Dezvoltarea Rurala a Regiunii Nord Vest cu Ajutorul Fondurilor Europene Plantatie de Catina
Dezvoltarea rurală a regiunii Nord-Vest
cu ajutorul Fondurilor Europene
Plantație de cătină
Cuprins
INTRODUCERE
MOTIVAȚIA, IMPORTANȚA ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII
CAP 1. POLITICI, PROGRAME ȘI INSTRUMENTE FINANCIARE
1.1.POLITICA DE COEZIUNE
1.1.1.Politica de coeziune la nivel european
1.1.2. Politica de coeziune la nivel național
1.2. POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂ
1.2.1. PAC la nivel european
1.2.2. PAC la nivel național
1.3 PROGRAMELE OPERAȚIONALE ALE ROMÂNIEI
1.3.1. Programe operaționale pentru perioada 2007-2013
1.3.2. Programe operaționale pentru perioada 2014-2020
CAP 2. Programul Național de Dezvoltare Rurală al României
2.1. PNDR 2007-2013
2.1.1. Măsura 112: “Instalarea tinerilor fermieri”
2.2. PNDR 2014-2020
2.2.1. Prioritățile PNDR
2.2.2. Sub-măsura 6.1. ”Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”
CAP 3. AGRICULTURA în România
3.1. Sectorul agricol la nivel național
3.2. Sectorul agricol la nivel de regiune – Regiunea Nord-Vest
CAP 4. STUDIU DE CAZ – PLANTAȚIE DE CĂTINĂ
CAP 5. CONCLUZII GENERALE
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE
Lista abrevierilor
FSE – Fondul Social European;
FEOGA – Fondul European pentru Orientare și Garantare în Agricultura;
FEDR – Fondul European de Dezvoltare Regională;
FEADR – Fondului European Agricol pentru Dezvoltarea Rurală;
FC – Fondul de Coeziune;
FEP – Fondul European pentru Pescuit;
UE – Uniunea Europeană;
PIB – Produsul Intern Brut;
VNB – Venit Național Brut;
PAC – Politica Agricolă Comună;
PO – Programe Operaționale;
POS – Programe Operaționale Sectoriale;
POR – Programul Operațional Regional;
POS CCE – Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice;
POS Mediu – Programul Operațional Sectorial de Mediu;
POS Transport – Programul Operațional Sectorial de Transport;
POS DRU – Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane;
PO DCA- Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative;
PO AT – Programul Operațional Asistență Tehnică;
POIM – Programul Operațional Infrastructura Mare;
PNDR – Programul Național de Dezvoltare Rurală;
INS – Institutul Național pentru Statistică;
UDE – Unitate de Dimensiune Economică;
Lista figurilor
Figura 1: Fonduri structurale 2014-2020 – eligibilitatea regiunilor 4
Figura 2:Suprafața României (%) 34
Figura 3: Ponderea VAB în România și câteva țări din UE din agricultură, pescuit și vânătoare (%) 35
Figura 4: Structura fermelor din România și din UE în funcție de mărimea acestora (%) 36
Figura 5: Modul de utilizare al suprafețelor agricole din România (%) 37
Figura 6: Structura valorică a producției agricole din România (perioada 2007-2011, %) 38
Figura 7: Structura exploatațiile agricole, pe mărime, în UE și regiunea Nord-Vest 40
Figura 8: Structura exploatațiilor agricole în funcție modul de utilizare a terenului, în România și regiunea Nord-Vest (%) 40
Figura 9: Ponderea suprafețelor agricole în regiunea Nord-Vest, pe județe, 2011 (%) 42
Figura 10: Modul de utilizare a suprafeței agricole la nivelul României și regiunii Nord-Vest 2011(ha) 44
Lista tabelelor
Tabel 1: Fondurile structurale și de coeziune, România, 2007-2013 (um) 5
Tabel 2: Programele operaționale ale României pentru perioada 2007-2013 și sursele de finanțare 12
Tabel 3: Prioritățile și măsurile din PNDR 2014-2020 30
Tabel 4: Terenuri agricole în anul 0 48
Tabel 5: Dotările fermei în anul 0 49
Tabel 6: Cheltuieli în anul 0 52
Tabel 7: Investiții 53
Tabel 8: Obiectul investiției 53
Tabel 9: Suprafața și producția cătinei 55
Tabel 10: Unitatea de Dimensiune Economică 56
Tabel 11: Calculul sprijinului în lei 56
Tabel 12: Grafic de timp 59
Tabel 13: Rezultat brut 60
INTRODUCERE
Lucrarea de față intenționează să descrie principalele aspecte atât teoretice cât și practice în legătură cu Fondurile Europene, mai exact, cu implementarea Programului Național de Dezvoltare Rurală.
Conținutul lucrării include abordarea și înțelegerea sprijinirii dezvoltării zonelor rurale cu ajutorul unor fonduri europene nerambursabile. Una dintre cele mai prospere regiuni din lume și, probabil, cel mai important finanțator mondial este Uniunea Europeană (UE). Cu toate acestea, disparitățile dintre statele membre, în prezent în număr de 28, și regiunile acesteia din punct de vedere al prosperității și productivității reprezintă o problemă majoră. Uniunea Europeană este probabil cel mai important finanțator mondial care acordă statelor membre peste 40 de miliarde de euro anual prin intermediul diferitelor programe și instrumente financiare.
Primul capitol al lucrării tratează aspectele teoretice, analizând politicile importante și instrumentele financiare pe care Uniunea Europeană le folosește. Astfel, ne vom familiariza cu noțiunile de politică de coeziune, politică agricolă comună precum și cu programele operaționale și instrumentele acestora.
În cel de-al doilea capitol este sintetizat Programul Național de Dezvoltare Rurală al României pentru perioada 2007-2013 precum și pentru noua perioadă de programare 2014-2020, abordând pe rând axele principale, prioritățile și măsurile acestora. Un accent mai mare este pus pe prezentarea măsurii privind instalarea tinerilor fermieri ca și conducători de exploatație agricolă.
Capitolul trei este rezervat problematicii agriculturii românești, atât la nivel național, cât și la nivelul Regiunii Nord-Vest. Aici sunt prezentate principalele activități agricole derulate în zona rurală, precum și importanța sa în regiunea Nord-Vest.
În continuare, în vederea exemplificării cunoștințelor acumulate până acum, capitolul patru prezintă un studiu de caz privind accesarea de fonduri nerambursabile (întocmirea cererii de finanțare și elaborarea planului de afaceri) de către un solicitant, cu scopul de a se instala pentru prima oară ca și șef de exploatație.
Trebuie să menționez că acest studiu de caz are o conotație personală fiindcă doresc, în viitorul apropriat, să accesez măsura pentru instalarea tinerilor fermieri.
Și, pentru încheiere, este rezervat capitolul cinci, care prezintă o scurtă recapitulare în legătură cu ce s-a abordat, menționând câteva aspecte care trebuiesc subliniate și memorate și concluziile principale din fiecare capitol.
MOTIVAȚIA, IMPORTANȚA ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII
Lucrarea de licență, denumită „Dezvoltarea rurală a regiunii Nord-Vest cu ajutorul fondurilor europene”, are ca tematică principală Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), respectiv măsura „Instalarea tinerilor fermieri”.
Motivația pentru alegerea acestei teme constă în faptul că autorul consideră că acest subiect are o valoare deosebit de importantă pentru România, dar și pentru locuitorii acestei țări. Probleme precum bunăstarea populației, eliminarea sau cel puțin diminuarea sărăciei, constituirea unei societăți stabile și promovarea unui trai mai bun, în zonele ruale ale României pot fi soluționate cu ajutorul PNDR-ului.
Toate măsurile ce țin de Politica Agricolă Comună (PAC) și de PNDR îi privesc, în mod direct, pe toți cetățenii României. Autorul consideră că este foarte important să înțelegem că România este înzestrată cu o zonă rurală care are un potențial ridicat, însă care nu este exploatat. Cu ajutorul fondurilor europene, mai exact prin aplicarea corectă a măsurilor ce țin de acest domeniu, putem să ajutăm la dezvoltarea țării și atingerea unui trai mai bun în România.
Un alt motiv pentru alegerea acestei teme, ține de faptul că autorul crede cu tărie că o problemă majoră și de actualitate este îmbătrânirea populației din zonele rurale ale acestei țări. Este trist să vedem că toți tinerii au fugit din satele noastre de frica sărăciei, rămânând doar bunicii noștri, o generație peste care a trecut vremea lăsându-i fără puteri. În încercarea de a soluționa această problemă, PNDR propune o măsură prin care tinerii sunt sprijiniți financiar pentru a prelua conducerea exploatațiilor agricole. În studiul de caz prezentat este vorba despre întocmirea unui proiect și depunerea acestuia pentru finanțare prin măsura „Instalarea tinerilor fermieri”, un proiect pe care personal doresc să îl realizez, deoarece doresc, pe viitor, să mă ocup de un teren de 7 ha, pe care unchiul meu mi l-a dat în folosință. Pe acest teren doresc să plantez cătină, pornind astfel, cu pași mărunți, propria afacere în zona rurală, mai exact în Regiunea Nord-Vest.
CAP 1. POLITICI, PROGRAME ȘI INSTRUMENTE FINANCIARE
1.1.POLITICA DE COEZIUNE
1.1.1.Politica de coeziune la nivel european
Una dintre cele mai complexe si importante politici ale Uniunii Europene este politica de coeziune. Ceea ce astăzi numim Politica Regională și de Coeziune a Uniunii Europene, este o politică prin care se urmărește dezvoltarea echilibrată prin eliminarea sau cel puțin diminuarea decalajelor dintre regiunile și cetățenii Uniunii Europene.
În continuare, vom trece în revistă principalele momente istorice care ne ajuta să înțelegem mai bine rolul politicii de coeziune în evoluția Uniunii Europene.
În Preambulul Tratatului de la Roma, din anul 1957, cele 6 state membre fondatoare au evidențiat preocuparea de a asigura o „dezvoltare armonioasă prin reducerea decalajului dintre diferitele regiuni și a rămânerii în urmă a zonelor defavorizate” (Tratatul CEE, 1957, Preambul 12, www.eur-lex.europa.eu). Astfel, în acest an, se poate identifica embrionul Politicii Regionale și de Coeziune.
În anul 1958 s-au înființat două fonduri de tip structural, Fondul Social European (FSE) și Fondul European pentru Orientare și Garantare în Agricultură (FEOGA). A fost nevoie de 18 ani pentru ca politica de coeziune să avanseze, așadar în anul 1975, după aderarea Marii Britanii și Irlandei, s-a înființat al treilea fond de tip structural, Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR).
Semnarea Actului Unic European din 1986 a condus la o reformă profundă a acestei politici și a instrumentelor financiare corespunzătoare. Astfel, în 1988, Consiliul European a formulat primul regulament care înglobează cele trei fonduri de tip structural – FEDR, FSE și Secțiunea Orientare a FEOGA, sub denumirea comună de „Fonduri Structurale”. Politica de Coeziune devine pentru Uniunea Europeană, de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht(1993), unul dintre cele mai importante obiective, acordându-se tot mai multă importanță coeziunii. Tratatul de la Maastricht prevedea constituirea Fondului de Coeziune ce avea ca și scop finanțarea proiectelor în ramura mediului și a rețelelor transeuropene de transport.
O nouă reformă a Politicii de Coeziune, ce a fost înfăptuita în anul 2006, se datorează extinderii Uniunii Europene. Această reformă a luat în vedere clarificarea și simplificarea instrumentelor financiare care să sprijine Politica de Coeziune. FEDR, FSE și Fondul de Coeziune se regăsesc acum sub denumirea de Instrumente Structurale. Se adoptă un Nou Cadru Legal pentru perioada 2007-2013, pentru a îndeplini obiectivele consemnate în Agenda de la Lisabona. Obiectivele pentru perioada 2007-2013 au fost în număr de 3, după cum urmează:
„Convergență”;
„Competitivitate regională și ocuparea forței de muncă”;
„Cooperare teritorială europeană”.
(sursa: http://ec.europa.eu/regional_policy/archive/policy/object/index_ro.htm)
Aceste obiective s-au corelat cu cele menționate în Agenda de la Lisabona.
Ultima reformă a acestei politici a fost înfăptuită la data de 6 Octombrie 2011. Comisia Europeană a adoptat un pachet legislativ care va alcătui un cadru al politicii de coeziune pentru Uniunea Europeană pentru perioada 2014-2020. Comisia a decis că această politică ar trebui să rămână o componentă esențială a următorului pachet financiar și a accentuat rolul său în ceea ce privește Strategia Europa 2020. În acest moment, Europa trece printr-o perioadă de transformare, printr-o perioadă destul de grea am putea spune, deoarece, criza economică cu care s-a confruntat, a îngreunat progresele economice și sociale. Europa poate avea succes dacă acționează în mod colectiv, ca Uniuneă cum urmează:
„Convergență”;
„Competitivitate regională și ocuparea forței de muncă”;
„Cooperare teritorială europeană”.
(sursa: http://ec.europa.eu/regional_policy/archive/policy/object/index_ro.htm)
Aceste obiective s-au corelat cu cele menționate în Agenda de la Lisabona.
Ultima reformă a acestei politici a fost înfăptuită la data de 6 Octombrie 2011. Comisia Europeană a adoptat un pachet legislativ care va alcătui un cadru al politicii de coeziune pentru Uniunea Europeană pentru perioada 2014-2020. Comisia a decis că această politică ar trebui să rămână o componentă esențială a următorului pachet financiar și a accentuat rolul său în ceea ce privește Strategia Europa 2020. În acest moment, Europa trece printr-o perioadă de transformare, printr-o perioadă destul de grea am putea spune, deoarece, criza economică cu care s-a confruntat, a îngreunat progresele economice și sociale. Europa poate avea succes dacă acționează în mod colectiv, ca Uniune. Strategia Europa 2020 plănuiește să anihileze deficiențele strategiei de dezvoltare a României. Această strategie își propune să ajute UE să devină o economie inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, definită prin niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă, productivitate și coeziune socială.
Așadar, Europa 2020 se axează pe trei priorități:
creștere inteligentă – dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare;
creștere durabilă – din punctul de vedere folosirii resurselor, trebuie promovată o economie mai ecologică, mai competitivă și mai eficientă;
creștere favorabilă incluziunii – luând în considerare asigurarea coeziunii economice, sociale și teritoriale, trebuie promovată o economie care să sporească ocuparea forței de muncă.
Obiectivele Strategiei Europa 2020 sunt în număr de 5, după cum urmează:
Ocuparea forței de muncă
populația cu vârste cuprinse între 20-60 ani trebuie să acopere 75% din câmpul muncii.
Cercetare și dezvoltare
alocarea a 3% din PIB-ul UE pentru cercetare și dezvoltare;
Schimbările climatice și utilizarea durabilă a energiei
emisiile de gaze cu efect de seră trebuie să se reducă cu 20% (în condiții favorabile cu 30%) față de nivelurile înregistrate în 1990;
creșterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20%;
creșterea cu 20% a eficienței energetice;
Educație
rata de părăsire a școlii trebuie să se reducă sub 10%;
absolvenții de studii superioare în rândul populației cu vârste cuprinse între 30 și 34 ani trebuie să se ridice la o medie de peste 40%;
Lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale
numărul persoanelor supuse sărăciei sau care riscă să sufere de pe urma marginalizării sociale și sărăciei, trebuie să se diminueze cu cel puțin 20 de milioane.
Revenind la politica de coeziune, bugetul total propus pentru perioada 2014-2020 va fi de 351,8 mld. euro, sumă ce va ajuta în realizarea obiectivelor Europa 2020.
Dispoziții generale aplicabile FEDR, FSE și Fondului de coeziune
În perioada 2014-2020, fiecare regiune europeană poate obține ajutor din partea FSE și FEDR, dar va exista o delimitare între regiuni mai puțin dezvoltate, regiuni de tranziție și regiuni dezvoltate, cu scopul concentrării mai bune a fondurilor ținând cont de nivelul produsului intern brut (PIB).
Susținerea regiunilor mai puțin dezvoltate este în continuare o prioritate pentru politica de coeziune, deoarece procesul de recuperare pe plan economic și social a acestor regiuni necesită eforturi susținute pe termen lung. În această categorie, vor intra regiunile pentru care PIB-ul/capita este mai mic de 75% din media Uniunii Europene în perioada 2014-2020. Regiunile de tranziție este o categorie nou introdusă în care se vor încadra toate regiunile cu PIB-ul/capita cuprins între 75% și 90% din media Uniunii Europene. În categoria regiunilor mai dezvoltate, intră acele regiuni unde PIB-ul/capita este apropriat de 90% din PIB-ul/capita mediu al UE.
Provocările importante care privesc toate statele membre, cum ar fi: concurența globală în economia bazată pe cunoaștere și trecerea la economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon, sunt provocări care ar putea viza categorie regiunilor mai dezvoltate . Pentru fiecare categorie de regiuni, se vor stabili cote minime pentru FSE. Vom avea 25% din FSE pentru regiunile mai puțin dezvoltate, 40% din FSE pentru regiunile de tranziție și 52% din FSE pentru regiunile mai dezvoltate. Astfel, cota minimă globală pentru FSE este de 25% din bugetul alocat politicii de coeziune, adică 84 de miliarde de EUR. Sprijinirea statelor membre a căror venit național brut (VNB) este mai mic de 90% din media UE-27, este se realizează, în continuare, prin Fondul de Coeziune, pentru investiții ce privesc rețelele transeuropene de transport și în domeniul mediului. În figura următoare putem observa, la nivel european, care sunt regiunile care se încadrează în fiecare din cele trei categorii menționate anterior (mai puțin dezvoltate, de tranziție și mai dezvoltate).
Figura 1: Fonduri structurale 2014-2020 – eligibilitatea regiunilor
Sursa: http://ec.europa.eu/regional_policy/what/future/eligibility/index_ro.cfm
Legendă:
– sunt regiunile mai puțin dezvoltate (PIB pe cap de locuitor este mai mic de 75% din PIB-ul mediu/capita al UE-27)
– sunt regiunile de tranziție (PIB pe cap de locuitor între 75 % și 90 % din media UE-27)
– sunt regiunile mai dezvoltate (PIB-ul pe cap de locuitor este mai mic de 90 % din PIB-ul mediu/capita al UE-27).
1.1.2. Politica de coeziune la nivel național
În perioada 2007-2013, României i-au fost alocate de la UE, în total, 31 miliarde EUR distribuite astfel:
pentru politicile agricole și dezvoltare rurală au fost alocate 12 miliarde EUR
din Fondurile Structurale și de Coeziune au fost alocate 19,668 miliarde EUR distribuite astfel:
În cadrul obiectivului „Convergență” au fost distribuite 12,661 miliarde EUR;
Prin Fondul de Coeziune au fost alocate 6,552 miliarde EUR;
În cadrul obiectivului „Cooperare Teritorială Europeană” au fost alocate 0,455 miliarde EUR.
Prin alocarea acestor fonduri se urmărea realizarea obiectivelor stabilite în Cadrul Național Strategic de Referință 2007-2013 care au fost:
Diminuarea disparităților sociale și de dezvoltare economică dintre România și statele membre ale Uniunii Europene;
Reducerea disparităților față de UE prin sporirea unei creșteri suplimentare de 15%- 20% a PIB-ului până în anul 2015.
Tabel 1: Fondurile structurale și de coeziune, România, 2007-2013 (um)
Sursa: http://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?eID=49&t=docutile
În scopul îmbunătățirii politicii de coeziune în România, pentru perioada 2014-2020, s-a identificat necesitatea unei noi abordări programatice. Caracteristicile cele mai importante ale acestei abordări sunt următoarele:
„Un accent deosebit, încă din stadiul incipient al procesului de programare, asupra coerenței sistemului și regulilor de implementare a intervențiilor;
Concentrarea fondurilor asupra unui număr relativ redus de obiective tematice și priorități de investiții, în vederea maximizării impactului fondurilor și asigurării unei eficiențe crescute în procesul de management;
Un proces de consultare partenerială bine gestionat;
Asigurarea capacității administrative adecvate a structurilor desemnate pentru managementul programelor;
Eliminarea obstacolelor administrative și legislative care grevează implementarea corectă a programelor;
Dezvoltarea unui portofoliu solid de proiecte mature și a unor scheme financiare de diverse tipuri și valori, care să acopere cel puțin primii 3 ani de implementare.” (MEMORANDUM, Ministrul Afacerilor Europene, pg. 4, 2012)
În cadrul politicii de coeziune, în perioada 2014-2020, România va beneficia de 7,25 miliarde de euro din totalul de 351,8 miliarde de euro de la nivelul UE, această sumă fiind aprobată de către Parlamentul European în Noiembrie 2013.
1.2. POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂ
1.2.1. PAC la nivel european
O altă politică importantă pentru Uniunea Europeană este Politica Agricolă Comună (PAC). Această politică este una dintre cele mai controversate și complexe din toate timpurile, fiind totodată printre primele politici apărute în Uniunea Europeană.
Politica Agricolă Comună s-a creat ca o necesitate a UE, deoarece după al Doilea Război Mondial, Europa Occidentală, se confrunta cu grave probleme, printre care și incertitudinea în ceea ce privea stocurile alimentare. PAC urmărea să soluționeze problemele precum securitatea alimentară.
Conform Tratatului de la Roma, articolul 39, în 1957 s-a creat PAC, iar principiile sale au fost întocmite în cadrul Conferinței agricole, din iulie 1958, de la Stressa, iar aplicarea lor efectivă a început abia în 1962, în urma semnării Acordului de la Bruxelles. Asigurarea securității alimentare și diminuarea decalajelor, dintre țările membre, în ceea ce privește agricultura, prin echilibrarea avantajelor comparative, trebuiau să fie asigurate de obiectivele PAC. Articolul 39 al Tratatului de la Roma(1957) conturează obiectivele inițiale PAC. Acestea erau:
Asigurarea unor standarde corespunzătoare de viață pentru comunitatea agricolă, în special prin creșterea câștigurilor individuale ale persoanelor care lucrează în sectorul agricol;
Creșterea productivității în sectorul agricol prin promovarea dezvoltării procesului tehnic, prin asigurarea creșterii raționale a producției agricole, cât și utilizarea optimă a factorilor, în special a forței de muncă;
Echilibrarea piețelor agricole;
Garantarea populației cu aprovizionări constante cu produse alimentare;
Asigurarea ofertei la prețuri rezonabile pentru consumatori.
Aceste obiective s-au aplicat, pe rând, în perioada 1958-1968, pe măsură ce produsele din sectorul agricol au fost supuse reglementărilor pieței comune. Cele trei principii fundamentale pe care s-a bazat PAC au fost:
„unicitatea pieței și a prețurilor” – se referă la libera circulație a produselor între statele membre;
„preferința comunitară” – produsele Comunității ar trebui să aibă prioritate față de cele importate, care se vor taxa mai scump;
„solidaritatea financiară” – statele membre beneficiază de finanțare prin FEOGA, iar cheltuielile pentru PAC sunt suportate colectiv de către statele membre.
Politica Agricolă Comună a suferit, de-a lungul timpului, mai multe reforme. Reformele Mc Sharry (1983-1992) au fost generate de dezechilibrele puternice ale piețelor agricole. Aceste reforme au vizat diminuarea prețurilor produselor agricole în UE. Runda Uruguay a determinat măsuri de liberalizare pentru schimburile comerciale. În cadrul Agendei 2000, șefii de state au aprobat, în martie 1999, în cadrul reuniunii de la Berlin, noile reforme care aveau ca obiectiv modernizareai politicilor Uniunii Europene.
Agenda 2000 aduce modificări importante a PAC-ului, în sensul că, „coloana vertebrală” a spațiului rural va rămâne în continuare agricultura, dar aceasta din urmă va avea un caracter multifuncțional, complex. Astfel Politica Agricolă Comună devine interdependentă cu politica de dezvoltare rurală. Până la acel moment, PAC avea ca și pilon susținerea pieței și a veniturilor. În cadrul acestui pilon se regăseau măsuri sau reglementări ce ajutau atât la sprijinirea pieței prin plățile directe și acordarea unor subvenții către producători, cât și la stabilizarea prețurilor produselor agricole prin intervenții. Acest pilon era finanțat cu ajutorul secțiunii de garantare a FEOGA.
În perioada 2000-2005, se creează un al doilea pilon al PAC, care țintește dezvoltarea rurală. Măsurile pentru acest pilon aveau în vedere modernizarea și diversificarea exploatațiile agricole. În data de 14 iulie 2005, Comisia Europeană îmbunătățește și simplifică sistemul de acordare a fondurilor pentru următoarea perioadă (2007-2013) prin înființarea Fondului European Agricol pentru Dezvoltarea Rurală (FEADR) care va înlocui FEOGA.
Noua reformă a PAC va avea în vedere o nouă abordare. Astfel, în perioada 2014-2020, PAC se va concentra mai mult pe teren, pe lângă producători și produse agricole, deoarece acest sector se confruntă cu probleme care sunt determinate, în cele mai multe cazuri, de factori exteriori precum: factori economici (rata descrescătoare în creșterea productivă, volatilitatea prețurilor, presiuni asupra costurilor de producție ca urmare a prețurilor ridicate de intrare), factori ai mediului înconjurător (calitatea apei și a solului, schimbările climatice) și teritoriale (zonele rurale care se confruntă cu depopulare).
Având în vedere că rolul principal al Politicii Agricole Comune este de a susține și încuraja fermierii, această politică va avea trei obiective principale pe termen lung:
Obiectivul 1: producția alimentara viabilă;
Obiectivul 2: gestionarea durabilă a resurselor naturale;
Obiectivul 3: dezvoltarea teritorială echilibrată.
Noua PAC tinde să fie mai echitabilă decât cea din perioada 2007-2013, printr-o mai bună repartizare a bugetului, astfel încât:
Fiecare stat membru să primească nu mai puțin de 75% din media ajutoarelor plătite la nivel de UE, până în 2019.
Din 2015, tinerii agricultori vor fi încurajați prin posibilitatea de a obține un ajutor suplimentar de 25% din plata la hectar în primii 5 ani de activitate, care poate fi completată printr-un program de start-up în cadrul celui de al 2-lea pilon.
Vor putea obține fonduri doar agricultorii activi.
La nivelul regiunilor sau statelor membre se vor diminua decalajele dintre valorile sprijinului acordat exploatațiilor, adică ajutorul la hectar nu va putea fi mai mic de 60% din media ajutoarelor plătite într-o anumită zonă agronomică sau administrativă.
O noutate în PAC este folosirea unor instrumente pentru a favoriza ecologia. Agricultorii vor fi recompensați pentru serviciile pe care le oferă publicului larg, cum ar fi peisajele, biodiversitatea terenurilor agricole, stabilitatea climatică, chiar dacă aceste servicii nu pot fi valorificate pe piață. Pentru perioada 2014-2020 se estimează investirea a peste 100 de miliarde de euro pentru a ajuta agricultura să răspundă provocărilor cum ar fi: calitatea apei și a solului și schimbările climatice. Pentru „înverzire” se estimează că 30% din bugetul destinat programelor de dezvoltare rurală vor fi alocate pentru practicile agricole benefice pentru mediu. Aici vor intra activități precum: diversificarea culturilor, întreținerea pajiștilor permanente și conservarea a 5% și mai apoi a 7% din zonele de interes ecologic. Mai mult de atât, 30% din bugetul alocat programelor de dezvoltare rurală vor fi distribuite unor măsuri de agromediu, pentru sprijinirea agriculturii ecologice și pentru proiecte legate de măsuri sau investiții de inovare în folosul mediului.
Noua reformă va aduce Politicii Agricole Comune o îmbunătățire, în sensul că va fi mai eficientă, mai precisă și mai coerentă. PAC menține în continuare structura celor doi piloni, dar într-un mod mai bine integrat și complementar. Pentru atingerea celor trei obiective pe termen lung, cei doi piloni vor interacționa din punct de vedere financiar cu posibile transferuri între ele, vor exista și anumite reguli pentru a evita dubla finanțare.
Comisarul european pentru dezvoltare rurală și agricultură, Dacian Cioloș, a declarat că ”…aceste decizii constituie un răspuns ferm al UE în fața provocărilor legate de securitatea alimentară, schimbările climatice, creșterea alimentară și crearea de locuri de muncă în zonele rurale. Politica Agricolă Comună va aduce o contribuție importantă la realizarea obiectivului global de promovare a unei creșteri durabile, inteligente și incluzive.” (sursa: http://adevarul.ro/international/europa/ue-aprobat-reforma-ciolosin-agricultura-europeana-1_51cb1abcc7b855ff56cc9920/index.html#)
1.2.2. PAC la nivel național
Anul în care România a aderat la UE, mai exact 1 ianuarie 2007, a fost anul în care agricultura și economia rurală au avansat cu rapiditate, pentru a se putea integra cu succes pe piața Uniunii Europene și pentru a putea adopta în totalitate PAC. Astfel, în perioada 2007-2013, accentul este pus în cadrul pilonului 2 al PAC, pe dezvoltarea rurală și protejarea mediului înconjurător. Politica Agricolă Comună a alocat României, în perioada 2007-2013, un total de 13,8 miliarde de euro, din care au fost redistribuite plăților directe (pilonul 1) 5,586 miliarde de euro, iar pentru dezvoltare rurală (pilonul 2) 8,124 miliarde de euro.
Pentru perioada 2014-2020, României îi vor fi alocate 17,5 miliarde de euro, cu 27% mai mult fața de perioada anterioară. O noutate în cadrul PAC, pentru perioada de după 2013, este faptul că „am obținut flexibilitatea la PAC, adică posibilitatea să facem transfer între pilonul I – plăți directe și pilonul II – dezvoltare rurală, până la 25% din cuantumul alocării pe exercițiul bugetar. Este un procent foarte mare și va fi o responsabilitatea deosebită a Guvernului, dacă optează pentru transferuri între cei doi piloni. Va fi o decizie politică a Guvernului cum va gestiona din 2014 PAC și sumele alocate celor doi piloni”, a afirmat Băsescu în conferința de presă de la finalul Consiliului European.” (sursa: http://www.eufinantare.info/politica-agricola-comuna.html), din data de 11 februarie 2013.
O altă noutate este că, începând cu anul 2014, PAC va fi orientată către o agricultură mai ecologică, spre încurajarea protejării mediului înconjurător. Președintele Asociației Bio România, a declarat „….pentru prima dată în Politica Agricolă Comună sunt prevăzute măsuri de sprijin pe suprafață, dedicate agriculturii ecologice. Până acum era doar o submăsură în cadrul măsurilor de agromediu, și, din câte am înțeles, începând de anul viitor, pentru culturile anuale în sistem ecologic subvenția va fi de 600 de euro la hectar, iar pentru culturile perene, 900 de euro pe hectar“ (sursa: http://www.capital.ro/download?id=184079) .
1.3 PROGRAMELE OPERAȚIONALE ALE ROMÂNIEI
Pentru a se putea realiza obiectivele politicilor UE, s-au elaborat programe operaționale. Aceste programe se implementează într-un cadru instituțional reglementat de Guvern și sunt finanțate cu ajutorul fondurilor structuraleși de coeziune (sau instrumente structurale).
1.3.1. Programe operaționale pentru perioada 2007-2013
Pentru perioada 2007-2013, avem următoarele instrumente structurale, prin care UE urmărea să realizeze coeziunea economică și socială:
FSE: activează în sectorul educației și formării profesionale, susține reintegrarea pe câmpul muncii a persoanelor inactive, a grupurilor defavorizate și a persoanelor cu handicap, prin asistență în procesul de recrutare și recalificare;
FEDR: ajută în finanțarea infrastructurii, a întreprinderilor mici și mijlocii, finanțând și proiecte de dezvoltare locală și generatoare de locuri de muncă;
FC: cofinanțează proiecte mari în rețele de transport transeuropene, în domeniul mediului și al dezvoltării durabile, ce aduc îmbunătățiri mediului înconjurător;
Instrumente complementare:
FEADR: finanțează PAC și sprijină realizarea obiectivelor cum ar fi creșterea competitivității agricole, redresarea dezechilibrelor dintre regiunile Comunitare, etc.
FEP: finanțează Politica Comună de Pescuit, ce acționează în domeniul activităților de pescuit, precum și în protejarea și exploatarea în mod cât mai rațional a resurselor de pescuit.
În următorul tabel sunt prezentate Programele Operaționale din perioada 2007-2013, în România, precum și instrumentele de finanțare pentru fiecare program:
Tabel 2: Programele operaționale ale României pentru perioada 2007-2013 și sursele de finanțare
(Sursa: date prelucrate de pe www.fonduricomunitare.ro/prezentare.html)
Aceste programe sunt de două feluri: regionale și sectoriale, fiind gestionate d diferite autorități de management și organisme intermediare. În continuare, vom oferi câte informații pentru fiecare Program Operațional: care este scopul, care este autoritate de management și care sunt organismele intermediare, dacă e cazul.
Programul Operațional Regional – POR
Obiectivul principal al POR este de a transforma regiunile României, mai ales cele defavorizate sau ramase în urmă, în regiuni mai plăcute de locuit, mai atractive pentru investiții și vizitat. POR susține o creștere economică, socială și echilibrată teritorial a tuturor regiunilor. Pentru a se putea îndeplini aceste obiective, POR a avut o strategie formată prin combinarea “investițiilor publice în infrastructura locală, politici active de stimulare a activităților de afaceri și sprijinirea valorificării resurselor locale” (sursa: www.ghid.eufinantare.info). Această strategie s-a format cu ajutorul a șase axe prioritare care au fost: ”sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor-potențiali poli de creștere; îmbunătățirea infrastructurii de transport regionale și locale; îmbunătățirea infrastructurii sociale; sprijinirea mediului de afaceri local și regional; dezvoltarea durabilă și promovarea turismului precum și asistență tehnică.” (sursa: http://www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=Regional)
Autoritatea de management a POR este Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrașiei Publice, iar Organismele Intermediare sunt Agențiile de dezvoltare regională.
Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice – POSCCE
Pentru diminuarea diferențelor dintre întreprinderile românești și nivelul mediu al Uniunii Europene, s-a creat POS CCE. Pentru acest program operațional avem 5 axe prioritare precum “un sistem inovativ și eco-eficient de producție; cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare pentru competitivitate; tehnologia informației și comunicațiilor pentru sector public și privat; creșterea eficienței energetice și a siguranței în aprovizionare în contextul combaterii schimbărilor climatice și asistență tehnică”. (sursa: http://www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=competitivitate).
Cu ajutorul acestor axe se dorește formarea unui mediu cât mai favorabil pentru întreprinderile românești.
Autoritatea de management a POS CCE este Ministerul Economiei, iar Organismele Intermediare sunt: Ministerul Economiei și ADR-urile (Axa 1); Ministerul Educației Naționale (Axa 2); Ministerulpentru Societatea Informațională (Axa 3) și Ministerul Economiei – OI pentru Energie (Axa 4).
Programul Operațional Sectorial de Mediu – POS Mediu
POS Mediu pune accent pe îmbunătățirea și protejarea biodiversității și patrimoniului natural și ajută la diminuarea posibilității de producere a unor dezastre naturale cu efecte negative asupra populației românești, prin minimizarea schimbărilor climatice ce sunt produse de sistemele de încălzire din mediul urban, ce au un efect negativ asupra mediului. Cu alte cuvinte, obiectivul principal al POS Mediu este de a îmbunătăți și a proteja mediul înconjurător și standardele de viață din România, avându-se în vedere armonizarea standardelor Uniunii Europene în ceea ce privește mediul.
Pentru îndeplinirea acestor obiective, s-au formulat 6 axe principale, după cum urmează: “extinderea și modernizarea sistemelor de apă și apă uzată; dezvoltarea sistemelor de management integrat al deșeurilor și reabilitarea siturilor contaminate istoric; reducerea poluării și diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin restructurarea și reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea țintelor de eficiență energetică în localitățile cele mai afectate de poluare; implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecția naturii; implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc și asistență tehnică.” (sursa: http://www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=mediu).
Autoritatea de management pentru POS Mediu este Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice și există câte un organism intermediar în fiecare din cele 8 regiuni de dezvoltare.
Programul Operațional Sectorial de Transport – POS Transport
Acest program operațional își propune să sprijine și să promoveze un transport durabil, corespunzător standardelor UE, care va utiliza măsuri pentru a proteja mediul înconjurător și totodată să permită deplasarea accelerată a peroanelor și a bunurilor, în condiții de maximă siguranță.
Pentru a se putea realiza aceste obiective, POS Transport este constituit din patru axe principale, care sunt: ”Axa prioritară 1: Modernizarea și dezvoltarea axelor prioritare TEN-T, în scopul dezvoltării unui sistem de transport durabil și integrării acestuia cu rețelele și de transport ale UE; Axa prioritară 2: Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii naționale de transport în afara axelor prioritare TEN-T în scopul creării unui sistem național de transport durabil; Axa prioritară 3: Modernizarea sectorului de transport în scopul creșterii protecției mediului și a sănătății publice și siguranței pasagerilor; Axa prioritară 4: Asistență tehnică pentru POS-T.” (sursa: http://www.mt.ro/dgrfe/post/post.html). Autoritatea de management este Ministerul Transporturilor. Pentru acest program nu există organisme intermediare.
Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane – POSDRU
POS DRU pune accent pe dezvoltarea resursei umane prin îmbunătățirea calității educației și formării continue. Acest program susține și grupurile vulnerabile prin ajutarea acestora la participarea educației și pe piața muncii. Pe scurt, “obiectivul general al POS DRU este dezvoltarea capitalului uman și creșterea competitivității, prin corelarea educației și învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii și asigurarea de oportunități sporite pentru participarea viitoare pe o piață a muncii modernă, flexibilă și inclusivă a 1.650.000 de persoane.” (sursa: http://www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=resurseumane).
Pentru îndeplinirea acestor obiective s-au identificat 7 axe prioritare după cum urmează: Axa prioritară 1: „Educația și formarea profesională în sprijinul creșterii economice și dezvoltării societații bazate pe cunoaștere”, Axa prioritară 2: “Corelarea învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii”, Axa prioritară 3: “Creșterea adaptabilității lucrătorilor și a întreprinderilor”, Axa prioritară 4: “Modernizarea Serviciului Public de Ocupare”, Axa prioritara 5: “Promovarea măsurilor active de ocupare”, Axa prioritară 6: “Promovarea incluziunii sociale” și Axa prioritară 7: “Asistență tehnică” . Autoritatea de management a POS DRU este Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, iar Organismele Intermediare sunt: câte un organism intermediar în fiecare din cele 8 regiuni de dezvoltare, Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă, Ministerul Educației Naționale, și Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic.
Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative – PO DCA
Ținta principală a PO DCA sunt administrațiile publice. Prin acest program se urmărește îmbunătățirea serviciilor prin formarea unu cadru mai eficient al administrațiilor publice. Autoritatea de management a PO DCA este Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și nu există Organisme intermediare. Pentru ca obiectivul să fie atins, se identifica 2 axe prioritare: “Îmbunătățiri de structură și proces ale managementului ciclului de politici publice” și “îmbunătățirea calității și eficienței furnizării serviciilor publice, cu accentul pus pe procesul de descentralizare". (sursa: http://www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=capacitate) .
Programul Operațional Asistență Tehnică –PO AT
Acest program are obiectivul principal de a asigura că instrumentele structurale în România sunt implementate corect și într-un mod cât mai eficient, asigurând în același timp o transparență totală a acestora. Pentru a se atinge ținta acestui program operațional, s-au formulat trei axe prioritare după cum urmează: “Axa prioritară 1: Sprijin în implementarea programelor structurale și coordonarea proceselor; Axa prioritară 2: Dezvoltări viitoare și sprijin în funcționarea Sistemului Unic Informatic de Management; Axa prioritară 3: Diseminarea informației și promovarea instrumentelor structurale”.
(sursa: http://www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=asistentatehnica )
Autoritatea de management a PO AT este Ministerul Fondurilor Europene. Pentru acest program nu există Organisme intermediare.
Programe de Cooperare Teritorială
În cadrul programelor de Cooperare Teritorială există trei mari direcții:
Cooperare transfrontalieră – include “programe care finanțează proiecte de accesibilitate, mediu și prevenirea riscurilor, dezvoltarea economică și socială și acțiuni people to people la granițele interne și externe ale UE” (sursa: http://www.fonduri-structurale.ro/Lista.aspx?t=cooperare)
Cooperare teritorială transnațională – are ca și obiectiv dezvoltarea teritorială integrată în sectoare precum mediu și dezvoltare urbană;
Cooperare teritorială interregională – ajută la cooperarea și comunicarea între autoritățile publice din diferite regiuni ale UE în vederea soluționării unor probleme de interes comun, prin schimburi de experiență între regiunile UE.
Programele de Cooperare teritorială în care este implicată România sunt urmatorele:
Programul Operațional de Cooperare Transfrontalieră Romania-Bulgaria – sortit cooperării la nivelul județelor aflate la granița Romania-Bulgaria;
Programul Operațional de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Romania – menit cooperării la nivelul județelor aflate la granița Ungaria-Romania;
Programul Operațional de Cooperare Romania-Ucraina-Republica Moldova;
Programul Operațional de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romania-Ucraina;
Programul Operațional de Cooperare Transfrontalieră Romania-Serbia;
Programul Operațional de Cooperare Transfrontalieră în bazinul Mării Negre;
Programul de Cooperare Transnațională Europa de Sud-Est;
Programul de Cooperare Teritorială INTERREG IVC;
Programul de Cooperare Interregională ESPON 2013 – pentru desfășurarea de studii în cadrul amenajării teritoriului;
Programul de Cooperare Teritorială INTERACT II;
Programul de Cooperare Interregională URBACT II – destinat cooperării între orașele Uniunii Europene;
1.3.2. Programe operaționale pentru perioada 2014-2020
Programul Operațional Infrastructura Mare – POIM
Programul Operațional Infrastructura Mare este un nou document strategic propus pentru perioada 2014-2020. În acest program operațional se vor încadra domenii precum mediu, transport și energie. POIM urmărește să ajute în dezvoltarea rețelei TEN-T în România, construind autostrăzi și tronsoane de cale ferată. Pentru a crește accesibilitatea regională la rețeaua TEN-T, pentru următorii ani, sunt propuse construirea și repararea de drumuri naționale, pentru a ajuta polii de dezvoltare economică să se conecteze mai ușor și rapid la rețeaua TEN-T. Tot în domeniul transport, se plănuiește a se moderniza sistemul de transport care va fi mai sigur, mai rapid și nu va dăuna mediului înconjurător.
În ceea ce privește mediul, axele prioritare vor fi preluate din PO Mediu din perioada anterioară, iar pentru domeniul energiei se încurajează în continuare scăderea emisiilor de carbon în toate sectoarele prin promovarea utilizării resurselor regenerabile pentru a produce energia termică și electrică. În acest program, AM POS Mediu și POS Transport vor deveni Organisme Intermediare în această perioadă. Autoritatea de management va fi Ministerul Fondurilor Europene.
Programul Operațional Regional – POR
Pentru perioada 2014-2020, POR va beneficia de o sumă mai mare, în valoare de 6,4 miliarde de euro, față de perioada anterioară în care i-au fost alocați 3,72 miliarde de euro. În această perioadă, POR va pune accent pe inovare, pe îmbunătățirea cercetării și dezvoltării tehnologiei.
Întreprinderile mici și mijlocii vor beneficia și ele prin POR, pentru o competitivitate mai bună. Se va urmări și protecția mediului printr-o mai bună utilizare a resurselor, precum și susținerea tranziției spre o economie cu mai puține emisii de dioxid de carbon, prin încurajarea populației spre a folosi energie regenerabilă atât în spațiile publice, cât și în propriile locuințe. Se va încuraja în continuare investițiile în educația și învățarea pe tot parcursul vieții, precum și dezvoltarea în ceea ce privește infrastructura sanitară și socială. POR va lupta în continuare în combaterea sărăciei și incluziunii sociale. Autoritatea de management a POR va fi Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.
Programul Operațional Competitivitate – POC
Pentru perioada 2014-2020, Programul Operațional Competitivitate susține, în continuare, activitățile de cercetare, inovare și de dezvoltare tehnologică pentru promovarea competitivității economice. În continuare în acest program se va bune baza pe o economie modernă, digitală prin învățarea utilizării TIC, în educație, sănătate, cultură, comerț și în domeniul antreprenoriatului. Autoritatea de management a acestui program va fi Ministerul Fondurilor Europene.
Program Operațional Capital Uman – POCU
În perioada 2014-2020, POS DRU își va schimba denumirea în Program Operațional Capital Uman și va avea ca obiectiv consolidarea cercetării prin încurajarea dezvoltării capitalului uman în domeniul cercetării și inovării atât în instituțiile publice, cât și în cele private.
Un alt obiectiv al noului program operațional este de a încuraja ocuparea forței de muncă prin ajutarea reintegrării tinerilor care nu sunt calificați, a femeilor și a persoanelor vulnerabile, prin educarea lor, prin oferirea de oportunități de formare sau de calificare. Și în anii ce vor urma, PO Capital Uman va încuraja, în continuare, învățarea pe tot parcursul vieții și va lupta contra sărăciei. Autoritatea de management va fi Ministerul Fondurilor Europene.
Programul Operațional Capacitate Administrativă – POCA
Acest program operațional își păstrează obiectivul din perioada anterioară, adică îmbunătățirea serviciilor administraților publice. Pentru a se atinge țintele strategiei Europa 2020, POCA își menține cele 2 axe principale și pentru următorii ani. Autoritatea de management a Programului Operațional Capacitatea Administrativă va fi Ministerul Fondurilor Europene.
Programul Operațional Asistență Tehnică –PO AT
În 2014-2020, strategia PO AT își îndreaptă atenția spre două mari direcții. O primă atenție este îndreptată către publicul larg, în sensul că PO AT îi va ajuta pe beneficiarii fondurilor ESI în implementarea proiectelor și va ajuta totodată și în promovarea fondurilor și utilizarea acestora.
O a doua direcție spre care își îndreaptă PO AT atenția este în acordarea de ajutor pentru sistemul de gestionare, coordonare și control al fondurilor, astfel încât se va avea în vedere o mai bună gestionare a acestora și asigurarea atât a resurselor umane și instrumentelor necesare, cât și a cadrului adecvat.
Pentru ca obiectivele acestui program operațional să fie în concordanță cu strategia EUROPA 2020, POAT va acționa prin 2 axe prioritare: ”axa prioritară 1: Capacitatea beneficiarilor de a pregăti și implementa proiecte finanțate din fondurile ESI și diseminarea informațiilor privind aceste fonduri”, prin care se urmărește să se creeze o transparență în ceea ce privește comunicarea privind utilizarea fondurilor și rolul Politicii de Coeziune a UE, și “axa prioritară 2: Sprijin pentru coordonarea, gestionarea și controlul fondurilor ESI”, care va ajuta în remedierea cadrului de reglementare, strategic și procedural pentru fondurile ESI și va ajuta și la îmbunătățirea managementului prin dezvoltarea unui sistem informatic funcțional și menținerii acestuia.
Așadar, obiectivul principal PO AT este asigurarea implementării corecte și eficiente a fondurilor ESI prin acordarea de ajutor beneficiarilor. Autoritatea de management va fi Ministerul Fondurilor Europene.
CAP 2. Programul Național de Dezvoltare Rurală al României
Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) reprezintă o strategie, un plan, pentru a ajuta mediul rural să devină o zonă mai prosperă. Dezvoltarea agriculturii și a zonei rurale este o problemă importantă și complexă pentru România, iar pentru a soluționa acest hop, în anul 2008, Comisia Europeană la nivel de UE, și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, la nivel de Stat Membru, au întocmit un program de măsuri care vor ajuta agricultura să treacă peste pragul de nerentabilitate spre o agricultură mai modernă și mai prosperă. Acest program este denumit PNDR și este o strategie națională de dezvoltare a spațiului rural ce beneficiază atât de fonduri europene nerambursabile, cât și de fonduri naționale ce au fost alocate în acest scop.
2.1. PNDR 2007-2013
În strategia PNDR pentru perioada 2007-2013 au fost definite patru axe principale:
AXA 1: “Creșterea competitivității sectoarelor agricole și forestier”
Scopul acestei axe este de a îmbunătăți sectorul agro-alimentar pentru a fi mai competitiv, prin modernizarea atât a prelucrării produselor agricole, cât și a marketingului acestora. Pentru a atinge acest obiectiv, se vor implementa și măsuri pentru dezvoltarea resurselor umane, prin instruire profesională, ajutând, astfel, la perfecționarea producătorilor agricoli, dar și a deținătorilor de păduri, pentru a asigura creșterea și menținerea vitalității acestor păduri.
2.1.1. Măsura 112: “Instalarea tinerilor fermieri”
Obiectivele generale ale măsurii 112 sunt ameliorarea și dezvoltarea competitivității sectorului agricol prin susținerea acțiunii instalării tinerilor fermieri și a procesului de înnoire în raport cu cerințele pentru igienă, bunăstarea animalelor și protecției mediuluiși îmbunătățirea, în ceea ce privește managementul exploatațiilor agricole, cu ajutorul reînnoirii generațiilor ce sunt la conducerea fermelor, însă fără a crește populația activă ce lucrează în sectorul agricol.
Obiectivele specifice privesc creșterea veniturilor exploatațiilor agricole administrate de tinerii fermieri.
Obiectivele operaționale își îndreaptă atenția spre dezvoltarea sau mărirea numărului de fermieri care sunt pentru prima oară șefi într-o fermă agricolă, precum și stimularea acestora pentru a realiza investiții în acest domeniu.
Beneficiarii eligibili pentru această măsură sunt persoanele care au sub 40 ani și care se instalează pentru prima oară în calitate conducători de exploatație. Pentru a fi eligibili, beneficiarii trebuie să dețină sau să se angajeze că vor obține un certificat care atestă competențele profesionale în raport cu activitatea pe care o vor desfășura. Mai mult, beneficiarii trebuie să fie membrii la o fermă în care au activat cel puțin 12 luni înainte să se instaleze pe cont propriu. O alta condiție în ceea ce privește eligibilitatea este prezentarea unui bun plan de afaceri pentru dezvoltarea și îmbunătățirea activităților exploatațiilor agricole.
Categoriile de beneficiari care pot să aplice pentru aceste fonduri sunt persoanele fizice sau juridice și societățile cu răspundere limitată. Persoanele fizice ce nu sunt autorizate, la data înfăptuirii Cererii de Finanțare, au obligația de a se înregistra și autoriza până la data în care se încheie Contractul de finanțare cu APDRP.
Nivelul minim în ceea ce privește calificarea profesională a solicitantului trebuie să atingă absolvirea unui liceu sau de școală profesională în domeniul agricol sau absolvirea unui liceu oarecare, dar cu obligația de a avea un certificat de minim 180 ore în domeniul agriculturii.
Activitățile eligibile, ce se vor scrie în planul de afaceri, care trebuie să conțină detalii despre investițiile care se vor efectua, sunt: construirea și/sau renovarea clădirilor întrebuințate pentru activitățile agricole la nivel de fermă, inclusiv pe cele care sunt folosite pentru protecția mediului (care trebuie să reprezinte cel puțin 30% din sprijinul acordat), procurarea sau cumpărarea în leasing a unor mașinării, tractoare noi, utilaje, instalații electrice, combine de recoltat sau echipamente și software specializat. Mai mult, se consideră activități eligibile și cumpărarea de animale, de teren precum și activitățile de plantare și replantare a plantelor perene.
Condiția de finanțare pentru această măsură este ca ferma agricolă să fie de o dimensiune minimă de 6 UDE, pentru oferirea unei sume de 10.000 euro. Dacă exploatația agricolă depășește această dimensiune, sprijinul acordat poate crește cu 2.000 euro pentru fiecare UDE, dar nu poate depăși suma de 25.000 euro pe exploatație. Finanțarea se va face în două tranșe astfel: prima tranșă în valoare de 60% din totalul sprijinului acordat se va da la data acceptării de către APDRP a solicitării pentru acest sprijin, iar cea de-a doua tranșă, care este în valoare de 40% din sprijin, se va acorda doar după ce s-au realizat acțiunile care au fost înscrise în Planul de afaceri. Verificarea pentru hotărârea deciziei de a acorda cea de-a doua tranșă se va face la maxim 36 de luni de la acordarea primei tranșe.
Dacă tinerii fermieri își încetează activitatea în mai puțin de 3 ani de la data în care ei depun o solicitare pentru a doua tranșă, sunt obligați să restituie toată suma ce le-a fost acordată. În cazde forță majoră, tinerii fermieri nu sunt obligați să restituie prima tranșă, însă nu vor putea beneficia de întreaga sumă, deoarece cea de a doua tranșă nu va mai fi acordată.
Alocarea financiară pentru măsura 112 pentru perioada 2007-2013 a fost în valoare de 337.221.484 Euro.
AXA 2: “ Îmbunătățirea calității mediului și a zonelor rurale”
Această axă dorește să abordeze problema abandonului din zonele de munte sau defavorizate, susținând și acordând ajutor financiar persoanelor care prestează servicii agricole și silvice în aceste zone. În ceea ce privește protejarea mediului, se va accentua punerea în practică a managementului durabil pentru conservarea terenurilor forestiere și agricole.
AXA 3: “Îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale”
Această axă are un rol foarte important în ceea ce privește crearea de noi locuri de muncă, prin încurajarea turismului în zonele rurale și orientarea populației către activități non-agricole.
AXA 4: ” LEADER”
Prin această axă se oferă oportunitatea de a implementa o abordare teritorială integrată a dezvoltării rurale “de jos în sus”, adică se vor acorda ajutoare pentru identificarea problemelor locale și elaborarea strategiilor de dezvoltare locală.
2.2. PNDR 2014-2020
Strategia noului PNDR se bazează pe o analiză SWOT a României din perioada anterioară. Astfel, analiza SWOT evidențiază că spațiul rural al României prezintă în ansamblu, mari deficiențe precum: investiții scăzute, orientare mică către export, infrastructură cu mult sub nivelul sectoarelor urbane, etc. Nevoile specifice care au fost identificate prin analiza SWOT, vor fi abordate prin acțiuni înfăptuite în cadrul celor 6 priorități al noului PNDR care sunt:
Prioritatea 1: „Încurajarea transferului de cunoștințe și a inovării în agricultură, în silvicultură și în zonele rurale”
Prioritatea 2: „Creșterea viabilității exploatațiilor și a competitivității tuturor tipurilor de agricultură în toate regiunile și promovarea tehnologiilor agricole inovatoare și a gestionării durabile a pădurilor”
Prioritatea 3: „Promovarea organizării lanțului alimentar, inclusiv procesarea și comercializarea produselor agricole, a bunăstării animale și gestionării riscurilor în agricultură”
Prioritatea 4: „ Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor care sunt legate de agricultură și silvicultură”
Prioritatea 5: „Promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii și a gestionării riscurilor.”
Prioritatea 6: „Promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele rurale.”
2.2.1. Prioritățile PNDR
Prioritatea 1: „Încurajarea transferului de cunoștințe și a inovării în agricultură, în silvicultură și în zonele rurale”
În România, fermierii și managerii care conduc microîntreprinderi și întreprinderi mici se bazează pe experiențele personale, deoarece nu au calificări și competențele necesare. Acest fapt este datorat lipsei programelor și pregătirilor de formare profesională, lipsei capacitații, a serviciilor de consiliere precum și lipsei acțiunilor și rezultatelor neadaptate a cercetării-inovării la cerințele fermierilor .
Așadar, o necesitate importantă o constituie formarea profesională a fermierilor prin sprijinirea accesului acestora la cunoaștere, inovare și consultanță. Cu ajutorul măsurii 1 „Transfer de cunoștințe și acțiuni de informare”, măsurii 2 „Servicii de consiliere” și măsurii 16 „Cooperare”, fermierii români își vor putea îmbunătăți exploatațiile, deoarece vor accesa mai ușor cunoștințe, informații și bune-practici.
Prioritatea 2: „Creșterea viabilității exploatațiilor și a competitivității tuturor tipurilor de agricultură în toate regiunile și promovarea tehnologiilor agricole inovatoare și a gestionării durabile a pădurilor”
Exploatațiile din România au un grad mic de dotare tehnică. Este nevoie, în continuare, de a ajuta aceste exploatații să dețină tehnologii noi și implicit să se modernizeze. Măsura 4 „Investiții în active fizice” le va acorda un sprijin financiar fermierilor pentru a-și moderniza exploatațiile prin investiții în utilaje noi și tehnologii noi. Măsura 6 „Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor” va avea în vedere restructurarea și modernizarea fermelor mici, iar măsura 1 „Transfer de cunoștințe” și măsura 2 „Servicii de consiliere” vor ajuta fermierii să își sporească nivelul de cunoștințe și de pregătire necesare pentru modernizarea și restructurarea exploatațiilor agricole.
Măsura 16 „Cooperare” va sprijini acțiuni de cercetare-inovare precum și acțiuni de cooperare între fermieri și alți actori, în vederea formării unor legături și constituirea de proiecte-pilot în scopul de a îmbunătăți competitivitatea exploatațiilor.
Prioritatea 3: „Promovarea organizării lanțului alimentar, inclusiv procesarea și comercializarea produselor agricole, a bunăstării animale și gestionării riscurilor în agricultură”
Integrarea mai bună a lanțului alimentar va ajuta la ameliorarea competitivității sectorului agro-alimentar și creșterea economică a fermelor din România. Aceasta se poate înfăptui prin sprijinirea creșterii valorii adăugate a fermelor prin lanțuri scurte agro-alimentare și vânzări directe.
Măsura 9 „Înființarea grupurilor de producători” va ajuta la îmbunătățirea integrării fermierilor pe piață și în lanțurile valorice, prin intermediul LEADER.
Măsura 16 „Cooperare” oferă sprijin financiar pentru acțiunile de cooperare între fermieri și ceilalți actori din sectorul rural, ajutându-i pe fermieri să constituie lanțuri alimentare scurte și piețe locale.
Măsura 4 „Investiții în active fizice”, cu sub-măsura 4.2. „Investiții pentru procesare/marketingul produselor agricole” va ajuta la creșterea valorii adăugate a produselor agricole. Siguranța alimentară și produsele cu nivel ridicat de calitate este foarte importantă pentru creșterea economică a României, de aceea măsura 14 „Bunăstarea animalelor” va sprijinii acțiuni prin care fermierii vor adopta standarde cu nivel ridicat, ce depășesc nivelul obligatoriu, în sectorul zootehnic.
Măsurile 1 „Transfer de cunoștințe și acțiuni de informare„ și 2 „Servicii de consiliere” vor ajuta producătorii să se orienteze către o mai bună integrare în lanțurile agro-alimentare.
Măsura 17 „Managementul riscului” sprijină fermierii prin înființarea fondurilor mutuale, care vor acoperi pierderile economice cauzate de factorii naturali precum inundații, boli ale animalelor și ale plantelor, secetă, etc.
Prioritatea 4: „Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor care sunt legate de agricultură și silvicultură”
Nivelul ridicat de biodiversitate al României este amenințat de schimbările climatice, poluare și alți factori. Așadar, o nevoie importantă identificată este menținerea biodiversității și valorii de mediu a sistemelor agricole, forestiere și a suprafețelor agricole cu înaltă valoare naturală.
Măsura 13 „Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice” asigură aplicarea unor pachete de cerințe a managementului de bază care să ajute la protejarea biodiversității.
Măsura 10 „Agro-mediu-climă” și măsura 11 „Agricultură ecologică” vor ajuta în acțiunile de protejare a mediului și a managementului durabil al resurselor naturale.
Pentru conservarea biodiversității, acțiuni precum împădurirea și formarea de suprafețe împădurite vor fi susținute cu ajutorul măsurii 8 „Investiții în dezvoltarea zonelor forestiere și ameliorarea viabilității pădurilor”. Pentru o mai bună punere în practică și conștientizare a acestor acțiuni, măsurile menționate mai sus vor fi însoțite de măsura 1 ” Transfer de cunoștințe și măsuri de informare”
Prioritatea 5: „Promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii și a gestionării riscurilor.”
Schimbările climatice cu care se confruntă majoritatea țărilor europene, inclusiv România, afectează tot mai mult sectorul agricol precum și producția agricolă. Pentru a ne putea proteja împotriva riscurilor ce apar în urma unor evenimente nefavorabile naturale, infrastructura agricolă trebuie adaptată și modernizată. Seceta, care afectează tot mai mult teritoriul României, ridică problema unei conștientizări mai bune și mai practice a resursei de apă. Măsura 4 „Investiții în active fizice” susține acțiuni precum modernizarea și construirea infrastructurii care să se adapteze mai bine la schimbările climatice, inclusiv prin construirea sistemelor de irigații.
Pentru a conserva și a utiliza mai bine resursa de apă, un ajutor financiar este susținut de măsura 10 „Agro-mediu-climă”. Pentru această prioritate vor acționa și măsurile: 16 „Cooperare”, 6 „Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor” precum și măsura 7 „ Servicii de bază și reînnoirea satelor în zonele rurale”.
Prioritatea 6: „Promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele rurale.
România este o țară în care activitățile rurale au un rol important pentru dezvoltarea economică, deoarece zonele rurale predomină. Disparitățile dintre urban și rural sunt datorate nivelului scăzut de educație, salariilor mici, oportunităților reduse de angajare, sărăcie și excluziune socială din zonele rurale.
Pentru o creștere durabilă a economiei precum și pentru ameliorarea calității vieții din zona rurală este importantă sprijinirea investițiilor în infrastructuri rurale mai moderne, în servicii de calitate, precum și în crearea de oportunități noi în sectoarele non-agricole, pentru creșterea veniturilor populației din aceste zone. Pentru dezvoltarea noilor oportunități și crearea locurilor de muncă vor fi susținute și finanțate acțiuni din cadrul măsurii 4 „Investiții în active fizice”. Pentru a ajuta la diversificarea activităților non-agricole din zona rurală vine în ajutor măsura 6 „Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor” iar serviciile de consiliere vor fi completate de către măsura 2 „Servicii de consiliere”. Pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii și a serviciilor locale din zona rurală vor fi sprijinite acțiuni care vor fi finanțate cu ajutorul măsurii 7 „Servicii de bază și reînnoirea satelor în zonele rurale”.
2.2.2. Sub-măsura 6.1. ”Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”
Măsura 6: „Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor”
Această măsură va aduce un real ajutor tinerilor fermieri care vor să desfășoare activități atât agricole, cât și non-agricole. În România, fermele individuale au o putere economică redusă, nu sunt dotate tehnic corespunzător, ceea ce duce la o producție diminuată a acestora, neputând să obțină un surplus de produse ce pot fi puse spre vânzare. Pentru a rezolva aceste probleme, această măsură se împarte pe 4 sub-măsuri.
Sub-măsura 6.1. „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” va ajuta la îmbunătățirea competitivității sectorului agricol, a managementului și a modernizării fermelor. Tinerii fermieri vor fi încurajați să facă investiții, să își dezvolte afacerile, să se asocieze și să se stabilizeze în zona rurală, prevenind astfel îmbătrânirea acestor zone.
Condiții de eligibilitate
Pentru a putea beneficia de aceste fonduri, tinerii fermieri care au vârste sub 40 ani și dețin terenuri agricole trebuie să întocmească un plan de afaceri. Solicitantul posedă o exploatație agricolă cu dimensiunea economică, ce este cuprinsă între 12.000 și 50.000 euro (valoare Producție Standard). Tânărul fermieri care solicită acest ajutor financiar are obligația de a deține sau dobândește competențe sau calificări profesionale specifice până când proiectul se va finaliza. Beneficiarul acestei submăsuri lucrează în agricultură și nu are concomitent un alt loc de muncă în afara unității teritorial-administrative în care este situată exploatația, sau a zonei limitrofe.
Condițiile de finanțare
Sprijinul nerambursabil ce poate fi acordat tinerilor fermieri poate ajunge până la maximum 50.000 Eur/exploatație. Pe baza planului de afaceri, tinerii fermieri vor putea obține fonduri în 2 tranșe. O primă tranșă este acordată în valoare de “80% din cuantumul maxim al sprijinului la primirea deciziei de finanțare”, iar cea de-a 2-a tranșă este în valoare de “20% din cuantumul maxim al sprijinului în maximum 3 ani de la primirea deciziei de finanțare”. Pentru ca beneficiarul să primească cea de a doua tranșă, el trebuie să îndeplinească obiectivele ce au fost stabilite în planul de afaceri. În cazul în care beneficiarul nu reușește să respecte strategia planului de afaceri, el va trebui să restituie prima tranșă proporțional cu obiectivele ce le-a realizat până la momentul respectiv.
Observăm, că această submăsură acordă un sprijin de 100% nerambursabil, însă nu trebuie depășită suma de 50.000 EUR/proiect. Această submăsură nu acordă sprijin pentru înființarea de ferme, ci doar modernizarea și/ sau extinderea acestora.
Tabel 3: Prioritățile și măsurile din PNDR 2014-2020
Sursa: date prelucrate din documentul PNDR 2014-2020
În România, zona rurală reprezintă o importantă componentă în ceea ce privește economia țării. Noul PNDR își propune să valorifice aceste zone, să diminueze disparitățile dintre rural-urban, să ajute la crearea de locuri de muncă, pe scurt, noul program dorește să îmbunătățească și să ajute la creșterea economiei naționale prin punerea în valoare a acestor zone.
CAP 3. AGRICULTURA în România
Agricultura joacă un rol deosebit de important în ceea ce privește economia României. Activitatea agricolă, la fel ca și orice altă activitate economică, urmărește să satisfacă necesitățile umane și progresul general al țării.
Sectorul agricol la nivel național
România, dispune de o suprafață totală de 238.391 km pătrați din care spațiul rural, în anul 2012, dispunea de o suprafață de 207.638 km pătrați (87,1%).
Figura 2:Suprafața României (%)
Sursa: date prelucrate din documentul Analiza socio-economică a dezvoltării rurale în România
După cum putem observa în imaginea de mai sus, zona rurală predomină pe teritoriul țării. Suprafața agricolă totală era, la sfârșitul anului 2011, în valoare de 14,5 milioane hectare, reprezentând 61,2% din suprafața totală a României, iar din acest total suprafața arabilă constituie 64,1% (adică 9,3 milioane hectare) în anul 2011. România se clasifică printre primele țări din UE în ceea ce privește suprafața agricolă ce revine pe cap de locuitor, cu o valoare de 0,42 de hectare pe persoană în anul 2011. Putem trage concluzia că România are un potețial mare de sporire a volumului producției agricole, potențial care necesită o valorificare mult mai bună datorită faptului că cererea de hrană și de produse alimentare este în continuă creștere în toată lumea.
Figura 3: Ponderea VAB în România și câteva țări din UE din agricultură, pescuit și vânătoare (%)
Sursa: ( agriculture and rural development_22 mai, pg.3)
După cum putem observa în figura de mai sus, evoluția valorii adăugate brute (VAB) a agriculturii, silviculturii și pescuitului din totalul VAB se află pe o curbă descendentă, însă chiar și așa agricultura României a contribuit cu o pondere de 5,59% din VAB, generând 8,3 miliarde euro valoare adăugată brută. Procentul sectorului agricol este mai mare în ceea ce privește VAB-ul decât în alte țări precum Bulgaria, Polonia, Ungaria care au avut un procent de 3,5% din VAB, și se situează peste media UE care este în procent de 1,7% din VAB. Dar o problemă majoră este că în România, deși o pondere ridicată a populației este ocupată în agricultură, valoarea adăugată pe care o aduce acest sector este extreme de redusă (comparative cu alte sectoare unde avem un număr mai mic de personae ocupate și au o contribuție mult mai important la VAB/PIB național). Restructurarea agriculturii va avea un impact important asupra economiei rurale în general, deoarece agricultura rămâne cea mai însemnată activitate din spațiul rural și o sursă esențială de venit pentru gospodării.
Exploatațiile agricole din România
Producția agricolă din România se sprijină pe fermele de mici dimensiuni, fapt ce diminuează veniturile agricultorilor, deoarece resursele agricole nu sunt puse în valoare. Fermele din UE-27, au o dimensiune medie de 14,3 ha, dimensiune care este de 4 ori mai mare față de media unei ferme din România, care e de 3,45 ha.
Figura 4: Structura fermelor din România și din UE în funcție de mărimea acestora (%)
.
Sursa: Agriculture and rural development 22 mai 2013
Din imagine de mai sus observăm ca majoritatea fermelor românești sunt de semi-subzistență, de dimensiuni mici. Aceste ferme au avut o influență negativă asupra economiei românești, nefavorizând competitivitatea economică. Pentru a contribui la creșterea productivității economice, care este redusă și datorită existenței acestor ferme mici, care nu generează oferte pe piață, PNDR, prin măsura 141 “Sprijinirea fermelor de semi-subzistență”, a finanțat, până la data 11 aprilie 2013, 46.853 de proiecte în valoare de 147,7 milioane de euro, cu scopul de a ajuta fermierii să își orienteze produsele către piață.
Productivitatea muncii în agricultură
Nevalorificarea și neutilizarea la un potențial maxim al agriculturii și a zonelor rurale din România se reflectă în productivitatea slabă a muncii în agricultură, cu un procent de sub 50% față de UE-27.
Conform descrierii PNDR 2014-2020, în anul 2012 productivitatea muncii în sectorul agriculturii, silviculturii și al pescuitului a fost de 5 ori mai mică decât media națională, adică productivitatea a fost de 2.464 Euro/persoană, iar media națională per persoană ocupată a fost de 12.527 Euro. Pentru a putea avea o productivitate mai ridicată în ceea ce privește agricultura, trebuie rezolvate probleme precum utilizarea mai bună a factorilor de producție inclusiv a capitalului uman, cât și îmbunătățirea infrastructurii de marketing și instituționale care, în prezent, este deficitară.
Utilizarea suprafețelor agricole
Conform datelor din documentul „ agricultura României” elaborat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din aprilie 2012, România, la sfârșitul anului 2011, dispunea de o suprafață agricolă de 14,5 milioane de hectare care erau utilizate astfel:
9.352,3 mii hectare teren arabil;
3.277,7 mii hectare pășuni;
1.553,5 mii hectare fânețe;
211,3 mii hectare vii și pepiniere viticole;
196,1 mii hectare livezi și pepiniere pomicole
Figura 5: Modul de utilizare al suprafețelor agricole din România (%)
(Sursa: prelucrarea datelor din documentul „ Agricultura României_aprilie 2012)
După cum putem observa din imaginea de mai sus, suprafața arabilă deține o pondere de 60,1%, mai exact 9,3 milioane hectare, din suprafața totală agricolă din România. Astfel, România se poziționează printre primele țări din Europa în ceea ce privește suprafața arabilă ce revine pe cap de locuitor cu 0,42 ha/locuitor.
Conform datelor din document, în anul 2011, suprafața arabilă cultivată era de 8,1 milioane de ha. Din acestea, 5,2 milioane ha erau folosite pentru cultivarea de cereale pentru boabe, ce reprezintă 64% din suprafața totală cultivată, iar 1,5 milioane ha, adică 18% din suprafață, erau folosite pentru cultivarea de plante oleaginoase. Din aceste date putem observa cu ușurință că în ceea ce privește cerealele și plantele oleaginoase sunt culturi de bază pentru România luând strict în considerare suprafața cultivată.
În imaginea de mai jos, este prezentată structura valorică a producției agricole din perioada 2007-2011, și se poate observa că, România este, în general autosuficientă, la majoritatea produselor vegetale, la cereale obținând chiar excedente semnificative destinate exportului, dar deficitară la producția de carne.
Figura 6: Structura valorică a producției agricole din România (perioada 2007-2011, %)
Sursa: Agriculture and rural development, 22 mai 2103
Instalarea tinerilor fermieri
Atât România cât și țările membre ale UE se confruntă cu problema îmbătrânirii forței de muncă din zonele rurale, deci implicit și în agricultură. Potrivit Recensământului General Agricol, din anul 2010, 6,5% sunt agricultori români cu vârste mai mici de 35 ani și 38,2% sunt agricultori români cu vârste mai mari de 65 de ani.
Măsura 112 “Instalarea tinerilor fermieri” a fost printre cele mai accesate programe de finanțare. În aprilie 2013 s-au depus un număr de 22.494 de cereri de finanțare pentru această măsură, fiind finanțate 9.521 de proiecte în valoare de 153,6 milioane de euro. Conform situației de la data de 27.02.2014 privind proiectele finanțate prin PNDR, pentru această măsură au fost consacrate 12.987 de proiecte cu o valoare totală de 245.219.658 Euro. Putem observa că există un interes accentuat în ceea ce privește viitorul agriculturii și a zonelor rurale ale României.
Sectorul agricol la nivel de regiune – Regiunea Nord-Vest
Una dintre cele 8 regiuni de dezvoltare ale României este regiunea Nord-Vest care cuprinde în total 6 județe: Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare și Sălaj. Regiunea Nord-Vest ocupă un teritoriu de 3.416.046 de ha, din care 60,6%, adică 2.070.817 de ha, este teren agricol.
Exploatațiile agricole
Potrivit Recensământului Agricol din anul 2010, la nivelul regiunii Nord-Vest, existau 521.256 de exploatații care dețineau o pondere de 14,01% din totalul exploatațiilor din țară. Media suprafeței agricole utilizate de o fermă, în această regiune, este mică, având doar 3,47 ha, care este foarte mică în comparație cu media UE-28.
Figura 7: Structura exploatațiile agricole, pe mărime, în UE și regiunea Nord-Vest
Sursa: date prelucrate din draftul Planului de Dezvoltare Regionala 2014-2020 versiunea februarie 2014
Se poate observa din imaginea de mai sus că fermele din regiunea Nord-Vest sunt mici, folosesc o suprafață agricolă mică, față de UE-27, fapt ce denotă că aceste ferme nu sunt deschise către piață, nu sunt competitive.
Figura 8: Structura exploatațiilor agricole în funcție modul de utilizare a terenului, în România și regiunea Nord-Vest (%)
Sursa: date prelucrate din draftul Planului de Dezvoltare Regionala 2014-2020 versiunea februarie 2014
Din imaginea de mai sus, observăm că majoritatea exploatațiilor din regiunea Nord-Vest, adică de 77,46%, dețin terenuri arabile, procent care este mai mare față de cel de la nivel național, care e 73,89%.
Producția agricolă și cultivarea plantelor
În anul 2011, producția agricolă regională a reprezentat un procent de 12,67% din valoarea producției totale din România. Producția vegetală a avut cea mai importantă contribuție, cu un procent de 63,5%, pe locul doi fiind producția din sectorul zootehnic, cu un procent de 36,2%. Cea mai slabă contribuție au avut-o serviciile agricole, cu un procent de 0,3% din producția totală a României.
Cultivarea cerealelor pentru boabe constituie principala activitate agricolă în regiunea Nord-Vest, care are un procent de 60,9% din totalul suprafeței cultivate în România în anul 2011. Din analiza datelor Recensământului Agricol din anul 2010 reiese că grâul este cultivat pe doar 13,28% din terenul arabil din regiune, față de 26,38% cultură de grâu la nivel național. În regiunea Nord-Vest, o pondere mai mare în terenul arabil o are cultura de porumb boabe, cu un procent de 31,95%, față de nivelul național, unde acesta deține un procent de 24,11% din total suprafață arabilă.
În regiunea Nord-Vest, sfecla de zahăr reprezintă cultura pentru care atat producția medie la hectar, cat și suprafața cultivată este semnificativă pe toată perioada studiată 2005-2011 (Regiunea Nord-Vest a cumulat in medie 23,3% din suprafața totală cultivată cu sfecla de zahăr din Romania). Din aceste date se poate înțelege că sfecla de zahăr ar putea reprezenta un avantaj competitiv al agriculturii din regiune. Comparativ cu alte țări din UE, cultura de sfeclă de zahăr este cu mult sub producția medie la ha – spre exemplu, cultura de zahăr a României este în procent de 50%-60% față de producția medie la ha a Franței și Olandei.
În ceea ce privește fructele, regiunea Nord-Vest se poziționează pe primul loc din România luând în considerare celelalte regiuni de pe teritoriul țării. În această regiune se află cele mai importante producții de căpșuni, nuci și piersici, iar producția de mere și pruni este depășită doar de regiunea Sud-Muntenia. Însă producția de struguri este foarte slabă comparativ cu alte regiuni ale României, fiind de doar 3,33% din producția totală națională, în anul 2011.
Utilizarea suprafețelor agricole
Suprafața agricolă a regiunii Nord-Vest reprezintă 14,1% din totalul suprafeței agricole a României. Analizând imaginea de mai jos, Bihor este județul care ocupă cea mai mare suprafață agricolă, cu o pondere de 23,6%, urmată de județul Cluj cu o pondere de 20,6% din totalul regional.
Figura 9: Ponderea suprafețelor agricole în regiunea Nord-Vest, pe județe, 2011 (%)
Sursa: date prelucrate din draftul Planului de Dezvoltare Regionala 2014-2020 versiunea februarie 2014.
Conform datelor de pe INS Tempo Online, în anul 2011 suprafețele agricole ale regiunii erau utilizate astfel:
Teren arabil: 1.023.457 ha, distribuiți astfel:
Bihor: 307.760 ha
Bistrița-Năsăud: 101.774 ha
Cluj: 182.154 ha
Maramureș: 82.855 ha
Satu-Mare: 227.853 ha
Sălaj: 120.553 ha
Pășuni: 617.719 ha, distribuiți astfel:
Bihor: 132.320 ha
Bistrița-Năsăud: 109.470 ha
Cluj: 153.637 ha
Maramureș: 96.495 ha
Satu-Mare: 51.418 ha
Sălaj: 74.379 ha
Fânețe: 385.337 ha, distribuiți astfel:
Bihor: 42.142 ha
Bistrița-Năsăud: 72.927 ha
Cluj: 85.636 ha
Maramureș: 120.260 ha
Satu-Mare: 27.758 ha
Sălaj: 36.608 ha
Vii și pepiniere viticole: 9.513 ha, distribuiți astfel:
Bihor: 2.334 ha
Bistrița-Năsăud: 463 ha
Cluj: 247 ha
Maramureș: 243 ha
Satu-Mare: 3.662 ha
Sălaj: 2.564 ha
Livezi și pepiniere pomicole: 34.423 ha, distribuiți astfel:
Bihor: 4.102 ha
Bistrița-Năsăud: 8.320 ha
Cluj: 4.539 ha
Maramureș: 6.339 ha
Satu-Mare: 6.800 ha
Sălaj: 4.323 ha
Imaginea de mai jos surprinde toate aceste date în comparație cu utilizarea suprafeței agricole totale din România.
Figura 10: Modul de utilizare a suprafeței agricole la nivelul României și regiunii Nord-Vest 2011(ha)
Sursa: date prelucrate din draftul Planului de Dezvoltare Regionala 2014-2020 versiunea februarie 2014
Agricultura, atât la nivel național, cât și la nivelul regiunii Nord-Vest, se confruntă cu o situație nefavorabilă, datorită gradului mare de fragmentare a proprietăților, utilizarea unor utilaje vechi, lipsa modernizării exploatațiilor agricole și lipsa formării profesionale a fermierilor. Toate acestea duc la o agricultură care nu este competitivă pe piață.
Creșterea durabilă economică a României este strâns legată de ramura agriculturii, de aceea trebuie să acordăm o mare importanță în ceea ce privește acest sector.
CAP 4. STUDIU DE CAZ – PLANTAȚIE DE CĂTINĂ
Acest capitol prezintă pașii care trebuie urmați pentru a completa corect o Cerere de Finanțare și un Plan de Afaceri, pentru a obține o finanțate prin măsura 112 “Instalarea tinerilor fermieri”. Acest plan a fost întocmit conform Ghidului Solicitantului din perioada 2007-2013 deoarece pentru noua perioadă încă nu a fost elaborat.
Motivația mea de a scrie un Plan de Afaceri eligibil izvorăște din dorința personală de a accesa fonduri europene pe măsura 112 “Instalarea tinerilor fermieri”, pentru perioada 2014-2020 echivalentul fiind sub-măsura 6.1.. Acum un an, am preluat de la unchiul meu un teren de 7 ha pe care doresc să îl transform într-un teren cultivat cu cătină pentru propria afacere.
În continuare, voi explica cum trebuie completată o cerere de finanțare și pașii care trebuie urmați, luând ca exemplu o exploatație de cătină.
Cererea de finanțare este un formular standard care poate fi obținut, în format electronic, de pe adresa www.apdrp.ro.
Prima secțiune, denumită secțiunea A, a acesteia este de fapt o prezentare generală a solicitantului și a proiectului său.
A PREZENTARE GENERALĂ.
A1 Măsura: aici se va bifa căsuța cu 112 Instalarea tinerilor fermieri;
A2 Nume prenume/ Denumire solicitant: Moncea Ilinca Teodora;
A3 Titlu Proiectului: Instalarea PF Moncea Ilinca Teodora la exploatația agricolă din Stoiana, jud. Cluj
A4 Descrierea succintă a proiectului: în această rubrică se va descrie pe scurt ce se intenționează să se achiziționeze sau să se construiască cu ajutorul sprijinului oferit. În cazul meu, achiziționarea unui disc pentru activitățile agricole din cadrul exploatației și replantarea cu un soi mai bun de cătină
A5 Amplasarea proiectului: Regiunea de dezvoltare: Nord-Vest; Județul: Cluj.
În partea care urmează a fi completată în Cererea de Finanțare se vor scrie date despre beneficiarul acestei măsuri.
B INFORMAȚII PRIVIND SOLICITANTUL.
B1 Descrierea solicitantului:
B1.1 Informații privind solicitantul: aici se vor completa căsuțele cu
informații precum numărul de înregistrare în registru comerțului, date de înființare, CUI, codul CAEN, codul unic de înregistrare APIA, etc.
B 1.2 Sediul social / Domiciliul stabil al solicitantului / Reședința din România: trebuie completate județul, localitatea, satul, cod poștal, adresa;
B 1.3 Numele și prenumele reprezentantului legal și funcția acestuia în cadrul organizației precum și specimenul de semnătură: se vor scrie toate acestea în căsuțe;
B 2 Informații referitoare la reprezentantul legal de proiect:
B 2.1 Date de identitate ale reprezentantului legal de proiect și ale soțului/soției: în căsuțele din această subsecțiune se vor reda toate datele personale, inclusiv CNP-ul solicitantului de proiect și a partenerului/partenerilor săi.
B 2.2 Domiciliul stabil al reprezentantului legal de proiect: se vor nota
toate datele care apar în buletinul solicitantului.
B 3 Informații privind contul bancar pentru proiect F.E.A.D.R.: se vor completa căsuțele cu denumirea băncii, contul bancar, adresa băncii/ sucursalei, etc.
În partea a treia trebuie scrise informații despre finanțarea care urmează să se solicite sau dacă au mai fost obținute și alte finanțări.
C Finanțări nerambursabile solicitate și/sau obținute. Dacă solicitantul acestei măsuri nu a mai obținut fonduri până la acest moment se selectează caseta cu răspunsul NU, iar în caz că acesta a mai avut parte de alte fonduri nerambursabile, pentru același fel de investiție, se va selecta căsuța cu DA și se vor scrie detaliile privind proiectul deja finanțat.
În cea de a patra rubrică există o căsuța care va fi completată cu numărul de luni în care se va implementa proiectul.
D. Alte informații: Numărul luni de implementare.
În continuare, în Cererea de Finanțare există un întreg capitol dedicat documentelor ce se vor anexa la aceasta. Pe lângă aceste documente, se va întocmi și planul de afaceri.
E. LISTA DOCUMENTELOR ANEXATE PROIECTELOR AFERENTE MASURII 112
Documentele necesare pentru implementarea unui proiect pe măsura 112 sunt: documente de proprietate/folosință pentru exploatația agricolă, declarația pe propria răspundere a solicitatorului, prin care acesta se obligă să se autorizeze până la data semnării Contractului de finanțare, documente de la bancă, certificate care să confirme că nu există datorii restante fiscale și sociale, cazierul solicitantului, copie după actul de identitate, copie după diploma de studii, etc.
O parte importantă în această rubrică o deține planul de afaceri. În cele ce urmează, am să explic fiecare secțiune ce trebuie completată în acest plan și cum trebuie completat pentru a putea fi eligibil.
Prima secțiune este alcătuită din datele personale ce privesc solicitantul având următoarele date:
I. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
Numele solicitantului: Moncea Ilinca Teodora
Date de identificare ale acestuia: str. Dorobanților, nr.74 , Cluj-Napoca, județul Cluj
Obiectul de activitate: – Activități în ferme vegetale – Cultivarea de cătină
Forma juridică a solicitantului: –
Elaborator Plan de Afaceri: Moncea Ilinca Teodora, CNP 2920331125xxx, CI Seria KX Nr. …, domiciliul stabil în orașul Cluj-Napoca, Str. Dorobanților, nr. 74, jud. Cluj.
Următoarea secțiune ce trebuie completată este împărțită în două, astfel:
II. DESCRIEREA SITUAȚIEI CURENTE
Istoricul activității
Bazele de producție ale solicitantului
În rubrica istoricul activității am trecut toate activitățile mele din trecut până în prezent, activități ce au legătură cu agricultura și cu înțelegerea și învățarea cultivării de cătină. De asemenea, pregătirea profesională și cursurile de formare în agricultură (dacă există) trebuie consemnate aici.
În ceea ce privește bazele de producție ale solicitantului trebuie completate trei tabele standard.
În primul tabel se vor completa date despre suprafața agricolă din anul 0, adică anul anterior depunerii cererii de finanțare. În tabelul de mai jos s-au completat următoarele:
Tabel 4: Terenuri agricole în anul 0
Terenuri agricole (ha) în anul 0
În tabelul în care se completează numărul de animale nu am scris nimic, deoarece nu dețin animale.
Dotările importante din fermă din anul 0 se vor înscrie în tabelul ce urmează.
Tabel 5: Dotările fermei în anul 0
În următoarea parte care trebuie completată în plan este vorba despre descrierea obiectivelor și investițiilor ce urmează a fi făcute cu ajutorul financiar acordat prin această măsură. Așadar, avem următoarele consemnări, în ceea ce privește studiul de caz prezentat.
III. OBIECTIVELE RESTRUCTURĂRII ȘI DETALIEREA INVESTIȚIILOR PROPUSE PENTRU ATINGEREA ACESTORA
În urma analizei problemelor cu care se confruntă agricultura românească, expuse în fișa măsurii 112, la care nu face excepție nici zona agricolă a județului nostru, pot fi definite câteva repere importante: scopul proiectului, obiectivele generale care se circumscriu scopului enunțat, obiectivele principale ale proiectului, dar și câteva obiective (activități) specifice care vor fi urmărite, pentru a duce la îndeplinire obiectivele principale enunțate.
Scopul acestui proiect este creșterea competitivității economice a exploatației agricole a solicitantei Moncea Ilinca Teodora, prin instalarea sa pentru prima dată ca șef al acesteia, în urma acumulării de cunoștințe și experiențe în domeniul agricol.
Obiective generale:
Acordarea primei de instalare are ca obiective generale:
– creșterea competitivității economice a sectorului agricol din zona Transilvaniei, prin întinerirea forței de muncă din agricultură, dar și prin calificarea tinerilor pe domenii specifice acesteia (adică îmbunătățirea managementului și a calității muncii în agricultură);
– reducerea efortului financiar al tinerilor dornici să dezvolte o activitate agricolă și care nu dispun de resurse financiare necesare;
– atragerea tinerilor spre mediul rural;
– menținerea tradiției românești în lucrul pământului, dar și valorificarea de produse agricole naturale, ca parte integrantă din tradiția noastră națională străveche.
Obiective principale ale proiectului:
– creșterea randamentului exploatației agricole a solicitantei Moncea Ilinca Teodora, creșterea productivității culturilor vegetale aferente terenurilor preluate;
– modernizarea tehnologică a exploatației agricole preluate;
– desfășurarea tuturor muncilor agricole în sistem mecanizat, organizat, printr-o abordare modernă a dezvoltării culturilor;
– sporirea veniturilor obținute din valorificarea produselor agricole exploatate prin accesarea de noi piețe de desfacere și abordarea de noi segmente de clienți țintă;
– participarea la târguri și expoziții de profil pentru promovarea produselor;
– crearea de parteneriate între producători, dar și între aceștia și entități interesate (de exemplu, centre de preluare și prelucrare a cătinei).
Obiective specifice – activități specifice
Pentru îndeplinirea obiectivelor principale enunțate mai sus, se vor lua următoarele măsuri:
– vor fi însămânțate suprafețe de teren cu cătină cu soiuri mai bune, pentru a crește productivitatea terenurilor cultivate, condiție necesară pentru a asigura accesarea unor piețe mai bune;
– vor fi făcute demersuri pentru dezvoltarea de parteneriate cu centre de colectare produse agricole, fabrici de produse cosmetice, fabrici de sucuri și siropuri, supermarket
Toate aceste acțiuni vor contribui în egală măsură și la respectarea standardelor comunitare în domeniu.
Pentru îndeplinirea acestor obiective, va fi crescut volumul producției agricole prin:
– menținerea suprafețelor cultivate și însămânțarea lor cu soiuri mai bune pentru creșterea productivității;
– cultivarea de noi suprafețe agricole ce momentan nu sunt utilizate la potențialul lor maxim.
Creșterea producției agricole (producția de cătină) este motivată prin faptul că există o cerere tot mai mare la nivel intern de produse naturale, ecologice și tradiționale românești, pentru a compensa utilizarea produselor similare din import, care, de cele mai multe ori, sunt incomparabil mai proaste din punct de vedere calitativ.
Sprijinul primit îmi va diminua efortul financiar pe care îl presupune achiziționarea discului. Acesta este necesar pentru a reuși sa scad costurile de exploatare a pământului, iar banii economisiți îmi vor asigura necesarul de fonduri în vederea executării lucrărilor tehnologice specifice culturilor vegetale. Utilajele pe care intenționez să le achiziționez sunt necesare pentru recoltarea produselor agricole obținute.
Piața de desfacere va fi orientată, în principal, către centrele de achiziționare și prelucrare a cătinei, dar și către fabrici ce produc sucuri și siropuri de cătină, precum și fabrici pentru produse cosmetice.
Astfel, un bilanț al cheltuielilor în anul 0, privind exploatația agricolă pe care o conduc, este prezentat mai jos:
Tabel 6: Cheltuieli în anul 0
Detalierea investițiilor necesare pentru atingerea obiectivelor, inclusiv date tehnice, părți desenate, anexate.
Tabel 7: Investiții
Din prima obținută pentru instalare, în valoare de 24.000 euro îmi propun să investesc minim 30% pentru atingerea obiectivelor principale, așa cum am specificat și mai sus, fiind necesare o serie de investiții. Majoritatea investițiilor sunt planificate încă din anul 1, din prima de instalare avansată. Astfel, vor fi acoperite cel puțin următoarele aspecte:
Tabel 8: Obiectul investiției
Diferența de bani va fi folosită pentru întreținerea componentelor deja existente ale fermei (culturi vegetale), dar și alte investiții în modernizarea fermei, așa cum s-a specificat la detalierea obiectivelor specifice de mai sus.
Secțiunea patru a planului de afaceri reprezintă o sinteză care descrie managementul firmei și în ce fel se va aplica acesta. Astfel, s-au scris următoarele:
IV. SCHIMBĂRI DE MANAGEMENT ȘI PREGĂTIRE PROFESIONALĂ SOLICITATĂ
În ce privește managementul fermei pe viitor, reiterez câteva aspecte relevante:
voi crește productivitatea terenurilor deja cultivate, prin însămânțarea lor cu soiuri de calitate superioară și prin prelucrarea mecanizată a lor, atât cu utilajele deja deținute, cât și cu aportul utilajelor pe care intenționez să le achiziționez;
voi implementa un management durabil al terenurilor agricole, prin respectarea calendarului de prestare a diverselor lucrări ori de exploatare a diverselor culturi.
Din punct de vedere al pregătirii profesionale, prin Măsura 111 „Formare profesională, informare și difuzare de cunoștințe”, mă oblig ca în următorii trei ani de la acordarea sprijinului prin Măsura 112 să urmez cel puțin un curs de pregătire privind managementul exploatației agricole. Prin absolvirea acestor cursuri, doresc sa îmi îmbunătățesc cunoștințele manageriale privind administrarea eficientă a unei exploatații agricole, dar și privind respectarea standardelor comunitare în domenii cum sunt mediul sau agricultura ecologică.
Mai trebuie menționat faptul că lucrările care se vor efectua în cadrul fermei vor fi prestate atât de membrii familiei (sub îndrumarea mea), cât și de prestatori externi, de specialitate, sau zilieri. Astfel:
lucrările în câmp vor fi efectuate mecanizat, prin utilizarea unor utilaje specializate, acolo unde este posibil, dar vor fi utilizați și zilieri, acolo unde nevoia o va cere;
utilajul va fi achiziționat de la un distribuitor specializat; s-a solicitat, primit și anexat o ofertă fermă pentru aceasta.
În cea de-a cincea parte a Planului de Afaceri trebuie completat, cu ajutorul unor tabele, tipul și cantitățile de produs, obținute atât înainte de a accesa fondurile, cât și după ce s-a primit ajutorul financiar.
V. TIPUL ȘI CANTITATEA PRODUSELOR OBȚINUTE ÎN TIMPUL ȘI DUPĂ RESTRUCTURARE, INCLUSIV OPORTUNITĂȚILE DE PIAȚĂ
1. Pentru exploatațiile agricole vegetale
Tabel 9: Suprafața și producția cătinei
Estimările prezentate în tabelul de mai sus se traduc astfel: producția estimată se referă la producția de cătină valorificată, prețul mediu de vânzare luat în calcul fiind de 4 lei/kg; piața specifică o reprezintă firmele ce prelucrează cătina pentru a obține produse cosmetice sau sucuri și siropuri. Se obține o productivitate mai mare în anul cinci deoarece, în general, producția maximă este obținută în anul în care plantele au ajuns la maturitate.
În secțiunea următoare trebuie calculat numărul de unități de dimensiune economică (UDE). O Unitate de dimensiune economică exprimă mărimea economică a unei exploatații agricole definită pe baza marjei brute tipizată a exploatației (Decizia Comisiei nr. 85/377/CEE). Evaluarea unei unități de dimensiune economică este de 1.200 Euro. Calcularea UDE-ului este preluată din Cererea de finanțare.
VI. CALCULUL UNITĂȚII DE DIMENSIUNE ECONOMICĂ (UDE)
Tabel 10: Unitatea de Dimensiune Economică
În continuare trebuie calculată valoarea sprijinului acordat în lei astfel:
Total UDE : N (N reprezintă numărul de UDE, fără zecimale, fără rotunjire)
Tabel 11: Calculul sprijinului în lei
Daca: V >40.000Euro – valoarea sprijinului este maxim 40.000.Euro
V<=40.000Euro – valoarea sprijinului este V(valoarea calculată).
V = 24.000 eur, respectiv 106.260 lei
Toate costurile vor fi exprimate în lei.
1 Euro = 4, 43 lei
Cursul de schimb utilizat pentru elaborarea planului de afaceri este cursul euro-leu la data elaborării planului de afaceri, publicat pe pagina web a Băncii Central Europene (http://www.ecb.int/index.html).
Ca urmare a investițiilor propuse mai sus, exploatația agricolă va crește în maxim 2 ani cu peste 4 UDE.
Pentru a completa cu succes planul de afaceri, în continuare se vor explica modalitățile prin care investiția respectă și îmbunătățește condițiile de mediu.
VII. ELEMENTE REFERITOARE LA MEDIU
Implementarea investiției se va realiza cu respectarea tuturor condițiilor privind mediul înconjurător. Astfel:
pentru dezvoltarea culturilor vegetale, toate îngrășămintele folosite vor fi ecologice (în speță gunoi de grajd);
soluțiile folosite pentru tratarea culturilor vor fi alese în așa fel încât să nu afecteze spațiul înconjurător;
depozitarea îngrășămintelor, a soluțiilor pentru tratamentul culturii, a gunoiului menajer, a consumabilelor necesare echipamentelor agricole etc. va fi făcută în spații, respectiv recipiente, special dedicate acestor scopuri, astfel încât acestea să nu aducă prejudicii mediului înconjurător;
nu vor fi folosite îngrășăminte chimice, pesticide sau alte substanțe chimice periculoase, utile în tratarea sau prășirea culturii, urmărindu-se astfel respectarea tuturor standardelor comunitare de îngrijire ecologică a culturilor;
În concluzie, cel puțin pentru început, exploatația propusă este una convențională, dar, prin tehnicile propuse și prin abordarea cursurilor de specializare în domeniul agriculturii ecologice, sper ca în câțiva ani aceasta să devină una ecologică.
O secțiune, destul de delicată, care trebuie completată este un rezumat în care se vor prezenta principalele riscuri care pot apărea. Se vor scrie cauzele și efectele acestor riscuri legate de producția totală obținută.
VIII. EVALUAREA PRINCIPALELOR RISCURI
riscuri naturale: secetă sau ploaie abundentă (inundarea culturilor), radiații solare necontrolate, vânturi puternice, grindina etc. În măsura în care firmele specializate de asigurări vor accepta să asigure cultura împotriva riscurilor de calamități (grindina, radiații solar, incendiu, alte calamități reale), voi avea în vedere încheierea unei astfel de asigurări.
riscuri climaterice: în acest sens, măsura pe care am luat-o și o voi lua și în continuare, este ca toate plantele cultivate să fie din gama celor aclimatizate zonei noastre;
riscuri economice: în special există riscul de desfacere al produselor, pe care voi încerca să-l depășesc, la nevoie, prin diversificarea permanentă a pieței potențiale. Pe de altă parte, nivelul de trai al românilor, destul de scăzut momentan, datorită crizei pe care o traversăm, se estimează că va crește ușor, astfel încât, în timp, se va consolida o piață aptă să absoarbă cantitatea relativ mică pe care eu o pot oferi;
riscul valutar: fluctuațiile cursului de schimb pot influența permanent piața. Din acest punct de vedere, cel puțin pe termen scurt și mediu, atât achizițiile cât și valorificarea produselor se fac pe piața internă, moneda utilizată permanent fiind cea națională;
riscul forței de muncă necalificate: consider că și acest risc poate fi ușor trecut, având în vedere, pe de o parte caracterul preponderent agrar al României și localizării unei mari părți a populației la sat (deci există destule persoane instruite în muncă), iar pe de altă parte un șomaj relativ ridicat (peste 8%), care va face să găsesc relativ ușor forță de muncă dispusă la prestări servicii in cadrul exploatației.
În a noua secțiune trebuie completat un tabel ce exprimă obiectivele în timp ale exploatației agricole.
IX.GRAFICUL DE TIMP PENTRU RESTRUCTURARE, INCLUSIV OBIECTIVE ȘI ETAPE
Tabel 12: Grafic de timp
Ultima parte ce trebuie evidențiată în Planul de Afaceri este un rezumat al veniturilor și al cheltuielilor din anul 0 până în anul 5.
În urma numeroaselor cercetări și discuții cu mai multe persoane și firme interesate în cumpărarea de cătină, am obținut informații precum:
cătina pe crenguțe se poate vinde cu un preț de 3- 4 lei/kg;
cătina boabe se poate vinde cu 7- 8 lei/kg.
În urma acestor date am calculat ce venituri se obțin, în funcție de producția de cătină pe an care este de aproximativ 16 tone pe ha. În anul 5 de la plantare, producția de cătină crește, ajungându-se la aproximativ 20 tone pe ha dacă este îngrijită bine. În ceea ce privesc cheltuielile (întreținere, irigări,etc.), am obținut informații de la persoane care deja dețin astfel de culturi. Așadar, avem următoarele date:
X. SINTEZA VENITURILOR, CHELTUIELILOR, REZULTATELOR FINANCIARE LA NIVEL DE EXPLOATARE
Tabel 13: Rezultat brut
Acest Plan de Afaceri este întocmit pe baza Ghidului Solicitantului. Pentru a putea obține ajutor financiar pe măsura 112 „Instalarea tinerilor fermieri”, este vitală scrierea unui plan de afaceri bun, fiind un criteriu foarte important al selecționării și finanțării proiectului. Prin urmare trebuie să acordăm mare atenție în scrierea și gândirea acestei părți al proiectului.
O ultimă secțiune care mai trebuie completată în Cererea de finanțare este următoarea:
F. DECLARATIE PE PROPRIA RASPUNDERE A SOLICITANTULUI
În această declarație se vor bifa, după ce se va citi cu mare atenție, toate prevederile legale în legătură cu finanțarea și implementarea acestui proiect.
După cum putem observa, pentru ca proiectul să fie declarat eligibil trebuie citite cu o foarte mare atenție toate prevederile legale. Ghidul Solicitantului și modelele, atât în cazul Cererii de finanțare, cât și în cazul Planului de Afaceri, trebuie respectate, astfel încât să ne asigurăm că proiectul este bine întocmit, conform cerințelor și va fi selectat pentru finanțare și implementat cu succes.
CAP 5. CONCLUZII GENERALE
În primul capitol al acestei lucrări am putut observa că o importanță foarte mare în ceea ce privește politicile UE o are politica de coeziune, prin care se urmărește dezvoltarea echilibrată prin eliminarea sau cel puțin diminuarea decalajelor dintre regiunile și cetățenii Uniunii Europene. O altă politică ce trebuie menționată este PAC care are rolul principal de a susține și încuraja fermierii, cu ajutorul a trei obiective principale pe termen lung:
1. Obiectivul 1: producția alimentara viabilă;
2. Obiectivul 2: gestionarea durabilă a resurselor naturale;
3. Obiectivul 3: Dezvoltarea teritorială echilibrată.
Tot din acest capitol am desprins concluzia că pentru a se putea realiza obiectivele politicilor UE, s-au elaborat programele operaționale. Aceste programe se implementează într-un cadru instituțional reglementat de Guvern și sunt finanțate cu ajutorul fondurilor structurale și de coeziune (sau instrumentelor structurale). Aceste programe operaționale sunt: PO Regional, POS pentru Creșterea Competitivității Economice, POS Mediu, POS Transport, POS Dezvoltarea Resurselor Umane, PO Dezvoltarea Capacității Administrative, PO Asistență Tehnică și PO Cooperare Transfrontalieră. O noutate pentru noua perioadă de programare 2014-2020 este Programul Operațional Infrastructura Mare. În acest program operațional se vor încadra domenii precum mediu, transport și energie. În ceea ce privește instrumentele structurale reținem că sunt trei instrumente principale FSE, FEDR, FC și două instrumente complementare FEADR și FEP.
FEADR: este principalul fond prin care se finanțează PAC, care sprijină realizarea obiectivelor cum ar fi: creșterea competitivității agricole, reducerea dezechilibrelor dintre regiunile Comunitare,etc.
Din cel de al doilea capitol putem desprinde ideea că Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) reprezintă o strategie, un plan, pentru a ajuta mediul rural să devină o zonă mai prosperă. Acest program este finanțat atât prin fonduri europene nerambursabile cât și prin fonduri naționale care au fost alocate în acest scop.
O măsură importantă din cadrul PNDR-ului este măsura 112 “Instalarea tinerilor fermieri” care, în perioada 2007-2013, a fost inclusă în axa 1:” Creșterea competitivității sectoarelor agricole și forestier”, iar în noua perioadă de programare este inclusă în măsura 6: „Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor” cu denumirea de Submăsura 6.1 „Instalarea tinerilor fermieri”. Obiectivele generale ale măsurii sunt ameliorarea și dezvoltarea competitivității sectorului agricol prin susținerea acțiunii instalării tinerilor fermieri și a procesului de înnoire în raport cu cerințele pentru igienă, bunăstarea animalelor și protecției mediului. Un alt obiectiv general pentru această măsură este îmbunătățirea, în ceea ce privește managementul exploatațiilor agricole, cu ajutorul reînnoirii generațiilor ce sunt la conducerea fermelor, însă fără a crește populația activă ce lucrează în sectorul agricol.
Capitolul trei este dedicat agriculturii și importanței ei. Putem constata că agricultura joacă un rol deosebit de important în ceea ce privește economia României. Activitatea agricolă, la fel ca și orice altă activitate economică, urmărește să satisfacă necesitățile umane și progresul general al țării.
Agricultura, atât la nivel național cât și la nivelul regiunii Nord-Vest, se confruntă cu o situație nefavorabilă, datorită gradului mare de fragmentare a proprietăților, utilizarea unor utilaje vechi, lipsa modernizării exploatațiilor agricole și lipsa formării profesionale a fermierilor, toate acestea ducând la o agricultură ce nu este competitivă pe piață.
Creșterea durabilă economică a României este strâns legată de ramura agriculturii, de aceea trebuie să-i acordăm o mare importanță.
Ultimul capitol este dedicat studiului de caz, care prezintă modalitatea de a scrie corect o Cerere de Finanțare și un Plan de Afaceri, eligibil, pe măsura 112 “Instalarea tinerilor fermieri”. Acest plan a fost întocmit conform Ghidului Solicitantului din perioada 2007-2013, deoarece pentru noua perioadă încă nu a fost publicat.
Cererea de finanțare are o structură standardizată în care se vor completa cinci secțiuni principale numerotate de la A la F. Prima secțiune, denumită secțiunea A, a cererii de finanțare este, de fapt, o prezentare generală a solicitantului și a proiectului său. În rubrica B trebuie completate datele despre beneficiarul acestei măsuri. În secțiunea C trebuie menționat dacă cel care dorește să obțină ajutorul financiar are la activ sau nu alte finanțări nerambursabile solicitate sau obținute. În secțiunea D trebuie menționat numărul lunilor în care se va implementa proiectul. În secțiunea E, care este lista documentelor ce trebuie să fie anexate dosarului proiectului, trebuie formulat și scris un Plan de afaceri. În fine, secțiunea F, conține declarația pe propria răspundere a solicitantului în legătură cu finanțarea și implementarea acestui proiect.
Planul de afaceri, care este și el standardizat conține 10 secțiuni numerotate cu cifre romane. Astfel avem:
I. Date generale ce privesc solicitantul unde am completat toate datele personale.
II. Descrierea situației curente. În această parte am notat istoricul activității din trecut până în prezent, activități care au legătură cu agricultura și cu înțelegerea și învățarea modului de a cultiva cătină. De asemenea, pregătirea profesională și cursurile de formare în agricultură (dacă există) trebuie consemnate aici. În ceea ce privește bazele de producție ale solicitantului, s-au completate trei tabele standard, cu date referitoare la suprafața agricolă din anul 0, adică anul anterior depunerii cererii de finanțare, număr de animale (nu a fost cazul), respectiv principalele dotări ale fermei în anul 0.
III. Obiectivele restructurării și detalierea investițiilor propuse pentru atingerea acestora. Au fost descrise obiectivele și investițiile ce urmează a fi făcute cu ajutorul financiar acordat prin această măsură.
IV. Schimbări de management și pregătire profesională solicitată. S-a realizat o sinteză ce descrie managementul firmei și în ce fel se va aplica acesta.
V. Tipul și cantitatea produselor obținute în timpul și după restructurare, inclusiv oportunitățile de piață. Într-un tabel, s-au completat tipul și cantitățile de produs obținute, atât înainte de a accesa fondurile, cât și după primirea ajutorului financiar.
VI. Calculul unității de dimensiune economică (UDE). Această secțiunea este destinată calculullui unităților de dimensiune economică (UDE). Valoarea unei unități de dimensiune economică este de 1.200 Euro. Calcularea UDE-ului este preluată din Cererea de finanțare.
VII. Elemente referitoare la mediu. În aceasta parte s-audescris modalitățile prin care investiția respectă și îmbunătățește condițiile de mediu.
VIII. Evaluarea principalelor riscuri. Aici s-a realizat un rezumat ce prezintă principalele riscuri care pot să apară, precum: riscuri naturale, valutare, economice, politice, etc.
IX. Graficul de timp pentru restructurare, inclusiv obiective și etape. S-a completat un tabel care prezintă obiectivele, în timp, ale exploatației agricole.
X. Sinteza veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor financiare la nivel de exploatare. S-a realizat o estimare a veniturilor și cheltuielilor din anul 0 până în anul 5.
Pentru ca proiectul să fie declarat eligibil trebuie citite cu o foarte mare atenție toate prevederile legale. Ghidul Solicitantului și modelele atât în cazul Cererii de finanțare cât și în cazul Planului de Afaceri trebuie respectate, astfel încât potențialul beneficiar să se asigure că proiectul este întocmit corect, poate beneficia de finanțare și poate fi implementat cu succes.
Ca și o concluzie generală, putem spune că o modalitate foarte bună pentru îmbunătățirea, atât a situației economice din țara noastră, cât și a bunăstării personale, este accesarea de Fonduri Europene. Deoarece este foarte greu să ne dezvoltăm și să ne finanțăm pe cont propriu, aceste fonduri ne pot ajuta, cu condiția să respectăm toate prevederile legale, să ne conturăm o strategie pe termen mediu și lung și, nu în ultimul rând, să întocmim un bun plan de afaceri pe care să reușim să îl respectăm.
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE
Cărți
Apetrei Dănuț, "Finanțarea europeană pentru satul românesc", editura Mirton 2010, Timișoara;
Bârgăoanu Alina ,"Fondurile europene : strategii de promovare și utilizare", editura Tirtonic 2009, București;
Ciocan Maior Vasile, "Drept european, instituții europene, politici europene, fonduri structurale”, editura GrafNet 2007, Oradea.
Documente oficiale
Ghidul Solicitantului Măsura 112, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Versiunea 05 din octombrie 2011 (www.apdrp.ro) ;
Evaluarea Strategică de Mediu pentru Programul Operațional Competitivitate (POC) 2014‐2020, Ministerul Fondurilor Europene
(http://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?eID=14456&t=Stiri);
Agriculture and Rural Development_22 mai, (www.fonduri-ue.ro),
Analiza socio-economică în perspectiva dezvoltării rurale 2014-2020 draft III iulie 2013, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
(http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/programare-2014-2020/analiza-dezvoltarii-rurale-agricultura-iulie-2013.pdf);
Cerere de Finanțare, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Agenția de plăți pentru dezvoltare rurală și pescuit, iunie 2012, (www.apdrp.ro);
Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor draft 25.02.2014, (http://www.maap.ro/docs/dezvoltare-rurala/programare-2014-2020/dezbatere/fise-masuri/Dezvoltarea-exploatatiilor-si-a-intreprinderilor-Draft-25.02.2014.pdf)
Instalarea tinerilor fermieri
(http://macro-training.ro/wp-content/uploads/2014/03/Instalarea-tinerilor-fermieri.pdf);
LEADER, draft 25.02.2014, (www.maap.ro/docs/dezvoltare…/fise…/LEADER-Draft-25.02.2014.pdf);
Planul de Dezvoltare al Regiunii Nord-Vest 2014-2020, draft februarie 2014, Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest; (http://www.nord-vest.ro/planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020–eID1614.html);
Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, martie 2014, (www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/programare-2014-2020/programe/Programul-National-de-Dezvoltare-Rurala-2014-2020-proiect.pdf);
Agricultura României, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, aprilie 2012, (www.madr.ro/images/agricultura/agricultura-romaniei-aprilie-2012.pdf);
Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, decembrie 2012, (http://www.madr.ro/ro/pndr/programul-national-pentru-dezvoltare-rurala-2007-2013.html ) ;
Servicii de bază și reînnoirea satelor în zonele rurale, draft 24.02.2014, (http://www.maap.ro/docs/dezvoltare-rurala/programare-2014-2020/dezbatere/fise-masuri/Servicii-de-baza-si-reinnoirea-satelor-Draft-25.02.2014.pdf.);
Servicii de consiliere, draft 26.02.2014, (http://www.maap.ro/docs/dezvoltare-rurala/programare-2014-2020/dezbatere/fise-masuri/Servicii-de-consiliere-Draft-v.1-26.02.2014.pdf.)
Evaluarea Strategică de Mediu pentru Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014‐2020, Ministerul Fondurilor Europene,
(www.posmediu.ro/upload/pages/POIM-primul_draft.pdf);
Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală, draft 26.02.2014, (http://www.maap.ro/docs/dezvoltare-rurala/programare-2014-2020/dezbatere/fise-masuri/Reteaua-Nationala-de-Dezvoltare-Rurala-Draft-v.1-26.02.2014.pdf) ;
Programul Operațional Asistență Tehnică (PO AT), martie 2014, (www.fonduri-ue.ro/…/poat/POAT.2014-2020.V1.publicat.consultare.pdf);
Politica Agricolă Comună 2014, (www.eudirect.ro/utile/PAC2014.pdf);
Istoria Politicii de Coeziune Economică și Socială a Uniunii Europene, (www.adrvest.ro/attach_files/Scurt%20Istoric%20Pol%20Coez.pdf);
Site-uri
Site-ul oficial al Comisiei Europene: www.ec.europa.eu
Site-ul Ministerului Fondurilor Europene: www.fonduri-ue.ro
Site-ul oficial al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale: www.madr.ro
Site-ul oficial al Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Vest: www.nord-vest.ro
Site-ul oficial al Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit: www.apdrp.ro
Site-ul Programului Național de Dezvotare Rurală: www.pndr.ro
Site-ul oficial al Ministerul Afacerilor Externe: www.mae.ro
www.agroromania.manager.ro/articole/tehnologii/calcul-ude-2013-12807.html
www.catinabio.ro/despre-catina
www.dadrcj.ro/files/Despre%20PNDR.pdf
www.ecb.int/index.html.
www.edu-fonduri.ro/programe-operationale/
www.eufinantare.info/po/Programe_Operationale.html
www.finantare.ro/program-6536-pndr_-masura-112-instalarea-tinerilor-f…
www.finantare.ro/programul-national-de-dezvoltare-rurala-pndr
www.fonduricomunitare.ro/…/suport%20curs%20fonduri%20structurale….
www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?eID=49&t=docutile
www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=dezvoltarerurala
www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=Regional
www.fonduri-structurale.ro/Lista.aspx?t=cooperarehttp://www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=asistentatehnica
www.fonduri-ue.ro/…/12.Agriculture%20and%20rural%20development…
www.fonduri-ue.ro/…/7_Ghidul_Solicitantului_Masura_112.pdf
www.fonduri-ue.ro/documente-programare/programe-operationale
www.fonduri-ue.ro/documente-programare/programe-operationale
www.fonduri-ue.ro/res/…/10_Romania_si_strategia_ue_2020.pdf
www.madr.ro/…/dezvoltare…/Dezvoltarea-exploatatiilor-si-a-întreprinder…
www.madr.ro/…/Infiintarea-grupurilor-de-producatori-in-sectorul-pomic…
www.madr.ro/…2014…/Draft-Strategie-PNDR-2014-2020-update.pdf
www.madr.ro/…rurala/…/analiza-dezvoltarii-rurale-agricultura-iulie-201…
www.madr.ro/…rurala/Analiza_SWOT_PNDR_2014_2020__update_04…
www.madr.ro/ro/programare-2014…/documente-de-programare.html
www.nord-vest.ro/…/hy6uo_profilul%20regiunii%20de%20dezvoltare%…
www.nord-vest.ro/…/oiro5_Profilul%20regiunii%20-%20noiembrie%20…
www.nord-vest.ro/…Nord-Vest/REGIUNEA…NORD/Prezentare-Regiune
www.portal.apdrp.ro/informatii_generale_investitii_prin_pndr_masura_112_i…
www.recolta.eu/tag/dacian-ciolos-despre-pac-19000.html
www.ro.wikipedia.org/wiki/Agricultura_României
http://ec.europa.eu/regional_policy/what/future/eligibility/index_ro.cfm
http://adevarul.ro/international/europa/ue-aprobat-reforma-ciolosin-agricultura-europeana-1_51cb1abcc7b855ff56cc9920/index.html#
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE
Cărți
Apetrei Dănuț, "Finanțarea europeană pentru satul românesc", editura Mirton 2010, Timișoara;
Bârgăoanu Alina ,"Fondurile europene : strategii de promovare și utilizare", editura Tirtonic 2009, București;
Ciocan Maior Vasile, "Drept european, instituții europene, politici europene, fonduri structurale”, editura GrafNet 2007, Oradea.
Documente oficiale
Ghidul Solicitantului Măsura 112, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Versiunea 05 din octombrie 2011 (www.apdrp.ro) ;
Evaluarea Strategică de Mediu pentru Programul Operațional Competitivitate (POC) 2014‐2020, Ministerul Fondurilor Europene
(http://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?eID=14456&t=Stiri);
Agriculture and Rural Development_22 mai, (www.fonduri-ue.ro),
Analiza socio-economică în perspectiva dezvoltării rurale 2014-2020 draft III iulie 2013, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
(http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/programare-2014-2020/analiza-dezvoltarii-rurale-agricultura-iulie-2013.pdf);
Cerere de Finanțare, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Agenția de plăți pentru dezvoltare rurală și pescuit, iunie 2012, (www.apdrp.ro);
Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor draft 25.02.2014, (http://www.maap.ro/docs/dezvoltare-rurala/programare-2014-2020/dezbatere/fise-masuri/Dezvoltarea-exploatatiilor-si-a-intreprinderilor-Draft-25.02.2014.pdf)
Instalarea tinerilor fermieri
(http://macro-training.ro/wp-content/uploads/2014/03/Instalarea-tinerilor-fermieri.pdf);
LEADER, draft 25.02.2014, (www.maap.ro/docs/dezvoltare…/fise…/LEADER-Draft-25.02.2014.pdf);
Planul de Dezvoltare al Regiunii Nord-Vest 2014-2020, draft februarie 2014, Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest; (http://www.nord-vest.ro/planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020–eID1614.html);
Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, martie 2014, (www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/programare-2014-2020/programe/Programul-National-de-Dezvoltare-Rurala-2014-2020-proiect.pdf);
Agricultura României, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, aprilie 2012, (www.madr.ro/images/agricultura/agricultura-romaniei-aprilie-2012.pdf);
Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, decembrie 2012, (http://www.madr.ro/ro/pndr/programul-national-pentru-dezvoltare-rurala-2007-2013.html ) ;
Servicii de bază și reînnoirea satelor în zonele rurale, draft 24.02.2014, (http://www.maap.ro/docs/dezvoltare-rurala/programare-2014-2020/dezbatere/fise-masuri/Servicii-de-baza-si-reinnoirea-satelor-Draft-25.02.2014.pdf.);
Servicii de consiliere, draft 26.02.2014, (http://www.maap.ro/docs/dezvoltare-rurala/programare-2014-2020/dezbatere/fise-masuri/Servicii-de-consiliere-Draft-v.1-26.02.2014.pdf.)
Evaluarea Strategică de Mediu pentru Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014‐2020, Ministerul Fondurilor Europene,
(www.posmediu.ro/upload/pages/POIM-primul_draft.pdf);
Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală, draft 26.02.2014, (http://www.maap.ro/docs/dezvoltare-rurala/programare-2014-2020/dezbatere/fise-masuri/Reteaua-Nationala-de-Dezvoltare-Rurala-Draft-v.1-26.02.2014.pdf) ;
Programul Operațional Asistență Tehnică (PO AT), martie 2014, (www.fonduri-ue.ro/…/poat/POAT.2014-2020.V1.publicat.consultare.pdf);
Politica Agricolă Comună 2014, (www.eudirect.ro/utile/PAC2014.pdf);
Istoria Politicii de Coeziune Economică și Socială a Uniunii Europene, (www.adrvest.ro/attach_files/Scurt%20Istoric%20Pol%20Coez.pdf);
Site-uri
Site-ul oficial al Comisiei Europene: www.ec.europa.eu
Site-ul Ministerului Fondurilor Europene: www.fonduri-ue.ro
Site-ul oficial al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale: www.madr.ro
Site-ul oficial al Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Vest: www.nord-vest.ro
Site-ul oficial al Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit: www.apdrp.ro
Site-ul Programului Național de Dezvotare Rurală: www.pndr.ro
Site-ul oficial al Ministerul Afacerilor Externe: www.mae.ro
www.agroromania.manager.ro/articole/tehnologii/calcul-ude-2013-12807.html
www.catinabio.ro/despre-catina
www.dadrcj.ro/files/Despre%20PNDR.pdf
www.ecb.int/index.html.
www.edu-fonduri.ro/programe-operationale/
www.eufinantare.info/po/Programe_Operationale.html
www.finantare.ro/program-6536-pndr_-masura-112-instalarea-tinerilor-f…
www.finantare.ro/programul-national-de-dezvoltare-rurala-pndr
www.fonduricomunitare.ro/…/suport%20curs%20fonduri%20structurale….
www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?eID=49&t=docutile
www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=dezvoltarerurala
www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=Regional
www.fonduri-structurale.ro/Lista.aspx?t=cooperarehttp://www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=asistentatehnica
www.fonduri-ue.ro/…/12.Agriculture%20and%20rural%20development…
www.fonduri-ue.ro/…/7_Ghidul_Solicitantului_Masura_112.pdf
www.fonduri-ue.ro/documente-programare/programe-operationale
www.fonduri-ue.ro/documente-programare/programe-operationale
www.fonduri-ue.ro/res/…/10_Romania_si_strategia_ue_2020.pdf
www.madr.ro/…/dezvoltare…/Dezvoltarea-exploatatiilor-si-a-întreprinder…
www.madr.ro/…/Infiintarea-grupurilor-de-producatori-in-sectorul-pomic…
www.madr.ro/…2014…/Draft-Strategie-PNDR-2014-2020-update.pdf
www.madr.ro/…rurala/…/analiza-dezvoltarii-rurale-agricultura-iulie-201…
www.madr.ro/…rurala/Analiza_SWOT_PNDR_2014_2020__update_04…
www.madr.ro/ro/programare-2014…/documente-de-programare.html
www.nord-vest.ro/…/hy6uo_profilul%20regiunii%20de%20dezvoltare%…
www.nord-vest.ro/…/oiro5_Profilul%20regiunii%20-%20noiembrie%20…
www.nord-vest.ro/…Nord-Vest/REGIUNEA…NORD/Prezentare-Regiune
www.portal.apdrp.ro/informatii_generale_investitii_prin_pndr_masura_112_i…
www.recolta.eu/tag/dacian-ciolos-despre-pac-19000.html
www.ro.wikipedia.org/wiki/Agricultura_României
http://ec.europa.eu/regional_policy/what/future/eligibility/index_ro.cfm
http://adevarul.ro/international/europa/ue-aprobat-reforma-ciolosin-agricultura-europeana-1_51cb1abcc7b855ff56cc9920/index.html#
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Dezvoltarea Rurala a Regiunii Nord Vest cu Ajutorul Fondurilor Europene Plantatie de Catina (ID: 139084)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.