Dezvoltarea Rurala

LUCRARE DE DISERTATIE

CUPRINS

INTRODUCERE

Capitolul 1 Prezentarea regiunii de dezvoltare Nord-Vest

1.1. Regiunea de Nord-Vest

` 1.2. Infrastructura de transport

1.3. Poli regionali de dezvoltare economică

1.4. Atractivitate economică

1.5. Atracții turistice

1.6. Date demografice

1.7. Mediul universitar

1.8. Dezvoltare rurală

1.9. Rolul dezvoltării rurale în România

1.10. Măsuri de dezvoltare rurală în România

1.11. Obiectivul global al programului de dezvoltare rurală

Capitolul 2 Rolul și importanța dezvoltării rurale

2.1. Trecut, prezent și viitor al dezvoltării rurale

2.2. Economia regională

2.3. Evoluția populației ocupate pe regiuni

2.4. Obiectivul general al strategiei de dezvoltare a resurselor umane

2.5. Baze de fundamentare a Strategiei de dezvoltare regională 2007-2013

2.6. Obiective strategice de dezvoltare pe termen mediu și lung (2020)

2.7. Importanța dezvoltării rurale

Capitolul 3 – Studiu de caz

3.1. Studiu de caz

Studiu de caz al județului Cluj

Studiu de caz al județului Bistrița – Năsăud

3.2. Proiecte de dezvoltare rurală finanțate în Regiunea Nord–Vest

3.3. Efecte produse în urma implementarii acestor proiecte

3.4. Necesarul de investiții în zona NV

3.4.1. Estimarea necesităților de finanțare

Capitolul 4. Analiza SWOT a regiunii NV

Capitolul 5 – Concluzii

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Creșterea economică în mediul rural este strict legat de dezvoltarea rurală, ceea ce presupune și o strategie legata de aceasta.

Complexitatea dezvoltarii spațiului rural este un obiectiv de importanță națională, în condițiile oferite de aderarea la Uniunea Europeană. Din perspectiva Uniunii Europene, conceptul de dezvoltare rurală a suferit schimbări, începand cu cea a fondării Pieței Comune si pănă la cea prezenta care a avut ca an de pornire, anul 1985. Atunci, au aparut pentru prima dată problemele agriculturii și au fost vazute preponderent în termeni de dezvoltare rurală, insa accentul a fost pus pe mediul înconjurator. Sfârșitul secolului IX a însemnat introducerea unui concept nou, cu noi orientări, respectiv cel de dezvoltare rurală durabilă, integrată.

Dezvoltarea rurală este un concept ce presupune o abordare metodologică cu multe discipline, la nivel regional.

România este unul din statele europene care este binecuvântată în ceea ce privește resursele de teren, apă dar și resurse umane. Insă, până în prezent, aceste avantaje au avut doar o influență limitată din punct de vedere al unei dezvoltări semnificative și restructurări în agricultură și zonele rurale. Pentru țara noastră, acceptarea și implementarea conceptului de dezvoltare durabilă, reprezintă o cale responsabilă de obtinere a dezvoltării pe termen mediu și lung, atât în concordanță cu interesul național cat și cu cerințele emise de organismele internaționale.

Politica din punct de vedere agricol, aplicată în țara noastră după anul 1989, a influențat direct dezvoltarea rurală. Ea a fost bazată în principal, pe diverse criterii, cum ar fi: criterii sociale, criterii ideologice și mai puțin pe cele economice, rezultatele finale având o influență negativă asupra zonei rurale. Un caracter distructiv asupra agriculturii și, implicit asupra mediului rural, l-a avut fărâmițarea suprafețelor agricole și, ulterior, atribuirea lor unor persoane ce nu desfășoară activități în domeniul agricol al mediului rural. Prin urmare, cunoașterea, cercetarea, ameliorarea și dezvoltarea spațiului rural sunt activități de importanță vitală pentru o țară, atât prin dimensiunea spațiului rural, cât și prin ponderea oamenilor care se ocupă de agricultură, de servicii social-culturale, de habitat și de turism.

Mediul rural cuprinde, de asemenea, majoritatea suprafeței României, având, conform datelor comunicate de Institutul Național de Statistică, ponderea de 93,7%.

Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală din România este o foarte puternică și unită, deschisă pentru a servi membrii care o alcătuiesc într-un mediu în care sunt existente ideile plurale.

Obiectivul general este strangerea energiei tuturor actorilor în procesul de dezvoltare rurală și promovarea unui flux eficient de informații, schimburi de idei dar și cooperarea dintre actori, grupând toate organizațiile și instituțiile care sunt implicate în dezvoltarea rurală.

Pentru perioada 2007 – 2013, obiectivele sunt:

principalele orientări strategice stabilite de România cu privire la dezvoltarea rurală;

principalele orientări strategice stabilite de România cu privire la dezvoltarea rurală

CAPITOLUL 1

PREZENTAREA REGIUNII DE DEZVOLTARE NORD – VEST

Regiunea de Nord-Vest

Aceasta regiune a fost creată în baza legii 151/1998 (modificată ulterior prin legea 315/2004) prin unirea administrațiilor publice locale, dar pentru moment nu este o unitate administrativ-teritoriala și nu are personalitate juridică.

Regiunea Nord-Vest

Fiind foarte aproape de zona Uniunii Europene, cu o bună accesibilitate pe aer, Regiunea Nord-Vest are o poziție geografică strategică. Totodată, fiind și poarta de intrare în România dinspre Uniunea Europeană și Ucraina cât și cu regiunile de dezvoltare Centru, Vest și Nord-Est din România.

Această regiune, cuprinde 6 județe: Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare, Sălaj. Este una dintre cele 8 regiuni de dezvoltare din România, fiind printre cele mai importante.

Suprafața regiunii este de 34.159 kmp, reprezentand 14,32 % din suprafața țarii, avand o populație totală de 2.744.914 locuitori.

Din punct de vedere administrativ-teritoriale, regiunea cuprinde 6 județe, 42 de orașe din care 15 municipii și 398 comune și 1.823 de sate.

Transilvania de Nord este una dintre cele mai frumoase zone din România, începând de la Munții Apuseni,  un lanț muntos din Transilvania, parte a Carpaților Occidentali, o oaza de linsite, pană la patrimoniul cultural-popular deosebit din zonele rurale unice în această parte a Europei. Transilvania de Nord este o regiune universala, pestriță, unde alături de români întalnim și alte etnii. Aici trăiesc peste jumătate (52,8%) din numărul total al locuitorilor de etnie maghiară din România, ceea ce a dus la crearea unei identități culturale unice.

Tabel nr. 1

Sursa: Institutul Național de Statistică

Regiunea Nord-Vest avea în anul 2003 un PIB/ locuitor de 2.338 Euro, apropiată de media națională dar încă departe de media Uniunii Europene-27. Contribuția economiei la formarea PIB-ului regional, indică o pondere de 16.3% pentru agricultură, 35% pentru sectorul secundar și 46.7% pentru cel terțiar, din punct de vedere evolutiv s-a înregistrat creșterea serviciilor și reducerea activitaților în agricultură. Creșteri majore s-au înregistat în zona de construcții civile și industriale- locuințe, centre comerciale. Intr-un final, se constată ca au aparut o serie de diferențe între județele din aceasta regiune: unele fiind mai industrializate, altele fiind bazate pe agricultură și zootehnie.

1.2. Infrastructura de transport

La nivel regional, infrastructura de transport, mediu și energetică este mai bine dezvoltată comparativ cu alte regiuni, dar lipsa investițiilor timp de cateva decenii a adus diferitele tipuri de infrastructură într-o situație defectuoasă.

Regiunea Nord – Vest este străbatută de 7 drumuri europene, cele mai importante fiind:

E60 – venind din Ungaria, face legătura cu Oradea-Cluj-Brașov și capitala țării, București,

E576 – dinspre Cluj-Napoca – Dej, E81 – dinspre Satu Mare- Zalău- Cluj- Napoca-Brașov-București,

E79 – Oradea – Deva, E671 – Oradea- Arad- Timișoara,

E58 – Cluj- Napoca- Dej- Bistrița- Baia Mare- Vatra Dornei.

Regiunea trebuie sa-și dezvolte și modernizeze infrastructura rutieră, feroviară, aeriană și sistemul de transport. In prezent, se afla în curs de dezvoltare se află mai multe proiecte de infrastructură, însa cel mai important este autostrada Brașov-Borș care va face legătura cu Ungaria.

De menționat, că drumurile europene sunt finalizate sau sunt pe cale de finalizare, dar există și multe lucrări de reabilitare.
In această minunată regiune, respectiv, Transilvania de Nord, există un număr de 4 aeroporturi: Cluj-Napoca, Oradea, Baia-Mare și Satu-Mare. Traficul de pe aeroportul din Cluj – Napoca în ultimii ani, a crescut constant, situând acest aeroport pe locul trei la nivel național.

Rețeaua feroviară numara în anul 2004 1,641 km, din care 166 km sunt linii electrificate, iar 255 km sunt linii duble.

1.3. Poli regionali de dezvoltare economică

Cluj-Napoca, Baia-Mare, Oradea, Zalău, Satu-Mare și Bistrița sunt cele mai importante orașe din această regiune, ele fiind atât orașe importante de dezvoltare economică, cât și orașe cu o cultura și istorie deosebita. In această zonă există sau sunt propuse ca și proiecte 2 zone metropolitane, respectiv zona metropolitană Cluj și zona metropolitană Oradea.

Regiunea a optat pentru un model de dezvoltare policentrică, adică o politică de dezvoltare susținută de o rețea de localități care au rol de poli de dezvoltare, cu accent pe creștere economică prin specializarea funcțională a teritoriului. Din punct de vedere policentric, a apărut necesitatea consolidării potențialului de antrenare al municipiilor reședințe de județ , respectiv Baia Mare, Bistrița, Cluj, Oradea, Satu Mare, Zalău, precum și necesitatea consolidării și/ sau creșterii potențialului de antrenare a unui minim de alte nouă orașe. Acestea ar trebui ca la sfârșitul perioadei de programare (2007-2013) să fie catalogate pe un rang superior decât cel din prezent.

1.4. Atractivitate economică

Datorită dezvoltării economice, Regiunea Nord-Vest este considerată a fi o regiune dezvoltată si cu rezultate economice superioare, având un potențial de creștere ridicat. Rezultatele obținute din calculele indicatorilor au plasat, de cele mai multe ori, regiunea aflându-se pe podiumul național.

In prezent, după zona București – Ilfov, Transilvania de Nord este una dintre zonele cele mai dezvoltate economic la nivel național. Acest lucru se datorează pieței muncii și beneficiilor salariale, investițiilor cu aport străin, dar și mediului privat și concurenței de piața ca și dezvoltării tehnologiilor moderne. De precizat, este faptul că sectorul de „servicii” a ajuns să ocupe o importanța mare din totalul economiei regionale, de aproape jumatate din totalul de 100%, având ca și ramuri semnificative comerțul și turismul.

Creșterea economiei regionale o reprezintă întreprinderile mici și mijlocii. Ele reprezintă un adevărat motor al dezvoltării economice și erau în jur de 90.000 în 2006, peste 15% din numărul de întreprinderi înregistrate în România. Dezvoltarea infrastructurii în Regiune are loc în special sub forma parcurilor industriale publice și private – Cluj-Napoca, Jibou, Satu-Mare, Borș.

Din punct de vedere economic, zona este în plină dezvoltare, cu o creștere economică din ce în ce mai mare, în domenii ca și construcțiile, industria de textile, industria de mașini și diverse echipamente. Sunt reprezentate aici aproape toate ramurile industriale și un numar tot mai important de societăți străine majore, unele dintre ele localizate în parcurile industriale din regiune – Tetarom Cluj, Borș, Jibou, Satu-Mare.
Motorul exporturilor, însa și principalul importator din Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord) îl reprezintă județul Bihor. Acesta este urmat de județele Cluj și Satu Mare, în vreme ce județele Bistrița-Năsăud și Sălaj, predominant zone rurale, au o participare redusă în tranzacțiile externe ale regiunii.

Datorită următoarelor domenii, regiunea Nord-Vest este pe primul loc la nivel național: Industria extractivă, specializată în „extracția pietrei ornamentale și a pietrei pentru construcții, extracția pietrei calcaroase” dar și în „extracția pietrișului și nisipului”, industria alimentară („producerea sucurilor de fructe și legume”, „fabricarea pâinii”, „fabricarea preparatelor alimentare omogenizate și alimentelor dietetice”, „fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de fermă” și „distilarea, rafinarea băuturilor alcoolice”), industria de pielărie și încălțăminte, industria mobilei („productie de mobilă pentru birouri și magazine”), industria de produse din minerale nemetalice („fabricarea produselor din beton pentru construcții”, „fabricarea mortarului”, „fabricarea de produse abrazive”), industria metalurgică, industria construcțiilor metalice („fabricarea de construcții metalice și părți componente ale structurilor metalice”, „fabricarea articolelor din fire metalice”).

1.5. Atracții turistice

Regiunea beneficiază de atracții dar și resurse turistice deosebite care o încadreaza printre acele regiuni cu ascensiune importantă de dezvoltare: ape termale și mine de sare.

Băile Felix cea mai mare stațiune balneoclimaterică din România, aflată la aproximativ 6 km de Oradea, situată în județul Bihor, renumele său depășind granițele țării noastre.

Stațiunea are un climat continental moderat de șes, cu ierni blânde și veri temperate cu influența mediteraneană, ideală pentru turismul balnear. La dispoziția turiștilor întreg anul, stațiunea balneoclimaterică, Băile Felix, oferă condiții de relaxare, vacanță, odihnă și recuperare. Sunt numeroase Pensiuni în Băile Felix, care dispun de o bogată bază de tratament, băi termale, ștranduri (Apollo). Stațiunea este o bază de tratamente modern utilata ce cuprinde: instalații pentru aplicații calde cu nămol și parafină, bazine cu apă termală, saună, piscine acoperite dar și în aer liber, săli pentru gimnastică medicală etc unde se realizează diverse tipuri de proceduri: kinetroterapie, hidroterapie, aerosoli, băi de lumină, cosmetică.

Este motivul pentru care, această stațiune este recomandată fiecarui membru al familiei, de la cel mic care vine aici pentru a se juca și bucura, până la cel mai vârstnic, având la dispoziție cele mai naturale tratamente; 1 Mai, Tinca, Tușnad, Marghita, Ocna Sugatag, Dej sau Turda).

Peștera Vântului este cea mai lungă peșteră din România, cu o lungime totală de 52 de kilometri. Se află în Munții Pădurea Craiului, în vecinătatea localității Șuncuiuș, însă doar o mică parte din ea este accesibilă turiștilor. Descoperirea ei datează din anul 1957 și poartă această denumire din cauza curenților de aer foarte puternici.

Peștera Urșilor a fost descoperită în anul 1975. Peștera este una dintre principalele destinații turistice ale Munților Apuseni fiind și una dintre cele mai vizitate din țara noastră. Ca si localizare, Peștera Urșilor se situează în județul Bihor, lângă localitatea Chișcău, comuna Pietroasa, la o altitudine de 482 de metri.

De asemenea, în viitorul apropiat există câteva proiecte de dezvoltare ale stațiunilor turistice montane – Borșa, Baișoara, Stâna de Vale, Colibița. Cultura populară dar și patrimoniul cultural și etnografic se află în topul obiectivelor culturale din țara noastra (Castelul Banffy de la Bontida), cetăți și monumente istorice, biserici din Transilvania și Mănăstirile construite din lemn din Maramureș; zeci de arii naturale protejate, două parcuri naționale și două parcuri naturale, incluse în circuitele turistice.

1.6. Date demografice

Din punct de veder geografic, un sfert din suprafața regiunii este ocupată de zone muntoase, 30% de zone de deal, iar aproximativ jumatate de zone de câmpie și largi culoare depresionare.

Distribuția demografică este menționată în echilibru între mediul rural și cel urban, județul Cluj fiind cel mai urbanizat (mai mult de jumatate din populație trăiește în mediul urban). Fenomenul de îmbătrânire demografică și de populare din cauza migrației externe afectează și Regiunea Nord-Vest, ca de altfel întreaga țară.

Tabel nr. 2

Structura populației regiunii pe grupe de vârstă și județe

Sursa: INS, Statistica teritorială, 2004

0-14 ani – culoare galben

15 ani-59 ani – culoare mov

60 ani și peste – culoare verde

Tabel nr.3

Evoluția duratei medii a vieții pe sexe și județe regiunea Nord-Vest

Sursa: INS

Referindu-ne la rata șomajului, Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest se situează în topul celor mai bine plasate 8 regiuni din statele candidate, atât în ceea ce privește rata șomajului în rândul femeilor, cât și rata șomajului în rândul populației tinere. Desi rata sărăciei este în continuă descreștere și este mai mică decât în restul regiunilor României, totuși, un procent destul de mare din populație continuă să fie afectată de economie, salariul mediu net fiind de aproximativ 850 Ron.

1.7. Mediul universitar

Sistemul educațional este reprezentat de 819 de școli, 209 licee și 12 școli profesionale și de ucenici. Se solicita o adaptare a acestora la cerințele actuale ale pieței forței de muncă, în condițiile în care existența unei meserii calificate constituie o condiție de bază pentru atragerea investițiilor și în special a investitorilor străini.

Este o zona în care toate municipiile au universități, multe din ele cu tradiție în educația stiințifică/ tehnică.

Infrastructura educaționala este rigidă iar calitatea educației este în scădere. Din nefericire, accesul la educație în mediul rural este limitat și există o mare lipsă de informație.

In această regiune își desfașoară activitatea 16 universități importante ce cuprind 111 Facultăți, frecventate de peste 87.042 studenți, acestea funcționând ca centre de excelență în învățământul superior (Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea Tehnică Cluj sunt printre cele mai vechi din țară) și polarizând mare parte din resursele educaționale, regiunea dispunând de un valoros capital uman și de cercetare.

1.8. Dezvoltare rurală

In regiunea Nord-Vest, se evidentiază potențialul agrar regional prin deținerea terenurilor agricole (între 49,4% în Maramureș și 71,9% în Satu Mare), urmate de terenuri cu vegetație forestieră dar si de păduri. Condițiile naturale variate ale regiunii oferă posibilitatea dezvoltării unei agriculturi complexe care va constitui a treia ramură ca pondere în PIB.

De menționat, că există condiții favorabile pentru dezvoltarea sectorului de creștere a animalelor, avand in vedere ca o bună parte din suprafața agricolă, respectiv 49,25%, este acoperită cu pășuni. De asemenea, există și întreprinderi mari în sectorul industriei alimentare.

Rețeaua de canalizare cuprinde 35 de Municipii și orașe și este extinsa la 106 localități în Regiunea de Nord-Vest. Lungimea, în această zonă, a conductelor de canalizare este de 2208 km.

Rețele de canalizare se regăsesc în toate orașele din regiune, la sfârșitul anului 2002 existând în număr de 35 și 71 de localități rurale. O problemă importantă în ceea ce privește protecția mediului in Regiunea Nord-Vest o reprezintă gestionarea deșeurilor. Sunt incluse aici activitățile de colectare, transport, tratare, valorificare și eliminare a deșeurilor.

1.9. Rolul dezvoltării rurale în România

Dezvoltarea rurală are un rol important în sănătatea planetei și combaterea schimbărilor climatice care se schimbă de la o zi la alta. Spațiul rural deține un rol esențial în istoria și civilizația românească. Spațiul rural rămâne principalul furnizor de materii prime necesare supraviețuirii, cum ar fi: apă, energie, alimente. Agricultura și sivicultura, rămân principalii utilizatori ai resurselor naturale (pământ și apă).

O mare parte din zona rurală se confruntă cu probleme semnificative, ca de exemplu:

a) venituri mici, lipsa locurilor de muncă, migrația spre alte zone;

b) distrugerea mediului și a resurselor naturale;

c) condițiile de viața inferioare fața de cele de la oraș, servicii publice, infrastructură;

d) competitivitate scazută a fermelor.

Rolul dezvoltării rurale este o problemă importantă deoarece impune asigurarea unui echilibru între conservarea zonei rurale economice, ecologice și sociale cu tendința firească de modernizare a vieții rurale. Evoluția spațiului rural este influențată de expansiunea urbanului, de industrializarea uneori agresivă, de lipsa unei preocupari constante și consecvente privind sănătatea mediului.

Evoluția societății umane a determinat modificări structurale și funcționale ale mediului rural dovedite prin apariția și dezvoltarea unor activități neagricole dar și prin tendința generală de urbanizare din ce în ce mai mult.

Rolul dezvoltării rurale presupune:

a) regenerarea resurselor naturale și păstrarea în mediul natural;

b) reducerea poluării;

c) conservarea biodiversității în limitele normale;

d) evitarea ireversibilității efectelor proceselor economice prin:

– prevenirea riscurilor;

– dezvolarea tehnologică pentru protejarea mediului înconjurător;

– orientarea schimbărilor instituționale și a deciziilor economice în direcția protejării mediului;

– distribuția veniturilor în mod echitabil și rezonabil.

Dezvoltarea rurală presupune atingerea scopurilor în decursul a câtorva generații, fiind un proces destul de lung, ceea ce înseamnă că trebuie făcute eforturi pentru începerea acestui proces.

Durata îndelungată a acestui process de dezvoltare este generată de următorii factori:

–    creșterea populației pământului;

–    scăderea resurselor globale;

–    lipsa unor acorduri internaționale asupra exploatării excesive a resurselor naturale.

1.10. Măsuri de dezvoltare rurală în România

Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007 – 20013 a fost aprobat în 20 februarie 2008.

Datorită faptului că a fost aprobat Programul Național de Dezvoltare Rurală, țara noastra a primit un avans de de 3,5% din valoarea totală alocată de cca 8 miliarde Euro, pentru a începe primele proiecte de finanțare.

noastră este una dintre puținele state ale Uniunii Europene care se bucură de o bună înzestrare în ceea ce privește resursele de teren, resurse de apă și resurse umane. Din pacate, până în prezent, aceste avantaje au avut doar o influență limitată în ceea ce privește generarea unei dezvoltări semnificative și restructurări în agricultură și zonele rurale. România, este ca mărime, cel de-al doilea nou stat-membru al Uniunii Europene, după Polonia, avand o suprafață totală de 238 mii km2 și o populație de peste 21 milioane de locuitori.

noastra este situată în partea de Sud-Est a Europei, la intersecția cu principalele axe de comunicații Nord-Sud și Est-Vest.

Suprafața este de 238.391 km2 și cuprinde: 61,3% teren agricol (cca. 14,6 mil. ha, din care 64,2% teren arabil, 32,9 % pășuni și fânețe naturale și 2,7% plantații de pomi și vie); 28,3% păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră; 10,4% suprafața construită a localităților, ape, drumuri, căi ferate și terenuri neproductive.

Teritoriul țării noastre cuprinde 5 regiuni geografice, respectiv stepică, pontică, panonică, continentală și alpină din cele 11 ale Europei.

Din suprafața totală a țării, mai mult de trei sferturi reprezintă spațiul rural format din comune, ca unități administrativ teritoriale, împreună cu sate, iar pe acest teritoriu locuia aproximativ jumatăte din populația României în anul 2012.

Silvicultura: 6,7 milioane ha (28,3% din suprafața totală a țării).

Industria alimentară: peste 11.000 de societati, care reprezintă 7% din VAB națională și oferă locuri de muncă pentru 3,5% din populația aptă de muncă. Numai 1% dintre întreprinderi au peste 250 de angajați, iar două treimi dintre acestea sunt societăți cu sub 10 angajați.

Industria de prelucrare a lemnului: contribuie cu 3,5% din PIB și oferă locuri de muncă pentru 84.000 de persoane.

Zonele montane reprezintă mai mult de un sfert din teritoriul țării noastre. Din nefericire, există și zone defavorizate, ca de exemplu Rezervația Biosferei Delta Dunării, zone ce reprezintă 12% din teritoriul național

România beneficiază de un mediu natural bogat și o mare diversitate, ce include Munții Carpați, Rezervația Biosferei Delta Dunării și 300 000 ha de păduri. Ecosistemele, atât naturale cât și seminaturale reprezintă aproximativ jumătate din teritoriul țării noastre. Aproximativ 2,4 milioane ha din fânețele țarii sunt clasificate ca zone cu valoare naturală importantă (VNI).

Ca și măsuri de dezvoltare rurală, au fost definite urmatoarele obiective globale:

– facilitarea transformării și modernizării sectoarelor de producție si de prelucrare din agricultură și din silvicultură, îmbunătățirea competitivității și asigurarea durabilității mediului;

– menținerea și consolidarea mediului rural;

– facilitarea circulației forței de muncă dinspre agricultură spre alte sectoare și asigurarea unor condiții economice și sociale adecvate pentru populația rurală.

1.11. Obiectivul global al programului de dezvoltare rurală

Programul de dezvoltare rurală este concentrat asupra a trei provocări cheie: să transforme și să modernizeze sectoarele de producție dar și de prelucrare în agricultură și silvicultură, să mențină și să consolideze calitatea mediului rural și, de asemenea, să asigure condiții economice și sociale adecvate pentru populația rurală.

Prin urmare, avem 3 axe:

a) Axa 1 – priorități și buget:

Finanțare publică totală: 3 967 311 581 EUR – FEADR: 3 173 849 264 EUR (43,95% din fondurile FEADR)

Principalele priorități în cadrul acestei axe:

– abilitățile și capacitatea de gestionare vor fi îmbunătatite prin sprijinirea formării profesionale și prin furnizarea unor servicii de consultanță și de extindere a fermelor;

– îmbunătătirea competitivității sectorului agricol, prin efectuarea de investiții în ferme, prin sprijinirea fermelor de semisubzistentă pentru a deveni mai viabile din punct de vedere comercial și prin ameliorarea infrastructurii;

– modernizarea prelucrarii și comercializării produselor agricole și silvice.

b) Axa 2 – priorități și buget:

Finanțare publică totală: 2 293 413 375 EUR – FEADR: 1 880 598 967 EUR (26,05% din fondurile FEADR)

Principalele priorități în cadrul acestei axe:

– menținerea agriculturii în zonele de munte dar și în alte zone defavorizate. Scopul este conservarea mediului, evitarea abandonării terenurilor dar și rezolvarea unor probleme precum eroziunea solului – Axa 211, procent 26%;

– menținerea și consolidarea avantajelor ecologice în ecosistemele cu valoare naturală importanta, ca Munții Carpați și Transilvania – Axa 212, procent 22%;

– protejarea speciilor de păsări amenințate și zonele unde acestea habitează – Axa 214, procent

42%;
– împădurirea terenurilor agricole – Axa 221, procent 10%.

TOTAL PROCENT 100%

c) Axa 3 – priorități și buget:

Finanțare publică totală: 2 473 739 880 EUR – FEADR: 1 978 991 904 EUR (27,4% din fondurile FEADR)

Această axă are urmatoarele priorități:

– diversificarea economiei rurale și crearea de locuri de muncă ce va fi stimulată prin sprijinirea microîntreprinderilor și atracțiilor turistice;

– dezvoltarea mediului rural și, în special, renovarea satelor;

Programul de dezvoltare rurală pentru noastră încurajează comunitățile să propună proiecte, cu referire la o gamă largă de elemente de infrastructură fizică și socială, pentru îmbunătățirea vieții in zona rurală.

Obiectivul Axei I îl constituie creșterea competitivității sectoarelor agro-alimentar și forestier prin sprijinirea fermierilor și persoanelor care își desfășoară activitatea în sectoarele agroalimentar și forestier.

Obiectivul Axei II se referă la îmbunătățirea mediului și a zonei de sate prin:

utilizarea terenurilor agricole din zonele mai puțin dezvoltate și promovarea agriculturii durabile;

conservarea și îmbunătățirea stării resurselor naturale și a habitatelor;

o promovare a managementului durabil al terenurilor forestiere.

Obiectivul Axei III presupune încurajarea diversificării economiei rurale și îmbunătățirea calității vieții din zona rurală. Aceasta se realizează prin crearea și modernizarea infrastructurii fizice de bază din zonele rurale, îmbunătățirea calității mediului social, natural și economic din spațiul rural, protejarea patrimoniului cultural și natural rural, crearea, îmbunătățirea și diversificarea facilităților și atracțiilor turistice.

Tabel nr. 4

Programul de dezvoltare rurală, cele 3 AXE

Sursa: Institutul Național de Statistică

CAPITOLUL 2

ROLUL ȘI IMPORTANȚA DEZVOLTĂRII RURALE

Problema dezvoltării rurale este una dintre cele mai complexe teme ale zilelor noastre, datorită faptului că, presupune realizarea unui echilibru între cerința de conservare a spațiului rural economic, ecologic și social-cultural ale țării, pe de o parte, și tendința de modernizare a zonei rurale, pe de altă parte. Dezvoltarea și amenajarea rurală, care tinde să se modernizeze, să se europenizeze ca arie de cuprindere, la nivelul fiecărei țări, are ca principal obiectiv menținerea și conservarea caracterului național al spațiului și culturii rurale, iar acolo unde s-au produs grave distrugeri (fizice sau socio-culturale) locale, regionale sau naționale se propunea soluția reconstrucției sau, eventual, restaurării acestor zone, în sensul readucerii lor la standardele de ruralitate.

Cunoașterea, cercetarea, ameliorarea și dezvoltarea spațiului rural sunt activități de importanță vitală pentru o țară, atât prin dimensiunea spațiului rural, exprimată prin suprafața deținută, cât și prin ponderea populației ocupate în activități productive, de servicii social-culturale, de habitat și de turism. Se estimeaza, conform Comisiei de agricultură și dezvoltare rurală a Consiliului Europei ca spațiul rural al Europei reprezintă 85% din suprafața sa totală și afectează, direct sau indirect, mai mult de jumătate din populația europeană.

In ceea ce privește dezvoltarea rurală, un moment important l-a reprezentat Conferința Internațională de la Cork intitulată Europa Rurală – perspective de viitor . Obiectivul acestei conferințe era stabilirea orientărilor fundamentale ale politicilor rurale ale Europei comunitare după anul 2000. La această conferință au participat peste 500 de specialiști, oameni de știință și politicieni din țările UE, țările PECO, SUA, Japonia, Canada. „Conferința de la Cork” a fost calificată drept cea mai importantă manifestație cu privire la dezvoltarea rurală, organizata vreodată în Europa, trebuind să răspundă marilor provocări:

– mondializarea economiei, inclusiv a agriculturii;

– introducerea monedei unice europene;

– lărgirea Uniunii Europene.

2.1. Trecut, prezent și viitor al dezvoltării rurale

Conform datelor statistice, zona rurală românească, cuprinde, majoritatea suprafeței României, având, ponderea de 93,7%. Importanța spațiului rural pentru țara noastră poate fi ușor demonstrată prin stabilitatea numerică a populației rurale în decurs de 80 de ani. Astfel, în secolul al XX-lea, în România, în timp ce populația totală a țării crește cu zece milioane locuitori, populația rurală se menține, cu mici fluctuații, în jurul mărimii de 10-12 milioane locuitori.

In a doua parte a sec XX, ca urmare a industrializării fără precedent, în condițiile reducerii populației ocupate în agricultură, silvicultură și piscicultură și a diminuării ponderii relative a agriculturii în produsul intern brut, importanța spațiului rural nu s-a redus, ci, dimpotrivă, este din ce în ce mai atent studiată, cercetată și supusă unui proces complex de dezvoltare.

2.2. Economia regionala

Economia regionala numară o serie de factori pozitivi care ar putea să se transforme în oportunități considerabile de dezvoltare. Diversificarea economiei regionale, tradiția în sectorul construcție de mașini echipamente, apropierea de piața europeană dar și investițiile private semnificative în domeniul imobiliar ar fi câțiva din acești factori.

Datorită numeroaselor probleme de finanțare, de adaptare a activității la nevoile economice, precum și cu lipsa infrastructurii suport necesare (aparatură, echipamente) desfășurării activității, în ultimii 20 de ani, numărul institutelor de cercetare s-a redus. Pe de altă parte, universitățile și institutele de cercetare cu tradiție, sunt în plin proces de dezvoltare și tind spre cooperarea internațională.

Conform criteriilor OECD – Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, Regiunea Nord-Vest este o regiune semnificativ rurală, cu un grad de ruralizare mai ridicat chiar și decât media națională, cu o pondere a populației rurale în total populație de 48,9%.

Există o tradiție puternică în artizanat (lemn, ceramică, sticlă) și oferta de produse agricole ecologice și tradiționale. Produsele agricole sunt prelucrate în unități de producție diversificate (lapte, carne, panificație, conserve) și răspândite în toată regiunea.

Deși în mediul urban sunt asigurate serviciile de bază, sunt câteva zone urbane puternic afectate de sărăcie și degradare fizică. Marile orașe se confruntă cu un trafic intens, în condițiile în care există mari deficiențe în transportul public, a lipsei parcărilor și centurilor de ocolire.

Atât în mediul urban cât și în cel rural, localitațile dispun de rețele de apa slabe calitativ, cu o capacitate insuficientă de canalizare și cu o incorectă tratare, depozitare și reciclare a deșeurilor menajere și industriale.

In prezent, regiunea se confruntă cu o evoluție demografică negativă, cu speranța de viață sub media națională (70,2 ani), cu nivel ridicat al migrării externe, în special a forței de muncă înalt calificate.

Atractivitatea regiunii este amenințată de creșterea poluării apei, aerului și solului.

Se poate aprecia, de asemenea, ca pe termen mediu și lung, industria va găsi un mediu favorabil dezvoltării în România (fie prin extinderea investițiilor existente fie prin atragerea de noi investiții), iar serviciile se vor dezvolta în continuare într-un ritm mai mare decât ramurile agricultura și construcții.

2.3. Evoluția populației ocupate pe regiuni

Tabel nr.5

Sursa: INS

Tabel nr. 6

Sursa: INS

In vederea aderării României la Uniunea Europeană, legislația națională în domeniul ocupării forței de muncă începand cu anul 2002, a urmărit în mod prioritar creșterea ponderii măsurilor active de stimulare a ocupării, tendința reflectată de Planurile Naționale de Acțiune pentru Ocuparea Forței de Muncă 2002-2003, 2004-2005 și 2006.

Pentru perioada 2007-2013 a fost elaborata strategia de dezvoltare a resurselor umane în cadrul Planului Național de Dezvoltare. Ea asigură, pe de o parte, continuitatea documentelor programatice naționale anterioare și, pe de alta parte, corespondența cu orientările strategice la nivel european și cerințele specifice legate de accesarea Fondului Social European post-aderare.

2.4. Obiectivul general al strategiei de dezvoltare a resurselor umane

Obiectivul general al stategiei de dezvoltare a resurselor umane îl constituie dezvoltarea capitalului uman și creșterea competitivității acestuia pe piața muncii Acest obiectiv se va realiza prin asigurarea oportunităților egale de învățare pe tot parcursul vieții și dezvoltarea unei piețe a muncii moderne, flexibile și inclusive care să conducă pănă în anul 2015 la integrarea durabilă pe piața muncii a 900.000 persoane.

Atingerea obiectivului general îl constituie “Dezvoltarea resurselor umane, creșterea gradului de ocupare combaterea excluziunii sociale”, ce se realizează prin urmatoarele sub-priorități :

1. dezvoltarea capitalului uman;

2. promovarea ocupării depline;

3. promovarea incluziunii sociale;

4. dezvoltarea capacității administrative și a bunei guvernări.

In perioada 2007-2013 accesarea Fondului Social European va viza urmatoarele domenii de intervenție:

1. creșterea forței de muncă și a întreprinderilor;

2. creșterea accesului pe piața forței de muncă a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, prevenirea șomajului, creșterea gradului de participare pe piața muncii a femeilor și migranților;

3. promovarea incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate și combaterea discriminării;

4. promovarea dezvoltării parteneriatelor la nivel național, regional și local;

5. extinderea și îmbunătățirea investițiilor în educație și formare profesională;

6. eficiența administrației publice la nivel național, regional și local în vederea implementării reformelor.

2.5. Baze de fundamentare a Strategiei de dezvoltare regională 2007-2013

Strategia de dezvoltare regională a fost gandită pornind de la ideea necesității ei ca fundament de acțiune al fiecărui actor relevant în procesul de dezvoltare.

Datorită provocărilor care apar în momentul aderării și post-aderării adresate nouă ne obligă:

ala re-considerarea profundă a punctelor noastre slabe, a punctelor tari în contextul oportunităților dar și amenințărilor care ne asteaptă;

bla transmiterea către factorii decizionali (cei care stabilesc prioritățile pentru noi, de la nivel național);

cla solidaritate și acțiune comună, în sensul în care vom duce la bun sfârsit aceste obiective, ne vor aduce bunastare;

In perioada 2007–2013, în procesul de elaborare al Strategiei de dezvoltare a regiunii, s-a ținut cont de:

anecesitatea unei continuități în acțiunea strategică;

bnecesitatea adoptării unor opțiuni strategice fundamentale, conform specificului regional.

In acest sens s-a tinut cont de cadrul strategic stabilit odata cu elaborarea strategiei de dezvoltare pe perioada 2004-2006, ale cărei rezultate trebuie acum considerate, în scopul îmbunătățirii strategiei pentru perioada 2007-2013.

2.6. Obiective strategice de dezvoltare pe termen mediu și lung (2020)

Unul din obiectivele startegice de dezvoltare pe termen lung și mediu îl reprezintă racordarea Regiunii la fluxurile internaționale de mărfuri, turiști, investiții, informații și valori culturale.

De asemenea, un alt obiectiv îl constituie creșterea investițiilor în capitalul uman și social al Regiunii, în vederea asigurării suportului pentru o dezvoltare durabilă.

Transformarea centrelor urbane în spații de influența – prin valorificarea potențialului cultural specific – și de atractie regională și trans-regională – prin dezvoltarea unui mediu propice de afaceri.

Tabel nr. 7

Evoluția populației totale

Sursa: Institutul Național de Statistică

2.7. Importanța dezvoltării rurale

Importanța dezvoltării mediului rural se datorează nu numai ponderii sale dominante în ansamblul unei suprafețe de teren dar mai ales caracteristicilor sale deosebite. Comisia pentru Agricultură a Consiliului Europei apreciază că spațiul rural european reprezintă mai mult de 85% din suprafața continentului și afectează direct sau indirect mai mult de jumătate din populația europeană.

Mediul rural constituie un domeniu vital pentru o , atât prin dimensiunile lui cât și prin efectele complexe pe care le generează. Spatiul rural este principala sursă de materii prime naturale -agricole și neagricole, dar și pentru recreere și stări antistres pentru populație.

Spațiul rural îsi poate îndeplini funcțiile sale doar dacă rămâne un loc atrăgător și original, cu o bună infrastructură, cu o agricultură și o silvicultură viabile, în care condițiile locale să favorizeze dezvoltarea activităților economice neagricole.

S-au conturat patru axe prioritare pentru finanțare prin FEADR, rezultate din Planul Național Strategic 2007 – 2013 și, ulterior, prin PNDR:

a) Axa I – Creșterea competitivității sectorului agricol și silvic;

b) Axa II – Îmbunătățirea mediului și a zonelor rurale;

Se urmărește conservarea naturii prin sprijinirea conservării și dezvoltării pădurii De asemenea, se urmaăește asigurarea unei ocupări echilibrate a teritoriului dar și dezvoltarea practicilor de management durabil al terenurilor agricole și forestiere.

Sunt așteptate investiții în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii și serviciilor rurale. O mai mare importanță acordându-se multifuncționalității economice a zonelor rurale, dar și conservării și punerii în valoare a patrimoniului cultural și arhitectural.

c) Axa III – Îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale;

d) Axa IV – LEADER – Este Axa ce are în vedere implementarea unor strategii locale de dezvoltare pentru îmbunătățirea administrativă la nivel rural.

Regulamentul nr. 1698/2005 stipulează că Programul de Dezvoltare Rurală va avea în componență  Axa 4, LEADER în vederea sprijinirii strategiilor locale de dezvoltare.

Implementarea abordării LEADER în România va trebui introdusă „pas cu pas” de-a lungul mai multor ani deoarece elaborarea de strategii de dezvoltare locale reprezintă o provocare și o sarcină consumatoare de timp.

Obiectivele Axei LEADER vor fi implementate „pas cu pas”, orientându-se la început pe activități de instruire a actorilor locali și de sprijinire a teritoriilor în vederea realizării strategiilor de dezvoltare.

Acțiunile care vor fi întreprinse în cadrul Axei 4 sunt cuprinse în cadrul a 3 măsuri, respectiv:

a) Măsura 41 – Implementarea strategiilor de dezvoltare locală;

b) Măsura 421 – Implementarea proiectelor de cooperare;

c) Măsura 431 – Funcționarea Grupurilor de Acțiune Locală, dobândirea de competențe și animarea teritoriului.

Scopul finanțării acestora este atingerea urmatoarelor obiective:

1. creșterea competitivității sectoarelor agricol și forestier, îmbunătățirea mediului și spațiului

rural, creșterea calității vieții și diversificarea activităților economice din spațiul rural prin Măsura 41;

2. încurajarea actorilor de la nivel local de a întreprinde proiecte, de stimulare și sprijinire a inovației, de dobândire a competențelor și îmbunătățirea lor atât inter-teritorial cât și transnațional prin Măsura 421;

3. stimularea formării de parteneriate, pregătirea și asigurarea implementării strategiilor de dezvoltare locală prin Măsura 431.

CAPITOLUL 3

STUDIU DE CAZ

3.1. Studiu de caz al județelor Cluj și Bistrița- Năsăud

3.1.1 Studiu de caz al județului Cluj

a) Așezare: Municipiul Cluj-Napoca se afla în partea centrală a Transilvaniei

b) Suprafața: Orașul are 179,5 kmp și este înconjurat pe trei parți de dealuri și coline cu înalțimi între 500 și 700 m, aspectul lui îmbracând forma unei adevarate cetăți.

c) Populație: 17.953 locuitori, 45,2 % din populația județului și 66,5 % din totalul celei urbane

d) Economie: are una dintre cele mai dinamice economii din România. Domeniul financiar dar și cel de IT sunt reprezentative la nivel local. Din punct de vedere economic, prinipalele atuuri ale județului sunt forța de munca specializată, tarnsportul foarte bine dezvoltat (aeroportul a cărui pista și oferta de servicii sunt în extindere), vocația multiculturală, potențialul turistic, mediul de afaceri dinamic și rata scazută a șomajului, care se situeaza sub 4%.

Industria foarte bine dezvoltata este reprezentata prin industria alimentară (18,40%), industria extractivă, industria metalurgică (16,8%), industria constructoare de mașini, industria de medicamente și cosmetice.

d) Agricultura: Agricultura este practicată în zonele limitrofe, în 8.110 de gospodării ale populației. Suprafața agricolă disponibilă a orașului era în 2004 de 9.931 hectare, reprezentând 4.925 hectare de terenuri arabile, 2.725 hectare de pășuni, 964 hectare fânețe și 1.317 hectare de livezi. Intravilanul municipiului s-a extins cu o zonă în suprafața de 1.135 hectare.

e) Cultura: In prezent, o prioritate foarte mare în ceea ce privește domeniul cultural îl constituie construirea unui sediu pentru Filarmonica “Transilvania”. Sediul Filarmonicii va fi ridicat langă clădirea fostului Cazinou din Parcul central “Simion Barnuțiu”.

f) Urbanism: O parte din planurile de cosmetizare a orașului sunt legate de restaurările clădirilor zonei centrale, de îmbunătățire a zonei pietonale, punerea în valoare a săpăturilor arheologice. De asemenea, pentru o bună circulație a traficului, prin devierea traficului greu și realizarea unui numar de 5 parkinguri. Devierea traficului se va realiza pe cele doua centuri ocolitoare Apahida-Maramureșului și Calea Turzii-Tureni. Este un proiect în valoare de 30-35 mil. euro.

g) Educație: Universitatea „Babeș-Bolyai” (UBB) este în topul universităților din țară, cu peste 45 500 de studenți în 167 de specializări (din care 98 în română, 52 în maghiară, 13 în germană și 4 în engleză). Numele instituției provine de la două personalități marcante ale Transilvaniei, cercetătorul român Victor Babeș și matematicianul maghiar János Bolyai. 

În Municipiu se află mai multe biblioteci publice, unele fiind printre cele mai mari din . Cele mai importante sunt:

a) Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”;

b) Biblioteca Academiei (filiala);

c) Biblioteca Județeană „Octavian Goga”.

Totodată, orașul se mândrește cu peste 35 de instituții liceale (colegii naționale, licee teoretice, teologice, economice, industriale și de artă). Acestea sunt cu limbă de predare română, maghiară, germană și italiană

h) Finanțe: Mai mult de 25 de bănci au sucursala în , dintre care 10 și-au dezvoltat și o rețea de agenții.

Cea mai mare bancă clujeană, Banca Transilvania, a luat ființă aici, fiind singura bancă romanească și a noua, în ierarhia băncilor din România, ce doreste ca în anii următori să dețina 300 de sucursale în întreaga țara. Totodată, în orașul Cluj sunt reprezentate o foarte mare parte a societăților de asigurare-reasigurare din , precum și fonduri de investiții și firme de brokeraj.

i) Transport: Municipiul Cluj are acces direct la magistralele feroviare și rutiere care îl traversează. Acest lucru îi asigură legătura atât cu principalele orașe ale țării cât și cu centrele regionale, atât pentru călători cât și pentru marfă. Orașul este traversat de drumul european  E 60  (București – Oradea – Budapesta – Viena). Municipiul are legături feroviare directe cu toate orașele principale din România, întreținute de compania națională de transport feroviar de călători, CFR. In același timp, există și două trenuri internaționale, pe ruta Cluj – Budapesta ( și Ady Endre). Gara Centrală asigură transportul feroviar spre București  și multe alte orașe românești, prin liniile Intercity și Săgeata Albastră. Aeroportul Internațional Cluj a ajuns în 2013 al doilea aeroport ca și trafic, după aeroportul Otopeni

j) Proiecte: Proiectul Autostrada Transilvania reprezintă o autostradă cu patru benzi, cu o lungime de 415 km. Autostrada pornește din centrul României, de la nord-vest de Brașov, ajungând la Oradea, la granița cu Ungaria și va traversa întreaga Transilvanie de la sud-est la nord-vest, trecând pe lângă următoarele orașe: Brașov,  Făgăraș,  Sighișoara,  Târgu Mureș, Cluj-Napoca,  Zălau și  Oradea. La 1 decembrie 2009 au fost inaugurați primii 42 de kilometri din Autostrada Transilvania – Tronson 2B Câmpia Turzii – Cluj Vest, iar în 13 noiembrie 2010 au mai fost dați în folosință încă 10 kilometri din același tronson. Autostrada poartă denumirea A3, are o limită admisă de viteză de 130 kilometri pe oră și servește momentan ca șosea de centură pe direcția sud-vest pentru orașele , Turda și Câmpia Turzii. Primii 52 de kilometri au fost construiți de către compania Bechtel Internațional, Inc., alături de partenerul său din regiune, compania Enka Insaat ve Sanayi A.S. din Turcia.

O centură ocolitoare a orașului pe direcția sud-est (Vâlcele – Apahida) a fost finalizată complet în noiembrie 2013. O porțiune din centura de nord a orașului a fost inaugurată tot în 2011.

În 2013 a fost terminată reabilitarea completă a liniei de tramvai.

Studiu de caz al județului Bistrița – Năsăud

a) Așezare: Municipiul Bistrița – Năsăud, ca și poziționare geografica, este situat în partea de Nord-Est a Podișului Transilvaniei, în Depresiunea Bistriței.

b) Suprafața: Orașul este străbătut de râul Bistrița, râu al cărui nume îl poartă.

Orașul are de jur-imprejur dealuri acoperite cu întinse livezi și ocupă o suprafață de 14.547 ha, împreună cu cele șase localități componente: Unirea (5 km), Slătinița (10 km), Ghinda (8km), Viișoara (5 km), Sigmir (6 km), Sărata (10 km).

c) Populație: 81.259 persoane, din care erau: 73.613 – români, 5.204 – maghiari, 1958 – rromi, 370 – germani, 21 –ucrainieni, 15 – evrei, 7- ruși, 3 – polonezi

d) Economie: „Înainte de ’90 Bistrița – Năsăud era un oraș cu o zonă industrială foarte puternică. Producătorul german de cabluri Leoni este, în prezent, cel mai mare angajator din zonă (3.100 de salariați în 2012) dar și compania cu cea mai mare cifră de afaceri din Bistrița-Năsăud (170 mil. euro în 2012).

Bistrița – Năsăud este județul în care salariul mediu net este de 1.248 de lei (280 de euro), la jumătate față de București, iar afacerile celor 7.800 de companii ajunge la numai 1,9 mld. euro. „Bistrița a fost un oraș destul de dezvoltat din punct de vedere economic. Am avut o zonă industrială foarte puternică, iar investitori precum Leoni au găsit aici toate facilitățile necesare și forța de muncă pentru a dezvolta noi capacități de producție. Mai e, de asemenea, și Rombat, care a dezvoltat deja o nouă capacitate de producție“, a mai spus viceprimarul orașului Bistrița – Năsăud.
Fabrica Rombat de la Bistrița – Năsăud, în valoare de 17 milioane de euro, a fost inaugurată în toamnă 2014 și a beneficiat de un ajutor de stat de 8 milioane de euro pentru a crea 100 de locuri de muncă.

d) Agricultura: –

e) Cultura: Monumente de arhitectură:

Cetatea Bistriței (secolele XV-XVI) din care se păstrează Turnul Dogarilor și câteva fragmente de ziduri.

Sugălete – complex din 13 clădiri datând din secolele XV-XVI, cele mai tipice construcții renascentiste din Transilvania. Sugăletele sunt formate din mai multe clădiri etajate, legate între ele prin niște intrări spațioase ce formează o galerie cu 20 de bolți ce se sprijină pe 21 de pilaștri.

Casa Argintarului – monument de arhitectură de la începutul  Renașterii.

Casa lui Ion Zidarul – Casa lui Johannes Lapicida – monument de arhitectură de la începutul  Renașterii. Cea mai veche clădire din Bistrița – Năsăud.

Palatul Culturii, Bistrița

Colegiul Național ˝Liviu Rebreanu˝

Colegiul Național ˝Andrei Mureșanu˝

Banca Națională, Bistrița

Clădirea Poțtei Vechi, Bistrița

f) Urbanism: –

g) Educație: –

h) Finanțe: –

i) Transport: Rețea de transport public local.

j) Proiecte: Reabilitarea și dezvoltarea celor trei axe va conduce la creșterea potențialului turistic al întregului “ansamblu  urban  fortificat” (centrul istoric) cât și a “cetății medievale Bistrița” întrucât pasajele reabilitate contribuie și ilustrează cel mai fidel planul orașului/cetății medievale – Bistrița – Năsăud.

Obiectivele proiectului sunt:

modernizarea a 24,149.00 mp suprafața de spațiu public în centrul istoric al Municipiului

Bistrița – Năsăud;
2) modernizarea a 7,350.00 m rețea de iluminat public stradal  în centrul istoric al Municipiului Bistrița – Năsăud;
3) reabilitarea unui pod pietonal (puntea lui Keinzel);

4) crearea unui punct de informare în centrul istoric al Municipiului Bistrița – Năsăud;

5) introducerea și promovarea noilor tehnologii;

6) protejarea mediului înconjurător și promovarea resurselor de energie;

7) conservarea și valorificarea patrimoniului cultural;

8) conservarea și promovarea artei tradiționale și a tradițiilor bistrițene; 

9) creșterea competitivității orașului pe piața orașelor turistice, ca urmare a îmbunătățirii imaginii și serviciilor și a creșterii numărului de turiști.

Un alt obiectiv important îl reprezintă realizarea unei structuri de agrement turistic și de recreere în Municipiul Bistrița – Năsăud, prin modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de agrement și a utilităților aferente în Pădurea Schullerwald. Acest proiect are în vedere creșterea cu 24% a numărului de turiști – sosiri și înnoptari.

3.2. Proiecte de dezvoltare rurală finanțate în Regiunea Nord–Vest

1) „Studiile doctorale factor major de dezvoltare al cercetărilor socio-economice și umaniste”

, Universitatea Babeș-Bolyai

Finanțare: 12314.414.272,18 lei, Programul Operațional Sectorial Dezvoltare Resurse Umane (Educație).

Proiectul care a debutat în 2008 și are ca grup de ținta doctoranzi din domeniile filologie, istorie, filozofie, management, marketing, psihologie, relații internaționale și studii europene, științe ale comunicării și științe ale educației.

2) Creativitate la nivel european “Creșterea valorii adăugate a produselor forestiere“Sat Cornești, Comuna Mihai Viteazu, Jud. Agro Lira SRL.

Finanțare: 75.215 Euro (din care valoare contribuție privată: 37.607,5 Euro, valoare contribuție FEADR: 37.607,5 Euro), Măsura 123A „Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere”.

Zona Mihai Viteazu, cunoscută și recunoscută ca „grânarul Clujului”.

Producătorii agricoli din zonă, au continuat tradiția locului, investind în exploatațiile agricole.

3) “Creșterea valorii adăugate a produselor forestiere” Oct Trans SRL

Finanțare: 436.663 RON Măsura 123 „Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere” Schema de Ajutor de Stat – XS 28

Exploatarea forestieră a fost un proces care a ridicat multiple probleme românilor. De la retrocedarea pădurilor și până la o exploatare decentă, în condiții normale și moderne, România a avut de străbătut un drum lung, plin de tensiuni și marcat de lipsuri dar și confruntat după anul 2007 cu o competitie directă din partea companiilor de profil din Europa.

4) „LEGAL 2 – investiție europeană pentru viitorul romilor din România” Fundatia Centrul de Resurse pentru ComunităŃile de Romi (CRCR)

Parteneri: Asociația Centrul de Resurse și Formare în Profesiuni Sociale (CRFPS) “PRO VOCATIE” și Fundatia Soros România

Buget proiect: 4.279.427,60 RON

Comunitățile de rromi au ridicat cele mai mari probleme sociale cu care s-au confruntat toate țările europene. România s-a confruntat în contextul unei economii aflate la primii ei pași în democrație.

Comunitatea europeană s-a confruntat cu această realitate și problematică în diverse momente, în ultimii ani. Insă, soluția nu putea fi găsită pe fundalul crizei acute de investiții și lichidități.

În final, 55 de beneficiari au fost instruiți pentru a-și îmbunătăți comunicarea și munca în calitate de experți în probleme ale rromilor.

5) „Laborator de testare, cercetare si certificare a motoarelor cu ardere internă ce funcționează cu biocombustibili/ TESTECOCEL Universitatea Tehnică,

Buget proiect: 8.931.904 lei, Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice (ANCS).

In urma rezultatelor cercetării, va depinde viitorul eco sau mai puțin ecologic a aproximativ 3 milioane de beneficiari direcți în regiunii Transilvania. Aceștia ar putea folosi în viitorul nu foarte îndepărtat mijloace de transport în comun care folosesc biocombustibilii și, în consecință, ar putea trăi într-un mediu mai curat și mai sigur. Totodată, ar putea beneficia și de prețuri mai mici la transportul în comun.

6) Centrul GRID de performanță academică, Universitatea Tehnică,

Finanțare: 2.295.830 RON, Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice (ANCS).

Inceputul secolului XX a adus o conștientizare a acestei nevoii de dezvoltare. Astfel, s-a ajuns la concluzia domeniul IT trebuie dezvoltat într-o măsură suficientă care să permită accesul rapid a mii de utilizatori simultan, utilizatori care să poată avea acces la spații de stocare mari și care să poată efectua calcule extrem de precise și de rapide.

Din punct de vedere al cercetării, principalele universități din , printre care și Universitatea Tehnică din Cluj, au demarat proiecte care să le permită realizarea acestei infrastructuri și a colaborării interuniversitare.

Astfel, a luat naștere ideea construirii în Cluj a unui Centru Grid, în cadrul Universității Tehnice care să permită învățarea programării paralele necesară rezolvării unor probleme din diverse domenii științifice sau tehnice cum ar fi: fizica energiilor înalte, știința materialelor.

7) „Cabinet de medicină estetică, , Cluj Centru Laser și IPL

Finanțare: valoare 5.500 euro, Programul Național Multianual START

In aceste cabinete se pot efectua o serie de proceduri medicale: consultații de estetică, consultații de dermatologie, tratamente dermatologice, tratamente de peeling chimic, microdermabraziune medicală cu cristale, tratamente de epilare definitivă cu lumină intens pulsată (IPL), fotoîntinerire cu IPL, tratamentul ridurilor prin injectare de Botox, tratamentul ridurilor prin injectare de acid hialuronic, tratamente anti îmbtrânire etc.

Clienții principali ai acestor cabinete sunt femeile cu media de vîrstă de 35 de ani, însă și bărbații au trecut pragul cabinetului.

8) Reabilitarea sistemelor de apă uzată din județele Cluj-Sălaj, Cluj-Napoca, Dej, Gherla, Huedin, Zalău, Șimleul Silvaniei, Jibou, Cehu Silvaniei

S.C Compania de Apă Someș S.A.

Finanțare: 197 mil. Euro, Programul Operațional Sectorial de Mediu (POS Mediu)

Investițiile într-o infrastructură de extragere și tratare a apei potabile depășeau cu mult posibilitățile autorităților naționale și ulterior ale celor locale sau județene. Procesul de formare a regiilor responsabile cu extinderea acestei infrastructuri a fost unul de durată. Finanțările au prins contur odată cu perspectiva aderării la Uniunea Europeană.

Această finanțare a avut ca scop rezolvarea tuturor acestor probleme, ridicând astfel nivelul de calitate al vieții locuitorilor aflați în acest perimetru.

9) „Circuitul târgurilor medievale din Transilvania de Nord – Castelul Karolyi din Carei, Castelul (Cetatea) Karolyi din Ardud, Carei, Jud. Satu Mare, Primărila Municipiului Carei

Finanțare: 23.179.393,51 lei, Programul Operațional Regional, Axa Prioritară 5,

Datorită trecutului și poziției geografice, Careiul a devenit în decursul anilor un oraș multicultural. Aici trăiesc împreună români, maghiari, germani și rromi.

Acest proiect este prioritar regiunii, având un important impact regional, datorită potențialului turistic, datorită avantajului oferit de drumurile europene care tranzitează zona dar și de valoarea monumentelor de arhitectură.

10) „Internalizarea activităților de execuție fundații și pregătire teren pentru drumuri prin achiziția de utilaje, , jud. VOX BRIO CONSTRUCT S.R.L

Finanțare: 575.922,11 lei, Programul Operațional Regional, Axa Prioritară 4

Obiectivele specifice obținute prin acest proiect sunt tehnologizarea activității întreprinderii prin achiziționarea celor două utilaje, un buldoexcavator și un cilindru compactor, creșterea competitivității serviciilor de construcții și, nu în ultimul rând, creșterea numărului de angajați.

Proiectul are o durată de derulare de șase luni și o valoare de finanțare de 575.922,11 lei.

Prin proiectul “Sprijin pentru ADR Nord-Vest, în calitate de Organism Intermediar, în perioada 2007-2008 pentru implementarea Programului Operațional Regional 2007-2013, la nivelul Regiunii Nord-Vest”, pentru care s-a obținut o finanțare nerambursabilă în valoare de 5.491.001 lei, în cadrul axei prioritare 6 a POR "Asistența tehnică", ADR Nord-Vest și-a asumat următoarele activități:

I. Constituirea, dezvoltarea și asigurarea funcționalității parteneriatelor necesare implementării POR la nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest;

II. Contribuții la elaborarea ghidurilor în vederea lansării axelor de finanțare;

III. Informare și publicitate în Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest;

IV. Organizarea activității de răspunsuri la solicitări de informații/ clarificări;

V. Evaluarea proiectelor (verificarea cererilor de finanțare);

VI.Contractarea proiectelor în baza cererilor de finanțare aprobate de Autoritatea de Management (AM) POR;

VII. Verificarea realizării operațiunilor legate de finanțarea proiectelor;

Alocările financiare pentru POR 2007-2013

Pentru perioada 2007-2013 alocările financiare pentru Programul Operațional Regional provin din fonduri FEDER (Fondul European pentru Dezvoltare Regionala) – în valoare de 3,72 miliarde Euro, fonduri publice naționale – 0,657 miliarde Euro și fonduri private estimate la 184 milioane Euro. Contribuția maximă din FEDER poate să ajungă până la 85% din totalul costurilor eligibile, iar co-finanțarea publică națională de 15%.

Axele prioritare ale POR 2007-2013

1. Îmbunătățirea infrastructurii sociale;

2. Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului;

3. Sprijin pentru dezvoltarea durabilă a polilor urbani de creștere;

4. Asistența tehnică;

5. Îmbunătățirea infrastructurii de transport regionale și locale;

6. Consolidarea mediului de afaceri regional și local.

3.3. Efecte produse în urma implementarii acestor proiecte

In perioada 2010-2020, se urmărește o strategie de creștere a Uniunii Europene, sub denumirea “Europa 2020”.

Implementarea acestor proiecte ar avea urmatoarele efecte: reducerea sărăciei, un nivel mai bun de educație, posibilitatea creării de locuri de muncă, îmbunătățirea infrastructurii și serviciilor de bază, sprijin pentru mediul de afaceri și pentru extinderea pe piața locală, promovarea patrimoniului local, precum și încurajarea și consolidarea dezvoltării locale prin abordarea LEADER.

Implementarea acestor poiecte ar putea duce la îmbunătățirea standardului de viață în spațiul rural, atât prin dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii, prin oferirea de servicii de bază comparabile cu zonele urbane cât și prin reducerea decalajului de venituri dintre rural și urban.

In zonele rurale, există o mare nevoie de a sprijini populația oferind cursuri și specializări de scurtă durată în vederea perfecționării și dobândirii de cunoștințe. De asemenea, complementaritatea cu alte fonduri este importantă, astfel consilierea și asistența specializată pot sprijini populația rurală să creeze și să dezvolte noi activități non-agricole aducătoare de venit.

De asemenea, pot avea un puternic impact asupra:

a) Reducerea abandonului școlar din mediul rural

In ultimii ani, abandonul școlar s-a accentuat mai ales în rândul grupurilor vulnerabile. Este generat atât de veniturile scăzute, cât și de infrastructura și serviciile locale slab dezvoltate. Acest fenomen este mai accentuat în zonele rurale cu efecte negative asupra dezvoltării sociale și a economiei locale.

b) Modernizarea sistemului de învățământ agricol

În general, agricultura necesită aptitudini și competențe care sunt relevante pentru dezvoltarea unui sector agricol competitiv, bazat pe cunoaștere, orientat către piață este necesar un corp profesoral bine pregătit și curricule adecvate care să ofere o educație și calificări adecvate (managementul fermei, producția animală și vegetală, mediu și schimbări climatice, afaceri și management financiar, antreprenoriat, dezvoltare rurală, inovare, marketing, dezvoltarea produselor, economie, etc).

c) Dezvoltarea sistemului de cadastru și carte funciară.

Prin sprijinirea creării unui sistem național al cadastrului, se va oferi siguranță titlului de proprietate, prin promovarea reformei funciare și gruparea eficientă a terenurilor pentru susținerea obiectivelor de dezvoltare a României prin acțiuni finanțate prin Programul Operațional Regional

d) Dezvoltarea unor servicii de e-guvernare locale, regionale și naționale adecvate

Locuitorii spațiului rural și actorii din sectorul agro-alimentar ar trebui să aibă acces la o gamă de servicii de calitate asemănătoare cu cele din alte State Membre ale UE, privind ocuparea forței de muncă, educația, formulare de date, identificare, mobilitate, aspecte sociale, de impozitare și financiare.

e) Îmbunătățirea serviciilor publice accesibile cetățenilor din toate grupurile sociale pe întreg teritoriul României ar conduce la o eficiență mai mare a politicilor și programelor de dezvoltare socio-economică și de mediu, la sporirea eficienței și eficacității intervențiilor finanțate de FEADR în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală și la reducerea disparităților în ce privește calitatea vieții între zonele rurale și urbane.

Efecte: se urmărește dezvoltarea regională a tuturor regiunilor României prin atragerea de investiții mari și crearea de locuri de muncă în întreprinderi care activează în domenii de vârf ale economiei, și, implicit creșterea veniturilor la bugetul general consolidat.

3.4. NECESARUL DE INVESTIȚII ÎN ZONA NV (EXPRIMATE ÎN LEI NOI)

3.4.1. Estimarea necesităților de finanțare

Pentru a estima necesitățile de finanțare din Regiunea Nord-Vest pe perioada 2014-2020 au fost solicitate idei de proiecte prin intermediul unui sistem on-line. Până în prezent au fost primite peste 1.800 de propuneri de proiecte, valoarea totală depășind posibilitățile reale de finanțare. Estimarea necesităților de finanțare a proiectelor strategice prioritare la nivel regional va fi finalizată după stabilirea listei finale a acestor proiecte.

Nevoile de finanțare rezultate, conform estimărilor trebuie să se încadreze în alocările sau resursele posibil de accesat de comunitățile locale din regiune. Astfel pornind de la calculul estimativ al PIB-ului național pe perioada 2014-2020 (estimând o creștere anuală de 1,5%, valoarea medie a ratei anuale de creștere pe perioada 2007-2013) și presupunând o pondere a investițiilor publice de 5,44% (valoarea medie a ponderii investițiilor publice pe perioada 2007-2013) a rezultat o sumă totală de 7,44 miliarde euro posibil de a fi atrasă în Regiunea Nord-Vest (12,7% din bugetul național de investiții publice). Este o sumă care s-a împărțit pe programe operaționale folosind procentele presupus a fi aplicate în Acordul de Parteneriat.

Tabel nr. 9

Estimare nevoi necesare

Sursa: INS

Exemplu Timișoara: Mai multe lucrări de anvergură vor începe, în perioada imediat următoare
Amenajare Zona Câmpului: str. Ion Luca Bănățeanul, str. Aurelia Fătu Răduțu, str. Lviu Tempea, str. Vasile Crețu – predare amplasament marți, 4 martie 2014. Zona supusă amenajării este amplasată în zona de est a municipiului , în zona intersecției străzii Câmpului cu strada Căprioarei și Levănțicăi. Amenajarea Zonei Câmpului continuă cu modernizarea următoarelor străzi: strada Ion Luca Bănățeanul cu lungimea de 434,28 m, strada Liviu Tempea cu lungime de 254,35 m, strada Aurelia Fătu Răduțu cu o lungime de 261,07m, strada Vasile Crețu cu o lungime de 291,88m. Străzile supuse amenajării totalizează 1.241,58m.

Valoare lucrări: 2.055.148,16 lei.

Amenajare zona Petuniei – str. Magnoliei: predare amplasament 06.02.2014

Localizare: în zona de sud a municipiului Timișoara și cuprinde străzile: Magnoliei, Orhideelor, Petuniei, Toporașilor, Dafinului, Zambilelor și intersecție str. Magnoliei – cal. Buziașului (sens giratoriu)

Lungime: 1620,84m

Valoare lucrare: 4.312.390,78 lei.

Amenajare str. Gladiolelor – predare amplasament în cursul săptămânii viitoare, respectiv 11.03.2014. Localizare: este amplasată în zona de sud a municipiului Timișoara, stradă de folosință locală cu acces din strada 1 Decembrie și asigură accesul riveranilor la garajele existente în zonă. Strada are o lungime de 125,00 m.

Valoare lucrări: 318.629,46 lei.

Amenajare strada Gheorghe Cotoșman – predare amplasament în 2014;
Localizare: în zona de sud a orașului, cuprinsă între str. Mureș și str. Muzicescu, în lungime de 354 m
Valoare lucrări: 749.236,9 lei.

Alte investiții care vor fi demarate începând cu perioada 04 martie 2014:

Reparații carosabil:                                                              

SC SUPERCONSTRUCT SA

Sector 1: zona Vasile Lucaci, spl. Peneș Curcanu, str. Gh. Adam, str. Spitalul Nou; SC SYLC CON TRANS SRL

Sector 2: str. Perlei, str. Carei, str. Sf. Apostoli Petru și Pavel

S.C. DRUMURI MUNICIPALE S.A.

Sector 4: str. Grădinii între str. Fructelor – cal. Șagului – de făcut predare amplasament, str. Zugrav Nedelcu, str. Mareșal Al. Averescu (Lidia) nr.104

Sector 5: ale. Azurului,  str. Martir Vasile Balmuș urmează: str. Aștrilor, ale. Cristalului. Str. Orion;
Sector 6: blv. Constructorilor, str. Martir Cornel Popescu – covoare asfaltice – predare amplasament, str. Electronicii, int. Venus, int. Saturn,

SC RSG SRL

Zona N-V: str. Orșova, str. Burebista, str. Stelelor;

Zona N-V- lucrări propuse: str. Dunărea, str. Vadul Crișului, str. Brândușei
 
Trotuare:
Sector 1: str. Gării, blv. Republicii, str. Oituz – executant SC SUPERCONSTRUCT

Sector 2: cal. Aradului, str. Timiș – executant SC PROSAMAC CONSTRUCT

Sector 3: str. Gh. Lazăr, str. Mircea cel Bătrân, str. Ovidiu Balea –executant SC SUPERCONSTRUCT

Sector 4: str. Ion Barac, str. Ardealul – executant SC SUPERCONSTRUCT

Sector 5: str. Deliblata, blv. Eroilor de la Tisa – executant SC PROSAMAC CONSTRUCT;

Sector 6:str. Ecaterina Teodoroiu, str. Albăstrelelor, str. Jules Verne – executant SC CIPALSER

CAPITOLUL 4

ANALIZA SWOT A REGIUNII NORD-VEST

O etapă de început a elaborarii strategiei de dezvoltare a regiunii o constituie analiza SWOT a situației socio-economice în scopul bine determinat de reliefare a potențialului regiunii și a problemelor cu care se confrunta aceasta.

Analiza SWOT prezentata mai jos acoperă urmatoarele domenii socio – economice:

resurse umane și forta de munca

infrastructura fizică

mediu

investiții și structura fizică

dezvoltare rurală și locală

structura industrială

turism

Tabel nr. 10

Sursa: Institutul Național de Statistică

CAPITOLUL 5

CONCLUZII

Economia regiunii Nord-Vest se bazează în principal pe agricultură și pe industria prelucrătoare. Forța de muncă ieftină, angrenată cel mai des în activități de sub-contractare, încă reprezintă elementul principal pe care se bazează competitivitatea regiunii. De aceea, producția regională apare ca deosebit de vulnerabilă într-o competiție liberă și globală.

Productivitatea scăzută a muncii, calitatea redusă a produselor și serviciilor si costurile energetice mari reprezintă cele mai mari slăbiciuni ale sistemului. Ponderea sectorului serviciilor la formarea PIB a înregistrat creșteri anuale, însă se regăsește încă sub media națională și mult sub media UE.

Contribuția pe sectoare si județe la PIB-ul regional poate fi sintetizată astfel:

• industria prelucrătoare este cel mai bine reprezentată în județul Cluj, urmat de județul Bihor;

• industria extractivă este mai reprezentativă în județul Maramureș;

• subsectorul ”tranzacții imobiliare, închirieri și activități de servicii prestate în principal firmelor” este pe primul loc județul Cluj;

• în sectorul comerț, județul Bihor este cel mai reprezentativ, urmat de județul Cluj.

Sectorul antreprenorial este caracterizat de un număr relativ ridicat de întreprinderi. S-a înregistrat o mare creștere a capacitații antreprenoriale. Investițiile au înregistrat o creștere susținută în aproape toate domeniile. Creșterile mai spectaculoase s-au înregistrat în sectoarele: utilități, produse din materiale nemetalice, servicii pentru întreprinderi, poșta si telecomunicații, comerț cu amănuntul, construcții.

IMM-urile din Regiunea Nord-Vest sunt o prezență activă si dinamică a economiei regionale, cu o contribuție semnificativă în cifra de afaceri la nivel regional.

Se constată că sectoarele active la nivelul regiunii, care oferă locuri de muncă și atrag investiții în toată regiunea sunt: confecții, textile, pielărie și încălțăminte. In plus, se poate constata menținerea în regiune a unor unități economice de tradiție din industria metalurgică, care au trecut de faza de restructurare (Silcotub, Ind. Sârmei Câmpia-Turzii, IAIFO Zalău) și industria mobilei (Dej-Gherla-Beclean, Satu-Mare, Tășnad, Șimleu-Silvaniei-Nusfalau, Bistrița-Bărgău, Rodna-Someș, Baia-Mare). Se înregistrează și o tendință de creștere în sectorul IT (în special la nivelul firmele private). Investițiile străine au condus, și ele, la dezvoltarea unor noi domenii, cum ar fi fabricarea cauciucului (Michellin-Zalău, investiție de 25 mil. $; Phoenix România-Satu Mare, investiție de 19 mil $).

Sistemul universitar este bine reprezentat în regiune, însă transferul de tehnologie și activitatea de cercetare-dezvoltare se regăsește la cote reduse.

Regiunea Nord-Vest prezintă un potențial turistic ridicat, având un relief deosebit de atractiv, resurse hidrominerale și termale, precum și o varietate largă de vestigii si monumente istorice, obiective religioase și culturale, obiective și manifestări etnografice.

Individualitatea regiunii este dată în principal de resursele hidrominerale și termale, cunoscute și apreciate de mult timp. De asemenea, lanțul Munților Carpați, Munții Apuseni se distinge printr-un mare numar de peșteri (peste 5000) unele binecunoscute pe plan internațional (Peștera Urșilor, Peștera Vantului), defilee și chei spectaculoase.

Zona de nord a Carpaților Orientali dispune de formațiuni vulcanice interesante (Oaș, Gutâi, Țibles).

Potențialul antropic este la fel de variat: de la vestigii istorice (castre romane), până la cetăți din Evul Mediu, la obiective religioase (Cimitirul vesel din Săpânța). Zone în care se păstrează o civilizație rurală cu accente arhaice, așa numitele țări sau ținuturi, veritabile insule turistice încă neexploatate: Țara Oașului, Maramureșului, Moților sunt areale distincte, individualizate în context european.

BIBLIOGRAFIE

1) Studii și cercetări economice, Centrul de Informare și Documentare Economică, București, 1996-1997

2) Programul Național pentru agricultură și dezvoltare rurală al României (vol. I – VIII)

3) Popescu, G. Probleme de politică agrară, Ed. ASE, 2001

4) Otiman, P., I. Dezvoltarea rurală în România, Ed. Agroprint, Timișoara, 1997;

Economie rurală, Ed. Agroprint, Timișoara, 1998

5) Dumitru Mihail, DG Agricultură și dezvoltare rurală

6) Dona, I. Note de curs, 2002/2003, USAMV-București

7) Otiman, P., I. Restructurarea agriculturii și dezvoltarea rurală a României în vederea aderării la U.E., Ed. Agroprint, Timișoara, 1999

8) Internet:

www.nord-vest.ro/Document_Files/Procesul-de-Planificare-Regionala

www.runv.ro/doc/PDR%20Nord-Vest.pdf

https://www.google.ro/search?q=Analiza+SWOT+a+regiunii+NV&oq=Analiza+SWOT+a+regiunii+NV&aqs=chrome..69i57.3220j0j8&sourceid=chrome&es_sm=93&ie=UTF-8www.mdrl.ro/_documente/regiuni/6.NV_ro.pdf

ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_de_dezvoltare_Nord-Ves https://www.google.ro/search?es_sm=93&q=related:www.runv.ro/doc/PDR%2520Nord-Vest.pdf+Analiza+SWOT+a+regiunii+NV&tbo=1&sa=X&ei=tZQAVJT6MInPaNLzgLgJ&ved=0CEYQHzAG

www.nord-vest.ro/

www.prosomes.ro/docs/POR%202007-2013.pdf