Dezvoltarea Rurală Prin Intermediul Programelor Europene DE Finanțare
DEZVOLTAREA RURALĂ PRIN INTERMEDIUL PROGRAMELOR EUROPENE DE FINANȚARE
CUPRINS
Pagina
Introducere……..…..……….……………………………………………………………….….4
CAPITOLUL 1. Rolul programelor europene de finanțare în dezvoltarea rurală……………5
1.1. Conceptul de spațiu rural…………………………………………………………………………………..5
1.2. Rolul spațiului rural european…………………………………………………………………………….6
1.3. Politica de dezvoltare rurală………………………………………………………………………………7
1.4. Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)…………………..…..8
1.5. Fondul European de garantare agricola (FEGA)…………………………………………………11
1.6. Probleme existente………………………………………………………..……….…..11
1.7. Rezultate așteptate……………………………………………………………….…..13
1.8. Avantaje – dezavantaje………………………………………………………………15
CAPITOLUL 2. Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală…………………………………………….17
2.1. Înființarea Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală……………………………………………..17
2.2. Finanțarea Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală……………………………………………..17
2.3. Misiune și valori……………………………………………………………………………………………..18
2.4. Unitatea de Sprijin a Rețelei…………………………………………………………………………….19
2.5. Obiective………………………………………………………………………….….20
2.5.1. Obiectivul general 1: Participarea și organizarea actorilor…………………20
2.5.2. Obiectivul general 2: Cooperarea…………………….…………….……..21
2.5.3. Obiectivul general 3: Consolidarea capacităților……………………..….22
2.5.4. Obiectiv general: Schimbul de informații……………………….…………23
2.6. Serviciile pe care le oferă USR……………………………………………..…..…….24
2.7. Acțiuni concrete……………………………………………….………………………25
2.7.1. Conferințe tematice……………………………………….…………….…25
2.7.2. Seminarii………………………………………………………….…..….26
2.7.3. Înființarea și organizarea Grupurilor de Lucru Tematice…………………28
2.7.4. Evenimente…………………………………………………………….…31
2.7.5 Alte acțiuni: Înființarea Bazei de date de Bune Practici………………….34
2.8. Beneficiarii…………………………………………………………….…………….…35
CAPITOLUL 3. Studiul de caz…………………………………………………………………………………….37
3.1. Despre RNDR………………………………………………………………………………………………..37
3.2. Tema cercetării……………………………………………………………………………………………….37
3.3. Obiectivele cercetării………………………………………………………………………………………38
3.4. Metoda de cercetare: cercetarea cantitativă………………………………………………………..38
3.5. Chestionarul………………………………………………………..………….….….39
3.6. Analizarea și interpretarea datelor………………………………………….…….….40
3.7. Concluziile studiului…………..………………………………………..….…….…..50
Concluzii ………………..……………………………………………………..…….…….…..51
Bibliografie…………………………………………………………………………………………………………………52
Introducere
Am ales această tema datorită importanței fondurilor europene în dezvoltarea rurală precum și în cadrul economiei unei țări. Spațiul rural deține un loc esențial în istoria, civilizația și identitatea europeană. Mai mult de 56% din populația celor 27 de state membre ale Uniunii Europene trăiește în zonele rurale, care acoperă 91% din teritoriul european.
Nici țara noastră nu este departe de aceste cifre, ruralul românesc întinzându-se pe 93,6% din suprafața României căreia îi corespunde 48% din populația totală a țării. Niște cifre impresionante, care în mod normal ar trebui să ofere, prin bogățiile sale, bunăstarea țării respective. Acest lucru nu se întâmpla în România și de aceea am căutat să identific problemele care împiedica acest fapt, dar să prezint și câteva soluții pentru redresare.
Tema este mai de actualitate acum decât de obicei, cu cât ne apropiem de sfârșitul perioadei Programului Național de Dezvoltare Rurală, din 2013.
Lucrarea este structurată pe 3 capitole. În prima parte este definit spațiul rural, conceptul de dezvoltare rurală atât la nivel UE, cât și la cel al României, tipurile de fonduri europene disponibile acestui segment, dar și problemele întâlnite la obținerea lor, o serie de avantaje și dezavantaje, precum și rezultatele estimate până în prezent. În primul capitol am încercat să pun un semn de egalitate între fondurile europene și dezvoltarea rurală din România.
Fondurile puse la dispoziție de UE pot fi accesate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (2007-2013), așa că în capitolul 2 am căutat să prezint o ramură a acestui program, un proiect finanțat din fonduri europene, care are că rol intermedierea fondurilor nerambursabile către principalii actori din mediul rural. Este vorba de Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală, o rețea ce-și propune că prin informare, consiliere, asistenta și organizarea de seminarii, să reușească instruirea și motivarea celor din mediul rural, precum și a persoanelor interesate să-și dezvolte organizația prin intermediul ajutorului de la UE.
Capitolul 3 are la baza un studiu de caz, despre rețeaua amintită în capitolul anterior. Este vorba de un chestionar prin care am urmărit identificarea impactului pe care RNDR l-a avut asupra publicului său țintă.
CAPITOLUL 1.
Rolul programelor europene de finanțare în dezvoltarea rurală
Conceptul de spațiu rural
Spațiul rural este un concept deosebit de complex fapt ce a generat o mare diversitate de păreri privind definirea, sfera de cuprindere și componentele sale.
Pentru a înțelege complexitatea acestui concept este necesară definirea, chiar și sumară a principalelor noțiuni specifice și componentele sale, cum ar fi:
Ruralul cuprinde toate activitățile care se desfășoară în afara urbanului și cuprinde trei componente esențiale: comunitățile administrative constituite din membrii relativ puțin numeroși și care au relații mutuale; dispensarea pronunțată a populației și a serviciilor colective; rolul economic deosebit al agriculturii și silviculturii.
Cu toate că, din punct de vedere economic, agricultura și silvicultura dețin un loc important, sensul cuvântului “rural” este mai larg decât al celui agricol sau silvic, aici fiind cuprinse și alte activități cum sunt: industria specifică ruralului; artizanatul, serviciile productive privind producția agricolă și neproductive care privesc populația rurală.
Spațiul rural este noțiune care, prin complexitatea sa a generat numeroase păreri, care diferă de la un autor la altul, dar în esență se ajunge aproape la aceleași concluzii.
După anumite păreri, se consideră că “spațiul rural” poate fi definit în funcție de noțiunile care îl caracterizează, el cuprinzând tot ceea ce nu este urban. Această definire generală creează, adesea, confuzii între noțiunea de rural și noțiunea de agricol, ceea ce nu corespunde realității.
Spațiul rural nu este un spațiu concret și eterogen. Eterogenitatea poate fi privită sub două aspecte: primul se referă la teren – topografie, subsol, sol și microclimat; al doilea aspect se referă la demografie – densitate, polarizare de la mici așezăminte la mari aglomerări urbane.
O definire mai completă a spațiului rural apare prin luarea în considerare a următoarelor criterii de ordin: morfologic (număr de locuitori, densitate, tip de mediu), structural și funcțional (tip de activități și de relații).
Din această definiție a spațiului rural sunt evidențiate cel puțin următoarele elemente:
spațiul rural se caracterizează printr-o slabă densitate a populației;
formele de stabilire umană sunt satele și comunele, caracterizându-se prin individualitatea și discontinuitatea spațiului construit;
activitatea productivă este predominant agricolă și silvică dar nu exclude industria de procesare și comerțul rural;
relațiile dintre oameni se bazează, în principal, pe cunoașterea reciprocă din toate punctele de vedere;
mediul înconjurător este mult mai puțin poluat decât în mediul urban etc.
Sistematizarea (amenajarea) rurală reprezintă o componenta importantă a ansamblului acțiunilor de organizare complexă a teritoriului și are ca obiectiv principal corelarea diferitelor funcțiuni economice și sociale ce se manifestă pe același teritoriu, precum și cele de producție, de locuire, de comunicații, hidroameliorative etc. vizând dezvoltarea echilibrată a teritoriului și așezărilor.
Sistematizarea rurală este o activitate deosebit de complexă cu efecte semnificative asupra activității și vieții umane de pe un anumit teritoriu. Are obiective precise, metode de cercetare adecvate și se bazează pe principia specifice bine conturate, ea poate să constituie o disciplină de studio deosebit de interesantă și utilă.
Forma definitivă a definiției spațiului rural o întâlnim în Recomandarea nr. 1296/1996 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei cu privire la Carta europeană a spațiului rural în următoarea formă: expresia (noțiunea) de „spațiu rural cuprinde o zonă interioară sau de coastă care conține satele și orașele mici, în care majoritatea părții terenului este utilizată pentru:
agricultură, silvicultură, acvacultura și pescuit;
activitățile economice și culturale ale locuitorilor acestor zone (artizanat, industrie, servicii etc);
amenajările de zone neurbane pentru timpul liber și distracții (sau de rezervații naturale);
alte folosințe (cu excepția celor de locuit) „.
Rolul spațiului rural european
Spațiul rural deține un loc esențial în istoria, civilizația și identitatea europeană. Mai mult de 56% din populația celor 27 de state membre al Uniunii Europene (UE) trăiește în zonele rurale, care acoperă 91% din teritoriul European.
Mediul rural european oferă o mare bogăție, atât socială, culturală, istorică, ecologică cât și economică:
principalul furnizor de materii prime vitale (alimente, energie, apă)
agricultură și sivicultura rămân principali utilizatori ai resurselor natural (pământ, apă)
activitățile rurale tradiționale sunt creatoarele peisajelor ce dau identitatea și unicitatea peisajului rural european
spațiul rural joacă un rol major în sănătatea planetei și combaterea schimbărilor climatice
ruralul exercita o atracție datorită modului de viața sănătos, a frumuseților naturale și a moștenirii culturale
Politica de dezvoltare rurală
Politică de dezvoltare rurală este un domeniu de importantă vitală. Creșterea animalelor și silvicultură rămân factori esențiali pentru utilizarea terenurilor și gestionarea resurselor naturale din zonele rurale ale Uniunii Europene, reprezentând, în același timp, o platformă pentru diversificarea economică în comunitățile rurale. Prin urmare, consolidarea politicii de dezvoltare rurală a devenit o prioritate pentru Uniune .
Multe dintre zonele noastre rurale se confruntă cu probleme semnificative. Câteva dintre întreprinderile active în sectorul creșterii animalelor și în cel forestier încă mai trebuie să depună eforturi pentru a deveni competitive. În altă ordine de idei, venitul mediu pe cap de locuitor este mai scăzut în zonele rurale decât în cele urbane, competențele sunt în număr mai mic, iar sectorul serviciilor este mai slab dezvoltat.
De asemenea, gospodărirea mediului rural implică, de cele mai multe ori, un cost financiar.
Politica de dezvoltare rurală a Uniunii Europene vizează soluționarea problemelor cu care se confruntă zonele noastre rurale și exploatarea potențialului acestora.
Spațiul rural din România se caracterizează printr-o infrastructură subdezvoltată, servicii sociale și locuire necorriului și are ca obiectiv principal corelarea diferitelor funcțiuni economice și sociale ce se manifestă pe același teritoriu, precum și cele de producție, de locuire, de comunicații, hidroameliorative etc. vizând dezvoltarea echilibrată a teritoriului și așezărilor.
Sistematizarea rurală este o activitate deosebit de complexă cu efecte semnificative asupra activității și vieții umane de pe un anumit teritoriu. Are obiective precise, metode de cercetare adecvate și se bazează pe principia specifice bine conturate, ea poate să constituie o disciplină de studio deosebit de interesantă și utilă.
Forma definitivă a definiției spațiului rural o întâlnim în Recomandarea nr. 1296/1996 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei cu privire la Carta europeană a spațiului rural în următoarea formă: expresia (noțiunea) de „spațiu rural cuprinde o zonă interioară sau de coastă care conține satele și orașele mici, în care majoritatea părții terenului este utilizată pentru:
agricultură, silvicultură, acvacultura și pescuit;
activitățile economice și culturale ale locuitorilor acestor zone (artizanat, industrie, servicii etc);
amenajările de zone neurbane pentru timpul liber și distracții (sau de rezervații naturale);
alte folosințe (cu excepția celor de locuit) „.
Rolul spațiului rural european
Spațiul rural deține un loc esențial în istoria, civilizația și identitatea europeană. Mai mult de 56% din populația celor 27 de state membre al Uniunii Europene (UE) trăiește în zonele rurale, care acoperă 91% din teritoriul European.
Mediul rural european oferă o mare bogăție, atât socială, culturală, istorică, ecologică cât și economică:
principalul furnizor de materii prime vitale (alimente, energie, apă)
agricultură și sivicultura rămân principali utilizatori ai resurselor natural (pământ, apă)
activitățile rurale tradiționale sunt creatoarele peisajelor ce dau identitatea și unicitatea peisajului rural european
spațiul rural joacă un rol major în sănătatea planetei și combaterea schimbărilor climatice
ruralul exercita o atracție datorită modului de viața sănătos, a frumuseților naturale și a moștenirii culturale
Politica de dezvoltare rurală
Politică de dezvoltare rurală este un domeniu de importantă vitală. Creșterea animalelor și silvicultură rămân factori esențiali pentru utilizarea terenurilor și gestionarea resurselor naturale din zonele rurale ale Uniunii Europene, reprezentând, în același timp, o platformă pentru diversificarea economică în comunitățile rurale. Prin urmare, consolidarea politicii de dezvoltare rurală a devenit o prioritate pentru Uniune .
Multe dintre zonele noastre rurale se confruntă cu probleme semnificative. Câteva dintre întreprinderile active în sectorul creșterii animalelor și în cel forestier încă mai trebuie să depună eforturi pentru a deveni competitive. În altă ordine de idei, venitul mediu pe cap de locuitor este mai scăzut în zonele rurale decât în cele urbane, competențele sunt în număr mai mic, iar sectorul serviciilor este mai slab dezvoltat.
De asemenea, gospodărirea mediului rural implică, de cele mai multe ori, un cost financiar.
Politica de dezvoltare rurală a Uniunii Europene vizează soluționarea problemelor cu care se confruntă zonele noastre rurale și exploatarea potențialului acestora.
Spațiul rural din România se caracterizează printr-o infrastructură subdezvoltată, servicii sociale și locuire necorespunzătoare ca și prin serioase presiuni socio-demografice, cum ar fi îmbătrânirea și slabul nivel de școlarizare a populației.
Până relativ recent nu a fost implementată nici o politică specifică de dezvoltare rurală. Obiectivul, formulat cam larg, de “îmbunătățire a calității vieții în zonele rurale”, înseamnă de fapt sprijin financiar prin politicile agricole și investiții în unitățile publice.
Procesul dificil de reformare structurală a economiei României, inițiat în perioadă de preaderare și necesar a fi continuat după 1 ianuarie 2007, a fost asistat de către Uniunea Europeană prin diverse instrumente de preaderare, cum ar fi programele PHARE, ISPA și SAPARD (Programul Special de Preaderare pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală). Obiectivele Programului Special de Preaderare pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (SAPARD) au fost specificate pentru toate țările candidate, în Regulamentul Consiliului (CE) nr 1268/1999.
În anul 2002, Comisia Europeană a acreditat Agenția SAPARD (2002/638/EC) ca autoritate competentă pentru implementarea Programului SAPARD în România, ale cărui obiective generale vizau sprijinirea procesului aderării, creșterea competitivității și întărirea sectorului agricol, îmbunătățirea condițiilor de viață ale agenților economici și locuitorilor din zona rurală, stabilizarea populației rurale, revitalizarea moștenirii rurale și a tradițiilor culturale din zona rurală, adaptarea sectorului agricol și a economiei rurale la standardele UE, facilitarea și programarea investițiilor străine în sectorul agricol și în mediul rural, implementarea Politicii Agricole Comune și diversificarea pieței.
Odată cu integrarea în Uniunea Europeană, România urmează, în ceea ce privește agricultura și dezvoltarea rurală, principiile Politicii Agricole Comune (PAC), care reprezintă un set de reguli și măsuri care vizează în principal creșterea productivității, garantarea unui nivel de viață echitabil populației din agricultură, stabilizarea piețelor, garantarea securității aprovizionărilor, asigurarea consumatorului cu provizii la prețuri raționale.
Preocupările Politicii Agricole Comune (PAC) au avansat pe fondul atingerii obiectivelor pe care și le-a propus în ultimii 50 de ani, de la securitate alimentară la noile provocări precum schimbările climatice, gospodărirea apelor, bioenergia, biodiversitatea și utilizarea sustenabilă a resurselor naturale.
Potrivit Reglementării Consiliului Europei nr. 1290/2005 privind finanțarea politicii agricole comune, s-au creat două fonduri europene pentru agricultură:
FEADR – Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală – pentru finanțarea programelor de dezvoltare rurală
FEGA – Fondul European de Garantare Agricolă – pentru finanțarea măsurilor de marketing.
Instrumentele structurale ale Uniunii Europene au rolul de a stimula creșterea economică a statelor membre ale Uniunii și de a conduce la reducerea disparităților dintre regiuni. Ele nu acționează însă singure, necesitând asigurarea unei contribuții din partea statelor membre implicate. Ele sunt co-finanțate în principal din resursele publice ale statului membru, însă în multe domenii este necesară și contribuția financiară privată, aceasta fiind încurajată în cele mai multe cazuri.
Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)
În perioada 2007-2013, eforturile principale din domeniul agricol au fost orientate către cel de-al doilea pilon al Politicii Agricole Comune (CAP), respectiv, dezvoltare rurala, care a fost plasată într-un singur cadru financiar și de programare, în vederea îmbunătățirii coerenței, transparenței și vizibilității politicii agricole. Sprijinul financiar acordat statelor membre pentru acest pilon se va asigura prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală.
FEADR este destinat îmbunătățirii eficienței structurilor de producție, procesare și marketing al produselor agricole și forestiere și dezvoltării potențialului local din zonele rurale. Prin FEADR se urmărește susținerea pieței produselor agricole și promovarea restructurării agriculturii comunitare.
FEADR contribuie la atingerea a trei obiective aflate în strânsă legătură cu cele trei capitole ale dezvoltării rurale, definite la nivelul Comisie și anume:
– îmbunătățirea competitivitatii agriculturii și sectorului forestier, prin mijloace de sprijinire a restructurării;
– îmbunătățirea mediului și a spațiului rural, prin sprijinul oferit pentru managementul terenurilor;
– îmbunătățirea calitatii vieții în zonele rurale și încurajarea diversificarii activităților economice.
La aceste trei obiective se adaugă programul LEADER (inițiativa Comunității pentru Dezvoltarea Politicii și Economiei Rurale).
Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală finanțează programele de dezvoltare rurală, pe principiul fondurilor structurale, în sensul ca statele membre sunt obligate sa elaboreze: Planul National de Dezvoltare Rurala (PNDR), pe baza căruia Comisia aproba axele prioritare și măsurile ce urmează a fi implementate în perioada de programare financiară 2007-2013.
Politica de dezvoltare rurală a Uniunii Europene (UE) pentru perioada 2007-2013 este configurată într-un cadru strategic care include patru obiective prioritare denumite „Axe”. Fiecare dintre aceste axe are la rândul său priorități subordonate sau „Măsuri” care sprijină activitățile concrete de dezvoltare rurală a Statelor Membre.
Axa 1 – Creșterea competitivității sectoarelor agricol și forestier
Total finanțare publică: 3,967 miliarde EUR
– FEADR: 3,174 miliarde EUR (43,95% din fondurile FEADR pentru toate cele patru axe)
– Statul român – 793 milioane EUR
Obiectivele strategice ale Axei 1 sunt:
• Îmbunătățirea competențelor fermierilor și ale altor persoane implicate în sectoarele agroalimentar și forestier, ca mijloc de încurajare a unui management mai bun al exploatațiilor agricole, pădurilor și unităților de procesare
• Îmbunătățirea competitivității fermelor comerciale și de semisubzistență și a asociațiilor acestora, în paralel cu respectarea principiilor dezvoltării durabile
• Restructurarea și modernizarea sectoarelor de procesare și marketing pentru produsele agricole și forestiere, în paralel cu respectarea principiilor dezvoltării durabile
Axa 2 – Îmbunătățirea mediului și a spațiului rural
Total finanțare publică: 2,293 miliarde EUR
– FEADR: 1,880 miliarde EUR (26,05% din fondurile FEADR)
– Statul român – 413 milioane EUR
Obiectivele strategice ale Axei 2 sunt:
• Continuarea utilizării terenurilor agricole din zonele defavorizate și promovarea agriculturii durabile
• Conservarea și îmbunătățirea stării resurselor naturale și a habitatelor
• Promovarea managementului durabil al terenurilor forestiere
Axa 3 – Calitatea vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale
Total finanțare publică: 2,474 miliarde EUR
– FEADR: 1,979 miliarde EUR (27,4% din fondurile FEADR pentru cele patru axe)
– Statul român – 495 milioane EUR
Obiectivele strategice ale Axei 3 sunt:
• Menținerea și dezvoltarea activităților economice, prin creșterea numărului de locuri de muncă
• Creșterea atractivității zonelor rurale
Axa 4 – LEADER:
Total finanțare publică: 235 milioane EUR
– FEADR: 188 milioane EUR (2,6% din fondurile FEADR alocate celor patru axe)
– Statul român – 47 milioane EUR
Obiectivele strategice ale Axei 4 sunt:
• Promovarea potențialului endogen al teritoriilor
• Îmbunătățirea guvernanței locale
Aceasta este alocarea inițială la care se adaugă sumele suplimentare acordate în conformitate cu art.69 (5a) din Regulamentul CE nr.1698/2005 pentru Regiunile de Convergență, rezultând un total de sume suplimentare pentru Planul European de Redresare Economică (PERE) de 101 694 000 euro pentru toate măsurile. Prin urmare, suma totală pe axe pentru întreaga perioadă este de 8,124 miliarde euro (suma FEADR + PERE).
Tipuri de beneficiari eligibili pentru accesarea acestor finanțări:
• Persoana Fizica Autorizată/Asociație Familială (PFA/AF)
• Asociații în domeniu cu statut juridic, Grupuri de producători și Cooperative
• Microintreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii.
Cheltuielile eligibile finanțate prin FEADR sunt:
• Construirea, modernizarea și extinderea clădirilor și a construcțiilor conexe unității de producție.
• Achiziționarea de utilaje și echipamente noi, inclusiv IT, software, hardware.
• Cheltuieli reprezentând plata arhitecților, inginerilor și consultanților, a studiilor de fezabilitate, achiziționarea de patente și licențe în procentele prevăzute în fisele tehnice ale măsurilor.
• Achiziționarea de mijloace de transport noi, specializate, ca rezultat al identificării lor în studiul de fezabilitate/memoriu justificativ/plan de afaceri, cu o capacitate de transport bine fundamentata și care să deserveasca activitatea.
• Unelte și instrumente specifice, inclusiv acelea pentru protecția împotriva incendiilor și cele pentru protecția muncii.
• Achiziționarea de teren, la nivelul a maxim 10% din valoarea totala a proiectului, numai în cazul stramutarii exploatatiei pentru a respecta standardele de mediu.
Fondul European de garantare agricola (FEGA)
FEGA intervine pentru susținerea piețelor agricole. Finanțarea măsurilor prin FEGA se efectuează prin co-gestiunea dintre state membre și Comisie și în maniera centralizata la nivel comunitar. FEGA finanțează, prin co-gestiune state membre și Comisie: restituirile fixate pentru exportul produselor agricole către tari terte; intervențiile destinate reglementării piețelor agricole; plățile directe către agricultori prevăzute în cadrul politicii agricole comune; anumite acțiuni de informare și promovare a produselor agricole pe piața internă a Comunității și în țările terțe, realizate de statele membre.
Probleme existente
Atragerea de surse de finanțare prin proiecte a devenit o practică destul de frecvent folosită. Dacă la început, această metodă de finanțare a fost caracteristică mai ales organizațiilor neguvernamentale, în ultima perioadă, finanțarea prin proiecte s-a extins atât la nivelul administrațiilor publice locale, cât și la nivelul organizațiilor orientate spre obținerea de profit.
În ciuda acestor beneficii, România se confruntă cu o serie de probleme în vederea obținerii fondurilor europene.
Principală problemă se referă la gradul de absorbție foarte scăzut al fondurilor europene. Cu toate că acesta a fost un obiectiv important setat în fiecare an, în penultimul an al cadrului financiar 2007 – 2013, rezultatul se traduce într-o rată efectivă de absorbție de 8.78%, rezultat ce plasează țară noastră pe ultimele locuri pe plan european.
Din păcate, această problemă cu care țara noastră se chinuie de ceva vreme, scoate la suprafață alte cauze care încetinesc sau opresc transferul de fonduri europene.
Una dintre ele o reprezintă corupția. Comisia Europeană a suspendat fonduri în urma unor controale paralele cu cele ineficiente ale autorităților romane. Totodată există suspiciuni serioase de fraudare constantă a procesului complex de contractare și cheltuire a fondurilor europene. Aceste suspiciuni din partea contributorilor neț la bugetul UE cresc pe măsură ce criza economică se adâncește, pentru că șefii de stat și de guvern trebuie să dea socoteală în fața propriului electorat pentru fiecare eurocent furat în țări precum România.
O altă problemă este generată de legislația deficitară: licitațiile dirijate și caietele de sarcini întocmite cu "dedicație".
Lipsa de eficientă a autorităților de management și control reprezintă iarăși un punct slab în gesionarea fondurilor UE. România raportează oficial la Bruxelles că nu a identificat probleme în gestionarea contractelor europene sau că le-a remediat în totalitate, însă verificările Comisiei ajung la cu totul alte concluzii. Acest lucru generează neîncredere în faptul că România este decisă să gestioneze corect fondurile europene.
Birocrația. România trebuie să-și simplifice legislația în materie de fonduri, deoarece birocrația excesivă încetinește viteză de absorbție. Alte state se concentrează pe analiză de risc atunci când verifică un proiect, România în schimb pune accent pe hârțogăraie și chitanțe, care inevitabil duc la fraudă.
Conflictele de interese din sistem. Sunt zeci de cazuri de manageri de proiect care sunt și funcționari la stat. Există fonduri blocate din această cauza, deoarece nu poți fi angajat la stat dar manager peste fonduri europene, fiind o situație clară de incompatibilitate.
Incompetență. Sute de experți români în gestionarea fondurilor europene în care guvernul sau diferite alte autorități centrale sau locale au investit sume importante pentru training au părăsit sistemul în ultimii ani. Ei au plecat fie din cauza mediului sufocat de corupție și nepotism, fie din cauza scăderii dramatice a veniturilor. Acești experți își găsesc imediat posturi bine plătite în mediul privat sau în instituțiile europene.
Dacă vorbim despre dezvoltare la nivel local și regional, conceptul trebuie să ia în considerare instituțiile economice, socio-culturale și politice ale acelui loc. Chiar dacă UE accentuează importantă politicii de coeziune, (în special al obiectivului european de cooperare teritorială), care prevede o sumă importantă de bani pentru diferite activități de dezvoltare regională cum ar fi infrastructură, inovare și antreprenoriat, turism, și alte tipuri de acțiuni care duc la creștere economică, trebuie să luăm în considerare că rezultatele sunt diferite de la țară la țară și de la regiune la regiune. La nivel european schimbul de cunoștințe și bune practici este apreciat și multe proiecte transnaționale sau interregionale sunt promovate în scopul de a sublinia bună colaborare între regiuni cu un PIB mare pe cap de locuitor și regiunile mai puțin dezvoltate. Dar pentru a reuși în acest proces de dezvoltare între cele mai bogate regiuni din Europa și regiunile mai puțin dezvoltate ar trebui să luăm în considerare factorii sociologici care au o influența directă asupra acest lucru: mentalitatea, cultura, birocrația și corupția.
În ceea ce priveste fondurile destinate exclusiv dezvoltării rurale, cu toate ca gradul de absorbție este mai ridicat decat in celelalte domenii, pe langă problemele enumerate mai sus, putem adauga si altele:
slaba capacitate administrativă
neînțelegerea spiritului de funcționare a reglementărilor europene
lipsa cofinanțării: pe langa veniturile mici, accesul limitat la credite de către segmentele cele mai dense al agricultorilor și a populației din mediul rural reduce capacitatea de a investi și îngreunează foarte mult absorbția fondurilor UE, care impun o cerință de prefinanțare din partea beneficiarilor.
nivelul scăzut de educație din mediul rural
lipsa informațiilor si cunostințelor necesare inițierii unei afaceri
lipsa unui ajutor informativ in vederea atragerii fondurilor europene
lipsa de motivație
Rezultate așteptate
Scopul principal se referă la reducerea cât mai rapidă a disparităților de dezvoltare socio-economică între România și Statele Membre ale Uniunii Europene.
Axandu-ne exclusiv pe partea de dezvoltare rurală, rezultatele urmărite pun accent pe aspecte privind competitivitatea, mediul înconjurător, calitatea vieții rurale, având că obiective generale:
Creșterea competitivității sectoarelor agricol și forestier
Rezultatele ar trebui să se materializeze în forță de lucru în agricultură mai bine instruită, cu o structura de vârsta îmbunătățită, o mai bună structura a resurselor funciare, cu ferme de subzistentă care intra pe piață, o agricultură comercială modernizată, valoare adăugată mai mare și calitate a produselor îmbunătățită care vor spori productivitatea și competitivitatea sectoarelor agricol și forestier.
Îmbunătățirea mediului și a spațiului rural
Îmbunătățirea mediului rural, respectiv sporirea biodiversității prin managementul durabil al resurselor de teren agricol și forestier.
Cresterea calitatatii vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale
Măsurile au în vedere comunitatea rurală în general, cum ar fi dezvoltarea întreprinderilor rurale pe baza resurselor natural locale, turism, dezvoltarea satelor și inițiativele privind mediul înconjurător, pentru a complete măsurile agricole și a asigură locuri de munca pentru locuitorii rurali.
Demararea si functionarea initiativelor de dezvoltare locala
Sprijinirea dezvoltării rurale durabile, prin îmbunătățirea guvernării locale și promovarea potențialului endogen.
În vederea atingerii acestor obiective, din suma totală a Fondurilor Structurale și de Coeziune alocate României de aproape 20 miliarde Euro, peste 8 miliarde adică un sfert din această sumă au fost alocate dezvoltării rurale. Adăugând contribuția națională, de la bugetul de stat, se obține un total al finanțărilor nerambursabile destinate beneficiarilor, de 10 miliarde Euro.
Sursa: MADR (vezi anexa)
Până la data de 25.05.2012, situația pe sesiuni a proiectelor din cadrul PNDR înregistrate în tabelele de monitorizare arăta următoarele cifre:
Sursa: MADR (vezi anexa)
În urmă acestor date, putem observă că gradul de absorbție al fondurilor europene pentru dezvoltarea rurală, până la dată de 25.05.2012, era de 37,5%. Un procent destul de redus, având în vedere scurtă perioadă de timp rămasă până la încheierea programului.
Cu toate acestea, se așteaptă că procentul să crească în continuare, iar până la sfârșitul acestui an el să atingă cifra de 50%
Avantaje – dezavantaje
Cu toate că prin fondurile europene se acordă sume de bani pentru investiții și dezvoltare, acestea nu prezintă numai avantaje. Există limite, condiții ce trebuiesc îndeplinite, obligații ce trebuiesc respectate.
În continuare voi prezenta succinct o serie de puncte atât în favoarea cât și în defavoarea fondurilor europene.
După cum se poate observă și din tabelul de mai sus, orice monedă are două fețe. Fondurile europene prezintă numeroase avantaje, reprezintă o sumă de bani importantă la nivel de individ, iar dacă sunt corect utilizate pot deveni vitale și la nivel național.
Dar, după cum spuneam, nimeni nu oferă sume uriașe de bani fără să aștepte ceva în schimb sau fără să pună anumite condiții. Rămâne la latitudinea fiecăruia dacă aceste condiții sunt posibil de îndeplinit și mai ales dacă se merită acest demers în vederea obținerii lor.
Concluzia acestui capitol este că peste 3.75 mil Euro au fost pompați în economia României, și utilizați în dezvoltarea ruralului românesc. Nu este o sumă uriașă, se poate mult mai bine de atât, dar este o sumă care, în România nu s-ar fi învestit niciodată fără ajutorul UE. Tocmai de aceea pot spune că dezvoltarea rurală, din ultimii 5 ani cel puțin, a fost reprezentată de fondurile europene, de organizarea și regulile cu care s-au făcut această finanțare.
CAPITOLUL 2. Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală
2.1. Înființarea Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală
Conform art. 68 din REGULAMENTUL (CE) NR. 1698/2005 AL CONSILIULUI din 20 septembrie 2005 priind sprijinul pentru dezvoltarea rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), România înființează Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală care grupează, la nivel național, organizațiile si autoritățile implicate în procesul de dezvoltare rurală.
Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală din România a fost creată ca un instrument de promovare a unui model de dezvoltare rurală integrată și durabilă. Este o Rețea puternica și unită, deschisă și participativă, pentru a servi membrii care o alcătuiesc într-un mediu în care coexistă ideile plurale.
Având în vedere principalele orientări strategice stabilite de România cu privire la dezvoltarea rurală pentru perioada 2007 – 2013 și consolidarea acestor orientări prin facilitarea cunoașterii și însușirii lor de către actorii din spațiul rural, Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală are ca obiectiv general înrolarea energiei tuturor actorilor în procesul de dezvoltare rurală și promovarea unui flux eficient de informații, schimburi de idei și bune practici și cooperarea dintre actori, grupând toate organizațiile și instituțiile care sunt implicate în dezvoltarea rurală.
2.2. Finanțarea Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală
Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală, va fi finanțată prin Asistență Tehnică, componentă a Programului Național pentru Dezvoltare Rurală.
Având în vedere dimensiunea spațiului rural românesc și nevoile sale, faptul că în România acest
instrument va fi realizat pentru prima dată, precum și evaluarea cheltuielilor eligibile necesare funcționării RNDR și implementării planului de acțiune al acesteia, un procent de 23,9% (30.089.584) din fondurile alocate măsurii de Asistență Tehnică (126.119.793 Euro) vor fi destinați pentru înființarea și funcționarea rețelei.
Alocarea financiară indicativă va fi repartizată astfel:
Așa cum reiese din acest tabel, în cadrul sumei alocate va exista o distincție clară între partea care acoperă structura necesară pentru funcționarea rețelei, de cel mult 25% și cea care acoperă planul de acțiune, de cel puțin 75%. În acest context, pe baza înregistrărilor contabile, Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit se va asigura că, costurile stipulate la punctul a) din tabelul de mai sus nu vor depăși 25% din bugetul alocat RNDR, respectiv pentru componenta de implementare a planului de acțiune fiind posibilă o alocare mai mare de 75% din bugetul alocat RNDR.
2.3. Misiune și valori
Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală (RNDR) din România este cea mai tânără rețea de acest tip din Uniunea Europeană și are misiunea de a coordona relațiile dintre toți cei care pot avea un rol în dezvoltarea spațiului rural. Rețeaua sprijină comunicarea, stabilind canale pentru schimbul de informații care să permită un flux continuu de idei și relații de cooperare.
Astfel, RNDR caută să unească forțele, ideile și inițiativele tuturor celor implicați și să elimine obstacolele, pentru a obține o îmbunătățire a calității vieții în mediul rural, prin dezvoltare economică și prin protejarea mediului, păstrând însă vii tradițiile locale.
Pentru atingerea obiectivelor sale, RNDR se bazează pe Unitatea de Sprijin a Rețelei (USR), ale cărei obiective generale sunt: impulsionarea participării active a tuturor celor implicați, sprijinirea cooperării, întărirea capacităților instituționale și schimbul de informații. Întărirea capacităților și schimbul de informații sunt baza pentru atingerea altor obiective, precum participarea și cooperarea, și în consecință acționează ca „sprijin” al strategiei.
Acțiunile pe care le desfășoară RNDR sunt transparente, deoarece sunt publice și accesibile tuturor membrilor (asigurându-le însă acestora confidențialitatea) și realiste, deoarece au în vedere situația specifică a diferitelor teritorii.
Transparența și realismul sunt valori orizontale și comune tuturor activităților RNDR, fiind principiile de bază care reglementează performanța Rețelei.
Pentru întărirea și creșterea capacităților, Rețeaua oferă asistență Grupurilor de Acțiune Locală (GAL), sprijinindu-le în constituire și funcționare, în dezvoltarea strategiilor locale, elaborarea șidepunerea proiectelor. Aceste acțiuni au în vedere diferențele existente între grupurile cărora li se adresează, specificul activităților acestora, precum și adaptarea la specificul zonei.
Specificitatea și flexibilitatea sunt, prin urmare, valorile luate în considerare în furnizarea de asistență. Schimbul de informații urmărește îmbogățirea reciprocă, prin transferul ideilor și a celor mai bune practici și diseminarea acestora către public. Pentru ca acest schimb să fie eficace, documentele sunt actualizate periodic și sunt puse la dispoziția tuturor celor interesați. În plus, informația trebuie să fie utilă și de aceea este prezentată pe categorii, evitând astfel un amestec excesiv care să ascundă ceea ce este cu adevărat relevant. Valorile care însoțesc schimbul de informații sunt: rapiditatea, utilitatea și accesibilitatea.
Rețeaua promovează o participare largă, prioritizând reprezentarea în cadrul rețelei a unor categorii cu o pondere importantă în activitatea de dezvoltare rurală, cum ar fi: grupuri din zone defavorizate (din zona montană, dar și din alte zone cu condiții și factori limitativi în dezvoltarea agriculturii și a spațiului rural), fermierii de subzistență și semisubzistență, inclusiv cei din satele izolate, tinerii și femeile, reprezentanții minorităților (rromă, maghiară etc.), comunități restrânse implicate în dezvoltarea rurală.
Cooperarea include generarea unor noi proiecte comune din perspective teritorială și sectorială în căutarea beneficiului comun și a reciprocității. În plus, atingerea obiectivului acțiunilor de cooperare implică prezența în rețeaua europeană, pentru a obține o cât mai mare vizibilitate pozitivă a spațiului rural românesc. Beneficiul comun, reciprocitatea și vizibilitatea pozitivă sunt valorile care stau la baza obținerii obiectivului cooperării.
RNDR reprezintă un liant între autoritățile locale și toți cei implicați în dezvoltarea spațiului rural, dându-le posibilitatea ca împreună să contribuie la modernizarea comunităților în care locuiesc și muncesc. Totodată, RNDR constituie o punte de legătură între actorii din mediul rural românesc și cei care activează în celelalte state membre ale UE, contribuind la dezvoltarea eficientă, durabilă și coordonată a întregului spațiu rural european.
2.4. Unitatea de Sprijin a Rețelei
Unitatea de Sprijin a Rețelei (USR) are rolul de a anima fluxul de informații, schimbul de idei, bune practici, cooperarea între membrii Rețelei și de a acorda sprijin specializat membrilor acesteia. USR funcționează ca o rețea de birouri regionale, câte unul în fiecare regiune de dezvoltare și un sediul național în București. Birourile sunt organizate în diverse departamente care desfășoară activități de coordonare, tehnice și de asistență.
Birourile includ, de asemenea, spații pentru organizarea evenimentelor și puncte de informare. Cele opt birouri regionale s-au deschis la Brăila, Craiova, Târgu Mureș, Târgoviște, Iași, Timișoara, Zalău și București- Ilfov. Echipa proiectului este formată din specialiști care vor derula diverse activități, pornind de la furnizarea de informații specializate, până la elaborarea unor materiale despre bune practici rurale, activități de consiliere și sesiuni de instruire cu membrii Rețelei, schimburi de experiență, conferințe, seminarii.
Figura 1: Organigrama USR.
2.5. Obiective
PNDR‐ul stabilește diferitele angajamente ale RNDR, precum și structura sa de bază și relațiile dintre diferitele sale organe, și finalmente semnalează într‐o formă mai mult sau puțin explicită o serie de principii generale cu aplicație globală. Termenii de referință preiau aceste aporturi și detaliază principalele servicii și instrumente pe care Rețeaua trebuie să le implementeze în acest scop, prin intermediul Unității de Sprijin.
Plecând de la aceasta, s‐a realizat o analiză și o reinterpretare în profunzime pentru a stabili o strategie de intervenție care să strângă laolaltă aceste precepte într‐o formă clară, și să permită vizualizarea, la nivel global și ușor de înțeles, a obiectivelor de lucru pe care va trebui să le atingă Unitatea de Sprijin. Se compune din patru pachete (blocuri) corespunzătoare celor patru obiective generale stabilite:
• Obiectivul general 1: Participarea și organizarea actorilor
• Obiectivul general 2: Cooperarea
• Obiectivul general 3: Întărirea capacităților
• Obiectivul general 4: Schimbul de informații
Aceastea la rândul lor se împart în 13 obiective specifice. Ordinea în enumerarea obiectivelor nu face referire la relevanța mai mare sau mai mică a unuia față de celălalt, deoarece dezvoltarea adecvată a RNDR implică realizarea simultană a tuturor. Oricare ar fi numărul, se remarcă totuși faptul că Întărirea capacităților (Obiectivul general 3) și Schimbul de informații (Obiectivul general 4) constituie baza pentru o dezvoltare completă a celorlalte două obiective, și în consecință acestea figurează în partea inferioară acționând ca “suport”. Unitatea de Sprijin, percepută ca un ansamblu de resurse umane, fizice și tehnice, precum și ca un ansamblu de intrumente metodologice, apare ca al cincilea pachet central, având în vedere că activitatea sa trebuie să servească la îndeplinirea celor patru obiective generale.
2.5.1. Obiectivul general 1: Participarea și organizarea actorilor
Atingerea acestui obiectiv implică crearea diferitelor grupuri de lucru și organe care constituie tesătura RNDR, sensibilizarea și animarea actorilor pentru participarea lor continuă în cadrul acestora, dezvolatrea unor procedee și etalarea unor măsuri pentru buna desfășurare a activității lor, și în final includerea treptată a tuturor potențialilor actori din mediul rural în procesele de deliberare și de decizie pentru acționarea coordonată în vederea atingerii unei dezvoltări sustenabile.
Obiective specifice:
S‐au stabilit trei obiective specifice, dintre care primul este considerat ca fiind critic deoarece implică demararea RNDR‐ului, în timp ce celelalte vor fi implementate ulterior și îl vor deservi pe primul:
• OS.1.1 Asocierea voluntară pentru lucrul în Rețea
În cadrul acestui obiectiv se înscriu toate activitățile care au ca scop constituirea formală a Rețelei, cu organele și grupurile sale de lucru, inlusiv selecționarea actorilor participanți, precum și dezvoltarea procedeelor de funcționare și punerea lor în lucru.
Odată depășită faza inițială de implementare, se vor include aici de asemenea activitățile de animare a actorilor membrii și sprijinirea funcționării instituționale a rețelei, munca de sevretariat și administrare.
• OS.1.2 Încorporarea continuă de noi actori
În cadrul acestui obiectiv sunt incluse toate activitățile care se adresează identificării de noi actori susceptibili de a participa la Rețea, sensibilizarea lor, precum și procedurile pentru incorporarea lor formală în rețea, inlcusiv schimbările în componența oraganelor acesteia.
Lucrul cu privire la acest obiectiv se va desfășura, în mod logic, ulterior fazei de demarare a Rețelei, se va remarca însă prin efortul depus pentru a complecta un spectru echilibrat de participanți care să complecteze viziunea de ansamblu a dezvoltării în fiecare zonă în parte precum și la nivel național.
• OS.1.3 Sprijinirea formăriii de organizații
În cadrul acestui obiectiv specific se înscriu acele activități care urmăresc identificarea grupurilor de actori care nu sunt formal organizați și în consecință nu reprezintă un interlocutor susceptibil de a fi încorporat în Rețea, precum și promovarea ulterioară a creării respectivelor organizații.
În mod particular se adresează organizării grupurilor de producători agricoli, în special a celor care practică o agricultură de semi‐subzistență.
2.5.2. Obiectivul general 2: COOPERAREA
Atingerea acestui obiectiv implică realizarea de activități comune de către actorii din diferitele regiuni ale României, precum și de actorii din România și cei din alte țări, ca un stimulent pentru înțelegerea problemelor din mediul rural și căutarea de soluții alternative care să fie împărtășite între aceștia. Acest lucru implică acordarea de sprijin pentru prezentarea punctele de întâlnire între diferiții actori din mediul rural precum și demararea efectivă a unor proiecte comune de cooperare, căutând un echilibru în participarea diferitelor zone și sectoare de activitate.
Totodată acest obiectiv urmărește ca acțiunile Rețelei să depășească granițele teritoriului național pentru ca treptat să situeze mediul rural românesc pe scena internțională.
Obiective specifice:
Au fost definite două obiective specifice ce urmează a fi implementate simultan:
• OS.2.1 Generarea de noi proiecte comune prin prisma abordării teritoriale și sectoriale.
În cadrul acestui obiectiv sunt incluse toate activitățile care vizează armonizarea intereselor comune ale diferiților actori naționali și internaționali în vederea punerii în practică a unor proiecte de cooperare în comun. Aceasta implică, de asemenea, identificarea oportunităților de cooperare între actorii implicați, a procedurilor de clasificare și de difuzare, precum și procesul de follow‐up a celor care sunt deja în desfășurare. Aceasta include, de asemenea, selectarea și prioritizarea proiectelor care necesită un sprijin mai specific.
Ansamblul acesta de activități trebuie să garanteze că, la final perioadei de lucru prevăzute, intervențiile și proiectele desfășurate asigură la modul general un echilibru rezonabil între diferitele zone ale Romaniei și diferitele sectoare de activitate.
• OE.2.2 Prezența în rețeaua internațională
În cadrul acestui obiectiv sunt incluse toate activitățile care vizează promovarea politicilor și activităților de dezvoltare rurală în România în dezbaterile internaționale, precum și punerea pe tapet a problematicii sale particulare precum și a posibilităților pe care le oferă.
Această activitate are aspectul unui flux continuu și flexibil de schimb de informații prin contactul cu diferitele rețele naționale, europene și cu platformele de difuzare ale acestora; un al doilea aspect îl reprezintă participarea directă la dezbaterile internaționale sub diverse forme de participare și în diferite domenii legate de dezvoltarea rurală.
Activitățile organizate în cadrul acestui obiectiv, trebuie în același timp să promoveze interesul jucătorilor internaționali de a participa la proiecte de cooperare cu părțile interesate de pe pan național, contribuind astfel la consolidarea OS.2.1. sub aspectul său transnațional.
2.5.3. Obiectivul general 3: CONSOLIDAREA CAPACITĂȚILOR
Acest obiectiv, care nu se găsește explicat ca atare în termenii de referință, apare însă sub forma implicită la analizarea marelui număr de activități care se adresează instruirii diferiților participanți ai Rețelei, sau la acordarea asistenței tehnice pentru a sprijini participarea lor în diferite arii. În consecință, s‐a luat decizia să fie formulat în mod expres și să reunească activitățile menționate.
În acest sens, acest obiectiv completează în multe cazuri alte obiective, în dublu sens: activitățile sale completează munca începută cu alte activități, precum acordarea asistenței pentru formularea de proiecte de cooperare identificate; în același timp, creșterea capacităților participanților rurali facilitează procesele care duc la atingerea altor obiective, cum ar fi o mai pare participare, o mai mare difuzare, etc.
Acest obiectiv implică intervenția RNDR și a Unității de Sprijin, acoperind un mare număr de participanți potențiali solicitanți de ajutor. În acest sens, munca principală va fi de intermediere pentru prestarea de servicii, dar cu o muncă inițială de identificare a necesităților pe fiecare arie de lucru, începând cu care se stabilesc cadre metodologice de referință, criteria de lucru și liniile directoare pentru furnizarea de servicii.
Obiective specifice si servicii:
Acest obiectiv general se împarte în patru obiective specifice ce sunt enumerate în ordinea importanței, în funcție de volumul de participanți prevăzuți și de domeniul de activitate, de la participanții care au un impact teritorial până la cei care se referă la sectoare specifice și la cei cărora li se acordă sprijin pentru a accesa un instrument specific.
• OE.3.1 Dobândirea de capacități în GAL
În cadrul acestui obiectiv sunt incluse toate activitățile care au ca scop întărirea capacității instituționale a GAL‐urilor și competențele tehnice ale participanților locali pentru cei care lucrează. În acest scop se necesită o evaluare a necesităților pornind de la care să se construiască o ofertă care acoperă întregul ansamblu. Aceasta include, de asemenea, activitatea de intermediere pentru a selecta instituțiile și experții care pot oferi o formare corespunzătoare, cu formule care să se ajusteze principiului de învățare.
Acest obiectiv specific este o prioritate, deoarece GAL‐urile sunt una din principalele referente ale RNDR în diferite zone ale României, iar eficiența lor poate asigura cele mai bune progrese în ceea ce privește restul obiectivelor rețelei pentru a acționa ca noduri de difuzare.
• OE.3.2 Asistență pentru formularea de proiecte
În cadrul acestui obiectiv sunt incluse toate activitățile care au ca scop furnizarea de asistență tehnică, și, prin urmare, sunt complementare cu cele care se referă la fazele preliminare în conceperea proiectelor și se găsesc încadrate în alte obiective specifice, în principal direcționate către proiecte de cooperare (OE.2.1), identificarea și transferul de bune practici (OE.4.2), precum și către promovarea organizațiilor și strategiilor în sectorul de produse tradiționale și turism (OE.1.3 și OE.4.3).
• OE.3.3 Asistență pentru a accesa PNDR
În cadrul acestui obiectiv sunt incluse activități pentru a sprijini participarea din mediul rural la direcțiile PNDR, completând activitatea de informare și difuzare care se realizează în OE. 4.1, Facilitarea execuției PNDR. Concret, se referă la acțiuni de informare, sesiuni de lucru pe grupuri, precum și la orice tip de asistență tehnică directă sau de coordonare cu delegațiile din cadrul Ministerului pentru a sprijini cererile organizațiilor participante. Eventual, și în funcție de volumul de lucru al rețelei, poate implica stabilirea unui serviciu de intermediere pentru consiliere în formulările de solicitări.
• OE.3.4 Asistență integrală pentru organizațiile rurale.
Acest lucru presupune activități de formare și instruire profesională, care ar putea duce la o mai bună funcționare a organizațiilor rurale (cu excepția GAL‐urilor) și, astfel, să contribuie la o mai bună dezvoltare a Obiectivului 1 în ceea ce privește implicarea membrilor rețelei și încorporarea de noi participanți. Există numeroase posibilități de muncă, deși inițial se prevede doar sprijinul pentru ca GAL‐urile să realizeze formarea agenților locali.
2.5.4. Obiectiv general: SCHIMBUL DE INFORMAȚII
Atingerea acestui obiectiv implică dezvoltarea tuturor activităților care garantează un flux de informații continuu între toți cei implicați în RNDR pe lângă potențialii beneficiari ai PNDR, precum și difuzarea către populație în general a principiilor și acțiunilor dezvoltării rurale sustenabile.
Gradul mai mic sau mai mare de atingere a acestui obiectiv va determina în mare parte succesul dezvoltării RNDR, având în vedere că fluxurile de informații ce se constituie și se mențin pentru acest obiectiv, constituie „firele” fără de care Rețeaua nu mai este aceeași. De asemenea, calitatea activităților ce se desfășoară în cadrul acestui obiectiv va depinde în mare măsură de încorporarea noilor subiecți interesați de procesele de dezvoltare rurală.
Obiective specifice:
Acest obiectiv global grupează patru obiective specifice ce includ principalele fluxuri de informații și difuzare pe care trebuie să le garanteze Rețeaua:
• OE 4.2 Facilitarea execuției PNDR
Acesta este primul serviciu ce trebuie realizat efectiv, RNDR trebuind să sprijine în mod activ dezvoltarea adecvată a diferitelor măsuri ale PNDR. În acest sens se insistă pe aplicarea celor trei principii menționate pentru a garanta fluxul de informații către potențialii beneficiari ai PNDR în cel mai scurt timp posibil și în cel mai util mod, personalizat pentru a răspunde la cerințele și problemele care pot să apară, orientându‐se spre accelerarea execuției PNDR. Trebuie avut în vedere că acest serviciu are o importanță crucială la începutul perioadei, când se știu mai puține despre liniile de lucru, procedurile de acces și în general despre posibilitatea PNDR.
• OE. 4.2 Transferul bunelor practici
În cadrul acestui obiectiv sunt incluse activitățile menite să identifice, să documenteze, să răspândească și să promoveze aplicarea celor mai bune practici și inovații ce se desfășoară în teritoriul rural.
• OE. 4.3 Punerea de acord în ceea ce privește ideile și oportunitățile
În cadrul acestui obiectiv sunt incluse activitățile menite să stimuleze dezbaterile și schimbul de experiență și de idei între toți asociații RNDR. În acest scop se vor crea foruri de schimb, precum și alte instrumente adecvate.
• OE. 4.4 Prezentarea dezvoltării rurale publicului
În cadrul acestui obiectiv sunt incluse activitățile menite să asigure o difuzare cât mai amplă a dezvoltării rurale, a politicilor sale, a acțiunilor și a muncii persoanelor implicate, având ca public țintă populația din țară în general. În consecință se vor distribui conținuturi mai generale care să pună accentul pe beneficiile pe care o politică de dezvoltare rurală le are pentru dezvoltarea echilibrată a teritoriilor și a oamenilor din România.
2.6. Serviciile pe care le oferă USR
•Asigurarea accesului la fluxul de informații și bune practici de dezvoltare rurală;
•Organizarea de seminarii, cursuri de instruire în domeniul dezvoltării rurale, conferințe, întâlniri ale experților;
•Consultanță, asistență tehnică, consiliere în domeniul managementului zonelor de dezvoltare rurală și întărirea capacității instituționale a Grupurilor de Acțiune Locală (GAL);
•Promovarea și reprezentarea RNDR la nivel național și internațional;
•Informare pentru vizitatorii birourilor USR cu privire la implementarea PNDR 2007-2013;
•Elaborarea de publicații despre bune practici, publicații tematice, reviste și buletine periodice;
•Realizarea unui website (www.rndr.ro), care asigură conectarea în timp real a tuturor membrilor rețelei, indiferent de zona în care se află;
•Stimularea cooperării și a comunicării, atât în rețea, cât și cu alte rețele naționale și cu organizații internaționale.
2.7. Acțiuni concrete:
2.7.1. Conferințe tematice
Conferința Tematică „Noua Politică Agricolă Comună (I)”
23-24 martie – Conferința tematică organizată de USR a dezbătut principalele subiecte legate de
pregătirea Politicii Agricole Comune pentru perioada 2014-2020. Conferința a fost organizată într-un moment în care România programează, armonizează și negociază din punct de vedere tehnic, cu Uniunea Europeană, politica agricolă pentru perioada menționată.
Prof. Dr. Maria Vincze, de la Facultatea de Economie a Universității Babeș Bolyai Cluj- Napoca, a vorbit despre ruralul românesc comparativ cu media UE 27, despre diferențele teritoriale privind plățile efectuate de APIA și APDRP în perioada 2007-2011, precum și despre deciziile pe care România trebuie să le ia în contextual documentelor publicate de Comisia Europeană în octombrie 2011.
Barlogh Marton, directorul regional al Fundației Civitas pentru Societate Civilă, a făcut o prezentare a implementării programului LEADER în România și a lecțiilor învățate din actualul ciclu de programare. Noua Politică Agricolă Comună a fost prezentată de Benoit Lavigne și Veronique Rivot, de la Delegația Regională ASP Midi-Pyrénées. Au fost organizate și trei ateliere de lucru: un atelier de lucru pentru un schimb de experiență între Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit și Agenția de Servicii și Plăți din Franța, un atelier despre alternativele strategice ale României în cadrul noului PAC 2014-2020 și un atelier despre LEADER după 2013.
Conferința Tematică II – Crearea de locuri de muncă în contextul dezvoltării rurale
30 – 31.05.2012
În perioada 30 – 31 mai 2012 a avut loc la Iași cea de-a doua conferință tematică organizată în cadrul proiectului ”Infiintarea și Sprijinirea Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală”.
Conferința a avut ca temă ”Crearea de locuri de muncă în contextul dezvoltării rurale”, obiectivele acesteia fiind găsirea de soluții, oportunități de ocupare a locurilor de muncă și dezvoltarea de noi idei de afaceri în mediul rural.
În cadrul conferinței s-au susținut 16 prezentări și 8 ateliere de lucru, implicând specialiști români și străini.
2.7.2. Seminarii
Primul seminar ad hoc
21 – 24.02.2012
A avut loc primul seminar ad-hoc din cadrul proiectului "Înfiintarea și sprijinirea Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală"
Acest seminar având că tema "Procesul inovării și dezvoltarea rurală. Experiențe legate de abordarea LEADER" s-a desfășurat în perioadă 21-24 februarie a.c., în Sala Europa a Hotelului Ramada Plaza – Bucuresti, Blv. Poligrafiei nr 3-5.
Scopul acestui seminar a fost acela de a evidenția procesul inovării în relație cu competitivitatea, cu mediul și spațiul rural, cu diversificarea economiei rurale și calitatea vieții și, de asemenea, de a prezența experientele inovative ale Grupurilor de Acțiune Locală, românești și spaniole.
La cele cinci sesiuni ale seminarului au luat parte reprezentanți ai administrației publice centrale (Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale), ai Grupurilor de Acțiune Locală din România și din Spania (Grupul de Acțiune Locală – GALSINMA Madrid și Grupul de Acțiune Locală – ADESIMAN Cuenca) precum și reprezentanți ai altor organizații (Academia de Științe Agricole și Silvice Bucuresti, Muzeul Național țăranului Român, Fundația SOROS, Fundația PACT, etc.).
Al doilea seminar ad-hoc
17 – 20.04.2012
Unitatea de Sprijin a Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală a organizat în perioada 17 – 20 aprilie 2012, seminarul ad-hoc cu tema “Accesarea măsurii 312- Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de micro-întreprinderi”. Seminarul a avut loc la Hotelul Hunguest Fenyo din Miercurea Ciuc.
Considerând oportună lansarea sesiunii de depunere a proiectelor în cadrul Măsurii 312 ”Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de micro-întreprinderi”, USR a organizat acest seminar pentru a promova și valorifica patrimoniul cultural tradițional din mediul rural prin încurajarea investițiilor pentru dezvoltarea activităților meșteșugărești și a marketingului acestora. Pe perioada zilelor de instruire s-au organizat cursuri focalizate pe elaborarea dosarului de depunere și s-a oferit asistență în ceea ce privește proiectarea și planificarea proiectelor și, totodată, au fost prezentate strategii de promovare a produselor.
La seminar au participat meșteri din toată țara, care au încântat pe cei prezenți cu meșteșugurile create. Printre acestea se numără: țesături, colecții costume populare; produse din ceramică pictate manual; măști populare; sculpturi și picturi în lemn; broderie; pictură pe mobilă tradițională; pictură bizantină, ouă încondeiate, pictate și cu mărgele; produse din piele; cojoace bucovinene; produse tradiționale recondiționate; costume oșenești; produse realizate din prelucrarea fierului; păpuși populare; covoare tradiționale; mobilier bisericesc și tradițional; obiecte din piatră; dantelărie veche; produse din nuiele răchită; pictură naivă.
SEMINAR: „Strategii de dezvoltare locală și cooperare: Abordări cheie pentru dezvoltarea rurală”
Opt Grupuri de Acțiune Locală din România (GAL-uri) au participat, prin intermediul Unității de Sprijin a Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală (USR), în zilele de 27 și 28 aprilie 2012, la Bruxelles, la evenimentul “Strategii de Dezvoltare Locală și Cooperare: Abordări Cheie pentru Dezvoltarea Rurală”, organizat de Rețeaua Europeană de Dezvoltare Rurală.
Cu acest prilej, membrii GAL-urilor din România au stabilit contacte directe cu omologii lor din state cu tradiție în dezvoltarea rurală și vor beneficia de experiența și parteneriatul acestora, în vederea obținerii de fonduri europene pentru proiectele de cooperare transnațională pe care intenționează să le propună. În același timp, vor fi dezvoltate noi proiecte de cooperare transnațională, cu ajutorul unor experți europeni în dezvoltare rurală.
Obiectivele acestui seminar au fost:
Îmbunătățirea calității strategiilor de dezvoltare locală;
Integrarea cooperării ca o componentă cheie a strategiilor de dezvoltare locală;
Promovarea unei noi forme de proiecte de cooperare transnatională.
Au participat peste 450 invitați din cele 27 de State Membre ale Uniunii Europene, din care peste 250 GAL-uri, membrii ai Subcomitetul Leader și membri ai Rețelelor Naționale Rurale.
Programul a inclus și un târg de cooperare, crearea de rețele și ateliere de lucru pentru elaborarea și implementarea strategiilor de dezvoltare locală și cooperare transnațională.
Romania a avut un stand de promovare a tarii, disponibil pentru 2 zile, unde au fost disponibile materiale promoționale pentru cooperare, RNDR și pentru GAL-uri.
România a fost reprezentată de opt membri ai tot atâtor grupuri de acțiune locală, care au prezentat șapte propuneri de proiecte de cooperare internațională. Aceștia au beneficiat de sprijinul celor trei reprezentanți ai USR prezenți la eveniment, care au diseminat 30 de propuneri de proiecte ale altor grupuri de acțiune locală din România.
Un participant din partea MADR i-a însoțit pe reprezentanții GAL-urilor în schimbul de experiență.
GAL-urile din România au luat legătura cu reprezentanți din aproape toate statele membre, care au împărtășit din experiența de lucru acumulată în aproape douăzeci de ani de implementare a proiectelor ce folosesc abordarea LEADER, care promovează rezolvarea problemelor locale prin parteneriate public-private la nivel local. GALurile din România au apreciat drept extrem de util schimbul de experiență cu reprezentanții grupurilor de acțiune locală din alte țări europene și șansa de a stabili relații de cooperare cu aceste organizații.
În cursul următoarelor săptămâni va fi pregătit un nou val de propuneri de cooperare transnațională pentru a continua sprijinirea dezvoltării zonelor rurale.
Doamna Rodica Lazariciu, participantă la evenimentul de la Bruxelles, din partea GAL Țara Oașului a apreciat conferința drept o bună ocazie de a stabili relații de cooperare și schimb de experiență cu GAL-uri din Franța, Grecia, Malta, Spania, Polonia. Franța a fost interesată de colaborarea în domeniul valorificării tradițiilor, iar GAL-uri din Sardinia au fost interesate să coopereze în domeniul turismului rural. Din discuțiile avute cu celelalte GAL-uri, Rodica Lazariciu a aflat că și acestea au întâmpinat probleme de finanțare la începutul activității, situație cu care se confruntă grupurile din România în ceea ce privește obținerea avansului pentru derularea activităților de animare în teritoriu. Însă, prin colaborare și implicarea autorităților, băncile au înțeles importanța activităților de dezvoltare locală derulate de GAL-uri și, odată făcut primul pas în acordarea creditelor, piedicile privind finanțarea au fost înlăturate.
Pe baza impresiilor vizitatorilor, Rodica Lazariciu consideră că standul României a fost printer cele mai bine reprezentate la eveniment, cu o ofertă bogată de produse cu specific local, care au atras atenția celorlalți participanți prin calitate, diversitate și originalitate. GAL Țara Oașului, spre exemplu, a prezentat păpuși îmbrăcate oșenește, clopuri și bijuterii lucrate manual.
Echipa României a fost felicitată de membrii altor delegații pentru felul în care s-a organizat și pentru activitățile/proiectele prezentate, având în vedere faptul că rețeaua românească de dezvoltare rurală este una nouă și s-a alăturat echipei europene de scurt timp.
Seminar despre „Tinerețe”
21 – 25.03.2012
USR reprezintă RNDR la seminarul de la Csongrad, la invitația Organizației Tinerilor Agricultori din Ungaria.
Seminarul tratează următoarele aspecte: dezvoltarea organizațională, lobby național și european, implementarea Politicii Agricole Comune după 2013, tineret și comunicare.
La forum participă invitați din Polonia, Ungaria, Republica Cehă, Slovenia, Slovacia, România, pentru a prezenta situația tinerilor fermieri din aceste țări, dar și pentru a găsi soluții comune la diverse dificultăți întâmpinate.
2.7.3. Înființarea și organizarea Grupurilor de Lucru Tematice
Că urmare a interesului de a colaboră îndeaproape manifestat de membrii Rețelei din România, au fost create opt Grupuri de Lucru Tematice.
Scopul principal al GLT este să dezbătă problemele concentrate în tematici pentru a putea transmite propuneri, observații, mesaje etc către AM-PNDR, membrii RNDR și alte organisme implicate în dezvoltarea rurală din România.
Cele opt GLT sunt urmatoarele:
Grupul de Lucru Tematic 1 – „Promovarea și valorificarea patrimoniului cultural și natural (inclusiv turismul rural)”
Grupul de Lucru Tematic 2 – „Schimburi de bune practici pentru GAL”
Grupul de Lucru Tematic 3 – „Oportunități de finanțare”
Grupul de Lucru Tematic 4 – „Suport pentru ferme mici și mijlocii”
Grupul de Lucru Tematic 5 – „Forța de muncă în mediul rural”
Grupul de Lucru Tematic 6 – „Mediu și infrastructură verde”
Grupul de Lucru Tematic 7 – ”Creșterea competitivității”
Grupul de Lucru Tematic 8 – ”Asociere și cooperare”
Cateva dintre intalnirile GTL:
Prima întâlnire a Grupului de Lucru Tematic 3 – „Oportunități de finanțare” a adus la aceeași masă universități, bănci, grupuri de acțiune locală, asociații, firme de consultanță pentru a dezbate nevoile din acest domeniu. Cei 15 membri ai grupului condus de Fondul de Garantare a Creditului Rural au analizat situația surselor de finanțare din mediul rural: fondurile de la bugetul de stat, PNDR 2007-2013 și creditele bancare. „Finanțarea este un subiect foarte important pentru cei care investesc în dezvoltare rurală,” a subliniat la începutul discuțiilor Viviana Vasile, Team Leader-ul echipei USR, referindu-se atât la creditele acordate de bănci investitorilor din mediul rural, cât și la asigurarea cofinanțării pentru proiectele derulate cu fonduri nerambursabile.
Potrivit Conf. Univ. Dr. Răzvan Șerbu, de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, problema cea mai acută este reprezentată de existența unei prăpastii între informațiile disponibile pe site-uri și ceea ce știu agricultorii, mai ales unde media de vârstă este ridicată.
Răzvan Șerbu a mai afirmat că dezvoltarea rurală înseamnă informație și utilizarea calculatorului, în vreme ce în mediul rural Internetul are pătrundere de doar 20%. Acesta este un
alt motiv din pricina căruia băncile nu s-au îndreptat spre finanțarea mediului rural, a mai spus Șerbu.
Veronica Tonciu, de la Fondul de Garantare a Creditului Rural, a opinat că fondurile mutuale ar fi un răspuns concret la incertitudinea băncilor de a acorda credite în mediul rural. În acest moment, pentru micii producători cu 3-5 ha, băncile nu oferă credite, din pricina costurilor ridicate. Creditele sunt accesibile doar fermelor mari.
În urma discuțiilor, s-a conturat ideea elaborării unei publicații de informare privind creditarea, atât pentru bănci, cât și pentru potențialii beneficiari de fonduri nerambursabile prin PNDR.
Totodată, s-a stabilit necesitatea organizării unei întâlniri între grupurile de acțiune locală, reprezentanții băncilor, ai fondurilor de garantare și ai APDRP, cu scopul de a construe un parteneriat între bănci și grupurile de acțiune locală privind garantarea/creditarea/finanțarea investițiilor cu fonduri de dezvoltare rurală.
Grupul de Lucru Tematic 4 – ,,Suport pentru fermele mici și mijlocii”, condus de Asociația Agricultorilor Maghiari din România, a avut prima întâlnire la Odorheiu Secuiesc, în martie anul acesta.
Președintele Asociației Agricultorilor Maghiari din România, Sebestyen Csaba, a punctat o serie de aspecte discutate, precum și câteva acțiuni pe care GLT 4 dorește să le întreprindă în perioada următoare.
Aspecte discutate:
• Agricultorul, mai ales cel mic și mijlociu, produce o serie de bunuri publice (protejează mediul, formează spațiul rural, creează locuri de muncă, păstrează și continuă tradițiile populare etc), care trebuie recunoscute și recompensate. În PAC ar trebui introduse subvenții, inclusiv pe pilonul I pentru bunurile publice produse.
• Problemele fermelor mici și mijlocii sunt lipsa de capital, lipsa unui sistem eficient de consultanță, lipsa sistemelor de marketing–management care să asigure accesul la piață, lipsa capacității de negociere și de apărare a intereselor și incompatibilitatea dintre sistemul de subvenții și necesitățile fermelor.
GLT 4 propune să se implice în rezolvarea problemelor de mai sus prin următoarele acțiuni pe termen scurt:
• Analizarea, discutarea și – dacă este cazul – formularea modificărilor la proiectul de lege a camerelor agricole. Prin aceasta se încearcă înființarea unui system eficient de consultanță și consiliere agricolă.
• Înființarea unei federații a asociațiilor agricultorilor mici și mijlocii, ca for de apărare a intereselor fermelor familiale.
• Analizarea, discutarea și formularea propunerilor privind PAC 2014-2020, astfel încât politica agricolă și de dezvoltare rurală comună să fie una favorabilă fermelor mici și mijlocii, în general spațiului rural.
• Membrii GLT 4 sunt conștienți că șansele adoptării unei politici favorabile fermierilor ar crește dacă țările din blocul fost comunist, astăzi membre ale UE, ar merge la Bruxelles cu o propunere comună. De aceea, GLT 4 propune o întâlnire cu reprezentanții asociațiilor profesionale din Bazinul Carpatic, adică: Polonia Slovacia, Slovenia, Cehia, Ungaria, Austria și România.
Grupul de Lucru Tematic 5 – „Forța de muncă în mediul rural”, condus de Alianța Civică a Rromilor din România (ACRR), a avut prima sa întâlnire la sfârșitul lunii martie.
Problemele identificate de membrii grupului au fost: declinul forței de muncă în spațiul rural, șomajul mascat, numărul scăzut al locurilor de muncă și al populației active angajate în desfășurarea de activități neagricole și o slabă diversificare a activităților desfășurate în aceste zone.
Concluzii GLT 5:
• Necesitatea evaluării impactului pe termen lung al cursurilor de formare profesională, pentru a putea elabora o strategie în domeniul ocupării în mediul rural.
• Demararea unui proces de identificare a bunelor practici în ocupare și incluziune socială în mediul rural. Întreprinderile sociale sunt considerate o opțiune antreprenorială în mediul rural.
• Proiectele selectate de către GAL-uri trebuie să genereze locuri de muncă și egalitate de șanse pentru grupurile vulnerabile.
• Necesitatea simplificării birocrației pentru facilitarea antreprenoriatului în mediul rural, în scopul combaterii muncii la negru.
• Demararea de campanii de informare de către GAL-uri, inclusiv privind incluziunea socială.
• Necesitatea realizării unor publicații despre formare profesională și exemple de bune practici în domeniu.
Prima întâlnire a Grupului de Lucru Tematic 7 – „Creșterea competitivității” a avut loc în perioada 10-11 aprilie, la București. Grupul, din care fac parte reprezentanți ai unor institute și stațiuni de cercetare, ai mediului de afaceri, autorități locale, precum și ai unei organizații neguvernamentale și ai unui grup de acțiune locală, a dezbătut chestiuni privind competitivitatea în mediul rural și a identificat o serie de aspecte care trebuie rezolvate, pentru a spori potențialul zonelor rurale.
Printre nevoile identificate de grup în ceea ce privește competitivitatea în mediul rural se numără:
• O mai bună formare și calificare a forței de muncă
• Sprijinirea asociațiilor profesionale
• Proiecte de cooperare și programe integrate
• Reducerea birocrației și a fiscalității
• Îmbunătățirea dialogului între societatea civilă și factorii de decizie
În ceea ce privește aplicarea modelului LEADER în România, cu rol în creșterea competitivității, sunt necesare:
• Formarea de lideri și manageri
• Diseminarea informațiilor despre abordarea LEADER (proces de luare a deciziilor locale prin
participarea cât mai multor persoane din comunitate în identificarea nevoilor de dezvoltare a zonei)
• Abordare integrată și multisectorială: formarea unor grupuri de consultanță, asociații care să urmărească dezvoltarea competențelor
• Comunicare și schimb de informații între grupurile de acțiune locală
Grupul urmărește ca la finalul celor trei întâlniri de anul acesta să obțină următoarele rezultate:
• Elaborarea unor norme și recomandări în vederea creării, de către RNDR, a unei strategii de competitivitate pentru mediul rural
• Identificarea unor proiecte de cooperare ce pot fi realizate de grupurile de acțiune locală și a unor parteneriate public-private și a unor parteneriate ale diferitelor sectoare de activitate, cu potențial de investiții într-o zonă rurală din țară
• Aplicarea cunoștințelor învățate în vederea creării unei strategii a competitivității, pornind de la
modelul LEADER, într-una din zonele reprezentate de membrii GLT 7.
2.7.4. Evenimente
Târgul Internațional Săptămâna Verde – Berlin
20 – 29.01.2012
România a participat ca țară parteneră la Săptămâna Verde de la Berlin, cel mai mare eveniment din lume în domeniul industriei alimentare, al agriculturii și horticulturii. Evenimentul de anul acesta a reunit în perioada 20-29 ianuarie peste 1 600 de expozanți din 56 de țări, dornici să-și prezinte produsele și să atragă cumpărători, dar și să lase o impresie deosebită asupra celor 420 000 de vizitatori. Standul României și-a așteptat musafirii cu produse și mâncăruri tradiționale, dar și cu meșteșuguri și tradiții străvechi, obiceiuri care arată legătura dintre fermieri și pământul pe care îl lucrează.
O femeie din Săpânța le-a arătat oamenilor cum se toarce, un bărbat din Lăpuș i-a încântat cu obiectele cioplite în lemn. Maramureșul a fost, de altfel, tema principală a standului românesc.
Vizitatorii au putut gusta preparate din carne de porc, miere, gemuri, brânzeturi, conserve de legume, fructe sau ciuperci, palincă, țuică, vin, de la cei aproximativ 60 de producători români. După a patra participare consecutivă la acest eveniment, Diana Sonia Stanciulov e mulțumită că magiunul de Topoloveni al firmei Sonimpex are deja clienți fideli. “Un neamț a venit să ne caute cu borcanul vechi de magiun, cumpărat anul trecut,” a spus ea. “Mulți dintre cei care au gustat produsele noastre ne-au spus că sunt ca de la bunica de-acasă”. Stanciulov, care a prezentat la Berlin pentru prima dată noile dulcețuri ale firmei, crede că a mai găsit o rețetă de succes: gemul de gutui.
Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală a fost și ea prezentă la târg, cu un reprezentant al Unității de Sprijin al Rețelei (USR), expertul în promovare Peter Hurley, doi reprezentanți ai Autorității de Management și doi reprezentanți ai Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP).
Ion Bărbuț, apicultor din Mehadia, Caraș-Severin, a participat pentru prima oară la târgul de la Berlin. „Am fost contactați de firme din Danemarca și Germania, interesate de produsele noastre”, a spus Bărbuț. Reprezentant al celor 120 de membri ai cooperativei „Prisăcarii Hercules”, Bărbuț i-a încântat pe vizitatori nu doar cu mierea sa, ci și cu un stup de sticlă în care se puteau vedea lucrând două familii de albine. Inedita prezentare a sporit numărul vizitatorilor și i-a adus și o comandă de la un client din Germania, pentru șase astfel de stupi.
Târgul de Turism al României
15 – 18.03.2012
Manifestarea expozițională a reprezentat o noua oportunitate de a atrage clienți noi, de a prezenta noutațile din domeniu și de a relaționa cu ceilalți competitori. Este o ocazie unică de promovare a turismului rural la nivel național.
Printre activitățile desfășurate în anii anteriori se numără și seminarii privind accesarea fondurilor europene, prezența RNDR fiind importantă pentru a se face cunoscută ca rețea și pentru a spori vizibilitatea actorilor implicați în turismul rural.
Expoziția „Cer și Pământ”
27.03 – 04.04.2012
DG Agri a organizat la Bruxelles expoziția „Cer și pământ” pentru promovarea valorilor tradiționale rurale românești. La eveniment, meșterul Nicolae Diaconu a prezentat statuetele sale care recreează, în ceramică, universul satului românesc, iar Lucia Condrea a expus ouă încondeiate.
Expoziția – la care a participat și Comisarul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloș – a avut loc odată cu Zilele Porților Deschise la Comisia Europeană.
Ziua porților deschise – Biroul Regional Centru
10.05.2012
În data de 10 mai 2012 s-a desfășurat în cadrul Biroului Regional Centru „Ziua porților deschise”.
Conceptul de „porți deschise” reprezintă o activitate de tip formal și presupune o comunicare deschisă cu jurnaliștii.
În cadrul evenimentului Directorul Biroului Regional va prezenta Rețeaua Natională de Dezvoltare Rurală și activitățile trimestriale ale biroului.
Acest tip de activitate are ca obiectiv principal crearea transparenței în legătură cu activitățile biroului, realizarea unui climat favorabil cu jurnaliștii și stabilirea unei relații cordiale de cooperare.
Ziua Satului Românesc
11 – 13.05.2012
Piața Sfatului, Brașov, România
Acest eveniment, organizat de Asociația Cele mai frumoase sate din România (AFSR) împreună cu partenerii (Delegația Wallonie-Bruxelles, RRAPL – Revista Română de Administrație Publică Locală, Centrul de Excelență pentru Dezvoltare Durabilă, Municipiul Brașov, Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti din București) va fi de promovare a satelor românesti (cifrele estimate sunt următoarele: peste 70 de standuri, 50 de producatori, 30 de meșteri populari, 30 de evenimente, 10.000 de vizitatori).
Evenimentele principale:
Festivalul Cele mai frumoase sate din România- parada portului popular, școala de dans popular, ateliere pentru mici meșteșugari, prânz țărănesc.
Târgul de turism rural, agroturism și ecoturism- Hai în satul românesc.
Târgul de produse tradiționale – Produs în satul românesc (expunere și vânzare produse tradiționale, de meșteșug și artizanat).
Târgul de agricultură – În grădina lui Ion (târgul promovează sate, obiective turistice, bucătărie românească, tradiții și obiceiuri, pensiuni tematice din sate din România).
Ferma de animale și expoziție de semințe și rase românesti.
Conferințe și seminarii pe tema conservării, promovării și dezvoltării satului românesc.
La standurile amenajate veți cunoaște ofertele de vacanțe din satele României, veți putea degusta și cumpăra produse tradiționale, veți putea cumpăra produse specifice și de artizanat, veți descoperi tradiții și obiceiuri, veți participa la spectacole de muzică populară.
Ziua satului românesc este cel mai mare eveniment de promovare a mediului rural de la noi din țară la care vor participa, pe parcursul a 3 zile, peste 10.000 de turiști și brașoveni.
17.05.2012: Ziua porților deschise – Biroul Regional Sud Muntenia
24.05.2012: Ziua porților deschise – Biroul Regional Sud-Vest Oltenia
Târgul Internațional al GAL-urilor
25 – 26.05.2012
Acest târg se desfășoară în Lituania în perioada 25-26 mai și este organizat de VsI „Panemuniai blossom”, membru al Rețelei Rurale lituaniene, în colaborare cu Secretariatul Rețelei lituaniene.
Targul se adresează GAL-urilor și rețelelor naționale rurale, fiind invitați cate 3 reprezentanți din partea a cel puțin 2 GAL-uri din România.
2.7.5 Alte acțiuni: Înființarea Bazei de date de Bune Practici
Este un instrument comun pentru diseminarea exemplelor de bune practici privind diverse aspecte ale dezvoltării rurale din România si din alte regiuni ale UE, inclusiv exemple care încurajează inovația, cooperarea si abordarea LEADER.
Bunele practici pentru dezvoltare rurală vizează cresterea competitivității economiei rurale, favorizarea incluziunii sociale a categoriilor de populații defavorizate, conservarea arealelor naturale pentru speciile protejate, valorificarea si promovarea patrimoniului cultural tradițional din zonele rurale, valorificarea potențialului natural al zonelor rurale prin cresterea si diversificarea serviciilor si a activităților productive agricole sau non-agricole din zonele rurale.
Selectarea exemplelor de bune practici a urmărit o distribuție echilibrată a acestora în funcție de tematica abordată si convergența cu măsurile PNDR, tipul de proiect, regiunea geografică si grupul țintă.
În acest sens, în cadrul Unității de Sprijin pentru Rețeua Națională de Dezvoltare Rurală s-a dezvoltat o metodologie de identificare si selecție a bunelor practici dedicate dezvoltării rurale, aceasta fiind instrumentul principal ce stă la baza colectării modelelor de bune practici ce vor fi introduce în baza de date de Bune Practici.
Structurarea bazei de date s-a organizat pe două nivele:
Primul nivel oferă informații generale privind Programul de finanțare prin intermediul căruia s-a implementat proiectul/acțiunea considerat/ă model de bună practică. Acestea se constitue sub forma unor filtre care pot fi activate pentru a selecționa un anumit tip de proiect ce constitue interés pentru utilizatorii bazei de date.
Al doilea nivel oferă informații detaliate referitoare la proiect, prezentându-se date despre inițiatorul proiectului, tematica abordată, eventualii parteneri/colaboratori, durata de execuție, data începerii si data finalizării proiectului, activitățile proiectului, rezultatele obținute, dificultățile si lecțiile învățate din implementarea proiectului, bugetul alocat si datele de contact ale organizației.
Informația este disponibilă în română și poate fi accesată ca o bază de date prin activarea filtrelor de selecție din prima pagină dar poate fi extrasă și sub forma unui fișier excel.
Exemplele de bune practici se încarcă în această bază de date pe măsură ce se colectează datele relevante conform criteriilor de identificare și selecție a bunelor practici.
O parte dintre aceste exemple vor fi preluate în publicațiile tematice destinate promovării și diseminării bunelor practici în dezvoltarea rurală.
2.8. Beneficiarii
În Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală a României (RNDR) se pot înscrie toate organizațiile, firmele și persoanele implicate în dezvoltarea rurală a României și care contribuie la implementarea Programului Național de Dezvoltare Rurală.
Printre acestea se numără asociațiile care reprezintă fermierii, proprietarii de pământ, proprietarii și managerii de păduri, organizațiile comerciale, autoritățile locale, organizațiile civile și non-profit de diverse tipuri, asociațiile care reprezintă grupuri etnice și minoritare, Grupurile de Acțiune Locală (GAL), universitățile, institutele de cercetare, muzeele și altele.
Este prioritizată reprezentarea în cadrul Rețelei a unor actori cu o pondere însemnată în activitatea de dezvoltare rurală cum ar fi zonele defavorizate de munte, dar și din alte arii geografice cu condiții și factori limitativi în dezvoltarea agriculturii și spațiului rural, fermierii de
subzistență și semisubzistență, inclusiv cei din satele izolate, tinerii și femeile, reprezentanții minorităților, comunitățile restrânse implicate în dezvoltarea rurală.
În momentul de față din Rețea fac parte peste 1000 de membri. Acestia au acces permanent la instrumentele comune ale rețelei:
Informare, comunicare, promovare
• O pagină web care să faciliteze legătura cu rețelele active la nivel național și ale diferitelor state
membre ale UE
• Comunicare în cadrul Rețelei Europene
• Publicații tehnice și procedurale, informații despre grupurile de lucru tematice
• Mijloace de promovare: expoziții, reclame, ghiduri turistice, pliante, produse specifice locale certificate, procedee și tehnologii noi etc.
Schimburi între actorii rurali
• Seminarii, bază de date
Diseminarea bunelor practici
• Crearea unei baze de date, organizarea de seminarii cu scopul diseminării de informații și sprijin pentru instruire
Cooperare (interteritorială și transnațională)
• Sprijin pentru identificarea partenerilor, consiliere pentru dezvoltarea legăturilor de cooperare, reguli de implementare a cooperării în diferite state europene
Așadar, RNDR se adresează actorilor din comunitate care sunt interesați și care au un cuvânt de spus în teritoriu și în bunăstarea lumii rurale și a afacerilor și care intenționează să participe activ la implementarea PNDR:
Ministere relevante și agenții guvernamentale naționale
Sectoare economice (secundare și terțiare)
Asociații de producători, organizații și asociațiile industriale
Ferme mici
Organizații de promovare a egalității de șanse (asociații ale femeilor, tinerilor etc)
Grupuri și minorități
GAL-uri și parteneriate similar
Universități, Institute de cercetare, muzee, etc
Unități de cult (biserici etc)
Alte organizații care își desfășoară activitatea în spațiul rural
Autorități publice și asociațiile lor
Proprietari, ferme comerciale, proprietari și manageri de păduri
Sectoare civile și nonprofit și organizații ale acestora
PNDR-ul românesc are intenții foarte bune în ceea ce privește dezvoltarea de competențe rurale care să ducă la îmbunătățirea competitivității sectoarelor agricol, alimentar și forestier. Cu toate acestea, punerea în aplicare a intențiilor bune a constituit în mod clar o problemă complex pentru autorități. Numeroșii mici fermieri, localizați adesea în zone relativ izolate, cu o infrastructură precară, nu constituie un grup de beneficiari ușor de abordat cu activități de formare și consiliere. Multi fermieri ar putea fi reticenți să participe dacă nu văd beneficii clare și imediate, iar acest lucru poate fi depășit numai prin cursuri de instruire bine construite și prin mesaje de consiliere bine formulate, ceea ce necesită formatori și consilieri experimentați. De aceea, continuarea investițiilor în întărirea capacității de formare este esențială.
Pe termen lung, fermierii de subzistență și semisubzistență din România pot deveni factori-cheie în adresarea noilor provocări și oportunități de dezvoltare rurală, identificate în urma analizei PAC.
Deși nu sunt atât de competitive în ceea ce privește producția alimentară destinată comercializării, fermele mici pot furniza alte bunuri importante pentru public, cum ar fi biodiversitate și beneficii socioeconomic largi.
Aproape două treimi din teritoriul României este reprezentat de dealuri și munți, unde de sute de ani, comunitățile rurale și pastorale se ocupă cu agricultura.
Peisajele cu înaltă valoare natural sunt incredibil de frumoase și abundă de specii variate de animale și plante. Beneficiind de politici adecvate, aceste zone pot furniza un viitor economic viabil și standard ridicate de calitate a vieții pentru locuitorii lor. Metodele agricole neintensive, produsele alimentare de calitate, meșteșugurile tradiționale și turismul rural ar putea constitui pilonii dezvoltării rurale durabile în mare parte a României.
Însă pentru a-i încuraja pe agricultori să utilizeze în mod sustenabil resursele naturale pe care le au la dispoziție este nevoie, printre altele, de introducerea de noi abilități și competențe prin educație, formare profesională și o bună consiliere.
CAPITOLUL 3. Studiul de caz
3.1. Despre RNDR
Odată cu integrarea în Uniunea Europeană, România urmează, în ceea ce privește agricultura și dezvoltarea rurală, principiile Politicii Agricole Comune (PAC), care reprezintă un set de reguli și măsuri adresate în principal creșterii productivității, garantării unui nivel de viață echitabil populației din agricultură, stabilizarea piețelor, garantarea securității aprovizionărilor, asigurarea consumatorului cu provizii la prețuri raționale.
În România, pentru perioada 2007-2013 sectorul de dezvoltare rurală este sprijinit prin implementarea Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR). Pornind de la Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1698/ 2005, din 20 septembrie 2005, privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), a fost creat Planul Național Strategic pentru România, care constituie baza pentru implementarea Programului Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2007 – 2013. Așadar, PNDR reprezintă instrumentul de accesare a Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) și a fost elaborat pentru perioada 2007 – 2013.
Conform aceluiasi articol, România înființează Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală care grupează, la nivel național, organizațiile si autoritățile implicate în procesul de dezvoltare rurală.
3.2. Tema cercetării
Având în vedere principalele orientări strategice stabilite de România cu privire la dezvoltarea rurală pentru perioada 2007 – 2013 si consolidarea acestor orientări prin facilitarea cunoasterii si însusirii lor de către actorii din spațiul rural, Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală are ca obiectiv general înrolarea energiei tuturor actorilor în procesul de dezvoltare rurală si promovarea unui flux eficient de informații, schimburi de idei si bune practici si cooperarea dintre actori, grupând toate organizațiile si instituțiile care sunt implicate în dezvoltarea rurală în vederea:
Crearii unei economii agricole si forestiere bazate pe exploatatii care trebuie sa se angajeze pe calea modernizarii;
Dezvoltarii unei agriculturi care sa favorizeze biodiversitatea si conservarea mediului;
Îmbunatatirii calitatii vietii si dezvoltarii economice în spatiul rural;
Îmbunatatirii guvernantei locale în vederea crearii si implementarii strategiilor de dezvoltare locala.
Scopul cercetării realizate este de a evalua și interpreta impactul pe care Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală l-a avut asupra membrilor și persoanelor care cu care a intrat în contact până în acest moment.
3.3. Obiectivele cercetării
Prin acest chestionar urmăresc o cercetare care să evalueze activitatea RNDR până în prezent, cu precădere în ultimele 6 luni, când Unitatea de Sprijin a Rețelei a început să lucreze la parametrii optimi.
O dovadă în acest sens o reprezintă dublarea numărului de membrii, care de la sfârșitul lui 2011 până în iunie 2012, a depășit cifra 1000.
Creșterea numărului de membrii nu a venit singură. O dată cu ea s-a mărit și numărul de conferințe, seminarii, întâlnirile grupurilor de lucru tematice, dar și a numărului de evenimente organizate pentru actorii principali, cât și pentru dezvoltarea rurală generală. Într-un cuvânt întreaga Rețea s-a pus în mișcare. Site-ul oficial a devenit din ce în ce mai populat, discuțiile pe forum s-au înmulțit, foarte multă activitate din partea publicului care obliga responsabilii Rețelei să țină pasul și să-și exercite rolul de consilier rural.
În urmă evenimentelor care au avut loc în perioadă amintită mai sus, am reușit să trasez câteva obiective pentru cercetarea desfășurată, obiective care indiferent dacă sunt atinse sau nu, pot oferi o imagine asupra modului în care Rețeaua lucrează, dar și a rezultatelor pe care ea ar trebui să le îndeplinească.
Așadar, obiectivele selectate sunt următoarele:
Definirea publicului țintă
Segmentarea publicului țintă pe regiuni geografice
Identificarea și măsurarea gradului de satisfacție raportat la participarea și colaborarea cu RNDR
Identificarea rezultatelor obținute de beneficiari
Propuneri și îmbunătățiri pentru viitor
3.4. Metoda de cercetare: cercetarea cantitativă
Descrierea metodologiei
Ca metodă de cercetare am ales să utilizez cercetarea cantitativă, iar ca instrument de cercetare, chestionarul. Chestionarele în mediul online sunt tot mai des folosite. Chestionarele prin poșta electronică sunt administrate de emitent și trimise prin e-mail celor chestionați. Cel mai important avantaj al lor este rapiditatea. În plus, acestea se bucură de atenția destinatarului atunci când acesta își verifică corespondența electronică.
Chestionarul a fost realizat on-line, prin intermediul Google Docs și a fost postat pe site-ul RNDR (www.rndr.ro). De asemenea, având acces la baza de date a membrilor rețelei, chestionarul a fost trimis și prin intermediul e-mail-ului, către persoanele înregistrate.
Perioada de colectare a datelor s-a întins pe durata a 30 de zile, între 01.05.2012 – 01.06.2012.
Baza de eșantionare este alcătuită din persoane care au intrat în contact și au beneficiat de serviciile RNDR, iar numărul de chestionare completate s-a ridicat la 110.
Chestionarul este format din 20 de întrebări, marea majoritate fiind închise, cu posibilitatea unui singur răspuns. Ca structură, am distribuit un număr de întrebări pentru fiecare din obiectivele stabilite, astfel:
În introducere: primele 2 întrebări au avut rol de selecție și identificare a publicului țintă; următoarele 3 de a stabilii calitatea majoritară a celor ce fac parte din cercul RNDR; întrebarea 6, de a identifică principalele zone interesate de dezvoltarea prin intermediul fondurilor europene.
Cuprinsul: întrebările 8-16 – această parte are rolul de a afla părerea, dar și gradul de satisfacție al publicului țintă despre activitățile pe care RNDR le întreprinde constant.
Concluziile am încercat să le surprind în cadrul întrebărilor 17-19. Fiecare persoană chestionată și-a exprimat plăcerea sau neplăcerea de a fi colaborat cu Rețeaua, obiectivul atins în urma acestei colaborări, dar și dorința de a continua colaborarea începută, pe viitor.
Ultima întrebare, are rolul de a răspunde dorințelor celor chestionați privind acțiunile de viitor. Indiferent de experiența avută, această întrebare poate oferi răspunsuri importante care pot accentuă meritele sau corecta greșelile făcute de-a lungul activității, și în felul acesta să fie repetate doar cele eficiente din punctul de vedere al publicului țintă.
Motivul pentru care am ales această formă de distribuire a chestionarului este că, cercetările în mediul online, prin e-mail sau în paginile web, au avantajul de a putea cuprinde un eșantion important într-un timp scurt, Internetul fiind un mediu rapid și cu costuri reduse. În plus, răspunsurile pot fi prelucrate și analizate imediat ce chestionarele sunt returnate și introduse în baza de date.
3.5. Chestionarul
(Vezi anexa)
3.6. Analizarea și interpretarea datelor
Q1: Sunteți familiarizat cu muncă intreprinsă de Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală?
DA
NU
Q2: Ați avut ocazia să colaborați până în prezent cu aceasta?
DA
NU
După cum se poate observa și din graficele de mai sus, procentul persoanelor care au auzit/colaborat cu RNDR, și care au ales să completeze acest chestionar este unul foarte ridicat, de aproape 100%.
Acesta a fost și unul dintre avantajele chestionarului online, plasat pe site-ul RNDR și distribuit pe calea e-mail-ului către actorii implicați direct în acest fenomen: o rată mare de răspunsuri relevante din punct de vedere statistic.
Q3: În ce calitate?
Membru
Persoană interesată de accesarea fondurilor europene
Beneficiar fonduri europene
Participant conferințe/seminarii
Altă variantă. Care?
Prin această întrebare am reușit să identific tipurile de public interesate și care colaborează cu, și la dezvoltarea continuă a Rețelei.
După cum am specificat și în capitolul anterior, RNDR însumează în prezent peste 1000 de membrii, o cifră aproape dublă fața de sfârșitul anului 2011. Această creștere din ultima jumătate de an se poate observa și din rezultatele acestui chestionar. 40% din persoanele chestionate sunt membrii ai Rețelei, următoarele categorii fiid reprezentate în egală măsură de participanții la conferințe și seminarii, precum și de persoanele interesate să acceseze fondurile europene privind dezvoltarea rurală (câte 25%). Ultima categorie o reprezintă chiar cei care au beneficiat de fonduri, cu ajutorul RNDR (11%). Acest rezultat poate fi justificat și prin gradul de absorbție foarte mic la nivel național, cu privire la dezvoltarea rurală, și anume doar 37%. Un procent mult mai bun față de alte domenii, însă în continuare insuficient.
Q4: Ce tip de organizație reprezentați?
Q5: Care este domeniul dumneavoastră de activitate?
Următoarele 2 întrebări ne arată tipul și domeniul de activitate al organizațiilor tipurilor de actori interesați în ceea ce privește RNDR, rezultat mai sus.
Din cauza numărului foarte mare de categorii existente, am ales să afișez doar primele 5 rezultate obținute în urma completării chestionarelor.
Ponderea cea mai mare în rândul organizațiilor participante este reprezentată de Fermele mici și anume 38%, urmată de Grupurile de Acțiune Locală cu 21% și, la mică diferență, de Sectoare civile și nonprofit și organizații ale acestora (12%), Proprietari, ferme comerciale, proprietari și manageri de păduri (11%) și Autorități publice și asociațiile lor (7%).
Așadar, cel mai mare procent este reprezentat de proprietarii de ferme, micii fermieri. Pe undeva, rezultatul este unul așteptat, fermierii reprezentând majoritatea în zona rurală, iar faptul că ei sunt din ce în ce mai implicati în procesul de dezvoltare nu face altceva decât munca RNDR să fie și mai apreciată. La mică distanță avem GAL, și anume construcția de parteneriate la nivel local, o trăsătură originală și importantă a abordării Leader.
GAL-ul are sarcina de a identifica și implementa o strategie de dezvoltare locală, de a lua decizii privind alocarea resurselor financiare și de a le administra, cu scopul de a asigura dezvoltarea durabilă a teritoriului pe care îl reprezintă.
Q6: Care este regiunea în care organizația dumneavoastră acționează?
În urma analizării acestor rezultate, am putut observa principalele regiuni în care își desfășoară activitatea organizațiile discutate anterior și de asemenea regiunile unde s-a încercat să se facă dezvoltare rurală.
Principala regiune este cea de Nord-Est care a însumat un procent de 29%, urmată îndeaproape de zonele de Nord-Vest (23%) și de Vest (20%).
O altă concluzie ce poate fi trasă în urma analizării acestui grafic este că partea de nord a fost mult mai receptivă la oportunitățile create prin acordarea forndurilor de dezvoltare rurală. Peste 80% din care care au completat chestionarul, dețin organizații pe acele teritorii.
Q7: Ați participat la conferințe tematice/seminarii organizate de RNDR?
Q8: Ce anume v-a impresionat cel mai mult?
Din persoanele intervievate, cel puțin 97% au participat măcar o dată la o conferința sau un seminar organizat de Unitatea de Sprijin a RNDR.
După cum se poate observa și din tabelul alăturat, în topul preferințelor se situează Schimbul de experiențe naționale cât și internaționale cu 32%.
Informațiile oferinte la aceste evenimente a fost al 2-lea lucru evdentiat în proporție de 25%.
În timp ce Strategiile de lucru folosite au fost lăsate la polul opus, ele fiind selectate de 10% dintre participanți.
Schimbul de experiențe care poate fi obținut prin participarea la activitățile derulate de RNDR este poate cel mai important scop. Toți cei care întreprind diverse activități, sau conduc o anumită organizație au căzut de comun acord în rpivinta faptului că nu este suficient să primească informațiile, ei vor să le fie și arătat ce trebuie să facă. Prin acest schimb de experiențe ei pot “fura” meserie de la cei care au reușit, dar de asemenea pot și învăța din greșelile făcute de alții.
Q9: Ați luat parte la Grupurile de Lucru Tematice?
Q10: În opinia dumneavoastră, care a fost cel mai important aspect din cadrul acestor întruniri?
Similar analizei anterioare, peste 97% dintre respondenti au participat măcar o dată la întâlnirile organizate de GLT.
Răspunsurile oferite arată că participanții au apreciat în mare măsură Stabilirea legăturilor create cu membrii RNDR și alte organisme implicate în dezvoltarea rurală din România, în cadrul acestor întâlniri, lucru sesizat și prin procentul de 36% din totalul opțiunilor. Aceasta a fost urmată de opțiunile următoare, între care nu a existat o diferență foarte mare. Astfel, Dezbaterea problemele concentrate în tematici a înregistrat 23%, Mesajele transmise 22%, iar Măsurile propuse în cadrul acestor întâlniri, 19%.
Întotdeauna este bine sa cunoști cât mai multe persoane care desfășoară activități din același domeniu ca și tine. Atâta vreme cât principalul obiectiv este obținerea de fonduri europene, nu putem vorbi încă de concurență, ci mai de grabă de o colaborare. În mediul rural, oricine poate devein furnizorul oricui, iar stabilirea acestor legături prin întrunirile RNDR nu face altceva decât să-i ajute pe oameni să-și atingă țelul mai ușor, într-o comunitate organizată și profesionistă.
Q11: Care este cel mai important beneficiu pe care RNDR îl oferă membrilor săi?
Rolul acestei întrebări este de a sumariza chestionarul până în acest stadiu.
Astfel, cele mai importante beneficii, în opinia respondentilor sunt următoarele:
-Prezentarea către public a ruralului și a oportunităților legate de dezvoltarea sa: 30%
-Asistență pentru accesarea fondurilor europene prin PNDR: 27%
-Asistență pe care Rețeaua o acordă celor care vor să pornească planuri/proiecte pentru a obține fondurile europene
-Nu în ultimul rând, prezența în rețeaua internațională: 12%.
Legat de acest ultim aspect, se poate face o legătură cu următoarea întrebare, al cărei principal obiectiv este promovarea ruralului românesc la nivel internațional. În acest sens, Rețeaua a organizat o serie de evenimente la care a trimis reprezentanți români din diverse domenii pentru a impresiona și surprinde ceilalți colegi de breaslă din cadrul UE.
Q12: Care din următoarele evenimente considerați că a avut cel mai mare impact asupra promovării ruralului românesc la nivel internațional?
Opțiunea majoritară, cu un procent de 55%, a fost Târgul Internațional: Săptămâna Verde de la Berlin. România a participat ca țară parteneră la Săptămâna Verde de la Berlin, cel mai mare eveniment din lume în domeniul industriei alimentare, al agriculturii și horticulturii. Evenimentul a avut peste 1 600 de expozanți din 56 de țări, dornici să-și prezinte produsele și să atragă cumpărători, dar și să lase o impresie deosebită asupra celor 420 000 de vizitatori. Standul României și-a așteptat musafirii cu produse și mâncăruri tradiționale, dar și cu meșteșuguri și tradițîi străvechi, obiceiuri care arătă legătură dintre fermieri și pământul pe care îl lucrează.
Numărul mare de voturi primate de acest eveniment, ne arăta exact dorințele actorilor din mediul rural. Pe lângă ajutorul primit în deschiderea unui afaceri sau a fondurilor europene, ei doresc să aibă parte de promovare și în afara granițelor țării, să pătrundă pe o piață cu posibilități nesfârșite care să le ofere contracte avantajoase și legături puternice pe viitor.
Q13: Care din următoarele evenimente considerați că a avut cel mai mare impact asupra beneficiarilor rețelei la nivel național?
Evenimentele de promovare nu s-au limitat doar în afară granițelor țării. Românii din mediul rural încă nu sunt pe deplin informați cu privire la oportunitățile care li se oferă, așa că a fost începută o campanie și la nivel național.
Evenimentul cel mai apreciat din acest an a fost Târgul de turism, organizat la Bucuresti. Acesta a reprezentat o nouă oportunitate de a atrage clienți noi, de a prezenta noutățile din domeniu și de a relaționa cu ceilalți competitori. Este o ocazie unică de promovare a turismului rural la nivel național, iar acest lucru se observă și din cele 44 de răspunsuri obținute.
Un alt eveniment apreciat, a fost și Seminarul de la Miercurea Ciuc, destinat meșteșugarilor. La acest seminar au participat 50 de meșteri din toată țară, care au încântat pe cei prezenți cu meșteșugurile create.
Q14: Care dintre următoarele surse de informare oferite de RNDR, considerați a fi cea mai utilă?
RNDR a încercat mereu să țină legătura, respectiv să-și țină la curent membrii cu tot ceea ce se întâmplă și are legătură cu dezvoltarea rurală. De la publicații tematice, reviste și buletine informative periodice, publicații despre bunele practici până la site-ul propriu și forumul creat special pentru că cei interesați să poate culege mai rapid anumite informații, experiențe.
Dintre aceste surse, cea mai utilă a fost desemnată detașat, pagina web a RNDR cu un număr de 58 de voturi și un procent de 53%.
Aceasta este poate cea mai complexă formă de informare dezvoltata de RNDR pentru publicul țintă, deoarece pe lângă faptul că întrunește toate celelalte publicații și buletine în format electronic, reunește baza de date a bunelor practice, dar și un forum prin care oferă șansa membrilor de a creea legături și de a se ajuta reciproc prin împărtășirea de impresii sau informații folositoare.
Q15: În ce măsură Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală a contribuit la stabilirea unor bune practici în ceea ce privește dezvoltarea rurală?
Bunele practice au reprezentat ceva inedit, în cadrul acestui proiect. Este un instrument comun pentru diseminarea exemplelor de bune practici privind diverse aspecte ale dezvoltării rurale din România și din alte regiuni ale UE, inclusiv exemple care încurajează inovația, cooperarea și abordarea LEADER.
Selectarea exemplelor de bune practici a urmărit o distribuție echilibrată a acestora în funcție de tematică abordată și convergența cu mășurile PNDR, tipul de proiect, regiunea geografică și grupul țintă, iar baza de date creată este updatata constant.
Opțiunea majoritară în acest sens a fost “Mare măsură”, iar acest lucru semnifică, că promovarea bunelor practice de dezvoltare rurală contribuie la o conștientizare mai eficientă între beneficiari, la un nivel mai ridicat și mai bun de cooperare și la dezvoltarea de parteneriate că elemente de impulsionare a economiei rurale. Aspecte apreciate de cei care au completat acest chestionar, prin prisma elementului inovativ introdus. O bună practică este un laborator de învățare pentru cel care o aplică și constituie un exemplu de urmat pentru alții.
Alt element important, demn de luat în considerare, este atunci când se comunică succesul și realizările obținute prin intermediul acțiunii, se poate prezenta o serie de date sau variabile statistice folositoare pentru cei care au nevoie de un model de urmat. Fie că este vorba de numărul de locuri de munca create, bugetul acțiunii, procentul de fonduri private și de fonduri publice, relația dintre locurile de munca create și bugetul învestit, produsul generat în termini cantitativi sau cantitate pe unitatea de timp, cantitatea produsului comercializat etc, prin această metodă se explică secvență acțiunii și contextul în care se realizează.
Chiar dacă 64% dintre respondenti consideră că baza de date a bunelor practice este utilă, ea este încă la început de drum. 28% neauzind de ea sau considerând că nu este încă la nivelul așteptat.
Q16: Cu privire la activitatea RNDR la care ați participat, care este gradul de importanță pe care l-ați acordă următoarelor categorii?
Am selectat 6 categorii de activitate RNDR, iar rezultatele au fost următoarele:
Expertiza oferită: Mare importanță (44 voturi, 40%)
Tematica: Mare importanță (42, 38%); Nici mică, nici mare importanță (35, 32%)
Organizarea intalnirilor intre membrii: Mare importanță (43, 39%); Nici mică, nici mare importanță (35, 32%)
Promovarea ruralului romanesc: Foarte mare importanță (41, 37%)
Bunele practici: Mare importanță (51, 46%)
Schimbul de experiențe la nivel internațional: Mare importanță (42, 38%); Foarte mare importanță (37, 34%)
Cele mai bune rezultate au fost înregistrate de promovarea ruralului românesc și schimbul de experiențe la nivel internațional, acestea fiind considerate de o foarte mare importanță în alegerea lor. Promovarea la nivel internațional reprezintă o veritabilă rampă de lansare pentru orice fermier, agricultor sau alt întreprinzător. Pe lângă posibiliatea de a învăța de la cei care sunt mai avansați economic, prin calitatea produselor deținute se pot încheia și numeroase contracte avantajoase.
De menționat ar fi și bunele practice, procentul de 46% și calificativul mare importanță fiind atinse prin cele 51 de voturi. Plecând de la motto-ul “Nu e suficient să-mi spui.. arată-mi”, baza de date a bunelor practice a avut impactul dorit de cei care au înființat RNDR. Membrii acesteia apreciază informațiile venite pe această cale, iar cererea pentru postarea altor exemple este din ce în ce mai mare, iar acest lucru evidențiază și rezultatul sondajului nostru.
La polul opus situandu-se expertiza care a înregistrat cele mai mari valori pentru calificativele Mică și Foarte mică importanță (20%).
Q17: Care a fost obiectivul principal pe care l-ați atins prin colaborarea cu RNDR?
Obiectivele principale atinse, în urma acestui sondaj au fost, în prim plan, ajutorul și asistența în obținerea fondurilor UE destinate dezvoltării rurale pentru persoanele interesate, precum și obținerea de înformațîi folositoare cu privire la PNDR. În proporție de 33%, respectiv 25%, acestea au fost primele alegeri în rândul celor care au completat chestionarul.
Scopul principal al RNDR este, că prin informare, consiliere și asistență, actorii mediului rural să poată contracta fondurile nerambursabile oferite de UE prin PNDR. Conform rezultatelor acestui chestionar, acest obiectiv a fost atins.
Un alt lucru important, după cum o arăta și graficul, cele mai mici rezultate au fost reprezentate de cei care nu au reușit să-și atingă obiectivul propus, un lucru benefic atât pentru cei care se ocupă de RNDR, cât și pentru publicul său țintă.
Q18: În ce măsură, informațiile primite, v-au fost de ajutor în încercarea de a contracta fonduri europene sau de a va dezvolta afacerea?
Se poate spune că acesta este unul dintre principalele obiective ale RNDR și totodată unul din principalele obiective al celor interesați să colaboreze cu Rețeaua.
Rezultatele în acest sens sunt favorabile ambelor tabere. În procent de 61% cei care au completat chestionarul s-au declarat mulțumiți de ajutor primit în vederea obținerii de fonduri europene sau a dezvoltării afacerii/organizației pe care o reprezintă.
PNDR oferă numeroase măsuri, tocmai pentru a oferi tuturor celor care vor să inițieze o afacere, tot sprijinul de care au nevoie. Este un întreg cerc, în care toți se ajută reciproc, pentru că toată lumea să iasă în câștig. România plătește taxe către UE și primește în schimb fonduri nerambursabile, pentru a fi folosite în domeniile mai puțin dezvoltate. La rândul sau, PNDR oferă o gamă variată de măsuri tocmai pentru că fiecare individ sau organizație să se regăsească și să poată solicita aceste fonduri care să-i ajute în obținerea succesului afacerii începute. Cu cât mai multe persoane obțin bani europeni, cu atât crește și economia țării.
Aceste rezultate pot fi analizate și din perspectiva gradului de absorbție al fondurilor europene prin PNDR.
Sursa: MADR
Conform rapoartelor puse la dispoziție de MADR, la sfârșitul anului 2011 acest procent înregistra 28,8% din totalul fondurilor disponibile dezvoltării rurale. După 6 luni, adică la sfârșitul lui mai 2012, acest procent atingea valoarea de 37%. Se observă astfel o creștere de aproape 9 procente (sau ~30% fața de valoarea inițială din 2011).
Cu toate că rata de absorbție era una destul de mică, nu putem neglija această creștere din ultima jumătate de an, o creștere care coincide și cu dublarea numărului de membrii RNDR de la 520 la sfârșitul lui 2011, până la peste 1000 cât înregistrează în prezent.
Q19: Doriți să continuați colaborarea începută cu RNDR, în privința dezvoltării afacerii/organizației dumneavoastră?
Rezultatele bune care au reieșit din interpretarea acestui chestionar, sunt completate și de acest grafic. Peste 90% din cei chestionați își doresc sau vor să continue colaborarea cu RNDR pe viitor.
Acest lucru confirmă munca depusă de USR, dar și rezultatele pe care ei le-au obținut, prin organizarea numeroaselor evenimente și datorită puternicei campanii de promovare a ruralului românesc, a conștientizării oportunităților existente și mai ales a informării actorilor principali de toate aceste beneficii.
Un alt aspect important în obținerea acestui procent se referă la rezultatele obținute de principalii beneficiari. Doar niște rezultate foarte bune și încrederea în cei care se ocupă de această organizare, pot determina o organizație să continue în aceeași formulă și în continuare.
Q20: Selectați prioritatea pe care RNDR ar trebui să o acorde în viitor următoarelor:
Ultima întrebare a chestionarului se axează pe ce anume cred cei chestionați că ar trebui să pună accent responsabilii RNDR în viitor. Răspunsurile oferite au fost sumarizate astfel:
Asigurarea accesului la fluxul de informații (clare și oportune) despre dezvoltarea rurală, modul și căile de accesare a resurselor financiare din fondurile europene și atragerea de proiecte în acest sens, cu precădere legate de măsurile corespunzătoare axelor din PNDR: Foarte mare importanță (42 voturi, 38%); Mare importanță (37, 34%)
Încurajarea organizării actorilor rurali în forme mai perfecționate de lucru și de colaborare (grupuri de producători, asociații etc.) care să le permită optimizarea modalităților de acces la resurse, la piață etc: Mare importanță (45, 41%); Nici mică, nici mare importanță (26, 24%)
Schimb de idei și experiență cu alte organizații în domeniul dezvoltării rurale: Mare importanță (45, 41%); Nici mică, nici mare importanță (29, 26%)
Asigurarea de consultanță/asistentă tehnică/consiliere în domeniul managementului zonelor de dezvoltare rurală și a GAL-urilor, elaborarea strategiilor de dezvoltare a teritoriilor rurale, elaborare proiecte de finanțare: Mare importanță (45, 41%); Nici mică, nici mare importanță (24, 24%)
Organizarea de cursuri de instruire pentru fermieri: Mare importanță (43, 39%); Nici mică, nici mare importanță (28, 25%)
În opinia persoanelor chestionate, principala măsură pentru viitor o reprezintă asigurarea accesului în continuare la fluxul de înformații despre dezvoltarea rurală, modul și căile de accesare a resurselor financiare din fondurile europene și atragerea de proiecte în acest sens, cu precădere legate de mășurile corespunzătoare axelor din PNDR. În proporție de peste 72% această măsură prezintă o importanță ridicată pentru persoanele implicate în ruralul românesc.
3.7. Concluziile studiului
În concluzie, scopul acestui chestionar aplicat pe un eșantion de 110 persoane a fost îndeplinit. Ipotezele de la începutul lucrării au fost demonstrate prin răspunsurile date de intervievați. Astfel s-a demonstrat că cea mai mare parte a respondenților conștientizeaza starea actuală a mediului, înteleg ce presupune Programul Național de Dezvoltare Rurală și cu ceea ce se ocupă RNDR.
Din răspunsurile la intrabarile din chestionar am reușit să tragem câteva concluzii și anume: zonele care au primit cele mai multe fonduri sunt regiunile de NE și NV; principalii membrii care alcătuiesc RNDR sunt reprezentați de micii fermieri și grupurile de acțiune locală; ajutorul și asistenta în obținerea fondurilor UE fiind cel mai important obiectiv pe care membrii îl puteau obține cu sprijinul RNDR.
Rezultatele în ceea ce înseamnă contractarea fondurilor europene destinate dezvoltării rurale nu sunt cele mai bune, dar în ultima jumătate de an s-a observat o creștere. Acest lucru poate fi asociat cu faptul că până acum, informațiile nu ajungeau la beneficiari. RNDR a dezvoltat un întreg sistem prin care urmărește să acorde asistență, consiliere și pregătire tuturor celor interesați să pună umărul la dezvoltarea ruralului românesc.
Situația pare să se îmbunătățească de când Rețeaua a început să funcționeze la parametrii optimi, iar așteptările în ceea ce privește viitorul, sunt foarte mari.
Beneficiarii proiectului s-au declarat mulțumiți de serviciile primite, dar acest lucru nu este suficient. Lucrurile au început să se miște, iar în contextul unui viitor PNDR 2014-2020, atât fondurile nerambursabile, cât și pretențiile vor fi mult mai mari.
Concluzii
În urma demersului interprins în cadrul acestei lucrări se pot trage următoarele concluzii: deși nu s-au înregistrat cele mai impresionante rezultate, în ultimii 5 ani, dezvoltarea rurală din România a fost posibilă în principal prin intermediul fondurilor nerambursabile europene.
PNDR-ul românesc creat, are intenții foarte bune în ceea ce privește dezvoltarea de competențe rurale care să ducă la îmbunătățirea competitivității sectoarelor agricol, alimentar și forestier. Cu toate acestea, punerea în aplicare a intențiilor bune a constituit în mod clar o problemă complex pentru autorități. Numeroșîi mici fermieri, localizați adesea în zone relativ izolate, cu o infrastructură precară, nu constituie un grup de beneficiari ușor de abordat cu activități de formare și consiliere. Mulți fermieri ar putea fi reticenți să participe dacă nu văd beneficii clare și imediate, iar acest lucru poate fi depășiț numai prin cursuri de instruire bine construite și prin mesaje de consiliere bine formulate, ceea ce necesită formatori și consilieri experimentați. De aceea, continuarea investițiilor în întărirea capacității de formare este esențială.
Acesta a fost motivul înființări și totodată rolul RNDR, să dezvoltate un întreg sistem prin care urmărească acordarea de asistență, consiliere și pregătire tuturor celor interesați să pună umărul la dezvoltarea ruralului românesc.
Și s-a reușit. S-a reușit crearea unei adevărate comunități, care își mărește numărul de membrii de la lună la lună, dublandu-și cifrele în interval de 6 luni. O comunitate care a devenit mai informată, mai experimentată, mai implicată în procesul de dezvoltare, și o comunitate ce și-a unit forțele în obținerea fondurilor benefice atât pentru întregul sector rural, cât și pentru economia națională.
Dacă ne gândim că peste 93% din suprafața țării este zona rurală, aproape două treimi din teritoriul României este reprezentat de dealuri și munți, unde de sute de ani, comunitățile rurale și pastorale se ocupă cu agricultură, peisajele cu înaltă valoare naturală sunt incredibil de frumoase și abundă de specii variate de animale și plante. Beneficiind de politici adecvate, aceste zone pot furniza un viitor economic viabil și standarde ridicate de calitate a vieții pentru locuitorii lor. Metodele agricole neintensive, produsele alimentare de calitate, meșteșugurile tradiționale și turismul rural ar putea constitui pilonii dezvoltării rurale durabile în mare parte a României.
Astfel că, prin introducerea de noi abilități și competențe prin educație, formare profesională și o bună consiliere, principalii actori din mediul rural învață să utilizeze în mod sustenabil resursele naturale pe care le au la dispoziție. Informația înseamnă putere, avantaj, indiferent de domeniu.
BIBLIOGRAFIE
I. Bold, E. Buciuman, N. Drăghici Spațiul rural – definire, organizare, dezvoltare, Timișoara, Editura Mirton 2003
I. Dona, C.Dobre, S. Gergely, Dezvoltare rurală: note de curs, sinteze, Ed. Bucuresti, 2009
Fl. Mărăcineanu și colab. – Dezvoltare rurală, Editura Ceres, 2003
Șt. Mitrache, Dezvoltarea durabilă rurală, Editura Planeta, 2000
T. Moga, V. Radulescu, Economia industriilor și serviciilor rurale, ASE, 2006
T. Moga, V. Radulescu, Dezvoltarea complexă a spațiului rural Partea I, ASE, 2006
G. Popescu, Politici agricole. Acorduri europene, ASE, 2007
Revista “Romania Rurală” Nr. 1, 2012
Revista “Romania Rurală” Nr. 2, 2012
Publicația Tematică Nr. 1, “Înființarea și organizarea Grupului de Lucru LEADER și a Grupurilor de Lucru Tematice”, 2012
Publicația Tematică Nr. 2, “Bune Practici și Inovare”, 2012
Buletinul informativ RNDR INFO, Nr. 1, 2, 3, 2012
RNDR – Fezabilitatea strategiei propuse, 2011
http://eufinantare.info/
http://www.fonduri-ue.ro
http://www.europeanprojects.ro/FEADR.html
http://www.madr.ro
http://www.apdrp.ro/
www.pndr.ro
www.rndr.ro
www.oecd.org
BIBLIOGRAFIE
I. Bold, E. Buciuman, N. Drăghici Spațiul rural – definire, organizare, dezvoltare, Timișoara, Editura Mirton 2003
I. Dona, C.Dobre, S. Gergely, Dezvoltare rurală: note de curs, sinteze, Ed. Bucuresti, 2009
Fl. Mărăcineanu și colab. – Dezvoltare rurală, Editura Ceres, 2003
Șt. Mitrache, Dezvoltarea durabilă rurală, Editura Planeta, 2000
T. Moga, V. Radulescu, Economia industriilor și serviciilor rurale, ASE, 2006
T. Moga, V. Radulescu, Dezvoltarea complexă a spațiului rural Partea I, ASE, 2006
G. Popescu, Politici agricole. Acorduri europene, ASE, 2007
Revista “Romania Rurală” Nr. 1, 2012
Revista “Romania Rurală” Nr. 2, 2012
Publicația Tematică Nr. 1, “Înființarea și organizarea Grupului de Lucru LEADER și a Grupurilor de Lucru Tematice”, 2012
Publicația Tematică Nr. 2, “Bune Practici și Inovare”, 2012
Buletinul informativ RNDR INFO, Nr. 1, 2, 3, 2012
RNDR – Fezabilitatea strategiei propuse, 2011
http://eufinantare.info/
http://www.fonduri-ue.ro
http://www.europeanprojects.ro/FEADR.html
http://www.madr.ro
http://www.apdrp.ro/
www.pndr.ro
www.rndr.ro
www.oecd.org
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Dezvoltarea Rurală Prin Intermediul Programelor Europene DE Finanțare (ID: 120813)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.