridiane, București

Munteanu L., Grigore L., Berindei I. (1979), Băile Felix Băile 1 Mai, Edit. Sport-turism, București.

Pop I., (1968), Flora și vegetația Câmpieie Crișurilor, Edit Academiei Republicii Socialiste România

http://www.agendaclujeana.ro/

http://www.spas.ro/

http://www.viaromania.eu/

http://www.bailefelix.ro/

Acasa

http://www.turismbaile1mai.com/

http://dani-hellgaming.com/

http://www.vilaelim.ro/

Home

Home

http://www.calificativ.ro/

http://astraturism.ro/index.php?page=baile-felix

http://www.ghidulturistic.ro/

http://www.sanmartin.ro/

http://www.hoinari.ro/

Acasă

www.bailefelix.ro

www.balneoturism.ro

Enciclopedia geograficǎ a României, București, Editura Enciclopedicǎ 2002;

www.bǎilefelix.net

www.turismbailefelix.com

www.oradea-online.ro

www.turistinfo.ro

http://www.scritube.com/geografie/turism/STATIUNEA-BALNEARA-BAILE FELIX432124920.php

http://www.turism247.ro/vile-pensiuni-hoteluri/hotel-felix-298.html

http://cazare-baile-felix.romania-turistica.co/informatii-baile-felix-2/informatii-utile-baile felix.html

Critiana Cristureanu- Strategii si tranzactii in turismul international; Ed. C.H. Beck 2006

Prof.univ.dr. Octavian-Liviu Olaru- Turism internțtional ( Note de Curs) 2013

http://www.wall-street.ro/articol/Turism/163327/romania-pe-locul-154-in-lume-dupa-contributia-turismului-la-pib.html#ixzz31Jvx8nuN 

Glăvan, V., “Resurse turistice pe Terra”, editura Economică, București, 2000

Gabriela, Țigu – coord., op. cit.

Pasqualini, D.P., Jaquot, B., Tourisme en Europe, Editura Dubot, Paris, 1992

Melinda, Cândea; Erdeli, G., Potențialul turistic al României și amenajarea turistică a spațiului, Editura Universitară, București 2003

M. Ielenicz, Laura Comănescu, România, potențial turistic, Edit. Universitară, București, 2006

Anuarul Statistic al României, INSSE, ediția 2013, București,

Laviniu Munteanu,Ignatie Berindei, Ludovic Grigore- Mic Indreptar turistic, Ed. SPORT-TURISM, Bucuresti 1979

Bibliografie

Blaj Gh., Szanto St., Chira I. (1979), Judetele Patriei, Bihor monografie, Edit. Sport-turism, Bucuresti.

Borbely G., Dukret G , Danielisz E., Stark Erszebet (2006), Bihar Megye Utikonyve II, Edit. Prolog, Oradea.

Borza Al., (1924), Florea lotus de la Oradea, Unirea, Blaj, 1917 t. XXVII, 4, Revista “V. Adamchi”, 1

Ciangă N. (1993), Orientări ale turismului european și tendințele de integrare ale turismului românesc, Studia Univ. Babeș – Bolyai, Geographia, XXXVIII, 2, Cluj Napoca.

Ciangă N. (2001), Geografia Turismului (Partea Întâi), Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca.

Ciangă N. (2003), Geografia Turismului, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca.

Ciangă N. (2006), România : geografia turismului, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca.

Ciangă N. (2007), România : geografia turismului, Ediția a 2-a, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca.

Cocean P. ( 1995), Peșterile Românei. Potențialul turistic, Edit. Dacia, Cluj Napoca.

Cocean P. (1997), Geografia turismului românesc, Edit. Focul Viu, Cluj-Napoca

Dr. Munteanu L., Dr. Stoicescu C., Grigore L. (1978), Ghidul Stațiunilor Balneoclimaterice Din România, Edit. Sport-turism, București.

Dr. Szabo A. (2005), Radioaktiv asvanyvizek es mofettagazok, Edit. Studium, Cluj-Napoca.

Florescu G., Deac I., Alexandrescu I. (1966), Oradea, Ed Meridiane, București

Munteanu L., Grigore L., Berindei I. (1979), Băile Felix Băile 1 Mai, Edit. Sport-turism, București.

Pop I., (1968), Flora și vegetația Câmpieie Crișurilor, Edit Academiei Republicii Socialiste România

http://www.agendaclujeana.ro/

http://www.spas.ro/

http://www.viaromania.eu/

http://www.bailefelix.ro/

Acasa

http://www.turismbaile1mai.com/

http://dani-hellgaming.com/

http://www.vilaelim.ro/

Home

Home

http://www.calificativ.ro/

http://astraturism.ro/index.php?page=baile-felix

http://www.ghidulturistic.ro/

http://www.sanmartin.ro/

http://www.hoinari.ro/

Acasă

www.bailefelix.ro

www.balneoturism.ro

Enciclopedia geograficǎ a României, București, Editura Enciclopedicǎ 2002;

www.bǎilefelix.net

www.turismbailefelix.com

www.oradea-online.ro

www.turistinfo.ro

http://www.scritube.com/geografie/turism/STATIUNEA-BALNEARA-BAILE FELIX432124920.php

http://www.turism247.ro/vile-pensiuni-hoteluri/hotel-felix-298.html

http://cazare-baile-felix.romania-turistica.co/informatii-baile-felix-2/informatii-utile-baile felix.html

Critiana Cristureanu- Strategii si tranzactii in turismul international; Ed. C.H. Beck 2006

Prof.univ.dr. Octavian-Liviu Olaru- Turism internțtional ( Note de Curs) 2013

http://www.wall-street.ro/articol/Turism/163327/romania-pe-locul-154-in-lume-dupa-contributia-turismului-la-pib.html#ixzz31Jvx8nuN 

Glăvan, V., “Resurse turistice pe Terra”, editura Economică, București, 2000

Gabriela, Țigu – coord., op. cit.

Pasqualini, D.P., Jaquot, B., Tourisme en Europe, Editura Dubot, Paris, 1992

Melinda, Cândea; Erdeli, G., Potențialul turistic al României și amenajarea turistică a spațiului, Editura Universitară, București 2003

M. Ielenicz, Laura Comănescu, România, potențial turistic, Edit. Universitară, București, 2006

Anuarul Statistic al României, INSSE, ediția 2013, București,

Laviniu Munteanu,Ignatie Berindei, Ludovic Grigore- Mic Indreptar turistic, Ed. SPORT-TURISM, Bucuresti 1979