Dezvoltarea Si Cresterea Economica In Europa Centrala Si de Est]

Introducere

Teorii ale dezvoltarii si cresterii economice

Teoria clasica a lui Adam Smith

Perspectivele lui Marx asupra cresterii de dezvoltarii economice

Dezvoltarea economica in viziunea lui Keynes

Pietele financiare ale tarilor din Europa Centrala si de Est

Bulgaria

Croatia

Cehia

Polonia

Romania

Modele de crestere economica in Europa Centrala si de Est

Europa 2020, un nou model de dezvoltare

Studiu de caz – programul operational de dezvoltare economica pentru Romania

Concluzii

Bibliografie

Introducere

Pornind de la semnificatia termenilor de crestere si dezvoltare economica, cresterea economica reprezinta procesul complex care vizeaza sistemul economic in ansamblul sau, marcand o evolutie pozitiva. Pe de cealalta parte dezvoltarea economica reprezinta procesul multidimensional ce implica schimbari majore in structura sociala. Desi cele doua procese de crestere economica si dezvoltare economica se produc simultan, deosebirea intre aceste o reprezinta faptul ca dezvoltarea economica este bazata pe modificarile calitative iar crestere economica se bazeaza exclusiv pe modificarile cantitative. Este important intelegerea acestor termeni, insa la fel de importante sunt si originile teoriilor de crestere si dezvoltare economica, astfel acestea fiind exemplificate in ce de-al doilea capitol, originile acestor teorii fiind cel mai bine demonstrate de catre Adam Smith, Marx dar si de catre viziunea lui Keynes cu privire la dezoltarea economica.

Pentru a intelege in totalitate semnificatia termenilor de crestere si dezvoltare economica, este necesara prezentarea unor situatii economice dintr-o anumita regiune. In Europa Centrala si de Est economia difera in functie de stat, fiecare avand modelul lui propriu de dezvoltare economica. Analizand situatiile economice ale tarilor din Europa Centrala si de Est vom observa diferentele in ceea ce priveste modalitatea de crestere economica, fiecare avand o evolutie proprie, desi pietele financiare ale statelor europene si est-europene sunt considerate in formare.

Astfel, cunoscand o situatie actuala a economiilor statelor din Europa Centrala si de Est, este important sa ne raportam si la viitor. Cresterea si dezvoltarea unei tari necesita o importanta continua, prin crestere intelegandu-se o evolutie pozitiva. Pentru ca o tara sa prezinte o dezvoltare continua, este nevoie atat de stabilirea unor obiective, a unor strategii cat si de efortul si implicatia statului in ceea ce priveste atingerea obiectivelor propuse.

Pentru ca tarile membre ale Uniunii Europene sa fie ajutate in ceea ce priveste cresterea economica, Uniunea Europeana aplica strategia Europa 2020, strategie prin care sunt fixate obiective esentiale in ceea ce priveste anumite domenii, statele membre adoptand propriile obiective nationale in cadrul acestor domenii.

Bibliografia

Bunda Ramona Nicoleta, Cresterea si dezvoltarea economica – repere teoretice

Duguleana Constantin, Cresterea si dezvoltarea economica

Minica Mirela, Economia europeana

Anghelache Gabriela, Piete de capital

Dragota Victor, Piete si sisteme financiare

Minica Mirela, Economia europeana

Bal Ana, Economii in tranzitie: Europa centrala si de est

http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/official/reports/cohesion6/6cr_ro.pdf

http://ec.europa.eu/europe2020/index_ro.htm

http://eufinantare.info/docs/Strategia%20Nationala%20Dezvoltare%20Regionala%20%20-%20iulie%202013_SNDR2013.pdf

CAP 2. TEORII ALE CRESTERII SI DEZVOLTARII ECONOMICE

Termenul de crestere economica s-a auzit pentru prima data in Europa Occidentala, unde a fost descoperita si inventata. Cresterea economica s-a raspandit si in alte tari din 1848, iar dupa al Doilea Razboi Mondial fiecare continent a cunoscut semnificatia termenului de crestere economica, mai mult sau mai putin. Produsul national brut sau produsul intern sunt indicatorii prin care se evolueaza nivelul de dezvoltare ai unei tari. Produsul intern brut reprezinta valoare totala a bunurilor si serviciilor finale produse intr-o tara, intr-o anumita perioada de timp iar produsul national brut reprezinta valoarea totala a bunurilor si serviciilor finale produsede cetatenii unei tari, intr-o anumita perioada de timp. Sunt cazuri in care, intre cei doi indicatori, exista diferente semnificative. Sunt tari in care valoarea produsului intern brut este mai mare decat produsul national brut, aici se incadreaza tarile care beneficiaza de investitii straine importante. De asemeneaza exista si tari in care produsul national brut depaseste produsul intern brut. Cresterea economica variaza de la o tara la alta si de la o perioada la alta. In general, tarile inregistreaza cresteri economice pozitive, mai mari sau mai mici, insa sunt tari care inregistreaza si cresteri economica negative, acestea inregistrandu-se, de regula, in perioadele de criza economica.

In anii 70, termenul de dezvoltare economica se raporteaza atat la cresterea produsului intern brut si cresterea produsul national brut/ locuitor cat si la imbunatatirea stardardului de viata a populatii. Insa tot in acea perioada saracia a crescut, astfel decalajul dintre cei bogati si cei saraci a crescut, atat la nivel national cat si la nivel mondial. Astfel dupa aceasta perioada termenul de dezvoltare economica a fost redefinit, dezvoltarea economica urmarea in principal reducerea saraciei si a somajului. Dezvoltarea economica depinde de trei chestiuni, si anume: oamenii, resursele si institutiile. Insa nu putem contrala nici oamenii si resursele, nu avem control direct asupra acestora. Putem sa detinem un oarecare control asupra institutiilor, prin modul in care interactionam unii cu altii si prin modul in care utilzam resursele.

Cresterea economica este un proces care urmareste elementele cantitative iar dezvoltarea economica pune accentul pe elementele calitative, ea urmarind eliminarea saraciei, satisfacerea nevoilor fundamentele si egalitatea de sanse.

Cresterea economica nu surprinde elementere calitative, modificarile structurii economiei si nivelul de trai. Aceste aspecte sunt puse in evidenta de conceptul de dezvoltare economica, cresterea economica este un proces care vizeaza sistemul economic in ansamblul si dinamica lui.

Intre conceptul de crestere economica si conceptul de dezvoltare economica exista diferente semnificative, cresterea economica reflecta imbunatatirea valorilor printr-o masura specifica, iar dezvoltarea economica implica mai multe aspecte.

2.1 Teoria clasica a lui Adam Smith

Smith a oferit prin scrierile sale o serie de raspunsuri cu privire la aspectele economice, insemnatatea economisirii, valorificari, dorinta fiintelor umane de a obtine castig.

In celebra sa carte, Avutia natiunilor, Adam Smith, prezinta dorinta omului de imbunatatire a conditiei sale, dorinta prezenta pe tot parcursul vietii. Smith considera ca toti oamenii tind spre o imbunatatire, spre o schimbare pozitiva, fiind aproape imposibil ca omul sa fie multumit de situatia lui fara sa isi doreasca vreo schimbare. Omul prin natura sa este egoist, el urmarindu-si propriile interese “Da-mi ceea ce doresc eu, si vei capata ceea ce doresti tu”, prin aceasta subliniidu-se interesele intre consumatori si producatori, astfel obtinand fiecare ceea ce doreste de la celalalt. Dorinta de a avea mai mult, de a castiga si de a obtine ceea ce doresc motiveaza oamenii sa economiseaza, sa munceasca mai mult si sa produca mai multe bunuri si servicii, ajutand totodata si la cresterea si dezvoltatea economica a natiunii.

Adam Smith a defenit foarte clar, ceea ce atunci dar si azi reprezinta motorul cresterii economice. El considera ca o economie in crestere presupune dezvoltarea sistemului de piete. O politica economica liberal era necesara pentru largirea pietei.

Conceptul, extrem de cunoscut, introdus in teoria economica de Adam Smith, si anume conceptul mainii invizibile a fost considerat ca fiind o metafora specifica functionarii sistemului de piata capitalist.

O alta conditie sustinuta de Adam Smith, a fost aceea ca individul sa fie lasat liber, astfel individul isi poate pune in evidenta partea pozitiva care ii apartine. Individul va produce bunuri si servicii in mod natural, el fiind obligat sa isi foloseasca capitatea pentru a produce aceste bunuri sau servicii.

2.2 Perspectivele lui Marx asupra cresterii de dezvoltarii economice

Ideile lui Marx, in ceea ce priveste cresterea si dezvoltarea economica au fost foarte bine sistematizate, multi economisti pornind de la ideile lui.

Ciclul industrial, in opinia lui Marx, a aparut in momentul in care industria detinea o pondere superioara in productia totala, vanzarile catre exterior depasindu-le pe cele catre piata intera, astfel incepand sa se manifeste concurenta intre natiunile industriale. Aceste cicluri, despre care vorbeste Marx, parcurg mai multe faze, criza fiind una dintre cele mai importante, pe care acesta pune un oarecare accent. In ceea ce priveste criza, Marx considera ca aceasta reprezinta doar o faza a ciclului industrial, nu un fenomen permanent. Criza se declanseaza atunci cand sunt atinse anumite cote, cum sunt reducerea ratei de castig sau cand se poate vorbi de prezenta subconsumului si a supraproductiei de marfuri.

Continuitatea ciclului industrial este considerata de Marx, ca fiind o trasatura caracteristica productiei capitaliste. Acesta a analizat capitalismul in detaliu, de la cumpararea si instalarea mijloacelor de productie, la forta de munca, pana la productia de marfuri si obtinerea de profit, in final analizand circulatia sau desfacerea marfurilor si realizarea castigurilor. Obiectivul final nu este consumul, ci obtinerea castigului si reinvestirea acestuia. Capitalul constant reprezinta fundamentul crizelor periodice, reinvestirea si reinoirea capitalului determina cresterea ciclului industrial. Pe de alta parte este binecunoscut faptul ca in fiecare proces de productie se uzeaza si se reinoieste doar o parte din capitalul fix. Este necesara recuperarea investitiilor initiale si uzarea elementelor deja existente pentru a fi introduse elemente noi. Insa exista factori care produc reinoirea intr-un ritm mai alert, decat cel normal, unul dintre acesti factori este concurenta, dar principalul factor care produce acest lucru e constituit de catre crizele economice.

Marx nu a crezut in existenta unei maini invizibile, care ghideaza totul inspre mai bine. Piata reprezenta, pentru el, un simplu aranjament social care putea fi modelat astfel incat profiturile sa fie maximizate.

Marx considera ca sistemul capitalist era mult mai productiv. Burghezia in cadrul sistemului era preocupata de puterea de actiune a tehnologiei, revolutionand relatiile de productie. Intreprinzatorii au pe langa dorinta de supravietuire pe piata si dorinta de a obtine profit, insa o dorinta puternica a lor este competitia capitalurilor. Astfel s-a raspandit dorinta dezvoltarii din tarile avansate industrial catre colonii si alte regiuni subdezvoltate, aceasta fiind totodata predictia lui Marx in ceea ce priveste extinderea capitalismului. Extinderea capitalismul a avut o baza fundamentala potrivit careia modul capitalist de productie detinea nevoia existentei pietelor de bunuri si a capitalului mereu in expansiune. Tarile capitaliste industrializate au avut pozitia de lideri mondial, imediat in perioada urmatoare, pozitie dobandita si consolidata.

De-a lungul timpului societatile capitaliste au determiat constituirea unei structuri sociale mai complexe decat cea teoretizata de Marx.