Dezvoltarea și promovarea turismului în orașul Suceava [630848]
UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” SUCEAVA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ
PROGRAMUL DE STUDII: ECONOMIA COMERȚULUI TURISMULUI ȘI
SERVICIILOR ID
Lucrare de licență
Conducător științific: Absolvent: [anonimizat].univ. dr. Alexandru -Mircea NEDELEA URSACHI Alexandra
1
Dezvoltarea și promovarea turismului în orașul Suceava
2 CUPRINS:
CAPITOLUL I
TURISMUL – UN SECTOR ECONOMIC ÎN PLINĂ EXPANSIUNE/CEREREA ȘI
CONSUMUL TURISTIC………………………………………………………………….. ………………………….3
1.1.1 Conținutul, particularitățile și structura pieței turistice…………………….. ……………………………3
1.1.2 Trenduri în turismul actual…………………………………………………………… …………………………..8
1.2.1.Particularitățile cererii turistice……………………………………………………… …………………………10
1.2.2.Fact orii determinanți ai cererii turistice………………………………………….. …………………………11
1.2.3.Motivația turistică………………………………………………………………………………………. ………. …13
1.2.4. Organizarea și coordonarea activităților turistice ………. …….. …………….. …………………………13
1.2.5.Sezonalitatea cererii și consumului turistic………………………………………………………….. …….14
1.2.5 .1.Cauzele sezonalității……… …………………………………………………………. …………………………14
1.2.6 .Cuantificarea cererii și consumului turistic…………………….. …………………………………………16
1.2.7 .Tendințe ale cererii și consumului turistic…………………. …………………… …………………………16
CAPITOLUL II
OFERTA ȘI PRODUCȚIA TURISTICĂ…………………………….. ……………………………. …………18
2.1.Semnificația și caracteristicile ofertei turistice……………………………………………………….. …….18
2.2.Ofertanții de pe piața turismului………………………………………………………………………………. …21
2.3 Concluzii…………………………………………………………………………………………………. ……………..22
CAPITOLUL III
STRATEGII DE PROMOVARE ÎN TURISM………………………………. ……………………………..24
3.1.Politici de promovare în turism…………………………………………………….. ……………………………24
3.2.Strategii de marketing turistic……………………………………………………………………………….. ……26
CAPITOLUL IV
DEZVOLTAREA ȘI PROMOVAREA TURISM ULUI ÎN ORAȘUL SUCEAVA……………29
4.1 Turismul în orașul Suceava………………………………………………………….. …………………………..29
4.2 Potențialul turistic al orașului Suceava………………………………………………………………….. ……29
4.3 Unitățile de cazare – alimentație din orașul Suceava………………………………………. …………….31
4.4 Festivaluri și târguri…………………………………………………………………. ………………………………32
4.5 Promovarea turismului sucevean……………………………………………….. ………………………………33
4.6.Analiza SWOT legată de dezvoltarea turistică în or așul Suceava…………….. …………………….34
4.7.Strategia de dezvoltare a turismului în orașul Suceava……………………. ……………………………37
4.8.Propunere de circuit în orașul Suceava………………………………………………………….. ………….. 38
4.9.Cercetare privind turismul în orașul Suceava………………………………… ……………………………. 39
4.10.Planul de marketing a turismului pentru strategia de dezvoltare a turismului în orașul
Suceava……………. ……………………………………………………………………………. …………………………..42
4.11.Propuneri și sugestii privind turismul din orașul Suceava………………………………………….. ..46
I TURISMUL – UN SECTOR ECONOMIC ÎN PLINĂ EXPANSIUNE/CEREREA ȘI
CONSUMUL TURISTIC
3
1.1.1 Conținutul, particularitățile si structura pieței turistice .
Etimologic, cuvântul „turism" provine din termenul englez „tour" (călătorie), sau „to tour", „to
make a tour" (a călători, a face o călătorie), termen creat în Anglia, în jurul anilor 1700, pentru a
desemna acțiunea de voiaj în Europa – în general și în Franța – în special. La rândul său, acest
termen englez derivă din cuvântul francez „tour" (călător ie, plimbare, mișcare), fiind preluat de
majoritatea limbilor europene cu sensul de călătorie de agrement. Termenul francez are rădăcini
și mai adânci, el derivă din cuvântul grec „tournos" și, respectiv, din cel latin „turnus" și
înseamnă tot călătorie în circuit. Din termenul „turism" a derivat și cel de „turist", adică persoana
care efectuează călătoria pentru plăcerea proprie.
Prin turism se înțelege: 1
– în primul rând, ansamblul de activități prin care omul își petrece timpul liber călătorind în a ltă
localitate sau țară, pentru a vizita oameni și locuri, monumente și muzee, pentru a -și îmbogăți
cunoștințele generale, pentru a se distra și a face sport, pentru odihnă sau tratament;
– în al doilea rând, industria creată pentru satisfacerea tuturor b unurilor și serviciilor solicitate de
turiști la locul de destinație, la un înalt nivel calitativ și în condițiile protecției și conservării
resurselor turistice, în special, și a mediului înconjurător, în general.
Conținutul pieței turistice -Turismul reprezintă activitatea prin care fiinta umana își petrece
timpul liber călătorind spre destinații situate în afara reședinței permanente, totodată turismul
este creat pentru satisfacerea tuturor nevoilor sociale. Turismul sa dezvoltat remarcabil și cu
trecerea timpului și -a format o piață proprie definită prin factori cu manifestare specifică și
determinanți de natură economică, socială, politică, geografică și motivațională. Piața turistică în
sens larg este reprezentată prin sfera economica de interferenț ă a ofertei turistice și cererea
turistica.
Complementaritatea serviciilor turistice este o diferență între piața turistică și piața bunurilor
materiale, relația se datorează faptului că nevoile de consum nu pot fi satisfăcute de una și
aceeași întreprindere.
Consumul turistic2 începe chiar în localitatea de reședință perma nentă a turistului, prin
cumpărarea diferitelor bunuri și servicii necesare călătoriei (echipamente, alimente etc.),
continuă în tot cursul voiajului (servicii de cazare, alimentație, carburanți etc.), inclusiv la locul
sejurului turistic, și se încheie cu revenirea în localitatea de domiciliu. În cazul turismului
internațional, această distribuție în timp și spațiu a consumului turistic se realizează în cadrul
piețelor aparținând mai multor țări. O parte a acestui consum se va materializa în cadrul pieței
interne a țării de reședință (echipament turistic, o parte din transport), o altă parte se va efectua
pe piețele din țările prin care turistul tranzitează (cazare, alimentație) și o ultimă parte se va
realiza în cadrul pieței țării de destinație (cazare, a limentație, agrement, tratament).
Oare nu fiecare dintre noi, la o anumită intensitate, vizionând un anumit obiectiv turistic am
fost „loviți” de „sindromul” lui Stendhal? Indiferent căror timpuri aparții, actul de cultură rămâne
act atâta timp cât îl consumi cu măsură. Probabil că noțiunile de experiență și competență sunt
cele două vocabule care servesc drept criterii de măsurare și diferențiere între cele două noțiuni,
cea de turism și cea de călătorie .
1 C. Boghean, Economia Turismului , Note de curs 2017, pag. 4
2Al. Nedelea, Politici de marketing, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 2005, pag.52
4 Separația în timp a celor două noțiuni sau mai simplu, transformarea călătoriei într -un fapt
turistic, depinde strict de criteriul analitic privilegiat.3
-Astfel, din punct de vedere economic, industria turistică s-a născut odată cu „vânzarea”
primului pachet de produse turistice (incluzând 2 -3 servicii turistice legate de transport, cazare,
agrement). În acest caz, prima referință documentară se leagă de Thomas Cook, care și -a
organizat la începutul sec. Al XIX -lea primul voiaj, el însuși fiind supranumit „Napoleon al
excursiilor”.
– Din punct de vedere psihologic , turismul s -a desprins de călătorie atunci când a înțeles ideea că
individul este stăpânul propriului său destin, corp, motivații etc. Și asta o putem repera în
Renaștere, moment cheie al cunoașterii apetitului pentru descoperire și cuce rire.
-Din punct de vedere antropologic – mobilitatea și circulația turistică este o componentă de bază
a psihologiei indivizilor. Probabil, mobilitatea rămâne un drept fundamental al omului în profitul
turismului, profilându -se chiar o cultură a mobilităț ii ce caracterizează o direcție a turismului
contemporan.
Turismul cultural este motivat de nevoia vizitatorilor de a -și îmbogăți cunoștințele, de a trăi
experiențe noi și variate. El cuprinde toate aspectele călătoriei prin care oamenii învață despre
ment alitățile și stilurile de viață ale celor cu care vin în contact. Avem de a face cu o ramură a
turismului ce studiază cultura unei țări sau a unei regiuni , în special stilul de via ță al oamenilor
din acele zone geografice, istoria acelor oameni, arta lor, arhitectura, religia , precum și alte
elemente care au ajutat la forma rea modul ui lor de via ță. Turismul cultural include turismul în
zonele urbane, în special ora șele istorice sau mari și facilități culturale, cum ar fi muzee și teatre.
Acesta poate inclu de, de asemenea, turismul în zonele rurale evidențiind tradițiile comunită ților
culturale (de exemplu, festivaluri, obiceiuri ), precum și valorile lor . Resursele culturale ocupă
un loc aparte în totalul resurselor antropice și merită să fie tratate distin ct datorită bogăției și
varietății lor , dar și datorită succesului de care se bucură în rândul turiștilor pretutindeni în lume.
Călătoriile spre locuri care prezintă interes prin resursele culturale se încadrează în sfera
turismului cultural. Ca formă de t urism – alături de turismul balnear, montan, de litoral etc. –,
turismul cultural s -a impus în literatura de specialitate abia în ultimii ani, deși , în esență , este
practicat încă din antichitate .4
În țara noastră sunt prezente aceste forme de turism și su nt intrate de mai multe decenii atât în
teoria turismului, cât și în activitățile turistice desfășurate de către unitățile prestatoare de servicii
turistice. Activitatea turistică, datorită complexității și multiplelor abordări pe care le suportă, se
3 Al. Nedelea, Turism. Teorie și Practică , Ed Casa Cărț ii de Stiință 2014, pag 5
4 G. Tigu (coord.), Resurse și destinații turistice pe plan mondial , Ed. Uranus, București, 2003
5 mai p oate clasifica și în funcție de următoarele criterii:5
a) după motivele călătoriei.
• loisir, recreere și vacanță (odihnă);
• vizite la rude și prieteni;
• afaceri și motive profesionale;
• tratament medical;
• religie/pelerinaje;
• alte motive.
b) după gradul de mobilitate al turistului di stingem:
• turismul de sejur (lung/rezidențial; mediu; scurt).
• turismul itinerant (de circulație);
• turismul de tranzit.
c) în funcție de caracteristicile sociale și economice ale cererii:
• turismul particular;
• turismul social;
• turismul de masă.
d) după modul de angajare al prestațiilor turistice distingem:
• turismul organizat;
• turismul neorganizat;
• turismul mixt.
e) după vârsta participanților:
• turismul pentru preșcolari;
• turism ul pentru elevi;
• turismul pentru tineret (18 -31 ani);
• turismul pentru adulți (31 -60 ani);
• turismul pentru vârsta a III -a.
Dintr -o perspectivă care combină tematica, obiectivle urmărite și categoriile de
beneficiari, t urismul cultural cuprinde6:
-Turismul pentru tineret, în car e predomină aspectul cultural -educativ, inclusiv călătorii de studii,
pentru învățarea unei limbi străine, taberele internaționale pentru tineret;
5 C. Boghean, Economia Turismului , Note de curs 2017, pp. 5/6
6 I. Istrate , V. Glăvan , Turismul cultural în România – liant al spiritualității românești de pretutindeni,
Tribuna economică nr.5/1994.
6 -Schimburi reciproce de artiști, scriitori etc. și manifestările prilejuite de acestea;
-Turismul rural, sejururi la familiile regiunii sau țării vizitate;
-Sejururi în sate de vacanță integrate mediului cultural local;
-Participarea la festivaluri regionale, naționale, internaționale;
-Circuite cu temă culturală, care includ vizitar ea de muzee, locuri istorice și participarea la
diferite manifestări culturale;
-Pelerinaje la locuri și monumente istorice, religioase .
Cererea turistică este formată din ansamblul persoanelor care își manifestă dorința de a se
deplasa periodic și temporar în afara reședinței proprii, pentru alte motive decât prestarea unor
activități remunerate la locul de destinație.
Consumul turistic e ste o expresie a cererii solvabile a populației pentru serviciile turistice, care
își găsește echivalent în oferta turistică, în timp și spațiu. Consumul turistic este format din
cheltuielile efectuate de purtătorii cererii turistice pentru achiziționarea unor servicii și bunuri
legate de motivația turistică.
În general, cererea turistică nu se caracterizează printr -un consum periodic al aceluiași produs
turistic oferit la aceeași destinație turistică 7. Serviciile firmelor turistice trebuie orientate că tre
nevoile de consum ale acestor segmente potențiale ale pieței. Ca urmare, programele de
marketing ale acestor unități vor fi adaptate la necesitățile și dorințele diferitelor categorii de
clientelă potențială.
Există două categorii principale de criterii de segmentare a pieței turistice :
a) Criterii sociologice și aici întalnim criterii în functie de vârstă, sex, origine, religie, poziție
socială, profesie, venit, stare civilă sau nivel cultural.
b) Criterii de comportament turistic (obiceiuri de căl ătorie) în functie de felul și destinația
voiajului; m otivul voiajului/scopul vizitei.
Mutații majore putem identifica și în segmentele pieței turistice (afectate la rându -le de aceste noi
condiții sociale) diferite de cele specifice societății de consum în masă. În acest sens specialiștii în
marketing turistic oferă o nouă ierarhizare a formelor de turism la început de mileniu trei:8
-turismul de afaceri ;
-călătoria la distanțe mari (destinații exotice);
-vacanțe club;
-turism de sănătate;
-călătorii de lux;
-turism evenimențial și de aventură;
-călătorii de studii și de educație;
-vacanțe creative și de practicare a unui hobby;
-vacanțe active și practic area sportului;
-turism ecologic.
Segmentarea pieței turistice se realizează și în funcție de frecvența călătoriilor . Există astfel
persoane ce efectuează un singur voiaj anual, iar altele își permit mai multe vacanțe de -a lungul
unui an. Companiile ae riene, lanțurile hoteliere și restaurantele acordă o atenție deosebită
clienților regulați prin practicarea unor reduceri de tarife.
7C.Lache, , Marketing turistic , Ed. Tipo Moldova, Iași, 2009, pag 52
8 Al. Nedelea, Turism. Teorie și Practică , Ed Casa Cărții de Stiință 2014, pag 2
7 Structurarea pieței turistice în funcție de mărimea veniturilor consumatorilor potențiali
conduce la identificarea a t rei segmente de piață caracterizate prin caracteristici proprii ale
naturii produselor, dimensiunilor pieței, specificului consumatorilor și nivelului prețurilor.
Segmentul de piață corespunzător turismului de lux este constituit dintr -un număr redus de
consumatori, având venituri ridicate și fiind foarte exigenți față de calitatea produsului turistic.
Clientela constituită din oameni de afaceri manifestă solicitări pentru serviciile turistice de
confort ceea ce stimulează agenții economici din sfera o spitalității să se orienteze și către formele
turismului de lux, desigur în limitele rezonabile de competitivitate și eficiență. Tot în această
categorie se înscriu ocazional și călătorii “marginali ”9, proveniți din diverse pături sociale, cu
venituri medi i, dar dispuși să sacrifice o parte din aceste venituri pentru a beneficia de niveluri
superioare de confort în structurile de primire de categoria lux.
Piața turistică a claselor mijlocii cuprinde turiști cu venituri medii care au exigențe mai
modeste față de calitatea și rafinamentul produsului turistic. În această categorie intră turiștii
activi ce formează grupuri eterogene, dar care au totuși o trăsătură comună: tendința de a concilia
mijloacele lor economice cu dorința de a -și satisface cererea pentru dive rsele forme de consum
turistic. În cazul acestui segment de piață turistică satisfacția consumului este amplificată de
sentimentul că își pot alege deliberat mediul destinațiilor de v acanță, știind că elasticitatea
bugetului lor le permite și posibilitatea de a decide asupra perioadei și duratei sejurului, asupra
formelor de cazare și asupra organizării “loisir” -ului lor. În acest context trebuie să remarcăm că
deși libertățile enumera te sunt relative, sentimentul deciziei de selecție este un factor determinant
al dimensiunilor consumului turistic.
Piața turismul ui de masă a fost rezultatul anumitor influențe sociale, economice, politice și
tehnologice ale celui de -al Doilea Război Mondial (Poon, 1994), iar „principalii factori
responsabili de apariția sa și condițiile care i -au favorizat dezvoltarea au fost:10
-crearea atmo sferei propice pentru a călători datorită păcii și prosperității, apariția concediilor
plătite care au determinat creșterea nivelului de viață;
-omul are mai multă mobilitate și mai mult timp liber;
-se deschid frontierele;
-există o cunoaștere a lumii dat orită mijloacelor de comunicație;
-propriii consumatori au contribuit la transformarea turismului într -un fenomen de masă;
-apariția lanțurilor hoteliere multinaționale, francizele hoteliere, utlizarea avionului și a tarifelor
aeriene promoționale sau mark etingul de masă sunt tot atâtea trăsături care au permis creșterea
numărului de noi turiști;
-apariția sistemelor informatice și aplicarea lor la distribuirea serviciilor, tratamentului și
creșterea rolului tehnologiilor de informare au facilitat în mare m ăsură dezvoltarea turismului de
masă.
Odată cu creșterea veniturilor, reprezentanții acestui segment de piață pretind produse turistice
tot mai complexe și acceptă prețuri mai ridicate. Explozia turismului de masă a însemnat
introducerea pe piața turis tică a unei clientele din ce în ce mai numeroase în literatura de
specialitate această categorie de clientelă desemnează turiștii “pasivi” (“captivi”) care ar dori să
se deplaseze în călătorii de vacanță, dar nu dispun de suficiente posibilități materiale pentru a -și
alege mijloacele preferate de transport și de cazare, rămânând captivi, nevoiți să accepte
9 O. Snak, P. Baron, N. Neacșu – Economia turismului , Ed. Expert, București, 2001, pag. 162
10 B.G. Henche, Marketing în turismul rural , Ed. IRECSON, București, 2004, pp. 19 -20
8 formulele forfetare de vacanță, pregătite și co mercializate de agențiile tur -operatoare sau de
agențiile intermediare ale acestora.
Piața turistică poate fi segmentată în funcție de natura elementelor de atractivitate (litoral,
munte, stațiuni balneare, orașe și trasee turistice) și de tipul mijlo acelor de transport utilizate în
voiajul turistic (autoturism personal, provenită din populația cu venituri modeste și deci sensibilă
la costul călătoriilor și al celorlalte servicii turistice.
În funcție de categoria de vârstă și de ocupația turiștilo r pot fi selectate segmente ale pieței
corespunzătoare tineretului , adulților și a persoanelor în vârstă .
Populația de vârsta a treia constituie un segment important al pieței turistice datorită
disponibilităților de timp și creșterii ponderii acestor per soane în cadrul populației totale.11
1.1.2.Trenduri in turismul actual
Evoluția, atât a turismului, cât și a turismului internațional se caracterizează, la nivel mondial,
printr -o tendință de creștere datorită influenței factorilor economici, demografici, politici, sociali.
Turismul internațional are, în această situație, cea mai importantă creștere datorită dorinței
oamenilor de a vizita alte țări, de a cunoaște alte civilizații, obiceiuri dar și datorită progresului
tehnic înregistrat în domeniul transpo rturilor, progres care permite călătorii mai rapide și mai
confortabile pe distanțe din ce în ce mai lungi.
Se evidențiază că o vacantă reușită depinde nu numai de destinație, ci și de motivația
turismului, la care obligatoriu să se adauge calitatea serviciilor turistice.
În turism există o presiune a concurenței reprezentată de super oferta de produse, dar și de
multiplele necesități de distracțiv: tendința ca vacanța să nu fie doar o formă de consum, ci una
de investiție in propria persoană, „aportu l ” de informație culturală, de imbogațire spirituală, de
regasire fiind binemeritat; tendința de petrecere a vacanței în natură sau peisaj natural intact –
geoturism.12
Noile trenduri sunt la rândul lor determinate de superoferta de produse, dar și de mult iplele
„necesități” de distracție, care nu iartă niciun domeniu, determinând deci și în turism o reală
presiune concurențială:13
– tendința ca vacanța să nu fie doar o formă de consum, ci una de investiție în propria persoană,
„aportul” de informație culturală, de îmbogățire spirituală, de regăsire fiind binemeritat;
– tendința de petrecere a vacanței în natură sau peisaj natural intact -geoturism.
– tendința de individualizare a formelor de turism , încât fiecare potențial turist să devină creatorul
propriului program de vacanță;
– tendința către un turism cu oferte caracterizate printr -un standard înalt de confort și calitate.
Intuind perfect această tendință, Autoritatea Națională pentru Turism a lansat „ Programul Q”
– tendința de a deveni propriul pr oprietar al spațiului de vacanță fie prin închirierea pe anumite
perioade a unor case de vacanță sau apartamente, fie chiar prin achiziționarea acestora;
-tendința către vacanțe mai scurte, de o zi, de shopping etc., care să evite oboseala și plictiseala
specifică unor circuite turistice de lungă durată neorientate spre relaxare și socializare informală,
ci doar pe „alergătura” spre obiective turistice și … câștig rapid”!
-tendința îmbinării mai multor tipuri de turism în spațiul și timpul unei vacanțe (ave ntură +
relaxare + acțiune + participarea la evenimente speciale);
11 Alexandru Nedelea –Piața Turistică , Editura Didactică și Pedagogică, Bucuresti,2003, pp. 115-135
12 Arms, B., Marketingul local; outdoor marketing , PR la nivel local, Ed. All, București, 2008, pp. 83-85
13 Al. Nedelea, Turism. Teorie și Practică , Ed Casa Cărții de Stiință 2014, pp. 4/5
9 – tendința de fidelizare a ofertei și implicit a grupurilor țintă de turiști.
Referitor la piața europeană din care face parte și România, WTO identifică următoarele tendințe
macroeconomice care se vor manifesta în viitorul apropiat: 14
• Se previzionează ca sosirile internaționale de turiști să atingă 1,56 miliarde în 2020 cu o
creștere medie anuală de 4,1%. Se estimează că vor crește călătoriile pe distanțe lungi (de la 18%
la 24% în 2020) în detrimentul călătoriilor inter -regionale.
• Până în 2020 Europa Centrală și de Est va atrage mai mulți turiști decât țările din Europa de
Vest.
• Sosirile internaționale de turiști în Europa vor ajunge la 717 milioane în 2020, cu o creștere
anuală de 3%, sub media mondială de 4,1% fapt care va diminua cota de piață a Europei.
• Franța va rămâne cea mai importantă țară receptoare de turiști di n Europa (până în 2020 se va
ajunge la aproape 106 milioane de turiști internaționali).
• Cele 10 țări balcanice vor ajunge să primească în 2020 până la 79 milioane turiști, 92% dintre
ei fiind atrași de Grecia, Bulgaria, România și Croația. Acest lucru s e datorează unei creșteri
anuale de 4,6% în perioada 1995 -2020. 8
• Până în 2020, 346 milioane de turiști vor vizita zona Mediteranei (reprezentând 22% din totalul
mondial al sosirilor).
Pe lângă aceste previziuni de natură pur economică sunt necesare și a numite previziuni de natură
social -psihologică pentru a putea înțelege nevoile / dorințele noilor turiști și a veni în
întâmpinarea lor cu produse și servicii care să satisfacă întocmai așteptările acestora. OMT
identifică tendințele care se vor manifesta, în acest sens, pe piața europeană:15
• Turismul este promovat de către guverne mai mult pentru profiturile economice obținute decât
pentru beneficiile sociale și îmbunătățirea calității vieții.
• Creșterea concurenței între destinațiile de vacanță și alt e forme de petrecere a timpului liber.
• Creșterea importanței Internetului ca mijloc de promovare și vânzare.
• Parcurile de distracții tematice vor deveni din ce în ce mai populare prin oferirea unei game
largi de atracții și facilități într -o zonă rel ativ compactă.
• Introducerea monedei unice EURO are ca principal rezultat creșterea numărului de călătorii
intraregionale.
• Creșterea rapidă a numărului de „low cost airlines" va avea ca efect creșterea călătoriilor
intraregionale.
• Consolidarea tour -operatorilor europeni va continua prin „înghițirea" operatorilor de
dimensiuni medii lăsând marii operatori și micii operatori specializați să deservească piața.
• In societățile vestice se manifestă o tendință de creștere a numărului persoanelor în vârs tă, a
ratei divorțurilor, a familiilor monoparentale și a căsătoriilor la vârste mai înaintate și a
respectului față de natură.
• Cultura reprezintă o componentă a călătoriei la peste 60% dintre turiștii europeni.
Acum se evită tot mai mult „producția în masă” în domeniul turismului, care a avut, de ce să
nu recunoaștem, „momentul său de glorie”, și a generat mari cantități de produse și pachete
turistice comune, obținând venituri importante. De aceea, acum se impun e o strategie dublă de
conservare și dezvoltare a resurselor turistice care urmărește optimizarea efectelor directe și
indirecte ale turismului în economie și societate.
1.2.1. Particularitățile cererii turistice
14 C. Boghean, Economia Turism ului, Note de curs, 2017, pag. 8
15 C. Boghean, Economia Turismului, Note de curs, 2017, pag. 9
10
Cererea turistică este formată din an samblul persoanelor care își manifestă dorința de a se
deplasa periodic și temporar în afara reședinței proprii pentru alte motive decât prestarea unor
activități remunerate la locul de destinație16. Din perspectivă economică, cererea turistică este
reprezentată de cantitatea de bunuri și servicii turistice care pot fi cumpărate într -o zonă
delimitată și la un anume preț de -a lungul unei perioade date de timp.
Cererea turistică poate fi analizat ă și din punct de vedere al motivației care stă la baza ei și a
comportamentului consumatorului. Manifestarea cereri solvabile a populatiei este reprezentată de
cosumul turistic, aceasta vizează totalitatea cheltuielilor efectuate de turist pentru a cumpar a
servicii și bunuri, necesare satisfacerii nevoilor și dorințelor legate de petrecerea timpului liber.
Consumul turistic se produce înainte de plecarea spre locul de destinație turistică, pe parcursul
voiajului și la locul de sejur.
Cererea turis tică putem considera că se manifestă într -un număr practic nelimitat de variante,
nuanțate sau nuanțabile de la un client potențial la altul, în general putem considera cererea de
servicii turistice ca fiind mai puțin presantă în comparație cu cererea de p roduse de folosință
curentă a populației.
Formarea cereri turistice este influențată de perioada sfârșitului de săptămână, a concediilor și
vacanțelor anuale ale consumatorilor de servicii turistice, prin urmare este repartizată în timp și
spațiu inega l datorită timpului liber.
1.2.2. Factorii determinanți a cererii turistice
Gruparea factorilor de influență în dezvoltarea turismului este realizată în scop pur didactic sub
forma unei scheme, la baza sintetizării acestora stând numeroasele referiri și clasificări din
literatura de specialitate care -i diferențiază prin: natură, rol, participare, durata în timp a acțiunii
lor, sensul intervenției lor la definirea turismului.
Manifestați diferit, conjunctural, la nivele diferite (regional, național sau internațional), factorii
defavorizanți în dezvoltarea turismului frânează sau chiar stopează atractivitatea unei destinații
turistice. Mai semnificativi sunt:17
-caracterul limitat (cantitate + calitate) al resurselor disponibile pentru turism;
-sezonalitat ea unor destinații turistice (cu efecte negative în „profilul” turistic al acestora);
-factori de ordin administrativ (birocrația, dificultățile vamale, de obținere a vizei, legislație
greoaie etc.);
-factori de ordin sanitar (obligativitatea turiștilor de a-și lua măsuri de siguranță contra unor
flageluri, controalele alimentare etc.);
-instabilitatea politică;
-conflictele armate;
-catastrofele naturale (vezi tsunami -ul asiatic);
-infrastructură + servicii turistice necorespunzătoare;
-servicii turistice sub standarde de calitate;
-lipsa unei promovări adecvate, susținute (chiar agresivă) a unor destinații turistice;
-lipsa unor politici durabile de susținere (mai ales, financiare) ale turismului.
În acest context, principalele argumente care determină nec esitatea dezvoltării turismului sub
16 C .Lache, Marketing turistic , Ed. Tipo Moldova, Iași, 2009 , pag.68
17 Al. Nedelea, Turism. Teorie și Practică , Ed Casa Cărții de Stiință 2014, pag. 13
11 semnul durabilitatii, rezultă din următoarele aspecte18:
a) Resursele turistice fiind practic inepuizabile, turismul reprezintă unul dintre sectoarele economice
cu perspective reale de dezvoltare pe termen lung;
b) Expl oatarea și valorificarea complexă a resurselor turistice însoțite de o promovare eficientă pe
piața externă, po t constitui o sursă de sporire a încasărilor valutare ale statului, contribuind astfel
la echilibrarea balanței de plăți externe;
c) Turismul re prezintă o piață sigură a forței de muncă și de redistribuire a celei disponibilizate din
alte sectoare economice puternic restructurate;
d) Turismul reprezintă un mijloc de promovare a imaginii unei țări, participând astfel la promovarea
exporturilor de bunuri și servicii pe piața mondială, atât în mod implicit, cât și în mod explicit;
e) Turismul, prin efectul său multiplicator, acționează ca un element dinamizant al sistemului
economic global, generând o cerere specifică de bunuri și servicii care antrenează o creștere în
sfera producției acestora, contribuind în acest mod, la diversificarea structurii sectoarelor
economiei naționale .
În continuare vom analiza determinanți ai cererii turistice grupați după natura social –
economică, aceștea aflân du-se în relații de interdependență, fiind, în bună măsură,
complementari.
1.Factorii economici determină nivelul de dezvoltare economico -socială a regiunii a cărei
cerere turistică o cercetăm, iar această categorie cuprinde următori factori: produsul național brut
pe locuitor, nivelul veniturilor nete personale, evoluția prețurilor și a ratei inflației, situația
cursului de schimb valutar, ratașomajului, nivelul de dezvoltare economică a țării, înzestrarea cu
mijloace auto. Reprezentată de:
-venituril e proprii (oscilațiile acestor venituri)
-oferta turistică prețurile (tarife produse turistice)
2. Factorii sociali este determinat de consumatorul produsului turistic care își desfășoară
activitatea într -un mediu social exercitând, direct sau indi rect influențe asupra cereri turistice.
În categoria factorilor sociali intră mărimea timpului liber, gradul de polarizare socială,
mărimea clasei de mijloc, stilul sau modul de trai, moda.19 Reprezentată prin:
-performanțe ale mijloacelor de transport
-noile tehnologii de construcții
-promovarea celor mai performante instalații și echipamente specifice serviciilor turistice
3. Factorii determinanți ai cererii turistice de natură psihologică sunt dificil de estimat și de
cuantificat, deoarece vizează aspecte individualizate ale consu matorilor turistici potențiali.
Reprezentată prin:
-nivelul de educație
-nivelul de cultură
-nivelul de civilizație
-interes + dorință de cunoaștere, mode etc.
18 Mazilu Mirela Elena, Competitivité et excellence dans l’aménagement touristique durable du territoire, Les
Annales de l'Universite Valahia de Targoviste section: Science s Economique, anul XIV, nr. 26
19Purcărea, Th., Marketing: evoluții, experiențe, dezvoltări conceptuale , Ed. Expert, București, 2000,pag 88
12 4. Printre factorii determinanți ai cererii turisti ce de natură culturală pot fi menționați: nivelul
de instruire și educație, diferențele de cultură între regiunile de origine a turistului și destinație,
respectul pe care îl manifestă aceasta față de alte valori culturale.
5. Volumul și structura cer erii turistice sunt influențate de factorii demografici precum
structura pe grupe de vârstă, sex, ocupații etc. a populației, mărimea familiilor, naționalitatea,
educația clientelei turistice, a preferințelor pe ansamblu și a posibilităților de mobilitate.
6. Progresul tehnic înregistrat în mod deosebit în domeniul mijloacelor de transport și în
infrastructura turistică constituie un alt determinant al cererii turistice.
7. Gradul de accesibilitate la diferitele obiective turistice, precum și dista nțele la care se
situează acestea față de zonele de reședință ale consumatorilor influențează, de asemenea,
cererea turistică. Astfel, în ceea ce privește turismul internațional, cea mai mare parte a
circulației turistice este formată din fluxurile turiști lor provenind din țările vecine sau situate la o
distanță apropiată și numai o parte relativ mică se realizează din țările situate la distanțe mai
mari.
8. Oferta turistică are un rol deosebit de important în manifestarea și realizarea efectivă a
cerer ii, care poate fi considerată reală și concretă numai în măsura în care are un corespondent în
ofertă.
9. O altă categorie de determinanți ai cererii turistice sunt factorii politici, precum legislația și
acordurile bi și multilaterale în domeniul tur ismului, facilitățile acordate de stat în domeniul
vizelor și al altor documente de călătorie, reglementărilor vamale (taxe, cantitatea de valută),
diversitatea tipologică a aranjamentelor turistice (de exemplu, încurajarea dezvoltării turismului
social d e către stat).
10. Politica de promovare a diferitelor destinații și produse turistice constituie un important
factor determinant al formării și evoluției cererii turistice. Reprezentați prin:
-regimul vizelor
-legislație în turism
-crearea de oportunități în turismul organizat
1.2.3. Motivația turistică
Motivația turistică (vocația, înclinația) generatoare de cerere turistică este întotdeauna profund
personală, subiectivă, determinată de impulsuri gene (psihologice) și exogene (influențat e de
mediu). Impulsurile exogene pot fi: 20ƒ
-pozitive – manifestate printr -o atracție față de un obiectiv turistic, o stațiune (o destinație), o
formă de turism etc. ƒ
-negative – manifestate prin reținerea față de anumite forme de turism sau de o 55 for mulă de
vacanță sa chiar prin respingerea unei destinații.
În dorința de a completa problematica motivațiilor turistic prezintă interes gruparea acestor
motivații în două mari categorii:21
-motivații care exprimă refuzul consecințelor negative ale mediulu i din centrele urbane și
industriale în care trăiește turistul virtual, de unde rezultă și aspirațiile de a căuta satisfacții și
destinderea prin schimbarea temporară a acestui mediu. ƒ
20 C. Teodorescu, Economia Turismului, Note de curs 2017, pag. 4
21 C. Boghean, Economia Turismului, Note de curs, 2017, pag. 56
13 -motivații de tip pozitiv, care se identifică cu interesul bine definit pentru anumite obiective
turistice sau cu anumite atracții de importanță deosebită (culturale, artistice, sportive etc), care se
regăsesc în afara locului de origine a cererii turistice și care contribuie, cu efecte diferite, la
concretizarea cerer ii pentru activitățile turistice preferențiale.
1.2.4. Organizarea și coordonarea activităților turistice
Turismul este un sector de activitate cu profil complex, un agregat de servicii și activități cu
implicații multiple în toate ramurile vieții națion ale. Apare evident, în acest caz, că turismul, ca
sector de activitate social – economică, nu poate fi limitat exclusiv la activitatea unui singur
departament sau organism guvernamental. De aceea, în turism, mai mult ca în alte sectoare de
activitate, trebu ie să se consolideze o strânsă coordonare între diversele departamente
guvernamentale și organizații care se ocupă cu activitatea turistică. în consecință, în afara
coordonării centrale a activității turistice la nivelul economiei naționale, trebuie să exi ste o
coordonare și între reprezentanții organismelor guvernamentale de turism la nivel zonal și,
respectiv, local.
Organizația Mondială a Turismului (O.M.T.), a cărei membră este și țara noastră, a elaborat
următoarea tipologie a organismelor naționale de turism: 22
– ministere de sine stătătoare (ex: Ministerul Turismului);
– ministere mixte sau combinate {ex., Ministerul Comerțului și Turismului, Ministerul
Turismului și Transporturilor Aeriene, Ministerul Turismului și Culturii sau Spectacolelor,
Minist erul Turismului și Sporturilor etc);
– secretariate de stat pentru turism, organisme de sine stătătoare sau în cadrul unor ministere
mixte; – departamente în cadrul unor ministere mixte;
– comitete de stat sau comisariate pentru turism;
– oficii naționa le de turism (guvernamentale);
– autorități naționale de turism;
– direcții generale de turism, în cadrul unor ministere mixte sau al unor departamente etc .
1.2.5. Sezonalitatea cererii și consumului turistic
Sezonalitatea cererii și consumului turistic reprezintă trăsătura dominantă a activității
turistice având implicații deosebite în activitatea prestatorilor de servicii din acest domeniu.
Distribuirea inegală în timp a acestora conduce la identificarea a trei perioade de -a lungul
anului calen daristic:23
I – sezonul plin (de vară sau de iarnă) caracterizat printr -o intensitate maximă a activității
turistice în vârful de sezon;
II – sezonul intermediar (perioada de început/presezon sau de sfârșit de sezon turistic/
postsezon) când volumu l activității crește, respectiv descrește treptat în funcție de creșterea sau
reducerea intensității circulației turistice;
III – extrasezonul – perioadă în care scade gradul de exploatare a obiectivelor turistice sau are
loc chiar sistarea prestărilor de servicii turistice.
22 C. Boghean, Economia Turismului, Note de curs, 2017, pag. 20
23 Alexandru Nedelea , Piața turistic ă, Editura Didactic ă și Pedagogic ă, Bucuresti 2003, pag. 57
14 În funcție de condițiile naturale, poziția geografică a zonei receptive față de circuitele turistice,
gradul de atractivitate și diversitatea ofertei de servicii , distingem trei variante ale curbei
sezonalității turistice:24
1) concentrarea cererii și consumului turistic într -un singur sezon important, limitat ca durată
(de exemplu, sezonul turistic estival în zona litoralului românesc al Mării Negre este în perioada
iunie -septembrie);
2) concentrarea activității turistic e în două perioade de sezon, vara și iarna, diferențiate atât ca
durată cât și ca frecvență a solicitărilor (de exemplu, stațiunile de munte destinate atât sporturilor
de iarnă cât și turismului de vară);
3) etalarea relativ lineară a frecvenței sosiri lor de turiști de -a lungul întregului an calendaristic
(este cazul stațiunilor turistice balneoclimaterice, unde tratamentele se desfășoară în decursul
întregului an, și al centrelor urbane unde se înregistrează o circulație turistică permanentă
datorată c ongreselor, târgurilor, expozițiilor, călătoriilor în tranzit).
1.2.5.1. Cauzele sezonalității
Identificarea cauzelor sezonalității activității turistice prezintă o deosebită importanță pentru a
înțelege specificul pieței turistice și pentru a putea concepe strategii de atenuare a efectelor
negative legate de această particularitate a cererii și consumului turistic.
Pe parcursul unui an calendaristic pot fi identificate patru sezoane turistice în funcție de
influența factorilor naturali:25
1) sezon ul de recreație generală, care coincide cu perioada de vegetație din natură (ca timp,
perioada dintre înflorire și căderea frunzelor);
2) sezonul de baie, când temperatura apei este peste 18° C sau media zilnică a temperaturii
aerului este peste 15° C;
3) sezonul de iarnă, când media zilnică a temperaturii este sub 0° C;
4) sezonul de vânătoare și pescuit, de obicei respectând ciclurile reproductive ale animalelor
(acesta este frecvent stabilit de autoritatea publică centrală).
1.2.6. Cuantificarea cereri i și consumului turistic
În vederea elaborării strategiei de construire a unei oferte turistice adaptate la piață este
necesar să se definească din punct de vedere cantitativ cererea turistică. Aceasta presupune
măsurarea circulației turistice ca formă de manifestare efectivă a cererii turistice. Cuantificarea
mișcării turistice presupune rezolvarea problemelor referitoare la orientarea, intensitatea și
repartiția teritorială și în timp a formelor de desfășurare a circulației turistice.
Cererea și consumul turistic sunt dificil de cuantificat cu exactitate, deoarece acestea se referă
la segmente de populație a căror caracteristică este mobilitatea. În plus, pronunțatul caracter
sezonier al turismului îngreunează foarte mult urmărirea și sta bilirea cu precizie a dimensiunilor
cantitative reale ale cererii și consumului turistic.
Încercând o sintetizare a acestor multiple aspecte, rezultă că cererea turistică se manifestă practic
într-un număr infinit de variante, nuanțate de la un client pote nțial la altul, în funcție de:
– tipologia socioprofesională, familia și forma de turism în care se desfășoară călătoria turistică a
clientului interesat;
24 O. Snak , Managementul serviciilor în turism , Academia Română de Management, București, 1994, p ag. 136-137
25 I. Cosmescu , Turismul, fenomen complex contemporan , Ed. Economică, București, 1998, pag. 108
15 – caracteristicile tehnice ale voiajului efectuat (durata sejurului, formele de transport, modalită țile
de cazare etc);
– sursele financiare și sumele disponibile pentru acoperirea cheltuielilor turistice în funcție de
structura serviciilor;
– motivațiile clientelei și preferințele turiștilor pentru atracțiile oferite.
Cea mai gravă problemă cu care s e confruntă în prezent România o reprezintă
competitivitatea în turism, deoarece competitivitatea este un indice care scoate în evidență
punctele slabe ale sectorului turistic. Din păcate, turismul românesc are foarte multe puncte
slabe, însă mă voi opri l a a le enumera pe cele mai importante:26
-infrastructura de transport, care ar trebui să fie un punct forte al turismului românesc, datorită
amplasării României la intersecția celor mai importante drumuri comerciale ale continentului:
jumătatea distanței d intre nordul și sudul Europei, ca și pe drumul care leagă Europa de Vest de
Asia, ceea ce ar favoriza dezvoltarea turismului de tranzit; dezvoltarea infrastructurii la standarde
europene va reduce timpul călătoriei, având în vedere faptul că transportul ru tier deține ponderea
majoritară în preferințele turiștilor străini care vizitează România;
-instruirea și educarea personalului angajat, având în vedere faptul că, la nivelul României, există
doar câteva instituții care să pregătească și practic, nu numai teoretic, viitori profesioniști în
această activitate, iar fondurile alocate nu sunt pe măsura necesităților;
-fiscalitatea ridicată, cu efecte adverse, cunoscut fiind faptul că la nivelul României, mai ales în
zonele rurale, numărul pensiunilor și hotelur ilor care funcționează fără licență și care nu plătesc
taxele aferente la stat este foarte mare;
– turismul este o ramură de consecință, el fiind susținut de alte activități economice și socio –
culturale (industria alimentara, servicii de transport, servici i de cazare, comerțul cu amănuntul) și
pentru aceasta politicile guvernamentale sunt foarte importante (mai ales în ceea ce privește
impozitarea în turism).
2.7 Tendințe ale cererii și consumului turistic
În practica turistică, analiștii disting trei categorii principale de turiști, cu diferențieri sensibile în
ceea ce privește aspirațiile și manifestările lor de cerere pentru produsele turistice și pentru
destinațiile de vacanță, și anume:27
– turiști pentru care constrângerile economice nu sunt de natură să influențeze în sens restrictiv
alegerea formulelor și destinațiilor de vacanță și care constituie categoria clientelei de "lux";
– turiștii "activi", care dispun de resursele financiare necesare sau sunt în căutarea unor resurse
pentru a stabili un echilibru financiar între mijloacelor lor economice și cererile pentru călătoriile
de vacanță;
– turiștii "pasivi" (sau, după unii analiști, așa -numiții turiști "captivi"), ale căror aspirații pentru
achiziționarea produselor turistice nu depășesc limitele condițiilor lor economice.
Pentru a studia turismul, este posibilă utilizarea datelor dintr -o gamă de alte surse oficiale.
Aceste statistici includ:28
26 Al. Nedelea, Turism. Teorie și Practică , Ed Casa Cărții de St iință 2014, pag. 64
27 C. Boghean, Economia Turismului, Note de curs, 2017, pag. 53
28 http://ec.europa.eu/eurostat/statistics -explained/index.php/Tourism_statistics/ro
16 -statisticile structurale de întreprinderi (SBS) și statist icile pe termen scurt ale întreprinderilor
(STS) care pot fi utilizate pentru a furniza informații suplimentare privind fluxurile turistice și
performanțele economice ale anumitor sectoare legate de turism;
-date privind ocuparea forței de muncă în sectoru l de cazare turistică din Ancheta privind forța
de muncă (AFM) , analizate în funcție de timpul de lucru (normă întreagă/fracțiune de normă),
statutul profesional, vârstă, nivelul de educație, sex, continuitatea și vechimea în muncă la
același angajator (date anuale și trimestriale);
-date privind veniturile și cheltuielile personale generate de călătorii din balanța de plăți ;
-statistici privind transportul (de exemplu, transportul aerian de pasag eri).
Turiștii "psihocentrici" sunt absorbiți de preocupările lor mărunte cu caracter personal și nu
manifestă decât un interes limitat pentru lumea exterioară. Solicitările lor pentru destinațiile
turistice cuprind:29
– destinații care oferă caracteristici apropiate condițiilor din localitățile lor de reședință; –
activități de agrement general acceptate de toate categoriile de populație;
– odihnă sedentară;
– destinații ușor accesibile;
– echipamente turistice trad iționale;
– călătorii programate și organizate în întregime.
Turiștii "alocentrici" se interesează de atracțiile turistice variate și inedite, sunt curioși și dornici
de a descoperi lumea înconjurătoare. Acești turiști preferă: 30
– regiuni (zone) care nu sunt dezvoltate din punct de vedere turistic;
– experiențe noi, de descoperire;
– destinații mai greu accesibile;
– forme simple de cazare;
– contacte cu populația locală și cu alți turiști;
– călătorii simple, eventual numai semiorganizate și pe co nt propriu
Tabelul nr.1.5. Tendințele înregistrate de cererea turistică pe plan mondial
Regiunea Numărul sosiri turiști
(milioane) Rata medie anuală de creștere (%)
2000 2010 2020 1995 -2000 2000 -2010 2010 -2020
Africa 27 46 75 6,0 5,6 5,1
America 134 195 285 3,9 3,8 3,8
Asia de Est 11 231 438 7,7 7,2 6,5
Asia de Sud 6 11 19 6,4 6,2 5,8
Europa 390 527 717 3,1 3,1 3,1
Orientul Mijlociu 19 37 69 6,9 6,7 6,5
Total mondial 692 1047 1603 4,2 4,2 4,4
Sursa: L’annuario del Turismo , Touring Club Italiano, Milano, 1998, pag. 134
29 C. Boghean, Economia Turismului, Note de curs, 2017, pag. 55
30 C. Teodorescu, Economia Turismului, Note de curs 2017, pag. 5
17 II OFERTA ȘI PRODUCȚIA TURISTICĂ
2.1 Semnificația și caracteristicile ofertei turistice
În literatura referitoare la turism observăm că se utilizează în paralel următorii termeni: potențial
turistic, patrimoniu turistic, ofertă turistică, fond turistic, dar și resurse turistice, noțiuni cu
sensibile diferențieri dar sensul și conținutul general fiind însă identic (G. Posea, Popescu I.,
Ielenicz M., 1969; I. Șandru, 1970; M. Grigore, 1974; I. Iordan, Niculescu, 19 75; P. Cocean,
1984; M. Olaru, 1996; M. Cândea, G. Erdeli, 2000; M. Cândea, G. Erdeli, T. Simion, D.
Peptenatu, 2003 etc.)
Reiese clar că potențialul turistic este denumit și ofertă turistică primară (potențială), fiind o
condiție sine -qua-non a unei amen ajări turistice.
Prin valoarea lor (cognitivă, estetică, calitativă sau cantitativă), toate componentele potențialului
turistic, fie natural, fie antropic devin „ atracții turistice ” sau „ resurse turistice ”. Cele două
vocabule, deși par sinonime ca tendință generală de adresabilitate și funcționalitate, diferă totuși;
atracția turistică are o conotație afectivă, estetică, emoțională în raport cu percepția diferită a
fiecărui turist în fața unor elemente naturale ale potențialului turistic; „ resursa turistică ” este mult
mai complexă și mai completă, incluzând (pe lângă atracțiile turistice pretabile pentru vizitare) și
elemente naturale sau antropice care pot fi valorificate direct în activitățile turistice ca „materie
primă”, generând diferite forme de turism (izvoarele minerale – agroturismul, satele – turismul
rural etc.).31
Oferta primară nu are valoare intrinsecă: ea se distinge de oferta turistică secundară (produsă de
mâna omului) prin faptul că resursele naturale nu pot fi reproduse artificial, ele fiin d create de
natură, atât în spațiu, cât și în timp.
Oferta turistică primară și secundară constituie deci "materia primă" pentru industria turismului,
care se va modela în diferite produse turistice numai printr -un consum efectiv de muncă vie,
înglobată î n prestațiile de servicii turistice specifice pentru fiecare produs turistic. În literatura de
specialitate se regăsesc și sub numele de resurse turistice antropice.
Potențialul turistic este elementul de bază al prognozei în Geografia turistică, analiza ș i diagnoza
atentă a lui permițând:
-conturarea unei strategii de „expansiune” turistică (într -o zonă turistică dată);
-studiul: gradului de exploatare și al posibilității de dezvoltare durabilă; gradului de atractivitate
prezent/perspectivă etc.32
Patrimoni ul turistic (sau oferta turistică reală) – cuprinde:
-potențialul turistic (natural + antropic), adică oferta turistică primară (potențială);
-baza tehnico -materială;
-infrastructura generală;
-bunuri alimentare și industriale;
-forța de muncă pentru turism;
-condițiile de comercializare a produselor turistice;
-varietatea și calitatea serviciilor pentru turism.
În literatura de specialitate se susțin puncte de vedere diferite cu privire la semnificația
conceptului de "ofertă turistică". Astfel, s e consideră că aceasta reprezintă fie "ansamblul
31 M. Cândea, G. Erdeli, T. Simon, D. Peptenatu, Potențialul turistic al României și amenajarea turistică a
spațiului , Ed. Universității, București, 2003
32 Al. Nedelea, Turism. Teorie și Practică , Ed Casa Cărți i de Stiință 2014, pag. 58
18 atracțiilor care pot motiva vizitarea lor de către turiști" fie “un ansamblu de bunuri și servicii
propuse consumatorului pentru a -i satisface nevoile turistice"33 combinație în care serviciile
joacă rolul pr incipal.
Oferta turistică reprezintă deci „totalitatea bunurilor și serviciilor care satisfac la un moment dat
cererea turistică”34 și putem afirma că – fără excepție – majoritatea componentelor ofertei
turistice (resurse turistice naturale, antropice, prod use turistice, infrastructură, forță de muncă,
etc.) justifică motivația deplasării turistului spre o anumită destinație turistică.
Dimensiunile unei piețe turistice sunt date de:
-structura pieței (structura cererii, îndeosebi, ducând chiar la o segmentare a pieței în funcție de
vârsta, clasa socială, sexul, stilul de viață, locul de viață al turiștilor);
-aria pieței (determină tipologii spațiale diferite ale funcției turistice, care poate fi loca lă, zonală,
națională și internațională);
-capacitatea pieței (redă exemplar raportul, la un moment dat, între cerere și ofertă și locul
deținut de fiecare pe piața turistică. În funcție de capacitate – piața turistică se clasifică în piața
turistică teor etică, piața turistică potențială, piața turistică efectivă).
Produsul turistic, sinonim noțiunii de ofertă, reprezintă totalitatea bunurilor și serviciilor oferite
de către o firmă de profil sau, cu alte cuvinte, tot ceea ce cumpără turiștii (transport, c azare,
masă, agrement etc.), limitat ca număr doar de creativitate. Orice ofertă sau produs turistic are un
caracter efemer (oferta fiind fermă), cu un ciclu de viață (adică acel interval temporar dintre
apariția și dispariția acesteia de pe respectiva pia ță turistică) ce cuprinde: crearea, lansarea,
creșterea, maturitatea și declinul (Koteler L., 1997), etape care sesizează tendința produsului
turistic în relație cu întreaga piață turistică și cu segmentele ei, în scopul evaluării cererii viitoare
a pieței turistice.
Original sau specific zonei turistice generatoare, produsul turistic împrumută din seva acesteia,
devenind emblematic pentru aceasta, asigurându -și o arie de viață proprie zonei (exemplu:
costumele populare din Oltenia, produsele de ceramică de Horezu, sărbătorile etno -populare din
zona Mehedinți etc.), motivând și facilitând permanent accesul la un act turistic.
Fond turistic semnifică totalitatea elementelor atractive dintr -un anumit spațiu geografic ce
înglobează atât resursele cadrului natur al (structuri geologice, peisaje, relief, climă, hidrografie,
vegetație, faună etc.), cât și resurse antropice (monumente istorice, edificii religioase, culturale,
sportive, obiective economice, așezări umane atractive etc.)
Prin valoarea lor (cognitivă, e stetică, calitativă sau cantitativă), toate componentele potențialului
turistic, fie natural, fie antropic devin „ atracții turistice ” sau „ resurse turistice ”. Cele două
vocabule, deși par sinonime ca tendință generală de adresabilitate și funcționalitate, diferă totuși;
atracția turistică are o conotație afectivă, estetică, emoțională în raport cu percepția diferită a
fiecărui turist în fața unor elemente naturale ale potențialului turistic; „ resursa turistică ” este mult
mai complexă și mai completă, incluz ând (pe lângă atracțiile turistice pretabile pentru vizitare) și
elemente naturale sau antropice care pot fi valorificate direct în activitățile turistice ca „materie
primă”, generând diferite forme de turism (izvoarele minerale – agroturismul, satele – turismul
rural etc.).35
33Rosca Elisabeta , Economia Turismului, Note de curs ECTS, ID, 201 7, pag 39
34 Iahoda M., Complexitatea pieței turistice , în volumul „ Turismul în economia națională ”, Editura Sport –
Turism, București, 1983
35 M. Cândea, G. Erdeli, T. Simon, D. Peptenatu, Potențialul turistic al României și amenajarea turistică a
spațiului , Ed. Universității, București, 2003
19 Între oferta turistică și producția turistică există o relație strânsă, care, comparativ cu aceeași
relație de pe piața bunurilor fizice, este marcată de următoarele particularități:36
– Producția turistică poate fi cel mult egală cu oferta turistică (deoarece nu toate atracțiile având
potențial turistic sunt valorificate în cadrul unor produse turistice), în timp ce pe piața bunurilor
materiale oferta este cel mult egală cu producția.
– Oferta turistică există și independent de pr oducția turistică, în timp ce aceasta din urmă nu se
poate realiza în afara ofertei.
– Structura ofertei turistice nu coincide întotdeauna cu structura producției turistice, în timp ce
structura ofertei de bunuri materiale reflectă structura producției re spective.
– Oferta turistică este fermă – există atâta timp cât sunt prezente elementele ce intră în structura
ei, în timp ce producția turistică este efemeră, deoarece există atât timp cât se manifestă
consumul, încetând odată cu încheierea consumului.
Complexitatea și eterogenitatea ofertei și producției turistice derivă din structura acestora cât
și a prestatorilor de servicii turistice. Astfel oferta turistică reunește un ansamblu de elemente
materiale și imateriale, oferite consumatorilor, în vede rea satisfacerii nevoilor acestora,
respectiv:37
1. Cadrul și potențialul natural și antropic;
2. Factorii generali ai existenței și activității umane (cultura, obiceiurile, folclorul, ospitalitatea,
politica, economia);
3. Infrastructura generală: rețeaua de transporturi, comunicații, telecomunicații, de aprovizionare
cu apă, cu electricitate, canalizarea, salubritatea, ș.a.
4. Echipamentul turistic (infrastructura specifică): unități de cazare, de alimentație, baze de
tratament, căi de acces turistic, amen ajări sportive și de agrement etc.;
5. Serviciile turistice prestate de personalul care lucrează în acest sector.
Conform unei alte clasificări38, oferta turistică se împarte în ofertă turistică primară , care
cuprinde totalitatea valorilor (resurselor) turi stice naturale, și oferta secundară sau potențialul
turistic antropic , care include ansamblul resurselor turistice create de om.
Resursele turistice naturale reprezintă elemente de geografie a locului, c are cuprind la rândul
lor clima, elemente de geog rafie fizică, cum ar fi relieful , apele, elemente de biogeogr afie, unde
avem în vedere fauna și flora , în fine alte elemente de geografie . Și e lemente excepționale de
geografie a locului, cum ar fi: parcuri și rezervații naturale, monumente ale naturii, peșteri,
formațiuni carstice deosebite etc.
Resursele turistice antropice sunt alcătuite din monumente și situri arheologice, monumente
istorice, de artă și de arhitectură, ansambluri memoriale, muzee, expoziții, ateliere de producție
artizanală, elem ente de folclor și artă populară etc.
În fine, Federația Mondială a Sindicatelor (WFTU – The World Federation of Trade Unions),
fondată la Paris pe 3 octombrie 1945, a creat în interiorul său un Comitet Sindical Internațional
al Turismului Social și al Tim pului Liber. Acesta a adoptat, în cadrul unui Congres Sindical
Mondial, ținut în 1973 la Varna, o rezoluție esențială asupra turismului social și a timpului liber,
fixând următoarele obiective39:
37 M.Bucur -Sabo , Marketing turistic , Universitatea "Spiru Haret", Bucuresti, 1994, pag.38
38 Alexandru Nedelea , Marketing în Comerț,Turism și Servicii ,Note de curs ECTS ID 20 17, pag 37
39 Robert Lanquard, Yves Raynouard, op.cit ., p. 27
20 – reducerea timpului de lucru și obținerea de timp liber și de concedii plătite în vederea
relaxării/destinderii, repaosului și recuperării forțelor, precum și măsuri privind crearea
condițiilor materiale necesare îndeplinirii acestor obiective,
– amenajarea teritoriului pe baza unei concepții globale cu scopul de a pr eveni degradarea
mediului natural,
– dezvoltarea pe plan național și internațional a legăturilor de cooperare cu organizațiile care
practică activități de turism, de timp liber și cultură cu final nonlucrativ,
– promovarea turismului pentru tineri și pentru vâ rsta a III -a,
– obținerea de mijloace și facilități necesare numărului mare de lucrători care urmează stagii și
sesiuni de formare pentru a deveni gestionari și organizatori în realizarea vacanțelor colective.
Dinamica ofertei turistice este mai puțin ac centuată comparativ cu cea a ofertei de mărfuri,
datorită evoluției foarte diferite a elementelor ei componente. Astfel, unele elemente ale ofertei
turistice, ca de exemplu valorile naturale, arheologice, folclorice rămân relativ neschimbate
perioade îndel ungate de timp, iar altele, cum sunt baza tehnico -materială și prestațiile de servicii,
evoluează cantitativ și calitativ. Creșterea nivelului calitativ al ofertei este determinată de
influențele progresului tehnic și ale exigențelor crescânde ale turiștil or. Creșterea cantitativă a
ofertei lărgește corespunzător proporțiile cererii, asigurând satisfacerea unei mase mai mari de
nevoi, în timp ce creșterea calitativă se răsfrânge asupra nivelului de satisfacere a nevoilor,
respectiv a cererii turistice.
Superstructura turismului sau baza tehnico -materială a acestuia este formată din structurile de
primire turistice care sunt construcții și amenajări destinate (prin proiectare și execuție) cazării
turiștilor, servirii mesei, agrementului, transportului ace stora sau tratamentului balnear.
Serviciile turistice constituie ponderea majoritară a ofertei turistice. Structura serviciilor
oferite pe piața turistică cuprinde40:
1. Servicii pentru pregătirea consumului turistic , legate de organizarea voiajelor, publicitate,
informarea clienților, elaborarea programelor de călătorie pe diferite itinerare, editarea ghidurilor
și hărților turistice, rezervarea serviciilor pe itinerarele solicitate, procurarea documentelor de
călătorie, obținerea vizelor turistice et c.
2. Servicii de bază în care se includ:
a) servicii de transport turistic (în cazul în care turiștii solicită agențiilor de voiaj să le asigure
asemenea servicii);
b) servicii de cazare, care constau în asigurarea condițiilor pentru înnoptarea turiștilo r în diferite
tipuri de structuri de primire;
c) servicii de alimentație.
3. Servicii complementare sunt prestate pentru asigurarea petrecerii agreabile a timpului liber al
turiștilor (agrement, distracții, activități sportive, excursii, manifestări cultur al-artistice, închirieri
de autoturisme și materiale sportive ș.a).
4. Servicii cu caracter special : tratamente balneo -medicale, servicii pentru turismul de întruniri,
pentru acțiunile de vânătoare și pescuit sportiv etc.;
5. Servicii nespecifice : reparați i și întreținere, telecomunicații, poștă, schimb valutar etc.
Strategia diversificării serviciilor turistice trebuie concepută astfel încât, în funcție de resursele
turistice primare și secundare ale unei zone, să răsp undă la următoarele necesități: gama
serviciilor oferite să stimuleze prin diversitatea și atrac tivitatea lor pe fiecare turist; să ofere
alternative și posibilități de petrecere agreabilă a timpului liber ; să permită substituirea neforțată ;
să permită compensarea reducerii vo lumului de ac tivități turistice.
40Alexandru Nedelea , Turism.Teorie și practică , Editura Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 2014 , pag 63
21 Standardizarea serviciilor turistice la nivelul întregii oferte este imposibilă datorită diversității și
eterogenității lor. Această ultimă caracteristică este particularizată de specificul mediului in care
sunt prestate serviciile turi stice și de individualizarea lor la nivelul consumatorului. Posibilitățile
de lărgire a gamei serviciilor turistice se multiplică în mod proporțional cu diversificarea
motivațiilor turiștilor și a ofertelor sectorului terțiar.
Forța de muncă influențea ză dimensiunea, calitatea și localizarea ofertei turistice prin gradul
de specializare și nivelul de calificare. Între lucrătorul din turism implicat în prestarea serviciilor
și consumatorul acestora intervin raporturi directe, în care satisfacerea nevoilo r de consum se
face în condiții de creștere continuă a experienței și exigențelor personale ale turiștilor acumulate
din călătorii anterioare. Aceasta impune o creștere a nivelului profesional al personalului din
turism, o adaptare rapidă la cerințele pieț ei mondiale. Este adevărat însă că necesarul de muncă
înalt calificată în turism este mai redus decât pentru celelalte domenii de activitate ale sectorului
terțiar. Astfel, deși calitatea muncii are o importanță deosebită, ocuparea multor funcții, din
unitățile de cazare de exemplu, solicită un nivel redus de calificare.
În prezent, pe plan mondial se remarcă tendința ridicării calitative a ofertei datorită unei
specializări accentuate a personalului ce lucrează în cadrul firmelor de turism. Diversificarea și
specializarea profesiilor turistice asigură succesul ofertei turistice.
2.2. Ofertanții de pe piața turismului
Pe piața turistică activează o gamă largă de ofertanți care pot fi clasificați în funcție de mai
multe criterii, în categorii diferite.41
În funcție de natura activității desfășurate, întreprinderile turistice se împart în două grupe
distincte:
I. agenți prestatori direcți de servicii turistice
II. agenți care au ca obiect de activitate promovarea și comercializarea de aranjamente turistice
în țară și străinătate, cu rol de intermediar între agenții economici prestatori direcți de servicii
turistice și turiști.
I. Agenții prestatori direcți de servicii turistice desfășoară activități economice diverse având
rolul de a satisface o cerere turistică complexă, corespunzătoare unor motivații turistice
eterogene. Structurile de primire turistice se împart în două grupe mari: structuri de primire cu
funcțiuni de cazare turistică (unități de cazare) care cuprind localurile de utilitate publică
clasificate și amenajate astfel încât să permită cazarea turiștilor și prestarea de servicii specifice,
potrivit categoriei de încadrare și unități de alimentați e destinat e servirii turiștilor efectuează un
ansamblu de activități de pregătire și prezentare a preparatelor culinare, de cofetărie -patiserie, a
băuturilor
Tipurile de unități de alimentație destinate servirii turiștilor care funcționează în România și
categor iile de încadrare sunt:
Tabel 3.1. Tipuri de unități de alimentație
Nr. crt. Tipul de unitate Categoria
Lux I II III
0 1 2 3 4 5
1. RESTAURANT
1.1 Clasic X x x x
1.2 Specializat
41 Valentin Nițu,Elena Beizadea , Tehnologie hoteliera si de restaurant , pag 12
22 1.2.1 Pescăresc -vânătoresc X x x –
1.2.2 Dietetic, lacto -vegetarian – x x x
1.2.3 Rotiserie, zahana – x x x
1.2.4 Familial, pensiune – x x x
1.3 Cu specific național sau local X x x –
1.4 Braserie X x x –
1.5 Berării X x x –
1.6 Grădina de vară X x x x
2. BAR
2.1 Bar de noapte X x – –
2.2 Bar de zi X x x –
2.3 Cafe -bar, cafenea X x x –
2.4 Disco -bar (discotecă, videotecă) X x x –
2.5 Bufet – bar – x x x
3. Unități tip FAST FOOD
3.1 Restaurant autoservire – x x x
3.2 Bufet tip expres – x x x
3.3 Pizzerie – x x x
3.4 Snack – bar – x x x
4. COFETĂRIE x x x x
5. Patiserie, plăcintărie, covrigărie – x x x
Sursa: Ordinul Ministerului Turismului nr.56/1995, publicat în M.O. Partea I, nr. 220/1995
Unitățile de alimentație destinate servirii turiștilor, care sunt integrate în unitățile de cazare
turistică, se clasifică odată cu acestea, asigurându -se, de regulă, următoarea corelație:
Tabel 3.2. Corelația între categoria unității de cazare și cea a unității de alimentație
Categoria unității
de cazare de alimentație publică
5 și 4 stele Lux
3 și 2 stele Categoria I
1 stea Categoria II și III
Sursa: Ordinul Ministerului Comerțului și Turismului nr. 87/1992
II. Agenții de turism cu rol de intermediar între agenții economici prestatori direcți de servicii
și turiști se clasifică în42:
a) Agenții turoperatoare specializate numai în organizarea de aranjamente turistice, pe care le
comercializează pe bază de contracte prin intermediul altor agenții de turism;
b) Agenții de turism detailiste cu activitate de vânzare a aranjamentelor turis tice organizate de
tour-operatori (similar cu agențiile de voiaj din străinătate);
c) Agenții cu activitate mixtă de turoperatori și de vânzare directă către turiști a aranjamentelor
turistice proprii sau ale altor turoperatori.
42Valentin Nițu,Elena Beizadea , Tehnologie hoteliera si de restaurant , an 2007 pag 44
23
III STRATEGII DE PROMOVARE ÎN TURISM
3.1.Politici de promovare în turism
Turismul românesc este susținut la ora actuală aproape exclusiv de resursele naturale și
vestigiile istorice, aportul infrastructurii fiind unul minor iar calitatea serviciilor turistice nu
numai că nu îi atrage pe cetățenii străini, dar îi alungă și pe români, care au descoperit că la
aceiași bani pot beneficia de condiții excelente în Turcia sau Grecia.
O altă problemă cu care noi ne -am obișnuit este lipsa de siguranta, pentru care puți ni străini ar
risca să rămână fără obiecte sau bani.
Cercetările de marketing turistic relevă faptul că preferințele turiștilor străini se îndreaptă spre
marile spații naturale intacte (deltă, munții pastorali și rezervațiile naturale, printre care se
numără și ultimele păduri naturale virgine din Europa –“Codrii Seculari” din județul Suceava,
mănăstirile din Bucovina, satele izolate care n -au fost încă pervertite – faimoase fiind cele din
zona Maramureșului).
Mutațiile imperative care trebuie să se reg ăsească în politicile de revigorare post -criză economică
din domeniul turismului sunt:43
-Accentul ar trebui să se mute asupra dezvoltării economice generale, în locul măsurilor
necoordonate și inconsecvente orientate în favoarea industriei turismului
-Prom ovarea unei politici orientate în favoarea turistului, în locul priorității care se acordă în
prezent touroperatorilor și – într-o mai mică măsură – industriei autohtone de cazare turistică
-Îmbunătățirea comunicării prin acțiuni mai inteligente de crear e de marcă și publicitate
-Turismul românesc, poate chiar mai mult decât alte arii ale economiei unei țări, este o industrie
de networking prin excelență
-Turismul a fost definit ca un sistem în care interdependența este esențială iar colaborarea și
coop erarea între diferitele organizații în cadrul unei destinații turistice creează produsul turistic.44
-Sub impactul globalizării, dezvoltarea turismului în fiecare țară a lumii devine posibilă numai
în condițiile unui parteneriat optimal public -privat;
-Nu există un parteneriat public -privat real în domeniu, iar instituțiile abilitate să creeze o
anumită educație și un comportament care să susțină dezvoltarea durabilă a turismului românesc
nu depun eforturile necesare.
Turismul “standardizat” este tributa r practicilor vechi și rigide: călătorii organizate în grupuri
numeroase cu autocarul, cazare în hoteluri reci, neprimitoare, cât mai mulți kilometri parcurși
într-un timp foarte scurt.
În vederea creșterii competitivității ofertei pe piața națională ș i internațională sunt necesare
dezvoltarea și modernizarea produsului turistic românesc. În acest sens menționăm faptul că
Ministerul Turismului a stabilit o serie de obiective strategice la nivel național:45
-îmbunătățirea și consolidarea produsului turist ic în acele zone, stațiuni, localități, trasee care
sunt cele mai cunoscute în prezent pentru turiștii străini și români și unde există, deja, creată o
anumită structură;
43 Alexandru Nedelea , Turism.Teorie și practică , Editura Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 2014 , pag . 46
44 Mazilu Mirela Elena, Actorii implicați în turismul durabil al unei destinații , publicat în Proceedings of The 2 -nd
International Tourism Conference: ”Sustainable mountain tourism -local responses for global changes”, Drobeta
Turnu Severin, 26-27-Sept. 2009, Editura Universitaria , Craiova , pp.215 -221
45Al. Nedelea , Politici de marketing ,Editura Economica, Bucuresti 2003 , pag 119
24 -dezvoltarea și modernizarea produsului turistic astfel încât România să se distingă de alte țări de
destinație turistică;
-ridicarea nivelului standardului serviciilor în conformitate cu categoria unității turistice și tariful
utilizat;
-optimizarea și dezvoltarea la maximum a componentei culturale a produsului turistic;
-ținând cont de f aptul că circulația turistică internă scăzută este datorată, în principal, existenței
unei ponderi mari a populației cu venituri mici și, deci, indisponibile pentru practicarea
turismului, strategia de dezvoltare a produsului turistic pentru perioada următ oare va trebui să
acorde o atenție sporită dezvoltării acelor forme de turism cu adresabilitate către aceste categorii
de populație;
-creșterea calității și mărirea capacității amenajării turistice;
-protejarea și îmbunătățirea mediului natural în zonele t uristice, îmbunătățirea nivelului de
protecție a turiștilor, știut fiind că repercusiunile asupra mediului înconjurător cresc proporțional
cu volumul turismului.
Pentru a putea reface cât mai repede ceea ce am pierdut în turism și a recâștiga piețele
considerăm că, în cadrul unor politici care să vizeze produsul turistic românesc,46 trebuie avute în
vedere următoarele demersuri:
-modernizarea și întreținerea co respunzătoare a infrastructurii
-dezvoltarea mijloacelor de siguranță și protecție turistică;
-restructurarea formelor de turism;
-valorificarea resurselor de mare valoare turistică promovându -se turismul endemic , turismul
etnic, turismul religios, turismul ecologic, speoturismul, cicloturismul; de exemplu, turismul
religios beneficiază de un poten țial deosebit în țara noastră cu ocazia hramurilor bisericilor și
mănăstirilor, care atrag un număr considerabil de pelerini
-definitivarea și promovarea unui număr restrâns de produse turistice pentru piața externă, bine
puse la punct;
-organizatorii de produse turistice (turoperatorii) să fie buni cunoscători ai traseele lor turistice,
ai obiectivelor ce pot atrage vizitatori din țară și străinătate pentru a se putea valorifica întregul
areal turistic, natural și antropic al României;
-organizarea de cir cuite turistice precum: Drumul Sării, Drumul Vinului, Drumul Legendelor și
Miturilor, Drumul Cetăților din România;
-reinventarierea tuturor surselor turistice naturale și antropice, având ca scop amenajarea,
restaurarea, dezvoltarea și modernizarea destin ațiilor de vacanță precum și extinderea și
diversificarea serviciilor pe coordonate noi;
-elaborarea unui plan strategic pe termen mediu și lung pentru a identifica piețe nișă și grupuri
țintă de consumatori;
-crearea unei strategii pentru îmbunătățirea ni velului serviciilor la hoteluri și restaurante;
-valorificarea punctelor de atracție unice ale României: zonele de turism cultural, folcloric și
rural;
-colaborarea cu parteneri regionali pentru a vinde pachete de programe cu destinații multiple;
-asigurar ea unor servicii de calitate pentru a valorifica produsele turistice atractive și a stimula
piețele turistice actuale și potențiale;
-creșterea numărului de locuri de muncă în turism.
În concordanță cu obiectivele menționate mai sus și urmărind reali zarea unei activități optime,
operatorul din turism poate proceda la adoptarea unui set de strategii de produs, având drept
46 Munteanu, V., Marketing: știința și arta afacerilor , Ed. Tipo Moldova, Iași, 2009 , pag 32
25 obiective: valorificarea completă a potențialului turistic; atragerea unui număr sporit de turiști
interni și străini; contracararea , pe cât posibil, a sezonalității, prin dezvoltarea unor capacități
turistice ce pot fi exploatate tot timpul anului; întărirea poziției câștigate pe anumite piețe
turistice interne și externe; lansarea de noi produse turistice pe piață; diferențierea față de
produsele concurenților etc.
Politi ca turisti cǎ, imperativă, pentru revigorarea turismului românesc pe termen mediu și lung
va trebui sǎ vizeze urmǎtoarele obiective prioritare:47
• reducerea fiscali tǎții;
• men ținerea în continuare a tratǎrii turism ului intern ațional ca activitate de export;
• neimpozi tarea profitului reinvestit pe o anumi tǎ perioa dǎ;
• continuarea perfe cționǎrii cadrului legislativ și institu țional pentru armonizarea lui cu
normele Organiz ației Mondiale a Turismului și ale Uniu nii Europene;
• implicarea statului în susținerea finan ciarǎ a investi țiilor în turism, în special a celor de
interes public (infrastructu rǎ), precum și a promovǎrii turistice interna ționale și interne;
• dezvoltarea sistemului de p regǎtire p rofesionalǎ de spe cialitate și reconversie profesiona lǎ
pentru forța de muncǎ disponibiliza tǎ din cel elalte sectoare economice; constituirea unei re țele
de institu ții de învǎțǎmât turistic integra tǎ în rețeaua europeanǎ a învǎțǎmântului hotelie r-
turistic;
• corelarea programelor și proiectelor de dezvoltare a turismului cu programele regionale
de dezvoltare (transporturi, telecomunic ații, amenajarea teritoriului etc.);
• acordarea unei atenții sporite sondajelor de opinie – instrument util de lucru pentru
managerii hotelului în vederea menținerii și creșterii calitǎții serviciilor prestate;
• impunerea mărcilor de calitate, în vederea creșterii competitivi tății pe pia ța turisti că și a
recunoașterii c alității serviciilor în turism.
Promovarea internă a produsului turistic românesc va urmări scoaterea în evidență a celor
două mari avantaje ale acestuia față de piața turistică și anume diversitatea și complexitatea
produsului turistic românesc și rap ortul preț -calitate.
Politicile de marketing care au ca obiect produsul turistic românesc trebuie să aibă în vedere
asigurarea condițiilor optime de cazare în hotel. Aici gama serviciilor care trebuie oferite trebuie
să fie foarte largă. Criteriile cal itative ale serviciilor hoteliere vizează:48
-o curățenie exemplară, pornind de la exteriorul hotelului (parcări, trotuare etc.) și terminând cu
ultima cămăruță din interior;
-o prezentare ireproșabilă a instalațiilor sanitare cu toate anexele necesare. Turiștii occidentali
sunt foarte sensibili în privința acestui aspect, care poate deveni decisiv pentru o eventuală
revenire în viitor.
-adaptarea bucătăriei la gusturile turiștilor. Astfel, există turiști care preferă să fie serviți, dar
există și unii ca re preferă să -și aleagă singuri felul de mâncare (self -service). Bucătăria va trebui
să fie adaptată cerințelor, preferințelor clienților.
-asigurarea unor variante de recreere, odihnă cum ar fi: saună, piscină, parc sau grădină.
-asigurarea cu maximum de operativitate a altor servicii hoteliere (rezervări de bilete, închirieri
de autoturisme, servicii obișnuite: spălat, călcat etc.).
O modalitate eficientă de a revigora turismul românesc constă în propunerea și susținerea unui
amplu program de creare a unor produse turistice atractive, care să reunească și să dezvolte în
47 Alexandru Nedelea , Turism.Teorie și practică , Editura Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 2014 , pag . 18
48 Al. Nedelea , Politici de marketing ,Editura Economica, Bucuresti 2003 , pp. 120/121
26 jurul lor o adevărată rețea de unități prestatoare de servicii. Acest lucru ține de abc -ul unei
organizări eficiente în turism.
Atunci când grecii contemporani, spre exemplu, au dema rat construirea unor punți și
balustrade din lemn într -o peșteră oarecare, luminând -o electric și găsindu -i, ulterior, și o
anumită valoare istorică, ei au construit, de fapt, un produs turistic, în jurul căruia s -au ridicat,
apoi, minihoteluri și restaura nte pentru turiștii amatori să viziteze peștera respectivă. Aceasta este
ordinea după care se structurează o afacere în turism: mai întâi depistarea sau crearea produsului
turistic și numai după aceea ridicarea infrastructurii (căi de acces, unități de caz are etc.).
3.2.Strategii de marketing turistic
Strategiile de marketing turistic în România trebuie să aibă în vedere crearea unui produs bazat
pe caracteristicile proprii industriei ospitalității din țara noastră, a unui produs competitiv, de
calitate, care să satisfacă cerințele cât mai multor segmente de turiști. Astfel, considerăm că pot fi
adoptate patru tipuri principale de strategii ale produsului turistic românesc:
– strategie de diferențiere, comparativ cu ofertele țărilor concurente;
– strategie de diversificare a prestațiilor turistice;
– strategie de flexibilitate;
– strategie de creștere a calității.
I. În ceea ce privește strategia de diferențiere, credem că este indicat să se pornească de la
originalitatea prin care trebuie să se caracterizeze turismul românesc, pentru a putea concura cu
succes cu țările cu experiență în domeniu.49 În acest sens se va avea în vedere valorificarea
superioară a resurselor turistice naturale și antropice din țara noastră. Acestea din urmă pot oferi
imaginea unui produs turistic atrăgător și original, cu valențe spirituale și specific național.
II. Adoptarea unei strategii de diversificare în industria ospitalității din România vizează
satisfacerea cerințelor cât mai multor segmente de turiști, pr in conceperea unor forme și activități
turistice variate. 50Dacă ținem cont de caracterul complex și variat al potențialului turistic
autohton, considerăm că pot fi dezvoltate și promovate ca produse turistice particulare: sejurul pe
litoral, circuitele mon tane și culturale, turismul balnear, geriatric, turismul rural, ecoturismul
(turismul verde), turismul ecumenic și de pelerinaj, de afaceri, turismul pentru practicarea
sporturilor de iarnă (schi fond, schi alpin, săniuș) și a altor sporturi și activități de agrement
(cicloturism, sporturi nautice, alpinism, deltaplan, parapantă), turismul științific, speoturismul,
revelioane etc. Remarcăm astfel că aceste forme specifice de turism acoperă o paletă largă a
motivațiilor și preferințelor turistice, putând asi gura în acest mod o extindere a sezonului turistic,
care poate și trebuie să acopere cea mai mare parte a anului calendaristic.
Analiza produselor turistice oferite de agențiile de turism românești relevă o diversificare a
ofertei pe destinații externe : Turcia, Grecia, Egipt, Spania, Franța, Marea Britanie, Italia,
Germania, SUA, India etc. (ponderea principală deținând -o primele două țări menționate).
Motivele principale ale acestei tendințe sunt următoarele:
În primul rând, turiștii români (în spe cial cei cu venituri peste medie) au tendința de a alege
ofertele externe deoarece acestea devin comparabile din punct de vedere al prețului cu cele
interne.
49 Al. Nedelea , Politici de marketing ,Editura Economica, Bucuresti 2003 , pag 122
50 Al. Nedelea , Politici de marketing ,Editura Economica, Bucuresti 2003 , pag 126
27 În al doilea rând, exigențele de calitate ale turiștilor au început să crească, iar în condiți ile în
care turismul intern nu -și poate lărgi și ameliora oferta din punct de vedere al nivelului de
calitate și diversitate, aceștia aleg destinațiile externe.
La acestea se adaugă tendințele agențiilor de turism de a -și diversifica oferta pentru a cr ea noi
segmente de piață care, odată atrase, ar putea crea o cerere constantă pentru destinații mai puțin
cunoscute turistului român.
III. Referitor la strategia de flexibilitate remarcăm faptul că flexibilitatea ofertei turistice
românești poate fi a sigurată prin conceperea și promovarea unor produse turistice adecvate
fiecărui segment de piață, prin adaptarea permanentă a acestora la schimbările cererii atât interne
cât și externe. Astfel, chiar în situația în care oferta construită este relativ rigi dă, pachetele de
servicii oferite, activitățile de animație, combinația de forme de turism, de prestații ș.a.m.d. pot fi
adaptate și îmbunătățite conform exigențelor manifestate de turiști. Evident că personalului aflat
în contact direct cu clienții îi rev ine un rol foarte important, indicată fiind adoptarea unui
comportament cu adevărat profesional, a unei atitudini deschise față de clientelă, în acest mod
aducându -și contribuția atât la creșterea cererii acesteia, cât și la calitatea prestației turistice.
IV. În vederea conceperii și promovării unui produs turistic românesc competitiv este esențială
adoptarea unei strategii de creștere a calității. În acest sens, aderăm la ideea potrivit căreia
„calitatea nu înseamnă totul, însă totul este nimic fără c alitate.”
Întreaga istorie a turismului românesc a fost mereu marcată de un subiect obsesiv: calitatea
prestațiilor turistice. Un subiect căruia nu i s -au găsit soluții viabile nici înainte de 1989, când
sistemul a apelat la tot felul de metode, inclus iv deplasarea celor mai bune forțe din județe pe
timpul verii în stațiunile de pe litoral, și nici în anii de tranziție spre economia de piață.
În ultimii 2 -3 ani, în țările aflate în avangarda turismului european – de pildă, Spania și Franța
– s-a trecut la o nouă abordare a calității serviciilor, nu numai în funcție de elementele fizice, ca
infrastructură, dotări, echipamente etc. Marca Q introdusă în aceste țări vizează aplicarea unor
criterii care să permită măsurarea totală a calității, respectiv a tuturor factorilor care pot asigura
un grad mare de satisfacție clienților. Experiența Spaniei, deși după o perioadă relativ scurtă de
aplicare, atestă faptul că hotelurile cu cele mai bune rezultate, în materie de utilizare a
capacităților de cazare, sun t cele cu certificate de calitate Q.
Ministerul Turismului pregătește implementarea mărcii Q și pe piața turistică românească.
Cele trei etape parcurse până acum – testarea criteriilor calității certificate în 41 de hoteluri din
toate zonele și de toat e categoriile de clasificare, formarea, în baza unui acord cu guvernul
Flandrei, a 12 specialiști auditori români pentru certificarea calității serviciilor hoteliere,
elaborarea unor norme naționale pentru acordarea certificatelor de calitate – arată clar că nu mai
avem de -a face cu o simplă intenție, ci cu o decizie și o logistică indubitabile.51
Programul național de aplicare a mărcii Q, marca viitorului, este extrem de complex și include
elaborarea atât a normelor naționale de certificare a calității serviciilor hoteliere și de abordare a
mărcii Q, cât și a criteriilor de cuantificare a calității (peste 500), un pas important
reprezentându -l constituirea Comisiei Naționale pentru acordarea mărcii Q. Demersurile
subordonate acestui scop vor reuni atât e xperiența internațională a țărilor europene menționate,
cât și propria contribuție în domeniu a asociațiilor profesionale, patronale, a unor specialiști din
învățământ și cercetare.
Raportul inechitabil între calitatea serviciilor și nivelul tarifelor reflectă existența unei
neconcordanțe între obiectivul urmărit de unitatea turistică și intențiile clientului, ceea ce -i
provoacă o stare de frustrare acestuia din urmă, o senzație de „gust amar”. Acest fapt creează
51 Al. Nedelea , Politici de marketing ,Editura Economica, Bucuresti 2003 , pag. 128
28 repercusiuni, dată fiind lipsa satisfacț iei pe care orice persoană o așteaptă de la vacanța proiectată
cu mult timp înainte și realizată cu sacrificii financiare. Or, din literatura de specialitate și din
practică rezultă că, odată un produs turistic compromis, refacerea imaginii acestuia necesi tă
eforturi și cheltuieli deosebite pe durata mai multor ani.
În acest sens este absolut necesar ca întreaga rețea de structuri de primire din industria
ospitalității din România să comercializeze servicii de o calitate superioară celei existente. Ca
urmare, se impune o creștere a gradului de confort în unitățile de cazare și alimentație, o grijă
sporită pentru păstrarea nealterată a mediului etc.
Sistemul pe care îl recomandăm are la bază punerea în valoare a unor asociații din industria
ospitalității care să promoveze mărci de calitate. Pentru a fi membru al unei astfel de asociații,
operatorul ar trebui să respecte un anumit standard de calitate . Membrii unei asemenea asociații
vor dispune de o marcă de calitate care va certifica existen ța unui anumit standard.
29 IV Dezvoltarea și promovarea turismului în orașul Suceava
4.1. Turismul în orașul Suceava
Orașul Suceava este localizat în partea de nord -est a României și este con struit pe două zone
geografice: dealurile si văile râului Suceava.
Relieful din zona orașului și din împrejurimi este foarte variat, cu o fragmentare sub formă de
platouri, coline (cueste) și dealuri (Zamca, 385 m; Viei, 376 m; Mănăstirii, 375 m; Țarinca, 435
m) separate de văile râurilor Suceava, Șcheia, Râul Târgului, Bogdana și Pârâul Morii.
Teritoriul orașului Suceava și împrejurimile sale au fost locuite, așa cum atestă cercetările
arheologice, din timpuri străvechi, începând chiar din paleolitic. În sec. II -III exista aici o așezare
a dacilor liberi, descoperirile arheologice relevând și puternice influențe romane. 52
În epoca migrației și în secolele următoare populația autohtonă a continuat să viețuiască pe
aceste meleaguri, iar în sec. XIV, în 1388, Suceav a este menționată drept capitală a Moldovei.
Lângă oraș s -au aflat două cetăți, una mai veche la Șcheia, alta puțin mai nouă, ce se vede și
astăzi. Între cele două s -a dezvoltat, încă din prima parte a sec. XIV, orașul. Cetatea Șcheia, una
dintre cele mai vechi cetăți din Moldova, dar cu o existență scurtă, a fost dărâmată în timpul lui
Alexandru cel Bun. Cetatea de Scaun a Sucevei a avut timp de trei secole un rol important în
viața politică a Moldovei.
Epoca de apogeu a cetații avea sa fie însă în timpul lui Ștefan cel Mare (1457 – 1504). În vara
anului 1476, ambițiosul Mohamed II și -a încercat norocul sub zidurile cetății, dar dârza
rezistență a moldovenilor i -a frânt voința victoriei și l -a silit să se retragă în mod rușinos. Ștefan
făcuse din Suceava un fel de creier al sistemului său de aparare. În 1497, 21 de zile și nopți în șir,
tunurile leșilor au bătut în ziduri, dar acestea au rămas neclint ite. Niciodată cetatea n -a fost
cucerită prin forța ar melor.
În 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut -o în timpul conflictului militar
dintre Turcia și Rusia (1768 – 1774), Austria a primit o parte din teritoriul Moldovei, în care se
afla și Suceava (granița cu România trecea chiar pe la sud -est de oraș). Timp de un secol și
jumătate acest teritoriu a făcut parte din
Imperiul Habsburgic, primind numele
de Bucovina. Suceava a fost al doilea
oraș, după Cernăuți, al Bucovinei.
4.2. Potențialul turistic al orașului
Suceava
Muzeul Satului Bucovinean
Organizat în apropierea Cetății de
Scaun a Sucevei, Muzeul Satului
Bucovinean Suceava pune în valoare
patrimoniul arhitectonic de factură
populară dinȚara de Sus. Cel mai tânăr
dintre muzeele în aer liber ale României s -a înfiripat î n deceniul al VIII -lea al secolului trecut,
când satul bucovinean dispunea de nenumărate monumente de arhitectură populară, și a prins
contur după 1990, când noi gospodării și instalații tehnice populare au fost transferate,
reconstruite și deschise public ului vizitator.
52 www.primariasv.ro
30 Imaginea de ansamblu a muzeului reflectă organizarea și activitatea complexă a unui sat,
imaginat ca o sinteză, model al satului bucovinean. Alături de gospodăriile formate din casă și
anexe, amplasate de -a lungul ulițelor, în vatra sat ului, ca centru polarizator al vieții comunității,
se regă sesc biserica și clopotnița din Vama, datând din 1783 (unde, odată cu restaurarea
catapetesmei și organizarea inteioară se oficiază slujbe religioase), crâșma din Șaru Dornei și
instalații tehnice p opulare (moară de apă, piuă de sumane, darac, oloiniță).
Organizarea interioarelor constituie o expoziție etnografică aparte care a respectat
particularitățile zonale ale obiectivelor de arhitectură populară. Cuptoarele, sobele se regăsesc în
muzeu înt r-o bogată varietate de tipuri, mobilierul tradițional, textilele de interior, piesele de port
popular completează imaginea civilizației tradiționale bucovinene. Inedit pentru Muzeul Satului
Bucovinean o constituie reprezentarea vieții spirituale a țăranul ui prin marcarea riturilor de
trecere. În casa Straja sunt expuse obiecte de recuzită pentru ritualul de botez, iar în casa Cacica
este marcat ceremonialul de înmormântare, cele două praguri ale vieții.53
CETATEA DE SCAUN A SUCEVEI
Cetatea de Scaun a
Sucevei este atestată
documente la 11 Februarie
1388, ridicată în vremea
domniei lui Petru I (1375 –
1391). Alexandru cel Bun
(1400 -1432) a intervenit la
rândul său în sistemul
defensiv al cetății prin
întărirea cu un zid de
apărarea a primei intrări
situată pe latura sudică a fortului.Aceasta a suferit modificări odată cu preluarea conducerii
Moldovei de către eroul legendar Ștefan cel Mare (1457 -1504), canonizat în anul 1992,
conducător dibaci, diplomat desăvârșit și strateg militar, calități recunoscute de însăși
contemporanii săi. În încercarea de a pătrunde în cetate vom întâlni patru elemente defensive:
șanț de apărare, pod de acces, zid de apărare în exterior și capcana căreia istoricii i -au dat numele
de cursa de șoareci .Sistemul defensiv a făcut imposibilă pătrunderea în cetate făra acceptul celor
din interior, slujitori și susținători ai intereselor Moldovei. Puține sunt bătăliile pe care Ștefan cel
Mare le -a pierdut în fața invaziei otomane sau împotriva armatelor polone.Cetatea a fost martora
numeroaselor lupte amintim aici cele mai importante din anii de zenit ai domnitorului Ștefan cel
Mare; 1476 și 1484 împotriva turcilor și 1497 contra armatei poloneze, condusă de regele
regatului polon Ioan Albert.Interioarele cetății au fost parțial restau rate astfel încât să ne amintim
de viața de curte și să ne facem o imagine despre ceea ce a reprezentat locuința temporară a
voievozilor Moldovei. Imediat ce trecem de podul de acces dăm de primele încăperi destinate
străjerilor, odată depășit acest obstac ol suntem impresionați de curtea interioară frumos pavată cu
pietre în acele vremuri.Descoperim în cadrul acestui amplasament încăperi cu diverse destinați:
închisoarea, baia cu aburi, pivnița, capela… Aici au locuit pe lângă voievozii amintiți mai sus și
boieri cu ranguri înalte în administrația statului medieval moldav, de la vistiernic pâna la hatman.
53 http://ora sulsuceava.ro/unde -iesim/obiective -turistice/
31
Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou” este o
mănăstire ortodoxă din România , cons truită
în perioada 1514 -1522 în orașul Suceava . Ea
se află situată pe Strada Ion Vodă Viteazul
nr. 2, pe drumul spre Cetatea de Scaun a
Sucevei . Biserica mănăstirii are
hramurile Sfântul Gheorghe (sărbătorit în
fiecare an pe 23 aprilie) și Sfântul Ioan cel
Nou (sărbătorit în fiecare an pe 24 iunie).
Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou a îndeplinit
rolul de reședință mitropolitană a Moldovei
(1522 -1677), fiind în prezent reședință a arhiepiscopilor Sucevei și Rădăuților (din 1991). Aici se
află moaștele Sf. Ioan cel Nou, aduse în anul 1589 de la Biserica Mirăuți (fosta catedrală
mitropolitană a Moldovei).
Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou din Suceava a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din
județul Suceava din anul 2004, având codul de clasificare SV -II-a-A-05469
4.3. Unitățile de cazare -alim entație din orașul Suceava
Oferta de cazare a orașului Suceava
Nevoile sporite ale spațiilor de cazare au determinat amenajarea de noi unități la Suceava,
moderne, cu o concepție privind utilitățile net superioară. S -au făcut eforturi pentru că la Suceava
să fie satisfăcute cele mai exigente cerințe, s -au pus la dispoziție spații de cazare și alimentație
publică în care numeroșii turiști români și străini să aibă bune condiții de odihnă, confort și
ambianță plăcută.
În toți acești ani clienții au apreciat serviciile turistice din această zonă, ospitalitatea, spiritul
gospodăresc și calitatea bucătăriei. În stabilirea politicii de marketing cunoașterea ofertei are o
mare importanță.
Oferta hotelieră la Suceava arată așa:
-Unități de c azare: 18
-Locuri în unități de cazare 1222
-Hoteluri 11 (Hotel Bucovina, Hotel Imperium, Hotel Balada, Hotel
Continental, Hotel Orizont, Hotel Sonnenh of, Hotel Polaris, Hotel Albert, Hotel Socim, Hotel
Residenz).
-Locuri în hoteluri 1100
-Pensiuni 5 (Pensiunea Santa -Fe, Pensiunea Ambiance, Pensiunea
Scorpion, Pen siunea Alessia , Pensiunea Leaganul Bucovinei ).
-Vile turistice 2 (Villa Alice, Vila Magic Bucovina).
-Locuri în vile turistice 36
Concluzionăm rolul stimulator al stud iului ofertei, fapt ce va impulsiona înnoirea permanentă
a dotărilor și orientarea spre satisfacerea cât mai deplină a cerințelor actuale ale clientelei, tot mai
exigentă, mai grăbită și mai dornică să aleagă dintr -o gamă variată de produse și servicii.54
54 Cristian Valentin Hapenciuc,Iulian Condratov,Pavel Stanciu și Gabriela Cioban – Cercetarea selectiva –Studii de
caz ,proiecte ,Editura didactică si pedagogică,București 2008,pag.24
32 4.4. Festivaluri și târguri
Festivalul de Artă Medievală Ștefan cel Mare Suceava va ajunge în anul 2017 la cea de a
zecea ediție. Succesul acestuia se regăsește nu doar în numărul record de spectatori, vizitatori
plătitori de bilete, în crestere an de an, ci și în recunoasterea calității actului cultural realizat, la
nivel național și internațional
Sursa http://www.bucovinacazare.ro/festivalul -de-arta-medievala -stefan -cel-mare -din-suceava/
Serviciul Relații Publice și Evenimente Muzeale din cadrul Muzeului Bucovinei, care se
ocupă de organizarea festivalului, a fost contactat de către Agenția de Dezvoltare Economico
Socială Timiș, pe această tematică, pentru informare și sprijin. Aceasta, împreună cu autoritățile
locale din Romania și Serbia, intenționeaza să atragă o finanțare europeană, pentru organizarea
unui festival mediev al, al Banatului istoric. De remarcat este că în pregatirea unui asemenea
proiect de anvergură, specialiștii ADETIM, reprezentați de domnul Bogdan Soflau, i -au ales pe
organizatorii festivalului medieval de la Suceava ca mentori și sursa de know how, deși în
Romania coexistă de peste 10 ani în jur de 8 festivaluri de gen. Astfel întaietatea Festivalului de
Artă Medievală Ștefan cel Mare Suceava între manifestările de gen din țară este, din nou,
incontestabil afirmată, consfințind profesionalismul specialișt ilor în evenimentul muzeal de la
Muzeul Bucovinei Suceava.55
Festivalul se desfășoară la Cetatea de Scaun, platoul Cetății și Muzeul Satului Bucovinean în
perioada 13 -16 august. Participanții sunt întâmpinați de cavaleri, domnițe, păpușari, cu dansuri,
spectacole cu foc și lasere, pantomină, școli de lupte, teatru și concursuri pentru copii, muzică
medievală, tir cu arcul, șoimi de vânătoare, supravețuire în cetate.
Evenimentul este organizat de Primăria Municipiului Suceava, Consiliul Județean Suce ava și
Muzeul Bucovinei.
Târgul Meșterilor Populari În Muzeul Satului Bucovinean 29-31 iulie
Muzeul Bucovinei Suceava a organizat, la Muzeul Satului Bucovinean, în perioada 29 iulie –
31 iulie 2017 , cea de-a XXI –a ediție a Târgul meșterilor populari. La eveniment au fost invitați
să participe peste o sută de creatori populari, reprezentând toate meșteșugurile.
55www.informa tiata.ro/stire/Festivalul -de-Arta-Medievala -de-la-Suceava -luat-ca-model -pentru -un-proiect -cu-
finantare -europeana/8687
33
Sursa http://epochtimes -romania.com/news/bucovina -a-xxi-a-editie -a-targului -mesterilor –
populari -la-muzeul -satului -bucovinean –249992
La ediția de anul acesta a fost inaugurat un nou obiectiv cu o expoziție permanentă de mijloace
de transport tradiționale și unelte agricole deschisă în grajdul gospodăriei Câmpulung
Moldovenesc.
De asemenea, a putut fi văzută și o expoziție retrospectivă de afișe ce marchează cele 19 ediții
anterioare de când se organizează la Suceava Târgul meșterilor populari.
4.5. Promovarea turismului sucevean.
Calendarul va cuprinde atat evenimentele clasice ( Zilele Sucevei, Targul Mesterilor
Populari), cat si celelalte actiuni organizate in parteneriat cu agentii de dezvoltare la nivel local (
de ex. Camera de Comert, Indu strie si Agricultura), actiuni ce presupun participarea agentilor
economici si, implicit, a oamenilor de afaceri.
Actiunile din acest calendar vor fi atat periodice/clasice, dar vor apare si altele noi in fiecare
sezon, intentia fiind aceea de a avea o oferta diversificata de evenimente la nivel local, care sa
determine o dezvoltare a turismului in municipiul Suceava.
Din acest calendar vor face parte, printre altele, urmatoarele evenimente: Zilele Sucevei,
Festivalul de Arta Medievala, Targul Meste rilor Olari, Festivalul international al cantului si
portului popular “ Intalniri Bucovinene”, Festivalul Berii, Festivalul Vinului – Zilele Recoltei.
O oportunitate bună de a atrage turiștii în Suceava ar putea s -o reprezinte organizarea unui
festival (de exemplu, un festival de muzică religioasă sau Festivalul pop -rock „Cetatea”), care să
aibă ecouri pe plan intern, urmând ca, ulterior, să aibă repercusiuni și pe plan extern. În
momentul de față, cel mai mare aflux de turiști în Suceava se înregistrea ză cu ocazia „Târgului
meșterilor olari” din luna august și cu prilejul „Zilelor Sucevei” pe data de 24 iunie, atunci când
este „Slujba de Hram” de la Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou de la Suceava.
Pentru viitor se urmareste organizarea unui numar mai mare de festivaluri locale cu caracter
bucovinean, de exemplu: Festivalul sarmalelor, Festivalul cartofului, Festival anual gastronomic,
Festivalul portului popular, Festivalul Traditiilor si Obiceiurilor Bucovinene – organizat de 2 ori
pe an cu ocazia sarbato rilor de Paste si de Craciun.
34 Promovarea turismului religios.
Turismul religios este acel tip de turism cultural care are ca scop vizitarea edificiilor
regligioase cu implicații de ordin spiritual. Turismul religios este un fenomen complex aflat în
continuă transformare și diversificare, păstrându -și însă elementul de bază care l -a consacrat:
religia.
Între turism și religie există astăzi nenumărate interacțiuni și combinații pe baza relației dintre
locul sacru și motivația turistului. Astăzi, tu rismul religios implică din partea turiștilor un nivel
de instruire și un grad de cultură ridicate, care să permită aprecierea obiectivelor cultural –
religioase din punctul de vedere al arhitecturii, construcției, ale valorii, semnificațiilor spirituale
și conținutului colecțiilor sau obiectelor de artă existente în lăcașurile de cult (mobilier,
iconografie, diferite obiecte de cult). Încă din 1967, Consiliul Ecumenic al Bisericilor a subliniat
importanța turismului ca fenomen social care poate îngloba și l atura religioasă a spiritualității.
Turismul religios poate aduce comunităților beneficii economice substanțiale. În cele mai
importante zone cu semnificație religioasă, se creează, din cauza numărului mare de pelerini,
aglomerație, care trebuie gestio nată de autoritățile locale și, de aceea, trebuie aplicate tehnici
adecvate de management al fluxurilor (gestiune de persoane, control). Din cauza numărului mare
de turiști implicați, problema majoră o reprezintă menținerea sănătății și a siguranței public e.
Pelerinajele reprezintă o formă a turismului religios, cu toate că unii teologi sunt refractari la
această idee. Aceștia consideră ca a fi pelerin, a participa la un pelerinaj se deosebește de a fi un
simplu excursionist, turist care vizitează anumi te locuri religioase având scopul de a cunoaște, a
admira și a se recreea, pelerinul urmărește un scop sublim, acela de a se închina, de a se ruga
simțindu -se mai aproape de Dumnezeu.
Pelerinajul reprezintă o formă specială de turism practicat de oamen i aparținând tuturor
religiilor lumii.
Pelerinajul are și un aspect cultural deoarece:p e parcursul voiajului pelerinul se întâlnește cu
atracții culturale. În plus, deseori, pelerinii călătoresc împreună cu un ghid care le oferă
informații având carac ter cultu ral. Pelerinul ia contact cu obiectivul religios, apreciind elemete
de factură culturală care ț in de istorie, arhitectură,etc. Centrele de pelerinaj sunt mijloace
moderne de promovare a spiritualității și culturii în contextul ecumenic local și internațio nal.
Acestea au rolul de a dirija, coordona și controla procesul de organizare a pelerinajelor. Acestea
oferă o serie de servicii cum ar fii:
-excursii pentru creștinii din țară și străinătate
-pelerinaje pentru pelerini de alte confesiuni
-tururi de orașe
4.6. Analiza SWO T legată de dezvoltarea turistică în orașul Suceava
In vederea structurarii unei strategii de dezvoltare a turismului a fost realizată Analiza Swot,
rezultatele fiind urmatoarele:
Criteri Puncte tari Puncte slabre
Generale – imaginea externă a României și implicit
Suceava s-a îmbunătățit, dar este necesară
continuarea eforturilor în acest sens;
– numărul turiștilor străini sosiți în România
înregistrează un trend pozitiv;
– infrastructura
– sezonul estival este prea
scurt;
– in opinia turiștilor străini nu
toate componentelor
prezentate în oferte se
35 regăsesc și la fața locului
(componenta etica a
ofertantilor din turism);
-raportul preț calitate nu este
întotdeauna corect;
– deficiente ale infrastructurii
turistice;
-lipsa magazinelor de
suveniruri (articole sportive,
suveniruri, hărți ghiduri,
pliante); –
-starea de conservare și de
curățenie a unor monumente;
– lipsa semnalizării turistice;
– insuficienta ofertă de
agrement;
– numărul redus al centrelor de
infor mare turistică;
lipsa materialelor
promoționale de tipul
broșurilor oferite gratuit în
cadrul unităților de cazare,
lipsa unor ghiduri culturale din
care turistul să poată afla
activitățile și evenimentele
culturale ce se desfășoară pe
parcursul sejurului său;
– lipsa evenimentelor care pun
în evidență tradițiile și
obiceiurile din regiune.
Potențialul
natural – natura intactă, favorabilă dezvoltării unui
turism ecologic și în natură;
– cadru natural deosebit;
– bogat potențial cultural.
– trebuie îmbunătățit aspectul
spațiilor verzi ;
– trebuie controlată poluarea
unor ape și a unor zone de
interes turistic
Componenta de
cazare – serviciile de cazare sunt acceptabile;
– prestatorii de servicii sunt amabili și
ospitalieri – nu toate hotel urile respecta
conditiile standardelor afișate;
– hotelurile de trei stele sunt
insuficiente;
– părerile turiștilor străini
legate de cazare nu sunt tot
timpul optime: standardele de
curățenie nu corespund,
serviciile sunt proaste, micul
dejun nu este to t timpul
36 corespunzător;
– standardele oferite sunt
caracterizate de unii turiști ca
fiind simple, adesea cu un
“farmec estic”;
– indicele de ocupare a
capacității de cazare este redus
(cca 30%).
Turismul
cultural – potențialul cultural este foarte bun, dar ar
trebui cunoscut și exploatat mai mult;
– este apreciat în mod special potențialul
cultural al Sucevei ;
– oferta culturală este foarte diversificată.
– insuficiente măsuri de
protejare și conservare a
monumentelor culturale.
Ospitalitatea – este caracterizată ca fiind foarte bună
oriunde în țară;
– este evidențiată de toți turiștii ca un punct
tare ;
– foarte apreciată de turiști și de ghizii străini
în egală măsură.
România și implicit Suceava
este percepută ca o destinație
sigură;
– există legislația minimă
necesară;
– există organizații și fonduri
pentru ariile protejate și
preocupări pentru valorificarea
biodiversității;
– tour operatorii străini vor
introduce noi destinații în
programele lor turistice printre
care se include și Bu covina
(Suceava ar trebui sa profite
de interesul turiștilor pentru
zona Bucovinei)
– tour operatorii străini sunt
interesați de info -toururi
(dintre toți touroperatorii
intervievați cei mai mulți sunt
interesați de Delta Dunării, de
Maramureș si Bucovina , de
Porțile de Fier și Banat, de
zonele de drumeție, de turism
cultural și de turism activ)
– opinia turiștilor care au
vizitat Bucovina este mai bună
decât imaginea pe care o are
România în exterior.
37
4.7. Strategia de dezvoltare în orașul Suceava
Investițiile realizate în ultimul an mai ales î n domeniul infrastructuri i rutiere , a
managementului deș eurilor, materialelor informative și în actiunile de infrumuseț are a
municipiului Suceava reprezintă o dovadă î n plus a eforturil or prin care Prima ria Suceava
înțelege să contribuie la efortul general de promovare a valo rilor locale in vederea dezvoltării
turismului în acestă regiune a Romaniei. În acest sens intenț ionăm să avem o colaborare
permanentă cu toate instituțiile, societățile și organizaț iile care au ca obiect de activitate turismul
în vederea unific ării eforturilor de promovare a orașului Suceava ș i de dezvoltare a turismului
local, pentru ca Suceava să devin a oraș ul eu ropean pe care ni -l dorim cu toții, cunoscut în lume
pentru valorile l ui și pentru ca mai bine pentru Suceava inseamnă mai bine pentru fiecare dintre
noi.
Obiectivele acestei strategii la nivel local sunt :
-dezvoltarea produsului turistic ș i stimularea cererii pentru produsele turistice locale ;
-creșterea veniturilor din turism, stimularea investițiilor și crearea de noi locuri de muncă î n acest
sector ;
-creșterea competitivităț ii pro duselor turistice locale pe piețele externe actuale ș i potențiale ;
-dezvoltarea bazei materiale (hoteluri, restaurante, divertisment) și a infra structurii (transport,
comunicaț ii, servicii publice) ;
-imbunătățirea activitaății de marketing ș i promovare locala.
O condiție esențială a elaborării și implementării Programului de Marketing și Promovare a
Sucevei o reprezintă crearea cadrului organizatoric adecvat – de tip partenerial – între organe ale
administrației centrale și locale de stat, agenți economici, asociații și organizații profesionale, cu
statut propriu de organizare și funcționare.
În aces t sens, Primaria Suceava urmează să semneze parteneriate tip cu toți operatorii de
turism interesați într -o colaborare, urmâ nd ca prevederile foarte generale ale acestor acorduri să
fie detaliate in functie de fiecare eveniment/ actiune/ activitate î n parte. În acest fel va fi creat
Grupul local de promovare a turismului , din care vor face parte reprezentanți ai autoritaților
publice locale , instituții de î nvatamant , operatori de turism , firme de media , agenț ii ne
guvermanentale , mass media , unii dintre aceștia contribuind activ la prezenta strategie de
turism.
Pentru a facilita informarea vizitatorilor din Suceava cu privire la locațiile atracțiilor
considerăm că este indispensabilă crearea unei rețele de semnalare turistică . În aceste sens,
trebuie definite:
-informațiile ce trebuie oferite (hărți, vizualizarea locațiilor obiectivelor turistice și structurilor de
primire, adresele de contact direct cu acestea etc.) și limbile în care vor fi furnizate;
-nivelurile de informație (intrarea în teritoriu, apropierea de zonele menționate);
amplasările exacte ale punctelor de informare turistică;
-estetica panourilor, normele grafice și materialele utilizate;
-organizarea punerii în practică și întreținerea acestor panouri.
În acelasi context, un accent d eosebit va fi axat pe promovarea la nivel international prin
intermediul relatiilor de parteneriat si/sau colaborare in domeniul administrativ/ educational si
economic.
Astfel, atâ t Primaria Suceava (prin protocoalele de parteneriat semnate cu orașele Sosnowiec –
Polonia si Cernauti -Ucraina ) cât ș i celelalte insti tuții publice și agenți economici prin relațiile de
38 cooperare î n toate domeniile de activit ate vor deveni factori activi î n promova rea turismului la
nivel internaț ional.
Obiectivele și strat egiile privind promovarea pe piață a produsului turistic Suceava vor fi
implementate printr -un Program de Marketing și Promovare a Sucevei , care va cuprinde acțiuni
cu adresabilitate la nivelul profesioniștilor din turism și/sau al potențialilor turiști.
Programul va fi revizuit și adaptat periodic (de preferință anual) de grupul local de initiative î n
domeniul turismului și va cuprinde:
-evaluarea rezultatelor activității de turism;
-analiza activității de promovare desfășurate;
-analiza tendințelor cererii turistice;
-analiza serviciilor și produselor oferite;
-identificarea de noi produse și servicii ce pot fi oferite cu succes pe piață;
-stabilirea cheltuielilor necesare pentru implementarea programului;
-stabilirea cadrului organizatoric de realiz are;
-evaluarea impactului pe care îl va avea aplicarea programului propus asupra pieței turistice
interne (număr de turiști, venituri din turism).
Programul de promovare a orașului Suceava va avea în vedere două obiective principale:
prezentarea într-un mod cât mai atrăgător a avantajelor vizitării de către turiști a zonei și crearea
unei bune reputații pentru serviciile turistice din această regiune .
4.8. Propunere de circuit în orașul Suceava
În vederea atragerii de turiști în oraș propun următorul circuit:
Se vizitează : Suceava – Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou – Muzeul Satului Bucovinean –
Cetatea de Scaun a Sucevei -Suceava.
Durata acestei excursii este de 3 ore, grup minim de 2 persoane.
Transportul este asigurat cu microbuz cu o capacitate maxima de 16 locuri sau cu autoturism
pentru un grup de minim 2 persoane.
Plecare:
-ora 10:00 pe traseul: Suceava -Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava – Muzeul Satului
Bucovinean – Cetatea de Scaun Sucevei -Suceava.
Programul ac tiunii:
-ora 10:00 plecare de la Universitatea “Stefan cel Mare” Suceava spre Manastirea Sfântul Ioan
cel Nou de la Suceava
-ora 10:15 sosire la Manastirea Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava
-ora 10:45 plecare de la Manastirea Sfântul Ioan cel Nou de la Su ceava spre Muzeul Satului
Bucovinean.
-ora 11:10 sosire in parcarea cetatii si a muzeului.
-ora 11:40 plecarea spre Cetatea de Scaun a Sucevei -pe jos.
-ora 11:50 sosire la Cetatea de Scaun a Sucevei
-ora 12:45 -plecare de la Cetatea de Scaun a Sucevei spre Univesitatea „Stefan cel Mare
„Suceava.
-ora 13:00 -sosire la Univesitatea „Stefan cel Mare „Suceava.
Sosire:
ora 13:00 -in conditii normale de trafic,vreme..etc.
Prețul unui pachet de serviciu este de 200 de lei în acest circuit din Suceava
39
4.9. Cercetare privind turismul în orașul Suceava
Chestionarele de fața au fost aplicate unui eșantion de 52 de sub iecți în perioada 18 -28 MAI
2017 , de toate varstele și de ambele sexe, iar scopul acestora a fost de a realiza un sondaj de
opinie în rândul populației privind imaginea oferită acestora de turismul din orașul Suceava.
Chestionarul aplicat potențialilor consumatori de servicii turistice este alcătuit din 10 întrebari
distribuite în așa fel încât să ofere informații atât despre opiniile acestora cât și despre acțiunile
lor concrete pe care le întreprind vizavi de tematica propusă. În acest sens s -au formulat 5
întrebări închise – cu variante prestabilite de răspuns ; restul de întrebări sunt deschise, oferind
respondenților posibilitatea de a -și exprima liber părerea 56.
1.Ce vă motivează să alegeți orașul Suceava pentru o vacanță?
2.Ce anume vă atrage să vizitați acest oraș?
a. Deoarece e încarcat de istorie,cultură și artă
b. Deoarece are un mall și o rețea de hipermarketuri și locuri distractive unde poți face
shopping cat vrei.
c. Ambele variante de mai sus.
3.În ce masură decizia pentru alegerea unui serviciu turistic este influențată de calitate ?
a. În foarte mare masură
b. În mică masură
c. În foarte mică masură
4.În ce masură decizia pentru alegerea unui serviciu turistic este influențată de preț ?
a. În foarte mare masură
b. În mică masură
c. În foarte mică masură
5.Cum apreciați caliatea serviciilor turistice oferite?
a. Foarte mulțumit
b. Mulțumit
c. Nemulțumit
6.În ce măsură serviciile oferite sunt conform așteparilor dumneavoastră?
a. În foarte mare masură
b. În mică masură
c. În foarte mică masură
7.În comparație cu alte orașe – care considerați că sunt avantajele orașului Suceava?
8.În comparație cu alte orașe –care considerați ca sunt dezavantajele orașului Suceava? Propuneți
eventuale soluții pentru eliminarea acestor dezavantaje.
56https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSdPZI3PwUyBKjcxY8zgHji6iM7y8VMiw2nPNoHGWU –
Xc2No8Q/viewform
40 9.Considerați că orașul Suceava este destul de promovat? Propuneți alte metode de promovare.
10.Dacă ar fi posibil ,de cate ori pe an ați vizita orașul Suceava ? De ce?
INTE RPRETAREA CHESTIONARULUI
În urma centralizării datelor s -a observat faptul ca părerile subiecților sunt diverisificate astfel
încat la întrebarea :
La intrebarea nr. 1
Ce vă motivează să alegeți orașul Suceava pentru o vacanță?
Cei mai mulți din cei chestionați au ales orașul Suceava pentru o vacanță deoarece pot sa viziteze
obiectivele turistice, Cetatea de Scaun a Sucevei, Observatorul și Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou de
la Suceava.
La întrebarea cu nr. 2
-la această întrebare 55.8 % dintre cei chestionați au răspuns că cel mai mult îi atrage la orașul
Suceava Cetatea de Scaun deoarece este un obiect istoric și 11,5 % au răspuns că le place să facă
shopping pe la IULIUS MALL SUCEAVA deoarece au prețuri avantajoase.
La întrebarea cu nr.3
-la această întrebare 88,5 % din cei chestionați au răspuns că este în foarte mare măsura.
La întrebarea nr.4
41
-la această întrebare 38,5 % din cei chestionați au răspuns că în mică măsură.
La într ebarea nr.5
-la această întrebare 75 % din cei chestinați au răspuns că sunt mulțumiți de calitatea serviciilor
turistice oferite de orașul Suceava.
La întrebarea nr.6
În ce măsură serviciile oferite sunt conform aștepărilor dumneavoastră?
-63,5 % din cei chestionați au răaspuns că, conform așteptărilor lor serviciile oferite sunt în
foarte mare măsură.
Dintre cele 10 întrebari ale chestionarului 2 se refera la avantajele si dezavantajele orașului
Suceava de aceea mai jos avem expuse cateva avantaje si dezavantaje precum si propu neri
/solutii pentru eliminare eventualelor dezavantaje care sunt la întrebarea cu nr.9.
AVANTAJE DEZAVANTAJE PROPUNERI
-Universitatea -aglomerația -parcuri dotate la standar de europene
-Cetatea de Scaun -insuficiență promovare -o promovare mai bună în presă
42 -curățenia -străzile dezastruoase -crearea de mai multe Info Pointu -ri
-Mall -ul -polua rea
-peisajele -lipsa câinilor fără stăpân
-ospitalitatea -lipsa locurilor de parcare
-așearea turistică -infrastructura
La întrebarea cu nr. 10
Dacă ar fi posibil ,de cate ori pe an ați vizita orașul Suceava ? De ce?
La această întrebare majoritatea din cei chestionați au răspuns că ar dori să vină cât mai des
deoarece este un oraș frumos și cu multe obiecte turistice de vizitat, și aici au menționat despre
Mănăstirea Sf.Ioan cel Nou, Muzeul de istorie si Cetatea de Scaun.
4.10. Planul de Marketing pentru Strategia de Dezvoltare a Turismului în orașul Suceava
MIXUL DE MARKETING
Mixul de marketing reprezintă totalitatea acțiunilor în materie de marketing ce trebuie
efectuate , în asa fel încât obiectivele propuse sa fie atinse. Mixul de marketing, va lua în
considerare analiza situației actuale în ceea ce pivește capacitățile existente în materie de oferire
a serviciilor turistice, competitația existentă la nivel național și i nternațional. Mixul de marketing
va fi adaptat în relație cu tipul de strategie adaptabil unei anmite situații sau produs. Mixul de
marketing face referire la mai multe tipuri de acțiuni, uneori una fiind predominantă, dar
întotdeauna va trebui sa ne rapor tam la cel putin patru tipuri de intervenții, recunoscute în
literatura de specialitate ca si cei patru P: produs, pret, plasament (distributie), promovare.
PRODUS
Avem de a face cu un produs turistic de tip destinație în orașul Suceava. Având în vedere
caracterul intangibil al produsului, acesta facând parte din categoria de servicii, vom întâmpina
dificultăți în definirea cu exactitate a limitelor produsului. Produ sul nu va fi doar minastuirea (în
cazul turismului religios sau cultural), pârtia de schi (în cazul turismului montan sau de Avantaje
41%
Dezavantaje
41% Propuneri
18% Soluții
43
Esenta
produsului
Servicii de
cazare
Usurinta
in
inform are
Infrastructura
de transport
Existenta altor
produse in zona
Atitudinea
autoritatilor
Cultura
locala
Calitatea
serviciilor
Puterea
brandului agrement) sau izvoarele naturale (în cazul turismului natural). Deși acestea reprezintă esența
produsului în cazul nostru, în inter iorul limitelor produsului vor intra totalitatea obiectelor și
serviciilor cu care turistul intră în contact în timpul sejurului sau vizitei sale. Foarte importantă
este existența produselor complementare, deoarece creează un plus de valoare pentru produsu l în
sine și un grad de confort pentru client că are posibilitatea de a beneficia prezența mai multor
produse într -o singură locație.
Definiția completă a produsului în serviciile de turism
Esența
produsului turistic din Suceava – este reprezentată de motivația principală pentru care turistul se
deplasează în zonă: în cazul nostru este vorba despre Mănăstirea Sf.Ioan cel Nou de la Suceava,
Muzeul Satului Bucovinean, Muzeul Etnografic, Muzeul de Istorie și Cetatea de Scaun a
Sucevei.
Existența în zonă a altor produse (pr oduse complementare) – spre deosebire de abordarea
clasică a existenței unor alte produse în zonă, în alte tipuri de industrii, în turism acest lucru este
benefic și întărește capacitatea produsului la care ne raportăm de a atrage turiști; în fapt discutăm
despre o sinergie care se creeaza între aceste produse.
Infrastructura de transport – este un element vital în turism deorece are influența directă:
asupra disponibilității produsului de a fi la îndemâna turistului
asupra timpului pe care turistul îl consumă pentru a ajunge la produs sau produse;
asupra confortului turistului în perioada de vacanță;
Serviciile de cazare – acestea sunt parte a produsului dar și un indicator de dinamică a
industriei;
Cultura locala – este important ca să existe o cultură locală în sensul atragerii, respectării și
fidelizării turiștilor ca fiind un factor ce stă la baza dezvoltarii locale;
Atitudinea autorităților – în fapt este vorba despre totalitatea acțiunilor, programelor și
proiectelor care au ca scop t urismul și turiștii, acțiuni care nu se limitează doar la promovarea
turismului ci și la asigurarea unor servicii de calitate de către funcționarii proprii, monitorizare și
44 control a serviciilor oferite de organizațiile care oferă servicii turistice sau ac țiuni de creștere a
siguranței și securitătii turiștilor.
PREȚUL
Discutțile despre prețuri sunt întodeauna foarte delicate deorece prețul este componenta
principala în stabilirea profitului organizațiilor. Este foarte clar că prețul este valoarea pe care
clientul este dispus să îl plătească pentru un anume tip de servicii. Definiția ne arată că va trebui
să identificăm foarte clar care este serviciul pentru care se percepe acel tarif , explicat foarte clar
ce intră în preț și ce nu intră, dar va t rebui să ținem seama de client pentru că el este cel care
plătește. Prețul nu este cât își permite clientul sa plătească ci cât este dispus să plătească pentru
acel produs, astfel încât organizațiile vor trebui să își facă o politică de preț care să țină s eama
de:categoria de clienti (vor trebui grupați în funcție de venituri, de fidelitate sau cultura de a
folosi acel serviciu) ; costurile pe care le au organiz ațiile în a oferi acel serviciu ; costurile
clientilor pentru a primi produse complementare
costur ile totale pe care le au clienții în a ajunge la desti nație, pentru a primi serviciul ; prețurile
competiției ; prețurile substitutelor (acele tipuri de produse sau servicii care intra în competiție
directă cu serviciile oferite de noi pentru banii pe care clientul este dispus sa îi cheltuiască în
acea vacanță) ; calitatea serviciilor oferite ; calitatea serviciilor cerute (dorite) .
De preferat este ca la final clientul să primească, cel puțin, ceea ce am promis ca îi oferim, dar
percepția lui să fie că a primit mai mult decât a platit în termen de valoarea absolută astfel încât
să îl putem fideliza.
În funcție de ceea ce se urmărește prin strategie, de maturitatea pieței, de maturitatea
produsului și a clienților se va apela la diferite tipuri de stra tegii (penetrarea pieței, marirea cotei
de piața, maximizarea profitului, eliminarea concurenților perturbatori – turism la negru, nu
respectă standardul de calitate promis, oferă altceva decât au promis..).
PLASAMENT ( DISTRIBUȚIE)
Distribuția e ste reprezentată de totalitatea căilor de transmitere a produsului către client (aici
nu intra doar informare ci și livrarea propriu zisă). În fapt când discutăm de distribuție ne referim
la locul de unde clientul își poate procura serviciul (în termen de a-l plati) pentru că spre
deosebire de produsele tangibile, produsele intangibile, serviciile trebuiesc intâi consumate
(clientul beneficiază de acel serviciu) pentru ca să putem ști într -adevar ce am cumpărat.
Atunci când discutăm de distribuiția produse lor turistice, provocarea nu vine doar de la a reuși să
ajungi la client (în sensul că acesta este informat despre serviciul resp ectiv) ci mai ales din a
reuși: să îi transmiți foa rte clar care este produsul tau ; ce pro duse complementare sunt în zonă ;
care sunt costurile asociate ; care sunt benefic iile asociate ; care este nivelul de calitate oferit ; dacă
se folosesc mai multe canale de distribuție, să nu existe diferenț e în ceea ce privește definirea ;
produsului , inclusiv costuri și beneficii ; ca sursă (cana lul de distribuție) care distribuie să fie o
sursă de încredere.
Lista agențiilor de turism din orașul Suceava
-Agenția de turism Life Tour
-Agenția de turism West Travel
-Agenția de turism Monny Travel
-Agenția de turism Eximtur
-Agenția de turism Alex Tours
-Agenția de turism Campion Tour
-Agenția de turism Iasair Travel
-Agenția de turism Best Travel
45
Zone cu potențial turistic
Acțiunea directă a
Consiliilor Locale ale
Comunelor din județul
Suceava
Acțiunea Consiliului
Județean Suceava
Proiecte generate de
dezvoltarea fiecărui tip de
turism, în zona de
aferentă, în conformitate
cu prioritizarea stabilită la
nivel județean.
Proiecte de interes județean,
stabilite la nivel județean, sub
coordonarea Consiliului
județean Suceava, în dialog cu
partenerii locali.
Acțiunea instituțiilor naționale -Agenția de turism Instant Travel &Tours
-Agenția de turism Millenium Tour
-Agenția de turism Euro Fratello S.R.L
Este foarte important ca în dis tribuție să fie implicați cât mai mulți din factorii (actorii)
interesați în realizarea strategiei, nu doar pentru că fiecare reprezintă un canal de distribuție
suplimentar, dar se va crea o sinergie la nivelul acestor actori care va avea ca finalitate
îndeplinirea obiectivelor strategice în zona respectivă. Provocarea este ca toți acești actori să
acționeze sinergic, prin intermediul unor parteneriate strategice care să permită eliminarea
posibilelor obstacol e în îndeplinirea obiectivelor.
PROMOVARE
Promovarea este una dintre cele mai complicate părți ale mixului de marketing pentru că
nu se pot identifica întotdeauna indicatori care să indice specific și măsurabil care a fost eficiența
promovării, fapt care va îngreuna alocarea unor bugete în co ntinuare pentru promovare;
trebuie selectat cu grija publicul țintă
trebuie selectat cu grija produsul oferit și mesajul către client
Promovarea este caracterizată prin urmatoarele componente:
obiectul promovări i (produsul/serviciul promovat): mesajul transmis ; grup țintă ; obiectiv
principal ; obiective secundare (opțional) ; cost al promovării ; canale de promovare ; modalitate
de promovare ; perioada de promovare ; echipa de promovare .
Pentru a putea bneficia de acest tip de promovare nu există decât o posibilitate
– oferirea unor servicii competitive, care sa -i determine pe cei care au beneficiat de servicii să
recomande produsele mai departe sau să revină în locație.
Orașul Suceava reprezintă un punct pentru toate circuitele din județul Suceava. Cu cât
este mai atractiv județul Suceava cu atât mai mulți turiști vor vizita inclusiv și orașul
Suceava.
În
funcție de instituțiile care pot interveni la nivel local ,
avem urmatoarele posibilități:
46 1 Acțiunea directă a Consiliilor Locale ale comunelor și orașelor din zonele cu potențial
turistic. Consiliul Județean acționează doar asupra zonelor/ ariilor naturale/monumentelor
și obiectivele de patrimoniu aflate în administrarea sa.
Avantaje :
-comunitatea locala poate beneficia direct de prezența în zonă a unui obiectiv turistic sau de
patrimoniu, în sensul dezvoltării și cultivării sentimentelor locale și a coeziunii culturale;
-intervenția Consiliilor Locale poate fi direct observată de cetațeni și apreciată în consecință;
-Consiliile Locale cunosc cel mai bine modul în care vor interveni pentru realizarea căilor de
acces și a utilităților aferente necesare unei bune puneri în valoare a obiectivelor turistice și a
obiectivelor de patrimoniu
-Consi liile Locale pot dezvolta anumite zone ale unității administrative în funcție și de
dezvoltarea sectoarelor economice .
Dezavantaje :
-La nivel local, în special în mediul rural, rezolvarea problemelor referitoare la infrastructura
rutieră, utilități publice – alimentare cu apa, canalizare, iluminat public este stringentă, deci
alocarea fondurilor de la bugetul local se face prioritar pe aceste teme fără corelarea cu abordarea
strategică de la nivel județean în domeniul turismului;
-Companiile private sunt puține și fără resurse financiare disponibile care să facă posibilă o
susținere a proiectelor dezvoltate de consiliul local în acest domeniu;
-Lipsa unei capacități de dezvoltare strategică poate duce la o lipsă de corelare a investițiilor și
dezvoltă rii economice.
2 Acțiunea Consiliilor Locale în vederea punerii în valoare a zonelor potențialului
turistic, (obiective turistice și obiective de patrimoniu) aflate în raza de autoritate a
autorităților publice locale din județul Suceava sub coordonar ea Consiliului Județean
Suceava.
Avantaje :
-coordonarea strategică și eficientă a tuturor eforturilor de dezvoltare la nivel județean;
-coordonarea investitiilor în infarstructură mai ales în cea aferentă asigurării accesibilitătii;
-posibilitatea de creare de trasee turistice pentru promovarea obiectivelor de patriomoniu;
-asigurarea unei protecții integrate a mediului, având în vedere că acest domeniu este gestionat la
nivel județean, prin instituțiile de resort;
-fondurile europene disponibile pent ru Consiliul Județean sunt mult mai mari.
Dezavantaje :
-unele zone se pot considera dezavantajate din perspectiva punerii în valoare și susținerii
dezvoltării, în detrimentul altora, în cazul în care Consiliul Judetean prioritizează investițiile;
-aleșii locali sunt cel mai aproape de cetățeni și ei pot sesiza importanța obiectivelor turistice și a
obiectivelor de patriomoniu în viața comunității – valoarea simbolică la nivelul comunității;
-direcționarea proiectelor de dezvoltare în zonele care au pote nțial turistic poate duce la creșterea
diferențelor socio -economice în județ, între comune.
3. Consiliul Județean Suceava selectează și prioritizează zonele cu potențial turistic,
obiectivele turistice și obiectivele de patrimoniu cultural și istoric ș i alocă fonduri pentru
dezvoltarea și conservarea, modernizarea, restaurarea lor. Proiectele vor fi realizate pe
baza parteneriatului Consiliul Județean Suceava și Consiliile Locale implicate. Consiliile
locale intervin în masura posibilităților lor financ iare.
47 Avantaje:
-Consiliul Județean are capacitate de susținere a proiectelor de investiții în asigurarea
accesibilității și a accesului la utilități;
-Consiliul Județean poate genera trasee județene și inter -județene specifice punerii în valoare a
potențialului turistic, a obiectivelor turistice și a obiectivelor de patrimoniu istoric și cultural;
fondurile europene disponibile pentru Consiliul Județean sunt mult mai mari;
-existența capacității instituționale la nivelul Consiliului Județean pentru coo rdonarea proiectelor
în acest domeniu și pentru atragerea de fonduri;
-posibilitatea promovării unor proiecte inter -județene sau de nivel național sau internațional.
Dezavantaje:
-Consiliile locale fără fonduri suficiente și aflate într -o zonă cu poten țial turistic scăzut nu vor
putea să se dezvolte pe baza resurselor pe care le au și nu vor avea ca prioritate dezvoltarea de
obiective turistice sau modernizarea, restaurarea sau conservarea obiectivelor de patrimoniu,
ceea ce va duce la creșterea riscul ui de deteriorare sau distrugere totală a lor;
-dezvoltarea anumitor zone ale județului va duce la adâncirea diferențelor socio -economice;
Pe baza analizei datelor prezentate în acest studiu, experții companiei au concluzionat că cea
mai potrivită variantă de intervenție la nivel instituțional este varianta nr. 3.
4.11. Propuneri și sugestii privind turismul din orașul Suceava
Cererea turistică din zona Suceava se află pe o pantă descendentă în ultimii ani, aceasta
datorându -se situației economice a țării, cu influiențe asupra turismului intern dar și a situației
politice europene și mondiale cu influiențe asupra turismului internațional.
O redresare rapidă a turismului s -ar putea obține prin atragerea segmentului de turiști din țările
dezvoltate, știindu -se faptul că acesta este mai potent din punct de vedere financiar. În acest caz
trebuie sa se acorde atenție și turiștilor din țările ex -socialiste ca Ungar ia, Polonia, Cehia,
Slovacia, care, în ultimul timp au înregistrat mari progrese economice, iar cetățenii acestora, prin
creșterea nivelului de trai, pot deveni potențiali consumatori de turism.
Astfel, pentru atragerea turiștilor atât români cât și străini sunt sintetizate propuneri și sugestii
ca urmare a concluziilor cercetării efectuate, cum ar fi:
1. Atragerea de noi turiștii prin pachetul de tren cu ruta Suceava -Cernăuți la pretul de 5 euro.
Călătoria va presupune o transbordare în Vadu Siret di n cauza incompatibilității de ecartament
între cel european din România și cel din Ucraina, care este al fostului URSS. „Singura problemă
va fi durata de timp care va fi petrecută în vamă, însă aici trebuie să se țină cont de confortul
călătorilor. Timpii de așteptare trebuie să fie cât mai reduși, respectând regulile internaționale de
trecere a frontierei, astfel încât călătorii să nu piardă mult timp în vamă și mai degrabă să -l
folosească pentru a vizita cele două zone, Suceava și Cernăuți” .
2. Intensific area acțiunilor de promovare turistică a zonei în interiorul ți exteriorul țării folosind
mijloace moderne, precum Internet -ul. Aceasta este o modalitate ușoară și foarte utilizată de
informare asupra obiectivelor turistice, unităților și a serviciilor tur istice, precum și a facilităților
zonei.
3. Îmbunătățirea calității serviciilor și a pregătirii personalului după standardele europene.
4. Diversificarea produselor turistice și realizarea unora noi ca de exemplu hiporturismul
(vizitarea călare a zonei și a obiectivelor turistice).
5. Modernizarea unităților de cazare prin crearea unor săli de conferințe cu infrastructură
necesară, modernizarea camerelor și introducerea unor facilități ca Internet -ul.
48 6. Lărgirea ofertei de pachete de servicii dimensionate după profilul motivațional al turistului.
7. Redimensionarea raportului dintre prețul serviciilor și calitatea acestora, astfel ca tariful să fie
justificat de calitate.
8. Refacerea și modernizarea infrastructurii de drumuri către obiectivele turistice șt iindu -se că
automobilul este cel mai utilizat mijloc de transport în călătoria turistică.
9. Construirea și modernizarea punctelor de igienă sanitară din jurul obiectivelor turistice,
aceasta fiind unul din cele mai des întâlnite motive de nemulțumire ale turiștilor străini, dar și
români.
10. Susținerea acțiunilor care promovează valorile turistice ale zonei.
11. Contractul permanent între unitățile prestatoare de servicii și agențiile de turism și informarea
acestora din urmă asupra noutăților din sfera s erviciilor prestate, pentru o mai bună promovare în
interes reciproc.
Toate aceste idei pot fi folositoare la elaborarea unor strategii zonale de dezvoltare a
turismului și pot duce la o mai bună dezvoltareturistică implicit la dezvoltarea economică a
regiunii.
Se cunoaște faptul că indiferent de gradul de complexitate al unui studiu și calitatea efectuării
acestuia, nu înseamnă că la finalul acestuia sunt rezolvate și problemele constatate.
Aplicarea concluziilor și propunerilor pentru îmbunătă țirea aspectului general al turismului
sunt atribuții ce revin anumitor factori de răspundere și cu putere de decizie, la nivel de unitate
de turism cât și la nivel local ți național. Aceștia sunt cei care, prin deciziile lor, pot influiența
succesul activ ității turistice și implicit bunăstarea celor ce lucrează în acest domeniu.
Propuneri de punere in valoare:
-generale – creșterea atracțiilor la nivel județean și a notorietății lor
-specifice – pentru fiecare zonă de dezvoltare este propus cu prioritate u n anumit tip de produs
turistic
-puncte de furnizare de tipuri de turism diversificate – concept „ poiana”
49 BIBLIOGRAFIE:
1. Arms, B., Marketingul local; outdoor marketing , PR la nivel local , Ed. All, București, 2008
2. Balaure, V. (coord.), Marketing, Ed. Uranus, București, 2005
3. Bran, V. Manole – Specificul marketingului turistic , Tribuna Economică nr. 21/1997
4. C. Bogheanu, – Economia Turismului, Note de curs ID ECTS 2017
5. C. Teodorescu, – Economia Turismulu, Note de curs ID Geografie 2017
6. Gamble, P., Revoluția în marketing: o abordare radicală pentru o afacere de succes, Ed.
Polirom, Iași, 2008
7. Hapenciuc Cristian Valentin ,Iulian Condratov,Pavel Stanciu și Gabriela Cioban – Cercetarea
selectiva –Studii de caz,proiecte , Editura didactică și pedagogică,București 2008
8. Lache, C., Marketing turistic , Ed. Tipo Moldova, Iași, 2009
9. Munteanu, V., Marketing: știința și arta afacerilor , Ed. Tipo Moldova, Iași, 2009
10. Nedelea, AL. Turism.Teorie si Practica, Ed Casa Cartii de Știintă, Cluj -Napoca 2014
11. Nede lea, Al ., Politici de marketing , Ed. Didactică și Pedagogică, București, 2005
12. Nedelea Al. – Politici de marketing ,Editura Economica, Bucuresti 2003
13. Nedelea Al. – Marketing în Comerț,Turism și Servicii , Note de curs ECTS ID 201 7
14. Nedelea Al. –Piața Turistică, Editura Didactică si Pedagogică ,Bucuresti,2003
15. Nedelea Al. – Turism. Teorie și practică , Editura Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca , 2014
16. Nedelea Al. -Piața turistic ă, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 2003
17. Nedelea, Al., Marketing, Note de curs, Univ. Ștefan cel Mare Suceava, 2015
18. Niculescu E. (coord.), Hlaciuc, E., Marketing modern , Ed. Polirom, Iași 2005
19. Nițu Valentin, Elena Beizadea – Tehnologie hotelier ă și de restaurant 2007
20. O. Snak, P. Baron, N. Neacșu – Economia turismului , Ed. Expert, București, 2001
21. Purcărea, Th., Marketing: evoluții, experiențe, dezvoltări conceptuale , Ed. Expert, București,
2000
22. Ristea A.L. (coord.), Marketing. Premise și provocări ale economiei înalt competitive , Ed.
Expert, București, 2002
23. Roșca Elisabeta – Economia Turismului , Note de curs ECTS, ID, 201 7
Resurse web:
1. www.revistadeturism.ro
2. http://ora sulsuceava.ro/unde -iesim/obiective -turistice
3. www.informațiata.ro
4. www.ghidulprimariilor.ro
5. www.inbucovina.ro
6. www.primariasv.ro
7. http://www .bucovinacazare.ro/festivalul -de-arta-medievala -stefan -cel-mare -din-suceava/
8. http://epochtimes -romania.com/news/ bucovina -a-xxi-a-editie -a-targului -mesterilor -populari –
la-muzeul -satului -bucovinean –249992
9. https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSdPZI3PwUyBKjcxY8zgHji6iM7y8VMiw2nP
NoHGWU -Xc2No8Q/viewform
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Dezvoltarea și promovarea turismului în orașul Suceava [630848] (ID: 630848)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.