Dezvoltarea ȘI Promovarea Turismului ÎN Localitatea Valea Drăganului

2. DEZVOLTAREA ȘI PROMOVAREA TURISMULUI ÎN LOCALITATEA VALEA DRĂGANULUI

2.1. Așezare și limite geografice

Localitatea Valea Drăganului este așezată în partea de nord-vest a județului Cluj, fiind situată la limita unor mari unități geografice: depresiunea Huedin, munții Meseș și munții Vlădeasa. Distanța aproximativă din Valea Drăganului până în Cluj- Napoca este de 68 km, iar până în Oradea de 88 km.

,,Ca tip de așezare Valea Drăganului este un sat aliniat”, numele său venind de la cel al râului care îl strabate de la sud la nord.

Satul face parte din Comuna Poieni și se învecinează cu județele Sălaj și Bihor, precum și cu localitățile: Ciucea, Poieni, Bologa, Tranișu și Lunca Vișagului.

,,Pentru cei care folosesc mijloace de transport auto, în Valea Drăganului se poate ajunge prin intermediul drumului național E15, din care , între localitățile Poieni și Ciucea, se ramifică spre sud drumul județean 764 (Lunca Vișagului 14 km; Valea Drăganului 2 km). La puțin timp după traversarea căii ferate și a râului Crișul Repede se intră în Valea Drăganului, localitate care se desfășoară pe o distanță de peste 4 km, pe malul drept al răului cu același nume.”

Localitatea Valea Drăganului este despărțită de celelalte sate vecine prin limite naturale: culmi, cursuri de apă.

Localitatea Valea Drăganului se învecinează, în partea de est si nord-est cu localitatea Poieni, limitate de râul Crișul Repede.

În nord și nord-vest, se învecinează cu localitatea Ciucea, limitate de valea Pleșului și Crișul Repede.

În vest se învecinează cu Comuna Bulz, limita fiind dată de culmea Dealu Mare coboara apoi pe Valea Lungii, străbate Dealul Fericelii, ajunge până pe culmea Dealului Caprei, iar de aici în vârful Selhișului.

In partea de sud Valea Drăganului se învecinează cu Tranișu.

2.2. Scurt istoric al localității

Încă din antichitate s-au descoperit urme de locuire pe teritoriul văii Drăganului. Prezența castrului roman din satul Bologa aflat in apropierea satului Valea Drăganului, ne duce cu gândul la faptul că, în trecut, teritoriul a fost sub stăpânirea romanilor.

Localitatea Valea Drăganului este menționată, pentru prima dată, în anul 1455, într-un document din arhiva familiei de origine maghiară Banffy, pe vremea aceea această familie nobiliară deținând acest teritoriu. Familia Banffy avea locul de reședință în comuna Bonțida din județul Cluj. Locuitorii din Valea Drăganului munceau din zori pentru această familie, le pescuiau pești din râul Drăgan, le tăiau lemne din pădurile care înconjoară satul, toate acestea le trimiteau apoi familiei nobiliare la locul lor de reședință din Bonțida.

Până în anul 1925 localitatea avea numele de Nagysebes (Sebeșul Mare),cu acest nume fiind menționat în documentul familiei Banffy, după care a primit denumirea de Valea Drăganului.

În anul 1848, locuitorii din Valea Drăganului au participat la revoluție, revoluție care a determinat dezvoltarea satului. După revoluție , satul s-a dezvoltat din punct de vedere economic și nu numai. Iobagii, care erau tăranii obligați să muncească pământul pentru stăpânul feudal, au primit propriul lor pământ, ceea ce a determinat dezvoltarea economica a satului și nu în ultimul rând creșterea numărului de locuitori.

Teritoriul din zona Valea Drăganului a dispus de resurse bogate de lemn, fiind o importantă zonă forestieră, dar și de resurse de piatră, aceste resurse gasindu-se și astăzi pe acest teritoriu. Ceea ce a contribuit la exploatarea mai facilă a acestor resurse a fost calea ferată forestieră de pe Valea Drăganului construită după anul 1918. Fiind posibilități de transport a resurselor locale de lemn și piatră, au apărut în zonă câteva obiective economice și anume: fabrica de cherestea apărută în anul 1900, precum și cariera ,, Granitul” din Poieni apărută în 1875, aceste obiective funcționând și astăzi. Aceste obiective economice au contribuit la dezvoltarea satului Valea Drăganului precum și a satelor din apropiere, deasemenea au oferit localnicilor din zonă locuri de muncă care să le asigure un trai mai bun.

La Marea Adunare Națională, din 1 decembrie 1918, au participat reprezentanți ai satului Valea Drăganului și anume: Vasile Coste, preotul Aurel Munteanu și învățătorul Iosif Costea.

Localitatea Valea Drăganului a fost până atunci în posesia maghiarilor, dar după anul 1919, după ce s-a stabilit granița de vest, Valea Drăganului a făcut parte din România Mare. Datorită acestui fapt Valea Drăganului a pășit spre modernizare, astfel în sat s-au construit case noi, s-a modernizat învățământul prin construirea unei noi școli, iar pe calea ferată forestieră s-a transportat zilnic lemn de brad. Această evoluție a localității Valea Drăganului a fost întreruptă drastic prin Dictatul de la Viena din septembrie 1940, în care se cerea ca localitatea să intre din nou sub stăpânirea Ungariei. Acest lucru a fost tragic pentru locuitorii din zonă, deoarece aceștia erau obligați din nou să suporte cerințele maghiarilor.

După sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial , Valea Drăganului, redevine teritoriu românesc. Urmează apoi perioada comunistă cu colectivizarea, iar după revoluție inițiativa privată începe să ia amploare.

2.3. Resurse turistice naturale

2.3.1. Potențialul turistic al reliefului

Relieful reprezintă suportul activităților turistice, atât prin valoarea potențialului său de atractivitate, cât și prin posibilitățile de echipare a sa cu o suprastructură care să-i permită valorificarea turistică. Relieful influențează direct, dar și indirect distribuția tuturor celorlalte componente ale învelișului geografic (climă, apă, vegetație, faună, soluri), de aceea relieful reprezintă temelia oricărui peisaj, deoarece pe relief se clădesc factorii complementari de atractivitate ai unui peisaj.

Localitatea Valea Drăganului este situată la poalele Munților Vlădeasa, fapt pentru care relieful montan devine principala componentă a potențialului turistic din această zonă.

Munții Vlădeasa ,,au forma unei potcoave cu deschizătura spre nord”, iar relieful acestora este strict dependent de alcătuirea geologică.Astfel, în Munții Vlădeasa întâlnim roci mai moi de vârstă mezozoică superioară și chiar neozoică. Nu este vorba de roci sedimentare sau metemorfozate, ca în Munții Bihor, ci de roci vulcanice.

Formele de relief ale Munților Vlădeasa sun greoaie, cu pante înclinate, dar uniforme. În Munții Vlădeasa platforma este bine păstrată, de aceea, caracterul dominant al reliefului este dat de culmile largi, plate, cu relief șters. Ele sunt mărginite de văi mari, puternic adâncite, ai căror versanți sunt înclinați. Roca dură, vulcanică, se manifestă prin abrupturi cu grohotișuri și rupturi de pante în albia râurilor, care generează numeroase cascade.

Relieful Munților Vlădeasa impresionează turiștii prin altitudine, prin forma vârfurilor și crestelor, prin pitorescul abrupturilor și adâncimea văilor, în general prin semeția lor și complexitatea peisajului pe care îl oferă.

Cei care preferă Valea Drăganului ca și destinație turistică, pot alege să parcurgă diferite trasee montane pentru a putea admira indeaproape frumusetea peisajului oferit de munții care înconjoară localitatea.

2.3.2. Potențialul turistic climatic

Clima este o resursă ce contribuie la dezvoltarea turismului sau, din contră, devine un factor limitativ al activităților turistice din aria de destinație. Turismul prin modul său de aplicare predominant în aer liber, se află într-o dependență permanentă față de starea vremii, de aceea el trebuie să țină cont de durata de strălucire a Soarelui, respectiv de nebulozitate, mai ales de perioada, ritmul și durata precipitațiilor, dar și de regimul termic și de vânt, care, toate la un loc pot determina gradul de confort turistic sau alternativele turistice.

Clima în localitatea Valea Drăganului este tipică de munte, în general umedă și rece pe culmile înalte, cu atenuare treptată spre regiunile joase.

Temperatura este elementul climatic cu cea mai mare influență asupra activităților turistice, a tipului de turism și, nu în ultimult rând, asupra felului de îmbrăcăminte ce trebuie purtată pentru a asigura confortul termic al turistului. În Valea Drăganului iernile sunt reci și lungi cu temperatura medie a lunii ianuarie de -6 – -8 grade Celsius, iar verile sunt scurte și răcoroase, temperaturile acestui anotimp fiind cuprinde între 12 și 23 grade Celsius.

În ceea ce privește precipitațiile sub formă lichidă, care sunt privite ca o piedică pentru turism, în Valea Drăganului lunile cele mai ploioase sunt mai, iunie și iulie, când lunar cad între 150 mm și 300 mm, astfel perioada cea mai potrivită petru excursii este august-septembrie, când se înregistrează cele mai puține precipitații sub formă lichidă. Iarna cad precipitații sub formă de zăpadă, care sunt favorobile pentru turism, atât pentru peisajul pe care îl oferă cât și pentru practicarea unor sporturi de iarnă.

Între lunile noiembrie și martie sunt înregistrate cele mai multe zile cu ceață, iar în luna octombrie cele mai puține. Condițiile de vizibilitate sunt foarte bune în luna mai, dar furtunile puternice din această perioadă pot deranja turiștii.

2.3.3. Calitatea și valorificarea resurselor hidrice

,,Apa este un factor indispensabil vieții, de aceea arterele hidrografice au constituit dintotdeauna principalele areale de concentrare a populației și a așezărilor omenești. Alături de elementele reliefului, apele contribuie la definirea unor peisaje atrăgătoare care constituie principale surse de atracție turistică ale mediului natural.”

Apele reprezintă resurse și obiective de interes turistic, pricipalele axe turistice urmărind apele curgătoare și așezările din lungul acestora.

Dezvoltarea turismul din localitatea Valea Drăganului, nu se datorează doar reliefului predominant montan, ci și faptului că localitatea este străbătută de râul Drăgan care oferă un peisaj pitoresc, astfel Valea Drăganului devenind una din pricipalele zone de atracție turistică din regiunea montană de nord-vest a județului Cluj.

Râul Drăgan este cel mai important afluent al Crișului Repede (cel care drenează aproape integral Munții Vlădeasa și are cel mai mare debit) alături de râurile Henț și Iadu. Drăganul are un debit de 3 m/ s, iar bazinul său hidrografic este ramificat, pătrunzând adânc în munte, cu o rețea bine dezvoltată pe roci eruptive.

2.3.4. Resurse turistice biogeografice

Vegetația

,,Vegetația contribuie alături de celelalte componente ala mediului la dezvoltarea turismului, constituind un mediu atrăgător în special pentru turiștii din ariile urbane care caută acest mediu fie în parcurile din interiorul orașelor, fie în pădurile din afara lor.”

Potențialul turistic din Valea Drăganului este dat și de vegetația localității care este foarte variată. Se întâlnesc ierburi alpine, păduri de rășinoase, păduri de rășinoase în amestec cu stejar și fag, pășuni cu ierpuri.

Vegetația ierbosă din Valea Drăganului diferă în funcție de zona în care crește. Pe versanții umbriți se întâlnește iarba câmpului, rogoz, firuță și păiuș. Versanții vestici sunt acoperiți cu specii ierboase precum: tremurătoarea, păiușul, iar în zonele mai umbroase apare și feriga. În păduri stratul de iarbă se compune din specii de rogzuri, flori de primăvară printre care se remarcă: brebeneii, vioreaua, lăcrimioara, ceapa ciorii, griminee și ghiocelul. Pe lângă vegetația ierboasă se mai întâlnesc și tufișuri de: mur, măceș, zmeur, corn, afin și lemn câinesc.

În localitatea Valea Drăganului, dintre formațiunile vegetale, pădurile îndeplinesc rolul cel mai important în peisaj, stimulând fluxurile de vizitatori, deoarece pădurile au reprezentat o atracție pentru om încă din cele mai vechi timpuri.,, Pădurile ocupă interfluviile și versanții cu stejari și goruni, ulm, frasin, tei, cireș, plop, carpen și fag. La marginea pădurilor, pe fânețe și pajiști, se găsesc: alun, păducel, arin alb și negru. Pe măsură ce altitudinea crește , pădurea se omogenizează, din diversele specii întâlnite la poalele dealurilor, aceasta, mai sus, se reduce la două sau cel mult trei specii în amestec: fag, fag și molid, molid și brad în etajul superior montan, iar jnepenul pe golurile montane cele mai înalte.” Etajul pădurilor de fag ocupă cea mai mare suprafață a localității.

În Valea Drăganului, pădurea are numeroase valențe turistice, deoarece ea stimulează excursiile și drumețiile, locuri de popas și de recreere (prin păduri fiind amenajate anumite trasee turistice), dar și locuri care oferă anumite produse naturale (fructe de pădure, plante medicinale, ciuperci), astfel pădurea oferă oportunitatea turiștilor de a practica turismul de recreere și de agrement.

Fauna

Datorită faptul că localitatea Valea Drăganului este situată într-o zonă montană în care predomină pădurile de foioase și conifere, rolul faunei în dezvoltarea turismului din această zonă este mult mai important decât în zonele de câmpie unde fondul cinegetic este mai sărac.

Poziția geografică a localității, varietatea reliefului, a solului și a vegetației determină în mare parte poziția vietăților în teritoriu.

Fauna pădurilor este cea mai diversificată, fiind reprezentată de: căpriori, mistreți, lupi, vulpi, iepuri, bursucul, ursul brun. Dintre păsări se remarcă: fazanul, pițigoiul, graurul, huhurezul, uliul, sitarul, și mierla.

Vegetația ierboasă adăpostește o mare diversitate de viețuitoare: insecte, mamifere, reptile și batracieni. Dintre insecte de remarcă: coleopterele; lepidopterele –omida stejarului, molia verde și gasteropode. Dintre reptile se remarcă: vipera, șopârla de câmp și gușterul. Batracienii sunt reprezentați de broasca verde și broasca râioasă de munte.

Râul Drăgan adăpostește diferite specii de pești: păstrăvi, lipanul, cleanul, și mreana.

Fauna difersificată oferă posibilitatea practicării turismului cinegetic și piscicol. În ceea ce privește turismul cinegetic există anumite restricții, deoarece Valea Drăganului- Lunca Vișagului este o zonă cinegetică protejată.

2.4. Resurse turistice antropice

Resursele turistice antropice, create de societatea umană, ,,s-au format de-a lungul istoriei omenirii, îmbogățindu-se treptat cu noi valori, pe măsura creșterii gradului de cultură și civilizație a popoarelor”.

2.4.1 Obiective turistice culturale, istorice și religioase

Pe măsura trecerii timpului, obiectivele turistice culturale, istorice și religioase din localitatea Valea Drăganului, precum și din apropiere, au căpătat patina vremii, s-au încărcat de semnificații și au ajuns sa dobândească atractivitate, intrând în categoria de patrimoniu turistic antropic.

Patrimoniul turistic antropic din localitatea Valea Drăganului este reprezentat: în primul rând de așezările și gospodăriile țărănești, de biserica ortodoxă, precum și de muzeul dedicat lui Lucian Blaga din incinta Pensiunii Iubu.

Gospodăriile locuitorilor și-au păstrat și azi unele elemente rustice și sunt pregătite oricând să ofere cazare turiștilor care le calcă pragul. În localitate, mai există și gospodării tradiționale care oglindesc trăsăturile satului de odinioară, dar din păcate acestea nu sunt suficient valorificate turistic.

Biserica ortodoxă din Valea Drăganului este un alt obiectiv turistic de o importanță majoră, fiind cea mai reprezentativă biserică din Comuna Poieni. Această biserică de impune prin înălțime și prin zidurile sale frumos recondiționate. Biserica monumentală a fost construită între anii 1972-1982, sub îndrumarea preotului Petru Nicolae. Inginerul Leheneanu Emil și arhitectul Virgil Salvan au întocmit proiectul bisericii, inspirându-se din construcția uneia dintre cele mai reprezentative biserici ale României, Curtea de Argeș. Pictura din interior a fost realizată de pictorul Cristian Samoilă care a utilizat o multitudine de culori: roșu cinabru, maro, verde măsliniu, argintiu și auriu. Acesta prin pictura sa a redat personaje biblice în scene precum: ,,Nașterea Domnului”, ,,Răstignirea pe cruce”, ,,Învierea Domnului”, ,,Închinarea magilor”, ,,Fuga în Egipt”, ,,Botezul Domnului” și multe altele, toate acestea expimând profunde stări sufletești care te îndeamnă la rugăciune. Stilul arhitectonic, pictura și mobilierul din interiorul bisericii se îmbină armonios și îti dă sentimentul de înălțare sufletească. Biserica din Valea Drăganului ,,este o realizare cu o valoare inestimabilă, o bijuterie artistică, plina de armonie și bun gust care are întotdeauna porțile larg deschise pentru cei ce vor să-i calce pragul.”.

Muzeul dedicat lui Lucian Blaga este situat în curtea Pensiunii Iubu din localitatea Valea Drăganului, o pensiune mică și modestă, dar cu o poveste care merită ascultată. Pensiunea Iubu a fost un loc de refugiu pentru faimosul doctor orelist Mihai Iubu și bunul său prieten Lucian Blaga. Lucian Blaga s-a îndrăgostit de acest loc pentru faptul că îi oferea siguranță, liniște și inspirație. Domnul Constantin Dumitraș, cel care deține acum această pensiune și a fost martor la prietenia dintre doctorul Mihai Iubu și poetul Lucian Blaga, a deschis un mic muzeu în cinstea acestora, în curtea pensiunii. În acest muzeu se află amprenta marelui poet Lucian Blaga și anume poezia ,, Inscripție pe-o casă nouă” care ilustrează perioada în care acesta impreună cu Iubu veneau în acest loc. Micul muzeu din curtea Pensiunii Iubu este un obiectiv turistic care merită vizitat, deoarece este deosebit de primitor și te transpune într-o lume tradițională, simplă.

Alte obiective turistice antropice din zonă, aparțin unor localități vecine cum ar fi: Cetatea Bologa din satul cu același nume, Moara de apă din Bologa și Casa memorială Octavian Goga din Comuna Ciucea.

Cetatea Bologa reprezintă unul dintre cele mai importante vestigii ale evului mediu. Cetatea este situată în satul Bologa, înălțându-se pe o culme greu accesibilă, acolo unde râul Secuieu se unește cu Crișul Repede. Accesul la cetate se face ușor, odată ce s-a ajuns în sat, pe partea stângă, lângă magazinul alimentar, este amplasat un indicator care indică urcușul spre cetate. De acolo, până la cetate, mai sunt 200 de metri care trebuie străbătuți la pas, pe cărare, deoarece nu se poate urca motorizat. Prima atestare a cetății Bologa datează din secolul al XIII-lea, aparținând lui Carol Robert de Anjou, regele Ungariei. Cetatea a fost construită datorită dezastrului adus în Transilvania de invazia tătaro-mongolă din anii 1241- 1242 și avea rolul de a apăra drumul care lega Oradea de Cluj, dar și de a refugia populația din zonă, în cazul altor năvălii. În anul 1399 și înainte de 1408 cetatea a fost sub stăpânirea lui Mircea cel Bătrân.În secolul XVII, când turcii au cucerit Oradea, cetatea Bologa a jucat un rol foarte important, prin faptul că din cetate s-a supravegheat traficul de mărfuri din zonă, împiedicând astfel colectarea taxelor de către turci. Cu toate acestea, turcii nu au distrus cetatea, chiar dacă au primit ordin de la sultan să facă acest lucru, cetatea fiind distrusă mai târziu, în anul 1709, de către lobonții care au luptat pentru a menține Imperiul Habsburgic. Astăzi, a mai rămas în picioare turnul și o mare parte din ziduri a cetății.

Din păcate, cetatea Bologa este puțin vizitată de către turiști, datorită lipsei de popularizare a acestui obiectiv. Totuși, Consiliul Județean Cluj are în proiect promovarea cetății care constituie o atractivitate turistică a județului, cu atât mai mult cu cât aceasta se află la intrarea în zona Parcului Național Apuseni. Recomand tuturor să viziteze cetatea Bologa, să o studieze în detaliu, deoarece prin zidurile ei mărețe și cele două turnuri rămase în picioare, cetatea ne amintește faptul că a jucat un rol foarte important pentru țara noastră.

Moara de apă din Bologa este o moara foarte veche, de peste 100 de ani, fiind situată în curtea unei familii. Este singura moară de apă din sat care încă mai funcționează, dintre sutele de mori pe care le aveau, în trecut , sătenii. Cu toate că acum 100 de ani, moara de apă era o tehnologie pentru măcinat cereale și pentru spălat rufe, acum, chiar dacă este funcțională, localnicii nu mai vin cu cereale la măcinat sau cu rufe la spălat, cum veneau pe vremea aceea. Deasemenea sunt foarte mulți turiști care se opresc să vadă această moară, iar familia care o deține, primește pe oricine să o admire fără să ceară bani pentru asta. Deși, familia nu are nici un venit de pe urma acestei mori și nu o consideră un obiectiv turistic , ci mai degrabă o atracție rustică, totuși incearcă să o întrețină pentu ca turiștii care vin să o admire, să rămână plăcut impresionați. Acolo, în curtea familiei, este amenajat și un foișor în care turiștii pot sta să vadă cum trece apa prin moară. Atunci când ajungi la moara de apă din Bologa, parcă treci pragul lumii de demult, și rămâi fascinat de peisajul care te înconjoară, dar și de sunetul apei care cade zgomotos în vâltoarea de lemn.

Casa memorială Octavian Goga este situată în localitatea Ciucea la aproximativ .. km de localitatea Valea Drăganului și aproximativ 70 km de Cluj- Napoca. Poetul maghiar Adi Endre și soția acestuia Berta Boncza au deținut această casă, dar au vândut-o poetului Octavian Goga. După ce au cumpărat casa, familia Goga au modificat-o și i-au dat o altă înfățișare: au mărit-o, au etajat-o și i-au schimbat arhitectura. Clădirea-castel reconstuită de Octavian Goga pe ruinele unui conac vechi ce a aparținut familiei Boncza, prezintă spațiul în care a locuit familia Goga în ultimii ani de viață, mobilierul din interior fiind cel original. Poetul Octavian Goga s-a stins din viață în anul 1938, iar în 1966, soția sa Veturia Goga a donat castelul statului român cu condiția ca aceasta să locuiască acolo până la moarte, iar ulterior acest loc să devină muzeu memorial și să fie deschis mereu publicului. Muzeul se întinde pe 24 de hectare și se compune din: casa care i-a aparținut poetului maghiar Ady Endre, castelul în care locuia Octavian Goga și soția sa, bisericuța din lemn cumpărată de Veturia Goga și adusă la Ciucea în 1939, Mausoleul Iubirii monumentul comandat de soția poetului Octavian Goga după moartea acestuia, aici aflându-se și mormântul celor doi, precum și manăstirea de maici ctitorită de Veturia Goga după moartea soțului său.

2.4.2 Construcții tehnice cu funcție turistică

Construcțiile tehnice ,,prezintă interes prin arhitectură, ineditul construcției sau al amplasării, prin mărime, prin materialul utilizat sau prin funcțiile trecute sau actuale.”.

In această categorie includem un obiectiv reprezentativ și anume barajul hidroenergetic Drăgan-Floroiu. Acest baraj este foarte important pentru localitatea Valea Drăganului, atât din punct de vedere economic, cât și turistic.

,,Barajul Drăgan este o construcție de beton în arc cu dublă curbură “, amplasat pe râul Drăgan, în amonte de confluența cu Valea Sebeșului, la o altitudine de 1280 metrii. Lacul de acumulare Drăgan-Floroiu primește înăuntrul său apele râului Drăgan care se formează prin captarea pâraielor: Sebeșelul, Zârna, Moara Dracului, Buteasa, Crăciunul, Chenț și apele râului Secuieu cu afluenții acestuia: Mona, Răcad, Aluniș, Bănișor, Dara, Zărnișoara, Rujet, Valea lui Serp, Cârligate și Mona. Lacul are o suprafață de 290 de hectare, un volum de apă de 112 milioane metrii cubi și o înălțime de 112 metrii. Funcțiile principale ale barajului sunt: producerea de energie electrică prin Centrala Remeți, atenuarea undelor de viitură de pe râul Drăgan și regularizarea anuală a debitelor din lacurile Drăgan. Iad și Secueu.

Pe lângă beneficiile economice pe care le are pentru zonă, lacul este de o frumusețe rară și atrage mulți turiști. Aceștia se pot recreea prin admirarea peisajului, dar și prin practicarea unor activități precum: pescuitul, croaziera.

Cerul albastru, munții falnici, pădurile verzi de brad care se întind până la marginea barajului, strălucirea apei formează o lume din basme, unde toți cei care iubesc natura pot să petreacă clipe de neuitat, dar și să înțeleagă ce înseamnă cu adevărat liniștea, splendoarea și aerul curat.

2.4.3. Resurse turistice de natură etnografică și folclorică

,,Bogăția elementelor etno-folclorice reprezintă cultura populară a spațiul rural, cu tradiții și obiceiuri conservate și îmbogățite continuu.”.

Din păcate, multe dintre tradițiile și obiceiurile noastre își pierd importanța, iar noi românii ar trebui să ne amintim din când în când de acestea pentru că ele ne reprezintă. Totuși, sunt multe zone rurale din România care constituie interes pentru turiști, atât pentru aspectul tradițional al locuințelor, cât și pentru tradițiile si obiceiurile locale unele dintre ele păstrate și astăzi. Printre aceste zone rurale, amintim și satul Valea Drăganului unde turiștii vin să admire arhitectura caselor și gospodăriilor tărănești tradiționale cu interioarele bine păstrate, să cunoască obiectele utilizate în vechea gopodărie, să cunoască portul, cântecele și dansurile populare, să cunoască obiceiurile strămoșești sau unele ocupații și meșteșuguri în forma lor veche.

Arhitectura caselor și a gospodăriilor reflectă specificul local al zonei, prin utilizarea anumitor materiale de construcții, a unei organizări interioare a gospodăriei și prin decorațiunile exterioare și interioare. Instrumentele utilizate în vechea gopodărie (sapa,grebla, coasa, furca) și instalațiile vechi (moara de apă) sunt întâlnite în gospodăriile din Valea Drăganului, unii turiști fiind interesați de acestea deoarece ele devin din ce în ce mai rare și tot mai puțini locuitori ai satelor românești știu să le folosească.

Portul, cântecele și dansurile populare din Valea Drăganului se conservă prin serbările populare organizate tradițional cu anumite ocazii. Aici există un Ansamblu Folcloric condus de doamna Melinte Doina- fostă învățătoare din sat și de domnul Zamfir Dejeu- membru în Comisia Națională de Salvare a Patrimoniului Cultural Național. Ansamblul este alcătuit din 20 de persoane, femei și bărbați precum și copii, care organizează și participă la o mulțime de spectacole prin care se scot în evidență tradițiile și obiceiurile folclorice din Valea Drăganului. Costumul popular specific zonei este alcătuit la femei din: cămeșa, pieptar scurt, cojoc, spăcel- asemănător cu ia, catrință- un fel de fustă, poale, zadie, naframă și papuci, iar la bărbați din: cămeșă, pieptar, suman, buică, gaci, clop, căciulă, opinci și cizme. Dintre obiceiurile folclorice din această zonă, care deasemenea sunt prezentate pe scenă de Ansamblul Folcloric, făcându-se astfel cunoscute în întreaga țară, amintim: dansul fecioresc, călușarii, vergelul, sezătoarea și claca de tors. În cele ce urmează, o să fac o scurta prezentare a acestor obiceiurilor folclorice din Valea Drăganului.

Obiceiurile strămoșești se manifestă în legătură cu viața de familie sau cu anumite sărbători religioase. Unul dintre obiceiul localnicilor din Valea Drăganului este reprezentat de mersul la biserică, credința fiind principala lor trăsătură. Deasemenea localnicii participă la toate evenimentele culturale și religioase, evenimente care evidențiază obiceiurile și tradițiile locale. Printre aceste evenimente se enumeră: piesele de teatru organizate de Morar Cornel- profesor de istorie, zilele comunei Poieni, corul bisericii, colindele, precum și serile duhovnicești în care se vizionează filme educative. În ceea ce privesc sărbătorile de iarnă, uni dintre sătenii din Valea Drăganului păstrează și acum tradiția și obiceiul locului, îmbrăcând costumele populare specifice. Tot de sărbătorile de iarnă, în postul Crăciunului, copiii din sat au obiceiul să dăruiască haine, jucării și alte obiecte pe care nu le mai folosesc, copiilor nevoiași. Turiștii care sunt interesați de obiceiurile localnicilor din Valea Drăganului se pot asocia și participa la acestea, astfel cunoscându-le în detaliu.

În ceea ce privesc ocupațiile și meșteșugurile, localnicii din Valea Drăganului organizează, în fiecare sezon de primăvară și toamnă, ,,Piața de ciuperci“. Aceștia culeg ciuperci din pădurile care înconjoară satul și adună recoltele în locul în care se organizează ,,piața”, iar mai apoi, furnizorii cumpără ciupercile recoltate pentru a le vinde la marii producători din România și din străinătate. De asemenea localnicii au păstrat și astăzi unele ocupații și meșteșuguri țărănești la care turiștii pot participa. De la simpla vizionare, turiștii trec la încercarea de a învăța traiul real din mediul rural, prin utilizarea instrumentelor din gospodărie și prin practicarea unor ocupații (mulsul vacilor, cositul, grădinăritul, albinăritul, păstoritul) și meșteșuguri (țesulul, torsul, arta cusăturilor și a tricotajelor, a încondeierii ouălor).

2.5. Cererea, produsul, circulația și tipologia turistică

2.5.1. Cererea turistică

Rodica Minciu, în lucrarea sa ,,Economia turismului” precizează că cererea turistică este formată din ansamblul persoanelor care își manifestă dorința de a se deplasa periodic și temporar în afara reședinței proprii, pentru alte motive decât prestarea unor activități remunerate la locul destinației.

Cererea turistică se referă la caracteristicile ariei generatoare de turiști și se formează la locul de reședință al turistului, în Valea Drăganului aceasta fiind reprezentată de principalele centre de proveniență a turiștilor și anume județele: Sălaj, Cluj, Bihor. De asemenea, numarul turiștilor străini care își petrec vacanța în Valea Drăganului a crescut în ultima perioadă, principalele centre de proveniență ale acestora fiind: Ungaria, Italia, Germania, Slovacia.

2.5.2. Produsul turistic specific

Produsul turistic din Valea Drăganului este alcătuit din bunuri materiale (resurse naturale și antropice) și servicii (cazare, alimentație, agrement etc. ) oferite turiștilor de câtre prestatorii direcți pentru a le satisface nevoile.

Bunurile materiale, reprezentate de resursele naturale și antropice, contribuie în mod indirect la crearea produsului turistic, deoarece constituie principala atracție pentru turiști motivându-i să-și petreacă timpul liber în Valea Drăganului.

Elementele de infrastructură (pensiuni, restaurante) contribuie în mod direct la crearea prodului turistic din locolitate. Pensiunile și restaurantele, deși nu constituie motivația principală a turiștilor de a-și petrece vacanța aici, sunt menite să satisfacă nevoile principale ale turiștilor prin oferirea serviciilor de cazare, alimentație, dar și agrement, servicii fără de care activitatea turistică nu ar fi posibilă în localitate.

2.5.3. Circulația turistică

Circulația turistică din Valea Drăganului este aproape inexistentă în timpul săptămânii, aceasta fiind mai intensă doar în vacanțe și în weekenduri.

Din păcate, în ultimii ani, circulația turistică s-a redus semnificativ, deoarece drumul din localitate este greu accesibil. Autoritățile, cunoscând faptul că turismul este o activitate care poate contribui la creșterea bugetului local, ar trebui sa rezolve această situație problemă și să investească în repararea drumurilor pentru ca cererea turistică să se intensifice.

2.5.4. Tipurile și formele de turism

,,Tipurile de turism definesc esența fenomenului turistic și apar ca o sumă de însușiri fundamentale ce se intercondiționeză pe un anumit spațiu, iar formele de turism sunt proprii tuturor tipurilor de turism, având pondere diferită în cadrul fiecăruia.”

În ceea ce privește practicarea turismului, localitatea Valea Drăganului oferă o gamă largă de posibilități. Resursele naturale și antropice, din localitate și din împrejurimi, oferă posibilitatea turistului să practice anumite tipuri de turism: turismul de recreere și agrement, turismul cultural-istoric.

Turismul de recreere și agrement este practicat în special de persoanele din mediul urban care doresc să evadeze din aglomerație și să se bucure de calitățile estetice și de mare atractivitate ale peisajelor naturale din Valea Drăganului. Este practicat de toate grupele de vârstă, mai ales de populația matură și de tineri. Valea Drăganului oferă turiștilor oportunitatea de a practica mai multe activități de recreere și agrement și anume: parcurgerea unor trasee montane pentru a admira frumusețea peisajului; practicarea pescuitului pe Râul Drăgan, dar și pe Barajul Drăgan-Floroiu; efectuarea unor drumeții cu bicicleta, ateveul sau motocicleta; plimbări cu barca pe Barajul Drăgan-Floroiu, precum și rafting pe râul Drăgan.

Turismul cultural-istoric este practicat de persoanele care doresc să viziteze anumite obiective cultural-istorice din localitate, precum și din localitățile vecine, din dorința de a se culturaliza. Acest tip de turism este practicat atât de persoanele din mediul urban cât și de cele din mediul rural, persoane care sunt atrase de valoarea patrimoniului cultural-istoric ale zonei.

Tipurile de turism prezentate se încadrează în anumite forme de turism. În Valea Drăganului distingem două forme de turism și anume: turismul rural și agroturismul.

Turismul rural reprezintă ,, o formă a turismului care include orice activitate turistică organizată și condusă în spațiul rural de către populația locală, valorificând produsele turistice locale (naturale, cultural-istorice, umane), precum și dotările, structurile turistice, inclusiv pensiunile.”

Structurile turismului rural din Valea Drăganului sunt reprezentate în special de pensiuni și cabane. Aceste structuri își pun în valoare oferta de cazare și serviciile, astfel contribuind la dezvoltarea circulație turistice din localiate. În cadrul turismului rural se dezvoltă tipurile de turism pe care turiștii le pot practica aici.

Agroturismul este o altă formă de turism specifică localității Valea Drăganului. ,,Agroturismul reprezintă forma de turism, practicată în mediul rural, bazată pe asigurarea, în cadrul gospodăriei țărănești, a serviciilor de: cazare, masă, agrement și altele.”. În Valea Drăganului putem vorbi de agroturism datorită faptului că unele gospodării țărănești sunt pregătite și amenajate să primească oaspeți, dar și să le ofere acestora spre consum produse proaspete, ecologice. În plus, turiștilor le este oferită posibilitatea de a se plimba prin împrejurimi, de a cunoaște patrimoniul local, cultura și arta populară. De asemenea, le este oferită oportunitatea de a privi sau chiar participa la obiceiurile tradiționale din gospodărie sau din localiate: hore sătești, colinde, hramuri bisericești, spectacole folclorice etc. Scopul acestei forme de turism este obținerea de venituri și creșterea bunăstării familiilor și a comunității locale.